Ordin ansvsa 29 2014 norme metodologice p s 2014 38551ro by Maravet S.A.

AUTORITATEA NAğIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ùI PENTRU SIGURANğA ALIMENTELOR

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acĠiunilor de supraveghere, prevenire, control úi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecĠia animalelor úi protecĠia mediului, de identificare úi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor úi ecvideelor, precum úi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere úi control în domeniul siguranĠei alimentelor Văzând Referatul de aprobare nr. 98 din 30 ianuarie 2014, elaborat de DirecĠia Generală Sanitară Veterinară úi pentru SiguranĠa Alimentelor; având în vedere prevederile art. 2 úi ale art. 24 din Legea nr. 150/2004 privind siguranĠa alimentelor úi a hranei pentru animale, republicată; Ġinând cont de prevederile art. 63 úi ale art. 10 lit. b) din OrdonanĠa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităĠii sanitar-veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor, aprobată cu modificări úi completări prin Legea 215/2004, cu modificările úi completările ulterioare; în baza prevederilor art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1156/2013 privind aprobarea acĠiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acĠiunilor de supraveghere, prevenire, control úi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecĠia animalelor úi protecĠia mediului, de identificare úi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor úi ecvideelor, a acĠiunilor prevăzute în Programul de supraveghere úi control în domeniul siguranĠei alimentelor, precum úi a tarifelor aferente acestora în temeiul art. 3 alin. (1) úi (3), precum úi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1415/2009 privind organizarea úi funcĠionarea AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor úi a unităĠilor din subordinea acesteia, cu modificările úi completările ulterioare, preúedintele AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor emite următorul ordin: Art. 1. – (1) Se aprobă normele metodologice de aplicare a Programului acĠiunilor de supraveghere, prevenire, control úi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecĠia

animalelor úi protecĠia mediului, de identificare úi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor úi ecvideelor, prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin. (2) Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Programului de supraveghere úi control în domeniul siguranĠei alimentelor, prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul ordin. Art. 2. - DirecĠiile sanitar - veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti, institutele naĠionale veterinare de referinĠă úi posturile de inspecĠie la frontieră din cadrul AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 3. - Autoritatea NaĠională Sanitară Veterinară úi pentru SiguranĠa Alimentelor va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin. Art. 4. – Anexele nr. 1 úi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin. Art. 5. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preúedintele AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor

Vladimir Alexandru MĂNĂSTIREANU

Bucureúti, 25 februarie 2014 Nr.29

Anexa nr. 1

Norme metodologice de aplicare a Programului acĠiunilor de supraveghere, prevenire, control úi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecĠia animalelor úi protecĠia mediului, de identificare úi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor úi caprinelor úi ecvideelor

Notă 1. În sensul prezentelor norme metodologice, termenii úi expresiile de mai jos au următoarele semnificaĠii: a) carantina profilactică – complexul de măsuri sanitar - veterinare ce se aplică de către proprietarul sau deĠinătorul de animale asupra animalelor nou introduse, în scopul depistării úi prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploataĠie; b) confidenĠă – intervalul în care trebuie să se găsească, pentru un anumit risc de eroare atribuit, variaĠia valorilor obĠinute pe un eúantion dintr-o populaĠie variabilă; c) controlul bolilor – totalitatea măsurilor individuale sau de grup care se dispun în cazul unor boli care evoluează în populaĠiile de animale; d) controale oficiale – orice formă de control pe care autoritatea competentă o efectuează pentru verificarea conformităĠii cu legislaĠia privind hrana pentru animale úi produsele alimentare, produsele medicinale veterinare, precum úi cu regulile de sanătate úi bunăstare animală; e) controale oficiale cu frecvenĠă redusă – controalele oficiale efectuate pe principii veterinare non-discriminatorii, la faĠa locului, la destinaĠie úi/sau în timpul transportului ce pot implica úi prelevarea de probe. Prelevarea de probe se efectuează în acest caz în scopul verificării conformităĠii cu cerinĠele de certificare asumate la origine; f) controale oficiale cu frecvenĠă întărită – controalele oficiale efectuate ca urmare a rezultatelor nefavorabile obĠinute în cadrul controalelor cu frecvenĠă redusă asupra lotului controlat; controalele oficiale cu frecvenĠă întărită se vor aplica următoarelor transporturi la aceeaúi destinaĠie, până la obĠinerea de rezultate favorabile ce vor readuce exploataĠia/abatorul de destinaĠie la principiul controlului oficial cu frecvenĠă redusă; g) data prelevării – data la care a fost recoltată proba; h) deĠinător de animale – persoană responsabilă pentru sănătatea animalelor pe care le are în grijă cu obligaĠia de a proteja atât animalele úi cât úi oamenii de boli transmisibile. DeĠinătorul de animale are animalele în posesie permanentă în calitate de proprietar de animale úi/sau proprietar de exploataĠie, sau are animalele în posesie temporară în calitate de îngrijitor al acestora, sau de persoană căreia i s-a încredinĠat îngrijirea acestora; această categorie include, fără a se limita la conducătorii grupurilor de animale, conducătorii mijloacelor de transport în care se găsesc animale, precum úi administratorii exploataĠiilor comerciale, de tip târguri sau expoziĠii de animale, tabere de vară, ferme de animale, centre de colectare a animalelor úi abatoare; i) expunere – gradul de distribuĠie a produsului medicinal veterinar úi reflectă numărul potenĠial de animale expuse unui produs cu defect; j) efectele secundare adverse (nocive) – anticiparea severităĠii consecinĠelor la utilizarea unui produs medicinal veterinar cu defecte de calitate; k) expertiza suplimentară – analiza contraprobei/contraprobelor prelelvată/prelevate de către medicul veterinar oficial odată cu proba/probele, la solicitarea propritarului, la orice laborator acreditat, atunci când acesta nu este convins de rezultatul analizei/analizelor efectuate în cadrul laboratoarelor sanitar – veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv al municipiului Bucureúti sau în cadrul laboratoarelor

l) m) n) o) p) q)

naĠionale de referinĠă; contraproba sigilată rămâne la dispoziĠia proprietarului care trebuie să o păstreze în condiĠii corespunzătoare úi o poate trimite pentru analiză la orice laborator acreditat din România sau Uniunea Europeană pentru a efectua examenul de laborator respectiv; acest drept al proprietarului nu va aduce atingere obligaĠiei direcĠiilor sanitar-veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti, de a impune, în termenele prevăzute de legislaĠie, măsurile necesare asupra animalului úi exploataĠiei în care se găseúte acesta, în cazul diagnosticării bolilor transmisibile animalelor sau omului, ca urmare a acĠiunilor sanitar-veterinare publice cuprinse în a Programului acĠiunilor de supraveghere, prevenire, control úi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecĠia animalelor úi protecĠia mediului, de identificare úi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor úi ecvideelor; incidenĠă – reprezintă numărul de cazuri sau focare noi de boală apărute în interiorul unei populaĠii de animale, expusă riscului, într-o arie geografică determinată, pe parcursul unui interval de timp determinat; localitate/sat – organizare teritorială cu cod siruta; perioada de aúteptare/interzicere a miúcării – perioadă în care animalele nu pot ieúi în afara exploataĠiilor; prevalenĠă – numărul total de cazuri sau focare a unei boli prezentă într-o populaĠie de animale, expusă riscului, într-o zonă geografică determinată, la un moment dat sau într-o perioadă determinată prevenirea bolilor – activităĠi destinate protejării animalelor sau a oamenilor, în cazul zoonozelor, de riscuri prezente sau potenĠiale, precum úi de consecinĠele negative ale acestora; Program – programul acĠiunilor de supraveghere, prevenire, control úi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecĠia animalelor úi protecĠia mediului, de identificare úi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor úi caprinelor úi ecvideelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1156/2013 pentru aprobarea acĠiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acĠiunilor de supraveghere, prevenire, control úi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecĠia animalelor úi protecĠia mediului, de identificare úi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor úi ecvideelor, a acĠiunilor prevăzute în Programul de supraveghere úi control în domeniul siguranĠei alimentelor, precum úi a tarifelor aferente acestora;

r) proprietar de animale – persoană care are drept de proprietate asupra unor animale; s) supraveghere – colectarea, analiza, interpretarea úi raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor; t) supravegherea activă – orice activitate cu o frecvenĠă úi intensitate prestabilite care are ca scop stabilirea prezenĠei sau absenĠei unei anumite boli; de asemenea, supravegherea activă reprezintă prelevarea de probe dintr-o populaĠie normală morfoclinic úi examinarea acestora, precum úi examenele necropsice; supravegherea activă a animalelor acvatice cuprinde: inspecĠia de rutină de către autoritatea competentă sau alt serviciu calificat úi agreat, în numele autorităĠii, examinarea populaĠiei animalelor de acvacultură din fermele sau din zonele de creútere a moluútelor pentru depistarea unei boli manifestate morfoclinic, prelevarea probelor în scop de diagnostic în cazul suspiciunii bolilor listate sau observarea creúterii mortalităĠii în timpul inspecĠiei úi notificarea imediată, obligatorie, în cazul apariĠiei ori al suspiciunii de boli specifice sau a oricărei creúteri a mortalităĠii; u) supraveghere pasivă – supravegherea de rutină, obiúnuită, de obicei legată de vizualizarea animalelor din exploataĠie, de informaĠiile úi notificările făcute de fermier, având ca scop de bază urmărirea unei populaĠii de animale úi înregistrarea datelor úi documentelor cu posibilă semnificaĠie epidemiologică, în scopul depistării precoce a bolilor, a menĠinerii sau schimbării statusului de sănătate al exploataĠiei sau în vederea certificării miúcărilor de animale sau a produselor obĠinute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasivă reprezintă examinarea clinică a cazurilor de animale bolnave dintr-o populaĠie considerată până atunci liberă de boli, prelevarea de probe, analiza si examene de laborator pentru precizarea diagnosticului; v) supraveghere specifică – supravegherea unei anumite boli sau infecĠii.

2. Animalele vii importate din Ġări terĠe se supun prelevărilor de probe în posturile de inspecĠie la frontieră cu scopul verificării îndeplinirii normelor de sănătate din certificatul însoĠitor conform prevederilor Decizia 97/794/CE a Comisiei din 12 noiembrie 1997 de stabilire a anumitor modalităĠi de aplicare a Directivei 91/496/CEE a Consiliului privind controalele veterinare ale animalelor vii importate din Ġări terĠe. 3. Animalele vii importate din Ġări terĠe se supun regulilor de carantină profilactică timp de minim 30 de zile; pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploataĠiei de animale este obligat să deĠină locuri special amenajate în acest scop. 4. Animalele vii provenite din comerĠul intracomunitar pentru creútere úi reproducĠie se supun izolării într-un spaĠiu separat de alte animale aflate în exploataĠie, aplicându-se o perioadă de aúteptare/interzicere a miúcării de 30 zile în cazul porcilor úi de 21 zile în cazul celorlalte specii. 5. Proprietarii úi deĠinătorii de animale sunt obligaĠi să notifice direcĠiilor sanitar – veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti intenĠia de a introduce animale din comerĠul intracomunitar úi import în exploataĠie, anterior sosirii animalelor, precum úi posibila dată a intrării în exploataĠie 6. Examenul clinic acceptat úi decontat de către direcĠia sanitar – veterinară úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠeană, respectiv a municipiului Bucureúti se poate face în baza unei decizii scrise a directorului executiv, care stabileúte zona în care se face examenul clinic, frecvenĠa úi documentele necesare pentru decont în următoarele situaĠii: a) în caz de suspiciune la animalele suspecte de contaminare; b) în caz de confirmare a bolii la animalele din focar, din zona de supraveghere úi protecĠie specifică fiecărei boli;

10.

11. 12.

Decizia directorului executiv este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul direcĠiei sanitar – veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti, formulată anterior acĠiunii de examinare clinică. La propunerea direcĠiilor sanitar – veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti, Autoritatea NaĠională Sanitară Veterinară úi pentru SiguranĠa Alimentelor poate dispune, prin ordin al preúedintelui acesteia, în funcĠie de evoluĠia situaĠiei epidemiologice, acĠiuni imunoprofilactice de necesitate; orice vaccinare este permisă numai cu vaccinurile înregistrate în România cu notificarea prealabilă către direcĠiile sanitar-veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti; notificarea trebuie însoĠită de motivaĠie, tipul de vaccin úi schema de vaccinare. Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatelor controalelor oficiale documentare, de identitate úi fizice efectuate în timpul transportului sau la destinaĠie, teste úi prelevări de probe pentru examene de laborator; rezultatele testărilor trebuie comunicate proprietarului sau deĠinătorului în perioada de carantină, aúteptare/interzicere a miúcării. Probele prelevate úi testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvenĠă redusă, prin sondaj, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de aúteptare/interzicere a miúcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerĠ intracomunitar sunt suportate de stat, cu condiĠia precizării exprese a bolilor supuse supravegherii active pentru care se solicită testarea. În situaĠia rezultatelor nefavorabile, exploataĠia trebuie supusă controalelor oficiale cu frecvenĠă întărită. Supravegherea statusului imun postvaccinal în cazul bolilor pentru care profilaxia este obligatorie în cazul exploataĠiilor nonprofesionale se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit sub controlul úi responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar în cazul exploataĠiilor comerciale, inclusiv a celor de tip A se realizează de medicul veterinar de liberă practică organizat în condiĠiile legii. La bovine, ovine, caprine, suine úi ecvidee, acĠiunile sanitare-veterinare publice din cadrul Programului suportate de la bugetul de stat se efectuează numai pe animale ce au fost identificate úi înregistrate conform legislaĠiei în vigoare. La carnasierele domestice, acĠiunile sanitar-veterinare publice din Program se efectuează în campanie úi numai la animalele care deĠin carnete de sănătate, gestionate de Colegiul Medicilor Veterinari, înseriate úi numerotate potrivit alocării marjelor de serii úi de numere de către Autoritatea NaĠională Sanitară Veterinară úi pentru SiguranĠa Alimentelor, în care sunt completate în mod obligatoriu: numele úi prenumele

13.

14.

15. 16. 17.

18.

proprietarului/deĠinătorului, domiciliul acestuia (localitatea, strada, numărul úi judeĠul), specia (câine/pisică), codul de identificare - după caz, rasa, sexul, vârsta, culoarea úi semnele particulare ale animalului; seria úi numărul carnetelor de sănătate sunt trecute în mod obligatoriu în documentul justificativ privind efectuarea acĠiunilor sanitar-veterinare, pentru acceptarea plăĠii acestora; fiecare consiliu judeĠean, respectiv al municipiului Bucureúti al Colegiului Medicilor Veterinari trebuie să deĠină evidenĠa carnetelor de sănătate úi să o furnizeze direcĠiilor sanitar-veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti. Costurile manoperei de prelevare a probelor, de vaccinare úi tuberculinare, analiza úi examenele de laborator necesare realizării în exploataĠiile nonprofesionale a acĠiunilor sanitar-veterinare publice din Program se asigură din bugetul AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor. Contravaloarea tuberculinei aviare úi mamifere, a vaccinului contra rabiei úi a vaccinului contra antraxului, a vacutainerelor úi a acelor necesare prelevării probelor de sânge, precum úi a formularelor tipizate utilizate pentru înregistrarea úi raportarea acĠiunilor sanitar – veterinare publice din Program se suportă din bugetul AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor, conform ar. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1156/2013. Costurile pentru realizarea acĠiunilor sanitar-veterinare publice din Program în cadrul exploataĠiilor comerciale, inclusiv a celor de tip A, úi anume costurile aferente manoperei de prelevare a probelor, de vaccinare úi de tuberculinare, se suportă de către proprietarii acestora. Costurile analizelor úi examenelor de laborator pentru realizarea acĠiunilor sanitar-veterinare publice din Program în cadrul exploataĠiilor comerciale, inclusiv a celor de tip A, se suportă din bugetul AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor. Manopera de identificare úi înregistrare a animalelor neidentificate care au depăúit vârsta maximă prevăzută de legislaĠia în vigoare pentru identificarea úi înregistrarea acestora, se efectuează numai în cazul în care se poate face dovada originii acestora, costurile fiind suportate de proprietar. În cazul bovinelor neidentificate, dacă nu se poate face dovada originii animalelor, se aplică prevederile punctului II, capitolului VII al anexei nr. 1 la Program. Prin excepĠie de la prevederile pct. 13, proprietarii animalelor suportă costurile aferente: a) manoperei de prelevare a probelor, analizele úi examenele de laborator efectuate la solicitarea proprietarilor; b) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, analizele úi examenele de laborator aferente acestora, în cazul controalelor oficiale întărite, iniĠiate în urma rezultatelor nefavorabile obĠinute în cadrul controalelor cu frecvenĠă redusă, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de aúteptare/interzicere a miúcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerĠ intracomunitar; în această situaĠie, perioada de carantină sau de aúteptare/interzicere a miúcării este prelungită până la clarificarea statusului de sănătate a animalelor úi a exploataĠiei úi a situaĠiei epidemiologice; c) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate úi analizele úi examenele de laborator aferente acestora, alte acĠiuni de supraveghere, imunoprofilaxie úi control, realizate în centrele de colectare sau exploataĠiile de origine, pentru certificarea loturilor destinate exportului sau comerĠului intracomunitar; d) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, analizele úi examenele de laborator aferente acestora, pentru animalele care fac obiectul importului, exportului, comerĠului intracomunitar sau în cazul animalelor de sport, pentru participarea la expoziĠii, târguri, concursuri, circuri, grădini zoologice, rezervaĠii, adopĠii internaĠionale, evenimente culturale, miúcări noncomerciale si comerciale ale animalelor de companie; e) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, analizele úi examenele de laborator aferente acestora, în cadrul programelor de autocontrol; f) prelevării contraprobei, analizei úi examenului de laborator efectuate in vederea expertizei suplimentare;

g) activităĠilor încadrate în definiĠia supravegherii pasive cu exceptia examinării clinice dispusă de către direcĠiile sanitar – veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti, a cazurilor de animale bolnave dintr-o populaĠie considerată până atunci liberă de boli declarabile, prelevarea de probe, analiza úi examene de laborator pentru precizarea diagnosticului; h) contravalorii vaccinului úi manoperei de vaccinare împotriva bolii de Newcastle úi contra agalaxiei contagioase; i) contravalorii manoperei de vaccinare antirabică a pisicilor domestice în cazul vaccinării în campanie conform Programului, contravalorii vaccinului úi manoperei de vaccinare antirabică a carnasierelor domestice în situaĠia executării acesteia de către orice medic veterinar de liberă practică organizat în condiĠiile legii, la solicitarea úi alegerea proprietarului úi în afara campaniei prevăzute în Program; j) contravaloarea deparazitării animalelor; k) operaĠiunilor de tuberculinare efectuate în centrul de colectare úi/sau exploataĠia de origine în vederea certificării miúcărilor de animale pentru export sau comerĠ intracomunitar; l) supravegherii sanitar - veterinare a materialului seminal congelat din import úi supravegherii tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare (mamitele subclinice); m) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate úi testele aferente acestora pentru: i) ecvideele provenite din import, comerĠ intracomunitar úi caii de sport reîntorúi în Ġară; ii) costurile determinate de procedurile administrative suplimentare, inclusiv orice teste de laborator sau investigaĠii ulterioare necesare privind circulaĠia ecvideelor, materialului seminal, ovulelor, embrionilor úi serului provenite de la ecvidee, în conformitate cu prevederile art. 9 din Decizia 2010/346/UE a Comisiei din 18 iunie 2010 referitoare la măsurile de protecĠie cu privire la anemia infecĠioasă ecvină în România; iii) testul efectuat în cele 10 zile premergătoare datei miúcării pe teritoriul României, la ecvideele care părăsesc exploataĠia úi au trecut 90 zile de la testare. n) manoperei de prelevare a probelor aferente realizării acĠiunilor de supraveghere, imunoprofilactice úi de control pentru: i) avortul salmonelic al iepelor; ii) fascioloza; iii) trichomonoza bovină; iv) boala bacteriană a rinichiului la salmonide; v) diareea virală a bovinelor, respectiv boala mucoaselor BVD - MD; vi) rinopneumonia ecvină; vii) bruceloza la canide; viii) bruceloza la iepuri; ix) moluúte gasteropode-Cryptobia helicis, Klossia helicina, cestode, metacercari, nematode; x) batracieni - trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze úi micobacterioze; xi) toxoplasmoza; xii) oncopatii la mamiferele de producĠie úi carnasiere; xiii) oncopatii de animale de producĠie în libertate úi exotice; xiv) supravegherea tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare;

xv) analiza apei din bazine piscicole, lacuri úi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum úi din ape curgătoare; xvi) paratuberculoza; xvii) micoplasmoza respiratorie aviară. 19. În cazul în care operatorul economic pune la dispoziĠia laboratorului materialele necesare, tariful acestor analize se va diminua cu valoarea acestor materiale. 20. Analizele úi examenele de laborator în cadrul Programului se efectuează doar cu metode acreditate conform prevederilor art. 12 al Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European úi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităĠii cu legislaĠia privind hrana pentru animale úi produsele alimentare úi cu normele de sănătate animală úi de bunăstare a animalelor. 21. Conduita de diagnostic de laborator se stabileúte úi se comunică de către LNR / institutele de profil, după caz. 22. Costurile probelor recoltate úi ale analizelor efectuate în cazurile în care se înregistrează reacĠii adverse postvaccinale/postterapeutice ale produsului medicinal veterinar, se suspicionează lipsa de eficacitate a produsului medicinal veterinar, se constată defecte de calitate a produsului medicinal veterinar sau se constată deficienĠe privind condiĠiile de depozitare a produsului medicinal veterinar, sunt suportate de persoana juridică responsabilă, după caz, de către deĠinătorul autorizaĠiei de comercializare, producători, importatori, distribuitori, farmacii veterinare sau puncte farmaceutice. 23. Contravaloarea analizelor pentru produsele medicinale veterinare incluse în Planul anual de prelevare úi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România elaborat de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice úi Medicamentelor de Uz Veterinar se achită de către deĠinătorul autorizaĠiei de comercializare a produsului medicinal veterinar, în contul institutului respectiv, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 24. Examenele úi testele de laborator necesare exportului de animale în Ġările terĠe se vor face Ġinând cont de condiĠiile impuse în certificatele transmise de către administraĠiile veterinare ale Ġării respective. 25. În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări. 26. Vaccinul contra antraxului úi vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate postvaccinală pentru o perioadă de minimum 12 luni. 27. Laboratoarele sanitar – veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv al municipiului Bucureúti din cadrul direcĠiilor sanitar – veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti au obligaĠia de a păstra minim 60 de zile probele testate cu rezultate pozitive. 28. În perioada testării animalelor este interzisă vânzarea acestora, până la primirea buletinului de analiză cu rezultat negativ, cu excepĠia ecvideelor destinate abatorizării pe teritoriul României, care trebuie transportate direct către abatorul de destinaĠie fără a trece printr-un târg de animale sau o altă exploataĠie. 29. Ecvideele crescute în libertate în zona Deltei Dunării, care se scot din această zonă în scopul abatorizării pe teritoriul României pot fi transportate direct la abator fără a fi supuse testării pentru depistarea anemiei infecĠioase ecvine. 30. DirecĠiile sanitar – veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti au obligaĠia de a lua măsuri ca la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate pozitive, copii ale acestora să fie distribuite inclusiv structurilor responsabile de monitorizarea bolilor, control oficial, precum úi medicului veterinar oficial responsabil din cadrul circumscripĠiei sanitar-veterinare zonale. 31. Planul cifric anual se elaborează la nivelul direcĠiilor sanitar – veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti, luându-se în considerare o medie anuală din ultimii 3 ani calculată la data de 1 martie a fiecărui an a efectivelor pe specii úi categorii de

32.

33.

34.

35.

36. 37.

38.

39.

40.

41.

42.

animale úi nu efectivele existente în stoc la un moment dat. Având la bază prevederile prezentelor norme metodologice, precum úi prevederile planului cifric anual, direcĠiile sanitar – veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti trebuie să elaboreze grafice lunare detaliate privind prelevarea probelor úi a transmiterii acestora la laborator, pe boli úi pe localitati cu cod siruta úi pe exploataĠii comerciale; pentru realizarea úi finalizarea la timp a acĠiunilor cuprinse în planul cifric, graficele sunt asumate prin semnătură de directorul executiv, directorul executiv adjunct, úeful serviciului economic, úeful laboratorului sanitar–veterinar úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti, medicii veterinari oficiali din cadrul circumscripĠiilor sanitar-veterinare zonale, precum úi de medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi. DirecĠia sanitar – veterinară úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti transmite planul cifric, graficul de afluire úi probele pentru analize la laboratorul propriu pentru metodele pentru care este acreditat, la alt laborator sanitar – veterinar úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠean, respectiv al municipiului Bucureúti acreditat sau la Institutul de Diagnostic úi Sănătate Animală, pentru fiecare caz în parte. Dacă planul cifric estimat este diferit de numărul real al animalelor Ġintă existente la data efectuării acĠiunii se va avea în vedere ca toate animalele Ġintă să fie supuse testării chiar dacă numărul probelor este mai mic sau mai mare decât cel planificat. Planul cifric se consideră realizat atunci când 100% din animalele Ġintă au fost supuse testării. Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice úi pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislaĠia în vigoare, medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi notifică în scris direcĠia sanitară veterinară úi pentru siguranĠa lanĠului alimentar judeĠeană, respectiv a municipiului Bucureúti cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acĠiunilor sanitare veterinare obligatorii. Refuzul efectuării acĠiunilor sanitare veterinare obligatorii de către proprietarii sau deĠinătorii de animale se sancĠionează conform prevederilor legale în vigoare úi întreaga responsabilitate a consecinĠelor refuzului cade în sarcina acestora. Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice, respectiv cu Standardele OrganizaĠiei Mondiale pentru Sănătatea Animală, în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări. În situaĠia supravegherii prin teste de laborator, în cazul declarării unui focar de boală, direcĠiile sanitar – veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti au obligaĠia să realizeze analize cost – beneficiu, prin care să identifice úi să utilizeze cele mai sigure úi mai eficiente metode pentru controlul bolii. DirecĠiile sanitar - veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti au obligaĠia să îndeplinească în cel mai scurt timp posibil condiĠiile de testare necesare pentru finalizarea calificării statusului de sănătate al exploataĠiilor nonprofesionale de bovine úi al exploataĠiilor comerciale de bovine înregistrate/autorizate sanitar-veterinar úi să întocmească dosarele de calificare pentru exploataĠiile care îndeplinesc condiĠiile de calificare pentru tuberculoza bovină úi leucoza enzootică bovină conform prevederilor Ordinului preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Animalelor nr. 49/2010 privind calificarea exploataĠiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină úi leucoza enzootică bovină. DirecĠiile sanitar - veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti au obligaĠia să monitorizeze statusul exploataĠiilor privind bruceloza bovină, conform prevederilor Ordinului preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Animalelor nr. 41/2010 privind calificarea exploataĠiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină, luând în considerare faptul că România a fost declarată oficial liberă de bruceloză bovină din anul 2013. Medicii veterinari oficiali prelevează probe ori de câte ori se impune, cu scopul stabilirii eficacităĠii úi eficienĠei unor acĠiuni sanitar - veterinare obligatorii efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi, în cazul unor suspiciuni de îmbolnăvire sau în scopul confirmării unor boli, pentru precizări de diagnostic sau în oricare altă situaĠie în care se dispune de autoritatea sanitar - veterinară competentă. În cazul acĠiunilor imunoprofilactice la care se stipulează frecvenĠa de execuĠie (ex: 1/an, 2/an etc.) se Ġine cont ca produsele biologice achiziĠionate

43.

44.

45.

46.

47. 48.

49. 50.

51.

care se utilizează să asigure imunitate obligatoriu pentru cel putin perioada dintre acĠiuni. Produsele de diagnostic utilizate pentru realizarea examenelor de laborator prevăzute în prezentele norme metodologice trebuie să fie însoĠite de buletine de analiză pentru fiecare lot în parte, în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Animalelor nr. 81/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de introducere pe piaĠă úi de utilizare a reagenĠilor úi a seturilor de diagnostic de uz veterinar, cu modificările ulterioare. Toate seriile de produse medicinale veterinare imunologice utilizate pentru acĠiunile de imunoprofilaxie úi diagnostic in vivo obligatorii trebuie controlate oficial de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice úi Medicamentelor de Uz Veterinar sau de către autoritatea competentă dintr – un alt stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 86 din Norma sanitară veterinară privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobată prin Ordinul preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Animalelor nr.187/2007, cu modificările úi completările ulterioare. Contravaloarea analizelor pentru toate seriile de produsele medicinale veterinare imunologice utilizate pentru acĠiunile de imunoprofilaxie úi diagnostic in vivo obligatorii se achită de către deĠinătorul autorizaĠiei de comercializare a produsului medicinal veterinar, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. În cazul în care medicii veterinari oficiali din cadrul direcĠiilor sanitar - veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti úi cei ai posturilor de inspecĠie la frontieră suspicionează introducerea pe piaĠă, importul în Uniunea Europeană sau exportul din Uniunea Europeană ale blănurilor de pisică (felis silvestris) úi/sau de câine (canis lupus familiaris), precum úi ale produselor care conĠin asemenea blănuri, aceútia vor utiliza serviciile unui laborator comunitar acreditat. DirecĠiile sanitar-veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti au obligaĠia de a-úi menĠine actualizate stocuri minime de materiale úi echipamente de intervenĠie pentru controlul bolilor majore la animale în exploataĠiile non-profesionale, în conformitate cu planurile de contingenĠă úi cu manualele operaĠionale pentru fiecare maladie. Necesarul de materiale úi echipamente va fi stabilit la nivelul AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor úi transmis, anual, prin notă de serviciu, direcĠiilor sanitarveterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti. În cazul confirmării unei boli majore prin procedurile de achiziĠie în vigoare se vor achiziĠiona materialele necesare combaterii întregului focar. Costurile materialelor úi echipamentelor de intervenĠie utilizate în exploataĠiile non-profesionale pentru controlul bolilor majore la animale sunt suportate de la bugetul de stat. AgenĠii úi operatorii economici deĠinători de animale de producĠie crescute în scop comercial sau de agrement (persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane juridice organizate în condiĠiile legii) deĠinători de exploataĠii comerciale, abatoare, centre de colectare, baze de achiziĠii, precum úi primăriile oraúelor care au în subordine grădini zoologice, au obligaĠia să-úi reactualizeze periodic stocul echipamentelor de protecĠie, materiale de intervenĠie úi dezinfectanĠi care să servească intervenĠiei în cazul confirmării unor focare de boli majore. Costurile materialelor úi echipamentelor de intervenĠie utilizate în exploataĠiile comerciale, abatoare, centre de colectare, baze de achiziĠii, grădini zoologice sunt suportate de către agenĠii úi operatorii economici deĠinători sau care au în subordine unităĠile sus amintite. Pentru implementarea Programelor de monitorizare, control úi eradicare a anumitor boli úi zoonoze, programe ce sunt aprobate úi cofinanĠate de către Uniunea Europeană anual prin Decizia Comisiei Europene, în scopul efectuării unitare a achiziĠiei materialelor úi a consumabilelor necesare realizării analizelor de laborator pentru toate probele recoltate în cadrul acestor programe, prin ordin al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Animalelor sunt stabilite detaliile privind constituirea comisiilor, organizarea úi derularea procedurilor de achiziĠie publică. InspecĠiile în exploataĠiile nonprofesionale înregistrate în Registrul naĠional al exploataĠiilor sunt programate a se efectua în două campanii, respectiv februarie-aprilie úi septembrie-octombrie. După finalizarea inspecĠiilor în exploataĠiile nonprofesionale din perioada februarie-aprilie,

52. 53.

Autoritatea NaĠională Sanitară Veterinară úi pentru SiguranĠa Animalelor analizează în detaliu modalitatea de realizarea a acestora úi rezultatele obĠinute. În funcĠie de concluziile acestor analize, Autoritatea NaĠională Sanitară Veterinară úi pentru SiguranĠa Animalelor decide dacă este necesar efectuarea celei de a doua campanie de inspecĠii în exploataĠiile nonprofesionale programată a se desfăúura în perioada septembrie-octombrie. Plata pentru realizarea inspecĠiilor în exploataĠiile nonprofesionale se efectuează numai în cazul în care au fost operate în Baza NaĠională de Date toate modificările identificate în teritoriu în momentul efectuării acestor inspecĠii. AcĠiunile sanitar-veterinare obligatorii prevăzute în Program úi ale căror costuri nu sunt suportate integral de la bugetul de stat pot fi efectuate de orice medic veterinar de liberă practică organizat în condiĠiile legii, cu respectarea legislaĠiei specifice în vigoare. Toate costurile suportate de către Autoritatea NaĠională Sanitară Veterinară úi pentru SiguranĠa Animalelor în vederea realizării Programului trebuie să se încadreze în bugetul aprobat cu această destinaĠie.

ABREVIERI AA-PAS ADNS AIE ANSVSA BCCC BND CSVSA CMV DDD DSVSA EDTA ElAs-yIFN GPS HACCP HE HEA HEV Hb IA IDSA IFD IISPV

albastru alsacian sistemul de notificare a bolilor la animale anemie infecĠioasă ecvină Autoritatea NaĠională Sanitară Veterinară úi pentru SiguranĠa Alimentelor Boala cronică cahectizantă a cervideelor Baza NaĠională de Date CircumscripĠia sanitar – veterinară úi pentru siguranĠa alimentelor Colegiul Medicilor Veterinari DezinfecĠie, DezinsecĠie, Deratizare DirecĠia sanitar-veterinară úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠeană, respectiv a municipiului Bucureúti Etilen diamino tetraacetat de sodiu test imunoenzimatic pentru gamainterferon sistem de poziĠionare globală Principiile privind analiza riscurilor úi punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control Point) hematoxilină-eozină, metodă de colorare histologică hematoxilină – eozină – albastru de metil hematoxilină – eozină – verde lumină hemoglobină influenĠa aviară Institutul de Diagnostic úi Sănătate Animală ImunofluorescenĠă directă Institutul de Igienă úi Sănătate Publică Veterinară

ICPBMV LEB LM LNR LNR EST LNR IA LSVSA NTG OMSA /OIE OMS PAS PCR PIF PPD PPD-J RFC RSAR RMA SRAAF TB TCS TIA TU UCPR UE

Institutul pentru Controlul Produselor Biologice úi Medicamentelor de Uz Veterinar Leucoză enzootică bovină ReĠea naĠională a laboratoarelor de morfopatologie Laborator naĠional de referinĠă Laboratorul NaĠional de ReferinĠă pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile Laboratorul NaĠional de ReferinĠă pentru InfluenĠa Aviară Laboratorul sanitar-veterinar úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠean, respectiv al municipiului Bucureúti Număr total de germeni OrganizaĠia Mondială pentru Sănătatea Animală OrganizaĠia Mondială a SănătăĠii Periodic acid schiff ReacĠia de polimerizare în lanĠ Post de inspecĠie la frontieră Extract proteic purificat Derivat proteic purificat – Johnină - paratuberculină ReacĠie de fixare a complementului ReacĠia de seroglutinare rapidă ReacĠia de microaglutinare Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente úi Furaje Tuberculoză bovină Test comparativ simultan ToxiinfecĠie alimentară Test unic Uniunea Crescătorilor de Păsări din România Uniunea Europeană

CAPITOLUL I PROGRAME NAğIONALE DE SUPRAVEGHERE ùI CONTROL AL BOLILOR LA ANIMALE SECğIUNEA 1 PROGRAME NAğIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ùI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE 1. PROGRAMUL PENTRU MONITORIZAREA, CONTROLUL ùI ERADICAREA PESTEI PORCINE CLASICE ÎN ROMÂNIA PENTRU ANUL 2014 A. Supravegherea în exploataĠiile comerciale ExploataĠii comerciale autorizate sanitar - veterinar 1 I. Supravegherea clinică 1. Medicul de liberă practică împuternicit când este solicitat de proprietar úi în vederea certificării miúcării porcinelor. 2. Medicul veterinar oficial semestrial. Obligatoriu se completeaza o fisa de inspectie clinca in exploatatie conform Deciziei 2002/106/CE a Comisiei din 1 februarie 2002 de aprobare a unui manual de diagnosticare care stabileúte proceduri de diagnosticare, metode de prelevare de probe úi criterii de evaluare a testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasice

ExploataĠii comerciale de tip A 2 I. Supravegherea clinică 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit când este solicitat de proprietar úi în vederea certificării miúcării porcinelor. 2. Medicul veterinar oficial semestrial. Obligatoriu se completeaza o fisa de inspectie clinca in exploatatie conform Deciziei Comisiei 2002/106/CE

II. Supravegherea serologică II. Supravegherea serologică 1. pasivă 1. pasivă - în vederea detecĠiei anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA - pentru detecĠia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la scroafele se prelevează probe de sânge de la toate scroafele ce au avortat; ce au avortat peste rata de avort medie a fiecărei exploataĠii. Rata de avorturi se calculează de fiecare deĠinator de animale odată cu întocmirea programului de biosecuritate. 2. activă ̅ Se efectuează prin prelevarea de probe de sânge în vederea detecĠiei Se efectuează prin prelevarea de probe de sânge pentru detecĠia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA astfel: a) de la toĠi vierii úi scroafele; ELISA astfel: b) de la toate categoriile de porci cu exceptia celor de la lit.a) se vor - în exploataĠiile cu reproducĠie, de creútere úi îngrăúare, de la toate categoriile de porci se vor preleva probe preleva probe cu asigurarea prevalenĠei de 5% úi confidenĠei de 95%. cu asigurarea prevalenĠei de 5% úi confidenĠei de 95%, 2. activă ̅

raportata la tot efectivul de animale. Pentru porcii proveniĠi din comerĠ intracomunitar prelevarea probelor, cu asigurarea prevalenĠei de 5% úi confidenĠei de 95%, se va face numai dacă au trecut minim 14 zile de la miúcarea intracomunitară.

III. Supravegherea virusologică 1. pasivă

III. Supravegherea virusologică 1. pasivă Pentru efectuarea de teste PCR: a) atunci când numărul de porci morĠi depăúeúte rata a) se prelevează probe organe (dar nu de la mai mult de 10 porci din mortalitati zilnice** se recoltează probe de organe pentru fiecare categorie afectată); efectuarea de teste PCR.

b) se prelevează de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite úi pestei porcine clasice si de la scroafele ce au avortat atunci cand numarul lor creste peste rata de imbolnavirii medii a fiecarei ferme: - sânge pe EDTA pentru efectuarea de teste PCR c) de la porcii morĠi care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni ce pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalităĠii, se vor preleva probe de organe pentru efectuarea de teste PCR

d) avortoni - pentru efectuarea de teste PCR

b) se prelevează de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite úi pestei porcine clasice úi de la scoafele ce au avortat: sânge pe EDTA

c) se recolteaza de la porcii morĠi care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni ce pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalităĠii, se vor preleva probe de organe; de la porcii morĠi care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni ce pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalităĠii, se vor preleva probe de organe pentru efectuarea de teste PCR d) se recoltează de la toĠi avortonii

* Prelevarea úi testarea probelor pentru detecĠia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploataĠiilor comerciale se va realiza în perioada iunie-iulie, de către medicul veterinar oficial. ** Rata mortalităĠii zilnice se realizează astfel, numărul de porci care au murit într-un adăpost în aceeaúi zi, împãrĠit la numărul de porci prezenĠi în adăpost în acea zi úi înmulĠit cu 100. Fiecare exploataĠie îúi calculează úi o rată a mortalităĠii lunare úi pe ciclu de producĠie.

B. Supravegherea în exploataĠiile non-profesionale II. Supravegherea serologică III. Supravegherea virusologică 1. pasivă Pasivă, respectiv pe porcine bolnave, moarte sau 1. Medicul de liberă practică când este solicitat de - pentru detecĠia anticorpilor sacrificate de necesitate úi scroafele ce au avortat: proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi pentru proteina E2 prin teste ELISA se I. Supravegherea clinică este efectuată de către:

sau morĠi úi cu porcinelor.̅

ocazia certificării miúcării prelevează probe de sânge de la toate - Pentru efectuarea de teste PCR se preleveaza probe de organe de la porcii morĠi úi cei sacrificaĠi de scroafele ce au avortat. necesitate cu semne ce pot fi atribuite pestei porcine 2. Medicul de libera practică prin inspecĠia clinică clasice; 2. activă** obligatorie efectuată în perioada februarie-aprilie - Pentru efectuarea de teste PCR se prelevează sânge úi septembrie-octombrie. pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice ce Prima campanie Supravegherea activă se efectuează în pot fi atribuite úi pestei porcine clasice úi de la timpul efectuării inspecĠiilor în scoafele ce au avortat; - Pentru efectuarea de teste PCR: avortoni. exploataĠii în perioada februarie-aprilie. Din exploataĠiile cu porcine vizitate se vor recolta probe de la toate scroafele de reproducĠie. Prelevarea se va face la scroafele care au purcei, precum úi la cele aflate în primele 90 de zile de gestaĠie. La scroafele în ultima luna de gestaĠie se vor prelevare probe dupa fătare. Se consideră validă recoltarea de probe de sânge de la scroafele de reproducĠie doar în momentul în care produúii acestora au fost identificaĠi úi introduúi în Baza NaĠională de Date. A doua campanie Supraveghererea activă se efectuează în lunile iunie-iulie. Din exploataĠii cu porcine se vor preleva probe pentru detecĠia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA, în cadrul supravegherii active a exploataĠiilor nonprofesionale se va realiza din localitaĠi situate într-o zonă de 3 km în jurul exploataĠiilor comerciale industriale, situate pe un cordon de 3 km în lungul graniĠei terestre a României cu Ucraina úi Serbia, în jurul punctelor de trecere a frontierelor de stat la graniĠa României cu Moldova. Se va folosi următorul altgorim de calcul: prevalenĠa 0.5% confidenĠa 95% pentru

exploataĠii úi prevalenĠa 5% cu confidenĠa 95%, pentru numărul de porci din fiecare exploataĠie. A treia campanie Supravegherea activă se realizează după efectuarea inspecĠiilor în exploataĠii. Din exploataĠii cu porcine în luna noiembrie, se vor recolta probe din localităĠi alese aleatoriu din fiecare judeĠ conform prevalenĠei de 0.5% úi confidenĠa de 95%. Se interzice creúterea liberă a porcinelor domestice în vecinătatea fondurilor de vânătoare în scopul evitării contactul cu populaĠia de mistreĠi. Se interzice accesul porcilor domestici din exploataĠiile nonprofesionale în suprafaĠa efectivă a fondurilor de vânătaore. ̅ În oricare din situaĠiile menĠionate, medicul veterinar de liberă practică împuternicit în conformitate cu prevederile legale va completa o fiúă de inspecĠie, va urmări identificarea posibilelor animale bolnave sau moarte úi va solicita informaĠii referitoare la posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evoluĠie a unor boli la porci. Fiúele de inspecĠie se vor completa la verificarea oricărui tip de exploataĠii comerciale úi în cele non-profesionale. Dacă medicul veterinar de liberă practică împuternicit identifică animale bolnave cu semne clinice s-au moarte ce pot fi atribuite úi pestei porcine clasice, prelevează probe pentru teste specifice de laborator, notifică imediat DSVSA úi ia pe loc măsurile prevăzute de legislaĠie. DSVSA se asigură de faptul că notificarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit împreună cu primele informaĠii epidemiologice transmise de acesta úi rezultatele testelor de laborator justifică luarea de măsuri oficiale, astfel încât medicul veterinar oficial să finalizeze ancheta epidemiologică úi să recolteaze probe oficiale în scopul clarificării situaĠiei. ̅̅ Prelevarea úi testarea probelor pentru detecĠia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploataĠiilor non-profesionale.

C. Supravegherea la mistreĠi I. Supravegherea serologică Prelevarea de probe de ser sau lichid toraco abdominal de la toĠi mistreĠii indiferent de varsta vânaĠi. Probele prelevate pentru examene serologice vor fi însoĠite de probe pereche prelevate de la aceleaúi animale, pentru examene virusologice. Se vor folosi următoarele teste serologice: 1. Testul ELISA pentru detecĠia anticorpilor pe probe de ser sau lichid toracoabdominal; 2. Testul de virusneutralizare în cazul probelor pozitive la ELISA provenite din fondurile de vânătoare unde nu se vaccinează. Interpretarea rezultatelor serologice a eventualelor probe pozitive se va

II. Supravegherea virusologică 1. Se efectuează testul RT-PCR pentru detecĠia genomului viral, pe probe prelevate de la: a) toti mistreĠii găsiĠi morĠi; b) toĠi mistreĠii vânati indiferent de varstă. 2. Testul de imunofluorescenĠă pe probe de la toate animalele prevăzute la punctul 1 a úi b. 3. Testul de izolare a virusului pe culturi celulare se efectuează în toate cazurile IFD sau RT-PCR pozitive.

face Ġinând cont de istoricul vaccinării contra pestei porcine în fondurile de Pentru testarea virusologică se vor preleva următoarele vânătoare respective úi de vârsta animalelor în raport cu ultima vaccinare sau probe: posibila detectare a anticorpilor maternali. - organe: splină, tonsile, limfonoduri; - stern.

2. PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE A INFLUENğEI AVIARE LA PĂSĂRILE DOMESTICE ùI SĂLBATICE ÎN ROMÂNIA PENTRU ANUL 2014 Supraveghere úi control - exploataĠii nonprofesionale Supraveghere activă Păsări domestice – galinacee úi palmipede din exploataĠiile nonprofesionale, situate în zone cu risc crescut – „localităĠi Ġintă”. Criteriile úi factorii de risc sunt: a) PrezenĠa mai multor specii de păsări de curte în aceeaúi exploataĠie, în special prezenĠa raĠelor úi gâútelor domestice împreună cu alte specii de păsări domestice. (b) Situarea gospodăriilor populaĠiei deĠinătoare de păsări în zone avicole cu densitate mare de exploataĠii avicole comerciale. (c) PrezenĠa categoriilor de păsări de curte cu durată de viaĠă mai îndelungată úi a grupurilor de păsări de curte de diferite vârste în exploataĠie (cum ar fi găinile ouătoare). (d) Situarea gospodăriilor populaĠiei în apropierea zonelor umede, a iazurilor, mlaútinilor, lacurilor, râurilor sau Ġărmurilor mării unde s-ar putea aduna păsările migratoare de apă. (e) Situarea gospodăriilor populaĠiei în apropierea locurilor de odihnă úi reproducĠie a păsărilor de apă sălbatice migratoare, îndeosebi a celor de apă. Supravegherea păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice- RIHA H5/H7. Probele la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigaĠiilor virusologice úi testelor de biologie moleculara: izolare de virus, tipizare, secventiere, analize filogenetice.

Supraveghere úi control - exploataĠii comerciale úi păsări sălbatice Supraveghere activă Grupa de animale Ġintă: păsări domestice cu excepĠia puilor de carne, din exploataĠiile comerciale, îndeosebi cele care sunt situate în zone cu risc crescut sau nu deĠin condiĠii severe de biosecuritate. Criteriile úi factorii de risc sunt: (a) Situarea exploataĠiei avicole în apropierea zonelor umede, a iazurilor, mlaútinilor, lacurilor, râurilor sau Ġărmurilor mării unde s-ar putea aduna păsările migratoare de apă. (b) Situarea exploataĠiilor avicole în zonele cu o densitate ridicată a păsărilor migratoare sălbatice, în special a acelor păsări care sunt caracterizate drept specii-Ġintă menĠionate în partea 2 din anexa II la Decizia 2010/367/UE a Comisiei din 25 iunie 2010 privind punerea în aplicare de către statele membre a unor programe de supraveghere a gripei aviare la păsările de curte úi la păsările sălbatice. (c) ExploataĠiile avicole cu păsări crescute în aer liber sau exploataĠiile în care păsările domestice sau alte păsări captive sunt crescute în aer liber.. (d) Nivel scăzut de biosecuritate în exploataĠia avicolă, inclusiv metoda de depozitare a hranei pentru animale úi utilizarea apei de suprafaĠă. (e) ActivităĠi comerciale intense, inclusiv importurile úi miúcările de păsări. Supravegherea păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice - RIHA H5/H7. Probele la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigaĠiilor virusologice úi testelor de biologie moleculară: izolare de virus, tipizare, secventiere, analize filogenetice. Prelevarea de probe úi procedurile de testare se efectuează în conformitate cu capitolele II-VIII din manualul de diagnostic pentru influenĠa aviară aprobat prin Decizia 2006/437/CE. Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploataĠiile comerciale, aparĠine medicului veterinar oficial. Timpul execuĠiei: pe toată durata unui an calendaristic, cu transmiterea semestrială, în Prelevarea de probe úi procedurile de testare se efectuează sistem on-line, a datelor la Comisia Europeană. în conformitate cu capitolele II-VIII din manualul de Supraveghere pasivă

diagnostic pentru influenĠa aviară aprobat prin Decizia Grupa de animale Ġintă: păsările sălbatice de apă, migratoare din speciile Ġinta, specificate în Anexa II la Decizia 2010/367/UE. 2006/437/CE. În interesul coerenĠei legislaĠiei Uniunii Europene, la punerea în aplicare a programelor Prelevarea de probe pentru testele serologice de depistare a de supraveghere privind păsările sălbatice, trebuie să se ia în considerare cerinĠele gripei aviare se realizează în toate judeĠele, astfel încât Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European úi a Consiliului din 30 noiembrie probele să fie considerate reprezentative pentru întreaga 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, în special în ceea ce priveúte concepĠia Ġară. supravegherii úi procedurile de prelevare de probe. Supravegherea păsărilor sălbatice constă în: Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările 1.Inspectarea periodică a habitatelor păsărilor sălbatice. domestice din exploataĠiile nonprofesionale/gospodăriile 2. Prelevarea de probe de la păsări sălbatice bolnave úi moarte (speciile „Ġintă” populaĠiei, a ambalării, etichetării úi expedierii acestora la menĠionate în Anexa II la Decizia 2010/367/UE) úi testarea virusologică a acestora. DSVSA aparĠine medicului veterinar de liberă practică Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările sălbatice, aparĠine medicului împuternicit, sub controlul úi responsabilitatea medicului veterinar oficial. veterinar oficial. Supravegherea păsărilor sălbatice se realizează prin teste de biologie moleculară. Timpul execuĠiei: pe toată durata unui an calendaristic, cu Probele la care rezultatele testelor de biologie moleculară sunt pozitive se expediază la transmiterea semestrială, în sistem on-line, a datelor la LNR din cadrul IDSA unde se supun investigaĠiilor virusologice: Comisia Europeană. a) izolare de virus; b) tipizare; c) secvenĠiere; d) analize filogenetice. Supravegherea păsărilor salbatice din speciile „Ġintă” cu risc mare de contaminare cu H5N1 HPAI din zonele apropriate de mare, lacuri si alte cursuri de apa unde au fost descoperite pasari bolnave sau moarte, conform Anexei II la Decizia 2010/367/UE. Colaborarea cu inspectoratele teritoriale de regim silvic úi vânătoare, asociaĠiile vânătorilor úi pescarilor sportivi din România, ornitologi în scopul culegerii de date referitoare la speciile de păsări sălbatice existente pe teritoriul României úi la starea de sănătate a acestora Cooperarea dintre epidemiologi, ornitologi si autoritatile veterinare competente teritorial. Timpul execuĠiei: pe toată durata unui an calendaristic, cu transmiterea semestrială, în sistem on-line, a datelor la Comisia Europeană.

3.1. Programul naĠional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducĠie din România pentru anul 2014 Scop: Apărarea sănătăĠii publice prin reducerea úi/sau menĠinerea procentului maxim la cel mult 1% al efectivelor de găini de reproducĠie adulte din specia Gallus gallus pozitive pentru Salmonella Enteritidis, Salmonella Infantis, Salmonella Hadar, Salmonella Typhimurium úi Salmonella Virchow.

Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a găinilor de reproducĠie, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE ùI CONTROL 1. Toate exploataĠiile ce cuprind cel puĠin 250 de găini de reproducĠie sunt incluse în program. 2. Un efectiv de găini de reproducĠie este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de găini de reproducĠie ce împart aceeaúi unitate de producĠie, sunt adăpostite în acelaúi spaĠiu-aer sau în aceeaúi zonă de creútere úi sunt exploatate în acelaúi scop. În cazul în care adaposturile unde sunt crescute găinile de reproducĠie sunt compartimentate, păsările crescute în acele adăposturi au aceeaúi vârstă, origine, condiĠii de creútere úi bunăstare, acestea pot fi considerate un singur efectiv. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium (inclusiv tulpinile monofazice de S. typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-), S. Infantis úi S. Hadar, S. Virchow. 4. Lista actualizată a exploataĠiilor úi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de găini de reproducĠie i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploataĠiei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 6. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataĠie úi pentru fiecare efectiv din exploataĠie se trimite DSVSA úi este supus aprobării acesteia. A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) DSVSA judeĠeană se asigură că probele recoltate în cadrul probele recoltate în cadrul Programului naĠional de control al salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducĠie din România pentru anul 2014 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Instruirea personalului ce prelevează probe se realizează cel puĠin odata pe an úi ori de cate ori este nevoie. B. Programul de control oficial DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului naĠional de control al salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducĠie din România pentru anul 2014 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini de reproducĠie incluse în cadrul Programului naĠional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini de reproducĠie din România pentru anul 2014 este obligatorie, cofinanĠată de către UE úi se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 al Comisiei din 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European úi al Consiliului privind cerinĠele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naĠionale de control al salmonelei la păsările de curte. Schema de vaccinare este prezentată de către reprezentantul exploataĠiei pentru avizare la DSVSA înainte de populare împreună cu prospectele vaccinurilor utilizate. AchiziĠionarea dozelor de vaccin va fi efectuată de către reprezentantul exploataĠiei, ulterior efectuându-se decontarea cheltuielilor conform prevederilor Deciziei de punere în aplicare 2013/722/UE a Comisiei din 29 noiembrie 2013 de aprobare a programelor anuale úi multianuale de eradicare, combatere úi monitorizare a anumitor boli ale animalelor úi zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2014 úi următorii ani, precum úi a contribuĠiei financiare a Uniunii la aceste programe. InstrucĠiuni privind vaccinarea antisalmonelică precum úi modul de decontare al cheltuielilor privind achiziĠionarea dozelor de vaacin vor fi trimise prin notă de serviciu. PRECIZĂRI TEHNICE Cadrul legal: 1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European úi al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei úi al altor agenĠi zoonotici specifici, prezenĠi în reĠeaua alimentară; 2. Regulamentul (UE) nr. 200/2010 al Comisiei din 10 martie 2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European úi al Consiliului în ceea ce priveúte obiectivul UE de reducere a prevalenĠei anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele reproducătoare adulte din specia Gallus gallus; 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 al Comisiei din 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European úi al Consiliului privind cerinĠele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naĠionale de control al salmonelei la

păsările de curte; 4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European úi al Consiliului úi a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce priveúte controlul úi testarea Salmonellei în efectivele de reproducĠie din specia Gallus gallus úi de curcani; 5. Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor úi agenĠilor zoonotici, cu modificările úi completările ulterioare; 6. Prevederile Programului naĠional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducĠie din România pentru anul 2014 aprobat prin Decizia 2013/722/UE. Notificarea suspiciunii/confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă úi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările úi completările ulterioare. A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) Categorii de testat úi frecvenĠa: a) pui de o zi-maximum 10 probe meconiu úi maxim 60 cadavre, potrivit prevederilor lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; b) tineret – fiecare efectiv din exploataĠie (hală populată): 1. la 4 săptămâni; 2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat. Se prelevează minimum 2 perechi de “tampoane úosete“ ce reprezintă două probe sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată). c) adulte - din două în două săptămâni în fiecare efectiv (hală populată): 1. în baterii-cel puĠin 2 probe de materii fecale de cel puĠin 150g fiecare din fiecare efectiv (hală populată); 2. la sol: i) 5 perechi de încălĠăminte de unică folosinĠă (tampoane “úosete“) din fiecare efectiv (hală populată) ce vor fi grupate in minim doua probe compuse, sau ii) cel puĠin o pereche de încălĠăminte de unică folosinĠă úi o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată) sau iii) cel puĠin 2 probe compuse de materii fecale proaspete din fiecare efectiv (hală populată). B. Programul de control oficial a) Control oficial de rutină în toate efectivele (hale populate) din exploataĠie: 1. o prelevare oficială de rutină în termen de 4 săptămâni de la începutul perioadei de ouat sau de la mutarea păsărilor în unitatea de ouat; 2. o prelevare oficială de rutină spre sfârúitul perioadei de ouat, cel mai devreme cu 8 săptămâni înainte de terminarea ciclului de producĠie; 3. o prelevare oficială de rutină în cursul producĠiei, într-un moment suficient de îndepărtat de cele 2 prelevări anterioare. b) Prelevarea oficială pentru confirmare: 1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează úi probe suplimentare pentru testarea prezenĠei agenĠilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataĠie. Categorii de probe ce se prelevează: a) Control oficial de rutină în toate efectivele (hale populate) din exploataĠie: i) în baterii - cel puĠin 2 probe de materii fecale de cel puĠin 150 g fiecare din fiecare efectiv(hală populată); ii) la sol - 5 perechi de încălĠăminte de unică folosinĠă (tampoane “úosete“), din fiecare efectiv (hală populată), sau cel puĠin o pereche de încălĠăminte de unică folosinĠă úi o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată) ori cel puĠin 2 probe compuse de materii fecale proaspete din fiecare efectiv (hală populată). b) Prelevarea oficială pentru confirmare:

1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează úi probe suplimentare pentru testarea prezenĠei agenĠilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataĠie. 2. în caz de confirmare a prezenĠei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 úi prevederile Programului naĠional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducĠie din România pentru anul 2014. 3. după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienĠei decontaminării; în cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienĠei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se repetă acĠiunile de decontaminare, după care se prelevează încă o dată teste oficiale de verificare a eficienĠei decontaminării. PRECIZĂRI EXECUğIE 1. DetecĠia Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 – Anexa D – Microbiologia produselor alimentare úi furajere – Metodă orizontală pentru detecĠia bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: Anexa D – DetecĠia Salmonella spp. din materii fecale de la animale úi probe de mediu din etapa de producĠie primară. 2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane úosete úi probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, pentru anul 2014, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale úi desemnate de către ANSVSA úi la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA. 3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenĠei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea RezistenĠei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale – IDSA úi la LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3. 4. Probele oficiale pentru testarea prezentei agenĠilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului NaĠional de Control a salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducĠie din România pentru anul 2014 se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanĠelor antimicrobiene– antibiotice úi sulfamide. 5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataĠiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. 6. Discriminarea fenotipică úi genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale úi sălbatice se face în cadrul LNR-Salmoneloze Animale din IDSA.

3.2. Programul naĠional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2014 Scop: Apărarea sănătăĠii publice prin reducerea úi/sau menĠinerea procentului maxim la cel mult 2% al efectivelor pozitive de găini ouătoare adulte Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a găinilor ouătoare, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE ùI CONTROL 1. Toate exploataĠiile ce cuprind cel puĠin 350 găini ouătoare (Gallus gallus) ce produc ouă destinate consumului uman vor fi incluse în program. 2. Un efectiv de găini ouătoare este reprezentat grup sau mai multe grupuri de găini ouătoare ce împart aceeaúi unitate de producĠie, sunt adăpostite în acelaúi spaĠiu-aer sau în aceeaúi zonă de creútere úi sunt exploatate în acelaúi scop. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:4. Lista actualizată a exploataĠiilor precum úi a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de găini ouătoare i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploataĠiei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 5. Programarea caledaristică a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataĠie úi pentru fiecare efectiv din exploataĠie se trimite DSVSA úi este supusă aprobării acesteia.

A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul naĠional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2014 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Instruirea personalului ce recolteaza probele se realizeaza cel putin o data pe an si ori de cate ori este nevoie. B. Programul de control oficial DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul naĠional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2014 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini de reproducĠie incluse în cadrul Programului naĠional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini ouătoare din România pentru anul 2014 este obligatorie, cofinanĠată de către UE úi se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. Schema de vaccinare este prezentată de către reprezentantul exploataĠiei pentru avizare la DSVSA înainte de populare împreună cu prospectele vaccinurilor utilizate. AchiziĠionarea dozelor de vaccin va fi efectuată de către reprezentantul exploataĠiei, ulterior efectuându-se decontarea cheltuielilor conform prevederilor Decizia 2013/722/UE. InstrucĠiuni privind vaccinarea antisalmonelică precum úi modul de decontare al cheltuielilor privind achiziĠionarea dozelor de vaacin vor fi trimise prin notă de serviciu. PRECIZĂRI TEHNICE Cadrul legal: 1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul Comisiei (UE) nr. 517/2011 din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 cu privire la stabilirea unui obiectiv al UE de reducere a prevalenĠei anumitor serotipuri de Salmonella la găinile ouătoare din specia Gallus gallus úi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 úi a Regulamentului (UE) nr. 200/2010; 3. Regulamentul Parlamentului European úi al Consiliului nr. 1237/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 úi a Deciziei 2006/696/CE cu privire la comercializarea ouălor provenite din efectivele de găini ouătoare infectate cu Salmonella, cu modificările úi completările ulterioare; 4. Prevederile Programul naĠional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2014 aprobat prin Decizia 2013/722/UE; 5. Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare. A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) Se prelevează probe din toate efectivele (hale populate), astfel: a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu úi maxim 60 cadavre potrivit prevederilor lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; b) tineret - cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat din fiecare efectiv (hale populate) ; Se prelevează minimum 2 perechi de “tampoane úosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată); c) adulte - la un interval de 15 săptămâni din fiecare efectiv (hală populată): 1. în baterii - cel puĠin 2 probe de materii fecale de cel puĠin 150g fiecare din fiecare efectiv (hală populată); 2. la sol - 2 perechi de încălĠăminte de unică folosinĠă (tampoane “úosete“). B. Programul de control oficial Prelevarea oficială de probe de realizează: a) anual de la toate efectivele (halele populate) din toate exploataĠiile cu cel puĠin 1000 de păsări; b) la vârsta de 24 săptămâni ( ± 2 săptămâni) a unui efectiv nou ce a fost introdus într-o hală/adăpost în care efectivul anterior a fost depistat pozitiv pentru Salmonella Enteritidis sau Salmonella Typhimurium; c) când se suspectează o infecĠie cu S.Enteritidis sau S.Typhimurium, ca rezultat al investigaĠiei epidemiologice asupra focarelor de toxiinfecĠie alimentară, utilizând protocolul privind prelevarea de probe prevăzut în Anexa II partea D punctul 4 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; d) în toate efectivele din exploataĠie în cazul în care se confirmă în urma controlului oficial sau în urma autocontrolului prezenĠa Salmonellei Enteritidis sau a Salmonellei Typhimurium într-unul dintre efectivele din exploataĠie;

e) în cazul în care autoritatea competentă consideră necesar. În cadrul controlului oficial se prelevează: 1. în baterii - 2 probe compuse de materii fecale proaspete plus cel puĠin o probă compusă de materii proaspete în funcĠie de mărimea efectivului, sau 2. la sol - 2 perechi de încălĠăminte de unică folosinĠă (tampoane “úosete“), plus cel puĠin o pereche de încălĠăminte de unică folosinĠă (tampoane úosete) în funcĠie de mărimea efectivului. DSVSA poate decide înlocuirea unei probe compuse de materii fecale proaspete sau a unei perechi de încălĠăminte de unică folosinĠă (tampoane úosete) recoltate în cadrul controlului oficial cu o probă oficială de praf de cel puĠin 100g. Odată cu prelevarea oficială a probelor prevăzută la lit. b), c), d) úi e) se verifică documentele care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenĠi antimicrobieni úi se prelevează úi probe pentru testarea prezenĠei agenĠilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataĠie. În caz de confirmare a prezenĠei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. D din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 úi prevederile Programului naĠional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2014. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienĠei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienĠei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acĠiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienĠei decontaminării. PRECIZĂRI EXECUğIE 1. DetecĠia Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 – Anexa D – Microbiologia produselor alimentare úi furajere – Metodă orizontală pentru detecĠia bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: Anexa D – DetecĠia Salmonella spp. din materii fecale de la animale úi probe de mediu din etapa de producĠie primară. 2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane úosete úi probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, pentru anul 2014, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale úi desemnate de către ANSVSA úi la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA. 3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenĠei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea RezistenĠei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale – IDSA úi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3. 4. Probele oficiale pentru testarea prezenĠei agenĠilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programul naĠional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2014 se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanĠelor antimicrobiene – antibiotice úi sulfamide. 5. Punerea pe piaĠă a ouălor provenite din efective de găini ouătoare ce produc ouă destinate consumului uman se face în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1237/2007 al Comisiei din 23 octombrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European úi al Consiliului úi a Deciziei 2006/696/CE în ceea ce priveúte introducerea pe piaĠă a ouălor provenind din efective de găini ouătoare infectate cu Salmonella. 6. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataĠiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. 7. Discriminarea fenotipică úi genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale úi sălbatice se face în cadrul LNR-Salmoneloze Animale din IDSA. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare

3.3. Programul naĠional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2014 Scop: Reducerea úi/sau menĠinerea la cel mult 1 % a procentului maxim de efective de pui de carne pozitive pentru Salmonella Enteritidis úi Salmonella Typhimurium. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de pui carne, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE ùI CONTROL 1. Toate exploataĠiile cu efective de pui de carne (broileri) ce cuprind cel puĠin 500 de păsări din specia Gallus gallus vor fi incluse în program. 2. Un efectiv de pui de carne (broileri) este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de pui de carne (broileri) ce împart aceeaúi unitate de producĠie, sunt adăpostite în acelaúi spaĠiu- aer sau în aceeaúi zonă de creútere úi sunt exploatate în acelaúi scop. In cazul in care adaposturile unde sunt crescuĠi puii de carne sunt compartimentate, păsările crescute în acele adăposturi au aceaúi vârsta, origine,condiĠii de creútere úi bunăstare, acestea pot fi considerate un singur efectiv. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-. 4. Lista actualizată a exploataĠiilor úi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de broileri i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploataĠiei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 6. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataĠie úi pentru fiecare efectiv din exploataĠie se trimite DSVSA úi este supus aprobării acesteia. A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) -probele recoltate în cadrul Programului naĠional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2014 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Instruirea personalului ce recolteaza probele se realizeaza cel putin o data pe an si ori de cate ori este nevoie. B. Programul de control oficial - probele recoltate în cadrul Programul naĠional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2014 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop PRECIZĂRI TEHNICE Cadrul legal: 1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul (CE) nr. 200/2012 al Comisiei din 8 martie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European úi al Consiliului în ceea ce priveúte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenĠei Salmonella Enteritidis úi Salmonella Typhimurium la puii de 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006; 4. Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare; 5. Programul naĠional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2014, aprobat prin Decizia 2013/722/UE. A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) Fiecare efectiv de pui de carne din exploataĠie (hală populată) va fi testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării úi expedierii păsărilor către abator. Pentru ca puii de carne să poată fi expediaĠi către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării úi să se completeze documentele care furnizează informaĠiile privind lanĠul alimentar. Probele constau în 2 perechi de încălĠăminte de unică folosinĠă (tampoane “úosete“) pentru fiecare efectiv (hală populată). Cele două perechi de încălĠăminte de unică folosinĠă se vor grupa într-un singur eúantion

B. Programul de control oficial Prelevarea oficială de probe de realizează: a) anual din cel puĠin un efectiv de pui de carne din cel puĠin 10% din exploataĠii; b) din toate efectivele din exploataĠie în cazul în care în aceea exploataĠie a fost depistat un efectiv pozitiv pentru S. enteritidis úi/sau typhimurium la controlul realizat la iniĠiativa operatorului (autocontrol); c) din toate efectivele nou introduse într-o exploataĠie unde Salmonella Enteritidis úi/sau Salmonella Typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior; d) ori de câte ori este necesar. Probele constau în 2 perechi de încălĠăminte de unică folosinĠă (tampoane “úosete“) pentru fiecare efectiv (hală populată). Cele două perechi de încălĠăminte de unică folosinĠă se vor grupa într-un singur eúantion. Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. b) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenĠi antimicrobieni úi se prelevează úi probe pentru testarea prezenĠei agenĠilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataĠie. În caz de confirmare a prezenĠei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile Anexei lit. E din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 úi prevederile Programului naĠional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2014. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienĠei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienĠei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acĠiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienĠei decontaminării. PRECIZĂRI EXECUğIE 1. DetecĠia Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 – Anexa D – Microbiologia produselor alimentare úi furajere – Metodă orizontală pentru detecĠia bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: Anexa D – DetecĠia Salmonella spp. din materii fecale de la animale úi probe de mediu din etapa de producĠie primară. 2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane úosete úi probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, pentru anul 2014, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale úi desemnate de către ANSVSA úi la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA. 3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenĠei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea RezistenĠei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale – IDSA úi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3. 4. Probele oficiale pentru testarea prezenĠei agenĠilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programul naĠional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2014 se testează se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanĠelor antimicrobiene – antibiotice úi sulfamide 5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataĠiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare

3.4. Programul naĠional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România pentru anul 2014 3.4.1. Programul naĠional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăúat Scop:Reducerea úi/sau menĠinerea la cel mult 1 % a procentului maxim de efectivele pozitive de curcani pentru îngăúat pentru Salmonella Enteritidis úi Salmonella Typhimurium. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de curcani pentru îngăúat, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE ùI CONTROL 1. Sunt incluse în program toate exploataĠiile cu efective de curcani pentru îngrăúat ce cuprind cel puĠin 500 de curcani pentru îngrăúat. 2. Un efectiv de curcani pentru îngrăúat este reprezentat de grup sau mai multe grupuri de curcani pentru îngrăúat ce împart aceeaúi unitate de producĠie, sunt adăpostite în acelaúi spaĠiu-aer sau în aceeaúi zonă de creútere úi sunt exploatate în acelaúi scop. In cazul in care adaposturile unde sunt crescuti curcanii pentru ingrasat sunt compartimentate, pasarile crescute in acele adaposturi au aceasi varsta, origine,conditii de crestere si bunastare, acestea pot fi considerate un singur efectiv. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-. 4. Lista actualizată a exploataĠiilor úi a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de curcani pentru îngrăúat i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploataĠiei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 6. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataĠie úi pentru fiecare efectiv din exploataĠie se trimite DSVSA úi este supus aprobării din partea acestuia. A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) DSVSA judeĠeană se asigură că probele recoltate în cadrul Programul naĠional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăúat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Instruirea personalului ce recolteaza probele se realizeaza cel putin o data pe an si ori de cate ori este nevoie. B. Programul de control oficial – DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul naĠional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăúat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. PRECIZĂRI TEHNICE Cadrul legal: 1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul (CE) nr. 1190/2012 al Comisiei din 20 iunie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European úi al Consiliului în ceea ce priveúte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenĠei Salmonella Enteritidis úi Salmonella Typhimurium la curcani; 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006; 4. Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare; 5. Prevederile Programul naĠional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România pentru anul 2014 aprobat prin 2013/722/UE. A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) Fiecare efectiv de curcani pentru îngrăúat din exploataĠie (fiecare hală populată) este testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării úi expedierii păsărilor către abator. Pentru ca curcanii pentru îngrăúat să poată fi expediaĠi către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării úi să se completeze documentele care furnizează informaĠiile privind lanĠul alimentar. Probele recoltate constau în 2 perechi de încălĠăminte de unică folosinĠă (tampoane “úosete“) pentru fiecare efectiv. Cele două perechi de încălĠăminte de unică folosinĠă se vor grupa într-un singur eúantion.

