All U Need is Space by Marian-Jean Marinescu MEP

NB-32-12-479-RO-C eană Foto: Uniunea Eur op

„Spaţiul nu este doar un prilej de călătorii pline de aventuri pentru oameni și roboţi. Nu înseamnă nici studiul astronomiei sau al astrofizicii. Te poate ţine însă cu picioarele pe pământ! Comisia Europeană, Agenţia Spaţială Europeană și alte organisme naţionale, realizează din ce în ce mai multe aplicaţii spaţiale, utile pentru viaţa noastră de zi cu zi.”

Antonio Tajani, vicepre ședinte al Comisiei Europene

De altfel, vei găsi multe exemple în această revistă, care îţi spune povestea unei zile „normale” din viaţa Elenei, a familiei și a prietenilor ei. Călătorie plăcută alături de Elena! Vizitează-ne site-ul: http://ec.europa.eu/enterprise/your-learning-space-ro. Te așteaptă acolo multe materiale drăguţe care te vor ajuta să îţi testezi cunoștinţele!

În cooperare cu

Întreprinderi și Industrie

CÂŢIVA DINTRE OAMENII DE ȘTIINŢĂ ȘI EXPLORATORII EUROPENI Anne Glover (Regatul Unit), Claudie Haigneré (Franţa), Frank De Winne (Belgia) și André Kuipers (Ţările de Jos) au studiat în domenii legate de știinţă care le-au permis să aibă o carieră fascinantă. Dacă alegi să studiezi într-un domeniu știinţific, vei avea numeroase posibilităţi de a face carieră și vei putea contribui la construirea unui viitor mai bun! După cum poţi observa, și celor patru oameni de știinţă europeni le plac aventurile Elenei…

Broșura este disponibilă on-line la adresa: http://ec.europa.eu/enterprise/your-learning-space-ro Comisia Europeană Direcţia Generală Întreprinderi și Industrie Unitatea Politică Spaţială 1049 Bruxelles Belgia

AVIZ JURIDIC Această publicaţie a fost realizată în scopuri necomerciale și educaţionale. Nici Uniunea Europeană, nici persoanele care o reprezintă nu își asumă responsabilitatea pentru modul în care va fi utilizată această publicaţie. Informaţiile cuprinse în această publicaţie nu reflectă, în mod necesar, punctul de vedere sau poziţia Uniunii Europene. În această publicaţie pot fi întâlnite elemente grafice sau materiale literare ori artistice care nu constituie proprietatea directă a Uniunii Europene sau citate ori trimiteri la lucrările unor terţi. Uniunea Europeană nu își asumă responsabilitatea pentru utilizarea lucrărilor sau materialelor care aparţin unor terţe părţi.

Frank a studiat ingineria. A lucrat ca inginer și ca pilot de încercare. De asemenea, este general în Forţele Aeriene Belgiene și a fost comandantul Staţiei Spaţiale Internaţionale în 2009. André a studiat medicina. Ca astronaut la ESA a efectuat numeroase experimente știinţifice în spaţiu. În prezent, deţine recordul european pentru cel mai lung timp petrecut în spaţiu: 194 de zile. Foto: Elena Ron

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2013 ISBN: 978-92-79-26967-7 doi:10.2769/69956 28 p., 21,0 × 29,7 cm

Anne a studiat biologia. Astăzi ocupă un post foarte important, cel de prim consilier știinţific al președintelui Comisiei Europene. Este una dintre cele mai bune ambasadoare ale știinţei și este pasionată de spaţiu.

Tipărit pe hârtie înălbită fără clor

Claudie a studiat medicina și neuroștiinţele. Ca astronaut, a efectuat misiuni pe staţia spaţială rusă Mir și pe Staţia Spaţială Internaţională. Apoi a făcut carieră în politică, fiind ministru al cercetării și noilor tehnologii și apoi ministru al afacerilor europene în Franţa. În prezent, este președintele Universcience.

Foto: Planète Science

Idee originală și concept: Didier Schmitt și Elena Ron Ilustraţii: Jon Idago Scenariu: Simon Leysen Fotografii: Comisia Europeană, Agenţia Spaţială Europeană, iStock Photo Casete cu informaţii: text elaborat de Direcţia Generală Întreprinderi și Industrie, în colaborare cu Agenţia Spaţială Europeană

CUPRINS cuprins Iată ce poţi învăţa cu Elena pe parcursul unei zile! e

r ci

ţi

m 7 ca lă 0 0 bi 3 lo : a e r b ne ar 07 45 e u g l : re po 07 ie le 0 g ra r 5 : u e t n 07 na 0e re re t 0 : lva as a z 08 s de i de 00 : iun ţ 9 a 0 er ţiei 5 op 0 : avia 9 a 0 ţ n ra anţă Sigu la dist ă l 10:00 a ic ed tenţă m 10:05 Asis

12:00 Boli transmisibile 13:00 Agricultură 1 3 :1 5 Ra chete 14:30 Med iu ș 15:3 i sch 0 Re imb laţ ăril 17:3 e cl ii in 0 A ima t e tice r i 17: um sb an 45 er e gu 19 Să ri :0 n ăt 20 0 S at p : e 00 or 2 și t 1:0 îm D bă in 2 0 2 tr o C z ân :3 o a m ir 0 u e C

Adaugă ca prieten

3 6:

AR TREBUI SĂ-MI IAU UN CEAS ATOMIC CA CELE DE PE SATELIŢI!

4:30?! CE-I ASTA? TOTAL RECALL SAU REALITATE?

Adăugat ca prieten

Știai că…

Cu cât este mai mare numărul de sateliți, cu atât crește precizia. Dacă sistemul Galileo ar greși măsurătorile cu doar câteva nanosecunde (miliardimi de secundă), poziția noastră pe Pământ ar fi indicată cu o eroare de câțiva metri!

Ce facem noi? Programul Galileo al Uniunii Europene (UE) va avea 30 de sateliți pe orbită până în 2018. Inginerii de la Agenția Spațială Europeană (ESA) sunt artizanii acestui proiect și cei care supraveghează execuția sa.

Foto: ESA – J. Huart

ceasurile atomice de la bordul sateliților Galileo au o precizie de o secundă la trei milioane de ani? Este nevoie de o asemenea precizie pentru ca aceștia să poată trimite semnale în același timp. Astfel, deși se află la o altitudine de 23 000 de kilometri, ei pot calcula poziția unui obiect aflat pe suprafața Pământului cu o precizie de câțiva centimetri.

? ȘTIU CĂ SUNT COOL, IAR TU TE POTRIVEȘTI CU MINE! CE BINE ARĂŢI!

ÎMI PLAC CĂȘTILE TALE!

