Ghid utilizare antibiotice animale renta by Maravet S.A.

Colegiul Medicilor Veterinari din România

GHID PRIVIND UTILIZAREA PRUDENTĂ ȘI RESPONSABILĂ A ANTIBIOTICELOR LA ANIMALELE DE RENTĂ București - 2016

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

GHID PRIVIND UTILIZAREA PRUDENTĂ ȘI RESPONSABILĂ A ANTIBIOTICELOR LA ANIMALELE DE RENTĂ

COORDONATOR: Conf. Univ. Dr. Viorel ANDRONIE COLABORATORI: Prof. Dr. Maria CRIVINEANU Prof. Dr. Romeo-Tudor CRISTINA Conf.Univ. dr. Mihai CERNEA Conf.Univ. dr. Valentin NASTASA Lector.univ.dr Adriana AMFIM Dr. Narcisa TREISTARIU

București – 2016 ISBN 978-973-0-22995-0

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Colegiul Medicilor Veterinari mulţumeşte tuturor celor care au colaborat la elaborarea acestui ghid.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

CUPRINS:

Scurtă introducere……………………………………………………. 4

Abrevieri………………………………………………………………. 17

Glosar…………………………………………………………………. 18

Ghid pentru utilizarea prudentă și responsabilă a produselor antibacteriene în fermele de bovine pentru carne (Anexa 1)……… 24

Ghid pentru utilizarea prudentă și responsabilă a produselor antibacteriene în fermele de vaci pentru lapte (Anexa 2)…………… 37

Ghid pentru utilizarea prudentă și responsabilă a produselor antibacteriene în fermele de suine (Anexa 3)………………………… 54

Ghid pentru utilizarea prudentă și responsabilă a produselor antibacteriene în fermele de ovine și caprine (Anexa 4)…………… 72

Ghid pentru utilizarea prudentă și responsabilă a produselor antibacteriene în fermele de păsări (Anexa 5)……………………… 89

Concluzii……………………………………………………………….. 114

10.

Bibliografie……………………………………………………………. 117

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Scurtă introducere: Acest ghid se adresează medicilor veterinari și se doreşte a fi un îndrumar util pentru aceştia în ceea ce privește utilizarea responsabilă a substanțelor antibacteriene la animalele de rentă, astfel încât, toate alimentele de origine animală comercializate către consumatori să fie sănătoase și sigure. El precizează rolul:  medicilor veterinari în recomandarea tratamentelor optime și informarea privind utilizarea corectă a produselor antimicrobiene;  fermierilor în ceea ce privește managementul sănătății și bunăstării animalelor astfel încât apariția și difuzibilitatea bolilor să fie minimă.

Despre antibiotice Descoperirea antibioticelor a revoluționat tratamentul bolilor infecțioase, fiind esențiale în lupta contra maladiilor infecțioase. De la introducerea penicilinei în clinica generală în anul 1940, a crescut speranța de viață a oamenilor întrucât infecțiile extrem de grave, cu indici ridicați de mortalitate, au devenit vindecabile. Astfel, medicamentele antimicrobiene au devenit în timp esențiale pentru tratarea unui număr tot mai mare de infecții microbiene atât la oameni cât și la animale. In medicina umană, pe lângă tratarea bolilor infecțioase (de exemplu, pneumonie, tuberculoză etc.) și a infecțiilor dobândite în spital [de exemplu, Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA)], antimicrobienele sunt absolut necesare în reducerea riscului de apariție a unor complicații asociate intervențiilor medicale complexe (intervențiile chirurgicale, fracturi, transplanturile de organe, chimioterapia utilizată în tratarea cancerului etc). In medicina veterinară, antimicrobienele sunt utilizate atât în scopuri terapeutice cât și în scopuri neterapeutice (de exemplu, ca dezinfectanți, conservanți și aditivi pentru produse alimentare și hrană pentru animalele). Utilizarea lor pe scară largă și mai ales utilizarea lor în mod eronat, a contribuit la ceea ce este denumită astăzi “antibiorezistență”.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Conform statisticilor oficiale, în fiecare an, peste 25.000 de oameni mor ca urmare a infecțiilor cauzate de bacterii rezistente la antibiotice la nivelul Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care, antibiorezistența generează o îngrijorare majoră pentru sistemul de sănătate și constituie o problemă pentru siguranța alimentelor 1. De asemenea, sunt costuri suplimentare de asistență medicală și pierderi de productivitate în valoare de cel puțin 1,5 miliarde euro/an. Se estimează că, anual, aproximativ 4 milioane de pacienți din UE dobândesc o infecție asociată asistenței medicale. Raportul pe 2014 al WHO (Organizația Mondială a Sănătății), avertizează asupra faptului că pentru unele bacterii ca Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae și Staphilococcus aureus rezistența la marea majoritate a antibioticelor a depășit 50 % în mai multe țări. In acest context, încă din 2011, Parlamentul European a adoptat o rezoluție fără caracter legislativ privind rezistența la antibiotice, în care subliniază faptul că rezistența antimicrobiană (RAM) a devenit o problemă de actualitate în ultimii ani și, în prezent, reprezintă o amenințare uriaşă la adresa sănătății la nivel mondial2. Ca urmare, Comisia Europeană a întreprins un plan de acțiune în care sunt incluse șapte domenii în cazul cărora adoptarea de măsuri este absolut necesară. O astfel de măsură, vizează domeniul creșterii animalelor şi este cea prin care, începând cu anul 2006, a fost interzisă utilizarea antimicrobienelor pentru stimularea creșterii3. O altă măsură este aceea prin care Comisia Europeană a dezvoltat legislația privind controlul Salmonella în toate etapele relevante de producție, prelucrare și distribuție, în vederea reducerii expunerii oamenilor la infecţiile cu Salmonella potențial rezistentă4. În ceea ce privește domeniul medicinei veterinare, s-a pus accentul îndeosebi pe monitorizarea RAM zoonotice (rezistența transmisibilă între animale și oameni), precum și pe utilizarea antimicrobienelor la animale. Practic, se dorește reducerea riscului dezvoltării rezistenței antimicrobiene la oameni în urma utilizării de antimicrobiene atât la oameni, cât și la animale, prin asigurarea utilizării eficace a acestora pe întreg teritoriul Uniumii Europene și prin promovarea diagnosticului microbiologic ca metodă de stabilire, în măsura în care este posibil, a nevoii de antimicrobiene. Principalele deziderate sunt:  instituirea de metode eficiente de prevenire a infecțiilor microbiene și a răspândirii acestora;

A se vedea Commission staff working document - Progress report on the Action plan against the rising threats from Antimicrobial Resistance, Brussels, 11.3.2015, p. 4. 2 A se vedea Rezoluția Parlamentului European din 12 mai 2011 referitoare la rezistența la antibiotice, Strasbourg, 2011 3 A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu - COM(2011) 748 final - Plan de acțiune împotriva amenințărilor tot mai mari reprezentate de rezistența la antimicrobiene, Bruxelles, 15.11.2011, p. 3. 4 Ibidem.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

 dezvoltarea unor antimicrobiene înalt eficace sau a unor alternative de tratare a infecțiilor atât la oameni, cât și la animale;  unirea forțelor cu partenerii internaționali în vederea reducerii riscurilor de răspândire a RAM prin intermediul schimburilor comerciale, al transporturilor internaționale și prin intermediul mediului;  consolidarea cercetărilor în vederea dezvoltării bazei științifice și a metodelor inovatoare de combatere a RAM. Medicul veterinar clinician trebuie să utilizeze antibioticele în tratarea animalelor doar atunci când este absolut necesar! El trebuie să se asigure că a ales antibioticul potrivit (la care bacteria nu este rezistentă), precum și că a stabilit corect doza, calea de administrare, intervalul de timp pentru rapel și durata tratamentului. Nu în ultimul rând, atunci când ia decizia administrării unui antibiotic, el trebuie să ia în considerare și interacțiunea acestuia cu alte medicamente administrate. Un antibiotic5 este: un metabolit biologic activ produs de germeni microscopici, ca mijloc de luptă cu concurenţii lor (în general bacterii, dar nu doar ele) iar un antimicrobian este orice compus natural, sintetic sau semisintetic care poate determina oprirea creşterii microbiene şi fungice. După cum se știe, există două tipuri de antibiotice: - bactericide – cele care omoară bacteriile (ex. penicilinele, cefalosporine, aminoglicozidele, quinolonele, sulfamidele, trimetoprimul, sulfadoxina etc.) - bacteriostatice - cele care inhibă replicarea bacteriilor dar nu le ucide (ex. tetraciclinele, macrolidele, cloramfenicolii etc.). Modul de acțiune al antibioticelor poate fi împărțit în 6: a. antibiotice care afectează sinteza și/sau funcția peretelui bacterian (ex. penicilinele și cefalosporinele, carbapenemii, monobactamele, vancomicina, daptomicina, polipeptidele, glicopeptidele, bacitracina); b. antibiotice care inhibă sinteza și/sau funcția acizilor nucleici (ex. cele care inhibă ADN gyraza si sau topoizomeraza: chinolonele; inhibă sinteza folaților: trimetoprimul, sulfamidele; generează radicali liberi: novobiocina, metronidazolul, nitrofurantoina);

5 6

A se vedea Cristina RT, Introducere în farmacologia şi terapia veterinară, Ed. Solness, Timişoara, 2006. A se vedea http://amrls.cvm.msu.edu/pharmacology/antimicrobials/mode-of-action, Cristina RT, 2006.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

c. antibiotice care inhibă sinteza proteică (ex. cele care inhibă subunitatea 50S: macrolidele, clindamicina, streptogaminele, cloramfenicolii; cele care inhibă subunitatea 30S: aminoglicozidele și tetraciclinele) De reținut că: Până la această oră nu există cu certitudine date că bactericidele ar fi mai eficiente în situațiile clinice obișnuite comparativ cu bacteriostaticele! Despre rezistenţa antimicrobiană Substanțele antimicrobiene au un rol esențial în asigurarea sănătății și bunăstării animalelor. Cu toate acestea, este necesar ca utilizarea lor să se facă cu maximă prudență pentru a asigura furnizarea de alimente de origine animală sigure pentru sănătatea consumatorilor și care să nu genereze risc de rezistență la aceste substanțe. Utilizarea unei substanţe antimicrobiene obligă microorganismele fie să se adapteze, fie să moară. În acest context, rezistenţa antimicrobiană duce la reducerea sau anularea eficienţei agentului antimicrobian în tratarea sau prevenirea infecţiei cauzate de agentul patogen. In cazul bacteriilor, rezistenţa la antibiotice reprezintă capacitatea acestora de a rezista la acţiunea unui antibiotic. Bacteriile dobândesc rezistenţă la antibiotice când anumite antibiotice şi-au pierdut capacitatea de a omorî sau de a împiedica creşterea acestora. Se cunosc deja numeroase bacterii rezistente în mod natural la anumite antibiotice. Ele au deci o rezistenţă înnăscută (intrinsecă). Ceea ce îngrijorează la momentul actual este faptul că, unele bacterii, în mod normal sensibile la antibiotice, devin rezistente ca urmare a adaptării prin modificări genetice, deci dobândesc rezistenţă. Mai mult decât atât, s-a constatat faptul că, în organismul unei persoane, genele care codifică rezistenţa la antibiotice într-o specie de bacterii se pot transmite cu uşurinţă, printr-un schimb de material genetic, la alte specii de bacterii. Intrucât toate bacteriile rezistente supravieţuiesc în prezenţa antibioticelor şi continuă să crească şi să se multiplice, tratamentele aplicate rămân, în astfel de cazuri, fără efect iar acest fapt poate determina, în unele situaţii, chiar exitusul. In toate cazurile, infecţiile cauzate de bacteriile rezistente la antibiotice necesită mai multă îngrijire şi, de asemenea, antibiotice alternative mai scumpe care pot genera efecte secundare mai grave.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Dacă se încearcă o clasificare a tipurilor de rezistență, până la această oră se cunosc trei mecanisme principale care declanșează acest fenomen 7: 1. transformare bacteriană – prin eliberare de material genetic (ADN) inclusiv gene rezistente de la bacteriile rezistente. 2. transducție bacteriană – prin eliberare de fagi din celulele bacterii infectate 3. prin conjugare bacteriană – prin eliberare de transpozoni de la celule donoare la celule bacteriene receptoare. Exemple de bacterii rezistente la unul sau la mai multe antibiotice:  Staphylococcus aureus (SARM) rezistent la meticilină;  Enterobacteriaceae ( ex. Escherichia coli şi Klebsiella pneumoniae) producătoare de betalactamaze cu spectru extins (BLSE);  Enterococi (VRE) rezistenţi la vancomicină;  Clostridium difficile;  Pseudomonas aeruginosa rezistentă la mai multe antibiotice, etc. La ora actuală se recunosc doi factori majori care guvernează rezistenţa la antimicrobiene: 1. utilizarea pe scară largă a antibioticelor, care exercită o mare presiune din punct de vedere ecologic asupra microorganismelor determinând apariţia şi selecţia de microorganismelor rezistente la antimicrobiene în cadrul populaţiilor de animale; 2. răspândirea şi transmiterea încrucişată a microorganismelor rezistente la antimicrobiene între oameni, între animale şi oameni, între oameni și animale, precum şi între animale şi mediu. Ca urmare, există două mijloace principale de administrare, control şi prevenire a rezistenţei antimicrobiene, dintre care cele mai importante sunt: a) utilizarea rațională a antibioticelor (adică doar atunci când este cazul, în doze corect

stabilite, la intervale de timp corespunzătoare şi pentru o durată de timp acoperitoare suficientă);

A se vedea Furuya EY1, and Lowy FD, Antimicrobial-resistant bacteria in the community setting, 2006, 4(1):36-45

2016

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

privind igiena în vederea controlului transmiterii încrucişate a microorganismelor rezistente la antimicrobiene (controlul infecţiei), inclusiv igiena mâinilor și echipamentului ş.a.m.d.

b) precauţiile

Este cunoscut faptul că, antibioticele utilizate pentru a pentru a preveni şi trata infecţiile la animale fac parte din aceleaşi grupări chimice ca şi cele utilizate în medicina umană. Prin urmare, animalele pot să fie purtătoare de bacterii rezistente la antibiotice utilizate pentru tratarea infecţiilor şi la oameni, deci, rezistenţa bacteriilor izolate de la oameni se poate datora antimicrobienelor folosite pentru tratarea animalelor de rentă8. De exemplu, anumite bacterii precum Salmonella şi Campylobacter sunt adesea asociate cu consumul de alimente contaminate şi determină apariția frecventă a enteritelor. Datorită expunerii la diverse tratamente cu antibiotice, animalele pot fi purtătoare de Salmonella şi Campylobacter rezistente la antibiotice, care sunt transferate ulterior, prin consum de alimente, de la animale la oameni 9. De asemenea, oamenii pot dobândi bacterii rezistente la antibiotice prin contactul direct cu animalele sau cu solul și sursele de apa din jurul fermelor de animale, aşa cum se întâmplă cu anumite tulpini de SARM izolate din fermele de animale, în special de la porci. Cu toate acestea, principala cauză a rezistenţei la antibiotice a microorganismelor izolate de la oameni rămâne utilizarea antibioticelor în medicina umană. Mai

multe

date

şi

informaţii

privind

acest

subiect

pot

găsite

site-ul:

http://ecdc.europa.eu/ro/eaad/antibiotics-get informed/factsheets/Pages/experts.aspx#sthash.uXbW02F7.dpuf.

Despre utilizarea prudentă și responsabilă a antimicrobienelor în medicina veterinară In contextul în care rezistența la antimicrobiene constituie un motiv serios de îngrijorare, medicului veterinar îi revine responsabilitatea de a utiliza antimicrobienele cât mai rar posibil dar, în același timp, ori de câte ori este necesar pentru a asigura un status corespunzător de sănătate și bunăstare pentru animalele pe care le are în grijă. Se știe deja faptul că utilizarea necorespunzătoare a antimicrobienelor terapeutice pentru animale, în special subdozarea, poate amplifica dezvoltarea fenomenelor de rezistență. De aceea, medicii veterinari trebuie să se asigure că medicamentele sunt administrate corect doar când este absolut necesar și în doze adecvate. 8 9

http://ecdc.europa.eu/ro/eaad/antibiotics-get-informed/factsheets/Pages/general-public.aspx http://ecdc.europa.eu/ro/eaad/antibiotics-get-informed/factsheets/Pages/experts.aspx

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

În multe țări s-au stabilit diverse tipuri de colaborare între părțile interesate (industria medicală veterinară, medici veterinari și fermieri), în vederea promovării utilizării raționale a produselor medicinale veterinare în general, și a produselor antibacteriene în special. De asemenea, au fost elaborate ghiduri și monitorizări privind utilizarea rațională a substanțelor antibacteriene de către organizațiile internaționale ale fermierilor, asociațiile profesionale veterinare, precum și de către statele membre (ex. ECDC, EFSA, EPRUMA, etc.). In unele state membre au fost instituite chiar măsuri legislative de promovare a utilizării adecvate. Cu toate acestea, există diferențe considerabile între statele membre în ceea ce privește vânzările de antimicrobiene, iar acest fapt este greu de înţeles și de explicat. In acest context, considerăm că, medicii veterinari clinicieni trebuie să manifeste o preocupare din ce în ce mai mare în ceea ce privește utilizarea extrem de prudentă a unor antimicrobiene care sunt esenţiale, chiar critice pentru tratarea oamenilor. De exemplu: Quinolonele (nu doar fluoroquinolonele), cefalosporinele de generația a treia și a patra sunt antibiotice clasificate de OMS drept deosebit de importante pentru medicina umană. In acelaşi timp însă, OIE consideră aceste antimicrobiene deosebit de importante şi pentru sănătatea animalelor. EMA a indicat, în 200810, într-un document de reflexie că, pentru aproape toate indicațiile privind utilizarea sistemică a acestor medicamente în tratarea animalelor de la care se obțin produse alimentare, sunt disponibile alternative similare sau mai bune, iar într-un aviz din 2011, EFSA11 „consideră că o opțiune de control extrem de eficientă pentru anumite tipuri de RAM ar consta în încetarea utilizării de cefalosporine/cefalosporine de generația a treia și a patra active sistemic, sau în restricționarea utilizării acestora (utilizare autorizată doar în circumstanțe specifice)”. MRSA constituie o cauză importantă a infecțiilor intraspitalicești care manifestă rezistență. EFSA, într-un studiu de referință pe care l-a coordonat în 2008, a demonstrat că porcinele reprezintă o sursă majoră pentru un nou tip emergent de MRSA.

http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/Scientific_guideline/2009/10/WC500004307.pdf

Scientific opinion on the public health risks of bacterial strains producing extended-spectrum β-lactamases and/or AmpC β-lactamases in food and food-producing animals (Aviz științific privind riscurile la adresa sănătății publice prezentate de tulpinile bacteriene care produc β-lactamaze și/sau AmpC β-lactamaze cu spectru larg în produse alimentare și animale producătoare de alimente) EFSA Journal 2011;9(8):2322. [95 pp.]. Aviz disponibil online la: www.efsa.europa.eu/efsajournal

2016

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

De asemenea, într-un raport științific comun ECDC/EFSA/EMA publicat în 200912 se concluzionează faptul că „utilizarea la scară largă a antimicrobienelor pentru prevenirea bolilor pare să fie un factor de risc important pentru răspândirea MRSA.” În urma identificarii din abundență a mcr-1 (gena de rezistență la colistin) în izolatele din medicina veterinară comparativ cu cele din medicina omului și descoperirea unor factori genetici determinanți la animal, s-a considerat sugestiv că transmiterea rezistenței la colistin se face pe direcția animal-om. Acest aspect a determinat ca în decembrie 2014, CVMP să recomande restricționarea indicațiilor de utilizare a colistinului la tratamentul infecțiilor enterice cauzate de speciile de E. coli non-invazive. Recomandarea în scop preventiv trebuie exclusă, iar durata tratamentului trebuie limitată la timpul minim (7 zile). În 2016, CVMP a recomandat retragerea comercializării autorizațiilor pentru toate produsele medicamentoase de uz veterinar care conțin colistină în asociere cu alte substanțe antimicrobiene13. In diferite țări există deja restricții în ceea ce privește utilizarea fluoroquinolonelor și a cefalosporinelor:  Olanda – a interzis orice tratamente preventive ale grupurilor de animale şi a stabilit că cefalosporinele de a treia și a patra generație pot fi utilizate doar în mod individual la animalele bolnave (niciodată la grupuri de animale în cazul în care sunt afectate doar anumite animale din grup) și în condiții foarte stricte.  Germania - a interzis utilizarea profilactică, inclusiv a cefalosporinele și fluoroquinolonelor. De asemenea, utilizarea fluoroquinolonelor pentru animalele destinate obținerii de produse alimentare este strict limitată prin lege, iar utilizarea de cefalosporine este strict interzisă în sectorul aviar.  Danemarca – a stabilit că fluoroquinolonele se utilizează doar în situaţiile în care nu există alternative, iar sectorul creşterii porcilor a aplicat restricţii voluntare în ceea ce priveşte utilizarea cefalosporinelor, in timp ce sectoul creşterii păsărilor nu le-a utilizat niciodată.

Joint scientific report of ECDC, EFSA and EMEA on meticillin resistant Staphylococcus aureus (MRSA) in livestock, companion animals and foods [Raport științific comun al ECDS, EDSA și EMEA privind Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la animalele de fermă, animalele de companie și în produsele alimentare] EFSA-Q-200900612

(Raport

științific

EFSA

(2009)

301,

1-10)

și

EMEA/CVMP/SAGAM/62464/2009.

