Izvorașul Anul III Numărul 6

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Neamţ

Şcoala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

C

XA

Ministerul Educației Naționale

UZ

A

ALE

ND

R U IOAN

Şcoala Gimnazială „Alexandru I. Cuza”

Izvorașul Revista Școlii Gimnaziale „Ieremia Irimescu” Brusturi

Educația pentru sănătate

La vârste mici, sănătatea ochilor este unul dintre aspectele cele mai importante de care...

Limba română corectă

Din activitățile noastre

În prag de sărbători pascale,

Poate pare ciudat, însă după

se cuvine o clarificare a

o anumită vârstă, omul

anumitor termeni religioşi

nu știe să observe tot ceea

utilizaţi cu precădere în

ce se întâmplă în jurul lui

această perioadă...

sau nu are timp pentru...

Anul III, Nr. 6 Ianuarie-Aprilie 2019

Revista Școlii Gimnaziale „Ieremia Irimescu”, Comuna Brusturi Anul III, Numărul 6, ianuarie - aprilie 2019 Colectivul de redacție Director: Prof. Costache Stafie Coordonatori: Prof. Maria Alistar, prof. Mihaela Pavăl Design: Prof. Lucian Gherasim Redactor-şef: Elena Trofin, clasa a VIII-a A, Darius - Iulian Obreja, clasa a VI-a Redactori: Alissia - Ştefania Trofin, Denisa - Andreea Hăisan

Colaboratori: Anca Tofin, Cosmin - Gabriel Răucescu, Cosmin - Theodor Ignat, Casiana Macarei, Cosmin Apostol, Delia Obreja, Florentina Catană, Gabriel Cerbu, Gheorghe-Robert Măcinică, Paola Movilă, Ioana Păstrăvanu Profesori colaboratori: Marinela Gavriloae, Irina - Elena Vrăjitoru, Mariana Olariu, Monica Movilă, Angelica Ghiţă, Elena Istrate, Costel - Valentin Nechita, Vasile Luchian

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Neamţ

Şcoala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

C

XA

Ministerul Educației Naționale

UZ

A

ALE

ND

R U IOAN

Şcoala Gimnazială „Alexandru I. Cuza”

Cuprins Editorial. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 Pagina de literatură e primăvară, iarăși primăvară! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Limba română corectă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Educația pentru sănătate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Pagina de religie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 Școala azi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 Le monde francophone. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 Proiecte educaționale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 Din activităţile noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

3

Vanessa, Contrastul anotimpurilor, Clasa a VI-a C, Școala Gimnazială Al. I Cuza, Roman, 2018-2019

4

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 6, Ianuarie-Aprilie 2019

Editorial

Educaţia este mişcarea din întuneric spre lumină!

(Allan Bloom)

E

Profesor Mihaela Pavăl

ducarea tinerilor este deopotrivă proces complex şi mereu provocator, într-o continuă evoluţie, dar şi o căutare în comun a sensului în viaţa omului, o comuniune a tuturor minţilor interesate în aflarea, promovarea şi valorizarea dragostei şi a spiritului creator.

Cu toate acestea, educarea nu presupune doar transmitere şi însuşire de informaţii, ci şi acceptare de sine, adaptare la noi situaţii, bucurie, descoperire a naturii şi a tot ce ne înconjoară.

Finalul primului semestru şi sfârşitul iernii, au reprezentat, de fapt, noi începuturi. Astfel, o altă etapă s-a aşternut înaintea noastră cu provocările, curiozităţile, piedicile, reuşitele sau împlinirile sale. De asemenea, şi natura ne-a invitat să ne bucurăm, din nou, de renaştere, de viaţă, de primăvară! Neam lăsat cuprinşi, de la cei mai mici, până la cei mai mari, de mireasma florilor, de explozia culorilor crude, de recunoştinţa şi dragostea faţă de mămicile mereu emoţionate, de bucuria unor activităţi antrenante şi constructive în “Săptămâna Altfel”, iar toate acestea culminează cu invitaţia de a lua Lumină, din noaptea Învierii Domnului Iisus Hristos!

Aşadar, în prag de sfântă Sărbătoare, să fim Lumină şi să ne fim Lumină unii altora!

Hristos a Înviat!

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

5

E primăvară, iarăși primăvară!

Pagina de literatură e primăvară, iarăși primăvară!

Început de primăvară

E

ste un nou început de primăvară. Crivăţul iernii începe să-și piardă din intensitate, transformându-se într-un vânticel. Plapuma albă de nea se subțiază, iar pământul rămâne acoperit din loc în loc de o pânză diafană.

Soarele își reflectă câteva raze timide printre arborii din pădurea amorţită, căutând, parcă, gingaşele floricele albe care să alunge iarna cea grea.

Sub un pâlc de zăpadă își făcu apariția un micuț ghiocel singuratic, care tremura ca o trestie în vânt. Un grup de copii hoinarea prin pădure, căutând vestitorii primăverii, pentru a le face mamelor o surpriză frumoasă. Din greşeală, unul dintre ei a călcat pe clopoțelul sidefat şi firav al micului ghiocel. Acesta rămase înclinat spre podul de zăpadă, iar copiii şi-au continuat drumeția, neobservând mică greşeală. Ghiocelul se întristă şi se întrebă dacă o să-şi mai revină pentru a prevesti primăvara. Pe el nu l-a doborât zăpada înghețată, darămite o talpă de copil, aşa că nu şi-a pierdut speranţa. Razele soarelui îi încălzeau tulpiniţa fragedă, îi mângâiau căpuşorul gingaș, dar tot era diferit de ceilalți, fiind aplecat de parcă făcea închinăciuni. Cu trecerea timpului, ghiocelul observă că lângă el se străduiau să scoată căpuşorul din zăpada cristalină încă trei frați ai săi.

Bucuros, le povesti de ce era el diferit. Aceştia l-au ajutat să crească, sprijinindu-i tulpiniţa. Atunci începu să simtă mirosul cald al primăverii cu ajutorul soarelui, care inunda pădurea cu o ploaie de raze mai generoase. Astfel că pentru gingaşul ghiocel, momentul reînvierii a fost pentru a doua oară. Aşa, ghiocelul rămâne veșnic un simbol al renaşterii, al speranței şi al prieteniei. Fiecare din noi trebuie să păstreze un ghiocel în suflet.

