Raport idendificare ecvidee

COMISIA EUROPEANĂ DIRECȚIA GENERALĂ SĂNĂTATE ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ Audituri și analize în materie de sănătate și alimentație

DG(SANTE) 2016-8752 - MR

RAPORT FINAL PRIVIND AUDITUL EFECTUAT ÎN ROMÂNIA DE LA 11 APRILIE 2016 LA 15 APRILIE 2016 CU SCOPUL DE A EVALUA CONTROALELE SANITAR-VETERINARE APLICATE PENTRU IDENTIFICAREA ȘI TRASABILITATEA ECVIDEELOR

Ca răspuns la informațiile furnizate de autoritatea competentă, orice eroare de fapt observată în proiectul de raport a fost corectată; orice clarificare apare sub forma unei note de subsol.

Rezumat Prezentul raport descrie rezultatele auditului efectuat în România, în perioada 11-15 aprilie 2016, în cadrul programului de audit publicat al Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară.

Auditul a avut ca obiectiv să evalueze în ce măsură controalele și măsurile naționale existente asigură identificarea și trasabilitatea eficientă a ecvideelor vii și a cărnii de cal în țară, ca sprijin atât pentru controalele privind sănătatea animală și cât și pentru problemele de etichetare. În general, raportul concluzionează următoarele:  Există deficiențe în sistemul de identificare a ecvideelor. Lipsa de coordonare între autoritățile implicate duce la dublarea eforturilor privind înregistrarea datelor, rezultatul fiind funcționarea în paralel a două sisteme incomplete. Documentele de identificare sunt frecvent emise fără a lua în considerare tratamentul cailor, pe durata vieții acestora, cu medicamente de uz veterinar ,sau vârsta animalelor. În consecință, animale neeligibile intră în lanțul alimentar și programul de control pentru anemia infecțioasă ecvină ratează un număr necunoscut de animale din cauza identificării târzii a acestora.  Sistemul de sancțiuni aplicate a fost ineficient în ceea ce privește reducerea nivelului ridicat de neconformități referitor la identificarea ecvideelor.  Baza de date națională pentru ecvidee nu este folosită în scopul controlului bolilor.

Utilitatea sa pentru alte scopuri este, de asemenea, limitată, deoarece datele nu sunt actualizate sistematic și informațiile privind excluderea animalului din lanțul alimentar nu sunt înregistrate.  Înainte de luna ianuarie 2016, certificarea cailor vii care circulau de la exploatații autorizate din România în alte state ale UE nu oferea suficiente garanții privind anemia infecțioasă ecvină. Acest lucru a avut ca rezultat trimiterea de animale neeligibile în alte state membre, ceea ce a crescut riscul de răspândire a bolii în UE. Din luna ianuarie 2016, instrucțiunile actualizate de prelevare de probe emise de autorități, în cazul în care sunt puse în aplicare în mod corect, ar trebui să neutralizeze acest risc.

Raportul conține recomandări către autoritățile competente cu scopul de a aborda deficiențele identificate.

I

Cuprins 1

Introducere .........................................................................................................................1

2

Obiective și domeniu de aplicare .......................................................................................1

3

Temei juridic ......................................................................................................................2

4

Istoricul dosarului...............................................................................................................2

5

Constatări și concluzii ........................................................................................................2 5.1

Identificare...................................................................................................................2

5.2

Sprijin pentru controalele de sănătate animală, comerț ȘI IMPORTUL de ecvidee.11

6

Concluzii generale............................................................................................................13

7

Reuniunea de închidere ....................................................................................................13

8

Recomandări ....................................................................................................................13

II

ABREVIERI ȘI DEFINIȚII UTILIZATE ÎN PREZENTUL RAPORT Abreviere

Explicație

AGID

Imunodifuzia în gel de agar

ANZ

Agenția Națională pentru Zootehnie

DSVSA

Direcția Județeană Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

AIE

Anemia infecțioasă ecvină

ILA

Informații privind lanțul alimentar

ANSVSA

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

VO

Medic veterinar oficial

III

1 INTRODUCERE Auditul a fost efectuat în România în perioada 11-15 aprilie 2016. Echipa de audit a inclus doi auditori din partea Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară.

O reuniune de deschidere a avut loc la 11 aprilie 2016 cu autoritățile competente centrale responsabile pentru identificarea și trasabilitatea ecvideelor, și anume Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ). În cadrul reuniunii, membrii echipei de audit au confirmat obiectivele și itinerariul misiunii de audit, iar autoritățile au descris sistemele de control.

Echipa de audit a fost însoțită pe parcursul auditului de reprezentanți ai ANSVSA și ai ANZ. 2 OBIECTIVE ȘI DOMENIU DE APLICARE Auditul a avut ca obiectiv să evalueze în ce măsură controalele și măsurile naționale existente asigură identificarea și trasabilitatea eficientă a ecvideelor vii și a cărnii de cal în țară, ca sprijin atât pentru controalele privind sănătatea animală și cât și pentru problemele de etichetare.

Obiectivele auditului au fost: 

identificarea ecvideelor născute în UE și importate;



performanța instrumentelor de susținere a identificării și a trasabilității ecvideelor;



punerea în aplicare și utilizare în scopul controlului bolii;



trasabilitatea cărnii de cal produse în abatoare.

Principalele criterii ale auditului sunt enumerate în anexa 1 la prezentul raport. Actele juridice citate în prezentul raport fac referire, după caz, la ultima versiune modificată.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, au fost efectuate vizite în următoarele locuri: Vizite/reuniuni

Nr.

