Adresa ansvsa inaintare propuneri program strategic

COLEG1UL MEDICILOR VETERINARI BIROVL

EXECUTIV

Splaiul Independenfei 105, sector 5, Cod 050097, BUCUREยงTI Tel.021/319.45.04; Fax 021/319.45.05

E-mail: ofnce@cmvro.ro

www.cmvro.ro Operator de date cu caracter personal nr. 21554/2011 N r . 1 3 14 7

/ 2 5 . 0 8 . 2 0 15

Catre Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor,

Domnului Presedinte Dumitru BAICULESCU,

Stimate Domnule Presedinte,

Refcritor la proiectul de Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice dc aplicarc a Programului ac^iunilor de supraveghcrc, prcvenire, control si cradicare a bolilor la animate, a cclor transmisibile dc la animate la om, prolec^ia animalelor s.i protectia mediului, dc idcnlificarc si inrcgistrare a bovinelor, suinclor,ovinelor. eaprinelor si ecvideelor si a Normelor mctodologice de aplicarc a Programului de supravcgherc si control m domeniul siguran^ei alimentelor, Colcgiul Medicilor Vcterinari face urmatoarele propuneri: A

1. In nota, punctul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "12. La carnasicrcle domestiee, actiunile sanilar-vctcrinare publicc din Program se

efectucaza in campanie si numai la animalelc care de\in carnctc de sanatate,

flefurnizate

de catre furnizorii aprobati de c&tre Autoritatea Nationals Sanitara Veterinara si pentru Siguranla Alimentelor, flefurnizate si gestionate de Colegiul Medicilor Veterinari. inseriate si numerotatc polrivit alocarii marjelor dc scrii $i de numcrc de catre Autoritatea Nationals Sanitara Veterinara si penlru Siguran^a Alimentclor. in eare stint complctate in mod obligatoriu: numcle si prenumele proprietarului/de\inatorului, domieiliul acestuia (localitatca, strada, numarul si jude{ul). spccia (caine/pisica). cod de identificarc/numarul microcipului, dupa caz in conformilate cu respectarea prevedcrilor legislative in vigoarc, rasa, sexul, varsta, culoarea si semnclc partieulare ale animalului; seria si numarul carnetelor de san&tale/cw/w/ de identificare/numo.ru\i dupa caz sunt trecutc in mod obligatoriu in documcntul justillcaliv privind etectuarea ac^iunilor sanilar-vetcrinarc. pentru acceptarea pla^ii acestora; fiecare eonsiliu jude^can. respectiv al municipiului Bucuresti al Colegiului Medicilor Veterinari trebuic sa de^ina eviden^a carnetelor de s&natatcfurnizate ^i sa o furni/e/e Direc^iilor sanitar-vclerinare si pentru siguran^a alimentelor jude\ene, respectiv a municipiului Bucuresti."

Justificare: Exista furni/ori de microcipuri aprobati care livrea/a mierocipurilc la pachct insotite si de carnete de sanatate, dar nu estc o regula si nici nu pot fi obligati.prin urmare este neccsar sa ramana doua alternative. Ksle necesar sa sc complele/e si cu sintagma dupa caz, in functie de specia in cauza si de prcvederile legislative aferente identificarii si inregistrarii.

2. SECTIUNEA 1 A CAPITOLULUI I se modifica si va avea urmatorul continut: "A. PROGRAME NATIONALS DE SUPRAVEGIiERE, CONTROL SI I-RADICARE A BOL1LOR LA ANIMALU COFINANTATI- DIN FONDURI NERAMBURSABILE Se aplica prcvederile din actele normative comunitare eare aproba accste programe.

Actele normative comunitare precum si programele aprobatc se transmit prin note de serviciu unitatilor din subordinea ANSVSA pentru puncrea in aplicare

B. PROGRAMK NATIONAL!- DL SUPRAVEGHKRK. CONTROL SI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE FINANTATE DIN FONDUR1 BUGETARE SI/SAU SUPORTATE DE CA'I'RK PROPRIETARI 1. Febra aftoasa.

Justificare: Conform Ordonantci Guvcrnului nr.42/2004 art. 15 alin. (5) Ac^iunile sanitar-vctcrinare cuprinsc in programul ac^iunilor de supraveghcre, prevenire si control al bolilor la animale, al color transmisibilc dc la animale la om, protcc^ia animalelor si protec^ia mediului. dc identificare s.i inrcgistrare a bovinclor. suinelor, ovinclor. caprinelor si ccvidcelor. ac^iunilc preva/.ule in altc programe na^ionale, pe care Autoritatea trebuie sa Ic puna in aplicare. precum si tarifele afercntc accstora, in cazul in care sunt rcalizatc de mcdici veterinari de libera praclica impulcrnici\ sau. in cazul ac^iunilor aprobate penlru animalclc salbalice din fondurile cincgetice. sj de catre personalul din aceste fonduri, se aproba prin hotararc a (iuvernului. cu excepfia programelor coflnantate $i aprobate de catre Uniunea European^ care se aplica ca at are.

Prin urmare nu este necesar ca programele cofinantate sa fie detaliate In normele metodologice. Legiuitorul a creat cadrul legal pentru a simplifica lucrurile, dar noi nu ne put em debarasa dc trecut.

3, SECTIUNEA 9 - ACTIUNI IMUNOLOGICE OBLIGATORII SAU DE URGENTA PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE TERESTRE punctul 1.

ANTRAX se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Scop: Pastrarca indemnitatii tcritoriale prin aplicarca vaccinarii si a masurilor dc biosccuritale."