B. Programul de control oficial Prelevarea oficială de probe de realizează: a)anual din cel puĠin 10% din exploataĠii; b)din toate efectivele din exploataĠie în cazul în care în aceea exploataĠie a fost depistat un efectiv pozitiv pentru S. Enteritidis úi/sau Typhimurium la controlul realizat la iniĠiativa operatorului (autocontrol); c)din toate efectivele noi introduse într-o exploataĠie unde Salmonella Enteritidis úi/sau Salmonella Typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior; d)ori de câte ori este necesar. Probele recoltate constau în 2 perechi de încălĠăminte de unică folosinĠă (tampoane “úosete“) pentru fiecare efectiv. Cele două perechi de încălĠăminte de unică folosinĠă se vor grupa într-un singur eúantion. În cazul prelevării de probe oficiale în conformitate cu prevederile lit. b), se prelevează probe pentru testarea prezenĠei agenĠilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataĠie. Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. b) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenĠi antimicrobieni úi se prelevează úi probe pentru testarea prezenĠei agenĠilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataĠie. În caz de confirmare a prezenĠei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. E din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 úi prevederile Programului naĠional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru îngrăúat. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienĠei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienĠei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acĠiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienĠei decontaminării. PRECIZĂRI EXECUğIE 1. DetecĠia Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 – Anexa D – Microbiologia produselor alimentare úi furajere – Metodă orizontală pentru detecĠia bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: Anexa D – DetecĠia Salmonella spp. din materii fecale de la animale úi probe de mediu din etapa de producĠie primară. 2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane úosete úi probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, pentru anul 2014, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale úi desemnate de către ANSVSA úi la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA. 3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenĠei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea RezistenĠei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale – IDSA úi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3. 4. Probele oficiale pentru testarea prezenĠei agenĠilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului naĠional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăúat se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanĠelor antimicrobiene – antibiotice úi sulfamide. 5.Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataĠiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare

3.4.2. Programul naĠional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducĠie Scop: Reducerea úi/sau menĠinerea la cel mult 1% a procentului maxim de efectivele pozitive de curcani de reproducĠie pentru Salmonella Enteritidis úi Salmonella Typhimurium Supravegherea în exploataĠiile comerciale de curcani de reproducĠie, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE ùI CONTROL 1. Toate exploataĠiile ce cuprind cel puĠin 250 de curcani de reproducĠie sunt incluse în program. 2. Un efectiv de curcani de reproducĠie este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de curcani de reproducĠie ce împart aceeaúi unitate de producĠie, sunt adăpostite în acelaúi spaĠiu-aer sau în aceeaúi zonă de creútere úi sunt exploatate în acelaúi scop. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-. 4. Lista actualizată a exploataĠiilor úi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de curcani de reproducĠie i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploataĠiei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 5. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataĠie úi pentru fiecare efectiv din exploataĠie se trimite DSVSA úi este supus aprobării din partea acestuia. A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) – DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului naĠional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducĠie sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. B. Programul de control oficial DSVSA judeĠeană se asigură că probele recoltate în cadrul Programului naĠional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducĠie sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de curcani de reproducĠie incluse în cadrul Programului naĠional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducĠie este opĠională úi se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. PRECIZĂRI TEHNICE Cadrul legal: 1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul (CE) nr. 1190/2012 al Comisiei din 20 iunie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European úi al Consiliului în ceea ce priveúte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenĠei Salmonella Enteritidis úi Salmonella Typhimurium la curcani; 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006; 4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisieidin 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European úi al Consiliului úi a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce priveúte controlul úi testarea Salmonellei în efectivele de reproducĠie din specia Gallus gallus úi de curcani; 5. Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare; 6. Prevederile Programului naĠional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducĠie, aprobat prin Decizia 2013/722/UE. A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) Categorii de testat úi frecvenĠa: a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu úi maxim 60 cadavre, potrivit lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; b) tineret, potrivit lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, din toate efectivele (hale populate) din exploataĠie: 1. la 4 săptămâni;

2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat. Se prelevează minimum 2 perechi de “tampoane úosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată). c) adulte - din trei în trei săptămâni din toate efectivele (hale populate): 1. 5 perechi de încălĠăminte de unică folosinĠă (tampoane “úosete“) dintr-un efectiv (hale populate), sau 2. cel puĠin o pereche de încălĠăminte de unică folosinĠă úi o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată), sau 3. cel puĠin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puĠin 150g fiecare dintr-un efectiv (hală populată). B. Programul de control oficial Prelevarea oficială de probe de realizează prin: I. Control oficial de rutină în toate efectivele din exploataĠie: 1. o dată/an, din toate efectivele (hale populate) din toate exploataĠiile de curcani de reproducĠie adulĠi cu vârsta cuprinsă între 30 úi 45 de săptămâni; 2. din toate efectivele noi introduse într-o exploataĠie unde Salmonella enteritidis úi/sau Salmonella typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior; 3. în toate exploataĠiile de curcani de reproducĠie de elită, străbunici úi bunici; 4. ori de câte ori este necesar. Se prelevează următoarele probe: a) 5 perechi de încălĠăminte de unică folosinĠă (tampoane “úosete“) dintr-un efectiv (hale populate), sau b) cel puĠin o pereche de încălĠăminte de unică folosinĠă úi o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată), sau c) cel puĠin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puĠin 150g fiecare dintr-un efectiv (hală populată). II. Prelevarea oficială pentru confirmare 1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează úi probe suplimentare pentru testarea prezenĠei agenĠilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataĠie. 2. în caz de confirmare a prezenĠei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 úi prevederile Programului naĠional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducĠie. 3. după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienĠei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienĠei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acĠiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienĠei decontaminării. PRECIZĂRI EXECUğIE 1. DetecĠia Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 – Anexa D – Microbiologia produselor alimentare úi furajere – Metodă orizontală pentru detecĠia bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: Anexa D – DetecĠia Salmonella spp. din materii fecale de la animale úi probe de mediu din etapa de producĠie primară. 2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane úosete úi probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, pentru anul 2014, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale úi desemnate de către ANSVSA úi la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA. 3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenĠei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea RezistenĠei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale – IDSA úi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3. 4. Probele oficiale pentru testarea prezenĠei agenĠilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului naĠional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducĠie se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanĠelor antimicrobiene – antibiotice úi sulfamide. 5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataĠiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului

(CE) nr. 1177/2006. 6. Discriminarea fenotipică úi genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale úi sălbatice se face în cadrul LNR-Salmoneloze Animale din IDSA. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare 3.5 Programul privind monitorizarea úi raportarea rezistenĠei antimicrobiene a bacteriilor zoonotice úi comensale Scop: furnizarea de date privind rezistenĠa antimicrobiană pentru evaluarea tendinĠelor úi a surselor de rezistenĠă antimicrobiană a bacteriilor zoonotice úi comensale în România Eúantionarea úi colectarea izolatelor de: - Salmonella spp; - Campylobacter jejuni úi Campylobacter coli (C. jejuni úi C. Coli); - Escherichia coli (E. coli) – indicator comensal; BAZA LEGALĂ Decizia de punere în aplicare 2013/652/UE a Comisiei din 12 noiembrie 2013 privind monitorizarea úi raportarea rezistenĠei la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice úi comensale Decizia de punere în aplicare 2013/653/UE a Comisiei din 12 noiembrie 2013 privind un ajutor financiar din partea Uniunii pentru un plan coordonat de control pentru monitorizarea rezistenĠei la antimicrobiene a agenĠilor zoonotici în 2014 ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANII 2014, 2016, 2018 ùI 2020 A. Izolate de Salmonella spp: -din populaĠia de găini ouătoare, pui de carne úi curcani pentru îngrăúare de la care s-au prelevat probe în cadrul programelor naĠionale de control stabilite în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) al Regulamentului (CE) nr. 2160/2003; B. Izolate de Campylobacter jejuni: -probe de cecumuri prelevate la sacrificarea puilor de carne úi a curcanilor pentru îngrăúare C. Izolate de Escherichia coli, indicator comensal, provenite din: -probe de cecumuri prelevate la sacrificarea puilor de carne úi a curcanilor pentru îngrăúare D. Escherichia coli care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază provenite din: aprobe de cecumuri prelevate la sacrificarea puilor de carne úi a curcanilor pentru îngrăúare E. Izolate de Campylobacter coli: -probe de cecumuri prelevate la sacrificarea puilor de carne; PRECIZĂRI TEHNICE A. FrecvenĠa eúantionării Eúantionarea, colectarea úi testarea susceptibilităĠii la agenĠii antimicrobieni se efectuează odată la doi ani, pe baza unui sistem de rotaĠie, după cum urmează: a) în anii 2014, 2016, 2018, 2020 - pentru găinile ouătoare, puii de carne úi curcanii pentru îngrăúare. b) în anii 2015, 2017, 2019 – pentru porcine úi bovine cu vârstă mai mică de un an, carnea de porc úi carnea de bovine. B. Dimensiunea eúantioanelor Testarea susceptibilităĠii la antimicrobiene se realizează utilizând 170 de izolate pentru fiecare combinaĠie de specii bacteriene úi tip de eúantion de populaĠie animală sau categorie de produse alimentare examinate. În cazul cărnii de pasăre úi de porc, dacă producĠia este mai mică de 100.000 de

tone/an, se testează 85 de izolate în loc de 170 de izolate pentru fiecare combinaĠie specifică corespunzătoare. Pentru monitorizarea specifică vizând E.coli, indicator comensal, care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază, se analizează 300 de eúantioane din fiecare populaĠie animală úi categorie de produse alimentare. În cazul cărnii de pasăre úi de porc, dacă producĠia este mai mică de 100.000 de tone/an, iar în cazul cărnii de bovine dacă producĠia este mai mică de 50.000 de tone/an, se testează 150 de izolate în loc de 300 de izolate pentru fiecare combinaĠie specifică corespunzătoare. C. Metoda eúantionării Izolatele supuse testării susceptibilităĠii la antimicrobiene se obĠin prin programele de monitorizare pe baza unei metode de eúantionare aleatorie, provenite de la unităĠi epidemiologice selectate în mod aleatoriu sau să fie selectate în mod aleatoriu în abatoare.Monitorizarea prevede cel mult un izolat pe specie de bacterie din aceeaúi unitate epidemiologică/an. D. Raportare a) InformaĠii referitoare la fiecare eúantion individual b) Descrierea generală a punerii în aplicare a monitorizării RAM (rezistenĠă antimicrobiană) c) InformaĠii generale d) InformaĠii specifice privind eúantionarea e) InformaĠii specifice privind testarea susceptibilităĠii la antimicrobiene f) InformaĠii specifice cu privire la rezultatele metodei de diluare g) Rezultatelor testelor sinergice PRECIZĂRI EXECUğIE Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilităĠi privind examinarea postmortem. Testarea susceptibilităĠii la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA úi LSVSA InstrucĠiunile detaliate referitoare implementarea programului de monitorizare úi raportare a rezistenĠei antimicrobiene a bacteriilor zoonotice úi comensale vor fi transmise prin nota de serviciu

3.6. Supravegherea standardelor microbiologice úi de marcare cu gliceroltriheptanoat (gth) pentru produsele derivate obĠinute în unităĠile de procesare, unităĠile de biogaz úi unităĠile de compostare autorizate sanitar –veterinar conform Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European úi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală úi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman úi de abrogare a Regulamentului (CE) NR. 1774/2002 SUPRAVEGHERE Supraveghere prin examene de laborator a standardelor microbiologice úi de marcare cu gliceroltriheptanoat (GTH) pentru produsele derivate din unităĠile de procesare, unităĠile de biogaz úi unităĠile de compostare, autorizate sanitar-veterinar conform Regulamentului (CE) nr. 1069/2009. PRECIZĂRI TEHNICE FrecvenĠa de prelevare a probelor úi tipul examenelor de laborator care trebuie efectuate în funcĠie de tipul de unitate úi de produs derivat se realizează după cum urmează:

Tipul de unitate autorizată sanitar veterinar conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 col 01 Unitate de procesare categoria 2

Unitate de procesare categoria 1 úi unitate de procesare categoria 2

Natura produselor derivate din care trebuie prelevate probe

Tipul examenelor microbiologice úi chimice care trebuie efectuate/probă

col 02 Făina de carne úi oase (MBM) care este destinată pentru producĠia de biogaz

col 03 Clostridium Perfringens

Făina de carne úi oase (MBM) categoria 1 úi 2 úi grăsime categoria 1 úi 2

Gliceroltriheptanoat (GTH)

Numărul de probe care trebuie prelevate din produsele derivate menĠionate la col 02 col 04 2 probe/unitate/an

4 probe făină de carne úi oase /unitate/an 4 probe grăsime/unitate/an

ObservaĠii

col 05 Se prelevează făina de carne úi oase direct după tratamentul termic. Clostridium Perfringens trebuie să fie absent într-un gram de produs. Conform prevederilor din Anexa VIII, Capitolul V din Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European úi al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală úi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman úi de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce priveúte anumite probe úi produse care sunt scutite de la controalele sanitar-

Unitate de procesare categoria 3

Proteine Animale Procesate (PAP)

Sallmonella Enterobacteriaceae

2 probe/unitate/an

Unitate de biogaz

Reziduuri de digestie

Escherichia Coli Sallmonella

2 probe/unitate/an

Unitate de compostare

Compost

Escherichia Coli Sallmonella

2 probe/unitate/an

veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menĠionată Conform prevederilor din Anexa X, capitolul I din Regulamentul (UE) nr. 142/2011 Conform prevederilor din Anexa V, capitolul III, secĠiunea 3 din Regulamentul (UE) nr. 142/2011 Conform prevederilor din Anexa V, capitolul III, secĠiunea 3 din Regulamentul (UE) nr. 142/2011

Prelevarea probelor se realizează conform legislaĠiei sanitare-veterinare în vigoare. PRECIZĂRI EXECUğIE Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA prelevează probe pentru asigurarea conformităĠii cu prevederile Regulamentul (UE) nr. 142/2011 referitoare la standardele microbiologice a produselor derivate obĠinute în unităĠile de procesare, biogaz úi compostare autorizate sanitar veterinar conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1069/2009. Probele de produse derivate se prelevează în cadrul controalelor oficiale care se efectuează la unităĠile de procesare, biogaz úi compostare autorizate sanitar-veterinar conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1069/2009. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA din cadrul DSVSA care sunt autorizate sanitar - veterinar conform legislaĠiei în vigoare úi care sunt acreditate.

4. PROGRAMUL PENTRU SUPRAVEGHEREA BLUETONGUE ÎN ROMÂNIA PENTRU ANUL 2014 Scopul: evidenĠierea lipsei circulaĠiei virale SUPRAVEGHEREA PASIVĂ 1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare úi a altor documente ce însoĠesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau Ġări terĠe, înainte de debarcarea animalelor la destinaĠie, potrivit prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA úi al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale nr. 129/566/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare úi zootehnice aplicabile comerĠului intracomunitar cu anumite animale vii úi produse de origine animală. 2.Observarea stării de sănătate a rumegătoarelor (bovine, ovine úi caprine) efectuată de către proprietarii sau reprezentanĠi ai acestora úi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciĠi úi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecĠiei cu virusul bluetongue. 3. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a animalelor receptive cu semne clinice ce pot fi atribuite infecĠiei cu virusul bluetongue, este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora (ser sanguin úi sânge pe EDTA de la animalele în viaĠă, organe - splină, limfoganglioni, os lung nedeschis, pulmon, arteră pulmonară, sânge din cord de la cadavre). 4. În localitatea unde a apărut suspiciunea infecĠiei cu virusul bluetongue, se va efectua un screening serologic al populaĠiei de rumegătoare receptive (bovine, ovine úi caprine) în scopul depistării infecĠiei la o prevalenĠă de 5% cu confidenĠă de 95%. 5. InspecĠia rumegătoarelor receptive din specii domestice úi sălbatice existente pe teritoriul României astfel: a) toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerĠului intracomunitar úi toate rumegătoarele importate din Ġări terĠe, pe durata perioadei de aúteptare; b) rumegătoarele autohtone tăiate în abatoare autorizate, rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerĠului intracomunitar sau cele importate din Ġări terĠe cu destinaĠia abatorizare; c) rumegătoarele sălbatice cu ocazia recoltării de trofee, selecĠie úi alte acĠiuni ce sunt prevăzute în Legea vânătorii úi a protecĠiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările úi completările ulterioare. SUPRAVEGHEREA ACTIVĂ I. Supraveghere serologică 1. Supravegherea serologică, în perioada de liniúte epidemiologică, se realizează în conformitate cu Programul de supraveghere pentru bluetongue pentru anul 2014, aprobat prin Decizia nr. 722/2013/UE: - testare serologică, prin tehnica imunoenzimatică de competiĠie (ELISA), pentru a se asigura depistarea animalelor infectate, la o prevalenĠă de 20% úi o

confidenĠă de 95% din luna aprilie până în luna noiembrie. 2. Supravegherea serologică se realizează pe efectivele de animale receptive (în primul rând bovine, apoi ovine úi caprine) din interiorul unor localităĠi Ġintă desemnate în cadrul unor unităĠi epidemiologice reprezentate de pătrate cu dimensiunea de de 50/50 km (2500 km2), calculate în funcĠie de suprafaĠa totală a fiecărui judeĠ. Fiecare unitate epidemiologică are o localitate Ġintă. Procentele de prevalenĠă úi confidenĠă se aplică pentru fiecare localitate Ġintă. 3. În exploataĠiile în care s-au introdus animale receptive din zone de restricĠie, seropozitive prin vaccinare sau imunizate prin infecĠie naturală, ori material seminal recoltat de la tauri rezidenĠi în zone de restricĠie, supravegherea serologică se efectuează pe animale indigene seronegative din exploataĠia respectivă sau din cea mai apropiată exploataĠie din vecinătate pentru a asigura depistarea la o prevalenĠă de 2% úi o confidenĠă de 95%, în luna ulterioară introducerii animalelor în exploataĠie (o singură testare). 4. În cazul importului sau achiziĠiei prin schimburi intracomunitare testarea serologică, randomizat pe un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puĠin de 5 probe pe lot de la rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerĠului intracomunitar, nevaccinate sau netrecute prin infecĠie naturală úi toate rumegătoarele importate din Ġări terĠe, pe durata perioadei de aúteptare. II. Supravegherea virusologică 1. Supravegherea prin examene serologice, de detecĠie a genomului viral úi de izolare a virusului pe probe prelevate de la animale la care datele epidemiologice, alături de informaĠii obĠinute prin investigaĠii serologice úi/sau clinice ori anatomopatologice, conduc către suspicionarea bluetongue ori a riscului de bluetongue. 2. Supravegherea virusologică a rumegătoarelor sălbatice moarte, vânate în condiĠii normale (dar care la inspecĠia externă prezintă aspecte lezionale ce ar putea fi atribuite bluetongue - edeme faciale, jetaj, salivaĠie abudentă, hiperemie facială, în pliul axilar, pliul iei, uger, bureletul coronarian) ori vânate datorită faptului că prezintă simptome ce ar putea fi atribuite bluetongue. III. Supravegherea entomologică 1. Are ca obiectiv identificarea genului úi speciilor vectorilor bolii bluetongue, în vederea stabilirii úi confirmării perioadei libere de vectori: - capturi săptămânale cu capcane fixe cu lumină ultravioletă, plasate în fiecare judeĠ, în ultima lună estimată a perioadei libere de vectori (aprilie) úi prima lună estimată care precede debutul perioadei libere de vectori (noiembrie); - capturi lunare cu capcane fixe cu lumină ultravioletă, plasate în fiecare judeĠ, în perioada liberă de vectori (decembrie – martie); - în fiecare judeĠ se va stabili o singură localitate Ġintă în care va fi plasată capcana fixă; 2. În situaĠii deosebite (apariĠia bluetongue în Ġările vecine, extinderea zonelor de restricĠie din Ġările vecine pe teritoriul României, depistarea unor specii

noi de vectori competenĠi, alte situaĠii de risc major pentru bluetongue), se va recurge la capturarea sistematică de vectori cu capcane mobile, conform unui grafic stabilit ad hoc. 3. Pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se vor înregistra coordonatele de latitudine, longitudine úi altitudine cu mijloace GPS. 4. MeteostaĠia HOBO instalată în judeĠul Botoúani va înregistra parametrii mediului ambiant, iar datele colectate vor fi transmise în format electronic la LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, cu o frecvenĠă lunară. OBSERVAğII 1. AcĠiunile de inspecĠie planificată vor fi efectuate, certificate úi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucĠiunilor prevăzute în legislaĠia în vigoare. 2. Probele de ser, sânge úi organele recoltate în cadrul programului de supraveghere se transportă la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare. Din momentul prelevării úi până la recepĠia probelor în laborator, acestea se menĠin la temperatura de refrigerare (+4 - +8o C). 3. Testele serologice úi virusologice se efectuează la LSVSA úi/sau LNR pentru arboviroze úi biologie moleculară din cadrul IDSA. Probele pentru confirmarea serotipului viral se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul de ReferinĠă al Uniunii Europene pentru bluetongue. 4. Examenele de identificare a genului úi speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSA úi/sau LNR pentru vectori ai bolilor la animale úi ai zoonozelor din cadrul IDSA. Probele pentru confirmarea speciilor de vectori se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul de ReferinĠă al Uniunii Europene corespondent. 5. PROGRAMUL PENTRU MONITORIZAREA, TRANSMISIBILE PENTRU ANUL 2014

CONTROLUL

ùI

ERADICAREA

ENCEFALOPATIILOR

SPONGIFORME

Cadru legal: Supraveghere, control úi eradicare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European úi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul úi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu amendamentele ulterioare úi în conformitate cu precizările Programului pentru monitorizarea, controlul úi eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2014, aprobat prin Decizia 2013/722/UE. Supravegherea pasivă reprezintă semnalarea tuturor animalelor suspecte de a fi infectate cu o formă de ESB úi atunci când prezenĠa unei forme de ESB nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator. Supravegherea activă reprezintă efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de ESB, precum animalele sacrificate de urgenĠă, animalele care prezintă semne de boală la inspecĠia ante mortem, animalele moarte, animalele sănătoase sacrificate úi animalele ucise în legătură cu un caz de ESB, în special pentru a stabili evoluĠia úi prevalenĠa formelor de EST pe teritoriul României.

5.1 Programul pentru monitorizarea, controlul úi eradicarea Encefalopatiei Spongiforme Bovine (ESB) pentru anul 2014 Obiectiv: revizuirea programului de monitorizare úi control a Encefalopatiei Spongiforme Bovine (ESB) în vederea creúterii vârstei de testare la bovinele sacrificate pentru consum uman la 72 luni A. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale, în exploataĠiile comerciale de creútere a bovinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A I. Supravegherea pasivă II. Supravegherea activă CONDUITA DE EXECUğIE CONDUITA DE EXECUğIE 1. Supraveghere úi/sau monitorizare conform prevederilor 1. Supraveghere úi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare; Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare; 2. Raport de notificare a suspiciunii/confirmării transmis ANSVSA de 2. Supraveghere prin examene de laborator; către DSVSA, conform Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la bovinele din grupele Ġintă, tipul testului rapid si rezultatele testelor, transmise de către 79/2008; DSVSA judeĠene úi a municipiului Bucureúti; 3. ObservaĠie clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii; 4. Măsuri în caz de suspiciune/confirmare conform prevederilor 4. Raportare lunară a animalelor suspecte úi a cazurilor pozitive de ESB de către LNR-EST, Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 5. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE 1. Animale suspecte de a fi infectate cu ESB reprezintă animale vii, 1. Se prelevează probe de creier de la toate bovinele identificate úi înregistrate în baza naĠională de date, din următoarele grupe Ġintă supuse testării pentru sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a supravegherea ESB: a) bovine sănătoase clinic sacrificate pentru consum uman (tăieri normale) în stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central; 2. În afara animalelor suspecte prevăzute la punctul 1, bovinele care vârsta de peste 30 luni; au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru ESB sunt b) bovine cu semne clinice la inspectia antemortem în vârsta de peste 24 luni; animale suspecte de a fi infectate cu ESB, chiar dacă nu au c) bovine sacrificate de urgenĠă în vârsta de peste 24 luni; prezentat semne clinice; d) bovinele moarte în vârsta de peste 24 luni; 3. Pentru cazurile de suspiciune prevăzute la punctele 1 úi 2 se e) bovine ucise în cadrul măsurilor de eradicare a ESB în vârsta de peste 24 luni, întocmeúte obligatoriu un raport de notificare a suspiciunii de ESB, conform prevederilor art. 6 úi Capitolului A, partea I din anexa III la precum úi fiúa de observaĠie clinică pentru EST completată pentru Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare; situaĠiile prevăzute la punctul 1 atunci când animalele au fost puse 1. Sacrificarea de urgenĠă a bovinelor este permisă, atunci când se consideră că sub observaĠie clinică; raportul de notificare a suspiciunii de ESB se transportul animalului în viaĠă este imposibil sau pentru evitarea oricăror transmite imediat de către DSVSA pe fax la ANSVSA; fiúa de suferinĠe, numai cu respectarea prevederilor Capitolului VI, SecĠiunea I din observaĠie clinică se trimite ulterior, odată cu raportul de infirmare/ anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului european úi al confirmare a suspiciunii la ANSVSA; Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă 4. SituaĠia supravegherii pasive, inclusiv rezultatele testelor efectuate care se aplică alimentelor de origine animală. la bovinele suspecte de ESB se transmit prin raport lunar de către 2. Prelevarea probelor de creier se realizează conform prevederilor Capitolului C, DSVSA judeĠene úi a municipiului Bucureúti la ANSVSA. punctul 1 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele 5. LNR-EST transmite la ANSVSA un raport lunar privind rezultatele ulterioare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la testelor efectuate în cadrul supravegherii pasive a ESB. animale la om prin: 6. Atunci când se suspectează úi alte boli cu simptomatologie a) tehnica de prelevare a creierului integral;

10.

11.

12.

nervoasă, inclusiv ESB, fără a exclude prelevarea de probe complexe pentru stabilirea diagnosticului diferenĠial, capul animalului suspect se va trimite la LM-EST din cadrul LSVSA, unde se prelevează creierul în vederea examinării pentru rabie úi alte boli cu semne clinice asemănătoare ESB úi obligatoriu pentru ESB prin test rapid, urmând ca proba respectivă să fie trimisă, indiferent de rezultatele investigaĠiilor efectuate, obligatoriu la LNR-EST din cadrul IDSA pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB. De la toate bovinele care prezintă semne clinice nervoase, indiferent de vârstă, care sunt sacrificate imediat, se prelevează capul în întregime úi se efectuează obligatoriu investigaĠii complexe pentru ESB, rabie, boala lui Aujeszky, listerioză, precum úi pentru alte boli, după caz. De la toate bovinele care prezintă semne clinice nervoase, la care după maxim15 zile de observaĠie clinică, semnele clinice nervoase persită chiar úi după aplicarea unui tratament simptomatic, acestea se sacrifică, se prelevează creierul integral úi se trimite la LNR-EST sau după caz la LM-EST din cadrul LSVSA în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru ESB úi/sau alte boli cu simptomatologie nervoasă, urmată de trimiterea probelor respective la LNR-EST din cadrul IDSA pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB . În cazul în care medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial zonal suspectează o infecĠie cu ESB (fie imediat, fie după o perioadă de observaĠie clinică), DSVSA aplică fără întârziere măsurile prevăzute la art.12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001. Raportul de infirmare sau de confirmare a suspiciunii de ESB, după caz, se emite de DSVSA în baza buletinului de analiză eliberat de LNR- EST úi se transmite pe fax la ANSVSA. În cazul infirmării infecĠiei prionice aplicarea măsurilor dispuse conform art.12 din Regulamentul CE nr. 999/2001, prevăzute la punctul 9, încetează. În cazul confirmării ESB, se aplică măsurile, conform prevederilor art.13 úi Anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

b) tehnica foramen magnum, care se efectuează în mod obiúnuit: i. în spaĠii special amenajate în abatoare autorizate sanitar veterinar; ii.în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST; iii.în spaĠii destinate prelevării de probe din incinta unităĠilor de procesare categoria 1, unităĠilor intermediare categoria 1 úi de incinerare care recepĠionează cadavre categoria 1, în baza art. 4 alin.(3) din Hotărârea Guvernului nr. 1210/2005 privind concesionarea activităĠii de neutralizare a deúeurilor de origine animală. 3. Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare úi în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie úi se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerinĠele de testare privind vârsta, precizate la pct. 1. 4. Prelevarea úi testarea probelor de creier de la bovinele care nu îndeplinesc cerinĠele de testare privind vârstă, se efectuează numai la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuaiala acestuia. 5. De la toate bovinele moarte, precum úi de la animalele sacrificate úi/sau confiscate în abator sau în diverse exploataĠii, probele de creier vor fi procesate prin test rapid, cu respectarea punctului 11 de mai jos úi după caz histologic, în funcĠie de prezenĠa unor leziuni macroscopice, cu aplicarea de metode de colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim s.a., după caz, conform precizărilor LNR-EST. Probele cu rezultat pozitiv sau inconclusiv la testul rapid úi/sau histologic pozitiv se vor trimite la LNR-EST din cadrul IDSA. 6. În cazul confirmării oficiale a ESB, se aplică cât mai repede posibil măsurile de eradicare prevăzute la art. 13 úi anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamantele ulterioare. 7. Ancheta epidemiologică trebuie să identifice úi să cuprindă obligatoriu toate aspectele prevăzute la capitolul B, punctul 1, litera a din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001. 8. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic úi vaccinuri úi a prevederilor capitolul C, punctul 3.1 litera b) din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 9. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea úi transportul probelor la LNREST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul ESB, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, conform prevederilor Capitolului I din Norma sanitară veterinară privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare úi transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăĠii animalelor, aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 10. Procesarea úi examinarea probelor de creier pentru ESB se realizează în exclusivitate în cadrul reĠelei naĠionale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA si IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA.

PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medicii veterinari care observă bovine care prezintă semne clinice nervoase sau tulburări de comportament au obligaĠia anunĠării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA. 2. În mod similar, într-un abator medicul veterinar oficial care observa la examinarea antemortem un animal cu semne nervoase trebuie să anunĠe DSVSA úi să reĠină după caz, animalul viu sau în cazul sacrificarii toate părĠile corpului animalului până ce DSVSA decide autorizarea distrugerii sau ridicarea restricĠiilor. 3. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA úi/sau medicii veterinari de liberă practică prelevează capul animalelor suspecte de ESB úi transmit probele la LM-EST din cadrul LSVSA sau prin grija LSVSA la LNR-EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor specifice de laborator.

11. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA. 12. DSVSA pun în aplicare un sistem de verificare a datelor prin care să se asigure că nu sunt omise de la prelevare animale cu vârstă eligibilă pentru testare sau că sunt examinate animalele cu vârstă neeligibilă pentru testare. 13. DSVSA realizează numarul de teste stabilit de ANSVSA în vederea îndeplinirii planul cifric privind numărul de teste programate a fi efectuate în anul 2014 pentru supravegherea ESB. PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medicul veterinar de liberă practică úi/sau după caz, medicul veterinar oficial prelevează probele de la bovinele din grupele Ġintă. 2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinĠă cu respectarea prevederilor Capitolului I din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008, numai de medicii veterinari instruiĠi de personalul abilitat din cadrul LSVSA. 3. Medicul veterinar oficial sau după caz, medicul veterinar de liberă practică are obligaĠia completării, verificării, semnării úi parafării formularului tipizat “Tabel nota de însoĠire a probelor”, stabilit de LNR-EST, care însoĠeúte probele prelevate la LSVSA úi/sau după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA pentru testare, astfel încât datele înscrise să corespundă realităĠii, iar vârsta animalul să corespundă cu datele înscrise în paúaportul animalului úi cu cele din BND. 4. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit operează în baza de date evenimentul suferit de animal úi transmite formularul de declarare evenimente F3 împreună cu Tabel notă de însoĠire a probelor la laborator. AcĠiunile de completare, eliberare úi înregistare în baza naĠională de date a formularului F3 se vor face concomitent úi anterior trimiterii probei în laborator. 5. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligaĠia respectării legislaĠiei privind identificarea úi înregistrarea bovinelor, nefiindu-i permisă emiterea de documente de miúcare úi operarea evenimentelor în baza naĠională de date decât pentru animale care se regăsesc staĠionare în exploataĠii aflate pe raza în care are competenĠe să-úi desfăúoare activitatea. 6. Examinarea probelor se realizează numai la LSVSA úi/ sau după caz, la LNREST din cadrul IDSA, pe baza arondării stabilite de ANSVSA. 7. Probele prelevate de la bovinele supuse testării pentru ESB vor intra în lucru în laborator numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerinĠe: a) probele provin de la bovine identificate úi înregistrate în baza naĠională de date; b) probele prelevate din explotaĠiile non-profesionale de animale sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoĠire a probelor la laborator úi formularul de declarare evenimente F3 prin care se atestă

evenimentul suferit úi operarea evenimentului în baza naĠională de date; c) probele prelevate din exploataĠiile comerciale de animale sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoĠire a probelor la laborator úi formularul de declarare evenimente F3, printat de pe staĠia de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit úi operarea evenimentului în baza naĠională de date; d) probele prelevate de la animalele sacrificate în abatoare sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoĠire a probelor la laborator úi copiii ale formularului/documentului de miúcare úi de formularul de consemnare F6, printat de pe staĠia de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit úi operarea evenimentului în baza naĠională de date. 8. Medicul veterinar oficial zonal împreună cu reprezentanĠi din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică. 9. Personalul de la recepĠia probelor din cadrul LSVSA úi IDSA au obligaĠia verificării îndeplinirii cerinĠelor stabilite la pct. 7 úi concordanĠei datelor înscrise pe documentele precizate la pct. 7, înainte de a permite intrarea probelor în lucru. Probele nu vor intra în lucru până când nu sunt îndeplinite toate cerinĠelor pct. 7. B. INSPECğIA ANIMALELOR ABATORIZATE I. ANIMALE VII II. CARNE úi ORGANE 1. Examinarea carcaselor se efectuează în unităĠi de tăiere autorizate/aprobate 1. se examinează ante- úi post-mortem. sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali. 2. se prelezează probe de la bovinele eligibile ca vârstă pentru testare; 3. până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un 2. Medicii veterinari care realizeaza controlul oficial la nivelul abatoarelor autorizate pentru sacrificarea bovinelor, vor verifica dacă operatorii de diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut industrie alimentară au stabilit in cadrul programelor de autocontrol o obiectul sacrificării úi investigaĠiei pentru ESB nu se va utiliza frecventa de recoltare a probelor pentru depistarea contaminării cărnii capului pentru consum úi nici la fabricarea produselor alimentare, a cu Ġesut nervos si respecta aceste programe, respectiv operatorii recolteaza produselor cosmetice úi a medicamentelor; probe pe care le trimit catre laboratoare in vederea efectuarii analizelor PRECIZĂRI EXECUğIE PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - 2. Examinare la LSVSA úi/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA. EST din IDSA C. Notificarea în cazul suspiciunii úi/sau confirmării bolii se realizează Animalele vii se izolează úi exploataĠia se pune sub resticĠie privind miúcarea în úi conform prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu dinspre exploataĠie până la aflarea diagnosticului realizat de către LNR-EST. modificările úi completările ulterioare. Carnea, organele úi subprodusele se confiscă aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare úi ale Regulamentului (CE) nr.1069/2009. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

5.2. Programul pentru monitorizarea, controlul úi eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) la rumegătoarele mici (scrapia la ovine si caprine) pentru anul 2014 Obiectiv: Calificarea exploataĠiilor de ovineúi/sau caprine cu risc neglijabil sau controlat sub raportul scrapiei prin îndeplinirea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare

A. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale, în exploataĠiile comerciale de creútere a rumegătoarele mici, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A I. Supravegherea pasivă II. Supravegherea activă CONDUITA DE EXECUğIE CONDUITA DE EXECUğIE 1. Supraveghere úi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului 1. Supraveghere úi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare; (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare; 2. Raport de notificare a suspiciunii/confirmării transmis ANSVSA de către 2. Supraveghere prin examene de laborator; DSVSA, coform Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu 3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la ovinele úi caprinele din grupele Ġintă, tipul testului rapid si rezultatele testelor, modificările úi completările ulterioare; transmise de către DSVSA. 3. ObservaĠie clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii; 4. Măsuri în caz de suspiciune/confirmare conform prevederilor 4. Raportare lunară a animalelor suspecte úi a cazurilor pozitive de către LNR-EST. Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 5. Genotiparea ovinelor conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European úi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare, úi ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 133/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileúte cerinĠele minime pentru studiul genotipurilor de proteine prionice la rasele de ovine. 6. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE 1. Animale suspecte de a fi infectate cu scrapie reprezintă animale vii, 1. Se prelevează probe de creier de la toate ovinele úi caprinele identificate úi înregistrate în baza naĠională de date din următoarele grupe Ġintă sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice supuse testării pentru supravegherea EST: sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată a) ovine/caprine sacrificate pentru consum uman în vârstă de peste 18 luni; cu o degradare a sistemului nervos central; 2. În afara animalelor suspecte prevazute la punctul 1, ovinele/caprinele care b) ovine/caprine care nu sunt sacrificate în vederea consumului uman în au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru scrapie sunt animale vârstă de peste 18 luni; suspecte de a fi infectate cu scrapie, chiar dacă nu au prezentat semne c) ovine/caprine ucise în cadrul măsurilor de eradicare a bolii în vârstă de peste 18 luni, conform prevederilor capitolului A, partea II, pct. 2, 3 úi 5 din clinice; 3. Pentru cazurile de suspiciune prevăzute la punctele 1 úi 2 se întocmeúte anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. obligatoriu un raport de notificare a suspiciunii de scrapie, precum úi fiúa de 2. Prelevarea probelor de creier se realizează conform prevederilor observaĠie clinică pentru EST completată pentru situaĠiile prevăzute la Capitolului C, punctul 1 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. punctul 1 atunci când animalele au fost puse sub observaĠie clinică; raportul 999/2001, cu amendamentele ulterioare, cu respectarea măsurilor de de notificare a suspiciunii de scrapie se transmite imediat de către DSVSA prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om: pe fax la ANSVSA; fiúa de observaĠie clinică se trimite ulterior, odată cu i. în spaĠii special amenajate în abatoare autorizate sanitar veterinar; raportul de infirmare/ confirmare a suspiciunii la ANSVSA; ii. în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST ;

4. SituaĠia supravegherii pasive, inclusiv rezultatele testelor efectuate la ovinele/caprinele suspecte de scrapie se transmit prin raport lunar de către DSVSA la ANSVSA; 5. LNR-EST transmite ANSVSA un raport lunar privind rezultatele testelor efectuate în cadrul supravegherii pasive a EST; 6. În cazul în care se suspicionează doar scrapie, capul de la ovinele sau caprinele suspecte se transmite direct la LNR-EST din cadrul IDSA pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, prin grija DSVSA în raza căreia a apărut acea suspiciune; 7. În cazul în care se suspectează úi alte boli decât scrapia, fără a exclude prelevarea de probe complexe pentru stabilirea diagnosticului diferenĠial, atunci capul animalului se va trimite la LM-EST din cadrul LSVSA, unde se prelevează creierul în vederea examinării pentru rabie úi alte boli cu semne clinice asemănătoare EST úi obligatoriu pentru EST prin test rapid, urmând ca proba respectivă să fie trimisă, indiferent de rezultatele investigaĠiilor efectuate, obligatoriu la LNR-EST din cadrul IDSA pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de EST. 8. De la toate ovinele/caprinele care prezintă semne clinice nervoase, la care după maxim 15 zile de observaĠie clinică, semnele clinice nervoase persită chiar úi după aplicarea unui tratament simptomatic, acestea se sacrifică, se prelevează capul în întregime úi se trimite la LNR-EST sau după caz la LMEST din cadrul LSVSA în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST úi/sau alte boli cu simptomatologie nervoasă, urmată de trimiterea probelor respective la LNR-EST din cadrul IDSA pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB . 9. În cazul în care medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial zonal suspectează o infecĠie cu scrapie (fie imediat, fie după o perioadă de observaĠie clinică), DSVSA judeĠeană úi a municipiului Bucureúti aplică fără întârziere măsurile prevăzute la art.12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001. 10. Raportul de infirmare sau de confirmare a suspiciunii de scrapie, după caz, se emite de DSVSA în baza buletinului de analiză eliberat de LNR- EST úi se transmite pe fax la ANSVSA. 11. În cazul infirmării infecĠiei prionice aplicarea măsurilor dispuse conform art.12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, prevăzute la punctul 9, încetează. 12. În cazul confirmării scrapiei, se aplică măsurile, conform prevederilor art.13 úi Anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

iii. în spaĠii destinate prelevării de probe din incinta unităĠilor de procesare categoria 1, unităĠilor intermediare categoria 1 úi de incinerare care recepĠionează cadavre categoria 1, în baza art. 4 alin.(3) din Hotărârea Guvernului nr. 1210/2005. 3. Prelevarea probelor de creier se efectuează astfel încât să se evite reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce priveúte originea, vârsta, rasa, tipul de producĠie sau orice alte caracteristici. Probele prelevate trebuie să fie reprezentative pentru fiecare regiune úi sezon. Eúantionarea multiplă în aceeaúi turmă trebuie evitată pe cât posibil, conform instrucĠiunilor ANSVSA. 4. Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare úi în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie úi se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerinĠele de testare privind vârsta, precizate la punctul 1. 5. Prelevarea úi testarea probelor de creier de la ovine úi caprine care nu îndeplinesc cerinĠele de testare privind vârstă, se efectuează numai la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuaiala acestuia. 6. De la ovinele úi caprinele în vârstă de peste 18 luni, din grupele Ġintă supuse testării pentru EST, cu excepĠia ovinelor úi caprinelor încadrate în grupa Ġintă “suspecte de EST” înscrise la pct. 7 din prezenta coloană, se prelevează obligatoriu trunchiul cerebral, iar în cazul unui rezultat pozitiv la analiza rapidă se prelevează obligatoriu cerebel, cortex cerebral, măduvă rahidiană din regiunea cervicală úi limfonoduri retrofaringiene în vederea transmiterii la LNR-EST pentru efectuarea testelor de confirmare úi discriminare a suúelor. 7. De la toate ovinele úi caprinele încadrate în grupa Ġintă “suspecte de EST”, indiferent de vârstă, precum úi de la toate ovinele úi caprinele în vârstă de peste 18 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, se prelevează úi se trimite capul nedeschis de la animalele suspecte úi creierul integral, în cazul animalelor ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, la LSVSA sau după caz la LNR-EST, în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST. 8. De la animalele moarte, precum úi de la animalele sacrificate úi confiscate în abator sau în diverse exploataĠii, probele de creier vor fi procesate prin test rapid, cu respectarea punctului 16 de mai jos úi histologic, după caz, în funcĠie de prezenĠa altor leziuni macroscopice, cu aplicarea de metode de colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim s.a., după caz, conform precizărilor LNR-EST din cadrul IDSA. Probele cu rezultat pozitiv/neconcludent la test rapid úi/sau cu rezultat histologic pozitiv se vor trimite la LNR-EST din cadrul IDSA. 9. În cazul confirmării oficiale a EST la ovine sau caprine, se aplică cât

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

mai repede posibil măsurile de eradicare prevăzute la art. 13 úi anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Ancheta epidemiologică trebuie să identifice úi să cuprindă obligatoriu toate aspectele prevăzute la capitolul B, punctul 1, litera b din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. În cazul în care prezenĠa ESB nu poate fi exclusă pe baza rezultatelor testului circular efectuat în conformitate cu procedura prevăzută în anexa X capitolul C partea a-3-a, punctul 3.2 litera (c), DSVSA adoptă măsurile de eradicare prevăzute la capitolul B, punctul 2.2.1 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. În cazul confirmării scrapiei, DSVSA pot adopta fie opĠiunea 1 prezentată la litera (b), fie opĠiunea 2 prezentată la litera (c), fie opĠiunea 3 prezentată la litera (d) din măsurile de eradicare prevăzute la capitolul B, punctul 2.2.2 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, numai după primirea buletinului de analiză emis de LNR-EST prin care se confirmă scrapie clasică, în conformitate cu procedura stabilită în anexa X capitolul C, partea a -3-a punctul 3.2 litera (c), cu informarea scrisă a ANSVSA. În cazurile în care este confirmată prezenĠa scrapiei atipice, DSVSA pot adopta măsurile de eradicare prevăzute la capitolul B, punctul 2.2.3 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Animalele de peste 18 luni sau animalele cărora le-au ieúit mai mult de doi incisivi permanenĠi în gingie la care s-a confirmat scrapie úi care sunt ucise pentru distrugere în conformitate cu dispoziĠiile din anexa VII punctul 2.2.2 , Optiunea 1 prezentată la litera (b) sunt testate prin selectarea unui eúantion simplu aleatoriu, în conformitate cu nivelurile eúantioanelor stabilite în capitolul A, partea II, punctul 5 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic úi vaccinuri úi a prevederilor capitolul C, punctul 3.2 litera b) din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea úi transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul scrapiei, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, conform prevederilor Capitolului I din Norma sanitară veterinară, aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. Procesarea úi examinarea probelor de creier pentru EST se realizează în

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

exclusivitate în cadrul reĠelei naĠionale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA ale DSVSA, coordonate tehnic de LNR-EST din cadrul IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA. Confirmarea diagnosticului, inclusiv discrimnarea suúelor responsabile de infecĠiile prionice, se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA. Genotiparea tuturor ovinelor la care s-a confirmat scrapie clasică de LNR-EST, conform capitolului A, Partea II, pct. 8.1 din anexa III la Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Genotiparea tuturor ovinelor la care s-a confirmat scrapie atipică de LNR-EST pentru codonul 141. Genotiparea aleatorie obligatorie a unui eúantion naĠional minim de 600 de probe prelevate de la ovine prin selecĠie, conform Capitolul A, Partea II, pct. 8.2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Prelevarea probelor se efectuează Ġinând cont de vârsta, rasa, tipul de producĠie de la ovinele sacrificate pentru consumul uman, ovinele moarte úi ovinele vii, conform instrucĠiunilor úi Ġintelor transmise de ANSVSA. Genotiparea ovinelor din turma infectată (focar), în situaĠia în care se adoptă măsurile de eradicare din Capitolul B, pct. 2 .2 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. În cazul în care se adoptă optiunea 2, prezentată la litera (c), prevăzută la capitolul B, punctul 2.2.2 din anexa VII la Regulamentul CE nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, în vederea genotipării se prelevează probe de sânge pe EDTA pentru ovinele vii úi probe de creier pentru ovinele la care s-a confirmat scarpie de LNR-EST úi pentru ovinele moarte. Genotiparea se realizează de către Biroul de Biologie Moleculară úi Organisme Modificate Genetic din cadrul IDSA. DSVSA pun în aplicare un sistem de verificare a datelor prin care să se asigure că nu sunt omise animale eligibile, ca vârstă pentru testare, de la prelevare. DSVSA trebuie să urmărească, prin programele proprii de monitorizare, să se preleveaze obligatoriu probe de creier provenite de la ovinele úi caprinele în vârstă de peste 18 luni din exploataĠiile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar cu peste 100 de animale úi exploataĠiile unde nu au fost depistate niciodată cazuri de scrapie, pe parcursul mai multor ani consecutivi de eúantionare. DSVSA realizează numărul de teste stabilit de ANSVSA în baza populaĠiei de ovine úi caprine existentă în fiecare judeĠ în vederea îndeplinirii planul cifric privind numărul de teste programate a fi efectuate în anul 2014 pentru supravegherea EST.

PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medicii veterinari care observă ovine sau caprine care prezintă semne clinice nervoase sau tulburări de comportament au obligaĠia anunĠării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA. 2. În mod similar, într-un abator medicul veterinar oficial care examinează antemortem un animal cu semne nervoase trebuie să anunĠe DSVSA úi să reĠină, după caz animalul viu sau în cazul sacrificării toate părĠile corpului animalului până ce DSVSA judeĠeană decide autorizarea distrugerii sau ridicarea restricĠiilor. 3. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA úi/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi prelevează capul animalelor suspecte de EST úi transmit probele la LM-EST din cadrul LSVSA úi prin grija LSVSA la LNR-EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor specifice de laborator.

PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau după caz medicul veterinar oficial prelevează probe de la ovinele úi caprinele din grupele Ġintă. 2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinĠă cu respectarea prevederilor Capitolului I din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008, numai de medicii veterinari instruiĠi de personalul abilitat din cadrul LSVSA. 3. Medicul veterinar oficial sau după caz, medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligaĠia completării, verificării, semnării úi parafării formularului tipizat “Tabel nota de însoĠire a probelor”, stabilit de LNR-EST, care însoĠeúte probele prelevate la LSVSA úi/sau după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA pentru testare, astfel încât datele înscrise să corespundă realităĠii, iar vârsta animalului să corespundă cu cea din BND. 4. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit operează în baza de date evenimentul suferit de animal úi transmite formularul de declarare evenimente F3 împreună cu Tabel notă de însoĠire a probelor la laborator. AcĠiunile de completare, eliberare úi înregistare în baza naĠională de date a formularului F3 se vor face concomitent úi anterior trimiterii probei în laborator. 5. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligaĠia respectării legislaĠiei privind identificarea úi înregistrarea ovinelor úi caprinelor, nefiindu-i permisă emiterea de documente de miúcare úi operarea evenimentelor în baza naĠională de date decât pentru animale care se regăsesc staĠionare în exploataĠii aflate pe raza în care are competenĠe să-úi desfăúoare activitatea. 6. Medicul veterinar oficial zonal împreună cu reprezentanĠi din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică. 7. Probele prelevate de la ovinele supuse testării pentru scrapie vor intra în lucru în laborator numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerinĠe: a) probele provin de la ovine/caprine identificate úi înregistrate în baza naĠională de date; b) probele prelevate din explotaĠiile non-profesionale de animale sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoĠire a probelor la laborator úi formularul de declarare evenimente F3 prin care se atestă evenimentul suferit úi operarea evenimentului în baza naĠională de date; c) probele prelevate din exploataĠiile comerciale de animale sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoĠire a probelor la laborator úi formularul de declarare evenimente F3,

printat de pe staĠia de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit úi operarea evenimentului în baza naĠională de date; d) probele prelevate de la animalele sacrificate în abatoare sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoĠire a probelor la laborator úi copiii ale formularului/documentului de miúcare úi de formularul de consemnare F6, printat de pe staĠia de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit úi operarea evenimentului în baza naĠională de date. 8. Examinarea probelor se realizează numai la LSVSA úi/ sau după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pe baza arondării stabilite de ANSVSA. 9. Medicul veterinar oficial zonal împreună cu reprezentanĠi din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică. 10. Personalul de la recepĠia probelor din cadrul LSVSA judeĠene úi IDSA au obligaĠia verificării îndeplinirii cerinĠelor stabilite la punctul 7 úi concordanĠei datelor înscrise pe documentele precizate la punctul 7, înainte de a permite intrarea probelor în lucru. Probele nu vor intra în lucru până când nu sunt îndeplinite toate cerinĠelor punctului 7. B. INSPECğIA ANIMALELOR ABATORIZATE I. ANIMALE VII

II. CARNE úi ORGANE

1. se examinează ante- úi post-mortem. 2. se prelezează probe de la ovinele úi/sau caprinele eligibile ca vârstă pentru testare; 3. până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării úi investigaĠiei pentru ESB nu se va utiliza pentru consum úi nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice úi a medicamentelor PRECIZĂRI EXECUğIE 1. medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

1. Examinarea carcaselor se efectuează în unităĠi de tăiere autorizate sanitarveterinar, de către medici veterinari oficiali.

PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA úi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA. C. Notificarea în cazul suspiciunii úi/sau confirmării bolii se realizează conform Animalele vii se izolează úi exploataĠia se pune sub resticĠie privind prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi miúcarea în úi dinspre exploataĠie până la aflarea diagnosticului realizat de completările ulterioare. către LNR-EST. Carnea, organele úi subprodusele se confiscă aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare úi ale Regulamentului (CE) nr.1069/2009. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

5.3. Programul României pentru creúterea rezistenĠei ovinelor la EST pentru anul 2014 Scop: a) evaluarea incidenĠei genotipurilor ovinelor sensibile la EST úi implicit susceptibile de a dezvolta boli prionice si eliminarea acestora din efectiv; b) constituirea unei populaĠii initiale de ovine cu genotip cunoscut, rezistente la scrapie, în vederea eradicării acestei boli; c) creúterea frecvenĠa alelei ARR în cadrul efectivelor participante, reducând, în acelaúi timp, prevalenĠa alelelor a căror contribuĠie la susceptibilitatea la EST a fost demonstrată.

Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale, exploataĠiile comerciale de creútere a ovinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE de tip screening CONDUITA DE EXECUğIE Programul de creútere a rezistenĠei ovinelor la EST face parte din programul de monitorizare, control úi eradicare a EST la rumegătoarele mici. Programul urmăreúte constituirea unei populaĠii iniĠiale de ovine din rasele Karakul, ğigaie, ğurcană úi Merinos cu genotip cunoscut, rezistente la scrapie, în vederea creúterii frecvenĠei haplotipului ARR în cadrul efectivului ovin din aceste rase, reducând, în acelaúi timp, prevalenĠa haplotipurilor despre care s-a demonstrat că determina sensibilitate la scrapie. Acest program de genotipare a ovinelor úi de determinare a susceptibilităĠii la scrapie permite aplicarea unei strategii de eradicare a scrapiei prin selectarea animalelor rezistente genetic, respectiv a berbecilor de reproducĠie, în strânsă legătură cu programul naĠional de control al bolii úi creearea fermelor de reproducĠie în care să fie folosiĠi la montă numai berbecii rezistenĠi genetic la scrapie. PRECIZĂRI TEHNICE 1. Programul urmăreúte examinarea unui număr suficient de probe prelevate de la berbecii de reproducĠie din rasele Merinos,ğigaie, ğurcană úi Karakul, crescuĠi în exploataĠii aflate pe teritoriul României pentru determinarea genotipului lor în relaĠie cu rezistenĠa la EST; 2. DSVSA realizează o verificare iniĠială a statusului sanitar veterinar al exploataĠiilor care participă la program pe baza istoricului bolilor anterioare úi a inspecĠiilor clinice úi testelor specifice de laborator, unde este cazul. 3. Berbecii pentru reproducere din rasele Karakul, ğigaie,ğurcană úi Merinos care participă la program vor fi supuúi unui test de genotipare pentru identificarea genotipul, cu respectarea cerinĠelor minime prevăzute la Capitolul B, Partea 2, pct. 2 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 4. ANSVSA, în urma unei solicitări scrise a DSVSA, poate acorda derogări de la cerinĠele stabilite la Capitolul B, Partea 2, pct. 2 lit. (c) úi (d) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare în scopul protejării raselor úi caracteristicilor de producĠie. 5. Recunoaúterea rezistenĠei la scrapie a efectivelor de ovine din rasele Karakul, ğigaie,ğurcană úi Merinos se acordă numai pentru efectivele participante în program úi care îndeplinesc cerinĠele acestuia úi se acordă pentru nivelul reprezentat de efective ale căror descendenĠi provin exclusiv din berbeci cu genotipul ARR/ARR, conform prevederilor Capitolul B, Partea 3, pct. 1, litera (b) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 6. DSVSA realizează certificarea berbercilor participanĠi la program care au fost supuúi unui test de genotipare prin alocarea unui număr de identificare individual, în baza instrucĠiunilor transmise de ANSVSA. 7. Selectarea berbecilor pentru reproducere din rasele Karakul, ğigaie,ğurcană úi Merinos pentru testele de genotipare se va face în baza instrucĠiunilor transmise de ANSVSA prin nota de serviciu. 8. Genotiparea úi studiile de epidemiologie moleculară vor fi efectuate în Biroul de Biologie Moleculară úi Organisme Modificate Genetic din cadrul IDSA din cadrul Institutului de Diagnostic úi Sănătate Animală úi în alte laboratoare din cadrul LSVSA, acreditate úi desemnate de ANSVSA; 9. Prelevarea probelor de sânge integral se face în condiĠii speciale, cu sistem vacutainer ce conĠine EDTA ca anticoagulant. Tubul úi acul de prelevare sunt utilizate individual, pentru fiecare animal. Nu este recomandată prelevarea pe alte tipuri de substanĠă anticoagulantă - heparină, deoarece aceasta inhibă reacĠiile enzimatice ulterioare;

10. Ambalarea probelor de sânge integral se face în suporturi dedicate - suport tuburi vacutainer, cu respectarea ordinii din tabelul de prelevare; 11. Identificarea probelor de sânge integral se realizează cu ajutorul numărului de crotalie a animalului de la care se prelevă proba, număr care se regăseúte úi în tabelul nominal anexat la nota de însoĠire a probelor. Pentru uúurinĠă, numărul de pe tubul de prelevare poate fi cel atribuit numărului curent din tabelul nominal anexat la nota de însoĠire a probelor; 12. Pe nota de însoĠire se înscriu atât data, cât úi ora prelevării, cât úi codul de identificare al animalului, rasa, sexul úi vârsta animalului pentru a se putea face o statistica pe baza rezultatelor (pe rase, sexe etc.). 13. Transportul probelor de sânge integral se face într-un timp cât mai scurt, pentru a fi posibilă extracĠia în condiĠii optime a ADN-ului genomic, la temperaturi de refrigerare; 14. După prelevare, probele se păstrează în condiĠii de refrigerare, la o temperatură cuprinsă între 2-8°C, pentru maximum 12 ore până la procesarea acestora. Acest interval cuprinde inclusiv timpul necesar pentru transportul probelor către laborator; 15. dacă intervalul de timp este mai mare de 12 ore, probele se păstrează la temperaturi de congelare, până la procesarea acestora, inclusiv intervalul de timp necesar pentru transportul probelor către laborator. 16. DSVSA transmit ANSVSA un raport privind cerinĠele prevăzute la Capitolul B, Partea 1, pct. 2 lit. (a) úi (b) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. LNR-EST transmite la ANSVSA un raport privind cerinĠele prevăzute la Capitolul B, Partea 1, pct. 2 lit. (c) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001. 17. DSVSA realizează inspecĠii periodice sau inopinate în exploataĠiile participante la program si sancĠionează nerespectarea implementării programului, pe teritoriul judeĠului. 18. DSVSA organizeze campanii de informare adresate medicilor veterinari, asociaĠiilor de crescători úi altor instituĠii cu atributii în implementarea programului cu privire la obiectivele, conĠinutul úi măsurile prevăzute în acesta. 19. DSVSA furnizează la cerere informaĠii relevante crescătorilor de ovine interesaĠi în achiziĠionarea de ovine de un genotip rezistent la scrapie. 20. DSVSA supraveghează aplicarea corespunzătoare a măsurilor stabilite în program după aflarea rezultatului testului de genotipare în cadrul exploataĠiilor participante la program prin efectuarea de inspectii regulate (la fiecare 4 luni), precum úi inspecĠii neaúteptate. PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi prelevează probe de sânge integral de la berbecii de reproducĠie din rasele Karakul ,Tigaie, ğurcană, Merinos crescuĠi în exploataĠii aflate pe teritoriul României, conform instrucĠiunilor ANSVSA. 2. Medicii veterinari oficiali zonali realizează o verificare iniĠială a statusului sanitar veterinar al exploataĠiilor care participă la program. 5.4. Boala cronică cahectizantă a cervideelor (BCCC) úi EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate Scop: Supravegherea cervidelor pentru BCCC úi a EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate I. Supraveghere pasivă CONDUITA DE EXECUğIE 1. Supraveghere úi/sau monitorizare conform Deciziei 2007/182/CE a Comisiei din 19 martie 2007 privind un studiu asupra bolii cronice caúectizante a cervidelor; 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii. PRECIZĂRI TEHNICE

II. Supraveghere activă CONDUITA DE EXECUğIE 1. Supraveghere prin examene de laborator; 2. Supraveghere úi/sau monitorizare conform Deciziei 2007/182/CE, pentru bovidee, cervide úi alte rumegătoare aflate în mediu silvatic sau în captivitate; 3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la cervidele din grupele Ġintă, tipul testului rapid si rezultatele testelor, transmise de către DSVSA. PRECIZĂRI TEHNICE

1. Prelevarea probelor provenite de la cervide cu semne 1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaĠii special amenajate în abatoarele autorizate sau clinice úi transmiterea la LNR, pentru a fi supuse în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau la nivelul fondurilor de vânătoare, cu examinărilor specifice, conform prevederilor capitolul respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecĠioase de la animale la om; C, punctul 3 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 2. „Specia-Ġintă” este reprezentată de cerbul roúu (Cervus elaphus) sălbatic úi de crescătorie; 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 3. Se prelevează probele de creier provenite de la toate cervidele în vârstă de peste 18 luni din grupele Ġintă: a) cervidee sănătoase vânate; b) cervidee sănătoase sacrificate în abatoare; c) cervidee care prezintă semne clinice sau de boală; d) cervidee rănite sau ucise pe úosele; e) cervidee moarte/ucise. conform prevederilor Deciziei 2007/182/CE; 4. Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare úi în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie úi se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerinĠele de testare privind vârsta. 5. Prelevarea úi testarea probelor de creier de la cervidele care nu îndeplinesc cerinĠele de testare privind vârstă, se efectuează numai la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuaiala acestuia. 6. În cazul obĠinerii unui rezultat pozitiv la testul rapid realizat la cervidele din grupele Ġintă, se trimite proba la LNR-EST din carul IDSA în vederea confirmării/ infirmării rezultatului; 7. În cazul obĠinerii unui rezultat pozitiv la testul rapid realizat la cervidele din grupele Ġintă se transmite pe faxul ANSVSA raportul de notificare a suspiciunii de BCCC; Toate părĠile corpului unui cervideu declarat pozitiv la testul rapid, inclusiv pielea, sunt distruse direct în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009; 8. Pentru fiecare caz pozitiv de EST la cervide se determină genotipul proteinei prion pe probe de creier. Genotiparea se realizează de Serviciul de biologie moleculară úi organisme modificate genetic din cadrul IDSA. 9. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea úi transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul BCCC, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, conform prevederilor Capitolului I din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 10. Procesarea úi examinarea probelor de creier pentru EST la cervide úi alte specii de rumegătoare mici sălbatice, se realizează în cadrul reĠelei naĠionale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA ale DSVSA, coordonate tehnic de LNR pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile din cadrul IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA. 11. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic úi vaccinuri úi a cerinĠelor specificate în capitolul C, punctul 4 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 12. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA, aplicându-se prevederile Deciziei 2007/182/CE úi ale Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu

PRECIZĂRI EXECUğIE Orice persoană care observă cervide cu comportament anormal úi/sau tulburări locomotorii úi/sau o stare generală proastă are obligaĠia anunĠării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

INSPECğIA ANIMALELOR ABATORIZATE I. ANIMALE VII -se examinează ante úi post-mortem. -se prelezează probe de la cervidele eligibile ca vârstă pentru testare; -până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării úi investigaĠiei pentru BCCC nu se va utiliza pentru consum úi nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice úi a medicamentelor; PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

amendamentele ulterioare. 13. Până la obĠinerea unui rezultat negativ la testul rapid, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării úi testării pentru EST nu intră în lanĠul alimentar comercial úi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice úi medicamentelor. PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA prelevează probe de la cervidele din grupele Ġintă. 2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinĠă cu respectarea prevederilor Capitolului I din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008, numai de medicii veterinari instruiĠi de personalul abilitat din cadrul LSVSA. 3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA, úi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA. 4. Responsabilul ESB/ EST din cadrul DSVSA, nominalizat prin decizie a Directorului executiv, transmite pe faxul ANSVSA raportul de notificare a suspiciunii de BCCC. 5. DSVSA informează vânătorul, paznicul de vânătoare sau crescătorul de animale prin mijloace autorizate cu privire la rezultatele testelor rapide/ de confirmare II. CARNE úi ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităĠi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali. În caz de suspiciune/confirmare carnea, organele úi subprodusele se confiscă úi se distrug, aplicânduse prevederile Deciziei 2007/182/CE, ale Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, úi ale Regulamentului (CE) nr.1069/2009.

PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA úi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

6.FEBRĂ AFTOASĂ Scop: menĠinerea statutului de Ġară oficial liberă de febră aftoasă, fără vaccinare Grupa de animale Ġintă - animale din specii receptive, domestice úi sălbatice. România are statut liber de febra aftoasă fără vaccinare. Este interzis importul de animale vii si produse ale acestora provenite din tari ce nu au statut de indemnitate fara vaccinare. Inspectarea periodică a zonelor recunoscute cu risc crescut de contaminare (graniĠele României cu Ġările terĠe, târguri de animale vii, expoziĠii, porturi, aeroporturi). I. Supravegherea în exploataĠiile non-profesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă

1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă

Are ca scop identificarea úi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de febră aftoasă. În cazul în care România se va afla în situaĠia unui risc epidemiologic în relaĠie cu Ġări sau zone vecine, ANSVSA va dispune implementarea de inspecĠii clinice úi testări serologice în acest scop. Supravegherea activă

Are ca scop identificarea úi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit febrei aftoase. În cazul în care România se va afla în situaĠia unui risc epidemiologic în relaĠie cu Ġări sau zone vecine, ANSVSA va dispune implementarea de inspecĠii clinice úi testări serologice în acest scop. Supravegherea activă

a) serologic - pentru supravegherea transfrontalieră, pe zona de vecinătate cu Ġări terĠe, în scopul menĠinerii capabilităĠii de diagnostic a LNR, prelevarea de probe de sânge de la specia ovină, odată pe an - în trimestrul IV, după revenirea din transhumanĠă sau în trimestrul I.. Va fi examinat un număr maxim de 400 probe ser sanguin, defalcat în mod egal între judeĠele aflate la graniĠa cu Ġările terĠe. În cadrul acestor judeĠe, probele de sânge vor fi recoltate din efectivele aflate în localităĠi de frontieră. Aceste probe vor fi recoltate cu prioritate din efectivele cu evoluĠie masală a úchiopăturilor sau acolo unde se înregistrează o mortalitate ridicată la tineret, iar simptomatologia respectivă va fi menĠionată în adresa de însoĠire a probelor. b. virusologic - în caz de suspiciune clinică úi/sau de laborator se execută la animalele domestice úi sălbatice receptive conform Manualului pentru Teste de Diagnostic úi Vaccinuri al OIE úi Manualului de Diagnostic pentru Febra Aftoasă 2. PRECIZĂRI EXECUğIE 2. PRECIZĂRI EXECUğIE a) fermierii úi muncitorii implicaĠi zilnic în relaĠia cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare úi medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi raportează cazurile de morbiditate úi mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni. b) supravegherea serologică se realizează prin teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor structurale ale virusurilor febrei aftoase - serotipurile O, A úi Asia 1 sau teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor nestructurale ale virusurilor febrei aftoase. Probele cu rezultat pozitiv sau dubios se retestează úi se supun testelor de virusneutralizare. Rezultatul acestora va fi interpretat în conformitate cu definiĠia cazului de infecĠie cu virus al febrei aftoase din Codul de Sănătate al Animalelor Terestre (capitolul 8.5., articolul 8.5.1.) c) diagnosticul se realizează în cadrul LNR-IDSA pe probe recoltate în conformitate cu prevederile Manualului OperaĠional pentru febra aftoasă. Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se face în conformitate cu prevederile Manualului pentru Teste de Diagnostic úi Vaccinuri al OMSA/2009 úi ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase.

a) fermierii úi muncitorii implicaĠi zilnic în relaĠia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi raportează cazurile de morbiditate úi mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni. b) supravegherea serologică se realizează prin teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor structurale ale virusurilor febrei aftoase serotipurile O, A úi Asia 1 sau teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor nestructurale ale virusurilor febrei aftoase. Probele cu rezultat pozitiv sau dubios se retestează úi se supun testelor de virusneutralizare. Rezultatul acestora va fi interpretat în conformitate cu definiĠia cazului de infecĠie cu virus al febrei aftoase din Codul de Sănătate al Animalelor Terestre (capitolul 8.5., articolul 8.5.1.) c) diagnosticul se realizează în cadrul LNR-IDSA pe probe recoltate în conformitate cu prevederile Manualului OperaĠional pentru febra aftoasă. Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se face în conformitate cu prevederile Manualului pentru Teste de Diagnostic úi Vaccinuri al OMSA/2009 úi ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 113/2007.

În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în Manualul operaĠional úi în Planul de ContingenĠă pentru febra aftoasă, aprobat prin Decizia 2007/18/EC a Comisiei din 22 decembrie 2006. În conformitate cu definiĠia cazului de infecĠie cu virus al febrei aftoase din Codul de Sănătate al Animalelor Terestre (capitolul 8.5., articolul 8.5.1.), diagnosticul de laborator úi respectiv confirmarea unei suspiciuni se realizează prin: - izolarea pe culturi celulare úi identificarea virusului (RT PCR úi detecĠia de antigen prin ELISA); - detecĠia de antigen viral prin ELISA úi detecĠia de genom viral prin RT – PCR în corelare cu date clinice úi epidemiologice relevante; - detecĠia de anticorpi prin ELISA faĠă de proteinele structurale úi nestructurale ale virusurilor febrei aftoase în corelare cu date clinice úi epidemiologice relevante. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare 7. TUBERCULOZA BOVINĂ Scop: menĠinerea statusului de exploataĠie oficial indemnă de tuberculoză bovină I. Supravegherea în exploataĠiile non-profesionale A. Testarea bovinelor în exploataĠiile calificate oficial indemne de tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menĠinerea statusului de exploataĠie oficial indemnă de boală: Supraveghere activă 1. Tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an la toate bovinele úi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni. 2. Testarea se efectuează o singură dată în cursul anului, la un interval de maximum 12 luni faĠă de data testării efectuate în anul anterior. 3. ExploataĠia îúi menĠine statusul oficial liber de tuberculoză dacă animalele au reacĠionat negativ la test. 4. Testarea se realizează conform tehnicii de tuberculinare úi interpretare a rezultatelor, prevăzute la pct. 2.2.5. din anexa 2 a Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerĠul intracomunitar cu animale din speciile bovine úi suine, cu modificările úi completările ulterioare. 5. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la tuberculinare 6. Animalele neconcludente la TCS se retestează după deparazitarea internă obligatorie, in prezenta si responsabilitatea medicului veterinar oficial. 7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive úi se elimină obligatoriu din exploataĠie prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la tuberculinare, conform art. 15 alin. (1) din Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naĠionale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei úi leucozei enzootice bovine.

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a bovinelor de lapte, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A A. Testarea bovinelor în exploataĠiile calificate oficial indemne de tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menĠinerea statusului de exploataĠie oficial indemnă de boală: Supraveghere activă 1. Tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an la toate taurinele úi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni. 2. Testarea se efectuează o singură dată în cursul anului, la un interval de maximum 12 luni faĠă de data testării efectuate în anul anterior. 3. ExploataĠia îúi menĠine statusul oficial liber de tuberculoză dacă animalele au reacĠionat negativ la test. 4. Testarea se realizează conform tehnicii de tuberculinare úi interpretare a rezultatelor, prevăzute la pct. 2.2.5. din anexa nr. 2 la Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 5. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la tuberculinare . 6. 6. Animalele neconcludente la TCS se retestează după deparazitarea internă obligatorie ,in prezenta si responsabilitatea medicului veterinar oficial . 7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive úi se elimină obligatoriu din exploataĠie prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la tuberculinare, conform art. 15 alin. (1) al Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 104/2005. 8. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să

se execute înaintea acĠiunilor imunoprofilactice. 9. La execuĠie se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat. 10. Este necesară deparazitarea profilactică a animalelor 11. Se vor tuberculina úi caprinele care sunt crescute în exploataĠiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secĠiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004. 12. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum úi a instrumentarului de lucru defect. 13. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică: a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: glucocorticoizi; b) animalele aflate în ultima lună de gestaĠie úi cele în primele 30 de zile după fătare; c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenĠă. B. Testarea bovinelor în exploataĠiile cu status suspendat, în urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau 2 rezultate neconcludente la testele menĠionate la lit. A pct. 1, sau în abator: 1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau 2 rezultate neconcludente la testele menĠionate la lit. A, pct. 1, sau în abator se suspendă statusul de exploataĠie oficial indemnă de tuberculoză úi se aplică prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare, ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 49/2010 úi ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004 . 2. Medicul veterinar oficial elaborează úi controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situaĠiei. 3. Dacă prezenĠa tuberculozei nu este confirmată, suspendarea statusului de exploataĠie oficial indemnă de tuberculoză poate fi ridicată în urma unei testări prin TCS, a tuturor animalelor în vârsta de peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, efectuată la cel puĠin 42 de zile după îndepărtarea animalului/lor care au reacĠionat pozitiv, conform pct. 3A din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerĠul intracomunitar cu animale din speciile bovine úi suine aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA. C. Testarea bovinelor în exploataĠiile cu status retras: acele exploataĠii oficial libere C. Testarea bovinelor în exploataĠiile cu status retras, acea exploataĠie de tuberculoză în care bovinele cu reacĠie pozitivă la testul alergic, au fost eliminate, oficial liberă de tuberculoză în care bovinele cu reacĠie pozitivă la testul

8. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acĠiunilor imunoprofilactice. 9. La execuĠie se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat. 10. Este necesară deparazitarea profilactică a animalelor. 11. Se vor tuberculina úi caprinele care sunt crescute în exploataĠiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secĠiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004. 12. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum úi a instrumentarului de lucru defect. 13. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică: a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: glucocorticoizi; b) animalele aflate în ultima lună de gestaĠie úi cele în primele 30 de zile după fătare; c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenĠă. B. Testarea bovinelor în exploataĠiile cu status suspendat, în urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau 2 rezultate neconcludente la testele menĠionate la lit. A pct. 1, sau în abator: 1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau 2 rezultate neconcludente la testele menĠionate la lit. A, pct. 1, sau în abator se suspendă statusul de exploataĠie oficial indemnă de tuberculoză úi se aplică prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare, ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 49/2010 úi ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004. 2. Medicul veterinar oficial elaborează úi controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situaĠiei. 3. Dacă prezenĠa tuberculozei nu este confirmată, suspendarea statusului de exploataĠie oficial indemnă de tuberculoză poate fi ridicată în urma unei testări prin TCS, a tuturor animalelor în vârsta de peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, efectuată la cel puĠin 42 de zile după îndepărtarea animalului/lor care au reacĠionat pozitiv, conform pct. 3A din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerĠul intracomunitar cu animale din speciile bovine úi suine aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.

iar examenele de abator úi laborator au confirmat tuberculoza: 1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al unei exploataĠii trebuie sa rămână anulat până ce sunt efectuate curăĠarea úi dezinfecĠia incintelor úi a ustensilelor iar toate animalele de vârsta mai mare de 6 săptămâni au reacĠionat negativ la ultimele două teste consecutive de tuberculinare, primul efectuat TCS nu mai devreme de 60 de zile, iar cel de-al doilea la nu mai puĠin de 4 luni úi nu mai mult de 12 luni de la eliminarea ultimului animal care a reacĠionat pozitiv, conform alin. 3B din anexa 1 a Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare.* 2. În situaĠii concrete (ex.: în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia; în exploataĠii care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare; în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploataĠiile calificate oficial indemne de tuberculoză), ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a creúte gradul de confidenĠă al diagnosticului în relaĠie cu animalele suspecte, cum ar fi (EIAs-JIFN). 3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataĠiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naĠionale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei úi leucozei bovine úi ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 4. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă úi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările úi completările ulterioare. 5. Este interzisă menĠinerea animalelor pozitive în efectiv. 6. Este interzisă miúcarea animalelor pozitive sau a celor din exploataĠiile suspecte ori contaminate către alte exploataĠii, cu excepĠia abatorului. 7. Se retrage statusul de oficial indemnă de tuberculoză al exploataĠiei úi se aplică prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare, úi ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 49/2010. 8. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataĠia, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică úi întocmeúte programul de asanare. 9. Medicul veterinar oficial comunică în scris proprietarului sau deĠinătorului de animale restricĠiile privind circulaĠia animalelor úi condiĠiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea. 10. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea monitorizării cazurilor reagente úi implementarea tuturor măsurilor de stingere a focarului de boală. 11. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau úi EIAs-JIFN se direcĠionează către

alergic, au fost eliminate, iar examenele de abator úi laborator au confirmat tuberculoza: 1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al unei exploataĠii trebuie sa rămână anulat până ce sunt efectuate curăĠarea úi dezinfecĠia incintelor úi a ustensilelor iar toate animalele de vârsta mai mare de 6 săptămâni au reactionat negativ la ultimele doua teste consecutive de tuberculinare, primul efectuat nu mai devreme de 60 de zile, iar cel de-al doilea la nu mai puĠin de 4 luni úi nu mai mult de 12 luni de la eliminarea ultimului animal care a reactionat pozitiv, conform alin. 3B din anexa 1 a Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare.* 2. În situaĠii concrete (ex.: în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia; în exploataĠii care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare; în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploataĠiile calificate oficial indemne de tuberculoză), ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a creúte gradul de confidenĠă al diagnosticului în relaĠie cu animalele suspecte, cum ar fi (EIAs-JIFN). 3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataĠiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naĠionale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei úi leucozei bovine úi ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 4. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 5. Este interzisă menĠinerea animalelor pozitive în efectiv. 6. Este interzisă miúcarea animalelor pozitive sau a celor din exploataĠiile suspecte ori contaminate către alte exploataĠii, cu excepĠia abatorului. 7. Se retrage statusul de oficial indemnă de tuberculoză al exploataĠiei úi se aplică prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare, úi ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 49/2010. 8. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataĠia, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică úi întocmeúte programul de asanare. 9. Medicul veterinar oficial comunică în scris proprietarului sau

abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum úi a examenelor de laborator. 12. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară úi cu aplicarea măsurilor de decontaminare úi protecĠie a mediului. 13. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea úi după caz, cu sprijinul LNR-IDSA.

