Raport pe sanatatea albinelor uniunea europeana

Ref. Ares(2015)4310746 - 15/10/2015

COMISIA EUROPEANĂ DIRECȚIA GENERALĂ SĂNĂTATE ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ Direcția F - Oficiul Alimentar și Veterinar

DG(SANTE) 2015-7566 - MR

RAPORTUL FINAL AL UNEI MISIUNI DE INFORMARE EFECTUATE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 4 - 8 MAI 2015 ÎN SCOPUL COLECTĂRII DE INFORMAȚII PRIVIND SĂNĂTATEA ALBINELOR ȘI LIMITAREA FOLOSIRII ANUMITOR PRODUSE DE PROTECȚIE A PLANTELOR

Numai textul în limba engleză este autentic

Rezumat Prezentul raport descrie rezultatele unei misiuni de informare efectuate de către Oficiul Alimentar și Veterinar în România, în perioada 4 - 8 mai 2015.

Obiectivele generale ale misiunii de informare au fost următoarele:    

colectarea de informații cu privire la stadiul de implementare al legislației UE privind bolile albinelor și la eventualele dispoziții legislative suplimentare pe aceeași temă; mai buna înțelegere a sistemelor de monitorizare, supraveghere și control în vigoare pentru sănătatea albinelor; verificarea faptului că sistemul asigură limitarea eficientă și adecvată a folosirii produselor de protecție a plantelor; determinarea eventualelor omisiuni și domenii dificile din legislația UE existentă și a marjei unor eventuale îmbunătățiri pentru o protecție sporită a sănătății albinelor.

În general, raportul concluzionează următoarele: Importanța sectorului apicol din România se evidențiază prin legislația națională amplă care sprijină activitățile de control sanitar al albinelor. Există deja, în mod oficial, multe elemente care să sprijine un sistem elaborat de monitorizare, supraveghere și control al sănătății albinelor. Acest sistem implică diferite autorități competente, a căror sarcină a fost stabilită în mod clar. Totuși, organizarea insuficientă a coordonării dintre autorități a dus la dezvoltarea unui sistem care duce lipsă, uneori, de raționalizare, îmbunătățire și simplificare.

Autorizațiile de urgență eliberate de autoritățile competente pentru tratamentul semințelor cu neonicotinoide sunt însoțite de măsuri care vizează limitarea și monitorizarea folosirii acestora.

Deși expunerea reală a albinelor nu face obiectul unui program de monitorizare, a fost elaborat un sistem care să combată acest risc. Lipsa de transparență și de criterii clare de limitare a folosirii neonicotinoidelor împiedică aplicarea clară a măsurilor de combatere a riscurilor aferente.

Prezentul raport nu conține recomandări din cauza naturii informative a misiunii.

I

Cuprins 1

Introducere .....................................................................................................................................1

2

Obiectivele și domeniul de aplicare ...............................................................................................1

3

Temei juridic ..................................................................................................................................2

4

Istoricul dosarului...........................................................................................................................2

5

4.1

Imagine de ansamblu a sectorului apicol din România ...........................................................2

4.2

Organizarea sistemelor de control oficiale ..............................................................................3

Constatări și concluzii ....................................................................................................................3 5.1

Înregistrarea operatorilor, controlul deplasărilor.....................................................................3

5.1.1

Înregistrarea operatorilor, identificarea exploatațiilor și a stupilor ..............................3

5.1.2

Înregistrarea deplasărilor................................................................................................5

5.1.3

Comerțul și importul ........................................................................................................6

5.2

Bolile albinelor ........................................................................................................................7

5.2.1

Boli care fac obiectul unei notificări și a unui control oficial .........................................7

5.2.2

Supraveghere generală ....................................................................................................8

5.2.3

Varroa ..............................................................................................................................9

5.2.4

Loca americană..............................................................................................................10

5.2.5

Medicamente de uz veterinar .........................................................................................10

5.2.6

Capacitatea laboratorului..............................................................................................11

5.3

Autorizarea și controlul produselor de protecție a plantelor care conțin neonicotinoide......13

5.4

Măsuri de atenuare ................................................................................................................15

5.4.1

Unități de învelire a semințelor și echipament de însămânțare.....................................15

5.4.2

Programul de monitorizare............................................................................................16

6

Concluzii generale........................................................................................................................18

7

Reuniunea de închidere ................................................................................................................18

II

ABREVIERI ȘI DEFINIȚII UTILIZATE ÎN PREZENTUL RAPORT Abreviere

Explicație

AC

Autoritatea competentă

ANARZ

Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie

ANF

Agenția Națională Fitosanitară

ANSVSA

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

DSVSA

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor județeană

LNR

Laboratorul național de referință

OAV

Oficiul Alimentar și Veterinar

TRACES

Sistemul de control al comerțului și de expertiză, o rețea transeuropeană pentru sănătatea veterinară care notifică, certifică și monitorizează importurile, exporturile și comerțul cu animale.

UE

Uniunea Europeană

UFJ

Unitatea fitosanitară județeană

Varroa

Varroa destructor

III

1 INTRODUCERE Prezenta misiune de informarea avut loc în România în perioada 4 - 8 mai 2015 și a fost realizată ca parte a unui program planificat al Oficiului Alimentar și Veterinar (OAV) pentru 2015. Echipa misiunii a constat din doi inspectori din partea OAV, un expert național dintrun stat membru și a fost însoțită pe parcursul întregii misiuni de un reprezentant al autorității competente centrale, fie al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA - pentru partea de sănătate animală) fie al Agenției Naționale Fitosanitare (ANF - pentru partea fitosanitară).

2 OBIECTIVELE ȘI DOMENIUL DE APLICARE Obiectivele misiunii au fost următoarele: 

  

colectarea de informații cu privire la stadiul de implementare al legislației Uniunii Europene (UE) privind bolile albinelor și la eventualele dispoziții legislative suplimentare pe aceeași temă; mai buna înțelegere a sistemelor de monitorizare, supraveghere și control în vigoare pentru sănătatea albinelor; verificarea faptului că sistemul asigură limitarea eficientă și adecvată a folosirii produselor de protecție a plantelor; determinarea eventualelor omisiuni și domenii dificile din legislația UE existentă și a marjei unor eventuale îmbunătățiri pentru o protecție sporită a sănătății albinelor.

