Răzvan Luscov
Catalog de lucrări 1990 - 2017
Lista de lucrări 1990 - 2017
Arhitectură (lucrări realizate) - Imobil de birouri în București, str. Corbeni nr. 13 - Imobil de birouri și locuinţe în București, Calea Rahovei nr. 69 - Imobil de vacanţă în Breaza (lucrare nominalizată la Bienala de Arhitectură, 1996) - Clubul Sportiv B.N.R. - birouri și hotel pentru sportivi în București, str. Dr. Lister, București - reamenajare a sediului B.N.R. - Târgoviște - Biserică ortodoxă în satul Curătești, Ialomiţa - Locuinţă în București, str. Ion Neculce 2 - Locuinţă în București, Șos. Pipera-Tunari - Locuinţă în Tâncăbești, pe malul lacului Snagov - Restaurant în București, Șos. Pipera-Tunari - Imobil apartamente, Bucureşti, str. Docentilor - Locuinţă Periș (în curs de execuţie) - Locuinţă București, str. Aleea Snagov - Locuinţă București, str. Moș Adam - Sala Studio a Teatrului Odeon - concurs câștigat (premiul I și realizarea proiectului)
2
- Amenajarea unei librării Humanitas la Facultatea de Drept, București - Proiect complet și arhitectură de interior pentru un apartament într-un imobil nou, București - Arhitectură de interior, restructurare completă apartament duplex, București, str. Dr. Lister - Arhitectură de interior, restructurare completă apartament triplex într-un imobil monument istoric București, str. Sandu Aldea Expoziţii cu lucrări de arhitectură - 1988 - expoziţia "Arhitecturi Imaginare", la Institutul de Arhitectură Ion Mincu, București - 1992 - participare la Bienala de la Veneţia, cu tema: "Arhitectura și Spaţiul Sacru în modernitate" - 1992 - expoziţie de grup la Galeria Graziussi din Veneţia, cu titlul: “Șapte arhitecţi români la Veneţia" - 1996 - expoziţie de grup la Casa Americii Latine, București
3
- 1997 - expoziţie de grup itineranantă în Statele Unite ale Americii, cu tema "Arhitectura Sacră” Studii urbanistice: - P.U.D. - Bucureşti, Splaiul Independenţei str. Gutemberg - P.U.Z. și P.U.D. - Bucureşti, Titan, str. Sold. Ghiţă Șerban, Bd. Macaralei - P.U.D. - Bucureşti, str. Docenţilor - P.U.Z. și P.U.D. - Bucureşti, str. Ion Neculce Premii arhitecturã - nominalizare la Bienala de Arhitectură, 1996 - Imobil de vacanţă în Breaza - una dintre cele zece lucrări selecţionate la concursul de arhitectură pentru Biserica Eroilor Revoluţiei - premiul al II-lea la concursul de arhitectură pentru Biserica Spitalului Cristiana - premiul I la Anuala de Arhitectură, 2004 cu locuinţă în Bucuresti, Șos. Pipera-Tunari - premiul I - Concurs pentru Sala Studio a Teatrului Odeon - 2008 - premiul I - Concurs pentru realizarea unui ansamblu monumental pentru Eroii Aerului în Piaţa Aviatorilor – București – 2009 Standuri expoziţionale - standul Cubus la Târgul de materiale publicitare, 2005 - premiul I pentru cel mai frumos stand
4
- standul României la Târgul Internaţional de Carte, Paris, 2005 - standul României la Târgul Internaţional de Carte, Frankfurt, 2005, 2006 - grafica pentru standurile editurii Humanitas la Bookarest și Gaudeamus, 2003, 2004, 2005 - organizarea și amenajarea primei ediţii Bookfest, 2006: concepţie, plan general și proiectarea (arhitectură și grafică) spaţiilor pentru lansări și alte evenimente. - 2006 - 2014 standurile (arhitectură și grafică) Humanitas la Bookfest și Gaudeamus (toate ediţiile) - standul României la Târgul Internaţional de Carte Barcelona, 2008 - Arhitectură și grafic design pentru standul României la Salon du Livre, Paris, 2014 - Arhitectură și grafic design pentru standul României la Salon du Livre, Paris, 2015 - Arhitectură și grafic design pentru standul ICR la Bookfest, 2015 - Arhitectură și grafic design standul României la Salon du Livre, Paris, 2016 - Arhitectură și grafic design standul României la Târgul de carte, Beijing, 2016 - Arhitectură și grafic design standul României la Târgul de carte, Guadalajara, 2016 - Arhitectură și grafic design standul ICR, Bookfest, 2016 - Arhitectură și grafic design stand ICR Gaudeamus, 2016
- Arhitectură și grafic design pentru standul României la Salon du Livre, Paris, 2017, stand clasat pe locul I, “Cele mai frumoase standuri”, clasament realizat de Actualite.fr Grafic design - 1991 - identitate vizuală, sigla editurii Nemira și manual de identitate corporativă - 1997 - identitate vizuală, sigla, mape personalizate, afiș - societatea de asigurări româno-elenă Garanta - 1998 copertă și ilustraţii - Emil Brumaru, “Dintr-o scorbură de morcov” 1991 - 2000 - coperte, ilustraţii pentru coperte și ilustraţii interioare pentru numeroase cărţi apărute la editura Nemira - 2000 - site “Libraria Noi” - identitate vizuală, sigla pentru grupul Noi și manual de identitate corporativă - 1998 - 2001 - materiale promoţionale pentru ARDAF - 2001 - identitate vizuală, sigla Grasp și manual de identitate corporativă - 2002 - 2013 - coperte, afișe și grafică de carte pentru editura Humanitas: - afișe pentru editura Humanitas, pentru Librăriile Humanitas și pentru Humanitas Multimedia - identitate, catalog și materiale promoţionale pentru eveniment Coelho, organizat de editura Humanitas
- identitate, catalog și materiale promoţionale pentru eveniment Mario Vargas Llosa, organizat de editura Humanitas - site Humanitas - site autori Humanitas - CD-uri multimedia: - Noica - Cioran - Întoarcere în Bucureștiul interbelic, de Ioana Pîrvulescu - România - fotografii Răzvan Voiculescu - Nuduri - fotografii Răzvan Voiculescu - coperte, ilustraţii pentru coperte și ilustraţii interioare pentru numeroase cărţi apărute la editurile Humanitas, CH Beck, Image, România Creștina - 2004 - 2005 – publicaţii, materiale promoţionale pentru Banca Mondială - 2005 - catalog România la Târgul Internaţional de Carte - Paris 2005 - cataloage România la Târgul Internaţional de Carte - Frankfurt 2005 - catalog pentru Ambasada Suediei în România - Bookfest - identitate corporativă, verbală (denumirea) și vizuală, toate materialele publicitare, indoor-outdoor, cataloage, pliante, casete de presă, ambalaje, etc. - 2006 - identitate vizuală, sigla, stationary, materiale promoţionale pentru “Librăriile Humanitas” - 2008 - simbol și identitate corporativă Romatsa - concurs câștigat
5
- 2007 - 2012 - cataloage, afișe și alte materiale pentru ICR (târgurile de carte de la Paris, Londra, Barcelona, evenimente în România s.a.) - Afiș, banner, coperta albumului pentru expozitia Henrieta Delavracea la MNAR. - 2010 - simbol și identitate corporativă pentru Teatrul Odeon – Sala Studio - 2010 - simbol și identitate corporativă pentru Romania Foto Festival - 2012 - ilustraţii și grafic design pentru volumul “Întâlnire în jurul unei palme zen” de Gabriel Liiceanu și Gabriel Cercel, Humanitas 2012 – lucrare nominalizată la “Cele mai frumoase cărţi din România”, 2012 - 2013 - identitate verbală și vizuală “I safe” pentru simulator de supraveghere aeriană realizat de Romatsa. - Identitate vizuală, grafică interioară a librăriei și materiale promoţionale pentru “Librăria Humanitas de la Cișmigiu” - ilustratii pentru “Cartea viitorului, viitorul cărţii”, catalogul României la Salon du Livre, Paris, 2014 - ilustratii pentru “Un pod cultural”, catalogul României la Salonul Cărţii, New York, 2014 - ilustratii pentru “Literatura femeilor, femeile în literatură”, catalogul României la Salon du livre, Paris, 2015 - Catalog pentru ICR, pentru Târgul de Carte de la Frankfurt, 2015
6
- ilustratii pentru copertele cărţilor de Gabriel Liiceanu - “3 eseuri”, “Casele vieţilor noastre” (autor colectiv), Mircea Ivănescu - “Poezii”, “Lecţii de pian”, Marin S. Martin - “America povestită unui prieten din România” - Copertă, ilustraţii și grafic design pentru “Craii de Curtea-Veche” de Mateiu Caragiale, volum apărut la editura Humanitas, 2015 - Ilustratii si grafic design pentru “Amintiri din rai”, volum de poezie de Emil Brumaru, apărut la editura Humanitas, 2016 Expoziţii cu lucrări de grafică - 1986 - participare la Bienala de Grafică, sala Dalles, Bucureşti - 1987 - premiul al II-lea, grafică, la Festivalul Artei și Creaţiei Studenţeşti - 1987 - expoziţie de grup la Palatul Culturii din Târgu Mureș - 1987 - expoziţie de grup, grafică, la Institutul de Arhitectură Ion Mincu, București - 1987 - expoziţie personala “Arhitecturi imaginare”, la Institutul de Arhitectură Ion Mincu, București - 1988 - participare la Bienala de Grafică, sala Dalles, București - 1989 - expoziţie de grup, grafică, la Institutul de Arhitectură Ion Mincu, București - 1990 - participare la Bienala de Grafică, sala Dalles, București - 1998 - expoziţie personală cu ilustraţii de carte la Casa Pogor – Iași
- 2011 - expoziţie de grup, grafică, “Dincolo de arhitectură” București, Primăria Sectorului 2, expunere și organizare. - 2015 - expoziţie de grup, grafică, “Nedespărţitele daruri”, Galeria Romană, București Design - Borcanul cu poezie - ediţia I - Humanitas, 2003, idee, concept și proiectul borcanului, selecţia poeziilor a fost realizată de Ioana Pârvulescu - ediţia a-II-a - Humanitas 2013 - Marele premiu – Elle Decoration – corp de iluminat – 2009 Premii design şi grafic design - Mircea Cărtărescu - volum de proză și poezie (Humanitas) - nominalizare la Bienala de Arhitectură, 2006 - Marele premiu - Elle Decoration – corp de iluminat, 2009 - “Întâlnire în jurul unei palme zen” de Gabriel Liiceanu și Gabriel Cercel (Humanitas) nominalizare la “Cele mai frumoase cărţi din România”, 2012 Cărţi publicate: - “Avangarda și grafic designul românesc interbelic”, Editura Universitară Ion Mincu, 2009
- “Avangarda și grafic design”, Editura Universitară Ion Mincu, 2009 - “Dintr-o scorbură de morcov”, coautor, în calitate de ilustrator, editura Nemira, 1998 - “Întâlnire în jurul unei palme zen”, coautor, în calitate de ilustrator, editura Humanitas, 2011 - “10 ani de design”, coordonatorul volumului, Editura Universitară Ion Mincu, 2012 - “Craii de Curtea-Veche”, coautor, în calitate de ilustrator, editura Humanitas, 2015 - “Amintiri din rai”, coautor, în calitate de ilustrator, editura Humanitas, 2016
Articole publicate - “Scenografia arhitectului Dan Jitianu”, interviu în revista Arhitectura, 1986 - “Despre arhitectura spaţiului de cult ortodox” în revista Arhitectura, 2003 - “Grafica în mesajele text”, Jurnalul Naţional, 16, ianuarie, 2005 - Articol despre Henrieta Delavrancea în albumul “Henrieta Delavrancea - arhitectura, 1930-1940” - Cercetare-documentare pentru album Henrieta Delavrancea, alături de Emil Retegan, Militza Sion - Cercetare-documentare pentru album “Horia Creangă”, alături de Emil Retegan, Militza Sion
7
arhitectură
Coșmar! Sonorizare, acustică, instalaţie de lumini... Of, Doamne!, câte au fost 4 ani de șantier! Suplimentare electrice, subtraversare Calea Victoriei, etc., etc., conflicte cu constructor... O lucrare a cărei dificultate nu se vede în fotografiile care par doar artisticăreală! Certuri interminabile cu constructorul, cu doamna Director Lazăr, nenumărate avize (colegii mei arhitecţi mă înţeleg în toate astea, din păcate, mai bine). Oricum nu se pot povesti toate, care au fost sufocante! Nu-i ușor să faci un teatru, cu culise, depozit decoruri, regrupare actori, cabine, vestiare dușuri, etc, toată bucătăria de ventilaţie, dezfumare, tuburi mari cu care a trebuit să ne strecurăm într-o clădire care nu era pregătită pentru asta. Am avut momente în timpul proiectării, când am crezut (după o mie de permutări), că nu se rezolvă! Scriu toate astea nu pentru colegii mei arhitecţi, ci pentru cei din afara meseriei, care cred că doar am atârnat ceva în foaier, la plafon, că am lăsat pereţii de beton și gata! Camera lumini (orga de lumini, camera sunet), adică un teatru în
toată regula, nu unul improvizat, cum mai există, și foarte bine că există! Mă bucur enorm, însă, că după toate astea, grele, care ne-au îmbătrânit, în această sală se joacă, este apreciată de regizori, și de scenografi, e apreciată de public, potrivită pentru spectacole neconvenţionale (eu am propus ca acest tip de spectacole să fie specificul acestei săli, spre deosebire de sala mare de la parter! De aici și aspectul neconvenţional al arhitecturii aparatului de intrare, foaier, bar, etc), și, ce e cel mai important, publicul vine și se bucură! ce a fost, a fost! Fie ca amintirea neplăcerilor să fie înlocuită de plăcerea spectatorilor și a actului teatral care funcţionează bine într-o sală studio (adică care permite diverse configuraţii de joc, scenă italiană, arenă, etc, libertate destul de mare, s-au și făcut configuraţii speciale pentru diferite spectacole) într-o sală (cu toate complexităţile ei, deloc de neglijat, ascunse....) mă bucur nespus că se joacă în această sală! Asta e tot ce contează! Vă mulţumesc!
Casa Dan Iancu - 2007 Din dragoste pentru doamana Henrieta Delavrancea
Vreau să mulţumesc din suflet domnului Dan Iancu, om de mare suflet și prietenie (nu ne cunoșteam înainte de acest proiect) pentru că s-a dăruit, odată ce a făcut alegerea, (după o lungă cercetare a ofertei de arhitectură, cred niște ani de căutări, nu-i așa domnule Iancu?), pe mâna arhitectului cu o încredere nebănuită! Deși casa s-a făcut în regie proprie, de-a lungul a trei ani, nu s-au făcut compromisuri. Numai pentru alegerea pietrei (care este zidărie de piatră naturală, nu placaj subţire de la Bricostore) s-au consumat mai mult de 3-4 luni de zile (drumuri la cariere Dobrogea, Tulcea, dar și la furnizori din București). Apoi, găsirea echipei de pietrari... Apoi, cei ce au realizat streașina, sarcină grea pentru nepricepuţi pentru că trebuia să dea roată și să bată peste tot la aceeași cotă în tâmplăria ferestrelor etajului! S-au perindat mai multe echipe care spuneau că nu se poate. Dar nici eu nu m-am lăsat, am insistat și uite că s-a putut, cu oameni aduși din Târgul Mureș (asta, însă, nu e destul, dacă nu te ajută clientul, atât în dorinţa lucrului frumos, dar și având încredere). Mai vreau să mulţumesc și inginerului de structuri Tudor Andriţoiu, care ne-a ajutat cu profesionalism și seriozitate (dealtfel, la toate proiectele, nu puţine, la care am lucrat împreună!) Este una din lucrările la care ţin foarte mult, care, la mulţi ani de zile după ce a fost terminată (2009), este în stare foarte bună!
22
27
Președintele Uniunii Arhitecților din România, Alexandru Beldiman, îmi înmânează premiul
O lucrare dificilă, poate cea mai dificilă de până acum, lucrări în săpătură adâncă, consolidări de teren cu ancore impușcate, drenări masive, betoane speciale hidroscopice, etc, etc... Proiectul (complet arhitectură plus toate celelate specialităţi) a fost făcut sub presiune, ca toate proiectele, în 4 luni jumătate și ce răspundere ai pe cap prin proiectare! Iar,......... Șantierul a durat 6 ani!
34
Bloc de locuinţe în strada Docenţilor - 2005
Bloc de locuinţe în strada Docenţilor - 2005 Altă lucrare grea (oare care nu e?), cu două subsoluri sub nivelul canalizării!, incintă de piloţi foraţi, grindă de coronament, la subsolul 2 parcare, lift pentru mașini, dezfumări, tuburi, utilaje, raze de curbură pentru parcarea mașinilor pe un teren super îngust, printre stâlpi și diafragme, curte engleză mare (se vede în fotografii, este curtea de sub nivelul trotuarului), pentru a putea câștiga încă un nivel de locuinţe în primul subsol, pentru că primăria nu permitea, pe bună dreptate, decât o anumită înălţime maximă la cornișă!
Premiul I al Anualei de Arhitectură 2004 Casa Nicole și Sandu Cuturela Le mulţumesc din suflet pentru încrederea acordată. Erau ultrapasionaţi de Casa de la Cascade a lui Wright și și-au dorit una asemenea. Sarcină grea! Apoi breasla... ce avea sa zică?
Restaurant românesc 2003
O altă lucrare de la care aș fi dorit mult mai mult și în care am și investit mult timp, energie, suflet. Din păcate, toate astea nu se reflectă în ceeace s-a realizat, după mine, cam la limita satisfăcătorului!, sau poate sunt eu prea pretenţios, dar s-au facut niște adaptări, să le spunem așa, fără înștiinţarea mea, (cât timp pleci în concediu și nu mai ești acolo să ripostezi, poate, poate nu schimbă... de dragul tău de... de multe ori, de pomană, dar...), deci s-au schimbat destule, nu foarte multe, iar unele nu s-au făcut deloc (cel mai simplu exemplu sunt glafurile, și am insistat, deci faţada este pătată, normal nu? din lipsa unui wassernase!), nu s-au mai făcut multe! asta e! nu e o lucrare dintre cele rele, zic eu, dar...
Locuinţă la Snagov - 2002
O casă la Snagov la care, după ce proiectul de execuţie era aproape gata, domnul Raicu, inginerul de structuri era la extrasul de armături, clientul se intoarce din Austria unde văzuse niște case din lemn, “o minunăţie!”. Numai când auzi așa ceva, ţi se face dintr-o dată rău și te ia cu tremurici și îţi vine să te lași de arhitectură! Te apucă, cel puţin pe mine, hipogliceamia! Nu am nimic cu o structură de lemn, dar nu când o soluţie este nu numai pornită, dar și terminată, pe beton, cum era gândită, iar forma este și o consecinţă a structurii, materialelor, adica o casă de lemn din muzeul satului, nu se poate transpune din beton sau metal, și tot așa... Dar ce conteaz că explici toate astea? Am vrut sa ne retragem, adică mie mi s-a făcut dintr-o dată lehamite și frică... Aveam deschideri foarte mari și 9-12m inălţime, deci zvelteţe mare pentru lemn la nivelul parterului. "Hai, dom’ne, că o facem”, mi-a spus domnul inginer Raicu atunci cand i-am arătat soluţia, propunerea cu stâlpii în V, pe care, paranteză, la ora aia (2003) nu am găsit pe cineva să-i facă in România, deci au fost comandaţi la Budapesta! E, cum-necum, s-a facut (e un fel de-a spune, căci nici acum nu e terminată), in regie proprie cu "constructori", care, fiecare, dădeau vină unul pe altul, (așa se intâmplă intotdeauna când nu este o unică antrepriză generală), cu nenumărate greșeli de execuţie, unele ireparabile, (trebuie să adaptezi să găsești soluţii, ajungi să albești și te gândești că sigur nu e de tine meseria asta, că mai bine pictezi sau desenezi... Bine, dar ai, sau ai avut o foarte mare pasiune pentru arhitectură, iar apoi, din ce o să trăiești?, că nu ai bani mulţi de acasă ca Pallady!). O lucrare (incă) neterminată!
7
8
Extindere pentru Arenele BNR - 1996 Concurs câștigat Corp cu birouri și cazare pentru vizitatori
13
Extindere Arenele BNR
Arenele BNR Steaguri-semnal la accesele din Dr. Lister si din Dr. Staicovici
Arenele BNR Catarge semnal cu steaguri la arena de tenis
Locuință în str. Moș Adam 29 - 2007
Locuință în str. Moș Adam 29 proiect
Minuscula librărie Humanitas în interiorul facultății de drept București. La o primă analiză s-a observat că sub gletul de ipsos (din anii ‘50) și vopsitoria de ulei verde, există încă tencuiala inițială de praf de piatră, rostuita cu fuguri in asize. Aceasta s-a păstrat, s-a spălat, periat, și ceruit (ceară de albine). S-au realizat mobilier din oțel ruginit (cu piatră vânătă și oțet) și panouri din alamă atacate cu acid (de două feluri, adică oxidare în verde, sau în roșu). Această lucrare s-a realizat, începand cu prima vizionare a spațiului, proiectare și execuție, până la deschidere, în doar 3 săptămâni! Mulțumesc domnului Liiceanu care mi-a dat mână liberă, a avut încredere, și mi-a spus să îl chem când e gata. Nici nu a vrut sa vadă soluția pe hârtie! Doar m-a rugat sa ne încadrăm în timp până la deschiderea oficială, care era inclusă în programul de evenimente prevăzute cu ocazia împlinirii a nu știu câți ani de la înființarea Universității București. Am primit un număr de cărți, și asta a fost... Trebuie aici să mulțumesc și inimosului rector al Facultății de Drept, dl. Flavius Baias, care a înțeles și s-a bucurat de interpretarea mea mai puţin ortodoxă: jupuitul pereților proaspăt renovatei sale facultăți.
Amenajarea unei librării Humanitas la Facultatea de Drept - 2012
Restructurare & amenajare duplex într-un imobil neoromânesc - 2015
Un apartament duplex amenajat la ultimele două niveluri ale unui imobil într-un cartier vechi de vile ce, la cumpărare, era “la cheie”, dar era... (de un gust mai mult decât îndoielnic) Apartamentul originar nu fusese duplex, ci a fost modificat de vânzător cu o extindere în mansardă. Planșeul dintre acestea două, pe grinzi de lemn ascunse într-un plafon de gips carton, s-a descoperit a fi total nerezistent, o cârpăceală, cu instalații electrice pozate direct pe grinzile de lemn
6
Realizarea scării și probarea ei în atelier! A fost construită, ajustată, rectificată, apoi demontată și montată la fața locului.
În pătrățelele parapetului sunt inserții de alamă
Panoul perforat, cu sticlă mată, care aduce lumină suplimentară în dormitor de la luminatorul nou creat al scării, dar păstrează intimitatea.
14
Restructurare & amenajare triplex ĂŽntr-un imobil monument istoric, 2016
FotograďŹ i ale apartamentului ĂŽnainte de amenajare
20
22
23
2009 - Premiul I la concursul organizat de Ordinul Arhitecților pentru Extinderea Monumentului Eroilor Aerului Extinderea Monumentului Eroilor Aerului, lucrare absolut excepțională a sculptoriței Olga Kotzebue, în 1938. Tema era de a oferi spațiu pentru noi nume de eroi, dar nu numai, ci și pentru menționarea unor fabrici de avioane, aeroporturi, cimitire etc, lucru cu care eu nu am fost de acord. Drept urmare, până la urmă, le-am separat în amplasări și forme diferite. Propunerea urma sa cuprindă și reamenajarea întregului bulevard. Deși lucrarea a primit premiul întâi în a doua etapă (concursul s-a desfășurat în două etape), nimic nu s-a întamplat deoarece clientul nu a fost de acord cu proiectul. Își dorea ceva figurativ, clasic. Totuși aș vrea să mai adaug aici că în proiectul meu am prevăzut, bineințeles, numai piatră masivă. Cineva a răspândit comentariul că aș fi prevăzut placaj de piatră și, ca urmare, mi s-a reproșat asta și în comisia de arhitectură de la Primăria Municipiului.
24
soluția prezentată la etapa I a concursului
soluția prezentată la etapa I a concursului
soluția prezentată la etapa I a concursului
soluția prezentată la etapa a II-a a concursului
Pavilionul Romaniei la Targul International de la Milano 2015 Proiectul a fost eliminat din concurs. Cu o zi inainte de jurizare, mi s-a spus de catre Ministerul de Externe (organizatorul) ca imi lipseste certificatul de constatare de la Registrul Comertului. Cum nu s-a putut astepta dupa acest act post jurizare, proiectul a fost eliminat din concurs cu cateva ore inaintea jurizarii.
30
31
32
34
Casă la Piscu I
38
39
Casă la Piscu III
Casă la Piscu II
Restaurant românesc - schițe
Restaurant românesc schițe
Casa Marian pe malul lacului Snagov
Casa Iuga Un client cu care m-am înțeles minunat, planuri făcute, dar care a ales, pană la urmă, mediul urban! (casa/resedința era la Corbeanca). Îl înțeleg perfect! Și eu am cochetat cu ideea unei case afară din București, dar am renunțat din motive de școala fiicei mele, drumuri înzăpezite iarna, etc...
Casă la Scroviștea
Casă “cu lac”
52
O comandă nerealizată, din păcate! Sau, poate, cine știe, realizată (incredibil, dar nu mai găsesc terenul). Clientul voia o casă cu lac artificial pe un teren cu o forma chinuită (din Otopeni, la dreapta (către est), am fost doar o dată acolo). Mi-a cerut sa-i dau schițele în câteva zile, ceea ce am și făcut! Nu m-a mai căutat, nu l-am mai căutat.
53
Casă la Malul cu Flori
Casă la malul mării
Schițe pentru o arhitectură românească, balcanică în modernitate
58
Schițe pentru o arhitectură românească, balcanică în modernitate
Schițe pentru o arhitectură românească, balcanică în modernitate
Schițe pentru o arhitectură românească, balcanică în modernitate
90
Propunere pentru o casă de vacanță într-o zonă de deal varianta 1
Propunere pentru o casă de vacanță într-o zonă de deal varianta 1
Propunere pentru o casă de vacanță într-o zonă de deal varianta 1
Propunere pentru o casă de vacanță într-o zonă de deal varianta 3
Propunere pentru o casă de vacanță într-o zonă de deal varianta 4
Propunere pentru o casă de vacanță într-o zonă de deal varianta 2
1987 Expoziție personală în cadrul evenimentului “Seminarul Internațional de Arhitectură” organizat de Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” Discursul vernisajului a fost ținut de arhitectul Dorin Ștefan
arhitectura ortodoxă ĂŽn modernitate
110
111
Participare la concursul pentru biserica Cimitirului Eroilor Revoluției - 1991
112
Fatada principala a unei biserici se pozitioneaza obligatoriu la vest. Cimitirul Eroilor Revolutiei exista deja la data concursului, la sud de viitoarea amplasare a bisericii. Dupa cum se stie altarul unei biserici trebuie sa ďŹ e la est in consecinta accesul la vest.
Solutia prezentata are doua fatade principale, cea de la sud, imbratisand cimitirul, si face trecerea printr-o poarta, ce adaposteste clopotul (in continuarea aleii principale a cimitirului), catre platforma cu accesul bisericii de la vest.
schițe și planșe pentru soluția prezentată la concursul organizat pentru Biserica Eroilor Revoluției
116
117
Participare la concursul pentru biserica Spitalului Christiana - 1992 etapa I, varianta 1
Participare la concursul pentru biserica Spitalului Christiana 1992 etapa I, varianta 2
Participare la concursul pentru biserica Spitalului Christiana - 1992 etapa a II-a, premiul II
schițe, propuneri pentru arhitectura bisericii ortodoxe În modernitate
schițe, propuneri pentru arhitectura bisericii ortodoxe În modernitate
126
schițe, propuneri pentru arhitectura bisericii ortodoxe În modernitate
129
Participare la
Bienala de la Veneția 1994 Biserica Ortodoxă tradițe/moernitate prima participare a României la Bienală după 1989 Propunerile mele de la Bienala de la Veneția 1994, alături de arhitecții: Dan Marin, Zeno Bogdănescu, Victor Fulicea, Toto Ilieșiu, Sorin Vasilescu - documentarist
130
131
Bienala de la Veneția 1994 schițe, propuneri pentru arhitectura bisericii ortodoxe în modernitate
132
Bienala de la Veneția 1994 schițe, propuneri pentru arhitectura bisericii ortodoxe în modernitate
136
Bienala de la Veneția 1994 schițe, propuneri pentru arhitectura bisericii ortodoxe în modernitate
138
139
Bienala de la Veneția 1994 schițe, propuneri pentru arhitectura bisericii ortodoxe în modernitate
Bienala de la Veneția - 1994 schițe, propuneri pentru arhitectura bisericii ortodoxe în modernitate
Bienala de la Veneția 1994 schițe, propuneri pentru arhitectura bisericii ortodoxe în modernitate
Bienala de la Veneția 1994 schițe, propuneri pentru arhitectura bisericii ortodoxe în modernitate
Participare la Expoziția de grup Biserica Ortodoxă tradițe/modernitate București, Casa Americii Latine 1997
154
Biserică în satul Curătești, județul Călărași
156
standuri expoziționale
109
Bookfest 2006 - prima ediție identitate vizuală și verbală grafica tuturor materialelor tipărite proiectarea tuturor standurilor tematice
6
Standul României la Salon du livre, Paris, 2005 identitate vizuală grafica tuturor materialelor tipărite proiectarea și grafica standului
12
Standul României la târgul de carte, Frankfurt, 2005 identitate vizuală grafica tuturor materialelor tipărite proiectarea și grafica standului Proiectul câștigător la concursul organizat de Ministerul Culturii
Standul României la târgul de carte, Frankfurt, 2006 identitate vizuală grafica tuturor materialelor tipărite proiectarea și grafica standului Proiectul câștigător la concursul organizat de Ministerul Culturii
20
Standul României la târgul de carte de la Barcelona 2007 identitate vizuală grafica tuturor materialelor tipărite proiectarea și grafica standului
Standul ICR la târgul de carte Gaudeamus, 2008 proiectarea și grafica standului proiectarea mobilierului identitate vizuală grafica tuturor materialelor tipărite
Standul Romatsa la Madrid 2013 identitate vizuală Isafe grafica tuturor materialelor tipărite proiectarea și grafica standului
Simbol Romatsa concurs de identitate vizuală pentru Romatsa - premiul I
identitate vizuală si verbală Isafe (Isafe - simulator romanesc de zbor prezentat cu ocazia acestui targ) Identitatea verbala consta intr-un acronim si o denumire:
“ i ntegrated s imulator a ir f light e quipment”
Standul Cubus București, 2014 la Salonul de producție publicitară identitate vizuală grafica tuturor materialelor tipărite proiectarea și grafica standului Premiul pentru cel mai frumos stand al salonului de producție publicitară
37
38
Standul României la Salon du livre, Paris, 2014 identitate vizuală grafica tuturor materialelor tipărite proiectarea și grafica standului
Standul României la Salon du livre, Paris, 2015 identitate vizuală grafica tuturor materialelor tipărite proiectarea și grafica standului
6
7
8
Designul și sloganul standului României la Salon du livre, Paris, 2016 Am creat aici identitatea verbală, adica sloganul în franceză On doit admettre, de TZARA nous somme tous un peu DADA arhitectura standului și grafica, identitatea vizuală.