D. ExploataĠiile contaminate care îndeplinesc condiĠiile prevăzute la pct. B din anexa 4 la Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de tuberculoză bovină. E. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice (EIAs-JIFN). I. 1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevează obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel: a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng úi drept, mandibular stâng úi drept, parotidian stâng úi drept; b) limfonodurile traheobronhice stâng úi drept, mediastinale anterior úi posterior; c) limfonodurile hepatice, iliac intern úi extern, retromamar superior úi inferior úi poplitei; d) porĠiuni de Ġesuturi úi organe: pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară. 2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri úi porĠiunile de Ġesuturi úi organe menĠionate la pct. I. 1 se ambalează separat pe fiecare grup în parte. 3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face conform Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare, prin următoarele examene de laborator: morfopatologic, bacterioscopic, test biologic pe cobai. 4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 105/2005 úi ale

deĠinătorului de animale restricĠiile privind circulaĠia animalelor úi condiĠiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea. 10. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea monitorizării cazurilor reagente úi implementarea tuturor măsurilor de stingere a focarului de boală. 11. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau úi EIAs-JIFN se direcĠionează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum úi a examenelor de laborator; Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară úi cu aplicarea măsurilor de decontaminare úi protecĠie a mediului. 12. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea úi după caz, cu sprijinul LNRIDSA. D. ExploataĠiile contaminate care îndeplinesc condiĠiile prevăzute la pct. B din anexa 4 la Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de tuberculoză bovină. E. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice (EIAs-JIFN). I. 1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevează obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel: a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng úi drept, mandibular stâng úi drept, parotidian stâng úi drept; b) limfonodurile traheobronhice stâng úi drept, mediastinale anterior úi posterior; c) limfonodurile hepatice, iliac intern úi extern, retromamar superior úi inferior úi poplitei; d) porĠiuni de Ġesuturi úi organe: pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară. 2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri úi porĠiunile de Ġesuturi úi organe menĠionate la pct. I. 1 se ambalează separat pe fiecare grup în parte. 3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face conform Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare, prin următoarele examene de laborator: morfopatologic, bacterioscopic, test biologic pe cobai. 4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA. 7. În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză úi Paratuberculoză în vederea tipizării fenotipice úi genetice. 8. În imposibilitatea efectuării examenului cultural se vor trimite Ġesuturi cu leziuni de la bovinele tăiate sau de la cobaii utilizaĠi pentru testul biologic. 9.Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosicului de tuberculoză ce prezintă leziuni ale masei gastro-intestinale vor fi examinate obligatoriu úi pentru paratuberculoză.

5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 105/2005 úi ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA. 7. În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză úi Paratuberculoză în vederea tipizării fenotipice úi genetice. 8. În imposibilitatea efectuării examenului cultural se vor trimite Ġesuturi cu leziuni de la bovinele tăiate sau de la cobaii utilizaĠi pentru testul biologic. II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau úi imunologice care la 9.Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosicului de tuberculoză inspecĠia post-mortem nu prezintă leziuni, se vor recolta următoarele grupe de ce prezintă leziuni ale masei gastro-intestinale vor fi examinate limfonoduri: obligatoriu úi pentru paratuberculoză. a) submaxilar, retrofaringian, bronhic, mediastinal; b) eventual úi cei mezenterici, dacă sunt măriĠi în volum, portali úi retromamari. II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau úi imunologice care la inspecĠia post-mortem nu prezintă leziuni, se vor recolta III. În cazul suspiciunii de tuberculoză în abator la inspecĠia post-mortem, se următoarele grupe de limfonoduri: prelevează probe de organe cu leziuni úi limfonoduri în vederea examinării a) submaxilar, retrofaringian, bronhic, mediastinal; morfopatologice úi bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recolt b) eventual úi cei mezenterici, dacă sunt măriĠi în volum, portali úi prelevează ează porĠiuni de organe cu leziuni úi grupele de limfonoduri aferente. În retromamari. lipsa organelor afectate se prelevează numai limfonoduri cu leziuni.** III. În cazul suspiciunii de tuberculoză în abator la inspecĠia postmortem, se prelevează probe de organe cu leziuni úi limfonoduri în vederea examinării morfopatologice úi bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se prelevează porĠiuni de organe cu leziuni úi grupele de limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se prelevează numai limfonoduri cu leziuni.** III. Supravegherea în exploataĠiile în curs de calificare Supraveghere activă 1. ExploataĠiile care nu au îndeplinit criteriile pentru calificare în urma testelor efectuate în anul 2013 dar care au rezultate negative la tuberculinare, vor fi testate prin TU de 2 ori la interval de 6 luni în vederea calificării exploataĠiilor oficial indemne de tuberculoză conform prevederilor lit. B lit. b) din anexa nr. 4 la Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 49/2010. 2. Calificarea exploataĠiilor oficial indemne de tuberculoză va fi obligatoriu finalizată la data de 31.12.2014. 3. Toate taurinele úi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni din exploataĠiile nou înfiinĠate, atunci când efectivul a fost alcătuit doar din animale originare din exploataĠii calificate oficial indemne de tuberculoză, vor efectua primul test la 60 de zile de la alcătuire iar cel de-al doilea test nu va mai fi solicitat. IV. Testarea bovinelor pentru export sau comerĠ intracomunitar, în vederea asigurării cerinĠelor de certificare Supraveghere pasivă

1. Bovinele destinate comerĠului intracomunitar/exportului în Ġări terĠe sunt testate pentru tuberculoza bovină anterior miúcării, test de premiúcare, în centrele de colectare sau în exploataĠia de origine autorizată pentru comerĠ intracomunitar sau export în Ġări terĠe, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit care a incheiat contract de prestări servicii cu exploataĠia respectivă, sub controlul úi responsabilitatea medicului veterinar oficial, în intervalul de 30 de zile anterior expedierii din exploataĠia de origine, sau în centrul de colectare. 2. În vederea asigurării cerinĠelor de certificare, testul de premiúcare se realizează prin TU. V. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de tineret la îngrăúat Supraveghere pasivă Sunt exceptaĠi de la testul de tuberculinare, cu condiĠia ca aceútia să provină din exploataĠii oficial indemne de tuberculoză, iar autoritatea competentă local să garanteze că masculii pentru îngrăúat nu vor fi folosiĠi pentru reproducĠie úi vor fi trimiúi direct la locul de tăiere. VI. Supravegherea speciilor susceptibile din grădinile zoologice Supraveghere pasivă 1. Testarea prin gamma interferon (EIAs-JIFN) sau tuberculinarea intradermică prin TU a speciilor susceptibile din grădinile zoologice în caz de suspiciune a bolii. 2. Animalele cu rezultate pozitive la testul de tuberculinare se restestează prin gamma interferon (EIAs-JIFN). 3. Animalele cu rezultat pozitiv úi la testul prin gamma interferon (EIAs-JIFN) se izolează úi se scot din circuitul vizitatorilor. 4. Testarea tuturor animalelor din specii susceptibile care au coabitat cu animalul care a obĠinut rezultate pozitive la testele menĠionate la alin. 2. VII. Supravegherea bacteriologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic Supraveghere pasivă Cu ocazia recoltării de trofee, pentru selecĠie úi alte acĠiuni ce sunt prevăzute în Legea nr. 407/2006 a vânătorii úi a protecĠiei fondului cinegetic, cu modificările úi completările ulterioare. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen morfopatologic + microscopic direct+test biologic pe cobai. Suplimentar: examen cultural+tipizare fenotipica+tipizare genetica. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare * Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul úi coordonarea medicului veterinar oficial. ** Examinarea carcaselor úi organelor se efectuează în unităĠi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medicii veterinari oficiali. 8.LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ Scop: eradicarea bolii úi calificarea statusului de sănătate al exploataĠiilor úi atestarea acestora în vederea recunoaúterii statusului de Ġară/zonă oficial indemnă de LEB. I. Supravegherea în exploataĠiile non-profesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a bovinelor de lapte, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A A. Testarea bovinelor în exploataĠiile calificate oficial indemne de LEB, cu atestat de indemnitate, A. Testarea bovinelor în exploataĠiile calificate pentru menĠinerea statusului de exploataĠie oficial indemnă de boală: oficial indemne de LEB, cu atestat de

Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică la bovine úi bubaline se realizează prin ELISA, o dată pe an, la un interval de maximum 12 luni faĠă de data testării efectuate în anul anterior: a) taurii úi bivolii de reproducĠie autorizaĠi; b) toate taurinele úi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni. 2. Examenele serologice se efectuează pe aceleaúi probe care se prelevează pentru bruceloza bovină. 3. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică împuterniciĠi. 4. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucĠiunilor trusei de diagnostic úi recomandărilor LNR-IDSA. 5. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID; dacă există neconcordanĠă între ELISA pozitiv úi ID negativ, confirmarea bolii se face prin prelevare de sânge úi examen prin ID după 30 zile de la prima prelevare. 6. Examenele serologice (ELISA úi/sau ID) se efectuează la LSVSA. 7. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor úi din expertiză reiese că au existat neconformităĠi la prelevare, ambalare, transportul probei/probelor, DSVSA analizează oportunitatea prelevării unei alte probe. 8. Dacă DSVSA aprobă, se prelevează o nouă probă care se examinează la LSVSA úi o contraprobă care se păstrează la acelaúi laborator. După testarea probei úi obĠinerea rezultatului, LSVSA poate trimite contraproba pentru expertiză de analiză la LNR-IDSA din cadrul IDSA. Proba úi contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial úi se sigilează. 9. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză, conform art. 24 lit. b) din Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 104/2005. 10. ExploataĠiile oficial indemne, în care un singur animal a reacĠionat pozitiv la unul din testele la care se face referire în cap. II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare, se consideră contaminate úi intră în regim de asanare prin extracĠie. 11. Se suspendă statusul de sănătate al exploataĠiei úi rămâne suspendat până când: a) toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacĠionat negativ la două testări serologice; b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative úi toate exploataĠiile legate epidemiologic cu exploataĠia contaminată au fost supuse măsurilor stabilite la lit. a), în conformitate cu prevederile cap. II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare.

indemnitate, pentru menĠinerea statusului de exploataĠie oficial indemnă de boală: Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică la bovine úi bubaline se realizează prin ELISA, o dată pe an, la un interval de maximum 12 luni faĠă de data testării efectuate în anul anterior, la: a) taurii úi bivolii de reproducĠie autorizaĠi; b) toate taurinele úi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni. 2. Examenele serologice se efectuează pe aceleaúi probe care se prelevează pentru bruceloza bovină. 3. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică. 4. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucĠiunilor trusei de diagnostic úi recomandărilor LNR-IDSA. 5. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID; dacă există neconcordanĠă între ELISA pozitiv úi ID negativ, confirmarea bolii se face prin prelevare de sânge úi examen prin ID după 30 zile de la prima prelevare. 6. Examenele serologice (ELISA úi/sau ID) se efectuează la LSVSA. 7. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor úi din expertiză reiese că au existat neconformităĠi la prelevare, ambalare, transportul probei/probelor, DSVSA analizează oportunitatea prelevării unei alte probe. 8. Dacă DSVSA aprobă, se prelevează o nouă probă care se examinează la LSVSA úi o contraprobă care se păstrează la acelaúi laborator. După testarea probei úi obĠinerea rezultatului, LSVSA poate trimite contraproba pentru expertiză de analiză la LNR-IDSA. Proba úi contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial úi se sigilează. 9. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în

B. Testarea bovinelor în exploataĠiile cu status retras, supuse asanării prin extracĠie: Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică se realizează la toate animalele în vârsta de peste 12 luni din exploataĠia contaminată de două ori pe an, la un interval de timp de cel puĠin 4 luni úi cel mult 12 luni, la cel puĠin 3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv úi ai descendenĠilor acestuia obtinuĠi după data probabilă a infectarii. 2. Testul ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge. 3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la data înútiinĠării deĠinătorului de animale, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 104/2005. 4. ViĠeii proveniĠi de la vaci reacĠionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare, sub supravegherea autorităĠilor veterinare. 5. DSVSA poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii viĠelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare úi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viĠelul trebuie ca după identificare să rămână în exploataĠie până la vârsta de 24 de luni úi să fie testat în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare.

maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 104/2005. 10. ExploataĠiile oficial indemne, în care un singur animal a reacĠionat pozitiv la unul din testele la care se face referire în cap. II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare, se consideră contaminate úi intră în regim de asanare prin extracĠie. 11. Se suspendă statusul de sănătate al exploataĠiei úi rămâne suspendat până când: a) toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacĠionat negativ la două testări serologice; b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative úi toate exploataĠiile legate epidemiologic cu exploataĠia contaminată au fost supuse măsurilor stabilite la pct. a)., în conformitate cu prevederile cap. II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare. B. Testarea bovinelor în exploataĠiile contaminate, supuse asanării prin extracĠie: Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică se realizează la toate animalele în vârsta de peste 12 luni din exploataĠia contaminată de două ori pe an, la un interval de timp de cel puĠin 4 luni úi cel mult 12 luni, la cel puĠin 3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv úi ai descendenĠilor acestuia obtinuĠi după data probabilă a infectarii. 2. Testul ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge. 3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la data înútiinĠării deĠinătorului de animale, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 104/2005.

4. ViĠeii proveniĠi de la vaci reacĠionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare, sub supravegherea autorităĠilor veterinare. 5. DSVSA poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii viĠelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare úi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viĠelul trebuie ca după identificare să rămână în exploataĠie până la vârsta de 24 de luni úi să fie testat în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 6. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataĠiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 104/2005 úi ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 7. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotârârii Guvernului nr. 1214/2009, cu modificările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 8. ExploataĠiile în care toate animalele în vârsta de peste de 12 luni prezintă reacĠii negative la cele două teste efectuate, conform prevederilor de la pct. 1 îúi redobândesc statusul oficial indemn de LEB, conform prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 49/2010. C. ExploataĠiile contaminate care îndeplinesc condiĠiile prevăzute la pct. A din anexa 1 la Ordinul C. ExploataĠiile contaminate care îndeplinesc preúedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de LEB. condiĠiile prevăzute la pct. A din anexa 1 la Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de LEB.

6. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataĠiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 104/2005 úi ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 7. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotârârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea úi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 8. ExploataĠiile în care toate animalele în vârsta de peste 12 luni prezintă reacĠii negative la cele două teste efectuate, confrom prevederilor de la pct. 1 îúi redobândesc statusul oficial indemn de l LEB, conform prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

D. InspecĠia în abator a animalelor vii: 1. În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se prelevează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor histopatologice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda RomanwskyGiemsa/Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, după caz. 2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploataĠia din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. 3. DestinaĠia cărnii úi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileúte de medicul veterinar oficial de abator. 4. Se aplică prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 105/2005 úi ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare.*

D. InspecĠia în abator a animalelor vii: 1. În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se prelevează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor histopatologice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda RomanwskyGiemsa/Pappenheim sau metoda LilliePasternack, după caz. 2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploataĠia din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. 3. DestinaĠia cărnii úi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileúte de medicul veterinar oficial de abator. 4. Se aplică prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 105/2005 úi ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare.*

III. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerĠ intracomunitar, pentru asigurarea cerinĠelor de certificare: Supraveghere pasivă Vor fi introduse numai animale ce provin dintr-o exploataĠie calificată oficial indemnă de LEB. IV. Bovinele din localităĠile Deltei Dunării (Criúan, Ceatalchioi, Chilia Veche, Jurilovca, Mahmudia, Maliuc, Murighiol, Pardina, Sfântu Gheorghe, Sulina úi C.A Rosetti), nu vor mai fi testate având în vedere procentul ridicat al al cazurilor pozitive úi sistemul de creútere în semilibertate al acestora. Miúcarea animalelor în zona menĠionată este permisă doar către abator sau către alte exploataĠii cu efectuarea unui test serologic cu rezultat negativ cu cel mult 72 de ore înainte de miúcare. Diagnosticul de laborator se confirmă prin testul de imunodifuzie în gel de agar – ID. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare * În unităĠile de tăiere autorizate sanitar-veterinar, examinarea animalelor vii se efectuează de către medicii veterinari oficiali.

9.PESTA PORCINĂ AFRICANĂ Scop: menĠinerea statutului de Ġară oficial liberă de pestă porcină africană I. Supravegherea la porcii domestici 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană. Are ca scop identificarea, notificarea úi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală úi menĠinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaĠie în cazul importului sau comerĠului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aúteptare/interzicere a miúcării. Se face în exploataĠii în care au fost introduse animale noi, la plecarea animalelor spre abator úi la sosirea în abator.

II. Supravegherea la porcii mistreĠi 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană. În toate judeĠele de graniĠa cu Republica Moldova úi Ucraina, la mistreĠii găsiĠi morĠi

Supravegherea activă

Are ca scop identificarea úi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală. Cazurile suspecte se investighează imediat. Se recoltează probe de organe care se timit pentru diagnostic la LNRIDSA

Examinare clinică, aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană, dar implementează un program de supraveghere activă pentru pesta porcină clasică. În cazul în care România se va afla în situaĠia unui risc epidemiologic în relaĠie cu Ġări sau zone vecine. a. Supravegherea serologică a. Supravegherea serologică În cazul în care, România se va afla în situaĠia unui risc epidemiologic crescut în relaĠie cu Ġări sau zone vecine, la dispoziĠia ANSVSA va fi implementată supravegherea serologică la porcii domestici asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele úi Ġintele vor fi stabilite în cadrul grupului de experĠi constituit de ANSVSA. Testarea se face pe probe de ser sau lichid toracoabdominal prelevate de la mistreĠi concomitent cu probele prelevate pentru pesta porcină clasică. b. Supravegherea virusologică b. Supravegherea virusologică Se face prin PCR pe probe de organe, prelevate de la mistreĠi găsiĠi morĠi care testele virusologice pentru pesta porcină clasică au prezentat rezultat negativ; Se face pe probe prelevate de la porcinele domestice cu suspiciune de pestă porcină clasică la care testele de laborator pentru pesta porcină clasică au fost negative.

1. De la toti mistreĠii împuúcaĠi pe teritoriul judeĠelor care se află la graniĠa cu Ucraina úi Republica Moldova, se prelevează probe pentru efectuarea testelor PCR în vederea stabilirii diagnosticului 2.Se face prin PCR pe probele de organe prelevate de la misteĠii găsiĠi

morĠi. 2. PRECIZĂRI EXECUğIE

2. PRECIZĂRI EXECUğIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea este făcută de fermierii úi muncitorii care supraveghează animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte. Responsabilitatea supravegherii pasive revine úi autorităĠilor competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine animală, a animalelor de companie susceptibile, a alimentelor din bagajele călătorilor úi a oricăror alte eventuale puncte de risc. După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi sau oficiali. Supravegherea activă

Supravegherea este făcută de vânătorii úi paznicii fondurilor de vânătoare. După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi sau medicii veterinari oficiali.

Supravegherea activă

1.După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau 1.După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. oficiali. 2. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR-IDSA. 2. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR-IDSA. 3. Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA 3. Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. nr. 25/2008. Diagnosticul de laborator se confirmă astfel: Confirmarea unui focar primar de pestă porcină africană prin teste virusologice se face când se obĠin 2 teste virusologice pozitive (PCR+IFD). Confirmarea unui focar secundar de pestă porcină africană prin teste virusologice se face când se obĠine 1 test virusologic pozitiv. Confirmarea unui focar de pestă porcină africană prin teste serologice se face când se obĠin 2 teste serologice pozitive (ELISA+Testul de imunoperoxidaza, ELISA + Imunobloting) corelate cu datele epidemiologice úi clinice. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. Se interzice creúterea liberă a porcinelor domestice în vecinătatea fondurilor de vânătoare, precum úi pe suprafaĠa gropilor de gunoi úi în raza acestora, în scopul evitării contactul cu populaĠia de mistreĠi. Se interzice accesul porcilor domestici din exploataĠiile nonprofesionale în suprafaĠa efectivă a fondurilor de vânătaore.

10. TURBAREA SAU RABIA 10.1 TURBAREA SAU RABIA ANIMALE DOMESTICE ùI SĂLBATICE Scopul: realizarea eficientă a programului de control, supraveghere úi monitorizare a rabiei pentru apărarea sănătăĠii publice úi a sănătăĠii animale, scăderea răspândirii rabiei în populaĠiile de animale domestice úi sălbatice care va duce treptat la eradicarea rabiei in România. Grupa de animale Ġintă: toate animalele susceptibile la infecĠia cu virusul rabiei în regiunile de risc din mediul urban, silvatic, rural. I. Supravegherea în exploataĠiile non-profesionale 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Se realizează pe speciile care fac obiectul Anexei I a Regulamentului (CE) 2003/998, alte animale domestice úi sălbatice, de circ úi din grădinile zoologice, deĠinute în spaĠii de vânzare tip pet-shop, în adăposturile de câini fără stăpân úi alte spaĠii. Observarea modificărilor de comportament care pot induce suspiciunea de rabie, pe tot timpul anului. Supravegherea activă: a) Prin examinare clinică obligatorie úi punerea sub observaĠie timp de 14 zile a animalelor care au muúcat sau zgâriat persoane úi animale. Grupa de animale Ġintă: 1. În cazul animalelor suspecte de rabie úi care au muúcat/zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploataĠie de orice fel se aplică prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire úi control al rabiei la animale domestice úi sălbatice, cu modificările úi completările ulterioare. 2. Cadavrele animalelor suspecte de turbare si ucise se distrug în întregime nejupuite. 3. După eliminarea animalelor bolnave úi confirmarea bolii, animalele sănătoase rămase în exploataĠie pot părăsi exploataĠia după cel puĠin 30 zile, odată cu ridicarea restricĠiilor oficiale. 4. Animalele ucise/moarte, si suspecte de rabie, se testează pentru aceasta boală. b) Prin examene de laborator la animalele moarte/ suspecte úi ucise, care au manifestat tulburări de comportament ce pot fi atribuite rabiei. Grupa de animale Ġintă: Animalele moarte/ucise, suspecte de rabie. Prelevarea probelor, transportul spre laborator se realizează cu respectarea strictă a Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008 úi a Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările úi completările ulterioare. Probele recoltate pentru rabie se examinează úi pentru EST, boala Aujeszky,

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a animalelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Se realizează pe speciile care fac obiectul Anexei I a Regulamentului (CE) 2003/998, alte animale domestice úi sălbatice, de circ úi din grădinile zoologice, deĠinute în spaĠii de vânzare tip pet-shop, în adăposturile de câini fără stăpân úi alte spaĠii. Observarea modificărilor de comportament care pot induce suspiciunea de rabie, pe tot timpul anului. Supravegherea activă: a) Prin examinare clinică obligatorie úi punerea sub observaĠie timp de 14 zile a animalelor care au muúcat sau zgâriat persoane úi animale. Grupa de animale Ġintă: 1. În cazul animalelor suspecte de rabie úi care care au muúcat/zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploataĠie de orice fel se aplică prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 2. Cadavrele animalelor suspecte de turbare si ucise se distrug în întregime nejupuite. 3. După eliminarea animalelor bolnave úi confirmarea bolii, animalele sănătoase rămase în exploataĠie pot părăsi exploataĠia după cel puĠin 30 zile, odată cu ridicarea restricĠiilor oficiale. 4. Animalele ucise/moarte, si suspecte de rabie, se testează pentru aceasta boală. b) Prin examene de laborator la animalele moarte/ suspecte úi ucise, care au manifestat tulburări de comportament ce pot fi atribuite rabiei. Grupa de animale Ġintă: Animalele moarte/ucise, suspecte de rabie. Prelevarea probelor, transportul spre laborator se realizează cu respectarea strictă a Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008 úi a Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

Probele recoltate pentru rabie se examinează úi pentru EST, boala Aujeszky, BCCC úi listerioză, în funcĠie de specie. InvestigaĠii de laborator: a) în cazul suspiciunii de boală: 1. examen prin IFD; 2.Inoculare intracerebrală a úoarecilor/ inoculare pe culturi celulare, atunci când IFD este negativ; 3) confimarea bolii se realizează prin examen IFD conform manualului de diagnostic al OIE. b) în cazul carnasierelor domestice úi sălbatice găsite moarte (dintr-o zonă liberă de rabie): - examen prin IFD cu eliberare de buletin de analiză.

BCCC úi listerioză, în funcĠie de specie. InvestigaĠii de laborator: a) în cazul suspiciunii de boală: 1. examen prin IFD; 2.Inoculare intracerebrală a úoarecilor/ inoculare pe culturi celulare, atunci când IFD este negativ; 3) confimarea bolii se realizează prin examen IFD conform manualului de diagnostic al OIE. b) în cazul carnasierelor domestice úi sălbatice găsite moarte (dintr-o zonă liberă de rabie): - examen prin IFD cu eliberare de buletin de analiză.

c) Supravegherea circulaĠiei tulpinilor virale Grupa de animale Ġintă: Fiecare specie pe care au existat cazuri pozitive. Se prelevează probe de la toate animalele domestice úi sălbatice pozitive la IFD úi se transmit la LSVSA la LNR. 2. PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Administratori ferme, proprietari exploataĠii nonprofesionale, administratori/gestionari ai fondurilor cinegetice, grădinilor zoologice, circurilor, inclusiv itinerante úi alte spaĠii organizate conform legii úi care adăpostesc animale; medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi, medici veterinari oficiali, instituĠii descentralizate úi organizaĠii non-guvernamentale. Supravegherea activă: Medic veterinar de liberă practică sau medic veterinar oficial. În cazul în care medicul veterinar oficial decide existenĠa unui punct de risc, se vaccinează toate animalele receptive din focar conform metodei de vaccinare recomandată de producătorul de vaccin in instrucĠiunile de utilizare a acestuia. 1.Examenele virusologice se efectuează la LSVSA care are metode acreditate sau LNR- rabie din cadrul IDSA. 2.Toate animalele receptive la virusul rabic găsite moarte, suspecte sau cu semne clinice de rabie, precum úi cele împuúcate pentru determinarea eficienĠei vaccinării antirabice se vor testa la LSVSA prin examenul IFD pentru rabie. În cazul în care rezultatul testului IFD efectuat la LSVSA este pozitiv se declara suspiciune de boala, iar proba respectiva se va transmite la LNR-rabie din cadrul IDSA pentru confirmare.Diagnosticul rabiei se confirmă prin testul de imunofluorescenĠă directă IFD la LNR rabie din cadrul IDSA. I.D.S.A. are obligativitatea să informeze LSVSA rezultatul testării prin Buletin de Analiză. În baza rezultatului Buletinului de Analiză emis de către LNR rabie din cadrul IDSA se va confirma sau infirma suspiciunea, notificarea urmând sa fie făcută de către DSVSA respectivă. Pentru probele analizate în vederea confirmării suspiciunilor de rabie prin testul IFD la LNR-rabie din cadrul IDSA, nu se vor solicita rambursarea cheltuielilor pentru această testare de la U.E. . 3. Inocularea pe culturi celulare se efectuează la LNR-IDSA sau LSVSA care au metode acreditate. 4. Examenele histopatologice se vor efectua la LSVSA acreditate prin metodele HEA úi Mann. 5. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se vor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză si pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA care deĠin metode acreditate în acest scop. Diagnosticul de laborator se confirmă prin testul de imunofluorescenĠă directă - IFD. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

10.2. PROGRAMUL PENTRU SUPRAVEGHEREA, CONTROLUL ùI ERADICAREA RABIEI LA VULPI ÎN ROMÂNIA PENTRU ANUL 2014 Scop: supravegherea, controlul úi eradicarea rabiei la vulpi în România SUPRAVEGHERE Vaccinarea profilactica antirabică cu momeli vaccinale a populatiei de vulpi de pe intregul teritoriu al Romaniei prin distributie aeriană úi manuală conform Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul úi eradicarea turbării la vulpe în România, cu modificările úi completările ulterioare. Vaccinurile antirabice vii folosite pentru vaccinarea orală a vulpilor trebuie să îndeplinească cerinĠele Farmacopeei Europene úi recomandările OrganizaĠiei Mondiale a SănătăĠii în privinĠa eficacităĠii úi siguranĠei în utilizarea acestora. Supraveghere activă Se vor preleva probe de la vulpile împuúcate in scop de evaluare postvaccinală. PRECIZĂRI TEHNICE Vaccinarea vulpilor se va desfăúura în două campanii, prin distribuĠie aeriană, cu avionul úi/sau elicopterul, respectiv 25 doze vaccinale/campanie/km2. Se vor evita localităĠile (a nu se arunca momeli la mai puĠin de 500 metri de localităĠi), luciurile de apă, autostrăzile, drumurile nationale. În jurul acestor zone evitate de distribuĠia aeriană, precum úi în zonele greu accesibile de către avion, distribuirea momelilor vaccinale se va face manual, la intrarea în vizuină úi pe traseele circulate de vulpi. Supraveghere activă Grupa de animale Ġintă: vulpi din mediul silvatic. Prelevarea de probe de vulpi impuscate dupa cel putin 45 de zile de la distribuirea vaccinului antirabic úi examen de laborator: probele se prelevează, transportă cu respectarea exigentelor Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. Se prelevează 8 vulpi/km2/an. Examenul virusologic prin testul de imunofluorescenĠă directă (IFD) se realizeaza la toate vulpile adulte impuscate in scop de evaluare a activitatii de vaccinare antirabica la vulpi. 1. Test imunoenzimatic (ELISA), pentru determinarea cantitativă a anticorpilor antirabici postvaccinali din serurile recoltate de la vulpe. Se vor recolta de la vulpile vânate in scop de evaluare a eficientei vaccinarii dupa cel putin 45 de zile de la finalizarea activitatii de distribuĠie, probe pentru testarea nivelului de anticorpi. 2. Identificare si caracterizare a genomului specific virusului rabic se efectuează pentru discriminarea tulpinei vaccinale de tulpina salbatica Materialul supus investigaĠiei este reprezentat de probe omogenat creier provenit de la vulpile diagnosticate ca fiind pozitive prin imunofluorescenĠa directă (IFD). PRECIZĂRI EXECUğIE Vaccinarea orală a vulpilor prin distributie aeriana va fi realizată de un furnizor de servicii Vaccinarea orală a vulpilor prin distributie manuală la vizuină se va realiza prin gestionarii fondurilor cinegetice instruiti de catre medicii veterinari oficiali ai DSVSA. Supraveghere activă 1. Personalul fondurilor de vânătoare instruit în cadrul DSVSA, medicul veterinar oficial al DSVSA úi medicul veterinar de liberă practică, după caz. 2. Examenele virusologice de supraveghere, se efectuează doar la LSVSA cu metode acreditate úi/sau LNR din cadrul IDSA. Evaluarea activităĠii de vaccinare antirabică la vulpi: Testele ELISA pentru determinare a titrului de anticorpi antirabici postvaccinali, testele pentru depistarea markerului tetraciclină úi identificarea si caracterizarea a genomului specific virusului rabic se efectuează la LNR din cadrul IDSA. Vaccinarea animalelor domestice cu risc din focare de rabie confirmate:

- se efectueaza pe baza anchetei si la cererea medicului veterinar oficial. - se executa de catre medicul veterinar oficial. Controlul oficial al realizarii activitatii de distributie a vaccinului antirabic sub forma de momeli vaccinale. Pe baza Regulamentului (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European úi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităĠii cu legislaĠia privind hrana pentru animale úi produsele alimentare úi cu normele de sănătate animală úi de bunăstare a animalelor, conform procedurilor ANSVSA. Se executa de catre medicul veterinar oficial. SancĠiuni: conform Hotărârii Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea úi sancĠionarea contravenĠiilor la normele sanitare veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor, cu modificările úi completările ulterioare Se aplică de către medicii veterinari oficiali 11. ANTRAX Scop: supraveghere úi control în scopul monitorizării bolii pentru prevenirea apariĠiei acesteia la om. I. Supravegherea în exploataĠiile non-profesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a animalelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A 1. PRECIZĂRI TEHNICE 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Examen clinic al bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor, Examen clinic al bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor, carnasierelor úi a speciilor receptive din fondul cinegetic. carnasierelor úi a speciilor receptive. Monitorizarea datelor referitoare la incidenĠa cazurilor de boală. Monitorizarea datelor referitoare la incidenĠa cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Supravegherea activă: Supravegherea activă: 1. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor suspicionate a fi moarte de 1. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor suspicionate a fi moarte de antrax antrax 2. În caz de suspiciune se prelevează: 2. În caz de suspiciune se prelevează: a) de la animale vii: probe de sânge sau secreĠii sangvinolente; a) de la animale vii: probe de sânge sau secreĠii sangvinolente; b) de la cadavre nedeschise: secreĠii sangvinolente úi probe de sânge; b) de la cadavre nedeschise: secreĠii sangvinolente úi probe de sânge; c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgenĠă: probe de c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgenĠă: probe de sânge recoltat prin puncĠie cardiacă sau pe tampoane, splină, ficat, os lung sânge recoltat prin puncĠie cardiacă sau pe tampoane, splină, ficat, os lung nedeschis, fragmente piele cu resturi de Ġesut conjunctiv úi muscular, rinichi, nedeschis, fragmente piele cu resturi de Ġesut conjunctiv úi muscular, rinichi, limfonoduri. limfonoduri. 3. În cazurile de antrax localizat se prelevează: 3. În cazurile de antrax localizat se prelevează: a) Ġesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente úi a) Ġesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente úi tonsile; tonsile; b) lichid de puncĠie din zona edematoasă. b) lichid de puncĠie din zona edematoasă. 4. De la animalele cu formă digestivă de antrax: fragmente intestin, 4. De la animalele cu formă digestivă de antrax: fragmente intestin, limfonoduri aferente, conĠinut digestiv sanguinolent. limfonoduri aferente, conĠinut digestiv sanguinolent. Probele prelevate se examinează bacteriologic: microscopic direct úi cultural (izolarea Bacillus anthracis). Animalele rămase în exploataĠii vor putea părăsi exploataĠia după minimum 15 zile de la eliminarea cazurilor suspecte de îmbolnăvire cu excepĠia dirijării

spre sacrificare. INSPECğIA ANIMALELOR IN ABATOR I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, ecvinele úi porcinele se supun inspecĠiei ante úi post-mortem. CARNE ùI ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităĠi de tăiere autorizate sanitar –veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. MĂSURI: 1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârúitul zilei de lucru. 2. În toate situaĠiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om úi a contaminării mediului. 3. Carcasele, organele úi subprodusele de la animale bolnave úi cele care au venit în contact cu acestea se confiscă úi se distrug. 2. PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Supravegherea activă: Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate, sub coordonarea LNR-IDSA. Tulpinile de Bacillus anthracis izolate la LSVSA vor fi trimise, în condiĠii de biosecuritate, la LNR-IDSA pentru studii suplimentare. Diagnosticul de laborator se confirmă prin : examen microscopic direct+examen cultural+test biologic Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 12. BOALA DE NEWCASTLE /PSEUDOPESTA AVIARĂ Scop: supraveghere úi control bolii I. Supravegherea în exploataĠiile non-profesionale Supravegherea activă Grupa de păsări Ġintă: galinaceele vaccinate din exploataĠii nonprofesionale . Supravegherea serologică prin RIHA, la 14 - 21 zile după vaccinarea a IIa, din toamnă, la galinaceele din exploataĠiile nonprofesionale/gospodăriile populaĠiei situate pe o rază de cel mult 3 km în jurul exploataĠiilor comerciale cu păsări. Se vor preleva cel mult 30 probe/localitate (sat), din minimum 5 gospodării ale populaĠiei. Notele de însoĠire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunităĠii postvaccinale, trebuie să menĠioneze: a) categoria de vârstă a păsărilor; b) vaccinul utilizat; c) data vaccinării; d) data prelevării probelor

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a păsărilor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A Supravegherea activă Grupa de păsări Ġintă: pasari domestice, porumbei voiajori din asociaĠiile de profil úi alte păsări Ġinute în captivitate în exploataĠii înregistrate/autorizate sanitar veterinar. În exploataĠiile comerciale înregistrate/autorizate, verificarea imunităĠii postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol, prin teste serologice RIHA. a) În exploataĠiile de reproducĠie úi selecĠie, precum úi în cele de găini ouă consum, testarea imunităĠii postvaccinale se efectuează după vaccinarea a IIa, după transfer, la 21 de zile de la vaccinare úi optional la recomandarea medicului veterinar oficial, în funcĠie de situaĠia epidemiologică; se preleveaza 30-50 probe/fermă; b) În exploataĠiile de pui de carne úi curcani destinaĠi îngrăúării, testarea imunităĠii postvaccinale se efectueaza într-un interval de timp de 3

e) sistemul de creútere Probele trebuie identificate conform notei de însoĠire. Responsabilitatea prelevării probelor de la păsările domestice din exploataĠiile nonprofesionale/gospodăriile populaĠiei, a ambalării, etichetării úi expedierii acestora la DSVSA aparĠine medicului veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlul úi responsabilitatea medicului veterinar oficial. În caz de suspiciune/confirmare a bolii de Newcastle se instituie măsuri în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), cu Planul de contingenĠă úi cu Manualul OperaĠional.

săptămâni înainte de abatorizare; pentru fiecare testare a imunităĠii postvaccinale se prelevează semestrial 30-50 probe/fermă în funcĠie de mărimea úi situaĠia epidemiologică a efectivelor. Aceste probe sunt analizate în cadrul LSVSA care au metode de diagnostic acreditate. Costul testelor se suportă de către deĠinătorul de animale. Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică organizat în condiĠiile legii. Supravegherea serologică - are valoare limitată în cazul aplicării programelor de vaccinare contra bolii de Newcastle. Investigatii virusologice - în cazul suspiciunii de boală; - în cazul obĠinerii de titruri neuniforme de anticorpi úi mai mari de 1/512 la examenul serologic la păsările vaccinate; -supravegherea virusologică a porumbeilor aflaĠi în evidenĠa asociaĠiilor de profil se efectuează pe tampoane cloacale, la o prevalenĠa de 10% , cu o confidenĠă de 95% (25 probe). Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar oficial.

În caz de suspiciune/confirmare a bolii de Newcastle se instituie măsuri în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 153/2006, cu Planul de contingenĠă úi cu Manualul OperaĠional. Diagnosticul se stabileúte prin izolarea, identificarea virusului prin reacĠia de inhibarea a hemaglutinarii cu seruri pozitive specifice úi determinarea patogenităĠii virusului izolat prin indicele de patogenitate intracerebrală úi teste de biologie moleculară în cadrul LNR pentru InfluenĠă Aviară úi boala de Newcastle Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare

13. TIFOZA AVIARĂ Scop: supraveghere úi control Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a păsărilor úi a staĠiilor de incubaĠie industriale PRECIZĂRI TEHNICE Cadrul legal este reprezentat de Decizia 2011/214/UE a Comisiei din data de 1 aprilie 2011, de modificare a anexelor II-IV la Directiva 2009/158/CE a Consiliului privind condiĠiile de sănătate animală care reglementează comerĠul intracomunitar úi importurile din Ġări terĠe de păsări de curte úi de ouă pentru incubaĠie. 1. Supravegherea se va efectua în următoarele tipuri de exploataĠii de păsări: a) exploataĠii de găini de reproducĠie din specia Gallus gallus cu mai mult de 250 de păsări úi staĠii de incubaĠie de tip industrial;

b) exploataĠii de găini ouătoare cu mai mult de 350 de păsări; c) exploataĠii de curcani din specia Meleagris gallopavo; d) exploataĠii de prepeliĠe; e) exploataĠii de fazani; f) exploataĠii de potârnichi; g) exploataĠii de raĠe. 2. Serotip relevant: Salmonella gallinarum. 3. Tipuri de probe ce trebuie recoltate: ouă, embrioni, deúeuri de incubaĠie - în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, păsări vii muribunde, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade). 4. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, conform următorului program: a) În efectivele de tineret de reproducĠie (găini, curcani, bibilici, prepeliĠe, fazani, potârnichi úi raĠe) înainte cu 10 zile de miúcare conform fluxului tehnologic vor fi examinate bacteriologic, minimum 5 cadavre; b) Pe o raza de 3 km in jurul exploataĠiilor avicole de selecĠie, reproducĠie rase uúoare úi reproducĠie rase grele prin control bacteriologic pe păsări bolnave úi cadavre din gospodariile individuale; c) toate păsările ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite tifozei aviare trebuie să fie testate; d) În exploataĠiile de găini de reproducĠie se va proceda astfel: 5. Pentru efectivele de bunici: a) la puii de o zi: cadavrele înregistrate pe perioada transportului, probe de meconiu, în ziua populării; b) pe durata vieĠii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale; c) pentru producĠie de ouă de incubat, pe probe de fecale, lunar din fiecare hală; d) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morĠi în coaja, puf úi meconiu. 6. Pentru ferme de părinĠi: a) la pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavrele înregistrate pe perioada transportului sau probe de meconiu- maximum 10 probe ; b) pe durata vieĠii cu 2 úi 4 săptămâni înainte de declanúarea ouatului pe cadavre. In funcĠie de situaĠia epidemiologică se vor recolta minimum 5 cadavre; 7. Pentru staĠii de incubaĠie de tip industrial: a) lunar úi ori de câte ori se schimbă originea materialului biologic, pe probe de pui morĠi, ouă cu embrioni morĠi în coaja, puf úi meconiu. Se va recolta minimum o proba compusă din fiecare categorie precizate anterior , astfel: - probă compusă cadavre - minimum 10 pui morĠi, - proba compusă 30 ouă cu embrioni morĠi, - proba compusă puf – minimum 5 eúantioane, - proba compusă meconiu –minim 10 eúantioane.

PRECIZĂRI EXECUğIE 1. În vederea testării bacteriologice nu vor fi recoltate probe de la efective ce au fost tratate cu produse medicinale veterinare antimicrobiene în decursul ultimelor două-trei săptămâni, înainte de testare. 2. Probele se testează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR pentru Salmoneloze animale, din cadrul IDSA úi desemnate de către ANSVSA, iar tipizarea izolatelor se va face în cadrul LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA . 3. Contravaloarea examenelor de laborator úi a investigatiilor necesare supravegherii este suportată de către administratorul/deĠinătorul de animale. 4. În situaĠia depistării unui caz pozitiv, se execută recontrolul întregului efectiv de către medicul veterinar oficial. Totodată se vor efectua controale oficiale în unităĠile care au achiziĠionat material biologic provenit din efectivele depistate pozitiv. Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare, trebuie să fie de minimum 10 probe. 5. Efectivele depistate pozitiv pentru Salmonella gallinarum la controlul oficial se elimină. 6. Este interzisă livrarea ouălor de incubaĠie din unităĠile contaminate. 7.Vaccinarea împotriva tifozei aviare a efectivelor de păsări este opĠională úi se efectuează numai în scop preventiv. Cheltuielile privind vaccinarea impotriva tifozei aviare sunt suportate de către administratorul/deĠinătorul de animale. Această acĠiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA. Confirmarea se efectuează prin izolarea úi identificarea biochimică a grupului serologic. Tipizarea serologică se efectuează în cadrul LNR Salmoneloze a Salmonella spp. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

14. PULOROZA (DIAREEA ALBĂ BACILARĂ A PUILOR) Scop: supraveghere úi control Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a păsărilor úi a staĠiilor de incubaĠie industriale PRECIZĂRI TEHNICE Cadrul legal este reprezentat de Decizia 2011/214/UE a Comisiei din data de 1 aprilie 2011, de modificare a anexelor II-IV la Directiva 2009/158/CE a Consiliului privind condiĠiile de sănătate animală care reglementează comerĠul intracomunitar úi importurile din Ġări terĠe de păsări de curte úi de ouă pentru incubaĠie. 1. Supravegherea se va efectua în următoarele tipuri de exploataĠii de păsări: a) exploataĠii de găini de reproducĠie din specia Gallus gallus cu mai mult de 250 de păsări úi staĠii de incubaĠie de tip industrial; b) exploataĠii de găini ouătoare cu mai mult de 350 de păsări; c) exploataĠii de curcani din specia Meleagris gallopavo; d) exploataĠii de prepeliĠe; e) exploataĠii de fazani; f) exploataĠii de potârnichi; g) exploataĠii de raĠe. 2. Serotip relevant: Salmonella gallinarum. 3. Tipuri de probe ce trebuie recoltate: ouă, embrioni, deúeuri de incubaĠie - în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, păsări vii

muribunde, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade). 4. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, conform următorului program: a) În efectivele de tineret de reproducĠie (găini, curcani, bibilici, prepeliĠe, fazani, potârnichi úi raĠe) înainte cu 10 zile de miúcare conform fluxului tehnologic vor fi examinate bacteriologic, minimum 5 cadavre; b) Pe o raza de 3 km in jurul exploataĠiilor avicole de selecĠie, reproducĠie rase uúoare úi reproducĠie rase grele prin control bacteriologic pe păsări bolnave úi cadavre din gospodariile individuale; c) toate păsările ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite tifozei aviare trebuie să fie testate; d) În exploataĠiile de găini de reproducĠie se va proceda astfel: 5. Pentru efectivele de bunici: a) la puii de o zi: cadavrele înregistrate pe perioada transportului, probe de meconiu, în ziua populării; b) pe durata vieĠii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale; c) pentru producĠie de ouă de incubat, pe probe de fecale, lunar din fiecare hală; d) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morĠi în coaja, puf úi meconiu. 6. Pentru ferme de părinĠi: a) la pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavrele înregistrate pe perioada transportului sau probe de meconiu- maximum 10 probe ; b) pe durata vieĠii cu 2 úi 4 săptămâni înainte de declanúarea ouatului pe cadavre. In funcĠie de situaĠia epidemiologică se vor recolta minimum 5 cadavre; 7. Pentru staĠii de incubaĠie de tip industrial: a) lunar úi ori de câte ori se schimbă originea materialului biologic, pe probe de pui morĠi, ouă cu embrioni morĠi în coaja, puf úi meconiu. Se va recolta minimum o proba compusă din fiecare categorie precizate anterior , astfel: - probă compusă cadavre - minimum 10 pui morĠi, - proba compusă 30 ouă cu embrioni morĠi, - proba compusă puf – minimum 5 eúantioane, - proba compusă meconiu –minim 10 eúantioane. PRECIZĂRI EXECUğIE 1. În vederea testării bacteriologice nu vor fi recoltate probe de la efective ce au fost tratate cu produse medicinale veterinare antimicrobiene în decursul ultimelor două-trei săptămâni, înainte de testare. 2. Probele se testează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR pentru Salmoneloze animale, din cadrul IDSA úi desemnate de către ANSVSA, iar tipizarea izolatelor se va face în cadrul LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA . 3. Contravaloarea examenelor de laborator úi a investigatiilor necesare supravegherii este suportată de către administratorul/deĠinătorul de animale. 4. În situaĠia depistării unui caz pozitiv, se execută recontrolul întregului efectiv de către medicul veterinar oficial. Totodată se vor efectua controale oficiale în unităĠile care au achiziĠionat material biologic provenit din efectivele depistate pozitiv. Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare, trebuie să fie de minimum 10 probe. 5. Efectivele depistate pozitiv pentru Salmonella gallinarum la controlul oficial se elimină. 6. Este interzisă livrarea ouălor de incubaĠie din unităĠile contaminate. 7.Vaccinarea împotriva tifozei aviare a efectivelor de păsări este opĠională úi se efectuează numai în scop preventiv. Cheltuielile privind vaccinarea impotriva tifozei aviare sunt suportate de către administratorul/deĠinătorul de animale. Această acĠiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA. Confirmarea se efectuează prin izolarea úi identificarea biochimică a grupului serologic. Tipizarea serologică se efectuează în cadrul LNR Salmoneloze a Salmonella spp.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 15. MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIARĂ Scop: supraveghere bolii. Supravegherea păsărilor din exploataĠiile comerciale PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere activă 1. Conform prevederilor Deciziei 2011/214/UE. 2. Grupa de animale Ġintă: păsari domestice din exploataĠii comerciale de reproducĠie 3. Examene clinice, examene serologice (RSAR sau ELISA), examene anatomopatologice, embrioteste efectuate la LSVSA. 4. Tipul probelor recoltate: a) probe de sânge de la pui de găină úi de curcă de o zi; b) 10 embrioni morĠi în coajă úi pui neviabili de pe sitele de control pentru fiecare lot în perioada de ouat, la intervale de 30 zile în funcĠie de schimbarea sursei PRECIZĂRI EXECUğIE Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit -organizat în condiĠiile legii, sub controlul úi responsabilitatea medicului veterinar oficial Diagnosticul de laborator se confirmă prin teste de biologie moleculară. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare

16. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI Scop: menĠinerea statutului de Ġară oficial liberă de boală veziculoasă a porcului Grupa de animale Ġintă porci domestici úi sălbatici I. Supravegherea în exploataĠiile non-profesionale 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Este interzis importul de animale vii úi produse ale acestora provenite din Ġări unde evoluează boala. Are ca scop identificarea úi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală veziculoasă a porcului. În cazul în care România se va afla în situaĠia unui risc epidemiologic, la dispoziĠia ANSVSA vor fi implementate inspecĠii clinice úi testări serologice în acest scop. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigaĠiilor epidemiologice úi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe úi transmiterea acestora la LNR febră aftoasă úi boala veziculoasă a porcului.

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a porcinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Este interzis importul de animale vii úi produse ale acestora provenite din Ġări unde evoluează boala. Are ca scop identificarea úi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală veziculoasă a porcului. În cazul în care România se va afla în situaĠia unui risc epidemiologic, la dispoziĠia ANSVSA vor fi implementate inspecĠii clinice úi testări serologice în acest scop. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigaĠiilor epidemiologice úi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe úi transmiterea acestora la LNR febră aftoasă úi boala

Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA. 2. PRECIZĂRI EXECUğIE

veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA. 2. PRECIZĂRI EXECUğIE

Fermierii úi muncitorii implicaĠi zilnic în relaĠia cu animalele, gestionarii Fermierii úi muncitorii implicaĠi zilnic în relaĠia cu animalele úi medicii raportează cazurile de fondurilor de vânătoare úi medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi veterinari de liberă practică împuterniciĠi raportează cazurile de morbiditate úi mortalitate la animalele din speciile morbiditate úi mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni. oricărei suspiciuni. Diagnosticul de laborator úi respectiv confirmarea unei suspiciuni se efectuează prin: - Izolarea úi identificarea virusului (RT PCR úi detecĠia de antigen prin ELISA); - detecĠia de anticorpi prin ELISA, asociată cu simptomatologie clinică caracteristică; - detecĠia de anticorpi prin ELISA sau simptomatologie clinică caracteristică asociate cu date epidemiologice relevante (pentru focare secundare). Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 17. STOMATITA VEZICULOASĂ Scop: menĠinerea statutului de Ġară oficial liberă de stomatită veziculoasă Grupa de animale Ġintă specii de animale receptive domestice úi sălbatice.

I. Supravegherea în exploataĠiile non-profesionale 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Este interzis importul de animale vii úi produse ale acestora provenite din Ġări unde evoluează boala. Are ca scop identificarea úi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de stomatita veziculoasă. În cazul în care România se va afla în situaĠia unui risc epidemiologic, la dispoziĠia ANSVSA vor fi implementate inspecĠii clinice úi testări serologice în acest scop. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigaĠiilor epidemiologice úi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe úi transmiterea acestora la LNR febră aftoasă úi boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a animalelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Este interzis importul de animale vii úi produse ale acestora provenite din Ġări unde evoluează boala. Are ca scop identificarea úi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de stomatita veziculoasă. În cazul în care România se va afla în situaĠia unui risc epidemiologic, la dispoziĠia ANSVSA vor fi implementate inspecĠii clinice úi testări serologice în acest scop. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigaĠiilor epidemiologice úi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe úi transmiterea acestora la LNR febră aftoasă úi boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.

2. PRECIZĂRI EXECUğIE

Fermierii úi muncitorii implicaĠi zilnic în relaĠia cu animalele, gestionarii Fermierii úi muncitorii implicaĠi zilnic în relaĠia cu animalele, úi medicii fondurilor de vânătoare úi medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi veterinari de liberă practică împuterniciĠi raportează cazurile de raportează cazurile de morbiditate úi mortalitate la animalele din speciile morbiditate úi mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii

receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni. oricărei suspiciuni. Prelevarea de probe în caz de suspiciune va fi realizată în conformitate cu Prelevarea de probe în caz de suspiciune va fi realizată în conformitate cu prevederile Manualului operaĠional pentru febra aftoasă. Probele vor fi prevederile Manualului operaĠional pentru febra aftoasă. Probele vor fi recoltate de către personal instruit, sub supravegherea medicului veterinar recoltate de către personal instruit, sub supravegherea medicului veterinar oficial cu echipamentul disponibil în cel mai apropiat Centru Local de oficial cu echipamentul disponibil în cel mai apropiat Centru Local de Combatere a Bolilor sau DSVSA. Combatere a Bolilor sau DSVSA. Diagnosticul de laborator se confirmă prin: - în caz de suspiciune (simptomatologie clinică úi date epidemiologice relevante), probele cu rezultat negativ la febra aftoasă úi boala vezuiculoasă a porcului sunt expediate la LNR-IDSA. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 18. PESTA BOVINĂ (RINDERPEST) - Prin RezoluĠia nr. 18/2011, adoptată la a 79-a Sesiune Mondială a OIE, ce a avut loc la Paris în perioada 22 – 27 mai 2011, se recunoaúte oficial că Pesta bovină (Rinderpest), nu mai evoluează în nici o Ġară sau teritoriu din lume.Prin urmare, nu se testează 19. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE Scop: menĠinerea statutului de Ġară oficial liberă de pesta micilor rumegătoare I. Supravegherea în exploataĠiile non-profesionale 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă 1. Are ca scop identificarea, notificarea úi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală úi menĠinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Supravegherea pasivă este esenĠială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate úi fizice a fiecărui lot importat. 2. Examinarea clinică Perioada de incubaĠie este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile. Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaĠie în cazul importului sau comerĠului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aúteptare/interzicere a miúcării. Examene anatomoclinice úi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a rumegătoarelor mici, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Are ca scop identificarea, notificarea úi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală úi menĠinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Supravegherea pasivă este esenĠială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate úi fizice a fiecărui lot importat. 2. Examinarea clinică Perioada de incubaĠie este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile. Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaĠie în cazul importului sau comerĠului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aúteptare/interzicere a miúcării. Examene anatomoclinice úi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaĠiilor epidemiologice úi întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaĠiilor epidemiologice úi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin de probe úi transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica prelevarea de probe úi transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se imediat ANSVSA. va notifica imediat ANSVSA. 3. Supravegherea serologică 3. Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii úi care în la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii úi urma investigaĠiilor epidemiologice úi clinice nu exclude boala. care în urma investigaĠiilor epidemiologice úi clinice nu exclude boala. 4. Supravegherea virusologică: pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la LNR úi/sau internaĠionale úi sunt plătite de către DSVSA 2. PRECIZĂRI EXECUğIE 2. PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii úi muncitorii implicaĠi zilnic în relaĠia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Examinarea clinică Examinarea clinică România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare úi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din rumegătoare úi nici produse de origine animală provenite de la acestea, Ġări care nu au statut de Ġară liberă de pesta micilor rumegătoare, recunoscut din Ġări care nu au statut de Ġară liberă de pesta micilor rumegătoare, recunoscut oficial de OIE. oficial de OIE. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerĠul La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerĠul intracomunitar sau importul din Ġări terĠe, se respectă prevederile Ordinului intracomunitar sau importul din Ġări terĠe, se respectă prevederile preúedintelui ANSVSA nr. 62/2005 pentru aprobarea Normei sanitare Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 62/2005 pentru aprobarea Normei veterinare privind acĠiunile sanitare veterinare de supraveghere úi sanitare veterinare privind acĠiunile sanitare veterinare de supraveghere úi imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri sunt suportate de către imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri sunt suportate de către proprietarii animalelor. proprietarii animalelor. În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR-IDSA. În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR-IDSA. După caz, probele pot fi recoltate de medicii veterinari de liberă practică După caz, probele pot fi recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi sau oficiali. împuterniciĠi sau oficiali. Testul serologic (ELISA competitiv) se realizează în cadrul LNR IDSA Testul serologic (ELISA competitiv) se realizează în cadrul LNR IDSA Diagnosticul de boală se confirmă prin virusneutralizare, RT-PCR, izolare de virus, realizate în cadrul laboratorului comunitar de referinĠă. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

20. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ Scop: menĠinerea statutului de Ġară liberă de pleuropneumonia contagioasă bovină. I. Supravegherea în exploataĠiile non-profesionale 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă 1. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiĠii de liniúte epidemiologică. Examene anatomoclinice úi necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aúteptare. 2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice (RFC sau ELISA), biologie moleculara (PCR) úi/sau microbiologice. Animalele cu reacĠii serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic úi sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv úi care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează următoarele probe: urina, sange, lichid pleural ( în spaĠiul dintre coasta a 7-a úi a 8-a) recoltat prin puncĠie aseptică, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară úi sange, lichid pleural care se examinează prin examen bacteriologic , la LNR- IDSA. 3. Clinică, în zonele de protecĠie úi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaĠiei în vigoare. În caz de suspiciune sau apariĠie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie úi combatere úi prevederile legislaĠiei comunitare. 4. În abatoare: inspecĠia de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice. De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural úi Ġesut pulmonar, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară úi /sau examen bacteriologic la LNRIDSA. 2. PRECIZĂRI EXECUğIE Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică în prezenĠa medicului veterinar oficial. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic úi/sau PCR.

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a bovinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă 1. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiĠii de liniúte epidemiologică. Examene anatomoclinice úi necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aúteptare. 2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice (RFC sau ELISA), biologie moleculara (PCR) úi/sau microbiologice. Animalele cu reacĠii serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic úi sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv úi care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează următoarele probe: urina, sange, lichid pleural (în spaĠiul dintre coasta a 7-a úi a 8-a) recoltat prin puncĠie aseptică, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară úi sange, lichid pleural care se examinează prin examen bacteriologic,la LNR-IDSA. 3. Clinică, în zonele de protecĠie úi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaĠiei în vigoare. În caz de suspiciune sau apariĠie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie úi combatere úi prevederile legislaĠiei comunitare. 4. În abatoare: inspecĠia de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice.. De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural úi Ġesut pulmonar, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară úi /sau examen bacteriologic la LNR-IDSA. 2. PRECIZĂRI EXECUğIE Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică în prezenĠa medicului veterinar oficial.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 21. VARIOLA OVINĂ ùI CAPRINĂ Scop: menĠinerea statutului de Ġară liberă de variolă ovină úi caprină. I. Supravegherea în exploataĠiile non-profesionale 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare. În scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de boală úi a menĠinerii statusului de sănătate: vizualizarea animalelor receptive din: - exploataĠie - informaĠii úi notificări făcute de fermier; - import – controale ale documentelor de identitate pentru fiecare lot importat. 2. Supraveghere clinică: în zonele de protecĠie úi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaĠiei în vigoare. InspecĠia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice receptive la virusul variolei ovinelor si caprinelor, aflate pe teritoriul Romaniei: a) în localităĠile Ġintă din judeĠele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; b) în unităĠile desemnate a efectua carantina pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaĠie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaĠie. Examene anatomoclinice úi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină. 3. În caz de suspiciune se efectuează examene de laborator: a) morfopatologice prin metodele HE, HEA/HEV, Pappenheim, pentru punerea în evidenĠă a incluziunilor intracitoplasmatice specifice pe probe de material recoltat prin biopsie, precum úi Ġesut cutanat cu leziuni, fixat în formol; b) virusologice prin: - identificarea virusului prin izolare pe culturi celulare pe probe de cruste, biopsii de Ġesut cutanat cu leziuni, sânge prelevat în perioada de viremie provenite de la animale vii úi porĠiuni de organe (limfonoduri, pulmon, ficat, etc.) úi Ġesut cutanat cu leziuni de la animale moarte; - detecĠie de anticorpi prin testul de virusneutralizare pe probe de sânge 4. InspecĠia obligatorie în abatoare úi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile ce provin din localitati Ġintă, precum úi a celor taiate în perioada

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a ovinelor úi caprinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare. În scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de boală úi a menĠinerii statusului de sănătate: vizualizarea animalelor receptive din: - exploataĠie - informaĠii úi notificări făcute de fermier; - import – controale ale documentelor de identitate pentru fiecare lot importat. 2. Supraveghere clinică: în zonele de protecĠie úi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaĠiei în vigoare. InspecĠia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice receptive la virusul variolei ovinelor si caprinelor, aflate pe teritoriul Romaniei: a) în localităĠile Ġintă din judeĠele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; b) în unităĠile desemnate a efectua carantina pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaĠie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaĠie. Examene anatomoclinice úi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină. 3. În caz de suspiciune se efectuează examene de laborator: a) morfopatologice prin metodele HE, HEA/HEV, Pappenheim, pentru punerea în evidenĠă a incluziunilor intracitoplasmatice specifice pe probe de material recoltat prin biopsie, precum úi Ġesut cutanat cu leziuni, fixat în formol; b) virusologice prin: - identificarea virusului prin izolare pe culturi celulare pe probe de cruste, biopsii de Ġesut cutanat cu leziuni, sânge prelevat în perioada de viremie provenite de la animale vii úi porĠiuni de organe (limfonoduri, pulmon, ficat, etc.) úi Ġesut cutanat cu leziuni de la animale moarte; - detecĠie de anticorpi prin testul de virusneutralizare pe probe de sânge 4. InspecĠia obligatorie în abatoare úi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile ce provin din localitati Ġintă, precum úi a celor taiate în

de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaúterea manifestărilor clinice úi a leziunilor produse de agentul cauzal. 2. PRECIZĂRI EXECUğIE

perioada de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaúterea manifestărilor clinice úi a leziunilor produse de agentul cauzal. 2. PRECIZĂRI EXECUğIE

Supravegherea pasivă

După caz, medici veterinari oficiali sau de liberă practică Procedura de supraveghere cuprinde fermierii úi muncitorii implicaĠi zilnic în relaĠia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. România nu importă animale din speciile receptive la variolă ovină úi România nu importă animale din speciile receptive la variolă ovină úi caprină úi nici produse provenite de la acestea, din Ġări care nu au statut de caprină úi nici produse provenite de la acestea, din Ġări care nu au statut de Ġară liberă de boală. Ġară liberă de boală. În caz de suspiciune sau apariĠia unui focar se aplică măsurile generale de În caz de suspiciune sau apariĠia unui focar se aplică măsurile generale de control prevăzute în Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru control prevăzute în Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale controlul unor boli ale animalelor úi măsuri specifice referitoare la boala pentru controlul unor boli ale animalelor úi măsuri specifice referitoare la veziculoasă a porcului, cu modificările úi completările ulterioare. boala veziculoasă a porcului, cu modificările úi completările ulterioare. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preúedintelui Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. InvestigaĠiile de diagnostic se realizează în cadrul IDSA. InvestigaĠiile de diagnostic se realizează în cadrul IDSA. Diagnosticul de confirmare a unui focar de variolă ovină úi caprină se Diagnosticul de confirmare a unui focar de variolă ovină úi caprină se realizează numai de către IDSA - LNR. realizează numai de către IDSA - LNR. Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea virusului pe culturi celulare úi identificarea prin testul de seroneutralizare în corelaĠie cu semnele anatomoclinice úi examenele morfopatologice Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

22. PESTA AFRICANĂ A CALULUI Scop: menĠinerea statutului de Ġară liberă de pesta africană a calului. I. Supravegherea în exploataĠiile non-profesionale 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a cailor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare În scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de boală úi a menĠinerii statusului de sănătate: vizualizarea animalelor din exploataĠie, informaĠii úi

notificări făcute de fermier.

úi notificări făcute de fermier.

1. supraveghere serologică úi virusologică în caz de suspiciune; 2. se testează 0,5% din animalele provenite din comerĠ intracomunitar, dar nu mai puĠin de 2 probe pe lot; 3. se testează toate animalele din import Ġări terĠe. 4. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la LNR. 5. În cazul apariĠiei de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control úi combatere a pestei africane a calului, cu modificările úi completările ulterioare, precum úi prevederile legislaĠiei comunitare în vigoare. 2. PRECIZĂRI EXECUğIE

1. supraveghere serologică úi virusologică în caz de suspiciune; 2. se testează 0,5% din animalele provenite din comerĠ intracomunitar, dar nu mai puĠin de 2 probe pe lot; 3. se testează toate animalele din import Ġări terĠe. 4. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la LNR. 5. În cazul apariĠiei de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 135/2006, cu modificările úi completările ulterioare, precum úi prevederile legislaĠiei comunitare în vigoare.

Supravegherea pasivă

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

Supravegherea activă

2. PRECIZĂRI EXECUğIE

a. Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică a. Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică b. Probele se testează la LNR-IDSA b. Probele se testează la LNR-IDSA Diagnosticul de laborator se confirmă de către laboratorul de referinĠă al Uniunii Europene. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

23. BOALA AUJESZKY Scop: supraveghere úi control în scopul monitorizării bolii. I. Supravegherea în exploataĠiile non-profesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a animalelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă

1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă InspecĠia efectivele de porcine libere de infecĠie. Supravegherea activă

InspecĠia planificată pentru efectivele de porcine libere de infecĠie: în unităĠile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse. Supravegherea activă

a. Serologică (ELISA gE): la 5% din animalele de reproducĠie din exploataĠiile autorizate de porcine, care nu vaccineaza sau vaccineaza cu vaccin marker - o data pe an. Probele de sânge se prelevează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu

vaccin marker.

cu vaccin marker.

b. Examene virusologice, în caz de suspiciune de boală úi, după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR-IDSA. c. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky se vor examina concomitent úi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile. 2. PRECIZĂRI EXECUğIE

Supravegherea pasivă Conform prevederilor Deciziei nr. 185/2008/CE a Comisiei din 21 februarie 2008 privind garanĠiile suplimentare în legătură cu boala Aujeszky în schimburile intracomunitare cu porci úi criteriile de furnizare a informaĠiilor despre această boală, ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 83/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind garanĠii suplimentare în legatura cu boala Aujeszky în comerĠul intracomunitar cu porci úi criteriile de furnizare a informaĠiilor despre aceasta boală úi ale Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare. Supravegherea activă

a. Serologică - examenele serologice se efectuează la LSVSA úi /sau IDSA.

a. Serologică - examenele serologice se efectuează la LSVSA úi /sau IDSA. b. histopatologică: b. histopatologică: 1. Examenele histopatologice se vor efectua la LSVSA acreditate prin 1. Examenele histopatologice se vor efectua la LSVSA acreditate prin metoda HEA sau Pappenheim. metoda HEA sau Pappenheim. 2. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se 2. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se vor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky, vor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala rabie, listerioză si pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA Aujeszky, rabie, listerioză si pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA care deĠin metode acreditate în acest scop. care deĠin metode acreditate în acest scop. Diagnosticul de laborator se confirmă prin ELISA - la porcine - sau examen virusologic la rumegătoare - izolarea úi identificarea virusului. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

24. PARATUBERCULOZA 24.1. PARTUBERCULOZA LA BOVINE Supravegherea în exploataĠiile de bovine 1. Supraveghere pasivă a) Monitorizarea paratuberculozei în populaĠia de bovine. b) AnunĠarea cazurilor clinice de boală.

c) Prelevarea de probe serologice de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator, pentru confirmarea diagnosticului. 2. Suprevegherea activă În cazul în care se solicită certificarea pentru această boală pentru animale ce au destinaĠia export sau comerĠ intracomunitar sau certificarea exploataĠiei ca exploataĠie liberă pentru această boală, la cererea úi pe cheltuiala proprietarilor, se efectuează supravegherea prin examen serologic ELISA cu fază de absorbĠie, a tuturor bovinelor în vârstă de peste 24 luni. Toate animalele recĠionate pozitiv la testul serologic prin ELISA cu faza de absorbĠie, se izolează úi se testează prin ELISA de confirmare. Toate animalele pozitive prin ELISA de confirmare, la solicitarea proprietarilor de animale se elimină din efectiv úi se prelevează porĠiuni de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, precum úi alte segmente de intestin cu leziuni úi limfocentrii mezenterici aferenĠi în scopul examinării morfopatologice, bacterioscopice úi bacteriologice pentru precizarea diagnosticului. 3. Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator: histopatologic (met. HEA/HEV; ZNM ) úi bacteriologic pe probe de mucoasă intestinală úi limfonoduri aferenĠi sau PCR pe probe de fecale sau raclat de mucoasa intestinală . 4. Declararea oficială a paratuberculozei se face când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataĠie, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic úi bacterioscopic sau PCR pe probe de fecale sau raclat de mucoasa intestinală . 5. ExploataĠia devine liberă de paratuberculoză după ce toate animalele pozitive au fost eliminate din exploataĠie úi toate animalele rămase în vârstă de peste 24 de luni au fost testate serologic de două ori, la interval de un 6 luni cu rezultate negative. 6. O exploataĠie se poate considera liberă de paratuberculoză atunci când toate animalele în vârstă de peste 24 de luni au fost testate serologic de două ori la un interval de minimum 6 luni cu rezultate negative. 24. 2. PARATUBERCULOZA LA OVINE ùI CAPRINE I. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de ovine úi caprine domestice inclusiv în exploataĠiile comerciale tip A Supraveghere activă 1. Supravegherea prin examene serologice ELISA cu faza de absorbĠie, a tuturor ovinelor úi caprinelor în vârstă de peste 12 luni nou introduse prin comerĠ intracomunitar sau import din Ġări terĠe, pe perioada de aúteptare sau carantină. 2. Ovinele úi caprinele în vârstă de peste 12 de luni se testează serologic prin ELISA cu fază de absorbĠie (screening), cu asigurarea prevalenĠei de 1% úi confidenĠei de 95%. 3. Toate animalele recĠionate pozitiv la testul serologc prin ELISA cu faza de absorbĠie se izolează úi se testează prin ELISA de confirmare. 4. Toate animalele pozitive la ELISA se vor examina bacteriscopic pe probe fecale. 5. Toate animalele cu reacĠii pozitive la testele menĠionate la pct. 4, se elimină din efectiv úi se prelevează porĠiuni de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni úi limfocentrii mezenterici aferenĠi, care se examinează morfopatologic, bacterioscopic úi bacteriologic pentru precizarea diagnosticului. 6. Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator: morfopatologice (met. HEA/HEV úi ZNM), úi bacteriologice pe probe de mucoasă intestinală úi limfonoduri aferenĠi. 7. Declararea oficială a paratuberculozei se face când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataĠie, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic (met. HEA/HEV úi ZNM), bacterioscopic. II. Efectuarea examenului necropsic la animalele moarte sau tăiate úi se trimit la laborator pentru examene morfopatologice úi bacterioscopice probe de mucoasă intestinală úi limfonoduri aferente. III. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale de ovine úi caprine în vederea asigurării cerinĠelor de certificare în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 290/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiĠiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerĠul intracomunitar cu ovine úi caprine, cu modificările úi completările ulterioare.

Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea paratuberculozei în populaĠia de ovine úi caprine. 2. AnunĠarea cazurilor clinice de boală. 3. Prelevarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului. Ovinele úi caprinele pentru export sau comerĠ intracomunitar cu destinaĠia creútere úi reproducĠie, în vederea asigurării cerinĠelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiĠii: a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataĠie liberă de boală úi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataĠie: b) paratuberculoza nu a fost diagnosticată clinic în ultimele 12 luni; c) nu a fost adus în atenĠia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinĠele de la pct. (b) nu au fost îndeplinite; d) proprietari declară că nu au avut cunoútinĠă de un astfel de fapt úi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerĠului intracomunitar respectă cerinĠele prevazute la pct. (b). IV. Supravegherea în centrele de colectare material seminal de berbeci úi Ġapi Supraveghere activă 1. Supravegherea prin examen serologic ELISA cu fază de absorbĠie a berbecilor úi Ġapilor de reproducĠie la autorizare úi de două ori pe an, cu 14 zile înainte de úi după campania de montă. 2. În cazul obĠinerii unor rezultate pozitive se aplică prevederile de la secĠiunea I. V. La rumegătoarele sălbatice în captivitate úi semicaptivitate din rezervaĠii naturale, parcuri, grădini zoologice. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere prin examen necropsic al tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum úi a celor vânate sau moarte în rezervaĠii naturale. 2. De la animalele cu leziuni suspecte de paratuberculoză se prelevează fragmente de intestin cu limfonodurile aferente pentru examene de laborator bacterioscopic úi histopatologic (met. HEA/HEV úi ZNM). 3. Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză se supune acĠiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen morfopatologic+examen microscopic direct. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare..

25. BRUCELOZA LA BOVINE Scop: menĠinerea statutului României de stat membru al UE oficial indemn de bruceloză bovină

I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a bovinelor de lapte, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A 1. La toate bovinele în vârsta de peste 24 luni se efectuează testarea prin Roz Supraveghere activă Bengal (RBT) la un interval de minimum 3 luni úi maximum 12 luni faĠă de 1. La toate bovinele în vârsta de peste 24 luni se aplică unul din urmatoarele regimuri de testare, în conformitate cu cerinĠele data testării efectuate în anul anterior.* 2. În caz de suspiciune, prelevările de probe se efectuează în prezenĠa prevăzute de Anexa A II, lit. (c) din Directiva 64/432/CEE, medicului veterinar oficial. transpusă prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu

modificările úi completările ulterioare: a) trei teste ELISA efectuate pe probe de lapte de la vacile aflate in lactaĠie, la intervale de cel puĠin 3 luni; b) testarea prin Roz Bengal pe probe de sânge, la un interval de minim 3 luni úi maximum 12 luni faĠă de data testării efectuate în anul anterior. 2. Pentru testarea bovinelor poate fi utilizat unul din regimurile de testare de la pct. 1. Alegerea unuia din regimurile de testare de la alin. 1. se face pe baza analizei documentate cost beneficiu efectuată între DSVSA – LSVSA úi exploataĠiile comerciale de bovine. 3. Prelevarea probei amestec din tancul de răcire se face numai dacă în fermă sunt cel puĠin 30% din vaci în perioada de lactaĠie úi în exploataĠiile cu tanc de răcire a laptelui care pot face dovada de trasabilitate la animalele care depun laptele la un muls.*** 4. Probele de lapte se trimit spre examinare la LNR sau LSVSA desemnate în baza graficului elaborat de LNR în colaborare cu DSVSA . 5. Graficul de prelevare a probelor de lapte este stabilit de către DSVSA de comun acord cu LNR-IDSA. 6. În cazul unor rezultate pozitive la testul ELISA pe probe de lapte, se recurge la testarea prin Roz Bengal pe probe de sânge prelevate de la bovinele care au depus laptele la mulsul din care s-a efectuat testarea; Testarea de confirmare trebuie să se efectueze pe probe de sânge recoltate de la fiecare animal. 7. Bovinele care au avut un rezultat pozitiv la testul Roy Bengal, vor fi tesate obligatoriu prin RFC (tehnica EU-RL) pentru confirmarea/infirmarea rezultatului obtinut la testul serologic de screening. Animalele pozitive la RFC pot fi supuse unui test cELISA sau unui test alergic. 8. Se suspendă statusul oficial indemn al exploataĠiei úi rămâne suspendat până la indeplinirea cerintelor prevazute în Anexa A II, pct. 3 B din Directiva 64/432/CEE, transpunsă în Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 9. Se recurge la tăierea animalelor pentru confirmarea bolii doar în cazul obĠinerii rezultatelor pozitive la testele menĠionate la pct. 7, a anchetei epidemiologice care să identifice sursa infecĠiei úi a analizei de risc. B. Testarea vacilor, bivoliĠelor úi junincilor care au avortat sau care prezintă B. Testarea vacilor, bivoliĠelor úi junincilor care au avortat sau care manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecĠiei brucelice. prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecĠiei Supraveghere pasivă brucelice.

3. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai în cadrul LNR. 4. Bovinele care au avut un rezultat pozitiv la RBT , vor fi tesate obligatoriu prin RFC (tehnica EU-RL) pentru confirmarea/infirmarea rezultatului obtinut la testul serologic de screening. Animalele pozitive la RFC pot fi supuse unui test cELISA sau unui test alergic. 5. Se suspendă statusul oficial indemn al exploataĠiei úi rămâne suspendat până la îndeplinirea cerinĠelor prevăzute de Anexa A II, pct. 3 B din Directiva 64/432/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de inspecĠie veterinară care afectează schimburile intracomunitare cu bovine úi porcine, transpunsă în Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 6. Se recurge la tăierea animalelor pentru confirmarea bolii doar în cazul obĠinerii rezultatelor pozitive la testele menĠionate la pct. 4, a anchetei epidemiologice care să identifice sursa infecĠiei úi a analizei de risc.

Supraveghere pasivă 1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum úi probe de ser sanguin la 14 - 21 zile după avort. 2. Probele de sânge prelevate de la bovinele care au avortat se examinează serologic prin RSAR Roz Bengal úi RFC (tehnica EURL), iar apoi probele pozitive se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare.** 3. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate pentru aceste investigaĠii. C. Testarea bovinelor în exploataĠiile cu status suspendat. C. Testarea bovinelor în exploataĠiile cu status suspendat. Supraveghere activă Supraveghere activă 1. Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supraveghează 1.Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supraveghează serologic pe serologic pe probe individuale de sânge.** probe individuale de sânge. 2. Probele pozitive la unul din testele serologice se trimit spre 2. Probele pozitive la unul din testele serologice se trimit spre confirmare la confirmare la LNR-IDSA. LNR-IDSA. 3. Animalele care au reacĠionat pozitiv la retestare prin RFC 3. Animalele care au reacĠionat pozitiv la retestare prin RFC (tehnica EU-RL) (tehnica OIE) se elimină prin abatorizare. se elimină prin abatorizare. 4. Atunci când animalul a fost tăiat úi nu mai este disponibil pentru 4. Atunci când animalul a fost tăiat úi nu mai este disponibil pentru testare, testare, suspendarea poate fi ridicată dacă două teste de suspendarea poate fi ridicată dacă două teste de seroaglutinare, efectuate la seroaglutinare, efectuate la toate bovinele din efectiv în vârstă mai toate bovinele din efectiv în vârstă mai mare de 12 luni, în concordanĠă cu anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui nr. mare de 12 luni, în concordanĠă cu anexa nr. 3 la Norma sanitară 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare, prezintă un titru mai mic de veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui nr. 61/2006, cu modificările úi completările ulterioare, prezintă un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml; primul test va fi efectuat la cel puĠin 30 de zile după 30 UI de aglutinare/ml; primul test va fi efectuat la cel puĠin 30 de eliminarea animalului iar al doilea cu cel puĠin 60 de zile dupa primul test zile după eliminarea animalului iar al doilea cu cel puĠin 60 de zile 5. Atunci când animalul a fost izolat de animalele din efectiv, el poate fi mai târziu. reintrodus în efectiv úi statusul efectivului poate fi restabilit după: 5. Atunci când animalul a fost izolat de animalele din efectiv, el (a) o reacĠie de seroaglutinare care a indicat un titru mai mic de 30 UI de poate fi reintrodus în efectiv úi statusul efectivului poate fi restabilit aglutinare/ml úi a dat un rezultat negativ la o reacĠie de fixare a după: complementului (tehnica EU-RL), (a) o reacĠie de seroaglutinare care a indicat un titru mai mic de 30 (b) un rezultat negativ la orice altă combinaĠie de teste aprobată în acest scop, UI de aglutinare/ml úi a dat un rezultat negativ la o reacĠie de fixare în baza procedurii naĠionale. a complementului (tehnica OIE), sau 6. De la animalele tăiate se trimit probe de uter, limfonoduri perechi genitale, (b) un rezultat negativ la orice altă combinaĠie de teste aprobată în retrofaringiene úi retromamare (pentru femele), respectiv inghinale (pentru acest scop, în baza procedurii naĠionale. masculi), în vederea efectuării examenului bacteriologic pentru izolare úi genotipare de Brucella spp.** 6. De la animalele tăiate se trimit probe de uter, limfonoduri perechi 7. Examenele bacteriologice se efecuează la LSVSA care deĠin metode genitale, retrofaringiene úi retromamare (pentru femele), respectiv acreditate pentru izolarea Brucella spp sau la LNR-IDSA. inghinale (pentru masculi), în vederea efectuării examenelor 8. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR-IDSA, în anatomopatologic úi bacteriologic pentru izolare úi genotipare de Brucella spp. vederea tipizării fenotipice sau úi genetice. 7. Examenele bacteriologice se efecuează la LSVSA care deĠin 1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum úi probe de ser sanguin prelevate la 14 - 21 zile după avort. 2. Probele de sânge prelevate de la bovinele care au avortat se examinează serologic prin RSAR Roz Bengal úi RFC (tehnica EU-RL), iar apoi probele pozitive se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare.**

metode acreditate pentru izolarea Brucella spp sau la LNR-IDSA. 8. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR-IDSA, în vederea tipizării fenotipice sau úi genetice. D. Testarea bovinelor în exploataĠiile cu status retras. Supraveghere activă 1. În cazul în care într-o exploataĠie au fost diagnosticate animale pozitive aceasta îúi recapătă statutul oficial liber de boală, dacă: fie toate bovinele aflate în efectiv în momentul izbucnirii bolii au fost tăiate, fie efectivul a fost supus unei testări de verificare úi toate animalele cu vârstă mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive, efectuate la interval de 60 de zile, primul fiind efectuat la nu mai puĠin de 30 de zile după eliminarea animalului(lor) pozitiv(e). 2. În cazul bovinelor care erau gestante în momentul izbucnirii, controlul final trebuie efectuat la cel puĠin 21 zile după ce ultimul animal gestant în momentul izbucnirii, a fătat. III. Testarea animalelor domestice úi sălbatice nou introduse prin comerĠ intracomunitar sau import din Ġări terĠe. Supraveghere pasivă 1. Testare serologică pe probe individuale de sânge, randomizat un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puĠin de 5 probe pe lot.** 2. Se testează în intervalul de 30 de zile anterior sau ulterior datei la care au fost introduse în efectiv. În cazul în care testul este efectuat ulterior introducerii în efectiv, animalul (animalele) trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale, pentru a se evita contactul direct sau indirect cu acestea până ce reacĠia se dovedeúte negativă. 3. Probele se examinează prin RFC (tehnica EU-RL). 4. Cazurile pozitive úi neconcludente se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare. 5. Pentru confirmarea sau infirmarea infecĠiei brucelice în efectiv, animalele pozitive la recontrolul I prin RFC (tehnica EU-RL) se sacrifică úi se prelevează de la acestea următoarele probe pentru efectuarea examenelor anatomopatologic úi bacteriologic: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari /inghinali la masculi, genitali), splină, glanda mamară, Ġestut úi fluide uterine úi sânge. 6. Analizele se efectuează numai la laboratoarele care deĠin metode acreditate pentru aceste investigaĠii. 7. Boala se confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice, bacteriologice úi de biologie moleculară. IV. Testarea materialului seminal introdus prin comerĠ intracomunitar/import din Ġări terĠe. Supraveghere pasivă 1. Testare, numai în caz de suspiciune, a 1% din fiecare ejaculat, dar nu mai puĠin de o paietă din lotul provenit din acelaúi ejaculat, dacă acesta conĠine mai puĠin de 100 de paiete. 2. Toate paietele infectate, componente ale ejaculatului respectiv se denatureaza, nefiind permisa utilizarea acestora in cadrul inseminarii artificiale. D. Testarea bovinelor în exploataĠiile cu status retras. Supraveghere activă 1. În cazul în care într-o exploataĠie au fost diagnosticate animale pozitive aceasta îúi recapătă statutul oficial liber de boală, dacă: fie toate bovinele aflate în efectiv în momentul izbucnirii bolii au fost tăiate, fie efectivul a fost supus unei testări de verificare úi toate animalele cu vârstă mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive, efectuate la interval de 60 de zile, primul fiind efectuat la nu mai puĠin de 30 de zile după eliminarea animalului(lor) pozitiv(e). 2. În cazul bovinelor care erau gestante în momentul izbucnirii, controlul final trebuie efectuat la cel puĠin 21 zile după ce ultimul animal gestant în momentul izbucnirii, a fătat.

3. Probele sunt prelevate de medicii veterinari oficiali. 4. Analizele bacteriologice se efectuează la IDSA sau la laboratoarele care deĠin metode acreditate pentru aceste investigaĠii. V. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de tineret la îngrăúat Supraveghere pasivă

Sunt exceptaĠi de la testare, cu condiĠia ca aceútia să provină din exploataĠii oficial indemne de bruceloză, iar autoritatea competentă local să garanteze că masculii pentru îngrăúat nu vor fi folosiĠi pentru reproducĠie úi vor fi trimiúi direct la locul de tăiere. VI. Specii susceptibile din fondul cinegetic Supraveghere pasivă 1. Supraveghere serologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic obĠinute prin vânătoare. 2. Probele se examinează prin Roz Bengal úi RFC (tehnica OIE). 3. De la animalele cu leziuni se prelevează probe pentru examene de laborator (aparat genital femel/mascul, splină, ficat, limfonoduri, pulmon, conĠinut abcese ú.a). 4. Probele sunt recoltate de medici veterinari oficiali. 5. Analizele se efectuează numai la laboratoarele care deĠin metode acreditate pentru aceste investigaĠii. Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea si identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS)+examen cultural+identificare fenotipica si genetica a speciilor si biovariantelor Brucella spp. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.. * Probele de sânge sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi. ** Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi în prezenta medicului veterinar oficial. *** Prelevarea probei de lapte se efectuează de medicul veterinar oficial. 26. BRUCELOZA LA OVINE ùl CAPRINE (InfecĠia cu Brucella melitensis) Scop: menĠinerea statutului de Ġară oficial liberă de Brucella melitensis I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Pe întreg teritoriul Ġării. Are ca scop identificarea, notificarea úi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit brucelozei úi menĠinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte la controalele oficiale efectuate în timpul transportului, la destinaĠie, în cazul importului sau comerĠului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aúteptare a miúcării, se vor izola úi se vor investiga serologic, úi dupa caz bacteriologic în sensul brucelozei.

Supravegherea activă A. Ovinele úi caprinele în vârstă de peste 6 luni se supraveghează serologic, odată pe an.

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a ovinelor úi caprinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Pe întreg teritoriul Ġării. Are ca scop identificarea, notificarea úi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit brucelozei úi menĠinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte la controalele oficiale efectuate în timpul transportului, la destinaĠie, în cazul importului sau comerĠului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aúteptare a miúcării, se vor izola úi se vor investiga serologic, úi dupa caz bacteriologic în sensul brucelozei. Supravegherea activă A. Ovinele úi caprinele în vârstă de peste 6 luni se supraveghează serologic, odată pe an.

Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal, astfel: a) toĠi masculii pentru reproducĠie înainte de campania de montă b) 5% din efectivele de ovine existente în exploataĠiile nonprofesionale din fiecare localitate; c) 5% din efectivele de caprine existente în exploataĠiile nonprofesionale din fiecare localitate; d) toate animalele provenite din comerĠul intracomunitar/import introduse nou în exploataĠie. Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal. Cazurile pozitive úi neconcludente se examinează úi prin RFC (tehnica EU-RL), uleterior probele pozitive se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare. Boala se confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice, bacteriologice úi de biologie moleculară. În cazul în care mai mult de 5% din probele testate, pe localitate, sunt serologic pozitive la testul Roz Bengal, se aplică prevederile Anexei C la Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28/1991 privind condiĠiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine úi caprine. Tot efectivul se supune examinării serologice prin RFC (tehnica EU-RL), Când unul sau mai multe ovine sunt suspecte de a fi infectate cu B.melitensis, statusul exploataĠiei se suspendă provizioriu, iar animalele suspecte se izolează sau se distrug imediat, dar nu înainte de prelevarea de probe pentru confirmarea sau infirmarea infecĠiei brucelice in efectiv: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari /inghinali la masculi, genitali), splina, glanda mamara, Ġesuturi úi fluide uterine úi sânge. Probele se trimit la laborator pentru examen anatomopatologic úi bacteriologic.

B. Se încadrează în programul de supraveghere úi se examinează serologic/bacteriologic după caz: a) Probe de la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum úi ser sanguin prelevat la 14-21 zile după avort. b) Probe de la animalele cu manifestări clinice care conduc la suspicionarea infecĠiei: secreĠii cervicovaginale, lichide articulare sau din higrome, învelitori placentare, lapte, material seminal; c) Probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză: splină, sistem nervos central, limfonoduri genitale úi mamare, uter, glandă mamară; d) Probe de la rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate úi semicaptivitate, din rezervaĠiile naturale, parcuri, grădini zoologice

Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal, astfel: a) toĠi masculii pentru reproducĠie înainte de campania de montă b) 5% din efectivele de ovine existente în exploataĠiile comerciale; c) 5% din efectivele de caprine existente în exploataĠiile comerciale; d) toate animalele provenite din comerĠul intracomunitar/import introduse nou în exploataĠie. Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal. Cazurile pozitive úi neconcludente se examinează úi prin RFC (tehnica EU-RL), uleterior probele pozitive se trimit la LNRIDSA, pentru confirmare. Boala se confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice, bacteriologice úi de biologie moleculară. În cazul în care mai mult de 5% din probele testate, pe exploataĠie înregistrată/autorizată sanitar–veterinar, sunt serologic pozitive la testul Roz Bengal, se aplică prevederile Anexei C la Directiva 91/68/CEE. Tot efectivul se supune examinării serologice prin RFC (tehnica EU-RL), Când unul sau mai multe ovine sunt suspecte de a fi infectate cu B.melitensis, statusul exploataĠiei se suspendă provizioriu, iar animalele suspecte se izolează sau se distrug imediat, dar nu înainte de prelevarea de probe pentru confirmarea sau infirmarea infecĠiei brucelice in efectiv: 3 perechi de limfonoduri (retrofaringieni, retro-mamari /inghinali la masculi, genitali), splina, glanda mamara, Ġesuturi úi fluide uterine úi sânge. Probele se trimit la laborator pentru examen anatomopatologic úi bacteriologic. B. Se încadrează în programul de supraveghere úi se examinează serologic/ bacteriologic după caz: a) Probe de la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum úi ser sanguin prelevat la 14-21 zile după avort. b) Probe de la animalele cu manifestări clinice care conduc la suspicionarea infecĠiei: secreĠii cervicovaginale, lichide articulare sau din higrome, învelitori placentare, lapte, material seminal; c) Probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză: splină, sistem nervos central, limfonoduri genitale úi

mamare, uter, glandă mamară; d) Probe de la rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate úi semicaptivitate, din rezervaĠiile naturale, parcuri, grădini zoologice Probele de sânge se examinează prin Roz Bengal úi RFC (tehnica EU-RL) C. Animalele domestice úi sălbatice nou introduse prin comerĠ intracomunitar sau import din Ġări terĠe. Se examinează un procent de 1% din animale prin Roz Bengal úi RFC (tehnica EU-RL),

Probele de sânge se examinează prin Roz Bengal úi RFC (tehnica EU-RL)

C. Animalele domestice nou introduse prin comerĠ intracomunitar sau import din Ġări terĠe. Se examinează un procent de 1% din animale prin Roz Bengal úi RFC (tehnica EURL), PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Procedura de supraveghere cuprinde crescătorii implicaĠi zilnic în relaĠia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire Examinarea clinică Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenĠa medicului veterinar oficial. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele care deĠin metode acreditate pentru aceste investigaĠii. Conform Deciziei 2007/399/CE a Comisiei din 11 iunie 2007 de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoaúterea oficială a statutului României de stat indemn de bruceloză (B. melitensis) úi a Deciziei 2003/467/CE, prin care România a fost recunoscută oficial ca Ġară oficial indemnă de bruceloză (Brucella melitensis). Supravegherea activă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. 2. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenĠa medicului veterinar oficial. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele care deĠin metode acreditate pentru aceste investigaĠii. 3. De la animalele seropozitive tăiate probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub coordonarea úi controlul medicului veterinar oficial. 4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate sub coordonarea LNR-IDSA. 5. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA teritoriale vor fi trimise la LNR-IDSA în vederea tipizării fenotipice sau úi genetice. Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea si identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS)+examen cultural+identificare fenotipică úi genetică a speciilor si biovariantelor Brucella spp. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.. 27. BRUCELOZA LA OVINE, RESPECTIV INFECğIA CU BRUCELLA OVIS (EPIDIDIMITA INFECğIOASĂ) Scop: certificare pentru comerĠ intracomunitar în conformitate cu prevederile Directivei 91/68/CE a Consiliului din 28 ianuarie 1991 privind condiĠiile de sănătate animală ce reglementează schimburile intracomunitare cu ovine úi caprine, transpusă în legislaĠia naĠională prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările úi completările ulterioare. Supravegherea în exploataĠiile de ovine cu destinaĠia de creútere úi reproducĠie 1. Supraveghere pasivă

a. Monitorizarea epididimitei infectioase în populaĠia de ovine. b. AnunĠarea cazurilor clinice de boală. c. Prelevarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului. 2. Berbecii pentru reproducĠie cu destinaĠia export sau comerĠ intracomunitar, în vederea asigurării cerinĠelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiĠii: a) să provină dintr-o exploataĠie în care nu a fost diagnosticat nici un caz de epididimită contagioasă (Brucella ovis) în cursul ultimelor 12 luni; b) să fi fost ĠinuĠi în permanenĠă în această exploataĠie timp de 60 de zile înainte de expediere; c) în intervalul de 30 de zile înainte de expediere să fi fost supuúi cu rezultate negative unei reacĠii de fixare a complementului (tehnica OIE), efectuate în conformitate cu anexa nr. 4 la Ordinul nr. 290/2006, cu modificările ulterioare. 3.ToĠi masculii pentru reproducĠie înainte de campania de montă. 4. Animalele cu rezultate pozitive la testul serologic se castrează. 5. De la animalele tăiate sau castrate, cu forme clinice de epididimită sau cu rezultate pozitive la examenele serologice, se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor-bacteriologice pentru izolarea úi genotiparea Brucella ovis. 6. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele care deĠin metode acreditate pentru aceste investigaĠii. 7. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate, sub coordonarea LNR- IDSA. 8. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR-IDSA, în vederea tipizării fenotipice sau úi genetice. 9. Costurile programului de control al Epididimitei contagioase (Brucella ovis) în vederea evaluării statusului de sănătate al animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerĠului intracomunitar este suportat de către deĠinătorul de animale. Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea si identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS)+examen cultural+identificare fenotipica si genetica a Brucella ovis. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 28. BRUCELOZA LA PORCINE Scop: eradicarea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a porcinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Pe tot teritoriul Ġării. Pe tot teritoriul Ġării. Are ca scop identificarea, notificarea úi raportarea precoce a oricărui simptom ce Are ca scop identificarea, notificarea úi raportarea precoce a poate fi atribuit unui caz de bruceloză úi menĠinerea sau schimbarea statusului de oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză úi menĠinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. sănătate a animalului. Examinarea clinică Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, efectuate în timpul transportului sau la destinaĠie în cazul importului sau comerĠului la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la intracomunitar, în perioada de carantină sau de aúteptare se vor izola úi se vor destinaĠie în cazul importului sau comerĠului intracomunitar, investiga serologic úi, după caz, bacteriologic pentru bruceloză. în perioada de carantină sau de aúteptare se vor izola úi se vor Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducĠie, în mod deosebit la investiga serologic úi, după caz, bacteriologic pentru

cele aflate în localităĠi învecinate cu zona silvatică

Supravegherea activă Supravegherea serologică: A. 1. 10 % din scroafe, o dată pe an; 2. toĠi masculii necastraĠi, trimestrial; 3. scroafele úi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecĠie brucelică, inclusiv toate scroafele care au avortat, după 14 - 21 zile de la avort; 4. toate scroafele úi scrofiĠele montate cu vieri diagnosticaĠi cu bruceloză Supravegherea serologică prin RSAR Roz Bengal (sau SAT) úi RFC (tehnica EURL). 1.Cazurile pozitive úi neconcludente în RFC (tehnica EU-RL ), se trimit la LNRIDSA, pentru confirmare. 2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum úi ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort, pentru precizarea diagnosticului. Se vor trimite la laborator úi probe de sange de la vierii cu care au fost montate scroafele care au avortat. 3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicule úi eventual material seminal in vederea efectuării investigaĠiilor bacteriologice de confirmare/infirmare a bolii. 4. Boala se confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice, bacteriologice (izolarea úi identificarea B. suis). 5. În exploataĠiile în care se confirmă infecĠia brucelică se aplică sistarea reproducĠiei úi asanarea.

bruceloză. Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducĠie, în mod deosebit la cele aflate în localităĠi învecinate cu zona silvatică Supravegherea activă Supravegherea serologică: În exploataĠiile comerciale înregistrate/ autorizate: A. 1. vierii de reproducĠie - la intrarea în exploataĠie úi apoi trimestrial; 2. 10 % din scroafele úi scrofiĠele pentru reproducĠie, o dată pe an; 3. scroafele úi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecĠie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat, după 14-21 zile de la avort; 4. toate scroafele úi scrofiĠele montate cu vieri diagnosticaĠi cu bruceloză. Supravegherea serologică prin RSAR Roz Bengal (sau SAT) úi RFC (tehnica EU-RL). 1.Cazurile pozitive úi neconcludente în RFC (tehnica EU-RL ), se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare. 2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum úi ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort, pentru precizarea diagnosticului. Se vor trimite la laborator úi probe de sange de la vierii cu care au fost montate scroafele care au avortat. 3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicule úi eventual material seminal in vederea efectuării investigaĠiilor bacteriologice de confirmare/infirmare a bolii. 4. Boala se confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice, bacteriologice (izolarea úi identificarea B. suis). 5. În exploataĠiile în care se confirmă infecĠia brucelică se aplică sistarea reproducĠiei úi asanarea.

B. Animalele nou introduse prin comerĠ intracomunitar sau import din Ġări terĠe. Testarea se face serologic prin RSAR Roz Bengal (sau SAT) úi RFC (tehnica EU-RL), 10 % din scroafe si toti vierii. C. În abator: 1. animalele vii: se examinează ante-mortem úi post-mortem; 2. carnea úi organele se examinează în unităĠi de tăiere autorizate sanitar - veterinar. 3. carnea úi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricĠii; 4. organele cu leziuni se confiscă..

D. Supraveghere bacteriologică úi serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreĠi (din probele pentru PPC) úi iepuri cu leziuni din fondul cinegetic sau obĠinuĠi prin vânătoare. Serologic prin RSAR Roz Bengal (SAT) úi RFC (tehnica EU-RL), Pentru examene de laborator de la mistreti si iepuri se prelevează urmatoarele probe: aparat genital femel/mascul, splină, ficat, limfonoduri, pulmon, conĠinut abcese, sange, ú.a. E. Material seminal introdus prin comerĠ intracomunitar sau import din Ġări terĠe. Testare úi trasabilitate pe probe individuale, randomizat un procent de 1%. Materialul seminal infectat se denatureaza, nefiind permisa utilizarea acestuia in cadrul inseminarii artificiale PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Procedura de supraveghere cuprinde crescătorii implicaĠi zilnic în relaĠia cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Examinarea clinică Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele care deĠin metode acreditate pentru aceste investigaĠii. Supravegherea activă 1. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenĠa medicului veterinar oficial. 2. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele care deĠin metode acreditate pentru aceste investigaĠii. 3. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate sub coordonarea LNR-IDSA. 4. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA teritoriale vor fi trimise la LNR-IDSA, în vederea tipizării fenotipice sau úi genetice. În abator prelevarile de probe se fac de către medicul veterinar oficial. De la speciile susceptibile prelevarile de probe se fac de către medicul veterinar oficial. Probele de material seminal se prelevează de către medicul veterinar oficial. Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea si identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS)+examen cultural+identificare fenotipica si genetica a speciei si biovariantelor Brucella suis. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.. 29. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ Scop: Supraveghere în scopul menĠinerii stării de sănătate úi nediseminării agenĠilor abortigeni la reproducători I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a bovinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Pe tot teritoriul Ġării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în Pe tot teritoriul Ġării, la toate bovinele domestice din ferme sau libertate crescute în libertate. Monitorizarea datelor referitoare la incidenĠa cazurilor de boală. Monitorizarea datelor referitoare la incidenĠa cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Supravegherea activă Supravegherea activă

1. Prin examene de laborator pe probe de secreĠii prepuĠiale de la tauri úi bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile: a) înaintea sezonului de păúunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; b) imediat după întoarcerea la stabulaĠie; c) mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal. 2. Înainte de prelevarea probelor taurii úi bivolii se Ġin în repaos sexual 7 zile. 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni úi învelitori placentare. PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Supravegherea activă

Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial. practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial. Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR-IDSA. Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR- IDSA. Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR-IDSA pentru Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR- IDSA pentru caracterizare fenotipică úi genetică caracterizare fenotipică úi genetică Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen cultural+identificare fenotipica si genetica a speciilor si subspeciilor Campylobacter spp. 30. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: ovine, suine, păsări Scop: Supraveghere în scopul asigurării sănătăĠii publice I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a ovinelor, porcinelor, păsărilor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Pe tot teritoriul Ġării, la ovine, porcine, păsări din exploataĠii Pe tot teritoriul Ġării, la ovine, porcine, păsări din exploataĠii Monitorizarea datelor referitoare la incidenĠa cazurilor de boală. Monitorizarea datelor referitoare la incidenĠa cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Supravegherea activă Supravegherea activă Prelevarea de probe de fecale proaspete, masa intestinală/probe cecumuri Prelevarea de probe de fecale proaspete, masa intestinală/probe cecumuri úi organe de la ovine, porcine úi păsări pentru examene de laborator úi organe de la ovine, porcine úi păsări pentru examene de laborator PRECIZĂRI EXECUğIE PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Supravegherea activă – la solicitarea proprietarului/deĠinătorului de Supravegherea activă– la solicitarea proprietarului/deĠinătorului de animale animale Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial. practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial. Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR-IDSA. Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR-IDSA. Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR-IDSA Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR-IDSA pentru caracterizare fenotipică úi genetică. pentru caracterizare fenotipică úi genetică. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen cultural+identificare fenotipica si genetica a speciilor si subspeciilor Campylobacter spp 31. RINOTRAHEITA INFECğIOASĂ BOVINĂ – IBR Scop: controlul bolii. Supravegherea în exploataĠiile comerciale Supravegherea activă: I. Supravegherea serologică prin ELISA pentru: a) Taurii úi bivolii autorizaĠi pentru reproducĠie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I úi II. b) Tăuraúii care se achiziĠionează pentru reproducĠie, după împlinirea vârstei de úase luni, înainte de plecarea din ferma de origine úi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaĠie; Probele de sânge se prelevează de la animale nevaccinate anti - IBR-IPV úi se testează la LSVSA abilitate úi/sau LNR-IDSA. Testarea bovinelor în exploataĠiile comerciale de bovine, autorizate sanitar-veterinar: Supraveghere activă 1. Se aplică program voluntar de vaccinare, utilizând vaccinuri cu marker. 2. Se notifică în prealabil DSVSA cu privire la intenĠia de aplicare a unui program de vaccinăre; notificarea va fi însoĠită de specificaĠii privind tipul de vaccin utilizat úi schema de vaccinare. 3. DSVSA transmit la ANSVSA graficul notificărilor privind vaccinarea. Diagnosticul etiologic se stabileúte prin examene de laborator :serologie (ELISA) úi virusologice (izolare de virus).

32. TRICHOMONOZA BOVINĂ Scop: supraveghere în vederea nediseminarii agenĠilor abortigeni I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a bovinelor, , inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Supraveghere clinică a efectivelor de bovine de reproducĠie în special la Supraveghere clinică a efectivelor de bovine de reproducĠie în special la montă úi la fătare, pentru efectivele indigene úi a celor aflate în perioada montă úi la fătare, pentru efectivele indigene úi a celor aflate în perioada de de carantină. carantină. Supravegherea activă Supravegherea activă Se efectuează examene de laborator pentru evidenĠierea parazitului prin Se efectuează examene de laborator pentru evidenĠierea parazitului prin

tehnica preparatului direct úi/sau prin tehnica cultivării pe mediu. tehnica preparatului direct úi/sau prin tehnica cultivării pe mediu. Testarea materialului seminal introdus prin comerĠ intracomunitar/import din Testarea materialului seminal introdus prin comerĠ Ġări terĠe in caz de suspiciune intracomunitar/import din Ġări terĠe in caz de suspiciune Înainte de prelevarea probelor taurii úi bivolii se Ġin în repaus sexual 7 Înainte de prelevarea probelor taurii úi bivolii se Ġin în repaus sexual 7 zile. Materialul seminal infectat se denaturează. zile. Materialul seminal infectat se denaturează. PRECIZĂRI EXECUğIE PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Supravegherea activă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Supravegherea activă

Examenele de laborator se efectueaza la IDSA úi laboratoarele care deĠin Examenele de laborator se efectueaza la IDSA úi laboratoarele care deĠin metode acreditate pentru aceste investigaĠii. metode acreditate pentru aceste investigaĠii. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 33. ARTRITA/ENCEFALITA CAPRINĂ Scop: certificare pentru comerĠ intracomunitar în conformitate cu prevederile Directivei 91/68/CE, transpusă în legislaĠia naĠională prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările úi completările ulterioare. Supravegherea în exploataĠiile de caprine destinate creúterii úi reproducĠiei Supraveghere pasivă 1. a) Monitorizarea artritei-encefalitei caprine în populaĠia de caprine. b) AnunĠarea cazurilor clinice de boală. c) Prelevarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului. 2. Caprinele pentru export sau comerĠ intracomunitar cu destinaĠia creútere úi reproducĠie, în vederea asigurării cerinĠelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiĠii: a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataĠie liberă de boală úi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataĠie: b) artrita/encefalita caprină nu a fost diagnosticată clinic în ultimii 3 ani; c) totuúi, aceasta perioadă trebuie să fie redusă la 12 luni, dacă animalele infectate cu artrita/encefalita caprină au fost tăiate úi animalele care au rămas în exploataĠie au reacĠionat negativ la două teste recunoscute conform procedurii comunitare; d) nu a fost adus în atenĠia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinĠele de la lit. b) nu au fost îndeplinite; e) proprietarii declară că nu au avut cunoútinĠă de un astfel de fapt úi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerĠului intracomunitar respectă cerinĠele prevazute la lit. b). 3. Costurile programului de control pentru artrita/encefalita caprină în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerĠului intracomunitar este suportat de către deĠinătorul de animale. Diagnosticul de artrită/ecefalită caprină se confirmă prin ELISA sau ID. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. * Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi în prezenta medicului veterinar oficial.

34. MAEDI –VISNA Scop: certificare pentru comerĠ intracomunitar în conformitate cu prevederile Directivei 91/68/CE, transpusă în legislaĠia naĠională prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările úi completările ulterioare. Supravegherea în exploataĠiile de ovine destinate creúterii úi reproducĠiei Supraveghere pasivă 1. a) Monitorizarea bolii în populaĠia de ovine. b) AnunĠarea cazurilor clinice de boală. c) Prelevarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului. 2. Ovinele pentru export sau comerĠ intracomunitar cu destinaĠia creútere úi reproducĠie, în vederea asigurării cerinĠelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiĠii: a) trebuie să fi provenit dintr-o exploataĠie liberă de boală úi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataĠie: b) Maedi - Visna nu a fost diagnosticată clinic în ultimii 3 ani; c) totuúi, aceasta perioadă trebuie să fie redusă la 12 luni, dacă animalele infectate cu Maedi - Visna au fost tăiate úi animalele care au rămas în exploataĠie au reacĠionat negativ la două teste recunoscute conform procedurii comunitare; d) nu a fost adus în atenĠia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinĠele de la lit. b) nu au fost îndeplinite; e) proprietari declară că nu au avut cunoútinĠă de un astfel de fapt úi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerĠului intracomunitar respectă cerinĠele prevazute la lit. b). 3. Costurile programului de control pentru Maedi – Visna în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerĠului intracomunitar este suportat de către deĠinătorul de animale. Diagnosticul de Maedi Visna se confirmă prin ELISA sau ID. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. *Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi în prezenta medicului veterinar oficial. 35. ECHINOCOCOZA Scop: Supraveghere úi control I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

pentru evidenĠierea formelor larvare de Echinococcus spp. prin examen macroscopic úi microscopic. Se prelevează fragmente de organe cu modificări chistice de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul abatoarelor úi se transmit la LSVSA pentru efectuarea examenelor de laborator (examen parazitologic úi morfopatologic); probele pozitive pentru genul Echinococcus se transmit la IDSA pentru confirmare úi pentru identificare specie prin tehnici de biologie moleculară În baza rezultatelor analizelor de laborator care atestă infectarea animalelor cu Echinococcus spp, medicii veterinari din cadrul DSVSA au obligaĠia să întocmescă ancheta epidemiologică în scopul stabilirii sursei de infestare. Tratamentul câinilor pozitivi se va face de câte ori este nevoie cu respectarea procedurii de tratament ce implică în mod obligatoriu, restricĠionarea deplasării în exterior a câinilor trataĠi în primele 2 zile de la tratament. Materiile fecale eliminate în aceste 2 zile de la câinii pozitivi vor fi strânse úi inactivate.

PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi medicul veterinar oficial.

- probe fragmente de organe cu formaĠiuni chistice prelevate de la gazdele intermediare pentru evidenĠierea formelor larvare de Echinococcus spp. prin examen macroscopic úi microscopic. Se prelevează fragmente de organe cu modificări chistice de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul abatoarelor úi se transmit la LSVSA pentru efectuarea examenelor de laborator (examen parazitologic úi morfopatologic); probele pozitive pentru genul Echinococcus se transmit la IDSA pentru confirmare úi pentru identificare specie prin tehnici de biologie moleculară În baza rezultatelor analizelor de laborator care atestă infectarea animalelor cu Echinococcus spp, medicii veterinari din cadrul DSVSA au obligaĠia să întocmescă ancheta epidemiologică în scopul stabilirii sursei de infestare. Tratamentul câinilor pozitivi se va face de câte ori este nevoie cu respectarea procedurii de tratament ce implică în mod obligatoriu, restricĠionarea deplasării în exterior a câinilor trataĠi în primele 2 zile de la tratament. Materiile fecale eliminate în aceste 2 zile de la câinii pozitivi vor fi strânse úi inactivate. PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Medicul veterinar de liberă practică úi medicul veterinar oficial. Supravegherea activă

Supravegherea activă Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau LNR-IDSA.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau LNRIDSA.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen histologic la gazdele intermediare. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

36. DURINA Scop: monitorizarea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a animalelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea activă Supravegherea activă Supravegherea serologică RFC (tehnica OIE),.a armăsarilor din herghelii úi depozite, o Supravegherea serologică RFC (tehnica OIE),.a armăsarilor dată pe an. din herghelii úi depozite, o dată pe an. Examenele serologice prin RFC (tehnica OIE), în caz de suspiciune. Examenele serologice prin RFC (tehnica OIE), în caz de suspiciune. PRECIZĂRI EXECUğIE PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea activă Supravegherea activă Medic veterinar de liberă practică împuternicit în: herghelii úi depozite de armăsari. Medic veterinar de liberă practică împuternicit în: herghelii Medic veterinar de liberă practică împuternicit sub supravegherea medicului veterinar úi depozite de armăsari. oficial, în caz de suspiciune. Medic veterinar de liberă practică împuternicit sub supravegherea medicului veterinar oficial, în caz de suspiciune. Diagnosticul de laborator se realizează prin evidenĠierea protozoarelor flagelate, prin examen direct úi/sau cultural úi detecĠia anticorpilor antiTrypanosoma equiperdum prin microtehnica de fixare a complementului Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 37. ANEMIA INFECğIOASĂ ECVINĂ Scop: eradicarea anemiei infecĠioase ecvine I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale A. Testarea ecvideelor în exploataĠiile indemne din localităĠile libere de AIE.

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale A. Testarea ecvideelor în exploataĠiile indemne din localităĠile libere de AIE.

1. Supravegherea serologică a tuturor ecvideelor în vârstă de peste 6 luni din exploataĠiile nonprofesionale, se realizează o dată pe an în perioada februarie- 1. Supravegherea serologică a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, aprilie. ExcepĠie fac ecvideele de sport care se testează de două ori pe an, respectiv astfel: în perioada februarie-aprilie úi la un interval de 6 luni. a) armăsarii folosiĠi temporar în staĠiunile de montă, la autorizare úi apoi de 3 ori pe an, după cum urmează: 2. Testarea serologică se realizează prin testul Coggins: (i) cu 15 zile înainte de plecarea din efectivul de origine; - testul Coggins se efectuează la LSVSA; probele se prelevează de medicul (ii) cu 15 zile înainte de retragerea din staĠiunile de montă; veterinar de liberă practică împuternicit; (iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în efectivul de origine; - ecvideele prevăzute în Decizia 346/2010/UE a Comisiei din 18 iunie 2010 b) armăsarii din staĠiunile de montă, la autorizare úi de 2 ori pe an, referitoare la măsurile de protecĠie cu privire la anemia infecĠioasă ecvină în la un interval de 6 luni România, se testează la LNR-IDSA; probele se prelevează de medicul veterinar de c) ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodromuri, liberă practică împuternicit în prezenĠa medicului veterinar oficial. manej, asociaĠii hipice/cluburi sportive, ecvideele de curse, sport, agrement úi din alte unităĠi specializate, de două ori pe an, respectiv 3. La ecvideele care sunt identificate úi prin dangalizare, în nota de însoĠire a în perioada februarie-aprilie úi la un interval de 6 luni; probelor către laboratoarele de diagnostic, pe lângă numărul de microcip se 2. Testarea serologică se realizează prin testul Coggins; testul menĠionează úi dangaua. Coggins se efectuează la LSVSA, cu excepĠia ecvideelor prevăzute în Decizia 346/2010/UE, care se testează la LNR din cadrul IDSA; 4. Pentru verificarea numărului de identificare al ecvideului, premergătoare probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică prelevării probei, se va proceda la scanarea cu cititorul de microcip pe

toată suprafaĠa corpului pentru a se putea identifica toate microcipurile. În tabelele împuternicit, iar pentru ecvideele prevăzute în Decizia de prelevare se înscriu toate numerele de microcip identificate la acelasi animal. 346/2010/UE de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenĠa medicului veterinar oficial. 5. Rezultatul testelor de laborator efectuate pentru diagnosticarea AIE se completează la secĠiunea VII a paúaportului de către medicul veterinar de liberă 3. La ecvideele care sunt identificate úi prin dangalizare, în nota de practică împuternicit sau medicul veterinar oficial după caz. 6. Proprietarul animalului/animalelor diagnosticat/diagnosticate cu AIE este obligat însoĠire a probelor către laboratoarele de diagnostic, pe lângă să îl izoleze/să le izoleze de alte ecvidee sănătoase până în momentul uciderii sau numărul de microcip se menĠionează úi dangaua. tăierii. 4. Pentru verificarea numărului de identificare al ecvideului, 7. Animalele cu rezultat pozitiv la testul Coggins se sacrifică în maximum 30 zile premergătoare prelevării probei, se va proceda la scanarea cu de la eliberarea buletinului de analiză. Animalele cu semne clinice de boală se ucid. cititorul de microcip pe toată suprafaĠa corpului pentru a se putea identifica toate 8. Ecvinele care au reacĠionat pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează. Dacă microcipurile. În tabelele de prelevare se înscriu toate numerele de există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor, directorul executiv al microcip identificate la acelasi animal. DSVSA dispune o expertiză; dacă din expertiză reiese că au existat neconformităĠi 5. Rezultatul testelor de laborator efectuate pentru diagnosticarea la recoltarea, ambalarea, transportul probei/probelor, directorul executiv aprobă o AIE se completează la secĠiunea VII a paúaportului de către medicul altă prelevare. veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial după caz. 9. Dacă directorul executiv aprobă, se prelevează o nouă probă care se trimite la LNR-IDSA pentru diagnostic úi o contraprobă, dacă proprietarul solicită acest 6. Proprietarul animalului/animalelor diagnosticat/diagnosticate cu lucru. Proba sau contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial úi se AIE este obligat să îl izoleze/să le izoleze de alte ecvidee sănătoase sigilează. până în momentul uciderii sau tăierii. 7. Animalele cu rezultat pozitiv la testul Coggins se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză. Animalele cu semne clinice de boală se ucid. 8. Ecvinele care au reacĠionat pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor, directorul executiv al DSVSA dispune o expertiză; dacă din expertiză reiese că au existat neconformităĠi la recoltarea, ambalarea, transportul probei/probelor, directorul executiv aprobă o altă prelevare. 9. Dacă directorul executiv aprobă, se prelevează o nouă probă care se trimite la LNR-IDSA pentru diagnostic úi o contraprobă, dacă proprietarul solicită acest lucru. Proba sau contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial úi se sigilează.

B. Testarea ecvideelor în exploataĠiile contaminate Dacă în exploataĠie sunt mai multe ecvidee úi cel puĠin unul a avut rezultat pozitiv la testul Coggins de confirmare, acesta/acestea se elimină, iar restul animalelelor se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la obĠinerea a două rezultate negative consecutiv, pentru toate ecvideele din exploataĠie; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probelor anterioare, iar următorul test, după alte 90 zile. ExploataĠiile nonprofesionale indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate úi se aplică măsurile de eradicare a bolii, în conformitate cu prevederile Planului pentru eradicarea AIE pe teritoriul României.

C. Testarea ecvideelor în localităĠile contaminate 1. Dacă într-o localitate s-au diagnosticat unul sau mai multe ecvidee cu AIE, după eliminarea tuturor animalelor pozitive, toate celelalte ecvidee din localitate se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la momentul în care, toate ecvideele din localitatea respectivă au obĠinut rezultat negativ la două teste Coggins efectuate la un interval de 90 zile; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probei anterioare, iar al doilea test, după alte 90 zile. 2. Ecvideele cu vârsta de până la 6 luni, care provin din localităĠi în care evoluează AIE, se testează la momentul împlinirii vârstei de 6 luni.

D. Testarea ecvideelor în vederea circulaĠiei pe teritoriul României Se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 37/2010 privind circulaĠia ecvinelor pe teritoriul României, cu modificările ulterioare, úi ale Planului pentru eradicarea AIE pe teritoriul României. Animalele negative din exploataĠii libere de AIE pot părăsi exploataĠiile în cazul în care au trecut 90 zile de la testare, numai după efectuarea unui nou test, la care s-au obĠinut rezultate negative, în cele 10 zile premergătoare datei miúcării. ExcepĠia o constituie ecvideele care sunt transportate direct la abator. Testul Coggins se efectuează la LSVSA. E. Testarea ecvideelor în vederea miúcării intracomunitare Se efectuează în conformitate cu prevederile Deciziei 346/2010/UE úi cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 37/2010, cu modificările ulterioare. Pentru ecvideele care fac obiectul miúcării intracomunitare sau în Ġări terĠe, indiferent de destinaĠie, prelevarea probelor de sânge se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenĠa medicului veterinar oficial.

B. Testarea ecvideelor în exploataĠiile contaminate Dacă în exploataĠie sunt mai multe ecvidee úi cel puĠin unul a fost diagnosticat cu AIE, animalele pozitive se elimină, iar restul animalelelor se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la obĠinerea a două rezultate negative consecutiv, pentru toate ecvideele din exploataĠie; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probelor anterioare, iar următorul test, după alte 90 zile. ExploataĠiile comerciale indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate úi se aplică măsurile de eradicare a bolii, în conformitate cu prevederile Planului pentru eradicarea AIE pe teritoriul României. C. Testarea ecvideelor în localităĠile contaminate 1. Dacă într-o localitate s-au diagnosticat unul sau mai multe ecvidee cu AIE, după eliminarea tuturor animalelor pozitive, toate celelalte ecvidee din localitate se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la momentul în care, toate ecvideele din localitatea respectivă au obĠinut rezultat negativ la două teste Coggins efectuate la un interval de 90 zile; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probei anterioare, iar al doilea test, după alte 90 zile. 2. Ecvideele cu vârsta de până la 6 luni, care provin din localităĠi în care evoluează AIE se testează la momentul împlinirii vârstei de 6 luni D. Testarea ecvideelor în vederea circulaĠiei pe teritoriul României Se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 37/2010, cu modificările ulterioare, úi ale Planului pentru eradicarea AIE pe teritoriul României. Animalele negative din exploataĠii libere de AIE pot părăsi exploataĠiile în cazul în care au trecut 90 zile de la testare, numai după efectuarea unui nou test, la care s-au obĠinut rezultate negative, în cele 10 zile premergătoare datei miúcării. ExcepĠia o constituie ecvideele care sunt transportate direct la abator. Testul Coggins se efectuează la LSVSA. E. Testarea ecvideelor în vederea miúcării intracomunitare Se efectuează în conformitate cu prevederile Deciziei 346/2010/UE úi cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 37/2010, cu modificările ulterioare. Pentru ecvideele care fac obiectul miúcării intracomunitare sau în Ġări terĠe, indiferent de destinaĠie, prelevarea probelor de sânge se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică

Probele de sânge provenite de la ecvideele care fac obiectul circulaĠiei pe teritoriul împuternicit în prezenĠa medicului veterinar oficial. altor state membre sau Ġări terĠe, indiferent de destinaĠie, sau care provin din Probele de sânge provenite de la ecvideele care fac obiectul exploataĠiile menĠionate în Decizia 346/2010/UE, se sigilează în vederea trimiterii circulaĠiei pe teritoriul altor state membre sau Ġări terĠe, indiferent la laborator. Testele Coggins se efectuează la LNR din cadrul IDSA. de destinaĠie, sau care provin din exploataĠiile menĠionate în Decizia 346/2010/UE, se sigilează în vederea trimiterii la laborator. Testele Coggins se efectuează la LNR din cadrul IDSA. F. Testarea ecvideelor introduse prin comerĠ intracomunitar sau import din Ġări terĠe F. Testarea ecvideelor introduse prin comerĠ intracomunitar sau precum úi a celor reîntoarse în Ġară import din Ġări terĠe precum úi a celor reîntoarse în Ġară Toate ecvideele introduse prin comerĠul intracomunitar sau import din Ġări terĠe se Toate ecvideele introduse prin comerĠul intracomunitar sau import supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la achiziĠie. din Ġări terĠe se supun examenului serologic prin testul Coggins, în Probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în primele 15 zile de la achiziĠie. Probele se prelevează de medicul prezenĠa medicului veterinar oficial. veterinar de liberă practică împuternicit în prezenĠa medicului Ecvideele de sport sau agrement se supun examenului serologic prin testul Coggins, veterinar oficial. în primele 15 zile de la reîntoarcerea în Ġară, în cazul în care deplasarea a fost Ecvideele de sport sau agrement se supun examenului serologic pentru o perioadă mai mare de 90 zile. prin testul Coggins, în primele 15 zile de la reîntoarcerea în Ġară, în cazul în care deplasarea a fost pentru o perioadă mai mare de 90 zile. G. Atunci când consideră necesar, ANSVSA va elabora úi va transmite, în vederea G. Atunci când consideră necesar, ANSVSA va elabora úi va implementării, instrucĠiuni tehnice suplimentare privind supravegherea, controlul úi transmite, în vederea implementării, instrucĠiuni tehnice eradicarea AIE. suplimentare privind supravegherea, controlul úi eradicarea AIE. H. Derogare privind testarea ecvideelor crescute în libertate în zona Deltei Dunării, destinate abatorizării Ecvideele crescute în libertate în zona Deltei Dunării, care se scot din această zonă în vederea abatorizării, pot fi transportate direct la abator fără a fi supuse testării pentru depistarea AIE, cu respectarea următoarelor condiĠii: 1. toate ecvideele care constituie transportul sunt considerate ca fiind infectate cu virusul AIE; 2. ecvideele care fac obiectul acestei derogări nu sunt incluse în programul naĠional de eradicare a AIE úi nu fac obiectul despăgubirilor conform Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009, cu modificările ulterioare; 3. toate ecvideele care constituie transportul se identifică prin microcipare úi se înscriu în baza de date SIIE; 4. transportul ecvideelor se efectuează direct către abatorul de destinaĠie fără a trece printr-un târg de animale sau o altă exploataĠie; 5. DSVSA Tulcea stabileúte, de comun acord cu abatorul de destinaĠie, data la care va avea loc transportul; data se stabileúte cu 7 - 10 zile înaintea derulării transportului intenĠionat; 6. DSVSA Tulcea informează cu 7 - 10 zile înaintea deplasării DSVSA de la locul de destinaĠie despre data transportului; 7. DSVSA Tulcea informează DSVSA de la locul de destinaĠie, DSVSA din judeĠele de tranzit úi abatorul de destinaĠie despre desfăúurarea transportului, graficul úi ruta acestuia, cu 24 de ore înainte de expedierea animalelor; 8. abatorul de destinaĠie confirmă recepĠionarea transportului, prin transmiterea prin fax, în termen de 24 ore, la DSVSA de la locul de destinaĠie a listei cu numerele de microcip ale ecvideelor care au făcut parte din transportul recepĠionat; 9. abatorul de destinaĠie instituie măsurile necesare aplicate în cazul tăierii ecvideelor infectate cu virusul AIE; 10. DSVSA de la locul de destinaĠie transmite prin fax, în termen de 24 ore, la DSVSA Tulcea lista cu numerele de microcip ale ecvideelor care au făcut parte din transportul recepĠionat. Transportul de ecvidee este însoĠit de următoarele documente: a) certificat sanitar - veterinar de sănătate, în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 37/2010, cu modificările ulterioare; la rubrica “Data úi rezultatul ultimului test pentru anemie infecĠioasă ecvină” a acestui certificat se înscrie următoarea menĠiune: “ecvidee expediate în

conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. ............/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acĠiunilor de supraveghere, prevenire, control úi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecĠia animalelor úi protecĠia mediului, de identificare úi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor úi caprinelor úi ecvideelor, precum úi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere úi control în domeniul siguranĠei alimentelor”; b) paúaport; c) document referitor la informaĠii privind lanĠul alimentar. I. Laboratoarele de diagnostic îúi vor planifica recepĠia úi introducerea în lucru a probelor prin testul Coggins, astfel încât să asigure o citire preliminară la 24 ore pentru validarea reacĠiei serului martor pozitiv, iar citirea finală úi interpretarea rezultatelor să fie efectuată la 48 ore, în conformitate cu prevederile Manualului OIE, ultima ediĠie.

38. MORVA Scop: monitorizarea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a cabalinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1.Supraveghere obligatorie prin: 1.Supraveghere obligatorie prin: - examen clinic; - examen clinic; - testarea alergică sau serologică (prin - testarea alergică sau serologică (prin RFC - tehnica OIE), úi RFC - tehnica OIE), úi post mortem prin examene bacteriologice úi morfopatologice a tuturor animalelor suspecte . 2.Supraveghere obligatorie prin examen clinic, testarea alergică sau serologică a tuturor animalelor care post mortem prin examen bacteriologic úi morfopatologic al tuturor animalelor urmează a fi sacrificate. suspecte . 3. Examenele bacteriologice se efectuează pe probe de organe, Ġesuturi. 2.Supraveghere obligatorie prin examen clinic, testarea alergică sau serologică a tuturor animalelor care urmează a fi sacrificate. 3. Examenele bacteriologice se efectuează pe probe de organe, Ġesuturi. PRECIZĂRI EXECUğIE PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1.. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit supervizat de medicul veterinar oficial 2. Examenele serologice se efectuează la IDSA sau la LSVSA acreditate pentru aceste investigaĠii 3. Examenele bacteriologice se efectuează la IDSA

100

1.. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit supervizat de medicul veterinar oficial

4. Examenele necropsice, histopatologice se efectuează la IDSA sau la LSVSA, după caz.

2. Examenele serologice se efectuează la IDSA sau la LSVSA acreditate pentru aceste investigaĠii 3. Examenele bacteriologice se efectuează la IDSA 4. Examenele necropsice, histopatologice se efectuează la IDSA sau la LSVSA, după caz.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin coroborarea datelor clinice cu a rezultatelor examenelor alergic, serologic si bacteriologic. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 39. INFECğIA CU VIRUSUL WEST NILE Scop: Supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare úi a altor documente ce însoĠesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau Ġări terĠe, înainte de debarcarea animalelor la destinaĠie, potrivit prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA úi al ministrului agriculturii úi dezvoltarii rurale nr. 129/566/2007. 1.Observarea stării de sănătate a cabalinelor úi păsărilor, efectuată de către proprietarii sau reprezentanĠi ai acestora úi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciĠi úi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecĠiei cu virusul West Nile. 2. Supravegherea infecĠiei cu virus West Nile la animale se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 3. Semnele clinice care pot sugera infecĠia cu virusul West Nile la cabaline sunt: a) ataxie; b) pareză; c) paralizia unuia sau mai multor membre; d) imobilitate; e) apatie, somnolenĠă sau hiperexcitabilitate; f) reflex palpebral exacerbat; g) depresie;

101

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a animalelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare úi a altor documente ce însoĠesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau Ġări terĠe, înainte de debarcarea animalelor la destinaĠie, potrivit prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA úi al ministrului agriculturii úi dezvoltarii rurale nr. 129/566/2007. 1.Observarea stării de sănătate a cabalinelor úi păsărilor, efectuată de către proprietarii sau reprezentanĠi ai acestora úi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciĠi úi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecĠiei cu virusul West Nile. 2. Supravegherea infecĠiei cu virus West Nile la animale se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 3. Semnele clinice care pot sugera infecĠia cu virusul West Nile la cabaline sunt: a) ataxie;

h) hiperestezie. 3. Semnele clinice care pot sugera infecĠia cu virusul West Nile la păsări sunt: a) apatie; b) depresie; c) letargie; d) incoordonare a miúcărilor aripilor; e) incapacitate de zbor; f) miúcări de pedalare; g) paralizie. 4. Se va avea în vedere diagnosticul diferenĠial faĠă de următoarele boli: rabie, durină, tetanos, botulism, hipocalcemie, intoxicaĠii cu metale grele, micotoxine. 5. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a animalelor receptive (cabaline, păsări) cu semne clinice ce pot fi atribuite infecĠiei cu virusul West Nile, este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora. Probele prelevate de la animalele vii cu semne clinice ce pot fi atribuite infecĠiei cu virusul West Nile, sunt reprezentate de ser pe coagul. Probele de ser vor fi testate pentru detecĠia imunoglobulinelor G (păsări) úi a imunoglobulinelor M (cabaline). Probele de ser vor fi expediate, în vederea testării, la IDSA

II. Supravegherea entomologică Capturare úi identificare vectori (ĠânĠari), în perioada de activitate a acestora (mai – octombrie). 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Capitolului III lit. L din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. a) Capturare vectori (ĠânĠari), pe toată durata sezonului de activitate a acestora (mai – octombrie) pe baza fiúei de investigaĠie b. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de catre DSVSA la propunerea LNR pentru vectori, din IDSA. b) Înregistarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor.

102

b) pareză; c) paralizia unuia sau mai multor membre; d) imobilitate; e) apatie, somnolenĠă sau hiperexcitabilitate; f) reflex palpebral exacerbat; g) depresie; h) hiperestezie. 3. Semnele clinice care pot sugera infecĠia cu virusul West Nile la păsări sunt: a) apatie; b) depresie; c) letargie; d) incoordonare a miúcărilor aripilor; e) incapacitate de zbor; f) miúcări de pedalare; g) paralizie. 4. Se va avea în vedere diagnosticul diferenĠial faĠă de următoarele boli: rabie, durină, tetanos, botulism, hipocalcemie, intoxicaĠii cu metale grele, micotoxine. 5. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a animalelor receptive (cabaline, păsări) cu semne clinice ce pot fi atribuite infecĠiei cu virusul West Nile, este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora. Probele prelevate de la animalele vii cu semne clinice ce pot fi atribuite infecĠiei cu virusul West Nile, sunt reprezentate de ser pe coagul. Probele de ser vor fi testate pentru detecĠia imunoglobulinelor G (păsări) úi a imunoglobulinelor M (cabaline). Probele de ser vor fi expediate, în vederea testării, la IDSA . II. Supravegherea entomologică Capturare úi identificare vectori (ĠânĠari), în perioada de activitate a acestora (mai – octombrie). 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Capitolului III lit. L din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. a) Capturare vectori (ĠânĠari), pe toată durata sezonului de activitate a acestora (mai – octombrie) pe baza fiúei de investigaĠie b. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de catre DSVSA la propunerea LNR pentru vectori, din

IDSA. b) Înregistarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor. În localităĠile pentru care s-a dispus notificarea la OIE, respectiv Polizeúti, Esna (jud. Brăila) úi loc. Nuntaúi (jud. ConstanĠa), în vederea declarării statusului de zonă liberă de West Nile, se va proceda la supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor M, prin prelevare de probe de la cabaline, în lunile iunie, august úi octombrie (3 acĠiuni). Examenele pot fi efectuate úi pe probe recoltate pentru supravegherea AIE. În cazul în care la prima acĠiune se constată seroconversie la probele recoltate din localităĠile de mai sus menĠionate, statusul localităĠii va rămâne neschimbat úi nu se vor mai recolta probe în lunile august úi octombrie. Similar se va proceda úi în cazul celei de a doua acĠiuni. Numărul de probe care va fi prelevat, la fiecare acĠiune, va fi raportat la populaĠia de cabaline din localităĠile respective, asigurând o depistare a infecĠiei la o prevalenĠă de 5% cu confidenĠă de 95%. Probele vor fi testate la IDSA. PRECIZĂRI EXECUğIE PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă I. Monitorizarea este efectuată de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, din LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, precum úi din cadrul ANSVSA II. Supravegherea entomologică Probele pentru supravegherea entomologică vor fi prelevate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA. Examenele de identificare a genului úi speciei vectorilor virusului West-Nile se efectuează la LSVSA abilitate de LNR din cadrul IDSA, iar confirmarea se face de către LNR

I. Monitorizarea este efectuată de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, din LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, precum úi din cadrul ANSVSA II. Supravegherea entomologică Probele pentru supravegherea entomologică vor fi prelevate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA. Examenele de identificare a genului úi speciei vectorilor virusului West-Nile se efectuează la LSVSA abilitate de LNR din cadrul IDSA, iar confirmarea se face de către LNR

Diagnosticul de laborator se confirmă de către laboratorul de referinĠă al Uniunii Europene. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 40. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR - BOALA MUCOASELOR (BVD – MD) Scop: Supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a bovinelor úi bubalinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere activă

PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere activă

103

2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă úi PCR. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral: a) la toĠi taurii la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin; b) la toĠi tăuraúii care se achiziĠionează pentru reproducĠie, după vârsta de úase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin; Taurii úi bivolii de reproducĠie, pozitivi pentru virusul úi /sau antigenul BVD-MD se elimină de la reproducĠie.

PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere activă Probele sunt recoltate de medicul veterinar de liberă practică imputernicit. Examenele de laborator se realizează la IDSA úi/sau LSVSA.

1. Supravegherea taurilor úi bivolilor autorizaĠi pentru reproducĠie. Supravegherea de laborator se realizează prin ELISA pentru detecĠie de anticorpi (pentru confirmarea statusului de liber BVD-MD în unităĠile specializate furnizoare de material seminal), ELISA pentru detecĠie antigen, izolare pe culturi celulare, iar după caz PCR. 2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă úi PCR. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral: a) la toĠi taurii la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin; b) la toĠi tăuraúii care se achiziĠionează pentru reproducĠie, după vârsta de úase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin; Taurii úi bivolii de reproducĠie, pozitivi pentru virusul úi /sau antigenul BVD-MD se elimină de la reproducĠie. PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere activă Probele sunt recoltate de medicul veterinar de liberă practică imputernicit. Examenele de laborator se realizează la IDSA úi/sau LSVSA.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin testul imunoenzimatic – ELISA. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. Supravegherea activă se realizează la solicitarea proprietarului/deĠinătorului de animale, în cazul efecturării activităĠilor de comerĠ. 41. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE Scop: Supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a salmonidelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere activă 1. InspecĠii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară ce stabileúte cerinĠele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură úi produsele acestora, precum úi pentru prevenirea úi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare, precum úi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art.10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin ordinul respectiv. 2. Examinarea populaĠiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare.

104

3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creúterii mortalităĠii în timpul inspecĠiei în exploataĠiile de salmonide sau în mediul natural. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea activa 1. FrecvenĠa inspecĠiilor se stabileúte în conformitate cu art. 7 úi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare, precum úi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă. InspecĠiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităĠilor de acvacultură úi realizarea de examen clinic úi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE a Comisiei din 20 noiembrie 2008 privind orientări pentru programele de supraveghere a sănătăĠii animale bazate pe evaluarea riscului prevăzute în Directiva 2006/88/CE. 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008 úi cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaĠiei úi pădurilor nr. 471/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic, determinarea úi confirmarea prezenĠei septicemiei hemoragice virale - SHV - úi necrozei hematopoetice infecĠioase - NHI - la peúti. Temperatura apei la prelevarea probelor trebuie să fie de 20qC. PRECIZĂRI EXECUğIE Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecĠiile, examinează populaĠia animalelor acvatice úi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare 2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR. Diagnosticul de laborator se confirmă prin: 1. Izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste IF, ELISA, neutralizare úi/sau PCR urmat de secventiere 2. Metode imunochimice aplicate in preparate din tesuturi (in cazul unui focar confirmat anterior) 3. PCR urmat de secventiere (in cazul unui focar confirmat anterior) Confirmarea primului caz de SHV in ferme/compartimente/zone neinfectate trebuie sa se bazeze pe metodele mentionate la pct 1 Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare, úi cu prevederile art. 26, 28 úi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările úi completările ulterioare 42. NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECğIOASĂ A SALMONIDELOR Scop: Supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a salmonidelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere activă 1. InspecĠii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară ce stabileúte cerinĠele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură úi produsele acestora, precum úi pentru prevenirea úi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare, precum úi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art.10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin ordinul respectiv.

105

2. Examinarea populaĠiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creúterii mortalităĠii în timpul inspecĠiei în exploataĠiile de salmonide sau în mediul natural. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea activa 1. FrecvenĠa inspecĠiilor se stabileúte în conformitate cu art. 7 úi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare, precum úi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă. InspecĠiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităĠilor de acvacultură úi realizarea de examen clinic úi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE a Comisiei din 20 noiembrie 2008 privind orientări pentru programele de supraveghere a sănătăĠii animale bazate pe evaluarea riscului prevăzute în Directiva 2006/88/CE. 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008 úi cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaĠiei úi pădurilor nr. 471/2002. Temperatura apei la prelevarea probelor trebuie să fie de 18qC. PRECIZĂRI EXECUğIE Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecĠiile, examinează populaĠia animalelor acvatice úi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare 2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR. Diagnosticul de laborator se confirmă prin: 1. Izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste IF, ELISA, neutralizare úi/sau PCR urmat de secventiere 2. Metode imunochimice aplicate in preparate din tesuturi (in cazul unui focar confirmat anterior) 3. PCR (in cazul unui focar confirmat anterior) Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare, úi cu prevederile art. 26, 28 úi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările úi completările ulterioare

43. VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI Scop: Supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a crapului, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere activă 1. În unităĠile cu risc crescut de răspândire a bolilor se efectuează inspecĠii de către serviciile de sănătate a animalelor din cadrul autorităĠii competente. 2. În cazul suspiciunii bolii sau observarea creúterii mortalităĠii în exploataĠiile de ciprinide úi/sau în mediul natural se examinează populaĠia animalelor acvatice úi se prelevează probe pentru diagnostic.

106

Supraveghere pasivă Pentru unităĠile cu risc mediu úi scăzut, în cazul suspiciunii bolii sau observarea creúterii mortalităĠii în exploataĠiile de ciprinide úi/sau în mediul natural se examinează populaĠia de animale acvatice úi se prelevează probe pentru diagnostic. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea activa 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. Temperatura apei la prelevarea probelor trebuie să fie 22qC. Supraveghere pasivă Prelevarea si notificarea se realizezaza ca úi în cazul supravegherii active. PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea activa 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecĠiile, examinează populaĠia animalelor acvatice úi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare; 2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR úi secvenĠiere Supraveghere pasivă Precizările de execuĠie sunt aceleaúi ca în cazul supravegherii active. Diagnosticul de laborator se confirmă prin: 1. Izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin PCR urmat de secventiere. 2. PCR urmat de secventiere (in cazul unui focar confirmat anterior) Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare, úi cu prevederile art. 26, 28 úi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările úi completările ulterioare

44. BOALA CU VIRUSUL HERPES KOI Scop: Supravegherea bolii

Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a animalelor acvatice, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere activă 1. InspecĠii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare, precum úi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art.10 din Norma sanitară veterinară respectivă. 2. Examinarea populaĠiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare.

107

3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creúterii mortalităĠii în timpul inspecĠiei în exploataĠiile de crap sau în mediul natural PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea activa 1.FrecvenĠa inspecĠiilor se stabileúte în conformitate cu art. 7 úi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare, precum úi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă. InspecĠiile efectuate conform art.10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităĠilor de acvacultură úi realizarea examenului clinic úi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE. 2. Se prelevează probe de organe interne: rinichi, splină, hepatopancreas úi branhii. O probă este constituită din organele de la 2 exemplare de peúte pentru izolare de virus úi de la 5 exemplare de peúte pentru PCR. Temperatura apei la prelevarea probelor trebuie să fie de 13-26 qC .3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările úi completările ulterioare, úi cu prevederile art. 26, 28 úi 29 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările úi completările ulterioare. PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea activa 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecĠiile, examinează populaĠia animalelor acvatice úi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR-IDSA astfel: 2.1. Supraveghere prin PCR; 2.2. Diagnostic prin detecĠie de virus prin PCR, secvenĠiere úi IF. Diagnosticul de laborator se confirmă prin: 1. PCR urmat de secventiere 2. Imunofluorescenta in preparate din rinichi (in cazul unui focar confirmat anterior) Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare, úi cu prevederile art. 26, 28 úi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările úi completările ulterioare

45. NECROZA PANCREATICĂ INFECğIOASĂ A SALMONIDELOR Scop: Supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a salmonidelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural se examinează populaĠia de salmonide úi se prelevează probe pentru diagnostic. PRECIZĂRI TEHNICE

108

Supraveghere pasivă Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008, iar examenul de laborator în conformitate cu Ordinului ministrului agriculturii, alimentaĠiei úi pădurilor nr. 471/2002 úi concomitent cu bolile SHV úi NHI. PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice úi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR-IDSA astfel: 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare. 2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR. Diagnosticul de laborator se confirmă prin: 1. Izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin testul de neutralizare, ELISA, IF úi/sau PCR 2. Metode imunochimice (in cazul unui focar confirmat anterior) 3. PCR (in cazul unui focar confirmat anterior) 46. BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE Scop: Supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a salmonidelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural se examinează populaĠia de salmonide úi se prelevează probe pentru diagnostic. PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere pasivă Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008, PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice úi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau după caz, LNR-IDSA, astfel: supraveghere úi diagnostic prin examen bacteriologic; 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR-IDSA. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic 47. NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂ Scop: Supravegherea bolii

109

Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a salmonidelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităĠii competente în cazul a apariĠiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariĠiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural conform art.29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare. PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere pasivă 1.Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creúterii mortalităĠii în toate exploataĠiile de salmonide úi mediul natural, se realizează conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. Temperatura apei la prelevarea probelor trebuie să fie de 11-20qC. PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice úi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare; 2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin PCR úi secvenĠiere. Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR urmat de secventiere sau PCR-REA Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare, úi cu prevederile art. 26, 28 úi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare .

48. SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV Scop: Supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale piscicole, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităĠii competente în cazul a apariĠiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariĠiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare. PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere pasivă 1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creúterii mortalităĠii în exploataĠii úi în mediul natural, se realizează similar specificaĠiilor prevăzute în Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

110

PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice úi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau după caz la LNR-IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen histopatologic; 2.2. Diagnostic prin examen microscopic direct, examen histopatologic (met. HEA, Gridley/ AA-PAS) examen micologic; 3. Confirmarea bolii la LNR- IDSA. Diagnosticul de laborator se confirmă prin: 1. PCR urmat de secventiere 2. Histopatologie (in cazul unui focar confirmat anterior) Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare, úi cu prevederile art. 26, 28 úi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare .

49. ANEMIA INFECğIOASĂ A SOMONULUI Scop: Supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a animalelor acvatice, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere activă 1. InspecĠii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare, precum úi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art.10 din Norma sanitară veterinară respectivă. 2. Examinarea populaĠiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creúterii mortalităĠii în timpul inspecĠiei în exploataĠiile de salmonide sau în mediul natural. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea activa 1. FrecvenĠa inspecĠiilor se stabileúte în conformitate cu art. 7 úi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare, precum úi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă. InspecĠiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităĠilor de acvacultură úi realizarea examenului clinic úi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE. 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE

111

Supravegherea activa 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecĠiile, examinează populaĠia animalelor acvatice úi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare, PCR; 2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin IF, PCR úi secvenĠiere; sau, 2.3.DetecĠie virus prin IF în amprente tesut úi PCR . Diagnosticul de laborator se confirmă prin: 1. Izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin IF úi/sau RT-PCR sau real time RT-PCR 2. Imunofluorescenta in preparate efectuate din rinichi 3. RT-PCR urmat de secventiere sau real time RT-PCR Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare, úi cu prevederile art. 26, 28 úi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările úi completările ulterioare

50. GIRODACTILAZA - INFESTAğIA CU GYRODACTYLUS SALARIS Scop: Supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a animalelor acvatice, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural se examinează populaĠia de salmonide úi se prelevează probe pentru diagnostic. PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere pasivă . Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creúterii mortalităĠii în toate exploataĠiile úi în mediul natural, se realizează prin prelevarea de exemplare vii ce vor fi conservate în alcool 96q; în cazul exemplarelor mari de peúte se vor recolta înotătoarele. PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere si diagnostic prin examen microscopic direct úi examen morfometric. 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen morfometric Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

112

51. BONAMIOZA -INFECğIA CU BONAMIA OSTREAE, INFECğIA CU BONAMIA EXITIOSA Scop: Supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a molustelor bivalve, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităĠii competente în cazul a apariĠiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariĠiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠiile de moluúte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare. PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere pasivă 1. Prelevarea probelor úi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008 úi cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileúte planurile pentru prelevarea probelor úi metodele de diagnostic pentru detectarea úi confirmarea prezenĠei bonamiozei (Bonamia ostreae) úi marteiliozei (Marteilia refringens) la moluúte. PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere úi diagnostic prin examen microscopic în amprente Ġesut úi examen histopatologic (met. HEA/HEV sau Pappenheim). PCR -RFLP. Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR-RFLP Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările úi modificările ulterioare, úi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările úi completările ulterioare.

52. HAPLOSPORIDIOZA Scop: Supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a molustelor bivalve, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităĠii competente în cazul a apariĠiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariĠiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠiile de moluúte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare.

113

PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere pasivă Prelevarea probelor úi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. Speciile de moluste recoltate vor fi din genul Crassostrea PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere si diagnostic prin examen histopatologic. (metoda HEA sau Pappenheim). Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen histopatologic Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 53. PERKINSOZA - INFECğIA CU PERKINSUS MARINUS úi PERKINSUS OLSENI Scop: Supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a molustelor bivalve, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităĠii competente în cazul a apariĠiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariĠiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠiile de moluúte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare. PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere pasivă 1. Prelevarea probelor úi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. Speciile de moluste recoltate vor fi din genul Crassostrea si specia Mya arenaria PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere úi diagnostic prin cultivare în mediu tioglicolat, examen histopatologic (metoda HEA sau Pappenheim)., PCR. Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR urmat de secventiere Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările úi completările úi modificările ulterioare, úi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările úi completările ulterioare.

114

54. MARTEILIOZA - INFECğIA CU MARTEILIA REFRINGENS Scop: Supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a molustelor bivalve, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere activă 1. InspecĠii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare, precum úi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art.10 din Norma sanitară veterinară respectivă. 2. Examinarea populaĠiei animalelor de acvacultură din exploataĠiile de moluúte bivalve sau în populaĠiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau a observării creúterii mortalităĠii în timpul inspecĠiei în exploataĠiile de moluúte bivalve sau/úi în mediul natural. PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere activă 1. FrecvenĠa inspecĠiilor se stabileúte în conformitate cu art. 7 úi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare, precum úi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă. InspecĠiile efectuate conform art 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA constau în verificarea registrelor unităĠilor de acvacultură úi realizarea de examen clinic úi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice. Pentru detecĠia de Marteilia refringens se prelevează probe de moluúte bivalve din specii susceptibile când temperatura apei atinge un maximum (perioada de vară/toamna). Speciile de moluste recoltate vor fi din genul Mytillus si Ostrea 2. Prelevarea probelor úi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008 úi cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 181/2006. PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere activă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 2.1. Supraveghere prin examen microscopic în amprente Ġesut, examen histopatologic. 2.2. Diagnostic prin examen microscopic în amprente Ġesut, examen histopatologic (metoda HEA sau Pappenheim), úi PCR. Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR-RFLP sau PCR urmat de secventiere Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările úi completările úi modificările ulterioare, úi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările úi completările ulterioare.

115

55. MICROCITOZA - INFECğIA CU MICROCYTOS MACKINI Scop: Supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a animalelor acvatice, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităĠii competente în cazul a apariĠiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariĠiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠiile de moluúte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare. PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere pasivă 1. Prelevarea probelor úi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. Speciile de moluste recoltate vor fi din genul Crassostrea PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen histopatologic. 2.2 Diagnostic prin, examen histopatologic (metoda HEA sau Pappenheim), examen microscopic în amprente Ġesut. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen histologic Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare, úi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările úi completările ulterioare. 56. SINDROMUL TAURA - LA CRUSTACEE Scop:Supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a crustaceelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităĠii competente în cazul a apariĠiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii úi/sau creútere a mortalităĠii în exploataĠiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare. PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere pasivă Prelevarea probelor úi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă

116

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen histopatologic (metoda HEA sau Pappenheim). 2.2. Diagnostic prin, examen histopatologic úi RT-PCR. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen histopatologic si/sau RT-PCR Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare, úi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările úi completările ulterioare. 57. BOALA “CAPULUI GALBEN”- LA CRUSTACEE Scop: Supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a crustaceelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităĠii competente în cazul a apariĠiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii úi/sau creútere a mortalităĠii în exploataĠiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare. PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere pasivă Prelevarea probelor úi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen histopatologic (metoda HEA sau Pappenheim). 2.2. Diagnostic prin examen histopatologic úi RT - PCR. Diagnosticul de laborator se confirmă prin RT-PCR urmat de secventiere Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare, úi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările úi completările ulterioare. 58. BOALA PETELOR ALBE - LA CRUSTACEE Scop: Supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a crustaceelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităĠii competente în cazul a apariĠiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural.

117

2. Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii úi/sau creútere a mortalităĠii în exploataĠiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările úi completările ulterioare. PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere pasivă Prelevarea probelor úi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen histopatologic (metoda HEA sau Pappenheim).. .2.2 Diagnostic prin, examen histopatologic úi PCR. Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR urmat de secventiere Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare, úi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările úi completările ulterioare.

59. ACARAPIOZA ALBINELOR Scop: Supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii úi/sau moarte, recoltate de pe suprafaĠa fagurelui. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a albinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii úi/sau moarte, recoltate de pe suprafaĠa fagurelui. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică si/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA úi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA úi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel : 2.1. examen microscopic direct de evidenĠiere a parazitului in traheile toracice, la LSVSA; 2.2. examen microscopic de identificare a endoparazitului Acarapis woodi (metoda disecĠiei), la IDSA.

118

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen microscopic direct de identificare a endoparazitului Acarapis woodi. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 60. LOCA AMERICANĂ LA ALBINE Scop: Supravegherea boli I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a albinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere activă Supraveghere activă 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. de laborator. 2. Supraveghere clinică úi anatomopatologică a puietului căpăcit, în perioada aprilie - 2. Supraveghere clinică úi anatomopatologică a puietului căpăcit, în perioada aprilie - septembrie la: septembrie la: a) cel puĠin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; a) cel puĠin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; b) 5% din coloniile stupinelor de producĠie; b) 5% din coloniile stupinelor de producĠie; c) primăvara după iernat úi toamna după stupăritul pastoral; c) primăvara după iernat úi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei; d) la schimbarea vetrei stupinei; 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porĠiuni 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porĠiuni de 20 cm2/probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot de 20 cm2/probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conĠine úi rezervă de hrană (miere căpăcită). conĠine úi rezervă de hrană (miere căpăcită). 4. Pentru probele pozitive, diagnosticul de loca americană se confirmă la IDSA. 4. Pentru probele pozitive, diagnosticul de loca americană se confirmă la IDSA. PRECIZĂRI EXECUğIE PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea activă Supravegherea activă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi medicul veterinar 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi medicul veterinar oficial din oficial din cadrul DSVSA úi/sau IDSA. cadrul DSVSA úi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA úi/sau la LNR din cadrul IDSA, 2. Examenele se efectuează la LSVSA úi/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel: astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen AP úi microscopic direct (bacterioscopic); 2.1. pentru supraveghere - examen AP úi microscopic direct 2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic úi PCR convenĠional. (bacterioscopic); 2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic úi PCR convenĠional. Diagnosticul de laborator se confirmă prin identificarea biochimica completa a speciei Paenibacillus larvae si prin PCR conventional. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

119

61. LOCA EUROPEANĂ Scop: Supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a albinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. În caz de suspiciune, supraveghere prin diagnostic de laborator. În caz de suspiciune, supraveghere prin diagnostic de laborator. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porĠiuni de 20 cm2/probă, fagure cu puiet necăpăcit úi căpăcit. porĠiuni de 20 cm2/probă, fagure cu puiet necăpăcit úi căpăcit. Pentru probele pozitive, diagnosticul de locă europeană se confirmă la Pentru probele pozitive, diagnosticul de locă europeană se confirmă la IDSA. IDSA. PRECIZĂRI EXECUğIE PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA úi/sau IDSA. oficial din cadrul DSVSA úi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA úi/sau la LNR din cadrul IDSA, 2. Examenele se efectuează la LSVSA úi/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen AP úi microscopic direct (bacterioscopic); astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen AP úi microscopic direct (bacterioscopic); 2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic úi PCR convenĠional. 2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic úi PCR convenĠional. Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolare, identfificare biochimica si PCR conventional a speciei Melissococcus plutonius. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 62. NOSEMOZA ALBINELOR Scop: Supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a albinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea activă– la solicitarea proprietarului/deĠinătorului de animale Supravegherea activă– la solicitarea proprietarului/deĠinătorului de animale 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic 2. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. complet de laborator. 3.Supraveghere clinică úi anatomopatologică a albinelor lucratoare, în perioada 3.Supraveghere clinică úi anatomopatologică a albinelor lucratoare, în perioada februarie – octombrie la: februarie – octombrie la: a) cel puĠin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; a) cel puĠin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; b) 5% din coloniile stupinelor de producĠie, b) 5% din coloniile stupinelor de producĠie,

120

c) primăvara după iernat úi toamna după stupăritul pastoral; c) primăvara după iernat úi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei; d) la schimbarea vetrei stupinei; 4. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii 4. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă úi/sau moarte, recoltate de la urdiniú. albine vii úi/sau moarte, recoltate de la urdiniú. PRECIZĂRI EXECUğIE PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea activă– la solicitarea proprietarului/deĠinătorului de animale Supravegherea activă– la solicitarea proprietarului/deĠinătorului de animale 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi medicul veterinar oficial din 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA úi/sau IDSA. cadrul DSVSA úi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA úi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, 2. Examenele se efectuează la LSVSA úi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidenĠiere úi identificare a 2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidenĠiere úi identificare a sporilor Nosema sp. sporilor Nosema sp. 2.2. pentru diagnostic - examen AP úi microscopic de determinare a numărului de 2.2. pentru diagnostic - examen AP úi microscopic de determinare a numărului de spori de Nosema sp. spori de Nosema sp. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examenul microscopic de determinare a numarului de spori de Nosema spp. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

63. VAROOZA ALBINELOR Scop: Supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea activă 1. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 2.Supravegherea clinică úi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor úi puietului căpăcit, în perioada martie – octombrie, la: a) cel puĠin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci; b) 5% din coloniile stupinelor de producĠie; c) primăvara după iernat úi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei. 3. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii úi faguri întregi sau porĠiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor úi/sau albină lucrătoare. PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea activă

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a albinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea activă 1. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 2.Supravegherea clinică úi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor úi puietului căpăcit, în perioada martie – octombrie, la: a) cel puĠin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci; b) 5% din coloniile stupinelor de producĠie; c) primăvara după iernat úi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei. 3. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii úi faguri întregi sau porĠiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor úi/sau albină lucrătoare. PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea activă

121

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi medicul veterinar oficial din 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi medicul veterinar cadrul DSVSA úi/sau IDSA. oficial din cadrul DSVSA úi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA úi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA úi/sau după caz, la LNR din cadrul astfel: IDSA astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidenĠiere si identificare 2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidenĠiere si ectoparazitului Varroa destructor; identificare ectoparazitului Varroa destructor; 2.2. pentru diagnostic - examen AP úi microscopic de determinare a 2.2. pentru diagnostic - examen AP úi microscopic de determinare a nivelului infestaĠiei. nivelului infestaĠiei. Diagnosticul de laborator se confirmă prin metoda spalarii si examenul microscopic de determinare a nicvelului infestatiei cu Varroa destructor. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 64. TROPILELAPSOZA ALBINELOR Scop: Supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a albinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. In caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator. 2. In caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator. Examenele de laborator se efectuează pe probe de figure cu puiet recoltate Examenele de laborator se efectuează pe probe de figure cu puiet recoltate pentru varrooză. pentru varrooză. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. PRECIZĂRI EXECUğIE PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA úi/sau IDSA. oficial din cadrul DSVSA úi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA úi/sau după caz, la LNR din cadrul 2. Examenele se efectuează la LSVSA úi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, IDSA, astfel: pentru supraveghere úi diagnostic - examen AP úi microscopic astfel: pentru supraveghere úi diagnostic - examen AP úi microscopic de evidenĠiere a parazitului úi determinarea nivelului infestaĠiei. de evidenĠiere a parazitului úi determinarea nivelului infestaĠiei. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen microscopic direct de identificare a ectoparazitului Tropilaelaps spp. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

122

65. ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP Scop: Supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a albinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. In caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator. 2. In caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooză. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooză. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. PRECIZĂRI EXECUğIE PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA úi/sau IDSA. oficial din cadrul DSVSA úi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA úi/sau după caz, la LNR din cadrul 2. Examenele se efectuează la LSVSA úi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, IDSA, astfel: pentru supraveghere úi diagnostic - examen AP úi microscopic astfel: pentru supraveghere úi diagnostic - examen AP úi microscopic de identificare a parazitului. de identificare a parazitului. Diagnosticul de laborator se confirmă prin .examen microscopic direct de identificare a parazitului Aethina tumida Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

66. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE Scop: Supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

123

oficial din cadrul DSVSA úi/sau IDSA. oficial din cadrul DSVSA úi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen microscopic direct de evidenĠiere a 2.1. pentru supraveghere - examen microscopic direct de evidenĠiere a cristaleleor poliedrice; cristaleleor poliedrice; anatomopatologic, microscopic úi 2.2. pentru diagnostic – examen anatomopatologic, microscopic úi 2.2. pentru diagnostic – examen histopatologic de identificare a cristalelor specifice virusului Borellina histopatologic de identificare a cristalelor specifice virusului Borellina bombycis. bombycis. Diagnosticul de laborator se confirmă prin identificarea virusului Borelina bombycis prin electronomicroscopie si tehnici PCR. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 67. FLAùERIA VIERMILOR DE MĂTASE Scop: Supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a viermilor de mătase, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator. 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; b) 0, 25 gr. ouă. PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA úi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic úi bacterioscopic; 2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic úi bacteriologic complet.

PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator. 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; b) 0, 25 gr. ouă. PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA úi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic úi bacterioscopic; 2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic úi bacteriologic complet. Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea si identificarea speciei Bacillus thuringiensis. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

124

68. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE Scop: Supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a viermilor de mătase, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creúteri a mortalităĠii în 2. În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator. exploataĠii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator. 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve vârstele IV- V; mari/probă, vârstele IV- V, 15 fluturi vii/ probă; b) 0, 25 gr. ouă. b) 0, 25 gr. ouă. PRECIZĂRI EXECUğIE PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA úi/sau IDSA. veterinar oficial din cadrul DSVSA úi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic úi microscopic de 2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic úi microscopic de evidenĠiere a sporilor de Nosema bombycis; evidenĠiere a sporilor de Nosema bombycis; 2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic úi microscopic de 2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic úi microscopic de determinare a numărului de spori Nosema bombycis. determinare a numărului de spori Nosema bombycis. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examenul microscopic de determinare a numarului de spori de Nosema bombycis. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 69. MUSCARDINA VIERMILOR DE MĂTASE Scop: Supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

125

PRECIZĂRI EXECUğIE PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA úi/sau IDSA. oficial din cadrul DSVSA úi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic úi microscopic direct; 2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic úi microscopic direct; 2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic úi micologic complet. 2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic úi micologic complet. Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea si identificarea speciei Beauveria bassiana Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 70. AGALAXIA CONTAGIOASĂ A OILOR ùI CAPRELOR Scop: certificare pentru comerĠ intracomunitar în conformitate cu prevederile Directivei nr. 91/68/CEE, transpusă în legislaĠia naĠională prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările ulterioare. Supravegherea în exploataĠiile de ovine destinate creúterii úi reproducĠiei Supraveghere pasivă Ovinele pentru export sau comerĠ intracomunitar cu destinaĠia creútere úi reproducĠie, în vederea asigurării cerinĠelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiĠii: a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataĠie liberă de boală úi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataĠie: b) agalaxia contagioasă nu a fost diagnosticată clinic în ultimele 6 luni; c) nu a fost adus în atenĠia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinĠele de la lit. b) nu au fost îndeplinite; d) proprietari declară că nu au avut cunoútinĠă de un astfel de fapt úi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerĠului intracomunitar respectă cerinĠele prevazute la lit. b). Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. Vaccinarea împotriva agalaxiei contagioase pentru prevenirea úi controlul acestei boli Specii Ġinta : oile úi caprele indiferent de sex , stare fiziologica (gestante úi lactante) cu vârsta >de 5 luni Vaccinarea se efectuează conform indicaĠiilor din prospect al produsului utilizat Vaccinarea se realizeaza de catre orice medic veterinar de libera practica organizat in conditiile legii iar costurile sunt suportate de catre proprietari. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare 71. LIMFADENITA CAZEOASĂ A OILOR Scop: certificare pentru comerĠ intracomunitar în conformitate cu prevederile Directivei nr. 91/68/CEE, transpusă în legislaĠia naĠională prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările ulterioare Supravegherea în exploataĠiile de ovine destinate creúterii úi reproducĠiei Supraveghere pasivă Ovinele pentru export sau comerĠ intracomunitar cu destinaĠia creútere úi reproducĠie, în vederea asigurării cerinĠelor de certificare trebuie să îndeplinească,

126

următoarele condiĠii: a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataĠie liberă de boală úi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataĠie: b) limfadenita cazeoasă nu a fost diagnosticată clinic în ultimele 12 luni; c) nu a fost adus în atenĠia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinĠele de la lit. b) nu au fost îndeplinite; d) proprietari declară că nu au avut cunoútinĠă de un astfel de fapt úi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerĠului intracomunitar respectă cerinĠele prevazute la lit. b). Diagnosticul de laborator se confirmă prin .bacteriologic úi histopatologic 72. ADENOMATOZA PULMONARĂ Scop: certificare pentru comerĠ intracomunitar în conformitate cu prevederile Directivei nr. 91/68/CEE, transpusă în legislaĠia naĠională prin Ordinul nr. 290/2006, cu modificările ulterioare Supravegherea în exploataĠiile de ovine destinate creúterii úi reproducĠiei Supraveghere pasivă 1. Ovinele pentru export sau comerĠ intracomunitar cu destinaĠia creútere úi reproducĠie, în vederea asigurării cerinĠelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiĠii: a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataĠie liberă de boală úi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataĠie: b) adenomatoza pulmonară nu a fost diagnosticată clinic în ultimii 3 ani; c) totuúi, aceasta perioadă trebuie să fie redusă la 12 luni, dacă animalele infectate cu adenomatoza pulmonară au fost tăiate úi animalele care au rămas în exploataĠie au reacĠionat negativ la două teste recunoscute conform procedurii comunitare; d) nu a fost adus în atenĠia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinĠele de la lit. b) nu au fost îndeplinite; e) proprietari declară că nu au avut cunoútinĠă de un astfel de fapt úi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerĠului intracomunitar respectă cerinĠele prevazute la lit. b). 2. Costurile programului de control pentru adenomatoza pulmonară în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerĠului intracomunitar este suportat de către deĠinătorul de animale. Diagnosticul de laborator se confirmă prin prin examen histopatologic

SECğIUNEA 2 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ùI CONTROLUL BOLILOR TUMORALE 1. ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ùI LIMFOAME, INCLUSIV BOALA MAREK, ALTE TUMORI Scop: Supraveghere în scopul identificării riscului apariĠiei bolilor tumorale la om

I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a animalelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A

127

PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Monitorizarea datelor relevante despre boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Supraveghere prin examen morfopatologic în abator úi trimiterea de probe provenite de la carcasele la care s-au depistat modificări tumorale. 2.O atenĠie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral: a) boala Marek; b) leucoze aviare. 3. Se efectuează examene anatomopatologice úi citohistopatologice. Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, úi anume: HE, HEA, Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina, AA-PAS, Van Gieson etc., după caz. 4. Centralizarea tumorilor în Registrul NaĠional de Cancer la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA PRECIZĂRI EXECUğIE Prelevarea, ambalarea úi transportul probelor de suspiciuni de boli tumorale la păsări se face de către medicul veterinar de la unităĠile avicole, medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial. Probele sunt trimise la LSVSA úi/sau IDSA.

2. ONCOPATII LA MAMIFERELE DE PRODUCğIE ùI CARNASIERE Scop: Supraveghere în scopul identificării riscului apariĠiei bolilor tumorale la om. Monitorizarea datelor relevante despre boală I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a animalelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 2. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA úi 2. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA IDSA. úi IDSA. 3. Centralizarea tumorilor în Registrul NaĠional de cancer la animale se face 3. Centralizarea tumorilor în Registrul NaĠional de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secĠia de morfopatologie. pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secĠia de morfopatologie. 4. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile, limfoamele, adenomatoza 4. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile, limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor úi caprelor úi alte boli tumorale ale mamiferelor de producĠie pulmonară a oilor úi caprelor úi alte boli tumorale ale mamiferelor de producĠie induse de retrovirusuri, precum úi carcinoamele de glandă mamară induse de retrovirusuri, precum úi carcinoamele de glandă mamară úi alte tumori în cazul carnasierelor. úi alte tumori în cazul carnasierelor. 5. Supraveghere prin examene morfoclinice úi morfopatologice post-operator 5. Supraveghere prin examene morfoclinice úi morfopatologice post-operator sau sau post-mortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere post-mortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila posibila interrelaĠie om - animal, animal - om în apariĠia bolilor leucemice úi interrelaĠie om - animal, animal - om în apariĠia bolilor leucemice úi a altor boli

128

a altor boli tumorale cu etiologie virală. 6. Se efectuează examene anatomopatologice úi citohistopatologice. Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, sectia de morfopatologie, úi anume: HE, HEA, Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina, AA-PAS, Van Gieson etc., după caz. PRECIZĂRI EXECUğIE Prelevarea, ambalarea úi transportul probelor de suspiciuni de tumori provenite de la carnasiere se realizează de către medicul veterinar clinician, medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar de liberă practică din cabinetele medicale veterinare. Probele sunt trimise la LSVSA úi/sau IDSA.

tumorale cu etiologie virală. 6. Se efectuează examene anatomopatologice úi citohistopatologice. Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, sectia de morfopatologie, úi anume: HE, HEA, Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina, AA-PAS, Van Gieson etc., după caz. PRECIZĂRI EXECUğIE Pentru probele de suspiciuni de tumori provenite de la animale de reproducĠie, prelevarea ambalarea úi transportul se face de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, medicul veterinar de abator sau sau medicul veterinar oficial, după caz. Probele sunt trimise la LSVSA úi/sau IDSA.

SECğIUNEA 3 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ùI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCğIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE LA ANIMALE

1. LEPTOSPIROZA Scop: Supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

129

a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecĠie leptospirică; b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului; 2.3. ComerĠ intern/intracomunitar/import/export: a) în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare; sub 100 de animale se examinează cel puĠin până la 10 probe; 2.4. Pentru determinarea statusului imun postvaccinal. a) la cerere, la 14 – 21 zile de la vaccinare. 2.5. Bovinele comercializate prin import/export/comerĠ intracomunitar, sunt testate cu setul de 11 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae, Ballum, Sejroe.

3.Examinarea morfopatologică a avortonilor în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viĠei când se suspicionează boala. Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA/HEV, metoda Levaditti, pe probe de ficat úi rinichi. 4. În caz de suspiciune, se prelevează probe de sânge úi urină de la animalele în viaĠă, probe de ficat, rinichi, post mortem úi probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic úi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic úi pentru detecĠia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară. Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic úi de biologie moleculară vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort úi/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în condiĠii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.

II. La cabaline: 1. Examen clinic úi anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care: a) există antecedente de boală;

130

a) taurii úi bivolii de reproducĠie, la autorizare úi ulterior o dată pe an; b) 10 % din numărul de vaci, bivoliĠe; în efectivele de sub 100 de animale se examinează pînă la 10 probe; 2.2. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală: a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecĠie leptospirică; b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului; 2.3. ComerĠ intern/intracomunitar/import/export: a) 10% din numărul de animale în cazurile de vânzarecumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare; sub 100 de animale se examinează cel puĠin până la 10 probe; 2.4. Pentru determinarea statusului imun postvaccinal. a) la cerere, la 14 – 21 zile de la vaccinare. 2.5. Bovinele comercializate prin import/export/comerĠ intracomunitar, sunt testate cu setul de 11 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae, Ballum, Sejroe. 3,Examinarea morfopatologică a avortonilor în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viĠei când se suspicionează boala. Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA/HEV, metoda Levaditti, pe probe de ficat úi rinichi. 4. În caz de suspiciune, se prelevează probe de sânge úi urină de la animalele în viaĠă, probe de ficat, rinichi, post mortem úi probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic úi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic úi pentru detecĠia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară. Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic úi de biologie moleculară vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort úi/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în condiĠii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză. II. La cabaline: 1. Examen clinic úi anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care:

a) există antecedente de boală; b) s-a diagnosticat recent boala. 2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare cu setul de 6 serotipuri de Leptospira spp: .Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, în. 2.1. Efectivele de animale în care a fost notificată boala în ultimii 5 ani: a) armăsarii reproducători din staĠiunile temporare úi permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociaĠii hipice, circuri, alte unităĠi specializate. b) 10% din numărul de iepe; sub 100 de iepe se examinează pînă la 10 probe; 2.2. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală a) cabalinele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecĠie leptospirică. b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului 2.3. ComerĠ intern/intracomunitar/import/export a) 10% din numărul de animale în cazurile de vânzarecumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează pînă la 10 probe; 2.4. Pentru determinarea statusului imun postvaccinal. a) la cerere, la 14 – 21 zile de la vaccinare 2.4.Pentru cabalinele comercializate prin import/export/comerĠ intracomunitar se folosesc aceleaúi serotipuri ca pentru bovinele din import/export/comerĠ intracomunitar; 3.Examinarea morfopatologică a avortonilor úi în cazul înregistrării de pierderi prin 3. Examinarea morfopatologică a avortonilor úi în cazul mortalitate când se suspicionează boala. înregistrării de pierderi prin mortalitate când se suspicionează Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA/HEV, metoda Levaditi, pe probe de boala. ficat úi rinichi. Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA/HEV, metoda Levaditi, pe probe de ficat úi rinichi. 4. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge úi urină de la animalele în viaĠă, probe de 4. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge úi urină ficat, rinichi, post mortem úi probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic úi peritoneal de la de la animalele în viaĠă, probe de ficat, rinichi, post mortem úi avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic úi pentru detecĠia genomului probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic úi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic úi bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară. pentru detecĠia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic úi de biologie moleculara vor metode de biologie moleculară. fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort úi vor fi Probele prelevate în vederea efectuării examenului transportate în recipiente sterile, în condiĠii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea bacteriologic úi de biologie moleculara vor fi trimise la fenomenelor de autoliză. laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau b) s-a diagnosticat recent boala. 2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare cu setul de 6 serotipuri de Leptospira spp: .Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, în. 2.1. Efectivele de animale în care a fost notificată boala în ultimii 5 ani: a) armăsarii reproducători din exploataĠia nonprofesională; b) sub 100 de iepe se examinează pînă la 10 probe; 2.2. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală a) cabalinele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecĠie leptospirică. b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului 2.3. ComerĠ intern/intracomunitar/import/export a) în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare, în efectivele de sub 100 de animale se examinează pînă la 10 probe; 2.4. Pentru determinarea statusului imun postvaccinal. a) la cerere, la 14 – 21 zile de la vaccinare 2.4.Pentru cabalinele comercializate prin import/export/comerĠ intracomunitar se folosesc aceleaúi serotipuri ca pentru bovinele din import/export/comerĠ intracomunitar;

131

III. La porcine 1. Examen clinic úi anatomopatologic în zonele în care: a) există antecedente de boală; b) s-a diagnosticat recent boala. 2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare cu setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, în: 2.1. Efectivele de animale în care a fost notificată boala în ultimii 5 ani a) vierii de reproducĠie (vieruúii) nevaccinaĠi antileptospiric, de două ori pe an, se examinează până la 10 probe, în efectivele de sub 100 animale b) scroafele úi scrofiĠele de reproducĠie, nevaccinate, se examinează cel puĠin până la 10 probe, în efectivele de sub 100 animale c) la autorizarea vierilor úi vieruúilor pentru însămânĠări artificiale sau pentru monta naturală; 2.2. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecĠie leptospirică; b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului; 2.3. ComerĠ intern/intracomunitar/import/export a) în cazurile de vânzare – cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează până la 10 probe. 2.4. Determinarea statusului imun postvaccinal. a) la cerere, la 14 – 21 zile de la vaccinare 2.5. Pentru suinele comercializate prin import/export/comerĠ intracomunitar se folosesc aceleaúi serotipuri ca pentru bovinele din import/export/comerĠ intracomunitar;

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor úi în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la purcei, când se suspicionează boala. Se efectuează examene histopatologice, metoda HEV/HEA, metoda Levaditi pe probe de ficat úi rinichi.

132

avort úi vor fi transportate în recipiente sterile, în condiĠii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză. III. La porcine 1. Examen clinic úi anatomopatologic în zonele în care: a) există antecedente de boală; b) s-a diagnosticat recent boala. 2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare cu setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, în: 2.1. Efectivele de animale în care a fost notificată boala în ultimii 5 ani a) 10 % din vierii de reproducĠie (vieruúii) nevaccinaĠi antileptospiric, de două ori pe an, în efectivele mai mari de 100 de animale; sub 100 animale se examinează până la 10 probe; b) 10 % din scroafele úi scrofiĠele de reproducĠie, nevaccinate, existente în efectivele mai mari de 100 de animale; sub 100 de animale se examinează până la 10 probe; c) la autorizarea vierilor úi vieruúilor pentru însămânĠări artificiale sau pentru monta naturală; 2.2. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecĠie leptospirică; b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului; 2.3. ComerĠ intern/intracomunitar/import/export a) 10 % din porcinele de reproducĠie în cazurile de vânzare – cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează cel puĠin pînă la 10 probe. 2.4. Determinarea statusului imun postvaccinal. a) la cerere, la 14 – 21 zile de la vaccinare 2.5. Pentru suinele comercializate prin import/export/comerĠ intracomunitar se folosesc aceleaúi serotipuri ca pentru bovinele din import/export/comerĠ intracomunitar; 3. Examinarea morfopatologică a avortonilor úi în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la purcei, când se suspicionează boala. Se efectuează examene histopatologice, metoda HEV/HEA, metoda Levaditi pe probe de ficat úi rinichi.

IV. Ovine úi caprine 1. Examen clinic úi anatomopatologic a ovinelor úi caprinelor în zonele în care: a) există antecedente de boală; b) s-a diagnosticat recent boala. 2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare cu setul de 9 serotipuri de Leptospira spp. Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae, în: 2.1. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală: a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecĠie leptospirică; b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului; 2.2. ComerĠ intern/intracomunitar/import/export: a) 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare; sub 100 de animale se examinează până la 10 probe 3. Pentru ovinele úi caprinele comercializate prin import/export/comerĠ intracomunitar se folosesc aceleaúi serotipuri ca pentru bovinele din import/export/comerĠ intracomunitar;

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la miei úi iezi, când se suspicionează boala. Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditi, pe probe de ficat úi rinichi 4. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge úi urină de la animalele în viaĠă, probe de

133

4. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge úi urină de la animalele în viaĠă, probe de ficat, rinichi, post mortem úi probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic úi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic úi pentru detecĠia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară. Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic úi de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort úi vor fi transportate în recipiente sterile, în condiĠii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză. IV. Ovine úi caprine 1. Examen clinic úi anatomopatologic a ovinelor úi caprinelor în zonele în care: a) există antecedente de boală; b) s-a diagnosticat recent boala. 2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare cu setul de 9 serotipuri de Leptospira spp. Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae,, în: 2.1. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală: a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecĠie leptospirică; b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului; 2.2. ComerĠ intern/intracomunitar/import/export: a) 10% din numărul de animale în cazurile de vânzarecumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare; sub 100 de animale se examinează pînă la 10 3. Pentru ovinele úi caprinele comercializate prin import/export/comerĠ intracomunitar se folosesc aceleaúi serotipuri ca pentru bovinele din import/export/comerĠ intracomunitar; 3. Examinarea morfopatologică a avortonilor în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la miei úi iezi, când se suspicionează boala. Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditi, pe probe de ficat úi rinichi 4. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge úi urină

ficat, rinichi, post mortem úi probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic úi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic úi pentru detecĠia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară. Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic úi de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort úi vor fi transportate în recipiente sterile, în condiĠii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.

de la animalele în viaĠă, probe de ficat, rinichi, post mortem úi probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic úi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic úi pentru detecĠia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară. Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic úi de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort úi vor fi transportate în recipiente sterile, în condiĠii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.

IV. La câini 1.Examenele serologice se efectuează la cerere, prin testul de microaglutinare cu setul de 4 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Ichterohaemorrhagiae, Canicola úi Sejroe. 2. Examinarea morfopatologică în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate, când se suspicionează boala. Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA/HEV, metoda Levaditi, pe probe de ficat úi rinichi. 3. În caz de suspiciune, se prelevează probe de sânge úi urină de la animalele în viaĠă sau probe de ficat úi rinichi, post mortem, în vederea efectuării examenului bacteriologic úi pentru detecĠia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară. Se efectuează examene histopatologice, metoda HEV/HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat úi rinichi. Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic úi de biologie moleculară vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort úi/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în condiĠii de refrigerare, pentru a preveni instalarea fenomenelor de autoliză. INSPECğIE ABATOR I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, cabalinele, porcinele se supun inspecĠiei ante- úi post - mortem. II. CARNEA ùI ORGANELE În cazul suspicionării anatomopatologice a bolii, se prelevează porĠiuni de rinichi úi ficat de la animalele tăiate, pentru examen histopatologic prin metoda HEV/HEA, metoda Levaditti úi pentru examen bacteriologic. Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, transportate în recipiente sterile, în condiĠii de refrigerare, pentru a preveni instalarea fenomenelor de autoliză. III. MĂSURI: 1. Organele se confiscă în totalitate, precum úi carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii. 2. Grăsimea se dă în consum după topire. 3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată úi se livrează după 14 zile. PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Monitorizarea datelor relevante despre boală se face de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA Examenul clinic úi anatomopatologic îl face medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică împuterniciĠi. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenĠa medicului veterinar oficial. Examenele se efectuează la LSVSA úi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA INSPECğIE ABATOR

134

Prelevările de probe în caz de suspiciune se prelevează de medicul veterinar oficial. Examenele se efectuează la LSVSA úi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA Diagnosticul se confirmă prin testul de microaglutinare (MAT – testul standard OIE sau RMA – metoda naĠională omologată) Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

2.FEBRA Q Scop: supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a animalelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală. 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală. 2. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 3. Se efectuează examen necropsic, histopatologic (metoda Pappenheim sau Lillie- 3. Se efectuează examen necropsic, histopatologic (metoda Pappenheim sau Lillie-Pasternack) pe probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi, Pasternack) pe probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi, miocard, placentă. 4. În caz de suspiciune a bolii se efectuează examen serologic, bacteriologic úi miocard, placentă. 4. În caz de suspiciune a bolii se efectuează examen serologic, morfopatologic. bacteriologic úi morfopatologic. Supraveghere activă Supraveghere activă .Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor úi caprinelor; în cazurile .Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor úi caprinelor; în de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de după 14-21 zile. sânge recoltate după 14-21 zile. Pentru confirmare se procedează astfel:: Pentru confirmare se procedează astfel:: A. La bovine: A. La bovine: 1. se prelevează probe în scopul testării PCR, după cum urmează: 1. se prelevează probe în scopul testării PCR, după cum urmează: i) de la un număr de minimum 6 bovine cu respectarea proporĠiei de 3 multipare úi i) de la un număr de minimum 6 bovine cu respectarea proporĠiei de 3 3 primipare din efectivul de bovine ce au avortat în urmă cu 15 zile úi mai puĠin de multipare úi 3 primipare din efectivul de bovine ce au avortat în urmă cu 15 zile úi mai puĠin de 4 luni în urmă se prelevează probe de sânge în scop 4 luni în urmă se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la izolatele de Coxiella de la rumegătoare; rumegătoare; ii) de la bovine cu afecĠiuni de reproducĠie cum ar fi retenĠii placentare, ii) de la bovine cu afecĠiuni de reproducĠie cum ar fi retenĠii placentare, metrite exprimate în ultimele 4 luni, se prelevează probe de sânge în scop de testare metrite exprimate în ultimele 4 luni, se prelevează probe de sânge în scop serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din Coxiella de la rumegătoare., pentru a atinge număul de animale testate la 6 probe izolatele de Coxiella de la rumegătoare., pentru a atinge număul de în total. animale testate la 6 probe în total. 2. de la animale ce nu prezintă afecĠiuni de reproducĠie se prelevează probe de 2. de la animale ce nu prezintă afecĠiuni de reproducĠie se prelevează probe sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând

135

preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge număul de animale testate la 6 probe în total. B. La rumegătoarele mici: 1. De la un număr de 2 până la 6 probe prelevate de la capre úi oi ce au avortat în ultimele 8 zile se prelevează tampoane vaginale sau tampoane placentare sau probe din materialul avortat (placenta úi conĠinut stomacal, splină, pulmon sau ficat de la fetuúi ) pentru examen PCR pentru a se putea efectua exanul diferenĠial al avorturilor. Se vor efectua 2 teste PCR pe probe individuale sau 2 probe compuse în cazul în care sunt testate mai mult de 2 animale. 2. În cazul în care este disponibilă numai o singură probă pentru examen PCR sau o probă din cele două examinate cantitativ PCR, se va aplica următoarea schemă : i) de la capre úi oi ce au avortat cu 15 zile sau 3 săptămâni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare; ii) de la capre úi oi ce au fătat prematur cu 15 zile sau 3 luni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare., pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare; iii) de la capre úi oi din aceeaúi turmă ce nu prezintă afecĠiuni de reproducĠie cu trei luni în urmă după fătare, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare.

antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge număul de animale testate la 6 probe în total. B. La rumegătoarele mici: 1. De la un număr de 2 până la 6 probe prelevate de la capre úi oi ce au avortat în ultimele 8 zile se prelevează tampoane vaginale sau tampoane placentare sau probe din materialul avortat (placenta úi conĠinut stomacal, splină, pulmon sau ficat de la fetuúi ) pentru examen PCR pentru a se putea efectua exanul diferenĠial al avorturilor. Se vor efectua 2 teste PCR pe probe individuale sau 2 probe compuse în cazul în care sunt testate mai mult de 2 animale. 2. În cazul în care este disponibilă numai o singură probă pentru examen PCR sau o probă din cele două examinate cantitativ PCR, se va aplica următoarea schemă : i) de la capre úi oi ce au avortat cu 15 zile sau 3 săptămâni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare; ii) de la capre úi oi ce au fătat prematur cu 15 zile sau 3 luni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare., pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare; iii) de la capre úi oi din aceeaúi turmă ce nu prezintă afecĠiuni de reproducĠie cu trei luni în urmă după fătare, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare.

PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Supraveghere este efectuată de fermierii úi muncitorii implicaĠi zilnic în relaĠia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică organizaĠi conform legii, ce au obligaĠia să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Supraveghere activă Probele pentru confirmare se prelevează de către medicii veterinari oficiali úi se trimit la LSVSA úi/sau LNR din cadrul IDSA, după caz. Diagnosticul de laborator se confirmă prin coroborarea rezultatelor examenelor ELISA si PCR. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

136

3. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR Scop: monitorizarea bolii

PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Monitorizarea datelor relevante despre boală Monitorizarea cazurilor de avort al ovinelor úi caprinelor. Supravegherea activă Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al ovinelor úi caprinelor Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenĠei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea RezistenĠei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale – IDSA úi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3. PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a ovinelor úi caprinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Monitorizarea datelor relevante despre boală Monitorizarea cazurilor de avort al ovinelor úi caprinelor. Supravegherea activă Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al ovinelor úi caprinelor Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenĠei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea RezistenĠei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale – IDSA úi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3. PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă

Proprietarii implicaĠi zilnic în relaĠia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire Supraveghere activă

Fermierii úi muncitorii implicaĠi zilnic în relaĠia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire Supraveghere activă

I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit 1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică úi/sau medicul veterinar oficial; împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial; 2. Examenele se efectuează la LSVSA úi confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul 2. Examenele se efectuează la LSVSA úi confirmarea la LNR salmoneloze animale din IDSA cadrul IDSA Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolare, identificare biochimica si a grupului serologic. Tipizarea serologica in cadrul LNR Salmoneloze a Salmonella spp. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

4. INFLUENğA ECVINĂ Scop: monitorizarea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a ecvinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

137

În caz de suspiciune, se efectuează examene virusologice - teste de biologie În caz de suspiciune, se efectuează examene virusologice - teste de biologie moleculară. moleculară. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, nazofaringiene, lavaj traheal. nazofaringiene, lavaj traheal. PRECIZĂRI EXECUğIE PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Probele se testează la LNR din cadrul IDSA Probele se testează la LNR din cadrul IDSA Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea si identificarea virusului prin reactia de inhibare a hemaglutinarii cu ser pozitiv specific si teste de biologie moleculara Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 5. RINOPNEUMONIA ECVINĂ Scop: monitorizarea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a ecvinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1. În caz de suspiciune: 1. În caz de suspiciune: a) se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la a) se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la interval de 21 de zile ; interval de 21 de zile; b) avortonii se examinează prin examen morfopatologic úi virusologic. b) avortonii se examinează prin examen morfopatologic úi virusologic. Se efectuează examene necropsice úi morfopatologice, metoda HEA/HEV sau Se efectuează examene necropsice úi morfopatologice, metoda HEA/HEV sau metoda Pappenheim pe probe de pulmon, ficat, rinichi, limfonod. metoda Pappenheim pe probe de pulmon, ficat, rinichi, limfonod. 2. Pentru animalele de reproducĠie nou introduse prin comerĠ intracomunitar sau 2. Pentru animalele de reproducĠie nou introduse prin comerĠ intracomunitar import din Ġări terĠe se examinează serologic (ELISA) un procent de 1 % din sau import din Ġări terĠe se examinează serologic (ELISA) un procent de 1 % animale, dar nu mai puĠin de 2 animale pe lot. din animale, dar nu mai puĠin de 2 animale pe lot. PRECIZĂRI EXECUğIE PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Probele se recolteză de medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi, după Probele se recolteză de medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi, caz, medicul veterinar oficial.. după caz, medicul veterinar oficial.. Examenele de laborator se efectuează la LNR din IDSA. Examenele de laborator se efectuează la LNR din IDSA. Diagnosticul de boală se confirmă prin izolarea virusului pe culture celulare . Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

138

6. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ Scop: monitorizarea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Monitorizarea datelor relevante despre boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Supravegherea activă 1. Supraveghere serologică a: a) armăsarilor de reproducĠie din herghelii úi depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare úi începerea campaniei de montă; 2. Pentru circulaĠia intracomunitară / export Ġări terĠe, armăsarii necastraĠi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinaĠia sport úi 21 de zile pentru ecvinele de producĠie/reproducĠie, cu plata de către proprietar. 2. Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA sau seroneutralizare; în cazul probelor pozitive (titru 1/4), animalele se vor retesta prin seroneutralizare, recoltându-se o nouă probă de sânge la un interval de cel puĠin 14 zile. 2. Probele de sânge se prelevează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine. 3. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate negative, iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate pozitive úi se testează virusologic, prin izolarea virusului pe culturi celulare úi/sau PCR pe probe de material seminal 4. Armăsarii eliminatori de virus se izolează úi se elimină de la montă. Pentru aceúti armăsari circulaĠia va fi permisă numai dacă sunt castraĠi. 5. Animalele seronegative nu sunt supuse restricĠiilor de circulaĠie. 6. Ecvinele de sport úi pentru reproducĠie, provenite din exploaĠii certificate sanitar-veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricĠii. 7. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator. 8. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraĠi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoúi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/ în scădere úi care nu sunt eliminatori de virus. 9. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat úi înregistrat oficial.

139

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a ecvinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Monitorizarea datelor relevante despre boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Supravegherea activă 1. Supraveghere serologică a: a) armăsarilor de reproducĠie din herghelii úi depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare úi începerea campaniei de montă; 2. Pentru circulaĠia intracomunitară / export Ġări terĠe, armăsarii necastraĠi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinaĠia sport úi 21 de zile pentru ecvinele de producĠie/reproducĠie, cu plata de către proprietar. 2. Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA sau seroneutralizare; în cazul probelor pozitive (titru 1/4), animalele se vor retesta prin seroneutralizare, recoltându-se o nouă probă de sânge la un interval de cel puĠin 14 zile. 2. Probele de sânge se prelevează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine. 3. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate negative, iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate pozitive úi se testează virusologic, prin izolarea virusului pe culturi celulare sau PCR pe probe de material seminal 4. Armăsarii eliminatori de virus se izolează úi se elimină de la montă. Pentru aceúti armăsari circulaĠia va fi permisă numai dacă sunt castraĠi. 5. Animalele seronegative nu sunt supuse restricĠiilor de circulaĠie. 6. Ecvinele de sport úi pentru reproducĠie, provenite din exploaĠii certificate sanitar-veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricĠii. 7. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator. 8. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraĠi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoúi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/ în scădere úi care nu sunt eliminatori de virus. 9. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA,

PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă

folosind un vaccin inactivat, omologat úi înregistrat oficial. PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

Supraveghere activă

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică. Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică. Examenele se efectueaza la la LNR-IDSA. Examenele se efectueaza la la LNR- IDSA. Diagnosticul de boală se confirmă prin izolarea virusului sau detecĠia genomului viral (PCR). Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 7. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR Scop: monitorizarea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Monitorizarea datelor relevante despre boală Supravegherea activă Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenĠei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea RezistenĠei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale – IDSA úi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3. PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Supraveghere este efectuată de cei implicaĠi zilnic în relaĠia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciĠi, ce au obligaĠia să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Supraveghere activă 1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial; 2. Examenele se efectuează la LSVSA úi confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA 3. LSVSA au obligaĠia de a trimite la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării serologice úi a monitorizării antibiorezistenĠei.

140

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a ecvinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Monitorizarea datelor relevante despre boală Supravegherea activă Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenĠei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea RezistenĠei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale – IDSA úi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3. PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă Procedura de supraveghere este efectuată fermierii úi muncitorii implicaĠi zilnic în relaĠia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică, ce au obligaĠia să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Supraveghere activă 1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial; 2. Examenele se efectuează la LSVSA úi confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA 3. LSVSA au obligaĠia de a trimite la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării serologice úi a monitorizării antibiorezistenĠei.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolare, identificare biochimica si a grupului serologic. Tipizarea serologica in cadrul LNR Salmoneloze a Salmonella spp. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 8. TULAREMIA Supraveghere pasivă. 9. BRUCELOZA LA CANIDE Scop: eradicarea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea activă 1.Examen serologic,clinic, anatomopatologic úi bacteriologic la canidele folosite la reproducĠie, efectuat la cerere. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat úi de la masculii seropozitivi care au fost castraĠi se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale úi testicule, în vederea efectuării examenului de laborator.

II. Supravegherea în canise PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea activă 1.Examen serologic,clinic, anatomopatologic úi bacteriologic în efectivele din canise de reproducĠie úi al tuturor masculilor folosiĠi la reproducĠie, efectuat la cerere. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat úi de la masculii seropozitivi care au fost castraĠi se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale úi testicule, în vederea efectuării examenului de laborator. 2. Examinare serologică efectuată la cerere, astfel: 2. Examinare serologică efectuată la cerere, astfel: a) canidele de reproducĠie o dată pe an, cu ocazia acĠiunilor imunoprofilactice; a) canidele de reproducĠie o dată pe an, cu ocazia acĠiunilor imunoprofilactice; b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecĠie brucelică inclusiv la câinii comunitari. infecĠie brucelică inclusiv la câinii comunitari. De la femelele avortate úi de la masculii seropozitivi care au fost castraĠi în De la femelele avortate úi de la masculii seropozitivi care au fost castraĠi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale respectiv testicule, în vederea efectuării examenului complex de fetale respectiv testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator. laborator. Cadavrele/organele de la cainii morĠi, cu leziuni suspecte de bruceloză se Cadavrele/organele de la cainii morĠi, cu leziuni suspecte de bruceloză se examinează anatomopatologic, bacteriologic úi histopatologic (metoda HEA, examinează anatomopatologic, bacteriologic úi histopatologic (metoda HEA, metoda Brown úi Brenn). metoda Brown úi Brenn). PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere activă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. 2. Examenele se efectuează la LSVSA desemnate úi/sau, după caz, la LNR- IDSA. Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea si identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS)+examen cultural+identificare fenotipica si genetica a Brucella canis. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

141

10. BRUCELOZA LA IEPURI Scop: eradicarea bolii PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea activă 1. Examinare serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacĠia de seroaglutinare RSAR cu antigen colorat cu Roz – Bengal. Probele pozitive prin RSAR se examinează prin RFC. 2. Examen anatomopatologic la iepurii domestici úi sălbatici morĠi. De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, limfonoduri, splina úi uter, în vederea efectuării examenului anatomopatologic, bacteriologic úi morfopatologic, necropsic. Cadavrele/organele de la iepurii morĠi, cahectici cu leziuni suspecte de bruceloză se examinează anatomopatologic, bacteriologic si histopatologic 3. În abator se examinează: a) animalele vii, ante-mortem úi post-mortem; b) carnea úi organele PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere activă Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA desemnate úi/sau, după caz, la LNR- IDSA. MĂSURI 1. De la iepurii din efectivele cu bruceloză: a) carnea úi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricĠii; b) organele cu leziuni se confiscă. Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea si identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS)+examen cultural+identificare fenotipica si genetica a speciei si biovariantelor Brucella spp. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 11. FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDA Scop: supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a salmonidelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural se examinează populaĠia de salmonide úi se prelevează probe pentru diagnostic. PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere pasivă Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creúterii mortalităĠii în toate exploataĠiile de salmonide úi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE

142

Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere úi diagnostic prin examen bacteriologic. 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic

12. YERSINIOZA, RESPECTIV BOALA GURĂ ROùIE - LA SALMONIDE Scop: supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a salmonidelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural se examinează populaĠia de salmonide úi se prelevează probe pentru diagnostic. PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere pasivă Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creúterii mortalităĠii în toate exploataĠiile de salmonide úi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere úi diagnostic prin examen bacteriologic. 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic

13. MIXOSOMIAZA Scop: supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a salmonidelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural se examinează populaĠia de salmonide úi se prelevează probe pentru diagnostic. PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere pasivă Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creúterii mortalităĠii în toate exploataĠiile de salmonide úi mediul natural, conform

143

prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere úi diagnostic prin examen parazitologic. 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen parzitologic

14. BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDE Scop: supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a salmonidelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural se examinează populaĠia de salmonide úi se prelevează probe pentru diagnostic. PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere pasivă Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creúterii mortalităĠii în toate exploataĠiile de salmonide úi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere úi diagnostic prin examen bacteriologic. 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic

15. ERITRODERMATITA LA CIPRINIDE Scop: supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a ciprinidelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural se examinează populaĠia de salmonide úi se prelevează probe pentru diagnostic. PRECIZĂRI TEHNICE

144

Supraveghere pasivă Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creúterii mortalităĠii în toate exploataĠiile de salmonide úi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere úi diagnostic prin examen bacteriologic. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic

16. IHTIOFTIRIAZA Scop: supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a animalelor acvatice, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural se examinează populaĠia de pesti úi se prelevează probe pentru diagnostic. PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere pasivă Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creúterii mortalităĠii în toate exploataĠiile de salmonide úi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere úi diagnostic prin examen parazitologic. Diagnosticul de laborator se confirmă prin . examen parazitologic

17. CRIPTOBIAZA Scop: supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a animalelor acvatice, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural se examinează populaĠia de pesti úi se prelevează probe pentru diagnostic. PRECIZĂRI TEHNICE

145

Supraveghere pasivă Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creúterii mortalităĠii în toate exploataĠiile de salmonide úi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere úi diagnostic prin examen parazitologic. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen parazitologic.............................................................

18. VIBRIOZA MOLUùTELOR BIVALVE Scop: supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a molustelor bivalve, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural se examinează populaĠia de moluúte bivalve úi se prelevează probe pentru diagnostic. PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere pasivă Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creúterii mortalităĠii în toate exploataĠiile de moluúte bivalve úi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008 prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere úi diagnostic prin examen bacteriologic Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic 19. MOLUùTE GASTEROPODE CRYPTOBIA HELICIS, KLOSSIA HELICINA, CESTODE, METACERCARI, NEMATODE Scop: supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a molustelor gasteropode, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural se examinează populaĠia de gasteropode úi se prelevează probe pentru diagnostic. PRECIZĂRI TEHNICE

146

Supraveghere pasivă Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creúterii mortalităĠii în toate exploataĠiile de moluúte gasteropode úi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere úi diagnostic prin examen parazitologic. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen parazitologic 20. BATRACIENI, TREMATODE, ACANTOCEFALI, PSEUDOMONOZE, AEROMONOZE ùI MICOBACTERIOZE Scop: supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a batracienilor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau observarea creúterii mortalităĠii în exploataĠiile de batracieni úi/sau în mediul natural se examinează populaĠia animalelor acvatice úi se prelevează probe pentru diagnostic. PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere pasivă Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creúterii mortalităĠii în populaĠiile de batracieni se realizezază similar specificaĠiilor din Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau, după caz, IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere úi diagnostic prin examen bacteriologic pentru pseudomonoze, aeromonoze úi micobacterioze; 2.2. Supraveghere úi diagnostic prin examen parazitologic pentru trematode, acantocefali. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen parazitologic

21. PESTA RACILOR Scop: supravegherea bolii Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a racilor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creúteri a mortalităĠii în exploataĠii sau în mediul natural se examinează populaĠia de crustacee úi se prelevează probe pentru diagnostic

147

PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere pasivă Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile prevederilor Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE Supraveghere pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaĠia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere úi diagnostic prin examen micologic, PCR. Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR urmat de secventiere Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu completările úi modificările ulterioare.

22. AMIBIAZA ALBINELOR Scop: supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a albinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE PRECIZĂRI EXECUğIE Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru pentru diagnostic prin examene de laborator. diagnostic prin examene de laborator. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau, după caz, LNR-IDSA, Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau, după caz, LNR-IDSA, astfel: supraveghere úi diagnostic prin examen microscopic directă astfel: supraveghere úi diagnostic prin examen microscopic directă Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen miscoscopic direct de identificarea endoparazitului Malphigamoeba melificae. 23. BRAULOZA ALBINELOR Scop: supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

148

prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere úi diagnostic prin examen microscopic directă

24. ASCOSFEROZA ùI ASPERGILOZA ALBINELOR Scop: supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a albinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE PRECIZĂRI EXECUğIE Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe prin examene de laborator. pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau, după caz, LNR2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau, după caz, LNR-IDSA, IDSA, astfel: astfel: 2.1. Supraveghere prin examen microscopic direct; 2.1. Supraveghere prin examen microscopic direct; 2.2. Diagnostic prin examen micologic complet. 2.2. Diagnostic prin examen micologic complet. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examenul de izolare si identificare a speciei Ascosphaera apis. 25. PUIETUL ÎN SAC ùI BOALA BOTCILOR NEGRE Scop: supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

149

25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau, după caz, LNR- IDSA, astfel: supraveghere úi diagnostic prin examen anatomopatologic, microscopic direct úi histopatologic Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen electronomicroscopic de identificare a virusului sau tehnici PCR.

PRECIZĂRI EXECUğIE Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau, după caz, LNR- IDSA, astfel: supraveghere úi diagnostic prin examen anatomopatologic, microscopic direct úi histopatologic

26. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE Scop: supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a albinelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. conform cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE PRECIZĂRI EXECUğIE Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, laborator. prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau, după caz, LNR-IDSA, astfel: 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA úi/sau, după supraveghere úi diagnostic prin examen anatomopatologic, microscopic direct úi histopatologic caz, LNR-IDSA, astfel: supraveghere úi diagnostic prin examen anatomopatologic, microscopic direct úi histopatologic Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen electronomicroscopic de identificare a VPA,VPC,BBN, VAD, VX,VY sau tehnici PCR. 27. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE Scop: supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

150

25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE PRECIZĂRI EXECUğIE Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul DSVSA veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic úi microscopic direct; 2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic úi 2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic úi micologic complet. microscopic direct; 2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic úi micologic complet. Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea si identificarea speciilor din genul Aspergillus. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 28. LISTERIOZA Scop: supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Monitorizarea datelor relevante despre boală Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase, învelitori placentare úi avortoni. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se vor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză si pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA care deĠin metode acreditate în acest scop. Testele de confirmare EST, se efectuează la LNR -EST din cadrul Examenele histopatologice se vor efectua la LSVSA acreditate prin metoda HEA sau Brown úi Brenn.

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a animalelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Monitorizarea datelor relevante despre boală Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase, învelitori placentare úi avortoni. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se vor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză si pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA care deĠin metode acreditate în acest scop. Testele de confirmare EST, se efectuează la LNR EST din cadrul Examenele histopatologice se vor efectua la LSVSA acreditate prin metoda HEA sau Brown úi Brenn

Supraveghere activă În abator: examinarea ante- úi post-mortem a bovinelor, ovinelor úi porcinelor PRECIZĂRI EXECUğIE PRECIZĂRI EXECUğIE Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul DSVSA. veterinar oficial din cadrul DSVSA. Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA desemnate úi/sau, după caz, la Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA IISPV. desemnate úi/sau, după caz, la IISPV. Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolare si identificare fenotipica a Listeria spp. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

151

29. TOXOPLASMOZA Scop: supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a animalelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive, în caz de suspiciune. Se efectuează examene serologice (IFI, ELISA, micro – RFC) úi alte examene de laborator, pe probe prelevate de la speciile receptive, în funcĠie de situaĠia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.

PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive, în caz de suspiciune. Se efectuează examene serologice (IFI, ELISA, micro – RFC) úi alte examene de laborator, pe probe prelevate de la speciile receptive, în funcĠie de situaĠia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. PRECIZĂRI EXECUğIE Medicul veterinar de liberă practică, úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare, LSVSA úi/sau LNR-IDSA. 30. CARBUNE EMFIZEMATOS Supraveghere pasivă.

SECğIUNEA 4 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ùI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE ùI EMERGENTE LA ANIMALELE

1. BACTERIOZE Supraveghere anatomopatologică úi de laborator la speciile receptive, notificare úi raportare la autorităĠile sanitar- veterinare competente pentru: a) RUJET b) STREPTOCOCIE c) STAFILOCOCIE d) YERSINIOZĂ e) CHLAMYDIOZA AVIARĂ f) COLIBACILOZĂ 2. MICOZE Supraveghere anatomopatologică úi de laborator la speciile receptive, notificare úi raportare la autorităĠile sanitar- veterinare competente pentru:

152

a) ASPERGILOZĂ b) DERMATOMICOZĂ 3. VIROZE a) BOALA LYME Supraveghere anatomopatologică úi de laborator la speciile receptive, notificare úi raportare la autorităĠile sanitar- veterinare competente b) BOALA CRIMEEA-CONGO Supraveghere anatomopatologică úi de laborator la speciile receptive, notificare úi raportare la autorităĠile sanitar- veterinare competente c) ENCEFALITA JAPONEZĂ Supraveghere anatomopatologică úi de laborator la speciile receptive, notificare úi raportare la autorităĠile sanitar- veterinare competente d) ENCEFALOMIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ Supraveghere anatomopatologică úi de laborator la speciile receptive, notificare úi raportare la autorităĠile sanitar- veterinare competente e) ENCEFALITA DE CĂPUùE Supraveghere anatomopatologică úi de laborator la speciile receptive, notificare úi raportare la autorităĠile sanitar- veterinare competente f) ONCOPATII ALE ANIMALELOR DE PRODUCğIE, ÎN LIBERTATE ùl EXOTICE Supraveghere anatomopatologică úi de laborator la speciile receptive, notificare úi raportare la autorităĠile sanitar- veterinare competente g) INFECğIA CU VIRUSUL SCHMALLENBERG Scop: Supravegherea bolii I. Supravegherea în exploataĠiile nonprofesionale PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă 1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare úi a altor documente ce însoĠesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau Ġări terĠe, înainte de debarcarea animalelor la destinaĠie, potrivit prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA úi al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale nr. 129/566/2007. 2.Observarea stării de sănătate a rumegătoarelor (bovine, ovine úi caprine) efectuată de către proprietarii sau reprezentanĠi ai acestora úi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciĠi úi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecĠiei cu virusul Schmallenberg. Semnele clinice la rumegătoarele adulte care pot sugera infecĠia cu virusul Schmallenberg sunt: febră tranzitorie, abatere, scăderea producĠiei de lapte, rareori diaree. Simptomele au o durată de 2 – 6 zile.

153

II. Supravegherea în exploataĠiile comerciale de creútere a rumegătoarelor, inclusiv în exploataĠiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă 1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare úi a altor documente ce însoĠesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau Ġări terĠe, înainte de debarcarea animalelor la destinaĠie, potrivit prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA úi al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale nr. 129/566/2007. 2.Observarea stării de sănătate a rumegătoarelor (bovine, ovine úi caprine) efectuată de către proprietarii sau reprezentanĠi ai acestora úi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciĠi úi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecĠiei cu virusul

3. Observarea stării de sănătate a produúilor obĠinuĠi de la rumegătoare, pentru identificarea simptomelor care pot fi atribuite infecĠiei cu virusul Schmallenberg. Semnele clinice manifestate de produúii nou – născuĠi infectaĠi cu virusul Schmallenberg sunt: orbire, pareze, paralizie flască, edem subcutanat, miúcări exagerate, ataxie, iritabilitate, greutate în hrănire. 4. Raportarea cazurilor de avorturi la rumegătoare, (inclusiv a celor înregistrate la rumegătoarele provenite prin comerĠ intracomunitar) care depăúesc numeric incidenĠa normală asociată sezonului de fătări. Produúii avortaĠi în urma infecĠiei cu virusul Schmallenberg prezintă următoarele aspecte lezionale: artrogripoză, hidrocefalie, cifoză, scolioză, torticolis. 5. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a animalelor receptive (adulte sau produúi de concepĠie) cu semne clinice ce pot fi atribuite infecĠiei cu virusul Schmallenberg precum úi a cazurilor de avorturi, este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora. Probele prelevate de la animalele vii cu semne clinice ce pot fi atribuite infecĠiei cu virusul Schmallenberg, sunt reprezentate de ser pe coagul úi sânge pe anticoagulant (EDTA). De la avortoni sau produúi morĠi în urma semnelor clinice enumerate la punctul 2 se vor recolta următoarele probe: creier, lichid pericardic, meconiu, lichid amniotic, placentă. De la mamele care au avortat sau au dat naútere unor produúi viabili, dar care au murit ulterior datorită semnelor clinice enumerate la punctul 2, se vor recolta ser pe coagul úi sânge pe anticoagulant (EDTA).

PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă 1.Monitorizarea este efectuată de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, din LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, precum úi din cadrul ANSVSA.

154

Schmallenberg. Semnele clinice la rumegătoarele adulte care pot sugera infecĠia cu virusul Schmallenberg sunt: febră tranzitorie, abatere, scăderea producĠiei de lapte, rareori diaree. Simptomele au o durată de 2 – 6 zile. 3. Observarea stării de sănătate a produúilor obĠinuĠi de la rumegătoare, pentru identificarea simptomelor care pot fi atribuite infecĠiei cu virusul Schmallenberg. Semnele clinice manifestate de produúii nou – născuĠi infectaĠi cu virusul Schmallenberg sunt: orbire, pareze, paralizie flască, edem subcutanat, miúcări exagerate, ataxie, iritabilitate, greutate în hrănire. 4. Raportarea cazurilor de avorturi la rumegătoare, (inclusiv a celor înregistrate la rumegătoarele provenite prin comerĠ intracomunitar) care depăúesc numeric incidenĠa normală asociată sezonului de fătări. Produúii avortaĠi în urma infecĠiei cu virusul Schmallenberg prezintă următoarele aspecte lezionale: artrogripoză, hidrocefalie, cifoză, scolioză, torticolis. 5. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a animalelor receptive (adulte sau produúi de concepĠie) cu semne clinice ce pot fi atribuite infecĠiei cu virusul Schmallenberg precum úi a cazurilor de avorturi, este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora. Probele prelevate de la animalele vii cu semne clinice ce pot fi atribuite infecĠiei cu virusul Schmallenberg, sunt reprezentate de ser pe coagul úi sânge pe anticoagulant (EDTA). De la avortoni sau produúi morĠi în urma semnelor clinice enumerate la punctul 2 se vor recolta următoarele probe: creier, lichid pericardic, meconiu, lichid amniotic, placentă. De la mamele care au avortat sau au dat naútere unor produúi viabili, dar care au murit ulterior datorită semnelor clinice enumerate la punctul 2, se vor recolta ser pe coagul úi sânge pe anticoagulant (EDTA). PRECIZĂRI EXECUğIE Supravegherea pasivă 1.Monitorizarea este efectuată de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, din LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, precum úi din cadrul ANSVSA.

2. Probele de ser, sânge pe anticoagulant úi organe úi avortoni vor fi expediate, în 2. Probele de ser, sânge pe anticoagulant úi organe vor fi vederea testării, la IDSA. expediate, în vederea testării, la IDSA. Diagnosticul de laborator se confirmă de către laboratoarele europene prin metode recomandate de UE, acreditate úi/sau validate Supravegherea activă se realizează la solicitarea proprietarului/deĠinătorului de animale, în cazul efecturării activităĠilor de comerĠ.

4.PARAZITOZE TRATAMENTE ANTIPARAZITARE PROFILACTICE OBLIGATORII Scop: reducerea incidentei parazitozelor la rumegatoare A. ENDOPARAZITOZE 1.Ovine/caprine (animale care folosesc păúunea) a) tineret mascul úi femel peste 4 luni/berbeci /oi sterpe- 2 tratamente/an (martie-aprilie/octombrie- noiembrie) b) oi adulte (lactante) – un singur tratament/an (octombrie-noiembrie, la cel puĠin 30 zile de la terminarea perioadei de montă) c) tineret mascul la îngrăúat: O deparazitare în primele 10 zile de la afluire 2.Taurine: a) tineret peste 4 luni până la categoria de juninci - 2 tratamente/an ( martie-aprilie/octombrie- noiembrie) b) vacile lactante – un singur tratament/an , în perioada repausului mamar. B. ECTOPARAZITOZE 1.Ovine/caprine – 2 tratamente /an în perioada mai-iunie după tuns úi octombrie-noiembrie, la cel putin 30 zile de la terminarea perioadei de montă 2.Taurine: a) tineret, 2 tratamente pe an (mai-iunie/ septembrie-octombrie) b) vaci lapte; un tratament/an, în perioada repausului mamar. C.AcĠiunile se execută de către orice medic veterinar de liberă practică organizat în condiĠiile legii iar costurile sunt suportate integral de către proprietari a) COCHLIOMYA HOMINIVORAX b) CHRYSOMYA BEZZIANA c) ECHINOCOCOZA/HIDATIDOZA A se vedea precizările din SecĠiunea 1 pct. 35 d) CISTICERCOZA BOVINĂ SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală, în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 2. Supraveghere anatomopatologică úi de laborator la animalele receptive. 3. Supraveghere în abator a bovinelor sacrificate Ġinand cont de locurile de elecĠie a parazitului. PRECIZĂRI TEHNICE 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

155

2.Se efectuează examene de laborator pentru evidenĠierea formelor larvare de Cysticercus bovis prin examen macroscopic úi microscopic (parazitologic úi histopatologic – met. HEA úi AA/AA-PAS). PRECIZĂRI EXECUğIE 1.Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează în abator sau la LSVSA úi/sau LNR din IDSA. e) CISTICERCOZA PORCINĂ SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală, în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 2. Supraveghere anatomopatologică úi de laborator la animalele receptive. 3. Supraveghere în abator a porcinelor sacrificate Ġinând cont de locurile de elecĠie a parazitului. PRECIZĂRI TEHNICE 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2.Se efectuează examene de laborator pentru evidenĠierea formelor larvare de Cysticercus cellulosae prin examen macroscopic úi microscopic (parazitologic úi histopatologic – met. HEA úi AA/AA-PAS). . PRECIZĂRI EXECUğIE 1.Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează în abator sau la LSVSA úi/sau LNR din IDSA. f) TRICHINELOZA SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. PRECIZĂRI TEHNICE 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008 de la toate animalele suspecte de boală. 2. Se efectuează examene de laborator pentru detecĠia chisturilor úi larvelor de Trichinella prin trichineloscopie pentru suinele provenite din exploataĠiile nonprofesionale destinate consumului familial. 3. Se efectuează examene de laborator pentru evidentierea larvelor de Trichinella prin digestie artificială pentru suinele provenite din exploataĠiile comerciale. 4. Supravegherea speciilor receptive porc, mistreĠ, urs, nutrie, cal, asin prin examen trichineloscopic úi/sau digestie artificială. PRECIZĂRI EXECUğIE 1.Medicul veterinar de liberă practică úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.Medicii veterinari care efectuează examenul prin trichineloscopie trebuie să facă dovada instruirii in acest sens.Certificatul este valabil timp de 3 ani.Instruirea se realizeza de către DSVSA, IDSA sau IISPV după caz. 2.Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare, LSVSA, CSVSA, IDSA úi LNR.

156

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. g) LEISHMANIOZA SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală.în conformitate cu Ordinul ANSVSA 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene de laborator la animalele. 3.Supravegherea entomologică prin capturare úi identificare a vectorilor. PRECIZĂRI TEHNICE 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Vectorii lieshmaniozei sunt insecte din genurile Phlebotomus úi Lutzomyia. 3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor este realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA úi ANSVSA în funcĠie de situaĠia epidemiologică. Înregistarea coordonatelor geografice - latitudine, longitudine, altitudine - se realizează cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor. 4. Se efectuează examene de evidenĠiere a parazitului prin examen microscopic, în funcĠie de situaĠia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medicul veterinar de liberă practică úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare, LSVSA úi/sau LNR din IDSA. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare h)FASCIOLOZA SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală úi a gasteropodele gazde intermediare, în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene anatomopatologice úi de laborator la speciile receptive. PRECIZĂRI TEHNICE 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Supravegherea gazdelor definitive, bovine, ovine, prin examen coproparazitologic 3.Examenele copro-parazitologice úi se efectuează de două ori pe an toamna úi primăvara pe un procent de 1-3% din animalele în vârstă de peste 6 luni, în vederea atestări zonelor indemne de fascioloză. 4. Examenele de identificare a gasteropodelor gazde intermediare se efectuează în intervalul aprilie-octombrie. 5. Examenele pentru determinarea încărcăturii parazitare a gasteropodelor se efectuează pe speciile gazde intermediare. PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medicul veterinar de liberă practică úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare (examen copro-parazitologic), la LSVSA úi/sau LNR din IDSA i) FILARIOZE SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene anatomopatologice úi de laborator la speciile receptive.