Darius-Iulian Obreja, clasa a VI-a

6

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 6, Ianuarie-Aprilie 2019

Sebastian, Motive de primăvară, Clasa a VI-a A, Școala Gimnazială Al. I Cuza, Roman, 2018-2019

Primăvara 1. Parcă e mai cald afară Și zăpada s-a topit Firul ierbii înverzeşte Primăvara a venit!

2. Ghiocei și toporași Au înflorit în pădure Aerul este mai cald Primăvara e pe bune.

3. Copacii înmuguresc, Via e de curățat, Natura la viaţă se trezește Primăvară se numește.

4. Zumzăitul de albine, Zgomotul de la tractoare, Peste tot este mișcare...

Primăvară, bine ai venit!

Cosmin Apostol, clasa a III-a

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

7

Legenda florilor de primăvară

Pagina de literatură e primăvară, iarăși primăvară!

C

e ar fi primăvara fără flori? O casă părăsită, un copil orfan, o vrăbiuță fără pene, o școală fără copii…

Pentru că primăvara cu alaiul ei a întârziat mult, am pornit în căutarea ei. Am găsit-o undeva departe, la câmpie, într-un afund de răsărit. Era înveșmântată într-o rochie de un verde crud, cu o cunună de ghiocei gingași, călătorind pe un nor pufos și răspândind o mireasmă nemaipomenită. Privind-o mai atent, am recunoscut o mulțime de flori pe rochia ei: viorele albastre ca cerul senin, toporași cu petale catifelate, narcise parfumate, zambile vesele, viu colorate, lalele multicolore cu toate cupele îndreptate spre soare și o mulțime de bănuți galben – aurii, păpădiile.

M-am gândit să iau primăverii câte un buchețel de flori, de fiecare fel, fără ca ea să mă vadă. Așa că am ascuns toporașii în buzunarul de la piept, păpădiile leam pus într-o batistuță, iar pe celelalte le-am împachetat cu grijă, să nu se rupă.

Mai erau niște flori ce nu aveau culoare. Le-am pus lângă narcisele galbene și leam numit ,,Floarea Paștelui”, cu gândul la sărbătoarea ce se apropia.

Am revenit pe meleagurile noastre și m-a întâmpinat un ghiocel plăpând, cu petalele imaculate, sunându-și vesel clopoțelul, vrând parcă să-mi dea și el vestea cea mare, că vine primăvara. Atunci am împrăștiat pe câmp acele flori, iar soarele blând îmi zâmbea și le mângâia pe toate cu razele sale călduțe. O lacrimă de fericire mi-a apărut pe obraz, apoi s-a strecurat în iarba verde ce împânzise toată priveliștea. Când am privit în jos, am zărit cum au apărut niște bobițe albe, mici și gingașe, cu un parfum unic și le-am numit “lăcrămioare”.

Așa am adus primăvara și pe meleagurile mele!

Florentina Catană, clasa a IV-a Gheorghe-Robert Măcinică, clasa a IV-a Răzvan-Constantin Obreja, clasa a IV-a

8

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 6, Ianuarie-Aprilie 2019

Sebastian, Flori de primăvară, Clasa a VI-a A, Școala Gimnazială Al. I Cuza, Roman, 2018-2019

Ghiocelul

G

Denisa – Andreea Hăisan, clasa a VI-a Târzia

hiocelul este vestitorul primăverii, deoarece este floarea ce înflorește, de obicei, prima. Cam pe la sfârșitul lunii februarie, spre începutul lunii martie, de sub stratul moale și pufos de nea, se observă un căpușor firav ce parcă vrea să înflorească cât mai repede. Când zăpada începe să se topească din ce în ce mai mult sub razele calde ale soarelui ce strălucește, în sfârșit, după o iarnă grea, din pământ se poate vedea o floare mică, dar puternică, cu frunze verzi. Ea are în vârf un clopoțel alb ce abia a înflorit. Se spune că atunci când acesta înflorește, primăvara s-a instalat, iar iarna rece și urâtă a plecat. În simbolistică, ghiocelul înseamnă speranță și inocență, gingășie și alinare.

De asemenea, este și un simbol al prieteniei adevărate.

Chiar dacă în unele culturi este un simbol al binelui, în Marea Britanie este considerat floarea morții, din cauza unei legende locale.

A vedea un ghiocel în vis semnifică puritatea, nevoia de perfecțiune, renașterea, speranța, noi oportunități după o perioadă lipsită de activitate; înseamnă că ieși dintr-o zonă a întunericului, îndreptându-te către lumină și o nouă atitudine sau perspectivă. În concluzie, ghiocelul, deși este o floare mică și firavă, are o însemnătate foarte mare…

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

9

O legătură profundă

C

ând am împlinit 11 ani, părinţii mei mi-au oferit cel mai frumos cadou pe care mi l-am dorit vreodată - un câine Saind Bernard de o drăgălăşenie rară, rasă aceasta fiind cunoscută sub numele de “Gigantul blând şi loial” . Eram în culmea fericirii! Avea o blană foarte de moale şi o privire care îţi pătrundea cu uşurinţă în suflet. I-am mângâiat uşor urechiuşele, care se mişcau de zor exprimându-şi bucuria: - Şi ce nume o să-i pui? întrebă tata.

Am stat un pic pe gânduri, dar mi-am adus aminte de personajul meu preferat dintr-un desen animat pe care îl vedeam în fiecare duminică cu bunica mea. Acesta era un căţel loial pe nume Alfy.

- Ştiu! O să-l cheme Alfy.

Mama era entuziasmată de acest nume, Alfy.

- Mamă, tată, să ştiţi că eu voi avea cea mai mare grijă de Alfy.

- Aşa să faci, răspunse tata.

Acea zi a rămas în amintirea mea şi va rămâne mereu. Au trecut astfel 3 ani, în care eu şi Alfy ne-am înţeles de minune. Era prietenul meu cel mai bun, cu toate că era doar un necuvântător, dar eu îl vedeam un suflet de om într-un trup de câine.

Ca orice copil de 14 ani, am întâmpinat şi eu anumite obstacole. Fie ele mici sau mari, fie mai stresante sau mai uşoare, dacă ai pe cineva lângă tine le treci cu uşurinţă. Ei bine, la un moment dat a existat şi în viaţa mea o treaptă pe care trebuia să o depăşesc, iar acea treaptă era examenul de la sfârşitul clasei a opta.