Raport

disponibil

adresa:

http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/Report/2009/10/WC500004306.pdf 13

A se vedea Upadate advice on the use colistin products in animals within the European Union: development of resistance and possible impact on human and animal health - EMA/231573/2016

2016

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

In general, se recomandă ca medicii veterinari să ia în calcul posibilitatea efectuării antibiogramelor specifice care să confirme faptul că nu există alternativă la utilizarea cefalosporinelor de generaţia a treia şi a patra şi a fluoroquinolonelor, ori de câte ori tratamentul urmează a fi efectuat la un număr mai mare de animale, respectiv la turme sau grupuri de animale. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat substanțele antimicrobiene utilizate atât în tratarea omului cât și în tratarea animalelor, în funcție de importanța lor pentru sănătatea oamenilor, astfel:

I. Antimicrobiene de importanță critică pentru oameni14 Clasa de antimicrobiene

Animale Specii

Aminoglicozide: gentamicina, neomicina, streptomicina. Peniciline: amoxicilină, ampicilină. Cefalosporine, generația IIIa: ceftiofur. Glicopeptide: avoparcina, vancomicina Macrolide: eritromicina, tilmicosin, tilosina Quinolone (fluoroquinolone): sarafloxacin, enrofloxacin Streptogramine: virginiamicin,

Tratament

Oameni Prevenție Promotor de creștere

bovine de carne, capre, păsări, ovine, suine bovine de carne și lapte, păsări, ovine, suine bovine de carne și lapte, păsări, ovine, suine păsări, suine bovine de carne, păsări, suine bovine de carne, păsări bovine de carne, păsări, suine

Carbapeneme, lipopeptide, oxazolidinone, cicloserina, thambutol, ethionamidă, isoniazida, acidul paraaminosalicilic, pyrazinamida

A se vedea http://amrls.cvm.msu.edu/veterinary-public-health-module/i.-introduction/tools/module-pdf-files/vet-publichealth

2016

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Legendă: DA NU

II. Antimicrobiene de mare importanță pentru oameni15

Clasa de antimicrobiene

Animale Specii

Cefalosporine, generația a 1 a: cefadroxil Cefalosporine, generația a 2 a: cefuroxime Spectinomicină Sulfonamide: sulfadimethoxine, sulfamethazine, sulfisoxazole Tetracicline: clortetraciclina, oxitetraciclina, tetraciclina

Cephamycins, dofazimine, monobactame, amino-peniciline, antipseudomonale peniciline, sulfone

Legendă: DA NU

Ibidem

păsări, suine bovine de carne, păsări bovine de carne, bovine de lapte, albine, păsări, ovine, suine, somn, păstrăv, somon, homar

Tratament

Oameni Prevenție Promotor de creștere

2016

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

III. Antimicrobiene importante pentru oameni16

Clasa de antimicrobiene

Animale Specii

Polipeptide: bacitracin

păsări, suine

Lincosamide: lincomycin

păsări, suine

Tratament

Oameni Prevenție Promotor de creștere

Legendă: DA NU

IV. Antimicrobiene care nu se utilizează la oameni17

Clasa de antimicrobiene

Animale Specii

Babermycin: flavomycin Ionophores: monensin, salinomycin, semduramicin, lasalocid Legendă: DA NU

16 17

Ibidem Ibidem

bovine de carne, păsări, suine bovine de carne, păsări, capre, ovine, iepuri

Tratament

Oameni Prevenție Promotor de creștere

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Prevenirea și controlul infecțiilor la animalele de fermă

Se ştie faptul că „este mai bine să previi decât să tratezi.” In consecinţă, considerăm că accentul trebuie pus pe prevenirea apariţiei bolilor bacteriene şi nu pe tratarea lor. Pentru prevenirea apariţiei bolilor, se consideră prioritare următoarele măsuri:  măsuri îmbunătățite de biosecuritate și sănătate a animalelor, precum și promovarea bunelor practici de creştere a animalelor. Astfel, pot fi evitate infecțiile și se reduce utilizarea antimicrobienelor la animale. Sistemele de creștere a animalelor pot fi îmbunătăţite prin oferirea de condiții adecvate de adăpostire, de ventilare și de mediu pentru animale, precum și de instalații adecvate și curate în timpul transportului (de exemplu, spațiile de adăpostire și vehicule). In acest mod, se reduce dezvoltarea RAM la patogenii animali și agenții zoonotici.  crearea unor sisteme integrate de producție astfel încât să se evite cumpărarea de animale cu status al sănătății necunoscut;  evitarea situațiilor stresante care pot avea impact negativ asupra sistemul imunitar al animalelor, făcându-le mai susceptibile la infecții. Spre exemplu, este necesară asigurarea condițiilor corespunzătoare de microclimat în adăposturi, limitarea şi reducerea la minimum a timpului de transport al animalelor și asigurarea respectării densității recomandate a populației de animale, evitându-se supraaglomerarea lor;  utilizarea doar a furajelor și a apei de calitate corespunzătoare;  dezvoltarea de programe de monitorizare şi control al bolilor.  supravegherea RAM și a consumului de substanțe antibacteriene la animale. Este de precizat faptul că, monitorizarea rezistenței este obligatorie în cazul celor mai importante bacterii zoonotice la animalele de la care se obțin produse alimentare. Aceste bacterii (de exemplu, Salmonella, E. coli) pot infecta oamenii direct sau prin consumul de alimente și pun în pericol tratamentul cu antimicrobiene la oameni.

EFSA a recomandat actualizarea cerințelor în materie de monitorizare a consumului de substanțe antimicrobiene atât la animale cât și la om. Datele privind utilizarea

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

antimicrobienelor la oameni și animale sunt necesare pentru crearea unor profiluri de risc, pentru evaluarea riscurilor și în scopul cercetării, precum și pentru stabilirea unor obiective de gestionare a riscurilor și pentru evaluarea eficienței acestora. Armonizarea modului de monitorizare a rezistenței bacteriilor izolate de la oameni, de la animale, din mediu și din produsele alimentare favorizează comparabilitatea rezultatelor monitorizării și, în consecință, oferă o contribuție sporită pentru activitățile de evaluare și de gestionare a riscurilor. Totodată, se consideră că trebuie să fie îmbunătățit accesul factorilor de decizie, al specialiștilor și al publicului la date și informații privind RAM și utilizarea antimicrobienelor.  cerința ca avizele științifice să clarifice dacă dezvoltarea de noi antimicrobiene de uz veterinar contribuie la reducerea rezistenței.  evaluarea necesității și posibila introducere a unor stimulente care să declanșeze dezvoltarea de medicamente de uz veterinar, pentru creșterea probabilității ca inovările să ajungă pe piață în cadrul revizuirii normelor privind medicamentele de uz veterinar.

In concluzie: Rezistența antimicrobiană nu este doar o problemă de sănătate animală și economică, cu implicații privind scăderea eficienței tratamentului antimicrobian la animale, ci este, în același timp, o problemă de sănătate publică. Creșterea rezistenței la medicamentele antimicrobiene determinată de utilizarea excesivă a acestora în medicină umană, dar şi de transmiterea de bacterii rezistente la antimicrobiene prin lanțul alimentar și, astfel, transmiterea rezistenței de la bacteriile de origine animală la bacteriile umane, reprezintă una dintre noile amenințări majore la adresa sănătății umane. Pentru a rezolva această gravă problemă, se subliniază necesitatea unei abordări globale în conformitate cu inițiativa „One Health” („Sănătate și pentru oameni, și pentru animale”).

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

ABREVIERI

COM

- Comisia Europeană

CMVRO

- Colegiul Medicilor Veterinari din România

ECDC

- European Centre for Disease Prevention and Control

EFSA

- European Food Safety Authority

EMA

- European Medicines Agency

EPRUMA - European Platform for Resposible Use of Medicines in Animals ICBMV - Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar

OIE

- Oficiul Internaţional pentru Epizootii

RAM

- rezistenţă antimicrobiană

- Uniunea Europeană

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

GLOSAR: In sensul prezentului ghid, următorii termini și următoarele sintagme se definesc după cum urmează: Agent antimicrobian – termenul de agent antimicrobian este definit de Oficiul Internațional de Epizootii ca fiind o substanță naturală, semi-sintetică sau sintetică, cu acțiune antimicrobiană (omoară sau inhibă creșterea microorganismelor), la concentrații realizabile în vivo. Substanțele antihelmintice și substanțele clasificate ca dezinfectante sau antiseptic sunt excluse din această definiție. Agent antimicrobian neînregistrat – un agent antimicrobian care nu a fost probat de către autoritatea competentă (ICBMV) pentru prescrierea și utilizarea la animale. Este important de reținut faptul că, medicația antimicrobiană pentru uz uman care nu a fost înregistrată și pentru uz veterinar se consideră neînregistrată. Antibiotice (anti + bio= cu efecte nefavorabile)/ substanțe antibacteriene – substanţe chimice obţinute prin biosinteză, semisinteză sau prin sinteză chimică, utilizate în mod obișnuit pentru prevenirea și tratarea bolilor și infecțiilor produse de bacterii și care au următoarele caracteristici: 1. au capacitatea, în soluții diluate, să inhibe creșterea sau să omoare microorganismele care afectează un alt organism (de ex. un animal), dar nu are efect toxic asupra celui din urmă; 2. sunt utilizate cu scopul eliminării selective a microorganismelor aflate în contact strâns cu organismul afectat. Agent patogen – orice microorganism care poate produce un proces patogen, infecție sau boală. Autoritate competentă – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, inclusiv instituțiile subordonate (ICBMV și Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene/a municipiului București), care au responsabilitatea și competența de autorizare a produselor medicinale de uz veterinar sau de a supraveghea implementarea măsurilor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, certificarea sanitară

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

veterinară internațională și/sau alte prevederi legale, inclusiv recomandări, privind produsele medicinale veterinare și/sau siguranța alimentelor. Limita maximă pentru reziduuri (LMR) – Concentrația maximă a unui reziduu rezultat din utilizarea unui produs medicinal veterinar antimicrobian, recomandată de Comisia Codex Alimentarius și care este permisă legal sau recunoscută ca acceptabilă în sau pe un produs alimentar de origine animală (se exprimă în mg/kg sau µg/kg de țesut proaspăt). LMR pentru agenții antimicrobieni pot să fie reduse în mod considerabil cu ajutorul ghidurilor de bună practică în utilizarea agenților antimicrobieni. Microorganisme - numite şi microbi, sunt organisme unicelulare microscopice (bacterii, viruşi, ciuperci şi paraziţi), unele dintre ele producând boli. Unele specii de bacterii au abilitatea de a dobândi și/sau transfera rezistența la agenții antimicrobieni la alte microorganism. Patogen – un microorganism care poate produce infecție sau boală. Produs medicinal veterinar- agenți antimicrobieni sau produse biologice destinate tratării animalelor care au fost evaluate de autoritățile competente în ceea ce privește eficacitatea și siguranța utilizării lor în scopul pentru care au fost produse. Unele dintre produsele respective pot necesita prescrierea lor de către medicul veterinar, atunci când se dorește cumpărarea sau utilizarea lor. Reziduuri antimicrobiene – mici cantități de agenți antimicrobieni și/sau metaboliții lor, care rămân în orice produs de origine animală comestibil în urma tratamentelor efectuate la animalele de la care acestea provin, inclusiv reziduurile de excipienți și substanțe de degradare. Reziduuri de produse medicinale veterinare – toate substanțele de natură microbiologică, farmacologică sau toxicologică active, fie substanțe active, excipienți sau produse de degradare și metaboliții lor care rămân în produsele obținute de la animalele la care produsele în cauză au fost administrate. Rezistenţa antimicrobiană - este capacitatea unui microorganism (de exemplu o bacterie, un virus sau un parazit, precum parazitul malariei) de a rezista acţiunii unui agent antimicrobian, ca o adaptare a microorganismului la mediu și are ca rezultat diminuarea sau inhibarea eficacității produsului medicinal antimicrobian utilizat pentru prevenția sau tratamentul infecțiilor.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Relație medic veterinar-client-pacient – există atunci când sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: 1. când medicul veterinar își asumă responsabilitatea de a pune un diagnostic medical cu privire la starea de sănătate a animalului (animalelor) și să stabilească un tratament, iar clientul este de acord să urmeze instrucțiunile date de medicul veterinar; 2. medicul veterinar deține suficiente date și informații despre animal (animale) ca să prezume cel puțin un diagnostic general sau preliminar privind condiția medicală a animalului (animalelor). Aceasta înseamnă că medicul veterinar l-a/lea văzut recent și are cunoștință despre modul în care acesta este ținut și întreținut, ca urmare a examinării lui/lor sau ca urmare a vizitei medicale efectuate la adăpostul în care el/ele sunt ținute. 3. medicul veterinar este oricând disponibil pentru o evaluare ulterioară a stării de sănătate sau pentru a interveni de urgență în cazul în care apar reacții adverse sau tratamentul instituit a eșuat. Imunizare - procedeul natural sau artificial de inducere a rezistenței unui organism față de acțiunea germenilor patogeni sau a toxinelor acestora; imunizarea unui subiect se poate realiza fie prin imunizare convențională (activă sau pasivă), fie prin trecere prin boală. Monitorizare – monitorizarea include supravegherea periodică a stării de sănătate a unui animal sau efectiv de animale, prin examen clinic. Extra-label - utilizarea în afara indicațiilor din prospect – utilizarea unui medicament antimicrobian la un animal într-o manieră care nu respectă cu strictețe indicațiile înscrise de producător în prospect. Aceasta include, deşi nu se limitează, la utilizarea la specii care nu sunt menționate în prospect, utilizarea pentru alte boli sau afecțiuni decât cele menționate în prospect, utilizarea în doze sau cu frecvență sau pe căi de administrare altele decât cele prevăzute în prospect, și modificarea timpului de așteptare pe baza acestor diferențe de utilizare. O astfel de utilizare este permisă doar atunci când este prescrisă de un medic veterinar. Medicament antibacterian - agent antibacterian produs pentru tratarea animalelor, a cărui eficacitate şi siguranţă a fost examinată de către autoritatea competentă şi există certitudinea că este corespunzător scopului pentru care a fost produs. Medicamentele antibacteriene nu pot fi cumpărate sau utilizate decât pe baza prescripţiei eliberate de către medicul veterinar.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Mixturi – combinarea sau amestecarea a două sau mai multe ingrediente (din care cel puțin unul este un medicament sau un component farmaceutic activ) pentru a crea, în final, un produs într-o formă adecvată pentru dozare. Perioada de așteptare – perioada minimă de timp care trebuie să treacă între ultima administrare sau aplicare a tratamentului în condițiile normale la animale în acord cu dispozițiile Directivei 2001/82/CE și recoltarea de țesut comestibil sau produse alimentare de la animalele tratate, care garantează faptul că reziduurile conținute în aliment se încadrează în limita maximă admisă a reziduurilor respective (LMR), în ideea protejării sănătății publice. LMR se stabilește pentru fiecare agent antimicrobian în parte. Fiecare zi a perioadei de așteptare are 24 de ore începând cu ora în care medicamentul a fost administrat ultima dată animalelor. Dacă medicamentul a fost administrat în apa de băut sau în furaj, perioada se calculează începând cu momentul în care animalele au încetat să mai consume apa sau furajul medicamentat. Substanțe antimicrobiane - sunt produse medicamentoase care omoară sau împiedică multiplicarea microorganismelor şi cuprind printre altele: 

Antibacteriene (denumite adesea antibiotice, active împotriva infecţiilor

bacteriene),    

Medicamente antimicobacteriene (cele care sunt antibacteriene active în special împotriva tuberculozei şi a altor infecţii micobacteriene) Antivirale (active împotriva infecţiilor virale, de exemplu gripă, HIV, infecţii herpetice), Antifungice (substanțe active împotriva infecţiilor micotice- ex. Candida), Medicamente antiparazitare (active împotriva malariei şi a altor infecţii datorate paraziţilor).

In sensul prezentului ghid, prin substanțe antimicrobiene se înțeleg în special substanțele antibacteriene. Antimicrobienele cu spectru îngust - sunt agenți antimicrobieni cu acțiune efectivă împotriva unui număr limitat de bacterii unui limitat de genuri bacteriene; se consideră, de regulă, că sunt cu spectru îngust agenții antimicrobieni activi împotriva bacteriilor gram-pozitive sau gramnegative;

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Antimicrobiene cu spectru larg - sunt agenți antimicrobieni cu acțiune efectivă împotriva unui număr mare de genuri bacteriene; în general descriu agenții antibacterieni care au acțiune efectivă atât asupra bacteriilor gram pozitive cât și asupra bacteriilor gram negative.

Vaccinurile4 - sunt produse biologice care conţin bacterii vii cu virulenţă atenuată, bacterii omorâte, toxine modificate (anatoxine), virusuri infecţioase dar cu virulenţã atenuată, respectiv virusuri inactivate şi care, introduse pe o cale adecvatã în organismul uman sau animal, stimulează reactivitatea imunitară, generând o stare de protecţie temporarã faţă de agentul infecţios din care au fost preparate. Vaccinurile trebuie să inducă un rãspuns imun protector, a cărui memorie sã se păstreze în timp şi, totodată, sã prezinte un grad înalt de siguranţă, adică să nu determine efecte secundare adverse. Vaccinuri de origine bacteriană pot să fie: Vaccinurile vii 18- suspensii de bacterii vii, dar cu virulenţă atenuată, astfel încât să nu determine o infecţie aparentă, dar să rămână capabile să iniţieze un proces infecţios inaparent, cu efect imunizant. Vaccinurile vii conţin celule viabile, slab virulente şi care, după administrare, induc o imunitate solidă, comparabilă celei consecutive trecerii prin boală, dar produc cel mult semne minime de îmbolnăvire. Indiferent de locul inoculării, agentul infecţios din vaccinul viu nu rămâne localizat, ci se răspândeşte în organism, pătrunzând şi multiplicându-se în aceleaşi ţesuturi în care se localizeazã şi în cazul infecţiei naturale, dar infectând un număr mic de celule sensibile şi multiplicându-se lent, agentul infecţios din vaccin nu declanşeazã o boală clinică, ci numai o infecţie de formă atenuatã, care este însoţitã de modificãri umorale şi de reactivitate imunitarã. Pentru prepararea vaccinurilor vii se utilizeazã mutante bacteriene cu virulenţă atenuatã, selecţionate prin cultivarea unor tulpini sălbatice în condiţii speciale: de exemplu, cultivarea la o temperaturã superioarã celei optime în cazul bacilului cãrbunos – Bacillus anthracis, sau prin acţiunea unor substanţe chimice şi utilizarea unor medii de cultivare care oferã condiţii nefavorabile. Vaccinurile inactivate (ucise)19 constau din suspensii bacteriene omorâte prin încălzire la temperaturi ridicate (60o), ori sub acţiunea formolului sau a fenolului şi care conţin una din aceste substanţe drept conservant. Proprietãţile imunogene ale vaccinurilor bacteriene omorâte se menţin intacte.

18 19

A se vedea http://ebooks.unibuc.ro/biologie/mihaiescu/7a.htm Ibidem

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Anatoxinele (toxoizii)20 sunt preparate biologice cu proprietăţi imunogene, derivate din toxine. Uneori, toxinele se transformã spontan în derivaţi lipsiţi de toxicitate, dar păstrează proprietăţile de imunogenitate şi specificitate ale toxinei native.