157

3.Supravegherea entomologică prin capturare úi identificarea vectorilor. PRECIZĂRI TEHNICE 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2.Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis, ĠânĠarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya úi Anopheles, dar úi speciile genului Culicoides úi simulidele. 3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA úi ANSVSA în funcĠie de situaĠia epidemiologică. Înregistarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) se realizează cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor 4. Se efectuează examene de evidenĠiere a parazitului prin examen microscopic, în funcĠie de situaĠia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. 5. Examenele de identificare a vectorilor se efectuează în intervalul aprilie-octombrie. PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medicul veterinar de liberă practică úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA úi/sau LNR din IDSA. j) ANCILOSTOMOZA CARNIVORELOR SUPRAVEGHERE Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene anatomopatologice úi de laborator la speciile receptive. PRECIZĂRI TEHNICE 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2.Se efectuează examene de evidenĠiere a parazitului din materii fecale/conĠinut intestinal prin examen microscopic, în funcĠie de situaĠia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medicul veterinar de liberă practică úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA úi/sau LNR din IDSA. k) BALANTIDIOZA SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. PRECIZĂRI TEHNICE 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de evidenĠiere a parazitului din materii fecale/conĠinut intestinal prin examen microscopic, în funcĠie de situaĠia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medicul veterinar de liberă practică úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA úi/sau LNR din IDSA. l) HEMOSPORIDIOZE SUPRAVEGHERE

158

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. 3.Supravegherea capuselor vectoare, prin colectarea úi identificarea speciilor. 3.Supravegherea entomologică prin capturare úi identificarea vectorilor. PRECIZĂRI TEHNICE 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2.Se efectuează examene de laborator pe probe de sânge pe EDTA prelevate de la animalele receptive pentru evidenĠierea paraziĠilor (Babesia Anaplasma, Theileria etc.), prin examenul microscopic al frotiurilor fixate úi colorate, în funcĠie de situaĠia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. 3. Identificarea speciilor de Babesia si Theileria, prin tehnici de biologie moleculara. 4. Vectorii hemosporidiozelor sunt căpuúele ixodide 5. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA úi ANSVSA în funcĠie de situaĠia epidemiologică 4. Examenele de identificare a genurilor úi speciilor de căpuúe se efectuează pe tot parcursul anului. 5. Examenele pentru determinarea încărcăturii parazitare a căpuúelor se efectuează pe toate probele examinate. PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medicul veterinar de liberă practică úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările úi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA úi/sau LNR din IDSA. m) PNEUMOCISTOZA n) SARCOCISTOZA SUPRAVEGHERE Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene anatomopatologice úi de laborator, la speciile receptive. PRECIZĂRI TEHNICE 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de laborator pentru detecĠia chisturilor de Sarcocystis din Ġesut muscular prin trichineloscopie úi examene histopatologice (met. HEA úi AA/AA-PAS), după caz. PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medicul veterinar de liberă practică úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA úi/sau LNR din IDSA. o) TENIAZE SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examen anatomopatologic úi de laborator la speciile receptive. PRECIZĂRI TEHNICE 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

159

2. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea speciilor zoonotice din genul Taenia prin tehnica flotaĠiei úi/sau sedimentării, în funcĠie de situaĠia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medicul veterinar de liberă practică úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA úi/sau LNR din IDSA. p) THELAZIOZA SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene clinice úi de laborator la speciile receptive. PRECIZĂRI TEHNICE 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea speciilor din genul Thelazia prin examenul microscopic al secreĠiilor lacrimale, în funcĠie de situaĠia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medicul veterinar de liberă practică úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează cabinete medicale veterinare, LSVSA úi/sau LNR din IDSA q) DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENI, PARAZIğII ANIMALELOR SUPRAVEGHERE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene clinice úi de laborator la speciile receptive PRECIZĂRI TEHNICE 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea genurilor úi speciilor de ectoparaziĠi prin examen microscopic în funcĠie de situaĠia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medicul veterinar de liberă practică úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA úi/sau LNR din IDSA.

160

SECğIUNEA 5 - ACğIUNI STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITAR - VETERINARĂ A REPRODUCğIEI ùI A TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE

1. SUPRAVEGHEREA SANITAR - VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT DIN IMPORT SUPRAVEGHERE Material seminal congelat din comerĠ intracomunitar sau import: 1. Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat provenit de la bovine în cadrul comerĠului intracomunitar, conform prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 205/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileúte cerinĠele de sănătate a animalelor aplicabile comerĠului intracomunitar úi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, cu modificările úi completările ulterioare; 2. Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal congelat provenit de la bovine importat din Ġări terĠe, conform Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările úi completările ulterioare. PRECIZĂRI TEHNICE 1. Supravegherea comerĠului intracomunitar se efectuează pe baza certificatului de sănătate din Ġara de origine, întocmit de medicul veterinar oficial al statului membru, în conformitate cu prevederile Ordinul preúedintelui ANSVSA. nr. 205/2006, cu modificările úi completările ulterioare. 2. Materialul seminal destinat însămânĠărilor artificiale trebuie să corespundă condiĠiilor de calitate. PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Prelevarea de probe se va face de către medicul veterinar oficial al autorităĠii veterinare teritoriale competente; 2. Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSA úi/sau IDSA. 2. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE SUPRAVEGHERE Monitorizarea datelor privind supravegherea mamitelor subclinice. PRECIZĂRI TEHNICE 1. Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul úi la jumătatea perioadei de lactaĠie, la solicitarea proprietarilor sau deĠinătorilor de exploataĠii de animale producătoare de lapte. 2. Se interzice livrarea pentru procesare úi pentru consumul uman a laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator, numărătoare de celule somatice. 3. Se interzice livrarea pentru procesare úi pentru consumul uman a laptelui provenit de la animale producătoare de lapte care prezintă mastite clinice (inflamaĠii vizibile ale ugerului), aflate sub tratament medicamentos sau în perioada de aúteptare după efectuarea tratamentului medicamentos pentru combaterea mastitelor. PRECIZĂRI EXECUğIE Medic veterinar de liberă practică si/sau medicul veterinar oficial.

161

SECğIUNEA 6 - ACğIUNI DE PROTECğIE ECOLOGICĂ

1. ECOPATOLOGIE ùI PROTECğIA MEDIULUI, POTABILITATEA APEI SUPRAVEGHERE Monitorizarea documentelor privind asigurarea calităĠii apei, în fermele de animale. PRECIZĂRI TEHNICE Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA. PRECIZĂRI EXECUğIE Medic veterinar de liberă practică si/sau medicul veterinar oficial 2. ANALIZA APEI DIN BAZINE PISCICOLE, LACURI ùI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ùI DIN APE CURGĂTOARE SUPRAVEGHERE: Monitorizarea documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri úi iazuri amenajate pentru piscicultura, precum úi din ape curgătoare. PRECIZĂRI TEHNICE: Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA. PRECIZĂRI EXECUğIE: Medic veterinar de liberă practică imputernicit si/sau medicul veterinar oficial 3. VERIFICAREA EFICIENğEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUğIA UNOR BOLI, DE NECESITATE SUPRAVEGHERE 1. Elaborarea úi respectarea Procedurilor specifice de efectuare a decontaminării în exploataĠiile de animale úi în PIF. 2. Monitorizarea documentelor privind verificarea eficienĠei decontaminării. 3. Prin verificarea eficienĠei decontaminării, în exploataĠiile de creútere a animalelor, după fiecare decontaminare de necesitate. 4. Elaborarea de instrucĠiuni specifice. PRECIZĂRI TEHNICE Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA. PRECIZĂRI EXECUğIE Probele se prelevează de către medicul veterinar oficial Examenele se efectuează conform metodelor acreditate.

162

SECğIUNEA 7 - ACğIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECğIE ùI BUNĂSTARE A ANIMALELOR TERESTRE ùI PROTECğI A MEDIULUI 1. URMĂRIREA, RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE BIOSECURITATE SUPRAVEGHERE Monitorizarea documentelor privind instituirea úi respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind: a) ap licarea úi respectarea normelor sanitar - veterinare, în organizarea úi desfăúurarea fluxului tehnologic; b) accesul în exploataĠiile de animale; c) livrările de animale úi produse; d) condiĠiile de igienă din adăposturi, spaĠiile de prelucrare úi incinte; e) parametrii de microclimat f) atestările medicale privind sănătatea personalului; g) amplasarea úi sistematizarea unităĠilor zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară úi alte unităĠi cu profil zooveterinar indiferent de proprietate; h) calitatea apei; i) salubritatea furajelor; j) instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploataĠie; k) evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecĠie a exploataĠiilor; l) controlul privind condiĠiile sanitare veterinare pentru functionarea târgurilor, bazelor de achiziĠii, pieĠelor úi altor locuri cu aglomerări temporare de animale; m) controlul legalităĠii circulaĠiei animalelor, în cadrul localităĠilor úi în afara lor; n) controlul legalităĠii comerĠului intracomunitar, importului, tranzitului úi a exportului, verificarea documentară úi fizică; o) evaluarea condiĠiilor de bunăstare a animalelor. p) protecĠia mediului. q) controlul úi supravegherea privind: (i) vânzările úi cumpărările de animale; (ii) aplicarea úi respectarea condiĠiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploataĠie; (iii) respectarea regulilor de protecĠie úi bunăstare a animalelor, prelevarea, prelucrarea úi valorificarea produselor de origine animală; (iv) controlul respectării interdicĠiei creúterii animalelor pe gropile de gunoi. PRECIZĂRI TEHNICE 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului úi ieúirii necontrolate a animalelor úi personalului. 3. Asigurarea funcĠionalităĠii dezinfectorului rutier úi a filtrului sanitar -veterinar. 4. Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale la nivelul împrejmuirii. 5. Asigurarea spaĠiului pentru executarea necropsiilor. 6. Ecarisarea corespunzătoare a exploataĠiilor, exploataĠiilor individuale úi a teritoriului. 7. Asigurarea echipamentului de protecĠie úi materialelor de igienizare. 8. Respectarea prevederilor următoarelor acte normative: a) Regulamentului (CE) nr.1069/2009 al Parlamentului European úi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală úi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman úi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002; b) Regulamentul (CE) nr. 152/2009 al Comisiei din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eúantionare úi analiză pentru controlul oficial al furajelor; c) Legea nr. 72/2002 a zootehniei, cu modificările úi completările ulterioare;

163

d) Legea nr. 71/2006 privind ratificarea ConvenĠiei europene pentru protecĠia animalelor în timpul transportului internaĠional (revizuită), semnată la Chiúinău la 6 noiembrie 2003; e) OrdonanĠa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităĠii sanitar - veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor, aprobată cu modificări úi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările úi completările ulterioare; f) OrdonanĠa de urgenĠă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecĠia mediului, aprobată cu modificări úi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările úi completările ulterioare; g) Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaĠă utilizate pentru potabilizare úi a Normativului privind metodele de măsurare úi frecvenĠa de prelevare úi analiză a probelor din apele de suprafaĠă destinate producerii de apă potabilă, cu modificările úi completările ulterioare; h) Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor úi pierderilor de substanĠe prioritar periculoase, cu modificările úi completările ulterioare; i) Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările úi completările ulterioare; j) Ordinul ministrului sănătăĠii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă úi sănătate publică privind mediul de viaĠă al populaĠiei; k) Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 86/2013 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileúte condiĠiile care reglementează prepararea, introducerea pe piaĠă úi utilizarea furajelor medicamentate; 9. Se identifică úi se apreciază pe obiective, acĠiuni úi efective de animale. 2. PROTECğIA ùI BUNĂSTAREA ANIMALELOR SUPRAVEGHERE ProtecĠia animalelor din România conform legislaĠiei în vigoare PRECIZĂRI TEHNICE 2.1. ProtecĠia animalelor din România - cu sau fără deĠinător Legea nr. 205/2004 privind protecĠia animalelor, cu modificările úi completările ulterioare; Ordinul preúedintelui ANSVSA úi al ministrului internelor úi reformei administrative nr. 31/523/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 205/2004 privind protecĠia animalelor. 2.2. ProtecĠia animalelor în timpul transportului Ecvine, rumegătoare mari úi mici, porcine, păsări, câini úi pisici transportate în scop comercial: Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecĠia animalelor în timpul transportului úi al operaĠiunilor conexe úi de modificare a Directivelor 64/432/CEE úi 93/119/CE úi a Regulamentului (CE) nr. 1255/97; Regulamentul (CE) nr. 1255/97 al Consiliului din 25 iunie 1997 privind criteriile comunitare prevăzute pentru punctele de aúteptare úi de modificare a planului de itinerar prevăzut în anexa la Directiva 91/628/CEE; Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările úi completările ulterioare; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 83/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind respectarea condiĠiilor de bunăstare a animalelor pe durata transportului; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 201/2007 privind Procedura de eliberare a Certificatului de competenĠă profesională pentru conducătorii úi însoĠitorii de pe vehiculele rutiere care transportă animale vii, cu modificările úi completările ulterioare;

164

Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 16/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităĠilor/centrelor de colectare/exploataĠiilor de origine úi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăĠii úi al bunăstării animalelor, a unităĠilor implicate în depozitarea úi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman úi a produselor procesate, cu modificările úi completările ulterioare. 2.3. ProtecĠia găinilor ouătoare Găini ouătoare, ouă consum: Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările úi completările ulterioare; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 73/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind înregistrarea exploataĠiilor care deĠin găini ouătoare, care transpune Directiva 2002/4/CE a Comisiei din 30 ianuarie 2002 de înregistrare a unităĠilor de creútere a găinilor ouătoare, reglementată de Directiva 1999/74/CE a Consiliului; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 75/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecĠia animalelor de fermă, care transpune Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecĠia animalelor de fermă; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 136/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecĠia găinilor ouătoare, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 1999/74/CE a Consiliului din 19 iulie 1999 de stabilire a standardelor minime pentru protecĠia găinilor ouătoare; Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 13/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerinĠele minime pentru înregistrarea de informaĠii cu ocazia inspecĠiilor în exploataĠiile în care animalele sunt Ġinute pentru scopuri zootehnice; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările úi completările ulterioare; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 63/2012 pentru aprobarea normei sanitare veterinare care stabileúte standardele minime pentru protecĠia păsărilor în fermă úi în timpul transportului. 2.4. ProtecĠia puilor crescuĠi pentru producĠia de carne Pui crescuĠi pentru producĠia de carne: Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările úi completările ulterioare; Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 75/2005; Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 13/2008; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările úi completările ulterioare; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 30/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea normelor minime de protecĠie a puilor destinaĠi producĠiei de carne, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 2007/43/CE a Consiliului din 28 iunie 2007 de stabilire a normelor minime de protecĠie a puilor destinaĠi producĠiei de carne; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 63/2012; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 72/2013 privind aprobarea Procedurii de organizare úi de desfăúurare a cursurilor de instruire privind creúterea úi protecĠia puilor de carne. 2.5. ProtecĠia porcinelor Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările úi completările ulterioare; Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 75/2005; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileúte standarde minime pentru protecĠia porcinelor, cu modificările úi completările ulterioare, care transpune Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protecĠie a porcilor;

165

Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 13/2008; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările úi completările ulterioare; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 20/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de monitorizare a standardelor de microclimat, precum úi a necesarului de apă úi de hrană, în vederea asigurării statusului minim de bunăstare a porcinelor din exploataĠiile comerciale.

2.6. ProtecĠia viĠeilor Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările úi completările ulterioare; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 72/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileúte standarde minime pentru protecĠia viĠeilor, care transpune Directiva 2008/119/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime privind protecĠia viĠeilor; Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 75/2005; Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 13/2008; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările úi completările ulterioare ProtecĠia viĠeilor - determinarea concentraĠiei de Hb, pe probe de sânge prelevate pe EDTA de la viĠei în vârstă de o lună úi până la 6 luni. 2.7. ProtecĠia animalelor de fermă din speciile neacoperite de legislaĠie comunitara specifică (bovine adulte, ovine, caprine, cabaline, păsări de curte, cu excepĠia găinilor ouătoare úi puilor de carne, curcani, găini de reproducĠie rase grele, struĠi, palmipede, animale de blană) Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările úi completările ulterioare; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 75/2005; Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 13/2008; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările úi completările ulterioare. 2.7.1. ProtecĠia găinilor de reproducĠie rase grele úi a curcanilor Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările úi completările ulterioare; Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 75/2005; Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 13/2008; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările úi completările ulterioare; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 63/2012. 2.8. ProtecĠia animalelor în timpul tăierii úi uciderii (ecvine, rumegătoare mari úi mici, porcine, păsări): Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 privind protecĠia animalelor în momentul uciderii; Directiva 93/119/CE a Consiliului din 22 decembrie 1993 privind protecĠia animalelor în momentul sacrificării sau uciderii; (a) anexa A: (i) punctul 1 din secĠinea I; (ii) punctul 1 úi a doua teză de la punctul 3, punctele 6, 7 úi 8, precum úi prima teză de la punctul 9 secĠiunea II; (b) anexa C, punctul 3.A2, punctul 3.B.1 primul paragraf, punctul 3.B.2, punctul 3.B.4 úi punctele 4.2 úi 4.3 din secĠiunea II; Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările úi completările ulterioare; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 74/2009 privind asigurarea condiĠiilor tehnice pentru aplicarea Normei sanitare veterinare privind protecĠia animalelor în timpul sacrificării úi uciderii, aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 180/2006; Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 73/2013 privind aprobarea Procedurii de organizare úi de desfăúurare a cursurilor de formare pentru personalul implicat in realizarea operaĠiunilor de ucidere úi a operaĠiunilor aferente, precum úi pentru responsabilii cu bunăstarea animalelor din abatoare;

166

2.9. ProtecĠia animalelor sălbatice în captivitate Supraveghere pasivă úi activă; tuberculinare la speciile susceptibile; Legea nr. 191/2002 a grădinilor zoologice úi acvariilor publice, cu completările ulterioare, care transpune Directiva 1999/22/CE a Consiliului din 29 martie 1999 privind animalele sălbatice din grădini zoologice. 2.10. ProtecĠia animalelor de companie Legea nr. 60/2004 privind ratificarea ConvenĠiei europene pentru protecĠia animalelor de companie, semnată la Strasbourg la 23 iunie 2003; Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările úi completările ulterioare. 2.10.1. ProtecĠia câinilor fără stăpân Legea nr. 258/2013 pentru modificarea úi completarea OrdonanĠei de urgenĠă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân; OrdonanĠa de urgenĠă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, aprobată cu modificări úi completări prin Legea nr. 227/2002, cu modificările úi completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 1059/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OrdonanĠei de urgenĠă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân. 3. ProtecĠia animalelor folosite în scopuri experimentale sau útiinĠifice OrdonanĠa Guvernului nr. 37/2002 pentru protecĠia animalelor folosite în scopuri útiinĠifice sau în alte scopuri experimentale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 471/2002, cu modificările úi completările ulterioare; Ordinul ministrului agriculturii, alimentaĠiei úi pădurilor úi al ministrului apelor úi protecĠiei mediului nr. 143/400/2002. PRECIZĂRI DE EXECUğIE 1. ProtecĠia animalelor cu sau fără deĠinător

2. ProtecĠia animalelor în timpul transportului

3.ProtecĠia găinilor ouătoare 4.ProtecĠia puilor crescuĠi pentru producĠia de carne, 5. ProtecĠia găinilor de reproducĠie rase grele úi a curcanilor

Medici veterinari de liberă practică împuterniciĠi sau medicii veterinari oficiali. Asigurarea úi menĠinerea condiĠiilor de bunăstare implică proprietarii úi deĠinătorii de animale, fermierii, precum úi orice altă persoană care se ocupă cu în creúterea, îngrijirea, manipularea animalelor. Medici veterinari oficiali. Persoana responsabilă de animale, úoferul/ însoĠitorul transportului de animale vii úi orice altă persoană implicată în operaĠiuni cu animale. După caz, medici veterinari de liberă practică împuterniciĠi sau medicii veterinari oficiali Asigurarea úi menĠinerea condiĠiilor de protecĠie a a animalelor intră în responsabilitatea proprietarilor, deĠinătorilor de animale úi a fermierilor.

6. ProtecĠia porcinelor 7. ProtecĠia viĠeilor 8. ProtecĠia animalelor de fermă din speciile neacoperite de legislaĠie specifică (bovine adulte, ovine, caprine, cabaline, păsări de curte, cu excepĠia găinilor ouătoare úi puilor de

167

carne, curcanilor, găinilor de reproducĠie rase grele, struĠilor, palmipedelor, animalelor de blană) 8. ProtecĠia animalelor în timpul tăierii úi uciderii (ecvine, rumegătoare mari úi mici, porcine, păsări):

Asigurarea úi menĠinerea condiĠiilor de protecĠie a a animalelor intră în responsabilitatea persoanelor implicate in operatiunile de ucidere úi a operaĠiunilor aferente acesteia: descărcarea, manipularea animalelor, imobilizarea, asomarea, sângerarea úi sacrificarea si a responsabililor cu bunăstarea animalelor din abatoare

9. Protectia animalelor sălbatice în captivitate 10. ProtecĠia câinilor fără stăpân 11. ProtecĠia animalelor de companie 12. ProtecĠia animalelor folosite în scopuri experimentale sau útiinĠifice. 4. AcĠiuni generale de medicină preventivă: a) Expertiza pajiútilor naturale úi a păúunilor b) Expertiza parazitologică a pajiútilor naturale úi a păúunilor c) Expertiza sanitar - veterinară a furajelor care au contribuit la apariĠia morbidităĠii úi mortalităĠii crescute SUPRAVEGHERE Supravegherea prin examene de laborator în toate stările de morbiditate sau de mortalitate, în care sunt incriminate furajele: de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală, făinuri proteice, premixuri vitaminice úi minerale. PRECIZĂRI TEHNICE 1. Se prelevează probe de furaje, materii prime, premixuri. 2. Probele se examinează: organoleptic, bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic. 3. Metodele de analiză utilizate sunt cele stabilite de LNR. PRECIZĂRI EXECUğIE Analizele se efectuează la LSVSA úi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA d) Expertiza sanitar - veterinară a zonelor de prelevare moluútelor bivalve: i) ContaminanĠi bacterieni úi virali în moluúte bivalve SUPRAVEGHERE Supraveghere activă Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producĠie a moluútelor bivalve în conformitate cu Capitolul II lit. A pct. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European úi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman, cu amendamentele ulterioare. PRECIZĂRI TEHNICE 1. Identificarea amplasării úi delimitarea geografică a zonelor de producĠie moluúte bivalve 2. Evaluarea surselor de poluare microbiologică úi a cantităĠii de poluanĠi 3. Stabilirea numărului de staĠii de prelevare úi a frecvenĠei de prelevare a probelor.

168

4. Prelevarea probelor se realizează conform prevederilor prevederilor Capitolului IX lit. B pct. 4 lit. b), pct. 9 lit. c), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA ConstanĠa úi Tulcea prelevează probe pentru detecĠia contaminanĠilor bacterieni 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA ConstanĠa úi Tulcea úi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere prin aplicarea metodei prevăzute la pct. 1.17 úi 1.24 din Capitolul I al Anexei 1 la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, cu amendamentele ulterioare, úi la pct. (27) din preambulul Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European úi al Consiliului úi organizarea unor controale oficiale prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European úi al Consiliului úi (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European úi al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European úi al Consiliului úi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 úi (CE) nr. 854/2004, cu amendamentele ulterioare. ii) Biotoxine marine SUPRAVEGHERE Supraveghere activă Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producĠie a moluútelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul (CE) nr. 854/2004, cu amendamentele ulterioare. PRECIZĂRI TEHNICE 1. Identificarea amplasării úi delimitarea geografică a zonelor de producĠie moluúte bivalve. 2. Stabilirea numărului de staĠii de prelevare úi a frecvenĠei de prelevare a probelor. 3. Probele trebuie să conĠină atât moluúte bivalve cât úi probe de apă pentru furnizarea informaĠiilor referitoare la prezenĠa speciilor toxice de fitoplancton. 4. Prelevarea probelor se realizează conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 4 lit. c), pct. 9 lit. c), d) úi e) úi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 25/2008. PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA ConstanĠa úi Tulcea prelevează probe pentru detecĠia biotoxinelor marine 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. DetecĠie prin metodele de diagnostic prevăzute în Anexa III la Regulamentului (CE) nr. 2074/2005, cu amendamentele ulterioare. e) acĠiuni profilactice de decontaminare, deratizare úi dezinfecĠie; f) controlul ecarisării.

169

SECğIUNEA 8 - SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ

A. SUPRAVEGHEREA TOXICOLOGICĂ A ANIMALELEOR TERESTRE PRECIZĂRI TEHNICE 1. Monitorizarea datelor din programul de supraveghere úi Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. În cazuri de intoxicaĠie sau suspiciune de intoxicaĠie. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau conĠinut gastric, organe, Ġesut muscular, precum furajele úi apa folosite în hrănirea úi adăparea animalelor, sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicaĠie. 3. Expertiză de necesitate. 4. Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. 2 úi 3, se utilizează metodele de analiză stabilite de LNR. B. SUPRAVEGHEREA TOXICOLOGICĂ A ANIMALELOR ACVATICE SUPRAVEGHERE Monitorizarea datelor din programul de supraveghere: 1. În cazuri de intoxicaĠie sau suspiciune de intoxicaĠie la animale acvatice. 2. În cazuri de expertiză de necesitate. PRECIZĂRI TEHNICE Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: cadavre,furaje úi apa, sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicaĠie. 2. Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. 1 se utilizează metodele de analiză stabilite de LNR.

SECğIUNEA 9 - ACğIUNI IMUNOLOGICE OBLIGATORII SAU DE URGENğĂ PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE TERESTRE 1. ANTRAX Scop :Păstrarea indemnităĠii teritoriale prin aplicarea vaccinării úi a măsurilor de biosecuritate PRECIZĂRI TEHNICE 1.Vaccinarea anticărbunoasă a tuturor animalelor din speciile receptive este obligatorie, o dată pe an, la îndeplinirea condiĠiilor fiziologice úi de vârstă impuse în prospectul vaccinului, cu două săptămâni înainte de scoaterea la păúunat úi la cel târziu la 12 luni de la ultima vaccinare inclusiv úi în cazul animalelor cu stabulaĠie permanentă, cu un vaccin care să asigure imunitate minim 12 luni; 2. Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie datorită contraindicaĠiilor stabilite de producător. 3. În cazul apariĠiei unor focare de antrax în zona Deltei Dunării se va executa încă o vaccinare, de necesitate, cu aprobarea ANSVSA.

170

PRECIZĂRI EXECUğIE Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

2. BOALA DE NEWCASTLE/PSEUDOPESTA AVIARĂ Vaccinarea păsărilor din exploataĠiile nonprofesionale A. Primavara: 1. vaccinare cu vaccin viu atenuat preparat din tulpini lentogene, administrat oculoconjunctival sau parenteral úi cu vaccin inactivat administrat parenteral la puii din speciile receptive, cu respectarea vârstei de vaccinare úi a modului de administrare recomandate de producatorul de vaccin; 2. vaccinare cu vaccin inactivat adjuvantat, parenteral, la efectivele de adulte. B. Toamna: o vaccinare în covor la întregul efectiv, cu vaccin inactivat adjuvantat, administrat parenteral. C. Între cele două campanii de vaccinare (primăvară úi toamnă), se va efectua în mod obligatoriu vaccinarea de completare în funcĠie de perioada de imunitate specificată de producătorul vaccinului; 1. Programele de vaccinare împotriva bolii de Newcastle a păsărilor din gospodăriile populaĠiei se avizează de DSVSA. 2. Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la toate speciile úi categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle; Vaccinarea se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică. Costul vaccinului úi al manoperei este suportat de către proprietar. În cazul apariĠiei unui foar de pseudopestă aviară în efectivele în care vaccinarea este obligatorie, medicul veterinar de liberă practică (în cazul în care nu a fost respectată procedura, metoda de vaccinare úi instrucĠiunile recomandate de producătorul de vaccin),

Vaccinarea păsărilor din exploataĠiile comerciale úi în grădinile zoologice A. În judeĠele/exploataĠiile indemne de boală de Newcastle 1. Pui de carne: a) obligatoriu 2 vaccinări, până la vârsta de 23-24 zile cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene; căile de administrare: oculo-nazal, aerosoli si vaccinuri inactivate administrate parenteral in statia de incubatie.Este exclusă vaccinarea prin administrarea vaccinului în apa de băut; b) opĠional se pot aplica 3 vaccinări, la vârsta de o zi, 9-10 zile úi 23-24 zile. Ultima vaccinare se poate efectua prin aerosoli sau în apa de băut, conform specificaĠiilor producatorului de vaccin 2. Găini de reproducĠie – părinĠi rase uúoare úi grele Obligatoriu: vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în staĠiile de incubaĠie, 9-10 zile, 23-24 zile, 41-42 zile, 83-84 zile úi la transfer; vaccinul se administrează în masă – sub formă de aerosoli, individual oculonazal sau injectabil; la transfer, se efectuează o vaccinare cu vaccin inactivat, urmată optional de una sau doua vaccinari in functie de specificatiile tehnice ale producatorului de vaccin úi de nivelul úi uniformitatea titrului de anticorpi al efectivului 3. Găini ouătoare Obligatoriu: a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în staĠiile de incubaĠie, 9-10 zile, 23-24 zile, 41-42 zile, 83-84 zile b) vaccinări cu vaccinuri inactivate la transfer OpĠional: vaccinari in functie de specificatiile tehnice ale producatorului de vaccin si de nivelul si uniformitatea titrului de anticorpi al efectivului; vaccinul se administrează masal – sub formă de aerosoli sau individual, oculonazal sau injectabil; 4. Curcani Obligatoriu: Minim 3 vaccinări: prima la varsta de o zi în statia de incubaĠie, a doua până la a două săptămână, a treia până la 6 săptămâni, cu vaccinuri autorizate conform

171

sau proprietarul de păsări (în cazul în care acesta un a permis legislaĠiei în vigoare în funcĠie de specificaĠiile tehnice ale producătorului de medicului de liberă practică sa efectueze vaccinarea obligatorie a vaccinuri. OpĠional, în funcĠie de perioada de exploatare se poate efectua a patra vaccinare până la 14 săptămâni cu vaccinuri autorizate conform legislaĠiei în păsărilor), vor fi sancĠionaĠi conform legislaĠiei în vigoare. vigoare în funcĠie de specificaĠiile tehnice ale producătorului de vaccinuri. Vaccinul se administreaza prin aerosoli, oculo-nazal, apa de băut sau parenteral B. In judeĠele/exploataĠiile cu antecedente de boală de Newcastle în ultimele 12 luni Pui de carne: obligatoriu 3 vaccinări la vârsta de 1 (una) zi, 9-10 zile úi 23-24 zile cu vaccinuri vii atenuate preparate din tulpini lentogene; opĠional, vaccinarea la vârsta de 1 zi cu vaccin viu atenuat, sub formă de aerosoli, poate fi dublată de o vaccinare efectuată injectabil, cu vaccin inactivat. Procedura de vaccinare în exploataĠiile avicole, autorizate sanitar veterinar, se aplică la propunerea administraĠiei acestora, cu avizul DSVSA care este obligată sa verifice existenĠa úi funcĠionalitatea aparaturii úi instrumentarului necesar vaccinării. Pentru exploataĠiile comerciale, strategia de vaccinare este în mod obligatoriu însoĠită de măsuri de biosecuritate specifice. Vaccinarea se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică, organizaĠi în condiĠiile legii. Costul vaccinului úi a manoperei este suportat de către fermier. C. ÎN GRĂDINILE ZOOLOGICE Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle. Vaccinarea se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică, organizaĠi în condiĠiile legii. Costul vaccinului úi a manoperei este suportat de către proprietar.

3. TURBAREA SAU RABIA Scop: aplicarea corectă a programului de vaccinare profilactica la animalele de companie, domestice úi sălbatice în vederea eradicării rabiei pe teritoriul României. CONDUITA DE EXECUğIE Conform recomandărilor producătorului de vaccin. Vaccinurile recunoscute la nivel comunitar sunt acele vaccinuri care sunt fabricate în conformitate cu Farmacopeea Europeană respectiv vaccinuri inactivate, recombinante, de uz veterinar. În conformitate cu prevederile: 1. Deciziei 275/94/CE a Comisiei din 18 aprilie 1994 privind recunoaúterea vaccinurilor antirabice; 2. Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările úi completările ulterioare.

172

PRECIZĂRI TEHNICE I. Vaccinarea profilactică a carnasierelor domestice 1. Vaccinarea obligatorie a cainilor, pisicilor, dihorilor, câini de stână, animale din adăposturi speciale, animale sălbatice din gradini zoologice, circuri úi alte spaĠii în care sunt adăpostite animale sălbatice. 2. Vaccinarea antirabică a câinilor úi pisicilor în vârstă de peste 3 luni se realizează in campanie, o dată pe an, în perioada noiembrie-februarie, dar nu mai târziu de un an de la ultima vaccinare, urmată de vaccinări de completare la tineretul peste 3 luni. 3. La solicitarea propietarilor vaccinarea antirabică a cainilor, pisicilor si dihorilor în vârsta de peste 3 luni se realizează , o dată pe an, dar nu mai târziu de un an de la ultima vaccinare DeĠinerea unui carnet de sănătate cu vaccinarile antirabice completat la zi este obligatorie, lipsa acestuia se va sanctiona conform prevederilor legale in vigoare. Vaccinarea antirabică în cadrul miúcării intracomunitare se realizează conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 998/2003 până 31.12.2014 úi Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European úi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind circulaĠia necomercială a animalelor de companie úi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003, începând cu 01.01.2015. 4.Nerealizarea prevederilor legale privind vaccinarea antirabica a speciilor definite in Anexa I la Regulamentul (CE) 998/2003 se sancĠionează conform Hotărârii Guvernului nr. 984/2005, cu modificarile úi completările ulterioare. 5.Se vor respecta prevederile Hotărârii Guvernului nr. 55/2008, cu modificările úi completările ulterioare. Vaccinarea animalelor domestice cu risc din focare de rabie, la confirmarea unui focar de rabie, se efectuează pe baza anchetei úi la cererea medicului veterinar oficial. PRECIZĂRI EXECUğIE 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit úi autorizat conform Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 1/2014 pentru aprobarea Normelor privind identificarea úi înregistrarea câinilor cu stăpân, realizează vaccinarea profilactică a câinilor úi pisicilor conform pct. 2 de la Precizările Tehnice. Costurile vaccinării antirabice a câinilor sunt suportate integral de la bugetul de stat. Contravaloarea manoperei de vaccinare a pisicilor este suportată de către proprietarii acestora, iar contravaloarea vaccinului este suportată de la bugetul de stat. 2. Orice medic veterinar de liberă practică úi autorizat conform Ordinului ANSVSA nr. 1/2014 poate realiza vaccinarea profilactică antirabică la solicitarea úi alegerea proprietarilor animalelor menĠionate la pct. 3 de la Precizările Tehnice, iar costurile sunt suportate integral de către proprietari. 3. Propietarul animalului/animalelor de companie deĠine carnetul de sănătate cu vaccinarile antirabice completat la zi. 4. Gestionarea carnetelor de sănătate pentru vaccinarile antirabice efectuate în campanie în cadrul Programului de către medicii veterinari împuterniciĠi este realizată de Colegiul Medicilor Veterinari, iar pentru restul se vor respecta prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 1/2014. 5. Pentru circulaĠia animalelor de companie între statele membre ale UE, se eliberează úi se completează paúaport, conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 577/2013 al Comisiei din 28 iunie 2013 privind modelele de documente de identificare pentru circulaĠia necomercială a câinilor, pisicilor úi dihorilor domestici, stabilirea de liste de teritorii úi Ġări terĠe úi cerinĠele referitoare la format, punere în pagină úi limbă ale declaraĠiilor care atestă respectarea anumitor condiĠii prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European úi al Consiliului.

173

SECğIUNEA a 10 – a - ACTIVITĂğI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ, MONITORIZARE ÎN DOMENIUL SANITAR - VETERINAR 1. Activitatea de elaborare úi difuzare de materiale útiinĠifice în domeniul sanitar - veterinar. 2. Activitate de instruire úi perfecĠionare continuă a specialiútilor din cadrul ANSVSA úi din structurile subordonate, pe domeniile de competenĠă, prin organizarea de cursuri de profil, în Ġară úi în străinătate. 3. Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc úi prognoze sanitar - veterinare úi protecĠia consumatorului. 4. AcĠiuni de instruire, informare úi educaĠie sanitar - veterinară a populaĠiei pentru apărarea sănătăĠii publice úi protecĠiei consumatorilor. 5. Monitorizarea activităĠilor úi a situaĠiei sanitar-veterinare la nivel judeĠean, al institutelor naĠionale veterinare de referinĠă úi al ANSVSA, astfel: Nr. crt. a)

TIPUL DE MONITORIZARE

PRECIZĂRI TEHNICE

MONITORIZAREA DE CĂTRE ANSVSA A BOLILOR INFECğIOASE ùL PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM. MONITORIZAREA DE CĂTRE IDSA A BOLILOR INFECğIOASE ùI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM. MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND ECOPATOLOGIA ùI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR ùI SĂNĂTATEA PUBLICĂ

1. Prelucrarea statistică a datelor obĠinute din activităĠile de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om. 2. Efectuarea de analize epidemiologice. 3. Utilizarea rezultatelor obĠinute pentru activităĠi de cercetare úi control al bolilor. 1. Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de supraveghere furnizate de LSVSA. 2. Utilizarea rezultatelor obĠinute pentru activităĠi de cercetare úi control al bolilor úi informarea populaĠiei.

MONITORIZAREA AVORTURILOR LA ANIMALE

MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICĂ

1. Monitorizarea datelor obĠinute la nivelul DSVSA úi raportarea semestrială la IDSA úi IISPV. 2. La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul úi supravegherea mediului înconjurător; monitorizarea datelor se va face pe circumscripĠii úi localităĠi. 3. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA úi IDSA, realizată semestrial în zone cunoscute ca fiind zone poluate; se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului úi gradul de poluare; unităĠile poluatoare care pot influenĠa sănătatea animalelor úi calitatea producĠiei animalelor. a) Identificarea úi monitorizarea bolilor produse de agenĠi poluanĠi. b) Monitorizarea condiĠiilor de colectare, epurare úi evacuare a apelor uzate în mediu, provenite din activităĠile zootehnice, sanitare-veterinare sau de industrie alimentară. 4. Utilizarea rezultatelor obĠinute pentru activităĠi de cercetare úi control al bolilor. 1. Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale úi boli úi se raportează semestrial la IDSA. 2. Utilizarea rezultatelor obĠinute pentru activităĠi de control al bolilor úi informarea populaĠiei. 1. Rezultatele examenelor de laborator obĠinute la LSVSA se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării. 2. Utilizarea rezultatelor obĠinute pentru activităĠi de control al bolilor.

174

MONITORIZAREA UNITĂğILOR DE PRODUCERE A FURAJELOR f)

1. Monitorizarea condiĠiilor de producere, depozitare, comercializare úi utilizare a produselor furajere. 2. Monitorizarea condiĠiilor de funcĠionare a unităĠilor producătoare de nutreĠuri combinate. 3. Utilizarea rezultatelor obĠinute pentru activităĠi de control al bolilor. 4. Rezultatele se raportează anual la ANSVSA.

1. Gestionarea úi prelucrarea statistică a activităĠii pe linie de supraveghere prin inspecĠie úi MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL SANITAR examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii úi a produselor – VETERINAR, MONITORIZAREA acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine REZISTENğEI ANTIMICROBIENE A animală úi furaje se realizează de IISPV úi se raportează trimestrial la ANSVSA. BACTERIILOR PATOGENE PENTRU 2. Utilizarea rezultatelor obĠinute pentru activităĠi de control al bolilor. ANIMALE, INCLUSIV A CELOR 3. Efectuarea testelor de sensibilizare la substanĠele antimicrobiene la toate tulpinile de TRANSMISIBILE LA OM Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare úi la alte specii bacteriene patogene, Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp, Streptococcus spp, izolate de LSVSA. 4. Înregistrarea úi prelucrarea computerizată a datelor privind rezistenĠa la antibiotice. 5. Utilizarea rezultatelor obĠinute pentru activităĠi de cercetare úi control al bolilor.

CAPITOLUL II - EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR

Nr crt. 1

Examen de laborator1 2

Pesticide organoclorurate úi PCB

SubstanĠa 3 Pesticide organoclorurate: Aldrin; Dieldrin; Camphechlor (toxafen); Chlordan (sumă izomeri cis, trans úi oxiclordan); DDT (sumă DDT, DDD sau TDE, DDE); Endosulfan (sumă

Grupa de furaje/ matrici*

Tip supraveghere 5

4 Materii prime furajere vegetale: cereale boabe úi subproduse; Control leguminoase boabe úi (probă subproduse; planificată) seminĠe întregi úi subproduse oleaginoase;

Control Materii furajere obĠinute prin (probă procesarea peútelui sau planificată) vieĠuitoarelor marine (făina peúte, hidrolizate proteice de

UnităĠi controlate / operatori 6

UnităĠi producătoare de furaj combinat

UnităĠi producătoare de furaj combinat UnităĠi furnizoare/ depozite

ReferenĠial interpretare rezultate 2 7 Regulamentul (UE) nr. 574/2011 al Comisiei din 16 iunie 2011 de modificare a anexei I la Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European úi a Consiliului în ceea ce priveúte limitele maxime de nitriĠi, melamină, Ambrosia spp. úi transferul de anumite coccidiostatice sau histomonostatice, precum úi

Examene corespunzatoare matricilor indicate. Cu privire la referentialul pentru interpretarea rezultatelor, precizam ca actele normative care reglementeaza domeniul, se pot reactualiza in conformitate cu legislaĠia naĠională, UE úi internaĠională. Fiecare regulament european poate include alte referinĠe care să amendeaze documentul iniĠial.

175

izomeri alfa, beta úi endosulfan sulfat); Endrin (sumă endrină úi delta-cetoendrină); Heptachlor (sumă heptachlor úi epoxid de heptachlor), Hexachlorbenzen (HCB); Hexachlorcicloxhexan (HCH - alfa, beta, gama) Conform Listei Regulamenul 574/2011/CE cu modificările úi completările ulterioare, Regulamentul (UE) nr. 744/2012 PCB neasemănatoare dioxinelor (ICES-6): PCB 28; 52; 101; 138; 153 úi 180 Conform listei Regulamentul (UE) nr. 277/2012

de consolidare a anexelor I úi II

peúte)

Control (probă planificată)

Grăsimi úi uleiuri

Furaje combinate pentru păsări, Control porci, rumegătoare, cabaline, (probă peúti de crescătorie, iepuri planificată)

Materii prime furajere vegetale: cereale boabe úi subproduse; leguminoase boabe úi subproduse; seminĠe întregi úi subproduse oleaginoase; Materii furajere obĠinute prin procesarea peútelui sau vieĠuitoarelor marine (făina peúte, hidrolizate proteice de peúte)

Control (probă planificată)

Materii prime furajere de origine Control minerală (probă (carbonaĠi, fosfaĠi, oxizi) planificată) Aditivi furajeri : grupe Control funcĠionale de oligoelemente, (probă lianĠi, agenĠi antiaglomeranĠi planificată)

176

UnităĠi producătoare de furaj combinat

Regulamentul (UE) nr. 744/2012 al Comisiei din 16 august 2012 de modificare a anexelor I úi II la Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European úi a Consiliului în ceea ce priveúte nivelurile maxime pentru arsenic, fluor, plumb, mercur, endosulfan, dioxine, Ambrosia spp., diclazuril úi lasalocid A sodiu úi pragurile de acĠiune pentru dioxine

Regulamentul (UE) nr. 277/2012 al Comisiei din 28 martie 2012 de modificare a anexelor I úi II ale Directivei 2002/32/CE a Parlamentului UnităĠi producătoare European úi a Consiliului în de furaj combinat UnităĠi furnizoare/ ceea ce priveúte nivelurile maxime úi pragurile de depozite acĠiune pentru dioxine úi bifenili policloruraĠi UnităĠi producătoare de furaj combinat

UnităĠi producătoare de furaj combinat

Control (probă planificată)

Grăsimi úi uleiuri

Furaje combinate pentru păsări, Control porci, rumegătoare, cabaline, (probă peúti crescătorie, iepuri planificată)

UnităĠi producătoare de furaj combinat

Control (probă planificată)

UnităĠi producătoare de furaj combinat

Micotoxine

Deoxynivalenol – DON

UnităĠi producătoare de furaj combinat

Preamestecuri de aditivi Control furajeri : complexe/zooforturi, (probă vitamino-minerale planificată)

Aflatoxina B1

UnităĠi producătoare de furaj combinat

Materii prime furajere vegetale: cereale boabe úi subproduse; leguminoase boabe úi subproduse; seminĠe întregi úi subproduse oleaginoase;

UnităĠi furnizoare/depozite/di stribuitori/importatori

Recomandarea Comisiei nr. 576 din 17 august 2006, referitoare la prezenĠa a deoxinivalenol, zearalenona, ocratoxina A, T-2, HT-2 úi fumonizină în hrana destinată animalelor, cu amendamentele ulterioare

Control (probă planificată)

ExploataĠii comerciale

Regulamentul 574/2011

Control (probă planificată)

ExploataĠii profesionale

Control (probă planificată)

Furaje combinate pentru păsări, Control porci, rumegătoare, cabaline, (probă peúti crescătorie, iepuri planificată) Control (probă Cereale boabe, subproduse planificată) Furaje combinate pentru porci, Control rumegătoare, păsări, cabaline, (probă peúti crescătorie, iepuri planificată)

Zearalenona Cereale boabe, subproduse

177

Control (probă planificată)

non-

UnităĠi producătoare de furaj combinat UnităĠi producătoare de furaj combinat

(UE)

nr.

OchratoxinaA

Fumoniúina B1+B2

Control Furaje combinate pentru porci, (probă rumegătoare planificată) Control Cereale boabe, subproduse (probă planificată) Control Furaje combinate pentru porci, (probă păsări planificată) Control (probă Cereale boabe, subproduse planificată) Furaje combinate pentru porci, Control rumegătoare, păsări, cabaline, (probă peúti crescătorie, iepuri planificată)

T-2 Ovăz úi produse din ovăz 3.

Metale grele

Materii prime furajere vegetale : cereale boabe úi subproduse; leguminoase boabe úi subproduse; seminĠe întregi úi subproduse oleaginoase Materii furajere obĠinute prin procesarea peútelui sau vieĠuitoarelor marine (făină Plumb, Cadmiu, Arsen, peúte, hidrolizate proteice de peúte) Mercur

Monitorizare (probă selectivă) Control (probă planificată)

Control (probă planificată)

UnităĠi producătoare de furaj combinat UnităĠi producătoare de furaj combinat UnităĠi producătoare de furaj combinat UnităĠi producătoare de furaj combinat UnităĠi producătoare de furaj combinat

UnităĠi producătoare de furaj combinat Regulamentul 574/2011 UnităĠi producătoare Regulamentul de furaj combinat 744/2012 UnităĠi producătoare de furaj combinat UnităĠi furnizoare/depozite

Materii prime furajere de origine Control minerală (probă ( carbonaĠi, fosfaĠi, oxizi) planificată)

UnităĠi producătoare de furaj combinat

Furaje combinate complete Control pentru păsări, porci, (probă rumegătoare, cabaline, peúti planificată) crescătorie, iepuri

UnităĠi producătoare de furaj combinat

178

(UE)

nr.

(UE)

nr.

Plumb, Cadmiu, Arsen

Plumb, Cadmiu

NitriĠi NitriĠi

ImpurităĠi botanice: SeminĠe de buruieni, plante toxice SeminĠe Plante invazive cu potenĠial alergen Alte substanĠe nedorite (dăunători)

Furaje combinate complementare pentru păsări, porci, rumegătoare, cabaline, peúti crescătorie, iepuri Preamestecuri de aditivi furajeri : complexe/zooforturi, vitamino-minerale

Seminte úi coji, fructe de buruieni nemacinate, nezdrobite úi plante cu continut de alcaloizi, glicozizi úi alte substante toxice

Ambrosia artemisiifolia

UnităĠi producătoare de furaj combinat

Control (probă planificată)

UnităĠi producătoare de furaj combinat

Control (probă planificată) Furaje combinate pentru porci, Control rumegătoare, păsări, cabaline, (probă peúti crescătorie, iepuri planificată) Materii prime furajere

Materii prime furajere: cereale Control boabe; leguminoase boabe; (probă seminĠe întregi oleaginoase úi planificată) subproduse (úroturi)

Materii pime furajere vegetale: Control Cereale boabe (mei, sorg, grâu, (probă secară, orz); seminĠe întregi planificată) oleaginoase (soia, floarea soarelui, rapiĠă, in)

179

UnităĠi producătoare de furaj combinat

Control (probă planificată)

Control Furaje simple: furaje fibroase úi (probă grosiere; murate, verzi planificată)

Plumb 4.

Aditivi furajeri : grupe Control funcĠionale de oligoelemente, (probă lianĠi, agenĠi antiaglomeranĠi planificată)

Exploatatii comerciale UnităĠi producătoare de furaj combinat

Regulamentul UnităĠi producătoare 574/2011 de furaj combinat

(UE)

nr.

Regulamentul 574/2011

(UE)

nr.

(UE)

nr.

UnităĠi producătoare Regulamentul de furaj combinat 744/2012

UnităĠi producătoare de furaj combinat

Claviceps spp. (Cornul secarei) 6.

ConstituienĠi de origine animală (interdicĠia de furajare cu PAP – proteine animale procesate)

Identificarea microscopica constituientilor origine animala

Alte seminĠe úi fructe: amestecuri de grăunĠe úi seminĠe nemăcinate pentru Control păsări(incluúiv hrana (probă planificată) porumbeilor, păsărilor de colivie, păsări de expoziĠie)

Producători/ Furnizori/ Distribuitori/Importat ori

Control Cereale boabe (grâu, ovăz, orz, (probă secară, triticale) planificată)

UnităĠi producătoare de furaj combinat

Materii furajere obĠinute prin a procesarea peútelui sau de vieĠuitoarelor marine (făină peúte, hidrolizate proteice de peúte)

Preamestecuri de aditivi furajeri: Premixuri complexe úi/ sau zooforturi (cu conĠinut de proteină brută de peúte 5%)

Grăsimi animale

Furaje combinate pentru păsări, porci

Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată)

180

UnităĠi producătoare de furaj combinat

Ordinul preúedintelui ANSVSA nr 42/2005 privind măsurile pentru interdicĠiei Unitati furnizoare si implementarea totale de administrare a depozite proteinelor animale procesate UnităĠi producătoare în hrana animalelor de fermă de furaj combinat Regulamentul (UE) nr. 56/2013 al Comisiei din 16 ianuarie 2013 de modificare a anexelor I úi IV la UnităĠi producătoare Regulamentul (CE) nr. de furaj combinat 999/2001 al Parlamentului European úi al Consiliului de UnităĠi producătoare stabilire a unor reglementări de furaj combinat pentru prevenirea, controlul úi eradicarea anumitor forme UnităĠi producătoare de furaj combinat transmisibile de encefalopatie pentru mai multe spongiformă specii ExploataĠii comerciale

Furaje combinate rumegătoare

Melamină

pentru

Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată)

Exploatatii comerciale

Control (probă planificată)

UnităĠi producătoare de furaj combinat

Control (probă planificată)

UnităĠi producătoare de furaj combinat pentru mai multe specii

Control (probă planificată) Control Grăsimi animale (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă planificată) Control (probă Uruieli : amestec de uruieli planificată) pentru rumegătoare - amestec Control unic (probă planificată) Control Hrana pentru aniamle (probă

Mijloace de transport înregistrate3

Exploatatii nonprofesionale

Mijloace de transport înregistrate ExploataĠii comerciale ExploataĠii mixte rumegătoare/ nerumegătoare Exploatatii nonprofeúionale ExploataĠii comerciale Exploatatii nonprofesionale UnităĠi producătoare de furaj combinat

Regulamentul 574/2011

(UE)

Pentru mijloacele de transport se recolteaza probe din furajele în vrac transportate dupa un lot de furaj cu conĠinut de făină proteică (analiza prafului din benă poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminării încruciúate

181

nr.

planificată)

8. SubstanĠe interzise ca aditivi furajeri 4

SubstanĠe coccidiostatice pentru furaje nevizate (non-Ġintă – transfer inevitabil)

Control (probă planificată)

SubstanĠe cu acĠiune antimicrobiană, promotori de creútere:

Amprol, Dimetridazol, Ronidazol, Carbadox, Furaje combinate pentru păsări Olaquindox, Tyloúin, (pui de găina, curcani, raĠe); porci; rumegătoare (bovine, Control Spiramicină, ovine caprine); iepuri (probă Virginamicină, planificată) Zincbacitracină, Tetraciclină, Oxitertraciclină, Clortetraciclină SubstanĠe cu acĠiune histomonostatică úi coccidiostatică: Monensin, Narasin, Salinomicin, Nicarbazin, Lasalocid, Robenidină, Diclazuril

Furaje combinate pentru:

Control (probă păsări (pui de gaina, curcani, planificată) raĠe, prepeliĠă, fazani, bibilici, potârnichi); porci; rumegătoare Control (bovine, ovine caprine); (probă cabaline; iepuri; planificată)

Utilizarea ca aditivi furajeri a acestor substanĠe este ilegală pentru toate matricile úi unităĠile prevăzute.

182

UnităĠi producătoare de furaj combinat

ExploataĠii comerciale

UnităĠi producătoare de furaj combinat

Regulamentul (UE) nr. 107/2013 al Comisiei din 5 februarie 2013 de modificare a anexei I la Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European úi a Consiliului în ceea ce priveúte nivelurile maxime de melamină din hrana pentru animale de companie ambalată în conserve Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European úi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor

Recomandarea Comisiei nr. 925/2005/CE referitoare la coordonarea programului de inspecĠie în sectorul hranei pentru animale pentru anul 2006, în conformitate cu Directiva Consiliului 95/53/EC Regulamentul (UE) nr. 574/2011 Regulamentul 744/2012

ExploataĠii comerciale

(UE)

nr.

10.

11.

SubstanĠe coccidiostatice5 pentru furaje vizate Ġintă)

Gosipol

12.

Acid cianhidric

13.

Cupru total 6 Zinc total

14.

Microorganisme patogene

Substante cu actiune histomonostatica úi coccidiostatica: Monensin, Narasin, Salinomicin, Nicarbazin, Lasalocid, Robenidină, Diclazuril

Furaje combinate pentru păsări (pui pentru îngrăúat, puicuĠe pentru ouat, curcani, prepeliĠe, fazani, bibilici, potârnichi)

Control (probă planificată) Control (probă planificată)

UnităĠi producătoare de furaj combinat

ExploataĠii comerciale

Regulamentul 1831/2003

(CE)

Registrul comunitar al aditivilor furajeri - SubstanĠe coccidiostatice pentru furaje

Gosipol liber Regulamentul 574/2011

(UE)

nr.

Monitorizare UnităĠi producătoare Regulamentul (prelevare la de furaj combinat 574/2011 suspiciune)

(UE)

nr.

Furaje combinate pentru păsări, porci, rumegatoare, iepuri (cu conĠinut declarat de subproduse din seminĠe de bumbac) Furaje combinate pentru păsări, porci, rumegătoare (cu conĠinut declarat de subproduse din seminte de in, manioc)

UnităĠi producătoare Monitorizare (prelevare la de furaj combinat suspiciune )

Cupru total Zinc total

Furaje combinate pentru porci

Control (probă planificată)

Salmonella spp.

Control Materii prime furajere : seminĠe întregi de oleginoase (probă (soia boabe tratată termic) úi planificată) subproduse (úroturi de : soia,

Acid cianhidric

UnităĠi producătoare Regulamentul (CE) nr. de furaj combinat 1334/2003 al Comisiei din 25 iulie 2003 de modificare a condiĠiilor de autorizare a unui număr de aditivi în furaje, care fac parte din grupa de oligoelemente Ordinul ministrul agriculturii, alimentaĠiei úi pădurilor úi ministrul sănătăĠii úi familiei UnităĠi producătoare nr. 249/358/2003 pentru de furaj combinat

Lista combinaĠiilor de analiĠi/matrici/specii în acord cu limitele prevăzute de regulamentele specifice conform Registrului comunitar al aditivilor furajeri Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

nr.

Retetele furajere controlate sunt cele destinate categoriilor de varsta de peste 12 saptamani

183

floarea soarelui, bumbac)

rapiĠă,

in,

Produse úi derivate din lapte, Control înlocuitori de lapte praf (probă planificată)

Materii furajere obĠinute prin Control procesarea peútelui sau (probă vieĠuitoarelor marine (făină planificată) peúte, hidrolizate proteice de peúte)

Monitorizare (probă Probe din etapa de producĠie selectivă) primară (praf)

184

aprobarea Normelor privind parametrii de calitate úi salubritate pentru producerea, importul, controlul calităĠii, comercializarea úi utilizarea UnităĠi producătoare nutreĠurilor úimple, de furaj combinat combinate, aditivilor furajeri, premixurilor, substanĠelor energetice, substanĠelor minerale úi nutreĠurilor speciale Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare UnităĠi furnizoare úi Regulamentul (UE) nr. depozite 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European úi al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală úi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman úi de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce priveúte anumite probe úi produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menĠionată UnităĠi producătoare SR EN ISO 6579/AC 2007 de furaj combinat, Ordinul preúedintelui transportor, unitatea ANSVSA nr. 34/2006, cu de răcire (granulare) modificările úi completările ulterioare

Enterobacteriaceae

Furaje combinate pentru păsări, Monitorizare porci (probă selectiva)

UnităĠi producătoare de furaj combinat

Materii furajere obĠinute prin procesarea peútelui sau vieĠuitoarelor marine (făină peúte, hidrolizate proteice de peúte)

UnităĠi producătoare de furaj combinat

Control (probă planificată) Control (probă planificată) Clostridium perfringens Materii furajere obĠinute prin Control procesarea peútelui sau (probă vieĠuitoarelor marine (făină planificată) peúte, hidrolizate proteice de peúte) Control (probă planificată) Listeria monocytogenes

15.

Dioxină, furani úi PCB asemanatoare dioxinelor

Furaje murate: semisilozuri

silozuri

UnităĠi furnizoare / depozite UnităĠi producătoare de furaj combinat

UnităĠi /depozite

furnizoare

úi Monitorizare ExploataĠii (prelevare la comerciale suspiciune)

Suma PCDD úi PCDF Uleiuri vegetale úi subprodusele Control PCB asemănătoare acestora (probă dioxinelor planificată)

Ordinul ministrul agriculturii, alimentaĠiei úi pădurilor úi ministrul sănătăĠii úi familiei nr. 249/358/2003 Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare Regulamentul (UE) nr. 142/2011

UnităĠi producătoare de furaj combinat

Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare Regulamentul 574/2011

(UE)

nr.

Regulamentul 277/2012

(UE)

nr.

Regulamentul 744/2012

(UE)

nr.

NOTA : NOTA : Probă planificată - prelevare planificată (obiectivă) sau prelevare programată în conformitate cu planul cifric al acĠiunilor de supraveghere;

185

Probă selectivă - prelevare selectivă sau prelevare suplimentară, sau urmare a identificarii unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconform ce impune o supraveghere suplimentară, antecedente, studii de distribuiĠie etc; Prelevare la suspiciune - prelevare în cazul suspiciunii unor cauze care pot declanúa boli la animale sau la om, contaminare încruciúată etc. * Procesele - verbale de prelevare pentru furaje combinate trebuie sa contina, in toate cazurile, date cu privire la specia, categoria, varsta animalelor destinate ( in zile, saptamani, luni, corespunzatoare speciei) acesta fiind criteriu de acceptare a cererii de analiza . Ex.: Bovine - vaci lapte, vitei 4 luni; Păsări – pui carne 21 zile; puicute ouatoare 16 sapt.; Porci – tineret la ingrasat peúte 2 luni, scrofite reproductie, etc

CAPITOLUL III

SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A UNITĂğILOR CARE PRODUC, DEPOZITEAZĂ ùI COMERCIALIZEAZĂ PRODUSE MEDICINALE VETERINARE

Tipul unităĠii 1 Unitate pentru producerea, ambalarea, divizarea úi condiĠionarea produselor medicinale veterinare – produse biologice de uz veterinar DeĠinătorii AutorizaĠiei de Comercializare (DAC)

Unitate pentru producerea, ambalarea, divizarea úi

FrecvenĠă 2 Conform Programului anual de Evaluare GMP(1) úi ori de câte ori este necesar (2)

Precizări de execuĠie 3 DirecĠia Produse Medicinale Veterinare úi NutriĠie Animală (DPMVNA) din cadrul ANSVSA, ICPBMV.

Controlul calităĠii produselor medicinale veterinare – conform Planului de prelevare úi testare (3) Eliberarea oficiala a seriilor de produse medicinale veterinare imunologice pe baza evaluarii protocoalelor de productie si control (4), conform cerintelor art. 85 din Norma sanitară veterinară privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările úi completările ulterioare Eliberarea oficiala a seriilor de produse medicinale veterinare imunologice pe baza testarii de laborator (5), conform cerinĠelor art. 86 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările úi completările ulterioare Conform Programului anual de Evaluare GMP(1) úi ori de cate ori este necesar (2)

1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanĠii ICPBMV; 2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV; 3. ICBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA. 1. Inaintarea documentelor necesare eliberarii oficiale a seriilor pentru produsele medicinale veterinare imunologice 2. Evaluarea documentelor in vederea eliberarii oficiale a seriilor pentru produsele medicinale veterinare imunologice – ICBMV 3. ICBMV raportează rezultatele evaluarilor către ANSVSA , DAC úi EDQM.

1. Inaintarea documentelor si a probelor necesare testării úi eliberarii oficiale a seriilor pentru produsele medicinale veterinare imunologice 2. Evaluarea documentelor si testarea probelor in vederea eliberarii oficiale a seriilor pentru produsele medicinale veterinare imunologice – ICBMV 3. ICBMV raportează rezultatele testării către ANSVSA , DAC úi EDQM.

DPMVNA din cadrul ANSVSA, ICPBMV.

186

condiĠionarea produselor medicinale veterinare, altele decât cele imunologice

Importatori produse medicinale veterinare imunologice

Importatori produse medicinale veterinare, altele decât cele imunologice

Distribuitori produse medicinale veterinare imunologice

Distribuitori produse medicinale veterinare, altele decât cele imunologice Farmacii úi puncte farmaceutice veterinare

Controlul calităĠii produselor medicinale veterinare – Conform Planului de prelevare úi testare (3) Conform Programului anual de Evaluare GMP(1) úi ori de cate ori este necesar (2) Controlul calităĠii produselor medicinale veterinare – Conform Planului de prelevare úi testare (3) Conform Programului anual de Evaluare GMP(1) úi ori de câte ori este necesar (2) Controlul calităĠii produselor medicinale veterinare – Conform Planului de prelevare úi testare (3) Unitate - Trimestrial úi ori de câte ori este necesar (2)

1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanĠii DSVSA; 2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV; 3. ICBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA. DPMVNA din cadrul ANSVSA, ICPBMV. 1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanĠii DSVSA úi ICPBMV; 2. Testarea probelor se realizează în cadrul Laboratoarelor ICPBMV; 3. ICBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA. DPMVNA din cadrul ANSVSA, ICPBMV. 1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanĠii DSVSA; 2. Testarea probelor se realizează în cadrul Laboratoarelor ICPBMV; 3. ICBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA. DSVSA

Controlul calităĠii produselor medicinale veterinare – Conform Planului de prelevare úi testare (3) Semestrial úi ori de câte ori este necesar (2)

Controlul calităĠii produselor medicinale veterinare – Conform Planului de prelevare úi testare (3) Trimestrial úi ori de câte ori este necesar

Controlul calităĠii produselor medicinale veterinare – Conform Planului de prelevare úi testare (3)

1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanĠii DSVSA; 2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV; 3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.

(2)

Note: (1) Programul anual de Evaluare GMP (good manufacture practice) la fabricanĠii/importatorii de produse medicinale veterinare din România se întocmeúte de către DPMVNA din cadrul ANSVSA la începutul lunii ianuarie a anului pentru care este elaborat úi se aprobă de către preúedintele ANSVSA. Programul anual de Evaluare GMP se elaborează în conformitate cu prevederile art. 84 úi 100 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările úi completările ulterioare, urmărind cerinĠele Ghidului AgenĠiei Europene a Medicamentelor - EMA referitor la elaborarea programului de inspecĠii la fabricanĠii de produse medicinale pe baza evaluării riscului. (2) În toate cazurile în care: a) se înregistrează reacĠii adverse postvaccinale/postterapeutice; b) se suspicionează lipsa de eficacitate; c) se constată defecte de calitate; d) se constată deficienĠe privind condiĠiile de depozitare. În aceste cazuri se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective úi se trimit la ICPBMV pentru testare.

187

Numărul de flacoane de produse medicinale veterinare/ probă úi cantitatea de produse medicinale veterinare/ probă se stabilesc de către ICPBMV conform prevederilor Farmacopeei Europene. DSVSA transmit rezultatele controlului la DPMVNA din cadrul ANSVSA. (3)

1. Controlul calităĠii produselor medicinale veterinare se realizează pe baza Planului anual de prelevare úi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România, întocmit de către ICBMV care are ca scop îmbunătăĠirea stării de sănătate a animalelor, precum úi asigurarea faptului că produsele medicinale veterinare aflate pe piaĠă sunt produse de calitate. 2. Obiectivele controlului produselor medicinale veterinare derivă din cerinĠele legale úi sunt următoarele: a)ҏ supravegherea calităĠii produselor medicinale veterinare plasate pe piaĠă; b) verificarea conformităĠii produselor medicinale veterinare plasate pe piaĠă cu specificaĠiile autorizate; c) verificarea calităĠii produsului finit pe întreg lanĠul de distribuĠie (depozite, farmacii, puncte farmaceutice etc), pe întreaga perioadă de valabilitate autorizată; d) asigurarea că metodele de control sunt corespunzătoare; e) investigarea, când este cazul, a defectelor de calitate suspicionate. 3. În sensul prezentelor norme metodologice, termenii úi expresia de mai jos au următoarele semnificaĠii: Risc - posibilitatea de apariĠie a unui defect de calitate cât úi severitatea urmărilor acestui posibil defect la un produs medicinal vizat; IncidenĠă - posibilitatea ca un produs medicinal vizat să aibe un defect de calitate. În mod normal aceúti indicatori sunt corelaĠi cu modul de fabricare al produsului; Expunere - gradul de distribuĠie a produsului úi reflectă numărul potenĠial de animale expuse unui produs cu defect; Efectele secundare adverse (nocive) - anticiparea severităĠii consecinĠelor la utilizarea unui produs cu defecte de calitate. 4. Planul de prelevare úi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se desfăúoară în 4 etape: a) Selectarea produselor medicinale úi întocmirea Planului anual de prelevare úi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România; b) Prelevarea de pe intreg lantul de distributie a produselor medicinale veterinare selectate; c) Testarea produselor medicinale veterinare; d) Raportarea rezultatelor obĠinute. a) Selectarea produselor medicinale úi întocmirea Planului anual de prelevare úi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România Selectarea iniĠială a produselor medicinale autorizate úi includerea lor în Planul anual de prelevare úi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se face, pentru toate produsele autorizate cu 3 ani în urmă (n = 3: unde n este anul în curs), cu excepĠia produselor supuse eliberării oficiale a loturilor conform prevederilor articolului 86 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările úi completările ulterioare, precum úi a produselor imunologice veterinare utilizate în acĠiuni de imunoprofilaxie úi diagnostic in vivo obligatorii la care controlul de laborator se efectueaza pentru fiecare serie in parte. Selectarea ulterioară a produselor care au fost supuse selectării iniĠiale úi includerea în Planul anual de prelevare úi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se face pe baza analizei riscului, astfel încât toate produsele medicinale veterinare să fie testate de mai multe ori în timpul ciclului de viaĠă al produsului medicinal veterinar, la intervale de maximum 5 ani, în funcĠie de scorul obĠinut la analiza riscului. Planul anual de prelevare úi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România va fi constituit din trei capitole, după cum urmează: Capitolul I: produse autorizate prin procedura naĠională – Producători interni; Capitolul II: produse autorizate prin procedura naĠională – Producători din UE; Capitolul II: produse autorizate prin procedură naĠională – Producători din Ġări terĠe; Clasificarea produselor medicinale úi evaluarea riscurilor asociate defectelor produsului se face pe baza factorilor asociaĠi proprietăĠilor farmaceutice, datelor legate de producător úi de procesul de fabricare, utilizarea clinică a produsului úi distributia pe piaĠă. Factorii sunt împărĠiĠi în funcĠie de influenĠa lor asupra posibilităĠii apariĠiei unui defect de calitate, de efectele secundare adverse date de acest defect sau de gradul de expunere la un eventual defect. Atribuirea unui risc pentru un produs medicinal se face printr-un sistem de notare care se aplică fiecărui indicator în parte, astfel cum este prevăzut în tabelul mai jos.

188

Scorul total bazat pe combinarea scorurilor fiecărui indicator individual pentru un produs va stabili dacă acel produs prezintă un risc înalt, mediu sau minim úi acest lucru va sta la baza aprecierii gradului de prioritate în controalele de supraveghere a pieĠei. Determinarea riscului presupune în aceste condiĠii însumarea scorului alocat pentru fiecare factor în parte, pentru toate elementele: incidenĠa, expunere úi efecte nocive. b) Prelevarea produselor medicinale veterinare Specialiútii desemnaĠi din cadrul ICBMV úi/sau inspectorii autorităĠii sanitar - veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor desemnaĠi din cadrul DSVSA recoltează/prelevează probe de produse medicinale veterinare de pe întreg lanĠul de distribuĠie al produselor medicinale veterinare conform Planului anual de prelevare úi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România úi iniĠiază testarea de laborator numai dupa încheierea perioadei de recoltare stabilite în Planul respectiv. Recoltarea probelor se desfăúoară conform prevederilor Farmacopeei Europene úi specificaĠiilor produselor referitoare la condiĠiile de transport úi conservare.. c) Testarea produselor prelevate Laboratoarele din cadrul ICBMV testează produsul pe baza specificatiilor cuprinse în documentaĠia tehnică de autorizare, respectiv în Farmacopeea Europeană sau pe baza altor metode validate conform cerinĠelor europene aplicabile Laboratoarelor oficiale de control pentru medicamente, elaborate de catre Directoratul European pentru Calitatea Medicamentelor (OMCL – EDQM). d) Raportarea rezultatelor obĠinute La sfârúitul controlului de laborator se emite un Buletin de analiză în care sunt înscrise toate rezultatele obĠinute la testare. Buletinul de analiză se trimite la deĠinatorul autorizaĠiei de comercializare. În cazul în care rezultatele sunt necorespunzatoare, ICBMV informează ANSVSA în maximum 24 ore de la emiterea Buletinului de analiză. Dupa finalizarea controlului de laborator, ICBMV actualizează Baza de date a produselor medicinale testate sub aspectul calităĠiii, autorizate prin procedura naĠională cu rezultatele testărilor pentru toate probele analizate. 5. Anterior aprobării, Planul anual de prelevare úi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România este discutat, în scopul evitării neconcordanĠelor posibile, în cadrul grupului de lucru constituit din reprezentanĠi ai ANSVSA úi reprezentanĠi ai ICBMV. 6. Planului anual de prelevare úi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se aprobă de către ANSVSA úi se postează pe site-ul ICBMV, la inceputul lunii ianuarie a anului pentru care este elaboarat. 7. DeĠinatorii autorizaĠiei de comercializare, precum úi DSVSA sunt informaĠi asupra modalităĠii de derulare a Planului anual de prelevare úi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România, de către ICBMV. 8. Toate modificările apărute în Planului anual de prelevare úi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România, ulterior aprobării acestuia, trebuie aprobate de către ANSVSA. ICBMV va comunica DSVSA úi deĠinătorilor autorizaĠiilor de comercializare toate modificarile aprobate la Planului de prelevare si testare. Aceste modificări se vor regăsi ca Anexă la Planul de prelevare úi testare aprobat iniĠial.

Tabel Sistem de notare pentru atribuirea riscului, pe baza recomandărilor cuprinse în ghidul european “Supravegherea produselor medicinale aflate pe piaĠă pe baza analizei riscului” Lista extinsă a factorilor de risc pentru produsele medicinale incluse în Planul de prelevare si testare. Pentru atribuirea scorului la factorii E – J úi R sunt necesare rapoartele inspecĠiilor úi dosarele de fabricaĠie ale produsului. Factor A B C D

Factori asociaĠi incidenĠei Produs medicinal generic sau original Produse cu stabilitate sensibilă Complexitatea calităĠii unui produs Produs recent autorizat

189

OpĠiuni de notare 0, 2 0, 2 0, 1, 2 0, 1,

Sursele materiei prime Modificare recentă la specificaĠii Un loc nou de fabricare sau un nou producător Concluziile inspecĠiilor BPF Retrageri după piaĠă a unui produs recent Nr. părĠilor implicate în producĠia MP úi PMV TOTAL INCIDENğĂ

0, 2 0, 1 0, 1, 2 0, 1, 2 0, 1, 2 0, 1 0 - 17

K L

Factori asociaĠi expunerii Gradul de distribuĠie al produsului CircumstanĠe economice speciale TOTAL EXPUNERE

0, 1, 2 0, 2 0-4

M N O P Q R

Factori asociaĠi efectelor secundare adverse Cale de administrare IndicaĠii terapeutice limitate Pericol asupra vieĠii în caz de deviere a dozei Tratament de lungă durată PopulaĠie Ġintă vulnerabilă Impuritate toxică TOTAL EFECTE SECUNDARE

0, 1 0, 1, 2 0, 2 0, 1, 0, 1, 0, 2 0-9

E F G H I J

Model 1 D = incidenĠă + expunere + efecte secundare Model 2 D = (incidenĠă + expunere) x efecte secundare Model 3 D = incidenĠă x expunere x efecte secundare A, B,C, D, K, L, M, N, O, P, Q : Factori de risc obligatorii in atribuirea riscului E, F, G, H, I, J, R : Factori de risc suplimentari in atribuirea riscului Notă: BPF - bună practică de fabricaĠie; MP - materii prime; PMV - produse medicinale veterinare. (4)

1. Eliberarea oficiala a seriilor de produse medicinale veterinare imunologice se realizeaza pe baza evaluarii protocoalelor de producĠie úi control, conform Procedurii administrative de aplicare armonizată a prevederilor art. 81 din Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European úi a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare – Official Batch Protocol Review (OBPR), respectiv art. 85 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările úi completările ulterioare, úi cuprinde următoarele etape: a) ICBMV informează deĠinătorii autorizaĠiilor de comercializare că produsele medicinale veterinare imunologice vor fi supuse procedurii de eliberare oficială a seriilor prin evaluarea protocoalelor de producĠie úi control; b) DAC înútiinĠează persoana de contact numită de ICBMV, despre fiecare serie care urmează să fie comercializată pe teritoriul României; c) DAC înaintează documentele relevante către ICBMV în vederea eliberării oficiale a seriilor; d) Evaluarea de catre ICBMV a documentelor înaintate; e) Eliberarea certificatului úi înútiinĠarea DAC úi ANSVSA; f) Completarea Raportului anual pentru informarea EDQM. 2. ICBMV finalizează eliberarea oficială a seriei în 15 zile lucrătoare de la primirea setului complet de documente si emite Certificatul European Standard pentru eliberarea oficială a seriei dupa achitarea tarifului corespunzător de către DAC.