Domeniul de aplicare al misiunii a inclus sistemele de control al sănătății și activitățile în raport cu albinele și bondarii și controale privind autorizarea, distribuirea și folosirea produselor de protecție a plantelor care conțin fipronil, clotianidin, imidacloprid și tiametoxam (inclusiv măsurile de combatere a riscurilor și programele de monitorizare). În scopul îndeplinirii acestor obiective, au avut loc următoarele reuniuni și vizite la fața locului: Vizite/reuniuni Autorități competente centrale Autorități competente regionale

Nr. 3 2

Autorități competente locale Exploatații apicole Asociații de apicultori Farmacie veterinară Unități de glazurare a semințelor Fermieri care însămânțează semințe tratate cu neonicotinoide

1 2 5 1 2 2

Observații ANSVSA, AC, ANARZ DSVSA județene, UFJ în Prahova și Ialomița Consiliul local 3 asociații regionale, 2 asociații naționale Producător și farmacie

1

3 TEMEI JURIDIC Misiunea a fost efectuată în conformitate cu dispozițiile generale ale legislației UE, în special: 



4

articolul 45 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor; articolul 68 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului.

ISTORICUL DOSARULUI

Albinele (Apis mellifera) joacă un rol important atât pentru polenizare cât și pentru producția de miere și de alte produse apicole. În urma semnalizării de către mai multe țări, atât din interiorul cât și din exteriorul UE, a creșterii mortalității albinelor, Comisia Europeană a prezentat o comunicare către Parlamentul European și Consiliu1, în care a expus planul său de măsuri în vederea protecției proactive a sănătății albinelor.

Uniunea Europeană a stabilit anumite norme armonizate pentru protecția și menținerea sănătății albinelor, printre care figurează standarde sanitare pentru importul și comerțul în interiorul Uniunii de albine și bondari (Bombus spp.), întrucât aceștia din urmă, crescuți și comercializați pentru polenizare, pot transporta boli transmisibile albinelor.

Ca răspuns la rapoartele științifice ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară care au indicat sau nu au putut exclude un „risc important” pentru albine în ceea ce privește expunerea la praf în cazul mai multor recolte precum cele de porumb, cereale și floareasoarelui și la gutația porumbului2, Comisia Europeană a adoptat, în 2013, două regulamente pentru limitarea severă a folosirii substanței fipronil [Regulamentul (UE) nr. 781/2013] și a altor 3 pesticide aparținând familiei neonicotinoidelor [clotianidin, imidacloprid și tiametoxam - Regulamentul (UE) nr. 485/2013]. Tratamentul grâului, florii-soarelui și rapiței nu este autorizat, cu excepția semințelor semănate în sere.

4.1 IMAGINE DE ANSAMBLU A SECTORULUI APICOL DIN ROMÂNIA În conformitate cu programul apicol național pentru 2014-2016, România deține peste 1,2 milioane de colonii de albine înregistrate și aproximativ 42 000 de apicultori. România este al patrulea stat membru în termeni de număr de colonii de albine, reprezentând 10 % din contingentul UE. 40 % dintre stupine sunt constituite din mai puțin de 50 de stupi. Potrivit

1 2

http://ec.europa.eu/food/archive/animal/liveanimals/bees/docs/honeybee_health_communication_en.pdf http://www.efsa.europa.eu/en/topics/topic/beehealth.htm

2

datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, începând din 2006, s-a constatat o creștere anuală medie de 4 % a numărului de colonii.

Trei județe din cele 42 ale țării găzduiesc, fiecare, 10 % din stupii înregistrați de serviciile veterinare: Alba, Sălaj și Mehedinți. Potrivit serviciilor veterinare, nu există nicio exploatație de bondari înregistrată în România.

4.2 ORGANIZAREA SISTEMELOR DE CONTROL OFICIALE Organizarea sistemelor de control oficiale este descrisă în profilul de țară pentru România, publicat pe site-ul internet al OAV3. Sistemele relevante pentru misiunile actuale sunt sistemele de control pentru sănătatea animalelor, pentru alimentele de origine animală, pentru medicamentele de uz veterinar și pentru produsele de protecție a plantelor.

5

CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII 5.1 ÎNREGISTRAREA OPERATORILOR, CONTROLUL DEPLASĂRILOR

5.1.1 Înregistrarea operatorilor, identificarea exploatațiilor și a stupilor 1.

Legislația UE nu a definit standarde pentru înregistrarea apicultorilor sau stupinelor în scopul sănătății animalelor; Regulamentul (CE) nr. 852/2004 impune ca producătorii de produse alimentare primare să fie înregistrați (cu excepția celor care produc pentru uz casnic, sau a celor care produc cantități mici de produse alimentare primare vândute către consumatorul final sau către unități mici de comerț cu amănuntul).

2.

ANSVSA a emis două ordine privind înregistrarea sanitară a stupinelor. 



3.

3

Ordinul nr. 111/2008 impune înregistrarea apicultorilor care comercializează miere (către uzine de colectare sau prelucrare sau către consumatori). Aceste unități trebuie să respecte standardele în materie de siguranța alimentelor care sunt verificate de funcționari înainte de înregistrarea la nivel județean pe lângă Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor județeană (DSVSA județeană).

Ordinul nr. 16/2010 impune înregistrarea fermelor apicole familiale (care nu au activitate comercială) și a unităților apicole care vând animale. Exploatațiile din prima categorie sunt înregistrate pe baza declarației făcute de gestionarii acestora; ambele categorii sunt înregistrate la nivel județean după verificări documentare de către DSVSA județeană.

Registrul sanitar al apicultorilor este ținut la nivel județean sub formă de tabele, care sunt transmise și compilate la nivel național în mod ad-hoc.

http://ec.europa.eu/food/fvo/country_profiles/details.cfm?co_id=RO

3

4.

5.

6.

Ordinul nr. 119/2011 al Ministerului Agriculturii a conferit Agenției Naționale pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie (ANARZ) responsabilitatea identificării stupilor. Sistemul prevede atribuirea unui număr de identificare unic pentru fiecare stup, care trebuie afișat pe stup cu ajutorul unei crotalii cu caracteristici specifice. Sistemul este folosit, îndeosebi, prin intermediul asociațiilor de apicultori (există aproximativ 300 de astfel de asociații de apicultori în România). ANARZ a elaborat o bază de date care înregistrează stupinele și identificarea specifică a fiecărui stup. Apicultorii trebui să notifice, în interval de 5 zile, orice schimbare a numărului de stupi pe care îi dețin (ca urmare a deceselor, formării roiurilor, combinării coloniilor...).

ANARZ gestionează, de asemenea, un registru al apicultorilor implicați în procesele de înmulțire a albinelor (selectarea mătcilor), în conformitate cu Ordinul 413/2008 al Ministerului Agriculturii.

Stupinele trebuie să fie înregistrate în registrele funciare rurale ținute de consiliile locale.

Apicultorii trebuie să actualizeze numărul de stupi instalați pe teritoriul consiliului local cel puțin anual.

Observații: 7.

Tabelul național care compilează înregistrarea apicultorilor a conținut peste 12 000 de apicultori pentru un total de peste 900 000 de colonii de albine. Un alt registru a fost disponibil, cuprinzând coordonatele geografice ale exploatațiilor apicultorilor și a cuprins 3 476 de apicultori. În acest al doilea registru, în plus față de numărul de înregistrare, fiecărui apicultor i s-a alocat un număr de identificare a exploatației.

