SRMagazine#1

Mircea Geoană:

România, cel mai mare potenţial de schimbare Romania, the highest potential for change

Social Responsibility Academy: Şcoala pentru afaceri cu impact social School for business with a social impact

Mărturie de la Polul Sud: Se topeşte totul!

Testimony from the South Pole: Everything is melting!

no.1 | Noiembrie-Ianuarie/November-January | 2014 • 20 ron

R OMÂ NI A De la filantropie la dezvoltare durabilă

Romania from philanthropy to sustainable development

2 |

SRMAGAZINE.RO

România,

Romania

, one step ahead

cu un pas înainte

O

amenii și destinele lor sunt legați iremediabil. Se întâlnesc, se părăsesc, ajung să-și ducă dorul și se reîntâlnesc.

Acesta este unul dintre motivele pentru care citiți acest editorial. A trecut mai bine de un an de când a apărut, online, Social Responsibility Magazine și cu siguranță mulți dintre dumneavoastră se întreabă ce a stat în spatele acestei idei. Domeniul Responsabilității Sociale Corporative mi-a atras atenția încă din facultate, când am decis să fac un studiu de caz pe o clădire verde din București, un proiect încă provocator acum mai bine de 5 ani. În urma cercetării a rezultat că, deși în spatele proiectului stăteau intenții bune, slaba implicare a administrației publice cu privire la autorizația de construcție făcuse ca efectele respectivului proiect să fie mai mult rele decât bune. Concluzia lucrării a fost că RSC nu poate conduce la dezvoltarea durabilă a unui stat decât prin implicarea activă a celorlalte două sectoare strategice ale societății: administrativ și non-guvernamental. În urma mai multor discuții pe care le-am avut apoi, timp de mai mulți ani, cu reprezentanți ai celor trei sectoare, mi-am dat seama că ar trebui să existe un spațiu de dezbatere în care să fie reprezentate toate pe picior de egalitate, un spațiu care să ajute dezvoltarea strategică a acestui domeniu în România. Așa a apărut Social Responsibility Magazine, o revistă în care mi-am propus de la început să antrenez atât sectorul privat, sectorul public, cât și societatea civilă în dezbaterea problematicii şi dezvoltarea conceptului de responsabilitate socială. Îmi doresc, prin intermediul acestei reviste, să aduc în faţa mediului politic conceptul de responsabilitate socială cu scopul de a facilita dezvoltarea lui la nivel de stat, iar pe de altă parte, să creez un dialog coerent între companii, societate civilă şi stat, în ceea ce priveşte implementarea iniţiativelor şi a campaniilor de responsabilitate socială. Și pentru ca expunerea de idei din această revistă să nu rămână doar o simplă expunere, m-am gândit și la o formă de coagulare, în offline, a cititorilor acestei reviste, sub forma comunității Social Link, comunitatea oamenilor responsabili social din România, unde oameni din cele trei domenii amintite mai sus dezbat subiecte de interes în scopul dezvoltării strategice a conceptului de responsabilitate socială în România.

Cred cu tărie că această primă publicație în domeniu este cu adevărat un pas înainte pentru România.

P

eople and their destinies are irremediably connected. They meet, abandon each other, end up missing one another and end up meeting again. This is one of the reasons you are reading this leading article. It’s been more than a year since Social Responsibility Magazine came to life in the online environment and, most certainly, many of you ask themselves what was behind this idea. The sector of Corporate Social Responsibility drew my attention since college, when I decided to do a case study on an old building in Bucharest, a project which was still very challenging more than 5 years ago. Following my research, I observed that although behind the project there were good intentions, the poor involvement of public administration regarding the building permit had triggered the effects of the respective project to become bad rather than good. The paper’s conclusion was that CSR cannot lead to a state’s sustainable development without the active involvement of the other two strategic sectors of a society: administrative and non-governmental sectors.

Following several discussions I had afterwards for several years with representatives of these three sectors, I realised there should be a ‘debate room’ where all three sectors should be equally represented, a space to support the strategic development of this sector in Romania. And this is how Social Responsibility Magazine came to life, a magazine in which I intended from the outset to engage the private sector, the public one, as well as the civil society in order to debate the issues of social responsibility and its development. I wish, having this magazine as my medium, to bring before the eyes of political actors the social responsibility concept with the purpose of facilitating its development at state level, and on the other hand, to create a coherent dialogue among companies, civil society and the state in relation to implementing initiatives and social responsibility campaigns.

And in order for this magazine’s exhibition of ideas to become something more than a simple exhibition, I thought abut an offline form of coagulation of all readers of this magazine, under the form of Social Link community, the community of socially-responsible Romanian people, where individuals from the three sectors mentioned above will have heated debates in order to strategically develop the social responsibility concept in Romania.

I strongly believe that this first issue is truly one step ahead for Romania.

Diana Şerban

Fondator și CEO Founder and CEO Social Responsibility Magazine NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

1

4

Ştiri News

DOSAR România de la filantropie la dezvoltare durabilă

6

Romania from philanthropy to sustainable developement 8

Cuprins

Cristina Horia - CSR, on the right path Codrin Scutaru - România dezvoltării durabile

Codrin Scutaru - Romania’s sustainable development Ştefan Dărăbuş - O nouă paradigmă

20

Ştefan Dărăbuş - A new paradigm

BUSINESS Social Responsibility Academy

22 24

Social Responsibility Academy Câtă nevoie au companiile de programe CSR

To what extent do companies need CSR programmes 28

PUBLISHER: B4B Development Solutions represented by Hans Hanegreefs, CEO and Founder www.b4bdevelopment.com

2 |

Interview: Marina Sturdza Cristina Horia - CSR, pe drumul cel bun

16 18

Interviu: Marina Sturdza

SRMAGAZINE.RO

CSR. Comunicare strategică CSR. Strategic communication

EDITORIAL: Diana Şerban Ioana Adam Ioana Adamescu Ala Coval Alexandra Duică

TRANSLATIONS BY: Mădălina Andrei

POLITIC 32 36

Interviu: Mircea Geoană Interview: Mircea Geoană ONU Climate Summit 2014 UN Climate Summit 2014

SOCIAL 20 de ani de speranţe pentru copii

42

20 years of hope for children Cea mai mare mişcare socială din România

46

48

Contents

The largest social movement in Romania Ghizii României Romanian Guides

OUT OF THE BOX 50 52 56

Capitalismul Moral Moral Capitalism Interviu: Uca Marinescu Interview: Uca Marinescu Generaţia care influenţează sustenabilitatea

The generation that is bound to influence sustainability 58

Omul care îţi face viitorul: Mona Nicolici People of the future: Mona Nicolici

MAKE-UP ARTIST: Ana Marin

ADVERTISING SALES:

DESIGN:

PRINTED BY:

PHOTO CREDITS: Bogdan Zop Ioana Văcăraşu shutterstock.com

Andreea Per info@b4bdevelopment.com

Lucian Linte Art Director

Tipografia Real

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

3

ŞTIRI INTERNE / NATIONAL NEWS

G

oogle România a demarat, la începutul lunii noiembrie, programul „Google Partners Connect” prin intermediul căruia intenționează să faciliteze legătura între reprezentanți ai IMM-urilor românești și specialiști din mediul online cum ar fi agenții de web design și consultanți. Această inițiativă a fost generată de numărul mare al utilizatorilor de Internet din România și de oportunitatea pe care aceștia o reperezintă pentru dezvoltarea IMM-urilor în spațiul online. În acest moment există 10 milioane de utilizatori de Internet în România, iar cifra lor crește cu 1 milion în fiecare an.

10

Ford îşi propune să investească în următorii 3 ani aproape jumătate de milion de dolari în programe comunitare la Craiova vizând condusul preventiv, educația și viața comunităților locale.

Zece noi stații de alimentare au fost incluse de MOL România în programul de colectare a uleiului alimentar uzat în orașele Alba Iulia, Baia Mare, Gheorgheni, Iași, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Sibiu și Târgoviște. Din august 2013 până în prezent au fost colectați și reciclați 8.000 de litri de ulei alimentar uzat.

Ten new gas stations were included by MOL Romania in the used cooking oil collection programme, in Alba Iulia, Baia Mare, Gheorghieni, Iaşi, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Sibiu and Târgovişte.

From August 2013 to the present 8,000 litres of used cooking oil were collected and recycled.

I

n early November, Google Romania started the ‘Google Partners Connect’ programme, through which it aims to facilitate the relationship between Romanian SMEs representatives and online specialists, such as web design agencies and consultants. This initiative was driven by the large number of Internet users in Romania and the opportunities they represent for the SMEs development in the online environment. At present, there are 10 million Internet users in Romania, and the figure is growing by 1 million every year.

Ford sets to invest nearly half a million dollars in the next three years in community programmes initiated in Craiova, aimed at defensive driving, local communities’ education and life.

În perioada 24 noiembrie — 4 decembrie vor avea loc consultări la nivel național privind managementul populației de urs brun din România. Conform informațiilor oficiale, 45% din totalul populației de urs brun din Europa se află în România și Ucraina, specia fiind pe cale de dispariție în Austria, Germania și Elveția, iar vestul și centrul Europei nu mai au populații stabile și sănătoase de urși bruni. În România există aproximativ 6.000 — 6.500 de urși, zonele cu densitatea cea mai mare fiind Brașov, Covasna, Harghita, Vrancea, Mureș și Bistrița.

During November 24th to December 4th, national consultations will be held regarding the brown bear population management in Romania. According to official information, 45% of the brown bear population in Europe is in Romania and Ukraine, and the species has become endangered in Austria, Germany and Switzerland, while Western and Central Europe ceased to have stable and healthy brown bear populations. In Romania, there are about 6.000-6.500 bears, the areas with the highest density being Braşov, Covasna, Harghita, Vrancea, Mureş and Bistriţa.

Începând din 2015, autoritățile publice din România vor putea achiziționa produse și servicii ecologice în baza Legii Achizițiilor Publice Verzi. Proiectul a fost inițiat, în august 2013, de către Ecopolis și Fundația Terra Mileniul III în parteneriat cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (MMSC) și Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP). Proiectul de lege are scopul de a genera un Plan Naţional privind Achiziţiile Publice Verzi cu ţinte anuale precise şi introducerea în procesul de achiziţie publică a unor criterii privind protecţia mediului care să permită îmbunătăţirea calităţii bunurilor şi serviciilor achiziţionate şi optimizarea costurilor pe termen scurt, mediu şi lung.

Starting with 2015 the Romanian public authorities will be able to purchase green products and services based on the Green Public Procurement Law. The project was initiated in August 2013 by Ecopolis and Terra Milleniul III Foundation in partnership with the Ministry of Environment and Climate Change (MMSC) and the National Authority for the Regulation and Monitoring of Public Procurement (ANRMAP). The draft bill aims to create a National Plan for Green Public Procurement, with specific annual targets, including in the public procurement process several environmental criteria that will improve the quality of purchased goods and services and will bring forth cost optimization on short, medium and long term.

4 |

SRMAGAZINE.RO

ŞTIRI EXTERNE / INTERNATIONAL NEWS

C

onform ultimului raport de analiză a transformării climei, publicat de Grupul interguvernamental de experţi privind evoluţia climei (GIEC) la sfârșitul lunii octombrie, eforturile de reducere a nivelului gazelor cu efect de seră la nivel global ar putea determina o scădere a economiei mondiale cu cel mult 0,06% în condițiile în care rata mondială a creșterii economice este estimate de la 1,6 până la 3% pe an. Potrivit aceluiași raport concentraţiile de gaze cu efect de seră din atmosferă au atins cele mai ridicate niveluri din ultimii 800.000 de ani, iar consecinţa este că temperatura medie la suprafaţa pământului şi a oceanelor a crescut cu 0,85 grade Celsius între 1880 şi 2012. ...miliarde de dolari a investit Waren Buffet din 2000 până în prezent în energie regenerabilă, iar planurile sale pentru sfârșitul acestui an prevăd dublarea acestei sume prin deschiderea parcurilor eoliene din Iowa și alte achiziții ale unor firme concurente.

16,4

ccording to the latest analysis report on climate change, published by the Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) in late October, the efforts to reduce the level of greenhouse gas emissions at global level might result in a decrease of global economy down to 0.06% while the global economic growth rate is estimated from 1.6 to 3% per year. According to the same report, the concentrations of greenhouse gases in the atmosphere have reached unprecedented levels compared to the last 800,000 years, and the average temperature at the surface of the earth and oceans warmed by 0.85 degrees Celsius between 1880 and 2012.

40%

...reprezintă procentul de emisii de gaze cu efect de seră pe care Uniunea Europeana și-a propus să le reducă până în 2030.

...billion dollars were invested by Warren Buffet in renewable energy from 2000 to present, and his plans for the end of the year envisage doubling the amount by opening wind farms in Iowa and acquiring competitor companies.

R

A

omânia se află printre statele UE care vor atinge obiectivul de utilizare a energiei regenerabile în proporție de 20% până în 2020, alături de Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Grecia, Ungaria, Slovacia și Marea Britanie, conform Agenției Europene pentru Protecția Mediului. La sfârșitul acestui an liderii europeni au semnat un nou tratat privind încălzirea globală până în anul 2030. Obiectivele noului document sunt: creșterea nivelului energiilor regenerabile la 27%, iar eficiența energetică ar urma să ajungă la 27% comparativ cu anul 1990.

...represent the greenhouse gas emissions which the European Union set to cut by 2030.

R

omania is among the EU states that will reach the legally binding 2020 target for the share of 20% of renewable energy, together with Croatia, Cyprus, Denmark, Greece, Hungary, Slovakia and United Kingdom, according to the European Environment Agency. At the end of this year, the European leaders signed a new 2030 treaty on global warming.

The targets of the new declaration are: renewable energies’ increase to 27%, and energy efficiency would reach 27% compared to 1990.

Inegalitatea de gen privind veniturile lunare, la nivel mondial, nu se va atenua până în 2095, rezultă în urma unui studiu realizat de Forumul Economic Mondial pe 142 de țări, și publicat în luna octombrie a acestui an. Printre țările cu cel mai mic nivel de inegalitate din Europa se numără Islanda, Finlanda și Norvegia.

De asemenea atât Europa cât și America au adoptat norme care prevăd alocarea unui anumit număr de locuri dedicate femeilor în consiliile de administrație ale marilor companii.

Gender inequality regarding the monthly income, at international level, will not be mitigated until 2095, is the result of a study conducted by the World Economic Forum in 142 countries and published in October this year. Iceland, Finland and Norway are among the countries with the lowest inequality level in Europe.

At the same time, both Europe and the US have adopted rules providing for the allocation of a certain number of places dedicated to women in the boards of large companies.

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

5

Dosar

6 |

SRMAGAZINE.RO

România de la filantropie la dezvoltare durabilă · România from philanthropy to sustainable development

DOSAR:

ROMÂNIA DE LA FILANTROPIE LA DEZVOLTARE DURABILĂ INTERVIU Prinţesa Marina Sturdza

8

INTERVIEW Princess Marina Sturdza CRISTINA HORIA CSR, pe drumul cel bun

16

CRISTINA HORIA CSR, on the right path CODRIN SCUTARU România dezvoltării durabile

18

CODRIN SCUTARU România’s sustainable development ŞTEFAN DĂRĂBUŞ O nouă paradigmă

20

ŞTEFAN DĂRĂBUŞ A new paradigm

FILE:

ROMANIA FROM PHILANTHROPY

TO SUSTAINABLE DEVELOPMENT NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

7

Interviu · Interview

prinţesa princess

Marina Sturdza Un om pentru România următorilor 20 de ani A woman for the next 20 Romanian years

Un spirit puternic într-o tușă subțire a naturii, Prințesa Marina Sturdza este exemplul viu al expresiei „dacă vrei, poți”. Cum s-a dezvoltat un om responsabil în spatele unui parcurs istoric dur, ce viziune are pentru România următorilor 20 de ani și care sunt soluțiile la problemele urgente ale prezentului.

A powerful spirit wrapped up in a delicate outer shell, Princess Marina Sturdza is the living proof of the statement ‘you can, if you want’. How a responsible person developed under a difficult historical pathway, what her vision of Romania for the next 20 years is and what the solutions to urgent problems of the present are.

by Diana Şerban

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

9

Dosar

S

unteți legată de mai multe nume importante ale istoriei românești. Spuneți-mi cum se raportau ele la ceea ce numim noi astăzi implicare în societate?

Cred că nici nu se punea întrebarea fiindcă fiecare simțea că avea o obligație față de țară și față de societate, să se ocupe într-un fel sau altul de comunitatea care se afla în jurul lui.

De exemplu, bunica mea, Sturdza, a fost președinte al Crucii Roșii, pentru asta a intrat în închisoare când au venit comuniștii. Bunica mea, Șuțu, a fost infirmieră pe frontul rusesc și în Serbia. Nașa mea, Prințesa Ileana a Romaniei, a făcut la fel și a înființat un spital chiar în casa ei.

Tatăl meu vitreg, Dumitru Bragadiru, a fost un om cu o profundă conștiință socială, care s-a ocupat cu dragoste și susținere materială de toți angajații lui și de familiile lor, asigurându-le educație, casă și masă pentru mai multe generații.

A fost pentru mine un exemplu de modestie și de discreție.

Așadar responsabilitatea era o moștenire firească și fiecare se implica cum putea: ori cu bani, ori cu acțiuni, ori cu timp.

Nu există titlu fără obligații.

Ați cunoscut foarte multe culturi. Care este, după părerea dumneavoastră, izvorul universal al responsabilității?

Cred că este vorba despre o anumită fraternitate umană.

Mi se pare că poți contribui în orice fel: ca individ sau prin firmă și financiar și prin acțiuni. Corporațiile internaționale au obiceiul acesta deja bine stabilit… Despre responsabilitate ar trebui să înveți și acasă, dar și la școală. Eu cred că la noi s-a rupt obiceiul acesta al implicării fără dubii odată cu venirea comunismului. Unul dintre efectele cele mai triste ale acelei perioada este că s-a rupt țesutul societății. Îți era frică de faptul că prietenul sau vărul puteau să te trădeze voit sau forțat, deci nimeni nu mai avea încredere nici în oameni, nici în instituțiile de stat.

Biserica este singurul loc în care oamenii au avut încredere și unde au continuat să participe. Mila este un factor al determinării ajutorului, dar eu prefer mai degrabă ajutorul cu demnitate… Persoana ajutată nu trebuie să aibă senzația că este întreținută sau umilită. Și de aceea această tradiție s-a împământenit mai mult în țările anglo-saxone. În Anglia s-a împământenit această idee că fiecare are organizații neguvernamentale către care donează fonduri, până și taximetristul are organizația lui, fie pentru pisici, fie pentru câini… este un fel de obligație morală pe care toată lumea o împarte.

Presupunând că regimul comunist nu ar fi existat, care ar fi fost proiectele în care v-ați fi implicat împreună cu familia dumneavoastră?

Aș fi făcut exact la fel ca înaintașii mei, dacă nu ne pierdeam toate mijloacele… sigur m-aș fi ocupat de educația și protecția copiilor, dar tot contextul s-a schimbat. Aș fi făcut

10 |

SRMAGAZINE.RO

Y

ou are connected to several important names of Romanian history. Tell me, please, how did they relate to what we call now involvement in the community?

I believe that this question was unthinkable because everybody felt they had a moral duty towards to country and society, to take care, one way or another, of the community around them. For instance, grandmother Sturdza was the Red Cross president and was sent to prison for this when the communists took over. Grandmother Șuțu was a nurse on the Russian front and in Serbia. My godmother, Princess Ileana of Romania, did the same and founded a hospital in her own house.

My stepfather, Dumitru Bragadiru, was a man with a deep social awareness, who lovingly took care of all his employees and their families from a financial point of view, providing them with education access, shelter and food for several generations. For me he was an example of modesty and discretion. Therefore the responsibility was a natural inheritance and everybody got involved as they could: with money, action, time. There is no such thing as title without duties.

You have been in touch with numerous cultures. In your opinion, what is the universal source of responsibility?

I believe it’s about a certain human brotherhood. It seems to me that you can contribute in all kinds of ways: as individual or through company, financially or through your actions.

International corporations have this tradition well established… About responsibility one should also learn at home and in schools. I think here, in our country, the tradition of getting completely involved totally disappeared because of the communists. One of the saddest consequences of those times is that the fabric of the society was torn. You were afraid that your own friend or cousin might willingly or forcibly betray you; hence nobody trusted anybody, people or state institutions alike.

The church is the only place where people continued to trust and take part. Mercy is a factor determining help, but I myself prefer the dignified help … The person helping me should not have the feeling he or she is provided for or humiliated. That is why this tradition took deeper roots in the Anglo-Saxon countries. In the UK the idea that every person has some NGOs which are the recipients of his donated funds is deeply rooted – even the taxi driver donates to some institutions, either for cats or for dogs…it’s a kind of moral obligation that is shared by entire community.

Assuming that the communist regime would have never existed, what projects would you have got involved in with your family?

I would have done exactly as my forbears had done, if all

Dosar

tot ce fac și acum, doar că ar fi fost alte premise și alte scopuri de atins.

Problema copiilor abandonați nu prea exista în vremurile acelea. Acesta este un produs post-comunist și ceaușist dacă vreți. România devenise un fel de fabrică de copii datorită politicilor de creștere a natalității.

Copiii noștri sunt viitorul țării și asupra lor trebuie să ne concentrăm. Nu mai poți să schimbi așa de ușor mentalități învechite, dar poți să le modelezi pe cele tinere. În anii de lucru la Națiunile Unite am învățat că dacă lucrezi cu copiii, poți să influențezi întreaga familie. M-aș fi implicat, poate, ca și acum, în proiecte care țin de prezervarea patrimoniului și a istoriei noastre. Asta reprezintă identitatea României.