IA-ŢI HAINE GROASE, CĂ NU SE ȘTIE…

HMM, CUM M-AȘ PUTEA ÎMBRĂCA AZI? OF, DACĂ AȘ PUTEA SĂ ALEG...

YES: AȘA N-O SĂ ARĂT CA O TOCILARĂ!

Fantastic! Pentru a ne ajuta să estimăm cum va fi vremea cu câteva zile înainte, se fac milioane de măsurători (temperatură, vânt și mulți alți parametri), atât la sol, cât și prin satelit.

Foto: ESA – J. Huart

Prognoza meteo nu este importantă doar pentru că ne ajută să alegem ce haine vom purta. De fiecare dată când decolează un avion, pilotul trebuie să știe cum va fi vremea pe parcursul zborului. La fel și în cazul vapoarelor, care trebuie avertizate dacă se apropie o furtună. Pentru a strânge recolta, agricultorii trebuie să știe, la rândul lor, dacă se pot aștepta la vreme bună.

Ce facem noi? Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT) utilizează sateliți meteo pentru a furniza informații cât mai exacte.

Foto: Sandarosa Studio – iStockphoto

Sateliții meteo trebuie să fie plasați pe orbita geostaționară la 36 000 km, astfel încât să se afle tot timpul în aceeași poziție.

CHIAR AR TREBUI SĂ AI GRIJĂ CE MĂNÂNCI, TATĂ

EȘTI AȘA UN TOCILAR

UN ARTICOL DESPRE PĂSĂRI MARINE CARE SUNT PRINSE ÎN SCURGERI PETROLIERE. E GROAZNIC! CUM DE NU FACEM NIMIC?

DACĂ CONTINUI AȘA, TE VEI ÎNGRĂȘA ATÂT DE TARE, ÎNCÂT OAMENII DE ȘTIINŢĂ ÎŢI VOR DESPISTA POZIŢIA OBSERVÂND ANOMALIILE DE PE ORBITA LUNII

IAR TU EȘTI AȘA DE URÂTĂ, SINGURA ATRASĂ DE TINE ESTE GRAVITAŢIA TERESTRĂ

COPII, ÎNCETAŢI! CE CITEȘTI, DRAGĂ?

TOCMAI CĂ FACEM

Fantastic! La 700 km altitudine, imaginile transmise de sateliții de observație civili au o rezoluție de până la 34 cm. Echipamentul de fotografiat aflat la bordul acestora este atât de precis încât, dacă ar fi montat în vârful Turnului Eiffel din Paris, s-ar putea observa silueta unei persoane aflate la Berlin.

Ce facem noi? Sateliții europeni contribuie la detectarea navelor aflate pe mare, ceea ce facilitează operațiunile de salvare și de combatere a contrabandei și pirateriei. De asemenea, sateliții pot fi de ajutor în caz de inundații, pentru a localiza scurgerile de petrol care poluează mările și pentru a identifica navele care le-au cauzat.

Foto: ESA

MULŢUMITĂ SATELIŢILOR, ACUM PUTEM SĂ-I GĂSIM PE VINOVAŢI

DE CE LE ESTE AȘA DE GREU SĂ ÎNŢELEAGĂ CĂ E ROȘU?

CRED CĂ MAJORITATEA SUNT PREA PROȘTI CA SĂ CONDUCĂ

EXACT! POATE AR FI FOST MAI BINE SĂ NU EXISTE DELOC MAȘINI ÎN ORAȘ

PRIETENII NOȘTRI EXTRATEREȘTRI AR PUTEA SĂ NE AJUTE SĂ FACEM CURĂŢENIE

Fantastic! Mașinile pilotate automat nu mai sunt un vis chiar atât de îndepărtat. Ele vor face parte dintr-un „sistem de transport inteligent” realizat cu ajutorul dispozitivelor de teledetecție, telecomunicație și prin intermediul sateliților de navigație. În 2019, ESA își va trimite primul astromobil pe Marte și îl va pilota de pe Pământ!

Ce facem noi?

SĂ NU EXAGERĂM. DAR DACĂ AR EXISTA MAȘINI INTELIGENTE CARE SĂ MEARGĂ FĂRĂ ȘOFER…

Astromobilul ESA se numește ExoMars. El nu va putea fi pilotat de la sol în timp real. Semnalele radio au nevoie de 14 minute pentru a ajunge de pe Pământ pe Marte. Totuși, datorită camerei stereoscopice și a instrumentelor computerizate aflate la bord, trebuie doar să îi indicăm astromobilului încotro să se deplaseze, iar acest vehicul inteligent va evita obstacolele pe care le întâlnește. Vehiculul va fora gropi de mici dimensiuni, în căutarea unor urme de viață. Marte este un obiectiv promițător, deoarece se știe că în trecut exista apă pe suprafața sa, aceasta fiind un element indispensabil vieții. Și pentru că Marte nu are aproape nicio atmosferă care să o protejeze de radiațiile solare sau cosmice, va trebui să foreze până la cel puțin 1,5 metri pentru a găsi eventuale urme de viață.

Foto: ESA – AOES Medialab

Foto: ESA

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU OAMENII ACEȘTIA?

PE AICI MERGE TATA LA SERVICIU NU ESTE TATĂL TĂU ACELA?

AVEM LLES, BRUXEOBLEMĂ O PR E CLAR CĂ AICI VA RĂMÂNE ÎNSEAMNĂ CĂ VA AVEA DESTUL TIMP SĂ SE CUREŢE ÎN NAS

BA DA, CHIAR EL!

SE PARE CĂ A GĂSIT O SCURTĂTURĂ!

ACASĂ LA SERVICIU DECOLEAZĂ

LA ŢANC PENTRU A DISCUTA DESPRE FOTBAL CU COLEGII

pentru a asigura fiabilitatea mijloacelor moderne de transport (mașini, camioane, avioane sau vapoare) este nevoie de instrumente de poziționare cu ajutorul sateliților de înaltă precizie? Astfel se evită coliziunile, se asigură respectarea limitei de viteză, se pot realiza manevre mai greu de efectuat și se pot localiza containere. Pentru a garanta servicii non-stop, zi și noapte, pe parcursul întregului an, este nevoie de mulți sateliți. Iată de ce vorbim despre un sistem global de navigație prin satelit.

Ce facem noi? Galileo este sistemul global de navigație prin satelit de înaltă precizie al UE. Sateliții și stațiile sale terestre sunt realizate în colaborare cu ESA. Primii sateliți Galileo au fost lansați în 2011, din Guyana Franceză, de o rachetă rusească Soyuz.