9
Standul României la Salon du livre, Paris, 2017 designul corpurilor de iluminat, sculptura de oglinzi, proiectarea și grafica standului
“Standul României, pe primul loc în topul celor mai frumoase standuri de la Livre Paris 2017” Standul Romaniei la Salonul de Carte de la Paris 2017. In fundal la partea superioara o sculptura cinetica (actionata cu ventilatoare din spate), amintind de mozaicurile bizantine. Standul Romaniei, a fost clasat de "attualite.fr" pe prima pozitie in topul celor mai frumoase standuri ale salonului de anul acesta.
18
“Standul României, pe primul loc în topul celor mai frumoase standuri de la Livre Paris 2017”
Standul Humanitas, Gaudeamus, 2007 proiectul standului identitate vizuală grafica spațiului grafica tuturor materialelor tipărite
3
4
Standul Humanitas, Bookfest, 2007 proiectul standului, identitate vizuală grafica spațiului, grafica tuturor materialelor tipărite
7
8
9
Expoziție aniversară Humanitas 20 de ani proiectul de amenajare a spațiului, identitate vizuală grafica spațiului, grafica tuturor materialelor tipărite
Librăria Humanitas Iași
13
identitate vizuală grafica spațiului grafica tuturor materialelor tipărite
14
16
Amenajare culoar editura Humanitas conceptul și grafica spațiului prin realizarea unor panouri care ilustrează cronologic istoria editurii
Librăria Noi București proiect amenajare proiect mobilier identitate vizuală grafica spațiului
21
22
grafică de carte, coperte, ilustrații coperte, ilustrații interior, 139
Afișe Humanitas Afișe pentru editura Humanitas. Sloganurile, în afară de "bunul gust al libertății", (dealtfel destul de greu de ilustrat, cel puțin pentru mine), sunt creația mea.
coperte Humanitas
Elena Perianu Micul pianist ilustrația copertei și coperta
Mircea S. Martin America povestita unui prieten din Romania coperta
142
Mircea Ivănescu Cele mai frumoase poezii ilustrația copertei și coperta
Colecția Enigmele Terrei coperta colecției și coperta fiecărei apariții
coperte Humanitas Colecția Filosofia, pe înțelesul tuturor coperta colecției și coperta fiecărei apariții
144
coperte Humanitas Colecția Mircea Cărtărescu coperta colecției și coperta fiecărei apariții ilustrația copertei și coperta Mircea Cărtărescu Orbitor ilustrația copertei și coperta
146
147
coperte Humanitas Mircea Cărtărescu Orbitor ilustrația copertei și coperta
coperte Humanitas 148
Mircea Cărtărescu Orbitor ilustrația copertei și coperta
coperte Humanitas Mircea Cărtărescu Orbitor ilustrația copertei și coperta
151
coperte Humanitas Mircea Cărtărescu Plurivers ilustrația copertei, coperta și ilustrații interioare Nominalizată la Bienala de Arhitectură 2006, secțiunea “Design”
coperte Humanitas Mircea Cărtărescu De ce iubim femeile ilustrația copertei și coperta
Mircea Cărtărescu Pururi tânăr, înfășurat în pixeli coperta
coperte Humanitas Mircea Cărtărescu Levantul ilustrația copertei, coperta și ilustrații interioare Nominalizată la Bienala de Arhitectură 2006, secțiunea “Design”
coperte Humanitas Mircea Cărtărescu Levantul Nominalizată la Bienala de Arhitectură 2006, secțiunea “Design” ilustrații interior
coperte Humanitas coperta colecției În oglindă și coperta fiecărei apariții din această colecție
coperte Humanitas Casele vieților noastre ilustrația copertei, coperta și variante
160
coperte Humanitas coperta colecției Eliade proză și coperta fiecărei apariții din această colecție
163
coperte Humanitas Gabriel Liiceanu, Dragul meu turnător ilustrația copertei, coperta și variante
coperte Humanitas Gabriel Liiceanu Întâlnire cu un necunoscut Declarație de iubire Ușa interzisă ilustrația copertei și coperta
165
coperte Humanitas Gabriel Liiceanu 3 eseuri Epistolar ilustrația copertei, coperta și variante
coperte Humanitas Gabriel Liiceanu Scrisori către fiul meu Jurnalul de la Păltiniș ilustrația copertei, coperta și variante
coperte Humanitas Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu Dialoguri de duminică ilustrația copertei și coperta
169
coperte Humanitas Gabriel Liiceanu și Gabriel Cercel Întâlnire în jurul unei palme zen ilustrația copertei, coperta, ilustrații interioare și paginarea interiorului
172
173
coperte Humanitas Michael Solomon Acasă, între lumi ilustrația copertei și coperta liber amicorum studii și eseuri în onoarea l ui Gabriel Liiceanu ilustrația copertei, coperta și variante
174
coperte Humanitas colecția Muzzak coperta colecției și toate copertele din colecție
176
coperte Humanitas colecția Roman istoric coperta colecției și toate copertele din colecție
coperte Humanitas colecția Ziariștii coperta colecției și toate copertele din colecție
coperte Humanitas Horia-Roman Patapievici Ochii Beatricei coperta și paginarea interiorului
180
coperte Humanitas Colecția Coelho coperta colecției și coperta fiecărei apariții
1
2
coperte Humanitas Mateiu Caragiale Craii de Curtea-Veche ilustrația copertei, coperta, ilustrații interioare și paginarea interiorului
182
Humanitas Emil Brumaru Craii de Curtea-Veche ilustrația copertei, coperta, ilustrații interioare și paginarea interiorului
Nemira Emil Brumaru Dintr-o scorbură de morcov ilustrația copertei, coperta, ilustrații interioare și paginarea interiorului
graďŹ c design
187
identitate vizuală simbol şi identitate corporativă pentru prima ediţie a târgului internaţional de carte Bookfest
simbol şi identitate corporativă pentru Eventure simbol şi identitate corporativă pentru compania Romatsa
simbol pentru editura Nemira
simbol şi identitate corporativă pentru Librariile Humanitas simbol pentru compania de asigurare Garanta
simbol şi identitate corporativă pentru Sala Studio a Teatrului Odeon
189
simbol şi identitate corporativă pentru ROFF
simbol şi identitate corporativă pentru fundatia Mathesis
simbol şi identitate corporativă pentru 1001 Media
simbol şi identitate corporativă pentru Kraftpack simbol şi identitate corporativă pentru campania de promovare a lecturii “te-am prins citind”
simbol şi identitate corporativă pentru programul Decade of Roma Inclusion simbol şi identitate corporativă pentru Galateca
simbol şi identitate corporativă pentru Consult Group
simbol şi identitate corporativă pentru editura Noesis
simbol şi identitate corporativă pentru GRASP
Toate materialele tipărite pentru prima ediţie, din 2006, a târgului internaţional de carte Bookfest: stationary, catalog, program de evenimente, manualul expozantului, afişe, bannere, ambalaje, etc.
2007 simbol, identitate corporativă si materiale tipărite pentru campania de promovare a lecturii “te-am prins citind” 2009 materiale tipărite pentru compania Romatsa: stationary, calendare, agende, raport anual, etc. proiect câștigător al concursului pentru rebranding Romatsa
194
2008 - simbol, identitate corporativă şi materiale tipărite pentru programul Infor al Băncii Mondiale
materiale tipărite pentru Institutul pentru Liberă Iniţiativă
198
cataloag pentru standul României la târgul internaţional de carte de la Paris
cataloage pentru programul TPS al Institutului Cultural Român
cataloage pentru standul României la târgurile internaţionale de carte de la Paris, Frankfurt, Barcelona
Programul Cantemir pentru ICR logotip, identitate grafica, grafica tuturor materialelor tipărite si a siteului
2
cataloag pentru Ambasada Suediei în România 2004 - simbol, identitate corporativă şi grafica pentru prima ediţie a Agendei Universitare
cataloage pentru programul Cantemir al Institutului Cultural Român
2008 - materiale tipărite pentru Banca Mondiala: pliant, catalog, afiş
202
203
rebranding Privileg
204
205
2007 - branding și campanie de promovare pentru spectacole de teatru neconvenţional organizator - ICR
rebranding Privileg
206
2012 - Grafica murală și identitatea librăriei Humanitas Cișmigiu Arhitectura librăriei a fost realizată de excepţionalul arhitect Johaness Bertleff, ce a semnat și designul mobilierului. Corpurile de iluminat au fost realizate de sculptorul Virgil Scripcariu, talentat artist de mare valoare, elev preferat al lui Vasile Gorduz. Grafica pereţilor a fost realizată de mine și a devenit imediat și identitatea librăriei, diferită de cea a identităţii Librăriilor Humanitas! A fost realizată cu ajutorul unor șabloane autocolante și sprayuri în culorile auriu și arămiu.
208
Simbol, identitate corporativă și toate materialele tipărite pentru librăria Humanitas Cișmigiu: stationary, afișe, carduri, ambalaje, etc.
210
Librăriile Humanitas grafica sacoșelor pentru cărți
2
Librăriile Humanitas graďŹ ca pentru mape
site Humanitas
site autori Humanitas 212
site DHC site DHC
214
site libraria Noi
site Universitaria 216
217
site Ultraprocomputers
site Ultraprocomputers
design
205
Humanitas Borcanul cu poezie Coordonator tematica conținutului borcanului (în ordine cronologică): Ioana Pârvulesu, Lidia Bodea, Gabriel liiceanu. Este un proiect conceput în întregime de mine de la idee, proiect, cutie, căutat, umblat după materiale (unele nu erau suficiente într-un loc, apoi urma mersul prin zloata și frig pe la alte depozite) etc, dar care nu sar fi realizat fără ajutorul plin de energie al domnului Liiceanu, ce nu s-a lăsat până ce nu a ieșit (a mers cu mine la sticlari etc.), a celor din editură (Nicu Ciurea) și, într-o primă fază (2004), a întregului departament tehnic (vă mulțumesc doamnelor, doamna Podaru, care ați înfășurat hârtiile pe creion și ați pus fundițe).
Aici este simpatica poveste a șnurului plus fundița aurie ce a fost pusă de mine la prototip, șnur auriu din dulapul mamei, prototip plăcut-acceptat de domnul Liiceanu. Domnia sa pleacă pentru o perioada la Paris, eu găsesc șnur auriu, identic cu cel de la mama din cutie, la Bucur Obor, numai că, din punctul de vedere al directorului tehnic, era mult prea scump, așa că s-a pus (de către doamnele de la tehnic - înfășurat, făcut fundă) un altul, mai ieftin, roșu, ales tot de mine, forțat (eu, să știți că sunt un tip enervant de insistent dar nu a ținut). Se realizează aproape 800 de borcane (cu, cred, 12 suluri la interior, fiecare). Domnul Liiceanu se întoarce de la Paris, mă cheamă să vedem Borcanul și exclamă: "Ce e porcăria asta?" Era vorba despre lipsa șnurului auriu. Eu explic, la care domnia sa îmi răspunde cu "domnule Luscov, de ce vă lăsați așa de ușor?". Eu răspund ca nicidecum, că... "Să vină Utale (director tehnic la vremea aceea) la mine!" S-a cumpărat din nou toată cantitatea de șnur, de data asta auriu, iar doamnele de la tehnic au desfăcut ceea ce făcuseră și s-au apucat din nou! Eu, apoi, nu prea mai puteam să bag capul la ele ... în birou.
2009 - Marele premiu la ELLE Decoration Romanian Design Awards cu tema “Corp de iluminat�
începuturile anii ‘90
1
2
Imobil birouri str. Corbeni 13 1991
3
5
Imobil birouri, str. Corbeni 13, 1991
6
Imobil de locuințe București Calea Rahovei 176-178 1992 7
Ansamblu rezidențial pe malul lacului Străulești
9
Ansamblu rezidențial pe malul lacului Străulești
11
Ansamblu rezidențial pe malul lacului Străulești
14
Ansamblu rezidențial pe malul lacului Străulești
16
Locuință Valea-Ialomiței Complex comercial lângă București
18
Locuință Valea-Ialomiței variante
19
20
Locuință intrarea Cretei, București variante
Locuință intrarea Cretei, București variante
21
Vilă neoromanească București, cartierul Dămăroaia
Locuință București, Drumul Sării
23
Concurs pentru sediul CEC București, str. Delea Nouă 2 variante
Ansamblu rezidențial 10 ha Grecia
Concurs pentru stație de transport în comun, București
Imobil de birouri București, Bulevardul Primăverii
Hotel ***** București, pe malul lacului Herăstrău
Sala Subsol Teatrul Odeon București studiu și propunere 1992 Întâmplarea a făcut ca, peste 12 ani, să câștig concursul cu aceeași temă și să realizez proiectul în altă variantă
Imobil de birouri București
Motel lângă Fetești
35
Palatul de Justiție Călărași
Palatul de Justiție Oltenița
Activitatea didactica
Etapele carierei didactice • Perioada - 1991-1995 Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” Bucuresti Tematica de bază - Arhitectura Asistent
• Perioada - 2009 - 2017 Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” Bucuresti Tematica de bază - Arhitectura, grafic design si design Conferentiar
• Perioada - 1995 - 2008 Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” Bucuresti Tematica de bază - Arhitectura, grafic design si design Lector
• Perioada - 2002 - 2016 Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” Bucuresti Tematica de bază - Arhitectura, grafic design si design Coordonator al Facultatii de Design
• Perioada - 2008 - 2009 Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” Bucuresti Tematica de bază - Arhitectura, grafic design si design Teza de Doctor in arhitectura “Avangarda europeana si grafic designul romanesc interbelic” Diploma sau certificatul obţinute - Doctorat in Arhitectura - 2008
Am realizat temele tuturor anilor de studiu din cadrul sectiei de design ANUL I Semestrul 1 - EXERCIŢIUL 1 RELEVEU LA MUZEUL SATULUI Primul exerciţiu al anului 1 este releveul unei construcţii situate în Muzeul Satului din Bucureşti. Înainte de experienţa teoretică, relativ abstractă, a proiectului de arhitectură, releveul are rolul de a permite un prim contact, empiric, cu obiectul arhitectural. Releveul nu trebuie să fie doar un exerciţiu de desen, o reproducere mecanică a obiectului arhitectural, ci un instrument permiţând înţelegerea acestuia. 1. Definiţie Releveul este o reprezentare, obţinută prin măsurarea şi desenarea la scară, în plan, secţiuni şi vederi, a unui ansamblu de clădiri, a unei clădiri şi/sau a unui subansamblu al acesteia (elemente de construcţie, decoraţie, mobilier fix, obiecte, echipamente tehnice). Scopul unui releveu este realizarea unei documentaţii tehnice cât mai precise şi complete atât asupra clădirilor pentru care nu există date (planuri, secţiuni, faţade, detalii), cât şi pentru cele al căror proiect iniţial există dar care, din diferite motive (erori de execuţie, transformări, degradări), nu mai corespunde situaţiei reale. Releveul este o piesă esenţială în elaborarea proiectelor de intervenţie asupra unor clădiri: consolidări, refaceri, restaurări, amenajări, transformări. Dincolo de acest scop practic, releveul poate fi şi un instrument de cercetare, punând în evidenţă elemente cu semnificaţie arhitecturală: tipologia planului, compoziţia faţadelor, decoraţia, sistemul şi detaliile constructive etc. 2. Obiective didactice 2.1 Reprezentare - învăţarea tehnicii relevării (schiţe, măsurători, desen la scară) - învăţarea convenţiilor desenului de arhitectură (reprezentarea în plan, secţiune, vedere) - învăţarea principiilor graficii de arhitectură si design (claritatea şi coerenţa desenului, paginare, cotare, scriere)
7
2.2 Analiza Relationarea, punerea in legatura, constientizarea caracteristicilor masurate (dimensiuni, configuratii spatiale, materiale, culori, lumina-umbra, etc.) cu efectul, raspunsul senzorial avut asupra aceluia care face analiza. Intelegerea staticii si sistemului constructiv: dublu rezemare, incastrare, consola, reazem izolat, reazem continuu, grinda, etc. Intelegerea legaturii dimensionale intre material/dimensiunile elementului si sarcinile la care acesta este supus (de ex., o scandura care formeaza sezutul unei banci, si care este rezemata la capete pe o deschidere de X metri, are sectiunea de x/y.) înţelegerea funcţiunii, construcţiei şi formei unui obiect de arhitectură. Intelegerea relatiilor directe intre functiune, material, sistem constructiv si forma obiectului. Se va insista asupra intelegerii acestei relatii cat si asupra calitatilor arhetipale, primordiale, autentice ale formelor si astfel asupra calitatilor cu atat mai valoroase in contrast cu aparentele inselatoare ochiului necultivat ale unor “forme spectaculoase” ale unor obiecte ale arhitecturii si designului. Astfel se vor purta la atelier primele discutii legate de forma/continut, sinceritate formala si aparenta inselatoare, décor/decoratiune, etc. 3. Obiectul releveului Pot fi relevate atât construcţii izolate (locuinţe, biserici, instalaţii), cât şi ansambluri (locuinţa, anexele gospodăreşti, împrejmuirea/poarta). În funcţie de numărul şi complexitatea obiectelor, releveul va fi executat în grupe de 2-4 studenţi. 4. Conţinutul releveului Într-o mapă format A2 (420 x 594) vor fi incluse următoatele piese: 4.1. Planşe Planşele, redactate în tuş negru, pe hârtie albă, format A2, paginat vertical, vor conţine: - planurile cotate ale tuturor nivelelor diferite - scara 1:50 - plan mobilat - scara 1:50 - plan de acoperiş, cu reprezentarea învelitorii şi a şarpantei - scara 1:50 - două secţiuni, (perpendiculare) cu indicarea cotelor de nivel principale - scara 1:50
8
- două elevaţii, cu indicarea cotelor de nivel principale - scara 1:50 - scara 1:50 - plan de situaţie - scara 1:200 În limitele prezentării alb-negru, se admit şi tehnici mixte (tuş/creion sau tuş/laviu), în măsura în care ele pot contribui la o mai bună vizualizare a obiectului. Numărul de planşe este determinat de necesitatea prezentării cât mai complete a obiectului; el nu poate fi însă mai mic decăt numărul studenţilor din grupa care face releveul. Fiecare planşă va avea înscris pe verso, în partea din dreapta jos, numele studenţilor din colectiv,numele studentului care a desenat plansa respectivă va fi subliniat. 4.2. Crochiuri Fiecare student va include în mapă propriile sale crochiuri (cel puţin 20), pe hartie de desen format A3. Aceste desene vor fi cele ale unui obiect (mobilier, utilaj, etc.- se va alege cu acordul indrumatorului) din interiorul constructiei/incintei relevate (cel putin 10), cat si cele ale interiorului locuintei alese (cel putin 10). Acestea vor fi reunite intr-o mapa individuala. Fiecare dintre crochiuri, prezentate in original vor trebui sa poarte numele studentului autor. In ceeace priveste obiectul reprezentat: Se va urmarii intelegerea obiectului, ale determinarilor sale functionale, reprezentarea corecta a acestuia, a partilor sale componente, cu mijloacele perspectivelor explodate, schemelor explicative, detalii caracteristice, indicatii de materiale etc. Aceste planse vor fi completate de unele de atmosfera, de expresie plastica, unde se va pune accentul asupra emotiei transmise de obiectul respectiv. In ceeace priveste perspectivele de interior: Aceste reprezentari, imagini, fac parte din categoria imaginilor expresive, de atmosfera in care accentul se pune mai mult pe functia lor poetica si mai putin pe cea stiintifica de informare. Tehnica acestor crochiuri este la alegere, dar NU pe computer, si bineinteles, adecvata scopului ales. 4.3 Descrierea Fiecare student avand la dispozitie maximum 5 pagini A4 ( arial, corp 10 leading 12) va face o descriere de atmosfera, emotionala a unui interior din constructia aleasa. Atentie, aceasta descriere nu va fi una arhitectural-didactica, statistic informativa, ci una de atmosfera, ca si cum cel care o realizeaza este
un scriitor ce incearca sa transmita cat mai sugestiv cititorilor sai ceeace simte in fata interiorul respectiv. Fiecare din aceste descrieri, , va avea pe ultima pagina imaginea interiorului respectiv. Aceasta decriere, inclusa deasemenea in mapa va fi legata si va avea pe prima pagina/ coperta, numele autorului, denumirea constructiei si a incaperii al carei interior este descris. 5. Criterii de evaluare - înţelegerea obiectului studiat exactitatea şi calitatea reprezentării grafice activitatea avuta la atelier, si in cadrul grupei (atentie se cer minimum 6 corecturi!) 6. Desfăşurarea releveului Luni, 4 octombrie, atelier şi Muzeul Satului - prezentarea exerciţiului şi formarea echipelor - prezentarea noţiunilor teoretice necesare (tehnica relevării, principii de reprezentare, concepţia grafică a planşelor) - repartizarea obiectivelor de studiat La prima întalnire de la Muzeul Satului grupele vor fi însoţite de preparatori şi asistenţi. În funcţie de programul stabilit de comun acord, preparatorii şi asistenţii vor îndruma şi verifica pe parcurs în Muzeul Satului şi în ateliere - activitatea studenţilor. Luni, 1 noiembrie, atelier, 9.30h - predarea şi prezentarea în atelier a releveelor. 7. Bibliografie Aceasta tema se bazeaza in principal pe tema realizata de Sef lucr. drd. arh. Dan MARIN pentru Departamentul Bazele Proiectării - Catedra anului I - Anul universitar 2007 - 2008 1. CHING, F. - “Architectural Graphics”, New York, 1985 2. IONESCU, G. - “Istoria arhitecturii în România”, Bucureşti, 1982 3. IONESCU, G. - “Arhitectura populară în România”, Bucureşti, 1971
10
4. PANOIU, A. - “Din arhitectura lemnului”, Bucureşti, 1977 5. PETRESCU, P., DAMBOIANU A. - “Arhitectura din Muzeul Satului”, Bucureşti, 1956 6. STOICA, G. - “Arhitectura interiorului locuinţei ţărăneşti”, Râmnicu-Vâlcea, 1974 4. NORBERG - SCHULZ, Christian - “Systeme logique de l’architecture”, Liege, 1998
Semestrul 1 - EXERCIŢIUL 2 Design - proiectarea unui set de ceai sau de cafea Al doilea exerciţiu al anului 1 este legat de introducerea in conceperea si proiectarea de lucruri cu valoare functionala, estetica si emotionala, adica, in principal, obiectele arhitecturii si designului. Exerciţiul urmăreşte introducerea unor noţiuni primare legate de relatia stransa ce exista intre ergonomie, funcţiune, material, tehnologie, dar legate si de concepte cum ar fi mesaj vizual, limbaj vizual, compozitie armonie, etc. Exercitiul de fata nu este unul de inovatie de tip “problem solving”, ce, dealtfel, reprezinta preocuparea de baza a designului, ci unul de intelegere a relatiei om-obiect, a nevoilor firesti ce trebuie indeplinite de lucruri, de a fi la indemana, apropiate si “folositoare”. Astfel, se va cauta normalitatea si nu excesul, “banalitatea formala” nefiind un neajuns ci mai degraba o calitate, asta neinsemnand ca formele obtinute vor fi lipsite de calitati estetice sau, in ultima instanta, de inovatie functionala. Se va investiga in zona tuturor simturilor, obiectul studiului fiind unul care solicita mai deplin din acest acest punct de vedere (tactil, olfactiv, etc) Se va acorda o atentie deosebita detaliului. Deasemenea, se vor dezvolta cunoştinţele dobândite la exerciţiul anterior legate de reprezentarea în codul desenului proiectiv, în sensul unor desene tehnice apropiate de cele ale proiectului de execuţie. 1. Tema Tema exerciţului este proiectarea unui set de cafea, sau de ceai, cu capacitate dată: volumul ceainicului este de 1 litru, al cafetierei este de 0.5 l, iar volumul canii este intre 0.15 - 0.25 l, in functie de destinatie (ceai, cafea). Astfel, acesta va cuprinde ceainicul (cafetiera) şi 4 cani cu farfurioare.
11
Nu fac parte, din piesele ce sunt obligatorii studiului de fata, zaharnita si recipientul pentru lapte. Acestea, insa, pot fi studiate cu acordul indrumatorilor de grupa. Materialul din care acestea vor fi realizate va fi porţelanul alb (sau ceramica obisnuita finisata alb), fară nicio altă intervenţie decorativa pictata. Astfel, forma se va exprima prin ea insasi fara ajutorul culorii sau a altor modele pictate-imprimate. 2. Obiective didactice si criterii de evaluare Ergonomia, calitatile senzoriale ale obiectului Buna relatie intre forma-material-tehnologie Estetica, rafinamentul, subtilitatea mesajului vizual. Unitatea pieselor, apartenenta la un “set”. Buna reprezentare in codul desenului tehnic. Paginarea si aspectul grafic al planselor, atat al celor tehnice cat si a celei de prezentare. Activitatea avuta la atelier, si in cadrul grupei (atentie se cer minimum 6 corecturi!) 3. Conţinutul proiectului Într-o mapă format A2 (420 x 594) vor fi incluse următoatele piese, realizate manual, fara ajutorul computerului, in cele doua faze: 3.1 (faza 1) Mapa de documentare format A4 Mapa de documentare va contine un studiu cat mai complet legat de produse existente, incercandu-se a se surprinde cat mai multe informatii, legate de materiale, tehnologie, functiune, dimensiuni, relatia obiectelor cu momentul aparitiei lor, cu obiceiurile si cu modul de viata caracteristice epocii si culturii respective, designerii ce le-au creeat etc. Se vor studia marii creatori din acest domeniu dar si obiectele fără designer cunoscut. Aceasta mapa va fi formata din desene si note personale de documentare si nu doar “printuri”. Astfel, unele din aceste desene vor trebui sa reprezinte: a. Intr-o maniera sintetica, schematica, diferitele solutii arhetipale, prototipurile solutiilor existente de-a lungul timpului. b. Evidentierea generalitatilor prin detalii, schite, note explicative c. Evidentierea particularitatilor obiectului studiat prin detalii, schite, note explicative
12
d. Releveul scara 1/1 (plan vedere si sectiune) al unei cani de ceai sau de cafea si farfurioara acesteia, obiecte ce vor fi aduse, (vor insoti releveul) la corectura la atelier. 3.2 (faza 2) Planşe Planşele, redactate (nu cu ajutorul computerului) în tuş negru sau în creion grafit negru (varianta tehnica va fi stabilita de comun acord cu indrumatorii de grupa), pe hârtie albă, format A2, paginat vertical, vor conţine urmatoarele desene tehnice: planul, vederea in plan a tuturor obiectelor – desen/desene cu cote scara 1:1 vederi (frontala, laterala) ale tuturor obiectelor - desen/desene cu cote scara 1:1 sectiuni verticale ale tuturor obiectelor - desen/desene cu cote scara 1:1 macheta ceainicului scara 1:1 (la corectura se va si pe studia pe macheta, macheta studiu). sectiuni de detaliu acolo unde sunt necesare pt definirea formei diferitelor parti ale obiectelor Deasemenea se va realiza o plansa de prezentare format 50/70. Aceasta va indeplini calitatile unei imagini plastice, seducatoare, realizata intr-o tehnica la alegere dar NU LA COMPUTER. Numărul de planşe este determinat de necesitatea prezentării cât mai complete a obiectului Fiecare planşă va avea înscris în partea din dreapta jos, numele studentului autor. 4. Desfăşurarea proiectului 4.1 Faza 1 Mapa de documentare Predare luni 13.12.2010 4.2 Faza 2 Predare 24.01.2011
5. Recomandari Gura de scurgere trebuie sa aiba o configuratie care sa favorizeze curgerea lina, fara turbulente a lichidului si fara prelingeri. Capacul trebuie sa nu cadă atunci când se toarnă ceaiul. Ceaiul (sau cafeaua) nu trebuie să curgă pe sub capac, atunci când este turnat la un unghi abrupt. Orificiul dintre corpul ceainicului si gatul de scurgere trebuie să fie sub nivelul lichidului (maxim) astfel încât circularea aerului din partea de sus a ceainicului să nu răcească prematur lichidul. Orificiul dintre corpul ceainicului si gatul de scurgere trebuie să fie ataşat corpului ceainicului într-o poziţie ridicată faţă de partea de jos, pentru a păstra frunzele de ceai pe fundul ceainicului. Deschiderea cu capac trebuie să fie suficient de mare pentru a permite frunzelor de ceai (pliculetelor) să fie introduse şi scoase. Aceasta ar putea include o strecuratoare de ceai detaşabilă. Toarta nu trebuie să obstrucţioneze deschiderea capacului, astfel încât ceainicul să poată fi umplut usor. Toarta poziţionata peste deschidere are dezavantajul de a favoriza condensarea aburului din ceainic (atâta timp cât capacul nu este pus la loc) şi de a o face alunecosa. Baza ceainicului ar trebui să aiba o scobitură, să stea astfel pe o margine, mai degrabă decât pe o suprafaţă mare care ar permite căldurii să treacă la suprafaţa suportului si care ar crea probleme si din punct de vedere al stabilitatii. Poziţia şi forma toartei trebuie să ia în considerare volumul (greutatea) ceainicului, ea trebuie sa fie asezata cat mai aproape de centrul de greutate. Toarta trebuie să te protejeze de o parte din căldura ceainicului, printr-o forma si distanta adecvate. 6. Bibliografie - Porcelain (Ceramics Handbooks), Autor Jack Doherty, editura: A & C Black Publishers Ltd (Iunie 28, 2002) - 500 Teapots: Contemporary Explorations of a Timeless Design, Editor Suzanne Tourtillott, editura: Lark Books (Octombrie 28, 2002) -Contemporary Studio Porcelain, Autor Peter Lane, editura: University of Pennsylvania Press; 2nd edition (Octombrie 28, 2003)
Semestrul 2 - EXERCIŢIUL 3 Arhitectura – amenajarea unei locuinte existente Al treilea exerciţiu al anului 1 este legat de introducerea in proiectarea de arhitectura. Acest exercitiu dezvolta notiunile de proiectare dobandite la exercitiul 1 (releveu Muzeul Satului) dar si cele dobandite la exercitiul 2 (proiectarea unui set de ceai/cafea). Exerciţiul urmăreşte: 1 Introducerea de notiuni primare legate de tehnica constructiva, principii structurale, functiune si forma, legatura stransa ce exista intre acestea si teoria arhitecturii, in general, si a arhitecturii moderne, in particular. 2 Introducerea in istoria si problematica arhitecturii moderne, motivele aparitiei sale, cat si principalele sale momente doctrinare (Ruskin, Violet le Duc, Auguste Peret, Adolf Loos, Le Corbusier si planul liber, cele cinci principii derivate din acesta etc). 3 Introducerea unor noţiuni primare legate de spatiile locuirii: dimensiunile si gabaritele principale ale diferitelor tipuri de spatii/functiuni in relatie cu dimensiunile mobilierului si felul de organizare specific. 4 Introducerea unor noţiuni elementare legate de expresia arhitecturii, plastica volumelor, fatadelor, dar si a interiorului: finisaje, expresia mobilierului, iluminare, psihologie, ambianta, armonie, unitate, etc. Deasemenea, se vor dezvolta cunoştinţele dobândite la exerciţiile anteriore legate de reprezentarea în codul desenului proiectiv, dar si de expresie arhitecturala inzestrate cu putere de sugestie, valoare plastica, etc. 1. Tema Tema exerciţului este amenajarea, mobilarea unei locuinte unifamiliale reprezentative pentru istoria arhitecturii romanesti moderne: vila ing. Bunescu 1932-1933, realizata de marele arhitect roman Horia Creanga in Bucuresti (Aleea Alexandru). 2. Obiective didactice si criterii de evaluare Introducerea in istoria, doctrinele, teoria si fenomenele legate de arhitectura si designul moderne.