PRnCI/ARITEIINICE 1. Vaccinarea anticarbunoasa a tuturor animalelor din spcciilc receptive este obligatoric, o data pc an, la indeplinirea conditiilor fi/iologicc si de varsta impuse in prospectul vaeeinului, cu doua saptamani inainte de scoaterea la pasunat si la eel tar/iu la 12 luni de

la ultima vaceinare inclusiv si in cazul animalclor cu stabulatic permanenta. cu tin vaccin care sa asigure imunitatc minim 12 luni; 2. Se exccuta lunar vaccinari de completare la animate din speeii receptive care la data efectuarii vaccinarii mi aveau varsta de vaceinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate in campanie datorita contraindicatiilor slabilitc de producator.

3. In cazul apariliei unor ibeare de antrax in /ona Dcltci Dunarii se va cxeeuta inca o vaceinare, de necesitate, eu aprobarea ANSVSA. PRKCI/ARI EXKCUTIK Mcdicul veterinar dc libera practica imputernicit

Justificare: In Romania, a evoluat incepand cu mul^i ani in urma, una dintre cele mai grave boli ale animalclor ยงi omului - antraxul.

Agcntul care produce antraxul estc o bacterie care traies.te in sol. avand o re/istenta deosebit de marc ยงi o perioada de \\a\i\e pana la 100 dc ani.

Una dintre zonele eele mai ..antraeogene" din Romania este Delta Dunarii. Datorita modificarilor climaticc din ultima pcrioada de limp, seaderile s.i eres.terile nivelului apelor de suprafa^a ยงi subterane antreneaza o circularise mai marc a bacteriilor carC produc antraxul. Prin urmare, aceste bacterii au o posibilitatc mai mare de a ajungc la suprafa\ solului, producand antraxul. in ca/ul in care animalul nu cste prolejal prin vaccin.

Oamcnii care vin in contact eu animalele bolnave pot suferi afec^iuni grave, unele ehiar cauzatoare de moartc. Nu degeaba accasta bacterie estc utilizata ea ,,arma" de eatre terori^ti. Cu atat mai mult, in zona Deltei Dunarii, animalele traiesc in semi-salbatieie iar in cazul in care acestea sunt infeetate, mor, raman pe camp, asigurandu-se astfel un lenomcn de autoinlrc^incrc a anlraxului.

Pcnlru a preveni efeetele devastatoare ale acestei boli, statul roman a adoptat politica de vaecinare anuala obligatorie a animalelor receptive s.i a suportal dintotdeauna costurile accslei ac\iuni. Ca urmare, re/ultatele au fost incurajaloarc dcoarece numarul de cazuri a fosl diminuat dc la an la an iar incepand eu anul 2008 cazurile de antrax diagnosticate la animale pe teritoriul Romaniei au lost reduse.

Autoritatea Natjonala Sanitara Vetcrinara si pcntru Siguran^a Alimentelor, in calitatc de institute publica care gestioneaza controlul holilor la animale si care apara sanatatea publica intentioncaza ea inccpand cu anul 2016 prin proiectul Programului ac\iunilor de supraveghere. prevenire, control si eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om. protcc^ia animalelor si protcc^ia mediului, de identilicare si mrcgistrare a bovinclor, suinclor, ovinelor si caprinelor sa limitczc vaccinarca doar in /oncle in care a fost diagnosticat antraxul in ultimii 10 ani.

Aviind in vedere faptul ca in Romania cele mai multe animale care se pot imbolnavi de antrax sunt de\inutc de persoane fi/ice care traiesc in mcdiul rural, persoane care an o situate financiara precara, de cele mai multe ori neaviind mijloace de subzisten\a, climinarea vaccinarii contra antraxului va duce la pierdcri economice importante (restrictii de miscarc, inter/icerea exporlului, stingerea focarelor etc) si la aparitia unor fenomcne socialc dupa diagnosticarea bolii.

Drcpl dovada ca lucrurile vor sta asa, va reamintim situa^ia din anul 2000 cand in Delta Dunarii a aparut un numar foarte mare de cazuri de imbolnavire la animale. Motivul apari\iei acestor focare de boli in anul 2000 s-a datorat nevaccinarii animalelor in anul 1999, an in care sistemul vctcrinar de stat care asigura asisten^a medicala veterinara a devenit sistem veterinar privat si pana la gasirea unci formule dc transfer animalele au ramas ncvaccinate.

Ca atare, suntem convinsi ca incepand cu jumatatea anului 2016 si mai ales in anul 2017, numarul ca/urilor de antrax va fi foarte mare, cu precadere in Delta Dunarii.

Ca urmare a apari^iei focarelor de antrax in Delta, turi^tii vor evita sa vi/iteze aceasta /ona si de cc nu si Romania ca urmare a impactului mediatic. existand posibilitatca sa se repetc cpisodul gripci aviare care a creat panica in randul popula^ici, in condi^iile in care nu exista dovezi siiin^ifice ca aceasla boala se transmite la om.

Sa nu uitam ca in judetul Vaslui antraxul a lost diagnosticat la proprictari de ovine fara sa fie diagnosticat la animale.

4. In sectiunile 9, 10 si 11 din Anexa nr.2 sa fie incluse si unitatile inregistrate conform Ordinului 111/2008 preenm si cele ce pun pe piata produse traditionale.

Justificare: entitatile mregistrate conform Ordinului 111/2008 precum si cele care pun pe piata produse traditionale pot vinde direct sau cu amanuntul produse de origine animala. Aceste entitati sunt in cele mai multe cazuri persoane fizicc, situatii in care exploatatiilc sunl nonprofesionale iar produsele sunt vandute in piete, targuri, oboare, expozitii fara sa fie supuse controlului oficial pentru cele mentionate in sectiuniile 9-11 din Anexa nr.2 (contaminanti, pesticide, reziduuri etc).

Cu deosebita considerate,

PRE$EDINTE, Conf. Univ. Dr. Viorel ANDRONIE