Denumire

Autoritățile competente centrale (ANSVSA și ANZ)

3

Reuniune de deschidere, de clarificare și de închidere

ANZ

1 2

Bază de date centrală pentru ecvidee Organisme de emitere județene

ANSVSA

1

Birou județean

Abator

1

Exploatație autorizată

1

Întreprindere de ecarisaj

1

1

3 TEMEI JURIDIC Auditul a fost efectuat în temeiul dispozițiilor generale prevăzute de articolul 45 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor.

4 ISTORICUL DOSARULUI Regulamentul de punere în aplicare (UE) 262/2015, aplicabil începând cu 1 ianuarie 2016, revizuiește sistemul Uniunii de identificare a ecvideelor pentru a se garanta că acest sistem este sigur, dar și ușor de folosit. Sistemul include un document de identificare unic pe durata vieții (pașaport), o metodă de verificare a identității care asigură o legătură fără echivoc între documentul de identificare și ecvideul pentru care a fost emis acesta, o bază de date menținută de organismele de emitere a pașaportului și o bază de date centrală. Documentul de identificare (pașaportul) al ecvideelor este un document cu scopuri multiple care acoperă atât nevoile de sănătate animală, cât și pe cele de sănătate publică.

Din 2010, România face obiectul unor restricții stricte privind comerțul în UE cu ecvidee vii (Decizia 2010/346/CE a Comisiei) din cauza prezenței anemiei infecțioase ecvine. România implementează în prezent un program de control care include sacrificarea animalelor care se dovedesc a fi infectate cu anemia infecțioasă ecvină. Un astfel de program trebuie susținut de un sistem de identificare și de înregistrare eficient.

România sacrifică aproximativ 17 000 de ecvidee pe an pentru producția de carne1. Fraudele identificate în UE, în 2013, privind identificarea cărnii de cal, au evidențiat importanța trasabilității acestui bun de larg consum.

5 CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII 5.1 IDENTIFICARE Cerințe juridice Regulamentul de punere în aplicare (UE) 262/2015 al Comisiei.

Constatări Autoritatea competentă 1.

Detalii complete privind autoritățile competente sunt disponibile în profilul de țară la adresa: http://ec.europa.eu/food/auditsanalysis/country_profiles/details.cfm?co_id=RO#ControlSystems

2.

Ordinul nr. 651 din 11 iulie 2013 stabilește procesul de identificare și de înregistrare a ecvideelor și definește obligațiile autorităților competente și pe cele ale altor părți. Acest

1

Datele din perioada 2011-2013 de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de la ANSVSA http://www.hsi.org/assets/pdfs/horses_EU_facts_figures_EU_horsemeat_trade.pdf

2

ordin a fost emis în comun de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de președintele ANSVSA. 3.

ANSVSA coordonează activitatea veterinarilor de liberă practică responsabili cu identificarea ecvideelor destinate reproducerii și producției. ANSVSA are rolul de aplicare a legii, putând efectua investigații și aplica sancțiuni privind identificarea cailor.

4.

ANSVSA a indicat că, din punct de vedere operațional, fiecare județ este împărțit în circumscripții sanitar-veterinare. Veterinarii de liberă practică semnează un contract de servicii cu Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) a fiecărui județ și sunt autorizați să efectueze controale precum implantarea transponderului pentru ecvidee, prelevarea de sânge pentru depistarea anemiei infecțioase ecvine (AIE) și emiterea de certificate naționale de circulație pentru ecvidee. În cadrul unuia dintre birourile DSVSA vizitate, veterinarii de liberă practică aveau responsabilitatea de a efectua controale în una sau două circumscripții sanitar-veterinare.

5.

ANZ este autoritatea competentă responsabilă cu emiterea tuturor documentelor de identificare a ecvideelor din România și operează prin intermediul unei rețele compuse dintr-un birou central și 41 de birouri județene. Obligațiile suplimentare ale ANZ includ operarea bazei de date naționale pentru ecvidee, identificarea tuturor cailor înregistrați, coordonarea activităților de identificare și de înregistrare a ecvideelor și alocarea unor numere unice de identificare ecvină pe viață. ANZ are, de asemenea, rolul de aplicare a legii, ceea ce îi permite să inițieze investigații și să aplice sancțiuni.

6.

Personalul ANSVSA are acces, la nivel județean, la baza de date națională pentru ecvidee, iar veterinarii de liberă practică pot fi autorizați să introducă direct datele de identificare ecvină (cu excepția detaliilor privind desenarea).

7.

Autoritățile competente (ANSVSA și ANZ) au confirmat că nu implementează încă Regulamentul de punere în aplicare (UE) 262/2015 (Regulamentul 262/2015). Acestea au indicat că cerințele Regulamentului (CE) nr. 504/2008 al Comisiei, abrogat, continuă să fie aplicate în România.

Documentul de identificare 8.

Documentul de identificare ecvină (pașaport) român este emis în funcție de tipul de cal.

Echipa de audit a revizuit pașapoartele emise pentru caii înregistrați, acestea fiind listate direct din baza de date a ANZ. Pașapoartele aveau format indivizibil și includeau toate secțiunile, conform prevederilor anexei I partea I din Regulamentul 262/2015.

Numerotarea subiectelor de secțiune nu corespundeau celor din anexa I partea I din Regulamentul 262/2015. Autoritatea competentă estimează că există în România între 10 000 și 20 000 de cai înregistrați. Veterinarii de liberă practică implantează un transponder pentru a asigura legătura fără echivoc dintre cal și documentul de identificare. Toate cerințele pentru completarea documentului de identificare, de exemplu, o descriere narativă a ecvideului și o diagramă completă, sunt realizate de personalul ANZ.

9.