Buna intelegere si insusire a functiunii spatiilor locuintei, a relatiei lor cu utilizatorul, ergonomia acestora. Insusirea, invatarea principalelor tipuri de mobilare, gabaritele principalelor piese de mobilier ale locuintei, relatia acestora cu gabaritele spatiilor ce le adapostesc, spatii si gabarite minimale. Expresia plastica, ambianta, rezultata in urma amenajarii propriuzise. Calitatea, valoarea plastica, in codul desenului expresiv de arhitectura. Buna reprezentare in codul desenului tehnic. Paginarea si aspectul grafic al planselor (compozitia acestora), atat al celor tehnice, cat si a celor de prezentare. Activitatea avuta la atelier, lucrul in cadrul atelierului, prezenta si audierea prelegerilor sustinute de cadrele didactice. Atentie, se cer minimum 8 corecturi! 3. Conţinutul proiectului Într-o mapă format 70/100 vor fi incluse următoatele piese, realizate manual, fara ajutorul computerului, in cele doua faze: 3.1 (faza 1) Se vor realiza planurile nivelurilor 1 si 2 (parter si etaj) mobilate si cotate (cote principale) la “teuecher” in creion pe foita (nu pe calc!) scara 1/50. Se va lucra ingrijit, foita se va lipi pe hartie alba de desen, format 70/100. Fiecare planşă va avea înscris în partea din dreapta jos, numele studentului autor. Se va citi obligatoriu, intensiv, cu un grad mare de atentie si de intelegere (se va verifica aceasta lectura la corectura si la panou) “Arhitectura Moderna” de Marcel Melicson, insistandu-se pe arhitectura europeana, si pe doctrine (vezi bibliografia). 3.2 (faza 2) Se va realiza un studiu de documentare despre mobilierul modern scandinav (vezi faza 3.3), cu imagini si detalii despre autori, obiecte, dimensiunile obiectelor de mobilier, etc. 3.3 (faza 3) Se va realiza un proiect de amenajare pentru urmatoarele spatii: in zona de zi - camera de zi si sufrageria in zona de noapte - dormitorul matrimonial. Pentru aceste trei spatii se va folosi un mobilier anume ce apartine unei anumite perioade si zone
geografice. Aceasta alegere reprezinta chiar situatia reala in care se gaseste casa astazi: proprietarul actual este un colectionar al acestui stil de mobilier. Este vorba de mobilierul modern scandinav de lemn reprezentat de designeri de seama cum ar fi: Kaare Klint, Mogens Koch, Finn Juhl, Hans Wegner, Borge Mogensen, Bruno Mathson, Ole Wanscher Vilhelm Lauritzen, Peter Hvidt, Arne Vodder si nu in ultimul rand Alvar Aalto. Se va analiza relatia stilistica intre stilul de arhitectura al casei si aceasta perioada stilistica (mobilierul modern scandinav) in designul de mobilier. Deasemenea se vor alege corpurile de iluminat (Poul Heningsen sau altii) cat si alte obiecte ce pot imbogatii arhitectura de interior si ambianta. Se vor realiza, pe hartie alba de desen, semiciocan, format 70/100, intr-o tehnica la alegere, (NU la computer), dar bineinteles adecvata scopului ales: Planurile si desfasuratele tuturor peretilor acestor incaperi, in care se vor reprezenta obiectele alese! (imaginea acestora atat in plan cat si in elevatii) scara 1/20. Una sau mai multe planse in care se vor prezenta (caserat) imaginile obiectelor alese (fotografii), insotite de dimensiunile acestora, (scheme desenate), autor si data aparitiei. Minimum doua perspective (camera de zi si sufrageria). Numărul de planşe este determinat de necesitatea prezentării cât mai complete a amenajarii. Fiecare planşă va avea înscris în partea din dreapta jos, numele si grupa (necesar si suficient) studentului autor. 6. Bibliografie Marcel Melicson, Arhitectura moderna, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 1975 Nikolaus Pevsner, e Sources of Modern Architecture and Design, ames & Hudson Nikolaus Pevsner, Pioneers of Modern Design: From William Morris to Walter Gropius, Penguin Art & Architecture O Banham, eory and Design in the First Machine Age, MIT Press; 2 edition Radu Patrulius, Horia Creanga omul si opera, Editura Tehnica 1980 (un colectiv de autori), 1892-1992 Centenar Horia Creanga, Editura Uniunii Arhitectilor 1992 Luminita Machedon, Ernie Scoffham, Romanian Modernism: e Architecture of Bucharest, 1920-1940,
e MIT Press; illustrated edition edition (May 28, 1999) Ernst Neufert, Manualul arhitectului, elemente de proiectare si de constructie Aluthus S.A. 2003 Klaus Jurgen Sembach, Gilles Neret, Gabrielle Leuthauser, Peter Gossel, Twentieth century furniture design. Taschen 2002 Penny Sparke, A Century of Design: Design Pioneers of the 20th Century Mitchell Beazley London 1999
Semestrul 2 - EXERCIŢIUL 4 Design-problem solving: corp de iluminat Al patrulea exerciţiu al anului 1 este legat de introducerea in ceeace inseamna problem solving design. Acest exercitiu dezvolta notiunile de proiectare dobandite la toate exercitiile anterioare, dar cu precadere pe cele dobandite la exercitiul 2 (proiectarea unui set de ceai/cafea). Reamintim ca daca la acel exercitiu se urmarea printre altele introducerea unor notiuni de ergonomie, tehnologie si de estetica, acest exercitiu le subsumeaza si merge mai departe in ceeace inseamna activitatea de baza a designul de produs adica rezolvarea problemelor, ceeace se numeste “problem solving”. Mentionam din capul locului ca acest exercitiu este o introducere, un prim contact cu acest domeniu mult mai larg mult si mai complex, ca urmare nu detaliem aici ceea ce din punct de vedere teoretic se va dezvolta la disciplinele teoretice si la atelierul de design de-a lungul anilor universitari. Exerciţiul urmăreşte: Înţelegerea obiectului de la care se porneşte, detectarea calităţilor sale şi reflectarea acestora în proiectul propus de student. O buna intelegere a relatiei directe functie-forma, in contextul unei economii a mijloacelor Rezolvarea unei probleme reale, satisfacerea unei nevoi (sursa de iluminat mobila pe verticala). Dezvoltarea capacitatii de intelegere si de rezolvare conceptuala dar si in proiect a problemelor tehnice. Expresivitatea obiectului final şi legătura lui cu un context de amplasare.
Corectitudinea acurateţea şi expresivitatea reprezentării în codul desenului proiectiv, corectitudinea şi expresivitatea prezentării proiectului. 1. Tema Tema exerciţului este realizarea unui corp de iluminat, cu bec economic, pornind de la o capodopera din istoria designului si anume de la corpul de iluminat “Parentesi” semnat de celebrul designer italian Achile Castigllioni si Pio Manzu in 1971. Sub nici o forma nu se doreste un exercitiu de styling! Se cere o rezolvare asemanatoare corpului de iluminat “Parentesi” in ceea ce priveste ingeniozitatea, simplitatea, puritatea formala si de aici expresivitatea rafinata si elocventa. Astfel se cere realizarea proiectului unei lămpi mobile pe verticală, care să aibă posibilitatea de a fi reglată, intre 0.00m si 2.40m. Se cere folosirea exclusivă a lămpii alimentate cu fir electric, becul economic (este interzisă folosirea de acumulatori). 2. Obiective didactice si criterii de evaluare Insusirea, invatarea principalelor notiuni legate de ceeace inseamna o abordare de tip problem solving. Introducerea in problematica legata de functiunea iluminatului artificial, a “corpului de iluminat”, a relatiei sale cu utilizatorul, ergonomia iluminatului dar si a corpului de iluminat in particular. Introducerea in istoria, doctrinele, teoria si fenomenele legate de designul epocii moderne. Ingeniozitatea, simplitatea, economia de mijloace in ceeace priveste solutia gasita pentru acesata problema Expresia plastica. Calitatea, valoarea plastica, in codul desenului expresiv de arhitectura. Buna reprezentare in codul desenului tehnic. Paginarea si aspectul grafic al planselor (compozitia acestora), atat al celor tehnice, cat si a celor de prezentare. Activitatea avuta la atelier, lucrul in cadrul atelierului, prezenta si audierea prelegerilor sustinute de cadrele didactice. Atentie, se cer minimum 8 corecturi!
3. Conţinutul proiectului Într-o mapă format 70/100 vor fi incluse următoatele piese, realizate manual, fara ajutorul computerului, in cele doua faze: 3.1 (faza 1) Se va realiza un studiu de documentare despre designul fratilor Castiglioni si a acestui obiect in special, cu imagini si detalii despre, obiecte, motivele, de ordin doctrinar, nevoi, etc. care au stat la baza realizarii acestor obiecte. 3.2 (faza 2) Proiectul propriuzis va contine: - toate vederile obiectului, randate, cotate, sc. 1:1 pe zone şi sc. 1:10 şi 1:5, după caz, cu obiectul întreg. - minim o secţiunie caracteristica nerandata, cotata, sc.1:1, care să treacă obligatoriu prin bec şi fasung. - O axonometrie izometrică randată, sc. 1:10 sau 1:5 după caz. - detalii semnificative, obligatoriu două detalii ale sistemului de prindere, sc.1:2, nerandate, cotate. - detalii desenate de mână, scara la alegere, axonometrice sau în perspectivă, minim zece, care să reprezinte porţiuni din obiect, explicitarea sistemelor de prindere şi a altor aspecte care ajută descrierea lui. Proiectul se va realiza, pe hartie alba de desen, semiciocan, format 70/100, intr-o tehnica la alegere, (NU la computer), dar bineinteles adecvata scopului ales: Numărul de planşe este determinat de necesitatea prezentării cât mai complete a obiectului propus. Fiecare planşă va avea înscris în partea din dreapta jos, numele si grupa (necesar si suficient) studentului autor. 5. Bibliografie www.achillecastiglioni.it/ www.moma.org/interactives/.../castiglioni/ Sergio Polano Achille Castiglioni complete works, Phaidon 2002
Semestrul 1 PROIECT DE VERIFICARE: Carafă şi pahar din sticlă Se cere proiectarea unei carafe pentru apă (cu toartă) şi a unui pahar ce fac parte din acelaşi set, ambele obiecte fiind realizate din sticlă transparentă. Capacitatea carafei este de 1 litru. Paharele trebuie să aibă capacitatea corespunzătoare celor de apă. Proiectul va fi prezentat într-o tehnică la alegere, alb negru sau policrom, pe un format de hartie albă 70x50 cm, (paginare pe orizontală). Se cere (piese obligatorii): 1. Vederea de sus (in plan), a carafei şi paharului (alăturate, paharul lăngă carafă, astfel încât să fie uşoară citirea ambelor obiecte), cu cote, sc.1:1; 2. Vederea reprezentativă a ansamblului (carafa plus pahar) valorată (cu umbre), cu cote, sc.1:1; 3. Secţiune verticală caracteristică prin carafă, respectiv pahar, cu cote, sc.1:1. În funcţie de compoziţia planşei şi de spatiul disponibil pot fi desenate elemente noi faţa de cele obligatorii, elemente care sa faciliteze inţelegerea obiectelor şi să intregească demersul (schiţe, perspective, detalii). Paginarea se va face pe orizontală, astfel: In partea din stanga jos se va aseza planul. In partea din stanga sus se va aseza vederea.. In partea dreaptă sus secţiunile. Paharul se va pozitiona in stanga carafei iar carafa va avea toarta in partea dreaptă. Diametrul maxim al carafei va fi de 12cm (petru a avea loc intr-un raft de frigider). Criterii de notare: Respectarea strictă a tuturor cerinţelor obligatorii de temă; Adecvarea formei propuse la funcţiune/folosire (ergonomie, buna curgere, buna spălare, etc.), material, tehnologie; Estetica, rafinamentul, expresia vizuala corespunzatoare;
-
Apartenenţa stlilistică la un set, carafă si pahar/pahare. Corectitudinea reprezentării în codul desenului proiectiv/tehnic. Expresivitatea plastică a reprezentării, sugerarea materialelor, compoziţia planşei.
Durata: ora 09.00 - 18.00 Numele studentului nu se va trece pe planşa! Pe planşă se va trece numarul studentului de către cadrele didactice. Planşele se semneaza si se ştampileaza de catre cadrele didactice pană la maxim ora 10.00, planşele nu se inlocuiesc! Nu se admite indrumare, proiectul fiind individual si are valoarea unui examen.
Semestrul 2 PROIECT DE VERIFICARE: amenajarea unei locuinţe existente Se cere amenajarea, mobilarea unei locuinţe (apartament cu doua camere din cadrul unei locuinte colective). Se va realiza un proiect de amenajare pentru următoarele spaţii: cameră de zi si dormitorul. Pentru aceste spaţii se va propune o mobilare folosindu-se piese de mobilier amenajare si decorare (covoare, draperii, perdele, corpuri de iluminat, tablouri, obiecte) astfel incat arhitectura sa fie apreciata atat din punct de vedere functional dar si din punct de vedere al crearii unei atmosfere si a unei ambiante. Proiectul va fi prezentat într-o tehnică la alegere, studentul o va alege pe aceea care i se pare ca este cea mai convingatoare (NU la computer), alb negru sau policrom, pe un format de hârtie albă 50x70 cm, (paginare pe verticală). Se cere (piese obligatorii): 1. Planul încăperilor, în care se vor reprezenta obiectele propuse! (imaginea acestora în plan) scara 1/20; 2. O perspectivă din camera de zi. 3. O perspectivă din dormitor. (Perspectivele se vor redacta de asa maniera incat se se ilustreze cat mai bine atmosfera dorita, cu toate elementele de ambianta necesare)
4.
Daca se considera necesar alte desene perspective, detalii care intregesc atmosfera.
Criterii de notare: Respectarea strictă a tuturor cerinţelor obligatorii de temă; Buna înţelegere şi însuşire a funcţiunii spaţiilor locuinţei, a relaţiei lor cu utilizatorul, ergonomia acestora; Redarea corectă a principalelor tipurilor de mobilare, gabaritele principalelor piese de mobilier ale locuinţei, relaţia acestora cu gabaritele spaţiilor ce le adăpostesc, spaţii şi gabarite minimale; Expresia plastică, ambianţa, rezultată în urma amenajării propriuzise; Calitatea, valoarea plastică, în codul desenului expresiv de arhitectură; Corectitudinea reprezentării în codul desenului proiectiv/tehnic; Paginarea şi aspectul grafic al planşelor (compoziţia acestora), atât al celor tehnice, cât şi a celor de prezentare. Durata: ora 09.00 - 18.00 Numele studentului nu se va trece pe plansă! Pe plansă se va trece numărul studentului de către cadrele didactice. Planşele se semnează şi ştampilează de către cadrele didactice până la maxim ora 10.00, planşele nu se înlocuiesc! Nu se admite îndrumare, proiectul fiind individual şi are valoarea unui examen.
ANUL I STUFO Semestrul 1 –Prezentare generala a temelor 1, 2, 3,4 Exercitiu compozitional policrom Primul exerciţiu de studiu al formei in anului 1 reprezintă o primă introducere în problemele specifice compoziţiei, cat si ale teoriei culorii, acestea urmand a fi aprofundate de-alungul studiilor universitare la disciplinele teoretice dar nu numai. Se studiaza procedee compozitionale traditionale specifice artelor vizuale cum ar fi ritmul, alternanţa, dominanta, centrul de interes, mai multe centre de interes, compoziţie închisă, compoziţie deschisă, trasee regulatoare, tramă etc. Deasemenea se vor studia cateva din legile de baza ale psihologiei gestaltiste. In ceeace priveste culoarea se vor studia deasemenea principiile fundamentale, primare, teoria culorii urmand a fi aprofundata si mai departe de-a lungul studiilor universitare 1. Compozitie, definitie “Geografia interioara a mesajului vizual” (Introducere în analiza imaginii, editura All,1998) “Intotdeauna ochiul urmeaza caile care i-au fost inlesnite in lucrare” Paul Klee. (Hassan, Yvonne, Paul Klee şi picture modernă, ed. Meridiane, 1999) Principiile compozitionale stau la baza oricarei creatii artistice, fie ca este vorba de muzica, literatura, sau de domeniul larg al artelor vizuale. In ceeace priveste aceasta ultima categorie, de-alungul vremii s-au dezvoltat procedee specifice fiecarei arte in parte dar si fiecarei perioade stilistice. Cu toate ca aceste diferente exista, unele principii fundamentale sunt comune atat diferitelor arte si subspeciilor acestora, cat si diferitelor perioade stilistice (cu unele exceptii, vezi deconstructivismul). 2. Obiective didactice generale 2.1 Cunoasterea si aprofundarea, diferitelor tipuri de compozitie si a notiunilor, procedeelor compozitionale fundamentale fundamentale
trama compozitionala, scheletul compozitional simetrie/asimetrie echilibru compozitie inchisa, compozitie deschisa dominanta, dominanta de culoare centru de interes compozitia cu un centru de interes, compozitia cu mai multe centre de interes. registre orizontale, verticale notiuni legate de semnificatia si de raspunsul pe care aceste tipuri si procedee compozitionale il au la nivelul receptorului, destinatarului: static/dinamic, stabil instabil, sever, auster, monumental, prietenos, apropiat, degajat,etc 2.2 Cunoasterea si aprofundarea notiunilor generale ale teoriei culorii Aditiv, substractiv Culori primare, culori secundare, tertiare. Culori complementare Saturatie Luminozitate, valoare Tente rupte Contrastele de culoare (Itten). Notiuni legate de semnificatia si de raspunsul pe care aceste tipuri si procedee compozitionale il au la nivelul receptorului, destinatarului: aproape/ departe (efectul spatial al culorilor), cald/rece (efectul termodinamic al culorilor), efectele fiziologice, efectele psihologice, emotionale, (bucurie tristete, nervos, liric duios agresiv etc.), notiuni legate de simbolistica culorilor Invatarea denumirilor profesionale consacrate ( alb de titan, galben ocru, galben citron, albastru ceruleum, etc, si NU a celor de tipul rosu coca-cola, grej, etc.) 3. Bibliografie generala Josef Muller Brockmann “Grid Systems in Graphic Design”, ed. Arthur Niggli 2001 Willy Kunz “Typography: Formation +Transformation”, ed. Arthur Niggli 2004 Bouleau Charles, “Geometria secretă a pictorilor”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1979 Rudof Arnheim “Arta si perceptia vizuala” Editura Meridiane, Bucureşti
Camilian Demetrescu, “Culoarea–suflet şi retină”, Editura Meridiane, 1985 Hassan Yvonne, “Paul Klee şi pictura modernă”, Editura Meridiane, 1999 Johannes Itten, “e elements of color” Wiley 1970
Tema 1 sem 1 Compozitia simetrica in diferite ipostaze Avand la dispozitie litere (elementele compoziţionale) ce fac parte din caracterele de litera (Avantgarde si Garamond), si folosindu-se minimum 5 din fiecare caracter, din primele 10 (A sau a, B sau b, C sau c, D sau d, E sau e, F sau f, G sau g, H sau h, I sau I, J sau j) ale alfabetului, (deci minimum 5 din garamond si minimum 5 din Avant Garde) la o dimensiune (corp de litera), majuscula sau “de rand”, alese de student, se va realiza o compozitie simetrica pe o trama rectangulara deasemenea stabilita de student. NU se va interveni, nu se va interpreta designul originar al literelor! NU se vor realiza litere tridimensionale sau alte tranfigurari ale caracterelor originare! 4. Conţinutul exercitiului 9 compozitii policrome, format A5 (aproximativ proportional cu 50/70), net diferentiate intre ele. Acestea vor parcurge contrastele lui Itten (cele 6 fara cel simultan) si gama simpla, etc. Acesta propuneri “reprezinta schitele”, machetele unor panouri decorative mai mari, cu dimensiunea 50/70 cm. 5. Tehnica de realizare Schitele se vor realiza in tempera, in tente plate, pe hartie semiciocan ce se vor casera integral pe un panou rigid de mucava format 50/70 (deci vertical!). 6. Criterii de evaluare Diversitatea rezolvarilor si solutiilor diferite ca raspuns la aceiasi problema Calitatea compozitiei, lipsa ambiguitatii, armonia
Respectarea tramei compozitionale Aspectul si tinuta panoului Activitatea avuta la atelier, si in cadrul grupei (atentie se cer minimum 3 corecturi!)
6. Criterii de evaluare Diversitatea rezolvarilor si solutiilor diferite ca raspuns la aceiasi problema Calitatea compozitiei, lipsa ambiguitatii, armonia Respectarea tramei compozitionale Aspectul si tinuta panoului Activitatea avuta la atelier, si in cadrul grupei (atentie se cer minimum 3 corecturi!)
Tema 2 sem 1 Compozitia asimetrica in diferite ipostaze
Tema 3 Panou compozitional decorativ rezolvat intr-o compoziţie simetrica
Avand la dispozitie litere (elementele compoziţionale) ce fac parte din caracterele de litera (Avantgarde si Garamond), si folosindu-se minimum 5 din fiecare caracter, din primele 10 (A sau a, B sau b, C sau c, D sau d, E sau e, F sau f, G sau g, H sau h, I sau I, J sau j) ale alfabetului, (deci minimum 5 din Garamond si minimum 5 din Avant Garde) la o dimensiune (corp de litera), majuscula sau “de rand”, alese de student, se vor realiza mai multe variante de compozitie simetrica pe o trama rectangulara deasemenea stabilita de student. NU se va interveni, nu se va interpreta designul originar al literelor! NU se vor realiza litere tridimensionale sau alte tranfigurari, deformari ale caracterelor originare!
Avand la dispozitie litere (elementele compoziţionale) ce fac parte din caracterele de litera (Avantgarde si Garamond), si folosindu-se minimum 5 din fiecare caracter, din primele 10 (A sau a, B sau b, C sau c, D sau d, E sau e, F sau f, G sau g, H sau h, I sau I, J sau j) ale alfabetului, (deci minimum 5 din garamond si minimum 5 din Avant Garde) la o dimensiune (corp de litera), majuscula sau “de rand”, alese de student, se va realiza o varianta de compozitie simetrica pe o trama rectangulara deasemenea stabilita de student. Exercitiul acesta reprezinta, fata de cele anterioare care aveau caracterul unor machete, schite, propuneri compozitionale, imaginea finala, la scara mare, un panou decorativ care in aceasta forma si la aceasta dimensiune (50/70 cm) va fi amplasat la inaltimea ochiului pe un plan vertical. NU se va interveni, nu se va interpreta designul originar al literelor! NU se vor realiza litere tridimensionale sau alte tranfigurari, deformari ale caracterelor originare!
4. Conţinutul exercitiului 9 compozitii policrome, format A5 (aproximativ proportional cu 50/70), net diferentiate intre ele. Acestea vor parcurge contrastele lui Itten (cele 6 fara cel simultan) si gama simpla, etc. Acesta propuneri “reprezinta schitele”, machetele unor panouri decorative mai mari, cu dimensiunea 50/70cm. 5. Tehnica de realizare Schitele se vor realiza in tempera, in tente plate, pe hartie semiciocan ce se vor casera integral pe un panou rigid de mucava format 50/70 (deci vertical!).
4. Conţinutul exercitiului O compozitie simetrica policroma, un panou decorativ, ce exprima traditia si modernitatea, armoniose prin contrast ale celor doua tipuri de litera alese, Garamond si Avant Garde. 5. Tehnica de realizare Panoul se va realiza in tempera, in tente plate, pe hartie semiciocan ce a fost initial caserata integral pe un panou rigid de mucava format 50/70 (deci vertical!).
6. Criterii de evaluare Expresia plastica - Insusirea notiunilor teoretice compozitionale si cromatice Calitatea compozitiei, lipsa ambiguitatii, armonia Respectarea tramei compozitionale Acuratetea si corectitudinea reprezentarii literelor (reproducerea modelului) Acuratetea reprezentarii (calitatea tentelor plate, cursivitatea delimitarilor) Aspectul si tinuta panoului Activitatea avuta la atelier (atentie se cer minimum 3 corecturi!)
Tema 4 sem 2 Panou compozitional decorativ rezolvat intr-o compoziţie asimetrica Avand la dispozitie litere (elementele compoziţionale) ce fac parte din caracterele de litera (Avant Garde si Garamond), si folosindu-se minimum 5 din fiecare caracter, din primele 10 (Aa Bb Cc Dd Ee Ff Gg Hh Ii Jj) ale alfabetului, (deci minimum 5 din garamond si minimum 5 din Avangarde) la o dimensiune (corp de litera), majuscula sau “de rand”, alese de student, se va realiza o varianta de compozitie asimetrica pe o trama rectangulara deasemenea stabilita de student. Exercitiul acesta reprezinta, fata de cele anterioare care aveau caracterul unor machete, schite, propuneri compozitionale, imaginea finala, la scara mare, un panou decorativ care in aceasta forma si la aceasta dimensiune (50/70 cm) va fi amplasat la inaltimea ochiului pe un plan vertical. NU se va interveni, nu se va interpreta designul originar al literelor! NU se vor realiza litere tridimensionale sau alte tranfigurari, deformari ale caracterelor originare! 4. Conţinutul exercitiului O compozitie simetrica policroma, un panou decorativ, ce exprima traditia si modernitatea, armoniose prin contrast ale celor doua tipuri de litera alese, Garamond si Avant Garde.
5. Criterii de evaluare Expresia plastica Insusirea notiunilor teoretice compozitionale si cromatice Calitatea compozitiei, lipsa ambiguitatii, armonia Respectarea tramei compozitionale Acuratetea si corectitudinea reprezentarii literelor (reproducerea modelului) Acuratetea reprezentarii (calitatea tentelor plate, cursivitatea delimitarilor) Aspectul si tinuta panoului Activitatea avuta la atelier (atentie se cer minimum 3 corecturi!)
ANUL II Anul 2 sem 1 Tema nr 1 Problem solving Corp de iluminat cu poziţie variabilă pe înalţime Dacă exerciţiul de design de obiect ce s-a desfăsurat în anul 1 (setul de ceai), era unul în care se punea accent pe înţelegerea unor nevoi primare ale proiectării cum ar fi ergonomia, funcţiunea, materialul, armonia, estetica şi grija pentru detaliu, desenul tehnic, etc, acest exerciţiu, considerandu-le pe acestea un bun câştigat, se concentrează pe creativitatea soluţionării unei probleme. Astfel, se cere rezolvarea unei probleme funcţionale pornind de la alt obiect consacrat de design al cărui principal merit este rezolvarea unei probleme. De la student se cere o altă soluţie pentru aceeaşi problemă. Corpul de iluminat “parentesi” al lui Achille Castiglioni satisface poziţionarea diferită în orice punct aflat pe o verticală între două limite. Un merit deosebit al acestuia este soluţia deosebit de simplă şi de elegantă pe care Castiglioni o găseşte pentru această problemă. Faza 1 Documentare in zona corpurilor de iluminat cu înălţime variabilă. Se va insista asupra detectarii soluţiilor ce au fost abordate de designeri pentru atingerea acestui scop! Se vor căuta alte sisteme, (de blocaj, de suspendare, etc) ce pot ajuta (fizic dar în primul rând principial) la rezolvarea problemei. Se va preda caiet de documentare. Se va susţine la panou. Faza 2 Se cere o altă soluţie neinsistându-se decât asupra principiului, problemele legate de markenting, tehnologie etc. nu vor fi atinse decât întâmplător, dacă este cazul. Se vor preda toate piesele necesare determinării obiectului, la scară, cotate, cât şi o perspectivă axonometrică. Piesele tehnice vor fi de linie, cele de expresie vor fi randate într-o tehnică la alegere. Redactarea următoarelor piese se va face pe format A2 (420x594):
toate vederile, inclusiv cea de sus, randate, sc.1/1, cotate. minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, sc.1:1, cotate. minim trei detalii caracteristice, sc. 1/1, 2/1, cotate. axonometrie izometrică, randată, sc. 1/1. machetă finală + machetă de studiu ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca instrument în determinarea solutiei si a machetei finale), sc. 1/1. Toate piesele vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii rabătute. Studiul pentru realizarea machetei finale se va face la laboratorul de machete după un program ce aparţine întregii facultăţi. Studentul primeşte individual îndrumare pentru realizarea machetei. Criterii de apreciere şi notare : înţelegerea obiectului, (de la care se porneşte, detectarea calităţilor sale) obiectelor si sistemelor studiate la documentare şi reflectarea acestor informaţii în proiectul propus de student. funcţionalitatea, ingeniozitatea sistemului ce confera mobilitate şi a corpului de iluminat în sine; - adaptarea formei la funcţiune, în sensul exprimarii foarte clare a functiunii si in consecinta expresivitatea plastică a obiectului final. - corectitudinea şi acurateţea reprezentării în cod; - acurateţea şi expresivitatea grafică. NOTĂ : Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop Număr de corecturi obligatorii:6. Prima faza se noteaza. Această notă participă la nota finală într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 20% din notă. Pierderea primei faze reprezintă pierderea proiectului Mapa de schiţe şi corecturi se va preda.
