SFATUL MEDICULUI VETERINAR
Protecţie împotriva afecţiunilor virale şi bacteriene de dr. Weisz Levente weisz.levente@petzoom.ro
P
isicile po t prezenta di ferite afecţiuni la nivelul aparatului respirator, al cavităţii bucale, la niv elul globului ocular şi ane xele acestuia sau la nivelul tractului urinar . Cele mai frecvente af ecţiuni sunt dat e de bacterii şi/sau de viruşi. Această patologie este foarte vastă şi complexă, de mult e ori f iind de origine mixtă (bact eriană/virală). Durata fiecărei boli este variabilă şi se traduce prin simptomatologii variate şi cu dif erite reacţii la un tratament special anume. Afecţiunile respirat orii sunt frecvente la pisică, de multe ori fiind afectat tractul respirator superior şi sinusurile (dar nu numai). Se ştie că viruşii din f amilia Caliciviridae Feline calicivirus (FCV) şi Herpesviridae sunt cei mai temuţi agenţi patogeni care dau mari bătăi de cap proprietarilor de pisici, dar şi medicilor veterinari. Virusurile se multiplică la nivelul ţesuturilor respiratorii şi sunt eliminate la nivel salivar, prin secreţii respirat orii, v omă, prin urină şi fecale, astfel că probabilitatea ca o pisică bolnavă să transmită virusul este una foarte mare. Această boală virală mai este cunoscută şi sub denumirea de calicivir oza virulentă sistemică a pisicilor. Pisicile infectate cu virusul FIV pot manif esta semne clinice v ariabile, debutul bolii f iind unul acut sau cronic. Formele latente şi subclinice se pot acutiza sub influenţa
oricărui factor de stres. Sim ptomatologia se traduce prin f ebră, con junctivită, cheratite, secreţii nazale, strănut şi ulceraţii bucale şi diferite forme de stomatite. Din cauza infecţiilor bateriene secundare şi suprapuse pot apărea pneumonii bacteriene. Sunt e xemplare la care apare poliar trita, a ceasta f iind mediată prin răspuns imun. Un „f actor cheie” în apariţia bolii este considerat sist emul imunitar (capacitatea de apărare a or ganismului). Susţinerea sistemului imunitar poate ajuta mult la menţinerea stării de sănătate a pisicilor.
Stomatitele Stomatitele pot dezvolta afectarea tractului respirat or superior 69
asociat cu f ebră şi lipsa apetitului. În cazurile cronice se poate observa şi diagnostica glo meru lo ne frita, aceasta fiind o complicaţie datorată depozitului imunologic complex. Intensitatea semnelor clinice est e dată de virulenţa tulpinii în cauză şi depinde într-o mare măsură de răspunsul sist emului imunitar. F oarte repede, chiar în cursul debutului, se poate observa o secreţie exagerată la niv elul nărilor şi al ochilor , ul ceraţii la niv elul ca vităţii bucale, starea letargică a pisicii şi nu în ultimul rând anorexia. Aceste semne clinice apar în primele 72-96 de ore de la debut, iar după acest interval apare febra, edemul facial şi sindromul disfuncţiei diferitelor organe interne. Diagnosticarea precisă a acestei boli cu ajut orul t estelor
noiembrie - decembrie 2013