8.

Într-unul dintre județele vizitate, echipei misiunii i s-a indicat că existau 3 exploatații înregistrate și 1 exploatație aprobată în temeiul Ordinului 16/2010 și 513 exploatații înregistrate în temeiul Ordinului 111/2008. Datele disponibile la nivel național au arătat doar 298 de apicultori înregistrați pentru acest județ.

9.

Nu există o limită superioară a numărului de stupi pentru ca o fermă apicolă familială să fie considerată ca atare: un apicultor deținător a 220 de stupi a fost înregistrat în acest sens (și anume, fără activitate comercială). Unul dintre județele vizitate a indicat că aveau posibilitatea de a înregistra aceeași exploatație în cadrul celor două categorii, ceea ce nu a fost intenția ANSVSA.

10. Înregistrările în temeiul Ordinului 111/2008 sau 16/2010 au fost gestionate de instanțe județene diferite (Sănătatea Publică sau Sănătatea Animalelor). Una dintre direcțiile județene ale DSVSA a confirmat că, în caz de neconformitate din motive de igienă, autorizația de comercializare poate fi suspendată sau retrasă iar înregistrarea poate fi anulată.

11. Documentele de înregistrare controlate la ambele stupine vizitate de către echipa misiunii nu indicau în temeiul cărui ordin au fost emise.

4

12. Reprezentanții unei asociații au indicat că înregistrarea apicultorilor nu era necesară în cazul în care aceștia nu solicitau subvenții. În practică, ei considerau că cerința se aplică apicultorilor cu mai puțin de 15 stupi.

13. Baza de date a ANARZ era încă în curs de elaborare și era disponibilă doar la nivel central. Asociațiilor li s-a solicitat să trimită actualizări trimestriale ale activităților lor de identificare către reprezentanțele județene ale ANARZ, care aveau sarcina de a le transmite la nivel central, unde baza de date era actualizată. Amplasarea stupinelor nu a fost înregistrată.

14. Tabelele de înregistrare ținute la un birou județean al ANARZ au arătat că, în mod contrar cerințelor sistemului, apicultorilor li s-au atribuit numere de identificare a stupilor fără să aibă o înregistrare sanitară (în jur de 20 % din membrii a două asociații verificate de echipa misiunii). Reprezentanții ANARZ au explicat că acest lucru se datora faptului că, până în 2014, asociațiile aveau sarcina de a coopta fiecare nou apicultor căruia urmau să i se atribuie numere de identificare a stupilor. Din acel moment, personalului ANARZ i s-a cerut să examineze fiecare nouă cerere (inclusiv înregistrarea sanitară aferentă acesteia) și să efectueze o vizită la fața locului.

15. Reprezentanții asociațiilor s-au plâns de responsabilitățile neclare privind furnizarea de dispozitive de identificare (între asociații și apicultori) și de povara suplimentară pentru efectuarea înregistrării. De asemenea, ei s-au plâns că obligația de raportare a oricăror schimbări a numărului de stupi activi în interval de cinci zile era prea împovărătoare și nu era adaptată practicilor apicole. Reprezentantul ANARZ a semnalat că sistemul a fost elaborat în urma consultării asociațiilor de apicultori.

5.1.2 Înregistrarea deplasărilor 16. Legea 383/2013 privind apicultura impune fiecărui apicultor să țină un registru al stupinei în care trebuie să fie înregistrate tratamentele, vânzările și cumpărările de stupi, precum și deplasările (transhumanța sau orice alte deplasări). Apicultorii trebuie să notifice consiliului local relevant, în termen de 24 de ore, instalarea stupilor într-un nou amplasament și să instaleze în acel loc un panou cu detaliile de contact. Legea precizează, de asemenea, responsabilitățile în materie de punere în aplicare. Acestea sunt partajate între serviciile veterinare (responsabile de prezența registrului stupinei), ANARZ (pentru completarea corectă a registrului stupinei, identificarea stupilor și constituirea asociațiilor), consiliile locale și agenții silvici (pentru lipsa de notificare a instalării stupilor într-un nou amplasament).

17. Un ordin al ANSVSA anterior legii privind apicultura impunea ca apicultorii să notifice în avans orice deplasare a stupilor pentru inspecția sanitară a acestora. Acest ordin fiind anulat prin legea privind apicultura, nu a mai existat nicio obligație legală de notificare a serviciilor veterinare cu privire la deplasări.

Observații:

5

18. Echipa misiunii a solicitat dar nu a primit o vedere de ansamblu a organizației activităților de control și a sancțiunilor adoptate în cadrul legii privind apicultura.

Serviciile veterinare au prezentat dovezi neconfirmate de sancțiuni, din cauza lipsei unui registru. ANARZ a indicat că a efectuat verificări aleatorii (dar nu a indicat frecvența, numărul și rezultatul acestor verificări).

19. Unii apicultori continuă să informeze serviciile veterinare de intențiile lor de a deplasa stupii; în astfel de cazuri, o vizită sanitară oficială a fost efectuată în județul vizitat.

Veterinarilor privați li se solicită să trimită ANSVSA o actualizare lunară a numărului de stupi aflați în responsabilitatea lor. Aceste numere sunt compilate și transmise la nivel național.

20. Echipa misiunii a vizitat un apicultor ai cărui stupi erau temporar instalați la câteva sute de kilometri de amplasamentul stupinei sale înregistrate. El a pretins că avea 350 de stupi, dar informațiile transmise către ANARZ menționau doar 150 de stupi. Registrul exploatației nu era disponibil și el a explicat că, de regulă, registrul trebuie să rămână la amplasarea efectivă a albinelor. Funcționarii nu au putut explica modul în care un apicultor trebuie să procedeze cu privire la amplasarea registrului atunci când avea stupi în diferite amplasamente în același timp, și care ar putea fi soluțiile practice atunci când stupii erau situați în zone îndepărtate fără niciun fel de adăpost pentru registru.

5.1.3 Comerțul și importul 21. Directiva 92/65/CEE impune ca albinele care sunt comercializate în interiorul Uniunii să nu provină dintr-o zonă care face obiectul unui ordin de interdicție asociat cu un focar de loca americană (sau 30 de zile în care sunt verificați toți stupii de pe o rază de 3 km, iar stupii infectați sunt arși sau tratați și controlați). Directiva 82/894/CEE impune ca fiecare stat membru să notifice Comisiei în interval de 24 de ore focarele de Tropilaelaps sau infestarea cu gândacul mic de stup. Regulamentul (CE) nr. 206/2010 impune ca destinația finală a loturilor de albine importate din țări terțe să fie plasată sub supraveghere oficială, ca mătcile să fie transferate în cuști noi înainte de a fi introduse în coloniile locale și ca cuștile, accesoriile și alte materiale să fie trimise la un laborator pentru depistarea Tropilaelaps și a gândacului mic de stup, înainte de distrugerea acestora.