Ibidem

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

ANEXA NR.1 Ghid pentru utilizarea prudentă și responsabilă a produselor antibacteriene în fermele de bovine pentru carne. A. Medicii veterinari au datoria de a colabora cu fermierii în vederea elaborării și implementării programului managerial al fermei care trebuie să asigure sănătatea și bunăstarea animalelor, având ca rezultat reducerea incidenței bolilor infecțioase și scăderea consumului de medicamente antimicrobiene. Măsurile de biosecuritate joacă un rol important în prevenirea apariției bolilor în fermele de bovine (a se vedea Ordinul nr. 34/2009 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind regulile generale de biosecuritate în exploatațiile de creștere a bovinelor). Un astfel de program trebuie să ţină cont de:  tehnologia privind creșterea animalelor, cerințele privind adăposturile pentru animale și condițiile de igienă din acestea, pentru a se reduce expunerea la agenții bolilor infecțioase;  statusul de sănătate individual al animalelor și al întregului efectiv, inclusiv rolul imunității generale și specifice în prevenirea bolilor infecțioase, sursele și modul de transmiterea al agenților patogeni comuni, importanța infecțiilor concurente și altor factori care contribuie la evoluția bolilor infecțioase și impactul bolilor asupra creșterii și productivității;  condițiile de cazare, așternut, ventilație, expunerea la condițiile meteo și alți factori de mediu care pot să contribuie la scăderea sănătății și evoluția bolilor infecțioase;  nutriția, inclusiv importanța apei și a aportului de proteine, microelemente etc. asupra stării generale de sănătate și productivității;  starea de sănătate a personalului din fermă trebuie să fie corespunzătoare; personalul trebuie să dispună de echipament de protecţie adecvat şi să respecte normele de igienă. Recomandăm a se vedea Ordinul nr.75 din 15 august 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor de ferma și Ordinul nr.72 din 15 august 2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte standarde minime pentru protecţia vițeilor. B. Acolo unde este cazul, și unde știința medicală confirmă faptul că este posibil şi un tratament alternativ, medicii veterinari trebuie să opteze pentru terapiile alternative înainte de a

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

iniția terapia antimicrobiană, sau să folosească aceste terapii alternative ca adjuvant în terapiile antimicrobiene, astfel încât să de reducă durata terapiilor antimicrobiene: a). tratament de susține (pentru rehidratare și corectarea dezechilibrului electrolitic); b). tratament simptomatic (terapie antiinflamatorie). C. Medicii veterinari trebui să prescrie antimicrobiene doar pentru animalele pe care le au în îngrijire, respectiv doar în cazul în care există o relație de tipul medic veterinar-client-pacient, pe baza contractului încheiat între medic şi fermă. Medicii veterinari pot să prescrie substanțe antimicrobiene numai fermelor cu care au relații contractuale, iar pentru medicamentele prescrise, aceștia trebuie să își asume întreaga responsabilitate. Selectarea celui mai potrivit produs antimicrobian trebuie să țină cont, în principal, de circumstanțele în care a apărut boala. D. Medicii veterinari trebuie să selecteze și să utilizeze în mod corespunzător medicamentele antimicrobiene. In acest sens ei trebuie să consulte Lista OIE privind agenții antimicrobieni importanți în medicina veterinară, inclusiv recomandările în ceea ce privește utilizarea lor. Această listă este postată pe site-ul CMVRO. E. Medicii veterinari: 1). trebuie să optimizeze utilizarea terapeutică a antimicrobienelor folosind informațiile și principiile farmacologice curente, inclusiv:  consultând informațiile furnizare prin prospectul medicamentului;  participând la programele de pregătire profesională continuă care au ca subiect utilizarea substanțelor antimicrobiene și rezistența antimicrobiană.  neutilizând combinații de medicamente antimicrobiene și de terapii antimicrobiene care nu sunt aprobate. Reducerea costurilor nu trebuie să fie o justificare pentru utilizarea de combinații de medicamente antimicrobiene. 2). trebuie să limiteze utilizarea terapeutică a antimicrobienelor la indicațiile clinice adecvate. Ei trebuie să analizeze situația și să facă distincția între bolile cauzate de paraziți, micotoxine, dezechilibrele nutriționale și infecțiile virale frecvent asociate cu afecțiunile care pot necesita terapie antimicrobiană. 3). trebuie să:  utilizeze istoricul, semnele clinice și experiența anterioară din fermă, împreună cu antibiograma, atunci când este cazul, pentru a selecta produsul antimicrobian adecvat;  cunoască caracteristicile farmacocinetice ale antibioticului și a particularităților de metabolizare a acestuia (funcție de rasă);  consulte datele și informațiile din literatura de specialitate privind farmacocinetica și farmacodinamica antibioticelor. 4). trebuie să utilizeze substanțele antimicrobiene care sunt considerate importante în tratarea infecțiilor refractare la oameni și animale doar după o atentă examinare și justificare.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

5). trebuie să minimalizeze utilizarea terapiei antimicrobiene tratând doar atât timp cât este necesar și în dozele cerute pentru obținerea răspunsului clinic dorit. Trebuie descurajată utilizarea substanțelor antimicrobiene în cazurile cronice și care nu răspund la tratament. 6). trebuie să prescrie și să utilizeze medicamentele antimicrobiene doar în dozajul corect, ținând cont de mărimea efectivului fermei și/sau de numărul de animale care necesită tratament, stocarea de medicamente antiinfecțioase în ferme fiind interzisă. 7). trebuie să limiteze administrarea terapeutică a substanțelor antimicrobiene doar la animalele bolnave sau la cele care prezintă risc de îmbolnăvire. Decizia de a iniția sau nu tratamentul la nivelul întregului efectiv de animale, trebuie luată de către medicul veterinar ținând cont de următorii factori:  microorganismul susceptibil să fie asociat cu boala;  rata morbidității și mortalității la nivelul efectivului, și  istoricul tratamentelor antimicrobiene utilizate în fermă. 8). trebuie să minimalizeze riscul de contaminare a mediului, astfel:  să se asigure că medicamentele administrate în apă sau în furaje sunt corespunzător dozate, astfel încât să se furnizeze doza dorită și să se evite scurgerile și deșeurile;  să recomande metode adecvate de spălare a utilajelor din moara de furaje, după prepararea lotului de furaje medicamentate, care să garanteze că sunt reduse la minimum atât riscul de contaminare încrucișată între furajele medicamentate și cele nemedicamentate, în timpul depozitării sau livrării acestora către animale, cât și riscul ca furajul medicamentat să fie administrat altor animale decât cele care trebuie să îl primească; 9). trebuie să înscrie toate tratamentele efectuate la animalele din fermă în Registrul de consultații și tratamente, indicând agentul antimicrobian utilizat, durata tratamentului și timpul de așteptare şi să utilizeze cu precădere acele antibiotice care au o importanță mai mică în medicina umană, asigurîndu-se însă că protejează sănătatate și siguranța animalelor pe care le au în îngrijire și că asigură pentru populație alimente de origine animală sigure. De asemenea, ei trebuie să notifice în scris fermierul cu privire la timpul de așteptare pe care trebuie să-l respecte acesta, ori de câte ori prescrie medicamente pentru care producătorul prevede timp de așteptare. 10). Medicii veterinari trebuie să se asigure că medicamentele antimicrobiene sunt corect manipulate, depozitate și utilizate doar în cadrul termenului de valabilitate. De asemenea, ei trebuie să se asigure că deșeurile de antibiotic sunt eliminate conform normelor legale în vigoare și că nu contaminează mediul.

2016

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

GHID DE TRATAMENTE ANTIMICROBIENE PENTRU UNELE BOLI BACTERIENE IN FERMELE DE BOVINE CRESCUTE PENTRU CARNE* Dozele sunt orientative. Se vor respecta dozele prevăzute în prospectul produsului medicinal veterinar utilizat

Boala/ Diagnosticul clinic Enterite neonatale (dacă sunt prezente semnele unei infecții sistemice)

Agentul microbian

Opțiuni de tratamentul

Escherichia coli; Salmonella spp.

Trimethoprim-sulphadoxine: 16-30 mg/kg IM sau IV, de două ori pe zi, timp de 5 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (doza).

Ceftiofur clorhidrat sau sodium: 2,2 mg /kg IM de două ori pe zi, timp de 5 zile, sau 5 mg/ kg IM adminstrate odată pe zi timp de 5 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicaţie şi doză).

Observații

Dozele recomandate pentru Ceftiofur se bazează studiile și publicații de farmacocinetică, farmacodinamică și pe studiile privind concentrație minimă inhibitorie (CIM). Ceftiofur a fost utilizat experimental peste doza prescrisă conform prospectului, respectiv doza de 5 mg / kg zilnic, în tratamentul infecțiilor cu Salmonella la viței.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Escherichia coli; Salmonella spp.

Septicemia neonatală

Trimethoprim-sulphadoxine: 16-30 mg substanta activa/kg greutate corporală IV sau IM de două ori pe zi, până la 5 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (doză).

Luând în considerare studiile farmacocinetice și de eficacitate, o doză de 16 mg/kg GV sau chiar mai mare este necesară în cazul tratării infecțiilor cu germeni mai puțin sensibili la această substanță activă.

Danofloxacin: 6 mg/kg greutate corporală administrat SC. Tratamentul trebuie repetat la 48 de ore după prima administrare. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicaţie).

Atenţie: Prospectul fluorochinolonelor avertizează asupra faptului că această clasa de antimicrobiene nu poate fi utilizată la vițeii mici sau la vacile de lapte.

Enrofloxacina: 7,5-12,5 mg / kg administrate odată SC, sau 2,5-5,0 mg / kg administrate SC cu rapel la 24 ore, timp de 3 zile. In cazul animalelor la care starea clinică s-a îmbunătățit dar există încă anumite semne de boală, se poate administra tratament chiar 4 sau 5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicaţie). Mannheimia haemolytica

Pneumonii bacteriene

2016

Florfenicol: 20 mg/kg greutate corporala IM, se vor administra de doua ori la interval de 48 de ore

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

(afecțiuni respiratorii bacteriene nediferențiate)

Pasteurella multocida Histophilus somni Mycoplasma bovis Mycoplasma spp., etc.

2016

sau 40 mg/kg greutate corporala, se vor administra o singură dată SC. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Tilmicosin: 10 mg / kg, o singură doză SC. Perioada de așteptare Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Oxitetraciclina (sub forma dihidrat): 20 mg/kg per injecție, calea de administrare fiind specificată de fiecare producător în parte. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Oxitetraciclina clorhidrică: 6,7 mg / kg odată pe zi timp de 2-3 zile (calea de administrare depinde de formula fiecărui producător). Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat.

Trimethoprim-sulphadoxine: 15 mg substanta activa/kg greutate corporală IV sau IM. Doza se poate repeta la interval de 24 - 48 ore în funcție de efectul clinic. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat.

Tulatromicina: 2,5 mg tulatromicină/kg greutate corporală, o singură doză administrată SC. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Ceftiofur clorhidrat: 1,0 mg de Ceftiofur / kg greutate corporală / zi, timp de 3-5 zile; se administrează prin injectare SC. Perioada de

Ceftiofur are activitate antimicrobiană limitată asupra Mycoplasma spp.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Fără timp de așteptare în cazul laptelui. Ceftiofur sodium: 1,0 mg de Ceftiofur (sodic) / kg greutate corporală/ zi, IM timp de 3-5 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Fără timp de așteptare în cazul laptelui. Danofloxacina: 6 mg / kg greutate corporală, SC sau IV, o singură doza. Se poate repeata după 48 de ore dacă semnele bolii respiratorii persistă. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Enrofloxacina: 7,5-12,5 mg / kg SC, administrate odată sau 2,5-5,0 mg / kg SC cu repetare zilnică, timp de 3 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat.

Histophilus somni Fusobacterium necropherum

Difterie/Laringite

Florfenicol: 20 mg/kg greutate corporala IM, se vor administra de doua ori la interval de 48 de ore sau 40 mg/kg greutate corporala, se vor administra o singură dată SC. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicaţie). Oxitetraciclina (sub forma dihidrat): 20 mg/kg per injecție, calea de administrare fiind specificată de fiecare producător în parte. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicaţie). Oxitetraciclina clorhidrică: 6,7 mg / kg odată pe

Ceftiofur are activitate antimicrobiană limitată asupra Mycoplasma spp.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

zi timp de 2-3 zile (calea de administrare depinde de formula fiecărui producător). Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Tulatromicină: 2,5 mg /kg, SC, o singură doză. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicaţie). Procain penicilina G – 15.000-21.0000 UI/ kg greutate corporală, zilnic, până la 5 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Procain penicilina G – suspensie stabilă cu acțiune îndelungată: 20 mg/kg SC sau IM ca o singură doză. Dacă este necesar doza poate fi repetată la 72 de ore. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Pasteurella multocida; Histophilus somni; Mannheimia hemolytica; Mycoplasma spp.

Otita medie

2016

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

de formula fiecărui producător). Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicaţie). Tilmicosin: 10 mg / kg, o singură doză SC. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicaţie). Tulatromicina: 2,5 mg tulatromicină/kg greutate corporală, o singură doză administrată SC. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicaţie). Enrofloxacina: 7,5-12,5 mg / kg SC, administrate odată sau 2,5-5,0 mg / kg SC cu repetare zilnică, timp de 3 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicaţie). Cheratoconjunctivita infecțioasă bovină (semne clinice ușoare)

Moraxella bovis

Florfenicol: 20 mg/kg greutate corporala IM, se vor administra de doua ori la interval de 48 de ore sau 40 mg/kg greutate corporala, se vor administra o singură dată SC. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Oxitetraciclina (sub forma dihidrat): 20 mg/kg per injecție, calea de administrare fiind specificată de fiecare producător în parte. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Tulatromicină: 2,5 mg /kg, SC, o singură doză. Nu se utilizează la vițeii cu vârstă mică. Recomandare extra-label (indicaţie).

2016

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Listeria monocytogenes

Listerioza

2016 Notă generală Pentru cazurile clinice de listerioză care prezintă semne nervoase, pentru tratamentul de început sunt preferate oxitetraciclina și penicilina G cristalizată. Prelungirea tratamentului la 1-2 săptămâni poate fi necesară pentru reducerea incidenței cazurilor de recidivă.

Oxitetraciclina clorhidrică: 6,7 mg / kg odată pe zi timp de 2-3 zile (calea de administrare depinde de formula fiecărui producător). Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicaţie). Procain penicilina G –21.0000 UI/ kg greutate corporală sau 10 mg/ kg greutate corporală, strict IM, zilnic, până la 5 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicaţie). Histophilus somni

Meningoencefalita tromboembolică

Oxitetraciclina (sub forma dihidrat): 20 mg/kg per injecție, calea de administrare fiind specificată de fiecare producător în parte. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicaţie). Florfenicol: 20 mg/kg greutate corporala IM, se vor administra de doua ori la interval de 48 de ore sau 40 mg/kg greutate corporala, se vor administra o singură dată SC. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicaţie). Tilmicosin: 10 mg / kg, o singură doză SC.

Notă generală: Pentru reducerea incidenței cazurilor de recidivă, poate fi necesar a fi extinsă durata terapiei până la 1-2 săptămâni

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicaţie). Trimethoprim-sulphadoxine: 15 mg substanta activa/kg greutate corporală IV sau IM. Doza se poate repeta la interval de 24 - 48 ore în funcție de efectul clinic. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (doză). Tulatromicină: 2,5 mg /kg, SC, o singură doză. Nu se utilizează la vițeii cu vârstă mică. Recomandare extra-label (indicaţie). Necrobaciloza acută interdigitală

Fusobacterium necrophorum; Bacteroides spp.; Porphyromonas spp.

Florfenicol: 40 mg/kg SC o singură injecție sau 20 mg/kg IM cu rapel la 48 h. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Oxitetraciclina (sub forma dihidrat): 20 mg/kg per injecție, calea de administrare fiind specificată de fiecare producător în parte. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Oxitetraciclina clorhidrică: 6,7 mg / kg odată pe zi timp de 2-3 zile (calea de administrare depinde de formula fiecărui producător). Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Procain penicilina G – suspensie stabilă cu acțiune îndelungată: 20 mg/kg SC sau IM ca o singură doză. Dacă este necesar doza poate fi repetată la 72 de ore. Perioada de așteptare-conform prospectului

2016

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

medicamentului utilizat. Ceftiofur clorhidrat: 1,0 mg de Ceftiofur / kg greutate corporală/zi, timp de 3 zile; se administrează prin injectare SC. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Ceftiofur sodium: 1,0 mg de Ceftiofur (sodic) / kg greutate corporală/zi, IM timp de 3 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Fără timp de așteptare în cazul laptelui.

ATENŢIE: Se recomandă ca medicii veterinari să prescrie și să administreze antibiotice pentru maximum șapte zile, urmând ca doar după evaluarea gradului de succes al tratamentului, să se prescrie, şi numai atunci când este cazul, prelungirea lui cu alte șapte zile. Medicamentele se păstrează în conformitate cu instrucțiunile de pe etichetă. Temperatura la care sunt păstrate are un rol esențial în ceea ce privește siguranța și eficacitatea produsului medicinal. Expunerea la lumină poate deteriora anumite medicamente. Niciodată nu se lasă medicamentele direct la soare și nu se păstrează la temperaturi prea ridicate sau prea scăzute. Dacă se păstrează în frigider, temperatura se verifică în permanență și trebuie să fie cuprinsă între 2 și 8 oC. Furajele medicamentate trebuie etichetate, iar pe etichetă trebuie menționată compoziția și data de expirare. Medicamentele trebuie păstrare în recipientele originale și sub cheie. Atât proprietarii de animale cât și medicii veterinari au datoria de a anunța autoritatea competentă cu privire la reacțiile adverse pe care le sesizează la animalul/animalele tratate.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Inainte de a utiliza medicamente, trebuie verificată data expirării menționată pe etichetă. Nu se vor utiliza medicamente cu termenul devalabilitate expirat! Medicamentele au un termen de valabilitate mai redus după ce sunt încorporate în furaje. De asemenea, anumite medicamente au o perioadă de valabilitate redusă după desigilarea flacoanelor. In aceste cazuri, trebuie notată data de la care furajul medicamentat sau medicamentul din flaconul desigilat nu mai pot fi utilizate. Medicamentele expirate neutilizate, precum și recipienții medicamentelor utilizate vor fi predate firmelor specializate cu care ferma are contract, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Notă: * Datele din tabel privind doza terapeutică, calea de administrare şi durata tratamentului sunt conforme cu datele din literatura de specialitate. In ceea ce priveşte recomandările de utilizare “extra-label”- acestea au fost preluate din Canadian Veterinary Medical Association Antimicrobial Prudent Use Guidelines 2008 for beef cattle, dairy cattle, poultry, and swine.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

ANEXA NR. 2 Ghid pentru utilizarea prudentă și responsabilă a produselor antibacteriene în fermele de vaci pentru lapte.

Medicii veterinari au un rol important în asigurarea utilizării cu prudență a agenților antimicrobieni în fermele de vaci de lapte, ei având cunoștiințele profesionale teoretice și practice necesare, precum și responsabilitatea de a contribui la asigurarea stării de sănătate a animalelor și la siguranța laptelui și cărnii. Ei au responsabilitatea de a promova măsurile care vizeză asigurarea sănătății și bunăstării animalelor și totodată să identifice, să prevină și să trateze bolile la animale. Ei trebuie să promoveze tehnologiile de creștere a animalelor în ferme, procedurile de igienă (a se vedea Ordinul nr.75 din 15 august 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor de fermă și Ordinul nr.72 din 15 august 2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte standarde minime pentru protecţia viteilor), procedurile de biosecuritate (a se vedea Ordinul nr. 34/2009 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind regulile generale de biosecuritate în exploatațiile de creștere a bovinelor), strategiile de vaccinare, astfel încât să se reducă necesitatea de a utiliza substanțe antimicrobiene la animalele destinate producerii de alimente. Medicul veterinar care deţine contract cu ferma trebuie să cunoască statusul de sănătate al efectivului care urmează a fi tratat pentru a fi sigur că agenții antibacterieni utilizați sunt cei adecvați. Tratamentele vor fi administrate doar sub supravegherea medicului veterinar, el fiind cel care indică doza care se administrează, calea de administrare, durata tratamentului și timpul de așteptare. O bună practică în ceea ce privește utilizarea cu responsabilitate a agenților antimicrobieni în fermele de vaci de lapte trebuie să urmeze următoarele linii directoare:

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

A. Medicii veterinari trebuie să sfătuiască fermierii în ceea ce privește elaborarea și implementarea programelor de imunizare, în asigurarea condițiilor optime de cazare a animalelor și a programelor nutriționale. B. Medicii veterinari pot să prescrie substanțe antimicrobiene numai fermelor cu care au relații contractuale, iar pentru medicamentele prescrise, aceștia trebuie să își asume întreaga responsabilitate. Selectarea celui mai potrivit produs antimicrobian trebuie să țină cont, în principal, de circumstanțele în care a apărut boala. Ca urmare, medicii veterinari trebuie:  să se informeze și să cunoască medicamentele antimicrobine existente pe piață, modul în care acestea se utilizează și riscurile pentru produsele alimentare care apar urmare utilizării acestora. In acest sens, ei trebuie să participle la cursurile de formare profesională continua și să studieze literatura de specialitate.  să cunoască statusul de sănătate al efectivului de animale pe care îl tratează. In acest sens, medicii veterinari trebuie să țină evidența detaliată a tuturor bolilor și tratamentelor efectuate animalelor din fermă.  să stabilească tratamente cu antibiotice doar atunci când este absolut necesar și să țină cont, atunci când ia decizia, de istoricul animalului/efectivului, semnele clinice observate în timpul examinării, coroborate, când este cazul, cu rezultatul examenelor necropsice și cu examene de laborator. Astfel, se asigură că antibioticul prescris are efect în tratarea animalului/efectivului. In acest sens, medicii veterinari vor recomanda fermierilor să nu se utilizeze antimicrobiene (antibiotice) pentru tratarea animalelor a căror șansă de vindecare este minimă. Spre exemplu, în cazul vacilor cu mastite cronice cauzate de Staphylococcus aureus, Nocardia, Mycoplasma, Enterobacter, Klebsiella sp., etc, cazurile vor fi manageriate astfel încât să se reducă suferința animalelor, riscul de transmitere a infecției și la alte animale, precum și riscul de a vinde carne sau lapte de o calitate inacceptabilă.  să selectează antibioticul astfel încât acesta să aibă o bună eficacitatea în tratarea bolii și, în același timp, riscuri minime pentru animal, produsele de origine animală și utilizatori.  să folosească teste de diagnostic validate, precise, pentru a confirma că antibioticul folosit este cel necesar, în special atunci când apar complicații sau animalul/efectivul nu răspunde la tratamentul aplicat.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