Foto: Rafal Olechowski – iStockphoto

Știai că…

IAR E ROȘU... NU E TOCMAI ZIUA MEA NOROCOASĂ

NU-ŢI FACE GRIJI. ŢI-AM CITIT HOROSCOPUL. JUPITER SE AFLĂ ÎNTR-O POZIŢIE FAVORABILĂ, AȘA CĂ S-AR PUTEA SĂ AI NOROC PE PLAN PERSONAL

DAR PENTRU CĂ LUNA URMEAZĂ SĂ INTRE ÎN SCORPION, VA TREBUI SĂ FII ATENTĂ CUM TE PORŢI CU AI TĂI ȘTIU, E DIN CE ÎN CE MAI RĂU. ÎN CURÂND VA TREBUI SĂ EMIGRĂM PE ALTĂ PLATĂ, CA ÎN SERIALUL ACELA TV

POLUAREA ASTA E ÎNGROZITOARE! POFTIM?

DACĂ TOŢI BĂIEŢII ARATĂ CA PERSONAJUL PRINCIPAL, N-AM NICIO EZITARE

Nemaipomenit!

Foto: Rafal Olechowski – iStockphoto

Sateliții pot determina concentrația de poluanți prezenți în atmosferă, cum ar fi ozonul (O3) produs în timpul valurilor de căldură, dioxidul de sulf (SO2) emanat de industrie, oxidul de azot (NO2) și particulele fine emise de țevile de eșapament. Apropo, ozonul din straturile superioare ale atmosferei este foarte util, deoarece ne protejează de radiațiile ultraviolete.

Ce facem noi? Sateliții europeni pot măsura diverse tipuri de gaze, ajutându-ne să înțelegem mai bine ce compoziție are aerul pe care îl respirăm.

Foto: ESA – AOES Medialab

Dacă locuiești în oraș, din cauza poluării, speranța ta de viață se reduce cu aproape doi ani.

8:00 ÎNCĂ O ZI DE ȘCOALĂ PALPITANTĂ

PRIVEȘTE, CLASA A PATRA MERGE ÎN EXCURSIE. ȘTII CUMVA UNDE?

AM AUZIT CĂ SE DUC SĂ VIZITEZE O FERMĂ SOLARĂ ȘI NIȘTE EOLIENE

ÎN SFÂRȘIT AM AJUNS

ȘTIAI CĂ PANOURILE SOLARE VIN DIN SPAŢIU?

ȘTIAM. DECI… ȘTII UNDE SE AFLĂ EOLIENELE ACELEA?

DA, SIGUR, NI LE-AU ADUS EXTRATEREȘTRII…

REPEDE SĂ MĂ IEI PESTE PICIOR. AGENŢIILE SPAŢIALE AVEAU NEVOIE DE ENERGIE PENTRU SATELIŢI

NU PREA, ÎNSĂ DESTUL DE DEPARTE PENTRU CĂ NU POŢI SĂ LE PUI ORIUNDE DACĂ VREI SĂ FUNCŢIONEZE

Stația Spațială Internațională se alimentează cu energie de la Soare, utilizând panouri solare? Acestea produc energie suficientă pentru șase astronauți, sistemele lor de susținere a vieții și tot felul de experimente.

Ce facem noi? Inginerii europeni încearcă, în mod constant, să îmbunătățească performanțele panourilor solare, făcându-le să fie mai ușoare și mai eficiente. Datorită sistemelor de observare a Pământului putem găsi cele mai bune locuri pentru amplasarea parcurilor eoliene și solare.

Foto: Janusz B – iStockphoto

Știai că…

HEI!

ASTĂZI VOM VORBI DESPRE CUTREMURE ȘI PLĂCI TECTONICE

MMM…

ALO! TREZEȘTE-TE SOLDAT!

CINE ÎMI POATE SPUNE DACĂ PUTEM PREZICE CUTREMURELE?

ȘTIE CINEVA? CUTREMURELE SUNT FOARTE GREU DE PREZIS. DIN PĂCATE NU PUTEM SĂ NE BAZĂM PE AJUTORUL SUPEREROILOR VENIŢI DIN SPAŢIU

Știai că…

ÎNSĂ NE PUTEM BAZA PE TEHNOLOGIE. ALĂTURI DE ALTE METODE, OBSERVAREA PÂMÂNTULUI DIN SPAŢIU NE POATE AJUTA SĂ PREZICEM CUTREMURELE

precizia cu care imagistica prin satelit măsoară mișcările scoarței terestre este de câțiva milimetri? Se poate vedea chiar cum respiră un vulcan aflat în activitate.

Ce facem noi? Sateliții ESA și UE de observare a Pământului joacă un rol foarte important în prezicerea și evaluarea riscurilor legate de catastrofe, cum sunt inundațiile, furtunile, cutremurele, alunecările de teren și erupțiile vulcanice.

Foto: Ammit – iStockphoto

Foto: Janusz B – iStockphoto

CE GROZAV!

DEZASTRE NATURALE CUM AR FI FREZA LUI, DE EXEMPLU

DIN NEFERICIRE, CUTREMURELE ȘI ALTE DEZASTRE NATURALE CHIAR SE ÎNTÂMPLĂ… FOARTE AMUZANT! AM VRUT SĂ SPUN CĂ SERVICIILE DE INTERVENŢIE FOLOSESC TELEFOANE PRIN SATELIT PENTRU A COMUNICA, SISTEMELE DE OBSERVARE A PĂMÂNTULUI LE OFERĂ INFORMAŢII DESPRE CÂT DE MARI SUNT PAGUBELE, IAR NAVIGAŢIA PRIN SATELIT ÎI AJUTĂ SĂ SE ORIENTEZE

… IAR EFECTELE ACESTORA POT FI DEVASTATOARE. TOTUȘI, TEHNOLOGIA SPAŢIALĂ AJUTĂ SERVICIILE DE INTERVENŢIE

D-LE SMITH, VREŢI SĂ SPUNEŢI CĂ VIN EXTRATEREȘTRII SĂ NE AJUTE?

N-AR FI MAI SIMPLU SĂ FOLOSEASCĂ SMARTPHONUL?

NU, DEOARECE INFRASTRUCTURA ESTE DESEORI DETERIORATĂ DUPĂ UN CUTREMUR, AȘA CĂ SMARTPHONUL NU FUNCŢIONEAZĂ

după un eveniment catastrofal cum ar fi o inundație de proporții sau un tsunami, doar sateliții pot înlocui rapid infrastructurile de comunicații distruse la sol? Sateliții pot vedea dacă o șosea mai poate fi utilizată și pot identifica zonele în care pot fi instalate tabere de refugiați și unde pot ateriza elicopterele.

Ce facem noi? Sateliții de observare a Pământului, de telecomunicații și navigație contribuie la evaluarea pagubelor, precum și la planificarea și supervizarea operațiunilor de salvare. UE și numeroase agenții spațiale își pun gratuit datele la dispoziția echipelor de salvare și ajută la elaborarea hărților. În viitor, vor fi construiți noi sateliți care vor furniza informații și mai exacte. UE este cel mai mare donator mondial de ajutor extern.