22. România a certificat foarte puține loturi de albine către alte state membre (două loturi în 2013 și două în 2014 înregistrate în TRACES); alte (nouă) state membre au certificat 32 de loturi de albine către România în 2014, majoritatea acestora fiind destinate reproducerii ( și două loturi pentru transhumanță). În plus, 37 de loturi de bondari au fost introduse în 2014 din trei state membre diferite. De la intrarea în vigoare a dispozițiilor Regulamentului (CE) nr 23/2010 în România nu au fost importate albine: Observații: 23. Nu există nicio procedură formală în vigoare pentru verificarea elementelor care trebuie să fie certificate în cadrul schimburilor comerciale cu albine în interiorul Uniunii. În

6

mod practic, un medic veterinar din partea DSVSA semnează certificatul pe baza unei inspecții a stupinei. DSVSA județene pot avea acces, de asemenea, la informațiile legate de cazurile de locă americană și de activitățile de control oficiale din județul lor (a se vedea capitolul 5.2.4).

24. Pe un număr de certificate verificate de echipa misiunii, rubrica de sănătate privind loca americană era greșit bifată din cauza unei erori în cursul creării certificatului în TRACES. 25. Ca urmare a apariției gândacului mic de stup în Italia, ANSVSA a atras atenția părților interesate (DSVSA județene, colegiul veterinarilor români, asociațiile de apicultori) asupra legislației aplicabile comerțului în interiorul Uniunii și importurilor.

Concluzii privind înregistrarea operatorilor și controlul deplasărilor 26. În România există sisteme elaborate pentru înregistrarea apicultorilor și a stupinelor și pentru consemnarea deplasărilor de stupi, constituind o bază foarte bună pentru controlul sănătății albinelor. Aceste sisteme sunt gestionate de mai multe autorități, nu sunt integrate și sunt uneori neclare, făcând dificilă actualizarea lor și multiplicând riscurile de înregistrare a unor date parțiale sau incorecte.

27. Responsabilitatea controlului aplicării cerințelor de înregistrare și identificare este clar definită, însă autoritățile responsabile nu au putut demonstra că au elaborat sisteme eficiente pentru aceste tipuri de control.

28. În lipsa unor controale eficiente privind identificarea stupilor și deplasările acestora, nu se poate concluziona dacă foarte puținele cazuri de schimburi comerciale în interiorul UE raportate, în condițiile cerințelor UE, prezintă o imagine fidelă a deplasărilor din România.

5.2 BOLILE ALBINELOR 5.2.1 Boli care fac obiectul unei notificări și a unui control oficial 29. Ordinul 79 din 2008 al ANSVSA enumeră bolile care fac obiectul unei notificări la nivel național. Pentru albine, acesta include, pe lângă bolile enumerate în Directiva 82/894/CEE a Consiliului (loca americană, gândacul mic de stup și Tropilaelaps) următoarele boli: acarioza, loca europeană și varrooza.

30. Nu există niciun temei juridic care să instituie măsuri de control oficiale specifice pentru bolile albinelor. Totuși, Hotărârea Guvernului nr. 1214 din 2009 prevede că, pentru loca americană, varrooză, nosemoză și boli virotice, pot fi atribuite compensații apicultorilor afectați atunci când sunt aplicate măsuri oficiale pentru combaterea bolilor.

7

5.2.2 Supraveghere generală 31. Supravegherea oficială și măsurile de control sunt revizuite anual de către AC. Pentru 2015, Ordinul 29 din 2014 al ANSVSA stabilește un program de supraveghere pasivă pentru acarioză, locă europeană, Tropilaelaps și gândacul mic de stup și unul de supraveghere activă pentru loca americană, varrooză și nosemoză. Această supraveghere cuprinde atât stupinele neprofesionale cât și cele profesionale. Acest program este similar cu cel realizat în anul precedent.

32. În cazul unui raport de suspiciune a unei boli care face obiectul unei supravegheri pasive, Ordinul definește eșantioanele care trebuie să fie prelevate și laboratorul care urmează să primească eșantioanele.

33. Același nivel de supraveghere activă este prevăzut pentru trei boli ale albinelor: 15 % din stupinele de reproducere (care produc mătci) și 5 % din stupinele de producție trebuie să fie eșantionate de către un medic veterinar funcționar de stat sau de către un medic veterinar din sectorul privat care deține o autorizație în acest sens.

34. Ca urmare a depistării gândacului mic de stup în Italia la mijlocul anului 2014, ANSVSA a decis să pună în aplicare un program de supraveghere activă cu privire la acest dăunător. A fost produs un document specific, cu indicații privind standardele de supraveghere4.

35. DSVSA județene organizează supravegherea activă pe teritoriul lor: aceasta poate atribui un număr de vizite medicilor veterinari privați aflați sub contract sau medicilor veterinari funcționari de stat, care selectează stupinele ce urmează să fie vizitate.

Departamentul de epidemiologie al Laboratorului național de referință (LNR) colectează trimestrial date privind punerea în aplicare a programului.

36. ANSVSA a indicat că, inițial, ea a dorit să participe la studiul paneuropean privind mortalitatea coloniilor de albine5 organizat între 2012 și 2014 de către laboratorul de referință al UE în domeniul bolilor albinelor, dar că nu s-a dat curs cererii sale din motive administrative. Nu a fost inițiat niciun alt program pentru monitorizarea mortalității albinelor în România.

Observații: 37. Datele privind punerea în aplicare a supravegherii bolilor albinelor furnizate între 2013 și 2014 la nivel central și regional au indicat o punere în aplicare foarte parțială a obiectivelor și diferențe în punerea în aplicare cu privire la boli în cadrul aceluiași județ.

38. Ambele județe vizitate au indicat că, în pofida formării puse la dispoziția medicilor veterinari privați și de stat, au existat foarte puțini medici veterinari cu competențe adecvate pentru realizarea inspecțiilor și eșantionarea în cadrul stupinelor. Ele au

4 5

http://www.ansvsa.ro/documente/admin/GHID%20Aethina%20tumida_43516ro.pdf http://ec.europa.eu/food/animals/live_animals/bees/study_on_mortality/index_en.htm

8

indicat, de asemenea, că a fost acordată prioritate altor activități față de supravegherea sănătății albinelor.

39. La nivel central nu a avut loc nicio monitorizare a efectuării programului de supraveghere. Nu a fost instituit niciun program pentru validarea și analiza epidemiologică a datelor colectate în cadrul programului de supraveghere.

40. Criteriile de selecție pentru supravegherea activă a gândacului mic de stup sunt aceleași ca și pentru alte programe de supraveghere activă. Programul de supraveghere nu a legat selectarea stupinelor care fac obiectul supravegherii de introducerea recentă de albine din Italia.

