Revista Regio nr. 4 / 2011 - Programul Operational Regional by Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice

R E V I S TA

nr. 4, mai 2011

Fondurile Regio pentru mediul de afaceri, sub lupa evaluatorilor Investiţie Regio pentru performanţă medicală la Bârlad

INTERVIU

Doina SURCEL

Director General, Direcţia Generală Autorizare Plăţi Programe, MDRT

REŢETĂ DE SUCCES:

îîn vreme de d criză i ă

Atracţii bucovinene dezvoltate prin Regio la Vatra Dornei Extinderea unui hotel bucureştean, posibilă cu o finanţare Regio de 7,5 milioane de lei

REGIO ÎN SPRIJINUL MEDIULUI DE AFACERI Programul Regio susţine dezvoltarea mediului de afaceri, prin instrumentele prevăzute în cadrul Axei prioritare 4 „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local”. Cu o alocare care reprezintă 17% din bugetul Regio, această axă prioritară şi-a produs efectele în special prin proiectele finanţate în cadrul DMI 4.3 - Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor. Autoritatea de Management a Regio a contractat specialişti care au realizat un studiu al impactului proiectelor destinate mediului de afaceri, pornind de la observaţia privind gradul scăzut de absorbţie a fondurilor destinate beneficiarilor privaţi. Una dintre concluziile acestui studiu, utilă nu numai pentru momentul actual, ci, mai cu seamă, pentru următoarea etapă de programare, este aceea că specificitatea regiunilor a proiectat o amprentă asupra modului de derulare a programului. În încercarea de a explica acest lucru, cel mai potrivit argument îl constituie faptul că au apărut diferenţe semnificative între regiuni în ceea ce priveşte depunerea de proiecte destinate mediului de afaceri. Astfel, regiunile cu un grad mai mare de dezvoltare sunt cele în care au fost elaborate şi depuse cele mai multe proiecte destinate susţinerii mediului de afaceri. Altfel spus, gradul de dezvoltare al unei regiuni a atras, proporţional, şi numărul proiectelor depuse.

Pentru etapa 2014-2020, va fi nevoie de o corelare a nevoilor regionale de dezvoltare cu necesităţile concrete de investiţii pentru mediul de afaceri. Experţii recomandă ca ipotezele de lucru ce vor fi folosite pentru a contura aceste nevoi specifice să pornească, în mod firesc, de la caracteristicile fiecărei regiuni, în funcţie de care vor fi proiectate investiţii de afaceri care să răspundă acestui factor de specificitate regională. De asemenea, discuţiile merg mai departe în ceea ce priveşte următoarea etapă de programare, în care portofoliul actual de proiecte pentru susţinerea afacerilor ar putea fi revizuit, astfel încât să răspundă mai bine intereselor şi nevoilor reale de dezvoltare a afacerilor. Va fi nevoie, de asemenea, ca autorităţile publice locale să înţeleagă că sprijinul pe care îl acordă astăzi întreprinzătorilor privaţi li se va întoarce, înzecit, sub forma unei contribuţii însemnate la prosperitatea comunităţii. Nimic nu pune mai bine în mişcare economia unei localităţi, decât investiţiile în zona privată. De aceea, este momentul ca autorităţile publice locale să se implice mult mai mult în consolidarea relaţiei dintre administraţie şi mediul de afaceri, astfel încât în urma acestor parteneriate să rezulte o dezvoltare echilibrată şi durabilă a fiecărei regiuni. Cătălina JINGOIU

www.inforegio.ro

REVISTA REGIO www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09 TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.L

Buzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58 40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

www.inforegio.ro

REDACTOR ªEF: REDACTORI: REPORTERI: DIVERTISMENT: EDITOR FOTO: CORECTURÃ: GRAFICÃ ªI DTP:

Vlad Mircea PUFU Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Doru GHEORGHIADE Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVU Mihaela RÎMNICEANU Daniel PALADE Cãtãlina Daniela PÎNTEA Romicã NEAGU

Sumar UNIUNEA EUROPEANĂ AZI

Comisia Europeană lucrează la un abecedar al managementului corporaţiilor REGIO ÎN ROMÂNIA Fondurile Regio pentru mediul de afaceri, sub lupa evaluatorilor

Abordări integrate, soluţii complete Suceava se dezvoltă cu 5 proiecte Regio, derulate în paralel

Investiţie Regio pentru performanţă medicală la Bârlad

12 13 14 15

Atracţii bucovinene dezvoltate prin Regio la Vatra Dornei Reţetă de succes: cum să te dezvolţi în vreme de criză Întrebări şi răspunsuri „Când îţi propui să faci un proiect, trebuie să te gândeşti care este nevoia ta reală” INTERVIU cu DOINA SURCEL,

Director General, Direcţia Generală Autorizare Plăţi Programe, MDRT

Extinderea unui hotel bucureştean, posibilă cu o finanţare Regio de 7,5 milioane de lei

19 20

Finanţare Regio pentru competitivitate pe piaţă

Competitivitate în vreme de criză

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

21 23

Spectacolul naturii, desăvârşit cu ajutorul tehnicii, în Dornbirn, Austria

25 26

AGENDĂ

Sunrise Valley, laborator de afaceri în inima Lituaniei

SĂ MAI ŞI ZÂMBIM! MAI 2011

Reguli pentru corporaţii

Regio în România Cãtãlina JINGOIU

COMISIA EUROPEANĂ LUCREAZĂ LA UN ABECEDAR AL MANAGEMENTULUI CORPORAŢIILOR

ÎNCEPUTUL

LUNII

APRILIE

2011, COMISIA EUROPEANĂ

LANSAT ÎN DEZBATERE PUBLICĂ PROPUNEREA PENTRU O CARTĂ VERDE A GUVERNANŢEI CORPORATIVE.

CONSUL-

TAREA PUBLICĂ PORNEŞTE DE LA IDEEA ÎMBUNĂTĂŢIRII CADRULUI ACTUAL PRIN IDENTIFICAREA UNOR MODALITĂŢI OPTIME

GUVERNANŢĂ

APLICABILE

CORPORAŢIILOR.

De unde această iniţiativă? În primul rând, din faptul că recenta criză financiară a demonstrat că guvernanţa corporativă, bazată până acum pe autoreglementare, nu a fost atât de eficientă pe cât se aştepta. Lecţiile învăţate în urma crizei au arătat că este nevoie de o supraveghere mai strictă a instituţiilor financiare, de o mai mare soliditate a mediului bancar şi de crearea unor mecanisme de soluţionare a crizelor din domeniul bancar. Privind spre viitor se pune problema necesităţii de a avea o Cartă Verde pentru a îmbunătăţi managementul societăţilor, ceea ce le va face mai performante şi va reduce probabilitatea declanşării unei noi crize.

CADRUL ACTUAL AL GUVERNANŢEI CORPORATIVE În sens tradiţional, guvernanţa corporativă reprezintă un sistem de management şi control asupra societăţilor comerciale. Acest sistem se bazează pe un set de relaţii între conducerea unei întreprin4

www.inforegio.ro

deri, consiliul său de administraţie, acţionarii săi şi celelalte părţi interesate. Cadrul actual se reduce la un set de principii şi reguli în materie de guvernanţă corporativă care cuprinde recomandări în legătură cu independenţa administratorilor care nu deţin funcţii executive, obligativitatea declaraţiilor privind guvernanţa corporativă, aspecte legate de remunerare şi de activitatea comitetelor consiliului. Cadrul de guvernanţă corporativă din UE cuprinde cinci directive referitoare la ofertele publice de cumpărare, transparenţa societăţilor cotate la bursă, drepturile acţionarilor, audit şi abuzul de piaţă.