Care sunt proiectele de responsabilitate socială care vă preocupă în acest moment?

Ce îmi vine în minte este ce repede poți să schimbi soarta pentru un copil, iar asta nu implică neapărat sume mari.

Eu am văzut cu UNICEF și cu multe organizații cu care colaborez în acest

12 |

SRMAGAZINE.RO

our possibilities hadn’t been lost...most certainly I would have taken care of children education and protection, but the entire context is changed. I would have done exactly what I do now, with different prerequisites and goals.

The issue of abandoned children did not exist in those times. This is a post-Communist and a Ceausescu era product. Romania had become a children factory due to policies on birth rate increase.

Our children are the future of the country and they should be our constant focus. You cannot easily change old and dusty mentalities, but you can shape the young ones.

When I worked with the United Nations I learned that if you work with kids, you can have an influence upon the entire family. I would have got myself involved, perhaps, just as today, in projects related to Romanian heritage and history preservation. This is the Romanian identity.

Sustainable development means plans, realistic expectations and standards to measure the outcomes.

moment, cât de repede pot fi realizate schimbările.

Cu Hope and Homes for Children (HHC) scoatem copiii din orfelinate, le găsim dragostea unei familii și un cămin și toată viața lor se schimbă. Un copil cu dizabilități fizice sau psihice poate ajunge până la urmă să se dezvolte normal sau să înregistreze progrese.

Nu de mult s-a deschis Hospice Casa Speranței la București. Este primul spital de îngrijire paliativă pentru care s-au strâns 5.7 milioane de euro numai din fonduri private, prin efortul oamenilor obișnuiți ca mine și ca dumneavoastră, și s-a construit o clădire în timp record în România. S-a rezolvat birocrația și nu s-a luat un leu de la Guvern. Se poate! Cu voință, cu bun simț și cu tenacitate. Mi se pare un exemplu de putere a societății civile în România! Acum, strângem fonduri pentru a asigura următorul an de funcționare a acestor servicii gratuite pentru cetățenii noștri cei mai vulnerabili, cei care sunt atinși de o boală cronică sau în fază terminală, adulți sau copii. Circa 15.000 de persoane în București ar aveea nevoie de îngrijire paliativă; numai 9% o primesc în prezent. Centrul de Îngrijire Paliativă Casa Speranței București este un model internațional care va putea deservi 2000 de pacienți anual, circa 8.000 de consultații în ambulatoriu și aproximativ 11.000 de vizite la domiciliu. Cel mai important este ca pacientul să rămână în cadrul familial. Va fi centru de formare pentru peste 12.000 de profesioniști din centrele Hospice din Serbia, Albania, Macedonia, Bulgaria și alte țări.

De acum strângem fonduri ca să deschidem un Hospice numai pentru copii, la Adunații Copăceni, unde vor putea beneficia de aer curat și de o atmosferă foarte departe de cea a unui spital. Terenul a fost o donație din partea unei familii generoase din România, familia Florescu. La fel ca mine, ei țin să asigure un sfârșit demn și fără durere celor aflați în situații terminale.

Interviu · Interview

What are the social responsibility projects that fill your agenda at present?

What springs to mind is how quickly you can change the fate of a child, and this does not necessarily involve large sums of money. I have seen with UNICEF and several other organisations that I work with at present how fast the changes can be done.

With Hope and Homes for Children (HHC) we take the children out of orphanages, find them the love of a family and a home and their entire lives are changed. A physically or mentally disabled child may end up having a normal development or to witness progress.

Not long ago Hospice Casa Speranței opened in Bucharest. It is the first palliative care institution for which 5.7 million Euros were collected from private funds, through the effort of common people like you and me, and a building was built in record time. No bureaucracy and not a penny from the Government. It is possible! With strong will, common sense and determination. To me this is an example of civil society power! Now we are collecting funds to ensure its functioning for the second year in terms of free services for our most vulnerable citizens, those who have a chronic disease and are terminally ill, both adults and children.

Around 15.000 people from Bucharest would need palliative care; only 9% receive this type of care at present. The Palliative Care Centre Casa Speranței Bucharest is an international model which will cater for 2000 patients every year, around 8.000 outpatient consultations and roughly 11.000 home visits.

The most important thing is that the patient remains in family environment.

It will be a training centre for over 12.000 professionals of Hospice centres in Serbia, Albania, Macedonia, Bulgaria and other countries.

We are collecting funds to open a Hospice only for children, at Adunații Copăceni, where they would benefit from clean air and an environment that is far from the one in a hospital. The land was a donation from a generous

Cum am putea să ne gestionăm un viitor responsabil?

Cred că avem nevoie de planuri pe termen lung, dar ajungem treptat spre acest ideal. Nu e un lucru cu care românii să fie foarte obișnuiți, probabil pentru că am trăit zi de zi și din puținul pe care l-am avut, iar singura grijă era cea a zilei de azi, fără să putem să ne mai gândim la ce va fi mâine.

Ideea nu este să dai de milă câte puțin, trebuie să te gândești cum să faci ca acea persoană să ajungă să nu mai aibă nevoie și cum să nu cadă altcineva în aceeași capcană. E ca atunci când ridici o casă, nu arunci cărămizile grămadă, ci le așezi una peste alta, iar liantul este efortul susținut și pe o perioadă mai lungă. Vrei să clădești ceva durabil, trebuie să ai un plan, niște așteptări realiste și niște bareme care măsoară rezultate.

Top 3 probleme ale societății românești în acest moment?

Din nefericire sunt cele mai cruciale: aș spune că sărăcia cruntă este la rădăcina a foarte multe probleme în România, în acest moment, și e mai greu de învins

Romanian family, Florescu family. Just like me, they want to give terminally-ill persons the possibility to have a dignified and painless end.

How can we manage a responsible future?

I believe we need long-term plans, but we are getting there. It is not a thing Romanians are very accustomed to, probably because we have lived each day at a time and from the little that we had, and the only concerns were related to today, without being able to think of tomorrow.

The idea is that you should not donate little by little out of mercy, but you need to think what to do so that the respective person would not have those needs anymore and think how to prevent somebody else falling in the same trap. It’s like building a house, you do not throw the bricks at random, you place them one above the other and the perfect binding agent is the tireless and long-term effort. You want to build something sustainable, you need to have a plan, realistic expectations and standards measuring the results.

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

13

Dosar

fiindcă este o problemă economică globală și foarte concentrată în Europa.

A doua mare problemă sau poate cea mai mare este sigur educația, care se află într-un fel de cădere liberă. S-au schimbat prea des politicile de învățământ și miniștrii. Banca Națională a României are niște date statistice înspăimântătoare. 40-45% dintre copiii noștri sunt analfabeți funcțional, adică nu înțeleg ce citesc. Asta va avea impact asupra viitorului lor și asupra progresului României, dar și în privința competitivității ei în context european și global.

O altă statistică arată că din totalul forței de muncă, doar 14% au studii superioare, 41% au studii medii, iar 45% au studii sub-liceale; este clar că o asemenea structură a populației nu poate genera câștiguri de productivitate deosebite. Și nu în cele din urmă, sistemul medical este în mare pierdere… avem medici care sunt diagnosticieni excepționali, dar nu reușim să îi păstrăm pentru că pleacă peste graniță, din motive financiare și de recunoaștere socială. „Brain drain”-ul este, cred, cea de-a patra problemă importantă a noastră.

Prea mulți dintre tinerii noștri deștepți pleacă. E bine să plece cât timp revin.

E bine să meargă să învețe cum se lucrează bine în alte țări. E bine să revină cu obiceiuri bune. Dar mulți pleacă și nu se mai întorc, iar aceasta este încă o resursă pierdută de România. Și problema politică este una importantă. Din nefericire, nu ne-am așezat încă politic. Suntem considerați instabili.

Politicul a intrat în toate zonele, astfel că am ajuns la un fel de inerție de decizie. Suntem tot timpul în pre-alegeri, post-alegeri, suspendări etc. Tot timpul se amână decizii sau se iau decizii din motive politice.

Spuneți-mi mai multe despre dezinstituționalizarea copiilor abandonați și ce reprezintă pentru România următorilor 20 de ani?

Aveam o datorie morală să ne ocupăm de sarcina aceasta tristă și urâtă pe care ne-a lăsat-o regimul Ceaușescu. Erau

14 |

SRMAGAZINE.RO

Top 3 issues of Romanian society at present?

Unfortunately the issues are of utmost importance: I would say that sheer poverty is the root for many problems in Romania and this is difficult to fight against as it’s a global economic problem which is very concentrated in Europe. The second biggest issue or perhaps the biggest is the education, which is in some sort of free fall. The educational policies and ministers have changed very often. The National Bank of Romania has some frightening statistics. 40-45% of our children are functionally illiterate, that is they do not understand what they are reading.

This will have an impact upon their future and Romania’s progress, but also Romania’s competitiveness in European and worldwide context.

Other statistics showed that out of the total workforce, only 14% have university degree, 41% have pre-university degree, and 45% have not graduated from high school; it is obvious that such a population structure cannot generate any special productivity gains.

Last but not least, the health system is at a great loss … we have doctors who are exceptional diagnosticians, but we fail to keep them because they are leaving the country because of financial reasons and social recognition.

The brain drain is the fourth important issue. Too many of our smart young people are leaving the country. It’s good for them to leave as long as they are coming back. It’s good to learn how a job well done is carried out in other countries. It’s good to return with good habits. But many of them leave for never to return, and this is another lost resource for Romania. The political problem is an important one as well.

Unfortunately we have yet to settle from a political point of view. We are deemed unstable. The politics permeated all areas, so that we reached a decision inertia stage. We are always in pre-elections, post-elections, cancellations etc. Decisions are being postponed and politically-based decisions are made all the time.

aproximativ 110.000 - 120.000 de copii abandonați. Cei mai mulţi dintre aceşti copii nu sunt orfani, au fost ”parcați” pur și simplu din motive de sărăcie sau pentru faptul că părinții erau trimiși în altă zonă. Obligația umană este să ne ocupăm de ei, sa le oferim un viitor și să închidem aceste instituții mamut care cuprind sute de copii lipsiți de grija individuală și de dragostea unei familii.

Totuși, toate guvernele, orice culoare politică au avut, au înțeles această obligație. Majoritatea instituțiilor mari s-au închis, dar copiii care rămân sunt cei cu problemele cele mai mari. Chiar un copil care începe perfect normal, dar rămâne în astfel de instituție, nestimulat, neiubit, nedezvoltat, nu poate fi integrat în societate.

Sunt și copii care sunt mai greu de plasat, care au nevoi speciale, către care avem cea mai mare datorie să-i ocrotim și să le asigurăm o viață cât mai bună.

Asta cere timp și resurse.

De unde era o tragedie în domeniul acesta, România este acum un exemplu de good practices. Numai că, din cauza sărăciei, rata de abandon a reînceput să crească și din lipsa de educație sexuală, de asemenea.

Interviu · Interview

Tell me more about the deinstitutionalisation of abandoned children and what this represents for Romania in the context of the next decades?

We had a moral duty to attend to that sad and ugly heritage Ceausescu left us.

There were around 110.000 - 120.000 abandoned children. Most of those children are not orphans, they have been simply ‘left’ because of poverty or because the parents were sent in other regions. The human duty is to attend to their needs, to provide them with a better future and to close down those mammoth-like institutions which swallow hundreds of children lacking individual care and family love.

However, the Governments, regardless of the party colour, have understood this duty. Most of the large institutions were closed, but children are the ones who are left with the biggest problems.

Even a child who has a normal start, but remains in such an institution, without necessary stimuli, without love, underdeveloped, cannot really be integrated in society.

There are also children who are more difficult to place in foster care, children with special needs and our most important duty goes to these kids, to protect them and give them a better life. This calls for time and resources.

Ce soluție ați da pentru a opri brain drain-ul?

Avem o nevoie urgentă de investiții în țara noastră, fie din străinătate, fie din interior. Dar investitorul caută stabilitate. Ei cer ca regulile de joc să fie clare, stabile și consecvente. Crucială pentru ei este independența juridică, domeniu în care mai avem multe progrese de făcut. Cât timp judecătorii nu sunt plătiți adecvat, deci incoruptibili, o să mai avem probleme de guvernare și investitorii vor fi reticenți să se implice în țara noastră.

Eu cred că tinerii vor exact același lucru ca și investitorii străini: un viitor stabil, să fie plătiți pe măsura muncii lor, să-și realizeze potențialul. Cât timp nu le putem asigura un viitor optimist segmentul tinerilor va rămâne vulnerabil.

România trebuie să le ofere oportunitățile pe care le merită, ca să păstrăm talentul în țara noastră.

While in the past it was utterly tragic, Romania is now a good practice example. But because of poverty and lack of sexual education, the abandonment rate started to increase.

What is your solution to end the brain drain?

We are in dire need of investments, either from abroad or from Romania.

But the investor is looking for stability.

They want the rules of the game to be clear, stable and consistent. It’s essential for them to see judicial independence, a sector which is largely lagging behind. As long as the judges are not paid adequately in order to be incorruptible, we will have governing problems and the investors will be reluctant to get involved in our country. I believe that young people want the same thing as foreign investors: a stable future, to be paid adequately for the work performed, to achieve their full potential.

As long as we cannot provide them with a optimistic future, the young people will remain vulnerable. Romania must give them the opportunities they deserve so that the talents are kept.

Dacă ați avea această putere, în ce obiect ați materializa încrederea? Încrederea nu poate fi cumpărată, trebuie dovedită.

If you had the power to do so, what object would you turn trust into? trust cannot be bought, it must be evidenced.

Trei personalități istorice pentru care v-ați fi simțit onorată să organizați un bal caritabil…

Nelson Mandela, Regina Maria, Roosevelt, Abraham Lincoln, Marie Curie, Regina Elisabeta (prima și a doua), Maica Tereza, lista mea ar fi lungă....

Three historical figures you would be honoured to organise a charity ball for …

Nelson Mandela, Queen Maria, Roosevelt, Abraham Lincoln, Marie Curie, Queen Elisabeth (the first and the second), Mother Theresa, the list is long...

O carte care să ne responsabilizeze..

Shakespeare și Biblia… Toate principiile de responsabilitate sunt foarte bine reliefate.

A book to make us more responsible …

Shakespeare and the Bible… All responsibility related principles are very well emphasized.

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

15

Dosar

OPINIE DOSAR: BUSINESS CSR, PE DRUMUL CEL BUN CSR, ON THE RIGHT PATH

Î

n România, responsabilitatea socială este, în principal, un instrument de reputation enhacement și este folosită ca atare. Studiul „Tendințe și realități CSR în România”, realizat în 2014 de Ernst & Young România prin intervievarea a 113 executivi de top din segmentul local de business și specialiști din domeniul CSR, ne confirmă acest lucru: 70%, respectiv 74% dintre respondenți menționează că se implică în CSR pentru recunoaștere și vizibilitate și pentru că face parte din strategia de relații publice. Tot la nivelul departamentelor de PR sau Marketing regăsim și bugetele alocate inițiativelor de responsabilitate socială. Această înțelegere a conceptului determină o puternică orientare a inițiativelor de responsabilitate socială către comunitate, fie că discutăm despre implicări directe ale companiilor sau despre sponsorizări acordate diverselor entități/grupuri de inițiativă locale pentru implementarea unor programe sociale în comunitățile respective. Aș menționa din nou studiul de mai sus, în care 57% dintre respondenți definesc responsabilitatea socială ca implicare în comunitate.

Comportamentul companiilor reflectă preocuparea și interesul pentru ceea ce se face cu profitul sau cu suma deductibilă din acel profit și mai puțin cum se face profitul. Aproape inexistentă este abordarea responsabilității sociale din perspectiva competitivității, a lanțului de furnizori, marketingului responsabil sau combaterii corupției și a fraudelor. Și destul de puțin din perspectiva consultării și implicării stakeholderilor sau a impactului inițiativelor de

16 |

SRMAGAZINE.RO

Cristina Horia Director Executiv Fundația Sensiblu Executive Manager Sensiblu Foundation

S

ocial responsibility in Romania is mainly a tool for reputation enhancement and is used accordingly. The 2014 study ‚CSR tendencies and realities in Romania’ carried out

by Ernst & Young Romania through interviewing 113 top executives from the local business segment and CSR experts, come to support this finding: 70%, respectively 74% of the interviewees state that they get involved in CSR to get recognition and visibility and because it’s part of the public relations strategy. The budgets allotted to social responsibility initiatives can be traced at the level of PR or Marketing departments.

This understanding of the concept triggers a strong orientation of social responsibility initiatives towards the community, either we talk about direct involvement of companies or sponsorship granted to various entities/groups local initiative to implement social programmes in the respective communities. I would like to mention again the study above, in which 57% of the interviewees define social responsibility ad involvement in community.

The companies’ behaviours reflect the preoccupation and interest more towards what is being done with the profit or with the deductible amount from that profit and less towards how exactly profit is made. Social responsibility, tackled from the perspective of competitiveness, the supply chain, the market accountability or fraud and corruption fight, is almost non-existent.

And it’s tackled in a superficial manner from the perspective of stakeholders’

responsabilitate socială asupra obiectivelor de business. Prin inițiativele lor, companiile din România, în special cele orientate către comunitate, atrag atenția asupra unor probleme sociale și, prin „injecția” de fonduri, contribuie la ameliorarea lor. Studiul Ernst & Young din 2014 conține informații referitoare la fondurile alocate responsabilității sociale, care în 37% dintre cazuri provin din plafonul de deductibilitate fiscală și în 48% dintre cazuri reprezintă fonduri nedeductibile. Acesta este un semnal pozitiv, exprimând disponibilitatea companiilor de a aloca bugete pentru responsabilitate socială fără să urmărească un beneficiu fiscal. Parteneriatul cu organizațiile non-guvernamentale reprezintă un alt punct forte al inițiativelor de CSR din România, demonstrând înțelegerea necesității unei expertize în domeniile de intervenție.

Această deschidere către parteneriate este foarte importantă și din perspectiva contribuției la sustenabilitatea financiară a organizațiilor non-guvernamentale și a dezvoltării activității lor. Însă există și puncte slabe ale acțiunilor de CSR din România. Multe dintre acestea se concentrează în principal pe comunitate, probleme sociale și de mediu și mai puțin pe modul în care își desfășoară activitatea zilnică, având o puternică orientare către stakeholderii externi – sau cel puțin o comunicare mai accentuată a inițiativelor din această zonă, având în subsidiar acel deziderat reputațional – și mai puțin pe mediul intern, angajați și îmbunătățirea proceselor. Așadar, lipsesc conectarea obiectivelor de responsabilitate socială cu cele de business și preocuparea pentru generarea valorii atât pentru comunitate, cât și pentru companie.

Mai mult decât atât, în comunicarea inițiativelor de responsabilitate socială, mesajul este concentrat asupra elementelor cantitative si a rezultatelor imediate la nivelul stakeholderilor externi și mai puțin pe schimbarea pe termen lung generată de respectivele acțiuni.

Aceeași lipsă de măsurare o sesizăm și în ceea ce privește impactul asupra bu-

consultation and involvement or the impact of the social responsibility initiatives upon the business objectives.

Through their initiatives, the companies in Romania, mainly those oriented towards the community, draw attention to social issues and through capital injection they contribute to their improvement. The 2014 Ernst&Young study has information regarding the funds allocated to social responsibility, which in 37% of the cases come from the deduction ceiling and in 48% of the cases are non-deductible funds.

This is a positive sign, translating into the companies’ willingness to allocate budgets for social responsibility without aiming to gain a fiscal benefit.

The partnership with NGOs is another strong point of CSR initiatives in Romania, proving that the necessity of an expertise in the intervention domains has been understood. This openness towards partnerships is extremely important also from the perspective of the contribution to NGOs financial sustainability and the development of their activities.

But Romanian CSR initiatives also have some weaknesses. Many of these initiatives focus mainly on the community, social and environmental issues and less on the way they carry out the daily activities, having a strong orientation to external stakeholders – or at least a more emphasised communication of initiatives in this area, being tributary to the reputational purpose – and less on the internal environment, employees and process enhancement.

Therefore, though lately the companies have initiatives correlated with their sector of activity, the connection of social responsibility objectives with the business objectives are still missing as well as the concern for generating value both for the community and the company. Moreover, in communicating the social responsibility initiatives, the message is concentrated on quantitative items and immediate results at the level of external stakeholders and less on a long-term change generated by the respective actions. The same

CSR, pe drumul cel bun · CSR, on the right path

siness-ului și angajaților. De exemplu, discutăm despre voluntariat corporatist, participarea angajaților la diverse acțiuni sociale cum ar fi construcțiile de case sau plantările de copaci, dar nu și despre efectul participării la aceste acțiuni asupra angajaților. În opinia mea, obiectivele de responsabilitate socială ar trebui să fie mai clar corelate cu cele de business. La nivel intern, companiile au nevoie de înțelegerea conceptului de responsabilitate, a relevanței pentru business, dincolo de reputation enhacement, și de adaptarea lui la specificul companiei. Astfel percepția despre responsabilitatea socială se va schimba de la „nice-to-have” la „must”. La fel de importantă este integrarea punctelor de vedere ale stakeholderilor în construcția strategiei de responsabilitate socială și a programelor. În mediul extern, companiile au nevoie de suportul și cooperarea cu instituțiile publice, care la rândul lor ar trebui să înțeleagă conceptul de responsabilitate și necesitatea unei legislații mai favorabile pentru companiile responsabile.

Privind cu optimism și având în vedere avantajul pe care îl avem de a ne putea inspira din practica altor companii din afara țării, ne-am putea aștepta ca în România să asistam la o evoluție rapidă a companiilor pe calea responsabilității sociale. Totuși, CSR presupune un proces, o transformare pentru care organizația trebuie pregătită, iar arderea etapelor nu va garanta și eficiența.