Cailor destinați reproducerii și producției li se emite un document de identificare prelistat. Veterinarul de liberă practică implantează un transponder și completează 3

diagrama. Acest document este ulterior trimis către ANZ sau, în cazul veterinarilor de liberă practică cu acces la baza de date ANZ, încărcat. În toate cazurile, diagrama trebuie trimisă pe suport de hârtie către ANZ. Un document de identificare pre-listat este ulterior emis. Cerința de a include o secțiune pentru suspendarea/revalidarea documentului de identificare pentru circulația ecvideelor nu este inclusă în documentul de identificare pre-listat, contrar prevederilor articolului 7 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul 262/2015.

10. Aceste documente de identificare pre-listate sunt în prezent emise cu secțiunea privind administrarea de medicamente de uz veterinar capsată ca anexă de documentul principal.

Echipa de audit a revizuit 20 de documente de identificare returnate de la abatoare unui număr de două birouri ANZ județene. Au fost văzute exemple în care această pagină unică era ștampilată pentru a indica asocierea cu pașaportul, pagina unică fiind tăiată în secțiuni separate fără nicio încercare de a lega (ștampila) aceste secțiuni separate de pașaportul principal, secțiunea privind administrarea de medicamente de uz veterinar fiind absentă. Se încalcă, astfel, articolul 7 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul 262/2015. În plus, cerința ca pașaportul să fie indivizibil nu este îndeplinită, conform prevederilor părții 2 litera (c) din anexa I la Regulamentul 262/2015.

11. ANSVSA a recomandat ca tuturor exploatațiilor de ecvidee, inclusiv exploatațiilor din gospodării cu un singur cal, să le fie emis un număr de exploatație. Pentru exploatațiile comerciale, numărul de exploatație trebuie solicitat ANSVSA. Pentru exploatațiile din gospodării, veterinarii de liberă practică alocă numerele de exploatație. Numerele de exploatație sunt stocate într-un registru național de exploatații gestionat de ANSVSA. 12. Autoritățile competente au declarat că, pentru 2016, au obținut fonduri pentru modificarea bazei de date ANZ, iar lipsa anterioară de finanțare a fost citată ca principalul motiv pentru care nu se implementează în prezent Regulamentul 262/2015.

Acest lucru va permite listarea directă a tuturor pașapoartelor (inclusiv a duplicatelor și a celor de înlocuire) din baza de date și reformatarea pașapoartelor în vederea includerii tuturor secțiunilor prevăzute de Regulamentul 262/2015. Implementarea acestor schimbări aduse bazei de date, precum și legislației naționale, sunt planificate de către ANZ și ANSVSA pentru toamna anului 2016.

13. ANZ a confirmat că, pentru anii 2014 și 2015, numărul total de pașapoarte emise și grupele de vârstă pentru care au fost emise au fost următoarele: Vârsta la emiterii Număr de cai

data

0 – 6 luni

6 – 12 luni

> 12 luni

1 878

9 818

53 839

În această perioadă, caii trebuie să fi fost identificați în conformitate cu articolul 5 alineatul (6) din Regulamentul nr. 504/2008, și anume înainte de data de 31 decembrie din anul nașterii sau în termen de 6 luni de la data nașterii. Peste 80 % din acești cai nu au fost identificați la timp, un număr limitat de sancțiuni fiind aplicat de autoritățile competente (a se vedea punctul 42 de mai jos).

4

14. România folosește, de la 1 ianuarie 2016, derogarea prevăzută de articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul 262/2015 pentru a solicita identificarea ecvideelor până la 6 luni sau în anul calendaristic al nașterii și, în orice caz, înainte de a părăsi permanent exploatația în care s-au născut.

15. ANZ a emis, la 4 martie 2015, o procedură operațională pentru emiterea de documente de identificare ecvină de înlocuire/duplicat. Aceasta evidențiază cerința de a emite un document de identificare duplicat în cazul în care originalul este pierdut, dar codul transponderului poate fi citit. Dacă identificarea anterioară a animalului nu poate fi stabilită, trebuie implantat un transponder și trebuie emis un document de identificare de înlocuire. Documentul de identificare trebuie să fie în mod clar marcat cu indicativul „duplicat” sau „înlocuitor”, după caz, acest lucru fiind în conformitate cu articolele 29 și 32 din Regulamentul 262/2015.

16. ANZ a furnizat următoarele date pentru emiterea documentelor de identificare duplicat și înlocuitoare: Anul

2014

2015

Documente de identificare duplicat emise

1545

2338

Documente de identificare înlocuitoare emise

0

0

17. ANZ a confirmat că, în prezent, nu este posibilă listarea din baza de date a unui document de identificare înlocuitor. În consecință, ecvideelor neidentificate până la vârsta de 12 luni li se emite un document de identificare standard fără restricții asociate.

18. ANZ a declarat că nu deține cunoștințele tehnice pentru a completa, la momentul emiterii documentelor de identificare duplicat/înlocuitoare, secțiunea de administrare a medicamentelor de uz veterinar. ANZ consideră că aceasta este responsabilitatea ANSVSA, dar nu există niciun mecanism care să notifice ANSVSA când sunt emise documente de identificare duplicat/înlocuitoare. În consecință, documentele de identificare ecvină duplicat emise de ANZ nu au completată secțiunea privind administrarea medicamentelor de uz veterinar. Această lipsă de coordonare între ANSVSA și ANZ nu este în conformitate cu prevederile articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul 882/2004.

19. Contrar prevederilor articolului 29 alineatul (2) litera (c) și ale articolului 32 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul 262/2015, ecvideele cărora li se emite un document de identificare duplicat sau înlocuitor nu sunt excluse din lanțul alimentar.