CE POATE FI ÎMBUNĂTĂŢIT? Pentru a identifica cele mai relevante aspecte pentru buna guvernanţă corporativă în UE şi pentru

a elabora această Cartă Verde, Comisia a iniţiat întrevederi cu un eşantion de întreprinderi din state membre şi sectoare economice diferite, cu experţi în domeniul guvernanţei corporative şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai societăţii civile. Analizele de până acum au arătat că, în materie de guvernanţă corporativă, situaţia poate fi îmbunătăţită în mai multe domenii, pornind de la diversitatea membrilor consiliului de administraţie şi continuând cu implicarea acţionarilor sau cu calitatea declaraţiilor privind guvernanţa. De altfel, aceste trei teme reprezintă liniile pe care se axează dezbaterea publică lansată la începutul lunii aprilie. În privinţa consiliilor de administraţie, dezbaterea umăreşte modul

Firme fiabile şi sustenabile

Regio în România în care funcţionarea acestora ar putea deveni mai eficientă printr-o componenţă mixtă a lor. Măsurile în discuţie ar fi, de exemplu, încurajarea diversităţii de gen, competenţe şi naţionalităţi. Pentru o mai bună funcţionare a consiliilor sunt luate în discuţie şi aspectele legate de disponibilitatea, timpul şi remunerarea administratorilor. O altă temă a consultării publice este cea legată de modul cum poate fi sporită implicarea acţionarilor şi cum poate fi creat cadrul unei mai bune cooperări între ei. Obiectivul documentului ce va fi elaborat este acela de a-i încuraja pe acţionari să se preocupe de obţinerea unor rezultate de durată şi a unor performanţe pe termen lung, dar şi de a le oferi o protecţie mai bună acţionarilor minoritari. Carta Verde ridică şi problema necesităţii de a-i identifica pe acţionari prin mecanisme bine puse la punct. Nu în ultimul rând, discuţia se axează pe modalităţile în care co-

durile naţionale de guvernanţă corporativă, existente deja, pot fi monitorizate şi aplicate, astfel încât să ofere informaţii utile investitorilor şi publicului. Abordarea propusă este aceea ca societăţile care nu respectă aceste coduri să fie obligate să explice motivele pe care le-au avut atunci când au încălcat regulile. O astfel de abordare există şi în prezent, numai că foarte rar se întâmplă ca încălcarea codurilor naţionale să fie urmată de explicaţii. De aceea, Carta Verde ia în calcul reguli mai detaliate cu privire la aceste explicaţii şi eventualitatea ca organismele naţionale de monitorizare să aibă un rol mai important în legătură cu declaraţiile privind guvernanţa corporativă.

PAŞI DUPĂ DEZBATERE Consultarea publică în legătură cu Carta Verde a guvernanţei corporative a fost deschisă până în data de 22 aprilie 2010. Propunerile şi răspunsurile pe care Comisia le-a primit în legătură cu temele lansate

vor fi atent analizate urmând ca, în toamnă, să fie publicate concluziile dezbaterii. În funcţie de aceste rezultate, tot atunci, se va decide dacă este necesară iniţierea unor proiecte legislative în materie de guvernanţă corporativă. Strasbourg, 5 aprilie 2011

MICHEL BARNIER, Comisarul pentru piaþa internã ºi servicii:

„În conjunctura economică actuală, este nevoie mai mult ca oricând să ne asigurăm că societăţile sunt bine guvernate şi că sunt, aşadar, fiabile şi sustenabile. Aplicarea, în exces, a unei viziuni pe termen scurt a avut consecinţe dezastruoase. De aceea am lansat astăzi o dezbatere pe tema eficienţei cadrului existent de guvernanţă corporativă. Înainte de toate, avem nevoie de consilii de administraţie care să fie mai eficiente şi de acţionari care să îşi asume pe deplin responsabilităţile”.

MAI 2011

Regio şi mediul de afaceri

Regio în România Cãtãlina JINGOIU

FONDURILE REGIO PENTRU MEDIUL DE AFACERI, SUB LUPA EVALUATORILOR

2010 2011, A AVUT LOC O EVAPRIORITĂŢILOR ŞI PROIECTE-

N PERIOADA OCTOMBRIE MARTIE

LUARE A LOR

REGIO

ADRESATE MEDIULUI DE

AFACERI. ACEASTĂ EVALUARE A PORNIT DE LA CONCLUZIILE EVALUĂRII INTERMEDIARE DIN ANUL

2009,

DAR ŞI DE LA

OBSERVAŢIA PRIVIND UN GRAD RELATIV SCĂZUT DE ABSORBŢIE A FONDURILOR DESTINATE MEDIULUI DE AFACERI.

Studiul de evaluare, realizat de experţi independenţi, pornind de la analiza paşilor făcuţi în implementarea priorităţilor specifice mediului de afaceri, a urmărit să facă propuneri concrete pentru accelerarea absorbţiei fondurilor structurale şi îndeplinirea obiectivelor Regio în acest domeniu. Nu în ultimul rând, concluziile evaluării vor servi la o mai bună programare a dezvoltării regionale pentru pe6

www.inforegio.ro

rioada post-2013. Evaluarea a fost realizată pe două paliere distincte, primul fiind la nivelul managementului programului şi al doilea la nivelul beneficiarilor direcţi, respectiv al implementării proiectelor Regio destinate mediului de afaceri.

FACTORI CARE AU INFLUENŢAT ABSORBŢIA FONDURILOR ALOCATE MEDIULUI DE AFACERI Concluziile au arătat că cel mai important factor extern a fost criza economică care, prin scăderea cererii, a avut un impact negativ asupra afacerilor. Ca urmare, au apărut rezilieri de contracte sau retrageri de proiecte, prelungiri de termene, modificări în preţurile echipamentelor şi utilajelor achiziţionate de beneficiari etc.

Condiţiile specifice regionale au determinat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte depunerea proiectelor destinate mediului de afaceri. Astfel, s-a constatat că cele mai multe proiecte au fost depuse în regiunile cu un grad mai mare de dezvoltare. Un alt factor care a avut un impact semnificativ asupra procesului de implementare a fost lipsa experienţei beneficiarilor în scrierea proiectelor. Solicitanţii de fonduri au apelat la consultanţi, în special în faza de scriere a proiectului şi mai puţin în faza de implementare, fapt ce a condus la o serie de dificultăţi şi întârzieri. Un alt factor important identificat, a fost cel legat de asigurarea cofinanţării proiectelor şi a fluxului de numerar necesar implementării acestora, în sensul în care băncile nu au fost interesate să finanţeze proiectele deja aprobate. Ca urmare, mulţi dintre beneficiari au decis să se retragă, să rezilieze contractele sau să ceară prelungirea termenelor. Pe parcursul evaluării s-a constatat că accesul greoi la credite pentru cofinanţare şi asigurarea fluxului de numerar a fost îmbunătăţit prin HG 606/2010, care oferă posibilitatea gajării/ipotecării activelor care fac obiectul proiectului. De asemenea, s-a constatat o perioadă relativ lungă a procesului de evaluare şi selecţie, în special pentru primul apel de proiecte (DMI 4.3), fapt ce a determinat întârzieri în implementare.