Un lucru este sigur: responsabilitatea socială va trece din zona de discretionary în cea de mandatory. În următorii 10 ani, vor evolua atât standardele de raportare cât și metodele de măsurare a corelației dintre performanța financiară și cea socială, de exemplu, crescând importanța pe care responsabilitatea socială o va avea în dezvoltarea business-urilor. Consumatorii vor deveni tot mai vocali și mai exigenți, ceea ce va pune presiune și pe companii, în sensul schimbării practicilor de business și a diminuării impactului negativ.

lack of measuring can be seen in relation to the impact upon business and employees. For instance, we talk about corporate volunteering, getting employees to participate in various social actions, such as building houses or planting trees, but we do not talk about the effect these activities have upon the employees.

In my opinion, the social responsibility objectives should be more clearly correlated with the business objectives.

Internally, the companies need to understand the concept of responsibility, see the relevance for business, apart from reputation enhancement, and to adapt it to the company’s characteristics. Thus, the perception on social responsibility will change from ’nice-tohave’ to ‘must’. Just as important is the integration of stakeholders’ points of view into building the social responsibility strategy and its programmes. Externally, the companies need the public institution’s support and cooperation, which in turn should understand the concept of responsibility and the need for a legislation that favours responsible companies.

Being optimistic and given the advantage we have of being able to inspire from the practices of other companies abroad, we might expect to witness in Romania a fast evolution of companies on the path of social responsibility.

However, CSR implies a process, a transformation which the company must be ready for and skipping stages will not be the guarantee for efficiency.

One thing is certain: social responsibility will go from discretionary sector to mandatory sector. In the next 10 years, both the reporting standards and the methods of measuring the correlation between the financial and social will develop, thus increasing the importance which social responsibility will have in businesses’ development. The consumers will become more vocal and demanding, which will put some pressure on companies in relation to changing their business practices and decreasing the negative impact.

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

17

Dosar

OPINIE DOSAR: POLITIC ROMÂNIA DEZVOLTĂRII DURABILE

Codrin Scutaru

ROMANIA’S SUSTAINABLE DEVELOPMENT

Secretar de Stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale State Secretary with Ministry of Labour, Family and Social Protection

N

T

Deși comunitatea internațională și-a asumat deja, fie și la nivel de principiu, o serie de angajamente în această direcție - și mă gândesc, în principal, la liniile directoare ale Declarației semnate la Rio de Janeiro, în 1992, ce privește cu precădere mediul înconjurător – este încă relativ devreme pentru a vorbi despre modele integrate de bună practică administrativă, în acest domeniu și în sens strict. Pe de altă parte, modelul corporatist de responsabilitate socială (CSR) ar putea fi o inspirație pentru a oferi soluții decizionale integrate, care să poată prevedea, influența, contribui și chiar repara o stare de fapt, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă sau dialogul social.

Although the international community has already made, even in principle, a series of commitments in this direction - and I am thinking mainly to the guidelines of the Declaration signed at Rio de Janeiro in 1992, relating to the environment – it is still early to talk about integrated models of good administrative practice in this sector.

On the other hand, the model of corporate social responsibility (CSR) could be an inspiration in order to provide integrated decisional solutions, which can foresee, influence, contribute and even amend a state of affairs, especially in terms of employment and social dialogue.

oțiunile de responsabilitate socială și dezvoltare durabilă sunt, indiscutabil, legate, mai ales în măsura în care responsabilitatea tuturor factorilor de decizie, fie că aceștia operează la nivelul administrației sau al marilor întreprinderi private, este unul din răspunsurile adecvate față de problematica exploatării raționale a tuturor resurselor disponibile.

Din dialogul și interacțiunea dintre patronat, sindicate și Executiv a luat, de-altminteri, naștere unul din cele mai interesante și fertile modele europene de responsabilitate – sau, mai degrabă, de responsabilizare – socială, pus în practică de către Danemarca, îndeosebi în ultimii cincisprezece ani: flexicuritatea, care conjugă fericit flexibilitatea politicilor și mecanismelor de ocupare a forței de muncă și securitatea drepturilor dobândite în materie de protecție

18 |

SRMAGAZINE.RO

he concepts of social responsibility and sustainable development are undoubtedly linked, especially insofar as the responsibility of all stakeholders, whether they operate at the level of administration or large private companies, is one of the adequate responses to problems raised by the rational exploitation of all resources.

Out of the dialogue and interaction among employers associations, trade unions and the Executive came up one of the most interesting and fertile European models of responsibility - or rather, social accountability, implemented by Denmark especially in the last fifteen years: flexicurity, which integrates the flexibility of employment policies and mechanisms and the security of the gained social protection rights. Its widespread implementation had outstanding results, in this country

socială. Aplicarea sa pe scară largă a avut rezultate deosebite, în această țară și sub impulsul Guvernului de stânga condus de Poul Nyrup Rasmussen, cu precădere în ceea ce privește înjumătățirea ratei șomajului de lungă durată. De aceea, Comisia Europeană a considerat încă din 2008, odată cu adoptarea Planului european de redresare economică, că adoptarea acestui principiu este un instrument privilegiat atât pentru a oferi un răspuns rapid și sustenabil față de situația de criză apărută, cât și pentru protejarea modelului social european.

România și-a însușit, inclusiv prin Programul de guvernare actual, acest principiu ca parte integrantă a politicilor sale de ocupare active, care să permită în aceeași măsură adaptarea constantă a legislației interne la context din ce în ce mai flexibil al pieței forței de muncă și creșterea nivelului de viață, precum și frânarea tendinței de creștere a șomajului.

Din punctul meu de vedere, dezvoltarea durabilă nu înseamnă doar obiectivul de atenuare a inegalităților structurale dintre Nord și Sud. Este vorba și despre provocările, poate mai puțin spectaculoase, pe care le ridică dezechilibrele dintre regiunile defavorizate și cele dinamice ale unei singure țări, așa cum se întâmplă, încă, și în România.

Sau despre marginalizarea de care încă mai au parte - și este regretabil – în societate, persoanele cu dizabilități, vârstnicii, copiii orfani sau șomerii de lungă durată, pentru a pomeni doar exemplele cele mai evidente. Din acest ultim punct de vedere, moștenirea funestă a perioadei comuniste încă nu a fost soldată în mod satisfăcător.

Riscul scăderii dramatice a natalității ar putea, din această perspectivă, accelera apariția unei categorii sociale fragile din ce în ce mai numeroase, cea a persoanelor vârstnice aflate într-o situație de mare precaritate economică.

Nivelul pensiilor, corelat cu acela al prestațiilor și serviciilor sociale este o preocupare constantă pentru noi și nu

România dezvoltării durabile · România’s sustainable development

and also stimulated by the leftist government led by Poul Nyrup Rasmussen, especially in terms of halving the rate of long term unemployment. Therefore, the European Commission considered in 2008, together with the adoption of the European Economic Recovery Plan, that the adoption of this principle is a privileged tool to provide both a fast and sustainable response to the crisis and to protect the European social model.

Through the present governmental programmes as well, Romania has assimilated this principle as an integrated part of its active employment policies, allowing for the consistent adaptation of domestic legislation to the increasingly flexible context of the labour market while increasing the standard of living and reducing the growing levels of unemployment.

In my opinion, sustainable development is not only the goal to mitigate structural inequalities between North and South. It’s also about the challenges, perhaps less spectacular, born out of the imbalances between disadvantaged and dynamic regions in a country, as it is still happening in Romania. Or about the marginalization that is still present - and this is regrettable - in society, people with disabilities, the elderly, orphans or long-term unemployed, to mention only the most obvious examples. From this last point of view, the disastrous legacy of the communist period has not yet been eradicated in a satisfactory manner. From this perspective, the risk of the dramatic decrease in birth rates could accelerate the emergence of an increasingly numerous and fragile social category, that of older people who are in a precarious financial situation. Pension level correlated with that of social benefits and social security services is a constant concern for us, and not coincidentally, the year 2012 was declared the European Year for Active Ageing and Solidarity between Generations. This important moment reminded us all of the substantial

întâmplător, anul 2012 a fost declarat Anul European al Îmbătrânirii Active și al Solidarității între Generații. Acest moment important ne-a reamintit tuturor contribuția substanțială pe care persoanele vârstnice o aduc în societate și economie și faptul că dialogul dintre generații este o șansă, nu o povară.

De-altfel, chestiunea îmbătrânirii active face obiectul Strategiei Europa 2020.

Doar prin măsuri proactive vom putea ameliora incluziunea socială a vârstnicilor, corectând tendințele de abandon timpuriu ale pieței muncii și ameliorând în mod rațional sistemul de acces la servicii și prestații sociale adecvate.

Nu în ultimul rând, România beneficiază, începând cu anul 2012, de un împrumut al Băncii Mondiale în valoare de 500 de milioane de euro, care va permite implementarea unui proiect național de modernizare a sistemului de asistență socială din țara noastră. Sperăm ca, prin acest proiect, ce folosește activ expertiza oferită de specialiștii Băncii, să reducem fraudele din sistem și să ameliorăm echitatea distribuirii resurselor de asistență socială, cu precădere în beneficiul persoanelor celor mai dezavantajate din punct de vedere economic. Evident, pentru a atinge aceste obiective, vom privilegia un sistem flexibil de management al performanței, orientat spre obținerea de rezultate concrete, de etapă, precum și reducerea risipei de resurse financiare, care va avea drept consecință scăderea costurilor și creșterea eficienței administrative. În acest sens, pregătim, de pildă, în viitorul apropiat, lansarea Venitului Minim de Inserție, care va grupa și extinde alocația pentru susținerea familiei, ajutorul de încălzire și venitul minim garantat, într-un pachet unic de asistență socială, accesibil unor categorii cât mai largi de beneficiari, care nu erau incluse până acum în programele noastre. Ne dorim ca acest proiect ambițios să contribuie activ la crearea unui cadru solid pentru creșterea economică și dezvoltarea socială a României, la început de secol și de mileniu.

contribution that older people make to society and the economy and that the dialogue between generations is an opportunity, not a burden.

The issue of active aging is the goal of Europe 2020 Strategy. Only through proactive measures will we be able to improve the social inclusion of the elderly, amending the tendencies of early exist from the labour market and rationally improving the access system to adequate social assistance services.

Last but not least, Romania has benefited since 2012 from a 500 million Euro worth loan from the World Bank, which will allow for the implementation of a national project to modernize the social services system in our country. We hope through this project, which actively uses the expertise provided by the Bank’s experts, to reduce the fraud in the system and to improve fairness in the distribution of resources, particularly for the benefit of the most economically disadvantaged. Obviously, to achieve these goals, we will favour a flexible performance management system, oriented towards concrete stage results and we will reduce the waste of financial resources, which will result in lower costs and increase administrative efficiency. In this respect, we are preparing for the near future the launching of the Minimum Income of Insertion, which will group and extend the welfare allowance to support the family, heating allowance and the minimum income guarantee, in a single package of social assistance, accessible for a wide range of beneficiaries who up to now were not included in our programmes. We want this ambitious project to actively contribute to the creation of a sound framework of economic growth and social development in Romania, at the beginning of the century and millennium.

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

19

Dosar

OPINIE DOSAR: SOCIAL Ştefan Dărăbuş

O NOUĂ PARADIGMĂ A NEW PARADIGM

Ph.D., MBA, Director Național, Hope and Homes for Children, România Ph.D., MBA, National Director, Hope and Homes for Children, Romania

sociale, non-profit, pentru că oamenii vor să simtă că au o contribuție la lumea din jurul lor, că fac o diferență, iar asta devine o valoare tot mai relevantă, cu toate caracteristicile unei valori care se transformă în ceva imperativ și, ulterior, într-un dat firesc.

L

L

Avem și puncte tari, cu siguranță. Tinerețea celor din mediul ONG, creativitatea, inovația specifică unor oameni care sunt aici pentru că au vocația asta și pentru că le place într-adevăr ceea ce fac. Alte avantaje țin de racordarea la curentul pro-implicare socială, tot mai pregnant în business, în societate în ansamblu. Astăzi, dacă firma în care lucrezi nu e responsabilă social, înseamnă fie că e foarte mică, fie că a pierdut contactul cu realitatea. De aici, o serie de oportunități, de parteneriate posibile și de acces la resurse. A crescut și bazinul de audiență pentru proiecte

ack of funding is the critical point in non-governmental organizations. There is no point in having ideas, if you do not have the necessary resources to put them into practice.

Since we have started with weaknesses, I will continue by mentioning a defeatist attitude, largely present in the NGO sector. Several colleagues of mine in this sector of activity like to play the victim part, which I do not know why they adopt, or what is the purpose.

Starting from here, you have gestures, types of public discourse and organizational behaviour that might lead to anything except constructive things.

Speaking of the external environment of weaknesses, you are most certainly bothered by the persistent narrow perspectives of sustainability, the never-ending disappearance of funding sources. There is nothing left but structural funds, but in order to access them you need to be sustainable and have a constant cash flow. There is no point to have access to funds, if you cannot breathe between trenches of funding, which are rare and arbitrary.

Deja, în stadiul actual, responsabilitatea socială s-a transformat într-un „must have” al companiilor medii și mari, a devenit „hip” și ține de „buzz”-ul contemporan al mediului de business.

Acum, să spunem că e importantă dezvoltarea conceptului - e o aserțiune oarecum retorică... Pe această bază se dezvoltă sectorul non-profit și aici e și oportunitatea sa cea mai mare de dezvoltare. Dar ține de o nouă filosofie urbană, de un nou mod de a fi în lume, e o nouă paradigmă, în care nu mai contez doar eu și lumea mea îngustă, pentru că, dincolo de mașina pe care o conduc, dincolo de apartamentul sau casa în care stau, e realitatea celorlalți, sunt durerile lor, grijile lor, sărăcia și mizeria care, dacă nu acționez și eu cumva, mă apasă și îmi strică „fengshui”-ul propriei mele existențe. Cred că de aici a pornit curentul actual de implicare, de atot-prezență a responsabilității sociale, de care nici măcar shareholder-ii pragmatici ai companiilor nu mai pot face abstracție. Iar exemplele unor Warren Buffet sau Bill Gates, dar și ale altora ca ei, care și-au canalizat cea mai mare parte a averii către proiecte de responsabilitate socială - creează valuri și au consecințe dintre cele mai fericite.

We have also strengths. The young people in NGOs, creativity, innovation which are specific to people who work here because they have the calling and because they truly like it. Other advantages are related to being connected to the pro-social involvement trend, which is more and more visible in business and society as a whole. Today, if the company you are working for is not socially responsible it means either it’s very small, or that it has lost touch with reality. Thus, from here come a number of opportunities, potential partnerships

Colaborarea sectorului non-profit cu sectoarele corporate și politic e stângace, e la nivel incipient ca metode și instrumente, dar sunt și exemple bune de parteneriate. Acele organizații care colaborează cu companii pe zona de business, nu fac parteneriate pe zona de politic, iar cele care sunt prezente în politici publice și în tangențe cu autorități de stat, sunt aproape absente din culoarul comunicării cu cei din business. Noi, la HHC România, am ales un model integrat, în care ținem pulsul mediului de business și, în același

ipsa de finanțare e punctul critic în organizațiile non-guvernamentale. Degeaba ai idei, dacă nu ai resurse prin care să le și pui în practică.

Dacă tot am început cu punctele slabe, continui cu menționarea unei atitudini defetiste, prezente într-o mare măsură în mediul ONG. Un spirit mioritic, persistent și deranjant. Un aer de victime, pe care-l adoptă, nu știu de ce și nici cu ce scop, o seamă de colegi de breaslă. De aici, pornesc gesturi, tipuri de discurs public și comportamental organizațional, care reușesc orice, dar nu să ducă la chestiuni constructive.

Revenind la mediul extern al punctelor slabe, nu are cum să nu te obosească constantele îngustări de perspectivă de sustenabilitate, continuele dispariții ale surselor de finanțare. Au rămas doar fondurile structurale, dar ca să le poți accesa, trebuie să fii sustenabil și să ai cashflow constant. În lipsa fluxului de numerar nu poți funcționa. Degeaba ai acces la finanțări, dacă nu poți respira între tranșele de bani, care sunt rare și arbitrare.

20 |

SRMAGAZINE.RO

and access to resources. The range of audience for social, non-profit projects has increased because people want to feel they make a contribution to the world around them, they make a difference, and this becomes a more relevant value, with all the characteristics of a value transformed into something imperative and a given, subsequently.

At present, social responsibility has become a ‘must have’ of medium and large companies, it became ‘hip’ and is a buzz word of the contemporary business environment. Now it’s important to develop the concept - it’s a somewhat rhetorical assertion...Based on this the non-profit sector is developed and here’s the biggest development opportunity. But it’s related to a new urban philosophy, a new way of being into the world, it is a new paradigm, one where me and my little narrow world do not matter, because beyond the car I am driving, beyond the apartment I am living in, it’s the reality of others, their pains, their worries, poverty and misery, and if I do not take any action somehow, all these things will oppress me and will ruin the ‘feng shui’ of my own existence. I think this was the starting point of the present involvement trend, the ever-present social responsibility, which not even the most pragmatic shareholders can ignore anymore. And the examples of Warren Buffett or Bill Gates, and others like them who channelled most of their wealth to social responsibility projects – this had a ripple effect and had positive consequences.

The cooperation of NGO sector with corporate and political sectors is timid, in terms of methods and tools it’s just at the beginning, but there are good partnerships examples. Those organizations working with companies in the business sector, do not conclude partnerships with authorities, and those that are present in public policy sector and therefore have something to do with state authorities are almost absent in terms of communicating with companies in business sector. We,

O nouă paradigmă · A new paradigm

timp, aducem propuneri de modificări legislative și de acte normative. În fond, impactul tău ca organizație non-guvernamentală se regăsește în macro-sistem, iar acesta e ghidat de politicile publice. O colaborare între politic, corporate și ONG e o posibilă soluție la multe dintre provocările societății în care trăim, dar și punerea în practică a acestor colaborări necesită foarte multe lucruri: omenie, timp, energie, răbdare, înțelegere, bun-simț, justă măsură și profesionalism. Adică, niște ingrediente rare fiecare în parte, ce să mai zici dacă vrei să le pui laolaltă! Asta nu înseamnă că nu se poate, se poate, iar rezultatele se cuantifică în performanță pe domenii, într-un loc mai bun în care noi înșine trăim, în oameni mai fericiți în jurul nostru, în fond, într-o calitate ridicată a vieții fiecăruia dintre noi. În sectorul non-guvernamental, dacă vrei rezultate și atingerea obiectivelor, ai nevoie de viziune. Ai nevoie de un set de valori, la care să rezoneze toți oamenii din organizație. Abordarea strategică e esențială, iar implementarea strategiilor e cheia: poți avea toate strategiile din lume, dacă rămân la nivel de maculatură, sau doar o broșură frumos editată. În fond, concluzia mea e că acțiunea rămâne baza viziunii și a strategiei, oricare ar fi acestea. Ia acțiune, fă lucruri, dacă le vrei, altfel nu ai ce căuta într-o organizație non-guvernamentală. În final, voi spune doar că tot mai multe companii vor parteneri grei în sectorul non-guvernamental.

Vor organizații solide, care să știe ce vor și care să aibă produse sustenabile și de impact. Englezii au un proverb: „walk the talk”, adică, dacă zici ceva, demonstrează că și faci ceea ce zici.

Dacă una zici și alta faci se vede foarte ușor. Atunci când ai unitate și integrare de discurs și de acțiune, de proiecte, lucrurile încep să se lege, pentru că demonstrezi că ești autentic, vertical și integru.

here at HHC Romania, have chosen an integrated model in which we are in touch with the business environment and at the same time, we make proposals for legislative amendments and normative acts. In fact, your impact as a non-governmental organization is in the macro-system, and this is guided by the public policies. Collaboration between political sector, the corporate one and the NGOs is a possible solution to many of the challenges our society is faced with, but the implementation of this collaboration requires many things: kindness, time, energy, patience, understanding, common sense, fairness and professionalism. In other words, some rare ingredients, each taken individually, let alone if you put them altogether! This does not mean that it cannot be done, it can, and the results are quantified in the sectors’ performance, in happier people around us, all in all, in a high quality of life for each of us.

If you want results and to reach the goals in the non-governmental sector, you need to have a vision. You need a set of values that everyone in the organization can identify with. The strategic approach is essential, and the key is to implement the strategies: you may have all the strategies in the world, but they are useless if left on paper.

My conclusion is that the action is the foundation of the vision and strategy, whatever these might be. Do things, otherwise you do not belong in a non-governmental organization. Finally, I will only say that more and more companies want important partners in the non-governmental sector. They want sound organizations which know what they want and have sustainable products and impact. The British have a saying: ‘walk the talk’, that is, if you are saying something, prove that you are doing what you are saying. When you have unity in speech and action, things start to take shape, because you prove that you are genuine, vertical and incorruptible.

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

21

Business

New Business I n To w n

Văzut ca o utopie în urmă cu mai puțin de 10 ani, domeniul responsabilității sociale corporative începe să prindă rădăcini adânci în România. Un nou tip de afacere este reprezentat de şcolile nișate pe acest domeniu. Social Responsibility Magazine vă prezintă modelul de business al primei astfel de școli dezvoltată în România. Care sunt perspectivele unei astfel de afaceri și cum văd inițiatorii dezvoltarea acestui domeniu de nișă în România și nu numai?

by Diana Şerban

S

ocial Responsibility Academy a apărut în urma identificării unei nevoi în mediul de business care se bazează foarte mult pe analiza expertizei și a competențelor în domeniul Corporate Social Responsibility (CSR) care există în acest moment pe piață. „Ne dorim ca acest proiect să vină și să umple acest gol: între «expertiza» care există în momentul de față, nevoie și ceea ce ar trebui să se întâmple, de fapt, la nivelul companiilor”, a declarat în exclusivitate pentru Social Responsibility Magazine, Cristina Horia, manager de proiect Social Responsibility Academy.