Foto: John Barnett – iStockphoto

Știai că…

luca: lipsesc 2 zile. sunt în spitAL în alpi

J MESA NOU

ELENA: doamne! ce-ai păȚit?

luca: SCHIAM PE O PÂRTIE NAȘPA CU PRIETENUL MEU CARLOS & am căzut ELENA: EȘTI ok?

Luca!

luca: am crezut că n-o să mai aterizăm din cauza ceȚii. dar pilotul mi-a zis să nu-mi fac griji: au o tehnologie care îi ajută să aterizE oriunde

luca: am aterizat pe acoperiȘUL spitalULUI ELENA: super

luca: DA. AU TRIMIS UN ELIC SĂ MĂ IA

ELENA: :-O

luca: doctorul a spus fractură serioasă umăr

Știai că… prima aterizare asistată prin satelit a unui avion comercial a avut loc în sudul Franței, în 2011? Astăzi, datorită măsurătorilor permanente și exacte efectuate de sateliți, avioanele pot ateriza întotdeauna, indiferent de condițiile meteo.

Foto: John Barnett – iStockphoto

Ce facem noi? Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS) se străduiește, în permanență, să amelioreze precizia și integritatea semnalelor GPS în Europa. Este compus dintr-o rețea de stații terestre și trei sateliți geostaționari. EGNOS îmbunătățește foarte mult precizia și fiabilitatea sistemului GPS, acesta putând fi mai bine utilizat în situații în care siguranța este de maximă importanță, cum ar fi pilotarea unui avion sau trecerea unui vapor printr-un canal îngust.

Foto: Online Creative Media – iStockphoto

ELENA: GROAZNIC! sună-mă!

DA. PROBLEMA A FOST CĂ TIPUL CARE SE PRICEPE LA FRACTURI FACE VOLUNTARIAT ÎN AFRICA

NICIO PROBLEMĂ. A PUS DIAGNOSTICUL ȘI LE-A SPUS DOCTORILOR DE AICI CE SĂ FACĂ

NU SE POATE!

BUNĂ LUCA. DECI ÎŢI POT REPARA UMĂRUL?

MAI MIȘTO. AU COMUNICAT PRIN SATELIT ȘI A PUS DIAGNOSTICUL DE ACOLO

CUM? L-AU TELEPORTAT LA SPITAL?

CA ÎN FILMUL CU SEMNALUL EXTRATERESTRU ȘI MILIARDARUL ĂLA CIUDAT?

NICI CHIAR AȘA. SE PARE CĂ E DEJA O PROCEDURĂ STANDARD

Știai că… Telecomunicațiile prin satelit și tehnologiile care îi asistă pe astronauți în timpul misiunilor spațiale pot fi folosite și pentru a îmbunătăți asistența medicală pe Pământ?

ȘI MIE. M-AM PLICTISIT RĂU AICI. AȘ VREA SĂ FI TRIMIS UN SUROGAT LA SCHI ȘI SĂ FI RĂMAS CU TINE

Ce facem noi? ESA a sprijinit deja peste 150 de proiecte în domeniul sănătății. Câteva exemple: aparatură avansată de diagnosticare și tratament, telechirurgie (chirurgia de la distanță), teleecografie robotizată. Cu ajutorul acestor tehnici, medicii și pacienții nu mai trebuie să se deplaseze dacă nu este absolut necesar, iar accesul la servicii medicale de calitate se face mai ușor.

Foto: Tomasz Wyszołmirski – iStockphoto

ÎNTOARCE-TE REPEDE LA ȘCOALĂ. MI-E DOR DE TINE!

BUNĂ, ELENA!

AȘ VREA SĂ PARTICIP, DAR PĂRINŢII MEI SUNT AȘA DE FRICOȘI... DE CÂND AU VĂZUT UN FILM SF ACUM CÂŢIVA ANI, LE E TEAMĂ PÂNĂ ȘI DE O SUBSTANŢĂ NECUNOSCUTĂ. ÎȘI IMAGINEAZĂ CĂ VOI FI MUȘCATĂ DE UN ȘARPE, ÎNŢEPATĂ DE UN SCORPION SAU MÂNCATĂ DE UN LEU SAU CĂ MĂ VOI ÎMBOLNĂVI DE MALARIE

BUNĂ ZIUA, DOMNULE JONES!

LE-AI SPUS PĂRINŢILOR TĂI DESPRE CE AM DISCUTAT NOI ÎN CLASĂ?

NU MI-E ATÂT DE FRICĂ DE LEI, DAR TREBUIE SĂ RECUNOSC CĂ MALARIA MĂ CAM ÎNSPĂIMÂNTĂ

NU POATE FI VINDECATĂ COMPLET, DAR POATE FI PREVENITĂ FOLOSIND PLASE PENTRU ŢÂNŢARI, SPRAY-URI ANTI-INSECTE ȘI MEDICAMENTE

AU DREPTATE SĂ-ȘI FACĂ GRIJI. ÎN LEGĂTURĂ CU MALARIA, ESTE O BOALĂ PERICULOASĂ

ȘI NU EXISTĂ NICIUN REMEDIU?

GROZAV, CU ASTA I-AȘ PUTEA CONVINGE PE PĂRINŢII MEI

Știai că…

AM AUZIT CĂ EXISTĂ CHIAR HĂRŢI PRIN SATELIT CARE INDICĂ CE ZONE TREBUIE EVITATE

Alături de alte informații locale, sateliții de teledetecție și navigație pot contribui la identificarea locului în care apar unele boli și la stoparea răspândirii acestora? De exemplu, țânțarii care transmit malaria sau alte boli periculoase au nevoie de apă caldă pentru a-și depune ouăle. Sateliții pot detecta suprafețele de apă și le pot măsura temperatura, putând localiza, astfel, locurile de reproducere.

Ce facem noi? Datele obținute prin satelit servesc la sprijinirea acestor eforturi de dezvoltare și le oferă țărilor respective acces la informații care le ajută să implementeze sisteme de alertă pentru diverse boli. Sateliții europeni contribuie și la elaborarea hărților care indică riscurile legate de malarie și alte boli transmisibile. Europa sprijină proiecte referitoare la aprovizionarea cu apă potabilă și transportul de apă, necesar dezvoltării urbane.

Foto: HAYKIRDI – iStockphoto

Foto: Tomasz Wyszołmirski – iStockphoto

VĂ REFERIŢI LA PROIECTUL PENTRU RECONSTRUCŢIA UNEI ȘCOLI ÎN ZAMBIA?

ORICE AR FI, SIGUR NU-I DE PE PLANETA ASTA!

CE-I ASTA?