Anul 2 sem 1 Tema nr 2 Grafic design Dacă exerciţiul anterior de “prezentare” cerea doar o imagine specifică unei simulări a obiectului real dar înzestrat şi cu o oarecare putere de seducţie, acest exerciţiu merge mai departe pe această linie şi realizează o introducere în ceea ce se cheamă grafică publicitară dar şi grafic design de informare. Folosindu-se obiectul realizat anterior, se va realiza un afiş de reclamă pentru acesta (persuasiune), care se va situa în zona afişului cu un timp scurt de citire şi un pliant explicativ informativ. Afişul va trebui să convingă prin puterea de seducţie, şi conotaţie (NU este un afiş de informare) pe când pliantul, de tip explicativ, va trebui să cuprindă un material cât mai denotativ (scheme grafice explicative de tipul celor care insotesc produsele text, etc.) Se vor preda ambele piese scara 1/1, realizate obligatoriu pe computer. Pliantul va fi o macheta 1/1. Având în vedere că în semestrul 1 studenţii au beneficiat de cursul “istoria grafic designului”, în care grafica afişului a reprezentat o constantă, se consideră că afişul are un sprijin teoretic real. Criterii de apreciere şi notare : - coerenţa şi calitatea mesajului; - plastica mesajului; - încadrarea în tipologia afişului comercial de promovare; - caracterul informativ al pliantului; - acurateţea şi plastica reprezentării tridimensionale; - unitatea de expresie afiş-pliant; - calitatea tehnică a imaginii. NOTĂ : Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop Număr de corecturi
obligatorii:6. Prima faza se noteaza. Această notă participă la nota finală într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 20% din notă. Pierderea primei faze reprezintă pierderea proiectului Mapa de schiţe şi corecturi se va preda.
Anul 2 sem 2 Tema 3 Reversed design Un scaun “clasic” de lemn Această temă urmăreşte, printre altele, să facă încă un pas pe calea importanţei pe care o are materialul, dar şi felul în care acesta este folosit. Astfel, se vor studia alcătuirile constructive, logica ansamblurilor, probleme legate de rezistenţa şi statica lor, îmbinările specifice, noduri rigide, dimensionare structurală, poziţia elementelor din punct de vedere structural, etc. În scopul înţelegerii acestor chestiuni, se va analiza (şi prin desfacere) un obiect existent la care caracteristica asamblării de elemente să fie evidentă. Un ansamblu clasic de elemente de cele mai multe ori rectilinii, supuse la efort, este scaunul, cel mai răspândit de-a lungul istoriei fiind scaunul de lemn. Fiecare student îşi va alege un scaun “clasic de lemn” în sensul unuia în care alcătuirea este cea arhetipală, şi în care nu intervin tehnologii moderne cum ar fi cele ale materialelor compozite, etc. Acesta va surprinde cel mai bine elemente de logică constructivă simplă: stâlpi-picior şi grinzi-lonjeroane traverse, statica acestor elemente, simpla rezemare, consola (spătarul), noduri etc. Într-o prima fază Se vor analiza principiile ce stau la baza obiectului ales (de ordin static, relaţia cu rezistenţa materialului, etc)! În urma analizei tuturor acestor rezolvări, tehnologiilor de execuţie, etapizare etc se va preda un caiet de documentare).
Se va susţine la panou. În a doua fază se va preda un proiect cât mai complet, mimând un proiect de execuţie, “reversed design”, al scaunului analizat. Se vor preda toate piesele necesare ”de execuţie” scara 1/1 ale scaunului analizat. Acestă reprezentare în codul desenului tehnic, reprezintă cel mai complet şi complex exerciţiu de acest fel, de încolo, toate aceste cunoştinţe considerându-se a fi un bun câştigat. Redactarea următoarelor piese se va face în desen de linie pe format A2 (420x594): toate vederile, inclusiv cea de sus, sc.1/1, cotate. minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, sc.1:1, cotate. minim trei detalii caracteristice, sc. 1/1, 2/1, cotate. axonometrie izometrică, randată, sc. 1/1. Toate piesele vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii rabatute. Criterii de apreciere şi notare : Întelegerea obiectului, a tuturor implicaţiilor ce au condus la apariţia ăi la realizarea sa în varianta aleasă pentru studiu. - însuşirea corectă a tehnicilor de reprezentare şi a noţiunilor de reprezentare în două şi trei dimensiuni; - corectitudinea reprezentării în cod; - coerenţa demersului în sensul unui proiect de execuţie (tehnic); - abilitatea de a surprinde un detaliu în desen; NOTĂ : Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop Număr de corecturi obligatorii:6. Prima faza se noteaza. Această notă participă la nota finală într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 20% din notă. Pierderea primei faze reprezintă pierderea
proiectului Mapa de schiţe şi corecturi se va preda.
Anul 2 sem 2 Tema 4 Redesign (a unui scaun “clasic” de lemn) Dacă exerciţiul precedent a operat, să zicem, în sfera “tehnică”, acest exerciţiu reprezintă o incursiune într-o zonă de filosofia obiectului de design, în zone de dezbatere intelectuală legată de evoluţia societăţii, obiectul ca răspuns al unui anumit moment în istorie, obiectul ca instrument de reprezentare, valoare şi non valoare, kitsch etc. Se va folosi acelaşi scaun “clasic-istoric” al exerciţiului precedent. Într-o primă fază se va face o analiză culturală profundă a sa, în care se va încerca să se surprindă toate caracteristicile de ambianţă socială, de cutume sociale dar şi de cutume tehnice, încadrare stilistică, nevoi specifice momentului respectiv (al apariţiei obiectului sau a prototipului sau). Intr-o prima faza Se va preda un caiet de analiză cu toate aceste caracteristici de istorie şi analiză culturală ale scaunului ales. Se va susţ ine la panou. A doua fază a proiectului va reprezenta o adevarată dezbatere la atelier ce se va face obligatoriu cu toţi studenţii, în care profesorul va juca rolul de moderator. Studenţilor li se va propune aducerea în actualitate, reinterpretarea acelui scaun. Se poate sau nu acest lucru, (reinterpretarea), care sunt riscurile, care sunt modalitaţiele în care se poate realiza acest fapt, atâtea teme de reală dezbatere. În mintea studentului se va forma opinia că obiectele sunt nu doar simple răspunsuri funcţionale ci şi repere culturale, purtatoare de semnificaţie, etc. Se vor analiza cazurile clasice de redesign de scaune, se va detecta “cheia” în care acestea sunt realizate: ironia postmodernă, “citatul” poetic şi evanescent din cele ale lui Stark (ghost), sau, pur şi simplu, reinterpretata, precum scaunul onet al lui Vico Magistretti, etc.
Simultan cu aceste dezbateri se va contura soluţia de redesign. Studentul va preda un scaun ce va ilustra reinterpretarea sa. Aceasta va trebui să fie purtatoarea obligatorie a unui concept şi nu doar o interpretare pur formală a scaunului originar.
Anul 2 sem 2 Tema 5 Promotional design
Plansele vor conţine toate explicaţiile necesare înţelegerii conceptului. Redactarea urmatoarelor piese se va face în desen de linie pe format A2 (420x594): toate vederile, inclusiv cea de sus, randate, sc.1/1, cotate. minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, sc.1:1, cotate. minim trei detalii caracteristice, sc. 1/1, 2/1, cotate. axonometrie izometrică, randată, sc. 1/1. Toate piesele vor contine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii rabatute.
Obiectului i se va găsi un nume (identitate verbală) şi un slogan. Se va propune un simbol grafic.
Criterii de evaluare: Coerenta si creativitatea demersului, a “filosofiei ” ce sta in spatele formei. - corectitudinea şi acurateţea reprezentării în cod. - corectitudinea şi expresivitatea prezentării proiectului. NOTĂ : Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop Număr de corecturi obligatorii:6. Prima faza se noteaza. Această notă participă la nota finală într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 20% din notă. Pierderea primei faze reprezintă pierderea proiectului Mapa de schiţe şi corecturi se va preda.
Cu acest nume şi slogan se va realiza un afis de promovare, 50 x 70 cm, a scaunului pentru un târg internaţional de mobilă de tipul celui de la Milano, afisul fiind destinat amplasarii chiar la standul producatorului in acel targ. Faza 1 Se va studia care este specificul targului de la Milano (vizual, public tinta etc.) Se vor studia materialele publicitare ala expozantilor de la Milana din ultimii ani. Se va preda un caiet de studiu, se sustine la panou. Faza 2 Se va realiza un afis ce se va amplasa la standul expozantului din targ Se va imagina şi un pliant, de preferinţă atipic, de prezentare la acealşi târg de mobilă. Se vor preda, printate, scara 1/1, tehnica obligatorie computer, afişul şi pliantul. - coerenţa şi calitatea mesajului; - plastica mesajului; - încadrarea în tipologia afişului comercial de promovare dar cu specificul unui targ cum este cel de la Milano - caracterul informativ al pliantului; - unitatea de expresie afiş-pliant; - calitatea tehnică a imaginii. NOTĂ : Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop Număr de corecturi
obligatorii:6. Prima faza se noteaza. Această notă participă la nota finală într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 20% din notă. Pierderea primei faze reprezintă pierderea proiectului Mapa de schiţe şi corecturi se va preda.
ANUL III Anul 3 sem 1 Problem solving Obiect la alegerea studentului Acest exerciţiu mai face un pas pe calea demersului de tip problem solving şi a unei analize exhaustive în legatură cu clasa de obiecte din care obiectul face parte: Detectarea problemelor ce apar la o anumita categorie de produse existente şi rezolvarea acestora. Într-o prima faza a proiectului, studentul îşi va alege un obiect, categorie de obiecte, de ex: ochelarii de soare, sau lanternă. Urmează o perioadă laborioasă de cercetare, în care se analizează istoricul obiectului, momentul apariţiei şi autorul (dacă se cunoaşte), salturile evolutive pe care le-a cunoscut obiectul respectiv de-a lungul timpului. Printr-un studiu cât se poate de complet (mai ales cu ajutorul internetului, a forumurilor, blogurilor, diferitelor organizatii, etc) se va incerca detectarea problemelor la un nivel cât mai mare de utilizatori.
Se vor preda: un caiet de analiza în care se vor surprinde toate aceste aspecte cât şi altele considerate necesare de către student. Se va face un studiu comparativ al produselor existente pe piaţă. Releveul obiectului ales Concluzii asupra categoriei de obiecte studiate. Se va pune accentul pe problemele detectate. Caietul de analiza va cuprinde • istoric • apariţie • autori, patente • salturi evolutive (+ influenta apariţiei noilor materiale, tehnologii) • produse similar existente • studiu comparativ (avantaje, dezavantaje, preţuri) • public ţintă (DETALIAT) – din această analiză se stabileşte profilul utilizatorului • detectarea nişelor • tendinţe la nivelul utilizatorilor (social-comportamentale) la nivelul producătorilor (tehnologii, material, moda) • Orice elemente care ajută la o întelegere mai buna a obiectului şi importanţa lui în cadrul istoriei designului ultimilor ani. • Se va insista asupra detectării problemelor la nivel funcţional! Releveul va cuprinde toate datele tehnologice necesare pentru a putea realiza proiectul. În lipsa obiectului. (dificultatea procurării) se va desena de student un “releveu” bazat pe o documentaţie. date despre materialele şi tehnologiile folosite, care dintre ele au fost inovatoare şi care au preluat tehnologii deja existente. Atentie! În lipsa primei faze proiectul se pierde!
În a doua faza, o data ce setul de probleme este detectat, se va trece la rezolvarea acestora.
Mapa de schiţe şi corecturi se va preda.
Se va preda pe format A2 (420x594): toate vederile, inclusiv cea de sus, randate, cotate. minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, cotate. minim trei detalii caracteristice, cotate. axonometrie izometrică, randată. machetă finală + macheta de studiu ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca instrument în determinarea soluţiei şi a machetei finale). Scara proiectului se va alege împreună cu îndrumătorul de atelier. Toate piesele vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii rabătute. Studiul pentru realizarea machetei finale se va face la laboratorul de machete după un program ce aparţine întregii facultăţi. Studentul primeşte individual îndrumare pentru realizarea tehnică a machetei.
Durata proiectului 9 saptamani Faza 1: 3 saptamani, faza 2: 6 saptamani
Criterii de apreciere şi notare : Se va aprecia în primul rand capacitatea soluţiei găsite de a raspunde pachetului de probleme detectate la faza 1. -
coerenta formala si cromatica; corectitudinea şi acurateţea reprezentării în cod; corectitudinea şi expresivitatea prezentării proiectului.
NOTĂ : Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop. Număr de corecturi obligatorii:9. Prima faza se noteaza. Aceasta nota participă la notă finală într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 20% din nota. Pierderea primei faze reprezintă pierderea proiectului.
Anul 3 sem 1 Tema 2 Grafic design si packaging Se va gasi un nume pentru obiectul realizat anterior. Se va realiza un simbol pt acesta (varianta color varianta alb-negru). Se va realiza un ambalaj neconventional, inovator Se va realiza ambalajul obiectului realizat anterior, cât şi grafica aferentă acestuia. Accentul cade pe ambalaj şi nu pe grafică. Faza 1 Se va realiza o cercetare intensă în zona detectarii problemelor majorităţii ambalajelor (din punct de vedere al producator, transportator, utilizator, protecţia mediului şi a resulselor, etc). O amplă documentare în zona ambalajelor atipice. Se va surprinde elementul inovator, funcţionarea lor explicaţii, etc. Se va realiza deasemenea o investigaţie în zona materialelor (altele decât cele obişnuite), folosite la aceste exemple. Se va preda caiet de documentare. Se va susţine la panou. Faza 2 Se va realiza ambalajul accentul punându-se pe inovaţie, răspuns la problemele detectate la faza1, Accentul se va pune asupra acestor aspecte şi nu asupra stylingului. Proiectul propriuzis de ambalaj Se va preda, pe format A2 (420x594): toate vederile, inclusiv cea de sus, randate, sc.1/1, cotate. desfăşurată , sc.1/1, cotată. minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, sc.1:1, cotate.
minim trei detalii caracteristice, sc. 1/1, 2/1, cotate. axonometrie izometrică, randată, sc. 1/1. machetă finală + macheta de studiu ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca instrument în determinarea soluţiei şi a machetei finale), sc. 1/1. Toate piesele vor contine indicaţii de materiale, tehnologii si vor fi cotate. Studiul pentru realizarea machetei finale se va face la laboratorul de machete după un program ce aparţine întregii facultaţi. Studentul primeşte individual indrumare pentru realizarea machetei. Perspective color ale acesteia, scheme de asamblare; Macheta funcţională cât mai aproape de realitate. Criterii de notare: Caracterul inovator ca răspuns la problematica detectată la faza 1. Adaptarea tipului de rezolvare de ambalaj (structură, alcătuire, material, manipulare) pentru obiectul ales (fragil sau nu, greu uşor, mare mic, etc). Grafica, simbolul nu reprezintă decât un element auxiliar ambalajului, nu se va nota decât întro mică masură. NOTĂ : Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop. Număr de corecturi obligatorii:6. Prima faza se noteaza. Această notă participă la nota finală într-o proporlie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 20% din notă. Pierderea primei faze reprezintă pierderea proiectului. Mapa de schiţe şi corecturi se va preda. Durata proiectului 5 saptamani Faza 1: 2 saptamani, faza 2: 3 saptamani
Anul 3 sem 2 Tema 3 Material şi tehnologie De la material şi tehnologie la obiect. Acest exerciţiu îşi propune oarecum un exerciţiu invers dar nu de puţine ori întâlnit în practică: apariţia unui material nou şi/sau tehnologie care rezolvă, nu de puţine ori, probleme ale unor domenii îndepartate de domeniile pentru care a fost creat sau în care şi-a găsit deja o aplicare. În faza 1, studenţii, într-o primă fază de documentare, îşi aleg din domeniul materialelor şi sau tehnologiilor de ultimă oră sau a celor mai putin cunoscute, consacrate, una din acestea, independent de obiectul pe care îl vor face. Se studiază calităţile principale ale materialului/tehnologiei respective, cele care îl inzestrază cu valoare în raport cu altele. Se face un raport comparativ asupra tuturor materialelor asemănătoare, încadrarea într-o anumită clasă-categorie, după mai multe criterii. Se cercetează care sunt domeniile în care materialele asemănătoare şi-au găsit aplicaţii, care ar fi domeniile predilecte de folosire. Se predă un caiet de documentare. În faza 2 se încearcă detectarea unor domenii în care aplicarea respectivei tehnologii/material ar fi surprinzătoare, neaşteptată. Nu se înlătură totuşi cele logic imediate de aplicare. În a doua faza a proiectului studenţii găsesc un domeniu de aplicare a respectivului material, şi realizează un obiect. Exerciţiul este mai dificil din motivele unui drum invers şi al unei multitudini exgerat de mari de obiecte şi nevoi pe care studentul nu le cunoaşte şi nu le poate cuprinde. Cu toate acestea, demersul nu este lipsit de interes şi cu toate neajunsurile unui drum indirect, al unei logici fortate, nenaturale, daca efortul este susţinut rezultatele immediate (obiectul propus) dar şi ale dezvoltării intelectuale ale studentului designer sunt meritorii. Se vor preda toate piesele tehnice şi de prezentare necesare. Redactarea urmatoarelor piese se va face pe format A2 (420x594): toate vederile, inclusiv cea de sus, randate, sc.1/1, cotate. minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, sc.1:1, cotate.
minim trei detalii caracteristice, sc. 1/1, 2/1, cotate. axonometrie izometrică, randată, sc. 1/1. machetă finală + macheta de studiu ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca instrument in determinarea solutiei si a machetei finale), sc. 1/1. Toate piesele vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii rabătute. Studiul pentru realizarea machetei finale se va face la laboratorul de machete după un program ce aparţine întregii facultaţi. Studentul primeşte individual îndrumare pentru realizarea machetei. Criterii de apreciere şi notare: valabilitatea şi ingeniozitatea propunerilor de rezolvări la problemele existente reale; amploarea, rigurozitatea şi actualitatea analizei; raportarea la tehnologiile potenţiale şi viitoare; reprezentarea corectă şi completă în codul desenului tehnic: planuri secţiuni, detalii; corectitudinea şi expresivitatea prezentării proiectului. NOTĂ : Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop. Număr de corecturi obligatorii:6. Prima faza se noteaza. Această notă participă la nota finală într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 20% din notă. Pierderea primei faze reprezintă pierderea proiectului. Mapa de schiţe şi corecturi se va preda. Durata proiectului 9 saptamani Faza 1: 3 saptamani, faza 2: 6 saptamani
Anul 3 sem 2 Tema 4 Design de promovare, grafic design Acest exerciţiu îşi propune sa faca înca un pas pe drumul grafic designului început în anul 2. De data aceasta se va studia grafica digitală de promovare. Folosindu-se obiectul creat la proiectul anterior, dar şi tot demersul ce a stat la baza lui, se va realiza o prezentare pentru ecran în format “pdf ”. Această prezentare, cât mai desluşită cu putinţă, va fi concepută după toate regulile unui discurs vizual structurat, acordându-se mare importanţă felului în care este alcatuită “retorica” sa vizuală. Într-o primă fază, se va preda structura de conţinut în care partea formal-vizuală nu intervine deloc. Se va insista asupra acestei faze. În a doua fază se trece la rezolvarea vizuală propiuzisă. Se va pune accent pe coerenţa de conţinut şi de forma dar şi pe modul în care este realizat din punct de vedere al regulilor compoziţionale şi tipografice însuşite anterior! Deasemenea, un alt criteriu de evaluare va fi adaptarea la prezentarea pe calculator cu toate cerinţele sale: o încărcare şi functionare rapidă, rezoluţia monitorului, culorile monitorului, etc. Se va preda atât varianta digitală cât şi un print al tuturor paginilor acesteia. Criterii de apreciere şi notare: - coerenţa şi calitatea mesajului, relatia continut – forma. - plastica mesajului. - calitatea tehnică a prezentarii. NOTĂ : Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop. Număr de corecturi obligatorii:6. Prima faza se noteaza. Această notă participă la nota finală
într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 20% din notă. Pierderea primei faze reprezintă pierderea proiectului. Mapa de schiţe şi corecturi se va preda. Durata proiectului 5 saptamani Faza 1: 2 saptamani, faza 2: 3 saptamani
ANUL IV Anul 4 sem 1 Tema 1 Problem solving: marketing, public ţintă Exerciţiul introduce în discuţie marketingul şi problematica ridicată de acesta într-o perioadă de maturitate a designul în care, nu numai că nu se poate nesocoti acest lucru, dar i se acordă o foarte mare importanţa şi capătă un rol activ încă din faza de proiectare, de formulare a temei şi a problemelor sale. Se atacă noţiuni cum ar fi: public ţintă, categorii de varstă, sex (femei, bărbaţi, unisex), categorii culturale, profesionale, categorii de venit, comportamentul cumpărătorului, estetica marketingului, etc. Exerciţiul va folsi un obiect comun, de largă folosinţă, care va fi reproiectat, în mai multe ipostaze, toate net diferite din punct de vedere al problematicii menţionate anterior. Bineinţeles că acest lucru nu este posibil în cazul tuturor obiectelor, (unele dintre ele având din capul locului problema funcţională legată direct de un public ţintă conturat de ex: lampa arhitectului, etc) aşă că studentul va fi îndrumat să aleagă acele obiecte care se potrivesc cât mai bine scopului ales: expresii diferite pentru consumatori diferiţi.
În primă fază, etapa I - studenţii vor efectua un amplu studiu teoretic de documentare în zona obiectului ales. Se vor identifica problemele de tip funcţional ale obiectului propus. etapa II - se vor soluţiona aceste probleme funcţionale. În acest punct se încheia un exerciţiu anterior de problem solving. A doua fază, cea care introduce o problematică nouă, le propune studenţilor ca, o dată problema funcţională încheiată, să încerce, pe cât posibil, să treacă acea rezolvare prin mai multe ipostaze de public ţintă şi să găsească rezolvări specifice acestora. Aici este de accentuat că un public ţintă este definit de mai multe criterii, schimbarea numai a unuia dintre ele putând diferenţia radical soluţiile. Redactarea urmatoarelor piese se va face pe format A2 (420x594): toate vederile, inclusiv cea de sus, randate, cotate. minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, cotate. minim trei detalii caracteristice, cotate. axonometrie izometrică, randată. perspective randate. machetă finală + macheta de studiu ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca instrument în determinarea soluţiei şi a machetei finale). Scara proiectului se va alege împreună cu îndrumatorul de atelier. Toate piesele vor contine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii rabatute. Studiul pentru realizarea machetei finale se va face la laboratorul de machete după un program ce aparţine întregii facultăţi. Studentul primeşte individual îndrumare pentru realizarea machetei. Criterii de evaluare si notare De aceasta data, spre deosebire de proiectul de problem solving realizat anterior, la care accentul s-a pus pe functiune, de aceasta data accentul in aprecierea si notarea solutiei propuse se va pune pe rezolvarea celei de-a doua faze, styling - expresii diferite pentru consumatori diferiţi.
Număr de corecturi obligatorii:6. Prima faza se noteaza. Această notă participă la nota finală într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 20% din nota. Pierderea primei faze reprezintă pierderea proiectului. Durata proiectului 9 saptamani Faza 1: 3 saptamani, faza 2: 6 saptamani
Anul 4 sem 1 Tema 2 Grafic design: marketing, public ţinta. Problem solving legat de specificitatea amplasarii unor materiale outdoor Folosindu-se obiectele exerciţiului anterior (mai multe variante ale aceluiaşi obiect dedicate unor consumatori diferiţi), se vor concepe materiale publicitare dedicate deasemenea din punct de vedere al rezolvării grafice şi mesajului vizual publicului ţintă căruia i se adresează varianta obiectul respectiv. Pentru aceste obiecte, se va gasi cate o denumire pentru fiecare in parte, se va realiza un simbol grafic al produsului respectiv si un slogan. Se va pune accentul pe rezolvarea grafică care nu ţine seama de preferinţele estetice ale creatorului ci pe cele reieşite din studiul preferinţelor segmentului ales (acestea au fost studiate la ex. anterior). Studentul va trebui să-şi puna în joc creativitatea în slujba acestui scop. Într-o primă fază se vor realiza schiţe însoţite de susţinere teoretică: motivaţie teoretică, rapeluri culturale, etc. Toate cunoştinţele legate de reguli grafice şi tipografice se consideră dobândite anterior. Criterii de evaluare si notare Criteriul principal de notare va fi adecvarea faţă de consumatorul specific. Se vor preda diferitele variante de denumire, simbol grafic al produsului respectiv si slogan (minimum 5) aferente fiecărui public ţintă.
Intr-o a doua faza se va alege un public tinta si, respectiv identitatea realizata pentru acesta la prima faza, si se vor realiza un afis amplasat intr-o statie de autobuz (cu un timp mare de citire) si unul amplasat pe o cale rutiera de mare viteza (cu un timp extrem de mic de citire, de ordinul secundelor). Diferenta de abordare intre cele doua se va face mentinandu-se unitatea vizuala! Se vor preda cele doua variante de afis in dimensiunea 50 x 70 si, respectiv, 70 x 50 cm. Număr de corecturi obligatorii: 6. Prima faza se noteaza. Aceasta nota participa la nota finala intr-o proportie stabilita de seful de atelier, dar minimum 20% din nota. Pierderea primei faze reprezinta pierderea proiectului Durata proiectului 5 saptamani Faza 1: 2 saptamani, faza 2: 3 saptamani
Tema 3 Problem solving: nevoile reale ale societăţii Exerciţiul acesta îşi propune să aibă ca principală problemă de rezolvat o nevoie reală a lumii de astăzi, cum ar fi: protecţia mediului, protejarea resurselor, nevoile lumii subdezvoltate, problemele persoanelor cu handicap, etc. Într-o primă fază se va face un amplu studiu de documentare într-o astfel de problemă aleasă de student. Se va susţine şi preda tot acest studiu. Se va studia problema exhaustiv şi nu doar din punctul de vedere al unui singur criteriu. Lectura obligatorie: Papanek! Se va studia şi conspecta cartea lui Victor Papanek “Design pentru lumea reală”, dar şi alti autori pe aceeaşi linie de gândire. Conducătorul de atelier va îndruma studentul, studenţii către o nevoie reală existentă, de
preferinţă una menţionată în documente oficiale internaţionale. Studenţii se vor documenta şi vor susţine cu explicaţii alte cazuri consacrate, reuşite ale unui astfel de design.
Număr minim de corecturi obligatorii: 6. Prima faza se noteaza. Aceasta nota participa la nota finala intr-o proportie stabilita de seful de atelier, dar minimum 20% din nota. Pierderea primei faze reprezinta pierderea proiectului
La sfarşitul fazei 1 se va preda un caiet de documentare. În faza a doua se va realiza o propunere de design la problema aleasa la faza I. Se vor purta discuţii în jurul interdisciplinarităţii, conlucrării mai multor factori (politici, curente de opinie la nivelul utilizatorilor, etc.). Se va insista ca studentul să gândească şi să propună acest sistem, iar obiectul său, ca o parte a sistemului. Accentul se va pune, în mod imperios, asupra eficienţei rezolvării şi nu asupra formei din punct de vedere estetic, aceasta neânsemnând, totuşi, că obiectul este neestetic. O posibilă abordare estetică poate fi cea obţinută din materiale brute, ieftine, etc. Redactarea urmatoarelor piese se va face pe format A2 (420x594): toate vederile, inclusiv cea de sus, randate, cotate. minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, cotate. minim trei detalii caracteristice, cotate. axonometrie izometrică, randată. machetă finală + macheta de studiu ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca instrument in determinarea solutiei si a machetei finale). Scara proiectului se va alege împreuna cu îndrumatorul de atelier. Toate piesele vor contine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii rabatute. Studiul pentru realizarea machetei finale se va face la laboratorul de machete după un program ce aparţine întregii facultaţi. Studentul primeşte individual îndrumare pentru realizarea machetei. Criterii de evaluare si notare maturitatea si ingeniozitatea rezolvarii interdiscilinaritatea rezolvarii si integrarea sa intr-un sistem coerenta, expresivitate si acuratete plastica
Durata proiectului 9 saptamani Faza 1: 3 saptamani, faza 2: 6 saptamani
Anul 4 sem 2 Tema 4 Grafic design: campanie de promovare Această temă îşi propune să introducă studentul într-o campanie de promovare publicitară de altă factură decât publicitatea comercială. Este vorba despre o campanie de conştientizare cu implicaţii legate de sensuri mai profunde. Într-o primă fază se va gândi o campanie de conştientizare a publicului fata de problemele detectate la exerciţiul anterior si o identitatea grafică pentru aceasta (care face obiectul principal al acestei faze). Într-o a doua fază, folosindu-se sau nu identitatea grafică a campaniei de conştientizare, se vor realiza materialele promoţionale pentru obiectul rezultat al temei anterioare (cel ce raspunde problemelor ridicate de campania de conştientizare). Criterii de evaluare si notare ingeniozitatea rezolvarii coerenta, expresivitate si acuratete plastica adecvarea la publicul tinta
Se vor preda pentru ambele faze: identităţi verbale şi identităţi vizuale însoţite de materialele specifice considerate importante în strategia propusă de fiecare student: afişe, panouri publicitare, flyere sau alte materiale neconvenţionale mai potrivite pentru un astfel de tip de campanie. Număr de corecturi obligatorii: 6. Prima faza se noteaza. Aceasta nota participa la nota finala intr-o proportie stabilita de seful de atelier, dar minimum 20% din nota. Pierderea primei faze reprezinta pierderea proiectului Durata proiectului 5 saptamani Faza 1: 2 saptamani, faza 2: 3 saptamani
ANUL V Anul 5 sem 1 Tema 1 Proiect pregătitor pentru proiectul de prediplomă Documentare, realizarea temei si propuneri conceptuale Tematica proiectului “design pentru persoanele cu dizabilitati” Durata proiectului 4 saptamani Exerciţiul acesta, o însumare a tuturor cunoştinţelor dobândite de-a lungul anilor de studiu, îşi propune să realizeze o simulare cât mai apropiată de situaţia concreta a proiectului de prediploma. Faza 1. Simulare prediplomă. Se va alege, de comun acord cu indrumatorul de atelier, un subiect de studiu de o complexitate si importanta adecvate unui proiect de diploma., din zona designului dedicat persoanelor cu dizabilitati. Se va studia regulamentul prediplomei (fundamentarea), din care citam doar un fragment:
CONŢINUTUL STUDIULUI DE FUNDAMENTARE (PREDIPLOMĂ) Atenţie! Acest studiu de fundamentare, documentare este TOTAL DIFERIT de lucrarea de disertaţie! Scopul studiului de fundamentare este elaborarea temei (vezi Formularea temei de proiectare) proiectului de diploma, argumentarea sa şi a conceptului. Redactarea se va face pe planşe format A3 legate într-o mapă. Pe copertă se va menţiona numele studentului şi al îndrumătorului. De asemenea se va face o prezentare la panou cu ajutorul aparatului de proiecţie. Pentru aceasta, studentul va pregăti un material informatic ( digital ) ce va avea aceeaşi structură cu mapa. Studiul de fundamentare (Prediploma) face parte din Proiectul de diplomă şi va fi inclus în prezentarea finală a proiectului de diplomă. Nota finală a lucrării teoretice (disertaţiei) se calculează ca medie aritmetica a notelor acordate de membrii comisiei, cu două zecimale, fără rotunjire. Se cer: 1. Piese scrise, studiu aprofundat de documentare, formularea temei (reprezinta 70% din prediplomă): Înscrierea obiectului ales într-o categorie mai largă de obiecte cu caracteristici similare cât mai apropiate de tema aleasă: de ex., dacă studentul şi-a ales ca temă „ nevoia cumpărătorului de a transporta mai multe produse la interiorul unui supermarket, (căruţul de supermarket)”, studiul se va referii la toate modalităţile de transport ce sunt puse la îndemâna cumpărătorului în interiorul supermarketurilor în general. Astfel la un nivel cât mai aprofundat se vor studia: • Istoricul obiectului, apariţie, evoluţie, autori, patente,etc • salturile evolutive, motivele acestor salturi: influenţa apariţiei unor noi materiale, noi tehnologii, schimbări în utilizare etc.) • Evidenţierea tipurilor de produse existente pe piaţă, (ce răspund nevoii respective) categorii, subcategorii şi înscrierea tipului de produs ales într-una din aceste clase. Se vor evidenţia cât mai clar punctele comune şi deosebirile dintre acestea: public ţintă, preţ, durata
de viaţă, protecţia mediului, etc. Se vor detecta la nivel funcţional avantajele unei categorii de obiecte faţă de altele. • O dată ce a fost găsită categoria restrânsă de obiecte existente pe piaţă din care face parte obiectul propus, se vor analiza soluţiile diferiţilor producători şi se va face un amplu studiu comparativ, pe mai multe criterii între produsele acestora. • Se va detalia, aprofunda care este publicul ţintă (categorie de vârstă, sex, categorii socio profesionale, categorii cultural geografice, categorie de venituri, preferinţe, etc): din această analiză se stabileşte profilul utilizatorului, care sunt caracteriticile pe care obiectul propus trebuie să le îndeplinească în conformitate cu acest profil! • Printr-un studiu cât se poate de complet (mai ales cu ajutorul internetului, a forumurilor, blogurilor, diferitelor organizaţii, etc) se va încerca detectarea nemulţumirilor, deci a problemelor la un nivel cât mai mare de utilizatori ale produselor existente şi a dorinţelor acestora. Se vor pune în evidenţă tendinţele existente: - la nivelul utilizatorilor (social-comportamentale) - la nivelul producătorilor, creatorilor (tehnologii, material, modă) • Se va acorda o mare atenţie realizărilor de ultima oră! • Orice elemente care ajută la o înţelegere mai bună a obiectului . Formularea temei de proiectare: În urma tuturor acestor considerente enumerate mai devreme, factori de o primordială importanţă în PRODUCŢIA DE SERIE (aici subliniem încă o dată că este vorba de design industrial şi nu de piese unicat sau de serie mică), a punerii în evidenţă a tuturor problemelor existente, se va trage o concluzie ce reprezintă de fapt tema de proiectare. Formularea temei, se va face cât mai clar, şi structurat pe categorii de probleme, importanţă, etc. 2. Descrierea conceptului de design. Reprezintă 30% din prediplomă Conceptul de design trebuie să fie unul original şi performant. De ex., dacă pe piaţă există produse care satisfac deja nevoia respectivă cu rezultate mai bune, mai performante dintr-o sumedenie de criterii, studentul va trebui să găsească soluţii mai bune dăcât acestea, dintr-unul
sau mai multe dintre aceste criterii. Nu se acceptă soluţii de cosmetizare a unor produse existente. Se acceptă proiecte de styling (deşi nu este de dorit) doar dacă acestea fac parte dintr-o operaţie de amploare de marketing, iar atunci forma trebuie să fie astfel justificată în urma unei teme exhaustive.