Proiectul se adresează atât celor care lucrează deja în companii, în departamente de responsabilitate socială corporativă, dar și în cele de marketing sau PR, dar și celor care lucrează în ONGuri și în alte medii care urmăresc la un moment dat o schimbare din sectorul non-profit în sectorul corporate.

CSR, special pentru România Obiectivul cel mai important al acestui proiect este reprezentat de crearea unei comunități CSR la nivelul întregii țări, dar și la nivelul Europei Centrale și de Est. „Companiile din România, chiar dacă sunt multinaționale, trebuie să devină conștiente că nu pot să ia modelul unei multinaționale din afară și să vină să-l aplice direct în România. Chiar dacă e, repet, filiala aceleiași companii,

22 |

SRMAGAZINE.RO

pentru că este un context diferit, avem de-a face cu un mediu și o populație diferite”, a mai spus Cristina Horia.

Comunitatea rezultată în urma implementării acestui proiect va include nu numai oameni al căror job vizează domeniul CSR ci și oameni din PR sau marketing care pot include în munca lor de zi cu zi principiile CSR. Prin aceasta proiectul vizează creșterea nivelului de expertiză la care se practică responsabilitatea socială în România.

Learning is sharing Core business-ul acestui proiect va fi reprezentat de oferirea unor servicii de consultanță pentru companii în ceea ce privește auditul și raportarea de responsabilitate socială. Pentru a crea însă deschiderea necesară înțelegerii corecte ale acestor practici, inițiatorii proiectului își propun să realizeze training-uri și workshop-uri, care se vor desfășura sub forma unor întâlniri formale și informale, cu scopul ca cei care participă să poată învăța unii de la alții despre CSR dobândind cunoștințe și abilități de care au nevoie pentru a practica responsabilitatea socială în interiorul companiilor lor. Training-urile vor fi atât deschise cât și customizate pentru anumite companii sau grupuri țintă, iar trainer-ii vor fi în cea mai mare parte străini. „Un alt obiectiv al nostru este să creăm un cadru favorabil responsabilității

sociale în România incluzând aici chiar chestiuni legate de legislație, de strategie la nivel național, de lobby și relații cu autoritățile, toate susținute de conferințe și oameni aduși din afară, experți care pot să vorbească despre experiența lor. Cred că nu este suficient să share-uim doar noi experiența noastră, pentru că ceea ce facem noi aici este relativ asemănător: sunt foarte multe acțiuni de implicare în comunitate și pe partea de mediu. Nu prea discutăm despre abordări strategice și atunci experiența pe care o aveam este relativ asemănătoare”, a mai spus Cristina Horia.

Certificare internațională Proiectul Social Responsibility Academy se află în acest moment în continuă dezvoltare urmând să obțină mai multe acreditări care să echivaleze cu obținerea unui certificat MBA după finalizarea cursurilor. În urma absolvirii cursurilor participanții vor primi diplome de participare, un manual care va conține materiale informative și studii de caz. Fiecare training va dura aproximativ trei zile, iar startul proiectului se va da la sfârșitul acestui an.

Pe termen lung Social Responsibility Academy se dorește a deveni un centru important de învățare despre responsabilitate socială în Europa Centrală și de Est.

Start-up · Start-up

Considered a utopia less than 10 years ago, the sector of corporate social responsibility starts to take deep roots in Romania. A new type of business is represented by the schools focused on this segment. Social Responsibility Magazine presents the business model of the first such school set up in Romania. What are the prospects of such a business and how do the founders see the development of this niche market in Romania and abroad?

S

ocial Responsibility Academy came into being following need identification in the business environment which is highly based on the expertise and skills analysis in the Corporate Social Responsibility (CSR) present on the market at present.

‘We want this project to fill this gap: between the «expertise» that is present, the needs and what should in fact really happen at companies’ level’ stated in exclusivity for Social Responsibility Magazine Cristina Horia, project manager with Social Responsibility Academy.

The project is targeted both at people working in companies, within corporate social responsibility, marketing or PR departments, but also people in NGOs and other environments that, at some point, are looking for a change from the non-profit sector to corporate one.

Special CSR for Romania The key objective of the project is to create a CSR community at country level, but also at the level of Eastern and Central Europe. ‘The companies in Romania, even if we speak about multinationals, must be aware that they cannot take the model of a multinational from abroad and simply come and apply it in Romania. Even if it is the branch of the same company, this cannot work as we are speaking about

different environments, contexts and people’ said Cristina Horia.

New Business I n To w n

The community resulted following the implementation of this project will include not only people whose job is within CSR, but also PR or marketing people, who might introduce CSR principles in their daily tasks. Thus, the project aims at increasing the expertise level at which social responsibility is put into practice in Romania.

authorities, all supported by conferences and people from abroad, experts that are able to speak about their own experiences. I believe it is not enough to share our experience alone, because what we do here is relatively similar: there are a lot of actions to get involved in community and environment protection. We don’t really talk about strategic approaches and therefore our experience is relatively similar’ added Cristina Horia.

Learning is sharing

International certification

This project’s core business will be to provide advisory services to companies as regards the social responsibility audit and reporting. In order to create the scope necessary to understand these practices, the founders set forth to deliver trainings and workshops, which are to take place under the form of formal and informal meetings, the purpose being that the participants would be able to learn from each other about CSR, gaining skills and knowledge they need in order to practice social responsibility within their companies. The training sessions will be both open and tailor-made for particular companies or target groups, and the trainers will be foreign trainers mostly.

‘Another objective we have set is to create a favourable framework for social responsibility in Romania, including here issues related to legislation, national strategy, lobby and relations with

Social Responsibility Academy project is being developed at present and will receive several accreditations which would equate to getting an MBA certification after the courses have been completed. After the completion of the course, the participants will receive attendance diplomas, a textbook with information materials and case studies.

Each training session will last for about three days and the project will begin at the end of this year. Social Responsibility Academy project aims to become an important learning centre on social responsibility in Eastern and Central Europe.

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

23

24 |

SRMAGAZINE.RO

Câtă Nevoie Au Companiile De To What Extent Do Companies Need

Programe

CSR Programmes

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

25

Business

Laurian Lungu Doctor în Economie (2002, Cardiff University) şi Director Executiv în cadrul MacroAnalitica Ph.D in Economy (2002, Cardiff University) and CEO of MacroAnalitica.

C

onceptul de Responsabilitate Socială a Corporaţiilor (RSC) are deja peste patru decenii de existenţă şi din ce în ce mai multe companii continuă să îl încorporeze în modelul lor de business. Însă cât de justificată este, din punct de vedere economic, adoptarea acestui concept de către o companie?

Cu câteva excepţii, rolul unei companii în economie, aşa cum susţinea şi Milton Friedman în „Capitalism and Freedom”, este acela de a utiliza resursele pentru a genera profit în condiţiile respectării legislaţiei, transparenţei şi a eticii mediului de afaceri. Din acest punct de vedere, cheltuielile cu RSC ar reduce, în mod nejustificat, profitul net şi ar acţiona ca o taxă suplimentară, impusă benevol, asupra veniturilor companiei. Cineva trebuie să plătească

26 |

SRMAGAZINE.RO

T

he Corporate Social Responsibility (CSR) has already over four decades of existence and more and more companies keep incorporating it into their business model.

But what is the justification, in economic terms, for the adoption of this concept by a company?

Apart from a couple of exceptions, the role of a company in economy, as Milton Friedman stated in ‘Capitalism and Freedom’, is to use the resources in order to generate profit, while being legally compliant, transparent and displaying business ethics. From this perspective, the CSR-related expenses would reduce, unduly, the net profit and would act as an additional tax, voluntarily imposed, upon the company’s revenues. Someone has to pay for these expenses, be it the final consumer, who

pentru aceste cheltuieli, fie consumatorul final, care va trebui să accepte un preţ mai ridicat, fie acţionarii sau angajaţii companiei care vor trebui să se mulţumească cu un profit redus sau salarii mai mici. În practică, aspectele legate de RSC sunt oarecum mai nuanţate. Ele depind de sectorul economiei în care operează compania, nivelul competiţiei, structura lanţului de producţie/distribuţie, natura acţiunilor de RSC, obiectivele acestora etc. Amploarea atinsă de numeroasele categorii de rating RSC indică faptul că activităţile de RSC sunt asociate cu mai bine de o treime din reputaţia companiei. Din acest punct de vedere, ele ar putea fi raţionalizate la prima vedere, din punct de vedere economic, cu cheltuieli de marketing pe care orice companie le face în scopul

Câtă nevoie au companiile de programe CSR · To what extent do companies need CSR programmes

de a-şi consolida brand-ul. Aceste cheltuieli ar fi însă „forţate” în sensul că ele sunt dictate atât de comportamentul competitorilor, cât şi de percepţia consumatorilor. O companie care vinde un produs puţin diferenţiat calitativ şi ca preţ, în comparatie cu cel al competitorilor, pare să fie „forţată” în anumite circumstanţe în a finanţa activităţi văzute ca fiind de RSC, dacă toţi competitorii săi fac acest lucru. În acest caz, de cele mai multe ori, companiile se confruntă cu două probleme. Prima este aceea de a cuantifica financiar aceste cheltuieli. Dintre companiile mici şi medii, numai 20% dintre ele măsoară succesul programelor lor RSC în termeni financiari. A doua problemă vizează corelarea obiectivelor acestor programe RSC cu celelalte obiective ale companiilor. Cheltuielile legate de programele RSC ar trebui efectuate în scopuri care au un impact direct sau indirect asupra profitului.

Pentru o bancă ar avea mai puţin sens să cheltuie banii pe programe RSC de prevenire a poluării în comparaţie cu o companie petrolieră, de exemplu.

will have to accept a higher price or the shareholders or the company’s employees, who will have to settle for a lower profit or lower wages.

In practice, CSR issues are somehow different. They depend on the economy sector in which the company activates, the competition level, the structure of the production / distribution chain, the nature of CSR activities and their objectives etc. The great extent achieved by the numerous CSR rating categories points to the fact that CSR activities are associated with more than a third of the company’s reputation. From this perspective, they could be rationalized, in economic terms, with marketing expenses any company has in order to strengthen the brand. However, these expenses would be ‘induced’ in the sense that they are dictated by both

Însă, această competiţie de finanţare a programelor RSC omite de cele mai multe ori impactul potenţial pe care o transparenţă crescută a proceselor decizionale o poate avea asupra imaginii companiei. Îmbunătăţirea transparenţei proceselor, de exemplu, pe partea de supply-chain, operaţională etc., poate pune o presiune mult mai redusă pe companii în a finanţa o mare parte a programelor de RSC. În cele din urmă, consumatorul final este interesat să obţină un produs sau serviciu de calitate la un preţ corespunzător, produs de o entitate economică ce respectă normele legislative, de business, etice şi morale. O transparenţă crescută pe aceste direcţii ar face, în mare parte, inutile orice alte cheltuieli asociate cu programe de tip RSC neconcordante cu obiectul de activitate al companiei.

competitors’ behaviour and consumers’ perception. A company that sells a product with a slight difference in quality and price compared to its competitors seems to be ‘induced’, under certain circumstances, to fund activities seen as CSR, if all its competitors do so.

In this case, more often than not, the companies are faced with two problems. The first is to financially quantify these expenses. Among small and medium companies, only 20% of them measure the CSR programmes’ success in financial terms. The second problem is related to the correlation of CSR programmes’ objectives with the company’s other objectives. The expenses related to CSR programmes should be carried out with the purpose of having a direct or indirect impact upon the profit. For instance, a bank would see less sense in spending money on pollution prevention CSR programmes compared to an oil and gas company.

However, the competition for funding CSR programmes often leaves out the potential impact that an increased transparency in the decision-making processes might have on the company’s image. Improving the processes’ transparency level, for instance the supply-chain sector, the operational sector, could put a lower pressure on companies to finance a large part of CSR programmes.

In the end, the final consumer is interested in getting a quality product or service at an adequate price, produced by an entity that observes the legislative, business, ethical and moral norms. Increased transparency in these directions would render useless any other expenses associated with CSR programmes that are incongruous with the company’s main activity.

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

27

Business

CSR COMUNICARE STRATEGICĂ 28 |

SRMAGAZINE.RO

CSR. Comunicare strategică · CSR. Strategic communication

CSR S T R AT E G I C

COMMUNICATION

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

29

Business

Plecând de la descrierea modelelor de comunicare în Relații Publice decrise de Grunig și Hunt în 1984 („Managing public relations”), doi cercetători danezi, Mette Morsing şi Majken Schultz, au conceptualizat trei strategii de comunicare a mesajelor specifice campaniilor de CSR.

Starting from the description of communication methods employed in Public Relations, as described

by Grunig and Hunt in 1984 (”Managing public relations”), two Danish researchers, Mette Morsing and Majken Schultz, have devised 3 communication strategies for the specific messages presented by the CSR campaigns.

by Alexandra Duică

S

trategiile pun accent pe relația dintre stakeholder și companie, mai precis, pe felul în care companiile reușesc să își implice stakeholderii în campaniile de CSR. Astfel, cei doi autori au identificat trei tipuri de strategii de comunicare ale campaniilor de CSR: strategia informării stakeholderilor (the stakeholder information strategy), strategia managementului reacțiilor stakeholderilor (the stakeholder response strategy), strategia implicării stakeholderilor (the stakeholder involvement strategy). În timp ce cei mai mulți dintre comunicatori ar tinde să creadă că simpla oferire a informațiilor (sensegiving) este tot ceea ce ar putea face mai corect o corporație în procesul de comunicare, cei doi autori danezi sugerează că există o nevoie în creștere de a găsi modalități din ce în ce mai sofisticate de comunicare bidirecțională (sensemaking și sensegiving), în mod special, atunci când companiile vor să transmită mesaje care au legătură cu CSR. Deși informarea despre inițiativele de CSR ale companiilor este o tactică necesară, nu este suficientă pentru exprimarea optimă a ceea ce însemnă CSR. Atunci când vine vorba de campanii de CSR publicul nu își dorește numai să știe ce face compania, ci își dorește să i se și demonstreze că ceea ce spune aceasta este real.

Strategia informării stakeholderilor Această strategie prevede comunicarea într-o singură direcție, de la organizație către stakeholder. Acest tip de strategie își propune doar să disemineze anumite informații despre companie, fără a avea neapărat un scop persuasiv, ci doar pentru a informa publicul despre companie cât mai obiectiv posibil. Companiile care adoptă acest gen de strategie dezvoltă, de obicei, foarte multe relații cu mass-media, dar folosesc și tehnici de comunicare outdoor. Astfel, companiile își informează stakeholder-ii în legătură cu intențiile lor bune pentru a se asigura că aceștia le sprijină în mod pozitiv.

30 |

SRMAGAZINE.RO

T

he strategies highlight the relationship between the stakeholder and the company, more exactly, the way in which the companies manage to get their stakeholders involved in CSR campaigns. Thus, the two authors have identified three types of communication strategies associated to this kind of campaigns: the stakeholder information strategy, the stakeholder response strategy, the stakeholder involvement strategy.

Whereas most of the communicators would rather believe that the simple act of providing information (sensegiving) is, as correctly as possible, all that a corporation could do within the communication process, the two Danish authors imply that there is a growing need for discovering increasingly sophisticated methods of bidirectional communication (sensemaking and sensegiving), especially when companies have the intention of sending CSR-related messages.

Although the information process regarding the companies’ CSR initiatives is a necessary strategy, this is not enough to express in the best way possible what CSR really means.

When it comes to CSR campaigns, the general public not only want to know what the company does, but also to be given proof of the truthfulness of the statements.

The stakeholder information strategy This strategy maps out the unidirectional communication, from the organisation to the stakeholder. It only sets to disseminate particular pieces of information on the respective company, without necessarily having a persuasive purpose, but it only aims to inform the public about the company in an objective manner. The companies embracing this kind of strategy usually develop numerous relationships with the media, but they also use outdoor communication techniques. Thus, the companies inform their stakeholders only about their good intentions, in order to make sure that the latter support them in a positive manner.

CSR. Comunicare strategică · CSR. Strategic communication

Strategia managementului reacţiilor stakeholderilor

The stakeholder response strategy

Această strategie se bazează pe comunicarea bidirecțională asimetrică. Însă chiar dacă vorbim despre un flux bidirecțional al comunicării compania nu este dispusă să își schimbe cu totul comportamentul în urma răspunsurilor primite din partea publicului. Există însă o diferență evidentă între cele două modele în sensul în care comunicarea bidirecțională asimetrică presupune un flux comunicațional dezechilibrat în favoarea companiei astfel încât compania nu se schimbă ca rezultat al relațiilor publice. Mai degrabă, compania încearcă să schimbe atitudinea și comportamentul public.

Comunicarea este percepută ca feedback în încercarea de a descoperi ce va accepta și tolera publicul. Acesta este un mod evaluativ de a măsura dacă o anumită inițiativă de comunicare a îmbunătățit atitudinea stakeholderilor asupra companiei și viceversa.

This strategy is based on the asymmetric bidirectional communication. However, even though we have in mind a bidirectional flow of communication, the company is not willing to completely change its behaviour following the answers received from the general public. Moreover, there is a marked difference between the two methods, meaning that the asymmetric bidirectional communication entails an unbalanced communication flow in the favour of the company, so that the company does not actually change as a result of the public relations. Instead, the company tries to change the general public’s attitude and behaviour. The communication is perceived as feedback in an attempt to discover what the community might accept and tolerate.

This is an evaluative method to measure whether a particular communication initiative has improved the stakeholders’ attitude towards the company and the other way around.

Strategia implicării stakeholderilor Strategia de implicare a stakeholder-ilor, în contrast, presupune dialogul cu stakeholder-ii. Persuadarea poate apărea, dar vine de la stakeholder precum și de la organizația în sine, fiecare încearcând să îl convingă pe celălalt să se schimbe. În mod ideal, compania, la fel ca stakeholder-ii, se va schimba ca rezultat al angajării într-un model de comunicare bidirecțional simetric.

Aplicând această strategie compania ar trebui nu doar să influențeze, dar și să fie influențată de stakeholder și, prin urmare, să se schimbe atunci când este necesar. Prin angajarea într-un dialog cu părțile interesate, compania se asigură, în mod ideal, că ține pasul, nu numai, cu așteptările concomitente ale stakeholder-ilor , ci și cu potențiala sa influență asupra acestor așteptări, permițând acestor așteptări să influențeze și să schimbe compania în sine.

Stakeholderii se implică sprijining pozitiv compania (endorsement), dar și compania înțelege și în același timp se adaptează la preocupările lor prin campaniile de CSR inițiate. Prin urmare, strategia de implicare a stakeholderilor sugerează ca firmele să se angajeze în mod frecvent și sistematic, în dialog cu stakeholderii, în scopul de a explora această acțiune reciproc avantajoasă – presupunând că ambele părți implicate în dialog sunt dispuse să se schimbe.

The stakeholder involvement strategy The stakeholder involvement strategy, on the other hand, requires a dialogue with the stakeholders. The persuasion may be present, but it comes both from the stakeholder and the company itself, each attempting to convince the other to change. Ideally, the company, just as the stakeholders, will change as a result of the involvement in a symmetric bidirectional communication model.

By enforcing this strategy, the company should not only influence the stakeholder, but also be influenced in its turn by the stakeholder and, consequently, change when necessity requires. By involving itself in a dialogue with all the interested parties, the company, ideally, makes sure it keeps up not only with the stakeholders’ simultaneous expectations, but also with its own influence upon these expectations, allowing the expectations to influence and change the company.

The stakeholders get involved by supporting the company in a positive manner (endorsement), but the company also understands and at the same time accommodates their preoccupations through the CSR campaigns. Therefore, the stakeholder involvement strategy implies that the companies should frequently and systematically initiate a dialogue with the stakeholders, in order to explore this mutually advantageous action – assuming that both parties involved in the dialogue are willing to change.

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

31

Politic

MIRCEA GEOANĂ ȚA RA C U C E L M A I M ARE POTE NȚI AL DE S CHI M BARE T H E C O U N T RY W I T H T H E H I G H ES T P OT E N T I A L FO R C H A N G E

De 25 de ani, în continuă schimbare, România are încă un potențial uriaș în această direcție. Cât de provocatoare este dezvoltarea durabilă la nivel de stat, cine sunt cei care trebuie să pună punctul pe i și care sunt problemele arzătoare ale următorilor 20 de ani? Totul într-un dialog cu Mircea Geoană, special pentru Social Responsibility Magazine.

In a continuous change for 25 years, Romania still has a huge potential in this direction. How challenging is the sustainable development at state level, who are those who should make a point in this sector and what are the burning issues of the next 20 years? All these in a dialogue with Mircea Geoană, special interview for Social Responsibility Magazine.

by Diana Şerban

U

nde plasați România pe axa filantropie-dezvoltare durabilă?

Ca și ansamblul societății, undeva într-o zonă emergentă. Așezarea unei societăți moderne și deschise nu se face peste noapte și avem de recuperat un handicap din istoria mai recentă sau mai îndepărtată a României. În același timp sunt optimist pentru că văd semne de însănătoșire a ceea ce înseamnă triunghiul de forță al oricărei societăți dezvoltate care este legat de stat, mediul privat și mediul non-guvernamental. În toate cele trei domenii România a plecat cu un handicap important. Un stat insuficient de performant, vedem asta și astăzi, un sector privat care nu și-a găsit complet cadența și un mediu non-guvernamental care încearcă să suplinească într-un fel slăbiciunea primelor două sectoare.