Mereu aveam nevoie de ceva care să mă liniştească şi să îmi îndepărteze emoţiile.

Eu aveam nevoie de ceva mai special să-mi liniştească mintea şi sufletul. Acea linişte mi-o oferea Alfy. El era antidotul meu, nu ştiu cum, dar mă liniştea, şi-mi inspira o stare de bine. În fiecare zi când se apropia ora la care trebuia să ajung acasă, Alfy mă aştepta pe treptele din faţa casei, nerăbdător să mă vadă. Eram şi eu uneori uimită de faptul acesta şi că până la urmă e un căţel, dar îmi aminteam de sufletul lui.

Săptămâna era pe sfârşite, mai aveam o zi de şcoală şi urma să dau un test la limba latină. Orele s-au încheiat. Eu am pornit spre casă, eram puţin abătută din cauza testului, deoarece uitasem din întâmplare să scriu o declinare a substantivelor.

Am ajuns acasă, iar Alfy a alergat spre mine cu limba scoasă şi fluturând din coadă în semn că e bucuros să mă vadă. L-am luat în braţe ca să mă simt bine. Mă uitam atentă şi simţeam că el nu o să uite niciodată de mine, că în fiecare zi, fie ea

10

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 6, Ianuarie-Aprilie 2019

Pagina de literatură e primăvară, iarăși primăvară!

Iris, Contrastul, Clasa a VII-a B, Școala Gimnazială Al. I. Cuza, Roman, 2018-2019

şi o zi de iarnă geroasă sau una de vară toropitoare, mă va aştepta pe scările din faţa casei, nerăbdător să ajung acasă.

Bunica mea îmi povestise când eram de-o şchioapă că-n zilele noastre prietenii nu mai sunt adevăraţi prieteni, ci te pot dezamăgi când vei avea cea mai mare nevoie de ei, pe când un necuvântător se ataşează de tine, mai ales dacă este un câine, chiar şi prin definiţia acestui cuvânt: “Câinele este prietenul omului”.

Poate nu are el sentimentele acelea pe care oamenii le împărtăşesc, dar are un suflet nevinovat, iar un câine e o mângâiere a sufletului. El va plânge acolo pentru tine şi o parte din tristeţea ta i-o dai lui, uneori fără să vrei. Va sta lângă tine şi va fi trist, iar când te va vedea pe tine bine, atunci va fi şi el. Câinii sunt cele mai loiale animale şi îşi iubesc stăpânul mai mult decât pe ei.

Alfy îmi era mai mult decât un prieten, era ceva special, ceva ce mă făcea fericită şi îmi alina supărările, doar prin simpla sa prezenţă. Cu toate că este mare, Alfy are un temperament foarte blând, fiind sensibil si foarte ataşat de stăpân.

Este foarte protector şi un prieten minunat.

Mi-am dat seama că legătura profundă dintre mine şi Alfy nu va fi distrusă de nimeni!

Iustina Obreja, clasa a VIII-a

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

11

Termeni religioşi în contextul corectitudinii lingvistice

Î

n prag de sărbători pascale, se cuvine o clarificare a anumitor termeni religioşi utilizaţi cu precădere în această perioadă, dar nu numai, pentru a veni în sprijinul elevilor isteţi şi curioşi ai şcolii noastre.

Aşadar, Paşte sau Paşti? Moliftă, molitvă sau moliftă? Aghiazmă sau agheazmă? sunt doar câteva întrebări la care vom încerca să oferim răspuns.

Paşte sau Paşti?

Deşi unii teologi afirmă că forma “Paște”, care a intrat în firescul exprimării cotidiene în limba română, ar fi greșită, atrăgând atenția că exprimarea corectă pentru Sărbătoarea Sfintelor Paști este în “forma exclusivă de plural”, și anume “Paști”, lingviştii sunt mai îngăduitori, considerând că amândouă formele sunt la fel de corecte, părere susţinută şi de regretatul lingvist George Pruteanu, care nota: “Spre a vă convinge suplimentar că aceste două forme sunt folosite aleatoriu, ori una ori alta, fără vreo deosebire de sens, am cules din Dicţionarul limbii române al Academiei (dicţionarul tezaur), cîteva atestări ale cuvîntului în limba veche, unde le găsim în mod egal pe amîndouă. La Coresi aflăm “Paştile” (“Acestea sunt Paştile de bucurie şi de veselie”), ca şi la Varlaam (“mieluşelul Paştilor”), dar în marea Biblie de la 1688 găsim “Paştele” (“Va face Paştele Domnului în luna a doua într-a patrasprăzecea zi”). Venind mai încoace, la Coşbuc găsim “Paşti” (“Era după Paşti şi era un timp bun”), dar la Negruzzi, Hasdeu sau Delavrancea, “Paştele”: “Ţara mai întîi de toate; Paştele mai pe urmă!”(Hasdeu). Şi la scriitorii moderni găsim ambele forme, aşa că, repet, sunt deopotrivă corecte, una fiind percepută ca singular, alta ca plural.” În DOOM şi DEX găsim precizările de mai jos, în legătură cu substantivul propriu “Paşte/Paşti” (la care am adaugat şi cuvântul “pască”, pentru că provine din acelaşi etimon (cuvânt de origine) latinesc şi pentru a ne aminti că forma corectă de genitiv-dativ este “pascăi”): !paște/paști (pâine sfinţită) s.n.pl.art. paștele/paștile !Paște (sărbătoare) s.propriu m.pl.Paști (doi Paști, dar pl.n. Sfintele Paști) !pască (prăjitură, pâine nedospită) s.f., g.-d. art. Pascăi

12

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 6, Ianuarie-Aprilie 2019

Limba română corectă

Teodor, Contrastul culorilor complementare, Clasa a VII-a B, Școala Gimnazială Al. I Cuza, Roman, 2018-2019

Aşadar, ambele forme sunt corecte, dar se folosesc în contexte diferite. „Paşte” este forma acceptată la singular a substantivului propriu masculin, în timp ce „Paşti” este forma la plural a substantivului. ”Răspunsul clar oferit de DOOM este că ambele forme – Paşte/Paşti – sunt acceptate ca fiind corecte. Dacă avem în vedere substantivul propriu, care denumeşte sărbătoarea, în funcţie de context, se poate folosi forma de singular -“Paşte” – sau cea de plural – “Paşti”. Pentru că este vorba despre trei zile de sărbătoare, putem spune, aşadar, „Sărbătorile de Paşti”, dar nu este greşit nici să spunem „Sărbătoarea Paştelui”. Se spune “Postul Paştelui” sau “Postul Paştilor”, “Noaptea Paştelui” sau “Noaptea Paştilor”, “Sfintele Paşti”.