 să utilizeze și să prescrie antibioticele în condițiile specificate de producător în prospect, respectând: doza, frecvența administrării, calea de administrare, durata tratamentului, perioada de așteptare.  să utilizeze doar în situații excepționale substanțe antimicrobiene în combinație și doar în cazul acelor agenți antimicrobieni care au efect complementar și sinergic, și care sunt aprobați de autoritatea competentă pentru a fi utilizați împreună. In acest sens, trebuie să consulte Lista OIE a agenților antimicrobieni importanți în medicina veterinară, postată pe site-ul CMVRO.  să prescrie și să utilizeze agenți antimicrobieni, altfel decât este prevăzut în prospectul produsului, doar în măsura în care poate să controleze riscurile associate unei astfel de utizări.  să prescrie și să utilizeze agenți antimicrobieni neînregistrați doar în conduițiile prevăzute de legislație și când riscurile pot să fie controlate adecvat. C. Să recomande cel mai corect mod de utilizare a agentului antimicrobian, cu riscuri minime pentru oameni, efectivul de animale și care să asigure siguranța alimentelor:  să țină cont, în aplicarea terapiei cu antimicrobiene și de suferința animalelor. Atunci când boala nu produce o suferință animalului, trebuie să evalueze în ce măsură un tratament general cu antibiotic este justificat, luând în calcul costurile tratamentului. Spre exemplu, mastitele subclinice reduc producția de lapte dar produc o minimă suferință animalelor. Repetarea tratamentului antimicrobian general în perioada de lactație este de cele mai multe ori fără rezultate și determină scăderea producției de lapte, consum excesiv de antibiotic și un mare risc de contaminare a laptelui cu cantități mici de antibiotic. De aceea, în mod frecvent, mastitele subclinice se tratează în mod eficient prin aplicare unui singur tratament intramamar cu antibiotic, la sfârșitul lactației.  atunci când nu administrează personal agentul antimicrobian, trebuie să dea instrucțiuni clare personalului responsabil cu administrarea acestuia cu privire la doza care trebuie administrată, metoda de administrare și perioada de așteptare.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

 să înscrie toate tratamentele efectuate la animalele din fermă în Registrul de consultații și tratamente, indicât agentul antimicrobian utilizat, durata tratamentului și timpul de așteptare.  să utilizeze cu precădere acele antibiotic care au o importanță mai mică în medicina umană, asigurându-se însă că protejează sănătatate și siguranța animalelor pe care le au în îngrijire și că asigură pentru populație alimente de origine animală sigure. D. Să revizuiască periodic tratamentele aplicate animalelor:  medicii veterinari trebuie să se asigure că substanțele antimicrobiene pe care le-au utilizat au avut rezultatele scontate, respectiv că au determinat: reducerea febrei, laptele mastitic a devenit lapte normal, a fost redusă contagiozitatea și recurența bolii.  ei trebuie, de asemenea, să monitorizeze susceptibilitatea la diferiți agenți patogeni a animalelor pe care le au în fermă, precum și răspunsul acestora la tratamentele aplicate. In funcție de rezultatele obținute, ei trebuie să stabilească dacă au avut loc modificări în ceea ce privește susceptibilitatea la diferiți agenți patogeni și dacă este necesară o nouă selecție a antibioticelor pe care le utilizează în tratamentele aplicate.  medicii veterinari trebuie să se asigure că medicamentele antimicrobiene sunt corect manipulate, depozitate și utilizate doar în cadrul termenului de valabilitate. De asemenea, ei trebuie să se asigure că deșeurile de antibiotic sunt eliminate conform normelor legale în vigoare și că nu contaminează mediul.  medicii veterinari trebuie să aplice tratamente profilactice și metafilactice (la animalele de contact posibil purtătoare), în doze terapeutice prevăzute de procedurile standard. De exemplu, tratarea cu un antibiotic specific, care se administrează vacilor la sfărșitul lactației, a întregului efectiv, va fi o măsură eficientă de prevenire a mastitelor produse de agenții patogeni care în mod particular infectează efectivul dintr-o anumită fermă. E. Medicii veterinari trebuie să se asigure că, la nivelul fermei, medicamentele sunt utilizate în mod corespunzător. In acest sens:  trebuie să prescrie și să utilizeze medicamente doar în cantitățile necesare, ținând cont de mărimea efectivului fermei și/sau de numărul de animale care necesită tratament, stocarea de medicamente antimicrobiene în ferme fiind interzisă.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

 trebuie să dea indicații scrise privind utilizarea medicamentelor și să instruiască personalul ajutător din fermă care administrează medicamente animalelor cu privire la utilizarea acestora, indicînd modul în care se utilizează antibioticele, dozele, locul și calea de administrare, durata tratamentului, perioada de așteptare, manipularea și depozitatea lor.  când antimicrobienele sunt administrate în furaje, medicii veterinari trebuie să furnizeze instrucțiuni scrise personalului din fermă, precizând doza de medicament, semnalmentele grupului de animale căruia trebuie să i se administreze, instrucțiuni de amestecare a medicamentului cu furajele și durata tratamentului. Aceste prescripții pentru furaje trebuie să se revizuiască periodic, la un interval de timp corespunzător, în funcție de indicație, dar cel puțin odată pe an.  trebuie să se asigure că viţeii sau produșii de concepție aparținând altor specii nu consumă lapte de la vacile care au mamită şi au fost supuse tratamentului cu antibiotic.

2016

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

GHID DE TRATAMENTE ANTIMICROBIENE PENTRU UNELE BOLI BACTERIENE ALE VACILOR CRESCUTE PENTRU LAPTE** Dozele sunt orientative. Se vor respecta dozele prevăzute în prospectul produsului medicinal veterinar utilizat

Boala / Diagnosticul clinic

Complexul bolilor respiratorii bacteriene

Agentul microbian

Opțiuni de tratamentul

Observații

Mannheimia haemolytica; Pateurella multocida; Histophilus somni; Mycoplasma bovis; Mycoplasma spp.

Florfenicol: 40 mg/kg SC- o singură injecție sau 20 mg/Kg IM cu rapel la 48 de ore. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat.

Acest produs nu se utilizează la vacile în lactație. Se utilizează doar la vacile pentru lapte cu vârsta <20 luni.

Oxitetraciclina (sub forma dihidrat): 20 mg/kg per injecție, calea de administrare fiind specificată de fiecare producător în parte. Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat.

Acest produs nu se utilizează la vacile în lactație. Se utilizează doar la vacile pentru lapte cu vârsta <20 luni.

Acest produs nu se utilizează la vacile în lactație. Se

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Perioada de așteptare medicamentului utilizat.

–conform

prospectului

2016 utilizează doar la vacile pentru lapte cu vârsta <20 luni.

Trimethoprim-sulphadoxine:16 mg substanta activa/kg greutate corporală IV sau IM zilnic, durata tratamentului- până la 5 zile. Perioada de așteptare- conform prospectului medicamentului utilizat.

Pe baza studiilor farmacokinetice și a celor de eficacitate, o doză de 16 mg/Kg sau chiar mai mare poate fi necesară pentru a trata vacile care prezintă infecții mai puțin sensibile la trimethoprimsulphadoxine.

Tulatromicină: 2,5 mg /kg, SC, o singură doză. Nu se utilizează la vițeii cu vârstă mică. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat.

Acest produs nu se utilizează la vacile în lactație. Se utilizează doar la vacile pentru lapte cu vârsta <20 luni.

Ceftiofur cristalin fără acid: 6,6 mg/kg, o singură injecție SC la baza urechi, pe partea posterioară. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat.

Acest produs nu se utilizează la vacile în lactație. Se utilizează doar la vacile pentru lapte cu vârsta <20 luni.

Ceftiofur clorhidrat: 1,0 mg de Ceftiofur / kg greutate corporală/zi, timp de 3 zile; se administrează prin injectare SC. Perioada de așteptare- conform prospectului medicamentului utilizat. Ceftiofur sodium: 1,0 mg de Ceftiofur (sodic) / kg greutate corporală/zi, IM timp de 3 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Danofloxacin: 1,25 mg/kg greutate corporală, IM sau SC, timp de 3-5 zile.

Nu se utilizează la vacile care dau lapte pentru consum uman.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Neidentificat

Dermatita digitală bovină

2016

Tetraciclina clorhidrică: 2 g aplicate cu ajutorul unui bandaj direct pe zona afectată. Recomandare extra-label (indicaţie, cale de administrare). Tetraciclina clorhidrică: 0,1-0,4% concentrație în băi locale ale picioarelor. Recomandare extra-label (indicaţie, cale de administrare, doză) Lincomicin clorhidric: 0,01% concentrație în băi locale ale picioarelor. Recomandare extra-label (indicaţie, cale de administrare, doză) Lincomicin clorhidric/spectomicin sulfat: 0,05% concentrație în băi locale ale picioarelor. Recomandare extra-label (indicaţie, cale de administrare, doză)

Fusobacterium necrophorum; Bacteroides spp; Porphyromonas spp.

Necrobaciloza interdigitală bovină acută

Florfenicol: 40 mg/kg SC- o singură injecție sau 20 mg/Kg IM cu rapel la 48 de ore. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat.

Acest produs nu se utilizează la vacile în lactație. Se utilizează doar la vacile pentru lapte cu vârsta <20 luni.

Oxitetraciclina clorhidrică: 6,7 mg / kg odată pe zi timp de 2-3 zile (calea de administrare depinde de formula fiecărui producător). Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului

2016

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

utilizat. Procain penicilina G –21.0000 UI/ kg greutate corporală sau 10 mg/ kg greutate corporală, strict IM, zilnic, până la 5 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat.

In cazul în care se administrează o doză dublă față de cea indicată, nivelul antibioticul în sânge se menține timp de 72 ore.

Trimethoprim-sulphadoxine: 16 mg substanta activa/kg greutate corporală IV sau IM zilnic, durata tratamentului- până la 5 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat.

Procain penicilina G – suspensie stabilă cu acțiune îndelungată: 20 mg/kg SC sau IM ca o singură doză. Dacă este necesar doza poate fi repetată la 72 de ore. Perioada de așteptare- conform prospectului medicamentului utilizat.

Ceftiofur clorhidrat: 1,0 mg de Ceftiofur / kg greutate corporală/zi, timp de 3 zile; se administrează prin injectare SC. Perioada de așteptare- conform prospectului medicamentului utilizat.

Ceftiofur sodium: 1,0 mg de Ceftiofur (sodic) / kg greutate corporală/zi, IM timp de 3 zile. Perioada de așteptare- conform prospectului medicamenului utilizat.

Moraxella bovis

Cheratoconjuncti

Notă

generală:

Cazurile

clinice

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016 cheratoconjunctivită infecțioasă moderate sau agresive (cu vascularizație corneană, ulcerații) pot necesita intervenții de specialitate mai laborioase.

vita infecțioasă bovină (semne clinice ușoare) Florfenicol: 20 mg/kg greutate corporala IM, se vor administra de doua ori la interval de 48 de ore sau 40 mg/kg greutate corporala, se vor administra o singură dată SC. Perioada de așteptare- conform prospectului medicamentului utilizat. Oxitetraciclina (sub forma dihidrat): 20 mg/kg per injecție, calea de administrare fiind specificată de fiecare producător în parte. Perioada de așteptare- conform prospectului medicamentului utilizat.

Acest produs nu se utilizează la vacile în lactație. Se utilizează doar la vacile pentru lapte cu vârsta <20 luni.

Tulatromicină: 2,5 mg /kg, SC, o singură doză. Perioada de așteptare- conform prospectului medicamentului utilizat. Nu se utilizează la vițeii cu vârstă mică. Oxitetraciclina clorhidrică: 6,7 mg / kg odată pe zi timp de 2-3 zile (calea de administrare depinde de formula fiecărui producător). Perioada de așteptare- conform prospectului medicamentului utilizat.

Salmonella invazivă

Enterite acute la bovinele adulte

sp.

Procain penicilina G –21.0000 UI/ kg greutate corporală sau 10 mg/ kg greutate corporală, strict IM, zilnic, până la 5 zile. Perioada de așteptare- conform prospectului medicamentului utilizat. Trimethoprim-sulphadoxine: 16-30 mg mg substanta activa/kg greutate corporală IV sau IM de două ori/zi, durata tratamentului fiind de până la 5

In cazul în care se administrează o doză dublă față de cea indicată, nivelul antibioticul în sânge se menține timp de 72 ore. Pe baza studiilor farmacokinetice și a celor de eficacitate, o doză de 16 -30 mg/Kg sau chiar mai mare poate fi necesară pentru a trata vacile care

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (doză).

2016 prezintă infecții cu Salmonella mai puțin sensibile la trimethoprim-sulphadoxine.

Ceftiofur clorhidrat sau sodic: 2,2 mg/Kg IM de două ori/zi, timp de 5 zile. Recomandare extralabel (indicaţie, doză).

Enterite neonatale (dacă sunt prezente semne de boală sistemică).

Escherichia coli (enteropatogenă invazivă) Salmonella spp.

Trimethoprim-sulphadoxine: 16-30 mg mg substanta activa/kg greutate corporală IV sau IM de două ori/zi, durata tratamentului fiind de până la 5 zile. Recomandare extra-label (doză).

Ceftiofur clorhidrat sau sodic: 2,2 mg/Kg IM de două ori/zi, timp de 5 zile. Recomandare extralabel (indicaţie, doză). Escherichia coli; Salmonella spp, multiple specii

Septicemia neonatală

Trimethoprim-sulphadoxine: 16-30 mg mg substanta activa/kg greutate corporală IV sau IM de două ori/zi, durata tratamentului fiind de până la 5 zile. Recomandare extra-label (doză)

Ceftiofur clorhidrat sau sodic: 2,2 mg/Kg IM de două ori/zi, timp de 5 zile. Recomandare extralabel (indicaţie, doză). Populații bacteriene mixte (bacterii aerobe și anaerobe oportuniste)

Peritonite generate de infectarea plăgii chirurgicale

Acest produs nu se utilizează la vacile în lactație. Se utilizează doar la vacile pentru lapte cu vârsta <20 luni.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

de formula fiecărui producător). Perioada de așteptare- conform prospectului medicamentului utilizat.

Metrite (severe, cu semne clinice de boală sistemică prezente)

Arcanobacterium pyogenes Fusobacterium necrophorum Escherichia coli.

Trimethoprim-sulphadoxine: 16-30 mg mg substanta activa/kg greutate corporală IV sau IM de două ori/zi, durata tratamentului fiind de până la 5 zile. Perioada de așteptare - conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicaţie, doză).

Procain penicilina G –21.0000 UI/ kg greutate corporală sau 10 mg/ kg greutate corporală, strict IM, zilnic, până la 5 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat.

In cazul în care se administrează o doză dublă față de cea indicată, nivelul antibioticul în sânge se menține timp de 72 ore.

Procain penicilina G –21.0000 UI/ kg greutate corporală sau 10 mg/ kg greutate corporală, strict IM, zilnic, până la 5 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat.

In cazul în care se administrează o doză dublă față de cea indicată, nivelul antibioticul în sânge se menține timp de 72 ore.

Trimethoprim-sulphadoxine: 16 mg/kg substanta activa/kg greutate corporală IV sau IM de două ori/zi, durata tratamentului fiind de până la 5 zile. Recomandare extra-label (indicaţie).

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Ceftiofur clorhidrat: 2,2 mg/Kg IM sau SC zilnic, timp de 5 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Nu există perioadă de așteptare pentru lapte.

Listerioză

Notă generală: pentru cazurile clinice de listerioză cu manifestări neurologice, sunt preferabile oxitetraciclina sau penicilina. Extinderea perioadei de tratament la 1-2 săptămâni poate fi necesară pentru reducerea incidenței cazurilor de recidivă.

Listeria monocytogenes

Acest produs nu se utilizează la vacile în lactație. Se utilizează doar la vacile pentru lapte cu vârsta <20 luni.

In cazul în care se administrează o doză dublă față de cea indicată, nivelul antibioticul în sânge se menține timp de 72 ore.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Notă generală: Vacile care prezintă semen clinice severe de mastite gram-negative trebuie să primească și alte tratamente, în plus față de terapia cu antibiotie, sub îndrumarea medicului veterinar.

Escherichia coli Klebsiella sp.

Mastite-gram negative, severe (semne de boală sistemică prezente)

2016

Ceftiofur clorhidrat: 2,2 mg/Kg IM sau SC zilnic, timp de 5 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Nu există perioadă de așteptare pentru lapte. Recomandare extra-label (indicaţie şi doză)

Deși eficacitatea nu a fost pe deplin demonstrată, există anumite date care sugerează faptul că, administrarea “extra-lebel” a 2,2 mg/kg zilnic, timp de 5 zile poate îmbunătăți rata de supraviețuire a vacilor cu mastite coliforme severe, prin controlul bacteriemiei.

Ceftiofur clorhidrat: Infuzii intramamare cu câte o seringă, individual pentru fiecare sfert afectat. Se repetă tratamentul după 24 de ore. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat.

Ceftiofur sodium: 2,2 mg/Kg IM zilnic, timp de 5 zile. Recomandare extra-label (indicaţie şi doză)

Trimethoprim-sulphadoxine: 16-30 mg mg substanta activa/kg greutate corporală IV sau IM de două ori/zi, durata tratamentului fiind de până la 5 zile. Recomandare extra-label (indicaţie şi doză)

Pe baza studiilor farmacokinetice și a celor de eficacitate, o doză de 16 -30 mg/Kg sau chiar mai mare poate fi necesară pentru a trata vacile care prezintă infecții mai puțin sensibile la trimethoprim-

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016 sulpha. In cazul anumitor mastite, cercetările au arătat căsunt necesare doze mai mari de 48 mg/kg

Streptococcus agalactiae Streptococcus uberis Streptococus dysgalactiae

Mastite- gram pozitive

Ceftiofur clorhidrat: Infuzii intramamare cu câte o seringă, individual pentru fiecare sfert afectat. Se repetă tratamentul o singură dată după 12 ore. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Eritromicină: Infuzii intramamare cu câte o seringă, individual pentru fiecare sfert afectat. Se repetă după fiecare muls, timp de 3 ori consecutiv. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Pirlimicin clorhidrat: Infuzii intramamare cu câte o seringă, individual pentru fiecare sfert afectat. Se repetă tratamentul o singură dată după 24 ore. Perioada de așteptare-conform prospectului

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

medicamentului utilizat. Cephapirin sodium: Infuzii intramamare cu câte o seringă, individual pentru fiecare sfert afectat. Se repetă tratamentul o singură dată după 12 ore. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Procain penicilina G/Streptomicină/Novobiocină/Polymyxina B/ Cortizon: Infuzii intramamare cu câte o seringă, individual pentru fiecare sfert afectat. Se repetă tratamentul o singură dată după 12 ore. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Medicamentele au un termen de valabilitate mai redus după ce sunt încorporate în furaje. De asemenea, anumite medicamente au o perioadă de valabilitate redusă după desigilarea flacoanelor. In aceste cazuri, trebuie notată data de la care furajul medicamentat sau medicamentul din flaconul desigilat nu mai pot fi utilizate. Medicamentele expirate neutilizate, precum și recipienții medicamentelor utilizate vor fi predate firmelor specializate cu care ferma are contract, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Notă: ** Datele din tabel privind doza terapeutică, calea de administrare şi durata tratamentului sunt conforme cu datele din literatura de specialitate. In ceea ce priveşte recomandările de utilizare “extra-label”- acestea au fost preluate din Canadian Veterinary Medical Association Antimicrobial Prudent Use Guidelines 2008 for beef cattle, dairy cattle, poultry, and swine.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

ANEXA NR.3

Ghid pentru utilizarea prudentă și responsabilă a produselor antibacteriene în fermele de suine.