Implicarea în societate se educă.

Cum putem face asta în România? În acest moment suntem încă la un nivel al mimetismului. Unde simt eu nevoia să transferăm mai mult este și în

32 |

SRMAGAZINE.RO

W

here do you place Romania on the philanthropy-sustainable development axis?

The society as a whole I would place in a developing stage. The positioning of a modern and open society cannot be done overnight and we need to make up for the disadvantage in more recent or distant Romanian history. At the same time I am optimistic because I see signs of improvements as to what the triangle of force means in any developed society, which is related to the state, private sector and the non-governmental sector. In all three sectors, Romania started with a major gap. A state which was not efficient enough, we see it today, a private sector which has not fount its rhythm and a non-governmental environment which is trying to fill the gap caused by the first two sectors.

Involvement in society is taught. How can we do this in Romania?

At present, we are still in a mimicking stage. A lot of western successful models had an impact in Romania. In a

zona companiilor cu capital românesc, de talie medie. Văd de asemenea că această dimensiune civică nu este suficient de mult educată în grădinițe, în școală, în liceu, în facultate, de-a lungul carierei profesionale. Aici e nevoie de stat.

Sunt țări care au educat, de-a lungul deceniilor, acest lucru. Țările Scandinave, de exemplu, unde în medie, în Suedia, un cetățean face parte din mai mult de patru ONG-uri diferite. Eu nu cred în determinism cultural. Nu cred că o națiune este condamnată din cauza religiei sau istoriei să stea într-un model cultural mai puțin performant la nesfârșit. Cred că atunci când îți recunoști niște dificultăți și te ții de ele an de an, ceas de ceas, generație de generație, alegeri după alegeri, lucrurile se schimbă și cred că România este țara care are cea mai mare disponibilitate la schimbare din tot ce există în Europa astăzi.

Cei mai mulți dintre noi, inclusiv în clasa politică românească, gândesc în binomul stat-piață. Nu este adevărat. Fără trinomul stat-piață-mediul

Interviu · Interview

way it’s easier to just take a ready-made concept and transfer it.

However, I see the need for more transfers, in the sense of education and involvement, in the area of Romanian medium-sized companies. I also see that this civic dimension is not taught sufficiently well in kindergartens, schools, high-school, college, workplaces. Here we need the state.

There are countries which have taught this involvement in decades. Scandinavian countries, for instance, where on average, a Swede is part of more than four different NGOs. I am an optimist and I don’t believe in cultural determinism. When you acknowledge your difficulties and stand by them trying to solve them, year after year, hour after hour, generation after generation, elections after elections, things start to change and I believe Romania is the country with the highest availability for change in Europe. Most of us, including the politicians, have a two-termed thinking – state-market.

This is not true. Without the threeterm state-market- non-governmental

non-guvernamental, nicio societate și cu atât mai mult România nu se poate dezvolta. Pentru că lipsește un lucru obligatoriu care este participarea cetățeanului la proiectul național.

Cum vedeți dezvoltarea Responsabilității Sociale Corporative la nivel strategic în România?

România are câteva vulnerabilități semnificative legate de accesul la educație și sănătate, chestiuni legate de politici publice, de transparență, de echitate, probleme demografice severe. Este o țară care îmbătrânește și se depopulează rapid. Toate aceste elemente strategice, statul le poate explicita într-un fel de drum critic al priorităților și problemelor structurale ale României, fără să devină neapărat un dirijor al acestui demers ci mai degrabă un partener strategic. Dar aceasta necesită un stat care să fie capabil de dialog, ceea ce este dintotdeauna un punct slab al administrației Românești.

Eu sunt convins că nu ar fi nimeni insensibil în România dacă la nivel de autorități publice, poate într-o formă de

sector, no society can develop, much less Romania. Because a mandatory ingredient is missing: involvement of citizen in national project.

How do you see the Corporate Social Responsibility development at strategic level in Romania?

Romania has some major vulnerabilities related to access to education and healthcare, issues related to public policies, transparency, fairness, serious demographic problems. It’s an aging country which rapidly becomes depopulated. All these strategic elements can be developed by the state into a critical path of priorities and structural problems, without necessarily becoming a leader in this attempt, but rather a strategic partner. But this calls for a state which is capable of dialogue, which has always been a weal point of Romanian administration.

I am sure that nobody would be immune in Romania if at public authorities level, perhaps as a strategic public-private board, where we could be able to tell who the main actors in NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

33

Politic

board public-privat, strategic, în care the Government, Presidential Adminsă spunem care sunt principalii jucători istration, in large local communities din Guvern, din Administrația Preziare, people who might give voice to dențială, din marile comunități locale their points of view around a table that din România care să poată să aibă un gathers the public and private sector punct de vedere în jurul unei mese in an equal manner. I believe there is unde, pe the place picior de where a Menirea noastră este și aceea de a face bine, critical egalitanu doar de a câștiga alegerile te, stă și path mediul can be civic și cel achieved,

Our mission is to do good, corporawhere no not only to win the elections tist. Cred one gives că acolo orders se poate realiza un astfel de drum critic to others and all resources are shared. în care nimeni nu dictează celuilalt ci Because if we are to think about the există o formă de punere în comun a problems Romania is faced with at resurselor. Pentru că la nivelul problepresent, the state resources, even if melor pe care le are România în ziua de better managed, are not enough. The astăzi resursele statului, chiar dacă ar fi corporate sector’s and private sector’s mai bine administrate, nu ajung. Resur- resources, regardless of how large sele mediului corporatist și mediului Romanian economy might be, are not privat, oricât de vastă ar fi economia enough, therefore the dialogue among României, nu ajung și atunci ai nevoie the three dimensions of a modern and de acest dialog între cele trei dimensideveloped state is highly needed. uni ale statului modern și dezvoltat.

How well prepared are the Romanian Cât de pregătiți sunt politicienii politicians to think of laws in order to români să gândească legi pentru sprisupport this field? jinirea acestui domeniu?

As former President of the Senate I can Ca fost președinte al Senatului pot să tell you that nobody would say no to a vă spun că nimeni nu ar spune nu unei good idea, no matter how inveterate the idei bune, oricât de pătimașă ar fi polipolitics and regardless of the intensity tica și oricât de intensă ar fi campania of the election campaign, there are electorală sunt oameni care până la people who in the end understand that urmă înțeleg că menirea noastră este our mission is to also do good, not only și aceea de a face bine, nu doar de a win the elections. câștiga alegerile.

I am thinking of what my wife does Mă gândeam la ce face soția mea la with Renasterea Foundation, seeking to Fundația Renașterea care încearcă să find answers to the breast cancer probgăsească răspunsuri la problema canlem and other health issues in general. cerului la sân și la probleme care țin de I was thinking that in the Belgian Parsănătatea femeilor în general. Mă gânliament there is a group of MPs, from deam că în Parlamentul Belgian există both houses and from all parties, who un grup de parlamentari, din ambele are dedicated and genuinely interested camere și din toate partidele, care in fighting against cancer, others are fosunt dedicați și interesați de problema cused on cardiovascular health issues, combaterii cancerului ca temă mare, others on problems related to children, alții sunt pe chestiuni legate de sănătate and this is how communities dedicatîn zona cardio-vasculară, alții sunt pe ed to causes can be created within the chestiuni legate de copii și atunci se pot political class, but also transversally in crea și comunități în clasa politică, dar the Romanian general public. și transversal, în mediul public româBut those who initiate the process, do

„

„

34 |

SRMAGAZINE.RO

nesc, dedicate unor cauze. Întrebarea este, cei care inițiază procesul, sunt suficient de credibili?

Pentru că românii se alătură unor cauze frumoase atâta vreme cât nu se simt păcăliți. Trebuie să ai un grup credibil de oameni care să fie garanția faptului că dacă eu dau un leu sau o oră din viața mea sau dedic energie și atenție unui subiect, acel subiect este unul autentic fără ca cineva să mă păcălească, să se prefacă sub pretextul unei cauze nobile și în spate să existe un interes electoral sau corporatist.

Vreau să menționez aici și rolul extraordinar al mass-media. De fiecare dată când pe un post de televiziune apare o temă care este sensibilă, autentică, imediat se naște o adevărată efervescență socială. Întrebarea este, după ce s-a terminat emisiunea, e cineva capabil să organizeze, fără să fie în interesul de audiență al televiziunii respective, un efort consolidat ca să poată face cest lucru? Noi aici la ASPEN chiar asta încercăm să facem, la o scară mai mică, antrenând tineri lideri din țară, din străinătate care la rândul lor duc mai departe ideea unei societăți mai bune, mai deschise, în care liderul, indiferent de vârstă și de domeniul de activitate, are o menire mai mare decât nevoile imediate ale firmei pe care o conduce sau ale familiei sale.

Care sunt punctele tari și punctele slabe ale cooperării public-privat în România și ce loc ar trebui să ocupe sectorul non-guvernamental în acest context?

Cred că suntem într-o fază în care dialogul social structurat a dispărut în România. Este un lucru aproape înspăimântător. Consiliul Economic si Social este practic paralizat de ani de zile și consider că este crucial ca acesta să fie reinventat și repornit. Nu este normal ca în CES, companiile străine care creează milioane de locuri de muncă, să nu fie reprezentate. Este anormal ca din punct de vedere sindical să nu avem o voce autentică a salariaților, dar și modul în care Guvernul respectă sau nu recomandările care ies din CES,

Interviu · Interview

they have enough credibility? This is the question. Because Romanians join beautiful causes as long as they do not feel cheated. You must have a credible group of people that are guarantors, in the sense that if I give a penny or an hour of my life or devote my energy and attention to a certain topic, that topic should be genuine, without anybody trying to cheat me, without hiding behind a noble cause but in fact the real interest is a corporate or electoral one.

I want also to mention here the extraordinary role of the media. Every time a TV station broadcast a topic that is sensitive, genuine, a real social effervescence immediately comes to the surface. The question is, once the show is ended, is anybody able to organize something without thinking about the benefit for that TV station in terms of audience, is anybody capable of a persistent effort to make this happen?

Here in ASPEN we are trying to do just that, at a smaller scale indeed, involving young leaders in the country, from abroad, who in turn take the idea of a better society, more open, further, a society in which the leader, regardless of age and activity sector, has a greater mission than the immediate needs of the company he runs or his family.

What are the strengths and weaknesses of the public-private partnerships in Romania and what is the place the non-governmental sector should have in this context?

I think we find ourselves in a stage where the structured social dialogue disappeared. This is almost frightening. The Economic and Social Council has been virtually paralyzed for years and I believe it is essential that it be reinvented and its activity restarted. It is not normal for the foreign companies which create millions of jobs not to be represented in ESC. It is aberrant, in terms of trade unions, not to have a genuine voice coming from the employees, and the way the Government observes or not the ESC recommendations must be settled.

trebuie pus la punct.

Aș pleca de la elementul fundamental prevăzut în constituție și care este instituția dialogului social. Dacă această instituție este repusă într-o logică corectă de la nivelul cel mai înalt cred că automat se va propaga din nou un dialog tripartit. Acest dialog se educă, se creează și prin repetiție devine o a doua natură a românilor.

I would start with the fundamental thing provided by the constitution which is the institution of the social dialogue. If this institution is places into a correct logic pattern at the highest level, I believe that automatically a tripartite dialogue would be disseminated again. This dialogue is taught, it is created and by repetition becomes a second nature for Romanians.

Care este, din punctul dumneavoastră In your opinion, what is the highest de vedere, cel mai mare risc pentru risk Romania might be faced with in România în următorii 20 de ani? the next 20 years?

Cred că principala problemă a RomâI think the main problem is the high niei este nivelul uriaș de inechitate și level inequity and injustice in Romade nedreptate din societate, de lipsă de nian society, the lack of a fair chance șansă corectă de a te realiza în viață. to achieve something in life. If I have a Dacă am o populație insuficient de population which is insufficiently ededucată, de sănătoasă, de performantă ucated, healthy, efficient and competiși competitivă, nu poate să crească nici tive, the economy or the society cannot economia, nici societatea. develop. În al doilea rând, noi nu am definit Secondly, we have not defined the type tipul de capitalism pe care vrem să îl of capitalism we want in Romania. We avem în România. Avem un capitahave hybrid capitalism and patterns lism hibrid și modele de organizare a of society organization gathered from societății adunate din toate colțurile all the corners of the world. We have planetei. Avem un sistem de organizare an organizational system for the state a companiilor de stat care este preluat companies that borrowed from France din Franța and we și un model have a soCu toţii avem o obligaţie de a da ceva social din cial model

înapoi societăţii.

Germania, taken from o țară care Germany, vorbește a country We all have an obligation to give despre o which

something back to society. economie speaks socială de about social piață, indiferent că se află la putere un market economy, regardless what govguvern de dreapta sau de stânga. Ei ernment is in power. They have chosen și-au ales acest model și nu îl repun în this model and do not question it every discuție de câte ori se schimbă condutime the Government changes. There cerea țării. E nevoie de o conversație în is a need for a conversation within socisocietate, calmă, neconvulsivă, ne-elecety, calmly, a non-convulsive, non-electorală, pentru a ne lămuri ce fel de toral conversation, in order to define Românie vrem. what kind of Romania we would like. În al treilea rând cred că trebuie să ne Thirdly, I think we need to look at the uităm puțin care sunt elementele care elements that can accelerate the ecopot accelera dezvoltarea și creșterea nomic growth and development. I am economică. Mă uit la problema locuthinking of issue of lack of jobs, I am rilor de muncă, mă uit la problema thinking of the problem of demographdeclinului demografic și a decalajelor ic decline and the interregional and de dezvoltare inter și intra-regionale intraregional development disparities. din România.

„

„

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

35

il o r

ON

tă r

UC

ep

li m

șt

a

it 2 01 4 - B il a m m nț u ul S A te

e

xp

at

ec

m

tat

C li

io n

s

UN Su

C

m

mi

t 20

14 - An Ac

ea mai mare adunare pentru climă a liderilor lumii și cele mai mari așteptări cu privire la ameliorarea problemelor climatice. Care sunt obiectivele pe care și le-au propus cele mai mari puteri economice ale lumii, cine este împotrivă și ce schimbări vor avea loc în România?

36 |

SRMAGAZINE.RO

T

n cou

t

E f o

he largest climate gathering of world leaders and the highest expectations regarding the climate issues improvement. What are the objectives set forth by the most important economic powers, who is against and what changes would Romania witness?

by Ala Coval

Pe 23 septembrie a avut loc la New York summitul ONU pentru climă ce viza intensificarea negocierilor internaționale cu privire la combaterea fenomenului schimbărilor climatice, la care țara noastră a fost reprezentată de Ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice, Attila Korodi.

The UN Climate Summit was held on the 23rd of September in New York and targeted the tightening of international negotiations on controlling the climate change phenomenon, with Romania being represented by Attila Korodi, the Minister of Environment and Climate Change.

Cea mai mare adunare pentru climă a liderilor lumii Summit-ul ONU a reprezentat cea mai mare adunare de până acum a liderilor din întreaga lume unde s-au căutat soluții pentru problema climatică.

Obiectivul fundamental al întâlnirii a vizat limitarea încălzirii globale la două grade Celsius față de situația din perioada preindustrială. Conform specialiștilor, dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu se vor diminua, până la sfârșitul acestui secol planeta s-ar putea încălzi cu patru sau chiar cinci grade Celsius.

The largest climate gathering of world leaders The UN Climate Summit, which was the largest gathering of world leaders so far, searched for solutions to climate issues. The core objective of the summit aimed at limiting the global warming to 2 degrees Celsius above the pre-industrial era level. According to experts, if the greenhouse gas emissions are not to be diminished until the end of the present century, the Earth might witness a 4 or even 5 degree Celsius increase in temperature.

Politicieni, afaceriști și societatea civilă - față-n față Agenda reuniunii a inclus în afară de sesiunile în plen dedicate statelor participante și sesiuni care să-i aducă față-n față pe reprezentanții mediului de afaceri, autorităților locale din marile orașe ale lumii și reprezentanți ai societății civile. Delegația României a fost condusă de Attila Korodi, Ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice.

Politicians, businessmen and civil society – face to face Apart from the plenary sessions dedicated to participant states, the summit agenda also included sessions that brought together businessmen, local authorities’ representatives from big cities and civil society representatives.

Romanian delegation was headed by Attila Korodi, the Minister of Environment and Climate Change.

Obama își continuă demersurile pentru protejarea climei Atenția summitului a fost concentrată asupra țărilor care produc cele mai mari cantității de gaze cu efect de seră: China, India și Statele Unite ale Americii. Dacă SUA au fost reprezentată de către președintele Barak Obama, China l-a avut ca delegat pe vicepremierul Zhang Gaoli, iar autoritățile de la New Delhi au fost reprezentate de către ministrul Mediu, lucru care a trezit suspiciuni în rândul opiniei publice.

Obama carries on with his attempts to protect the climate The Summit focus was on the world’s largest emitters of greenhouse gas: China, India and USA. Whereas the US was represented by President Obama himself, China delegated vice premier Zhang Gaoli, and Indian authorities sent their environment minister, which raised suspicions in the public opinion.

China și India înșeală așteptările Cele din urmă țări s-au declarat încă dinaintea organizării evenimentului reticente în legătură cu proiectul de protejare a climei, insistând ca țările

China and India do not live up to expectations Even before the event took place, the two countries had been reserved in relation to the climate protection project, insisting that the developed countries should make the most important investments so that the attempts NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

37

Politic

dezvoltate să facă investiția cea mai importantă, pentru ca demersurile de protejare a climei să nu le afecteze creșterea economică. Vice-premierul chinez Zhang Gaoli a declarat că țara sa, statul cu cele mai mari emisii de CO2 alături de India și SUA „va colabora cu alte state pentru edificarea unui viitor mai bun”. „Nimeni nu scapă de efectele schimbărilor climatice” În deschiderea summit-ului Ban Ki-moon, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite a subliniat că „nimeni nu scapă de efectele schimbărilor climatice” și că acestea „amenință o pace obținută cu greu, prosperitatea și șansele de reușită a miliarde de persoane”. Secretarul general a mai punctat în discursul său necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și aceea de a stabili un preț pentru emisiile care mai urmează a fi produse, invitând statele să contribuie la Fondul Verde pentru Climă, stabilit la Copenhaga în anul 2009, care ar trebui să colecteze 100 de miliarde de dolari anual.

Obama speră obținerea unui acord „ambițios” Președintele american, Barack Obama, și-a arătat, în discursul pe care l-a ținut, speranța unui acord „ambițios”, accentuând responsabilitatea pe care trebuie să și-o asume atât SUA, cât și China, fiind în fruntea clasamentului statelor cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră. Acesta a declarat că „oricare ar

„

to protect the climate would not have an impact on their economic growth.

The Chinese vice premier Zhang Gaoli stated that his country, a state producing the highest CO2 emissions together with India and the USA ‘will work with other countries in order to build a better future’.

‘No one is immune from climate change’ The UN Climate Summit opening speech belonged to the UN Secretary-General Ban Ki-moon who highlighted that ‘No one is immune from climate change’ and the ‘climate change threatens hard-won peace, prosperity, and opportunity for billions of people’. The UN Secretary-General also mentioned the need to cut GHG emissions and to set a price on carbon, inviting the countries to capitalize the Green Climate Fund and to meet the 100 billion dollar-a-year pledge made in Copenhagen in 2009.

Obama calls for a more ‘ambitious’ approach The American President, Barack Obama, delivered a speech called for a more ‘ambitious’ approach, stressing the responsibility that needs to be taken both by the US and China, as two of the largest emitters of GHG. He stated

China va colabora cu alte state pentru edificarea unui viitor mai bun.

China will work with other countries in order to build a better future.

”

38 |

SRMAGAZINE.RO

ONU Climate Summit 2014 · UN Climate Summit 2014

„

Există un subiect care va marca acest secol în mod spectaculos: este vorba despre amenințarea urgentă și în creștere a schimbărilor climatice.

There’s one issue that will define the contours of this century more dramatically than any other, and that is the urgent and growing threat of a changing climate.

”

fi provocările imediate la care trebuie să răspundem săptămâna aceasta- terorismul, instabilitatea, inegalitățile, bolile- există un subiect care va marca acest secol în mod spectaculos: este vorba despre amenințarea urgentă și în creștere a schimbărilor climatice”.

Statele Unite vor anunța la începutul anului 2015 obiectivele privind diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră ce se vor implementa după 2020, iar până atunci va menține obiectivul asumat până în 2020 – reducerea gazelor cu efect de seră cu 17% față de nivelul anului 2005. „Schimbările climatice nu sunt o ficțiune” Mesagerul pentru pace al ONU, actorul Leonardo DiCaprio, a ținut un discurs la reuniunea ONU, prin care a făcut un apel de sensibilizare cu privire la problema schimbărilor climatice, atât pentru liderii lumii, cât și pentru societatea civilă. „Schimbările climatice nu sunt o ficțiune [...] S-a dovedit că o schimbare a climei are loc aici, chiar acum”, a declarat actorul, exemplificând prin intensificarea secetei, creșterea acidității oceanelor și fenomenele extreme din Vestul Antarcticii și topirea ghețarilor

that ‘for all the immediate challenges that we gather to address this week – terrorism, instability, inequality, disease - there’s one issue that will define the contours of this century more dramatically than any other, and that is the urgent and growing threat of a changing climate’.

At the beginning of 2015 the United States of America will announce their objectives on cutting down the greenhouse gas emissions to be implemented after 2020, and until then, the US will meet the target to reduce the carbon emissions in the range of 17 percent below 2005 levels.