Piese desenate: Piesele necesare înţelegerii soluţiei care se propune în urma fazei anterioare (documentarea). În funcţie de amplitudinea şi complexitatea subiectului se prezintă planurile, vederile, secţiunile, eventual posibile variante, la un nivel care să facă inteligibile intenţiile designului şi care se vor dezvolta la faza de diplomă - la scări cerute de complexitatea obiectului. Alte piese care pot contribui la o cât mai bună înţelegere a demersului şi a ideii proiectului (fotografii, filme, alte materiale documentare), machete de studiu. Cerintele enumerate mai sus din regulamentul de prediploma costituie cerintele acestui proiect. Se va pune accentul asupra acestei etape şi se va preda un caiet de documentare substanţial. Se vor preda atat planse cat si prezentare electronica. Se va sustine la panou. Criterii de notare profunzimea documentarii atingerea tuturor obiectivelor enumerate de documentare enumerate prin regulament formularea cat mai precisa, coerenta a problemelor si implicit a temei de proiectare creativitatea conceptului de design ca raspuns al temei de proiectare calitatea prezentarii grafice dar si a sustinerii verbale Aceasta faza (de documentare) se va desfasura obligatoriu intr-un dialog permanent cu indrumatorii de atelier. Prezenta la atelier este obligatorie, documentarea propriu zisa realizanduse, la biblioteca sau cu alte mijoace de documentare (Internet!) in afara orelor de atelier! La atelier vor avea loc sustineri la panou, se vor purta discutii de grup, (prezenta activa acelorlalti
studenti este obligatorie) in urma fiecarei discutii detectindu-se, analizindu-se posibilele probleme ce vor alcatui tema, cat si o acomodare cat mai completa cu problematica generala mai larga (sociala, politica, ong-uri, etc) a subiectului.
Anul 5 sem 1 Tema 2 Proiect pregătitor pentru proiectul de diplomă Rezolvarea temei enuntate la proiectul anterior Tematica proiectului “design pentru persoanele cu dizabilitati” Durata proiectului 10 saptamani Exerciţiul acesta, o însumare a tuturor cunoştinţelor dobândite de-a lungul anilor de studiu, îşi propune să realizeze o simulare cât mai apropiată de situaţia concreta a proiectului de diploma. In conformitate cu tema si problematica stabilita la proiectul anterior (in lipsa acestuia se va formula de catre student o tema din zona problematicii designului dedicat persoanelor cu dizabilitati), se va elabora un proiect cat mai complet ce va incerca sa acopere problematica unui proiect de diploma. Se va studia regulamentul din care citam doar un fragment: CONŢINUTUL DIPLOMEI Lucrarea de diplomă concretizează soluţia rezultată în urma analizei şi recomandărilor din proiectul de prediplomă. Conţinutul general: Diploma în specialitatea "design de produs" este un proiect de design şi ca urmare acesta va avea toate atributele unui astfel de proiect, de la concept la constructivitate (funcţionalitate, materiale,tehnologii, detalii etc.). Un accent deosebit se va pune pe aspectele legate de expresie ca valoare estetică. Temele
abordabile în lucrare vizează toate cazurile în care utilizatorul intră într-o relaţie de interdependenţă cu lumea lucrurilor utile, pentru satisfacerea diverselor nevoi şi activităţi umane. Conţinutul (minim) al proiectului de diplomă: Se cer: 1. Prediploma 2. Caietul de proiect al diplomei, format A3 va cuprinde: O declaraţie de intenţie (Mission Statement), de 10-15 fraze, traduse si în limba engleză sau franceză, care să exprime sintetic ideea, demersul proiectului şi poziţia studentului faţă de temă. Sinteza demersului şi a diagramelor conceptuale rezultate din studiul de fundamentare; Schiţe de lucru elaborate pe parcursul studiului, fotografii după diversele machete de studiu. Piese desenate: 1. Desene de concept final. 2. Planuri, vederi, secţiuni detaliate la scări adecvate subiectului. 3. Detalieri de construcţie, planuri; vederi; noduri - secţiuni, scara 1:5 - 1:1- 2:1, etc. 4. Modelare tridimensională: - perspective - dintre care minim două redactate în tehnici grafice tradiţionale; - macheta la o scară aleasă în funcţie de anvergura proiectului şi stabilită de comun acord cu îndrumătorul. 5. Alte piese care pot contribui la o cât mai buna înţelegere a proiectului. ELABORAREA, REDACTAREA ŞI PREDAREA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ. Suprafaţa desfăşurată a planşelor va fi de minim 6 mp; ele vor fi dispuse pe 2-3 panouri (180x240) la care se va adaugă un panou pe care va fi expusă prediploma; planşele lucrării de diplomă vor avea formatul A1 (597x841) sau, în anumite cazuri, vor fi modificate cu multiplii conform STAS. Tehnicile de prezentare, pe calc sau pe hârtie, sunt la alegere; în cazul redactărilor cu ajutorul calculatorului este obligatorie redactarea în "tehnici tradiţionale" a min. 2 perspective. Cerintele enumerate mai sus din regulamentul de diploma costituie cerintele acestui proiect.
Teme noi - Anul universitar 2017 - 2018 Semestrul 1 - EXERCIŢIUL 1 şi 2 Tematica: 1). Comunicarea între verbalitate şi vizualitate 2). Mesaj poetic şi grafic design EXERCIŢIUL 1 Comunicarea între verbalitate şi vizualitate 5 săptămâni 6 credite 1) Tematica Exercitul nr.1 îşi propune să realizeze (într-o oarecare similitudine de intenţii cu anul pregătitor de la Bauhaus) o introducere în problematica mai largă a vizualităţii, a comunicării cu ajutorul imaginilor în interiorul artelor vizuale (artificial vs. natural), pentru ca apoi să se restrângă de la gen la specia designului. 2) OBIECTIVE URMĂRITE Această temă îşi propune ca prin intermediul exercitului practic, însoţit din plin de prelegeri susţinute de către cadrele didactice, urmate de discuţii cu studenţii, să introducă elevul anului întâi într-o lume a gândirii şi culturii şi să demonstreze că atât arhitectura (gen) cât şi designul (specia: arhitectura obiectelor) mai mult decât celelalte arte sunt activităţi raţionale, ale "minţii" şi nu ale "mâinii" (mai ales cea care desenează cu uşurinţă) care merge fără cap. Astfel acest exerciţiu urmăreşte 2.A) Introducerea într-o zonă culturală mai largă legată de: 1) Estetică: relaţia forma, conţinut. 2) Teoria comunicării, Semiotica, semiotica vizuală, teoria semioticii vizuale la Roland Barthes 3) Mimesis/ figurativ, figurativ abstractizat (grade de abstractizare), abstract. Arta mimetică vs. artă abstractă. 4) Relaţia între cultura (de tip Herder: "nu există om incult", de tip Humbold "cultura
sădită peste cea de tip Herder") şi imagine, de ex: iconoclastismul bizantin – iconoduli, reforma – contrareforma, imagine simbol/ cod, cunoscut sau necunoscut. 6) Kitsch 2.B) Introducerea într-o zonă practica legată de mijloacele proprii artelor vizuale (implicit ale designului) de exprimare într-un limbaj coerent şi elocvent: 1) Compoziţie (ritm, dominantă, compoziţie închisă-compoziţie deschisă, compoziţie cu unul sau mai multe centre de interes etc) 2) Percepţia vizuală prin prisma teoriei Gestaltiste. 3) Teoria culorii (non culori, aditiv substractiv, primare, secundare, terţiare, nuanţa, culori rupte, culori rabătute, valoare, contrastele lui Itten). 4) Compoziţia paginii (compoziţie liberă, compoziţie pe tramă, statică sau dinamică, rapoarte dimensionale între distanţă de citire şi compoziţie/ elementele compoziţiei). 5) Horor vacui vs. minimalism. 2.C.a) Însuşirea altor modalităţi de expresie, de reprezentare, de transmiterea mesajului (funcţia poetică, vezi Roman Jakobson) decât cele înscrise în "reţetă" de la meditaţii 2.C.b) Însuşirea unor tehnici de reprezentare bidimensională: 1) Desenul în peniţa 2) Desenul cu pensulă 3) Tehnica cărbunelui 4) Acuarela 5) Tempera 6) Pastel (uscat şi gras) 7) Tehnica colajului 8) Tehnici mixte 3) Se cer: Se vor preda planșe de dimensiunea 35/50 sau 50/35 realizate pe hârtie caşerată pe mucava (ambele feţe), reprezentând cel puţin câte două din subiectele prezentate la prelegeri, exprimate
în limbaj vizual. De asemenea se vor da examene orale notate (la 2.a şi 2.b) cu aceleaşi valori cu care este notat un exerciţiu. 4) Criterii de evaluare: 4.a) Gradul de însuşire a cunoştinţelor predate. 4.b) Prezenţa la atelier ( Atenţie! reprezintă o mare parte din notă, putând duce direct la pierderea proiectului!) 4.c) Participarea la corecturi (foiţă!!! 35/50 creion grafit creioane colorate) implicarea în dialogul de la atelier. 4.d) Elocvenţă, expresivitatea reprezentării scopului propus 4.e) Acurateţea prezentării, reprezentarea inclusiv caşerarea. 5)Bibliografie: 5)Bibliografie: Mihai Dinu, "Comunicarea" Editura ORIZONTURI (2007); Martin Joly, " Introducere in analiza imaginii" editura All (1998); Rudolf Arnheim, "Arta si percepţia vizuală, o psihologie a văzului creator" editura Polirom (2011) Sean Hall, "is Means is, is Means at: A User's Guide to Semiotics" editura Laurence King Publishing (2007); Ivonne Hasan, „Paul Klee şi pictura modernă : Studiu despre textele lui teoretice”, editura Meridiane, 1999; Dabney Townsend, „Introducere în estetică”, editura ALL Educational, 2001; Tudor Vianu „Estetica”, editura ORIZONTURI, 2010; Matei Călinescu, "Cinci feţe ale modernităţii" editura POLIROM, 2017;
EXERCIŢIUL 2 Mesaj poetic şi grafic design Durata exerciţiului: 5 săptămâni 1)Tematica Transpunerea în limbaj grafic a unei poezii/ melodii de Nichita Stănescu. Folosindu-se cunoştinţele dobândite cu ajutorul exerciţiilor de la proiectul anterior, se va transpune în imagine ancorată prin text, cu un anume grad de abstractizare şi folosirea coerentă a unui cod vizual (sintaxă şi vocabular) cât şi a unui cod semantic vizual constituit din elemente simbolice, plastice şi lingvistice. (pentru toate acestea vezi Roland Barthes prezentat în prelegerile acestui exerciţiu la atelier). Totodată se vor introduce prin exerciţii noţiuni incipiente de tipografie, grafică pe computer, imagine fixă, imagine mobilă. 2) OBIECTIVE URMĂRITE Rezolvarea cu ajutorul sistemului de comunicare specific graphic designului imagine&text a unei probleme de traducere a limbajului verbal în cel vizual. Se va transpune în limbaj grafic o melodie pe versuri de Nichita Stănescu, prin realizarea următoarelor obiecte: 1) Coperta de disc (vinil şi nu C.D. din motive legate de dimensiune) Hârtie caşerată pe mucava, format 1/1 2) Afiş 50/70, hârtie caşerata pe mucava. 3) Booklet format A5 ilustrând toate cele 5 strofe (pentru fiecare strofă se vor folosi minimum 2 pagini), interior, copertele 1-4. 4) Mică animaţie de tip slide-show însoţită de muzica integrală a melodiei (se vor folosi imaginile create anterior) Se vă folosi computerul DOAR ŞI NUMAI DOAR pentru prelucrarea, introducerea textului, pe grafica realizată manual şi scanată. 3) Criterii de evaluare:
3.a) Gradul de însuşire a cunoştinţelor predate. 3.b) Prezenţa la atelier ( Atenţie! reprezintă o mare parte din notă, putând duce direct la pierderea proiectului!) 3.c) Participarea la corecturi (foiţă!!! 35/50 creion grafit creioane colorate) implicarea în dialogul de la atelier. 3.d) Elocvenţă, expresivitatea reprezentării scopului propus 3.e) Acurateţea prezentării, reprezentarea inclusiv caşerarea. 4) Bibliografie: Bruno Munari, "Design as Art", editura Penguin Modern Classics, 2008; Emil Ruder, Typographie: A Manual of Design, editura Hastings House Daytrips Publishers, 1967; Philip Megs, "A history of grafic design", editura John Wiley & Sons, Incorporated, 1998; Joseph Muller Brockman, " Grid Systems in Graphic Design: A Visual Communication Manual for Graphic Designers, Typographers and ree Dimensional Designers " Willy Kuntz, " Typography: Formation and Transformation: Introduction to Typographic Process", editura National Book Network, 2003; Timothy Samara, „Making and Breaking the Grid: A Graphic Design Layout Workshop”, editura Rockport Publishers, Mar 1, 2003;
Semestrul 2 - EXERCIŢIUL 3 5 săptămâni, 6 credite 1.)Tematica Introducere în spaţiul arhitecturii şi designului vernacular rural tradiţional, prin intermediul unor relevee. Învăţarea tehnicii relevării, codul desenului proiectiv, sistem de cotare. Releveul nu trebuie să fie doar un exerciţiu de desen, o reproducere mecanică a obiectului, ci un instrument permiţând înţelegerea acestuia pe mai multe planuri începând cu cel al realităţii fizice, formă/ funcţiune/ ergonomie/ material/ tehnologie, şi continuând cel al universului cultural ce locuieşte în obiectul respectiv (arhitectură sau design de obiect) şi care ulterior este locuit de obiect. 1.2)Tema Acest exerciţiu constă în Releveul unei construcţii situate în Muzeul Satului din Bucureşti şi a unor obiecte de ceramică tradiţională (obiecte obţinute prin rotaţie) ce se vor studia în colaborare cu Muzeul Ţăranul Roman de asemenea din Bucureşti. Înainte de experienţa teoretică, relativ abstractă, a proiectului de arhitectură sau design, releveul are rolul de a permite un prim contact, empiric, cu obiectul architectural sau de design. 1.3) Definiţia releveului Releveul este o reprezentare, obţinută prin măsurarea şi desenarea la scară, în plan, secţiuni şi vederi, a unui ansamblu de clădiri, a unei clădiri şi/sau a unui subansamblu al acesteia (elemente de construcţie, decoraţiune, mobilier fix, obiecte, echipamente tehnice) sau a unui artefact (din engleză “artifact”: obiect produs de activitatea umană.). Scopul unui releveu este realizarea unei documentaţii tehnice cât mai precise şi complete atât asupra obiectelor de arhitectură sau design pentru care nu există date (planuri, secţiuni, faţade, detalii), cât şi pentru cele al căror proiect iniţial există dar care, din diferite motive (erori de execuţie, transformări, degradări), nu mai corespunde situaţiei reale. Releveul este o piesă esenţială în elaborarea proiectelor de intervenţie asupra unor obiecte de arhitectură sau design: consolidări, amenajări, transformări, restaurări, refaceri.
Dincolo de acest scop practic, releveul poate fi şi un instrument de cercetare, punând în evidenţă elemente cu semnificaţie: tipologia, compoziţia faţadelor/ elevaţiilor, compoziţia volumetrică, decoraţia, sistemul şi detaliile constructive etc. 2.). Obiective didactice 2.1 Reprezentare -învăţarea tehnicii relevării (schiţe, măsurători, desen la scară) -învăţarea convenţiilor desenului de arhitectură (reprezentarea în codul “scărilor convenţionale/ europene”, reprezentarea în plan, secţiune, vedere, cote specifice planului/ secţiuni orizontale, cote specifice elevaţiilor/ secţiuni verticale) -învăţarea principiilor graficii de arhitectură şi design (claritatea şi coerenţa desenului, paginare, cotare, scriere) 2.2) Analiza Relaţionarea, punerea în legătură, conştientizarea caracteristicilor măsurate (dimensiuni, configuraţii spaţiale, materiale, culori, lumină-umbră etc.) cu efectul, răspunsul senzorial avut asupra aceluia care face analiza. Înţelegerea staticii şi sistemului constructiv: dublu rezemare, încastrare, consola, reazem izolat, reazem continuu, grinda, perete portant etc. Înţelegerea legăturii dimensionale între material/ dimensiunile elementului şi sarcinile la care acesta este supus (de ex., o scândură care formează şezutul unei bănci şi care este rezemată la capete pe o deschidere de X metri, are secţiunea de x/y. sau grosimea peretelui ceramic supus arderii şi presiunii conţinutului) înţelegerea funcţiunii, construcţiei şi formei unui obiect de arhitectură/design. Înţelegerea relaţiilor directe între funcţiune, material, sistem constructiv şi forma obiectului, de exemplu în cazul obiectului de ceramică obţinut prin rotaţie relaţia între material (pământ ars), tehnologie (roata olarului, cuptor/ardere), sistem constructiv (pereţi de ceramică), funcţiune recipient etc. Se va insista atât asupra înţelegerii acestei relaţii, cât şi asupra calităţilor arhetipale, primordiale, autentice ale formelor şi astfel asupra calităţilor cu atât mai valoroase în contrast
cu aparentele înşelătoare ochiului necultivat ale unor “forme spectaculoase” ale unor obiecte ale arhitecturii şi designului. Astfel se vor purta la atelier primele discuţii legate de forma/ conţinut, sinceritate formală şi aparenţa înşelătoare, décor/ decoraţiune etc. UN ACCENT DEOSEBIT se va pune pe univers cultural în accepţiunea lui Herder (religie, limba, obiceiuri, ritualuri de căsătorie, înmormântare, simbolistica etc) ce se regăseşte dincolo de funcţiune/ utilitate practică în mod plenar în obiectul de arhitectură şi în obiecte (ceramice în cazul nostru). 3.) Obiectul releveului În cazul casei, pot fi relevate construcţii izolate (locuinţe); în funcţie de numărul şi complexitatea obiectelor, releveul va fi executat în grupe de 2-4 studenţi, de comun accord cu îndrumătorul. În cazul obiectelor de ceramic alese de comun acord cu îndrumătorul (obiecte de rotaţie: ulcior, cană, oală, farfurie, specifice zonei căreia îi aparţine casa relevată) releveul va fi făcut individual. 4. Faza 1.) Conţinutul releveului construcţiei, casei: Într-o mapă format A2 (420 x 594) vor fi incluse următoatele piese: 4.1. Planşe Planşele, redactate în tuş negru, pe hârtie albă, format A2, paginat vertical, vor conţine: - planurile cotate ale tuturor nivelurilor diferite - scara 1:50 - plan mobilat - scara 1:50 - plan de acoperiş, cu reprezentarea învelitorii şi a şarpantei - scara 1:50 - două secţiuni (perpendiculare), cu indicarea cotelor de nivel principale - scara 1:50 - două elevaţii, cu indicarea cotelor de nivel principale - scara 1:50 - scara 1:50 - plan de situaţie - scara 1:200 În limitele prezentării alb-negru, se admit şi tehnici mixte (tuş/creion sau tuş/laviu), în măsura în care ele pot contribui la o mai bună vizualizare a obiectului. Numărul de planşe este determinat de necesitatea prezentării cât mai complete a obiectului; el nu poate fi însă mai mic decât numărul studenţilor din grupa care face releveul.
Fiecare planşă va avea înscris pe verso, în partea din dreapta jos, numele studenţilor din colectiv, numele studentului care a desenat planșa respectivă va fi subliniat.
descriptiv/informativa, ci una de atmosferă, (poate include referiri la interiorul casei) ca şi cum cel care o realizează este un scriitor ce încearcă să transmită cât mai sugestiv cititorilor săi ceeace simte (emoţii, stări de spirit, sinestezie) în fata obiectelor respective. Fiecare din aceste descrieri, va avea pe ultima pagină imaginea desenată a obiectelor respective. Aceasta decriere, inclusă deasemenea în mapa va fi legată şi va avea pe prima pagină/ copertă, numele autorului, denumirea/ provenienţa zonal culturală a obiectelor descrise.
Descrierea Fiecare student având la dispoziţie maximum 5 pagini A4 (arial, corp 10 leading 12) va face o descriere de atmosferă, emoţională a casei şi a unui interior din construcţia aleasă. Atenţie, această descriere nu va fi una arhitectural-didactică, statistic informativă, ci una de atmosferă, ca şi cum cel care o realizează este un scriitor ce încearcă să transmită cât mai sugestiv cititorilor săi ceea ce simte în faţa interiorul respectiv. Fiecare din aceste descrieri va avea pe ultima pagină imaginea desenată a casei, interiorului respectiv. Aceasta decriere, inclusă de asemenea în mapa va fi legată şi va avea pe prima pagină/ copertă, numele autorului, denumirea construcţiei şi a încăperii al cărei interior este descris 4.1 Faza 2 Conţinutul releveului obiectelor ceramice: Într-o mapă format A2 (420 x 594) vor fi incluse următoatele piese: 4.1. Planşe Planşele, redactate în creion grafit negru, pe hârtie albă, format A2, paginat vertical, vor conţine: - plan cotat - scara 1/1 - secţiune orizontală cotată - scara 1/1 - două secţiuni perpendiculare, cotate - scara 1/1 - două elevaţii perpendiculare (la ulcior sau acolo unde este necesar) - scara 1/1 - plan de situaţie - scara 1:200 În limitele prezentării alb-negru, se admit şi tehnici mixte (tuş/creion sau tuş/laviu), în măsura în care ele pot contribui la o mai bună vizualizare a obiectului. Numărul de planşe este determinat de necesitatea prezentării cât mai complete a obiectului.
5.b) Faza 2 Crochiuri ale unor obiecte Fiecare student va include în mapa specifică fazei de proiect propriile sale crochiuri (cel puţin 10), ale unor obiecte inclusiv cele de ceramică (mobilier, utilaj etc.- se va alege cu acordul îndrumătorului) din interiorul construcţiei/ incintei relevate (cel puţin 10). Acestea vor fi reunite într-o mapă individuală. În ceea ce priveşte obiectul (casa/ obiecte) reprezentate: Se va urmări înţelegerea construcţiei/ obiectelor, ale determinărilor lor funcţionale, reprezentarea corectă a acestora, a părţilor componente, cu mijloacele perspectivelor explodate, schemelor explicative, detalii caracteristice, indicaţii de materiale etc. Aceste planşe vor fi completate de unele de atmosferă, de expresie plastică, unde se va pune accentul asupra emoţiei. Aceste reprezentări, imagini, fac parte din categoria imaginilor expresive, de atmosferă în care accentul se pune mai mult pe funcţia lor poetică şi mai puţin pe cea ştiinţifică de informare.
Descrierea Fiecare student având la dispoziţie maximum 5 pagini A4 ( arial, corp 10 leading 12) va face o descriere de atmosferă, emoţională a obiectelor de ceramică alese, nu una statistic
Fiecare dintre cele 20 de crochiuri prezentate în original vor trebui să poarte numele studentului autor. Tehnica acestora vă fi exclusiv: creion grafit negru, peniţa tus negru, sau nuanţe de negru, laviu
5). Crochiuri 5.a) Faza 1 crochiuri ale casei Fiecare student va include în mapa specifică fazei de proiect propriile sale crochiuri (cel puţin 10), pe hârtie de desen format A3. Aceste desene vor fi cele ale exteriorului/ interiorului locuinţei alese. Acestea vor fi reunite într-o mapă individuală.
camaieu (camaieu: pictură executată în aceeași culoare, cu o mare diversitate de nuanţe), cărbune. Plansele vor exemplifica individual exclusiv una dintre aceste tehnici. În afară de acestea se vor realiza şi tehnici mixte. Prelucrarea pe computer, este interzisă! 6. Desfăşurarea releveului Faza 1 (2,5 săptămâni ) prezentarea temei şi prelegere la atelier: - prezentarea exerciţiului şi formarea echipelor - prezentarea noţiunilor teoretice necesare (tehnica relevării, principii de reprezentare, concepţia grafică a planşelor) ........... la Muzeul Satului repartizarea obiectivelor de studiat La prima întâlnire de la Muzeul Satului grupele vor fi însoţite de preparatori şi asistenţi. În funcţie de programul stabilit de comun acord, preparatorii şi asistenţii vor îndruma şi verifica pe parcurs - în Muzeul Satului şi în ateliere - activitatea studenţilor. ..........., atelier. - predarea şi prezentarea în atelier a fazei 1. Faza 2 (2,5 săptămâni ) -predarea fazei 1.) şi prezentarea în atelier a fazei 2. Predarea fazei 2.) 7.) Criterii de notare - înţelegerea obiectului studiat acurateţea, exactitatea şi calitatea reprezentării grafice activitatea avută la atelier, şi în cadrul grupei Prezenta la atelier (Atenţie! contribuie la notare, poate spori sau micşora nota până la pierderea proiectului) (atenţie se cer minimum 6 corecturi!)
8. Bibliografie . http://relevee.uauim.ro/ .Georgeta Stoica “Arta populara românească „editura Meridiane, București 1981 .Paul Petrescu., Anton Damboianu. - “Arhitectura din Muzeul Satului”, București, 1956 .Grigore Ionescu - “Istoria arhitecturii în România”, București, 1982 .Grigore Ionescu - “Arhitectura populară în România”, București, 1971 .Florea Stănculescu, Adrian Gheorghiu, Petre Stahl, Paul Petrescu “Arhitectura populară românească” (volume pe regiuni). . PANOIU, A. - “Din arhitectura lemnului”, București, 1977 . Lucrare in colectiv „Locuinţa săteasca din Romania „Studii de arhitectura tradiţională ediţie revizuită şi completată 1989 . STOICA, G. - “Arhitectura interiorului locuinţei ţărănești”, Râmnicu-Vâlcea, 1974 . NORBERG - SCHULZ, Christian - “Systeme logique de l’architecture”, Liege, 1998 . https://www.facebook.com/Arhitectura-traditionala-romaneasca-327526224256/
Semestrul 2 - EXERCIŢIUL 4 (5 săptămâni, 6 credite) 1.) Tematica Redesign în cheie culturală. 2.) Tema Proiectarea într-o cheie modernă, firesc una cultă, a obiectelelor ceramice relevate anterior. Acestea se vor realiza fizic printr-o colaborare cu artistul sculptor si ceramist, Virgil Scripcaru in atelierul sau din localitatea, satul Piscu comuna Ciolpani. (Se poate ajunge cu transportul in comun) Cine a pierdut prin absenţe proiectul anterior va prelua de la un coleg desenele acestuia.