190

3. Dacă deĠinătorul autorizaĠiei de comercializare are intenĠia să comercializeze pe teritoriul României o serie de produs medicinal veterinar imunologic, controlat întrun alt stat membru al UE, pentru care deĠine o autorizaĠie de comercializare în România, se aplică procedura prevăzută la art. 85 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările úi completările ulterioare; în acest caz, deĠinătorul autorizaĠiei de comercializare trebuie să înútiinĠeze ICBMV úi să trimită copie după Certificatul European Standard de conformitate emis de statul membru care a efectuat eliberarea oficială în baza evaluării rapoartelor de producĠie úi control. După trimiterea acestor documente la ICBMV, deĠinătorul autorizaĠiei de comercializare poate comercializa seria în România, în condiĠiile în care, într-un interval de 7 zile lucrătoare, ICBMV nu a formulat nici o obiecĠie. 4. ICBMV efectueaza eliberarea oficiala a seriilor de produse medicinale veterinare imunologice pe baza evaluarii protocoalelor de producĠie úi control pentru toate seriile de vaccinuri inactivate contra rabiei si vaccinuri inactivate contra rujetului. 5. Procedura de eliberare oficială a unei serii de produs medicinal veterinar imunologic (PMVI), pe baza evaluării protocoalelor de producĠie úi control, utilizată de ICBMV este postată pe site-ul ICBMV (www.icbmv.ro). (5) 1. Eliberarea oficiala a seriilor de produse medicinale veterinare imunologice se realizeaza în baza testării de laborator, conform prevederilor art. 86 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările úi completările ulterioare, úi cuprinde următoarele etape: a) ICBMV informează DAC ce tipuri de produse medicinale veterinare imunologice vor fi supuse procedurii de eliberare oficiale a seriilor prin testare de laborator, conform ghidurilor elaborate de Directoratul European pentru Calitatea Medicamentului (European Directorate for the Quality of Medicines EDQM); b) DAC înútiinĠează persoana de contact, numită de ICBMV, despre fiecare serie care urmează să fie comercializată pe teritoriul României; c) DAC înaintează documentele relevante către ICBMV úi eúantioane relevante din seria care urmează să fie comercializată în România, în vederea eliberării oficiale a seriilor; d) Testarea produsului de către ICBMV conform ghidurilor elaborate de EDQM; e) Eliberarea Certificatului European Standard úi înútiinĠarea DAC úi ANSVSA; f) Completarea Raportului anual pentru informarea EDQM. 2. ICBMV finalizează eliberarea oficială a seriei în termen de 60 zile de la primirea rapoartelor de producĠie úi de control, precum úi a probelor pentru teste de laborator úi emite Certificatul European Standard dupa achitarea tarifului de către DAC. 3. Dacă DAC are intenĠia să comercializeze pe teritoriul României o serie de produs medicinal veterinar imunologic, controlat într-un alt stat membru al UE care aplică procedura art. 86 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările úi completările ulterioare, úi pentru care are autorizaĠie de comercializare în România, trebuie să înútiinĠeze ICBMV úi să trimită copie după Certificatul European Standard de conformitate emis de statul membru care a efectuat controlul oficial împreună cu sumarul rapoartelor de producĠie úi control. După trimiterea acestor documente la ICBMV, DAC poate comercializa seria în România, în condiĠiile în care, într-un interval de 7 zile lucrătoare, ICBMV nu a formulat nici o obiecĠie. 4. ICBMV efectuează eliberarea oficială a seriilor de produse medicinale veterinare imunologice în baza testării de laborator pentru toate seriile de vaccinuri vii contra rabiei úi vaccinuri vii contra pseudopestei aviare. 5. Procedura administrativă pentru implementarea armonizată a prevederilor art. 86 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările úi completările ulterioare, în scopul eliberării oficiale a seriilor de produse medicinale veterinare imunologice prin controlul de laborator si ghidurile de testare specifice, pentru care ICBMV efectuează eliberarea oficială a seriei prin control de laborator sunt postate spre informare pe site-ul ICBMV (www.icbmv.ro).

191

Anexa nr. 2 NORMELE METODOLOGICE DE APLICARE A PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ùI CONTROL ÎN DOMENIUL SIGURANğEI ALIMENTELOR

CAPITOLUL I PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE ùI CONTROL ÎN DOMENIUL SIGURANğEI ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

SECğIUNEA 1 DEPISTAREA PRINCIPALILOR AGENğI ZOONOTICI LA ANIMALE ùI ÎN ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ

Nr. crt. 1

Boala 2

BRUCELOZA*

Strategia úi conduita de execuĠie 3 I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele úi leporidele se supun inspecĠiei ante mortem în unităĠi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE úi ORGANE InspecĠia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităĠi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

Precizări tehnice*** 4 I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, leporidele Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea prevederile Capitolului I din Anexa nr. 1. II. CARNE úi ORGANE Se recoltează organe în următoarele cazuri: a) de la animalele reacĠionate pozitiv, dubioase sau neconcludente la testele pentru Brucella; b) de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză. III. MĂSURI 1. În cazul în care animalele prezintă o reacĠie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecĠii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faĠă de celelalte animale, luându-se toate precauĠiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare úi a personalului prezent în abator. 2. Carnea care provine de la animale la care inspecĠia post-mortem a permis punerea în evidenĠă a unei bruceloze acute trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman. 3. Mamelele, tractusul genital úi sângele care provin de la animalele la care a fost

192

Nr. crt. 1

Boala

Strategia úi conduita de execuĠie

3 III. LAPTE

I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, porcinele úi păsările se supun inspecĠiei ante - mortem în unităĠi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2.

II. CARNE

CAMPILOBACTERIOZA*

1. InspecĠia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităĠi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. Recoltarea de probe de carne de pasăre (carne tranúată/ porĠionată, cu sau fără piele, cu sau fără os), de către medici veterinari oficiali, din reĠeaua de desfacere cu amănuntul, pentru testarea Campylobacter spp., conform programului specific elaborat de ANSVSA.

Precizări tehnice*** 4 depistată o reacĠie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, se confiscă úi se distrug, chiar dacă nu a fost detectată nici o leziune de acest tip. Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacĠie pozitivă la testele de supraveghere privind bruceloza nu va fi utilizat pentru consum uman. I. ANIMALE VII - bovine, ovine, porcine, păsări. Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea prevederile Capitolului I din Anexa nr. 1. II. CARNE Recoltarea de probe de carne de pasăre (carne tranúată/porĠionată, cu sau fără piele, cu sau fără os) din reĠeaua de desfacere cu amănuntul. Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul direcĠiile sanitar – veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti, denumite în continuare DSVSA, úi analiza acestora se efectuează în cadrul Institutului de Igienă úi Sănătate Publică Veterinară, denumit în continuare IISPV, úi în cadrul laboratoarelor sanitar – veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor judeĠene, respectiv a municipiului Bucureúti, denumite în continuare LSVSA, desemnate de către Autoritatea NaĠională Sanitară Veterinară úi pentru SiguranĠa Alimentelor, denumită în continuare ANSVSA, la propunerea IISPV. III. MĂSURI Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenĠa de specii de Campylobacter termofile. 1. Carnea úi organele vor fi supuse tratamentului termic înainte de a fi consumate, nefiind supuse restricĠiilor sanitare veterinare. 2. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obĠinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării úi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecĠiei în ferme. 3. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) programul HACCP úi în mod special formulele de tratament termic în toate unităĠile de procesare carne pasăre, carne roúie, lapte, peúte, moluúte; b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine úi porcine; c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încruciúate în toate unităĠile de procesare úi alimentaĠie publică; d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităĠile de alimentaĠie publică.

193

Nr. crt. 1

Boala

Strategia úi conduita de execuĠie

I. ANIMALE VII

ECHINOCOCOZA* (HIDATIDOZA)

Animalele din speciile receptive tăiate pentru consum uman se supun inspecĠiei ante - mortem în unităĠi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE ùI ORGANE InspecĠia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităĠi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII LISTERIOZA*

Bovinele, ovinele, caprinele úi porcinele se supun inspecĠiei ante - mortem în unităĠi de tăiere autorizate sanitarveterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către

Precizări tehnice*** 4 Conform Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor úi agenĠilor zoonotici, cu modificările úi completările ulterioare, la tulpinile de Campylobacter jejuni úi Campylobacter coli, izolate din produse alimentare de origine animală provenite de la bovine, porcine úi păsări se monitorizează antibiorezistenĠa. Se va testa rezistenĠa antimicrobiană úi la alĠi agenĠi zoonotici, în măsura în care aceútia prezintă un risc pentru sănătatea publică. Tulpinile de Campylobacter trebuie trimise la IISPV pentru confirmare úi colecĠie. I. ANIMALE VII A se vedea prevederile prezentului capitol. II. CARNE ùI ORGANE Se examinează fiecare carcasă úi organele de bovine, porcine, ovine, caprine, ecvine úi cervidee destinate consumului uman. III. MĂSURI GENERALE Interzicerea prezenĠei câinilor în abatoare si ferme. IV. MĂSURI SPECIFICE Carnea úi organele infestate se supun următoarelor măsuri: a) Carnea úi organele infestate úi/sau cu chiúti hidatici se declară improprii consumului uman, se denaturează úi se îndepărtează în condiĠii de siguranĠă; b) Se recoltează fragmente de organe cu modificări chistice de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul abatoarelor úi se transmit la LSVSA pentru efectuarea examenelor de laborator în vederea stabilirii genului Echinococcus (examen parazitologic úi morfopatologic); probele pozitive pentru genul Echinococcus se transmit la Laboratorul NaĠional de ReferinĠă - LNR pentru Echinococcus din cadrul IDSA pentru identificarea speciei. c) Grăsimea se dă în consum fără restricĠii; d) Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru folosirea în alimentaĠia carnivorelor. I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea prevederile Capitolului I din Anexa nr. 1. II. a) La animalele suspecte În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung úi porĠiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8 oC) timp de 48 de ore.

194

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia úi conduita de execuĠie

Precizări tehnice***

3 personalul auxiliar oficial.

4 II. b) Produse din carne, produse lactate, peúte úi produse din pescuit, alte categorii de alimente introduse pe piata si aflate in perioada de valabilitate:

II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEùTE ùI PRODUSE DIN PESCUIT 1. InspecĠia post - mortem se efectuează în unităĠi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. Recoltarea probelor de către medici veterinari oficiali úi efectuarea examenelor în LSVSA úi în IISPV.

Recoltarea de probe de alimente gata pentru consum, definite în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, cu amendamentele ulterioare, úi în SecĠiunea 4 lit. A pct. 1, 2 úi 3 din prezentul capitol, este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA úi analiza acestora se efectuează la LSVSA úi IISPV. III.

MĂSURI

1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele úi grăsimea, care nu prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 2. În cazul depistării L. monocytogenes în probele de alimente de origine animală introduse pe piata si aflate in perioada de conservare, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, úi în SecĠiunea 4 lit. A pct. 1, 2 úi 3 din prezentul capitol, se vor dispune măsuri de reĠinere oficială úi retragerea de la consumul uman. 3. În toate cazurile în care, la examenul microbiologic, s-a decelat prezenĠa L. monocytogenes în probele de alimente de origine animală introduse pe piata si aflate in perioada de conservare, DSVSA comunică medicilor veterinari oficiali din unităĠile situate pe teritoriul judeĠului în care au fost diagnosticate acestea, precum úi la DSVSA din judeĠele de provenienĠă a produselor de origine animală, prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente úi Furaje - SRAAF. 4. Tulpinile de L. monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală introduse pe piata si aflate in perioada de conservare, se trimit la IISPV pentru confirmare. 5. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) Respectarea bunelor practici de fabricaĠie úi igienă, a programului HACCP úi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităĠile de procesare carne roúie, lapte, peúte, moluúte; b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încruciúate în toate unităĠile de procesare, alimentaĠie publică, în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum, cu termen lung de valabilitate; c) Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la temperatura de refrigerare (brânzeturi cu pastă moale, produse din carne tip pate úi produse din carne feliate, produse din carne sau peúte ambalate sub vid); d) Prelevarea de teste de sanitaĠie de pe suprafeĠele cu care vin în contact alimentele,

195

Nr. crt. 1

Boala

Strategia úi conduita de execuĠie

Precizări tehnice***

I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele úi păsările se supun inspecĠiei ante - mortem în abatoare autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

SALMONELOZA*

II. CARNE SUBPRODUSE COMESTIBILE

úi

1. InspecĠia post - mortem a carcaselor úi organelor, precum úi recoltarea de probe se efectuează în abatoare autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. Verificarea úi recoltarea de probe include úi sălile de tranúare sau unităĠile de tranúare úi reambalare a cărnii roúii úi a cărnii de pasăre, precum úi depozitele

4 din zonele de prelucrare si din echipamentul folosit, în cadrul Programului de autocontrol în unităĠile de procesare carne pasăre, carne roúie, lapte, peúte, moluúte, precum úi în unităĠile de alimentaĠie publică; e) Recoltarea de probe de apă potabilă úi gheaĠă utilizată în procesare, unde este cazul, în cadrul Programului de autocontrol în unităĠile de procesare carne pasăre, carne roúie, lapte, peúte, moluúte, precum úi în unităĠile de alimentaĠie publică, în vederea efectuării examenului microbiologic; f) Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata preparate pentru consum în unităĠile de alimentaĠie publică, de către personalul angajat. I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, lagomorfe, păsări): Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. CARNE úi ORGANE COMESTIBILE Programul de control pentru Salmonella spp., în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, cuprinde recoltarea de probe úi efectuarea de analize, după cum urmează: A. Recoltarea de probe de carne tocata, carne preparata, produse din carne introduse pe piata si aflate in perioada de conservare, pentru testarea Salmonella spp. ca úi criteriu de siguranĠă a alimentelor Programul de control pentru Salmonella spp. úi recoltarea probelor de carne aflate în perioada de valabilitate se efectuează de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, úi ale SecĠiunii 4 lit. A din prezentul capitol. Probele de carne prelevate vor fi analizate în cadrul LSVSA. B. Recoltarea de probe din abatoare, pentru testarea Salmonella spp. ca úi criteriu de igienă a procesului tehnologic 1. De la carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine úi cabaline se recoltează probe de pe suprafaĠa carcaselor de bovine, ovine, caprine, porcine úi cabaline, prin metoda nedistructivă, cu ajutorul bureĠilor abrazivi, pentru testarea Salmonella spp., conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare úi ale SecĠiunii 4 lit. A din prezentul capitol; 2. De la carcasele de păsări se recoltează porĠiuni din pielea gâtului, pentru testarea Salmonella spp., conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, úi programului specific elaborat de ANSVSA. Recoltarea probelor este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul

196

Nr. crt. 1

Boala

Strategia úi conduita de execuĠie

2 destinate cărnuri.

3 pentru

aceste

3. Recoltarea de probe de piele, din zona gâtului, de la carcase de pasăre, de către medici veterinari oficiali, de la nivelul abatoarelor, pentru testarea Salmonella spp., conform programului specific elaborat de ANSVSA.

III. OUĂ Verificarea úi recoltarea de probe se efectuează în centre de colectare, centre de ambalare ouă unităĠi producere ouă lichide, unităĠi de procesare ouă, depozite, unităĠi de alimentaĠie publică úi unităĠi de desfacere autorizate úi înregistrate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial - a se vedea SecĠiunile 1, 2, 3 úi 4 din prezentul capitol.

IV. ALIMENTE ORIGINE ANIMALĂ

Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella, conform legislaĠiei în vigoare

Precizări tehnice*** 4 DSVSA úi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV úi în cadrul LSVSA desemnate de către ANSVSA la propunerea IISPV. III. MĂSURI: A. În cazul identificării Salmonella spp. ca úi criteriu de siguranĠă a alimentelor, în probele de alimente de origine animală vor fi aplicate următoarele măsuri: 1. În cazul depistării Salmonella enteritidis úi/sau Salmonella typhimurium în probele recoltate conform Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare úi, respectiv, în SecĠiunea 4 lit. A pct. 4, 5, 6, 7 úi 24 din prezentul capitol, se vor dispune măsuri de reĠinere oficială úi retragerea de la consumul uman. 2. În cazul depistării altor serotipuri de Salmonella spp., cu excepĠia Salmonella enteritidis úi/sau Salmonella typhimurium, în probele recoltate conform Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare úi, respectiv, în SecĠiunea 4 lit. A pct. 4, 5, 6, 7 úi 24 din prezentul capitol, carnea úi organele vor fi supuse tratamentului termic înainte de a fi consumate, nefiind supuse restricĠiilor sanitare veterinare. 3. În cazul depistării Salmonella enteritidis úi/sau Salmonella typhimurium în probele de recoltate in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare úi, respectiv, în SecĠiunea 4 lit. A, subpct 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 22 úi 23 din prezentul capitol, se vor dispune măsuri de reĠinere oficială úi retragerea de la consumul uman. 4. În cazul obĠinerii unor rezultate nesatisfăcătoare, ca urmare a depistării altor serotipuri de Salmonella spp., cu excepĠia Salmonella enteritidis úi/sau Salmonella typhimurium, în probele de alimente de origine animală recoltate în confomitate cu Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare úi în SecĠiunea 4 lit. A, subpct 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 22 úi 23 din prezentul capitol, pot fi puse în consum uman numai acele alimente de origine animală care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat într-o unitate autorizată conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European úi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, sub supraveghere sanitară veterinară úi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare úarjă de fabricaĠie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic. B. În cazul obĠinerii unor rezultate necorespunzătoare, cu privire la Salmonella spp. ca úi criteriu de igienă a procesului tehnologic I. În cazul obĠinerii unor rezultate necorespunzătoare, cu privire la Salmonella spp. ca úi criteriu de igienă a procesului tehnologic, la nivelul abatoarelor de

197

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia úi conduita de execuĠie 3 - a se vedea SecĠiunile 1, 2, 3 úi 4 din prezentul capitol. V. HRANA ANIMALĂ (Furaje) – a se vedea SecĠiunea 9 din prezentul capitol

Precizări tehnice*** 4 ungulate domestice, vor fi aplicate următoarele măsuri: 1. În cazul obĠinerii unor rezultate nesatisfăcătoare cu privire la depistarea Salmonella spp., indiferent de serotip în probele de pe suprafaĠa carcaselor de bovine, ovine, caprine, porcine úi cabaline, recoltate la nivelul abatoarelor, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare úi ale SecĠiunea 4 lit. B pct. 1 din prezentul capitol, se vor dispune următoarele: a) se vor aplica măsuri de îmbunătăĠire a condiĠiilor de igienă la nivelul abatoarelor; b) revizuirea procedurilor bazate pe principiile HACCP; c) îmbunătăĠirea condiĠiilor de igienă úi biosecuritate în exploataĠiile de origine a animalelor; d) carnea úi organele provenite de la carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine úi cabaline la care s-au obĠinut rezultate nesatisfăcătoare, cu privire la Salmonella spp., ca úi criteriu de igienă a procesului nu vor fi supuse restricĠiilor sanitar - veterinare. II. În cazul obĠinerii unor rezultate necorespunzătoare, cu privire la Salmonella spp. ca úi criteriu de igienă a procesului tehnologic, la nivelul abatoarelor de pasăre, vor fi aplicate următoarele măsuri: 1. În cazul obĠinerii unor rezultate nesatisfăcătoare cu privire la depistarea Salmonella spp., indiferent de serotip în probele de pielea gâtului, recoltate de la carcasele de pasăre (broileri úi curcani) la nivelul abatoarelor, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare úi, respectiv, ale SecĠiunii 4 lit. B pct. 2 din prezentul capitol, se vor dispune următoarele: a) se vor aplica măsuri de îmbunătăĠire a condiĠiilor de igienă la nivelul abatoarelor; b) revizuirea procedurilor bazate pe principiile HACCP; c) îmbunătăĠirea condiĠiilor de igienă úi biosecuritate în exploataĠiile de origine a păsărilor; d) carnea úi organele provenite de la carcasele de pasăre la care s-au obĠinut rezultate nesatisfăcătoare, cu privire la Salmonella spp., ca úi criteriu de igienă a procesului nu vor fi supuse restricĠiilor sanitare veterinare¸ e) în cazul loturilor de păsări (broileri úi curcani), destinate abatorizării, care provin din efective de păsări în care a fost decelată prezenĠa S. enteritidis úi/sau S. typhimurium în probele recoltate în cadrul controalelor oficiale, aceste loturi vor fi tăiate în partidă separată úi se vor recolta în mod obligatoriu în abator probe de piele din zona gâtului de la carcasele de păsări după răcire, conform procedurii elaborate de către ANSVSA, probe care vor fi trimise la laborator pentru efectuarea analizelor în vederea decelării S. enteritidis úi/sau S. typhimurium. 2. Este obligatorie menĠionarea, în documentul ce cuprinde informaĠiile privind lanĠul alimentar la păsări, a rezultatelor probelor recoltate în cadrul Programelor NaĠionale de Control al Salmonelozelor Zoonotice, conform prevederilor Capitolului II din Anexa nr. 1.

198

Nr. crt. 1

Boala

Strategia úi conduita de execuĠie

Precizări tehnice*** 4 C. În cazul suspicionării sau identificării Salmonella spp. în ouăle de consum vor fi aplicate următoarele măsuri: a) ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care sunt suspicionate a fi contaminate/care sunt contaminate cu anumite serotipuri de Salmonella, pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere a prevalenĠei (de ex., S. enteritidis úi/sau S. typhimurium), conform prevederilor Anexei nr. 1 Capitolul II pct. 4 - Programul naĠional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare, sau care au fost identificate ca fiind sursa de infecĠie în cadrul unui focar specific de toxiinfecĠie alimentară la om, se pot admite în consum uman numai după ce au fost supuse unui tratament, astfel încât să se garanteze distrugerea serotipului S. enteritidis úi/sau S. Typhimurium; b) ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu Salmonella spp: a) sunt considerate ouă de categoria B, conform art. 2 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr. 589/2008 al Comisiei din 23 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului privind standardele de comercializare aplicabile ouălor; b) sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piaĠă, conform art.10 din Regulamentul (CE) nr. 589/2008; c) sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în care DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de către operatorul din sectorul alimentar, în vederea prevenirii contaminării încruciúate cu ouă provenite din alte efective, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1237/2007 al Comisiei din 23 octombrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European úi al Consiliului úi a Deciziei 2006/696/CE în ceea ce priveúte introducerea pe piaĠă a ouălor provenind din efective de găini ouătoare infectate cu Salmonella. D. În toate cazurile în care a fost depistată prezenĠa Salmonella spp. de către DSVSA, în produsele alimentare de origine animală, destinate consumului uman, tulpina izolată se va trimite la IISPV, pentru confirmare úi tipizare. E. Abatoarele de ungulate domestice úi de păsări au obligaĠia de a notifica fermele/exploataĠiile furnizoare asupra rezultatelor inspecĠiei ante úi post - mortem, precum úi asupra rezultatelor pozitive obĠinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării úi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea prevalenĠei Salmonella spp. în ferme. F. În toate cazurile în care, la examenul microbiologic, s-a decelat prezenĠa S. enteritidis úi/sau S. typhimurium în probele de alimente de origine animală introduse pe piata, aflate in perioada lor de DSVSA comunică medicilor veterinari oficiali din unităĠile situate pe teritoriul judeĠului în care au fost diagnosticate acestea, precum úi la DSVSA din judeĠele de provenienĠă a animalelor/produselor de origine animală, prin SRAAF.

199

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia úi conduita de execuĠie 3 I. ANIMALE VII Animalele tăiate pentru consum uman, respectiv porci domestici, mistreĠi, urúi, cabaline úi alte specii receptive, trebuie examinate la tăiere pentru Trichinella spp. II. CARNE

6. TRICHINELOZA*

1. Carnea proaspătă provenită de la speciile de animale receptive se admite pentru consum uman numai după efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. de către medicii veterinari oficiali sau medicii veterinari de liberă practică organizaĠi conform legii úi care deĠin certificat de instruire valid. 2. Efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. poate fi realizata úi de personalul auxiliar oficial sau de personalul din unităĠile de tăiere autorizate sanitarveterinar, care îúi desfăúoară activitatea sub supravegherea úi responsabilitatea medicului veterinar oficial sau a medicului veterinar de liberă practică, decizia finală privind admiterea în consum a cărnii fiind luată de către medicul veterinar.

Precizări tehnice*** 4 I. ANIMALE VII - porci domestici, mistreĠi, urúi, cabaline úi alte specii receptive Supraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive – a se vedea prevederile Capitolului I din Anexa nr. 1. II.CARNE Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. se face conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2075/2005, cu amendamentele ulterioare. Examenul pentru depistarea Trichinella spp. se efectuează printr-una din următoarele metode, după cum urmează: 1. Metoda digestiei: a) metoda digestiei eúantioanelor combinate/colective, utilizând un agitator magnetic – metoda de referinĠă; b) metoda digestiei eúantioanelor combinate/colective cu asistenĠă mecanică: i) tehnica sedimentării- metoda echivalentă; ii) tehnica de izolare prin filtrare-metoda echivalentă. c) metoda de digestie automată pentru eúantioane combinate/colective până la 35g – metoda echivalentă. 2. Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă în condiĠiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2075/2005, cu amendamentele ulterioare, se realizează numai pentru porcii crescuti si sacrificati la nivelul gospodariilor in vederea consumului propriu, precum si pentru vanatul salbatic destinat consumului propriu. III. MĂSURI a) Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată Trichinella spp. prin unna din metodele mentionate se declară improprie consumului uman. b) DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe piaĠă a cărnii la care a fost depistată Trichinella, vor dispune distrugerea acestora, vor iniĠia investigaĠii epidemiologice în vederea identificării fermei úi a eliminării surselor. c) În situaĠia în care se constată că produsele din carne, carnea preparată úi carnea tocată cu origine necunoscută, care au stat la baza declanúării unor episoade de trichineloza la om, DSVSA au obligaĠia ca în timpul investigaĠiilor din cadrul anchetei epidemiologice să recolteze úi să examineze toate probele suspecte. d) Toate eúantioanele pozitive sunt trimise la LNR din cadrul IISPV pentru a fi identificate speciile de Trichinella în cauză.

200

Nr. crt. 1

Boala

Strategia úi conduita de execuĠie

Precizări tehnice*** 4

3. În conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 2075/2005, cu amendamentele ulterioare, tot personalul implicat în examinarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. trebuie să fie instruit corespunzător úi să participe la: a) un program de control al testelor utilizate pentru decelarea Trichinella spp; b) o evaluare periodică a procedurilor de testare, înregistrare úi analiză utilizate în laborator. 4. Examenul pentru decelarea Trichinella spp. se efectuează în cadrul institutelor naĠionale de referinĠă, la LSVSA din cadrul DSVSA, în circumscripĠiile sanitar veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor, în unităĠile medicale veterinare de asistenĠă care îndeplinesc condiĠiile minime stabilite de către Colegiul Medicilor Veterinari , în laboratoarele special amenajate úi dotate pentru decelarea trichinei din

201

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia úi conduita de execuĠie

Precizări tehnice***

3 abatoarele în care se sacrifică animale receptive, ori în laboratoarele din unităĠile care manipulează carne de vânat sălbatic.

5. Contravaloarea examenelor pentru decelarea trichinei se va achita în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

I. ANIMALE VII - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele úi vânatul sălbatic: - se supun examenului ante mortem în unităĠi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE úi ORGANE TUBERCULOZA* (produsă de Mycobacterium bovis)

1. InspecĠia post - mortem a carcaselor úi organelor se efectuează în unităĠi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. În cadrul inspecĠiei post mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului úi organelor. 3. În cazul în care nu s-au constatat semne clinice

I. ANIMALE VII - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele úi vânatul sălbatic: Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste alergice úi/sau serologice pentru tuberculoză úi expedierea animalelor reagente către abator în vederea sacrificării în partidă separată - a se vedea prevederile Capitolului I din Anexa nr. 1. II. CARNE úi ORGANE Se recoltează probe în următoarele cazuri: a) În cazul animalelor care au reacĠionat pozitiv la testele alergice úi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecĠia post - mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici: 1. submaxilari, retrofaringieni, bronhici; 2. mediastinali, eventual úi mezenterici, dacă sunt măriĠi în volum, portali úi retromamari. b) În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni úi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice úi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare în vigoare. Se recoltează porĠiuni de organe cu leziuni úi limfonodulii aferenĠi. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni. c) Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de suspiciune/leziuni detectate la examenul post - mortem. III. MĂSURI a) În cazul în care animalele prezintă o reacĠie pozitivă sau neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecĠii,

202

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia úi conduita de execuĠie 3 specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiĠii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată.

4 acestea trebuie să fie sacrificate separat faĠă de celelalte animale, luându-se toate precautiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare úi a personalului prezent în abator; b) SancĠiunile de abator la carnea úi organele mamiferelor se aplică în funcĠie de localizare úi extinderea leziunilor úi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare; c) Toată carnea care provine de la animale la care inspecĠia post-mortem a permis punerea în evidentă a unor leziuni tuberculoase în mai multe organe sau părĠi ale carcasei trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman; d) În cazul în care a fost evidentiată o leziune tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluiaúi organ sau în aceeaúi parte a carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei úi ganglionii limfatici asociati trebuie să fie declarata improprii pentru consumul uman.

III. LAPTE CRUD

III. MĂSURI LAPTE CRUD A.1. Laptele provenit de la vacile cu reacĠii pozitive sau dubioase la testul unic (TU) în perioadă de 42 zile până la efectuarea testului comparativ simultan (TCS) nu va fi utilizat în consum uman. A.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală úi nu au dat reacĠii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataĠii care nu sunt oficial libere de tuberculoză poate fi livrat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obĠinerii de produse lactate, cu condiĠia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacĠie negativă la testul fosfatazei alcaline. B.1. Laptele provenit de la vacile cu reacĠii pozitive sau dubioase la TU (în perioadă de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi recepĠionat úi admis la procesare în unităĠile supuse înregistrării sanitare veterinare (centrele de prelucrare a laptelui) úi în unităĠile de procesare autorizate sanitar-veterinar. B.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală úi nu au dat reacĠii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataĠii care nu sunt oficial libere de tuberculoză, poate fi recepĠionat úi utilizat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obĠinerii de produse lactate, cu condiĠia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacĠie negativă la testul fosfatazei alcaline. I. ANIMALE VII (bovine) Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea prevederile Capitolului I din Anexa nr. 1.

A) În exploataĠiile de animale producătoare de lapte.

B) În unităĠi de procesare a laptelui supuse autorizării úi/sau înregistrării sanitare veterinare.

ESCHERICHIA COLI VEROTOXIGENĂ*

Precizări tehnice***

I. ANIMALE VII Bovinele úi ovinele se supun examenului ante mortem în

203

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia úi conduita de execuĠie 3 unităĠi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE a) Recoltarea de probe de pe suprafaĠa carcaselor de bovine úi ovine, după toaletare, dar înainte de răcirea carcaselor, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC), de către medici veterinari oficiali, din abatoare, conform programului specific pentru monitorizarea prevalenĠei E. coli verotoxigene (VTEC), elaborat de ANSVSA. b) Recoltarea de probe de carne tocată de bovine úi ovine, probe de carne tocată tocată amestec, care conĠine carne de bovine úi/sau ovine, precum úi probe de carne preparată de bovine úi ovine, de către medici veterinari oficiali, din reĠeaua de desfacere cu amănuntul, conform programului specific pentru monitorizarea prevalenĠei E. verotoxigene (VTEC) elaborat de ANSVSA.

Precizări tehnice*** 4

II. CARNE 1. Se recoltează probe de pe suprafaĠa carcaselor de bovine úi ovine, după toaletare, dar înainte de răcirea carcaselor. Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din abatoare, iar analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV, conform programului specific elaborat de ANSVSA. 2. Se recoltează probe de carne tocată de bovine úi ovine, probe de carne tocată tocată amestec, care conĠine carne de bovine úi/sau ovine, precum úi probe de carne preparată de bovine úi ovine. Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA úi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV, conform programului specific elaborat de către ANSVSA. Tulpinile de E. coli verotoxigene (VTEC) trebuie stocate la IISPV pentru confirmare úi colecĠie. III. MĂSURI Carne 1. În cazul izolării E. coli verotoxigene (VTEC) în probele recoltate de pe suprafaĠa carcaselor de bovine úi ovine, la nivelul abatoarelor, carnea úi organele vor fi supuse tratamentului termic înainte de a fi consumate, nefiind supuse restricĠiilor sanitare veterinare. În 2. În cazul izolării E. coli verotoxigene (VTEC), carnea tocată de bovine úi ovine, carnea tocată tocată amestec, care conĠine carne de bovine úi/sau ovine, precum úi carnea preparată de bovine úi ovine se confiscă úi denaturează. 3. Medicul veterinar oficial controlează prin supraveghere/monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaĠie úi igienă, a programului HACCP în toate unităĠile de abatorizare bovine úi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităĠile de procesare úi alimentaĠie publică;

204

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia úi conduita de execuĠie 3 III. LAPTE CRUD

I. ANIMALE VII

RABIA **

Bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele si vânatul sălbatic se supun examenului ante mortem în unităĠi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARCASE

InspecĠia post - mortem a carcaselor precum úi recoltarea de probe se efectuează în unităĠi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. I. ANIMALE VII

BOTULISMUL **

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele úi leporidele se supun inspecĠiei ante mortem în unităĠi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul

Precizări tehnice*** 4 b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine si caprine; c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încruciúate în toate unităĠile de procesare, alimentaĠie publică úi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termene de valabilitate lungi; d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităĠile de alimentaĠie publică. IV. LAPTE Respectarea igienei mulsului. I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele, vânatul sălbatic Supraveghere – a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. CARNE ùI ORGANE Se prelevează capul întreg pentru examen virusologic, inclusiv bioprobă úi histologic. Diagnostic diferenĠial EST, Aujeszky úi Listeria, conform Capitolului I din Anexa nr. 1. III. MĂSURI a) În cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut mai mult de 6 zile de la muúcătura infectantă se declară impropriu consumului uman animalul în întregime; b) În cazul în care animalele au fost tăiate după mai puĠin de 6 zile de la muúcătură, fără semne clinice de turbare, se declară impropriu consumului uman locul muúcăturii, capul úi coloana vertebrală; c) Restul cărnii úi subproduselor comestibile se livrează pentru consum uman, fără restricĠii.

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele úi leporide Supraveghere specii receptive - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. CARNE, ORGANE ùI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală. Determinarea prezenĠei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe úoareci úi testele imunologice ELISA, RIA.

205

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia úi conduita de execuĠie 3 auxiliar oficial. II. CARNE úi ORGANE bovine, ovine, caprine, porcine úi leporide InspecĠia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităĠi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

10.

III. Produse din carne, lapte, peste sau produse compuse in recipienti ermetic inchisi Controlul organoleptic al recipienĠilor in vederea identificării eventualelor modificări ulterioare obĠinerii, verificarea închiderii acestora, termostatarea, de către medicii veterinari oficiali.

Precizări tehnice*** 4 III. MĂSURI 1. În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară improprie consumului uman; 2. În cazul în care se identifică prezenĠa toxinei botulinice în produse de origine animală, acestea se distrug; 3. DSVSA au obligaĠia de a notifica la ANSVSA toate situaĠiile de suspiciune úi confirmare a cazurilor de botulism sau orice situaĠie în care se depistează toxina botulinică, în alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum úi de a efectua investigaĠiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecĠie sau contaminare; 4. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaĠie úi igienă, a programului HACCP úi în mod special a formulelor de tratament termic, durata, presiunea úi temperatura de sterilizare úi/sau pasteurizare în toate unităĠile de procesare carne, lapte, peúte; b) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încruciúate în toate unităĠile de procesare, alimentaĠie publică; c) identificarea úi eliminarea conservelor úi semiconservelor bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale ca urmare a controlului oficial în unităĠile de procesare, depozitare úi comercializare.

Controlul modului în care sunt respectaĠi úi monitorizaĠi parametrii de tratament termic etc., de către medicii veterinari oficiali. I. ANIMALE VII LEPTOSPIROZA **

11.

Bovinele, cabalinele úi porcinele se supun inspecĠiei ante - mortem în unităĠi de tăiere autorizate sanitarveterinar, de către medici

I. ANIMALE VII -bovine, porcine, cabaline Supraveghere serologică prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. CARNE úi ORGANE Se prelevează porĠiuni de rinichi úi ficat de la animalele tăiate; III. MĂSURI 1. Carnea úi organele:

206

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia úi conduita de execuĠie 3 veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE úi ORGANE InspecĠia post - mortem a carcaselor úi organelor se efectuează în unităĠi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

III. LAPTELE

I. ANIMALE VII 12.

TUBERCULOZA** (alta decât cea produsă de Mycobacterium bovis)

Porcinele, ovinele, cabalinele úi păsările se supun examenului ante mortem în unităĠi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE úi ORGANE

Precizări tehnice*** 4 a) Se declară improprii consumului uman în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii; b) Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenĠei leziunilor degenerative numai în ficat úi a examenului bacteriologic pozitiv; c) Grăsimea se dă în consum după topire, iar glandele endocrine úi sângele se confiscă; d) Pieile se prelucrează prin sărare uscată úi se livrează după 14 zile. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) Respectarea bunelor practici de fabricaĠie úi igienă úi a programului HACCP în toate unităĠile de procesare úi alimentaĠie publică; b) Evitarea contaminării carcaselor cu excreĠii de la speciile receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere úi inspecĠie adecvate care includ protejarea vezicii urinare úi a rinichilor; c) Îndepărtarea úi eliminarea în condiĠii de siguranĠă a excreĠiilor de la speciile receptive, din boxele de aúteptare; d) Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreĠii provenite de la speciile receptive; e) Respectarea programelor DDD în toate unităĠile de procesare, precum úi în unităĠile de alimentaĠie publică; În toate cazurile se vor lua măsuri de protecĠie a personalului operator care intra în contact cu animalele vii destinate abatorizării úi/sau carcase. 3. Laptele: a) Respectarea igienei mulsului; b) Evitarea contaminării cu excreĠii provenite de la animalele receptive. IV. ANIMALE VII - porcine, ovine, cabaline, păsări Supraveghere – a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. CARNE úi ORGANE V. porcine, ovine, cabaline: a) în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni úi ganglioni limfatici aferenĠi în vederea examinării bacteriologice úi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare; b) în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii limfatici cu leziuni. 2. păsări: în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi úi organe cu leziuni (ficat, splină).

207

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia úi conduita de execuĠie

Precizări tehnice***

3 1. porcine, ovine, cabaline a) InspecĠia post - mortem a carcaselor úi organelor se efectuează în unităĠi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. b) La inspecĠia post - mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului úi organelor. c) În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiĠii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată.

4 III. MĂSURI 1. porcine, ovine, cabaline: măsurile de abator la carne úi organe se aplică în funcĠie de localizarea úi extinderea leziunilor úi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare. VI. păsări: Măsurile de abator pentru carne úi organe se aplică în funcĠie de localizarea úi extinderea leziunilor. Se declară improprii consumului uman carcasele úi organele în caz de: a) infecĠie generalizată; b) leziuni pe organe însoĠite de cahexie úi infiltraĠii în musculatură. În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există leziuni pe organe se confiscă organele cu leziuni, iar carnea se admite în consum după sterilizare prin fierbere.

2. păsări Pasările se supun inspecĠiei post - mortem individuale după tăiere, prin examinarea carcasei úi organelor.

208

Nr. crt. 1

Boala 2

Strategia úi conduita de execuĠie 3 I. ANIMALE VII Porcinele se supun inspecĠiei ante - mortem în unităĠi de tăiere autorizate sanitarveterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE

13.

YERSINIOZA **

1.InspecĠia post - mortem a carcaselor úi organelor de porcine se efectuează în unităĠi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

1. Fiecare lot de peúte, icrele úi lapĠii se supun examenului prin inspecĠie vizuală. 14. ANISAKIDOZA ** ùI ALTE PARAZITOZE LA PEùTI

2. Se prelevează probe reprezentative din fiecare lot de peúte, icre úi lapĠi.

Precizări tehnice*** 4 I. ANIMALE VII - porcine: Supraveghere anatomopatologică úi de laborator - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. LA NIVELUL ABATOARELOR 1. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaĠie úi igienă, a programului HACCP úi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităĠile de procesare a cărnii de porc; b) prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de plastic; c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încruciúate în toate unităĠile de procesare, alimentaĠie publică úi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termen lung de valabilitate; d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităĠile de alimentaĠie publică.

I. Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de peúte, icrele úi lapĠii sunt supuse inspecĠiei vizuale randomizate de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial în vederea depistării úi îndepărtării paraziĠilor vizibili cu ochiul liber. II. MĂSURI Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe modul în care se prelucrează peútele, icrele úi lapĠii: a) peútele parazitat sau părĠile parazitate din acesta nu vor fi comercializate pentru consum uman; b) peútele întreg la care au fost evidenĠiate formaĠiuni parazitare doar la nivelul viscerelor úi care pot fi îndepărtate în totalitate, se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară într-o unitate autorizată sanitar-veterinar care dispune

209

Nr. crt. 1

Boala

Strategia úi conduita de execuĠie

I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele úi porcinele se supun inspecĠiei ante mortem în unităĠi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE ùI ORGANE

15. CISTICERCOZA **

1. Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune inspecĠiei post mortem imediat după tăiere. 2. InspecĠia post - mortem carcaselor se efectuează în unităĠi de tăiere autorizat sanitar-veterinar, de către medic veterinari oficiali sau de cătr personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII ANTRAX ** (B-051)

Bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele úi porcinele se supun inspecĠiei ante mortem în unităĠi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de

Precizări tehnice*** 4 de facilitaĠi pentru îndepărtarea eficientă a părĠilor parazitate úi în care sunt respectate condiĠiile de igienă pentru evitarea posibilităĠilor de contaminare; c) peútele întreg la care au fost evidenĠiate formaĠiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii úi a viscerelor se declară impropriu pentru consum uman úi nu se acceptă valorificarea acestuia pentru consumul uman. I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, porcinele Supravegherea prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. CARNE ùI ORGANE Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată consumului uman. III. MĂSURI 1. Carnea úi organele infestate trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, cu următoarele precizări: a) în cazul infestaĠiei generalizate sau dacă musculatura prezintă modificări senzoriale carnea úi organele se declară improprii consumului uman; b) în cazul infestaĠiei localizate, porĠiunile infestate se confiscă, iar restul cărnii se poate pune în consum condiĠionat după tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când caracterele senzoriale ale cărnii, organelor úi subproduselor sunt normale; c) grăsimea de porc se topeúte la 1000C după care se poate utiliza pentru consum; d) masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără restricĠii, dacă nu prezintă chiúti. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaĠie úi igienă, a programului HACCP úi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităĠile de procesare carne roúie; b) respectarea programelor DDD în toate unităĠile de procesare úi alimentaĠie publică; c) interzicerea prezenĠei câinilor în abatoare. I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele, porcinele: Supraveghere anatomopatologică úi de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. MĂSURI: a) animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru sacrificare în partidă separată;

210

Nr. crt. 1

16.

Boala 2

Strategia úi conduita de execuĠie 3 către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE úi ORGANE InspecĠia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităĠi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

Precizări tehnice*** 4 b) în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt izolate sub restricĠii úi se recoltează porĠiuni de splină, ganglioni limfatici úi os lung nedeschis; c) în toate situaĠiile în care se suspicionează o formă de antrax în abator trebuie suspendate toate activităĠile până la confirmarea diagnosticului; d) în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate carcasele contaminate trebuie distruse úi îndepărtate în condiĠii de siguranĠă; e) reluarea activităĠii se poate face numai după efectuarea unei dezinfecĠii severe astfel încât agentul chimic utilizat să rămână în contact timp de 8 ore cu suprafeĠele supuse dezinfecĠiei; f) în toate situaĠiile în care se suspicionează sau se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om/personalul operator úi a contaminării mediului de lucru.

Conform Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare: * Zoonoze care trebuie monitorizate; **Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situaĠia epidemiologică. *** MĂSURI LE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR - COMUNICAREA REZULTATELOR CONTROALELOR: 1. Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze úi să evalueze rezultatele activităĠilor din cadrul controlului. 2. a) În cazul în care controlului pun în evidenĠă prezenĠa unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea publică sau animală sau ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta. b) În cazul în care problema identificată a apărut în cursul producĠiei primare, medicul veterinar oficial trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar de liberă practică împuternicit responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din exploataĠia de origine, operatorul din sectorul alimentar, DSVSA úi după caz, fondul de vânătoare respectiv. c) În cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o Ġară terĠă, medicul veterinar oficial trebuie să informeze DSVSA. 3. Rezultatele controalelor úi testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA úi DSVSA. 4. Medicul veterinar oficial care, în timpul unei inspecĠii ante - mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activităĠi de control, suspectează prezenĠa unui agent infecĠios menĠionat în lista A a OrganizaĠiei Mondiale pentru Sănătatea Animală - OIE, este obligat să informeze imediat DSVSA úi să ia, împreună cu aceasta, toate măsurile úi precauĠiile care se impun pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecĠios, în conformitate cu legislaĠia comunitară care se aplică.

211

SECğIUNEA 2 - CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂğILE AUTORIZATE SANITAR –VETERINAR

Nr. crt.

Categorie

UNITATEA

1 1.

PRIN AUDIT, VERIFICARE SUPRAVEGHERE, MONITORIZARE I . AUDIT SI INCADRARE UNITATI PE GRUPE DE RISC***- medicii veterinari din cadrul Serviciului Catagrafie, Inregistrare, Evaluare, TRACES, sau/si CSVSA II. Supraveghere, inspectie medicii veterinari oficiali din cadrul Serviciului/Birou Control Oficial Siguranta Alimentelor si medicii veterinari oficiali din cadrul unitatilor Categ. III Categ. II Categ. I 2 3 4

UnităĠi cu activitate generală a) Depozit frigorific

b) Unitate de reambalare

CONDUITA CONTROALELOR OFICIALE PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR FrecvenĠa recoltării probelor pentru examenele Precizări prevăzute la SecĠiunea 4 din prezentul capitol tehnice*, Natura probei

Categ. II 7

Categ. I 8

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse

O dată la doi ani pentru fiecare categorie de produse

O dată pe Produse semestru pentru fiecare categorie alimentare de Semestrial origine animală de produse reambalate

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse reambalate

O dată la doi ani pentru fiecare categorie de produse reambalate

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse

Produse depozitate care necesită regim termic

I.Trimestrial

Semestrial

Anual

II. Lunar

Trimestrial

Semestrial

I.Trimestrial

Semestrial

Anual

II. Lunar

Trimestrial

I. Semestrial

Anual

18 luni

Lunar

Produse expuse Trimestria la vânzare l

c) PiaĠă angro II. Săptămânal

Categ. III 6

212

O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse.

9 1. ** Recoltarea de probe se efectuează de către DSVSA în scop bine determinat în cadrul controlului oficial, în vederea verificării siguranĠei produsului úi a conformităĠii alimentului cu criteriile de siguranĠă úi de

Carne de ungulate domestice

I. Lunar

Trimestrial

a) Abator II. Permanent Permanent

Semestrial

Probe de pe suprafaĠa carcaselor de bovine, ovine, caprine, cabaline, porcine pentru testarea Salmonella spp., conform prevederilor SecĠiunii 1 pct. Permanent 5 úi SecĠiunii 4 lit. B din prezentul capitol.

213

O dată pe igienă a semestru procesului pentru fiecare tehnologic de categorie de fabricaĠie, organe prevăzute în comestibile Regulamentul destinată (CE) nr. comercializării 2073/2005, cu O dată pe către amendamentele trimestru consumatorul ulterioare, după O dată pe lună conform final, pe cum urmează: conform reglementărilo specii. a) verificarea reglementărilor r Uniunii siguranĠei UE în vigoare sau Europene în produsului úi, programelor vigoare sau O dată pe respectiv, a specifice aplicate programelor semestru conformităĠii suplimentar în specifice conform alimentului din cazul unităĠilor aplicate reglementărilo punct de autorizate pentru suplimentar în r Uniunii vedere export in Ġări terĠe cazul Europene în microbiologic unităĠilor vigoare sau cu criteriile de autorizate programelor siguranĠă pentru export specifice prevăzute în în Ġări terĠe aplicate Regulamentul suplimentar în (CE) nr. cazul unităĠilor 2073/2005, cu autorizate amendamentele pentru export ulterioare; în Ġări terĠe b) verificarea siguranĠei O dată pe lună produsului úi, respectiv, a , conform reglementărilo conformităĠii alimentului din r Uniunii punct de Europene în vedere vigoare, în microbiologic baza cu criteriile de programului siguranĠă care specific nu sunt elaborat de prevăzute de ANSVSA****

I. Lunar

b) Unitate de tranúare

II. Permanent

Trimestrial

Permanent

Semestrial

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de carne tranúată destinată comercializării către consumatorul final, pe specii.

Permanent Carne tranúată

214

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de carne tranúată destinată comercializări i către consumatorul final, pe specii.

legislaĠia O dată pe lună comunitară, dar care sunt conform cuprinse în programelor legislaĠia specifice naĠională; aplicate suplimentar în c) obĠinerea de cazul unităĠilor informaĠii privind statusul autorizate microbiologic a pentru export unor alimente în Statele comercializate Unite ale pe piaĠă; Americii d) verificarea criteriilor de igienă a procesului prevăzute în Regulamentul (CE) nr. O dată pe an 2073/2005, cu pentru fiecare amendamentele categorie de ulterioare úi a carne tranúată sistemului de destinată proceduri úi comercializării programe către implementate consumatorul de către final, pe operatorii cu specii. activitate în domeniul alimentar în vederea asigurării siguranĠei alimentelor (proceduri de bune practici de igienă úi producĠie, program

Carne de pasăre úi de lagomorfe

Semestrial

I. Lunar

Trimestrial

a) Abator II. Permanent Permanent

I. Lunar

b) Unitate de tranúare

Trimestrial

II. Permanent Permanent

Probe de piele recoltate din zona gâtului de la carcase de pasăre (broileri úi curcani) pentru testarea Salmonella spp., conform Permanent prevederilor SecĠiunii 1 pct. 5 úi SecĠiunii 4 lit. B din prezentul capitol.

O dată pe trimestru, conform reglementărilor Uniunii Europene în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA****

Semestrial

Permanent

Carne tranúată

215

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de carne tranúată destinată comercializării către consumatorul final, pe specii.

HACCP, sistem de trasabilitate, proceduri de retragere/ rechemare, evitarea contaminării încruciúate úi/sau a contaminăriii post - tratament termic); e) verificarea conformităĠii O dată pe alimentului/ trimestru, lotului/loturilor conform O dată pe suspicionate; reglementărilo trimestru, f) dezvoltarea r Uniunii conform Europene în reglementărilo investigaĠiilor în cursul vigoare, în r UE în anchetelor de baza vigoare, în toxiinfecĠii programului baza alimentare, specific programului reclamaĠiilor, elaborat de specific sesizărilor; ANSVSA**** elaborat de g) obĠinerea de ANSVSA**** informaĠii cu privire la noi hazarde, O dată pe rezultate în O dată pe an semestru urma evaluării pentru fiecare pentru fiecare riscului. categorie de categorie de carne tranúată carne tranúată 2. În cazul în care în urma destinată destinată comercializări comercializării controlului se suspicionează către i către sau se constată consumatorul consumatorul o final, pe final, pe neconformitate specii. specii. care necesită

Carne de vânat de crescătorie

Carne de vânat salbatic

Carne tocată, carne preparată úi carne separată mecanic

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial Carne de vânat de crescătorie

a) Abator II. Permanent Permanent

Permanent

b) Unitate de tranúare a cărnii de vânat de crescătorie

I. Lunar

Semestrial Carne tranúată

II. Permanent Permanent

Permanent

a) Unitate care manipulează carnea de vânat salbatic b) Unitate de tranúare a cărnii de vânat salbatic a) Unitate de carne tocată

I. Lunar

Semestrial Produse finite

Trimestrial

II. Permanent Permanent

Permanent

I. Lunar Trimestrial II. Permanent Permanent

Semestrial Carne tranúată Permanent

I. Lunar

Semestrial Produse finite

Trimestrial

II. Permanent Săptămânal Lunar

216

O dată pe semestru pentru fiecare specie

O dată pe lună pentru fiecare specie

O dată pe trimestru pentru fiecare specie

O dată pe trimestru pentru fiecare specie intrată la tranúare úi o dată pe trimestru din carnea tranúată

O dată pe an O dată pe pentru fiecare semestru pentru fiecare specie intrată la tranúare úi o specie intrată la tranúare úi o dată pe an din carnea tranúată dată pe semestru din carnea tranúată O dată pe O dată pe trimestru trimestru pentru fiecare pentru fiecare categorie de categorie de produse. produse.

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse.

O dată la 18 O dată pe an O dată pe pentru fiecare luni pentru semestru pentru fiecare specie specie úi fiecare specie úi úi categorie de categorie de carne categorie de carne tranúată carne tranúată tranúată O dată pe an O dată pe O dată pe conform trimestru conform semestru prevederilor conform prevederilor Regulamentul prevederilor Regulamentului Regulamentul ui (CE) nr. (CE) nr. 2073/2005, cu ui (CE) nr. 2073/2005, cu 2073/2005, cu amendamentel amendamentele amendamentel e ulterioare ulterioare e ulterioare

investigaĠii de laborator recoltarea de probe va fi însoĠită întotdeauna úi de o notă de control, în care autoritatea sanitară veterinară locală va înscrie rezultatul controlului oficial úi va argumenta scopul recoltării. 3. Recoltarea de probe de către autoritatea sanitară veterinară locală se realizează planificat în baza unei strategii stabilite de către DSVSA, care trebuie să urmărească obĠinerea de informaĠii – date comparabile, necesare autorităĠii sanitare

veterinare locale. În stabilirea strategiei de recoltare DSVSA trebuie să Ġină cont de următoarele principii de: a) recoltare randomizată úi reprezentativă pentru lot; b) recoltare selectivă – când se adresează unor categorii de alimente cu risc înalt (în baza informaĠiilor, investigaĠiilor úi a experienĠei anterioare); c) recoltare în caz de suspiciune – care se bazează pe o analiză úi o experienĠă privind lotul úi circumstanĠele recoltării (de exemplu, recoltarea efectuată ca parte a investigaĠiei în focarele de TIA, sau în

217

timpul unei evaluări a programului HACCP în urma cărora se constată deficienĠe care afectează siguranĠa produsului). În scopul obĠinerii de date relevante, al monitorizării úi al supravegherii corespunzătoar e a riscului microbiologic pe întreg lanĠul alimentar, DSVSA trebuie să Ġină cont în elaborarea strategiei de recoltare ca frecvenĠa úi procedura de recoltare să se aleagă în funcĠie de tipul de microorganism sau toxină úi tipul de aliment implicat (perisabil, stabil). b) Unitate de carne

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial Produse finite

218

O dată pe O dată pe trimestru conform semestru

O dată pe an conform

preparată

II. Permanent Săptămânal Lunar

prevederilor SecĠiunii 4 din prezentul capitol úi ale Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

c) Unitate de carne separată mecanic

I. Lunar

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de carne separată mecanic

Produse din carne

Unitate de procesare

I. Lunar

Moluúte bivalve vii

a) Centru de colectare

I. Lunar II. Săptămânal

Trimestrial Lunar

I. Lunar II. Saptămânal a) Vas fabrică Semestrial

Trimestrial Lunar

b) Centru de purificare 9.

Peúte úi produse

Trimestrial

Semestrial Produse finite

II. Permanent Săptămânal Lunar

Trimestrial

II. Permanent Permanent

Anual

Semestrial Produse finite

O dată pe trimestru Permanent comform prevederilor SecĠiunii 4 din prezentul capitol úi ale Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Semestrial Moluúte bivalve O dată pe trimestru, Trimestria vii Apă de contact conform l prevederilor SecĠiunii 4 din prezentul capitol Semestrial Moluúte bivalve O dată pe trimestru Trimestria vii Apa de contact l La 18 luni Peúte si produse O dată pe din pescuit semestru pe

219

prevederilor conform SecĠiunii 4 din prevederilor SecĠiunii 4 din prezentul capitol úi ale prezentul Regulamentul capitol úi ale Regulamentul ui (CE) nr. 2073/2005, cu ui (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentel amendamentel e ulterioare e ulterioare O dată pe an O dată la 18 pentru fiecare luni pentru categorie de fiecare carne separată categorie de mecanic carne separată mecanic O dată pe an O dată pe comform semestru prevederilor comform SecĠiunii 4 din prevederilor SecĠiunii 4 din prezentul capitol úi ale prezentul Regulamentul capitol úi ale Regulamentul ui (CE) nr. 2073/2005, cu ui (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentel amendamentel e ulterioare e ulterioare O dată pe an, O dată pe conform semestru, prevederilor conform SecĠiunii 4 din prevederilor SecĠiunii 4 din prezentul capitol prezentul capitol O dată pe O dată pe an semestru O dată pe an pe fiecare

O dată la 18 luni pe fiecare

din pescuit

fiecare specie, conform prevederilor SecĠiunii 4 din prezentul capitol

b) Vas congelator

Semestrial

c) Unitate de I. produse Trimestrial proaspete din pescuit II. cherhana Săptămânal

d) Unitate de procesare a produselor din pescuit

e) Centru de

Anual

Semestrial

Lunar

I. Lunar

Trimestrial

II. Săptămânal

Lunar

Semestrial

specie, conform prevederilor SecĠiunii 4 din prezentul capitol La 18 luni Peúte si produse O dată pe O dată pe an din pescuit semestru pe pe fiecare congelate fiecare specie specie Anual Peúte si produse O dată pe O dată pe an din pescuit semestru pentru pe fiecare fiecrare specie specie O dată pe Trimestria Produse O dată pe semestru l proaspete din trimestru pentru pentru fiecare pescuit fiecare categorie categorie de de produse din produse din pescuit obĠinute, pescuit conform obĠinute, prevederilor conform SecĠiunii 4 din prevederilor prezentul capitol SecĠiunii 4 din prezentul capitol Semestrial Materii prime O dată pe O dată pe trimestru pentru semestru fiecare categorie pentru fiecare categorie O dată pe Trimestria Produse finite O dată pe semestru l trimestru pentru pentru fiecare fiecare categorie categorie de de produse obĠinute, conform produse obĠinute, prevederilor conform SecĠiunii 4 din prevederilor prezentul capitol SecĠiunii 4 din prezentul capitol Anual Peúte si produse O dată pe O dată pe

220

specie, conform prevederilor SecĠiunii 4 din prezentul capitol O dată la 18 luni pe fiecare specie O dată la 18 luni pe fiecare specie O dată pe an pentru fiecare categorie de produse din pescuit obĠinute, conform prevederilor SecĠiunii 4 din prezentul capitol O dată pe an pentru fiecare categorie O dată pe an pentru fiecare categorie de produse obĠinute, conform prevederilor SecĠiunii 4 din prezentul capitol O dată pe an

10.

Lapte crud úi produse din lapte

colectare a peútelui

Trimestrial

f) Fermă de acvacultură cu centru de colectare a peútelui integrat

I. Trimestrial

Semestrial

g) PiaĠă de licitaĠie

I. Trimestrial

Semestrial

II. Lunar

Trimestrial

a) Centru de colectare a laptelui materie primă

pentru fiecare semestru pentru fiecare categorie de produse categorie de obĠinute, produse conform obĠinute, prevederilor conform SecĠiunii 4 din prevederilor SecĠiunii 4 din prezentul capitol prezentul capitol O dată pe an O dată pe Anual Peúte si produse O dată pe pentru fiecare semestru din pescuit trimestru pentru pentru fiecare categorie de fiecare categorie produse categorie de de produse obĠinute, obĠinute, conform produse conform obĠinute, prevederilor prevederilor conform SecĠiunii 4 din SecĠiunii 4 din prevederilor prezentul capitol SecĠiunii 4 din prezentul capitol prezentul capitol Anual Produse O dată semestru O dată an de la O dată la 18 valorificate de la 1% dintre 1% dintre luni de la 1% comercianĠi comercianĠi dintre comercianĠi Semestrial din pescuit

I. Trimestrial Semestrial II. Lunar Trimestrial

Lapte crud Anual Semestrial materie primă

221

trimestru pentru fiecare categorie de produse obĠinute, conform prevederilor SecĠiunii 4 din prezentul capitol

Doua prelevari pe luna pentru calcul mediei geometrice in perioada martie aprilie, august septembrie, octombrie noiembrie

Doua prelevari Doua prelevari pe luna pentru pe luna pentru calcul mediei calcul mediei geometrice in geometrice in perioada perioada august august septembrie septembrie, octombrie noiembrie

b) Unitate de procesare a laptelui materie primă

11.

12.

Ouă úi produse din ouă

Pulpe de broască úi melci

I. Trimestrial

Semestrial

Lapte crud de vaca

O dată pe lună înainte de procesare

O dată pe trimestru inainte de procesare O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse finite obĠinute

O dată pe trimestru inainte de procesare O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse finite obĠinute

II. Permanent Săptămânal Lunar

O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse finite obĠinute

c) Unitate de procesare a produselor lactate

I. Semestrial Trimestrial II. Săptămânal Lunar

a) Centru de ambalare a ouălor b) Unitate pentru producerea ouălor lichide

I. Trimestrial Semestrial II. Săptămânal Lunar

Produse finite Lapte pasteurizat pentru determinarea fosfatazei alcaline Anual Materie primă intrată la Semestrial procesare, inclusiv lapte pasteurizat, produse finite Ouă Anual Semestrial

O dată pe lună pentru fiecare categorie in parte

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie în parte

O dată pe semestru pentru fiecare categorie în parte

O dată pe trimestru

O dată pe semestru

O dată pe an

I. Trimestrial Semestrial II. Săptămânal Lunar

Ouă úi/sau Anual Semestrial produse finite

O dată pe trimestru pentru ouă úi/sau pentru fiecare categorie de produse obĠinute

O dată pe an pentru ouă úi/sau pentru fiecare categorie de produse obĠinute

I. Trimestrial Semestrial II. Săptămânal Lunar

Ouă si/sau Anual Semestrial produse finite

O dată pe trimestru pentru ouă úi/sau pentru fiecare categorie de produse obĠinute

I. Trimestrial Semestrial

Materii prime úi O dată pe trimestru pentru Semestrial produse finite materii prime úi produsele finite

O dată pe semestru pentru ouă úi/sau pentru fiecare categorie de produse obĠinute O dată pe semestru pentru ouă úi/sau pentru fiecare categorie de produse obĠinute O dată pe semestru pentru materii prime úi

c) Unitate de procesare a ouălor

Unitate de procesare

II. Săptămânal Lunar

Anual

222

O dată pe an pentru ouă úi/sau pentru fiecare categorie de produse obĠinute O dată pe an pentru materii prime úi produsele

produsele finite 13.

Grăsimi animale, untură, jumări

a) Centru de colectare a grăsimilor animale

I. Trimestrial Semestrial II. Săptămânal Lunar

Materii prime Anual Semestrial

O dată pe semestru pentru fiecare categorie în parte

b) Unitate de procesare a grăsimilor animale

I. Trimestrial Semestrial II. Săptămânal Lunar

Anual Produse finite Semestrial

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie în parte

14.

Stomacuri prelucrate, vezici úi intestine, cheag

Unitate de procesare

I. Trimestrial Semestrial II. Săptămânal Lunar

Anual Produse finite Semestrial

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse obĠinute

15.

Gelatină

a) Centru de colectare a materiilor prime pentru gelatină b) Unitate de procesare a gelatinei

I. Trimestrial Semestrial

Anual

Materii prime

II. Săptămânal Lunar

Semestrial

O dată pe semestru pentru fiecare categorie in parte

I. Trimestrial Semestrial II. Săptămânal Lunar

Produse finite Anual Semestrial

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse obĠinute

I. Trimestrial Semestrial

Anual

Materii prime

II. Săptămânal Lunar

Semestrial

O dată pe semestru pentru fiecare categorie în parte

I. Trimestrial Semestrial II. Săptămânal Lunar

Produse finite Anual Semestrial

O dată pe trimestru pe fiecare categorie în parte

16.

Colagen

a) Centru de colectare a materiilor prime pentru colagen b) Unitate de procesare a colagenului

223

finite

O dată pe an O dată la 18 pentru fiecare luni pentru categorie în fiecare parte categorie în parte O dată pe O dată pe an semestru pentru fiecare pentru fiecare categorie în categorie în parte parte O dată pe an O dată pe pentru fiecare semestru pentru fiecare categorie de produse categorie de obĠinute produse obĠinute O dată pe an pentru fiecare categorie în parte

O dată la 18 luni pentru fiecare categorie în parte O dată la 18 O dată pe luni pentru semestru pentru fiecare fiecare categorie de categorie de produse produse obĠinute obĠinute O dată pe an O dată la 18 pentru fiecare luni pentru categorie în fiecare parte categorie în parte O dată pe an pe O dată pe fiecare semestru pe categorie în fiecare parte categorie în

parte 17.

Alte activităĠi

a) Unitate de procesare a mierii de albine úi/sau a altor produse apicole

b) Mijloc de transport al alimentelor de origine animală

I. Trimestrial Semestrial II. Lunar

Anual

Trimestrial

Materii prime úi O dată pe produse finite trimestru pentru mierea intrată la Semestrial procesare úi/sau fiecare categorie de produse in parte obĠinute Anual

De pe suprafaĠa interioară úi echipamentele din interior

O dată pe an O dată pe pentru mierea semestru pentru mierea intrată la procesare intrată la úi/sau fiecare procesare categorie de úi/sau fiecare produse in categorie de parte obĠinute produse in parte obĠinute Probe de sanitaĠie în caz de suspiciune

* În cazul obĠinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA, respectiv posturile de inspecĠie la frontieră au următoarele obligaĠii úi dispun următoarele măsuri: A. DSVSA notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă. 1. DSVSA declanúează ancheta în scopul: a) identificării lotului/loturilor suspecte; b) identificării unităĠii/unităĠilor în care a fost produs/produse; c) identificării reĠelei de distribuĠie prin stabilirea trasabilităĠii produsului/produselor; d) identificării cauzei/pericolului; e) evaluării pericolelor/riscului; f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului. 2. DSVSA realizează controlul úi verificarea procedurilor úi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 3. DSVSA realizează verificarea corectitudinii acĠiunilor corective úi măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 4. DSVSA realizează supravegherea úi monitorizarea acĠiunilor corective úi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat; 5. DSVSA dispune reĠinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei úi sosirea buletinelor de analiză; 6. DSVSA realizează verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcĠie de tipul de hazard úi particularităĠile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.), precum úi de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităĠi înregistrate în timp în registrele unităĠii privind produsul suspicionat/incriminat); 7. DSVSA realizează includerea în planul de recoltare de probe de sanitaĠie, mediu, materii prime, produse úi loturi, relevante în funcĠie de tipul de risc úi particularităĠile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.); 8. până la depistarea cauzei úi eliminarea pericolelor/riscului, în funcĠie de analiza de risc, DSVSA poate dispune, după caz, măsura de reducere sau de oprire a producerii alimentului incriminat;

224

9. DSVSA realizează centralizarea rezultatelor anchetei úi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA. B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din Ġări terĠe, DSVSA, respectiv posturile de inspecĠie la frontieră dispun măsuri în baza prevederilor Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 206/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileúte principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din Ġări terĠe, cu modificările úi completările ulterioare. 1. În situaĠia în care, urmare a controalelor prevăzute în Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările úi completările ulterioare, se constată că legislaĠia comunitară a fost încălcată, DSVSA, respectiv posturile de inspecĠie la frontieră iau următoarele măsuri: a) notificarea ANSVSA despre natura produselor utilizate úi transportul în cauză; b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaúi origine - următoarele 10 transporturi care au aceeaúi origine trebuie să fie reĠinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe úi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările úi completările ulterioare; 2. În situaĠia în care controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaĠiei comunitare, lotul sau părĠile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările úi completările ulterioare; În cazul în care, controalele evidenĠiază o depăúire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările úi completările ulterioare. C. DSVSA se asigură că, în caz de obĠinere de rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii economici cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri: 1. notifică în regim de urgenĠă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcĠie de caz; 2. notifică în regim de urgentă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obĠinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării úi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecĠiei în ferme; 3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat úi motivul retragerii alimentului de pe piaĠă; 4. iniĠiază în regim de urgenĠă, procedura de retragere/rechemare a produsului din reĠeaua de distribuĠie úi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final úi vor furniza în timp util DSVSA documentaĠia centralizată privind retragerea/rechemarea; 5. colaborează cu autorităĠile sanitar- veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat úi furnizează în timp util documentaĠia solicitată de către ANSVSA; 6. reevaluează procedurile úi programele de bune practici de igienă úi producĠie, HACCP, precum úi mărirea frecvenĠei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea úi eliminarea cauzei, úi iniĠiază acĠiuni úi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariĠiei riscului/pericolului pentru alimentul implicat. ** Probele recoltate în condiĠiile precizărilor tehnice (prevăzute la coloana 9) vor fi însoĠite de o notă justificativă cu precizarea motivaĠiei recoltării acestora în afara frecvenĠei stabilite prin prezentele Norme metodologice, după cum urmează: 1. în cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaĠii de laborator, autoritatea sanitarveterinară locală prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator; 2. ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA poate dispune creúterea frecvenĠei controalelor úi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu. *** Rezultatele auditurilor se vor finaliza cu întocmirea unui document (raport de audit, notă de constatare, proces - verbal etc.), care va fi adus la cunoútinĠa operatorului, în care vor înscrise aspectele constatate si dupa caz, masuri, remedieri de deficinte ca urmare a recontrolului etc. Medicii veterinari din cadrul Serviciului Catagrafie, Inregistrare, Evaluare, TRACES, in baza catagrafie unitatilor autorizate/inregistrate si in baza incadrarii pe risc a unitatiilor, vor elabora planul cifric pe care îl vor înainta Biroului Control Oficial SiguranĠa Alimentelor pentru ducere la îndeplinire.

225

****

Se vor recolta probe de piele din zona gâtului de la carcasele de păsări (broileri úi curcani), din abatoarele cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenĠei Salmonella spp., elaborat de ANSVSA.

Fiúa de evaluare care cuprinde criteriile în baza cărora se realizează încadrarea pe grupe de risc a unităĠilor care produc, prelucrează úi depozitează produse de origine animală autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare, întocmită o dată la 6 luni de către medicii veterinari oficiali din cadrul Serviciului Catagrafie, Inregistrare, Evaluare, TRACES

Data auditului: Medic veterinar oficial:

Denumirea societăĠii comerciale Sediul societăĠii comerciale Adresa unităĠii de producĠie Activitatea pentru care a fost emisă autorizaĠia Număr de autorizare Categoria 1. Caracteristicile unităĠii

Criteriile de evaluare

1b 2. Capacitate de producĠie

2b 3. Caracteristicile produsului

Dată construcĠiei sau a renovării semnificative CondiĠii generale de întreĠinere a unităĠii úi echipamentelor Dimensiunile unităĠii úi capacitatea de producĠie Aria de distribuĠie a produselor Categoria de alimente DestinaĠia utilizării

Punctaj

Evaluare ConstrucĠie nouă (0)

Renovare recentă (10)

Relativ recenta (20)

Veche (30)

Foarte bune (0)

Bune (20)

Acceptabile (40)

Insuficiente (70)

Foarte mici (0)

Mici (15)

Medii (30)

Mari (50)

Factor de corecĠie

0.12

0.1 Locală (0)

NaĠională (15)

Comunitară (30)

ğări terĠe (50)

A (0)

B (15)

C (30)

D (50)

Aliment care nu poate fi consumat decât după un tratament termic (0)

Aliment care poate fi consumat înaintea gatirii sau transformării (15)

Aliment din categoria B, C úi D gata pentru consum (30)

Alimente pentru categorii speciale (copii, bolnavi etc.) (50)

226

0.18

Total

Nota

4. Sistemul de autocontrol

4b 5. Criterii specifice

Proceduri preoperaĠionale

Complete úi implementate (0)

Program HACCP

Aplicat úi adecvat (0) Sistem elaborat úi implementat (0) Plan de control elaborat úi respectat (0)

Trasabilitatea 5a Criterii microbiologice 5b

6. Antecedente 6a

Istoric - nereguli sau neconformităĠi constatate în verificările anterioare

Nesemnficati ve sau formale (0)

Necesită completări úi sunt implementate (15)

Necesită completări úi sunt implementate parĠial (20)

Nu sunt elaborate úi nu sunt implementate (40)

CarenĠe minore (15)

CarenĠe majore (40)

Inadecvat, neaplicat (60)

Sistem elaborat, parĠial implementat (15)

Sistem în curs de elaborare úi implementare (30)

Sistem neelaborat úi neimplementat (50)

Plan de control elaborat úi parĠial respectat (15)

Plan de control în curs de elaborare úi implementare (30)

Plan de control neelaborat úi neimplementat (50)

Nesemnficative sau formale repetate (30)

SubstanĠiale sau grave, izolate úi rezolvate (60)

SubstanĠiale sau grave, izolate úi rezolvate (100)

0.2

Categoriile de risc, criterii úi punctaje pentru încadrarea unităĠilor de industrie alimentară în baza analizei riscului: 1. CATEGORIA III– UnităĠi cu risc înalt – peste 50 de puncte, inclusiv 50; 2. CATEGORIA II – UnităĠi cu risc mediu – de la 30 pana la 50 de puncte; 3. CATEGORIA I – UnităĠi cu risc scazut – mai puĠin de 30 de puncte inclusiv 30.