Verificarea identificării (transponderul) 20. Numărul unic de identificare ecvină pe viață este emis prin intermediul rețelei ANZ județene. Codul alfanumeric de 15 cifre include codul de țară pentru România (642) urmat de codul din trei cifre aferent județului de emitere. Acesta este urmat de „5N” pentru caii pentru reproducere și producție sau de ultimele două cifre din anul nașterii 5

pentru caii înregistrați. În final, un număr din șapte cifre, începând cu „1” pentru fiecare județ.

21. Ordinul nr. 114 din 15 martie 2013 prevede cerințele tehnice pentru mijloacele oficiale de identificare a ecvideelor în România. Codul de 15 cifre al transponderului include codul de țară pentru România (642), urmat de codul speciei (01). Următoarele trei caractere reprezintă codul producătorilor, iar ultimele șapte caractere reprezintă codul unic de identificare. Autoritatea competentă a confirmat că a aprobat șase producători (dintre care unul are două coduri) pentru furnizarea de transpondere.

Controalele oficiale 22. Ordinul nr. 37 din 9 aprilie 2010, emis de ANSVSA, stabilește cerințele pentru circulația națională a ecvideelor. Acesta include cerința ca ecvideele să fie însoțite de un certificat veterinar de sănătate și de documentul de identificare. Certificatul veterinar de sănătate este completat de veterinarii de liberă practică și trebuie să includă codurile transponderului. Costul certificatelor veterinare de sănătate este acoperit de proprietarul/deținătorul ecvideelor.

23. Pentru circulația națională a ecvideelor, programul român de supraveghere AIE solicită un rezultat de test Coggins negativ în termen de 90 de zile până la circulație. În cazul în care au trecut mai mult de 90 zile de la ultimul test, este necesar un test negativ în termen de 10 de zile înainte de circulație. Aceste teste nu sunt necesare pentru ecvideele transportate direct la abator. Circulația nu este definită în ordinul sus-menționat. În consecință, tipurile de circulație care necesită un certificat veterinar de sănătate nu au fost identificate clar pentru echipa de audit.

24. Autoritatea competentă a emis Nota de serviciu nr. 20128/2.2.2010 care furnizează instrucțiuni pentru personalul de control oficial referitoare la implementarea informațiilor privind lanțul alimentar (ILA). Recent, a fost emisă Nota de serviciu nr.

28958/7.4.2016 în vederea furnizării de instrucțiuni personalului care efectuează controale oficiale referitoare la identificarea și trasabilitatea ecvideelor vii destinate sacrificării. La abatorul vizitat, echipa de audit a revizuit documentația privind cele trei ecvidee prezentate pentru sacrificare. Fiecare ecvideu era însoțit de un document de identificare, un certificat veterinar de sănătate și ILA. Echipa de audit a văzut cum veterinarul oficial citește transponderele și corelează fiecare cal cu documentația relevantă. Unul dintre ecvideele adulte avea un document de identificare emis la 4 aprilie 2016, iar opt zile mai târziu era prezentat pentru sacrificare.

25. Pentru toate cele trei ecvidee, ILA nu erau completate la secțiunea 3.4, ceea ce înseamnă că nu exista nicio atestare că au fost respectate perioade de retragere pentru orice medicamente de uz veterinar administrate în luna precedentă. Autoritatea competentă a confirmat că ILA erau incomplete. Alte cinci documente ILA de la sacrificarea din săptămânile anterioare au fost revizuite. În trei documente ILA (vizând 46 de cai), secțiunea 3.4 nu fusese completată. Controalele oficiale au permis acestor 46 de animale să fie sacrificate pentru consumul uman. ILA incomplete nu sunt în conformitate cu secțiunea III din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

6

26. Echipa de audit a revizuit două certificate veterinare de sănătate (din săptămâna precedentă) pentru circulația de cai de la comercianți la abatorul vizitat, vizând 20 și, respectiv, 11 animale. 15 animale din cele 20 și, respectiv, șase din cele 11 animale aveau numere de transponder consecutive. Șapte numere consecutive au fost verificate în baza de date ANZ și toate acestea aveau documente de identificare corespondente emise cu 1-2 zile înainte de sacrificare, dintre care două erau emise unor cai cu vârsta mai mare de 2 ani. Autoritatea competentă a confirmat că respectivii cai cu numere consecutive au fost identificați la exploatația comercianților și au fost mutați în acest loc de la exploatația de naștere fără a fi identificați.

27. Echipa de audit a revizuit 10 pașapoarte returnate de la abatorul vizitat pentru ecvideele sacrificate în martie 2016. Era vorba de trei pașapoarte duplicat și de două pașapoarte „originale” (emise pentru prima dată). Vârstele animalelor erau cuprinse între 1 și 15 ani. În opt din zece cazuri, diagrama nu fusese completată și nicio fotografie sau o imagine imprimată de descriere a animalului nu era disponibilă.

28. Echipa de audit a verificat datele existente în baza de date ANZ privind cinci cai de la o exploatație autorizată în temeiul Deciziei 2010/346/UE a Comisiei (și vizitată de echipa de audit). În săptămâna anterioară vizitei, un cal fusese identificat și i s-a emis un pașaport pentru prima dată la vârsta de 5 ani. Un al doilea cal a fost re-identificat și i s-a emis un pașaport duplicat.

29.

Documentele de identificare duplicat sau documentele de identificare emise cailor cu vârsta mai mare de 12 luni (indicate la punctele 26, 27 și 28 de mai sus) nu aveau completată secțiunea privind administrarea de medicamente de uz veterinar.

30. La abatorul vizitat, echipa de audit a observat cum sunt recuperate transpondere din carcase și a văzut procedura de distrugere ulterioară a acestora sub supervizare veterinară oficială, conform prevederilor articolului 34 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 262/2015.