5.2.3 Varroa 41. Programul național pentru apicultură pentru perioada 2014-2016, gestionat de Ministerul Agriculturii în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1050 din 2013 și cofinanțat de Uniunea Europeană, include elemente pentru combaterea varroozei.

42. Măsurile de combatere includ tratamente cu medicamente de uz veterinar înregistrate în România, în conformitate cu o diagramă stabilită de către apicultor, și achiziționarea de plăci ecranate pentru fundul stupilor. Pentru a fi eligibili pentru cofinanțare, apicultorii calificați trebuie să facă parte dintr-o asociație, să fie înregistrați atât de către serviciile veterinare cât și în registrul funciar rural, să dețină stupi identificați în conformitate cu sistemul ANARZ și să țină un registru al stupinei.

43. Serviciile veterinare nu sunt implicate în coordonarea acestui program. Programul de supraveghere activă a varroozei este gestionat în mod independent. În 2014 au fost examinate peste 20 000 de eșantioane: a fost depistată varrooza doar în 2 % din cazuri și au fost declarate 22 de focare.

Observații: 44. Reprezentanții asociațiilor cu care s-a întâlnit echipa misiunii au fost satisfăcuți de faptul că varrooza a fost o problemă soluționabilă cu mijloacele aflate la dispoziția lor. Echipa misiunii a avut acces la documente privind măsurile de control oficiale și compensațiile aplicate într-un caz serios de varrooză.

45. Programul de supraveghere activă nu determină perioada de eșantionare în funcție de un eventual tratament împotriva varroozei. Deși pe formularul de eșantionare figura un eventual tratament, informația a fost limitată (nicio informație privind data tratamentului, nicio informație privind folosirea unor mecanisme de combatere a varroozei). Nu a fost realizată nicio analiză a rezultatelor (a se vedea secțiunea 5.2.2).

46. În 34 din cele 42 de județe reprezentând 90 % din eșantioane nu a fost depistat niciun acarian; pe de altă parte, într-unul din județe au fost găsiți acarieni în 100 % din cele 266 de eșantioane.

9

5.2.4 Loca americană 47. ANSVSA pune în aplicare măsuri de control atunci când sunt depistate focare de locă americană. Măsurile descrise includ distrugerea coloniilor afectate, curățirea și dezinfecția, limitarea deplasărilor de la stupina afectată, examinarea stupilor pe o rază de 3 km în jurul focarului.

48. Serviciile veterinare au identificat 8 focare de locă americană în 2013 și 30 în 2014.

Observații: 49. Datele de supraveghere privind loca americană nu au fost disponibile la nivel național.

50. În cazurile examinate de echipa misiunii au fost disponibile documente privind acțiunile puse în aplicare. Activitățile de control oficiale nu au niciun temei juridic specific și au fost puse la dispoziție orientări în acest sens.

51. DSVSA județene au indicat că au elaborat o listă de stupi prezenți pe o rază de 3 km pe baza registrelor lor și a informațiilor locale. Ele nu au luat legătura cu consiliile locale pentru a identifica eventualii stupi suplimentari care ar putea fi situați în vecinătate în mod temporar. Vizita stupinelor a fost dovedită cu ajutorul semnăturii apicultorilor vizitați.

5.2.5 Medicamente de uz veterinar 52. În România sunt înregistrate 11 medicamente de uz veterinar destinate albinelor; nouă dintre ele se eliberează numai pe bază de rețetă, celelalte două, conținând uleiuri esențiale, pot fi cumpărate fără rețetă.

Observații: 53. Lista medicamentelor de uz veterinar destinate albinelor poate fi accesată pe pagina de publicată de autoritatea competentă6 pe internet. Pagina obținută prin selectarea produselor destinate albinelor cuprinde produse al căror statut este neclar, întrucât acestea sunt indicate cu o autorizație expirată, deși ele continuă să fie menționate pe listă cu un număr de autorizație. Majoritatea produselor care dețin autorizații valide se găsesc pe cea de-a doua pagină.

54. Echipa misiunii a vizitat o farmacie care era în același timp producătoare și distribuitoare de medicamente de uz veterinar pentru albine. Operatorul nu a putut da explicații cu privire la canalele de distribuție pentru astfel de produse (îndeosebi dacă aceste produse puteau fi distribuite asociațiilor). Rețetele de medicamente pentru albine distribuite de către farmacie nu au fost disponibile.

55. În ciuda interdicției prevăzute de legislația română7 în acest sens, unele site-uri de internet românești distribuie medicamente de uz veterinar pentru albine. Unele ofereau 6 7

http://www.icbmv.ro/ro/nomenclator-produse Articolul 6 punctul 2 din Ordinul președintelui ANSVSA nr. 83/2014.

10

medicamente neînregistrate în România și produse pentru care nu au fost stabilite limite de reziduuri maxime (de exemplu Fumagillin pentru tratamentul nosemozei).

Reprezentanții unei asociații de apicultori au recunoscut că produsul Fumagillin a fost utilizat pentru tratamentul nosemozei în cazuri grave.

56. Potrivit programului național pentru apicultură, condițiile de eligibilitate pentru subvenții destinate combaterii varroozei includ utilizarea de produse în România dar nu și prezentarea unei rețete.

57. Distribuirea de medicamente de uz veterinar pentru albine nu a făcut obiectul unor controale oficiale specifice. Un distribuitor de medicamente de uz veterinar prin internet a fost inspectat în cursul misiunii de către un medic veterinar de stat și a primit o amendă de 1 500 de lei.

5.2.6 Capacitatea laboratorului 58. Analizele oficiale pentru bolile albinelor sunt realizate în cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală din București, desemnat ca LNR pentru bolile albinelor și altor insecte folositoare (Ordinul nr. 205 din 2007) sau în cadrul unuia dintre cele 40 de laboratoare județene.

59. LNR colaborează în mod activ cu laboratorul de referință al UE și îndeplinește sarcinile de confirmare a diagnosticului, coordonare a metodologiei de diagnoză, organizare a testelor de competență pentru alte laboratoare care efectuează analize pentru bolile albinelor, elaborare a manualelor de diagnostic și formare. Personalul LNR furnizează, de asemenea, experți tehnici pentru serviciile veterinare, pentru anchete specifice, formare, campanii de sensibilizare sau documentare în elaborarea legislației și a programelor de supraveghere.

60. LNR este acreditat în conformitate cu standardul ISO 17025 iar domeniul său de aplicare include depistarea dăunătorilor Acarapis, Nosema, Varroa, Tropilaelaps, a gândacului mic de stup, determinarea bacteriologică sau prin metoda PCR a locei americane și a celei europene. LNR realizează, de asemenea, teste de diagnostic ale diferitelor boli virotice ale albinelor pentru care acreditarea acestuia este în curs de obținere.