3.) Obiective 3.a) Însuşirea noţiunii de cheie. Însuşirea cracteristicilor limbajului, inclusiv plastic, de arhitectură şi design: sintaxa şi vocabular. Trecerea de la releveu, de la obiectul originar la proiectarea originală, deci diferită de la student la student, la realizarea unui obiect nou (dar în cheia celui existent), având toate calităţile designulului, de la plastica, proporţia întregului/ proporţiile părţilor, decoraţie/ simbolistica, forma/ conţinut şi antropologia, etnologia structuralistă a lui Claude Lévi-Strauss "and C.O.", la funcţiune/ funcţionalitate, relaţia funcţiune/ forma, forma/ material şi la inseparabilele determinări care reies din aceste cupluri. –o fraza cam lunga si se pierde intelesul 3.b) Dezvoltarea cunoștinţelor antropometrice şi ergonomice. 3.b) Gândirea specifică creării unui obiect de arhitectura/ design: triada vitruviană, stăpânirea şi orientarea pe o anumită cale a creativităţii: conceptul. 3.c) Folosindu-se conceptul, trecerea la un alt nivel al proiectării, realizarea proiectului propriu zis, implicaţiile acestuia în modificarea totală a conceptului sau numai a îmbunătăţirii sale. 4.b) Se cer: 4.b1) pentru faza conceptuală 3.b): realizarea unui număr mare de propuneri prezentate la corectură obligatoriu în creion grafit negru, pe foiţă. Dezvoltarea în scris a motivelor care au generat variantele respective. Se va preda: Caiet de studiu, cu text şi desene format A3 caiet de desen artistic. Tehnica: desen la mâna liberă (preponderent, schiţe, colaj de schiţe pe foiţă, indicaţii scrise). Cine nu respecta aceste impuneri, al doilea fiind de o importanţă covârşitoare, nu va trece proiectul indiferent de calitatea soluţiei. 4.b.2) Realizarea propriu zisa a proiectului de design Se vor preda la scara 1/1, cu cote!, pe hârtie albă caşerata faţă/ spate (pt. a nu se deformă) pe mucava de 2mm: Planul randat, valorat. Toate vederile, randate, valorate. Toate secţiunile caracteristice, orizontale şi verticale. Axonometrie.
Detalii 2/1, 5/1 (după împrejurare) cotate, cu indicaţii de poziţionare în cadrul ansamblului. Schiţe, gânduri, ipoteze, reunite într-un caiet de schiţe format A3. Schiţele pe foiţă se vor lipi pe paginile acestui caiet de desen. Notă: Toate corecturile se fac obligatoriu şi irevocabil pe foiţă! 5) Criterii de notare: Prezenţa şi activitatea de la atelier. Legătura cu obiectul iniţial. Originalitatea şi calitatea conceptuală a transpunerii în cheie cultă, modernă. Expresivitatea şi calităţile plastice aparţinătoare obiectelor iniţiale, transfigurată în propunere. Calitatea conţinutului, dar şi a prezentării caietului de studiu. Calitatea, corectitudinea, acurateţea şi, deloc de neglijat, expresivitatea desenului proiectiv la scară.
Anul 2 sem 1 Tema nr 1 Durata proiectului 5 săptămâni, 7credite 1.1)Tematica: Problem solving 2)Tema: Corp de iluminat cu poziţie variabilă pe înălţime 3)Obiective Dacă exerciţiul de design de obiect ce s-a desfăşurat în anul 1 (redesign obiecte de ceramică), era unul în care se punea accent pe înţelegerea unor nevoi primare ale proiectării cum ar fi semiotica vizuală, cultura zonală, cultura modernă/postmoderna/contemporană, ergonomia,
funcţiunea, materialul, armonia, estetica şi grijă pentru detaliu, desenul tehnic, etc, (rezolvarea fiind doar una stilistic/styling: aducerea formei tradiţionale în actualitate) acest exerciţiu, considerându-le pe acestea un bun câştigat, se concentrează pe creativitatea soluţionării unei probleme legate de funcţiune, adică PROBLEM SOLVING. 3.)Se cere Astfel, se cere rezolvarea unei probleme funcţionale pornind de la alt obiect consacrat de design al cărui principal merit este rezolvarea unei probleme. De la student se cere o altă soluţie pentru aceeaşi problemă. o invenţie şi nu o inovaţie adică îmbunătăţirea soluţiilor existente inclusiv în mod firesc, cea a lui Achille Castiglioni Corpul de iluminat “parentesi” al lui Achille Castiglioni satisface poziţionarea diferită în orice punct aflat pe o verticală soluţie ce se poate adapta pentru spaţii cu înălţimi diferite. Un merit deosebit al acestuia este soluţia deosebit de simplă şi de elegantă pe care Castiglioni o găseşte pentru această problemă. 4) Faza 1 Documentare focalizată pe personalitatea lui Achille Castiglioni cu o introducere în zona designului italian. Documentare în zona corpurilor de iluminat cu înălţime variabilă. Se va insista asupra detectării soluţiilor ce au fost abordate de designeri pentru atingerea acestui scop! Se vor căuta alte sisteme, (de blocaj, de suspendare, etc) ce pot ajuta (fizic dar în primul rând principial) la rezolvarea problemei. Se va preda caiet de documentare. Se va susţine la panou. 5) Faza 2 Se cere o altă soluţie neinsistându-se decât asupra principiului, problemele legate de markenting, tehnologie etc. nu vor fi atinse decât întâmplător, dacă este cazul. Se vor preda toate piesele necesare determinării obiectului, la scară, cotate, cât şi o perspectivă axonometrică. Piesele tehnice vor fi de linie, cele de expresie vor fi randate într-o tehnică la alegere.
Redactarea următoarelor piese se va face pe format 50/70 CAŞERATĂ FATA SPATE CU HÂRTIE DE DESEN ALBĂ: toate vederile, inclusiv cea de sus, randate, sc.1/1, cotate. minim o secţiune orizontală prin lampa propriuzisa/adăpostul sursei de lumină minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, sc.1:1, cotate. minim trei detalii caracteristice, sc. 1/1, 2/1, cotate. machetă de studiu ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca instrument în determinarea soluţiei şi a machetei finale), sc. 1/1. machetă finală FUNCŢIONALĂ! Toate piesele desenate vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii rabătute. Studiul pentru realizarea machetei finale se va face la laboratorul de machete după un program ce aparţine întregii facultăţi. Studentul primeşte individual îndrumare pentru realizarea machetei. 6) Criterii de apreciere şi notare : înţelegerea obiectului, (de la care se porneşte, detectarea calităţilor sale) obiectelor şi sistemelor studiate la documentare şi reflectarea acestor informaţii în proiectul propus de student. funcţionalitatea, ingeniozitatea sistemului ce conferă mobilitate şi a corpului de iluminat în sine. - adaptarea formei la funcţiune, în sensul exprimării foarte clare a funcţiunii în formă şi în consecinţă expresivitatea plastică a obiectului final. Expresivitatea plastică a obiectelor foarte simple, "rudimentare", făcute cu o economie mare de mijloace, dar prin aceasta foarte ingenioase uimeşte prin inteligenţă rezolvării ca o demonstraţie "eleganta" din matematica: "simplă şi strălucitoare ca lama ascuţită a unei săbii". Bineînţeles că aici au un rol hotărâtor şi normele clasice ale esteticii (armonia întregului raportat la proporţiile sale puse în acord cu proporţiile parţilor, ritm, dominantă,etc), cât şi codurile vizuale (ce ţin de semiotica vizuală, cultura, paradigme stilistice,etc.) corectitudinea şi acurateţea reprezentării în cod; acurateţea şi expresivitatea grafică.
NOTĂ : Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop Număr de corecturi obligatorii:6. Prima fază se notează. Această notă participă la nota finală într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 20% din notă. Pierderea primei faze reprezintă pierderea proiectului Mapa de schiţe şi corecturi se va preda. 7.) Bibliografie Sergio Polano "Achille Castiglioni" 2012 Sergio Polano "Achille Castiglioni: Complete Works" (Electa Architecture) 2002 Matteo Vercelloni:"Achille e Pier Giacomo Castiglioni: Minimum Design" 2012 Gardner D. Hiscox "1800 Mechanical Movements, Devices and Appliances" (Dover Science Books) Durata proiectului 5 săptămâni Faza 1: 1 săptămână, faza 2: 4 săptămâni
Anul 2 sem 1
Tema nr 2 - Grafic design 5 săptămâni, 6 credite 1.1)Tematica Dacă exerciţiul anterior cerea rezolvarea inteligentă deci simplă a unei probleme (ale designului de obiect) şi prin această puterea sa de seducţie, acest exerciţiu merge mai departe pe această linie şi realizează o introducere în două funcţii ale grafic designului, de două tipuri: A): grafică publicitară (persuasiv/seducătoare), o zonă mai restrânsă a limbajului poetic (ce
uzează figuri de stil dar la care polisemia este subordonată omosemiei mesajului clar ce trebuie transmis) B): grafic design de informare (zona limbajului ştiinţific omosemic prin definiţie. ex: hărţile, diagramele, cărţile ştiinţifice, semnele de circulaţie, signalectica, etc.). 1.2) Obiective urmărite 1.2a) Introducere în designul publicitar, introducere în teoria afişului (distanţa şi tip de citire) 1.2b) Înţelegerea unor termeni legaţi paradigma grafic designului modern (unde accentul cade pe "ce se spune", clar şi eficient, transparenta textului/ Beatrice Ward), modalităţile de obţinere a acestui deziderat: Compoziţia pe trama, lizibilitate, caractere de literă, corp de literă, ierarhie, minimalism (paradigma "les is more"), Swiss Stile, stilul internaţional. 1.2c) Înţelegerea unor termeni legaţi paradigma grafic designului postmodern (unde accentul cade pe "cum se spune", modalităţile de obţinere a acestui deziderat: caractere de literă, trame distruse (Wolfgang Weingart, April Greiman), lipsa tramei (David Carson), accentul nu mai cade pe lizibilitate ci pe expresivitate, netransparenta textului (Catherin Mc. Koy, Dan Friedman, conferinţele lui Daniel Libeskind de la universitatea Cranbrook), barocizare, cultul abundentei, polisemie haotică, paradigma lui ("less îs bore"). 1.2d) Folosirea diferenţiată a modalităţilor de expresie expuse anterior în legătură cu scopul pe care îl are de îndeplinit obiectul de grafic design. 1.2e) Tehnici de reprezentare în codul grafic designului pe computer. 1.3) Se cere: Folosindu-se obiectul realizat anterior, se va realiza un afiş de reclamă pentru acesta (persuasiune), care se va situa în zona afişului cu un timp scurt de citire şi un pliant explicativ informativ. Afişul va trebui să convingă prin puterea de seducţie, şi conotaţie (NU este un afiş de informare) în timp ce: pliantul, de tip explicativ, va trebui să cuprindă un material cât mai denotativ (scheme grafice explicative de tipul celor care însoţesc produsele text, etc.) Având în vedere că în semestrul 1 studenţii au beneficiat de cursul “istoria grafic designului”, în care grafica afişului a reprezentat o constantă, se consideră că afişul are un sprijin teoretic real.
1.4) Fazele proiectului: 1.4a) Faza 1: Corectura la panou, pe foiţă! Schiţe de concept la mâna liberă esenţializate, expresive. Schiţele de afiş scara 1/5, schiţele de pliant scara 1/1 Nu se accepta corecturi pe computer! 1.4b) Faza 2: predarea finală. Se vor preda ambele piese afiş plus pliant ( cu pagini fata spate) scara 1/1, realizate obligatoriu pe computer. Dimensiunea pliantului cât şi forma sa este stabilită de student de comun acord cu îndrumătorul. Pliantul va fi o machetă 1/1. Afişul format 50/70 va fi tipărit şi caşerat integral pe mucava. Spatele acesteia va avea caşerata o hârtie asemănătoare pentru a evita curbarea. Afisulul va fi o machetă 1/1. 1.5) Criterii de apreciere şi notare : - coerenţa şi calitatea mesajului; - plastica mesajului; - încadrarea în tipologia afişului comercial de promovare; - caracterul informativ al pliantului; - acurateţea şi plastica reprezentării tridimensionale; - unitatea de expresie afiş-pliant; - calitatea tehnică a imaginii. Prezenta şi participarea la atelier. (poate ridica sau scădea nota, până la pierderea proiectului, indiferent de calitatea pieselor predate) NOTĂ : Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop Prima fază se notează. Această notă participă la nota finală într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 30% din notă. Pierderea primei faze reprezintă pierderea proiectului!!!! Mapa de schiţe şi corecturi (format A3 cu coperte şi legată) , se va preda.
Mapa participa la notare, atât prin ce conţine cât şi prin prezentare. Durata proiectului 5 săptămâni Faza 1: 1 săptămână, faza 2: 4 săptămâni 6 credite Întocmit, Conf. Dr. arh. Răzvan Luscov
Anul 2 sem 2
1.1)Tema 3 - Reversed design Durata proiectului 5 săptămâni, 6 credite 1.2)Tematica: Însuşirea unor sisteme constructive, subansamble, detalii specifice, caracteristici ale materialului lemn masiv în proporţie dominantă (în mică măsură aglomeratele lemnoase), în cadrul unui obiect de mobilier de lemn prelucrat cu procede tradiţionale (fără C.N.C., şi alte tehnologii speciale). 1.3) Obiective urmărite Această temă urmăreşte, printre altele, să facă încă un pas pe calea importanţei pe care o are materialul (dacă la exercitul anului 1 a fost studiată ceramică acum materialul obiectului existent este lemnul), dar şi felul în care acesta este folosit. Astfel, se vor studia alcătuirile constructive, logica ansamblurilor, probleme legate de rezistenţa şi statică lor, îmbinările specifice, noduri rigide, dimensionare structurală, poziţia elementelor din punct de vedere structural, etc. În scopul înţelegerii acestor chestiuni, se va analiza (şi prin desfacere) un obiect existent la care caracteristica asamblării de elemente să fie evidentă.
Un ansamblu clasic de elemente de cele mai multe ori rectilinii, supuse la efort, este scaunul, cel mai răspândit de-a lungul istoriei fiind scaunul de lemn. Fiecare student îşi va alege un scaun (scaun şi NU TABURET) “OARECARE, clasic (în sensul termenului din estetica şi nu din istoria artei), de lemn” în sensul unuia în care alcătuirea este cea arhetipală, şi în care nu intervin tehnologii moderne cum ar fi cele ale materialelor compozite/aglomerate lemnoase, realizat fără C.N.C. etc. Acesta va surprinde cel mai bine elemente de logică constructivă simplă: stâlpi-picior şi grinzi-lonjeroane traverse, statică acestor elemente, încovoiere, flambaj, simpla rezemare, consola (spătarul), (cu unele excepţii care confirmă regulă şezutul în consola este specific scaunului metalic) noduri etc. 1.4) Se cere: 1.4a) Într-o primă fază Se va alege scaunul (scaun şi NU TABURET) de studiat! Acesta trebuie să fie unul existent, ce se poate aduce la atelier! şi desface! Nu este necesar să fie un scaun "vedeta"! Se poate cumpăra din talcioc (cele mai ieftine), sau de pe internet siteuri de tip "ocazii.ro", "olx". Se vor analiza principiile ce stau la baza obiectului ales (de ordin static, relaţia cu rezistenţa materialului, etc), adaptarea detaliilor de îmbinare la aceste cerinţe de tip întindere, forfecare compresiune, etc.! În urma analizei tuturor acestor rezolvări, tehnologiilor de execuţie, etapizare etc se va preda un caiet de documentare) alcătuit din analize grafice, schiţe, cotate, desene pregătitoare fazei finale scara 1/1 tehnica fiind aceea a creionului grafit negru, suportul: obligatoriu foiţă. Se va susţine la panou. 1.4b) În a doua fază se va preda un proiect cât mai complet, mimând un proiect de execuţie, “reversed design ” al scaunului analizat. Se vor preda toate piesele necesare ”de execuţie” scara 1/1 ale scaunului analizat. Acestă reprezentare în codul desenului tehnic, reprezintă cel mai complet şi complex exerciţiu de acest fel, de până aici (dat fiind părţile componente şi modalităţile de asamblare, fata de materialul "continuu" (ceramică), de la proiectul releveu de obiecte ceramice din anul 1 Redactarea următoarelor piese se va face în desen de linie pe format 50/70, hârtie albă caşerata
integral pe mucava. Tehnica: tus şi acuarela toate vederile, inclusiv cea de sus, sc.1/1, cotate şi randate. minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, sc.1:1, cotate. minim trei detalii caracteristice, sc. 1/1, 2/1, cotate. axonometrie izometrică, randată, sc. 1/1. Toate piesele vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii rabătute. 1.5) Criterii de apreciere şi notare : Înţelegerea obiectului, a tuturor implicaţiilor ce au condus la apariţia sa, la realizarea sa în varianta aleasă pentru studiu. - însuşirea corectă a tehnicilor de reprezentare şi a noţiunilor de reprezentare în două şi trei dimensiuni; - corectitudinea reprezentării în cod; - coerenţa demersului în sensul unui proiect de execuţie (tehnic); - abilitatea de a surprinde un detaliu în desen, marcarea sa în legătură cu ansamblul. -Acuratetea reprezentării, elocventa acesteia, (valorarea, linii groase/linii subţiri, cotare) compoziţia paginii Prezenta şi activitatea de la atelier (poate ridica sau scădea nota, până la pierderea proiectului, indiferent de calitatea pieselor predate). NOTĂ : Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop Număr de corecturi obligatorii:6. Prima fază se notează. Această notă participă la nota finală într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 20% din notă. Pierderea primei faze reprezintă pierderea proiectului Mapa de schiţe şi corecturi se va preda.
5) Bibliografie A. Blunch "Das Gestalten der Tischlerarbeiten Gebundene Ausgabe" – Oktober 1997 I. Curtu, T Mihăilescu, V. Năstase, O.Stoian, D. Mihai "Îmbinări în lemn" Focsa Paul Constantin Horia "Arhitectura de interior şi construcţia mobilierului" Jean Baras "Mobila" Florin Ionescu, Valentin Năstase" Proiectarea mobilei şi arhitectura interioarelor" Durata proiectului 5 săptămâni Faza 1: 1 săptămână, faza 2: 4 săptămâni
Anul 2 sem 2
2.2) Adaptarea datelor imanente, esenţiale, ale formei scaunului clasic studiat la exerciţiul anterior la contemporaneitate după următoarele considerente: a) Paradigma culturală iniţială vs. paradigma culturală contemporană. (de ex: design aristocratic vs. design democratic, obiceiuri trecute vs. obiceiuri actuale, vestimentaţie, caracteristicile mesei aferente ieri şi astăzi, etc ) procedee de interpretare în cod cultural diferit. b) Studierea consecinţelor transpunerii într-o altă tehnologie, sau chiar în alt material şi implicaţiile acesteia: la nivelul formei, al esteticii. Aici defapt în triada vitruviana se schimbă: venustas ce nu mai aparţine idealului de frumuseţe iniţial, şi firmitas (structura material tehnologie), utilitas sau funcţiunea ramanad oarecum aceeias: scaun. Se va studia şi implicaţiile schimbării speciei funcţiunii scaunului într-o altă specie funcţională (de exmplu tronul în scaun dintr-un living, sau strana din biserica în scaun de bar). Într-o primă fază se va face o analiză culturală profundă a sa, în care se va încerca să se surprindă toate caracteristicile de ambianţă socială, de cutume sociale dar şi de cutume tehnice, încadrare stilistică, nevoi specifice momentului respectiv (al apariţiei obiectului sau a prototipului sau).
Tema 4
1) Tematica Durata proiectului 6 săptămâni, 7 credite 1.2)Tema: A) redesignul obiectului analizat la exerciţiul anterior "Reversed design", (a unui scaun “clasic” de lemn). Se va folosi acelaşi scaun “clasic-istoric” al exerciţiului precedent!! 2) Obiective urmărite 2.1) Dacă exerciţiul precedent a operat, să zicem, în sfera “tehnică”, acest exerciţiu reprezintă o incursiune într-o zonă legată de filosofia obiectului de design, în arii de dezbatere intelectuală legate de evoluţia societăţii, obiectul ca răspuns al unui anumit moment în istorie, obiectul ca instrument de reprezentare, valoare şi non valoare, kitsch etc.
3) Se cere: 3. 1) Prima fază 3. 1a) Se vor preda schiţe pe foiţa cu toate aceste caracteristici de istorie şi analiză culturală contextul, arhitectura de interior, mobilirul ce îl însoţeşte, vestimentaţia sincronă cu scaunul iniţial, comentate prin alăturarea imaginilor cu textul. 3.1b) Se vor preda schiţe pe foiţa cu caracteristicile actuale, analiză culturală, contextul, arhitectura de interior, mobilirul de astăzi ce îl însoţeşte, vestimentaţia actuală, etc, comentate prin alăturarea imaginilor cu textul. 3.1c) Se vor preda schiţe pe foita ilustrând diferite variante de interpretare (în contemporaneitate), la nivel conceptual, comentate prin alăturarea imaginilor cu textul. tehnica de reprezentare obligatorie: "flow-uri", negre şi colorate. Griuri colorate, în contrast cu culori "tari"/săturate, negru şi alb. Se va susţine la panou. Nota acestei faze va reprezenta 40/100 din nota finală a: A) redesignul obiectului
3.2) A doua fază a proiectului va reprezenta o adevărată dezbatere la atelier ce se va face obligatoriu cu toţi studenţii, în care profesorul va juca rolul de moderator. Studenţilor li se va propune aducerea în actualitate, reinterpretarea acelui scaun Se poate sau nu! Acest lucru, (reinterpretarea), fiind neoportuna care sunt riscurile, care sunt modalitaţiele în care se poate realiza acest fapt, atâtea teme de reală dezbatere. În mintea studentului se va forma opinia că obiectele sunt nu doar simple răspunsuri funcţionale ci şi repere culturale, purtătoare de semnificaţie, etc. Se vor analiza cazurile clasice de redesign de scaune, se va detecta “cheia” în care acestea sunt realizate: ironia postmodernă, “citatul” poetic şi evanescent din cele ale lui Stark (ghost), sau, pur şi simplu, reinterpretata, precum scaunul onet al lui Vico Magistretti, etc. Simultan cu aceste dezbateri se va contura soluţia de redesign. Studentul va preda un scaun ce va ilustra reinterpretarea să. Aceasta va trebui să fie purtătoarea obligatorie a unui concept şi nu doar o interpretare pur formală a scaunului originar. Plansele vor conţine toate explicaţiile necesare înţelegerii conceptului de redesign. Redactarea următoarelor piese se va face în desen de linie pe format 50/70 hârtie caşerata integral pe ambele fete pe mucava: toate vederile, inclusiv cea de sus, randate, sc.1/1, cotate. minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, sc.1:1, cotate. minim trei detalii caracteristice, sc. 1/1, 2/1, cotate. axonometrie izometrică, randată, sc. 1/1. Toate piesele vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii rabătute. 4) Criterii de evaluare a obiectivului "A" (redesign): 4.1) Coerenta şi creativitatea demersului, a “filosofiei ” ce stă în spatele formei. 4.2) Corectitudinea şi acurateţea reprezentării în cod. 4.3) Corectitudinea şi expresivitatea prezentării proiectului. 4.4) Prezenta şi activitatea de la atelier (poate ridica sau scădea nota, până la pierderea proiectului, indiferent de calitatea pieselor predate).
NOTĂ : Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop sau sisteme alte digitale. Prima fază se notează! Mapa de schiţe şi corecturi se va preda. Atenţie: pierderea acestei faze conduce la pierderea proiectului!! 6) Bibliografie 6.1 bibliografie pt. "A" (redesign) Klaus-Jurgen Sembach şi colaboratorii. Twentieth century design, Tashcen, 2002 Mell Byars "er best chairs, tables and lights" Mell Byars "new chairs" Dicţionar de artă (două volume) editura meridiane John Morley "e History of Furniture: Twenty-Five Centuries of Style and Design în the Western Tradition" Edward Lucie-Smith "Furniture: A Concise History" Joseph Aronson "e Encyclopedia of Furniture: ird Edition Mark Hinchman "History of Furniture: A Global View" Judith Miller " Furniture: World Styles from Classical to Contemporary Leslie Până " Furniture în History: 3000 B.C. - 2000 A.D (2nd Edition) Jean Baras "Mobila" Nicolae Cucu " Mobilierul locuinţei" editura Meridiane Dicţionar de artă (două volume) editura meridiane
Anul 3 sem 1 Exerciţiul nr.1
Durata proiectului: 9 săptămâni 8 credite 1.1) Tematica: Problem solving -expresivitate, estetică, simbol, paradigmă culturală 1.2) Proiectarea unui obiect printre ale carui scopuri-funcţii, unul principal este cel expresivestetic si, nu in ultimul rand, simbolic: UN CANDELABRU într-un spaţiu de cult ortodox. Se propune ca exerciţiu Biserica Spitalului de Psihiatrie Voila din Câmpina, lucrare realizata de conf. dr. arh Ana Maria Goilav.
aria artei zonei noastre, apoi la cea mai restrânsa, cea româneasca. Studierea tipologiilor de plan bisericesc, cu deosebire cel trilobat din care face parte și biserica studiată. Studierea tipologiilor si a elementelor esenţiale ale obiectelor (cu precădere candelabre) care populează spaţiile de cult ortodox bizantine și cu precădere cele românești. Alte elemente culturale considerate importante de conducerea atelierului. Se vor preda fișe format A4 și A3 pliat, într-o mapă legată cu coperte de mucava Natur! Copertele vor purta un titlu: "Caiet de studiu pentru un obiect destinat spaţiului de cult" Aceasta faza reprezinta 30% din notă! Prezenţa și participarea slabă la atelier pote duce la pierderea proiectului, indiferent de ceea ce se predă în final!!! Pierderea acestei faze are consecinţă pierderea proiectului 3.2) Faza 2 (6.5 săptămâni) Proiect pentru un candelabru Punându-se la dispoziţia studenţilor planurile acestui edificiu sacru și o excursie de studiu, se cere proiectarea unui candelabru destinat acestui spaţiu!, piesa centrală, poziţionat în naos, sub turla bisericii (bineînţeles centrat). Se va sublinia importanţa luminii de zi ce coboară sub formă de raze, NU sub forma de "baie lumină". Se va studia și efectul luminos al lumii artificiale pe care îl degajă candelabrul pe timp de înserare sau de noapte. Se va porni de la spaţiul arhitectural și imaginea degajată de întreg, de la spaţiul exterior îndepărtat și proxim, dar mai ales cel interior, exprimat prin secţiuni verticale, transversale și longitudinale scara 1/50, unde se vor desena diferite variante, pe foiţă, LA SCARA! În urma corecturilor se stabilește soluţia și se trece la redactare.
2.) Obiectivele exerciţiului Dacă la problematica proiectelor studiate până acum a intervenit mai mult sau mai puţin nevoia expresivă, estetică, culturală, simbolică, la acest proiect se va pune accentul pe categoria de nevoi satisfăcute prin obiecte, la care Nevoia/Funcţia primordială este tocmai aceasta, sau chiar numai aceasta (de exemplu: bijuteriile, coroana, sceptrul, crucea/obiect de pe mormânt sau purtată în cortegiul funerar etc.) Astfel se va patrunde, nu pentru prima oară de-a lungul activităţii de atelier, dar mai accentuat și mai aprofundat, în cultura în general, în ESTETICA (ca ramură a filosofiei dar și a artei) din zona mai profundă a creaţiei de obiecte, neindustrializate, unicat și deci nesupuse "cerinţelor de jos" ale producţiei de masă. De asemenea se va integra obiectul propus spre studiu într-un context, ba mai mult, contextul însuși va participa activ, pe lângă factorii legaţi de cultură, paradigme culturale mai largi cum ar fi paradigma modernităţii etc. (Herder) Acest "context" larg va fi reprezentat de un spaţiu simbolic fizic: Biserica Spitalului de Psihiatrie Voila.
3.) Se cer: Amplasarea candelabrului în spaţiul bisericii, spaţiu populat și de celelate obiecte specifice. Acestea vor fi reprezentate în următoarele piese ce surprind întregul edificiu:
3.1) Faza 1 (2.5 săptămâni) Se va recurge la studierea, elementelor esenţiale artei bizantine, restrângând apoi domeniul la
3.1) Plan ce reprezintă și proiecţia orizontală a obiectului scara 1/50, desen de linie în tuș negru. Atât biserica, cât și candelabrul vor vea cotele principale.
3.2) Două secţiuni perpendiculare prin edificiu în care se poziţionează elevaţiile candelabrului (deci nu secţiunile prin obiect!) scara 1/5) desen de linie în tuș negru. Atât biserica, cât și candelabrul vor vea cotele principale. 3.3) Reprezentarea candelabrului izolat: Planul și elevaţia obiectului randate color (scara ?) 1x2,5, 1x5 Toate piesele se vor preda cașerate (cu contra hartie pe spate pentru a nu se deforma) pe mucava format 70x100, 100x70 dupa caz. Criterii de notare: Coerenta solutiei, estetica, proportiile, alegerea materialelor. Adecvarea la: Cultura, cult/confesiune, simbolistica si imaginarul colectiv Integrarea si participarea sa la intregirea spatiului interior dar si la intreaga imagine. Valoarea estetică-expresivă Claritatea, reprezentarii grafice. Prezenta si participarea la atelier! Poate duce la pierderea proiectului indiferent de ceea ce se preda la final!! Bibliografie Mircea Eliade "Istoria credintelor si ideilor religioase" (in special textele referitoare la specificitatea crestin-ortodoxa) Ion Ianosi "Sublimul in arta" capitolul de dicat artei crestine (atentie! de acelasi autor mai exista si "Sublimul in estetica") Grigore Ionescu "Istoria arhitecturii Romanesti" Virgil Vatasianu "Istoria artei feudale romanesti" Virgil Vatasianu "Istoria artei europene" (in special capitolele referitoare la arta bizantina si la arta Tarilor Romanesti) Vasile Florea "Istoria artei Romanesti" Vasile Dragut ”Dictionar enciclopedic de arta medievala romaneasca”
Anul 3 semestrul 1 Exerciţiul nr. 2
Durata 5 săptămâni Tematica Redesign, design în cod stilistic dar şi îmbunătăţirea funcţională problem solving. Tema: Reproiectarea unui obiect aparţinând unui anumit stil, cu o funcţiune valabilă şi în zilele noastre (în limbajul aceluiaşi stil: în limbaj propriu, nemodificat). Obiective: Introducere în istoria artei moderne şi a mijloacelor sale de exprimare. Aprofundarea unui anumit stil artistic larg, din această istorie, (lectura integrală a cărţii propuse este obligatorie!). Proiectarea unui obiect original! ce aparţine stilisticii proprii arhitecturii, designului corespunzătoare stilului artistic ales. (uneori acestea pot să coincidă). Faza 1.1) 1.1a) Primul pas, deosebit de important!: Se va aprofunda cartea lui Amy Dempsey " Styles, Schools and Movements: e Essential Encyclopaedic Guide to Modern Art". Cartea se va cumpăra, (de preferat) sau va fi primită în format digital needitabil. Se va verifica prin examen oral individual la atelier! 20/100, din nota. Pierderea acestei valori aduce după sine pierderea întregului proiect! 1.b) Se va alege un anume stil din această carte! şi nu din alte surse!!!, (se va bate în cuie indiferent de consecinţe, de aici şi provocarea!) 1.c) Se va detecta stilul corespunzotor stilistic, (sau al perioadei de timp), din arhitectură şi design. Se vor face asocieri sau disocieri, (imagini asociate cu text de tip analiza, în romană) ce se vor prezenta, discuta la atelier. Faza 2) 2.1a) Se va alege un obiect din cadrul stilisticii detectate, dar nu: design de autovehicule,
(autoturisme, de transport, pe roţi/drumuri/teren, sau pe calea ferată), design vestimentar, bijuterii, etc.). 2.1b) Se va analiza d.p.d.v. funcţional dar foarte important d.p.d.v. al vocabularului şi sintaxei stilului respectiv. Faza 3.) Se va reproiecta un obiect (design original!) în codul aceluiaşi stil (din designul corespunzător stilui din arta / Amy Dempsy), dar şi cu încercarea de a introduce anumite elemente de limbaj/filosofie ale stilului din arta (dintre stilurile alese din Amy Dempsey, " Styles, Schools and Movements: e Essential Encyclopaedic Guide to Modern Art"). De ex: stilului postimpresionist din pictura îi corespunde în design stilul "art nouveau". Expresionismului abstract din pictura, în design îi corespunde "mid century danish design", "good design",etc. Se va încerca deasemenea şi găsirea unei îmbunătăţiri funcţionale.