31. ANSVSA a confirmat că nu există nicio procedură scrisă pentru cazul în care transponderul nu ar putea fi recuperat din corpul animalului sacrificat pentru consumul uman. VO a confirmat că, într-un astfel de caz, carcasa ar fi considerată ca adecvată pentru consumul uman fără un tratament al cărnii sau fără ca partea din carne care conține transponderul să fie considerată inadecvată pentru consumul uman. Astfel, se încalcă articolul 34 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 262/2015.

32. Autoritatea competentă a furnizat echipei de audit ghiduri de utilizare pentru cele două dispozitive de citire a transponderelor folosite în abatorul vizitat. Acest lucru a confirmat că transponderele sunt compatibile cu standardul ISO 11785, conform prevederilor articolului 2 litera (n) punctul (ii) din Regulamentul (UE) 262/2015.

Baza de date 33. Echipa de audit a revizuit intrările în baza de date pentru exploatațiile autorizate vizitate.

Un cal fusese identificat în săptămâna anterioară și îi fusese emis un pașaport pentru prima dată în cei 5 ani de viață. În consecință, nu ar fi putut fi testat pentru AIE în anii anteriori astfel cum este prevăzut de programul de supraveghere anual. Un al doilea cal 7

fusese re-identificat tot în săptămâna anterioară și i se emisese un pașaport duplicat.

Autoritățile competente au confirmat că nu este posibilă înregistrarea în baza de date a acelor ecvidee care nu sunt destinate sacrificării pentru consumul uman, contrar prevederilor articolului 38 alineatul (1) litera (l) din Regulamentul 262/2015. Restul informațiilor privind ecvideele verificate de echipa de audit au fost corect înregistrate în baza de date, în conformitate cu prevederile articolului 38 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 262/2015.

34. ANZ a confirmat că detalii privind decesul/sacrificarea ecvideelor pot fi doar modificate în baza de date la momentul primirii de pașapoarte de la abator sau de la proprietarii cailor.

35. ANSVSA are acces la baza de date ecvină la nivel județean, dar nu folosește baza de date în scopul controlului bolilor. În schimb, fiecare județ și-a stabilit înregistrările sale autonome, care uneori se prezintă pur și simplu sub forma unei foi de calcul excel. Doar județul respectiv are acces la aceste înregistrări.

36. Ordinul 29/2014 prevede cerința derulării de către ANSVSA a unui recensământ anual al tuturor speciilor de ovine, caprine și porcine. Acesta este derulat, în numele DSVSA, de veterinarii de liberă practică. În cadrul acestui recensământ, numărul de ecvidee prezente este luat în considerare. ANSVSA a confirmat că, pe parcursul derulării recensământului pentru fiecare exploatație, veterinarii de liberă practică nu folosesc recensământul din anul anterior sau informațiile înregistrate în baza de date a ANZ ca referință pentru numărul de ecvidee prezente într-o anumită exploatație. În județele vizitate, DSVSA județene au stabilit un nou set de înregistrări pentru fiecare recensământ2.

37. În unul dintre județele vizitate de echipa de audit, rezultatele recensământului erau revizuite pentru o comună alcătuită din câteva sate. Datele înregistrate includeau: codul transponderului, sexul, vârsta, codul exploatației, adresa și detalii privind proprietarul.

38. Ecvideele trimise la ecarisaj sunt însoțite, printre altele, de un certificat sanitar veterinar emis de veterinari de liberă practică. Acest certificat include detalii privind expeditorul și destinatarul și numărul transponderului. Lunar, veterinarii de liberă practică raportează DSVSA toate decesele. Aceste date sunt raportate trimestrial ANSVSA, care a confirmat că nu transmite aceste informații ANZ. Nu există nicio altă sursă pentru a furniza aceste informații către ANZ. 39. Documentul de identificare nu însoțește ecvideele trimise către centrele de ecarisaj.

Proprietarul/deținătorul are responsabilitatea de a returna documentul de identificare către biroul ANZ din județul în care calul a fost înregistrat ultima dată.

40. Informațiile privind numărul de ecvidee vii înregistrate în România a variat semnificativ între autoritățile competente. În unul dintre județele vizitate de echipa de audit, DSVSA În răspunsul său la proiectul de raport, autoritatea competentă a remarcat că, în mai 2016, a fost emisă nota de serviciu nr. 6243/12. Aceasta solicită DSVSA județene să prezinte Biroului ANZ o listă de ecvidee testate pentru AIE, precum și detaliile exploatației în care au fost testate pentru a facilita actualizarea bazei de date naționale pentru ecvidee. În plus, a fost semnat protocolul de cooperare nr. 30 254/08.2016 între ANSVSA și ANZ în august 2016.

2

8

înregistrase o populație de cai de aproximativ 5 500 de ecvidee comparativ cu 9 951 de ecvidee înregistrate în baza de date a ANZ (la data de 14 aprilie 2016). La nivel național, în 2015, baza de date ecvină a ANZ înregistra 762 760 de animale, în timp ce ANSVSA înregistra 455 614 de ecvidee. Autoritățile competente au confirmat că nu există colaborare între ele pentru a putea aborda această contradicție.

Executare 41. Echipa de audit a revizuit foile de lucru depuse la DSVSA de către veterinari de liberă practică. Pentru eșantionarea AIE, detaliile au inclus: numărul exploatației, proprietarul, amplasarea și numerele transponderului. DSVSA a declarat că fiecare veterinar de liberă practică a fost supravegheat cel puțin anual cu o vizită la fața locului cu ocazia efectuării controalelor, pentru a verifica dacă ecvideele erau prezente, identificarea acestora (transponder) fiind, de asemenea, verificată. În prezent, DSVSA nu deține nicio listă de verificare pentru această supraveghere.