Cu toate că antibioticele au un rol important în controlul bolilor bacteriene mai ales în fermele mari de suine, este necesar ca ele să fie să fie utilizate cu maximă prudență și doar atunci când este absolut necesar. Antibioticele nu mai asigură eficacitate 100% în tratarea unor boli bacteriene la animale, existând chiar tulpini care au dezvoltat o rezistență completă la tratamentul cu anumite antibiotice. Pentru reducerea consumului de antibiotice în fermele de suine, și implicit, pentru evitarea creșterii antibiorezistenței, fermierilor li se recomandă:  îmbunătățirea condițiilor de cazare și de microclimat din fermă, astfel încât să se animalelor să li se asigure condițiile optime pentru menținerea sănătății și de bunăstare (a se vedea Ordinul nr.75 din 15 august 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor de fermă; Ordinul nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește standarde minime pentru protecția porcinelor, cu modificările și completările ulterioare și Ordinul nr.20/2012 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește standarde minime pentru protecția porcinelor.)  să utilizeze în tratarea animalelor metode alternative care să înlocuiască utilizarea antibioticelor (vaccinuri, programe de creștere și de nutriție care să susțină rezistența față de boli). Fermierii trebuie să evite introducerea în efectiv a animalelor bolnave și să instruiască îngrijitorii să depisteze și să anunțe din timp orice caz de îmbolnăvire, pentru a preîntâmpina difuzarea bolii în efectiv. Animalele identificate ca fiind bolnave trebuie izolate în boxe special amenajate. Doar acestea trebuie să fie tratate cu antibiotice și nu întregul efectiv.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Totodată, ferma trebuie să dispună de măsuri de biosecuritate adecvate (a se vedea Ordinul nr.63/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind regulile generale de biosecuritate în exploataţiile de porcine înregistrate/autorizate sanitar-veterinar.) In fermele de creștere a suinelor este important să se aplice sistemul “totul plin, totul gol”, pentru a se putea efectua corect curățenia mecanică și dezinfecția în grajduri fără animale. Fermele trebuie să dispună de echipamente de curățenie și dezinfecție a tuturor facilităților precum și a mijloacelor de transport. De asemenea, trebuie să fie funcțional sistemul prin care sunt eliminate și distruse cadavrele animalelor moarte, astfel încât să fie exclusă difuzarea bolii prin manevrarea și trasportul acestora. Aprovizionarea cu apă potabilă a fermei constituie, de asemenea, un mijloc de prevenire a bolilor în efectiv. Apa de proastă calitate prezintă un nivel ridicat de contaminare cu substanțe chimice și microorganisme și poate produce îmbolnăvirea animalelor din fermă. Mai multe decât atât, tratamentele cu antibiotice pot fi aplicate și prin apa administrată animalelor, iar atunci când apa este de proastă calitate, eficacitatea lor este redusă. Pentru a menține un nivel corespunzător de calitate al apei este necesar:  să se efectueze periodic analize fizico-chimice și microbiologice atât la sursa de apă cât și la adăpătorile din grajduri;  sistemul de distribuție a apei în fermă trebuie să fie periodic curățat și dezinfectat;  în cazul în care apa de la sursă nu corespunde cerințelor de potabilitate, este necesar să se facă, periodic sau în permanență, tratamente fizice sau chimice pentru îmbunătățirea calității acesteia. Grajdurile trebuie să beneficieze de sisteme corespunzătoare de ventilație și de încălzire/răcire a aerului, după caz, astfel încât să se evite îmbolnăvirea animalelor. Fermierii trebuie să ia măsuri pentru evitarea tuturor factorilor de stres (suprapopulare, transport, agresiuni etc.) care au efect negativ asupra sistemului imunitar al animalelor. Prin studii efectuate în țările dezvoltate, s-a demonstrat faptul că, prin menținerea purceilor o perioadă mai lungă de timp lângă mame, se reduce mult stresul de înțărcare și îi face mai adaptabili atunci când, după înțărcare, sunt puși împreună cu alți purcei. In perioada cât stau lângă mamă, purcei au oportunitatea să învețe de la aceasta ce, cum și de unde trebuie să mănânce, fapt ce-i ajută după înțărcare prin faptul că determină reducerea cazurilor de diaree și

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

asigură o utilizare mai eficientă a furajelor. Aplicarea acestei metode de creștere a purceilor s-a dovedit a fi eficientă sub raport cost/beneficii. De asemenea, alimentația joacă un rol important în prevenirea cazurilor de îmbolnăvire. In prezent, se cercetează modul în care anumiți aditivi adăugați în hrana animalelor pot să creeze o floră intestinală stabilă. Probioticele stimuleză creșterea bacteriilor care au efect pozitiv asupra florei intestinale. Schimbarea structurii și vâscozității furajelor administrate poate reduce riscul apariției infecțiilor cu Salmonella și afecțiunilor gastrice și să ajute digestia proteinelor. Anumite studii vizează și utilizarea oxidului de zinc ca supliment în tratarea diareei la tineretui porcin. Deci, nutriția oferă o multitudine de posibilități de reducere a riscului de apariție a bolilor. In ceea ce privește medicii veterinari, ei trebuie să reducă și să optimizeze utilizarea terapeutică a antibioticelor. Pentru a reduce consumul de antibiotice, obiectivul principal al medicului veterinar trebuie să fie acela a preveni, pe cât posibil, apariția bolilor. Totodată, el trebuie să realizeze o monitorizare și un control eficient al bolilor din efectiv. Optimizarea utilizării antibioticelor presupune ca acestea să fie folosite doar atunci când există un diagnostic cert și nu doar pe baza unui diagnostic prezumtiv. Totodată, medicii veterinari trebuie:  să utilizeze datele și informațiile din literatura de specialitate privind farmacocinetica și farmacodinamica antibioticelor;  să participe la cursurile de pregătire profesională continuă având ca tematică utilizarea antibioticelor și rezistența antimicrobiană;  să nu utilizeze decât antibioticele adecvate luând în considerare tabloul clinic al bolii, istoricul efectivului de animale și, ori de câte ori este cazul, rezultatul antibiogramei;  să nu utilizeze decât antibiotice a căror eficacitate în cazul bolii este recunoscută și care dețin autorizație. Antibioticele utilizate în ferme se pot grupa în câteva mari familii: tetracicline, ß-lactampeniciline, sulfonamide, quinolone, cefalosporine, polimixine (colistin), lincosamide, pleuromutiline etc. Unele dintre acestea sunt utilizate atât în medicina veterinară cât și în medicina umană.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

De exemplu:

În fermele de porcine se utilizează pentru:

Importanța lui în medicina umană

Cefalosporine (a 3 a generație)

Tratarea bolilor

Critică

Peniciline

Tratarea bolilor

Mare

Macrolide

Tratarea bolilor, prevenție

Critică

Tetracicline

Tratarea bolilor, prevenție

Mare

Lincosamide

Tratarea bolilor

Mare

Antibiotic

Având în vedere faptul că predispoziția genetică poate influența severitatea și extinderea bolilor în efectivele de animale, medicii veterinari trebuie să recomande fermierilor să achiziționeze animale doar din efectivele care nu prezintă un astfel de risc. Medicul veterinar poartă întreaga responsabilitate în ceea ce privește evaluarea clinică a sănătății animalelor din fermă și stabilirea tratamentului ce trebuie aplicat, atunci când acest lucru este necesar, iar fermierul trebuie să respecte recomandările medicului veterinar. Medicul veterinar deține suficiente cunoștințe teoretice și practice pentru a stabili un diagnostic prezumtiv, luând în considerare și statusul epidemiologic al fermei. Diagnosticul cert se stabilește pe baza testelor și examenelor de laborator. Pe baza cunoștințelor teoretice și practice și experienței profesionale, medicul veterinar, stabilește și aplică tratamentele necesare în fermă. In cazul în care medicamentele sunt administrate în hrană sau în apa de băut, medicul veterinar trebuie să stabilească corect cantitatea necesară de medicament, astfel încât fiecare animal bolnav să primească doza terapeutică. De asemenea, medicul veterinar trebuie să se asigure că furajele medicamentate sau apa de băut medicamentată neutilizate, nu ajung, nici măcar accidental, în mediul înconjurător. In ceea ce privește antibioticele, medicul veterinar trebuie să selecteze antibioticul pe care îl administrează pe baza antibiogramei corelată cu datele farmacocinetice ale antibioticelor din

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

diverse studii. Istoricul efectivului, semnele clinice și experiența medicului veterinar din fermă, precum și orice alte date și informații utile pe care medicul veterinar le deține, îl ajută pe acesta în procesul de selecție a antibioticului utilizat. Medicul veterinar va decide să utilizeze antibiotice considerante importante în tratarea infecțiilor refractare la tratament, la om și animale, doar după o atentă evaluare a situației și din considerente deplin justificate. Medicii veterinari trebuie să reducă expunerea animalelor la tratamentele cu antibiotice prin limitarea duratei tratamentului doar la perioada necesară și stabilirea corectă a dozei necesare pentru obținerea răspunsul clinic. Utilizarea antibioticelor în formele cronice de boală sau în cazurile clinice care nu răspund la tratament, trebuie descurajată. Administrarea terapeutică a antibioticelor trebuie să se limiteze la animalele bolnave sau la cele care prezintă risc de îmbolnăvire. Atunci când decide inițierea unui tratament al întregului efectiv, al unui grup de animale din efectiv sau a unui singur animal, medicul veterinar trebuie să ia în considerare următorii factori:  rata de morbiditate și de mortalitate;  dinamica difuzării boli în efectiv;  istoricul utilizării antibioticelor în scop terapeutic, în efectiv. Medicii veterinari trebuie să păstreze o evidență strictă a tratamentelor utilizate și a rezultatelor acestora, aceasta fiind prima etapă în monitorizarea și selectarea regimului terapeutic. Prescrierea și utilizarea antibioticelor în fermă trebuie să se limiteze doar la cantitatea necesară pentru tratarea animalelor bolnave, fiind interzisă stocarea de antibiotice în fermă. Medicii veterinari trebuie să instruiască personalul din fermă cu privire la modul și calea de administrare a antibioticelor, cum să le dozeze corect, care este perioada de așteptare. De asemenea, personalul trebuie să fie instruit cu privire la manipularea, depozitarea și evidențele care se trebuie ținute atunci când se utilizează antibioticele în tratarea animalelor.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

GHID DE TRATAMENTE ANTIMICROBIENE PENTRU UNELE BOLI BACTERIENE IN FERMELE DE SUINE*** Dozele sunt orientative. Se vor respecta dozele prevăzute în prospectul produsului medicinal veterinar utilizat

Boala/Diagnosticul clinic

Agentul microbian

Pasteurella multocida

Bronchopneumonia pleurală

Opțiuni de tratament injectabil

Opțiuni de tratament în furaje (cantitate de ingredient activ)

Opțiuni de tratament în apă

Ceftiofur clorhidrat: 3 mg /kg IM odată pe zi, timp de 3 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat.

Clortetraciclina clorhidrat: 660g/tonă furaje timp de 10-14 zile Recomandare extra-label (indicaţie şi doză)

Florfenicol: 2,2 litri/582 litri timp de 5 zile. Perioada de așteptare conform prospectului.

Ceftiofur sodium: 3 mg /kg IM odată pe zi, timp Tiamulin + de 3 zile. Perioada de Clortetraciclina pulbere așteptare-conform solubilă: 100 g/tonă +

Tetraciclină clorhidrică (1000mg/g) 500g/2000litri timp de 4-5 zile. Timp de

Observații

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

300 g/tonă pentru 10-14 zile Recomandare extralabel (combinație Ceftiofur cristalin fără terapeutică, indicaţie şi acid: 5 mg/kg IM în doză doză) unică. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. prospectului medicamentului utilizat.

Tulatromicină: 2,5 mg/kg IM în doză unică. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Trimethoprimsulphadoxine: 2,7+13,3 mg/kg IM odată pe zi, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Procain penicilina G: 15.000 UI/kg IM odată pe zi timp de 3-5 zile. Oxitetraciclina dihidrat: 20 mg/kg IM în doză unică. Oxitetraciclina clorhidrică: 6,7 mg/kg IM odată pe zi timp de 23 zile.

2016 așteptare conform prospectului. Amoxicilină trihidrat: Purcei cu vârsta până în 4 luni: 20g/100litri timp de 3-5 zile. Porci cu vârsta peste 4 luni: 30g/100 litri pentru 3-5 zile. Perioada de așteptare conform prospectului. Perioada de așteptare conform prospectului.

Penicilina G potasică: 500.000.000 UI/1700 litri timp de 5 zile. Recomandare extra-label (indicaţie)

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Florfenicol: 15 mg/kg IM odată pe zi timp de 3 zile Escherichia coli

Enteritepreînțărcare

Oxitetraciclină clorhidrică: 6,7 mg/kg IM odată/zi timp de 2-3 zile. Perioada de așteptare- conform prospectului medicamentului utilizat.

Clortetraciclina clorhidrat: 660 g/tonă timp de 10-14 zile. Recomandare extra-label (indicație și doză).

Tetraciclină clorhidrică: 500 g/2000 litri timp de 45 zile. Perioada de așteptare conform prospectului.

Gentamicină sulfat: 5 mg/purcel-doză unică. Perioada de așteptare conform prospectului.

Lincomicin clorhidrat + spectinomicin sulfat: 22 g/tonă + 22 g/tonă timp de 10-14 zile. Recomandare extra-label (indicație și doză).

Apramicin sulfat: 84 grame/500 litri timp de 7 zile. Perioada de așteptare conform prospectului.

Trimethoprimsulphadoxine: 2,7+13,3 mg/kg IM odată pe zi, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Ceftiofur clorhidrat: 3 mg /kg IM odată pe zi, timp de 3 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicație) Ceftiofur sodium: 3 mg

Neomicină: 500 g / 2700 litri timp de 3-5 zile. Perioada de așteptare conform prospectului. Neomicină + tetraciclină: 400 g/ 900 litri timp de 45 zile. Perioada de așteptare conform prospectului.

Gentamicina sulfat este indicată pentru utilizare doar la purcei în vârstă de 1-3 zile.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

/kg IM odată pe zi, timp de 3 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicație) Produse orale: Neomicină: 7 mg/ml odată/zi timp de 3-5 zile. Perioada de așteptare conform prospectului. Streptomicină: purcei sub 4,5 kg: 50 mg de două ori/ zi timp de 3-5 zile. Perioada de așteptare conform prospectului.

Salmonella spp.

Enterite- toate vârstele

Trimethoprimsulphadoxine: 2,7+13,3 mg/kg IM odată pe zi, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptare-conform prospectului medicamentului utilizat. Ceftiofur clorhidrat: 3 mg /kg IM odată pe zi, timp de 3 zile. Recomandare extra-label (indicație) Ceftiofur sodium: 3 mg

Streptomicina orală se utilizează doar la purceii cu vârsta sub 4 săptămâni.

Salinomicin sodium: 417 g/ tonă timp de 10-14 zile. Recomandare extra-label (indicație)

Apramicin sulfat: 84 grame/500 litri timp de 7 zile. Recomandare extra-label (indicație) Neomicină: 500 g / 2700 litri timp de 3-5 zile. Perioada de așteptare conform prospectului. Neomicină + tetraciclină: 400 g/ 900 litri timp de 45 zile. Perioada de

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Mycoplasma hyopneumoniae

Pneumonia enzootică- toate vârstele

/kg IM odată pe zi, timp de 3 zile. Recomandare extra-label (indicație) Florfenicol: 15 mg/kg IM odată pe zi timp de 3 zile. Recomandare extra-label (indicație) Oxitetraciclină clorhidrică: 6,7 mg/kg IM odată/zi timp de 2-3 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat Oxitetraciclină dihydrate: 20 mg/kg IM doză unică. Tiamulin: 11 mg /kg IM odată/ zi timp de 3-4 zile. Recomandare extra-label (indicație) Lincomicină clorhidrat: 10 mg/Kg IM odată/zi timp de 3-7 zile. Recomandare extra-label (indicație) Tulatromicina: 2,5 mg tulatromicină/kg greutate corporală, o singură doză administrată IM.

2016 așteptare conform prospectului.

Clortetraciclină clorhidrat: 660 g/tonă timp de 10-14 zile. Recomandare extra-label (indicație și doză). Tiamulin: 178,1 g/tonă pentru 14 zile. Recomandare extra-label (indicație și doză). Lincomicină clorhidrat: 220 g/ tonă timp de 21 zile. Tilosin fosfat: 110 g/ tonă timp de 10-14 zile.

Florfenicol: 2,2 litri/582 litri timp de 5 zile. Recomandare extra-label (indicație și doză). Tetraciclină clorhidrică: 500 g/2000 litri timp de 45 zile. Perioada de așteptare conform prospectului. Tiamulin: 946 ml/ 1930 litri timp de 5 zile. Recomandare extra-label (indicație) Lincomicin clorhidrat: 80 g/ 960 litri timp de 5 zile. Recomandare extra-label (indicație)

Tilosin tartrat: 100 g/ 1200 litri timp de 7 zile.

Suinele tratate cu tiamulin nu trebuie să aibă acces la furaje care conțin ionofori (ex. salinomicina).

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Recomandare extra-label (indicație) Tilosin: 2,2-8,8 mg/Kg IM odată/zi timp de 3 zile. Staphylococcus hyicus

Epidermita exudativă

Trimetoprimsulfadoxin: 2,7 + 13,3 mg/Kg IM odată / zi timp de 3-5 zile. Recomandare extra-label (indicație) Ceftiofur clorhidrat: 3 mg /kg IM odată pe zi, timp de 3 zile. Recomandare extra-label (indicație) Ceftiofur sodium: 3 mg /kg IM odată pe zi, timp de 3 zile. Recomandare extra-label (indicație)

Opțiuni de tratament topic Clorhexidină acetat: 30 ml/ 10 litri apă timp de 35 zile Recomandare extra-label (indicație) Iodină soluție cutanată (complex pavidoneiodine): 1,7 ml / litru de apă timp de 3-5 zile. Recomandare extra-label (indicație)

Ulei mineral light: nediluat, spray local – timp de 3-5 zile. Recomandare extra-label (indicație) Potassiunm monopersulfate: 0,5% soluție aplicată local timp de 3-5 zile. Recomandare extra-label (indicație)

Nu există medicamente antibacteriene recomandate de producători pentru tratarea dermatitei exsudative.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Lawsonia intracellularis

Ileita (enterita proliferativă porcină sau enterita hemoragică porcină)

Oxitetraciclină clorhidrică: 6,7 mg/kg IM odată/zi timp de 2-3 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat

2016

Clortetraciclină clorhidrat: 660 g/tonă timp de 10-14 zile. Recomandare extra-label (indicație și doză).

Tetraciclină clorhidrică: 500 g/2000 litri timp de 45 zile. Perioada de așteptare conform prospectului.

Lincomicină clorhidrat: 220 g/ tonă timp de 21 zile.

Tiamulin: 946 ml/ 1930 litri timp de 5 zile. Recomandare extra-label (indicație)

Oxitetraciclină dihydrate: 20 mg/kg IM doză unică. Tilosin fosfat: 110 g/ Recomandare extra-label tonă timp de 10-14 zile. (indicație) Tiamulin: 11 mg /kg IM odată/ zi timp de 3-4 zile. Recomandare extra-label (indicație) Tilosin: 2,2-8,8 mg/Kg IM odată/zi timp de 3 zile. Recomandare extra-label (indicație)

Suinele tratate cu tiamulin nu trebuie să aibă acces la furaje care conțin ionofori (ex. salinomicina).

Lincomicin clorhidrat: 80 g/ 960 litri timp de 5 zile. Recomandare extra-label (indicație)

Tilosin tartrat: 100 g/ 1200 litri timp de 7 zile.

Lincomicină clorhidrat: 10 mg/Kg IM odată/zi timp de 3-7 zile. Recomandare extra-label (indicație) Streptococcus suis

Meningite, pneumonie, artrite- toate

Tiamulin: 11 mg /kg IM Tiamulin: 178,1 g/tonă odată/ zi timp de 3-4 zile. timp de 14 zile. Recomandare extra-label Recomandare extra-label

Tiamulin: 946 ml/ 1930 Suinele tratate cu tiamulin litri timp de 5 zile. nu trebuie să aibă acces la Recomandare extra-label furaje care conțin ionofori

2016

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

(indicație)

vârstele

Ampicilină: 6 mg / kg IM odată/zi timp de 3-5 zile. Recomandare extra-label (indicație) Procain penicilina G: 15.000 UI/kg IM odată pe zi timp de 3-5 zile. Procain penicilina G (formulă uleioasă): 20 mg/kg IM doză unică. Recomandare extra-label (indicație) Ceftiofur clorhidrat: 3 mg /kg IM odată pe zi, timp de 3 zile. Recomandare extra-label (indicație) Ceftiofur sodium: 3 mg /kg IM odată pe zi, timp de 3 zile. Recomandare extra-label (indicație) Ceftiofur cristalin fără acid: 5mg/kg, o singură injecție IM. Perioada de așteptare-conform prospectului

(indicație)

(indicație) Amoxicilină trihidrat: Purcei cu vârsta până în 4 luni: 20g/100 litri timp de 3-5 zile. Porci cu vârsta peste 4 luni: 30g/100 litri pentru 3-5 zile. Perioada de așteptare conform prospectului. Penicilina G potasică: 500.000.000 UI/1700 litri timp de 5 zile. Recomandare extra-label (indicaţie) Florfenicol: 2,2 litri/582 litri timp de 5 zile. Recomandare extra-label (indicație).

(ex. salinomicina).

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

medicamentului utilizat.

Trimetoprimsulfadoxin: 2,7 + 13,3 mg/Kg IM odată / zi timp de 3-5 zile.

Actinobacillus pleuropneumoniae

Pleuropneumonii și pleuritele fibrinoase și necrotice

Clortetraciclină clorhidrat: 660 g/tonă timp de 10-14 zile. Recomandare extra-label Oxitetraciclină clorhidrică: 6,7 mg/kg (indicație și doză). IM odată/zi timp de 2-3 zile. Tiamulin+ Perioada de așteptare- clortetraciclină conform prospectului clorhidrat: 100 g/ tonă + medicamentului utilizat 300 g/tonă timp de 10-14 zile. Oxitetraciclină Recomandare extra-label dihydrate: 20 mg/kg IM (combinație terapeutică, doză unică. indicație și doză). Florfenicol: 15 mg/kg IM odată pe zi timp de 3 zile.

Tiamulin: 11 mg /kg IM odată/ zi timp de 3-4 zile. Recomandare extra-label (indicație) Procain penicilina G: 15.000 UI/kg IM odată pe zi timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului.

Tiamulin: 178,1 g/tonă timp de 14 zile. Recomandare extra-label (indicație, doză)

Florfenicol: 2,2 litri/582 litri timp de 5 zile. Perioada de așteptare conform prospectului. Tetraciclină clorhidrică: 500 g/2000 litri timp de 45 zile. Perioada de așteptare conform prospectului.

Suinele tratate cu tiamulin nu trebuie să aibă acces la Tiamulin: 946 ml/ 1930 litri timp de 5 zile. furaje care conțin ionofori Recomandare extra-label (ex. salinomicina). (indicație) Penicilina G potasică: 500.000.000 UI/1700 litri timp de 5 zile. Recomandare extra-label (indicaţie) Amoxicilină trihidrat: Purcei cu vârsta până în 4

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Procain penicilina G (formulă uleioasă): 20 mg/kg IM doză unică. Perioada de așteptareconform prospectului. Trimetoprimsulfadoxin: 2,7 + 13,3 mg/Kg IM odată / zi timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului. Tulatromicina: 2,5 mg tulatromicină/kg greutate corporală, o singură doză administrată IM. Perioada de așteptareconform prospectului. Ceftiofur clorhidrat: 3 mg /kg IM odată pe zi, timp de 3 zile. Perioada de așteptareconform prospectului. Ceftiofur sodium: 3 mg /kg IM odată pe zi, timp de 3 zile. Perioada de așteptareconform prospectului. Ceftiofur cristalin fără acid: 5mg/kg, o singură

2016 luni: 20g/100 litri timp de 3-5 zile. Porci cu vârsta peste 4 luni: 30g/100 litri pentru 3-5 zile. Perioada de așteptare conform prospectului.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Poliserozite- toate vârstele

Haemophilus parasuis

injecție IM. Perioada de așteptare conform prospectului. Oxitetraciclină clorhidrică: 6,7 mg/kg IM odată/zi timp de 2-3 zile. Recomandare extra-label (indicație)

Clortetraciclină clorhidrat: 660 g/tonă timp de 10-14 zile. Recomandare extra-label (indicație și doză).