‘Climate change is not hysteria’ The UN Messenger for Peace, actor Leonardo DiCaprio, delivered a speech urging both the world leaders and the civil society to take action in order to stop the climate changes.

‘Climate change is not hysteria [...] It is a fact’ stated the actor giving examples such as the intensification of draughts, the oceans that are acidifying, the extreme weather events in the West Antarctic and the ice-sheets that are melting in Greenland. At the same time, he told the leaders that ‘You can make history...or be vilified by it’.

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

39

Politic

din Groenlanda. De asemenea, a mai declarat adresându-se liderilor: „Puteți face istorie... sau istoria vă va umili”.

Mai mult promisiuni decât măsuri concrete Cu toată amploarea organizatorică și atenția acordată de opinia publică, summit-ul ONU pentru Schimbări Climatice s-a încheiat cu semnarea unei declarații prin care țările participante își dau promisiunea de a crește procentul de energie folosită din surse regenerabile și de a strânge fonduri prin care să fie susținute țările în curs de dezvoltare, însă fără prea multe rezultate concrete.

Franța donează 1 miliard de euro În urma reuniunii, Fondul Verde a primit 2,3 miliarde de dolari, din care un miliard fiind promiși de către președintele francez, François Hollande.

Totuși, suma este mult sub obiectivul stabilit, ținând cont că s-ar fi dorit ca până la sfârșitul anului să fie strânse 10 miliarde de dolari.

Mediul de afaceri se arată „săritor” la nevoie De asemenea, băncile private s-au angajat să emită obligații verzi în valoare de 20 de miliarde de dolari, iar firmele de asigurări au promis dublarea investițiilor verzi până în 2015, ajungând la 82 de milioane de dolari.

Promisiunile sunt totuși dintre cele mai promițătoare: liderii lumii au stabilit ca până în 2030 să oprească pierderea pădurilor tropicale, îmbunătățirea producției de alimente și creșterea numărului de automobile electrice cu 30%.

România și Canada- discuții despre minerit În contextul scandalului legat de proiectul minier de la Roșia Montană, unde o companie canadiană urmărește obținerea dreptului de exploatare, mi-

40 |

SRMAGAZINE.RO

More promises but few concrete solutions Despite the organizational extent and the attention gathered by the public opinion, the UN Climate Summit ended with the participant countries signing a declaration where they pledge to increase the percent of renewable energy and to collect funds to support the developing countries, however, with few concrete solutions.

France donates 1 billion Euros Folloiwng the Summit, the Green Climate Fund received 2.3 billion dollars, out of which 1 billion was promised by the French President François Hollande, however, the amount is way below the set objective, given that the target was to collect 10 billion dollars by the end of the year.

Business environment leaps to help The private banks committed to issue 20 billion dollars in green bonds and the insurance companies promised to double the green investments by 2015, reaching to 82 billion dollars.

The promises are hopeful: the world leaders ascertained that by 2030 they would halt the loss of tropical forests, would improve the food production and increase the number of electric cars by 30%.

Romania and Canada – discussions on mining In the context of the scandal caused by the Rosia Montana mining project, where a Canadian company aimed to get the right of exploitation, the Minister of Environment and Climate Change, Attila Korodi, met his Canadian counterpart Leona Aglukkaq.

Following discussions, the two politicians agreed that Romania and Canada would exchange information as regards the environmental impact assessment procedures on major mining projects.

nistrul Mediului și Schimbărilor Climatice, Attila Korodi, a avut în cadrul summit-ului de la New York o întâlnire cu omologul său canadian Leona Aglukkaq. În urma discuțiilor, cei doi au convenit ca România și Canada să facă un schimb de informații în ceea ce privește procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor miniere de mare capacitate.

Germania ar putea investi pentru efieciența energetică din România La același eveniment, Attila Korodi a avut întâlniri bilaterale cu omologii săi din Portugalia, Slovacia, Israel și Germania. Întâlnirea româno-slovacă a abordat, printre altele, subiecte din sectoarele managementului deșeurilor și calitătii aerului, dar și aspecte referitoare la alocările diferențiate ale fondurilor din bugetul UE, sub noul cadru financiar 2014 – 2020.

Ministrul federal al Mediului și Securității Nucleare din Germania, Barbara Hendricks, i-a propus ministrului român ca, în viitorul apropiat, cele două state să dezvolte un parteneriat în domeniul eficienței energetice, printr-un proiect pe care Germania să-l implementeze într-un oraș din România.

ONU Climate Summit 2014 · UN Climate Summit 2014

Germany might invest in Romania’s energy efficiency During the UN Climate Summit event, Attila Korodi had bilateral meetings with his counterparts from Portugal, Slovakia, Israel and Germany. The Romanian-Slovak meeting tackled, among others, topics from the waste management and air quality sector, as well as issues related to the EU funds differentiated allocations under the new 2014 – 2020 multiannual financial framework.

Barbara Hendricks, the German Federal Minister of Environment and Nuclear Security, proposed the Romanian Minister that the two states would develop, in the near future, an energy efficiency partnership through a project which Germany would implement in a Romanian city.

Ce urmează... Într-un final, putem afirma că deși rezultatele concrete ale Summitului de la New York sunt destul de modeste, scopul de bază a fost atins, cele peste 120 de țări participante fiind deja antrenate în vederea dezbaterilor ce vor urma. Alte două etape ale negocierilor, care vor avea loc la Lima, în decembrie 2015.

What comes next...

In the end, we can say that although the concrete outcomes of the Climate Summit in New York are rather modest, the main goal was reached and the 120 participant countries have been engaged in the debates that are to follow. Two further negotiation stages will take place in Lima, in December 2015.

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

41

Social

20

20

DE ANI DE SPERANȚE PENTRU COPII

O copilărie furată înseamnă o șansă mai puțin pentru dezvoltarea durabilă a României. Cine și cum a redat speranțele copiilor din România la o copilărie normală, în materialul următor.

YEARS OF HOPE FOR CHILDREN

A stolen childhood is one chance gone for Romania’s sustainable development. Who gave Romanian children their hopes back and how,in the next section.

by Ioana Adamescu

Colonelul Mark Cook și soția sa, Caroline, înființează organizația Hope and Homes for Children (HHC) în Salisbury, Marea Britanie.

1994

Colonel Mark Cook and his wife, Caroline, set up the organization Hope and Homes for Children (HHC) in Salisbury, United Kingdom.

HHC începe să implementeze primele proiecte în România, în Maramureș.

1998

HHC starts to implement its first projects in Maramures, Romania.

5 instituții închise 799 copii scoși din instituții 50 servicii familiale create 315 copii preveniți de la separarea de familii.

Prevenirea separării copilului de familie și reforma de sisteme sociale devin cele mai importante axe de lucru ale organizației.

42 |

SRMAGAZINE.RO

Până în Until

2003

2004

5 institutions closed 799 children taken out of institutions 50 family services created 315 children saved from family separation.

Preventing the child separation from his family and social system reform become the most important action directions of the organization.

20 de ani de speranţe pentru copii · 20 years of hope for children

Este publicat Ghidul de Dezinstituționalizare, prima metodologie de închidere a instituțiilor de tip vechi.

32 instituții, închise 2.980 copii, scoși din instituții 90 servicii familiale, create 5.865 copii, preveniți de la separarea de familii.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și HHC România semnează un Memorandum de înțelegere pentru Planul Strategic Național de finalizare a reformei sistemului de protecție a copilului și pentru asumarea obiectivului închiderii tuturor instituțiilor de tip vechi.

Este publicat primul Audit Național al Serviciilor Sociale pentru Copiii din România. Împreună cu Federația Europeană în Protecția Copilului, Eurochild, HHC demarează campania Opening Doors, pentru eradicarea îngrijirii în instituții a copiilor.

Campania se derulează în 14 țări din Europa.

Este publicat studiul Impactul financiar al reformei sistemului public de protecție a copilului în România, prima proiecție financiară asupra costurilor și beneficiilor implicate de reforma în protecția copilului.

Impactul global al programelor HHC România crește constant: asistența tehnică internațională include demararea colaborării cu țări din America Latină, pe lângă parteneriatele consacrate, cu țări din Europa de Est și din Africa.

The Guide to Deinstitutionalizing is launched, the first methodology to close down old style institutions.

2005

32 institutions closed 2.980 children taken out institutions 90 family services created 5.865 children saved from family separation.

Până în Until

2010

2011

The Ministry of Labour, Family and Social Protection and HHC Romania sign a Memorandum of understanding for the Strategic National Plan to finalize the reform on the child protection system and to assume the objective of closing down all old style institutions.

The first National Audit of the Romanian Childcare System is published.

2013

Together with the European Federation of Child Protection, Eurochild, HHC starts the campaign Opening Doors, in order to put a stop to children being cared for in old style institutions. The campaign is developed in 14 European countries. The study Financial impact of the public child protection system reform is published, the first financial projection upon costs and benefits of the child protection reform in Romania.

2014

The global impact of HHC Romania programmes is continuously increasing: international technical assistance include the cooperation with countries from Latin America, apart from long time partnerships with countries in Eastern Europe and Africa.

Impactul HHC în România • • •

• • • •

57 de instituții, închise 5.567 de copii, scoși din instituții 2.796 de copii au beneficiat de centrele de zi, de centrele maternale și de primire în regim de urgență create de HHC România 640 de copii, reuniți cu familiile lor 649 de tineri, sprijiniți pentru o viață independentă la ieșirea din instituții 114 servicii familiale create 18.261 de copii preveniți de la separarea de familie

HHC Impact in Romania • • •

• •

• •

57 institutions closed 5.567 children taken out institutions 2.796 children benefited from day care centres, foster care centres and emergency centres set up by HHC Romania 640 children reunited with their families 649 young people supported to have an inde pendent life upon exiting institutions 114 family services created 18.261 children saved from family separation

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

43

Social

Dr. Delia Pop, Director de Programe Hope and Homes for Children UK

„Sunt parte din familia Hope and Homes for Children de aproape 15 ani. La HHC nu lucrăm cu produse, ci cu suflete. Nu lansăm noi colecții sau strategii, ci conturăm și sprijinim destine. Acest fapt nu ne lasă să greșim, pentru că eșecul nostru ar însemna schilodirea unei vieți sau amputarea unui spirit. Pentru colegii mei, ideea de a face pare dintr-o organizație al cărei scop este să creeze o lume mai bună pentru copii, este realitatea de zi cu zi. Mark Cook, fondatorul HHC, a visat să dăruiască speranță și iubire copiilor orfani sau abandonați și să-i ajute să descopere dragostea unei familii.

Astăzi, cand Hope and Homes for Children împlinește 20 de ani, peste 270.000 de copii din Europa și Africa și-au găsit un viitor mai bun, grație activității noastre. Niciunul dintre toate miracolele înfăptuite în aceste două decenii de activitate nu ar fi fost posibil fără sprijinul asistenților sociali, susținătorilor și voluntarilor, tuturor celor care alcătuiesc marea familie HHC”.

44 |

SRMAGAZINE.RO

Dr. Delia Pop, Programme Director Hope and Homes for Children UK

‘I have been a part of the Hope and Homes for Children family for almost 15 years. In HHC we do not work with products, but with souls. We do not launch new collections or strategies, but we give shape and support destinies. This allows for no mistakes, as our failure means the crippling of a life or the amputation of a spirit. The idea of being an active part of an organization whose purpose is to create a better world for children is my colleagues’ daily reality. Mark Cook, the HHC founder, dreamed to give hope and love to orphan or abandoned children and to help them discover the love of a family. Today, when Hope and Homes for Children celebrates its 20th anniversary, over 270,000 children from Europe and Africa found a better future, thanks to our activities. None of the miracles made in these two decades of activity would have been possible without the help of social workers, supporters and volunteers, all the people that create the large HHC family’.

Social

Cea mai MARE miscare socială din România ,

1 000 000 de voluntari.

8 500 000 de ore de voluntariat au fost dedicate proiectului Ziua de Curățenie Națională, de la implicarea în echipa de organizare, la susținerea cu experiență relevantă în domenii ca IT, publicitate, HR, finance, gestiunea deșeurilor, media, logistică, la resurse financiare dedicate „Let’s Do It, Romania!”

550 000 dintre voluntarii care au participat la Ziua de Curățenie Națională au fost elevi.

Peste 2500 de voluntari au făcut parte din echipa de organizare, la nivel național, din toate județele României.

Peste 350 de ONG-uri au devenit partenere în organizare, comunicare, mobilizarea și gestionarea voluntarilor.

Peste 4 500 000 de ore de voluntariat au fost oferite de voluntari pentru organizarea Zilei de Curățenie Națională, din 2010 și până astăzi.

22 500 de tone de deșeuri au fost strânse în cei 5 ani ai proiectului Ziua de Curățenie Națională.

1700 de primării au fost implicate, în medie, în fiecare an, inițiativa bucurându-se de sprijinul autorităților centrale și locale. Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Ministerul Educației Naționale au fost parteneri constanți.

275 000 de euro au fost atrași în cei 5 ani. „Let’s Do It, Romania!” a atras și atenția mediului corporate. Companii din cele mai variate domenii (retail, bancar, telecomunicații, FMCG) s-au implicat în proiect, oferind resurse financiare sau materiale, și participând cu zeci sau chiar sute de voluntari la acțiunile de curățenie.

Peste 55 de persoane publice din muzică, sport, teatru sau televiziune au devenit o voce puternică pentru „Let’s Do It,

46 |

SRMAGAZINE.RO

Romania!” în mediul online și în mass media, prin intermediul testimonialelor, interviurilor și al aparițiilor în spoturile TV și radio. Inițiativa a avut parte și de 2 imnuri, primul dintre ele – „Țara mea”, un remake după celebra melodie Partizan – „Fata mea”, iar cel de-al doilea – „Să ne dăm țara la curățat”, o piesă compusă special de Dan Teodorescu de la trupa Taxi. Smiley, Andreea Raicu, Holograf, Adi Despot, Leonard Doroftei, Helmuth Duckadam, Cornel Ilie, Alex Velea, Bitză, Andi Moisescu, Pavel Bartoş, Hi-Q, Zoli Toth, Dana Rogoz, Cabral, Luminița Anghel sunt doar câteva dintre numele care i-au invitat pe români să iasă la curățenie. În cei 5 ani de când a luat naștere, „Let’s Do It, Romania!” a reprezentat o sursă de inspirație pentru alte inițiative ale societății civile, iar impactul pe care l-a avut în societatea românească a fost recunoscut prin peste 10 premii și distincții acordate de-a lungul timpului: 2 premii I la Gala Societătii Civile, un Golden PR Award la PR Award, pentru campania de comunicare și numeroase alte premii, atât din partea mass media, cât și din partea mediului corporate.

Cea mai mare mișcare socială din România · The largest social movement in Romania

The LARGEST social movement in Romania 1 000 000 volunteers.

8 500 000 volunteering hours dedicated to the National Cleaning Day project, from the involvement in the organisational team to the relevant experience support in sectors such as IT, advertising, HR, finance, waste management, media, logistics, to financial resources dedicated to ‘Let’s do it Romania!’

550 000 of all the volunteers that took part in the project were pre-university students.

Over 2500 volunteers were part of the national organization team and all the counties in Romania were represented.

Over 350 NGOs were part of the project, helping out with the organization, communication and the mobilizing volunteers.

Over 4 500 000 hours of volunteering have been spent by volunteers to organise the National Cleaning Day from 2010 up to present day.

22 500 tons of garbage have been gathered in the past 5 years since this project has been running.

Approx. 1700 city halls were involved in the project each year. The initiative had the support of the Romanian authorities, both at local and national level. Every year, the Ministry of Environment and Climate Change and the Ministry of National Education were partners in the project.

275 000 de euro were collected in 5 years for the use of the project. ‘Let’s do it Romania’ also caught the eyes of the corporate world. Companies from different industries got involved, helping with financial or material resources and also participating with tens and even hundreds of volunteers.

Over 55 public figures coming from the music industry, sports, theatre and television have become the public voices of ‘Let’s Do It, Romania!’ Project sharing our messages online and in mass-media through testimonials, interviews and appearances in our commercials on TV and radio. The initiative had also two anthems throughout the years, the first one being ‘My Country’ a remake of the famous song of Partizan band – ‘My Girl’. The second one was ‘Let’s take our country to the cleaners’, a song composed by Dan Teodorescu, the frontman of the band Taxi. Smiley, Andreea Raicu, Holograf, Adi Despot, Leonard Doroftei, Helmuth Duckadam, Cornel Ilie, Alex Velea, Bitză, Andi Moisescu, Pavel Bartoş, Hi-Q, Zoli Toth, Dana Rogoz, Cabral, Luminița Anghel are just a few of the public figures that invited all Romanians to start cleaning their own country.

In the past 5 years, ‘Let`s Do It, Romania!’ represented a source of inspiration for other social initiatives, and the overall impact it had for our country was recognised under the form of 10 distinctions and awards throughout the years: for example, 2 First Prize Awards at the Civil Society Gala, and a Golden PR Award for the communication campaign and also other numerous prizes from media industry and the corporate environment.

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

47

Social

Ghizii României Romanian Guides Răzvan Bineaţă Președinte Asociația Turistică Ghizii României Romanian Tourist Guides Association President

T

T

De aceea, în 2007, m-am gândit să încerc să rezolv o parte a acestei probleme prin forțele proprii și am înființat Asociatia Turistică Ghizii României cu scopul de a promova turismul și ecologia, dar și cu scopul de a oferi tinerilor interesați posibilitatea de a avea un loc de muncă. Până în prezent am demarat o serie de proiecte precum „Eco Terra” sau „Montaniada”, în care am implicat un număr foarte mare de tineri.

Cel mai mare proiect al asociației este Școala de ghizi care oferă tinerilor șansa de a descoperi un domeniu interesant și plin de provocări care, dacă ajungi să îl aprofundezi, se poate transforma într-o carieră de succes. Am gândit acest curs ca

That is why I thought I might try to solve part of this problem on my own and I founded Romanian Tourist Guides Association (ATGR) in 2007, with the purpose of promoting tourism and ecology, but also with the purpose of providing the interested young people with the possibility of getting a job. Up to this day, we have started a series of projects, such as ‘Eco Terra’ or ‘Montaniada’, in which a large number of youngsters was involved. The Association’s largest project is the school of guides which gives young people the chance to discover an interesting and challenging sector, and if they get

inerii din România se confruntă cu o problemă foarte gravă, aceea a lipsei locurilor de muncă. Fie că au doar studii medii sau sunt deja licențiați în anumite domenii este din ce în ce mai greu să își găsească un job. Universitățile pun accent pe foarte multă teorie, iar pentru proaspeții absolventi este dificil să facă față unui volum de lucru foarte mare. Angajatorii cer o experiență pe care tinerii nu au cum să o acumuleze. Pe de altă parte se încearcă însușirea a cât mai multor informații din domenii diversificate și astfel din dorința de a fi buni la toate ajung să fie superficiali.

48 |

SRMAGAZINE.RO

he young people in Romania are faced with a very serious problem – the lack of jobs. With a pre-university study diploma or with a degree in certain sectors, finding a job became a more and more difficult task.

The universities emphasize the theoretical part and the new graduates find it hard to cope with a serious workload. The employers require experience that the young people cannot gain. On the other hand, there is a pressure to acquire as much information as possible from various sectors of activity, therefore out of the desire to be good at everything, the youngsters end up being superficial.

Ghizii României · Romanian Guides

pe o oportunitate de a intra pe piața muncii. Acesta este cel mai mare aport pe care asociația îl aduce societății, transformând pasiunea în profesie, totul într-un cadru familiar.

Statistic vorbind numărul cursanților crește de la an la an, ceea ce înseamnă că față de prima ediție am ajuns la un număr nesperat de mare a celor înscriși. Dacă în primul an de activitate s-au înscris aproximativ 100 de cursanți, anul trecut am ajuns la un număr de 250 de înscriși care au participat la cursuri și peste 100 de de parsoane care și-au obținut acreditarea. Anul acesta avem, până în prezent, 400 de înscriși dintre care 60 și-au depus dosarul, ceea ce înseamnă că numărul celor care vor obține acreditarea se va mări considerabil. În cei 7 ani de la înființare am crescut, ne-am dezvoltat și acum ne putem mândri că facem parte dintr-o asociație care instruiește an de an oameni capabili să lucreze în turism și să promoveze România atât la nivel național cât și dincolo de granițele țării. Anual, peste 40 de obsolvenți ai Școlii de ghizi lucrează pe perioada verii în taberele de vară organizate de ATGR și alte agenții de turism. Un număr de aproximativ 30 de tineri lucrează ca ghizi în România și peste 20, în țări precum Spania, Italia sau Grecia și cam tot atâția ajung agenți de turism în agențiile colaboratoare Christian Tour și Europa Travel.

Cred că în România este nevoie de ajutor din partea autorităților în ideea în care meseria de ghid ar trebui protejată. Un bun exemplu în acest sens este Italia, țară în care există legi care protejează ghizii locali și turiștii. Poliția turistică are grijă ca turiștii să nu fie nedreptățiți, să li se ofere exact pachetele turistice pe care le-au plătit și buna desfășurare a excursiei respective.

Pe de altă parte poliția protejează meseria de ghid prin faptul că doar ghizii autorizați au dreptul să desfășoare această activitate. În România nu există încă astfel de reglementări și din această cauză meseria de ghid nu beneficiază de statutul cuvenit.

Astfel foarte multe persoane prestează aceste servicii fără a avea calificarea necesară sau de multe ori nicio legătură cu turismul. Sunt încrezător, însă, că vor exista și la noi cât mai curând astfel de legi care să ne protezeje având în vedere că ghizii sunt ambasadori ai turismului și pot avea o contribuție semnificativă în ceea ce privește creșterea numărului de turiști care revin în România.

to know it better, they might as well find a successful career.