CRED CĂ AI DREPTATE. NICIUN OM N-AR FI PUTUT SĂ FACĂ CEVA CARE ARATĂ ÎN HALUL ĂSTA LUCREAZĂ ÎN AGRICULTURA DE PRECIZIE. DATORITĂ SATELIŢILOR, FOLOSEȘTE CANTITĂŢI MAI MICI DE PESTICIDE, APĂ ȘI ÎNGRĂȘĂMÂNT!

DACĂ VREI MÂNCARE SĂNĂTOASĂ, AI GREȘIT ADRESA…

HAI, FETELOR, CĂ NU-I CHIAR AȘA RĂU. DAR NICI MAI BINE DECÂT CE FACE FRATELE MEU

Știai că… sateliții contribuie la îmbunătățirea calității și siguranței alimentelor protejând, în același timp, mediul? Cu ajutorul imaginilor din satelit se pot prezice, cu câteva luni înainte, cum vor fi recoltele, ceea ne ajută să luăm măsuri pentru a avea suficientă hrană.

Ce facem noi? Sateliții europeni pot contribui la o mai bună valorificare a terenurilor agricole. Atunci când își fac hărți cu suprafețele de teren, agricultorii știu exact dacă și unde trebuie să irige sau să pună îngrășământ. Însă sateliții îi pot ajuta și să evalueze din timp cantitatea pe care o vor recolta. De asemenea, sunt foarte utili pentru optimizarea administrării durabile a pădurilor.

Foto: ESA

AȘA DECI…

ACEIA SUNT PANTALONI SPAŢIALI? N-AM CUVINTE SĂ-ŢI SPUN CÂT DE BINE ARĂŢI

MERSI. N-AR TREBUI SĂ FII ÎN ALTĂ PARTE? EVENTUAL PE ALTĂ PLANETĂ…

ARE UN EGO AȘA DE MARE CĂ SE VEDE DIN SPAŢIU

AM PUTEA SĂ-I ÎNDESĂM PE EL ȘI PE PRIETENII LUI ÎNTR-UN AUTOBUZ, SĂ-I LEGĂM DE O RACHETĂ ȘI SĂ-I TRIMITEM PE ORBITĂ

POATE CĂ N-AR FI O IDEE PREA REA SĂ SE PIARDĂ ÎN SPAŢIU

LOL

Știai că… Europa are o bază spațială în Guyana Franceză, la Kourou (în America de Sud, lângă Ecuator)? Racheta Ariane 5 are o masă totală de circa 770 de tone. Sateliții reprezintă doar 1 % din aceasta, dar racheta ar putea trimite cu ușurință un autobuz școlar pe Stația Spațială Internațională! De la baza spațială europeană au fost lansați peste 300 de sateliți.

Ce facem noi?

Foto: ESA

ESA a conceput lansatorul Ariane 5 de mare capacitate și un lansator de capacitate mai mică, Vega. Racheta rusească Soyuz a decolat pentru prima dată de la baza din Kourou (Guyana Franceză) la data de 21 octombrie 2001, având la bord primii sateliți operaționali Galileo.

Foto: ESA/CNES/ARIANESPACE – Optique Photo Video CSG

DA, DAR ȘTII CE-AR FACE? AR ÎNCEPE SĂ SE IA DE FETELE DE PE STAŢIA SPAŢIALĂ INTERNAŢIONALĂ

ELENA NE VA VORBI DESPRE PROBLEMELE DE MEDIU CU CARE SE CONFRUNTĂ PLANETA NOASTRĂ

PESTE JUMĂTATE DIN SPECIILE DE PLANTE ȘI ANIMALE TRĂIESC ÎN PĂDURILE TROPICALE

EXPERŢII ESTIMEAZĂ CĂ PIERDEM ZILNIC PESTE O SUTĂ DE SPECII DIN CAUZA DESPĂDURIRILOR DECI, DISTRUGEM PĂDURILE CA ÎN FILMUL ACELA CU EXTRATEREȘTRII ALBAȘTRI?

NU-I PREA MARE AGLOMERAŢIA?

DA, DAR SE SPUNE CĂ AR PUTEA FI COMPLET DISTRUSE ÎN 40 DE ANI. CHIAR DACĂ MĂNÂNCI ÎN FIECARE ZI LA FAST FOOD, TOT O SĂ APUCI ZIUA CÂND SE VA ÎNTÂMPLA

DAR DE CE NU LI SE SPUNE OAMENILOR SĂ NU MAI TAIE COPACII?

CAM AȘA CEVA

NU ESTE AȘA DE SIMPLU. DE MULTE ORI, COPACII SUNT TĂIAŢI ILEGAL ȘI ÎN ZONE GREU ACCESIBILE. ACUM SE FOLOSESC SATELIŢI PENTRU A DETECTA ZONELE ÎN CARE SE FAC DESPĂDURIRI

UNCHIUL MEU FERNANDO LUCREZĂ LA AGENŢIA SPAŢIALĂ EUROPEANĂ. MI-A SPUS CĂ FOLOSESC SATELIŢII ȘI PENTRU A SUPRAVEGHEA MEDIUL

DAR PĂDURILE SUNT FOARTE MARI, NU-I AȘA?

UNCHIUL TĂU ARE DREPTATE. OAMENII DE ȘTIINŢĂ FOLOSESC MĂSURĂTORILE REALIZATE DE VAPOARE, GEAMANDURI ȘI SATELIŢI, PENTRU A ÎNŢELEGE CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN OCEANE ȘI ÎN ATMOSFERĂ

IAR ÎNCEPE SĂ VORBEASCĂ DESPRE UNCHIUL EI ASTRONAUT

monitorizând mediul din spațiu se obțin date esențiale despre vegetație, curenții oceanici, calitatea apei, resursele naturale, poluanții atmosferici și gazele cu efect de seră? Astfel, putem prezice mai bine efectele schimbărilor climatice survenite în diverse regiuni și țări.

Ce facem noi? Industria europeană construiește sateliți pentru a monitoriza cum evoluează nivelul mării, cu o precizie de câțiva milimetri. Sateliții mai înregistrează și modificarea suprafeței banchizei arctice, a curenților oceanici și a temperaturilor și monitorizează ritmul de despădurire.

Foto: Mayumi Terao – iStockphoto

Știai că…

BUNĂ, FETELOR!

SUPER MECI

O NU, IARĂȘI AM DAT PESTE EI

MI-AR PLĂCEA SĂ PETREC 6 LUNI CU TINE ÎNTR-O CAPSULĂ SPAŢIALĂ. VEI FI PRINŢESA MEA, IAR EU, EROUL TĂU

TE NT

U UM

EROUL ERA FRATELE EI, MAI ȘTII?