Tetraciclină HCl: 500 g/ 4000 litri timp de 4-5 zile Recomandare extra-label (indicație și doză).

Tiamulin: 178,1 g/tonă Florfenicol: 15 mg/kg IM timp de 14 zile. odată pe zi timp de 3 zile. Recomandare extra-label Recomandare extra-label (indicație, doză) (indicație)

Tiamulin: 946 ml/ 1930 litri timp de 5 zile. Recomandare extra-label (indicație)

Tiamulin: 11 mg /kg IM odată/ zi timp de 3-4 zile. Recomandare extra-label (indicație)

Penicilina G potasică: 500.000.000 UI/1700 litri timp de 5 zile. Recomandare extra-label (indicaţie)

Procain penicilina G: 15.000 UI/kg IM odată pe zi timp de 3-5 zile. Recomandare extra-label (indicație) Procain penicilina G (formulă uleioasă): 20 mg/kg IM doză unică Recomandare extra-label (indicație) Tulatromicina: 2,5 mg tulatromicină/kg greutate corporală, o singură doză administrată IM.

2016

Amoxicilină trihidrat: Purcei cu vârsta până în 4 luni: 20g/100 litri timp de 3-5 zile. Porci cu vârsta peste 4 luni: 30g/100 litri pentru 3-5 zile. Perioada de așteptare conform prospectului.

Suinele tratate cu tiamulin nu trebuie să aibă acces la furaje care conțin ionofori (ex. salinomicina).

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Recomandare extra-label (indicație) Ceftiofur clorhidrat: 3 mg /kg IM odată pe zi, timp de 3 zile. Recomandare extra-label (indicație) Ceftiofur sodium: 3 mg /kg IM odată pe zi, timp de 3 zile. Recomandare extra-label (indicație) Ceftiofur cristalin fără acid: 5 mg/kg, o singură injecție IM. Perioada de așteptare conform prospectului.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Atât proprietarii de animale cât și medicii veterinari au datoria de a anunța autoritatea competentă cu privire la reacțiile adverse pe care le sesizează la animalul/animalele tratate. Inainte de a utiliza medicamente, trebuie verificată data expirării menționată pe etichetă. Nu se vor utiliza medicamente cu termenul de valabilitate expirat! Medicamentele au un termen de valabilitate mai redus după ce sunt încorporate în furaje. De asemenea, anumite medicamente au o perioadă de valabilitate redusă după desigilarea flacoanelor. In aceste cazuri, trebuie notată data de la care furajul medicamentat sau medicamentul din flaconul desigilat nu mai pot fi utilizate. Medicamentele expirate neutilizate, precum și recipienții medicamentelor utilizate vor fi predate firmelor specializate cu care ferma are contract, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Notă: *** Datele din tabel privind doza terapeutică, calea de administrare şi durata tratamentului sunt conforme cu datele din literatura de specialitate. In ceea ce priveşte recomandările de utilizare “extra-label”- acestea au fost preluate din Canadian Veterinary Medical Association Antimicrobial Prudent Use Guidelines 2008 for beef cattle, dairy cattle, poultry, and swine.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

ANEXA NR.4 Ghid pentru utilizarea prudentă și responsabilă a produselor antibacteriene în fermele de ovine și caprine.

Ovinele și caprinele se numără printre primele animale domesticite de om, iar crescătorii au depus eforturi pentru a le menține sănătoase. Pentru a menține o stare de sănătate bună animalelor este esențial să se asigure un standard de bunăstare acceptabil în fermă (a se vedea Ordinul nr.75 din 15 august 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor de fermă). Un standard bun de bunăstare maximizează și productivitatea efectivului de animale. Starea de sănătate a animalelor din fermă trebuie să fie permanent monitorizată de către îngrijitori și trebuie raportat medicului veterinar orice semn de îmbolnăvire, imediat ce este observat. Ori de câte ori fermierul dorește să achiziționeze animale din alte ferme trebuie să se consulte cu medicul veterinar cu care are încheiat contract pentru a se asigura, pe cât este posibil, că animalele care sunt cumpărate provin din efective libere de boli specifice și că dețin certificat care atestă că sunt clinic sănătoase. Pentru a menține efectivele de animale sănătoase, trebuie instutite în fermă măsuri de biosecuritate. Aceste măsuri protejează atât sănătatea animalelor din fermă, cât și sănătatea personalului lucrător sau a persoanelor care vizitează ferma. Măsurile generale de biosecuritate trebuie să includă:  restricționarea și controlul mișcării oamenilor, echipamentelor și vehiculelor în zona în care sunt ținute oile sau caprele;  curățirea și dezinfectarea echipamentelor, vehiculelor și echipamentelor de protective (salopete, cizme) înainte și după contactul cu animalele din fermă. Aceste măsuri trebuie să constituie o rutină pentru personalul din fermă, cu atât mai mult cu cât, în stadiul incipient, multe boli sunt inaparente clinic. Este recomandat ca fermierul să solicite medicului veterinar sprijin tehnic, profesional, în elaborarea unui program scris privind sănătatea și bunăstarea animalelor (oi sau capre) din fermă. Acest program trebuie să fie revizuit și actualizat anual. Un astfel de program trebuie să cuprindă cel puțin:  vaccinurile ce urmează a fi efectuate și perioada;  procedurile de deparazitare internă și externă.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

In ceea ce privește tratamentele antibacteriene care sunt efectuate, medicului veterinar îi revine întreaga responsabilitate în ceea ce privește decizia de a a aplica aceste tratamente, alegerea antibioticului și înregistrarea în Registrul de consultații și tratamente a tuturor tratamentelor și medicamentelor utilizate. Inainte de a stabili tratamentul, medicul veterinar trebuie să se asigure că diagnosticul a fost corect stabilit. In acest sens, medicii veterinari trebuie:  să utilizeze datele și informațiile din literatura de specialitate privind farmacocinetica și farmacodinamica antibioticelor;  să participe la cursurile de pregătire profesională continuă având ca tematică utilizarea antibioticelor și rezistența antimicrobiană;  să nu utilizeze decât antibioticele adecvate luând în considerare tabloul clinic al bolii, istoricul efectivului de animale și, ori de câte ori este cazul, rezultatul antibiogramei;  să nu utilizeze decât antibiotice a căror eficacitate în cazul bolii este recunoscută și care dețin autorizație. Produsele medicinale veterinare joacă un rol important în prevenirea și combaterea bolilor și a suferinței animalelor dar au un potențial ridicat de a fi dăunătoarea în cazul in care nu sunt utilizate corespunzător. Majoritatea medicamentelor utilizate în tratamentele aplicate la ovine și caprine pot genera reziduuri potențial dăunătoare în țesuturi. Din acest considerent, este necesar ca medicamentele respective să fie utilizate cu condiția respectării unei perioade de așteptare înainte ca animalul tratat să fie abatorizat sau ca laptele și produsele lactate provenite de la acesta să fie date în consum sau prelucrate. Medicii veterinari trebuie să minimizeze expunerea animalelor la tratamentele cu antibiotice prin limitarea duratei tratamentului doar la perioada necesară și stabilirea corectă a dozei necesare pentru obținerea răspunsul clinic. Utilizarea antibioticelor în formele cronice de boală sau în cazurile clinice care nu răspund la tratament, trebuie descurajată. Administrarea terapeutică a antibioticelor trebuie să se limiteze la animalele bolnave sau la cele care prezintă risc de îmbolnăvire. Atunci când decide inițierea unui tratament al întregului efectiv, al unui grup de animale din efectiv sau a unui singur animal, medicul veterinar trebuie să ia în considerare următorii factori:  rata de morbiditate și de mortalitate;  dinamica difuzării boli în efectiv;  istoricul utilizării antibioticelor în scop terapeutic, în efectiv. Medicii veterinari trebuie să păstreze o evidență strictă a tratamentelor utilizate și a rezultatelor acestora, aceasta fiind prima etapă în monitorizarea și selectarea regimului terapeutic.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Prescrierea și utilizarea antibioticelor în fermă trebuie să se limiteze doar la cantitatea necesară pentru tratarea animalelor bolnave, fiind interzisă stocarea de antibiotice în fermă. Medicii veterinari trebuie să instruiască personalul din fermă cu privire la modul și calea de administrare a antibioticelor, cum să le dozeze corect, care este perioada de așteptare. De asemenea, personalul trebuie să fie instruit cu privire la manipularea, depozitarea și evidențele care se trebuie ținute atunci când se utilizează antibioticele în tratarea animalelor.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

GHID DE TRATAMENTE ANTIMICROBIENE PENTRU UNELE BOLI BACTERIENE IN FERMELE DE OVINE ȘI CAPRINE**** Dozele sunt orientative. Se vor respecta dozele prevăzute în prospectul produsului medicinal veterinar utilizat

Boala/Diagnosticul clinic

Agentul microbian

Bacillus anthracis

Antraxul (dalac, buba neagră sau cărbunele)

Opțiuni de tratament injectabil Oxitetraciclină clorhidrică: 4-8 mg /kg greutate corporală/ziIM., timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Ampicilină: 8-15 mg/Kg greutate corporală/zi, IM.,

Opțiuni de tratament în furaje (cantitate de ingredient activ)

Opțiuni de tratament în apă

Observații

Profilaxie specifică: vaccinarea (obligatorie conform Programului strategic).

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Procain penicilina G: 22.000 UI/ kg greutate corporală, IM, cu rapel la 12 ore în primele 2 zile, apoi zilnic, timp de încă 3 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Amoxicilină: 5-10 mg/Kg greutate corporală, IM., cu rapel la 24 ore, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Eritromicină: 12, 5 mg/ Kg greutate corporală, IM, la 24 ore, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Actinobacillus lignieresii

Actinobaciloza

Procain penicilina G: 22.000 UI/ kg greutate corporală, IM, cu rapel la 24 de ore, timp de 3-5 zile

Iodura de potasiu -se administrează în doză de 6-10 g/zi, timp de 2-4 săptămâni, cu întrerupere

Rezultatele sunt cu atât mai bune, cu cât s-a instituit mai timpuriu

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Sulfadimidină sodică: 107 mg/kg greutate corporală, IV., cu rapel la 24 ore. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Sulfat de streptomicină: 5,5 mg/Kg greutate corporală, IM, timp de 5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat.

Gastroenterita salmonelică a mieilor nou-născuţi

S. typhymurium, S. enteritidis, S. dublin

Gentamicină sulfat: 5 mg/kg greutate corporală, IM sau IV, o singură dată/zi, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Amoxicilină: 5-10 mg/Kg greutate corporală, IM., cu rapel la 24 ore, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat.

2016 de o săptămână, în cazul apariţiei fenomenului de iodism.

tratamentul

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Ampicilină: 8-15 mg/Kg greutate corporală/zi, IM., timp de 3-5 zile Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Oxitetraciclină clorhidrică: 6,7 mg/kg IM odată/zi timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat.

Avortul salmonelic al oilor

S. typhymurium, S. enteritidis, S. dublin

Datorită efectului nefrotoxic, se recomandă ca gentamicina să se administreze în doza menţionată doar o singură dată/zi.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Oxitetraciclină clorhidrică: 6,7 mg/kg IM odată/zi timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat Clostridium perfringens sp.

Enterotoxiemia anaerobă a oilor

Procain penicilina G: 22.000 UI/ kg greutate corporală, IM, cu rapel la 24 de ore, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Eritromicină: 12, 5 mg/ Kg greutate corporală, IM, la 24 ore, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat.

Dizenteria anaerobă a mielor

Clostridium perfringens sp.

Procain penicilina G: 22.000 UI/ kg greutate corporală, IM, cu rapel la

Profilaxie specifică: vaccinare contra anaerobiozelor. In cazurile severe, tratamentul nu are rezultat. In cazurile mai ușoare, concomitent cu tratamentul cu antibiotice se efectuează și tratament de susținere: soluții electrolitice orale sau iv, după caz. Se administrează, concomitent, analgezice și probiotice Măsurile de profilaxie nespecifică se referă la

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

24 de ore, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Eritromicină: 12, 5 mg/ Kg greutate corporală, IM, la 24 ore, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat.

Campylobacterioza (avortul campilobacterian)

Campylobacter fetus subsp. fetus

2016 igiena adăpostului, dezinfecții profilactice, administrarea de rații complete și echilibrate, condiții corespunzătoare de microclimate (ferirea mieilor de intemperii (ploi, ninsori, frig etc). Măsuri de profilaxie specifică: Vaccinarea contra anaerobiozelor.

Oxitetraciclină clorhidrică: 6,7 mg/kg IM odată/zi timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat Ampicilină: 8-15 mg/Kg greutate corporală/zi, IM., timp de 3-5 zile Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Gentamicină sulfat: 2-4 mg / kg greutate corporală, de două ori/zi, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului

Datorită efectului nefrotoxic, se recomandă ca gentamicina să se administreze în doza menţionată doar o singură

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Streptococcus equi subsp. zooepidemicus din grupul serologic C.

Poliartrita streptococică a mieilor

2016

medicamentului utilizat.

dată/zi.

Procain penicilina G: 22.000 UI/ kg greutate corporală, IM, cu rapel la 24 de ore, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat.

Pentru a avea rezultate, tratamentul trebuie să se aplice la debutul bolii. Dezinfecția ombilicului la naștere și tratamentul plăgilor de crotaliere limitează apariția îmbolnăvirilor.

Sulfat de streptomicină: 5,5 mg/Kg greutate corporală, IM, timp de 5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat.

Mamita gangrenoasă a oilor și caprelor (răsfugul negru)

Staphyloccus aureus

Tratament general: Antibiotice indicate de antibiogramă. Se pot utiliza:

Pentru a avea șanse de reușită, tratamentul trebuie aplicat în faza incipientă.

Oxitetraciclina clorhidrică: 4-8 mg /kg greutate corporală/ziIM., timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat.

Este foarte importantă igiena mulsului.

Procain penicilina G: 11.000 – 66.000 UI/ kg greutate corporală, IM, cu rapel la 24 de ore, timp de

Concomitent cu antibioticul, se administrează glucoză, preparate pe bază de calciu și vitamina C.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Penicilină sodică.11.000 – 66.000 UI/ kg greutate corporală, IM, cu rapel la 12 ore, timp de 35 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Oxitetraciclină: 11 mg/kg greutate corporală, IM la 12 ore, timp de 5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Lincomicină clorhidrat: 10 mg/kg greutate corporală, IM, zilnic, timp de 3- 7 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Lincomicină clorhidrat și spectinomicină sulfat: 15 mg/kg greutate corporală/zi, IM, timp de 3 zile. Perioada de așteptare-

2016

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

conform prospectului medicamentului utilizat.

Tratament local: Se fac infuzii intramamare pe canalul papilar , cu penicilină (1-200.000 UI) repetându-se de 2-3 ori la interval de 12 ore. Se poate utiza și streptomicina. Inainte de infuzarea antibioticului este necesară mulgerea mamelei pentru a fi golită complet de conținut. Enrofloxacină: 2,5 mg/Kg greutate corporală, SC, zilnic, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Mycoplasma agalactiae

Agalaxia contagioasă (răsfugul alb)

Tratament general: Gentamicină sulfat: 5 mg/kg greutate corporală, IM sau IV, o singură dată/zi, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat.

Profilaxie specifică: vaccinarea. Datorită efectului nefrotoxic, se recomandă ca gentamicina să se administreze în doza menţionată doar o singură

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016 dată/zi.

Tratament local: Tratarea sferturilor afectate, după mulgerea completă și spălarea și dezinfecția mamelei, prin inocularea de suspensii pe bază de neomicină sau oxitetraciclină clorhidrică etc.

E.coli

Colibaciloza mieilor

Oxitetraciclină clorhidrică: 4-8 mg /kg greutate corporală/ziIM., timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Enrofloxacină: 2,5 mg/Kg greutate corporală, SC, zilnic, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat.

E. colii și alte bacterii asociate

Omfaloflebita mieilor

Oxitetraciclină clorhidrică: 4-8 mg /kg greutate corporală/ziIM., timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat.

Enrofloxacină: 5 mg/kg greutate corporală/zi, timp de 5 zile Ampicilină: 8-12 mg/kg greutate corporală/zi, timp de 3-5 zile, administrată în 2 -3 reprize (soluții proaspăt preparate). Doxicilină 10%: 2 g/50 kg greutate corporală, timp de 5-8 zile, administrată în 2 -3 reprize(soluții proaspăt preparate).

Pentru administrare, în loc de apă poate fi folosit laptele sau substituenții de lapte.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Eritromicină: 12, 5 mg/ Kg greutate corporală, IM, la 24 ore, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Bacilus necrophorus Fusiformis nodosus

Pododermatita infecțioasă a oilor (necrobaciloza)

Oxitetraciclina clorhidrică: 4-8 mg /kg greutate corporală/ziIM., timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Florfenicol: 10 mg/kg IM la 48 ore sau 20 mg/kg SC cu rapel la 4 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat.

Procain penicilina G: 11.000 – 66.000 UI/ kg greutate corporală, IM, cu rapel la 24 de ore, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat.

Ceftiofur: 2,2 mg / kg

Se iau în același timp măsuri de dezinfecție și de menținere a unei stări igienice a adăposturilor.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

greutate corporală/zi, IV. sau IM, timp de 3-5zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat.

Leptospira pomona

Leptospiroza

Tetraciclină: 10-15 mg/Kg greutate corporală, cu rapel la 12 ore, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Sulfat de streptomicină: 12,5 mg/Kg greutate corporală, IM, la 12 h, timp de 3 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat.

Listeria monocytogenes

Listerioza

Gentamicină sulfat: 5 mg/kg greutate corporală, IM sau IV, o singură dată/zi, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Penicilină sodică: IM, inițial 40.000 UI/kg greutate corporala, cu rapel la 6 ore până ce semnele clinice scad în

Prevenția poate fi realizată prin izolarea animalelor bolnave, asanarea apelor infectate, asigurarea igienei în adăposturi și pe pășuni (urina să nu băltească în padocuri sau pe pășune).

Concomitent, se asigură și terapie de susținere.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

intensitate, apoi 20.000 U.I/kg greutate corporală, cu rapel la 12 ore, timp de 7 zile. Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat. Oxitetraciclină: 10 mg/Kg greutate corporală, IM, cu rapel la 12 ore, timp de 3 zile Sau Dexamethasone: 2-5 mg/animal, IM, IV sau SC, cu rapel la 24 ore Perioada de așteptareconform prospectului medicamentului utilizat.