Anaforă sau Anafură?

Intre cele două cuvinte există o relaţie de paronimie – anaforă și anafură – deoarece cei doi termini diferă printr-o singură literă.

Pe de o parte, anafora este o figură de stil care constă în reluarea aceluiaşi cuvânt la începutul mai multor enunţuri, fraze, versuri, pentru a întări o idee sau pentru a crea o simetrie (G-D sg. art. anaforei; Pl. anafore).

Pe de altă parte, anafura este pâinea sfinţită împărţită credincioşilor ortodocşi (Sg. anafură, nu anaforă, nafură; G-D sg. art. anafurei).

Formele naforă şi nafură par să fi ieșit de multă vreme din uz, deşi forma a doua este indicată chiar de către dicţionarele cunoscute ca variantă pentru anafură.

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

13

Mihnea, Contrastul culorilor complementare, Clasa a VI-a B, Școala Gimnazială Al. I Cuza, Roman, 2018-2019

Moliftă, Molitvă sau Molitfă?

Forma indicată de DEX este moliftă, cu forma de plural molifte, care are două sensuri: 1. (În ritualul Bisericii ortodoxe) Rugăciune (citită de preot pentru iertarea păcatelor, în împrejurări speciale); p. ext. oficierea acestei rugăciuni. 2. (Înv.) Termen de reverență folosit față de clerici.

Cea mai recent ediţie a DOOM propune următoarea paradigm: !molíftă/ (înv.) molítvă s. f., g.d. art. molíftei/molítvei; pl. molífte/molítve.

Agheazmă, Aghiasmă sau Agheasmă?

Conform DOOM (Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române), singura formă corectă este agheasma (din slavonescul agiazma şi grecescul aghiasma), denumind atât apa sfinţită de preot, cât şi slujba religioasă oficiata pentru sfinţirea apei. Agheasma mare este slujba ţinută pentru sfinţirea apei de Bobotează, iar Agheasma mică este slujba de sfinţire a apei care se ţine la început de lună sau în alte zile din an, ori de câte ori este nevoie. Apa sfinţită se păstrează într-un vas liturgic de metal, care poartă denumirea de agheasmatar.

Există şi variante ale acestui cuvânt – aghiasmă, aiasmă, iasmă – dar acestea sunt forme specifice limbajului popular, deci neliterare.

14

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 6, Ianuarie-Aprilie 2019

Profesor Mihaela Pavăl

Andreea, Privire, Clasa a VII-a C, Școala Gimnazială Al. I Cuza, Roman, 2018-2019

Educația pentru sănătate

Cele mai frecvente afecţiuni ale ochilor la copii

L

a vârste mici, sănătatea ochilor este unul dintre aspectele cele mai importante de care trebuie să ții cont în îngrijirea ochilor. Cele mai frecvente boli la care sunt predispuşi copiii sunt conjunctivita, miopia sau ulciorul.

Conjunctivita Conjunctivita sau “boala ochilor roşii” este cea mai întâlniă afecţiune contagioasă a ochilor la copii și este cauzată de infecția cu virușuri sau bacterii. Acestea ajung în organism prin intermediul mânuțelor, pe care copiii au tendința de a și le duce mereu la ochișori. Această afecţiune se poate recunoaşte destul de simplu, deoarece se manifestă, în principal, prin înroșirea ochilor, lăcrimarea excesivă și senzația de mâncărime. Copilul poate deveni sensibil la lumină și se poate plânge de disconfortul provocat de infecție. Pot apărea secreții apoase sau purulente.

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

15

Dacă suspectezi ca ai conjunctivită, mergi la medic pentru a ți se prescrie tratamentul adecvat. Conjunctivita este de mai multe feluri - virală, bacteriană etc., iar fiecare tip presupune un tratament propriu.

Miopia Miopia este un viciu de refracţie care se caracterizează prin probleme cu vederea la distanță. Copilul vede bine în plan apropiat, dar încețoșat la depărtare.

Este o problemă medicală care afectează destul de mulți copii și care poate apărea de la vârste foarte fragede.

Poţi suspecta faptul că suferi de miopie atunci când te apropii foarte mult de televizor pentru a privi, când stai cu cărțile foarte aproape de ochi, te încrunți sau ai ochii întredeschişi atunci când te uiți la un obiectat îndepărtat.

Din fericire, este un defect ocular care poate fi corectat, dacă este diagnosticat la timp. Se tratează prin purtarea ochelarilor de vedere sau a lentilelor divergente (cu “minus”). La vârste mici, sunt mai recomandaţi ochelarii decât lentilele de contact.

Ulciorul Ulciorul este o afecțiune medicală a pleopelor care se poate repeta de mai multe ori de-a lungul copilăriei. Se manifestă prin apariția unei pustule la nivelul pleoapei. Aceasta se manifestă la început prin senzație de arsură sau mâncărime locală, iar după formarea pustulei, prin durere și disconfort.

Cauzele apariției ulciorului sunt bacteriile (care ajung la ochi prin intermediul mâinilor), frecatul constant al pleoapelor și utilizarea produselor cosmetice.

Tratamentul ulciorului nu necesită îngrijiri medicale speciale, ci este ambulator. Nu se administrează medicamente, ci se lasă să se vindece de la sine.

Simptomele, însă, pot fi ameliorate cu ajutorul unor comprese locale calde și umede cu ser fiziologic, aplicate de mai multe ori pe zi. În cazul în care simptomele sunt severe și greu de suportat de către copil, se consultă medicul în vederea cumpărării unei soluţii oftalmice sau unui unguent antiinflamator, care te va ajuta să te simți mai bine. Cel mai sigur și eficient tratament este prevenția.

Pe lângă aceste afecţiuni, copiii ar trebui să ştie că în cazul în care există simptome de oboseală a ochilor, trebuie neapărat examinaţi de un specialist.

Unii dintre noi ajungem să stăm cu ochii lipiţi de monitorul calculatorului chiar şi opt ore pe zi. Acest obicei are însă un preţ: sănătatea noastră.