AM AUZIT CĂ VREI SĂ NE TRIMIŢI ÎN SPAŢIU

ORICUM NU M-AU PASIONAT NICIODATĂ FILMELE ASTEA. LE PREFER PE CELELALTE, CU TIPUL CU URECHI ASCUŢITE ÎN ORICE CAZ, AȘ STA MAI DEGRABĂ 6 LUNI PE O STAŢIE SPAŢIALĂ CU O TURMĂ DE MONȘTRI FIOROȘI DECÂT CU VREUNUL DINTRE VOI

DA. ȘI MONȘTRII DIN CARTON...

Fantastic! Stația Spațială Internațională, realizată în colaborare de SUA, Rusia, Japonia, Canada și Europa, este cel mai mare obiect care a fost vreodată construit în spațiu. Este cât un teren de fotbal! Asamblarea ei a durat peste 10 ani și a costat aproximativ 100 de miliarde de euro. Cooperarea internațională este foarte importantă pentru activitățile spațiale, pentru ca oamenii să poată construi nave spațiale mai complexe decât ar putea construi o singură țară. Europa contribuie la Stația Spațială Internațională cu nave cargo, laboratorul Columbus și astronauți europeni. UE se străduiește să promoveze relații internaționale mai bune încurajând cooperarea politică în direcția explorării umane și robotizate a sistemului solar.

Foto: ESA

Foto: Mayumi Terao – iStockphoto

Ce facem noi?

BUNĂ, IUBITO! BUNĂ, BUNICO!

CE S-A ÎNTÂMPLAT? EȘTI FOARTE ZÂMBITOARE. EȘTI SIGURĂ CĂ EȘTI RUDĂ CU TATA?

PLEC ÎNTR-O CROAZIERĂ ÎN OCEANUL ATLANTIC! AM AUZIT CĂ E LOCUL ÎN CARE AM CELE MAI MARI ȘANSE SĂ CUNOSC PE CINEVA

DAR MĂ ÎNGRIJOREAZĂ PUŢIN IDEEA DE A PLECA ÎNTR-O ASEMENEA AVENTURĂ. AM VĂZUT ASEARĂ FILMUL ACELA CU LEONDARO ȘI NU VREAU SĂ SFÂRȘESC CA EL

NU MĂ AȘTEPTAM LA ASTA…

NU-ŢI MAI FACE ATÂTEA GRIJI. ACUM AISBERGURILE SUNT OBSERVATE MULT MAI BINE CA ÎN TRECUT, CU AJUTORUL AVIOANELOR ȘI AL SATELIŢILOR

primăvara, din banchiza arctică și din cea din Antarctica se desprind aisberguri imense? Cel mai celebru vapor care s-a scufundat după ce s-a ciocnit de un aisberg a fost Titanicul, în 1912. Astăzi, cu ajutorul sateliților se realizează hărți foarte exacte, care le sunt trimise navelor pentru a le ajuta să navigheze printre banchize.

ȘTIAM EU CĂ TREBUIE SĂ VORBESC CU TINE ÎNAINTE SĂ LE SPUN PĂRINŢILOR TĂI

Ce facem noi? Sateliții europeni le furnizează gratuit spărgătoarelor de gheață date care le indică unde să intervină și unde este cel mai subțire stratul de gheață. Marea Baltică este cea mai utilizată din lume. Datorită datelor transmise prin satelit, rutele maritime pot fi folosite simultan de un număr mare de nave.

Foto: Lee Sutterby – iStockphoto

Știai că…

TOCMAI AM VĂZUT UN DOCUMENTAR LA TELEVIZOR DESPRE CUM ÎNCEARCĂ ASTRONAUŢII SĂ GĂSEASCĂ SOLUŢII DE VINDECARE. FIIND ÎN STARE DE IMPONDERABILITATE, POT FACE NIȘTE EXPERIMENTE INCREDIBILE ÎN TREI SĂPTĂMÂNI. NU MAI POT DE NERĂBDARE

AR FI GROZAV DACĂ AR GĂSI O SOLUŢIE. PÂNĂ ATUNCI, AȘ PUTEA SĂ ÎNCERC SĂ ÎMI GĂSESC UN PARTENER CARE SĂ SE OCUPE DE CASĂ

MULT NOROC…

Știai că… cercetătorii utilizează Stația Spațială Internațională pentru a crea noi tehnologii care să ne permită să înțelegem mai bine lumea în care trăim? Tehnologia spațială poate fi aplicată în aproape orice (airbag-uri, motoare de avion etc.) și chiar ne poate ajuta să înțelegem și să vindecăm diverse afecțiuni, precum osteoporoza.

SAU VA TREBUI SĂ-MI FAC ROST DE UN ROBOT CASNIC CA ÎN FILME

Ce facem noi? ESA ajută companiile să creeze noi produse derivate din tehnologia spațială pe care să le utilizăm în viața de zi cu zi. Experimentele au loc în spațiu, dar și în Antarctica, în avioane sau într-un fel de navă spațială.

Foto: ESA

Foto: Lee Sutterby – iStockphoto

ATUNCI AȘA RĂMÂNE. CÂND PLECI?

M-AM UITAT LA NIȘTE MATERIALE VIDEO PE INTERNET. ESTE FOARTE ELEGANT. CINĂ ÎN ŢINUTĂ DE SEARĂ, DANS ÎN SALĂ DE BAL… MI-E TEAMĂ ÎNSĂ CĂ DIN CAUZA OSTEOPOROZEI NU VOI PUTEA SĂ DANSEZ TANGOU

CE BINE DE TINE, CÂTEVA SĂPTĂMÂNI NU VA MAI TREBUI SĂ DAI OCHII CU FAMILIA

BUNĂ TATĂ. UNDE PLECI?

AM HOTĂRÂT CĂ E MOMENTUL SĂ FACEM MIȘCARE. MERGEM SĂ ALERGĂM

DE CE EȘTI ÎMBRĂCAT CA UN PERSONAJ DINTR-UN FILM SF?

CUM SPUI TU. DAR NU CRED CĂ SE VA ÎNTÂMPLA ÎN CAZUL TĂU

POFTIM??

DACĂ VREI SĂ ȘTII, ACESTA ESTE UN MATERIAL FOARTE PERFORMANT, FOLOSIT ÎN TEHNOLOGIA SPAŢIALĂ. VÂNZĂTORUL MI-A SPUS CĂ MĂ VA AJUTA SĂ ALERG MAI REPEDE DEOARECE MATERIALUL REDUCE FRECAREA CU AERUL

DECÂT POATE DACĂ INCLUDE UN GPS ȘI UN DISPOZITIV MEDICAL DE MONITORIZARE!

CE VREI SĂ SPUI, DOMNIȘOARĂ?

Știai că… alergiile cauzate de polenul din aer le dau din ce în ce mai mult de furcă sistemelor de sănătate publică? Astmul apare din ce în ce mai des la copii, din cauza combinației dintre alergeni și alți poluanți.