ATENŢIE: Se recomandă ca medicii veterinari să prescrie și să administreze antibiotice pentru maximum șapte zile, urmând ca doar după evaluarea gradului de succes al tratamentului, să se prescrie, şi numai atunci când este cazul, prelungirea lui cu alte șapte zile. Se pot administra antibiotice pe cale orală doar mieilor şi iezilor (nu oilor şi caprelor). Medicamentele se păstrează în conformitate cu instrucțiunile de pe etichetă. Temperatura la care sunt păstrate are un rol esențial în ceea ce privește siguranța și eficacitatea produsului medicinal. Expunerea la lumină poate deteriora anumite medicamente. Niciodată nu se lasă medicamentele direct la soare și nu se păstrează la temperaturi prea ridicate sau prea scăzute. Dacă se păstrează în frigider, temperatura se verifică în permanență și trebuie să fie cuprinsă între 2 și 8 oC. Furajele medicamentate trebuie etichetate, iar pe etichetă trebuie menționată compoziția și data de expirare.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Medicamentele trebuie păstrare în recipientele originale și sub cheie. Atât proprietarii de animale cât și medicii veterinari au datoria de a anunța autoritatea competentă cu privire la reacțiile adverse pe care le sesizează la animalul/animalele tratate. Inainte de a utiliza medicamente, trebuie verificată data expirării menționată pe etichetă. Nu se vor utiliza medicamente cu termenul de valabilitate expirat! Medicamentele au un termen de valabilitate mai redus după ce sunt încorporate în furaje. De asemenea, anumite medicamente au o perioadă de valabilitate redusă după desigilarea flacoanelor. In aceste cazuri, trebuie notată data de la care furajul medicamentat sau medicamentul din flaconul desigilat nu mai pot fi utilizate. Medicamentele expirate neutilizate, precum și recipienții medicamentelor utilizate vor fi predate firmelor specializate cu care ferma are contract, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Notă: **** Datele din tabel privind doza terapeutică, calea de administrare şi durata tratamentului sunt conforme cu datele din literatura de specialitate.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

ANEXA NR.5 Ghid pentru utilizarea prudentă și responsabilă a produselor antibacteriene în fermele de păsări. Toate medicamentele trebuie utilizate cu responsabilitate. Responsabilitatea în utilizarea unui medicament înseamnă maximizarea beneficiilor și minimalizarea oricărui efect advers pe care acesta îl produce. Substanțele antibacteriene au, în plus față de celelalte medicamente, posibile acțiuni adverse atunci când sunt asociate cu alte medicamente, precum și potențialul de a genera rezistență antimicrobiană în organismele țintă sau în alte organisme sensibile. Utilizarea responsabilă a substanțelor antibacteriene în ferme presupune o serie de acțiuni atât din partea medicului veterinar cât și din partea fermierului și autorităților naționale competente. Fermele de păsări comerciale pot deține efective mari (de la câteva sute de păsări la câteva zeci de mii de păsări). In aceste condiții, ca o particularitate a acestui tip de ferme, deciziile privind medicația trebuie să țină cont de faptul că tratamentul se aplică la grupuri de păsări sau întregului efectiv și nu individual. Deși acest lucru poate fi considerat ca un dezavantaj, există multe avantaje compensatorii. Cel mai important avantaj este acela că, fermele având efective de mari dimensiuni, medicația presupune costuri mari, iar acest lucru încurajează testarea de rutină, prin antibiogramă, a sensibilității la medicamentul antibacterian. In același timp, programele specifice de eradicare a bolilor și ciclul productiv „totul plin/totul gol” sunt practici curente în aceste tipuri de ferme. In fermele de păsări intervalele între generații sunt scurte, permițând astfel un progres genetic rapid atât în ceea ce privește însușirile productive cât și pe cele referitoare la boli. Pentru multe din bolile infecțioase care afectau fermele de păsări au fost aplicate programe de eradicare sau programe de vaccinare. Aceste programe au permis reducerea necesarul de medicație antimicrobiană în fermele de păsări. Cu toate acestea, agenții patogeni cei mai comuni, produc reducerea rezistenței organismului gazdă, atât ca efect a acțiunii imunosupresive directe cât și prin leziunile pe care le produc la

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

nivelul mucoaselor și care permit invazia țesuturilor de către bacteriile “normale”. In astfel de situații, se pune accentul pe identificarea și reducerea progresivă a factorilor de risc. Fermierii care dețin ferme de păsări, prin respectarea principiilor de bază ale unui bun management al fermei, pot reduce semnificativ necesarul de antimicrobiene utilizate în scop terapeutic (a se vedea Ordinul nr. 73/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind înregistrarea exploataţiilor care deţin gaini ouatoare, Ordinul nr. 30/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea normelor minime de protecţie a puilor destinaţi producţiei de carne, cu modificările și completările ulterioare și Ordinul nr. 136/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecţia gainilor ouatoare, cu modificările și completările ulterioare.) Medicii veterinari au rolul de a asista fermierii cu care au relații contractuale în elaborarea și implementarea programelor de management al sănătății păsărilor din fermă, de prevenire și reducere a incidenței bolilor de scădere a cantității de antibiotice utilizate. Ferma trebuie să respecte condițiile de biosecuritate (a se vedea Ordinul nr. 147 din 21 iunie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile avicole comerciale, precum şi a Procedurii privind mişcarea păsărilor vii, a produselor, subproduselor şi a gunoiului de la păsări.) Medicii veterinari trebuie să discute cu fermierii, în special următoarele aspecte:  aportul de nutrienți trebuie să fie adecvat, administrat prin furajele și/sau apa de băut;  expunerea adecvată la lumină și întuneric;  asigurarea unui așternut curat și confortabil și, în ansamblu, a unui mediu de creștere adecvat;  asigurarea unei ventilații optime;  calitatea apei care trebuie să fie curată, potabilă;  păsările trebuie să dispună de un spațiu adecvat;  asigurarea măsurilor de securitate împotriva stresului și expunerii la agenți infecțioși;  cunoașterea situației epidemiologice ale sursei/surselor de aprovizionare cu puicuțe de înlocuire și masculi de reproducție;  un mediu curat pentru a reduce timpii morți atunci când se realizează depopularea/repopularea;  asigurarea unei imunitățí optime a efectivului de păsări, inclusiv prin utilizarea de vaccinuri aprobate atunci când este necesar;  evidențele trebuie să fie corecte, precise și să reflecte realitatea.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Atunci când se consideră adecvat și există argumente medicale și științifice, medicul veterinar trebuie să ia în considerare și terapiile alternative, înainte de a iniția terapia antibacteriană, sau să le utilizeze ca adjuvant în terapiile antibacteriene, ca să reducă durata tratamentului cu antimicrobiene. Astfel, pot fi folosite ca terapii alternative sau adjuvante:  acidifierea apei;  terapia electrolitică (terapia de susținere)  modificarea temperaturii din hale. Medicii veterinari trebuie să prescrie produse antimicrobiene doar în cazul în care au contracte valabil încheiate cu fermierii, deci în cazul în care există o relație medic veterinar-clientpacient. Medicii veterinari trebuie să selecte și să utilizeze în mod corespunzător medicamentele antimicrobiene. Ei trebuie să optimizeze utilizarea terapeutică a substanțelor antimicrobiene prin utilizarea informațiilor și principiilor farmacologice, inclusiv:  prin consultarea prospectul medicamentului pentru informare;  prin înțelegerea farmacocineticii și farmacodinamiei medicamentului, respectiv biodisponibilitatea, distribuția în țesuturi, timpul de înjumătățire și de eliminare pentru optimizarea utilizării și pentru a se asigura că medicamentul selectat ajunge la locul infecției;  prin participarea la programele de formare profesională continuă privind utilizarea medicamentelor antimicrobiene și antibiorezistența.  să nu utilizeze asocieri de antibiotice neaprobate, aceasta incluzând și aplicarea unei terapii cu antimicrobiene atunci când nu există un suport științific care să justifice o astfel de terapie. Medicii veterinari trebuie să limiteze utilizarea antimicrobienelor doar la cazurile clinice pentru care există o indicație terapeutică privind utilizarea acestora. Medicii veterinari trebuie să facă distincția între bolile produse de bacterii și cele produse de paraziți, micotoxine, dezechilibre nutriționale sau infecțiile virale și să recunoască infecțiile secundare bacteriene asociate care pot necesita terapie antibacteriană. De asemenea, medicii veterinari trebuie să utilizeze istoricul, semnele clinice, experiența anterioară din cadrul fermei, metodele de diagnosticare anatomo-patologică, microbiologică, precum și alte teste de diagnostic pe medii de cutură, în cazul în care este necesar, pentru a ajuta la selectarea medicamentului antimicrobian și a asigura astfel succesul tratamentului aplicat.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Medicamentente antimicrobiene considerate importante în medicina umană vor fi utilizate de către medicii veterinari doar în cazuri extreme de bine justificate și doar pentru tratarea infecțiilor refractare la tratamentele cu alte antibiotice. Nu se vor utiliza tratamente cu antibiotice în cazurile de infecții cronice. Tratamentele aplicate se vor limita doar la animalele bolnave sau la cele cu risc de îmbolnăvire. Atunci când decide dacă tratamentul se aplică la nivelul întregii ferme, a unui anumit efectiv sau la nivel individual, medicul veterinar trebuie să ia în considerare următorii factori: - rata de morbiditate și de mortalitate; - istoricul tratamentelor antimicrobiene în cadrul efectivului/fermei. In timpul administrării tratamentelor cu antibiotice, medicii veterinari trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a fi evitată contaminarea mediului. El trebuie să asigure un sistem de reglare a apei în care se admministrează medicamentele astfel încât să se realizeze utilizarea corectă a acesteia, respectiv să se asigure doza de medicament dorită pentru fiecare animal și să se evite vărsarea ei sau deșeurile care contaminează mediul. De asemenea, în cazul preparării de furaje medicamentate și livrării acestora, trebuie să stabilească metode adecvate de spălare după efectuarea lotului furajelor medicamentate, pentru evitarea contaminării mediului. Se va evita pe cât posibil și transportul furajelor medicamentate în același camion cu hrana nemedicamentată. Medicii veterinari trebuie să se asigure că păsările sunt livrate pentru abatorizare doar după perioada de așteptare menționată în prospect de către producătorul medicamentului utilizat, astfel încât să nu existe nici un potențial risc de contaminare a carcaselor destinate consumului cu reziduuri de antibiotice. In acest sens, ei trebuie să țină o evidență clară și strictă a tratamentelor efectuate animalelor din fermă. De asemenea, ei trebuie să evalueze eficacitatea tratamentelor efectuate și să raporteze eventualele reacții adverse. Prescrierea și utilizarea antibioticelor în fermă trebuie să se limiteze doar la cantitatea necesară pentru tratarea animalelor bolnave, fiind interzisă stocarea de antibiotice în fermă. Medicii veterinari trebuie să instruiască personalul din fermă cu privire la modul și calea de administrare a antibioticelor, cum să le dozeze corect, care este perioada de așteptare. De asemenea, personalul trebuie să fie instruit cu privire la manipularea, depozitarea și evidențele care se trebuie ținute atunci când se utilizează antibioticele în tratarea animalelor. Medicii veterinari trebuie să studieze publicațiile ștințifice periodice care au ca temă antibiorezistența și reziduurile de antibiotice.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

GHID DE TRATAMENTE ANTIMICROBIENE PENTRU UNELE BOLI BACTERIENE IN FERMELE DE PĂSĂRI***** Dozele sunt orientative. Se vor respecta dozele prevăzute în prospectul produsului medicinal veterinar utilizat

Categoria

Boala sau Diagnosticul clinic

Agentul microbian

In ovo sau broiler de o zi

Omfalite

Escherichia coli

Opțiuni de tratament injectabil Gentamicină: In ovo sau injecții SC, doză unică, 0,2mg/pui. Recomandare extra-label (utilizare) Lincomicinăspectinomicină:

Opțiuni de tratament în furaje (cantitate de ingredient activ)

Opțiuni de tratament în apă

Observații

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

2,5-5 mg SC/pui, doză unică. Pui în vârstă de 5 săptămâni

Pui broiler

Aerosaculite

Escherichia coli

Trimetroprimsulfadiazină (ingrediente active: fiecare 37,5 g conțin 2,5 trimetroprim și 12,5 g sulfadiazină): 750 ppm Recomandare extra-label (indicație, doză)

Premix ormetoprimsulfadimetoxină (ingredienți activi: fiecare kg conține 250 g de sulfadimetoxină și 50 g de ormetoprim): 125 ppm. Recomandare extra-label

Amoxicilină trihidrat: -Până la vârsta de 4 săptămâni; 6-12 g în 100 litri de apă de băut timp de 3-5 zile. -Cu vârsta mai mare de 4 săptămâni; 10-20 g în 100 litri de apă de băut timp de 3-5 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Enrofloxacin + Colistin: se administrează în apa de băut, iar concentrația trebuie să asigure dozajul zilnic de 10 mg enrofloxacină și 5 mg colistin sulfat/ 1 kg greutate corporală, timp de 3-5 zile consecutive. Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat Amoxicilină trihidrat: -Până la vârsta de 4 săptămâni; 6-12 g în 100 litri de apă de băut timp de 3-5 zile. -Cu vârsta mai mare de 4 săptămâni; 10-20 g în 100

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

(indicație, doză) Trimetroprimsulfadiazină (ingredieți activi: fiecare 37,5 g conțin 2,5 trimetroprim și 12,5 g sulfadiazină): 500750 ppm Recomandare extra-label (indicație, doză)

2016 litri de apă de băut timp de 3-5 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Sulfametazină soluție 25%: 35 ml în 9 litri de apă de băut timp de 3 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicație, doză) Sulfaquinoxalină soluție 19,2%: 90 ml în 45,4 litri de apă de băut timp de 2-3 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicație, doză) Tetraciclină clorhidrică: (ingredienți activi: 250 mg/g), 100g per 500 litri de apă de băut. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Tetraciclină clorhidricăNeomicină sulfat: 400g la

Doza de tetraciclină menționată în prospect poate să difere în funcție de produsul utilizat.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016 450 litri de apă de băut. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat.

Pui broiler

Artrite

Escherichia coli

Premix ormetoprimsulfadimetoxină (ingredienți activi: fiecare kg conține 250 g de sulfadimetoxină și 50 g de ormetoprim): 125 ppm. Recomandare extra-label (utilizare) Trimetroprimsulfadiazină (ingredienți activi: fiecare 37,5 g conțin 2,5 trimetroprim și 12,5 g sulfadiazină): 500750 ppm Recomandare extra-label (utilizare)

Enrofloxacin + Colistin: se administrează în apa de băut, iar concentrația trebuie să asigure dozajul zilnic de 10 mg enrofloxacină și 5 mg colistin sulfat/ 1 kg greutate corporală, timp de 3-5 zile consecutive. Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat Oxitetraciclină clorhidrică: (ingredienți activi: 250 mg/g), 100g per 500 litri de apă de băut. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Tetraciclină clorhidrică: (ingredienți activi: 250 mg/g), 100g per 500 litri de apă de băut. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Amoxicilină trihidrat: -Până la vârsta de 4

Oxitetraciclina se absoarbe mai greu decât tetraciclina.

Doza de tetraciclină menționată în prospect poate să difere în funcție de produsul utilizat.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016 săptămâni; 6-12 g în 100 litri de apă de băut timp de 3-5 zile. -Cu vârsta mai mare de 4 săptămâni; 10-20 g în 100 litri de apă de băut timp de 3-5 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Enrofloxacin + Colistin: se administrează în apa de băut, iar concentrația trebuie să asigure dozajul zilnic de 10 mg enrofloxacină și 5 mg colistin sulfat/ 1 kg greutate corporală, timp de 3-5 zile consecutive. Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat.

Pui broiler

Artrite

Staphylococcus aureus

Eritromicină tiocianat: 220 g per tonă de furaj. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Premix ormetoprimsulfadimetoxină (ingredienți activi: fiecare kg conține 250 g de sulfadimetoxină și 50 g de ormetoprim): 125 ppm.

Tetraciclină clorhidrică: (ingredienți activi: 250 mg/g), 100g per 500 litri de apă de băut. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Eritromicină tiocianat: 23 g per 200 litri de apă de băut timp de 5 zile. Perioada de așteptare

Doza de tetraciclină menționată în prospect poate să difere în funcție de produsul utilizat.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Recomandare extra-label (utilizare: indicație, doză)

2016 conform prospectului medicamentului utilizat. Penicilina G potasică: 100.000.000 UI per 337 litri de apă de băut, timp de 5 zile. Recomandare extra-label (indicație, specie)

Pui broiler Coccidioze

Eimeria sp.

Amprolium soluție 9,6%: 500 ml în 200 litri apă de băut timp de 5-7 zile. Pirimethaminesulfaquinoxaline: 30 ml în 20 litri apa de băut timp de 2 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Enrofloxacin + Colistin: se administrează în apa de băut, iar concentrația trebuie să asigure dozajul zilnic de 10 mg enrofloxacină și 5 mg colistin sulfat/ 1 kg greutate corporală, timp de 3-5 zile consecutive. Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Pui broiler

Enterite necrotice

Clostridium perfringens

Tetraciclină: 220 ppm. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Bacitracină metilendisalicilic: 200 ppm. Recomandare extra-label (utilizare: indicație, specie)

2016

Lincomicină: 80 g per 2000 litri apă de băut timp de 7 zile. Neomicină: (ingredient activ: 81,25 mg/g). Până la vârsta de 2 săptămâni: 100 g per 1.125 litri timp de 3 zile.

Tilosin: 200 ppm timp de 7 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat.

După vârsta de 2 săptămâni, inclusiv găinile adulte: 200 g per 1.125 litri de apă de băut timp de 3 zile.

Trimetroprimsulfadiazină (ingredieți activi: fiecare 37,5 g conțin 2,5 trimetroprim și 12,5 g sulfadiazină): 500750 ppm Recomandare extra-label (indicație, doză)

Penicilina G potasică: 100.000.000 UI per 337 litri de apă de băut, timp de 5 zile. Recomandare extra-label (utilizare specie) Tilosin: 0,4-0,6 g per 4 litri apă de băut timp de 5 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat.

Penicilina este bine să se administreze în apa de băut pentru că dacă stă mai mult timp în proventricul (de exemplu atunci când se administrează în furaje) se accelerează degradarea ei.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Pui broiler

Omfalite

2016 Amoxicilină trihidrat: -Până la vârsta de 4 săptămâni; 6-12 g în 100 litri de apă de băut timp de 3-5 zile. -Cu vârsta mai mare de 4 săptămâni; 10-20 g în 100 litri de apă de băut timp de 3-5 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat.

Escherichia coli

Sulfametazina 25% va ajunge la locul infecției. Sulfametazina nu va fi utilizată dacă păsările au fost vaccinate împotriva coccidiozei.

Sulfametazină soluție 25%: 35 ml în 9 litri de apă de băut. Recomandare extra-label utilizare (indicație) Enrofloxacin + Colistin: se administrează în apa de băut, iar concentrația trebuie să asigure dozajul zilnic de 10 mg enrofloxacină și 5 mg colistin sulfat/ 1 kg greutate corporală, timp de 3-5 zile consecutive. Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat. Broiler

Artrite

100

Escherichia coli

Premix ormetoprimsulfadimetoxină (ingredienți activi: fiecare kg conține 250 g de

Sulfametazină soluție 25%: 35 ml în 9 litri de apă de băut timp de 2 zile, apoi 17,5 ml în 9 litri de

Notă generală: Pui broiler tineri răspund mai bine la tratament dacă

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

sulfadimetoxină și 50 g de ormetoprim): 125 ppm. Recomandare extra-label (indicație, doză) Trimetroprimsulfadiazină (ingredieți activi: fiecare 37,5 g conțin 2,5 trimetroprim și 12,5 g sulfadiazină): 500750 ppm Recomandare extra-label (indicație, doză) Lincomicină clorhidrat/ spectinomicină sulfat – premix (ingredient activ: fiecare kg conține 22 g lincomicină clorhidrat și 22 g spectinomicină sulfat: 1 kg premix per tonă de furaj (total 44 g de antibiotic per tonă de furat). Recomandare extra-label (indicație, doză)

2016 apă de băut timp de 5 zile. Recomandare extra-label utilizare (indicație).

este aplicat după o zi de dietă. Ormetoprimsulfadimetoxina este o bună alegere datorită acțiunii sale mai îndelungate.

Tetraciclină clorhidrică: (ingredienți activi: 250 mg/g), 100g per 500 litri de apă de băut, timp de 35 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat.

Doza de tetraciclină menționată în prospect poate să difere în funcție de produsul utilizat.

Lincomicină clorhidrat/ spectinomicină sulfat – 100 g substanță activă per 120 litri apă de băut, timp de 5-7 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Amoxicilină trihidrat: -Până la vârsta de 4 săptămâni; 6-12 g în 100 litri de apă de băut timp de 3-5 zile. -Cu vârsta mai mare de 4 săptămâni; 10-20 g în 100 litri de apă de băut timp de 3-5 zile.

101

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016 Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat.

Broiler

Artrite

Staphylococcus aureus

Eritromicină tiocianat: 220 g per tonă (1000kg) furaj. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Premix ormetoprimsulfadimetoxină (ingredienți activi: fiecare kg conține 250 g de sulfadimetoxină și 50 g de ormetoprim): 125 ppm. Recomandare extra-label (indicație, doză) Trimetroprimsulfadiazină (ingredieți activi: fiecare 37,5 g conțin 2,5 trimetroprim și 12,5 g sulfadiazină): 500750 ppm Recomandare extra-label (indicație, doză).

102

Tetraciclină clorhidrică: (ingredienți activi: 250 mg/g), 100g per 500 litri de apă de băut, timp de 35 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Eritromicină tiocianat: 23 g per 200 litri de apă de băut timp de 5 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Penicilina G potasică: 100.000.000 UI per 337 litri de apă de băut, timp de 5 zile. Recomandare extra-label (utilizare specie) Enrofloxacin + Colistin: se administrează în apa de băut, iar concentrația trebuie să asigure dozajul zilnic de 10 mg enrofloxacină și 5 mg colistin sulfat/ 1 kg greutate corporală, timp de 3-5 zile consecutive.

Doza de tetraciclină menționată în prospect poate să difere în funcție de produsul utilizat.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016 Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat.

Broiler

Holeră aviară

Pasteurella multocida

Clortetraciclină: 440660 ppm. Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat. Tetraciclină: 440 ppm. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Premix ormetoprimsulfadimetoxină (ingredienți activi: fiecare kg conține 250 g de sulfadimetoxină și 50 g de ormetoprim): 125 ppm. Recomandare extra-label (indicație, doză) Trimetroprimsulfadiazină (ingredieți activi: fiecare 37,5 g conțin 2,5 trimetroprim și 12,5 g sulfadiazină): 500750 ppm Recomandare extra-label (indicație, doză). Tilmicosin premix: (ingredient activ: fiecare kg coníne 200 g

103

Penicilina G potasică: 100.000.000 UI per 337 litri de apă de băut, timp de 5 zile. Recomandare extra-label (utilizare specie) Tetraciclină clorhidrică: (ingredienți activi: 250 mg/g), 100g per 500 litri de apă de băut, timp de 35 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat.

Doza de tetraciclină menționată în prospect poate să difere în funcție de produsul utilizat.

Florfenicol: 30 mg/kg. Producători de Recomandare extra-label florfenicol nu (indicație, doză) recomandă utilizarea sa la masculii de reproducție pentru că acest medicament este asociat cu degenerescența testiculară. Enrofloxacin + Colistin: se administrează în apa de băut, iar concentrația trebuie să asigure dozajul zilnic de 10 mg

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Găini

Micoplasmoze

Mycoplasma synoviae

tilmicosin fosfat): 200 ppm timp de 5 zile. Recomandare extra-label (indicație, doză).

enrofloxacină și 5 mg colistin sulfat/ 1 kg greutate corporală, timp de 3-5 zile consecutive. Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat.

Clortetraciclină: Nu se va depăși doza de 110 ppm în cazul găinilor ouătoare. Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat.

Tylosin: 2 g per 4 litri de apă de băut, timp de 3 zile. Recomandare extra-label (indicație, doză).

Tylosin: 100 ppm. Recomandare extra-label (indicație, doză).

Găini

Peritonite

Escherichia coli

Tylosin: 100 ppm. Recomandare extra-label (indicație, doză). Oxitetraciclină: Până la 200 ppm dacă nu este perioada de ouat. Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat.