Clasificarea alimentelor in funcĠie de risc: 1. Grupa A – lapte praf, lapte UHT sau altfel sterilizat, brânzeturi opărite sau maturate mai mult de 6 luni, conservele, mierea, peúte uscat; 2. Grupa B – Produse din carne crud uscate sau/úi maturate, produse din carne semiuscate, produse din carne tratate termic, smântană,lapte pasteurizat, unt, branzeturi maturate mai mult de 60 de zile, lapte bătut, iaurt, produse din lapte fermentate, produse din ouă pasteurizate sau sterilizate, paste cu carne; 3. Grupa C – Carne proaspată de la bovine, cabaline, porcine, caprine, ovine, păsări úi lagomorfe, carne tocată úi carne preparată, branza proaspată sau maturată mai puĠin de 60 zile, peúte proaspat, fileuri de peúte, ouă; 4. Grupa D – Lapte crud, produse din lapte nepasteurizate, produse din peúte preparate, icre, produse din peúte afumate, marinate, moluúte, produse din carne tăiate, sosuri proaspete.

227

SECğIUNEA a 3 - a CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂğILE ÎNREGISTRATE SANITAR –VETERINAR**

CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN VERIFICARE/TESTARE/RECOLTARE DE PROBE Nr. crt.

Categoria de produs/ activitate

Unitatea

FrecvenĠa verificărilor/ supravegherii/ monitorizării Cat. I

Cat. II

Natura probei 6

228

Recoltare de probe pentru examene de laborator FrecvenĠa recoltării probelor pentru examenele prevăzute la SecĠiunea 4 din Precizări tehnice* prezentul capitol Cat. I Cat. II 7

Anual pentru fiecare specie

Semestrial pentru fiecare specie

Anual, pentru fiecare categorie de produse, conform prevederilor

Semestrial, pentru fiecare categorie de produse, conform prevederilor Regulamentului

Carne

Materii prime a) Carmangerie

Semestrial

Lunar

Produse finite

229

1. Recoltarea de probe se efectuează de către DSVSA în scop bine determinat în cadrul controlului oficial, în vederea verificării siguranĠei produsului úi respectiv a conformităĠii alimentului cu criteriile de siguranĠă prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, după cum urmează: a) verificarea siguranĠei produsului úi, respectiv, a conformităĠii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranĠă prevăzute în Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare; b) verificarea siguranĠei produsului úi

Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Anual pentru fiecare specie

b) Măcelărie

Semestrial

Lunar

Carne proaspătă

230

(CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Semestrial pentru fiecare specie

respectiv a conformităĠii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranĠă care nu sunt prevăzute de legislaĠia comunitară, dar care sunt cuprinse în legislaĠia naĠională; c) obĠinerea de informaĠii privind statusul microbiologic a unor alimente comercializate pe piaĠă; d) verificarea sistemului de proceduri úi programe implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea asigurării siguranĠei alimentelor (proceduri de bune practici de igienă úi producĠie, program HACCP, sistem de trasabilitate, proceduri de retragere/rechemar e, evitarea

contaminării încruciúate úi/sau a contaminăriii post tratament termic); e) verificarea conformităĠii alimentului/ lotului/ loturilor suspicionate; f) dezvoltarea investigaĠiilor în cursul anchetelor de toxiinfecĠii alimentare, reclamaĠiilor, sesizărilor; g) obĠinerea de informaĠii cu privire la noi hazarde, rezultate în urma evaluării riscului. 2. În cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neconformitate care necesită investigaĠii de laborator recoltarea de probe va fi însoĠită întotdeauna úi de o notă de control, în care autoritatea sanitară veterinară locală va înscrie rezultatul controlului oficial úi va argumenta scopul recoltării.

231

3. Recoltarea de probe de către autoritatea sanitară veterinară locală se realizează planificat în baza unei strategii stabilite de către DSVSA, care trebuie să urmărească obĠinerea de informaĠii – date comparabile, necesare autorităĠii sanitare veterinare locale. În stabilirea strategiei de recoltare DSVSA trebuie să Ġină cont de următoarele principii de: a) recoltare randomizată úi reprezentativă pentru lot; b) recoltare selectivă – când se adresează unor categorii de alimente cu risc înalt (în baza informaĠiilor, investigaĠiilor úi a experienĠei anterioare); c) recoltare în caz de suspiciune – care se bazează pe o analiză úi o

232

experienĠă privind lotul úi circumstanĠele recoltării (de exemplu, recoltarea efectuată ca parte a investigaĠiei în focarele de TIA, sau în timpul unei evaluări a programului HACCP în urma cărora se constată deficienĠe care afectează siguranĠa produsului). În scopul obĠinerii de date relevante, al monitorizării úi al supravegherii corespunzătoare a riscului microbiologic pe întreg lanĠul alimentar, DSVSA trebuie să Ġină cont în elaborarea strategiei de recoltare ca frecvenĠa úi procedura de recoltare să se aleagă în funcĠie de tipul de microorganism sau toxină úi tipul de aliment implicat (perisabil, stabil).

233

Semestrial in c) Centru colectare Anual a vânatului sălbatic in sezoanele sezoanele de vânătoare de vânătoare

234

d) Centru pentru sacrificarea păsărilor úi/sau lagomorfelor la nivelul fermei

Anual

Semestrial

Carcase păsări/lagomorfe

235

Anual, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Semestrial, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Lapte

a) Centru de prelucrare a laptelui integrat în cadrul exploataĠiei

Anual

Semestrial

Lapte crud Produse finite

236

Anual pentru fiecare categorie de produse obĠinute, conform prevederilor

Semestrial pentru fiecare categorie de produse obĠinute,

Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

b) Centru de prelucrare a laptelui independent

c) Ferme/ ExploataĠii de animale producătoare de lapte, care livrează lapte la unităĠile de procesare, sau care vand prin intermediul automatelor d) Automate de vânzare directă a laptelui crud Peúte úi produse din pescuit

a) AmbarcaĠiune comercială de pescuit b) Punct de debarcare

Anual

Semestrial

Lapte crud Produse finite

conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Anual pentru fiecare Semestrial pentru categorie de produse fiecare categorie de produse obĠinute, conform obĠinute, prevederilor conform Regulamentului prevederilor (CE) nr. 2073/2005, Regulamentului cu amendamentele (CE) nr. ulterioare 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Doua prelevari pe luna pentru calcul mediei geometrice in perioada iulie august

Semestrial

Lapte crud destinat procesării

Semestrial

Lapte crud destinat vânzării directe către consumatorul final

Doua prelevari pe luna in perioada iulie august, pentru determinarea criteriilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 853/2004

Igiena suprafetelor ce intră în contact cu peútele

Anual - teste de sanitatie

Anual

Semestrial

Peúte

237

Anual - pentru fiecare specie

Semestrial pentru fiecare specie

Miere

c) Magazin de desfacere a peútelui - pescărie d) Centru de colectare a batracienilor, gasteropodelor, crustaceelor e) Ferma piscicolă - bazin piscicol, păstrăvărie - care livrează peúte pentru consum uman a) Centru de extracĠie úi/sau colectare a mierii úi a altor produse apicole b) Stupină c) Magazin de desfacere a mierii

Ouă pentru consum

AlimentaĠie publică úi alte activităĠi

Centru de colectare a ouălor a) Restaurant úi alte unităĠi în care se prepară úi se servesc mâncăruri gătite b) Pizzerie c) Laborator de cofetărie úi/sau patiserie d) Cofetărie/patiserie e) Pensiune turistică f) UnităĠi de vânzare prin internet

Peúte úi produse din peúte

Anual pentru fiecare categorie de produse

Batracieni, gasteropode, crustacee

Anual - pentru fiecare specie

Peúte

Anual - pentru fiecare specie

Miere úi produse apicole

Anual - pentru fiecare categorie de produse

Anual

Miere

Anual - în perioada iulie-septembrie

Anual

Miere

Anual - pentru fiecare categorie de miere

Anual

Semestrial

Anual

Ouă

Materii prime úi produse finite

238

Semestrial pentru fiecare categorie de produse

Semestrial Anual

În caz de reclamaĠii, sesizări, suspiciuni sau toxiinfecĠii alimentare

g) Depozit alimentar h) Hipermarket i) Supermarket j) Cantină

Prepararea mâncărurilor la comandă

8. Produse primare destinate vânzării directe

k) Magazin alimentar

Anual

l) punct de vânzare mobil, inclusiv automatele de distribuĠie a alimentelor

Anual

Catering a) vânat sălbatic; b) carne pasăre úi lagomorfe; c) peúte proaspăt; d) melci úi moluúte bivalve; e) ouă; f) miere de albine; g) lapte crud, inclusiv laptele crud vândut direct către consumatorul final prin intermediul automatelor

Semestrial

Anual

Semestrial în cazul automatelor pentru vânzarea directă a laptelui crud către consumatorul final

9. StaĠie spălare úi dezinfecĠie mijloace transport al alimentelor de origine animală

Anual

Materii prime, semipreparate úi produse finite

Alimente destinate vânzării către consumatorul final Produse finite a) vânat sălbatic; b) carne pasăre úi lagomorfe; c) peúte proaspăt; d) melci úi moluúte bivalve; e) ouă; f) miere de albine; g) lapte crud.

Teste de sanitaĠie de pe suprafeĠele care intră în contact cu alimente de origine animală, pentru verificarea eficienĠei

239

În caz de reclamaĠii, sesizări, suspiciuni sau toxiinfecĠii alimentare

Trimestrial - pentru fiecare categorie în parte

În caz de reclamaĠii, suspiciuni sau toxiinfecĠii alimentare Semestrial în cazul automatelor pentru vânzarea directă a laptelui crud către consumatorul final

În cazul în care în urma verificării/ supravegherii/ monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitaate.

operaĠiunilor de igienizare a mijloacelor de transport *I. În cazul obĠinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA, respectiv posturile de inspecĠie la frontieră au următoarele obligaĠii úi vor dispune următoarele măsuri: A. 1. DSVSA notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă; 2. DSVSA declanúează ancheta în scopul: a) identificării lotului/loturilor suspecte; b) identificării unităĠii/unităĠilor în care a fost produs/au fost produse; c) identificării reĠelei de distribuĠie prin stabilirea trasabilităĠii produsului/produselor; d) identificării cauzei/pericolului; e) evaluării pericolului/riscului; f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului. 3. DSVSA realizează controlul úi verificarea procedurilor úi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 4. DSVSA realizează verificarea corectitudinii acĠiunilor corective úi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 5. DSVSA realizează supravegherea úi monitorizarea acĠiunilor corective úi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat; 6. DSVSA realizează reĠinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei úi sosirea buletinului de analiză; 7. DSVSA realizează verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcĠie de tipul de pericol úi particularităĠile alimentului (aw, pH, temperatură etc.), precum úi de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităĠi înscrise în timp în registrele unităĠii privind produsul suspicionat/incriminat); 8. DSVSA realizează includerea în planul de recoltare de probe de sanitaĠie, mediu, materii prime, produse úi loturi, relevante în funcĠie de tipul de hazard úi particularităĠile alimentului (aw, pH, temperatură, etc.); 9. până la depistarea cauzei úi eliminarea pericolului/riscului, în funcĠie de analiza de risc, DSVSA poate dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat; 10. DSVSA realizează centralizarea rezultatelor anchetei úi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA; B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din Ġări terĠe, DSVSA, respectiv posturile de inspecĠie la frontieră dispun măsuri în baza prevederilor Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modifcările úi completările ulterioare. 1. În situaĠia în care, în urma controalelor prevăzute în Ordinul preúedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modifcările úi completările ulterioare, se constată că legislaĠia comunitară a fost încălcată, DSVSA, respectiv posturile de inspecĠie la frontieră iau următoarele măsuri: a) notificarea la ANSVSA despre natura produselor utilizate úi transportul în cauză; b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaúi origine (următoarele 10 transporturi din aceeaúi origine trebuie să fie reĠinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe úi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr.206/2006, cu modifcările úi completările ulterioare); 2. În situaĠia în care, controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaĠiei comunitare, lotul sau părĠile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr.206/2006, cu modifcările úi completările ulterioare. În cazul în care controalele evidenĠiază o depăúire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art.20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preúedintelui ANSVSA nr.206/2006, cu modificările úi completările ulterioare. II. DSVSA se asigură că, în caz de obĠinere a unor rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii economici cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri:

240

1. notifică în regim de urgenĠă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcĠie de caz; 2. notifică în regim de urgenĠă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obĠinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării úi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecĠiei în ferme; 3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat úi motivul retragerii alimentului de pe piaĠă; 4. iniĠiază în regim de urgenĠă procedura de retragere/rechemare a produsului din reĠeaua de distribuĠie úi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final úi vor furniza în timp util DSVSA documentaĠia centralizată privind retragerea/rechemarea produsului; 5. colaborează cu autorităĠile veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminat úi furnizează în timp util documentaĠia solicitată de către ANSVSA; 6. reevaluează procedurile úi programele de bune practici de igienă úi producĠie, HACCP, precum úi mărirea frecvenĠei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea úi eliminarea cauzei, úi iniĠiază acĠiuni úi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariĠiei riscului/hazardului pentru alimentul implicat. În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenĠa de prelevare a probelor poate fi mărită până la identificarea úi eliminarea cauzei. Probele recoltate în condiĠiile precizărilor tehnice, menĠionate la coloana 6, vor fi însoĠite de o notă justificativă cu precizarea motivaĠiei recoltării acestora în afara frecvenĠei stabilite prin prezentele norme metodologice, după cum urmează: a) în cazul în care în urma controalelor se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaĠii de laborator, autoritatea sanitarveterinară competentă prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator; b) ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA poate dispune creúterea frecvenĠei controalelor úi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu. ** Vor fi incluse în controlul oficial unităĠile înregistrate sanitar - veterinar în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară úi pentru siguranĠa alimentelor a activităĠilor de obĠinere úi de vânzare directă úi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum úi a activităĠilor de producĠie, procesare, depozitare, transport úi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, cu modificările úi completările ulterioare, precum úi unităĠile care deĠin atestate pentru fabricarea produselor alimentare de origine animală ce prezintă caracteristici tradiĠionale, înregistrate sanitar veterinar în conformitate cu prevederile Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 34/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare úi pentru siguranĠa alimentelor privind acordarea de derogări unităĠilor care realizează produse alimentare ce prezintă caracteristici tradiĠionale de la cerinĠele menĠionate în Regulamentul Parlamentului European úi al Consiliului nr. 852/2004/CE privind igiena produselor alimentare, precum úi de stabilire a procedurii de acordare a derogărilor úi de înregistrare sanitară veterinară úi pentru siguranĠa alimentelor a unităĠilor în care se realizează produse alimentare ce prezintă caracteristici tradiĠionale.

Fiúa de evaluare cuprinzand criteriile în baza cărora se realizează încadrarea pe grupe de risc a unităĠilor de procesare inregistrate sanitare veterinare de tipul: carmangerii, macelarii, centru prelucrare lapte (independent, integrat), punct de debarcare, centru colectare oua, centru colectare miere, centru sacrificare a pasarilor la ferma, întocmită o dată la 12 luni de către medicii veterinari oficiali din cadrul Serviciului Catagrafie, Inregistrare, Evaluare, TRACES

241

Denumirea societăĠii comerciale/Obiectiv Sediul societăĠii comerciale Adresa unităĠii de vânzare cu amănuntul înregistrată sanitar veterinar Număr de înregistrare sanitar veterinar Criteriile de evaluare

Punctaj

Evaluare

Conditii generale si de intretinere a unitatii,

Bune (40)

Destinatia utilizarii

Aliment destinate procesării/utilizat dupa gatire sau procesare (40)

Igiena productiei si instruirea igienico-sanitara si competenta a angajatilor

Igiena buna, complete úi implementate (40)

Criterii microbiologice

Plan de autocontrol elaborat úi respectat (40)

Facto r de corec tie

Acceptabile ( 70)

0,25

Gata pentru consum (70)

0,25

Igiena defectuoasa, neelaborate úi neimplementate (70)

0,25

Plan de autocontrol neelaborarat úi neimplementat (70)

Nereguli sau neconformitati Nesemnficative sau SubstanĠiale sau grave, izolate úi rezolvate constatate in verificarile formale (40) (70) anterioare Categoriile de risc, criterii úi punctaje pentru încadrarea unităĠilor de industrie alimentară în baza analizei riscului: 1. CATEGORIA II – UnităĠi cu risc înalt – peste 51 de puncte; 2. CATEGORIA I – UnităĠi cu risc scazut – mai puĠin de 50 de puncte. Clasificarea alimentelor in funcĠie de risc: 1. Grupa A – Carne proaspată de la bovine, cabaline, porcine, caprine, ovine, păsări úi lagomorfe, carne tocată úi carne preparată, peúte, ouă 2. Grupa B – Produse din carne, lapte pasterurizat, smântână, branză proaspătă sau maturată, lapte bătut, iaurt, produse din lapte fermentate

242

0,25

Dată auditului: Medic veterinar oficial: Total Not a

SECğIUNEA a 4-a EXPERTIZA SANITAR - VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII* EXPERTIZA SANITAR - VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ INTRODUSE PE PIAğĂ ùI AFLATE ÎN PERIOADA DE VALABILITATE** CRITERII MICROBIOLOGICE DE SIGURANğĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ (IN CAZ DE NECONFORMITATE, SE VOR APLICA MASURI DIRECTE ASUPRA PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA, CONFORM REG. COM 2073/2005)

Nr. crt.

Categoria de alimente (4)

Alimente gata pentru consum destinate sugarilor si produse alimentare gata pentru consum destinate unor scopuri medicale speciale (7)

Alimente gata pentru consum, care permit dezvoltarea L. monocytogenes, altele decât cele destinate sugarilor sau unor scopuri medicale speciale (numai categoriile de alimente care se comercializează ca produse finite, fără a mai fi supuse ulterior altor tratamente termice)

Alimente gata pentru consum care nu permit dezvoltarea L. monocytogenes, altele decat cele destinate sugarilor sau unor scopuri medicale speciale (7)

Nr. unităĠi (eúantioane)/ probă (3)

Criterii

Listeria monocytogenes

Metoda analitică de referinĠă (1)

EN ISO 11290-1

EN ISO 11290-2

Listeria monocytogenes

(8)

243

EN ISO 11290-2

ReferenĠial interpretare rezultate (2) Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Etapa căreia i se aplică criteriul de siguranĠă a alimentelor Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare

Carne tocată úi carne preparată destinate consumului în stare crudă

Carne tocată úi carne preparată de pasăre destinate să fie consumate gătite

Carne tocată úi carne preparată provenite de la alte specii decât păsări, destinate să fie consumate gătite

Salmonella

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Carne separată mecanic 7.

10.

Produse din carne destinate consumului în stare crudă, cu excepĠia produselor pentru care procesul de fabricaĠie sau compoziĠia elimină riscul de contaminare cu Salmonella

Produse din carne de pasăre destinate să fie consumate gătite

Gelatină úi colagen

Salmonella

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Salmonella

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu

244

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Alimente introduse pe piaĠă în timpul

amendamentele ulterioare

11.

12.

Unt úi smântână fabricate din lapte crud sau din lapte care a fost supus unui tratament termic inferior celui de pasteurizare

Lapte praf úi zer praf

13.

ÎngheĠată, cu excepĠia produselor pentru care procesul de fabricaĠie sau compoziĠia elimină riscul de contaminare cu Salmonella (16)

14.

Produse din ouă, cu excepĠia produselor pentru care procesul de fabricaĠie sau compoziĠia elimină riscul de contaminare cu Salmonella

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Salmonella

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a “EURL pentru stafilococ coagulaza pozitiv”(19)

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare

Salmonella

perioadei lor de conservare

Salmonella

245

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare

15.

16.

Produse alimentare gata pentru consum conĠinând ouă crude, cu excepĠia produselor pentru care procesul de fabricaĠie sau compoziĠia elimină riscul de contaminare cu Salmonella

Crustacee úi moluúte tratate termic

5 17.

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

ISO/TS 16649-3

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare

Salmonella

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a “EURL pentru stafilococ coagulaza pozitiv”(19)

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Salmonella

Moluúte bivalve vii úi echinoderme, tunicate úi gasteropode vii (18) E. coli (13)

18.

Brânzeturi din lapte crud úi din lapte care a fost supus unui tratament termic mai slab decât pasteurizarea (20)

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare

246

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare

19.

Brânzeturi maturate din lapte sau zer care a fost supus pasteurizării sau unui tratatament termic mai puternic decât pasteurizarea

20.

Brânzeturi nematurate sub formă de pastă moale (brânzeturi proaspete) din lapte sau zer care a fost supus pasteurizării sau unui tratament termic mai puternic decât pasteurizarea

21.

Lapte praf pentru sugari úi alimente dietetice deshidratate pentru scopuri medicale speciale destinate copiilor sub 6 luni (18)

22.

Formule de început deshidratate úi produse alimentare dietetice deshidratate pentru scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub 6 luni

Enterotoxina stafilococică

Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii)

Salmonella

Metoda europeană de screening a “EURL pentru stafilococ coagulaza pozitiv”(19) Metoda europeană de screening a “EURL pentru stafilococ coagulaza pozitiv”(19)

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare

EN ISO 6579

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare

ISO/TS 22964

Formule de continuare deshidratate 23.

Salmonella

247

24.

Carne proaspătă de pasăre (21)

Salmonella typhimurium (22) Salmonella enteritidis

EN ISO 6579 (pentru detecĠie) Sistemul WhiteKaufmann - Le Minor (pentru serotipizare)

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Alimente introduse pe piaĠă din import PIF ConstanĠa Nord PIF ConstanĠa Sud Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare

25.

Produse din pescuit din specii de peúti asociate cu cantităĠi mari de histidină

Histamină(26)

HPLC

(25)

26.

Produse din pescuit care au fost supuse unui tratament de maturare enzimatică în saramură, fabricate din specii de peúti asociate cu cantităĠi mari de histidină (25)

(26)

Histamină

248

HPLC

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu Alimente introduse pe piaĠă amendamentele ulterioare din import PIF ConstanĠa Nord PIF ConstanĠa Sud Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare

B. EXPERTIZA SANITAR - VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ LA NIVELUL UNITĂğILOR DE PROCESARE CRITERII MICROBIOLOGICE DE IGIENĂ A PROCESULUI TEHNOLOGIC DE FABRICAğIE A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ (IN CAZ DE NECONFORMITATE, SE VOR APLICA MASURI DE REVIZUIRE A IGIENEI PROCESULUI TEHNOLOGIC, A PROGRAMELOR DE AUTOCONTROL, A PROCEDURILOR SPECIFICE, ETC IN CONFORMITATE CU REGULAMENTUL (CE) NR. 2073/2005, CU AMENDAMENTELE ULTERIOARE)

Nr. crt.

Categoria de alimente (4)

Nr. unităĠi (eúantioane)/ probă (3)

5 1.

Număr total de germeni

ISO 4833

Carcase de bovine, ovine, caprine, porcine úi cabaline (9) 5

Criterii

Metoda analitică de referinĠă (1)

Carcase de păsări, respectiv broileri úi curcani

Enterobacteriaceae

Salmonella

5 (10)

Salmonella/25 g de probă comună din pielea gâtului recoltate la nivelul abatoarelor, conform programului specific elaborat de ANSVSA

249

ISO 21528-2

EN ISO 6579

ReferenĠial interpretare rezultate (2) Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Etapa căreia i se aplică criteriul de igienă a procesului tehnologic Carcase după toaletare, dar înainte de refrigerare

Carcase după toaletare, dar înainte de refrigerare

Carcase după refrigerare

Număr total de germeni (11)

ISO 4833

5 3.

Carne tocată E. coli (12)

ISO 16649-1 sau 2

Număr total de germeni

ISO 4833

Carne separată mecanic (13) 4.

5 E. coli (12)

Carne preparată

E. coli (12)

ISO 16649-1 sau 2

Lapte pasteurizat úi alte produse lactate lichide pasteurizate (14)

Brânzeturi din lapte sau zer care a fost supus unui tratament termic

E. coli (15)

ISO 16649-1 sau 2

Brânzeturi din lapte crud úi din lapte care a fost supus unui tratament termic mai slab decât pasteurizarea

Stafilococi coagulazo-pozitivi

EN ISO 6888-1 sau 2

Enterobacteriaceae

250

ISO 21528-2

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Sfârúitul procesului de fabricaĠie

În timpul procesului de fabricaĠie, când se preconizează că numărul de E. coli este cel mai ridicat În timpul procesului de fabricaĠie, când se preconizează că numărul de stafilococi este cel

mai ridicat

Brânzeturi maturate din lapte sau zer care a fost supus pasteurizării sau unui tratatament termic mai puternic decât pasteurizarea

10.

Brânzeturi nematurate sub formă de pastă moale (brânzeturi proaspete) din lapte sau zer care a fost supus pasteurizării sau unui tratament termic mai puternic decât pasteurizarea

11.

Unt úi smântănă fabricate din lapte crud sau din lapte care a fost supus unui tratament termic inferior celui de pasteurizare

Stafilococi coagulazo-pozitivi

E. coli (15)

Enterobacteriaceae 12.

Lapte praf úi zer praf (14)

ÎngheĠată úi deserturi lactate congelate (16)

14.

Formule de început deshidratate úi produse alimentare dietetice pentru scopuri medicale

EN ISO 6888-1 sau 2

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

ISO 16649-1 sau 2

ISO 21528-2

5 Stafilococi coagulazo-pozitivi

13.

EN ISO 6888-1 sau 2

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Enterobacteriaceae

EN ISO 6888-1 sau 2

ISO 21528-2

În timpul procesului de fabricaĠie, când se preconizează că numărul de stafilococi este cel mai ridicat Sfârúitul procesului de fabricaĠie

Sfârúitul procesului de fabricaĠie

Sfârúitul procesului de fabricaĠie 10

Enterobacteriaceae

251

ISO 21528-1

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu

amendamentele ulterioare speciale destinate sugarilor sub 6 luni 5

15.

16.

Formule de continuare deshidratate

Produse din ouă

Bacillus cereus prezumtiv (17)

Enterobacteriaceae

E. coli 17.

Produse decorticate úi fără cochilie din crustacee úi moluúte tratate termic

EN ISO 7932

ISO 21528-1

ISO 21528-2

ISO 16649-3

5 Stafilococi coagulazo-pozitivi

252

EN ISO 6888-1 sau 2

Sfârúitul procesului de fabricaĠie

C. EXPERTIZA SANITAR - VETERINARĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ – ALTE CRITERII MICROBIOLOGICE CARE NU SUNT PREVĂZUTE ÎN REGULAMENTUL (CE) NR. 2073/2005, CU MODIFICĂRILE ùI COMPLETĂRILE ULTERIOARE

Nr. crt.

Categoria de alimente

(4)

Conserve care conĠin alimente de origine animală

Nr. unităĠi (eúantioane)/ probă (3)

1 (minim 5 bucăĠi)

Metoda analitică de referinĠă (1)

Criterii Microorganisme viabile in produsul conservat prin tratament termic Determinarea toxinei botulinice

SR 8924

SR 13419

ReferenĠial interpretare rezultate (2)

(24)

Carne proaspătă provenită de la ungulate domestice, inclusiv organe comestibile

Carne de vânat sălbatic

Carne de vânat de crescătorie

Carne tocată

Determinarea speciei de provenienĠă a cărnii (24) Determinarea speciei de provenienĠă a cărnii (24) Determinarea speciei de provenienĠă a cărnii (24) Determinarea speciei de provenienĠă a cărnii (24)

253

Reactia de seroprecipitare in gel de agar Metoda ELISA PCR

Metoda ELISA

Metoda ELISA Reactia de seroprecipitare in gel de agar Metoda ELISA PCR

Unitatea de la care se prelevează probele/Etapa căreia i se aplică criteriul Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Unitate de procesare Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Unitate de procesare Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Unitate de transare Unitate de procesare Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Unitate de transare Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Unitate de transare Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Unitate de carne tocata Unitate de procesare

Carne preparată

Produse din carne

Produse din pescuit proaspete (5)

Produse din pescuit preparate (6)

Determinarea speciei de provenienĠă a cărnii (24)

Reactia de seroprecipitare in gel de agar Metoda ELISA PCR

Determinarea speciei de provenienĠă a cărnii (24)

Reactia de seroprecipitare in gel de agar Metoda ELISA PCR

1 probă cu 3-5 buc

Anisakis, paraziti vizibili

Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 cu amendamentele ulterioare

Anisakis, paraziti vizibili

Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 cu amendamentele ulterioare

254

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Unitate de carne preparata Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Unitate de procesare

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Vas – fabrica Vas – congelator Unitate de produse proaspete din pescuit (cherhana) Centru de colectare a pestelui Ferma de acvacultura cu centru de colectare a pestelui integrat Piata de licitatie Piata de desfacere Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Unitate de procesare a produselor din pescuit

D. EXPERTIZA SANITAR - VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ INTRODUSE PE PIAğĂ ùI AFLATE ÎN PERIOADA DE VALABILITATE PRIN EXAMENE FIZICO-CHIMICE*** Nr. crt.

Categoria de alimente (4)

Produse din pescuit neprelucrate

Carne de pasăre - carcase úi părĠi din carcase

Nr. unităĠi (eúantioane)/ probă (3)

Criterii

Metoda analitică de referinĠă (1)

Azot bazic volatil total (ABVT)

Metoda descrisă în Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2074/2005, cu amendamentele ulterioare

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2074/2005, cu amendamentele ulterioare

20/testul scurgerii; 7/ testul chimic carcase; 5/ testul chimic părĠi din carcase

Determinarea conĠinutului de apă(26,27)

Regulamentul (CE) nr. 543/2008

Raport colagenproteină 3.

Carne tocată

SR ISO 937 ( proteină) SR ISO 3496 ( colagen) SR ISO 1443 SR ISO 1444

1 Procent de grăsime ReacĠia Kreis Azot uúor hidrolizabil SubstanĠe grase NaCl

Produse din carne, inclusiv conserve

Lapte crud

SR 9065-10 SR 9065-7 SR ISO 1443 SR ISO 1444 SR 1841/1,2 SR ISO 937 ( proteină) SR ISO 3496 ( colagen)

Raport colagen/proteină Proteina vegetală(26)

ReferenĠial interpretare rezultate (2)

RealTime-PCR

Punct crioscopic

EN ISO 5764

255

Etapa căreia i se aplică criteriul

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare

Alimente introduse pe piaĠă Regulamentul în timpul (CE) nr. perioadei lor de 1162/2009 conservare Ord. MAPDR/MSP/ ANPC/ ANSVSA nr. 560/1271/339/2 10/2006, cu modificările úi completările ulterioare

SR 2418

Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare

Lapte crud de la automatele de vânzare directă către consumatorul

final

Brânzeturi din lapte crud úi brânzeturi din lapte sau zer care a fost supus unui tratament termic mai slab decât pasteurizarea

Brânzeturi din lapte care a fost supus pasteurizării sau unui tratament termic mai puternic decât pasteurizarea

Miere de albine

Grasime/substanĠă uscată

SR ISO 3433 SR EN ISO 1735 SR EN ISO 5534 SR ISO 3433 SR EN ISO 1735 SR EN ISO 5534 SR EN ISO 5943

Sare

HMF (hidroximetilfurfural) indice diastazic zahăr invertit zaharoza umiditate

SR 784

SR 3664/2008

SR 1981:2008

Directiva (CE) 110 /2001

E. EXPERTIZA SANITAR - VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ LA NIVELUL UNITĂğILOR DE PROCESARE PRIN EXAMENE FIZICO-CHIMICE

Nr. crt.

Categoria de alimente

(4)

Carne de pasăre (carcase úi părĠi din carcase)

Carne tocată destinată comercializării

Nr. unităĠi (eúantioane)/ probă (3)

ReferenĠial interpretare rezultate (2)

Criterii

Metoda analitică de referinĠă (1)

20/testul scurgerii; 7/ testul chimic carcase; 5/ testul chimic părĠi din carcase

Determinarea conĠinutului de apă(26,27)

Regulamentul (CE) nr. 543/2008

Raport colagen/proteină

SR ISO 937 (proteină) SR ISO 3496 (colagen)

Regulamentul (CE) nr. 1162/2009

256

Unitatea de la care se prelevează probele Abatoare pasăre, unităĠi de tranúare carne pasăre

Unitate carne tocată

ConĠinut de grăsime

SR ISO 1443 SR ISO 1444

NaCl

SR 1841/1,2

Raport colagen/proteină

SR ISO 937 (proteină) SR ISO 3496 (colagen)

Proteina vegetală(26)

RealTime-PCR

Produse din carne inclusiv conserve 1

Lapte pasteurizat

Miere de albine 1 5.

Determinarea activităĠii fosfatazei alcaline (26) HMF (hidroximetilfurfural) indice diastazic zahăr invertit zaharoza umiditate

257

Regulamentul (CE) nr. 1162/2009 Ord. MAPDR/MSP/AN PC/ ANSVSA nr. 560/1271/339/210/ 2006 Ord. MAPDR/MSP/AN PC/ ANSVSA nr. 560/1271/339/210/ 2006, cu modificările úi completările ulterioare Ord. MAPDR/MSP/AN PC/ ANSVSA nr. 560/1271/339/210/ 2006, cu modificările úi completările ulterioare

ISO 11816-1

Regulamentul (CE) nr. 1664/2006

SR 784

Directiva (CE) 110 /2001

Unitate de procesare carne

Unitate de procesare lapte

Unitati procesare miere

F. EXPERTIZA SANITAR - VETERINARĂ A LAPTELUI CRUD PRIN EXAMENE DE LABORATOR****

Nr. crt.

Categoria de alimente (4)

Lapte crud de vacă provenit din exploataĠii de vaci producătoare de lapte úi destinat procesării sau vânzării directe către consumatorul final prin intermediul automatelor

Lapte crud provenit de la alte specii (oaie, capră, bivoliĠă) provenit din exploataĠii de animale producătoare de lapte úi destinat procesării

Nr. unităĠi (eúantioane)/ probă (3)

Criterii

Număr total de germeni

Metoda analitică de referinĠă (1)

SR EN ISO 4833 (23)

1 Număr de celule somatice

Număr total de germeni

SR EN ISO 13366-1/AC sau ISO 13366-2(23)

SR EN ISO 4833 (23)

ReferenĠial interpretare rezultate (2) Regulamentul (CE) nr. 853/2004 cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 853/2004 cu amendamentele ulterioare

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 cu amendamentele ulterioare

Unitatea de la care se prelevează probele

ExploataĠii de vaci producatoare de lapte care livreaza laptele la unitatile de procesare Centre de colectare a laptelui materie prima Automate pentru vanzarea directa a laptelui crud Centre prelucrare a laptelui

Exploatatii de animale producatoare de lapte (oi, capre, bivolite) care livreazî laptele la unitatile de procesare Centre de colectare a laptelui materie prima Automate pentru vanzarea directa a laptelui crud Centre prelucrare a laptelui

G. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A OUĂLOR ùI PRODUSELOR DIN OUĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR***** Nr. crt.

Categoria de alimente

Ouă pentru consum

(4)

Nr. unităĠi (eúantioane)/ probă (3)

1 (10 - 15 bucăĠi)

Ouă pentru consum 2.

1 (10 - 15 bucăĠi)

Criterii Salmonella (coajă úi conĠinut ) Salmonella (coajă úi conĠinut )

Metoda analitică de referinĠă (1) SR EN ISO 6579/AC SR EN ISO 6579/AC

258

ReferenĠial interpretare rezultate (2) Regulamentul (CE) nr. 1237/2007 Regulamentul (CE) nr. 1237/2007

Unitatea de la care se prelevează probele/Etapa căreia i se aplică criteriul Alimente introduse pe piaĠă în timpul perioadei lor de conservare Centru de colectare oua

Ouă pentru consum 3.

1 (10 - 15 bucăĠi)

Salmonella (coajă úi conĠinut )

Ouă destinate procesării

1 (minim 5 bucăĠi)

Determinarea conĠinutului în acid lactic (26)

Produse din ouă

1 (minim 5 bucăĠi)

Determinarea concentraĠiei de acid 3hidroxibutiric (26)

SR EN ISO 6579/AC

Metoda imunoenzimatică

Regulamentul (CE) nr. 1237/2007 Regulamentul (CE) nr. 853/2004 cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 853/2004 cu amendamentele ulterioare

Centru de ambalare oua

Unitate de procesare a ouălor

* Operatorii din domeniul alimentar, în cadrul programelor de autocontrol elaborate în conformitate cu prevederile legislaĠiei în vigoare, trebuie să monitorizeze toĠi parametrii relevanĠi stabiliĠi în prezenta secĠiune, având în vedere specificul activităĠii unităĠii. ** Se vor preleva probe de alimente de origine animala introduse pe piata si aflate in perioada de valabilitate, o data pe an, din 1% din unitatile de vanzare cu amanuntul, tinand cont de volumul activitatii desfasurate, pentru determinarea criteriilor de siguranta a alimentelor, conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare. *** Se vor preleva probe de alimente de origine animala introduse pe piata si aflate in perioada de valabilitate o data pe an, din 1% din unitatile de vanzare cu amanuntul, tinand cont de volumul activitatii desfasurate, pentru determinarea parametrilor fizico-chimici prevazuti in Sectiunea 4, litera D, din prezentul capitol **** Se vor preleva probe de lapte crud din centrele de colectare, exploatatiile de animale producatoare de lapte care livreaza lapte la unitatile de procesare, precum si din automatele pentru vanzarea directa a laptelui crud, cu frecventele stabilite in sectiunile 2 si 3 din prezentul capitol, pentru Determinarea criteriilor prevazute in Regulamentul (CE) nr. 853/2004 cu amendamentele ulterioare ***** Se vor preleva probe de oua pentru consum introduse pe piaĠă si aflate în perioada de valabilitate, o data pe an, din 1% din unitatile de vanzare cu amanuntul, tinand cont de volumul activitatii desfasurate, pentru determinarea parametrilor prevazuti in sectiunea a 4a, litera G din prezentul capitol. Se vor preleva probe de oua pentru consum din centrele de ambalare oua si centrele de colectare oua, cu frecventele stabilite in sectiunile 2 si 3 din prezentul capitol. (1) se va utiliza revizia cea mai recentă a standardului; (2) referenĠialul pentru interpretarea rezultatelor se poate modifica úi / sau completa în conformitate cu prevederile legislaĠiei specifice naĠionale, comunitare úi internaĠionale; (3) se va recolta o singură dată numărul de unităĠi (esantioane)/probă prevăzute pentru o singură categorie de produse din care vor fi efectuate analizele de laborator microbiologice sau fizico-chimice, conform rubricii „criterii”; (4) pe documentul de însoĠire al probei recoltate se va înscrie atât categoria generală de produs, cât úi indicaĠiile referitoare la tipul unitatii din sectorul alimentar autorizata/inregistrata sanitar-veterinar, de la care a fost prelevata proba (de ex. Abator, unitate transare carne, uniotate de procesare carne/lapte/oua/produse de pescuit, depozit, macelarie, carmengerie, centru de prelucrare a laptelui, supermarket, etc.), pentru a putea fi identificat produsul conform Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, precum si in conformitate cu sectiunea 4 din prezentul capitol. (5) produse din pescuit proaspete – toate produsele din pescuit neprelucrate (întregi sau portionate), inclusiv produsele ambalate în vid sau în atmosfera modificată, care nu au fost supuse nici unui tratament inafara de refrigerare, in vederea conservarii;

259

(6) produse din pescuit preparate – toate produsele din pescuit care au fost supuse unor operaĠiuni care au afectat integritatea anatomică a acestora, cum ar fi: eviscerarea, decapitarea, porĠionarea, filetarea, tocarea; (7) testele regulate pe baza criteriului nu sunt necesare, în condiĠii normale, pentru următoarele produse gata pentru consum: - produsele alimentare care au fost supuse unui tratament termic sau unei alte transformări eficiente pentru a elimina L. monocytogenes, în cazul în care recontaminarea nu este posibilă după acest tratament (de exemplu, produsele tratate termic în ambalajul final); miere, moluúte bivalve vii. (8) produsele cu pH 4,4 sau aw 0,92, produsele cu pH 5,0 úi aw 0,94, produsele cu o perioadă de conservare mai mică de cinci zile sunt considerate în mod automat ca aparĠinând acestei categorii. Alte categorii de produse pot, de asemenea, aparĠine acestei categorii, sub rezerva unei justificări útiinĠifice. (9) limitele (m úi M), conform Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, se aplică numai probelor prelevate prin metoda destructivă. Media logaritmică zilnică se calculează prin luarea unei valori logaritmice a fiecărui rezultat individual al testului úi apoi prin recalcularea mediei respectivelor valori logaritmice. (10) cele 5 probe sunt prelevate în conformitate cu normele pentru prelevarea de probe stabilite de Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare si cu frecvenĠele stabilite in sectiunea 2 din prezentul capitol; in cazul izolarii Salmonella spp, tulpinile izolate se supun serotipizarii, pentru detectarea Salmonella tiphimurium si a Salmonella enteritidis, in vederea verificarii respectarii criteriului microbiologic de siguranta a alimentelor prevazut la sectiunea 4 din prezentul capitol. (11) acest criteriu nu se aplică pentru carnea tocată produsă la nivelul vânzării cu amănuntul, în cazul în care perioada de conservare a produsului este mai mică de 24 de ore. (12) E. coli este folosit aici ca indicator al contaminării fecale. (13) aceste criterii se aplică în cazul cărnii separate mecanic (CSM) produse prin tehnicile prevăzute la pct. 3 din capitolul III al secĠiunii V din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004. (14) acest criteriu nu se aplică produselor destinate unei prelucrări ulterioare în sectorul alimentar. (15) E. coli este folosit aici ca indicator al nivelului de igienă. (16) numai îngheĠata cu ingrediente pe bază de lapte. (17) trebuie efectuată testarea paralelă pentru Enterobacteriaceae úi Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii), cu excepĠia cazului în care s-a stabilit o corelaĠie între aceste microorganisme la nivel de unitate de procesare individuală. În cazul în care se detectează Enterobacteriaceae într-unul dintre eúantioanele de produse testate la unitate de procesare individuală, lotul trebuie testat pentru Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii). Este responsabilitatea producătorului de a demonstra, spre satisfacĠia autorităĠii competente, dacă există o astfel de corelaĠie între Enterobacteriaceae úi Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii). (18) o probă grupată conĠinând minimum 10 animale individuale. (19) EU-RL – laborator european de referinta pentru Stafilococi coagulazo pozitivi. Metoda europeană de screening a pentru detectarea enterotoxinelor stafilococice (20) excluzând produsele pentru care producătorul poate demonstra, spre satisfacĠia autorităĠilor competente, că datorită timpului de maturare úi a valorii aw a produsului, după caz, nu există nici un risc de contaminare cu Salmonella. (21) criteriul se aplică cărnii proaspete provenite din efective de gaini de reproductie, gaini ouatoare, broileri si curcani pentru reproducere si pentru îngrăsare. (22) in ceea ce priveste Salmonella typhimurium monofazică, numai 1,4,[5],12:i:- este inclusă. (23) se acceptă utilizarea metodelor de analiză alternative pentru laptele crud în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1664/2006, după cum urmează: a) pentru stabilirea numărului total de germeni la 30°C, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinĠă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de norma SR EN ISO 16140 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaĠional. RelaĠia de conversie dintre metoda alternativă utilizată úi metoda de referinĠă definită mai sus se stabileúte în conformitate cu standardul SR EN ISO 21187/2006;

260

b) pentru stabilirea numărului de celule somatice, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinĠă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de standardul ISO 8196 úi atunci când metodele sunt aplicate în conformitate cu standardul ISO 13366-2 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaĠional. (24) acest criteriu se aplica in cazul unor suspiciuni, toxiinfectii alimentare, reclamatii din partea consumatorilor, etc. (25) determinările de histamină se vor efectua la speciile de pesti din familiile Scombridae, Clupeidae, Engraulidae, Coryfenidae, Pomatomidae, Scombresosidae, din unităĠi de procesare, depozite frigorifice, nave pescador, unităĠi de vânzare cu amănuntul etc. (26) Programul se va desfăúura în cadrul laboratoarelor desemnate de ANSVSA . (27) Pentru determinarea continutului de apa, conform Reg. 543/2008, este obligatorie specificarea in procesul verbal de prelevare a procedeului de racire NOTA Conform Ordinului preúedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările úi completările ulterioare, la tulpinile de Salmonella spp, Campylobacter jejuni si Campylobacter coli izolate din produse alimentare de origine animală provenite de la bovine, porcine úi păsări se monitorizează antibiorezistenĠa. Se va testa rezistenĠa antimicrobiană úi la alĠi agenĠi zoonotici, în măsura în care aceútia prezintă un risc pentru sănătatea publică. Tulpinile de Salmonella spp., Listeria monocytogenes úi E. coli trebuie trimise la IISPV pentru tipizare úi colecĠie. În cazul probelor pozitive pentru enterotoxina stafilococică se vor trimite către IISPV atât tulpinile izolate de Stafilococ coagulazo-pozitiv, cât úi o cantitate de minim 150 grame din proba pozitivă.

SECğIUNEA a 5-a DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE SUPRAVEGHERE DE NECESITATE DISPUSE DE AUTORITATEA NAğIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ùI PENTRU SIGURANğA ALIMENTELOR* Determinări microbiologice

Determinări fizico-chimice

Teste de sanitaĠie - metoda ATP total ** Potabilitate apă - metoda ATP total ** Deterimnarea numarului de celule somatice din lapte Determinarea eficientei pasteurizarii laptelui

Examene pentru determinarea: pH-ului, aciditate, reacĠiile Nessler, Kreis, H2S, glucozei, ureei, nitratilor si nitritilor, in functie de produsul alimentar. decelarea falsificarii mierii, smantanii, laptelui.

* Autolaboratoarele asigura si recoltarea, transportul si livrarea probelor catre laboratoarele sanitare veterinare, cu respectarea conditiilor stabilite de legislatia in vigoare ** Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator, prin metodele standardizate.

261

SECğIUNEA a 6-a SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR ÎN TIMPUL PRODUCğIEI A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIğIA MATERIILOR PRIME ùI PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ SAU CARE VIN ÎN CONTACT CU ACESTEA

Nr. crt. 1

Produsul Apă (1) de la punctul de intrare în unitate úi utilizată în procesul tehnologic

Sursă proprie – trimestrial

FrecvenĠa controlului ReĠea publică de la punctul de intrare în unitatesemestrial

Aditivi alimentari úi alergeni (2) din produse din carne, conserve si produse din lapte

Examen microbiologic Apa din reĠea publică de la punctul de intrare în unitate úi utilizată în procesul tehnologic E. coli Enterococi Apa din sursă proprie: E coli Enterococi Cl. Perfringes (inclusiv pentru spori)

Interpretare rezultate

Examen fizico-chimic

Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările úi completările ulterioare

Trimestrial pentru apa din sursă proprie conform prevederilor Legii nr. 458/2002, cu modificările úi completările ulterioare pH SR ISO 10523 amoniu SR ISO 5664 azotiĠi SR ISO 6777/A99 azotaĠi SR ISO 7890/1 cloruri SR ISO 9297

Semestrial, în baza instrucĠiunilor transmise de ANSVSA Regulamentul CE 1333/2008 cu modificările úi completările ulterioare Regulamentul CE 1333/2008 cu modificările úi completările ulterioare Regulamentul CE 41/2009 Directiva CE 13/2000 cu modificările úi completările ulterioare

262

Sau metode alternative validate care să îndeplinească condiĠiile impuse de prevederile Legii nr. 458/2002, cu modificările úi completările ulterioare. Se vor recolta probe de produse din carne, inclusiv conserve, introduse pe piaĠă úi aflate în perioada de conservare, precum úi probe de produse din carne, inclusiv conserve, din unităĠile de procesare a cărnii pentru determinare: NitriĠi SR EN 12014/3

Monoglutama t de sodiu(3)

ISO 4134

Gluten(3)

ELISA

Lapte (3)

ELISA

Materiale utilizate pentru preambalarea produselor de origine animală

Semestrial

Număr total de germeni SR EN ISO 4833 Bacterii coliforme ISO 4831úi 4832 Drojdii úi mucegaiuri ISO 21527-2

Ordinul ministrului sănătăĠii nr. 976/1998

(1) Probele de apă recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluĠie 2 % de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic. (2) Pentru alergeni se vor recolta doar probe de produse din carne, inclusiv conserve, pe a caror eticheta nu este mentionata prezenta alergenilor atat ca urme cat si /sau ca ingredient. Se vor preleva unitati de probe separate pentru aditivi si alergeni. (3) Programul se va desfăúura în cadrul laboratoarelor desemnate de ANSVSA .

SECğIUNEA a 7 – a EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENğEI OPERAğIUNILOR DE IGIENIZARE ÎN OBIECTIVELE SUPUSE CONTROLULUI SANITAR – VETERINAR Unitatile in care se preleveaza teste de sanitatie Examene Teste de sanitaĠie(1)

Microbiologic Număr total de germeni Enterobacteriaceae Bacterii coliforme Stafilococ coagulazo-pozitivi

Teste de sanitaĠie(2) Listeria monocytogenes (3)

În unităĠile autorizate/aprobate sanitar veterinar úi unităĠile înregistrate sanitar veterinar prevăzute în SecĠiunile 2 úi 3 din prezentul capitol. În unităĠile autorizate/inregsitrate sanitar veterinar care fabrică produse alimentare gata pentru consum

(1) Conform Ordinului ministrului sănătăĠii nr. 976/1998 pentru aprobarea normelor de igienă privind producĠia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul úi desfacerea alimentelor. (2) Conform art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare. (3) Probele se prelevează din zonele de prelucrare úi din echipamentul utilizat la producĠia produselor alimentare în timpul sau la sfârúitul etapei de producĠie, iar pentru aceste prelevări de probe, standardul ISO 18593 se foloseúte ca metodă de referinĠă. Notă: Prelevarea testelor de sanitaĠie se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma verificării/supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate. FrecvenĠa verificărilor/supravegherii/monitorizării se face conform prevederilor SecĠiunilor 2 úi 3 din prezentul capitol. În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenĠa controlului va fi mărită până la obĠinerea de rezultate corespunzătoare.

263

SECğIUNEA a 8 – a CONTROLUL EFICIENğEI OPERAğIUNILOR DE DEZINSECğIE ùI DERATIZARE ÎN SECTORUL SANITAR - VETERINAR Examene

FrecvenĠa controlului

a) verificare; b) supraveghere; c) monitorizare.

Controlul eficienĠei operaĠiunilor de dezinsecĠie úi deratizare se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma verificării/supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate. FrecvenĠa verificărilor/supravegherii/monitorizării se stabileúte conform prevederilor secĠiunilor 2 úi 3 din prezentul capitol.

UnităĠile în care se controlează eficienĠa operaĠiunilor de dezinsecĠie úi deratizare UnităĠile autorizate/aprobate sanitar-veterinar úi unităĠile înregistrate sanitar-veterinar prevăzute în secĠiunile 2 úi 3 din prezentul capitol.

SECğIUNEA a 9 – a A. CONTROLUL CONTAMINANğILOR ÎN ALIMENTELE DE ORIGINE ANIMALĂ, ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE REGULAMENTULUI (CE) NR. 1881/2006 AL COMISIEI DIN 19 DECEMBRIE 2006 DE STABILIRE A NIVELURILOR MAXIME PENTRU ANUMITI CONTAMINANTI DIN PRODUSELE ALIMENTARE, CU MODIFICĂRILE ùI COMPLETĂRILE ULTERIOARE, PRECUM ùI CONFORM CERINğELOR PENTRU CERTIFICAREA UNOR PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ DESTINATE EXPORTULUI ÎN ğĂRI TERğE*

Nr. crt. 1.

Grupa de substanĠe Micotoxine

SubstanĠa Aflatoxine

Matricea

Unitatea de prelevare

lapte crud, lapte tratat termic, lapte destinat fabricării produselor din lapte, lapte praf si lapte de continuare

264

ExploataĠii de animale producătoare de lapte, unităĠi de procesare lapte

Metoda de analiză Screening Confirmare Regulamentul (CE) Regulamentul (CE) nr. nr. 401/2006 al 401/2006 Comisiei din 23 februarie 2006 de stabilire a modalităĠilor de prelevare de probe úi a metodelor de analiză pentru controlul oficial al conĠinutului de micotoxine din produsele alimentare

Metale grele

Plumb

Cadmiu

lapte crud, lapte tratat termic, lapte destinat fabricării produselor din lapte

ExploataĠii de animale producatoare de lapte, unităĠi de procesare lapte

carne (fără organe) de bovine, ovine, porc úi pasăre ficat de bovine, ovine, porc, pasăre rinichi de bovine, ovine, porc, pasăre muúchi file de peúte cu excepĠiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu modificările úi completările ulterioare muúchi file de peúte spadă, crustacee cu excepĠiile enumerate în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu modificările úi completările ulterioare moluúte bivalve, cefalopode (fără organe) carne (cu excepĠia organelor) de bovine, ovine, porc úi pasăre

Abatoare, unităĠi de procesare carne Abatoare, unităĠi de procesare carne Abatoare, unităĠi de procesare carne UnităĠi produse proaspete din pescuit, unităti procesare peúte, depozit frigorific, pescării, unităĠi de comercializare

265

UnităĠi de comercializare Abatoare, unităĠi de procesare carne

Regulamentul (CE) nr. 333/2007 al Comisiei din 28 martie 2007 de stabilire a metodelor de prelevare a probelor úi de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3MCPD úi benzo(a)piren din produsele alimentare Regulamentul (CE) nr. 333/2007 Regulamentul (CE) nr. 333/2007 Regulamentul (CE) nr. 333/2007 Regulamentul (CE) nr. 333/2007

Regulamentul (CE) nr. 333/2007 Regulamentul (CE) nr. 333/2007

Regulamentul (CE) nr. 333/2007

carne de cabaline, cu excepĠia organelor ficat provenit de la bovine, ovine, pasăre úi cabaline rinichi provenit de la bovine, ovine úi cabaline file de peúte menĠionate în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu modificările úi completările ulterioare crustacee, cu excepĠia cărnii crude de crab, a cărnii din capul úi toracele de homar úi alte crustacee mari asemănătoare (Nephropidae úi Palinuridae) moluúte bivalve

Mercur

Staniu

Dioxine, furani úi PCBuri asemănătoare dioxionelor

Suma dioxinelor úi PCB de tipul dioxinelor

Abatoare Abatoare Abatoare UnităĠi produse proaspete din pescuit, unităti procesare peúte, depozit frigorific, pescării, unităĠi de comercializare UnităĠi de comercializare

UnităĠi de comercializare

cefalopode (fără organe)

UnităĠi de comercializare

produse din pescuit úi muúchi file de peúte cu excepĠiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu modificările úi completările ulterioare alimente conservate (conserve din carne, conserve din peúte)

UnităĠi de procesare, puncte de debarcare, depozit frigorific, unităĠi de comercializare

Regulamentul (CE) nr. 333/2007

Depozite, fabrici de procesare, magazine alimentare, unităĠi de comercializare Depozite, unităĠi de comercializare Abator, unităĠi de tranúare, unităĠi de procesare

Regulamentul (CE) nr. 333/2007

Regulamentul (CE) nr. 1883/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a metodelor de

Regulamentul (CE) nr. 1883/2006 Gazcromatografi e de înaltă rezoluĠie (RSDR)

lapte pentru sugari úi lapte de continuare carne úi produse din carne (fără organe) de la bovine, ovine, porcine úi pasăre

Abatoare, unităĠi de procesare, unităĠi de comercializare

ficat úi produse derivate provenind de la bovine, ovine, porcine úi pasăre

266

Hidrocarburi aromatice policiclice

Benzopiren

muúchi file de peúte úi produse din pescuit úi produse derivate, cu excepĠia anghilei, muúchi file de anghilă (Anguilla anguilla) úi produse derivate

Unităti procesare peúte, depozit frigorific, unităĠi de comercializare

lapte crud úi produse lactate

UnităĠi de procesare

ouă de găină úi produse din ouă

Centre de ambalare, unităĠi de procesare

grăsime de la bovine, ovine, porcine úi pasăre

Abatoare, unităĠi procesare grăsimi pentru consum uman

grăsimi animale amestecate

UnităĠi procesare grăsimi pentru consum uman UnităĠi de procesare, depozit, unităĠi de comercializare

ulei de peúte (ulei din carne de peúte, ulei din ficat de peúte úi uleiuri din alte organisme marine destinate consumului uman) Ficat de peúte úi produse UnităĠi de procesare, unităĠi derivate din acesta de comercializare Alimente de origine animala UnităĠi de procesare, unităĠi destinate copiilor de varta de comercializare mica carne afumată úi produse din UnităĠi de procesare, unităĠi carne afumată de comercializare muúchi file de peúte afumat úi UnităĠi de procesare, unităĠi produse din pescuit afumate, de comercializare cu excepĠia moluútelor bivalve muúchi file din peúte, altul decât cel afumat crustacee, cefalopode, altele UnităĠi de comercializare decât cele afumate moluúte bivalve UnităĠi de comercializare lapte praf pentru sugari úi UnităĠi de procesare, unităĠi lapte praf de continuare de comercializare

267

prelevare de probe úi a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de dioxine úi de PCBuri asemănători dioxinelor din anumite produse alimentare Bioteste si metode CG/SC

Regulamentul (CE) nr. 333/2007

Melamina úi analogii ei structurali

Melamina

produse alimentare de origine UnităĠi de procesare, unităĠi animala de comercializare

Regulamentul (CE) nr. 333/2007

lapte praf pentru sugari úi lapte praf de continuare *

Notă: Controlul contaminanĠilor în alimentele de origine animală se realizează în baza programului specific elaborat de către ANSVSA.

SUBSECğIUNEA 9.1. MONITORIZAREA ALTOR GRUPE DE SUBSTANğE ÎN ALIMENTELE DE ORIGINE ANIMALĂ DESTINATE EXPORTULUI ÎN ğĂRI TERğE, ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE ANEXEI NR. 3 LA REGULAMENTUL TEHNIC AL UNIUNII VAMALE TR CU -/2013 CONDITII DE IGIENA SI SIGURANTA ALIMENTARA A PRODUSELOR DESTINATE HRANEI PENTRU COPII FOLOSIND CA MATERIE PRIMA PRODUSELE OBğINUTE DUPA SACRIFICARE

Nr. crt.

Categoria de alimente

Nr. unităĠi (eúantioane)/ probă 1

Carne destinata copiilor sub varsta de 3 ani

1 1 1 1

Carne destinata copiilor peste varsta de 3 ani

1 1 1

Carne

1 1

Criterii Plumb Mercur Hexaclorciclohexan (Ȑ-,ȕ-,Ȗ- izomeri) DDTsi metabolitii Plumb Mercur Hexaclorciclohexan (Ȑ-,ȕ-,Ȗ- izomeri) DDTsi metabolitii Arsen Cadmiu

Metoda analitică de referinĠă SR EN 14082/2003; SR EN 13806/2003 SR EN 1528 1-4/2005 SR EN 1528 1-4/2005 SR EN 14082/2003 SR EN 13806/2003 SR EN 1528 1-4/2005 SR EN 1528 1-4/2005 SR EN 15456/2005 SR EN

268

ReferenĠial interpretare rezultate

Unitatea de la care se preleveaza probele/Etapa căreia i se aplică criteriul de siguranĠă a alimentelor

Unitati certificate pentru Anexa 3 a Regulamentului Tehnic operatiuni de export in al Uniunii Vamale privind Uniunea Vamala “SiguranĠa cărnii úi a produselor din carne” (CU TR---/2013)

Anexa 3 a Regulamentului Tehnic Unitati certificate pentru al Uniunii Vamale privind operatiuni de export in “SiguranĠa cărnii úi a produselor Uniunea Vamala

14082/2003;

Produse din carne conservate in recipiente cromate

Organe (ficat, inima, limba)

Crom 1 1 1 1 1 1 1

Produse din organe (ficat, inima, limba) conservate in recipiente cromate

Plumb Arsen Cadmiu Mercur Hexaclorciclohexan (Ȑ-,ȕ-,Ȗ- izomeri) DDTsi metabolitii Crom

SR EN 14082/2003 ISO 4833 ISO 4832 ISO 21527-1 ISO 15213 SR EN 1528 1-4/2005 SR EN 1528 1-4/2005 SR EN 14082/2003

269

din carne” (CU TR---/2013) Anexa 3 a Regulamentului Tehnic Unitati certificate pentru al Uniunii Vamale privind operatiuni de export in “SiguranĠa cărnii úi a produselor Uniunea Vamala din carne” (CU TR---/2013) Unitati certificate pentru Anexa 3 a Regulamentului Tehnic operatiuni de export in al Uniunii Vamale privind Uniunea Vamala “SiguranĠa cărnii úi a produselor din carne” (CU TR---/2013)

Anexa 3 a Regulamentului Tehnic Unitati certificate pentru al Uniunii Vamale privind operatiuni de export in “SiguranĠa cărnii úi a produselor Uniunea Vamala din carne” (CU TR---/2013)

SUBSECğIUNEA 9.2. CONTROLUL PRIVIND REZIDUURILE DE PESTICIDE SI GRADUL DE EXPUNERE A CONSUNATORILOR LA REZIDUURILE DE PESTICIDE DIN SI DE PE SUPRAFATA ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALA, ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE REGULAMENTULUI DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 788/2012 AL COMISIEI DIN 31 AUGUST 2012 PRIVIND UN PROGRAM DE CONTROL MULTIANUAL úI COORDONAT AL UNIUNII PENTRU 2013, 2014 úI 2015 DE ASIGURARE A RESPECTĂRII LIMITELOR MAXIME DE REZIDUURI DE PESTICIDE úI DE EVALUARE A EXPUNERII CONSUMATORILOR LA REZIDUURILE DE PESTICIDE DIN úI DE PE ALIMENTELE DE ORIGINE VEGETALĂ ùI ANIMALĂ *

SubstanĠa

Matricea

Numar de probe

Unitatea de prelevare

Aldrin, Dieldrin, Bifentrin Clordan, Clorpirifos Clorpirifos-metil, Ciflutrin Cipermetrin, DDT Deltametrin, Diazinon Endosulfan, Endrin, Fention, Fenvalerat, Heptaclor, Hexaclorbenzen, Hexaclorciclohexan, (HCH), izomer alfa, Hexaclorciclohexan (HCH), izomer beta, Hexaclorciclohexan (HCH) (izomer gama), Metidation, Metoxiclor, Paration, Paration-metil Permetrin, Pirimifos-metil, Profenofos, Pirazofos, Resmetrin, Triazofos

Carne de pasare

20 probe din matricea carne de pasare

Abatoare de animale ungulate domestice Abatoare de pasari

probe Ficat (bovine si alte 20 rumegatoare, porc si matricea ficat pasari)

din UnităĠi de manipulare a vanatului UnităĠi de procesare a carnii UnităĠi de comercializare

Metoda de analiza Conform Regulamentul (CE) nr. 669/2009 al Comisiei din 24 iulie 2009 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European úi al Consiliului în ceea ce priveúte controalele oficiale consolidate efectuate asupra importurilor de anumite produse de hrană pentru animale úi alimentare de origine neanimală úi de modificare a Deciziei 2006/504/CE

Notă: Controlul privind reziduurile de pesticide si de evaluare a expunerii consunatorilor la reziduurile de pesticide din alimentele de origine animală se realizează în baza programului specific elaborat de către ANSVSA úi transmis prin notă de serviciu, în care sunt trecute numarul de probe pe

270

fiecare judeĠ în parte, laboratoarele de analiza úi perioada de timp în care vor fi recoltate probele. Criteriile care trebuie luate în considerare pentru elaborarea planului de recoltare a probelor sunt: categoria unităĠii, capacităĠile de producĠie, tipul de producĠie úi ponderea pe care o are produsul, existenta notificarilor prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente úi Furaje, capacităĠile analitice ale laboratoarelor către care se afluiesc probe, originea furajelor care sunt date în hrana păsărilor úi porcilor, informaĠiile primite din partea terĠilor cu privire la tratamentele cu pesticide aplicabile masei vegetale care a stat la baza obĠinerii furajelor.

B. CONTROLUL GRADULUI DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ùI A APEI UTILIZATE ÎN PROCESUL DE PRODUCğIE (RADIOACTIVITATE CUMULATĂ DE CS^137 ùI CS^134)*

Nr. crt. 1.

Produsele care se Natura probei controlează Materii prime úi ğesuturi comestibile, produse de origine inclusiv cele provenind de animală la vânatul din fondul naĠional, lapte materie primă, miere, produse finite de origine animală, ingrediente

Apă utilizată ca materie Apa din unităĠiile de primă industrie alimentară Apa utilizată în fermele de creútere a animalelor

Metoda de analiză Spectrometrie gama de înaltă rezoluĠie cu detector de Ge hiperpur sau Spectrometrie gama de joasă rezoluĠie cu detector de NaI

Spectrometrie gama de înaltă rezoluĠie cu detector de Ge hiperpur sau Spectrometrie gama de joasă rezoluĠie cu detector de NaI

ReferenĠial Interpretare rezultate Ordinul ministrului sănătăĠii publice, al preúedintelui ANSVSA úi al preúedintelui Comisiei NaĠionale pentru Controlul ActivităĠilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006 privind aprobarea InstrucĠiunilor referitoare la crearea cadrului legal pentru aplicarea regulamentelor Consiliului úi Comisiei Europene referitoare la stabilirea nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a produselor alimentare úi furajere, după un accident nuclear sau în caz de urgenĠă radiologică, la condiĠiile speciale de export al produselor alimentare úi furajere, ca urmare a unui accident nuclear sau ca urmare a altor situaĠii de urgenĠă radiologică, precum úi la condiĠiile care guvernează importurile produselor agricole originare din alte Ġări, ca urmare a accidentului de la centrala nuclearoelectrică de la Cernobîl. Ordinul ministrului sănătăĠii publice, al preúedintelui ANSVSA úi al preúedintelui Comisiei NaĠionale pentru Controlul ActivităĠilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006.

*Controlul gradului de contaminare radioactiva din alimentele de origine animală se va realiza în baza programului specific elaborat de către ANSVSA.

271

SECğIUNEA a 10 – a MONITORIZAREA UNOR AGENğI ZOONOTICI ÎN ALIMENTELE DE ORIGINE ANIMALĂ, ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE DIRECTIVEI 2003/99/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI DIN 17 NOIEMBRIE 2003 PRIVIND MONITORIZAREA ZOONOZELOR SI A AGENTILOR ZOONOTICI, DE MODIFICARE A DECIZIEI 90/424/CEE A CONSILIULUI SI DE ABROGARE A DIRECTIVEI 92/117/CEE A CONSILIULUI ùI ALE SPECIFICAğIILOR TEHNICE ELABORATE DE CĂTRE EFSA, PRECUM ùI CONFORM CERINğELOR PENTRU CERTIFICAREA UNOR PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ DESTINATE EXPORTULUI ÎN ğĂRI TERğE*

Nr. crt.

Categoria de alimente (4)

Nr. unităĠi (eúantioane)/ probă (3)

Carne de pasăre refrigerată (carne tranúată/porĠionată, cu sau fără piele, cu sau fără os)

Probe de pe suprafaĠa carcaselor de bovine úi ovine, după toaletare, dar înainte de răcirea carcaselor, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC)

Metoda analitică de referinĠă (1)

Criterii

ISO 10273 Campylobacter spp.

Metoda RTPCR, conform specificaĠiil or tehnice descrise de EFSA

E. coli verotoxigene (VTEC)

Reglementările UE în vigoare Recomandările EFSA

Unitatea de la care se prelevează probele/Etapa căreia i se aplică criteriul Supermarketuri/hiperm arketuri, conform programului specific elaborat de catre ANSVSA

Reglementările UE în vigoare Recomandările EFSA

Abatoare de bovine/ovine, conform programului specific elaborat de catre ANSVSA

ReferenĠial interpretare rezultate (2)

Monitorizarea standardelor de siguranĠă microbiologică (microorganisme patogene) pentru alimentele de origine animală destinate exportului în Ġările membre ale Uniunii Vamale, în conformitate cu prevederile Anexei nr. 1 la Regulamentul tehnic al Uniunii Vamale TR CU 021/2011 (conform anexei Propunere Uniune Vamală – Criterii microbiologice)

Monitorizarea standardelor de siguranĠă microbiologică pentru alimentele de origine animală destinate exportului în Ġările membre ale Uniunii Vamale, în conformitate cu prevederile Anexei nr. 2 la Regulamentul tehnic al Uniunii Vamale TR CU 021/2011 (conform anexei Propunere Uniune Vamală – Criterii microbiologice)

Monitorizarea altor agenĠi zoonotici úi altor microorganisme în alimentele de origine animală destinate exportului în Ġări terĠe, în conformitate cu legislaĠia Ġărilor importatoare

272

* Nota: Monitorizarea unor agenti zoonotici in alimentele de origine animala se va realiza in baza programelor specifice elaborate de catre ANSVSA SUBSECğIUNEA 10.1. MONITORIZAREA STANDARDELOR DE SIGURANğĂ MICROBIOLOGICĂ (MICROORGANISME PATOGENE) PENTRU ALIMENTELE DE ORIGINE ANIMALĂ DESTINATE EXPORTULUI ÎN ğĂRILE MEMBRE ALE UNIUNII VAMALE, ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE ANEXEI NR. 1 LA REGULAMENTUL TEHNIC AL UNIUNII VAMALE TR CU 021/2011 Nr. crt. Categoria de alimente

Nr. unităĠi (eúantioane)/ probă 1

Carne proaspătă imediat după sacrificare - carcase, semicarcase, sferturi, bucăĠi

1 1 1

Carne proaspătă imediat după sacrificare - carcase, semicarcase, sferturi, bucăĠi, destinată alimentaĠiei copiilor

1 1 1 1 1 1

Carne refrigerată - carcase, semicarcase, sferturi, bucăĠi

1 1 4.

Carne refrigerată - carcase, semicarcase, sferturi,

Criterii

Număr total de germeni Bacterii coliforme Salmonella Listeria monocytogenes Număr total de germeni Bacterii coliforme Salmonella Listeria monocytogenes Număr total de germeni Bacterii coliforme Proteus spp. (Pentru produse cu termenul de valabilitate mai mare de 7 zile) Salmonella Listeria monocytogenes Număr total de germeni

Metoda analitică de referinĠă

ReferenĠial interpretare rezultate

Unitatea de la care se prelevează probele/Etapa căreia i se aplică criteriul de siguranĠă a alimentelor

ISO 4833 ISO 4831 ISO 6579 ISO 11290-1

Anexa nr. 1 la Regulamentul Tehnic al Uniunii Vamale privind “SiguranĠa cărnii úi a produselor din carne” (CU TR---/2013)

UnităĠi certificate pentru operaĠiuni de export în Uniunea Vamală

ISO 4833 ISO 4831 EN ISO 6579 ISO 11290-1

Anexa nr. 1 la Regulamentul Tehnic al Uniunii Vamale privind UnităĠi certificate “SiguranĠa cărnii úi a produselor pentru operaĠiuni de din carne” (CU TR---/2013) export în Uniunea Vamală

ISO 4833 ISO 4832

SR 2356

UnităĠi certificate Anexa nr. 1 la Regulamentul pentru operaĠiuni de Tehnic al Uniunii Vamale privind export în Uniunea “SiguranĠa cărnii úi a produselor Vamală din carne” (CU TR---/2013)

EN ISO 6579 ISO 11290-1 ISO 4833

273

Anexa nr. 1 la Regulamentul Tehnic al Uniunii Vamale privind

bucăĠi, destinată alimentaĠiei copiilor

1 1

Bacterii coliforme Proteus spp.

ISO 4832 SR 2356

Salmonella 1

1 1

Carne refrigerată bucăĠi, ambalată în vacuum sau atmosferă modificată

1 1 1 1 1 1

Carne congelată - în carcase, semicarcase, sferturi, bucăĠi

1 1 1 1

Carne congelată - în carcase úi bucăĠi, destinată alimentaĠiei copiilor

1 1 1 1

Carne congelată - bloc

1 1 1

Carne congelată – bloc, destinată alimentaĠiei

“SiguranĠa cărnii úi a produselor din carne” (CU TR---/2013) UnităĠi certificate pentru operaĠiuni de export în Uniunea Vamală

EN ISO 6579 Listeria monocytogenes Număr total de germeni Bacterii coliforme Drojdii Clostridii sulfitoreducătoare Salmonella Listeria monocytogenes Număr total de germeni Bacterii coliforme Salmonella Listeria monocytogenes Număr total de germeni Bacterii coliforme Salmonella Listeria monocytogenes Număr total de germeni Bacterii coliforme Salmonella Listeria monocytogenes Număr total de germeni

ISO 11290-1 ISO 4833 ISO 4832 ISO 21527-1 ISO 15213 EN ISO 6579