Regio şi mediul de afaceri

Regio în România Majoritatea beneficiarilor au propus proiectele pornind de la o nevoie clară de a-şi dezvolta afacerea. Cele mai multe proiecte depuse au fost în domeniul serviciilor (cu precădere medicale), obiectul principal constând în achiziţia unor echipamente şi utilaje. Un interes scăzut s-a înregistrat în sectorul de producţie, care ar fi putut avea un impact regional semnificativ în comparaţie cu cel de servicii. Procesul de rambursare a mers relativ repede. Beneficiarii nu au aşteptat foarte mult să primească banii, pentru că unele proceduri au fost simplificate.

SFATURI PENTRU O MAI BUNĂ ABSORBŢIE Evaluarea a avut ca rezultat şi elaborarea unui set de recomandări pentru o mai bună absorbţie a fondurilor şi pentru realizarea obiectivelor specifice domeniului evaluat. Unele dintre aceste recomandări vor putea fi puse în practică imediat, altele fac referire la viitoarea perioadă de programare. Întrucât s-a observat că, din diferite motive, autorităţile publice locale nu au prea depus proiecte pentru susţinerea şi promovarea mediului de afaceri, una dintre recomandările evaluării este aceea ca, la nivelul AM POR, să se realizeze o analiză prin care să se identifice interesul şi nevoile reale în ceea ce priveşte pregătirea de proiecte destinate susţinerii mediului de afaceri regional/local, în scopul revizuirii portofoliului actual de proiecte. Ţinând seama de faptul că, unele întârzieri în implementare au fost cauzate de

lipsa evaluatorilor, s-a recomandat reformarea sistemului de evaluare a proiectelor prin asigurarea accesului rapid la evaluatori independenţi.

Criza economică a avut un impact negativ asupra afacerilor – ca urmare, au apărut rezilieri de contracte sau retrageri de proiecte Aceştia, teoretic, nu ar trebui să evalueze în regiunile de domiciliu din cauza unui potenţial conflict de interese. De asemenea, s-a recomandat responsabilizarea suplimentară a Organismelor Intermediare cu privire la întocmirea dosarului contractului de finanţare şi o mai bună comuni-

care între Autoritatea de Management şi Organismele Intermediare, cu privire la unele deficienţe constatate. Foarte mulţi dintre beneficiari şi-au prelungit contractele de finanţare. Pentru a evita aglomerarea sistemului cu acte adiţionale, dar şi pentru reducerea presiunii asupra respectării termenelor de cheltuire a fondurilor comunitare (regula n+3/ n+2), Raportul de evaluare propune o limitare a posibilităţii de prelungire a contractelor de finanţare. Se consideră utilă şi o mai bună informare cu privire la gradul de respingere /ajustare negativă a plăţilor solicitate prin cererile de rambursare, precum şi o adaptare a SMIS (Sistemul Unic de Management al Informaţiei privind fondurile structurale) în ceea ce priveşte identificarea mai rapidă a codurilor CAEN aferente proiectelor şi beneficiarilor din domeniile evaluate.

MAI 2011

Regio şi mediul de afaceri

Regio în România Pentru a preîntâmpina unele aspecte determinate de (ne)concordanţa unor informaţii legate de evoluţia implementării proiectelor, se recomandă vizite pe teren la beneficiari. În ceea ce priveşte perioada următoare de programare, se recomandă o corelare a necesităţilor de investiţii în structurile de sprijin pentru afaceri cu nevoile regionale, în funcţie de specificul fiecărei regiuni şi promovarea unor proiecte care să susţină acest fapt. Intensificarea eforturilor de informare a potenţialilor beneficiari – autorităţi publice locale – cu privire la oportunităţile de cooperare cu mediul de afaceri şi cu cel academic în realizarea de proiecte este o altă recomandare menită să crească impactul fondurilor publice şi antrenarea unor resurse private suplimentare. Menţinerea sprijinului financiar pentru reabilitarea siturilor industriale degradate, prin realizarea unei liste de potenţiale proiecte finanţabile şi popularizarea experienţei înregistrate în cadrul unor proiecte pilot, precum şi utilizarea asistenţei tehnice pentru pregătirea proiectelor sunt alte câteva propuneri ce pot fi avute în vedere pentru perioada următoare. Referitor la schemele de ajutor de stat de tip de minimis, s-a propus înlocuirea schemelor clasice de grant cu scheme de finanţare combinate. Se recomandă, de asemenea, implicarea mai activă a sistemului bancar în selectarea şi finanţarea proiectelor adresate mediului de afaceri. 8

www.inforegio.ro

Referitor la obiectivul crearea locurilor de muncă, se propune trasarea unor ţinte diferenţiate privind menţinerea şi/sau crearea lor în cadrul schemelor de tip de minimis,

Parteneriatul autorităţi publice locale - mediu de afaceri - mediu academic poate creşte implicarea resurselor private.

în funcţie de tipul activităţii finanţate şi se recomandă finanţarea acelor domenii de activitate cu „valoare adăugată” mai mare. Referitor la proiectele destinate dezvoltării turismului, acestea ar trebui diferenţiate pentru cele două sectoare, public şi privat. Cele depuse de autorităţi publice locale ar trebui orientate spre investiţii de interes public în infrastructura localităţilor, în timp ce resursele private ar trebui orientate spre proiecte cu valoare adăugată mare în zone de acţiune prioritară. În cazul proiectelor depuse de microîntreprinderi, se propune înlocuirea analizei cost-beneficiu cu analiza cost-eficacitate care este mai simplă şi asigură o selecţie mai riguroasă a proiectelor ce se vor finanţa. Alte aspecte propuse în raport se referă la îmbunătăţirea Grilei de selecţie a proiectelor şi eficientizarea procedurilor de comunicare, prin utilizarea pe scară mai largă

a mijloacelor electronice actuale. În final, se propune ca Planurile de Dezvoltare Regională să fie utilizate ca „filtru” în promovarea cu prioritate a unor proiecte de interes regional, care să aibă consensul Consiliului pentru Dezvoltare Regională prin aprobarea unor liste regionale de proiecte. Aceste liste de proiecte pot contribui la o mai bună fundamentare a alocărilor regionale şi la eliminarea proiectelor fără impact local. Acest set de recomandări, după analizarea împreună cu AM POR şi partenerii implicaţi în proces, a fost integrat într-un Plan de Acţiune care cuprinde măsurile propuse pentru transpunerea lor în practică, termene clare de implementare, precum şi structurile responsabile. Monitorizarea implementării recomandărilor evaluării este realizată prin unitatea responsabilă cu evaluarea programului din cadrul AM POR.

Rezumatul Raportului de Evaluare, care cuprinde concluziile şi recomandările studiului prezentat, poate fi accesat pe pagina de web a ministerului:

http://www.inforegio.ro/index. php?page=ROP_EVALUATION.