Ce facem noi? Sateliții europeni ajută la evaluarea calității aerului. Persoanele care prezintă o anumită sensibilitate se pot informa cu câteva zile înainte în legătură cu nivelul alergenilor din aer datorită previziunilor meteo și sistemelor de supraveghere a poluării, precum și în privința concentrației de polen probabile. Toate aceste servicii sunt posibile datorită aplicațiilor spațiale și nonspațiale.

Foto: Jasmina – iStockphoto

NIMIC. ÎNAINTE DE A PLECA, VERIFICĂ TE ROG CALITATEA AERULUI. ALTFEL, ALERGIILE TALE TE VOR ÎNCETINI ȘI COSTUMUL NU-ŢI VA FOLOSI LA NIMIC

În prezent, pot fi integrate diverse tehnologii spațiale pentru înregistrarea traseelor de alergat și monitorizarea parametrilor medicali de bază.

DESPRE CE CITEȘTI?

CE PLICTISITOR…

DESPRE DINOZAURI

AU FOST CEI MAI TARI DE PE PLANETĂ TIMP DE MILIOANE DE ANI, PÂNĂ CÂND UN METEORIT A CĂZUT PE PĂMÂNT ȘI I-A OMORÂT PE TOŢI

NU ESTE ADEVĂRAT. DINOZAURII ERAU GROZAVI

ACESTA ARATĂ CA PRIETENUL TĂU TOM. DECI, DACĂ UN METEORIT A UCIS TOŢI DINOZAURII, S-AR PUTEA ÎNTÂMPLA ȘI CU NOI LA FEL?

Știai că…

Foto: Jasmina – iStockphoto

Ce facem noi?

DA. ȘI PROBABIL CĂ SE VA ȘI ÎNTÂMPLA DACĂ NU FACEM CEVA

Sonda Rosetta de interceptare a cometelor a fost lansată în spațiu în 2004. Ea a trecut deja pe lângă asteroidul Lutetia, iar în 2014 va lansa pentru prima dată pe o cometă o mică sondă. Vor fi realizate experimente științifice detaliate pentru a înțelege compoziția cometei Churyumov-Gerasimenko. Cu 25 de ani în urmă, sonda Giotto trecea la o distanță de 600 km de cometa Halley. A fost pentru prima dată când o cometă a putut fi observată de la o distanță atât de mică. UE finanțează în prezent cercetări cu privire le mijloacele prin care ar putea fi evitată ciocnirea dintre un asteroid și Pământ.

Foto: Sébastien Decoret – iStockphoto

cercetările științifice legate de spațiu răspund la tot felul de întrebări despre originea vieții și despre locul nostru în univers, care pleacă de la fizica particulelor elementare și a forțelor ajungând până la observarea galaxiilor gigantice și la căutarea asteroizilor și a meteoroizilor care ar putea lovi Pământul.

ESTE UN CAMPIONAT FOARTE PUTERNIC

DE CE TE UIŢI LA UN MECI DE FOTBAL FEMININ CU ECHIPE DIN LIGA A TREIA A CAMPIONATULUI DANEZ?

VĂD…

SAU POATE NE ATACĂ MARŢIENII!

CE S-A ÎNTÂMPLAT? NU MAI AVEM SEMNAL?

POATE CĂ IAR ȘI-A FĂCUT O PASĂRE CUIB PE ANTENĂ

TATĂ, TE ROG, NU MAI FACE O DRAMĂ DIN TOATE. LASĂ-MĂ SĂ VERIFIC PE SITE-UL CANALULUI

NU ŢI NCA U AR NOI U G

SE PARE CĂ SUNT PROBLEME DIN CAUZĂ CĂ SATELITUL A FOST DETERIORAT DE O FURTUNĂ SOLARĂ SAU DE DEȘEURI SPAŢIALE

Știai că… până în 2020, în jurul Pământului vor orbita, cu o viteză de 8 km/secundă, peste 1 000 000 de resturi spațiale de peste 1 cm? La această viteză, este suficient un mic șurub ca să distrugă un satelit. În viața de zi cu zi utilizăm, în mod constant, comunicațiile prin satelit. Este suficient să ne gândim numai la telefon, internet, serviciile bancare on-line sau la cât de mult ne place să urmărim transmisii sportive în direct la televizor din toată lumea.

Nemaipomenit!

Datorită sateliților europeni pot fi vizionate peste 3 000 de canale de televiziune.

Ce facem noi? Noua generație de sateliți de telecomunicații pe care îi realizează ESA va putea gestiona peste un miliard de apeluri telefonice sau difuza sute de canale TV în același timp. Mulțumită acestei tehnologii avansate, companiile europene de telecomunicații sunt primele din lume.

Foto: ESA

AR TREBUI SĂ PUNĂ NIȘTE PANOURI PE CARE SĂ SCRIE „NU ARUNCAŢI GUNOI”

SĂ HOTĂRÂM CARE VA FI URMĂTOAREA NOASTRĂ DESTINAŢIE DE VACANŢĂ

NU-MI VINE SĂ CRED! CHIAR ȘTII SĂ FOLOSEȘTI NOUA JUCĂRIE!

VREAU SĂ VĂD ANIMALE CIUDATE

IAR EU AM NEVOIE DE MARE ȘI DE SOARE

TREBUIE SĂ FIE O DESTINAŢIE UNDE SĂ PUTEM AJUNGE UȘOR CU TRENUL

NICI NU CONTEAZĂ, ATÂTA VREME CÂT SUNT CLUBURI ÎN APROPIERE

AM OBOSIT. A FOST O ZI PLINĂ DE AVENTURI. MĂ DUC LA CULCARE

NOAPTE BUNĂ, IUBITO!

Adăugat ca prieten

majoritatea hărților și a traseelor de pe internet se bazează pe imagini din satelit? Acestea pot fi prelucrate în multe feluri, astfel încât să poată fi utilizate, de exemplu, pentru a decide unde se vor construi noi autostrăzi sau locuințe, cum pot fi protejate mici ecosisteme sau cum pot fi gestionate apele uzate. Aceste imagini pot fi realizate și în 3D! Sunt utile, de asemenea, pentru planificarea, pe termen lung, a măsurilor de protecție împotriva erodării coastelor, inundațiilor sau valurilor de căldură în orașele mari.

Foto: ESA

Ce facem noi?

Imaginile prin satelit sunt fie vândute, fie oferite gratuit unor întreprinderi specializate în servicii care exploatează astfel de date. Se estimează că acest sector economic în care mâna de lucru este extrem de calificată se va dezvolta rapid în anii următori, în special în ceea ce privește luarea deciziilor în materie de utilizare a solurilor, urbanism și evaluare a riscurilor.