Pe de-o parte, calculatoarele ne-au ajutat în îndeplinirea mult mai eficientă şi mai rapidă a sarcinilor de la şcoală, ne-au uşurat munca şi au condus la dezvoltarea şi inovarea lumii în care trăim. Pe de altă parte însă, folosirea tot mai frecventă a computerelor de către oameni şi pe o perioadă îndelungată îşi poate lăsa amprenta pe sănătatea fizică, dar şi pe cea psihică a utilizatorilor.

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Chiba din Japonia au ajuns la concluzia că este nevoie de numai cinci ore pe zi petrecute în faţa calculatorului pentru ca riscul apariţiei depresiei şi a insomniilor să crească, notează Daily Mail.

16

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 6, Ianuarie-Aprilie 2019

Educația pentru sănătate

Bianca, Pointilism, Clasa a VIII-a C, Școala Gimnazială Al. I Cuza, Roman, 2018-2019

La acestea se adaugă o serie de afecţiuni care ne pot afecta sănătatea fizică: vedere înceţoşată, dureri de cap, incapacitatea de a focaliza obiectele aflate la depărtare, dureri în zona spatelui, a gâtului, a umerilor şi a braţelor, dar şi problema kilogramelor în plus.

Computerele au devenit aproape indispensabile în viaţa noastră de zi cu zi, iar acest lucru a contribuit, printre altele, la creşterea productivităţii şi eficienţei noastre. Cu toate acestea, folosirea acestora în exces poate aduce prejudicii sănătăţii noastre. Efectele negative pot fi însă diminuate dacă ne oferim pauze scurte, departe de calculator, la anumite intervale de timp, pentru a ne dezmorţi şi pentru a face cât mai multă mişcare.

Iustina Obreja, clasa a VIII-a B

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

17

Pagina de religie

„Răsărit-a primăvara ...”

Motto: „Răsărit-a primăvara, veniţi să ne desfătăm! Strălucit-a Învierea lui Hristos, veniţi să ne veselim! Arătatu-s-a pomenirea purtătorului de chinuri, care luminează pe cei credincioşi...”

D

ragi cititori! Este de fiecare dată o bucurie să ne reîntâlnim prin intermediul revistei şcolare! Mulţi dintre voi m-au determinat cu ajutorul unor sugestii să aleg o temă potrivită perioadei în care ne aflăm. Întâi de toate ştim cu toţii ce anotimp frumos este primăvara, de aceea şi alegerea titlului, „Răsărit-a primăvara ...”, iar motto-ul ales este un extras dintr-o cântare bisericească la sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Mulţi credincioşi îl consideră pe Sfântul Gheorghe un ocrotitor al primăverii, iar biruinţa lui se datorează credinţei în mare minune a Invierii lui Hristos. Din ilustraţia icoanei Sfântului, se poate observa că este înfăţisat călare pe un cal, având o suliţă în mână şi reuşind să învingă un animal

18

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 6, Ianuarie-Aprilie 2019

Profesor Costel - Valentin Nechita

hidos, un „balaur” care, conform tradiţiei, primea spre mâncare în fiecare zi câte un copil pentru „liniştea” localnicilor. Ei bine, această credinţă puternică în Iisus Hristos l-a făcut să învingă fiara şi să pună capăt acelor grele suferinţe şi de aceea se bucură de o mare cinstire în rândul credincioşilor.

Legată de ziua cinstirii Sfântului stă o altă sărbătoare deosebit de importantă pentru credincioşi: Învierea lui Iisus Hristos, iar cu acest prilej doresc să vă invit să cunoaşteţi câte ceva din trăirile unor credincioşi cu prilejul acestei deosebite sărbători de fiecare an. Ca şi alţii, ei se bucură prin rugăciune, mărturisire şi cântare de unirea cu Iisus Hristos. De pildă, la cântarea: „Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domnului Iisus, Unuia Celui fără de păcat. Crucii Tale ne închinăm, Hristoase şi Sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o slăvim” credincioşii sunt bucuroşi a se gândi că prin Iisus Hristos, sufletele sunt nemuritoare şi trăiesc împreună şi alături de Dumnezeu. Ne aducem aminte că Iisus Hristos a înviat acum aproximativ 2000 de ani. Această mare minune s-a înfăptuit în urma unor pătimiri primite de Hristos pe nedrept din partea acuzatorilor: pălmuiri, scuipări, batjocoriri, biciuiri, o moarte pe Cruce. Ei, „acuzatorii”, n-au dorit să-şi deschidă minţile atunci şi să cunoască că Iisus Hristos era chiar Fiul lui Dumnezeu, trimis „la plinirea vremii” de Tatăl ceresc şi profeţit cu sute de ani înainte, acel „Mesia” mult dorit şi aşteptat. Cu toate acestea, El a făcut mult bine poporului: învăţături, vindecări şi chiar învieri din morţi. Pentru noi toţi El a învins moartea, înviind triumfal din adâncurile întunecoase. O dată cu propria Sa Înviere, au înviat şi alte suflete ce erau ţinute ca într-o temniţă. Altfel spus, ne-a readus la starea de început a omenirii. Acestea petrecute ne fac să Il numim cu adevărat „SALVATORUL” lumii întregi.

De aceea, mulţi dintre noi ne bucurăm din plin şi ne exteriorizăm prin pregătiri specifice, într-o frumoasă atmosferă a mirosului îmbietor, a gustului de pască, ouă roşii sau încondeiate, miel pascal etc.

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

19

Parteneriatul şcoală-familie, premisă a unui învăţământ de calitate

Ş

tim că şcoala, împreună cu familia, constituie principalii factori ai educaţiei pentru copil. De aceea, aceste medii trebuie să satisfacă nevoile copilului în viaţa sa personală. Nesatisfacerea lor poate conduce la evenimente nedorite. Cercetările au arătat că rata învăţării creşte şi se menţine ridicată în situaţiile în care părinţii se implică în sprijinirea educaţiei copiilor.