Bibliografie Amy Dempsey " Styles, Schools and Movements: e Essential Encyclopaedic Guide to Modern Art". Mell Byars "the design encyclopedia" editura "M.O.M.A" 2004 (O carte pe care fiecare om de cultură ar trebui să o aibe în casă, darămite un designer). Cuprinde informaţii despre: toate figurile importante ale designul, şcoli şi doctrine în design, informaţii despre producători, etc! Un" must have!" Notă: Toate corecturile se fac obligatoriu şi irevocabil pe foiţă!
Anul 3 semestrul 2 Proiectul 3
durata 7 săptămâni; 6 credite Se cere: La faza 1.1a): Se va verifica prin examen oral individual la atelier! 20/100, din nota. Pierderea acestei valori aduce după sine pierderea întregului proiect! La faza 2.1b): Se va preda un caiet de documentare format A3. La faza 3.): Se vor preda la scara 1/1, cu cote! sau cu acordul şefului de atelier la alte scări Planul randat, valorat. Toate vederile, randate, valorate. Toate secţiunile caracteristice, orizontale şi verticale. Axonometrie.la scara potrivită. Schiţe, gânduri, ipoteze, reunite într-un caiet de schiţe format A3. Schiţele pe foita se vor lipi pe paginile acestui caiet de desen!
1.1) Tematica De la indentitatea verbala la obiect În practică curentă (simbolul verbal) numele, denumirea produsului se dă după realizarea produsului (vezi de numirile autoturismelor de ex: Renaul Clio, Megane, sau acelaşi produs are mai multe ţări, f/cultura ţării respective, etc), sau nu are o legătură directă cu o relaţie de creaţie inversă de la Semnificat la Semnificant. Deci în cazul exerciţiului acesta simbolul verbal determina obiectul. 1.2 Tema Un lampadar (lampa cu picior) pentru Kramer, personajul din serialul Seinfeld 2.) Faza 1) Se vor urmării cel puţin 15 episoade ale serialului. Se va studia personajul Kramer, o analiză dezvoltată dar iniţial raportată la celelate personaje principale. 3.) Faza 2 Un posibil start în gândire ar fi acela, ca într-un posibil episod Kramer se duce să îşi cumpere o lampă cu picior pentru apartamentul său, identic în plan cu cel al lui Jeri Magazinul este unul
de tip supermarket da corpuri de iluminat, având toată gama de la cele mai cunoscute branduri, până la cele "no name". O posibilă urmare a acestui demers, de luat în considerare va fi producţia acestuia sub denumirea "Kramer's lamp", o posibilă aluzie la "lampa lui Aladin". În vânzarea acestuia se va folosi un personaj decupat la cutter-plotter din carton (standee) reprezentându-l pe Kramer, într-o ipostază alături de lampă. Se va realiza lampadarul, începând normal Cu Studii pe Foiţă! şi corecturii! Se cere: La punctul 2.) Faza 1): Se va preda o analiză scrisă dar însoţită de imagini decupate, colate (printate după prinţ screenuri), compuse alături de text, desene de mână, etc, cu umor, dar elocvente pe un caiet de desen!, cu hârtie mai bună (nu cele mai ieftine de şcoală), format A3. La punctul 2.) Faza 2): Se vor preda la scara 1/2, cu cote! sau cu acordul şefului de atelier la alte scări mai mari sau mai mici, pe hârtie albă caşerata fata/spate, (pt. a nu se deformă) pe mucava de 2mm: Planul randat, valorat. Toate vederile, randate, valorate. Toate secţiunile caracteristice, orizontale şi verticale. Axonometrie. Detalii 1/1 cotate, cu indicaţii de poziţionare în cadrul ansamblului. Schiţe, gânduri, ipoteze, reunite într-un caiet de schiţe format A3. Schiţele pe foita se vor lipi pe paginile acestui caiet de desen! Proiectul Standee-ului scara ½ Afişul lămpii scara 50/70, 70/50. Altele materiale promoţionale, considerate oportune. Notă: Super mare atenţie şi grijă faţă de timpul pus la dispoziţie! Subiectul ludic poate să vă fure timpul de la realizarea concretă a proiectului la nivel de execuţie: cote, detalii, indicaţiile materialelor, tehnologii de fabricare, tehnologiile speciale ale unor subansamble (oled, prinţ u.v. etc.)
Toate corecturile se fac Obligatoriu şi irevocabil pe foiţă! Bibliografie Serialul "Seinfeld" Seinfeld Trivia: Everything About Nothing by Dennis Bjorklund ( includes thorough questions into each significant character (Jerry Seinfeld, George Costanza, Cosmo Kramer, Elaine Benes, Newman, Frank Costanza, Morty Seinfeld) with not only the goal of helping you relive some of the most hilarious episodes, but also to test your attention to detail. Umberto Eco "O teorie a semioticii" traducerea Cezar Radu, Costin Popescu Editura trei. Umberto Eco, Tratat de semiotică generală, trad. de Anca Giurescu şi Cezar Radu, postf. şi note de Cezar Radu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982 Martin Joly "Analiza imaginii" Editura All Charlotte & Peter Fiell "1000 Lights, Taschen 2013 http://www.azero.ro/servicii/standee-cardboard-cut-out
Anul 3 sem 2 Exerciţiul 4
durata 7 săptămâni; 7 credite 1.1)Tematica Modalităţi de expresie culturală/estetică dar si functional practica 1.2.)Tema: O nevoie, exprimată într-un registru Kitsch: Pentru definirea, desluşirea şi însuşirea acestui termen se va studia intensiv capitolul Kitsch al cărţii: "cinci fete ale modernităţii" de Matei Călinescu.
2.) Obiective 2.1)Dezlegarea şi însuşirea în profunzime a semnificaţiei culturale a termenului Kitsch. 2.2) Introducere în teoria valorii, a factorilor ce conferă valoare în interiorul categoriilor de valori, înţelegerea faptului că fiecare categorie de valori se măsoară cu criterii specifice de măsurare proprii categoriei respective (de exemplul categoria valorilor comerciale are alt "cântar", decât cel al categoriei estetice. morale, religioase, etc.) Definirea categoriilor de valori, diferenţe, suprapuneri, studierea tuturora dar mai ales valoarea comercială, şi valoarea estetică (Se va studia asiduu capitolul Valoare din Estetică lui Tudor Vianu). 3.3) Studierea fenomenului general, kitschul cu toate consecinţele sale, nu doar la nivel formal, ci şi social, comportamental, atât la nivelul unui segment social, cât şi la nivelul individului), cu scopul delimitării sale în opoziţie cu acele caracteristici culturale antitetice: legate de o estetică, etica/morală, acel set de valori pozitiv pe mai multe planuri. 3.4) Raportul dintre moralitatea, etica aceluia care activează în diferite domenii, printre care şi designul, şi poziţia etică corectă în care acesta Trebuie să spună: "Nu, refuz să fac asta!" Marketingul, recomandările sale şi până unde pot merge acestea din acest punct de vedere.
a contemporanilor asemănători (Hâns Gugelot, etc), poziţia Şcolii de la Ulm, filozofia şi doctrina să (cele zece comandamente), studierea consecinţelor, a urmaşilor (sir Jhonathan Ive de la Apple, Jasper Morrison, Naoto Fukasawa. Gerd A. Muller, Richard Fischer,etc), doctrina "good design", etc. "Cum aţi definit Super Normal? ( întrebare pusă lui Jasper Jhones cât şi lui Naoto Fukasawa cu ocazia cărţii şi expoziţiei "Supernormal") Jasper: Părerea mea este că lumea designului să îndepărtat de normalitate, a uitat rădăcinile și noţiunea de bază că noi, designerii, trebuie să ne ocupăm de mediul artificial și să încercăm săl îmbunătăţim. Super Normal este o punte între cele două lumi, o încercare de a le reuni. Nu este ușor să scrii o formulă pentru obiectul Super Normal, nu sunt sigur că poate fi chiar planificat. Un obiect devine Super Normal prin utilizare. În calitate de designeri ne putem orienta spre obţinerea Super Normal, fiind mai puţin preocupaţi de aspectele vizuale spectaculoase, bombastice, ale unei categorii de obiecte, încercând să anticipăm obiectele care ar putea avea un impact asupra atmosferei (în sensul larg) și cum va fi să le utilizăm, să trăim cu ele."
3.4) Proiectarea în acest registru, nu doar vizual ci şi cultural, negativ, kitsch. Obiectul poate să fie şi autoironic, în zestrat cu umor-critic, cu mai multe straturi de lectură, sau nu, poate să fie doar denotativ. În acest caz denumirea, eticheta ce i se va pune anume : "KITSCH", (cu valoare de ancoră, vezi Roland Barthes), va atrage atenţia, va delimita strâns semnificatul acestui obiect.
4.1b) Faza 2 (5 sau 5.5 săptămâni) Studierea şi alegerea [folosindu-se caracteristicile kitschului, extrase în uma citirilor (nu puţine) a cărţii recomandate ca bază pentru acest exerciţiu, (cu precădere a capitolului kitsch), a lui Matei Călinescu], a unor obiecte kitsch, preponderent utilitare, din zona domestică. Se vor comenta criteriile de alegere! 4.1c) Cele mai elocvente, dintre ele, în număr de 4 sau de 5 (în funcţie de numărul de studenţi al grupei), vor reprezenta referinţă negativă pentru proiectarea lor în codul vizual dar şi FUNCŢIONAL, "Dieter Rams", (corespunde "stilului internaţional") şi urmând să fie supuse decalogului celebru al acestuia. Pentru fiecare dintre obiectele alese vor lucra grupe de câte 3 sau 4 studenţi (la alegerea şefului de atelier), dar nu în echipa ci individual şi original! 5.) Se cere: 4.1a: Caiet de studiu, cu text şi desene format A3 caiet de desen artistic. Tehnica: desen la mâna liberă (preponderent, schiţe, colaj de schiţe pe foita, indicaţii scrise,), dar şi colaj de fotografii.
4.1) Fazele 1 şi 2 Găsirea unor obiecte Kitsch: ( nostalgie istorică, prefăcătorie, falsitate, mult prea mult sirop/farfum, dorinţa nemăsurată de a plăcea maselor, etc.!) Această alegere nu se va face decât în baza studierii capitolului Kitsch, din cartea Lui Matei Călinescu, "Cinci fete ale modernităţii", editura Polirom reeditare 2017, sau prima ediţie Polirom. Transfigurarea acestora în limbajul "Good design", în general şi în mod special al marelui Designer Dieter Rams 4.1a) Faza 1 (2 săptămâni, se poate şi în 1.5 săptămâni) în antiteza radicală faţă de kitsch, se va studia filosofia şi activitatea designerului Dieter Rams,
4.1c) Soluţia, pentru care se cer: Se vor preda la scara 1/1, cu cote!, pe hârtie albă caşerata pe mucava de 2mm, fata/spate, (pt. a nu se deformă): Planul randat, valorat. Toate vederile, randate, valorate. Toate secţiunile caracteristice, orizontale şi verticale. Axonometrie. Detalii 2/1 5/1 (după împrejurare) cotate, cu indicaţii de poziţionare în cadrul ansamblului. Schiţe, gânduri, ipoteze, reunite într-un caiet de schiţe format A3. Schiţele pe foita se vor lipi pe paginile acestui caiet de desen! Notă: Toate corecturile se fac Obligatoriu şi irevocabil pe foiţă! Bibliografie Matei Călinescu "cinci fete ale modernităţii" Polirom 2017 (reeditare) Dieter Rams. "Less But Better" 2014 Dieter Rams: As Little Design as Possible Hardcover – June 10, 2011 by Sophie Lovell (Author), Klaus Kemp (Author), Jonathan Ive (Foreword)
Anul 4 sem 1 Exerciţiul nr.1
1) Tematica Problem solving, în care "form follows function" este accentul principal 1.) Tema (I: 7 săptămâni, 6 credite) Problem solving pt o nevoie în care funcţiunea este cea mai importantă în creearea obiectului şi implicit a formei: Set de veselă şi tacâmuri, pentru persoane afectate de boli degenerative ale articulaţiilor membrelor superioare (artrite, etc.). Dacă proiectul din anul 2 aparţinând tematicii de largi de "problem solving" îşi propunea să introducă în această tematică,Tematica aparţinând anului 3 restrânge aceasta tematică la o extremă. Astfel îşi propune să mai facă un pas pe calea unei nevoi în care factorul funcţional să fie de o importanţă PRIMORDIALĂ, categorică. (corpul de iluminat deplasabil pe înălţime de la tema din anul 2, putea să se deplaseze mai mult sau mai puţin bine, în anumite limite bineînţeles, şi avea în procesul elaborării şi o funcţie destul de mare expresivă, estetică). 2) Obiective urmărite Aprofundarea triadei vitruviene (utilitas, firmitas, venustas), triada definitorie pt. genul arhitecturii şi inplicit pentru specia arhitectura obiectelor, adică designul de obiect. Trebuie să precizăm aici decodificarea termenului de utilitate sau funcţiune aşa cum este el folosit la Vitruviu dar mai ales în modernitate şi astăzi, adică "utilitatea practica", cea care răspunde la intrbarea "ce face?", dincolo de "face plăcere estetică", "face comunicare simbolică", integrate lui VENUSTAS, care împreună cu Firmitas (structura, material tehnologie), tot funcţiuni sunt. În această triadă, de-a lungul paradigmelor culturale, în zona despre care discutăm, în secolul al XVIII, (enumeram doar pe Abatele Laugier şi Carlo Lodoli), paradigma estetică a frumosului simbolistica, puterea de seducţie ca generator al formei (de ex; renaşterea sau contrareforma sau postmodernitatea), a fost înlocuită cu cea a funcţiunii. Lucrurile au continuat pe acesta linie culminând cu celebra maximă a lui Louis Sullivan "Form follows function", o traducere corectă fiind aceea că:"forma este o consecinţă a funcţiunii".
Dar aici mai trebuie să precizăm că, dincolo de înscrierea într-o paradigmă culturală preponderent estetică, simbolică sau într-una culturală, exista categorii de obiecte la care însăşi prin natura lor (în horă triadei vitruviene) "a tras mai mult funcţiunea". Acestea se afla mai ales în zona ustensilelor, obiectelor pur utilitare, deşi perioada culturală din care fac parte şi acestea şi-a pus substanţial amprenta. Modernitatea europeeana în domeniul arhitecturii/arhitectura obiectelor, (adică stilul internaţional cel care mai are încă multe de spus după declinul său chiar moartea postmodernitatii), apăsând pe exprimarea funcţiunii (pe lângă exprimarea sinceră, necontrafăcută a materialului şi a structurii), a dezvoltat accentul pus pe funcţiune/ergonomie în elaborarea formei în general, cu atât mai mult la categoria obiectelor la care funcţiunea practica primează. Însuşirea prin intermediul unei nevoi pur practice, funcţionale, analiza şi proiectare, a acestui tip de rezolvări. 3) Se cere proiectarea unui obiect din această categorie, aflat în zilele noastre adică a unui set de veselă şi tacâmuri, pentru persoane afectate de boli degenerative ale articulaţiilor membrelor superioare (artrite, etc.). Acest exerciţiu mai face un pas pe calea demersului de tip problem solving şi a unei analize exhaustive în legătură cu clasa de obiecte din care obiectul face parte: Detectarea problemelor ce apar la o anumită categorie de produse existente şi rezolvarea acestora. 4a) Faza1 (2. săptămâni) Faza aceasta reprezintă o perioadă laborioasă de cercetare, în care se analizează istoricul soluţiilor date acestei probleme/, momentul apariţiei şi autorul (dacă se cunoaşte), salturile evolutive pe care le-a cunoscut obiectul respectiv de-a lungul timpului. Printr-un studiu cât se poate de complet (mai ales cu ajutorul internetului, a forumurilor, blogurilor, diferitelor organizaţii, etc) se va încerca detectarea problemelor la un nivel cât mai mare de utilizatori. 4.b) Se va preda: un caiet de analiză în care se vor surprinde toate aceste aspecte cât şi altele considerate necesare de către student. Se va face un studiu comparativ al produselor existente pe piaţă.
Concluzii asupra categoriei de obiecte studiate. Se va pune accentul pe problemele detectate. Caietul de analiza va cuprinde istoricul soluţiilor date nevoii. autori, patente salturi evolutive (detectarea motivelor ce au stat la baza acestor salturi cum ar fi: influenta apariţiei noilor materiale, noi tehnologii, schimbarea paradigmei sociale-grija mai mare faţă deoamenii cu dizabilităţi, din oricare clasă socială ar fi ei, etc) soluţiile de ultimă oră de înaltă performanta existente. studiu comparativ (avantaje, dezavantaje, preţuri) public ţintă (DETALIAT) – din această analiză se stabileşte profilul utilizatorului (categorie de vârstă, nivel de trăi, vezi lumea a treia, cultura şi obiceiuri ale alimentelor, vezi orientul îndepărtat, etc.) detectarea nişelor tendinţe la nivelul utilizatorilor (social-comportamentale) la nivelul producătorilor (tehnologii, material) Orice elemente care ajută la o înţelegere mai bună a obiectului şi importanţa lui în cadrul istoriei designului ultimilor ani. Se va insista asupra detectării problemelor la nivel funcţional Se va acorda o mare importanţă realizărilor de ultimă oră şi de înaltă performanta existente! Se va acorda o mare importanţă materialelor şi tehnologiilor de ultimă oră! (nu este neapărat să fie folosite decât în măsura în care se înscriu în nivelul de venit al publicului ţinta, soluţia găsită problemei putând fi şi low tech sau de tip "Do it your self" mai ales în cazul unui public ţintă din lumea a treia) Date despre materialele şi tehnologiile folosite, care dintre ele au fost inovatoare şi care au preluat tehnologii deja existente. ÎN URMA ACESTOR ANALIZE SE VA ELABORA TEMA DE PROIECTARE! Atenţie! În lipsa primei faze proiectul se pierde!
5.a) Criterii de notare Satisfacerea exhaustivă a tuturor subiectelor cerute în caietul de analiza Formularea temei de proiectare într-un mod precis, neredundant, şi lipsit de atributele fireşti, imanente designului (de tipul: obiectul trebuie să fie funcţional, etc.) 5.b) două fază, 5 săptămâni Odată ce setul de probleme este detectat, se va trece la rezolvarea acestora. Se va preda pe format 50/70 hârtie caşerata pe mucava (şi contrafata)următoarele aferente fiecărui obiect toate vederile, inclusiv cele de sus, randate, cotate. minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, cotate. minim trei detalii caracteristice, cotate. axonometrie izometrică, randată (fără cote), de prezentare. machetă finală + macheta de studiu ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca instrument în determinarea soluţiei şi a machetei finale). Scara proiectului este 1/1, iar pentru detalii 2/1, 5/1 în funcţie necesitatea reprezentării clare, detaliate. Toate piesele desenate, mai puţin axonometria, vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii rabătute. Studiul pentru realizarea machetei finale se va face la atelier sau laboratorul de machete . Studentul primeşte individual îndrumare pentru realizarea tehnică a machetei.
caracteristici cum ar fi zonificarea mondială în ţări dezvoltate, în dezvoltare şi subdezvoltate/ lumea a treia, şi răspunsul dat acestora. 2.) Corectitudinea şi acurateţea reprezentării în cod; 3.) Corectitudinea (aşezarea pieselor: planuri, elevaţii secţiuni, detalii), paginare, ierarhie cât şi expresivitatea prezentării proiectului. NOTĂ : Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop. Număr de corecturi obligatorii:9. Prima fază se notează. Această notă participă la notă finală într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 20% din nota. Pierderea primei faze reprezintă pierderea proiectului. Mapa de schiţe şi corecturi se va preda. 7)Bibliografie https://www.etac.com/products/ (Deosebit de important!) ROGER COLEMAN, JOHN CLARKSON, HUA DONG and JULIA CASSIM "Design for Inclusivity"
Anul 4 sem 1
Exerciţiul nr.2 (7 săptămâni) 6) Criterii de apreciere şi notare : Se va aprecia în primul rând capacitatea soluţiei găsite de a răspunde pachetului de probleme detectate la faza 1. 1.) Inteligenta rezolvării funcţionale!, având în vedere că după cum am mai spus aceasta este principala sarcină. Atenţie!, aici nu se va studia doar antrpometria şi ergonomia ustensilelor alocate acestei deficienţe degenerative. În sarcina rezolvării funcţionale, dealtfel ca parte a ergonomiei vor intra şi factorii psihologici, culoarea ca mod de semnalizare cât şi alte
1.1) Tematica: Design democratic Moto: "Sărăcia este cel mai bun designer" Victor Papanek 1.2) Tema: Se va proiecta un obiect ce reprezintă răspunsul dat unor nevoi reale ale societăţii, nevoi de ordinul Necesarului, care după cum ştim diferenţiază necesitatea de lux. Sustinerea temei va fi
precedata de prof.dr. univ. Mirela Duculescu a carei tema de doctorat este ''Designul Democratic' 2.) Obiective 2.1) Dezvoltarea unei anume abordări considerată, mai ales astăzi, valabilă şi necesară, adică cea a cărei ţinta este marea masă a oamenilor care nu sunt bogaţi, cei care NU îşi permit luxul. 2.2) Istoricul acestei filosofii Detectarea apariţiei (rudimentele, începuturile) acestei abordări, începând de la nereuşitele Arts & Craft-sului, designul protestant, designul shakers (Restorationism), Bauhaus, etc. 2.3) Studierea acestei categorii prin studiul principiilor, doctrinei, dar şi punerea acesteia în practică, comentarea reuşitelor dar şi a nereuşitelor 2.4) Capacitatea practică, prin punerea în proiect a acestor principii, limbaj formal originar sau interpretat de către student. 3.) 3.1) faza 1 (2 SĂPTĂMÂNI): Reprezintă îndeplinirea obiectivelor de la 2.1), şi 2.2), prin intermediul discuţiilor, prezentărilor susţinute de către student la atelier prin intermediul desenelor pe FOIŢĂ 3.2) faza 2 (5 SĂPTĂMÂNI): Din prima şedinţă a acestei faze, îndrumătorul va prezenta nevoia aleasă (5 nevoi diferite ce se vor împart aleator studenţilor): din zona culturală europeeana, din registrul domestic locuinţa urbană, loc rurală (aici se pot lua în considerare şi obiectele gospodăriei, de tipul celor agricole,etc) stabil de lungă durată, dar şi al locuinţei temporare; corturi militare, locuinţe temporare pt cei ce au pierdut lucuinta din cauza unei calamităţi, etc. Nu se admit salte gonflabile, paturi gonflabile, paturi nedomestice cum ar fi cele de spital.) Prin intermediul discuţiilor de la atelier, studentul va trebui să definească iar apoi să dezvolte nevoia a cărei soluţie este căutată. În urma acestui studiu va fi definită Tema de Proiectare. Această temă scisa o dată definită va fi respectată, cum este respectată tema de proiectare a unui concurs. Realizarea propriuzisa a proiectului. Schiţe şi corecturi preliminare: NUMAI PE FOIŢĂ! (NU
pe CALC!) cine nu respecta acesta impunere nu va fi primit la corectura!, oricât de bună este este soluţia, sau motivele invocate!, de tipul: "n-am găsit". Papetăria şcolii de la subsol, toate magazinele de artă, cât şi comerţul de pe internet (acesta are şi cea mai bună foita, adică cea galbenă), au toate acest produs. 4.) Se cere: LA FAZA 3.1) Se va preda un Caiet de studiu, cu text şi desene format A3 caiet de desen artistic. Tehnica: desen la mâna liberă (preponderent, schiţe, colaj de schiţe pe foita, indicaţii scrise), dar şi colaj de fotografii. LA FAZA 3.2) Se vor preda pe format 50/70 hârtie caşerata pe mucava (şi contrafata) următoarele desene ale obiectului toate vederile, inclusiv cele de sus, randate, cotate. minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, cotate. minim trei detalii caracteristice, cotate. axonometrie izometrică, randată (fără cote), de prezentare. machetă finală + macheta de studiu ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca instrument în determinarea soluţiei şi a machetei finale). Scara proiectului este 1/1, iar pentru detalii 2/1, 5/1 în funcţie necesitatea reprezentării clare, detaliate. Toate piesele desenate, mai puţin axonometria, vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii rabătute. Studiul pentru realizarea machetei finale se va face la atelier sau laboratorul de machete. Studentul primeşte, individual, îndrumare pentru realizarea tehnică a machetei. Caiet de schiţe A3 de desen de artă, ce va cuprinde toate corecturile pe foita, pot fi şi pliate inteligent, schiţele, etc. Copertele acestuia vor fi din mucava 2mm natur. (Se taie mucavaua, se caşerează peste copertele caietului.)
Bibliografie Duculescu, Mirela. „Preocupări privind designul în România socialistă (1969-1989): învăţământul superior de design între teorie şi practică,” în Arta în România între anii 19452000. O analiză din perspectiva prezentului, coord. Călin Dan, Iosif Király, Anca Oroveanu, Magda Radu, Fundaţia Nouă Europă, Editura UNArte, MNAC București, 2016 William H. Varnum" Arts & Crafts Design" , 1995 Clodagh Holahan (Author), Maureen Roche "Art Craft Design Michael horsham "e art of the shakers" Ellen Lupton "ABCs of the Bauhaus: Bauhaus and Design" 1993 Charlotte & Peter Fiell "Scandinavian Design" Anu Partanen "e Nordic eory of Everything: În Search of a Better Life" Victor Papanek "Design pentru lumea reală" editura ehnica omas Dickson "Dansk Design" 2006 Keneth Frampton "Arhitectura modernă. Oistorie critica" Charlote & Peter Fiell "e story of design", Editura Goodman Fiell Penny Sparke "A century of design" Charlote & Peter Fiell "Design of the 20th Century" Decorative Art 50s Hardcover – May 15, 2013 Luminiţa Batali "introducere în istoria designului". Kroemer, K. H. E "Extra-ordinary Ergonomics : How to Accommodate Small and Big Persons, the Disabled and Elderly, Expectant Mothers and Children HFES Issues in Human Factors and Ergonomics Series" Taylor & Francis Routledge Graham Pullin "Design meets disability" MassachusettsInstitute of Technology 2009 Arthur D. Fisk, Wendy A. Rogers, Neil Charness, Sara J. Czaja and Joseph Sharit" DESIGNING FOR OLDER ADULTS" Principles and Creative Human Factors Approaches" Routledge Durata proiectului 7 săptămâni Faza 1: 2 săptămâni, faza 2: 5 săptămâni Întocmit, Prof. Dr. arh. Răzvan Luscov
Anul 4 sem 2 Exerciţiul nr.3
1.1)Tematica: Problem solving Durata proiectului 7 săptămâni, 6 credite 1.2 Tema 2: Material şi tehnologie/Funcţiune De la material şi tehnologie la funcţiune. 1.3) Obiective Acest exerciţiu îşi propune oarecum un exerciţiu invers dar nu de puţine ori întâlnit în practică: apariţia unui material nou şi/sau tehnologie care rezolvă, nu de puţine ori, probleme funcţionale ale unor nevoi îndepărtate de nevoile, pentru care a fost creat sau în care şi-a găsit deja o aplicare. 2.) Se cere: 2.1) În faza 1, studenţii, într-o primă fază de documentare, îşi aleg din domeniul materialelor şi sau tehnologiilor de ultimă oră sau a celor mai puţin cunoscute, consacrate, una din acestea, independent de nevoia, căreia prin inovaţie sau invenţie îl vor aplica, pentru soluţionarea problemelor funcţionale detectate la aceasta. Se studiază calităţile principale ale materialului/tehnologiei respective, cele care îl inzestrază cu valoare în raport cu altele. Se face un raport comparativ asupra tuturor materialelor asemănătoare, încadrarea într-o anumită clasă-categorie, după mai multe criterii. Se cercetează care sunt nevoile/domeniile în care materialele asemănătoare şi-au găsit aplicaţii, care ar fi domeniile predilecte de folosire. Se predă un caiet de documentare. Prezenţa şi participarea la atelier! Poate duce la pierderea proiectului indiferent de ceeace se predă la final!!! Pierderea acestei faze are consecinţă Pierderea proiectului!!!