Allowing the figures to speak for themselves, the number of trainees is increasing every year, which means that against the first edition we have reached an unbelievable large number of interested people. If in the first year of activity there were 100 trainees, last year we reached a number of 250 people who subscribed for the classes and over 100 people who have received the diploma. This year, up to now, we have 400 people enrolled, out of whom 60 have already submitted the file for accreditation, which means the number of accredited people will considerably increase.

In these 7 years of activity we have grown and developed and now we can be proud that we are part of an association that trains people capable of working in the tourism industry and willing to promote Romania inside and outside its borders.

Annually, over 40 graduates of our school of guides work in summer camps organized by ATGR and other travel agencies. Around 30 young people work as guides in Romania and over 20 people in countries like Spain, Italy or Greece and the same number of people found a job in Christian Tour and Europa Travel, our partner travel agencies.

I believe that in Romania the authorities should give a helping hand, as the guide profession should be protected. A good example is Italy, a country where there are special laws protecting the local guides and tourists. The tourist police make sure that the tourists are not at a disadvantage, that they are offered exactly those travel packages they had paid for and that the entire travel experience is unfolding without unpleasant situations.

On the other hand, the police protect the guides in the sense that only those guides who are authorized have the right to perform this activity.

Romania does not have such regulations and this is the reason why the guide profession has not reached its deserved status. A lot of people provide these services without having the right qualification and, very often, without having anything to do with tourism. I am certain that we will also have laws that protect us, given that the guides are the ambassadors of tourism and they can play a significant role in increasing the number of tourists visiting Romania.

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

49

Out of the Box

Capitalismul Moral.

O formă mai bună de risk management

Stephen B. Young

Director Executiv, The Caux Round Table Executive Director, The Caux Round Table

Moral Capitalism.

A better risk management n nou tip de capitalism ia ființă acum. Unul care va face istorie și care este generat de preocupările pentru încălzirea globală, de criza financiară din 2008 și de accentuarea inegalităților dintre oameni.

U

A

În 2004, în cartea mea, Capitalismul moral, am trasat deja câteva direcții ale structurii acestui nou sistem. Această nouă formă de capitalism are deja foarte multe nume: capitalism responsabil, stakeholder capitalism, capitalism virtuos, managementul sustenabilității, Responsabilitate Socială Corporativă, capitalism conștient. Indiferent de nume, se configurează un numitor comun în ceea ce privește felul în care se vor lua deciziile pe piețele libere în viitor alături de o nouă teorie după care vor funcționa firmele.

In 2004 in my book Moral Capitalism I outlined the structure of such a new capitalism. This new form of capitalism now also goes by many names: responsible capitalism, stakeholder capitalism, virtuous capitalism, sustainability management, CSR, conscious capitalism.

Whatever the name, a common theme about future free market decision-making is emerging along with a new theory of the firm.

Noua paradigmă face referire la faptul că orice întreprindere care produce profit trebuie să își asume noi responsabilități.

Pe lângă obținerea profitului pentru acționari, este de așteptat ca firma să întoarcă avantaje și către stakeholderii săi. O firmă nu există doar pentru că face profit pentru acționarii săi, ci pentru că și societatea contribuie la realizarea acestui profit, de aceea firma trebuie să întrețină relații bune cu întreaga societate. Astfel, pe termen scurt, cu toții ne așteptăm ca o firmă să producă profit. Altfel nu ar putea fi susținute salariile, taxele sau inițiativele societății civile prin interme-

50 |

SRMAGAZINE.RO

n historically new form of capitalism is emerging, a form pushed on by concern for global warming, the lessons learned from the 2008 collapse of credit markets, and growing concern for low growth and inequalities of economic opportunity and ownership of wealth.

The new understanding is that business enterprise is taking on new responsibilities. In addition to seeking profits for owners, the business firm is more and more expected to return advantages to all its stakeholders as well. It lives to serve society, including owners but also including more than owners, and it earns a profit from serving society well.

A firm is expected to generate a financial profit in the short run. Otherwise it could not fund salaries, pay taxes, sustain its production of goods and services, or support civil society initiatives through charitable giving.

Capitalismul Moral · Moral Capitalism

diul acțiunilor caritabile. Dar este, de asemenea, de așteptat ca o firmă să le ofere produse de calitate clienților săi, să ofere locuri de muncă, soluții pentru problemele administrației publice sau ale societății civile, să nu deterioreze mediul înconjurător și să nu promoveze comportamente disfuncționale din punct de vedere social sau cultural de natură să afecteze demnitatea umană. Pentru ca această nouă formă de capitalism să aibă succes avem, cu siguranță, nevoie și de noi indicatori de măsurare. Legile contabile dezvoltate în urmă cu 150 de ani pentru perioada timpurie a Capitalismului sunt depășite și au nevoie urgentă de revizuire. În ziua de astăzi, în Capitalismul post-industrial, valoarea celor mai multe dintre firme consistă în lucruri intangibile care se referă la asigurarea unui viitor mai bun pentru clienții săi.

De exemplu Facebook are o valoare de piață de aproximativ 155 de miliarde de dolari și active contabile de 15 miliarde de dolari dintre care 11 miliarde sunt bani cash. Cel mai mult din valoarea Facebook ține de responsabilitatea pe care și-o asumă față de societate.

Acele lucruri intangibile despre care vorbeam mai sus se referă la calitatea managementului relației cu stakeholderii. Fiecare relație bună cu stakeholderii, fie că sunt clienți, angajați, acționari, investitori, furnizori, membri ai comunității, administrația publică, mediu, poate crește sau scădea valoarea pe termen lung a unei afaceri. De aceea spuneam că avem nevoie de noi reguli contabile care să poată cuantifica și această valoare intangibilă a unei firme.

Astfel, în noul tip de capitalism, companiile vor putea obține profit nu doar pe termen scurt, implicând toți acești stakeholderi. Implementând aceste reguli noi firmele vor fi încurajate să ia în considerare, în procesul de decizie, și impactul pe care acțiunile lor l-ar putea avea în viitor asupra mediului înconjurător de exemplu. Asta va conduce la creșterea comportamentului pozitiv în societate și implicit reducerea celui negativ.

O formă de contabilizare pentru noul tip de capitalism este reprezentată de modelul de raportare Global Reporting Initiative. Nu este neapărat nevoie de date care pot fi selectate subiectiv ci de o mai bună evaluare: ce anume va putea produce riscuri în viitor pentru companie. Percepția stakeholderilor și comportamentul lor sunt criterii care ar trebui evaluate în orice companie.

Noul capitalism este o formă îmbunătățită de risk management. Luând în considerare toți stakeholderii este și o formă de încurajare a comportamentului etic, însă din fericire aceste norme etice sunt aceleași cu normele tradiționale de înțelepciune religioasă fie că vorbim despre Catolicism, Budism, Protestantism, Islam sau Confucianism.

But it is also expected to serve its customers, provide employment, support government and civil society financially, and not harm the environment or promote dysfunctional social and cultural practices which degrade human dignity.

For the new capitalism to thrive, however, new metrics for management are needed. The accounting tools developed over 150 years ago for the age of early industrial capitalism – the balance sheet and profit and loss statement – are out of date and need revision.

Today in post-industrial capitalism with a large sector for financial intermediation, most firm value consists of intangible assets which support its prospects for earning future income.

Consider that Facebook has a market value of some US$155 billion but only net book assets of some US$15 billion, of which US$11 billion is cash on hand. Most of Facebook’s value is goodwill only.

Intangible assets for the most part consist of the quality of management of stakeholder relationships. Each stakeholder relationship – customers, employees, owners, investors, suppliers, community, regulators, the environment – adds or subtracts capacity to the prospect of actually earning future returns. Each stakeholder relationship is then an intangible asset of the firm. We need a new kind of firm balance sheet to record the quality of these intangible assets.

Then, in the new capitalism, companies can be managed for growth in value to all stakeholders, not just for short term cash profits on profit and loss statements. With this new accounting, firms will be encouraged to take into consideration in making decisions the future impact on society and the environment of their actions. This will cause them to promote positive externalities and reduce negative externalities.

The format of accounting for the new capitalism must go far beyond the GRI reporting template. The need is not for data which must be subjectively selected for its materiality, but for better valuation. Valuation is the criteria for materiality.

What impacts future risks and returns – stakeholder perceptions and actions – is material for the value of any firm.

The new capitalism is a form of better risk management.

The new capitalism, by taking stakeholders into consideration, is also an ethical force in our lives. But its ethics fortunately can resonate with existing wisdom traditions. They can embrace Catholic Social Teachings, Buddhist Mindfulness, Protestant emphasis on service and ministry, Qur’anic guidance to act as a Khalifa or steward of God to protect his creation, Confucian beliefs in living out a good name in a position of responsibility, and many other standards as well.

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

51

Out of the Box

SE TOPEŞTE

TOTUL

!

Pinguinii ar putea deveni o specie pe cale de dispariție.

Urșii polari mor înecați. Sunt doar câteva dintre concluziile unei cercetări asupra încălzirii globale care s-a desfășurat anul acesta în Antarctica. Uca Marinescu, cea mai cunoscută femeie-explorator român, care a ajuns la cei patru Poli ai pamantului, a povestit pentru Social Responsibility Magazine care sunt efectele reale ale încălzirii globale asupra planetei, ce trebuie să facem și cât de repede trebuie să acționăm.

EVERYTHING

IS MELTING

Penguins might become an endangered species. Polar bears are drowning. These are just a couple of the conclusions of a global warming research conducted this year in Antarctica.

Uca Marinescu, the renowned lady-explorer, who reached the four poles of the Earth, told Social Responsibility Magazine what the real consequences of global warming are upon the planet, what we must do and how fast we must take action.

by Ioana Adam și Alexandra Duică

Î

I

Vorbind despre poluare, care credeți că sunt zonele pe care ne mai putem baza în acest moment, dacă ar fi să vorbim despre „plămânii verzi” ai Planetei?

Personal, aș mai fi pus o întrebare înainte de aceasta și anume care este următorul cuvânt care îmi vine în minte atunci când vorbim despre poluare, iar cuvantul este „OMUL”.

Speaking of pollution, in your opinion, which are the areas that we can count on at present, if we were to speak about the ‘green lungs’ of the planet?

Personally, I would have asked another question before this one: ‘what is the next word that comes to my mind when we speak of pollution’ and the answer is ‘MAN’.

Ce să facem cu acest „om”?

Omul este o ființă complexă și este parte din marele univers. Prin activitatea sa, din păcate, acest „om” nu mai are niciun fel de respect față de viață, față de natură și față de Pământ.

What can we do with this ‘man’?

Man is a complex being and is part of the great universe. Through his activity, unfortunately, this ‘man’ has lost all respect towards life, nature and Earth.

acolo ce se întâmplă, faptul că a pătruns turismul, a pătruns lăcomia omului de a controla totul. Antarctica, asemenea oricărui segment din natură, este aparte și are regulile sale. Antarctica este sub un tratat internațional în care circulația este reglementată și controlată. Contactul cu tot ce înseamnă acolo viaţa, referindu-mă aici la floră și faună, este de asemenea foarte bine precizat în acest tratat. Se poate intra în Antarctica numai cu permis pentru zona unde vrei să ajungi, având un obiectiv conform tratatului Antarctic. În afară de obiectivele turistice, acolo se fac cercetări științifice. De asemenea este obligatoriu controlul sanitar. Am chiar o fotografie cu o colonie de pinguini care s-a îmbolnăvit din cauza microbului de gripă aviară, care a fost adus, iar o parte dintre pinguini au murit. A fost o imagine groaznică.

Is money what brought us here?

Definitely! I would give an example from my last visit to Antarctica: I have seen what is happening there, the fact

Cine reglementează, spre exemplu, turismul? Cum de s-a putut face așa ceva acolo?

La început au fost 12 țări care au sem-

n contextul încălzirii globale și având în vedere că ați văzut Pământul în toată splendoarea lui, care este primul cuvânt care vă vine în minte atunci când spunem „Planetă”?

POLUARE!

Banii ne-au adus în acest punct?

Categoric! Aș da un exemplu din ultima mea vizită în Antarctica: am văzut

52 |

SRMAGAZINE.RO

n the context of global warming and given that you have seen the Earth in all its beauty, what is the first word that comes to your mind when we say ‘planet’?

POLLUTION!

Interviu · Interview

that the area is a tourist one, that it has been breached by the human greed to control everything. Antarctica, just as any other natural segment, is special and has its own rules. Antarctica is under an international treaty which regulates and controls the circulation.

The contact with all forms of life there, I mean here flora and fauna, is very well pointed in the treaty. You can enter Antarctica only with a special permit for the area that you wish to visit and with an objective which is according to the treaty. Apart from the tourism objectives, scientific research is done there. Also, it’s mandatory the health check. I have a photo with a colony of penguins that got sick because of the avian flu virus, which was brought there, and part of the penguins died. It was a terrible image.

Who regulates, for instance, tourism?

How is it possible for this to happen there?

At the beginning there were 12 countries that signed this International Ant-

nat acest Tratat Internațional Antarctic, după care s-au mai afiliat și alte țări, chiar și România. Spațiul este deschis pentru oricine, dar trebuie înțeles foarte clar că trebuie făcută doar cercetare științifică, nu explorări subterane.

arctic Treaty, and then other countries signed it, even Romania. The region is open to anybody, but you must understand from the start that only scientific research is allowed, not underground explorations.

Care sunt riscurile apropo de turism?

Reglementările impun ca apropierea de un pinguin sau de o focă trebuie să fie de minimum 7 metri. În ultima expediție am participat la studiul impactului încălzirii globale asupra Antarcticii - zona mării Wedell. Sunt grupuri care merg în peninsula Antarctica sau chiar în canalul Beagle, în Țara de Foc, care vor să fotografieze pinguinii și se amuză că aceștia se sperie când văd oamenii.

What are the tourism-associated risks?

The regulations state that you cannot come closer than 7 metres from a penguin or a seal. in the last expedition I took part in studying the impact of global warming upon Antarctica – Weddell Sea. There are groups of people travelling in Antarctica or even Beagle Channel in Tierra del Fuego, who want to photograph the penguins and they are amused that these are afraid when they see people.

Să nu mai vorbim de deșeurile lăsate în urmă de turiști… În Tratatul Antarctic, în Decalogul de Protecție se spune că în momentul în care spărgătoarele de gheață ajung în Antarctica dinspre țărmurile Americii de Sud, Africii sau Noii Zeelande,

Not to speak about the waste left behind by tourists…

In the Antarctic Treaty, in the Protection Decalogue it is said that when the ice breakers reach Antarctica from the shores of South America, Africa or New Zealand, they will only sail in NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

53

Out of the Box

vor circula numai în apele neutre ale oceanului. Pentru a intra într-o anumită zonă, în apa teritorială, este nevoie de permis, iar deplasarea mai departe se face cu zodiacuri. În momentul în care ai ajuns într-o astfel de zonă, te dezinfectezi pe haine și încălțăminte în recipiente cu soluții speciale, și așa cobori. Deci, este foarte strict și bine gândit tot acest procedeu, dar nu întotdeauna toți oamenii respectă aceste reguli.

Care sunt concluziile ultimei expediții din care v-ați întors?

Față de 2008, când am fost ultima dată în zona Mawson a oceanului, în partea estică, spre Noua Zeelandă, într-un timp de 6 ani, topirea ghețarilor este impresionantă, a apărut țărmul cu pământ și pinguinii își fac cuiburi în pământ. Se topește totul. Această încălzire globală afectează tot arealul în care se trăiește acolo. Un alt exemplu este faptul că pinguinii formează colonii mult mai mari, se grupează ca să se protejeze, la fel și focile. În partea estică a oceanului am văzut că pinguinii, în mod special, dar și focile, se hrănesc cu peștișori mici și cu niște insecte – krill – care se formează pe spatele unor alge foarte mari de 3-4 metri. Acum, pentru că apa oceanului Antarctic s-a încălzit foarte mult, aceste alge nu suportă apa caldă și mucegăiesc. Insectele își depun ouăle pe spatele acestor alge, dar nu rezistă și mor. Acolo se vede foarte clar efectul acestei încălzirii globale. Ei nu se pot adapta. În zona arctică, urșii polari încearcă să se adapteze. Ei sunt în altă situație, își iau hrana, peștii, din apă. Urșii polari sunt foarte buni înotători, dar nu au rezistență mare și se opresc pe bucățile de gheață pentru a se odihni. Acum plăcile de gheață se topesc, ei nu mai au pe ce să se odihnească și mor înecați. Deși au încercat să vină pe uscat, nu cred că se vor adapta. Sunt câteva exemple, chiar în Alaska, unde s-au mixat cu ursul brun, dar acest proces este unul lent, îndelungat, pe când natura se deteriorează într-un ritm accelerat.

54 |

SRMAGAZINE.RO

the neutral waters of the oceans. In order to enter a certain region, in its territorial waters, you need a permit and the excursion further is done with inflatable boats. When you reach such a region, you have to disinfect your clothes and boots in recipients with a special solution and only after you are allowed to get off. So all procedures are very strict and well devised, but people don’t always observe these rules.

Ce soluții există pentru această situație?

Se încearcă găsirea unor soluții pentru aceste probleme! În primul rând, cei care ajung în Antarctica trebuie să respecte Tratatul Antarctic. De exemplu, la stația franceză Dumont D’Urbille, studenții francezi în vacanță fac practică și au încercat să producă un alt fel de hrană pentru pinguini. Poate vor reuși o adaptare. Au realizat niste împrejmuiri mari, în care aduc pinguinii răniți sau bolnavi pentru ai trata. Au fiecare pe burtică un număr și încearcă să îi țină câteva zile să vadă dacă pot mânca.

Este, momentan, doar un experiment.

La nivel ințernational, cine ar trebui să ia o decizie în acest sens?

Este o problemă de educație, pornind de la cel mic până la cel mare, care trebuie să ofere educația. Ar trebui ca fiecare persoană, fiecare individ să conștientizeze că trebuie să avem grijă de natură pentru că natura ne dă viață, deci dacă nu o să mai fie natura, nici noi nu vom mai fi!

What are the conclusions of your last expedition?

Compared to 2008, when I was in Mawson region of the ocean, in the eastern part, toward New Zealand, in 6 years, the melting of glaciers is impressive, the shore with land has started to be visible and penguins are nesting in the ground. Everything is melting.

The global warming affects the entire region. Another example is that penguins gather in much larger colonies, they group for protection, just as the seals. In the eastern part of the ocean I saw that penguins, but also seals, feed on little fish and some insects – krill that are formed behind 3-4 metre high algae. Now, because the waters of the ocean have become warmer, these algae do not stand the warm water and they form mildew. The insects lay eggs

Revenind la rezultatele cercetării, dacă nu se ia nicio măsură, în cât timp se poate ajunge la o situație critică sau iremediabilă?

Ziua de mâine este aici, deci nu putem să evaluăm. Trebuie să acționăm acum, astăzi, nu mâine! Am fost la o prezentare la nivel înalt și se discutau proiecte pentru anii 2030-2040. Nu putem să ne gândim la anii 2030 când vedem ce se întâmplă acum, deci nu vei putea face nimic în anul 2030.

Am mers în multe zone ale lumii și am văzut ce se întâmplă. Am studiat cum traiesc oamenii. Este o distrugere generală provocată de om. Pământul a trecut prin diferite etape ale istoriei sale, iar omul este cel care a supraviețuit. Omul este cel care acum distruge natura de care depindem de fapt. De fapt, se distruge pe sine. Este caracterizat printr-o lăcomie, indiferență, egoism, răutate… Nu mai avem valori, contează doar banul. Am un exemplu pe care îl dau ori de câte ori am ocazia, despre faptul că, în Tibet și în Venezu-

Interviu · Interview

behind these algae, but the eggs cannot survive and die. Here it is very clear the effect of global warming. They cannot adapt.

In the arctic area, polar bears are trying to adapt. They are facing a different situation, as they take their food, fish, from the waters. Polar bears are very good swimmers, but do not have a high endurance and they take a break on the ice-sheets to have a rest. But now the ice-sheets are melting, they don’t have any place to rest and they are drowning. Although they have tried to come on land, I don’t think they will adapt.

There are a couple of examples, in Alaska even, where the brown bear mixed with polar bears, but this is a slow, long process, while nature is degrading at an accelerated pace.

What solutions are there for this situation?

People are trying to find solutions to these problems! Firstly, those who get to Antarctica must respect the Treaty. For instance, from the Dumont D’Urville French station the French students on holiday have internships and tried to produce some sort of food for penguins. Perhaps they will manage to adapt. They have made some enclosures where they bring the sick or wounded penguins for treatment. The penguins have a number on their belly and they are trying to keep him several days to see if they can eat. For the moment it’s just an experiment.

Worldwide, who should make a decision in this respect?

This an issue related to education, starting from the youngest one to the oldest one, who should provide the education. Every person, every individual should be aware that have to take care of nature, because nature gives us life, therefore if nature disappears, we will disappear as well!

If no measure is taken, how long will it be until we reach a critical or irremediable stage?

Tomorrow is already here, so we cannot

ela, am întâlnit oameni care nu cunosc banul. Am încercat să le dau o bancnotă de 5 dolari, au luat-o, s-au uitat la ea și au spus „Ce să fac cu ea, este doar o hârtie!” și râdeau. Atunci mi-am dat seama câte straturi de praf se depun pe noi, câte ne apasă, câte ne preocupă în plus, în loc să ne gândim la ce trebuie.

În concluzie, dacă ar fi să trasați un set de bune practici, pentru toți cei care vor citi acest interviu, în legătură cu sănătatea și continuitatea planetei, care ar fi cele mai importante lucruri pe care ar trebui să le facem în acest sens, începând de mâine?