Poli de dezvoltare

Regio în România Cãtãlina JINGOIU

ABORDĂRI INTEGRATE, SOLUŢII COMPLETE

OPERAŢIONAL REGIONAL ARE O COMPONENTĂ IMPORTANTĂ DEDICATĂ DEZVOLTĂRII URROGRAMUL

BANE

ŞI

AREALELOR

ORAŞELOR. LA

AXA

ADIACENTE

REFERIM,

PRIORITARĂ

DESIGUR,

CU CELE TREI

SUBDOMENII ALE SALE CARE URMĂRESC O ABORDARE INTEGRATĂ A PROBLEMELOR ECONOMICE, SOCIALE ŞI DE MEDIU DIN ZONA URBANĂ. INSTRUMENTUL FOLOSIT PENTRU

ACEASTĂ

ABORDARE

ESTE

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ (PIDU) CE ARE CA IMPACT DEZVOLTAREA DURABILĂ A ORAŞELOR ŞI A ZONELOR METROPOLITANE.

Beneficiarii fondurilor alocate în cadrul Axei 1 sunt împărţiţi în trei categorii grupate ca subdomenii: poli de creştere, poli de dezvoltare urbană şi centre urbane. Dacă în precedentele numere ale revistei v-am prezentat câţiva dintre polii de creştere şi proiectele acestora pentru dezvoltare, în numărul curent ne vom opri asupra polilor de dezvoltare urbană.

Beneficiarii care pot propune şi derula proiecte, în cadrul subdomeniului Poli de dezvoltare urbană, sunt unităţile administrativ-teritoriale din cele 13 oraşe/municiii, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, având obligatoriu în componenţă un oraş-pol de dezvoltare urbană, sau parteneriatele dintre oraşele-pol de dezvoltare urbană şi judeţele în care acestea sunt localizate. Proiectele trebuie să urmărească reabilitarea infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban, dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri şi reabilitarea infrastructurii sociale. În mod obligatoriu, orice PIDU trebuie să includă cel puţin un proiect care să privească reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul.

SUCEAVA SE DEZVOLTĂ CU 5 PROIECTE REGIO, DERULATE ÎN PARALEL Ca pol de dezvoltare urbană, municipiul Suceava a beneficiat de o alocare financiară estimativă de 22,24 de milioane de euro, FEDR şi cofinanţare de la bugetul de stat. Cu un plan integrat de dezvoltare urbană care a identificat foarte clar nevoile de dezvoltare ale oraşului, administraţia municipiului Suceava s-a angajat să deruleze, în paralel, toate cele cinci proiecte prin care va absorbi integral fondurile care îi sunt alocate prin Axa prioritară. Practic, oraşul Suceava a devenit primul pol de dezvoltare urbană, dintre cele 13 existente în România, care a avut semnate, la diferenţă de o lună, toate contractele.

În România, există 13 oraşe şi municipii declarate prin HG nr. 998/2008, poli de dezvoltare urbană: Arad, Baia Mare, Bacău, Brăila, Galaţi, Deva, Oradea, Piteşti, RâmnicuVâlcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava şi Târgu Mureş. Alocarea financiară disponibilă pentru cele 13 oraşe este de maxim 20% din totalul sumei dedicate finanţării proiectelor incluse în Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană, ceea ce înseamnă aproximativ 248, 51 milioane de euro. MAI 2011

Poli de dezvoltare

Regio în România INFRASTRUCTURA RUTIERĂ, CEA MAI AMPLĂ INVESTIŢIE Cel mai amplu proiect, în valoare de peste 66,5 milioane de lei, este cel de îmbunătăţire a infrastructurii rutiere şi de transport public prin reabilitarea a 14 străzi urbane (12,3 km), a podului şi a pasajului de pe Calea Unirii, modernizarea parcurilor Iţcani şi Cinema Burdujeni, precum şi amenajarea unei benzi pentru biciclişti (10,5 km) şi a unor spaţii de aşteptare, cu acoperiş, în opt staţii de autobuz.

ILUMINAT MODERN Iluminatul public de pe artera principală a municipiului Suceava va fi modernizat, printr-un proiect distinct. Investiţia, în valoare de peste 11,2 milioane de lei, urmăreşte crearea unei infrastructuri noi şi moderne (linie electrică subterană) care va eficientiza consumul de energie electrică şi va oferi un sistem centralizat de comandă a aprinderii şi de control al consumului.

MONITORIZARE VIDEO PENTRU SIGURANŢA ORAŞULUI DOUĂ PARCĂRI SUBTERANE REZOLVĂ PROBLEMA SPAŢIILOR PENTRU MAŞINI

Zona centrală a oraşului Suceava a fost inclusă într-un alt proiect, în valoare de 37,8 milioane de lei, şi va fi modernizată urmând să beneficieze de două parcări subterane cu o capacitate totală de peste 160 de locuri, capacitate suficientă pentru preluarea autoturismelor care staţionează în centrul municipiului Suceava. În acelaşi timp, vor fi modernizate zonele pietonale centrale, mai multe străzi împreună cu spaţiile verzi aferente şi vor fi amenajate două noi sensuri giratorii, ceea ce va asigura o eficientizare a traficului pietonal şi rutier în zona zero a oraşului. 10

www.inforegio.ro

Obiectivul acestui proiect, în valoare de 2,5 milioane de lei, este asigurarea unui climat de siguranţă pe străzile oraşului Suceava. Astfel, este în curs de finalizare un proiect de supraveghere video cu ajutorul a peste 100 de camere video fixe şi mobile. Sistemul de monitorizare video, care are şi un centru de monitorizare, va fi administrat de angajaţii Poliţiei Locale care vor asigura o supraveghere permanentă. Sistemul de monitorizare video urmăreşte să crească gradul de siguranţă şi să prevină criminalitatea stradală. Practic, cei care vor administra sistemul de supraveghere video vor putea anunţa imediat la 112, orice situaţie de urgenţă şi vor putea, totodată, să păstreze imagini video, pe o perioadă de până la o lună, pentru ca, în cadrul unor anchete, să poată fi probate anumite infracţiuni. Sistemul va oferi şi informaţii de trafic care, furnizate la timp şoferilor, vor duce la descongestionarea arterelor cu circulaţie intensă.

TRADIŢIILE BUCOVINENE, MOTOR DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI TURISTICĂ

Un alt proiect, în valoare de 8,3 milioane de lei, aprobat în cadrul PIDU Suceava urmăreşte să pună în valoare tradiţiile şi obiceiurile bucovinene. Este vorba despre construirea unei structuri de sprijinire a afacerilor care va oferi facilităţi pentru dezvoltarea activităţii meşteşugăreşti tradiţionale, specifice Bucovinei. Imobilul care va găzdui Centrul pentru susţinerea tradiţiilor bucovinene va fi structurat pe demisol, parter, două etaje şi mansardă, urmând să găzduiască spaţii tehnice şi de producţie, ateliere meşteşugăreşti, două puncte de informare turistică, săli multimedia de conferinţe şi spaţii expoziţionale. Cele şapte ateliere meşteşugăreşti ar urma să fie oferite spre închiriere unor producători locali. În cadrul lor, meşteşugarii vor confecţiona măşti tradiţionale, vor încondeia ouă cu motive specifice zonei, vor realiza ţesături tradiţionale, articole de pielărie şi produse de ceramică, vor picta icoane pe lemn. Toată activitatea artiştilor populari va putea fi observată continuu de turişti, începând de la pregătirea materiei prime şi terminând cu finisarea produsului. Obiectele confecţionate de meşteşugarii populari vor fi expuse în spaţiile special create la mansarda imobilului. Lucrările la clădirea care va găzdui Centrul de tradiţii bucovinene au început în primăvară acestui an şi se vor desfăşura pe o perioadă de doi ani.