Astfel, vor putea aprecia mai bine abilităţile şi aptitudinile copiilor, problemele şi posibilităţile de rezolvare a acestora în procesul învăţării. În acelaşi timp, prin activitatea de parteneriat cu părinţii, noi, cadrele didactice, ne asigurăm un sprijin în propria activitate. Învăţându-i pe părinţi să se implice în dezvoltarea copiilor lor, întărim interacţiunile şi relaţiile dintre părinţi şi copii. Prin cooperare reală şi comunicare cu părinţii, şcoala pune bazele unei unităţi de decizie şi acţiune între cei doi factori. De asemenea, activităţile cu părinţii duc la rezolvarea situaţiilor problemă, a conflictelor posibile şi a situaţiilor de risc în dezvoltarea copilului.

Dar, pentru ca acest parteneriat să dea roadele aşteptate, trebuie analizate punctele de vedere ale fiecăruia, atitudinea familiei faţă de şcoală şi a şcolii faţă de familie. Nerecunoaşterea de către ambele părţi a rolului ce revine celuilalt în formarea copilului exclude din start orice formă de colaborare eficientă. Se poate spune că ambele instanţe educative, familie şi şcoală, doresc multiplicarea şi diversificarea legăturilor, dar acest fapt necesită efort din partea ambelor părţi. Şcoala trebuie să sensibilizeze familiile într-o manieră respectuoasă şi adecvată, reducând astfel neîncrederea şi depăşind barierele educaţionale sau culturale.

De obicei, nu lipsa de interes este cea care determină neimplicarea părinţilor în educarea copiilor, ci adesea există bariere autentice care blochează drumul.

Iată cele mai frecvente bariere invocate de părinţi şi câteva soluţii pentru a-i ajuta pe aceştia să le depăşească:

20

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 6, Ianuarie-Aprilie 2019

Școala azi

1. Timpul Bariera: E dificil pentru părinţi să găsească timp suficient pentru a participa la şedinţe sau la alte întâlniri şi activităţi, acestea fiind adesea programate cu rigiditate la ore care nu convin.

Soluţia: Să fim flexibili în programarea întâlnirilor şi evenimentelor. Să facem dintr-o întâlnire ocazională un forum pentru a veni în întâmpinarea necesităţilor părinţilor care muncesc.

2. Lipsa de apreciere Bariera: Unii părinţi nu sunt siguri dacă au sau nu ceva de valoare cu care să contribuie. Se simt intimidaţi de director, de profesori. Probabil că aceşti părinţi au avut experienţe neplăcute când erau la şcoală sau au o educaţie limitată.

Soluţia: Facem o primire personală părinţilor care par retraşi sau stingheri.

Aflăm care sunt interesele şi abilităţile lor. Fiecare părinte are ceva de oferit.

3. Nu ştiu cum să contribuie Bariera: Unii părinţi simt că au unele abilităţi, dar nu ştiu cum să le folosească pentru a ajuta şcoala.

Soluţia: Nu aşteptăm ca părinţii să ofere ajutor. Iniţiem o vânătoare de talente, după care putem să ne gândim cum să folosim aceste talente ale părinţilor.

4. Neînţelegerea sistemului Bariera: Mulţi părinţi nu înţeleg sistemul sau nu cunosc căile prin care pot să se implice în şcolile copiilor lor.

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

21

Soluţia: Contribuim la întocmirea unei broşuri sau a unui pliant care să includă reguli, proceduri, răspunsurile la întrebările cele mai frecvente.

Școala azi

5. Sentimentul că părinţii nu sunt doriţi în şcoală Bariera: Părinţii pot simţi că nu sunt bine primiţi în şcoală. Mulţi părinţi au întâlnit un director sau un profesor care transmitea mesajul ,,părinţii să nu se bage”.

Soluţia: Declanşăm instruirea privind implicarea părinţilor pentru tot personalul şcolii. Ne asigurăm că părinţii sunt doriţi la şcoală în orice moment al zilei. Punem pancarte ,,Bine aţi venit!”.

6. Întâlnirile plictisitoare Bariera: Nimănui nu-i place să piardă timp valoros pentru a veni la întâlnirile plictisitoare sau la care nu sunt reflectate nevoile sale.

Soluţia: Ne asigurăm că există un scop pentru întâlnire şi că acesta reflectă nevoile tuturor. Îi rugăm pe participanţi să identifice programe pe care ar dori să le desfăşoare. Ne străduim să facem întâlnirile cât mai atrăgătoare.

Deci, şcoala poate şi chiar joacă un rol important în întărirea interdependenţelor şcoală-familie. Părinţii se întorc către această instituţie specializată pentru a fi îndrumaţi. Când cadrele didactice şi conducerea sunt dornici să-i atragă pe părinţi, atunci rezultatele copiilor se îmbunătăţesc.

Profesor învăţământ primar, Irina-Elena Vrăjitoru Bibliografie 1. Agabrian, Mircea, 2007, Şcoala, familia, comunitatea, Editura Institutul European, Iaşi 2. Băran-Pescaru, Adina, 2001, Parteneriat în educaţie, Editura Aramis, Bucureşti

22

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 6, Ianuarie-Aprilie 2019

Alexia, Ritmul, Clasa a VIII-a C, Școala Gimnazială Al. I Cuza, Roman, 2018-2019

Le monde francophone

Plaisir de créer monde franco..

Le printemps

C

Alissia-Ştefania Trofin, clasa a VII-a

’est le printemps! Nous nous promenons dans le bois. Les arbres sont vert, les oiseaux sont de retour, des violettes odorantes répandent un parfum délicieux. Ce promenade dans le bois, c’est un grand plaisir.

Le temps est parfait pour un délicieux repas en pleine nature. Ensemble avec mes parents, j’ai servi un copieux repas, tandis qu’à l’arrière-plan, nous avons entendu les abeilles qui se promenaient de fleur en fleur. À proximité, une rivière limpide traversait la fôret et les animaux se cachaient autour de nous. Nous avons continué la promenade en regardant le monde qui nous entourrais: des animaux, des plantes, des insectes, embellissant le paysage.

C’était l’une des plus belles promenades, parce que le paysage était extraordinaire et nous avons découvert une autre partie de la nature.

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

23

Eminescu și Creangă, prietenia

O

prietenie rămasă în istoria literaturii. De ce? Pentru că doi oameni culţi sunt mereu pe aceeași lungime de undă, au un drum comun şi, deşi diferiţi, se completează perfect într-un întreg.