Educația trebuie făcută pentru natură și în mijlocul naturii. Dumnezeu a creat omul cu două mâini și două picioare pentru a se mișca. Putem avea grijă și de sănătatea noastră numai în mijlocul unei nature sănătoase. Deci, haideți să ne luăm câte o parte din natură și s-o îngrijim. De asemenea, ar trebui să insistăm pentru un sistem de educație cu prioritate pentru protecția naturii.

Sfatul meu este să protejăm natura sub orice formă a ei! Respectând natura, ne respectăm pe noi înșine!

make an assessment. We must act now, today, not tomorrow! I have been at a high-level conference where projects for 2030-2040 were being discussed.

We cannot think of 2030 when we see what is happening now, so you will not be able to do anything in 2030.

I have travelled many regions of the world and have seen what is happening. I have analyzed how people live. It is a general destruction caused by man.

The Earth witnessed different stages and the man is the one that survived.

The man is now the one who destroys the nature we depend on. Actually, he destroys himself. He is characterized by greed, indifference, egotism, hatred…

We do not have values, only money matters. I have an example which I give every time I have the chance, about the fact that in Tibet and Venezuela I have met people who do not know what money is. I have tried to give them a 5-dolar bill, they took it, looked at it and said ‘What shall I do with this, it’s just paper!’ and started laughing. Then I realized how many dust layers we settling on us, how many worries we have, how many things we have on our minds, instead of thinking about what really matters!

In conclusion, if you were to draft a set of good practices for those who read this interview, in relation to the Earth’s existence and health, what would be the most important things we should do, starting tomorrow?

Education should be done for the nature and in the middle of nature. God created the man with two hands and two legs to move. We can only take care of our health in the middle of a healthy nature. So let us each take a small part of nature and take care of it. Also, we should strive for a better educational system which has among its priorities the protection of nature. My advice is to protect the nature in any of its forms! Respecting nature is respecting ourselves!

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

55

Out of the Box

Generaţia care influenţează SUSTENABILITATEA The generation that is bound to influence SUSTAINABILITY

Cine influențează comportamntul de cumpărare într-o familie?

Alice Gronhoj, profesor asociat la Universitatea Aarhus din Danemarca, face cercetări pe consumul de lungă durată şi comportamentul consumatorului. Întrebarea la care a încercat să răspundă este: „Cât de mult își influențează tinerii şi copiii părinții să acţioneze sustenabil?”

by Ioana Adam

C

ei mai mulţi părinţi speră ca urmaşii lor să aibă o educaţie mai bună, să câştige mai bine şi să ducă o viaţă mai sănătoasă. Dar oare tinerii iau decizii de lungă durată? Pentru a putea să ne răspundem la această întrebare, trebuie să facem un pas înapoi şi să ne aducem aminte cum am fost învăţaţi să devenim consumatori responsabili: la şcoală, în familie şi prin mass-media.

Educaţia formală are un rol important în educaţia ecologică a copilului, care este o materie în şcoli, de ani de zile, în mai multe ţări din Europa. În ultimul an prin United Nations Decade of Education for Sustainable Development, un program educaţional al UNESCO, tinerii au aflat de mai multe probleme legate de mediu în şcoală, decât generaţiile antecedente lor. S-a descoperit că tinerii sunt receptivi atât la metodele tradiţionale de învăţare, cât şi la cele noi. Tehnologizarea noii generaţii permite accesul la mai multe informaţii, faţă de generaţiile trecute.

Foarte importante în formarea obiceiurilor şi comportamentelor tinerilor sunt sfaturile primite de la părinţi, discuţiile zilnice şi observarea comportamentelor celorlalţi membri. În cadrul unei familii, cei mici sunt mereu atenţi şi au tendinţa să copieze comportamentul părinţilor. Este posibil ca alegerile făcute de către părinţi să nu aibă nimic de a face cu problemele legate de mediu. Dar chiar şi în acest caz, com-

56 |

SRMAGAZINE.RO

Who determines the purchasing behaviour in a family? Alice Gronhoj, an associate professor at Aarhus University in Denmark, does research on long-term consumption and consumer behaviour. The question she tried to find an answer to was: ‘How much influence do youngsters and children exert on their parents to act in a sustainable manner?’

M

ost parents hope that their offspring will have a better education, better salary and lead a healthier life. But do youngsters nowadays make long-term decisions?

In order to be able to give an answer to this question we need to take a step back and remember how we have been taught to become responsible consumers: in school, at home and via media.

Formal education plays a significant role in a child’s environmental learning process, which is actually a curriculum subject included in schools in several European countries. In the last year, through the United Nations Decade of Education for Sustainable Development, a UNESCO educational programme, the young people in schools have learned more about the environmental issues than the past generations.

In shaping the youngsters’ habits and behaviours an important role is played by the advice received from their parents, the daily conversations and the observation of the other family members.

Within a family, the little ones are always paying attention and have the tendency to copy their parents’ behaviour.

It is possible that the choices the parents make will not have anything to do with the environmental issues. But even so, the behaviour is still mimicked by kids.

Generaţia care influenţează sustenabilitatea · The generation that is bound to influence sustainability

portamentul este în continuare copiat de către copii. Până ca tinerii să îşi formeze propriile opinii, atitudinile părinţilor vor fi repetate. Însă când vine vorba ca tinerii să îşi înveţe părinţii despre un comportament de lungă durată, ce se întâmplă? Ştim din cercetările făcute pe consumatori, din dezbaterile publice şi din proprie experienţă că tinerii influenţează alegerile părinţilor. Însă când vine vorba de problemele legate de mediu: ajung tinerii şi copiii să-şi împingă părinţii de la spate să acţioneze sustenabil?

S-a descoperit că doar o mică parte din noua generaţie îşi influenţează părinţii. Deşi adolescenţii îşi doresc să protejeze mediul, ei nu acţionează, aşteptând ca părinţii lor să ia atitudine. Într-un studiu efectuat în Danemarca putem observa cum tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani care încă locuiesc cu părinţii, au tendinţa de a copia comportamentele celor mari faţă de mediu.

Prima descoperire importantă aduce în prim plan adoptarea unui comportament similar de către părinţi şi copii.

Atitudinile sunt copiate, fie ele pozitive sau negative şi pot fi observate atunci când sunt achiziţionate produsele organice, spre exemplu. Un subiect mai delicat în procesul de învăţare a copiilor este cel despre consumul de energie electrică, deoarece el este invizibil.

A doua descoperire făcută a fost faptul că părinţii acţionează mult mai responabil decât tinerii. Acest lucru nu se întâmplă doar în cazul consumului de curent electric, deoarece ei sunt mai expuşi termenilor de specialitate şi pot înţelege mai bine procesul, ci şi în cazul achiziţionării de produse organice.

Singura diferenţă majoră între cele două generaţii este în cazul mijloacelor de transport, unde tinerii au o gândire mai orientată spre un comportament eco, folosind mai mult bicicletele, iar adulţii folosesc mai mult autoturismele, ca modalitate de deplasare.

Indiferent de mijloacele de transport şi alegerile casnice, diferenţele între generaţii sunt mai mult legate de stadiul de viaţă prin care trece individul. Atitudinile generaţiilor sunt formate de context – spre exemplu, dacă ai vârsta necesară să îţi iei permisul de conducere, să plăteşti facturile şi gradul de expunere la mesajele legate de responsabilitatea ecologică. Mulţi tineri vor lua mai multe decizii responsabile când vor fi adulţi, setându-şi noi priorităţi şi adunând experienţă de-a lungul timpului. Acest nou comportament va fi bazat pe primele lecţii primite de la părinţi, în căminul lor, mai mult decât pe noile experienţe.

Until it’s time to form their own opinions, the young people will copy the parents’ attitudes.

What about children teaching their parents about a longterm behaviour? Research done on consumers, public debates and personal experience show that children have an influence upon the parents’ choices. But when it comes to the environmental issues: do children actually push their parents to act in a sustainable manner?

It was evidenced that just a small percentage of the new generation has an influence on their parents. Though the teenagers want to protect the environment, they do not act upon it, waiting for their parents to take a stance. A study carried out in Denmark revealed that 16-18 year olds still living at home have the tendency to copy the adults’ environmental attitudes.

The first significant finding was that both children and parents adopt the same behaviours. Both good and bad attitudes are copied, and this can be observed when organic products are purchased, for instance. A more sensitive topic for children to learn is related to electricity consumption as this is not palpable.

The second finding was that parents act out in a more responsible manner than young people. This happens not only in terms of energy consumption, where they are familiar with the specialised lingo and can understand the process better, but also with purchasing organic products. The only notable difference between the two generations is related to means of transportation, where young people have a greener behaviour, using bicycles more, while adults prefer the cars.

Regardless of the transportation and domestic choices, the trans-generational differences are more connected to the life stage of the particular individual. The generations’ attitudes are shaped by the context – for instance, reaching the required age to get a driving license, to pay the bills and the extent to which you are exposed to environmental messages. Many young people will make more sustainable choices as they grow up, setting new priorities and gathering experiences in time.

These new behaviours would draw on the first lessons they received from their parents, in their homes, rather than the new experiences.

NOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

57

Out of the Box

mona nicolici „Cum mi-a schimbat mie CSR-ul viaţa”

C

um a ales să lucreze pentru Petrom, care este viziunea ei despre CSR, cum crede că ar trebui să se implice statul în dezvoltarea durabilă a României alături de companii și ce se află în spatele numelui Mona Nicolici.

‘How CSR changed my life’

H

ow she has chosen to work for Petrom, what her vision is on CSR, how she believes that the state should get involved in Romania’s sustainable development together with private companies and what is behind the name of Mona Nicolici.

by Diana Şerban De ce Petrom?

Pentru că Petrom mi-a apărut în cale atunci când trebuia să aleg un nou drum, cu obstinație și în diverse moduri. Au fost oameni în jurul meu care m-au ajutat să iau o decizie și uneori au mers până la capătul determinărilor în acest sens. Lucram în Ministerul Economiei și Comerțului, plecasem deja din televiziune, și mai mulți oameni îmi spuneau același lucru: că cei de la Petrom mă vor. Mă voiau pentru Departamentul de Comunicare, și de altfel așa am și început în Petrom, ca Head of Public Relations.

A durat vreo 6 luni până m-am decis pentru că nu înțelegeam ce aș putea să fac eu în această companie care la vremea respectivă era doar un nume mare pentru mine, iar eu sunt atrasă nu de lucrurile sau de numele mari și grele, ci de conținutul lor și nu mă vedeam făcând ceva aici sau nu vedeam că acesta e locul meu. La un moment dat, la începutul anului 2006, s-a schimbat conducerea Petrom, primul an în care doamna Mariana Gheorghe a preluat conducerea companiei și m-a invitat la un interviu. Nici măcar atunci când m-a angajat nu am fost convinsă că acesta e locul meu. Am făcut-o din rațiune, dar și pentru că în urma unei întrebări pe care doamna Gheorghe mi-a pus-o cu privire la credibilitatea Petrom, răspunsul meu a fost oarecum definiția CSR, despre care nu știam absolut nimic la vremea respectivă.

Atunci dumneaiei mi-a spus că asta e ceea ce vrea să facă, să creeze o strate-

58 |

SRMAGAZINE.RO

Why Petrom?

Because Petrom, stubbornly and in various ways, came up in my life at a time when I had to choose a different path. There were people around me who helped me make a decision and sometimes they have gone all the way to the end of their determination. I was working in the Ministry of Economy and trade, I had already left the television and many people were telling me the same thing: that Petrom wants me.

They wanted me for the Communication Department and this is exactly how I started in Petrom, as Head of Public Relations.

Around 6 months have passed until I got hired, because I could not understand what I could do in that company, which, at that time, for me it was just a big name, and I am not attracted to big names or things, but to their content, and I could not picture myself in that place. At some point, at the beginning of 2006, the Petrom management changed, it was the first year for Ms Mariana Gheorghe as CEO and she invited me to an interview. Not even when she hired me was I convinced that Petrom was the place for me. I have made this decision with a clear mind and because when I answered one of Ms Gheorghe’s questions, related to Petrom’s credibility, my answer was more or less the definition of CSR, a concept I did not know anything about at that time. Then Ms Gheorghe told me that CSR was exactly what she wanted to do, to create a business

gie de bussines care să înglobeze aceste principii, moment în care, pentru prima dată am zis: „Cred că m-ar interesa”.

3 argumente pentru afirmația „CSR se face cu mintea”…

Nu aș putea să spun că se face doar cu mintea, ci în primul rând cu mintea.

CSR este un instrument de risk management. Din punctul meu de vedere CSR-ul nu este doar o lume a lucrurilor frumoase pe care le faci pentru că ești bun la suflet și pentru că vrei să schimbi lumea. Și eu am crezut asta la început și de fapt acesta a fost lucrul care m-a condus în această activitate pentru că în sinea mea eu sunt o activistă a schimbării lumii în bine și dacă am o credință aceea este că ceea ce fac, fac cu mintea, dar și cu sufletul. Eu nu prea pot sa să le separ.

Deci, risk management, return of investment…

Return of investment, care e greu de măsurat, și dialogul inteligent care să aibă o finalitate foarte bine stabilită în sensul în care nu faci dialog doar de dragul de a te întâlni cu oamenii. Dialogul în CSR este o știință. Totul trebuie trecut prin minte pentru că dacă treci doar prin suflet, ratezi. Deși e bine să ratezi în CSR, e bine și asta.

De ce?

Pentru că altfel nu înveți.

Omul care îţi face viitorul · People of the future

„

Am avut şi momente în care am zis: «Nu pot», dar nu am vrut să renunţ. Am lăsat problema deoparte şi m-am întors mai târziu să văd cum pot să o abordez.

I experienced moments in which I said to myslef: «I can’t do it anymore», but I did not want to give up.

I left the problem aside and I returned a bit later to try again and solve it.

”

strategy which would include these principles, and for the first time I said: ‘I think I might be interested’.

3 arguments for the statement that ‘CSR is done with the brain’…

I cannot say that it is done with the brain alone, but first of all with the brain. CSR is a risk management tool.

In my opinion, CSR is not just a world of beautiful things you do out of the goodness of your heart and because you want to change the world. I used to believe this as well at the beginning and in fact this was what led me towards this sector, as deep in my heart I am an activist who wants to change the world for the better and if I have a belief that is what I do I do with my brains but also with my heart, because it’s difficult to separate the two.

Therefore, risk management, return on investment…

Return on investment, which is difficult to measure, and the intelligent dialogue which should have a clear purpose, as you do not initiate a dialogue just for the sake of meeting people. The dialogue within CSR is a science. Everything must be filtered through the brain, because if you filter it only through the heart, you will fail, although to fail in CSR it’s also good.

Why? Because there is no way to learn otherwise.

Cum reacționați în momente de impas? Ce vă motivează? Ce vă spuneți?

Nu prea îmi place să las lucrurile neterminate și chiar dacă sunt înt-un impas merg până la capat. Uneori nu mă uit ce las în urmă sau ce vine după mine.

Pe de altă parte am avut și momente în care am zis: „Nu pot”, dar nu am vrut să renunț. Am lăsat problema deoparte și m-am întors mai târziu să văd cum pot să o abordez.

Ce ați luat din presă în CSR și ce ați duce înapoi din CSR în presă?

Din presă am luat ceea e relevant pentru oameni atunci când vrei să comunici. Ce au nevoie ziariștii atunci când vor să scrie o știre. A fost un atu foarte mare faptul că înțelegeam foarte bine cum funcționează lucrurile în presă, care e mecanismul de gândire și de creare a unei știri și atunci mi-a fost ușor să transfer cumva acest lucru în companie sau în echipa mea. Către presă aș duce înțelegerea realității, pentru că realitatea este altfel decât o vezi la televizor, decât au ajuns să o înțeleagă jurnaliștii. Realitatea o descoperi la oameni.

Care e cel mai bun argument pe care l-ați folosit vreodată pentru a obține finanțare pentru un proiect de CSR? Întotdeauna am argumentat care este beneficiul pentru companie, cine are de câștigat, nu neapărat în termeni de bani, deși CSR se poate măsura în bani până la urmă. La sfârșitul unui proiect te uiți să vezi dacă ai reușit să faci ceva

How do you react in deadlock situations? What motivates you? What do you say to yourself?

I do not like to leave things uncompleted and even if I reach a deadlock, I am going all the way through. Sometimes I do not look at what I leave behind me or what comes after me. On the other hand, I experienced moments in which I said to myslef: ‘I can’t do it anymore’, but I did not want to give up. I left the problem aside and I returned a bit later to try again and solve it.

What did you transfer from the media to CSR and what does CSR bring back to the media?

From the media I took what is relevant for people when you want to communicate. What the journalists need when they have to write a piece of news.

It was a big advantage the fact that I understood very well how things were working in the media, what was the mechanism of thinking and creating a piece of news and therefore it has been easy for me to transfer this in the company or my team. I would bring back to the media the understanding of the reality, because the reality is different from what you see on the screeen, different from how journalists ended up seeing it. The reality is in the streets.

What is the best argument you have used to get the necessary funds for a CSR project?

I have always explained what the benefit for the company is, who has someNOIEMBRIE/NOVEMBER 2014 |

59

Out of the Box

în companie, să reduci niște costuri sau să elimini riscurile.

Dar, fără îndoială te uiţi şi la ce câştigă cei dinafara companiei, cei pentru care câştigi finanţarea. Dacă nu gândeşti în termeni de câştig de ambele părţi, n-ai să reuşeşti niciodată să arăţi companiei tale beneficiile. Din simplu motiv că nu vor exista.

thing to gain, not necessarilz in terms of money, though CSR is measured in money after all. At the end of a project you make an analysis and see if you have done something inside the company, to reduce some costs or to eliminate the risk of losing money, which is also brought about by a tarnished reputation.

Ce se mai întâmplă în Petrom pe lângă „Țara lui Andrei”? „Țara lui Andrei” reprezintă poate 20% din ceea ce facem. Încercăm să dezvoltăm şi să implementăm conceptele sustenabilităţii în toată activitatea businessului. Învăţăm să facem dialog cu stakeholderii noştri, să-i implicăm în toate proiectele noastre, să înţelegem ce înseamnă comportament responsabil de business într-un domeniu atât de provocator, cum este cel de petrol şi gaze. Vorbim despre etica în afaceri, identificăm şi dezvoltăm proiecte de reducerea emisiilor de carbon sau de eficienţă energetică, standardizăm această activitate şi câte altele. Avem structuri în țară cu ajutorul cărora transmitem către întreaga organizaţie aceste concepte şi încercăm să îi învățăm pe oameni cum să le integreze în activităţile lor de zi cu zi. Întreaga organizație trebuie să gândească și să aplice principiile sustenabilității. Dar mai e drum lung de parcurs.

What is happening in Petrom apart from ‘Ţara lui Andrei’? ‘Ţara lui Andrei’ represents 20% of what we do, apart from sustainability, stakeholder dialogue, stakeholder engagement, business ethics, directives, standardisations, training sessions, workshops with people from business sector. We have structures around the country which help us to teach people how to do social responsibility in their businesses. The entire organisation must think and apply the sustainability principles.

Cum e relația cu administrația publică din punctul de vedere al dezvoltării durabile?

Responsabilitatea socială corporativă este, pentru multe ţări din Europa, o abordare mai mult decât necesară. De nelipsit. Iată că acum, Europa vine şi cere companiilor cu un număr de angajaţi mai mare de 500 să raporteze rezultatele non-financiare. Ar trebui ca şi guvernele acestor ţări să facă mai mult decât să se asigure că această cerinţă europeană se va respecta. Ar trebui să fie interesate de ceea ce fac marile companii în ţările lor şi să alinieze aceste programe la nevoile strategice ale dezvoltării durabile. Dacă vrei să fii responsabil, ești pur și simplu, şi arăţi acest lucru. Bineînțeles că administrația ar putea să se implice, nu neapărat în ceea ce fac companiile în materie de CSR. Ci în crearea unor sisteme, măcar, care să ajute România să se dezvolte cu adevarat pe termen lung. Au ajutorul şi expertiza companiilor care fac CSR în România. Nu ştiu de ce nu o folosesc.

Dacă ar trebui să scrieți o carte despre CSR, ce titlu i-ați da?

Nu știu. Dacă aș ști, de mâine m-aș apuca să o scriu. Şi e, într-adevăr, o dorință mai veche, să scriu fie o carte despre CSR, fie una despre viața mea în care intră și CSR-ul. Încă nu știu. Mie CSR-ul mi-a schimbat viaţa. Uite, acesta ar putea să fie chiar titlul: „Cum mi-a schimbat mie CSR-ul viața”.

60 |

SRMAGAZINE.RO

What about the relationship with the public administration, from the sustanable development point of view?

For many European countries social responsibility is a much needed approach. It’s a must-have. And now, Europe steps in and requires the companies employing more than 500 people to also report on their non-financial results. The governmental institutions of these countries should do more than to make sure this European requirement will be observed. They should be interested in what the large companies are doing in their countries and should align the programmes with the sustainable development strategic needs. If you want to be responsible, you simply are and you prove it. It’s obvious that the administration might get involved as well, not necessarily in what the companies are doing in their CSR-related activities, but in creating some systems which would truly support Romania’s long-term development. They have the support and the expertise of the companies that already do CSR in Romania. I truly don’t know why they do not make use of it.

If you were to write a book on CSR, what would be the title?

I don’t know. If I knew, tomorrow I would start writing it. It’s true, this is an old wish of mine, to write a book on CSR, or a book about my life in which CSR is included. I don’t know yet. I wish it were a book in which I would recount how CSR changed my life. Here, this might as well be the title: ‘How CSR changed my life’.