Medicină privată

Regio în România Elena OCEANU

INVESTIŢIE REGIO PENTRU PERFORMANŢĂ MEDICALĂ LA BÂRLAD

RIN PROIECTELE PE CARE LE FINANŢEAZĂ,

REGIO ARE O CONTRIBUŢIE

ÎNSEMNATĂ LA ÎMBUNĂTĂŢIREA SERVICIILOR MEDICALE DIN

ROMÂNIA. DINCOLO

DE INVESTIŢIILE ÎN INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE, UN APORT SEMNIFICATIV

L-AU AVUT PROIECTELE ÎN DOMENIUL

SERVICIILOR MEDICALE, DERULATE DE BENEFICIARI PRIVAŢI CARE AU ACCESAT FONDURI

REGIO

PENTRU

ACHIZIŢIA

DE ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE, CÂT ŞI PENTRU CONSTRUCŢIA DE CABINETE. ÎN CE A CONSTAT

„PLUS VALOAREA” UNOR

ASTFEL DE INIŢIATIVE PRIVATE VOM ARĂTA

FOLOSIND,

DREPT

EXEMPLU,

UNUL DINTRE PROIECTELE DE SUCCES DERULATE DE O MICROÎNTREPRINDERE CU ACTIVITATE ÎN DOMENIUL MEDICAL.

SC Axa Optic SRL, din municipiul Bârlad, judeţul Vaslui, este un operator privat care, până în 2009, oferea doar servicii medicale în domeniul oftalmologiei. Pe măsură ce concurenţa în domeniu a crescut, iar numărul pacienţilor interesaţi de servicii medicale private a fost din ce în ce mai mare, a devenit imperativă o investiţie care să conducă la dezvoltarea activităţii şi paletei de servicii oferite în Bârlad de acest centru medical. Proiectul Regio derulat în perioada aprilie - august 2009 a urmărit extinderea activităţii centrului prin înfiinţarea unui laborator de analize medicale şi a unei policlinici medicale. Cu o finanţare nerambursabilă în valoare de 508.782 de lei, societatea comercială Axa Optic SRL a achiziţionat aparatură performantă,

echipamente informatice şi mobilier, necesare pentru amenajarea policlinicii şi pentru îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor. Investiţia a condus şi la crearea a şase noi locuri de muncă, proporţia femeilor şi a bărbaţilor angajaţi pe posturile nou create fiind egală. În ceea ce priveşte beneficiile pentru pacienţi, aceştia au acces la servicii medicale de o calitate mai bună, la preţuri mai mici. Astfel, după derularea investiţiei, SC Axa Optic SRL a reuşit să asigure investigaţii de calitate ale căror rezultate au fost acceptate inclusiv de centrele medicale universitare către care s-au îndreptat, ulterior, pacienţii, pentru tratarea unor afecţiuni. Investiţia în aparatură performantă a fost primul pas în realizarea obiectivelor de dezvoltare a SC Axa Optic SRL. Odată cu această achiziţie, s-a creat cadrul adecvat pentru consultaţii

acordate de medici specialişti veniţi din centre universitare. Profesorii universitari care acordă consultaţii la această clinică asigură servicii medicale în domeniile cardiologie, medicină internă, obstetricăginecologie şi endocrinologie, dar şi investigaţii cu un ecograf performant 4 D. Beneficiul comunităţii, în urma acestei investiţii, este faptul că investigaţiile medicale realizate în noul centru medical şi consultaţiile asigurate de profesori universitari, le vor oferi pacienţilor posibilitatea de a fi diagnosticaţi şi trataţi fără să mai meargă în clinici din alte oraşe. MAI 2011

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Afaceri şi turism

Elena OCEANU

PROIECT:

Parc montan de iarnă Dealu Negru, Vatra Dornei

BENEFICIAR VALOAREA PROIECTULUI: ASISTENŢĂ FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ: CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI

SC Telescaun Negreşti SRL 3.496.289 lei 1.886.656 lei 1.609.633 lei

DATA ÎNCEPERII:

20.08.2009

DATA FINALIZĂRII:

20.05.2010

ORGANISM INTERMEDIAR:

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est

AUTORITATE DE MANAGEMENT:

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

ATRACŢII BUCOVINENE DEZVOLTATE PRIN REGIO LA VATRA DORNEI

U O ISTORIE ATESTATĂ DE PESTE PATRU SECOLE, CU O DEZVOLTARE

CARE A STAT SUB INFLUENŢA REZERVELOR

URIAŞE

VATRA DORNEI

APE

MINERALE,

ESTE UNA DINTRE CELE

MAI MARI LOCALITĂŢI TURISTICE DIN NORDUL

MOLDOVEI. DECLARAT

ORAŞ-

STAŢIUNE DE INTERES NAŢIONAL, ÎN URMĂ CU

12 ANI, VATRA DORNEI ESTE BUCOVINEI,

PRINCIPALA ATRACŢIE A TURISMUL

REPREZENTÂND

AICI

UNA

DINTRE COMPONENTELE DE BAZĂ ALE ECONOMIEI.

Fie că aleg staţiunea în scopuri curative, fie că optează pentru diversitatea sporturilor de iarnă care pot fi practicate în zonă, de la schi la snowboard sau escalade pe gheaţă, circa 60 de mii de turişti vin, în fiecare an, la Vatra Dornei. Cel mai mare aflux de vizitatori se înregistrează în perioada sărbătorilor de iarnă şi a Paştelui, când hotelurile şi pensiunile înregistrează un grad de ocupare peste media anuală. 12

www.inforegio.ro

Orice iniţiativă de dezvoltare a turismului şi a capacităţilor de cazare ţine cont de potenţialul zonei, dar şi de preferinţele turiştilor, şi se încadrează în tendinţele evolutive ale ofertei turistice de la Vatra Dornei. În acest registru s-a înscris şi investiţia Regio pentru dezvoltarea pârtiei de ski Dealu Negru. Având o lungime de circa trei kilometri, cu o diferenţă de nivel de 400 de metri, pârtia beneficiază şi de avantajul unei instalaţii de telescaun. Administratorul instalaţiei - S.C. TELESCAUN NEGREŞTI SRL - a fost iniţiatorul proiectului Regio pentru creşterea atractivităţii turistice a zonei. Practic, proiectul a inclus amenajarea pârtiei Dealu Negru, pe o porţiune de 320 de metri, având punctul de plecare la 1.250 de metri altitudine, şi realizarea unei pârtii de tubing, pe o distanţă de 135 de metri. Cele două componente ale investiţiei au fost prevăzute şi cu instalaţii de iluminat, o investiţie similară fiind realizată şi la instalaţia de telescaun. Proiectul a mai inclus construirea unei parcări la