Prietenia dintre cei doi mari scriitori s-a legat în timpul când Mihai Eminescu era revizor școlar. Eminescu a trimis ministrului un elogios raport, prin care-i aducea la cunoștință „opera acestui modest dascăl”. Ion Creangă avea față de Eminescu o admirație deosebită. Pe un manual de geografie, primit în dar de la Eminescu, Creangă scria: „Dăruit mie de domnul Eminescu, eminentul scriitor și cel mai mare poet al românilor”.

Creangă era un povestitor iscusit, știa să facă haz de necaz, pe când Eminescu avea o cu totul altă fire: era mai tăcut, mai gânditor, avea un glas plăcut, melodios.

Eminescu asculta vrăjit povestirile lui Creangă, îndemnându-l să scrie aceste amintiri, care ar putea alcătui cea mai atrăgătoare carte de povestiri în limba română: „Crede-mă, ai har, ești scriitor fără să știi”. Creangă, la rându-i, asculta în tăcere poeziile lui Eminescu.

Prietenia lor le-a adus multe ore de uitare și mângâiere.

Ion Creangă l-a găzduit pe Eminescu în bojdeuca din Țicău şi împreună cutreierau împrejurimile de la Ciric. Altă dată, tolănit pe iarbă (povestea mai apoi Tinca), puneau de le cântau doi țigani cântecele glăsuite de Barbu Lăutaru. Mihai cânta și el, avea un glas dulce de-ți dădeai și cămașa să-l asculți.

S-au despărțit atunci când Eminescu a plecat la București, fiind numit redactor la ziarul Timpul.

Oare prin ce se explică prietenia nezdruncinată dintre cei doi mari scriitori?

Cică un junimist l-a întrebat odată pe Eminescu: – Ce vorbești tu tot timpul cu Creangă?

– Vorbim și noi ce ne trece prin minte, a fost răspunsul poetului.

Acesta a fost mesajul transmis elevilor din clasa pregătitoare. Vizionarea filmului „Un bulgăre de humă” despre cei doi mari prieteni, i-a transferat pe cei prezenți în Secolul de Aur al literaturii române, iar cei mici au avut posibilitatea de a admira umorul marelui povestitor de la Humulești și versul dulce al marelui poet, dar și frumuseţea locurilor unde adesea se plimbau cei doi, izvor nesecat de inspirație pentru ambii.

24

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 6, Ianuarie-Aprilie 2019

Proiecte educaționale

Roberta, Ion Creangă, Clasa a VII-a A, Școala Gimnazială Gherăești, Neamț, 2018-2019

Invăţător Mariana Olariu

Astfel, elevii au fost implicați în diverse activități ludice, demonstrând interes, implicare și o bună cunoaștere a operelor marilor noștri înaintași. Activitățile, care au provocat o participare activa a copiilor, au fost cele tematice, de exemplu: „Recunoaște poezia”, „Recunoaște povestea”, având ca suport câteva versuri sau desene cu imagini din operele scriitorilor. Copiii nu numai că au recitat sau ghicit operele, ci au pus în scenă unele fragmente din poveștile marelui povestitor.

Un caracter instructiv-educațional au avut și întrebările adresate copiilor: ,,Dacă v-ați întâlni cu cei doi prieteni, ce i-ați întreba?”, “Dacă ați vrea să mergeți cu ei într-o călătorie, unde i-ați invita?”, “Dacă ar fi să-i îndemnați să citească o carte, ce le-ați propune?”.

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

25

Mihnea, Ritmul, Clasa a VI-a B, Școala Gimnazială Al. I Cuza, Roman, 2018-2019

De la carte la fapte

O

rice carte este un izvor de învăţătură. Aceasta este premisa de la care s-a pornit în derularea Proiectului local De la carte la fapte. Ideea de a pune în scenă povestea lui Charles Perrault, Le PETIT CHAPERON ROUGE, a fost imediat receptată de un grup de elevi curajoşi, dornici de a intra în pielea personajelor unei poveşti atât de populare şi de îndrăgite de noi toţi.

Astfel, a luat fiinţă o minitrupă de teatru, LES TEMERAIRES, care pe lângă activitatea din şcoală (Ecouri francofone) a participat şi la festivalul-concurs “Francofête” organizat pe 2 aprilie 2019, la Casa Culturii din Târgu Neamţ, obţinând locul al II-lea la secţiunea Artă dramatică.

Nos félicitations, nos téméraires!

26

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 6, Ianuarie-Aprilie 2019

Proiecte educaționale

Din activităţile noastre

Micii exploratori... în lumea științei

P

oate pare ciudat, însă după o anumită vârstă, omul nu știe să observe tot ceea ce se întâmplă în jurul lui sau nu are timp pentru asta. Nu observă detalii, iar curiozitatea nu mai este la cote înalte.

Copiii sunt mult mai curioși decât adulții, iar acest lucru este un bun prilej pentru a le forma o atitudine activă față de mediul înconjurător, față de ceea ce presupune lumea științei. Curiozitatea lor poate contribui la o observare eficientă a tuturor fenomenelor, a realității înconjurătoare, iar cu puțin ajutor, aceștia pot observa lucruri pe care un adult le poate ignora.

Spiritul de observație al copiilor, curiozitatea și dorința arzătoare a acestora de a cunoaște, de a învăța și descoperi cât mai multe lucruri noi din domeniul științei, m-au impulsionat să desfășor în cadrul Comisiei metodice a educatoarelor, activitatea MICII EXPLORATORI. Așadar, ne-am organizat și echipat în adevărați exploratori, bucurându-ne că au fost alături de noi doamnele educatoare de la grădiniţele din comună: Zaharia Flaviana - Grădiniţa Brusturi, Trofin Ecaterina - Grădiniţa Tîrzia, Andrieș Monica - Grădiniţa Poiana şi, nu în ultimul rând, domnul director - prof. Stafie Costache şi doamna învăţătoare Movilă Monica. Activitatea a avut ca scop stimularea interesului copiilor pentru investigarea și explorarea realității înconjurătoare, prin observarea și analiza fenomenelor de dizolvare, combinare, plutire, scufundare, colorare, decalcifiere. Copiii au identificat caracteristicile unor obiecte din jurul lor, au manipulat diverse obiecte pentru analizarea fenomenelor, au identificat pe baza experimentării obiectele care plutesc, se scufundă sau își schimbă caracteristicile, substanțele care se omogenizează sau nu, au acţionat asupra unor obiecte pentru a le schimba starea, au acționat corect cu materialele primite respectând reguli de ordine, disciplină și protecție, au interacționat intrând în joc și în spiritul activității de investigare.