104

2016

Enrofloxacin + Colistin: se administrează în apa de băut, iar concentrația trebuie să asigure dozajul zilnic de 10 mg enrofloxacină și 5 mg colistin sulfat/ 1 kg greutate corporală, timp de 3-5 zile consecutive. Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat. Oxitetraciclină clorhidrică: (ingredienți activi: 250 mg/g), 100g per 500 litri de apă de băut, timp de 3-5 zile. Recomandare extra-label (indicație). Tylosin: 2 g per 4 litri de

Nu se administrează la păsările care produc ouă pentru consum uman.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016 apă de băut, timp de 3 zile. Recomandare extra-label (indicație, doză). Tetraciclină clorhidrică: (ingredienți activi: 250 mg/g), 100g per 500 litri de apă de băut, timp de 35 zile. Recomandare extra-label (indicație). Enrofloxacin + Colistin: se administrează în apa de băut, iar concentrația trebuie să asigure dozajul zilnic de 10 mg enrofloxacină și 5 mg colistin sulfat/ 1 kg greutate corporală, timp de 3-5 zile consecutive. Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat.

Pui de curcă de o zi și pui tineri

Omfalite

Escherichia coli

Nu se administrează la păsările care produc ouă pentru consum uman.

Notă generală: In cazul omfaloflebitelor recurente generate de efectivul din crescătorie sau de vremea foarte călduroasă și calitatea slabă a cojii oului, utilizarea de antibiotice în crescătorie se justifică.

Gentamicină: 1,o mg per pui SC o singură doză. Timp de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicație)

105

Doza de tetraciclină menționată în prospect poate să difere în funcție de produsul utilizat.

Enrofloxacin + Colistin: se administrează în apa de băut, iar concentrația trebuie să asigure dozajul zilnic de 10 mg enrofloxacină și 5 mg colistin sulfat/ 1 kg

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

greutate corporală, timp de 3-5 zile consecutive. Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat.

Ceftiofur sodium: 0,5 mg/pui tânăr. Timp de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicație) Curci

Aerosaculite

Escherichia coli

2016

Premix ormetoprimsulfadimetoxină (ingredienți activi: fiecare kg conține 250 g de sulfadimetoxină și 50 g de ormetoprim): 125 ppm. Recomandare extra-label (indicație, doză)

Sulfametazină soluție 25%: 45 ml în 4,5 litri de apă de băut timp de 2 zile, apoi 20 ml în 4,5 litri de apă de băut timp de 7-10 zile. Recomandare extra-label utilizare (indicație).

Trimetroprimsulfadiazină (ingredieți activi: fiecare 37,5 g conțin 2,5 trimetroprim și 12,5 g sulfadiazină): 500750 ppm Recomandare extra-label (indicație, doză).

Sulfaquinoxalină soluție 19,2%: 30 ml în 20 litri de apă de băut. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label (indicație) Tetraciclină clorhidrică: (ingredienți activi: 250 mg/g), 400g per 1000 litri de apă de băut, timp de 35 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Recomandare extra-label

106

Doza de tetraciclină menționată în prospect poate să difere în funcție de produsul

2016

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

(doză)

Curci

Artrite

Escherichia coli

Clortetraciclină: 440880 ppm. Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat. Lincomicină clorhidrat/ spectinomicină sulfat – premix: 1 kg premix per tonă de furaj (total 44 g de antibiotic per tonă de furat). Recomandare extra-label (indicație, doză) Premix ormetoprimsulfadimetoxină (ingredienți activi: fiecare kg conține 250 g de sulfadimetoxină și 50 g de ormetoprim): 125 ppm. Recomandare extra-label (indicație, doză) Trimetroprimsulfadiazină (ingredieți activi: fiecare 37,5 g conțin 2,5 trimetroprim și 12,5 g sulfadiazină): 500750 ppm Recomandare extra-label (indicație, doză).

107

Oxitetraciclină clorhidrică: (ingredienți activi: 250 mg/g), 100g per 500 litri de apă de băut, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat. Tetraciclină clorhidrică: (ingredienți activi: 250 mg/g), 100g per 500 litri de apă de băut, timp de 35 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat.

Doza de tetraciclină menționată în prospect poate să difere în funcție de produsul.

Nu se administrează la păsările care produc ouă pentru consum uman.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Curci

Artrite

Staphylococcus aureus

Eritromicină tiocianat: 220 g per tonă (1000 kg) furaj. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat.

Eritromicină tiocianat: 23 g per 200 litri de apă de băut timp de 5 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat.

Premix ormetoprimsulfadimetoxină (ingredienți activi: fiecare kg conține 250 g de sulfadimetoxină și 50 g de ormetoprim): 125 ppm. Recomandare extra-label (indicație, doză)

Penicilina G potasică: 100.000.000 UI per 337 litri de apă de băut, timp de 5 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat.

Trimetroprimsulfadiazină (ingredieți activi: fiecare 37,5 g conțin 2,5 trimetroprim și 12,5 g sulfadiazină): 500750 ppm Recomandare extra-label (indicație, doză).

Curci

Bordetelioza curcilor

108

Bordetella avium

2016

Premix ormetoprimsulfadimetoxină (ingredienți activi: fiecare

Nu se administrează la păsările care produc ouă pentru consum uman.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

kg conține 250 g de sulfadimetoxină și 50 g de ormetoprim): 125 ppm. Recomandare extra-label (indicație, doză).

de apă de băut, timp de 35 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat.

Clortetraciclină: 440 ppm. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat.

Trimetroprimsulfadiazină (ingredieți activi: fiecare 37,5 g conțin 2,5 trimetroprim și 12,5 g sulfadiazină): 500750 ppm Recomandare extra-label (indicație, doză). Curci

Coccidioză

Eimeria sp.

2016

Amprolium 0,024%: (soluție de Amprol 9,6%), 500 ml în 200 litri apă de băut, timp de 5-7 zile. Sulfaquinoxaline 19,2 %: 60 ml per 45,4 litri de apă de băut timp de 2 zile, pauză 3 zile, și reluat tratamentul pentru încă 3 zile. Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat.

109

Nu se administrează la păsările care produc ouă pentru consum uman.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Curci

Erizipel-rujet

Erysipelotrix rhusiopathie

Curci

Holeră aviară

Pasteurella multocida

Penicilina G potasică: 100.000.000 UI per 337 litri de apă de băut, timp de 5 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Premix ormetoprimsulfadimetoxină (ingredienți activi: fiecare kg conține 250 g de sulfadimetoxină și 50 g de ormetoprim): 125 ppm. Recomandare extra-label (indicație, doză). Clortetraciclină: 440 ppm. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Trimetroprimsulfadiazină (ingredieți activi: fiecare 37,5 g conțin 2,5 trimetroprim și 12,5 g sulfadiazină): 500 ppm Recomandare extra-label (indicație, doză). Tilmicosin premix: (ingredient activ: fiecare kg coníne 200 g tilmicosin fosfat): 200

110

2016

Penicilina G potasică: 100.000.000 UI per 337 litri de apă de băut, timp de 5 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Tetraciclină clorhidrică: (ingredienți activi: 250 mg/g), 100g per 500 litri de apă de băut, timp de 35 zile. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat. Oxitetraciclină clorhidrică: (ingredienți activi: 250 mg/g), 100g per 500 litri de apă de băut, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat. Florfenicol: 30 mg/kg. Recomandare extra-label

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

ppm timp de 5 zile. Recomandare extra-label (indicație, doză).

Curci

Micoplasmoze

111

Mycoplasma synoviae Mycoplasma meleagridis

Clortetraciclină: 440 ppm. Perioada de așteptare conform prospectului medicamentului utilizat.

2016 (indicație, doză) Enrofloxacin + Colistin: se administrează în apa de băut, iar concentrația trebuie să asigure dozajul zilnic de 10 mg enrofloxacină și 5 mg colistin sulfat/ 1 kg greutate corporală, timp de 3-5 zile consecutive. Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat. Oxitetraciclină clorhidrică: (ingredienți activi: 250 mg/g), 100g per 500 litri de apă de băut, timp de 3-5 zile. Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat.

Nu se administrează la păsările care produc ouă pentru consum uman.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Curci

Salmoneloze

Salmonella sp.

2016 Enrofloxacin + Colistin: se administrează în apa de băut, iar concentrația trebuie să asigure dozajul zilnic de 10 mg enrofloxacină și 5 mg colistin sulfat/ 1 kg greutate corporală, timp de 3-5 zile consecutive. Perioada de așteptare – conform prospectului medicamentului utilizat.

Nu se administrează la păsările care produc ouă pentru consum uman.

112

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Medicamentele au un termen de valabilitate mai redus după ce sunt încorporate în furaje. De asemenea, anumite medicamente au o perioadă de valabilitate redusă după desigilarea flacoanelor. In aceste cazuri, trebuie notată data de la care furajul medicamentat sau medicamentul din flaconul desigilat nu mai pot fi utilizate. Medicamentele expirate neutilizate, precum și recipienții medicamentelor utilizate vor fi predate firmelor specializate cu care ferma are contract, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Notă: ***** Datele din tabel privind doza terapeutică, calea de administrare şi durata tratamentului sunt conforme cu datele din literatura de specialitate. In ceea ce priveşte recomandările de utilizare “extra-lebel”- acestea au fost preluate din Canadian Veterinary Medical Association Antimicrobial Prudent Use Guidelines 2008 for beef cattle, dairy cattle, poultry, and swine.

113

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

CONCLUZII Antiinfecțioasele autorizate pentru uz veterinar constituie mijloace importante în prevenirea și tratamentul afecțiunilor bacteriene, virale, fungice si parazitare fiind esențiale pentru păstrarea sănătății și bunăstării animalelor, de aceea medicul veterinar va ține cont de următoarele îndrumări: 1.

Țelul unei terapii eficiente trebuie să fie în primul rând acela de a atinge niveluri eficace ale concentrațiilor de medicament la locul infecției, în același timp să se evite concentrațiile toxice din plasmă și organe.

Orice decizie terapeutică trebuie luată ținând cont de triunghiul terapeutic:  Gazdă – Bacterie – Medicament

Principalele obiective ale uzului de antiinfecțioase la animalele de rentă sunt:  Protecția sănătății animalelor și sănătății publice.  Utilizarea responsabilă și optimizarea eficacității fiecărui antibiotic / boli relevante, acum și în viitor.  Instruirea permanentă a părților interesate: fermieri, profesioniști ai domeniului etc.

4. Administrarea antibioticelor trebuie să fie complementară cu bunele practici de

management, multe stări de boală putând fi evitate sau reduse la minimum prin:  utilizarea practicilor de management care reduc semnificativ expunerea la bacteriile generatoare de boli;  optimizarea mediului pentru animal, inclusiv o bună igienă, nutriție și programe de vaccinare coerente. 5. Atitudinea profesională trebuie să se concentreze pe păstrarea eficienței agenților

antimicrobieni și include:  Acumularea de informații privind strategiile de prevenire, de gestionare și de diminuare a bolilor;  Evaluarea capacității agenților antimicrobieni de a selecționa, la animale, microorganismele rezistente și importanța relativă a acestei rezistențe pentru sănătatea publică și sănătatea animală;

114

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

 Respectarea recomandărilor privind utilizarea responsabilă a agenților antimicrobieni, în creșterea animalelor, în conformitate cu prevederile autorizațiilor de introducere pe piață;  Depozitarea corespunzatoare a antiinfecțioaselor și metodele adecvate de eliminare a produselor expirate;  Păstrarea evidențelor. 6. Medicul veterinar are responsabilitatea de a:

 efectua o examinare clinică adecvată;  administra / prescrie agenți antimicrobieni doar când este necesar;  alege agenții antimicrobieni, pe baza experienței clinice și acolo unde e posibil, a informației legate de diagnostic, furnizate de un laborator (ex. izolarea / identificarea agentului patogen, antibiograma);  asigura un protocol de tratament complet, incluzând: măsurile de precautie, timpii de asteptare, mai ales atunci când se prescrie extra-label ori off-label. 7. Când prima linie de tratament eșuează, sau când boala revine:

 o a doua linie de tratament se va baza cel mai sigur pe rezultatele testelor de diagnostic;  în absența unor astfel de rezultate, trebuie utilizat un agent antimicrobian adecvat ce aparține unei clase (subclase) diferite.  în situațiile de urgență, un medic veterinar poate trata animale fără a recurge la un diagnostic precis și fără antibiogramă, pentru a preveni dezvoltarea bolii clinice și din motive de bunăstare a animalelor;  Combinațiile de agenți antimicrobieni pot fi folosite pentru a spori eficacitatea terapeutică sau pentru a lărgi spectrul de activitate ca urmare a efectului sinergetic al produselor. 8. Atenție la utilizarea antibioticelor în scop Profilactic sau Metafilactic (ex. prevenția post-

operatorie, perioada de repaus mamar, înainte de transport, condiții de stress sau în iminența unor epidemii în regiune). 9.

Înainte de orice tratament citiți atent instrucțiunile produsului folosit!

10. Puneți accent mai ales pe:  Perioada de așteptare a antibioticului;

115

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

     

Dozaj; Boala / Afecțiune tratată; Specia la care s-a administrat; Data expirării și Numărul lotului de fabricație; Starea fiziologică a pacientului (vârstă, gestație etc.) Evitați contaminarea antibioticului

116

2016

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

Bibliografie 1.

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

12. 13. 14.

15.

Aarestrup FM, Seyfarth AM, Emborg HD, Pedersen K, Hendriksen RS, Bager F. 2001. Effect of Abolishment of the Use of Antimicrobial Agents for Growth Promotion on Occurrence of Antimicrobial Resistance in Fecal Enterococci from Food Animals in Denmark. Antimicrobial gents and Chemotherapy. 45(7):2054-2059; Boerlin P and White DG. 2006. Antimicrobial Resistance and its Epidemiology. Antimicrobial therapy in Veterinary Medicine 4th edn S Giguère, JF Prescott, JD Baggot, RD Walker and PM Dowling, eds. Blackwell Publishing, Ames Iowa, USA. Bowman HHM. 1947. Antibiosis. The Ohio Journal of Science. 47(5):177-191; Chopra I and Roberts M. 2001. Tetracycline Antibiotics: Mode of Action, Applications, Molecular Biology and Epidemiology of Bacterial Resistance. Microbiology and Molecular Biology Reviews. 65(2):232-260; Cristina RT 2016. Orientari privind utilizarea prudentă si ratională a antibioticelor la animale. Curs SNEC. http://www.veterinarypharmacon.com/docs/1634-2016_SNEC_CRISTINA_T_Romeo.pdf ; Cristina RT 2006. Introducere în farmacologia şi terapia veterinară. Ed. Solness, Timişoara; Cristina RT, Teușdea V. 2008. Ghid de farmacie și terapeutică veterinară. Brumar Timişoara; Cristina RT, Teușdea V., Maria Andreșescu 2009. Ghid legislativ european – Farmacovigilență și Legislația medicamentului veterinar. Brumar Timişoara; Dixon B. 2006. Sulfa’s true Significance. Microbe 1(11): 500-501; Forbes BA, Sahm DF, Weissfeld AS. 1998. Bailey And Scott’s Diagnostic Microbiology, 10 th Ed. Mosby Inc., USA; Furuya EY1, and Lowy FD. 2006. Antimicrobial-resistant bacteria in the community setting. Nat Rev Microbiol. 4(1):36-45; Giguère S. 2006. Antimicrobial Drug Action and Interaction: An Introduction. Antimicrobial therapy in Veterinary Medicine 4th edn , S Giguère, JF Prescott, JD Baggot, RD Walker and PM Dowling, eds. Blackwell Publishing, Ames Iowa, USA; Gootz TD. 1990. Discovery and Development of New Antimicrobial Agents. Clin Microbiol Rev. 3(1)13-31; Graham R. Duncanson, Veterinary Treatment of Sheep and Goats, (2012); Guardabassi L and Courvalin P. 2006. Modes of Antimicrobial Action and Mechanisms of Bacterial Resistance. Antimicrobial Resistance in Bacteria of Animal Origin. FM Aarestrup, ed.ASM Press, Washington DC, USA;. Keyes K, Lee MD, Maurer JJ. 2003. Antibiotics: Mode of Action, Mechanisms of Resistance and Transfer. Microbial Food Safetry in Animal Agriculture Current Topics. ME Torrence and RE Isaacson, eds. Iowa State Press, Ames, Iowa, USA.;

117

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

16. Levy SB. 2002. The Antibiotic Paradox, 2nd edn. Perseus Publishing, USA; 17. O.M.Radostits, D.C. Blood, C.C. Gay, Veterinary Medicine, Eigth edition, London, 1994; 18. Weese JS. 2006. Prudent Use of Antimicrobials. Antimicrobial therapy in Veterinary Medicine 4 th Ed, S Giguère, JF Prescott, JD Baggot, RD Walker and PM Dowling, eds. Blackwell Publishing, Ames Iowa, USA.. Documente oficiale: 19. American Veterinary Medical Association, Judicious Therapeutic Use of Antimicrobials – (2005);. 20. Canadian Veterinary Medical Association, Antimicrobial Prudent Use Guidelines – (2008); 21. Comunicarea Comisiei Europene, Orientări pentru utilizarea prudentă a substanțelor antimicrobiene în medicina veterinară (2015/C299/04), - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Bruxelles (2015); 22. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu (COM (2011)-748 final), Plan de acțiune împotriva amenințărilor tot mai mari reprezentate de Rezistența la antimicrobiene, Bruxelles (2011); 23. Commission Staff Working Document, Progress report on the action Plan against the rising threats from Antimicrobial resistance, Brussels (2015); 24. Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Proiect de Raport referitor la asigurarea de îngrijiri medicale mai sigure în Europa: îmbunătățírea siguranței pacienților și combaterea rezistenței la antimicrobiene (2014/2207 (INI), Parlamentul European, Brussels (2015); 25. EMA/231573/2016Upadate advice on the use colistin products in animals within the European Union: development of resistance and possible impact on human and animal health; 26. Institute of Agriculture and Naturale Resurses Guidelines for the Prudent use of Antibiotics in Food Animals- University of Nebraska-Lincoln Extension (2003); 27. International Dairy Federation, Guide to Prudent Use of Antimicrobial Agents in Dairy Production, Brussels (2013); 28. Joint scientific report of ECDC, EFSA and EMEA on meticillin resistant Staphylococcus aureus (MRSA) in livestock, companion animals and foods [Raport științific comun al ECDS, EDSA și EMEA privind Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la animalele de fermă, animalele de companie și în produsele alimentare] EFSA-Q-2009-00612 (Raport științific EFSA (2009) 301, 1-10) și EMEA/CVMP/SAGAM/62464/2009. Raport disponibil la adresa: http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/Report/2009/10/WC500004306.pdf; O.I.E a agenților antimicrobieni importanți în medicina veterinară http://cmvro.ro/files/download/noutati/Lista_OIE_a_agentilor_antimicrobieni.pdf; 30. Road Map-European Commission, Action Plan Against the rising threats from Antimicrobial Resistance, Brussels (2015); 31. Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliului privind funcționarea Regulamentului (CE) nr.470/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009 de stabilire a

29. Lista

118

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

2016

procedurilor comunitare în vederea stabilirii limitelor de reziduuri ale substanțelor farmacologic active din alimentele de origine animală, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului și de modificare a directive 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, COM (2015) 56 final, Bruxelles (2015); 32. Scientific opinion on the public health risks of bacterial strains producing extended-spectrum βlactamases and/or AmpC β-lactamases in food and food-producing animals (Aviz științific privind riscurile la adresa sănătății publice prezentate de tulpinile bacteriene care produc β-lactamaze și/sau AmpC β-lactamaze cu spectru larg în produse alimentare și animale producătoare de alimente) EFSA Journal 2011;9(8):2322. [95 pp.]. Aviz disponibil online la: www.efsa.europa.eu/efsajournal.

Site-uri web: 33. http://ebooks.unibuc.ro/biologie/mihaiescu/7a.htm; 34. http://ec.europa.eu/health/antimicrobial_resistance/docs/2015_prudent_use_guidelines_en.pdf; 35. Commission Regulation (EU) No 37/2010 of 22 December 2009 on pharmacologically active substances and their classification regarding maximum residue limits in foodstuffs of animal origin http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/Report/2009/11/WC500008770.pdf; 36. http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/Scientific_guideline/2009/10/WC500004 307.pdf; 37. www.EPRUMA.com, 2008; 38. European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) http://ecdc.europa.eu/en/publications/publications/antimicrobial-resistance-europe-2014.pdf; 39. http://ecdc.europa.eu/ro/eaad/antibiotics-getinformed/factsheets/Pages/experts.aspx#sthash.uXbW02F7.dpuf; 40. http://amrls.cvm.msu.edu/images/vph/HUMAN-HEALTH-IMPACT; 41. http://www.ema.europa.eu/ema/index.jsp?curl=pages/medicines/landing/vet_mrl_search.jsp&mid= WC0b01ac058008d7ad; 42. http://www.who.int/drugresistance/documents/baselinesurveynov2015/en/; 43. https://www.youtube.com/watch?v=NGwP471sehI; 44. http://amrls.cvm.msu.edu/pharmacology/antimicrobials/mode-of-action; 45. http://amrls.cvm.msu.edu/veterinary-public-health-module/i.-introduction/tools/module-pdffiles/vet-public-health

119

„Medicul uman salvează omul, medicul veterinar salvează omenirea.“ Louis Pasteur

Colegiul Medicilor Veterinari din România Splaiul Independenţei nr. 105, Sector 5, 050097, București tel: +40 21-319.45.04; fax: +40 21-319.45.05; office@cmvro.ro; www.cmvro.ro