61. Fiecare dintre cele 40 de laboratoare veterinare județene poate efectua teste de diagnostic pentru bolile albinelor dacă obțin acreditare. În practică, până la 37 de laboratoare pot detecta varrooza, 33 pot detecta loca americană prin examinare la microscop iar 18 laboratoare pot să o izoleze din exemplare tinere. Pentru această ultimă boală este necesară confirmarea prin metoda PCR și aceasta este efectuată doar de LNR: Patru laboratoare județene sunt, de asemenea, autorizate să analizeze dăunători exotici (Tropilaelaps și gândacul mic de stup). În cazul unor rezultate pozitive, acestea trebuie să trimită eșantioane și la LNR pentru confirmare.

11

62. Două sesiuni anuale de formare sunt organizate de LNR, fiecare pentru șase specialiști din cadrul laboratoarelor județene, astfel încât fiecare specialist beneficiază de o formare cam o dată la fiecare trei ani.

63. LNR deține, de asemenea, capacitatea de a analiza prezența pesticidelor în albine în caz de suspiciune de intoxicație (cromatografie gaz-lichid/spectrometrie de masă) și include detectarea neonicotinoidelor (cu excepția clotianidinului) și a fipronilului. Testele sunt efectuate fie în cadrul unui program de supraveghere ecotoxicologică sau în urma unei cereri. În 2014 au fost analizate 13 eșantioane în cadrul supravegherii și 37 de eșantioane în urma unei cereri. În jur de jumătate dintre eșantioanele din fiecare categorie au fost analizate pentru a detecta prezența de neonicotinoide iar șase dintre ele au fost pozitive.

Observații: 64. LNR a participat cu succes la ultimele două teste de competență organizate de laboratorul de referință al UE cu privire la loca americană.

65. LNR a organizat teste de competență pentru laboratoarele județene în 2013 și 2014 cu privire la nosemoză și la loca americană (examinare la microscop). Douăzeci și trei de laboratoare au obținut rezultate satisfăcătoare la testele de competență în ceea ce privește ultima boală (trei rezultate corecte din trei eșantioane).

66. Variațiile foarte mari ale incidenței bolii raportate de diferitele județe (de exemplu, în 2013, un laborator a raportat 100 % de eșantioane pozitive pentru nosemoză, în timp ce alte laboratoare raportau o incidență de 0 %; a se vedea, de asemenea, secțiunea 5.2.5 pentru varrooză) nu au determinat LNR să reexamineze eventualele probleme de calitate în rândul laboratoarelor.

67. LNR a beneficiat de formare pentru identificarea gândacului mic de stup (cheie de măsurare) și de material de referință din partea laboratorului de referință al UE și a constatat că acestea au fost deosebit de utile. Toate laboratoarele județene au primit un manual de diagnostic pentru gândacul mic de stup din partea LNR dar niciunul nu a primit material de referință. LNR a indicat că DSVSA i-a prezentat, de asemenea, eșantioane suspecte care nu au fost luate în considerare la nivel județean, dar nu există dovezi în sprijinul acestei afirmații: în 2013, LNR a analizat cinci cazuri suspecte de infestare cu gândacul mic de stup, în timp ce s-a raportat că în România au fost examinate 17 eșantioane, ceea ce sugerează că 12 eșantioane suspecte au fost respinse doar la nivel județean. Pentru diagnosticul manual nu este necesar ca laboratoarele județene să prezinte LNR eșantioane suspecte negative.

68. Substanța fipronil nu a fost inclusă în niciun test de competență realizat în 2014, în pofida faptului că două eșantioane de albine prelevate în cadrul supravegherii s-au dovedit a fi pozitive la acest pesticid în 2013. LNR a indicat că a limitat finanțarea analizelor toxicologice la albine.

12

Concluzii privind bolile albinelor 69. Programul de supraveghere oficial elaborat, măsurile de control aplicate anumitor boli, inclusiv loca americană și sistemul de compensație în vigoare oferă o bază solidă pentru o supraveghere și un control al sănătății albinelor eficiente (și pentru certificare comercială).

70. Programul de supraveghere a fost adaptat recent pentru a include noua amenințare reprezentată de apariția gândacului mic de stup în UE, sporind gradul de conștientizare al părților interesate.

71. Punerea în aplicare parțială și absența monitorizării aplicării programului de supraveghere, lipsa de analiză și planificarea insuficientă a programului de supraveghere pentru varrooză reduc în mod semnificativ rezultatele investițiilor serviciilor veterinare în acest domeniu.

72. O capacitate importantă de diagnostic a laboratoarelor sprijină controlul sănătății albinelor atât pentru bolile albinelor cât și pentru intoxicațiile cu pesticide. Deși standardul de calitate superior al LNR este bine documentat, diferite elemente sugerează o variație de calitate în rândul laboratoarelor județene. În acest context, responsabilitatea identificării gândacului mic de stup în caz de suspiciune reprezintă un risc pentru depistarea timpurie a unei eventuale introduceri a acestui dăunător exotic în România.

73. Distribuirea de medicamente de uz veterinar a fost insuficient organizată și controlată pentru a promova și asigura o utilizare adecvată și sigură a acestor produse în sectorul apicol.

5.3 AUTORIZAREA

ȘI CONTROLUL PRODUSELOR DE PROTECȚIE A PLANTELOR CARE CONȚIN NEONICOTINOIDE

74. Fără a aduce atingere dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 485/2013, articolul 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 permite, în situații de urgență, introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor, pentru o utilizare limitată și controlată, din cauza unui pericol care nu poate fi înlăturat prin alte mijloace rezonabile. În astfel de cazuri, celelalte state membre și Comisia trebuie să fie informate imediat, furnizând informații detaliate.

75. În 2014, România a notificat Comisiei Europene eliberarea de autorizații de urgență pentru semințe de grâu și floarea-soarelui tratate cu patru produse conținând clotianidin, tiametoxam și imidacloprid (valabile de la sfârșitul lunii februarie până la sfârșitul lunii iunie); în 2014, România a notificat, de asemenea, eliberarea de autorizații pentru semințe de rapiță (de la sfârșitul lunii iunie până la sfârșitul lunii octombrie). În martie 2015, România a notificat din nou eliberarea de autorizații pentru semințe de grâu și de floarea-soarelui tratate cu neonicotinoide (valabile de la 2 martie până la 20 mai 2015).

ANF nu avea certitudinea, în momentul desfășurării misiunii, că va elibera sau nu și autorizații de urgență pentru tratamentul semințelor de rapiță.

13

76. Certificatele de autorizare pentru utilizări de urgență afirmă că utilizarea semințelor tratate este permisă numai în zone și locuri foarte grav infestate cu Agriotis spp și Tanymecus dilaticollis.