baza telescaunului şi a unor scări de acces, dar şi achiziţia unor echipamente care au făcut pârtia mult mai atractivă. Beneficiarul fondurilor Regio a cumpărat trei instalaţii de tip Babyschilift (instalaţii de urcat pe cablu, utilizate exclusiv de copii pentru accesul la punctele de pornire ale pârtiilor), dintre care una cu capacitate sporită de până la 620 de persoane, precum şi o maşină de bătut zăpada. Realizarea proiectului Regio s-a desfăşurat timp de nouă luni de la momentul semnării contractului, în august 2009. Procedurile de achiziţii şi livrarea echipamentelor au fost etape parcurse în sezonul rece, iar instalarea lor şi celelalte amenajări s-au realizat în primăvara anului 2010, pentru ca proiectul să fie finalizat în luna mai, acelaşi an. Odată încheiată investiţia, s-au creat 21 de noi locuri de muncă. Personalul nou angajat este folosit pentru administrarea investiţiei, pentru a deservi cele trei instalaţii, dar şi pentru a asigura paza parcării unde turiştii îşi pot lăsa maşinile pentru a porni la o plimbare cu telescaunul. Sezonul rece 2010-2011 a fost primul în care turiştii s-au putut bucura de noua investiţie. Chiar dacă natura nu a ţinut foarte mult cu turismul şi iarna a adus mai puţină zăpadă decât în alţi ani, turiştii veniţi la Vatra Dornei au fost surprinşi să constate că pârtia Dealul Negru a căpătat un aspect mult mai plăcut, iar atractivitatea ei a crescut odată cu instalarea noilor echipamente.

Investiţii private

Regio în România Cãtãlina JINGOIU

REŢETĂ DE SUCCES: CUM SĂ TE DEZVOLŢI ÎN VREME DE CRIZĂ

OCIETATEA COMERCIALĂ ALMIMOS

SRL

DIN

BUŞTENI

MICROÎNTREPRINDERE

SUD-MUNTENIA

A FOST PRIMA DIN

REGIUNEA

CARE A SEMNAT UN

CONTRACT PENTRU ASISTENŢĂ FINANCIARĂ

NERAMBURSABILĂ

REGIO,

ÎN

CADRUL CELUI DE-AL DOILEA APEL DE PROIECTE PROPUSE SPRE FINANŢARE ÎN CADRUL

DMI 4.3.

Specializată în prelucrarea hârtiei, firma prahoveană avea nevoie de o investiţie într-un spaţiu de producţie adecvat. Înfiinţată în 2003, societatea funcţiona într-un imobil închiriat, în care utilajele erau instalate în încăperi separate, ceea ce conducea la ineficienţă în procesul de producţie. Soluţia care ar fi rezolvat problema spaţiului şi ar fi creat condiţii pentru dezvoltarea afacerii a venit printr-o finanţare Regio. Contractul în valoare totală de 1.245.727 de lei, din care 853.080 de lei au reprezentat finanţare FEDR, a fost semnat de beneficiar în septembrie 2010, perioada de implementare fiind de 18 luni. Două săptămâni mai tîrziu, a fost semnat contractul de execuţie a lucrării, iar constructorul le-a oferit soţilor Mosoi, administratorii afacerii în domeniul prelucrării hârtiei, promisiunea că amenajarea halei se va realiza într-un termen mult mai scurt decât cel prevăzut în contract. Pe un teren în suprafaţă de peste 2.100 mp, aparţinând beneficiarului, în mai puţin de o jumătate de an, a fost ridicată o hală care asigură toate

NUŞCA MOSOI, Director Comercial ALMIMOS SRL BUŞTENI

„Într-o perioadă în care afacerile se restrâng, noi am reuşit să ne extindem, să creăm locuri de muncă noi şi să ne dezvoltăm afacerea”.

condiţiile pentru buna desfăşurare a activităţii. Construită din panouri poliuretanice, pe o structură metalică, hala de producţie a fost recepţionată la data de 25 februarie 2011, cu 13 luni mai devreme faţă de termenul prevăzut în contractul de lucrări. Spaţiul de producţie de care dispune firma ALMIMOS SRL, în urma proiectului Regio, este situat într-o zonă industrială în extindere, beneficiază de utilităţile necesare şi are asigurat accesul rapid la principalele căi de comunicaţie. În perioada scursă de la finalizarea investiţiei şi până în prezent, utilajele au fost mutate din vechiul

spaţiu în hală, fără ca procesul de producţie să fie întrerupt total. Odată realizată investiţia şi transferate utilajele, SC ALMIMOS SRL Buşteni a creat patru noi locuri de muncă urmând ca, din luna mai 2011, să îşi reia producţia la capacitate maximă.

NUŞCA MOSOI, Director Comercial ALMIMOS SRL BUŞTENI

„Realizarea acestei investiţii a însemnat pentru noi, foarte multă muncă, dar am beneficiat de un suport extraordinar din partea celor de la ADR Sud-Muntenia. Au fost foarte multe situaţii în care am găsit împreună soluţii pozitive pentru eficienţa implementării proiectului.” MAI 2011

Util pentru beneficiari

Regio în România ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI ÎN

măsurarea atingerii rezultatelor şi obiectivelor proiectului;

CADRUL DMI 4.3, VALOAREA INVESTIŢIILOR (LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII ŞI DOTĂRI) AFERENTE RESTAURANTELOR DIN CADRUL HOTELURILOR ESTE CONSIDERATĂ ELIGIBILĂ?

b) noul spaţiu se află în mediul urban (într-o localitate urbană), în România; c) în cazul închirierii noului spaţiu, contractul de închiriere acoperă perioada de minim 3 ani de la data finalizării implementării proiectului sau fracţiunea rămasă din această perioadă, în funcţie de momentul la care intervine schimbarea spaţiului.

RĂSPUNS Aceste cheltuieli de investiţii sunt eligibile pentru rambursare.

GHIDUL SOLICITANTULUI PENTRU DMI 4.3 PRECIZEAZĂ CĂ AJUTORUL NERAMBURSABIL ESTE DE 100% DIN CHELTUIELILE ELIGIBILE, FĂRĂ A DEPĂŞI SUMA CUMULATĂ DE

200.000 EURO ÎN ULTIMII TREI ANI. CARE ESTE CURSUL DE SCHIMB CE SE VA APLICA PENTRU A VERIFICA DACĂ VALOAREA FINANŢĂRII SOLICITATE, EXPRIMATE ÎN LEI ÎN CEREREA DE FINANŢARE, SE ÎNCADREAZĂ ÎN ACEASTĂ LIMITĂ?

RĂSPUNS Încadrarea în limita de minimis se va verifica în etapa precontractuală, utilizându-se cursul de schimb de 4,29 lei valabil până la data de 30 iunie 2011.