2.2) În faza 2 2.2a) se încearcă detectarea unor domenii, nevoi, la care aplicarea respectivei material/tehnologii ar fi benefica d.p.d.v. funcţional. 2.2b) În această fază studenţii după ce rezolvă 2.2a) realizează un obiect. Exerciţiul este mai dificil din motivele unui drum invers şi al unei multitudini exgerat de mari de nevoi ( şi rezolvările existente ale acestora:obiecte) pe care studentul nu le cunoaşte şi nu le poate cuprinde. Cu toate acestea, demersul nu este lipsit de interes şi cu toate neajunsurile unui drum indirect, al unei logici forţate, nenaturale, dacă efortul este susţinut rezultatele immediate (legate de problem solving), intrarea în contact cu o multitudine noi tehnologii şi materiale individual şi la nivelul întregii grupe(prin discuţiile la corectura-obligatoriu susţinute în colectiv) dar şi ale dezvoltării intelectuale ale studentului designer sunt meritorii. 3.) Se cere: Se vor preda toate piesele tehnice şi de prezentare necesare. Redactarea următoarelor piese se va face pe format 50/70: toate vederile, inclusiv cea de sus, randate, minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, , cotate. minim trei detalii caracteristice, cotate. axonometrie izometrică, randată, machetă finală şi macheta de studiu (ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca instrument în determinarea soluţiei şi a machetei finale) toate piesele vor fi redactate sc.1/1, sau după caz la alte scări, mai mici, sau mai mari, cotate. Toate piesele vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii rabătute. 4) Criterii de apreciere şi notare: valabilitatea şi ingeniozitatea propunerilor de rezolvări ale problemelor funcţionale, existente reale (deci nu de ordinul stylingului, obiectelor decorative, sau la care funcţiunea nu este cea practica ci exclusiv estetic simbolică: vezi tematica/tema Anului precedent). amploarea, rigurozitatea şi actualitatea analizei;
raportarea la tehnologiile potenţiale şi viitoare; reprezentarea corectă şi completă în codul desenului tehnic: planuri secţiuni, detalii; corectitudinea şi expresivitatea prezentării proiectului. Prezenta şi participarea la atelier! Poate duce la pierderea proiectului indiferent de ceeace se predă la final!!! NOTĂ : Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop. Prima fază se notează. Pierderea primei faze reprezintă pierderea proiectului. Mapa de schiţe şi corecturi se va preda. 4.) Bibliografie Blaine Brownell "Transmaterial vol 1+2" Mel byars "design in steel" Christopher Lefteri Plastics Handbook, 2008 Industrial Designers Society of America "Design Secrets: Products 50 Real-Life Projects Uncovered" 2003 "Design Secrets: Products 2: 50 Real-Life Projects Uncovered", 2004 Lynn Haller Cheryl Dangel Cullen, Industrial Designers Society of America. Phil Howes, Zoe Laughlin "Material Matters: New Materials in Design " 2012 Jim Lesko "Industrial Design: Materials and Manufacturing Guide 2nd Edition" Andrew H. Dent (Author), Leslie Sherr (Author), Michele Caniato (Preface), Allan Chochinov "Material Innovation: Product Design 1st Edition" Rob ompson "Manufacturing Processes for Design Professionals Reprint Edition" Michael F. Ashby , Kara Johnson "Materials and Design, ird Edition: e Art and Science of Material Nicola Stattmann "Ultra Light - Super Strong A New Generation of Design Materials": Birkhauser 2003 Durata proiectului 6 săptămâni Faza 1: 2. săptămâni, faza 2: 5 săptămâni
Anul 4 sem 2 Exerciţiul nr.4
1)Tematica: Problem solving: nevoile reale ale societăţii 2.)Tema: Design pentru lumea a treia Durata proiectului 7 săptămâni. 7 credite. Cele două faze, se desfăşoară simultan 3.)Obiective: Exerciţiul acesta îşi propune să aibă că principală problemă de rezolvat o nevoie reală a lumii de astăzi, cum ar fi: nevoile lumii subdezvoltate, lumea a treia. 4.) 4.1) Într-o primă fază (2 săptămâni): se va face un amplu studiu de documentare într-o astfel de problemă, o nevoie reală existentă, aleasă de îndrumător. Se va studia problema exhaustiv şi nu doar din punctul de vedere al unui singur criteriu. Se va studia şi conspecta cartea lui Victor Papanek “Design pentru lumea reală”, Editura tenica anul... dar şi alţi autori pe aceeaşi linie de gândire. Lectură obligatorie: Papanek! Studenţii se vor documenta şi vor susţine cu explicaţii alte cazuri consacrate, reuşite ale unui astfel de design. 4.2) În faza a doua (5 săptămâni): se va realiza o propunere de design la problema aleasă la faza I. Se vor purta discuţii în jurul interdisciplinarităţii, conlucrării mai multor factori (politici, curente de opinie la nivelul utilizatorilor, etc.). Se va insista ca studentul să gândească şi să propună acest sistem, iar obiectul său, ca o parte a sistemului. Accentul se va pune, în mod imperios, asupra eficienţei rezolvării şi nu asupra formei din punct de vedere estetic, aceasta neânsemnând, totuşi, că obiectul este neestetic. O posibilă abordare estetică, farmecul naturaleţii, poate fi cea obţinut din materiale brute, ieftine, locale, soluţie bazată pe "savoir faire-ul" local, pe abordare de tip "do it your self", pe o anume doctrina "Arts and Krafts" etc.
5.0) Se cere: 5.1 (pt 4.1): Se va susţine tot acest studiu. Se va preda un caiet de documentare. Notă: Prima fază se notează. Această notă participa la nota finală într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 20% din nota. Pierderea primei faze reprezintă pierderea proiectului 5.2) (pt 4.2): Redactarea următoarelor piese se va face pe format 50/70, hârtie albă, caşerata pe mucava de minimum 2mm. toate vederile, inclusiv cea de sus, randate-valorate, cotate. minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, cotate. minim trei detalii caracteristice, cotate. axonometrie izometrică, randată-valorata. machetă finală şi macheta/machetele de studiu ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca instrument în determinarea soluţiei şi a machetei finale). Scara proiectului se va alege împreuna cu îndrumătorul de atelier. Toate piesele vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii rabătute. Studiul pentru realizarea machetei finale se va face la laboratorul de machete după un program ce aparţine întregii facultăţi. Studentul primeşte individual îndrumare pentru realizarea machetei. Criterii de evaluare şi notare maturitatea şi ingeniozitatea rezolvării interdiscilinaritatea rezolvării şi integrarea să într-un sistem Reprezentare în codul desenului tehnic ( proiecţii ale ansamblului, şi adaptarea acestuia scării alese, detalii, indicaţii legate de material, tehnologie, finisaj, sistemul de cotare) coerentă, expresivitate şi acurateţe plastică
6)Bibliografie Victor Papanek "Design for the Real World: Human Ecology and Social Change" , 2005 Victor Papanek "design pentru lumea reala" Bucuresti : Editura Tehnica , 1997 Ben Barber "GROUNDTRUTH: Work, Play and Conflict in the ird World" Ben Barber 2014)" J. M. Richards L. Serageldin Darl Rastorfer. Hassan Fathy "(Architects in the ird World)" 1985 Întocmit, Prof. Dr. arh. Răzvan Luscov
109
Propunere de dezvoltare a carierei universitare Cred că s-au făcut paşi importanţi de la înfiinţarea facultăţii noastre în anul 2002. Aici mă refer la Facultatea de Design de Produs din cadrul Facultăţii de Arhitectură de Interior ce aparţine de Universitatea de Arhitectură "Ion Mincu" Bucureşti, această facultate (cea de arhitectură de interior), fiind şi ea nou înfiinţată în 2001. Am contribuit de la inceput la elaborarea şi orientarea programei şi specificului didactic al acestor facultăţi nou înfiinţate, într-o colaborare bună alături de Decanul de atunci, dl. Profesor Dr. arh. Iulius Ionescu, cât şi alături de profesorii arhitecţi Marius Marcu Lapadat şi, nu în ultimul rând, arh. Romeo Simiraş, cadru didactic cu experienţă de proiectare în arhitectură şi design de produs, experinţă bogată didactică, atât la Facultatea de Design de la Universitatea de Arte "Nicolae Grigorescu" dar şi la Universitatea de Arhitectură "Ion Mincu". Eu am elaborat atunci toate temele de la atelierul de design (proiectarea de design), fiind primul şef de atelier de la aceasta nou înfiinţată secţie. Totodată, Decanul de atunci, dl. Profesor Dr. arhitect Iulius Ionescu, alături de Directorul de Studii arh. Romeo Simiraş m-au numit responsabilul acestei secţii. Pentru a putea îmbogăţi acest demers, care, dealtfel, nu era nou, preocupări importante în domeniul designul fiind desfăşurate încă din anul 1969, atunci când s-a înfiinţat departamentul de design şi studiul formei, am fost trimis la o bursă la facultatea de design de la Antwerpen, una dintre cele mai reputate facultăţi de design din Europa. Aici am fost împreună cu arhitectul Marius Marcu Lapadat, cel ce urmărea programul facultăţii de arhitectura de interior din cadrul aceleiaşi Universităţi. Mărturisesc că acest contact cu orientarea şi programele de studii, profilul absolventului de la Facultatea de Design din Antwerpen (Anvers), m-a surprins printr-o oarecare ariditate funcţională axată mai mult pe valorile problem solvingului, pe valorile etice şi de importanţă socială ale produsului de design, decât pe cele simbolic expresiv estetice. Totul era aflat sub paradigma utilui, utilului social şi etic, o paradigmă de altfel mai veche accentuată de renumitul teoretician şi practician Victor Papanek. Aceasta peocupare coroborată cu aspectul industrial al produsului de serie, de masă, dar fără rabat făcut comercialului, fapt considerat total reprobabil, m-a influenţat în abordarea acestei poziţii şi această orientare am imprimat-o (avându-i ca susţinători pe domnii Romeo Simiraş, Marius Marcu Lapadat, Iulius Ionescu), secţiei de design de produs ce o coordonam. De aici s-a născut
110
o întreagă serie de teme, preocupări, în care designul ca factor ce poate răspunde nevoilor majore ale societăţii, şi nu doar decorative, era şi este mai mult decât prezent. Implicarea ca factor activ de dezbatere şi soluţionare, concertat împreună cu alte discipline, (ecologie, sociologie, tehnologie avansată dar şi lowtech) a împins procesul didactic către acest fel de abordare şi tematică. Toate aceste procupari au adus rezultate spectaculoase, mai ales dacă ne gândim la “tinereţea acestei secţii ce, la doar zece ani de la înfiinţarea sa, strânsese premii importante la distinsa organizaţie ELLIA (Europeean League of Institute of Arts). Vreau să aduc aminte aici de ceea ce am spus la vernisajul expoziţiei organizată cu ocazia împlinirii de zece ani: “Se împlinesc 10 ani de la înfiinţarea secţiei de design la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București. Cu această ocazie, expunem aici unele dintre cele mai bune lucrări de diplomă ale studenţilor absolvenţi ai acestei secţii. Vreau, în primul rând, să le mulţumesc acestora pentru munca și pasiunea pe care au pus-o în aceste proiecte, cât și, nu în ultimul rând, pentru spiritul ce le animă, acel ceva care, în opinia mea, delimitează adevăratul înţeles al termenului DESIGN. Aici este momentul să exprim o anume nemulţumire pentru o anumită interpretare, folosire greșită a termenului, de către marea masă a nespecialiștilor dar și de către o parte a „oamenilor de cultură”, a oamenilor publici, mai ales din România. Astfel, „design” a ajuns, în mod greșit, să se refere la forme și doar la forme, neobișnuite, ieșite din comun, uneori chiar bizare, ce ţin de spectaculosul și exaltarea obţinute ușor, paradă, uneori chiar circ și kitsch. Nu de puţine ori aud în magazine vocile autorizate ale vânzătorilor care îmi recomandă obiecte „mai design”. Acum puţin timp chiar, un set de obiecte sanitare îmi era prezentat ca fiind „design” numai prin aceea că împrumută forma, textura și culoarea unor pietre de râu. Din păcate și în emisiunile tv de specialitate se vorbește despre „mobilier design” pentru a-l diferenţia, astfel, de cel normal, obișnuit. Din păcate, în acest fel, însăși substanţa termenului, aceea care ţine de utilizator și societate, de implicare socială (așa cum a fost teoretizată de către Școala de la Bauhaus, de către Școala de la Ulm și de la Chicago, de către școala nordică de design: Danemarca, Suedia, toate cu rădăcini adânci în poziţiile Arts&Crafts-ului englez, Deutsche Werkbund-ului german etc.), de ergonomie, funcţionalitate dar și de estetică, de adevăratele valori ale frumosului, de etică și morală, a fost uitată. Toate aceste valori determinante, fără de care crearea de obiecte, de produse ar fi lipsită de sens, există
încă, slavă Domnului, doar termenul „design” este impropriu folosit. Dacă abuzul de limbaj continuă fără voia noastră, poate ar fi mai bine să folosim termenul „arhitectura obiectelor”. Cu această ocazie, ţin să menţionez că designul – arhitectura obiectelor nu este doar estetică decorativă, ambientală, nu este doar designul de modă, după cum nu este doar artă. Designul, ca și arhitectura, sunt valori mijloc. În această expoziţie se poate vedea specificul școlii noastre: temele alese pentru aceste diplome, dar și cele impuse de-a lungul curriculei sunt mijloace pentru îndeplinirea unor scopuri reale, stringente, ale societăţii, în general. Valoarea lor de soluţii aduse unor probleme și nevoi ce cu necesitate se cer rezolvate este ceea ce definește designul la Ion Mincu. Aici e momentul să subliniez accentul pe care îl punem pe valoarea etică și morală, pe acţiunea durabilă, pe design orientat către societate și utilizator și nu pe „creșterea vânzărilor”. Aceasta mi se pare că este o poziţie corectă, mai ales în procesul de învăţământ universitar, independent în a dezbate, discerne, ierarhiza și, pe cât posibil, a hotărî și a impune adevăratele valori în societate. Am elaborat/coordonat acest album cu gândul la studenţii mei de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București. Ei sunt cei care au ales această școală și nu alte asemenea din București sau din alte orașe ale ţării. Învăţământul de design din cadrul școlii de arhitectură (după cum se va vedea în partea introductivă) are o îndelungată tradiţie și pot spune fără nicio îndoială că începuturile designului din România, dar și din lume, au fost făcute cu succes și profesionalism de arhitecţi. Dealtfel, arhitectura este genul, iar designul, specia. O spun gândindu-mă nu la o pledoarie pro domo (arhitectul designer, deși există o pleiadă remarcabilă), ci la morfologia domeniului. În acest sens, Walter Gropius includea în domeniul designului arhitectura. Este deja vestită expresia: „De la linguriţă la oraș”, preluată în italiană și de Ernesto Rogers: „dal cucchiaio alla citta”, intrând în această formulă atât obiectele de dimensiuni „mici”, cât și obiectele de arhitectură, precum și designul orașelor, adică urbanismul. În acest sens al denumirii cuprinzătoare, din motivele unei deprecieri a termenului de design (excepţie – ieșire din normă, spectacol ușor etc.) propun o inversare a „definiţiei” dată de Gropius și aș vorbi de arhitectură (genul) și arhitectura obiectelor (specia). Un termen nobil și demn pentru o activitate ce merită un alt statut decât cel ce, din păcate, îl câștigă în detrimentul complexităţii de sarcină socială, moralitate și etică, de program de lungă
durată și nu doar unealtă pusă în slujba satisfacerii gustului „public” sau al unui „lux” îndoielnic, într-un cuvânt societăţii consumeriste. Mă gândesc, desigur, la „arhitectură” în sensul ei deplin, de activitate bazată pe ideal, cu standardele și dezideratele puse sus, deasupra plăcerii momentului sau efemerului. Mă gândesc la atributul durabilităţii și la sarcina dăinuirii peste veacuri, ce a revenit arhitecturii timp de milenii. Într-o lume ca cea de astăzi, în care toate sunt făcute, parcă, să iubească clipa, iar apoi să piară, arhitectura încă ne mai leagă de istorie și, poate, va rămâne pentru viitor. Astfel, arhitectura obiectelor, deziderat și ţel în mâinile designerilor – arhitecţi de obiecte, poate va conduce către o schimbare de optică, mai întâi la nivelul profesiei, în general, iar, mai apoi, la nivelul societăţii. Școala noastră de arhitectură „Ion Mincu” a reprezentat și încă reprezintă un reper în cultura românească. Îmi doresc că designul, parte a UAUIM, să devină, deasemenea, un factor cultural activ în stabilirea reperelor, adevăratelor valori în societatea românească și nu numai, nu doar în calitate de făuritori – „meșteșugari”, ci și în calitate de artiști gânditori, de adevăraţi intelectuali. De altfel, empiristul redutabil care a fost Leonardo da Vinci spunea, parcă în apărarea picturii, că este arta liberală, egală cu filozofia, știinţele și poezia: „La pittura e una cosa mentale”. Dragi studenţi, sper ca în acest catalog să descoperiţi atât raţiunea, raţiunea ca mod de acţiune (cosa mentale), cât și raţiunea de a exista a tuturor obiectelor ce au constituit temele proiectelor. Nu în ultimul rând, vreau să mulţumesc colegilor mei: domnului arhitect Simiraș cu care împărtășesc multe dintre aceste păreri, domnului arhitect Marius Marcu Lapadat, cel care, la Antwerp (cu ocazia unei burse de design), uitându-se la un „Starck” flamboaiant, cu un preţ la fel de înflăcărat, mi-a mărturisit că așa ceva nu este design și tuturor acelora, nu puţini, care au pus și pun umărul la această activitate: Președintele Universităţii, domnul Prof. Dr. arh. Emil Barbu Popescu, Rectorului acesteia, Prof. Dr. arh. Zeno Bogdănescu și multor altora, darnici cu timpul, cunoștinţele și talentul lor”. Din păcate, în ultimii ani mai ales, dar, totuşi, încă de la început, această prevalenţă a “Problem Solvingului”, a factorilor sociali, a rezolvării nu doar a problemelor funcţional practice şi
ergonomice dar şi a celor care privesc latura socială, să zicem democratică, a fost hiperdimensionata în defavoarea laturii simbolic estetice expresive fără de care valorile umane nu pot exista. De fapt, această latură expresivă estetica simbolică reprezintă tot o funcţiune. Acest termen funcţiune, în accepţiunea curentă, se referă distorsionat (dar termenul s-a impus şi a devenit curent) numai la latura practică a lui “ce face”, uitându-se că latura estetică este şi ea o funcţiune. Să ne amintim, după cum spuneam şi în cuvântul introductiv cu ocazia expoziţiei de zece ani, că arhitectura=(more or less)=design sau viceversa. Astfel, descrierea tripartită vitruviana a arhitecturii alcătuite din : VENUSTAS UTILITAS FIRMITAS, este foarte adevărată şi în cazul arhitecturii şi, prin consecinţă, şi în cel al designului. Noi am luptat până acum la secţia de design de la Ion Mincu pentru Utilitas şi pentru Firmitas, şi, cred, eu mai puţin pentru Venustas, sau, cel puţin după părerea mea şi a altora (vezi profesorul Simiras), studenţii sunt într-o lipsă majoră de forma estetică! Aici este o carenţă mare! Frumosul este încă o valoare! Frumosul autentic şi nu superficialele artificii formale spectaculos uşoare cu care nea obişnuit Consumerismul! Frumosul autentic, cu rădăcini într-o cultură atât de tip Herder cât şi într-una de tip Humbold, adică a elitei pregătite, dezvoltate cultural şi intelectual . Designerul (în general în societatea consumeristă de astăzi, mondializată din fericire sau nefericire) din acest punct de vedere, este în pericolul pierderii valorilor cultural estetice, chiar şi intelectuale profunde, de adâncime, în favoarea vânzării. Este un fapt firesc datorat specificităţii profesiei aşa cum a definit-o Pevsner adică: DESIGN este aceea activitatea legată de creeare de bunuri INDUSTRIALE, DE MASĂ. Eu, astfel, cred că designerul este mai expus compromisului valorilor “tari”, decât arhitectul care realizează în majoritatea cazurilor obiecte de arhitectură unicat. Ceea ce îmi doresc cu ardoare şi vreau să acord o mare importanţă în cadrul activităţii mele didactice, dincolo de imperioasele Utilitas şi Firmitas, este laturii estetic/culturare, profunzimilor cugetului, ce se poate face doar cu ajutorul cărţilor fundamentale, domeniilor conexe şi dezbaterilor pe marginea unor teme ce depăşesc simpla rezolvare, funcţional tehnică, lipsită de profunzimi perene şi umplută (din păcate pentru paradigma actuală din design şi poate nu numai) de superficialităţi seducătoare de o clipă. O atenţie mai mare cred că ar trebui acordată clasicităţii (mai ales în accepţiunea Estetică a termenului: măreţie calmă şi nobleţe simplă şi nu sau şi/sau celei a Istoriei Artelor), cea care ar trebui să stea la baza oricărei stilistici mai mult sau mai puţin actuale, în paradigma informatică,
experimentală, multimediala, etc. Deasemenea, Vocabularul oricărei arte, este solfegiul făcut cu notele de bază, ale culturii şi evidentelor valori, (adică cele care au rezistat în timp), fără de care complexitatea oricărei discipline este lipsită de reflecţie intelectuală. De aceea cred că accentul pus pe istoria arhitecturii moderne, istoria artei, istoria designului, cât şi pe desen ca instrument rapid de transcriere a gândului, trebuie imperios să capete o mai mare importanţă. Reamintesc aici pe marele “designer”, dacă termenul nu este deja depreciativ (poate ar fi mai bine architect de obiecte), Leonardo Da Vinci: “La pittura e una cosa mantalle”. Deasemenea, mă mai gândesc la o alternativă dată de teoreticianul şi istoricul de design Victor Margolin, cel ce consideră că Pevesner greşeşte atunci când defineşte Designul ca fiind doar cel al producţiei de serie. Margolin poate că ar trebui luat în seamă mai ales acum când iau naştere procese de producţie de serie mică într-o paradigmă postindustrială, ce a depăşit postmodernitatea dar care a avut de învăţat de la ea. Poate că latura simbolic expresivă legată de conţinutul cultural local, etnicitate, regăsire cultural tradiţională versus Stilul Internaţional sunt reacţii Postmoderne ce nu trebuie depăşite ci doar citite într-o altă cheie decât cea istorist aluzivă, sau pop. Mă gândesc serios la ce s-a întâmplat cu şcolile de Arte şi Meserii de la noi dintre războaie, mă gândesc la eventuale colaborări serioase cu Muzeul Ţăranului Român, şi cu preocupările deja puse în practică (arte şi meserii) de Arhitectul Şerban Sturza. Anexez aici şi un interviu pe care i l-am dat doamnei Cristina Sabău, ce are legătura cu activitatea didactica din UAUIM şi cu părerile mele despre acest lucru, cât şi despre design, în general. A existat un model de școală de design la care Catedra de Design de Produs s-a raportat? / l-a preluat într-o măsură? Da bineînţeles! Este modelul care s-a practicat în cadrul Catedrei de Design şi Studiul Formei care cred că s-a înfiinţat în 1969?, şi care, oricum, funcţiona în momentul în care eu am fost student, adică în perioada 1983-1989. Apoi, erau obligatorii proiectele de design din curricula, cât şi (tot obligatoriu, pe vremea aia nu erau opţionale) cursul de design al domnului Popov. Acum nişte ani de zile, existau în arhiva de proiecte a catedrei, acum înţeleg că s-au aruncat, sau poate cine mai ştie, proiecte vechi de design de prin anii '70, care aveau o abordare raţionalistă de la cercetarea soluţiilor date problemei, până la o filozofie de tip ULM, vezi Tomaso
Maldonado, Gugellot, şi deşi nu a fost cadru didactic la Ulm, Dieter Rams. Se practica exprimarea minimală şi eficientă a funcţiilor de utilizare, estetica stilului internaţional, dar toate înţelese şi nu aplicate doar la nivelul unei ideologii stilistice. Se practica acolo filozofia “probem solving”, ce există la nivelul tuturor proiectelor acelora. Menţionez că printre acestea mi-a atras atenţia un proiect de excavator, unul de macara... Arhitecta Gabriela Tabacu, astăzi profesor, avea acolo un proiect de casetofon unde era făcută analiza tuturor comenzilor din punct de vedere al expresiei diferite în funcţie de cât de des erau folosite! (vezi Rams!). Catedra a încercat o sincronizare cu programele de studiu ale catedrelor de design din universităţile de artă și design de la București și Cluj-Napoca? Asta nu cred, dar, de fapt, nu ştiu! Acolo, la Catedra de Design şi Studiul Formei de la Ion Mincu erau profesori în contact cu aceştia (de la București și Cluj-Napoca), mă refer în primul rând la Profesorul arh. Anton Dâmboianu, apoi la Profesorul arh. Vladimir Popov şi cred că şi Profesorul arh. Sorin Vasilescu, arh. Bogdan Gheorgiu cel care ţinea cursul de mobilier şi se ocupa de proiectele de mobilier, dar nu cred că era vorba de sincronizare. Menţionez că la aceea data profesorii arhitecţi Romeo Simiras şi Francisc Echeriu, cei ce părăsiseră Facultatea de Design de la Arte, lăsându-i acolo pe colegii lor arh. Popa şi arh. Calboreanu, funcţionau la atelierele de arhitectură şi nu la catedra de design şi studiul formei. Principiul care ghidează învăţământul catedrei este, de fapt, principiul designului: să rezolve o problemă (problem solving). Cum este aplicat acest principiu de-a lungul anilor de studiu? Aceasta spuneam, la prima întrebare, că acest principiu s-a aplicat dintotdeauna! Ţin minte că, o dată, s-a organizat o expoziţie de proiecte de design în sălile de expoziţie ale şcolii, la parter. Proiectele erau redactate, să zicem sec din punctul de vedere al reprezentării, dar, totuşi, clare, ba chiar explicite. Tatăl meu, tot arhitect, a remarcat REZOLVAREA! Unii studenţi, prieteni cu mine, de la design de la arte plastice, au remarcat doar!: că “nu sunt “randate” de excepţie, că nu au “blicuri”: puncte strălucitoare ca cele umoristice de pe dinţii vedetelor”. Tatăl meu, de altfel un plastician foarte bun, amic cu Paul Bortnovschi mi-a răspuns că nu asta înseamnă design-ul, că bineînţeles că este importanta prezentarea!, dar că această abordare funcţionalistă, nelipsita de estetică!, dar care nu punea accentual pe reprezentarea
spectaculos/seducătoare, este corectă! Este nevoie de REPREZENTARE seducătoare dar la nivelul 2. Şi iată că astăzi acea performanţă, virtuozitate de randatori, frumoasă de altfel, dar care uneori lua ochii de la valoarea soluţiilor în sine, a fost rezolvată în mod egal, democratic cu ajutorul softurilor 3d. Designul învăţat în școală de studenţi este mai mult ideatic sau pragmatic? Proiectele sunt tratate la nivelul ideilor sau este încă de dorit transpunerea ideilor în machetă funcţională? Nu se pot transpune în machete funcţionale decât foarte puţine proiecte! După părerea mea, de altfel discutată şi la nivelul catedrei şi la nivelul conducerii şcolii, această restricţionare a temeticii la nivelul posibilităţii de execuţie a unor modele funcţionale este o prostie! Închipuiţivă că este vorba de un frigider, sau de un fier de călcat! Nu există în universitate nici măcar o presă de placaj mulat pentru mobile cu suprafeţe aglomerate care nu sunt plane, nu mai vorbesc de maşini de tâmplărie, CNC-uri, maşini de vacuumat, sau prese de ambutisare, matriţe etc.! De altfel, am învăţat la facultatea de design de la Antwerpen, unde am avut o bursă, că proiectele MAI ALES CELE DE DIPLOMA! trebuie să aibă un grad de utopie!, care îndreaptă pozitiv rezolvarea către viitor, către acelea care sunt încă nerezolvate în propunere, şi care, dacă propunerea este valabilă/revoluţionară, vor fi rezolvate din punct de vedre tehnic ingineresc special pentru aceasta. Care este cel mai mare câștig al absolventului de la Catedra de Design de produs? Cineva care nu şi-a mai dat diploma, din păcate, (lucrează la ProTv, grafician scenograf ), mi-a spus că pluridisciplinaritatea şi câmpul larg de meserii pe care le poate aborda. Se poate. Eu cred că este acel tip de abordare raţională!, care nu poate lipsi din arhitectură şi design! Aceste două arte! Nu pot fi decât intrinsec şi imanent apoliniene şi nu dionisiace! Apoi, ceva din structura tradiţionala de o sută şi ceva de ani a facultăţii de arhitectură (mă refer la organizare, la rigoare, la desfăşurarea procesului didactic, repartizarea tematicii temelor programelor de la un an la altul etc.), a fost inevitabil preluat, dar, după părerea mea, nu încă suficient. Facultatea de Arhitectură are acest rodaj al unei mai mult de o sută de ani, structuri ierarhice puse la punct, teme care, deşi transformate, adaptate timpului, vremurilor, diferitelor paradigme arhitecturale, vin de cu generaţii în urmă, discipline cizelate transmise din profesor în profesor… Tradiţia,
trecutul, îşi spun cuvântul! Noi suntem tineri, iar în afară de profesorul Simiraş, nu am mai beneficiat de foştii profesori de la design: Anton Dâmboianu, Vladimir Popov, Mircea Coradino, Bibi Dobrotă, Norocel Constantinescu, Gh. Vlahu, Vasile Marcu! Şi care, unii din păcate, au dispărut dintre noi. Mai există încă la facultate activi excelenţi: Romeo Simiraş şi Sorin Vasilescu. Sigur că am preluat ceva! Ar fi total neadevărat să spun că nu am preluat ceva din vechea Catedra de Design şi Studiul Formei, spiritul, apoi formarea noastră de arhitecţi, formarea în cadrul unei discipline şi rigori… Spre ce formă consideri că ar evolua învăţământul de design la noi? Cum ar arăta acesta într-o proiecţie de viitor apropiat? Dacă este vorba de România, sincer, nu ştiu! Oricum, mă înfioară negativele vedetisme care sunt prezente în aceea că “suntem dizainări”, avem comportament ALTFEL şi mai mult creier decât ceilalţi. Eu cred că un design bun este făcut cu modestie!, atât în viaţa profesională cât şi în învăţământ! (Atenţie! Studentul de la design vrea să epateze mult mai mult decât ceilalţi studenţi din domeniul artelor!!!!!!!!!!!!!!), şi ancorat puternic în valori! reale, profunde, cu o “paideea” solidă este ce ne trebuie şi nu doar în România! Din păcate, în România termenul de design a devenit ceva care este ca Botoxul din buzele injectate sau doritoare de asemenea injecţii: fals, spectaculos, vedetistic şi care dă bine la majoritatea posturilor şi emisiunilor tv!, pe sticla, cum se spune, când este asimilat doar cu modă sau cu formele extravagante, firesc, ca şi moda, neperen şi trecător. Ori, cu toţii ştim că una din “hârtiile de turnesol”, ale verificării valorilor este rezistenţa lor în timp. Mai e ceva care ne strica: Această cultură care poate ţine de modernitate, a valorii nefăcutului încă, a nemaiîntâlnitului, a noului cu orice preţ! Şi încă ceva!: eu cred că deşi şi arhitectura în România are carenţe mari în ceea ce este implicarea în discursul public, în dezbatere axiologică, ca factor educativ în formarea de opinie, etc, designul are mai mari lipsuri din acest punct de vedere. Mi-aş dori că designul în sine dar şi în spaţiul public să NU FIE DOAR DE FORMA, CI ŞI DE CONŢINUT! Vă mulţumesc, Răzvan Luscov