77. Autoritățile române au indicat că, în urma restricțiilor de utilizare, zonele plantate cu semințe de grâu și floarea-soarelui tratate cu neonicotinoide au fost reduse în mod semnificativ la aproximativ 584 000 ha în 2014, în comparație cu cele 1,5 milioane ha plantate anterior cu semințe tratate cu neonicotinoide. Autoritățile române au indicat, de asemenea, că „în urma măsurilor luate, zona însămânțată în monocultură în cursul campaniei de primăvară 2015 care va necesita tratament chimic, va fi apoi redusă doar la zonele cele mai afectate din sudul și sud-estul țării, la aproximativ 200 000 de hectare.”

Autoritățile au afirmat că, în absența tratamentului, fermierii se pot confrunta cu pierderi de recoltă de 20-30 %.

Observații: 78. Toate persoanele întâlnite de către echipa misiunii au confirmat că tratamentul semințelor cu neonicotinoide era singurul mijloc rezonabil de a combate Tanymecus dilaticollis, un dăunător al solului prezent în țările cu ieșire la Marea Neagră. Pierderile de recoltă au fost confirmate în rapoartele Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului și ale Institutului Național de Economie Agrară. Fermierii au afirmat că infestarea gravă a grâului poate duce la pierderea completă a plantelor tinere și la necesitatea reînsămânțării. Echipa misiunii a vizitat plantații de grâu în județul Ialomița unde infestarea și daunele au fost prezentate de un fermier. Un fermier întâlnit în județul Prahova a afirmat că utilizează rotația culturilor ca un mijloc eficient de a combate Tanymecus dilaticollis la porumb. Un alt fermier întâlnit în județul Ialomița a afirmat că nu practică rotația culturilor în plantațiile de porumb.

79. Personalul unei mari întreprinderi de tratare a semințelor vizitate și cel de la o unitate fitosanitară județeană (UFJ) au afirmat că sunt disponibile măsuri alternative de combatere a Agriotis spp.

80. Nu a existat nicio dovadă a unor activități de cercetare, inițiate sau încheiate, pentru combaterea Tanymecus dilaticollis și Agriotis spp prin alte măsuri decât utilizarea semințelor tratate cu neonicotinoide. În schimb, rapoartele de cercetare disponibile se concentrează pe daunele provocate de dăunători.

81. Nu există nicio restricție geografică pentru utilizarea semințelor tratate, iar certificatul de autorizare nu clarifică ce anume constituie o infestare deosebit de gravă. ANF a pus la dispoziția echipei misiunii un tabel cu date privind infestarea și utilizarea semințelor tratate din 2012 până în 2014. Tabelul afirmă că în județul Prahova, în care erau înregistrați 19 operatori care utilizau semințe de grâu tratate, nu existau zone grav infestate.

14

82. Autorizațiile de urgență nu au fost publicate, contrar cerințelor articolului 57 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. O asociație de apicultori întâlnită de echipa misiunii s-a plâns de lipsa de informare cu privire la condițiile de utilizare ale autorizațiilor de urgență.

83. ANF a afirmat că în România existau 29 de produse de protecție a plantelor autorizate conținând substanțe restricționate (3 cu tiametoxam, 3 cu clotianidin și 23 cu imidacloprid). Acestea dețin aprobări pentru culturi autorizate prin Regulamentul (UE) nr. 485/2013. Nicio substanță conținând fipronil nu deține aprobare.

Concluzii privind autorizarea și controlul produselor de protecție a plantelor care conțin neonicotinoide 84. Deși existau dovezi privind pierderi de recolte cauzate de Tanymecus dilaticollis în anumite zone cu grâu și floarea-soarelui netratate, nu a fost întreprinsă nicio activitate de cercetare pentru identificarea unor măsuri alternative de combatere. Aceasta înseamnă că nu a existat niciun plan de soluționare a situației de urgență.

85. Întrucât autorizațiile de urgență nu sunt publicate și întrucât nu există criterii clare de selecționare a zonelor în care se permite utilizarea semințelor tratate, există o lipsă de transparență cu privire la restricțiile în vigoare. Un grad sporit de claritate privind restricțiile ar putea veni în sprijinul informațiilor notificate Comisiei Europene.

5.4 MĂSURI DE ATENUARE 5.4.1 Unități de învelire a semințelor și echipament de însămânțare 86. Partea B din anexa la Regulamentul (UE) nr. 485/2013 impune ca învelirea semințelor cu pesticide conținând neonicotinoide să fie efectuată numai în unități specializate care dispun de cele mai bune tehnici, pentru a se asigura că eliberarea de praf în cursul aplicării, transportului și depozitării este redusă la minimum. În mod similar, echipamentul de însămânțare va asigura un grad ridicat de încorporare în sol și va minimiza emisia de praf. Legislația UE nu fixează limite pentru emisiile de praf de către semințele învelite în pesticide sau de către echipamentul de însămânțare.

87. O asociație europeană de producători de semințe a stabilit un standard și un sistem de certificare private pentru emisiile de praf. Testul Heubach este o metodă fizică stabilită pentru evaluarea prafului liber din atmosferă și a particulelor abrazive provenind de la semințele tratate. În mod similar, emisiile de praf cauzate de echipamentul de însămânțare sunt reduse cu ajutorul unor supape reconstruite și un astfel de echipament este disponibil în comerț.

Observații:

15

88. Operatorii care furnizează tratament pentru semințe și echipament pentru însămânțare dețin aprobarea ANF. În vederea obținerii aprobării, operatorii trebuie să facă dovada unei formări în domeniul utilizării sustenabile a pesticidelor. 389 de stații de tratare au obținut aprobarea.

89. ANF nu a stabilit niciun criteriu privind emisiile de praf ale semințelor, afirmând că emisiile de praf din unitățile de tratare a semințelor se află sub responsabilitatea Agenției de Mediu. Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului și Standardul român STAS 12574 din 1987 se aplică. Totuși, această legislație nu fixează nicio limită pentru emisiile de praf ale semințelor sau criterii legate de unitățile de tratare a semințelor sau de echipamentele de însămânțare.

90. Echipa misiunii a vizitat un producător important de semințe care respectă standarde private pentru reducerea prafului. Acesta a afirmat că în 2015, autorizația de urgență a fost eliberată prea târziu pentru a permite aplicarea la tratamentul semințelor de porumb sau floarea-soarelui pentru perioada de vegetație 2015. Echipa misiunii a observat că, în schimb, tratamentul semințelor a fost efectuat cu echipament local sau mobil, care nu fusese testat cu privire la reducerea prafului.

91. Doi fermieri întâlniți de echipa misiunii foloseau echipamente de însămânțare prevăzute cu dispozitive de reducere a prafului.

92. În 2014, UFJ au efectuat 1 074 inspecții iar ANF 22 inspecții cu privire la utilizatorii și comercianții de pesticide cu neonicotinoide; în 2015, UFJ au efectuat 500 de inspecții fără a identifica vreo neconformitate.