DUPĂ FINALIZAREA IMPLEMENTĂRII UNUI PROIECT FINANŢAT PE DOMENIUL MAJOR DE INTERVENŢIE 4.3, BENEFICIARUL POATE VINDE SPAŢIUL DE PRODUCŢIE CREAT? RĂSPUNS Conform contractului de finanţare, beneficiarul se obligă să nu înstrăineze obiectele/bunurile finanţate în cadrul proiectului, fie ele mobile sau imobile, dar poate ipoteca sau gaja obiectele/bunurile finanţate în cadrul 14

www.inforegio.ro

CHELTUIELILE

proiectului, fie ele mobile sau imobile, în decursul perioadei de implementare, exclusiv în scopul realizării proiectului / obţinerii scrisorii de garanţie bancară, respectiv 3 ani după expirarea perioadei de implementare a proiectului.

PARCURSUL IMPLEMENTĂRII UNUI PROIECT FINANŢAT ÎN CADRUL DOMENIULUI MAJOR DE INTERVENŢIE 4.3 BENEFICIARUL POATE MODIFICA LOCUL DE IMPLEMENTARE?

RĂSPUNS Dacă proiectul prevede numai achiziţionarea de bunuri, schimbarea spaţiului în care beneficiarul desfăşoară activitatea pentru care acestea au fost achiziţionate este permisă doar cu notificarea prealabilă, în scris, a OI şi AM POR şi cu respectarea următoarelor condiţii: a) schimbarea spaţiului nu este de natură să afecteze îndeplinirea indicatorilor stabiliţi prin cererea de finanţare pentru

CU PRIVIRE LA AUDITAREA PROIECTULUI SUNT OBLIGATORII ŞI TREBUIE INCLUSE ÎN VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI?

RĂSPUNS Aceste cheltuieli nu sunt obligatorii, dar sunt recomandate. În plus, ele sunt eligibile pentru a fi rambursate, cu excepţia proiectelor finanţate în cadrul unei scheme de ajutor de stat.

ESTE

OBLIGATORIU CA LA CEREREA DE RAMBURSARE SĂ SE ANEXEZE ŞI RAPORTUL DE PROGRES?

RĂSPUNS Conform contractului de finanţare, raportul de progres se transmite trimestrial la Organismul Intermediar responsabil şi nu mai este necesar ca acesta să însoţească cererea de rambursare. Alte întrebări şi răspunsuri, la adresa:

www.inforegio.ro/index. php?page=PUBLICATIONS_INFO

Interviu „CÂND ÎŢI PROPUI SĂ FACI UN PROIECT, TREBUIE SĂ TE GÂNDEŞTI CARE ESTE NEVOIA TA REALĂ”

Interviu cu Doina SURCEL Director General, Direcţia Generală Autorizare Plăţi Programe, MDRT dependentă de sumele prevăzute în studiul de fezabilitate, mai există o serie de alte costuri, cum ar fi cele necesitate de consultanţă, de audit, de diverse studii, de publicitate, care pot fi corect estimate şi programate de către beneficiar. Riscurile apariţiei unor bugete nefundamentate sunt mai mari în cazul unor beneficiari din zona privată, în cazul în care ei vin cu o abordare care nu urmăreşte decât să aducă fonduri pentru îmbunătăţirea unui business, fără a ţine cont, însă, de o nevoie reală.

UCCESUL UNUI PROIECT PORNEŞTE DE LA O

FUNDAMENTARE REALISTĂ A BUGETULUI.

CARE SUNT GREŞELILE

CE POT INFLUENŢA NEGATIV DERULAREA UNUI PROIECT ŞI CU CE EFECTE ÎN ACEASTĂ ETAPĂ?

Toate greşelile care se fac într-o fază de pregătire a cererii de finanţare se repercutează şi au impact direct asupra etapei de implementare a proiectului. Atunci când îţi propui să faci un proiect, trebuie să te gândeşti care este nevoia ta reală, să planifici activităţile care te duc la îndeplinirea ei, evaluând, în mod realist, costurile. Dacă pleci de la ideea că ai

vrea să faci un proiect şi te gândeşti care este suma disponibilă pentru finanţare şi ce ai putea să faci să primeşti acei bani, fără să ai un plan exact, atunci ideea de proiect este eşuată din start. În orice caz, acest tip de abordare este exclus în cazul proiectelor mari de investiţii. În cazul în care eşti o autoritate publică şi derulezi o investiţie, atunci această fundamentare realistă nu mai depinde de tine, ci depinde de consultant şi de proiectantul care pregăteşte studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic. Cu toate acestea, şi în acest caz poţi avea o contribuţie la o fundamentare corectă, pentru că, în timp ce investiţia propriu-zisă este

De obicei, problemele de buget se împart în două categorii. Pe de o parte, se poate calcula un buget subdimensionat, ceea ce înseamnă că orice creştere de buget reprezintă o presiune asupra propriilor resurse financiare ale beneficiarului, deoarece în cadrul Regio nu avem voie să creştem valoarea contractului. Pe de altă parte, putem întâlni o supradimensionare a bugetului, caz în care beneficiarul nu este afectat, această situaţie repercutându-se, însă, asupra programului, pentru că sunt mobilizate resurse către un beneficiar şi, implicit, se blochează finanţarea unor proiecte din lista de rezervă. Când vorbim despre supradimensionare nu vorbim despre acele economii care se fac în urma licitaţiilor, ci despre diferenţe majore care pot fi generate inclusiv de proiectantul care îşi MAI 2011

Interviu ia o marjă de siguranţă foarte mare peste costurile estimate. Este bine ca şi această marjă de siguranţă să fie calculată în mod realist. Cheia este la beneficiar pentru că el, în relaţia cu proiectantul sau cu orice alt furnizor de servicii, îşi poate lua măsuri, prin clauze contractuale, pentru ca banii, care în primă fază, înainte de rambursări, sunt ai lui, să nu fie irosiţi. Cel care finanţează toate costurile proiectului, într-o primă fază, este beneficiarul şi atunci el trebuie să aibă grijă de propriile resurse. Nu putem exclude nici situaţia în care un beneficiar poate să subdimensioneze un buget, tocmai pentru că beneficiarul trebuie să asigure un avans pentru derularea proiectului. Beneficiarul se întinde, într-un astfel de caz, atât cât îi permite bugetul estimat, dar acest lucru se repercutează tot asupra lui şi a beneficiilor obţinute.

ÂT DE DEPARTE AJUNG EFECTELE NEGATIVE ALE UNOR

ERORI CARE SE FAC ÎN ETAPA DE PROIECTARE?

Sunt lucruri care se pot corecta pe parcursul implementării, dar există anumite costuri. În momentul în care beneficiarul semnează contractul, acesta trebuie să demonstreze că dispune de rezervele financiare pentru derularea proiectului până la prefinanţare şi rambursări. În clipa în care începe să se deruleze efectiv proiectul şi apare necesitatea concretă de finanţare, este nevoie de flux de capital. Acesta este momentul în care poate apărea o presiune foarte mare în cazul în care acest flux nu poate fi asigurat. În cazul unei subdimensionări, beneficiarul se găseşte în situaţia de a avea un contract deja încheiat, fără posibilitate de completare a bugetului, cu posibile lucrări suplimentare şi în im16

www.inforegio.ro

posibilitatea de a asigura sumele necesare pentru derularea activităţilor programate. Noi îi sfătuim pe beneficiari ca, după încheierea licitaţiilor, să ţină o evidenţă a tuturor activităţilor, inclusiv a costurilor, pentru a corela aceste activităţi cu bugetul. Există şi o tendinţă greşită a beneficiarului de a crede că, dacă a obţinut la licitaţii preţuri de achiziţie mai mici decât cele proiectate, poate considera că se va baza, mai târziu, pe anumite economii. Este o falsă impresie deoarece sumele rămase nu sunt unele care să i se cuvină, în mod cert, beneficiarului şi, odată asumat un contract, acesta nu se poate abate de la el.