Foto: Sébastien Decoret – iStockphoto

Știai că…

CE NE REZERVĂ VIITORUL? Suprafaţa planetei noastre are o biosferă destul de complexă. Istoria sa recentă este caracterizată de dominaţia speciei umane și de fascinaţia noastră pentru tehnologie. Din cauza creșterii semnificative a populaţiei, globalizării, îmbătrânirii populaţiei, urbanizării, împuţinării resurselor, relaţiilor dintre indivizi și raportului dintre oameni și natură și din cauza modului în care ne organizăm societăţile, în general, am devenit în mod iremediabil dependenţi de știinţă și tehnologie.

Potrivit mai multor estimări, până în 2050:

70%

2 miliarde

de persoane, mai ales în Asia și Africa.

400 de milioane Sursa: OMS

Vor fi peste

150 de milioane

de „refugiaţi climatici”, în special din cauza creșterii nivelului mărilor.

Numărul de automobile se va dubla, ajungând la

Sursa: OCDE; Agenția Internațională a Energiei

Sursa: Organizația Internațională pentru Migrație

Numărul de persoane de peste 80 de ani va ajunge la

din populaţie va trăi în orașe. Cu alte cuvinte, în deceniile următoare, în fiecare săptămână va fi creat echivalentul unui oraș de un milion de locuitori.

Sursa: UN-Habitat

Sursa: OCDE (Perspective privind mediul până în 2050)

Populaţia mondială va crește cu

2 miliarde

Imaginează-ţi consecinţele fie și numai asupra unor resurse ca apa potabilă, alimentele și energia!

Ne pot ajuta oare tehnologiile spaţiale, din moment ce sunt atât de avansate?

Vom avea tot mai multă nevoie de tehnologiile spaţiale pentru a face faţă provocărilor cu care se va confrunta societatea. UE va trebui să poată anticipa aceste provocări și să găsească soluţii știinţifice și tehnologice. Până la urmă, ceea ce contează cel mai mult este bunăstarea cetăţenilor, pe o planetă sănătoasă.

Ce poţi face tu? Ai vrea să participi la această aventură?   Te-ai gândit la o profesie în domeniul știinţei sau al tehnologiei? Ai putea să ajuţi la crearea un viitor mai bun! Nu uita că Pământul este și spaţiul tău…

ATENŢIE LA ACEST SPAŢIU! Pe site-ul nostru vei găsi alte materiale simpatice – jocuri, materiale video, afișe, linkuri – și vei putea să testezi ce ai învăţat. Tot acolo este disponibilă și versiunea electronică a acestei reviste. Te vei putea bucura de ea împreună cu prietenii tăi! Dacă vrei să afli la ce filme SF și seriale TV se face referire în revistă, vei afla răspunsul tot pe site-ul nostru. Verifică dacă le-ai recunoscut pe toate! http://ec.europa.eu/enterprise/your-learning-space-ro

VREI SĂ AFLI MAI MULTE? Roagă-ţi profesorul să îţi dea mai multe detalii în legătură cu fiecare dintre subiectele abordate în această revistă. Puteţi discuta în clasă despre schimbări climatice, poluare, transport, resurse (energie, alimente, apă, soluri și oceane), sănătate, siguranţă și securitate, ajutor pentru dezvoltare etc. TEME CARE POT FI STUDIATE LA ORE: Geografie:

condiţii meteorologice, vulcani, alunecări de teren, cutremure, cartografierea orașelor, agricultură și previziuni privind recoltele, monitorizarea poluării, energii din surse regenerabile, bolile și mediul, efectele schimbărilor climatice etc.

Istorie:

extincţia dinozaurilor, istoria cuceririi spaţiului în contextul Războiului Rece, marile puteri spaţiale de ieri și de astăzi etc.

Fizică:

viteză, acceleraţie, viteză unghiulară și energie cinetică, gravitaţie, orbite, vid, frecarea aerului, ceasuri atomice, spectru electromagnetic pentru astronomie, lungimi de undă pentru instrumentele de teledetecţie etc.

Biologie:

originea vieţii, efectele gravitaţiei asupra evoluţiei organismelor vii, condiţiile de apariţie a vieţii, efectele imponderabilităţii asupra oamenilor etc.

Chimie:

formarea și reactivitatea ozonului (O3), poluanţi emiși de industrie (SO2) sau de automobile (NO2) etc.

Matematică:

funcţia exponenţială în accelerarea rachetelor, viteza unghiulară a sateliţilor etc.

Filozofie:

posibile forme de viaţă pe exoplanete: suntem singuri în Univers?

Etică:

putem exploata resursele spaţiului (ex. asteroizi)? Ne confruntăm cu o barieră tehnologică?

Limbi străine: de ce să nu citiţi revista într-una din cele 23 de versiuni disponibile?

LINKURI UTILE Găsește această revistă și multe alte materiale simpatice legate de spaţiu la adresa: http://ec.europa.eu/enterprise/your-learning-space-ro

Comisia Europeană Galileo și Egnos: http://ec.europa.eu/enterprise/policies/satnav/index_ro.htm Copernicus: http://copernicus.eu Cercetare: http://ec.europa.eu/enterprise/policies/space/research/index_en.htm Politica spaţială: http://ec.europa.eu/enterprise/policies/space/esp/index_en.htm

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) www.esa.int

Alte jocuri, quiz-uri și site-uri amuzante care te pot ajuta să afli mai multe despre Uniunea Europeană (UE) http://europa.eu/kids-corner/index_ro.htm

Material didactic http://europa.eu/teachers-corner/15/index_ro.htm

Cum să contactezi UE? ON-LINE Pe site-ul Europa sunt disponibile informaţii în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. http://europa.eu

ÎN PERSOANĂ În Europa există numeroase centre regionale de informare ale UE. Pentru a afla care este adresa centrului cel mai apropiat, accesează site-ul: http://europedirect.europa.eu

PRIN TELEFON SAU PRIN E-MAIL Europe Direct este un serviciu care îţi răspunde la întrebările despre Uniunea Europeană. Poţi suna gratuit la numărul: 00 800 6 7 8 9 10 11 sau cu plată din afara UE la: + 32 22999696. Pentru contact prin e-mail, accesează site-ul http://europedirect.europa.eu

CITEȘTE DESPRE EUROPA De publicaţiile despre UE nu te desparte decât un clic. Le poţi găsi pe site-ul EU Bookshop: https://bookshop.europa.eu/ro/home/

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2013 ISBN: 978-92-79-26967-7 doi:10.2769/69956 28 p., 21,0 × 29,7 cm

Tipărit pe hârtie înălbită fără clor

Foto: Planète Science

NB-32-12-479-RO-C eană Foto: Uniunea Eur op

Antonio Tajani, vicepre ședinte al Comisiei Europene

În cooperare cu

Întreprinderi și Industrie