5.4.2 Programul de monitorizare 93. Partea B din anexa la Regulamentul (UE) nr. 485/2013 impune inițierea unor programe de monitorizare pentru a verifica expunerea concretă a albinelor la neonicotinoidele restricționate. Legislația UE nu specifică cerințele privind astfel de programe.

94. Numai operatorii profesionali autorizați care au beneficiat de formare privind utilizarea sustenabilă a pesticidelor au dreptul de a trata semințele și de a însămânța în România.

ANF a introdus un sistem cuprinzător de trasabilitate pentru tratamentul semințelor cu clotianidin, tiametoxam sau imidacloprid și pentru comercializarea și utilizarea acestora.

Cantitățile de produse de protecție a plantelor utilizate și de semințe comercializate sau plantate trebuie să fie comunicate săptămânal către UFJ. În martie 2015, ANF a introdus formulare pentru colectarea de informații cuprinzătoare cu privire la amplasarea terenurilor și câmpurilor semănate cu semințe tratate (în vreme ce în 2014 ea înregistra numai fermierii care utilizau astfel de semințe).

95. Legea 383/2013 privind apicultura stipulează, de asemenea, obligațiile fermierilor sau operatorilor silvici care efectuează tratamente chimice. Ei trebuie să notifice consiliile locale relevante cu privire la intenția lor de a efectua un tratament cu cel puțin 48 de ore înainte de punerea în aplicare a acestuia, indicând produsul utilizat. Consiliul local trebuie apoi să informeze apicultorii de pe teritoriul său în termen de 24 de ore. Legea 16

prevede compensații pentru apicultori în caz de mortalitate în rândul albinelor legată de tratamentele care nu au fost notificate.

96. ANF a indicat că fermierii care utilizează semințe tratate cu neonicotinoide trebuie, de asemenea, să contacteze direct apicultorii locali și trebuie să instaleze panouri indicatoare pe câmpuri cu informații privind utilizarea neonicotinoidelor. UFJ-urilor li sa solicitat să organizeze reuniuni de sensibilizare la nivelul județelor de care aparțin.

97. O federație a asociațiilor de apicultori a solicitat informațiile colectate de UFJ privind amplasarea zonelor plantate în 2014 cu semințe de rapiță tratate cu neonicotinoide și le-a încărcat pe site-ul său internet pentru a informa apicultorii.

98. UFJ a semnat un protocol de colaborare cu o asociație națională de apicultori, reamintind obligațiile fiecărei părți în legătură cu legea privind apicultura.

Observații: 99. Echipa misiunii a găsit dovezi ale punerii în aplicare a sistemului de trasabilitate în județele vizitate. În perioada desfășurării misiunii, autorizațiile de urgență erau încă valabile și nu erau disponibile date statistice consolidate privind numărul de operatori implicați.

100. Echipa misiunii a găsit dovezi ale instalării panourilor indicatoare pe câmpuri în județele vizitate. Asociațiile de apicultori au confirmat că au primit uneori informații referitoare la tratarea câmpurilor și au indicat că organizează reuniuni cu asociațiile de fermieri cultivatori. Totuși, ele au afirmat că, datorită utilizării răspândite a semințelor tratate în sudul României, informațiile nu sunt utile pentru apicultorii staționari, întrucât aceștia ar trebui să mute stupii de albine în afara regiunilor în cauză pentru a evita contactul cu câmpurile tratate.

101. Asociațiile de fermieri au indicat că, în multe cazuri, consiliile locale nu au reușit să transmită mai departe informațiile. Echipa misiunii nu a primit informații privind operațiile și monitorizarea de către consiliile locale în legătură cu obligațiile lor care decurg din legea privind apicultura. Consiliul local vizitat nu a fost reprezentativ, întrucât avea doar doi apicultori și niciun amplasament temporar pentru stupi.

102. Au fost puse la dispoziție dovezi neconfirmate de aplicare a legii privind apicultura. În cazurile în care a fost raportată mortalitate în rândul albinelor au fost instituite comitete locale sub responsabilitatea unui veterinar regional. Pe baza rezultatului anchetelor, atunci când apicultorii și fermierii nu au încheiat un acord, cazurile au fost deferite justiției.

103. ANF a indicat că a recomandat UFJ aferente să invite reprezentanții consiliilor locale la reuniunile lor de sensibilizare.

104. Nu era în vigoare nicio structură de coordonare care să monitorizeze aplicarea corectă a legii.

17

Concluzii privind măsurile de atenuare 105. ANF a limitat tratamentul și plantarea semințelor la operatorii formați și a elaborat o inițiativă pentru obținerea datelor privind trasabilitatea pentru utilizările restante de semințe tratate.

106. Absența unor criterii stabilite pentru emisiile de praf de la echipamentele pentru tratarea semințelor și echipamentele de însămânțare a semințelor împiedică punerea în aplicare clară a măsurilor de atenuare a riscurilor pentru protejarea albinelor împotriva prafului.

107. Au fost instituie elemente, într-un mod structurat, pentru limitarea expunerii albinelor la neonicotinoide (la fel ca și la alte produse de protecție a plantelor) și pentru anchetare și compensare în cazurile de plângeri referitoare la intoxicațiile albinelor. Totuși, toate informațiile nu sunt asamblate într-un program de monitorizare care să ancheteze cu privire la expunerea concretă a albinelor la pesticide cu neonicotinoide.

6

CONCLUZII GENERALE

Importanța sectorului apicol din România se evidențiază prin legislația națională amplă care sprijină activitățile de control sanitar al albinelor. Există deja, în mod oficial, multe elemente care să sprijine un sistem elaborat de monitorizare, supraveghere și control al sănătății albinelor. Acest sistem implică diferite autorități competente, a căror sarcină a fost stabilită în mod clar. Totuși, organizarea insuficientă a coordonării dintre autorități a dus la dezvoltarea unui sistem care duce lipsă, uneori, de raționalizare, îmbunătățire și simplificare.

Autorizațiile de urgență eliberate de autoritățile competente pentru tratamentul semințelor cu neonicotinoide sunt însoțite de măsuri care vizează limitarea și monitorizarea folosirii acestora. Deși expunerea reală a albinelor nu face obiectul unui program de monitorizare, a fost elaborat un sistem care să combată acest risc. Lipsa de transparență și de criterii clare de limitare a folosirii neonicotinoidelor împiedică aplicarea clară a măsurilor de combatere a riscurilor aferente.

7 REUNIUNEA DE ÎNCHIDERE La 8 mai 2015 a avut loc reuniunea de închidere cu reprezentanți ai autorităților competente. În cadrul reuniunii, echipa OAV a prezentat principalele constatări și concluziile preliminare ale misiunii. AC nu a comunicat niciun punct major de dezacord.

18

19