42. Autoritățile competente au furnizat date privind măsurile de asigurare a respectării legii care au inclus avertismente și sancțiuni financiare privind ecvideele pentru perioada 2013 – 2015, după cum urmează: Anul

Măsuri de asigurare a respectării legii

2013

1 193

2014

2 749

2015

1 823

43. Echipa de audit a revizuit sancțiunile aplicate unei exploatații care colecta ecvidee pentru sacrificare. În primele trei luni ale anului 2016, această exploatație avea 12 amenzi aplicate de ANZ privind identificarea și o amendă aplicată de DSVSA privind o problemă referitoare la circulație. Amenzile aplicate se ridicau la o valoare cuprinsă între 800 și 1 000 lei (aproximativ 200 EUR). Autoritățile competente au confirmat că dacă amenzile erau plătite în termen de 48 de ore, legislația națională prevedea reducerea valorii amenzii la jumătate din amenda minimă.

44. ANZ a confirmat că personalul din biroul central a efectuat controale la opt birouri județene în 2015, controalele vizând câteva specii, inclusiv ecvidee.

9

Concluzii privind identificarea 45. Există unele deficiențe în sistemul de emitere de documente de identificare ecvină.

Acestea nu includ toate informațiile necesare și sunt frecvent emise fără a lua în considerare tratamentul pe durata de viață a cailor cu medicamente de uz veterinar sau vârsta animalelor. Alături de ILA incomplete, acest lucru are ca rezultat introducerea animalelor neeligibile în lanțul alimentar. În plus, identificarea târzie duce la lipsa testării pentru AIE a unui număr necunoscut de cai, în cadrul programului de supraveghere național.

46. Sistemul de sancțiuni aplicat în România este ineficient în ceea ce privește abordarea nivelului ridicat de neconformități existent privind identificarea ecvideelor.

47. Lipsa cooperării și coordonării dintre ANZ și ANSVSA duce la dublarea eforturilor și a datelor privind caii și la nesiguranța privind fiabilitatea majorității datelor și statisticilor referitoare la ecvidee. Oportunitățile ratate de a partaja și de a actualiza datele restricționează utilitatea acestora în vederea controlului bolilor.

48. Baza de date ecvină a ANZ are o utilitate foarte limitată pentru sănătatea animală și controalele de sănătate publică. Acest lucru se datorează faptului că datele provenite din recensământul anual și de la centrele de ecarisaj nu ajung în baza de date și nu există alte mecanisme pentru actualizarea periodică a bazei de date. În plus, baza de date nu include informații privind situațiile în care animalele trebuie excluse de la introducerea în lanțul alimentar.

49. Lipsa instrucțiunilor și/sau a instruirii pentru gestionarea transponderelor nerecuperate a determinat introducerea de carne inadecvată în lanțul alimentar.

10

5.2 SPRIJIN PENTRU CONTROALELE DE SĂNĂTATE ANIMALĂ, COMERȚ ȘI IMPORTUL DE ECVIDEE

Cerințe juridice Decizia 2010/346/UE a Comisiei privind măsurile de protecție cu privire la anemia infecțioasă ecvină în România Constatări 50. Ordinul 46/2014 (care înlocuiește Ordinul 52/2010) aprobă planul pentru eradicarea a AIE în România. Ordinul prevede norme de punere în aplicare a Deciziei 2010/346/UE a Comisiei, inclusiv proceduri de aprobare pentru exploatațiile care comercializează ecvidee.

51.

ANSVSA a stabilit o listă cu exploatații autorizate care sunt eligibile pentru circulația ecvideelor în alte state membre: 

În conformitate cu articolul 2 din Decizia 2010/346/UE (pentru motive altele decât comerț sau prevederile articolului 3);



Pentru a participa la anumite competiții și evenimente, în conformitate cu articolul 3 din Decizia 2010/346/UE.

Lista conține denumirea exploatației, localizarea geografică și detalii privind veterinarul oficial responsabil cu exploatația autorizată, conform prevederilor articolului 6 litera (a) din Regulamentul 2010/346/UE. Această listă este disponibilă public pe site-ul ANSVSA la adresa:http://www.ansvsa.ro/?pag=839.

52. Echipa de audit a revizuit documentul de identificare privind un cal destinat reproducerii și producției cu rezultat pozitiv la testul AIE. AIE a fost confirmată în martie 2013, iar animalul a fost sacrificat în martie 2015. Documentul de identificare înregistra în mod corect rezultatul pozitiv al testului, conform prevederilor anexei I partea I din Regulamentul 262/2015. Cu toate acestea, restricțiile de circulație aplicate acestui animal nu au putut fi înregistrate pentru că documentul de identificare nu includea secțiunea III [a se vedea punctul 9 de mai sus]. ANSVSA a confirmat că lipsa finanțării pentru eradicarea AIE în perioada 2006-2007 a redus încrederea în procesul de despăgubire a proprietarilor și i-a făcut pe unii proprietari reticenți în a-și trimite animalele spre sacrificare. Începând cu 2009, sunt alocate fonduri pentru compensare de către ANSVSA. 53. Programul de supraveghere și de eradicare a AIE este derulat în conformitate cu Ordinele 29/2014 și 46/2014 ale ANSVSA. Ordinul 29/2014 stabilește cerințele pentru programul național de supraveghere și prevede ca toate ecvideele cu vârsta de peste 6 luni să fie testate anual în perioada februarie-aprilie. Ecvideele din alte exploatații specializate, de exemplu, armăsari de prăsilă, sunt testate de două ori pe an la intervale de 6 luni.