Experimentele realizate pe parcursul activității au creat stări emoționale favorabile, i-au determinat pe copii să-și folosească experiențele dobândite în activitățile anterioare, au făcut ca spiritul de investigație să se formeze și să se dezvolte. Prin folosirea experimentului, învățarea a devenit mai temeinică, copiii au participat activ, au observat, au formulat întrebări (multe întrebări), au găsit unele răspunsuri singuri, şi-au însușit unele abilități practice.

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

27

Din activităţile noastre

Vă prezentăm câteva din experimentele realizate, în ideea de a le pune în practică dacă doriți să va satisfaceți curiozitatea:

Experimentul 1 - Capacul de hârtie Materiale necesare: 1 pahar de sticlă, apă, hârtie pătrată.

Desfășurare: Se toarnă apă în paharul de sticlă, se pune deasupra paharului bucata de hârtie, se mişcă uşor pe marginea paharului. Întoarcem paharul cu gura în jos şi observăm că apa nu curge, căci hârtia s-a lipit de pahar datorită magnetizării. Putem observa cum apa din pahar încearcă să împingă hârtia.

Concluzia – Presiunea aerului este mai mare decât presiunea apei, deci hârtia nu cade.

Experimentul 2 - Culori în farfurie Materiale necesare: Lapte într-o farfurie, sticluţe de colorant alimentar, pipetă, detergent de vase.

Desfășurare: Se ia cu pipeta din fiecare culoare (galben, roşu, verde, albastru) şi se pune pe rând, în farfuria cu lapte. Se adaugă un strop de detergent de vase.

Putem observa că în momentul când am adăugat picătura de detergent, culorile s-au amestecat şi împrăştiat spre marginea farfuriei.

Concluzia – Detergentul reacţionează cu particulele de grăsime din lapte şi le pune în mişcare.

Experimentul 3 - Oul plutitor Materiale necesare: 2 recipiente mai înalte, transparente, de plastic, 2 ouă crude, 4-5 linguri de sare.

Desfășurare: În ambele vase se toarnă apă, se adaugă sarea numai într-unul, amestecând cu o linguriță, până la dizolvare, sarea. Se adaugă în fiecare recipient câte un ou. Vom observa că oul din apa sărată stă la suprafață, iar oul din apa normală se scufundă.

Concluzia – Densitatea oului este mai mică decât densitatea apei cu sare.

28

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 6, Ianuarie-Aprilie 2019

Experimentul 4 - Ouă moi, decojite.

Materiale necesare: 2 ouă, 2 borcane de sticlă, apă, oțet.

Desfășurare: Se pune apă între-un borcan, în celălalt se pune oțetul. Adăugăm câte un ou în fiecare borcan. Ouăle arată exact la fel în următoarele minute, fără a se întâmpla ceva anume, însă după 5-6 ore, oul din oțet va deveni complet moale, iar coaja va dispărea.

Concluzia – Oul în oțet a suferit modificări chimice. Coaja de ou este formată din carbonat de calciu care în oțet, pentru că este un acid, îl va dizolva complet.

Acest pr,oces între ou și oțet este numit decalcifiere. Aceasta are loc în doua etape: în prima etapă coaja de ou va deveni moale, apoi va dispărea complet (în 7-10 zile).

Experimentul 5 - Vulcanul spumos Materiale necesare: machetă ce imită un munte având o sticlă de ½ l. în interiorul machetei-munte, oțet, colorant alimentar (roșu), bicarbonat de sodiu.

Desfășurare: Se amestecă oțetul cu colorantul roșu alimentar, se pune în sticluța încorporată în machetă bicarbonatul de Na cu ajutorul unei pâlnii, după care se toarnă oțetul colorat. Se va vedea cum reacția substanțelor amestecate redă eruperea unui vulcan – lava vulcanică.

Concluzia – Când bicarbonatul de sodiu întră în contact cu oțetul, are loc o reacție chimică violentă, care duce la emisia de apă, sare și dioxid de carbon.

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

29

Din activităţile noastre

Experimentul 6 - Flori colorate Materiale necesare: 5 garoafe albe, 5 pahare cu apă, 5 culori alimentare.

Desfășurare: Punem apă în cele 5 pahare, adăugăm câte o culoare, se amestecă pentru omogenizare. Se pune fiecare floare în câte un pahar, se lasă până peste noapte. În dimineața următoare, florile vor fi cu petalele viu colorate.

Concluzia – Floarea a tras, a absorbit prin tulpină din culoarea din pahar, colorându-și în acest fel petalele.

Experiența didactică a demonstrat faptul că experimentul creează bucurie, creează noi experiențe, iar pentru copii este un fel de miracol care îi ajută să înțeleagă mai bine lumea în care trăiesc. Copiii trebuie să vadă, să pipăie, să miroasă, chiar să guste dacă se poate, pentru a înțelege, pentru a învăța.

Experimentul științific sau de amuzament este o activitate plăcută copiilor, care se poate utiliza cu succes la nivelul preșcolar, mai ales în condițiile predării integrate.

prof. înv. preșcolar, Gavriloae Marinela grupa mare ,,Voiniceii”, Grădiniţa cu P.N. Brusturi

30

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 6, Ianuarie-Aprilie 2019

Acum, pentru că am ajuns la final, adresăm mulţumiri şi urări de bine Domnului Director al şcolii, Costache Stafie, întregului colectiv redacţional şi tuturor celor care s-au implicat în realizarea acestui număr.

Menţionăm faptul că, în acest an şcolar, beneficiem de o rodnică şi frumoasă colaborare cu Şcoala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza, Roman, reprezentată de prof. Lucian Gherasim care ne-a pus la dispoziţie partea grafică, utilizând şi creaţii ale elevilor şcolii partenere.

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

31

Mihaela, Repetiția, Clasa a VII-a A, Școala Gimnazială Al. I Cuza, Roman, 2018-2019

Revista Școlii Gimnaziale „Ieremia Irimescu” Brusturi

Anul III, Nr. 6 Ianuarie-Aprilie 2019

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Neamţ

Şcoala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

C

XA

Ministerul Educației Naționale

UZ

A

ALE

ND

R U IOAN

Şcoala Gimnazială „Alexandru I. Cuza”