54. ANSVSA a confirmat că prelevarea de probe pentru depistarea AIE poate avea loc numai dacă ecvideele sunt identificate în mod corect. Ordinul 651/2013 îl 11

responsabilizează pe proprietar/deținător să solicite veterinarilor de liberă practică să identifice caii, iar aceștia din urmă să realizeze această sarcină. În plus, Ordinul 60/2013 obligă veterinarii de liberă practică să implanteze un transponder în orice cal neidentificat pe care îl întâlnesc.

55. Echipa de audit a verificat cel mai recent certificat pentru comerțul intracomunitar emis pentru un cal înregistrat de la exploatația autorizată vizitată. ANSVSA a indicat că toți caii din exploatație au fost eșantionați și testați pentru depistarea AIE în martie și septembrie 2015. Calul certificat fusese supus unui test AGID individual cu rezultate negative efectuat pe o probă de sânge prelevată cu 10 zile înainte de data circulației, conform prevederilor articolului 3 litera (a) din Decizia 2010/346/UE a Comisiei. Cu toate acestea, restul cailor din exploatație au fost supuși unui test AGID, cu rezultate negative, efectuat pe probe de sânge prelevate cu peste 180 de zile înainte de data circulației. Se încalcă, astfel, articolul 3 litera (b) din Decizia 2010/346/UE a Comisiei.

56. La 29 ianuarie 2016, ANSVSA a emis o notă de serviciu privind regimul de prelevare a probelor necesar pentru a îndeplini cerințele articolului 3 din Decizia 2010/346/UE a Comisiei pentru a permite comerțul cu ecvidee pe tot parcursul anului. Nota de serviciu detaliază cerința de a efectua un test AGID pe probe de sânge prelevate la intervale de trei luni de la toate ecvideele prezente în exploatația autorizată.

57. Echipa de audit a revizuit două documente sanitar-veterinare comune de intrare pentru importul de ecvidee în România. Cele două animale fuseseră introduse corespunzător în baza de date ANZ. Autoritatea competentă a explicat că li s-a alocat un număr unic românesc de identificare ecvină pe viață deoarece documentele de identificare ecvină însoțitoare nu includeau un astfel de număr.

Concluzii privind controalele sănătății animale, comerțul și importul de ecvidee 58. Certificarea cailor înregistrați care circulau de la exploatații autorizate în alte state ale UE, înainte de luna ianuarie 2016, nu oferea garanții suficiente privind AIE. În același timp, instrucțiunile nu asigurau faptul că eșantionarea AIE era derulată cu o frecvență care permitea comercializarea de cai pe tot parcursul anului. Acest lucru a avut ca rezultat certificarea de animale neeligibile cu risc crescut de AIE și răspândirea acestora în UE. Instrucțiunile de eșantionare actualizate emise în 2016 ar trebui să neutralizeze acest risc.

12

6 CONCLUZII GENERALE Există deficiențe în sistemul de identificare ecvină. Lipsa de coordonare între autoritățile implicate duce la dublarea eforturilor privind înregistrarea datelor, rezultatul fiind funcționarea în paralel a două sisteme incomplete. Documentele de identificare sunt frecvent emise fără a lua în considerare tratamentul cailor, pe durata vieții acestora, cu medicamente de uz veterinar ,sau vârsta animalelor. În consecință, animale neeligibile intră în lanțul alimentar și programul de control pentru anemia infecțioasă ecvină ratează un număr necunoscut de animale din cauza identificării târzii a acestora.

Sistemul de sancțiuni aplicat a fost ineficient din cauza nivelului ridicat de neconformități privind identificarea ecvideelor.

Baza de date ecvină oficială nu este folosită în scopul controlului bolilor. Utilitatea sa pentru alte scopuri este, de asemenea, limitată, deoarece datele nu sunt actualizate sistematic și informațiile privind excluderea animalului din lanțul alimentar nu sunt înregistrate. Înainte de luna ianuarie 2016, certificarea cailor vii care circulau de la exploatații autorizate din România în alte state ale UE nu oferea suficiente garanții privind anemia infecțioasă ecvină. Acest lucru a avut ca rezultat trimiterea de animale neeligibile în alte state membre, ceea ce a crescut riscul de răspândire a bolii în UE. Din luna ianuarie 2016, instrucțiunile actualizate de prelevare de probe emise de autorități, în cazul în care sunt puse în aplicare în mod corect, ar trebui să neutralizeze acest risc.

7 REUNIUNEA DE ÎNCHIDERE La 15 aprilie 2016 a avut loc o reuniune de închidere împreună cu autoritățile competente centrale. În cadrul acestei reuniuni, echipa de audit și-a prezentat constatările și concluziile preliminare ale auditului. Unele clarificări au fost furnizate de autoritățile competente care nu și-au exprimat în cadrul reuniunii de închidere dezacordul privind concluziile preliminare.

8 RECOMANDĂRI Autoritatea competentă este invitată să prezinte, în termen de 25 de zile lucrătoare de la primirea raportului, detalii privind măsurile adoptate și planificate, inclusiv termenele de finalizare a acestora („plan de acțiune”), ca răspuns la recomandările de mai jos.

Nr. 1.

Recomandare Autoritățile competente trebuie să se asigure că documentele de identificare înlocuitoare sunt emise pentru ecvideele neidentificate în termenele-limită și că partea II din secțiunea II a acestor documente este marcată dacă ecvideele nu sunt destinate sacrificării pentru consumul uman, conform prevederilor articolului 32 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul 262/2015.

Recomandare bazată pe concluzia nr. 45.

13

Nr.

Recomandare Constatările asociate nr. 17, 19, 26, 27 și 28.

2.

Autoritățile competente trebuie să se asigure că, în cazul în care documente de identificare duplicat sunt emise pentru ecvidee, partea II din secțiunea II a acestor documente este marcată cu mențiunea de ecvidee care nu sunt destinate sacrificării pentru consumul uman sau partea III din secțiunea II este marcată cu mențiunea de suspendare a eligibilității ecvideelor pentru consumul uman timp de 6 luni, conform prevederilor articolelor 29 și 31 din Regulamentul 262/2015.

Recomandare bazată pe concluzia 45.

Constatările asociate nr. 18, 19 și 29.

3.

Autoritățile competente ar trebui să asigure cooperarea efectivă între serviciile acestora în vederea îmbunătățirii acurateții datelor deținute în baza de date națională pentru ecvidee. Autoritățile competente trebuie să se asigure, în special, că baza de date include informații privind situația în care animalele trebuie excluse din procesul de introducere în lanțul alimentar. Regulamentul (CE) nr. 882/2004 articolul 4 alineatul (3).

Recomandare bazată pe concluzia nr. 47.

Constatările asociate nr. 18, 33, 36, 38 și 40.

4.

ANSVSA trebuie să se asigure că există un sistem care să garanteze că, în cazul în care un transponder nu poate fi recuperat din corpul unui ecvideu destinat sacrificării pentru consumul uman, carnea sau partea din carne care conține transponderul este declarată inadecvată pentru consumul uman. Articolul 34 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 262/2015.

Recomandare bazată pe concluzia nr. 49.

Constatarea asociată nr. 31.

5.

Toate informațiile relevante privind lanțul alimentar trebuie puse la dispoziție pentru ecvideele prezentate pentru sacrificare. Acest lucru trebuie verificat de autoritatea competentă, conform prevederilor articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004.

Recomandare bazată pe concluzia nr. 45.

Constatarea asociată nr. 25.

6.

Autoritățile competente trebuie să se asigure că documentele de identificare ecvină au formatul și conținutul corecte. Articolul 7 alineatele (2) și articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 262/2015.

Recomandare bazată pe concluzia nr. 45.

14

Nr.

Recomandare Constatările asociate nr. 9, 10 și 52.

Răspunsul autorității competente la recomandări poate fi găsit la adresa: http://ec.europa.eu/food/audits-analysis/rep_details_en.cfm?rep_inspection_ref=2016-8752

15

ANEXA 1 – REFERINȚE JURIDICE

Referință juridică Directiva 90/427/CEE

Jurnalul Oficial JO L 224, 18.8.1990, pp. 55-59

Titlu Directiva 90/427/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind condițiile zootehnice și genealogice care reglementează schimburile intracomunitare cu ecvidee

Decizia 92/260/CEE

JO L 130, 15.5.1992, pp. 67-83

92/260/CEE: Decizia Comisiei din 10 aprilie 1992 privind măsurile sanitare și certificarea veterinară pentru admiterea temporară a cailor înregistrați

Decizia 93/195/CEE

JO L 86, 6.4.1993, pp. 1-6

93/195/CEE: Decizia Comisiei din 2 februarie 1993 privind condițiile de sănătate animală și certificarea veterinară pentru reintroducerea cailor înregistrați pentru curse, competiții si evenimente culturale, după exportul temporar

Decizia 93/196/CEE

JO L 86, 6.4.1993, pp. 7-15

93/196/CEE: Decizia Comisiei din 5 februarie 1993 privind condițiile de sănătate animală și certificare veterinară pentru importurile de ecvidee destinate sacrificării

Decizia 93/197/CEE

JO L 86, 6.4.1993, pp. 16-34

93/197/CEE: Decizia Comisiei din 5 februarie 1993 privind condițiile de sănătate animală și certificarea veterinară la importul de ecvidee înregistrate și ecvidee pentru reproducție și producție

Decizia 2004/211/CE JO L 73, 11.3.2004, pp. 1-10

2004/211/CE: Decizia Comisiei din 6 ianuarie 2004 de elaborare a listei țărilor terțe și a părților din teritoriile acestor țări din care statele membre autorizează importurile de ecvidee vii și de material seminal, de ovule și embrioni din specia ecvină și de modificare a Deciziilor 93/195/CEE și 94/63/CE

853/2004

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală

JO L 139, 30.4.2004, p. 55, corectat și republicat în JO L 226, 25.6.2004, p. 22

16

854/2004

JO L 139, 30.4.2004, p. 206, corectat și republicat în JO L 226, 25.6.2004, p.

83.

Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman

882/2004

JO L 165, 30.4.2004, p. 1, corectat și republicat în JO L 191, 28.5.2004, p. 1

Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor

504/2008

JO L 149, 7.6.2008, pp. 3-32

Regulamentul (CE) nr. 504/2008 al Comisiei din 6 iunie 2008 privind punerea în aplicare a Directivelor 90/426/CEE și 90/427/CEE ale Consiliului privind metodele de identificare a ecvideelor

Directiva 2009/156/CE

JO L 192, 23.7.2010, pp. 1-24

Directiva 2009/156/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind condițiile de sănătate animală care reglementează circulația și importul de ecvidee provenind din țări terțe

1069/2009

JO L 300, 14.11.2009, pp. 1-33

Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală)

Decizia 2010/346/UE JO L 155, 22.6.2010, pp. 48-53

2010/346/UE: Decizia Comisiei din 18 iunie 2010 referitoare la măsurile de protecție cu privire la anemia infecțioasă ecvină în România

17

142/2011

JO L 54, 26.2.2011, pp. 1-254

Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată

2015/262

JO L 59, 3.3.2015, pp. 1–53

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 262/2015 al Comisiei din 17 februarie 2015 de stabilire, în temeiul Directivelor 90/427/CEE și 2009/156/CE ale Consiliului, a unor norme privind metodele de identificare a ecvideelor (Regulamentul privind pașapoartele ecvideelor)

18