E SPUNE CĂ UN MANAGER FINANCIAR POATE SĂ ÎNGROAPE

SAU SĂ SALVEZE UN PROIECT. DE CE ESTE ATÂT DE IMPORTANTĂ ALEGEREA PERSOANEI CARE SE OCUPĂ DE MANAGEMENTUL FINANCIAR?

TREBUIE SĂ FIE O

PERSOANĂ CU EXPERIENŢĂ ÎN DOMENIUL FINANŢĂRILOR EUROPENE SAU ESTE SUFICIENT SĂ FIE UN BUN CONTABIL?

Riscurile ridicate de blocaj, indiferent de beneficiar, apar în clipa în care acesta trebuie să folosească resurse proprii şi atrase. De aceea, este obligatoriu să ştie cum să asigure fluxul

de capital. Dacă beneficiarul mai are şi alte proiecte derulate în paralel şi nu ştie cum să asigure necesarul financiar zilnic, atunci riscurile de eşec sunt ridicate. Cu toate acestea, este un lucru foarte simplu ca beneficiarul să ştie pe ce resurse financiare poate conta şi ce costuri are, astfel încât să programeze eficient cheltuielile. Beneficiarul trebuie să ştie, şi ar trebui să fie preocupat de acest lucru, cât anume poate să supravieţuiască cu prefinanţarea şi cu rambursările şi când trebuie să intervină cu resurse proprii sau cu împrumuturi. Avem beneficiari care sunt foarte conştiincioşi, care au apelat la serviciile unor experţi bancari care, în cadrul proiectelor, nu fac altceva decât să asigure capitalul necesar pentru bunul mers al proiectului. Modalitatea de asigurare a resurselor poate constitui o adevărată jonglerie pentru orice beneficiar pentru că tot timpul există termene, scadenţe faţă de contractori, faţă de bancă, termene pentru cereri de rambursare etc. Toate acestea, în cazul în care nu există o minte limpede capabilă să le aşeze ordonat, pot fi uşor pierdute de sub control. De aceea am un foarte mare respect şi pentru contabilii din zona autorităţilor publice locale. Aceştia se dovedesc a fi un fel de „factotum”, pentru că prezintă cunoştinţe în domenii diverse, de la contabilitate şi proceduri de achiziţii publice, până la

SFATURI PENTRU BENEFICIARI:

Interviu expertiza juridică necesară încheierii contractelor. În organizaţiile mari, cele în care există specialişti pe fiecare palier, nu se creează o legătură reală între departamente, o legătură care este foarte importantă atunci când se implementează un proiect. De obicei, în zona privată, contabilii sunt cei care asigură managementul financiar. Sunt oameni cu reale competenţe şi aceasta deoarece orice om de afaceri are grijă de banii săi. O altă variantă pentru asigurarea managementului financiar într-o organizaţie care implementează un proiect este firma de consultanţă. Există, însă, o reticenţă în a permite cuiva din afară accesul la datele de contabilitate care ţin de bucătăria internă a unui beneficiar. Până la urmă, derularea din punct de vedere financiar a unui proiect înseamnă corectitudine, ordine şi o anumită disciplină.

E OBSERVĂ O MAI MARE RIGUROZITATE ŞI REZULTATE

MAI BUNE LA BENEFICIARII CARE AU DEJA O EXPERIENŢĂ ÎN DERULAREA UNOR PROIECTE CU FONDURI EUROPENE?

Da, am constatat acest lucru şi, poate, şi din acest motiv, Regio este unul dintre cele mai performante programe. Mulţi dintre beneficiarii noştri au fost, în trecut, beneficiari ai unor finanţări PHARE. Au primit finanţări nerambursabile, au lucrat cu noi, ştiu cât de riguroşi suntem şi au devenit, la rândul lor, foarte disciplinaţi. Noi, la Autoritatea de Management, nu ne mai lovim de situaţii în care să returnăm o cerere de rambursare pentru că este neconformă din toate punctele de vedere. Este adevărat că beneficiarii primesc şi un sprijin important de la organismele intermediare, dar acestea au devenit, şi ele, foarte riguroase în urma experienţei pe care

Le recomand beneficiarilor aflaţi încă în faza de semnare a contractelor să acorde o mai mare atenţie clauzelor din contractele pe care le încheie cu proiectanţii şi constructorii. Să prevadă angajamente privind răspunderea materială pentru prejudiciile create de către aceştia. Dreptul de proprietate intelectuală, pentru documentaţia oferită de proiectant, trebuie inclus în contract. Altfel, dacă doreşte să facă o corecţie mai târziu, beneficiarul nu poate interveni pe documentaţia care i-a fost furnizată în cadrul unui contract. Contractele de lucrări ar trebui să conţină clauze care să-i protejeze pe beneficiari şi care să le ofere posibilitatea de a rezilia un contract, fără a întârzia un proiect.

au acumulat-o. La nivelul anului 2011, noi nu mai suntem în situaţia de a respinge o cerere de rambursare în integralitatea ei, iar acest lucru apare în relaţia dintre noi şi organismul intermediar. Luăm cazul unei cheltuieli neeligibile - organismul intermediar este primul care sesizează că nu este o cheltuială eligibilă şi, prin urmare, o returnăm acestuia. O respingere mai poate să apară şi în condiţiile în care trebuie să respectăm reguli de minimis sau reguli privind ajutoarele de stat şi nu s-a respectat data începerii cheltuielilor eligibile. Într-un astfel de caz toate cheltuielile sunt considerate neeligibile. Erorile mai pot decurge şi din necunoaşterea clauzelor contractuale. Mai avem încă beneficiari care citesc anumite clauze contractuale doar atunci cînd se lovesc de ele. Dar, şi din greşeli se învaţă.

AJORAREA

bursare aprobată. Avantajul, în cazul Regio, este acela că rambursarea TVA-ului se face la fiecare cerere de plăţi aprobată.

2011 ÎN PRIVINŢA

ALOCATE DIN

FEDR?

E ŢINTĂ EXISTĂ

TVA, ANUL 19% LA

TRECUT, DE LA

24% A CREAT DIFICULTĂŢI ÎN IMPLEMENTAREA PROIECTELOR? Având în vedere că TVA-ul aferent cheltuielilor eligibile este acoperit din bugetul de stat şi se decontează beneficiarului odată cu cererea de rambursare, modificarea de TVA nu a creat probleme majore. Au fost doar câteva demersuri de ordin administrativ-organizatoric în condiţiile în care a trebuit să încheiem un număr mare de acte adiţionale. S-a majorat, practic, valoarea de finanţare, ca urmare a modificării legislative, lucru ce trebuia să fie evidenţiat în contract. Beneficiarii au făcut, la rândul lor, un efort pentru a susţine din bugetele lor şi diferenţa de cinci procente, până la prima cerere de ram-

PENTRU

ABSORBŢIEI FONDURILOR

Ţinta noastră este aceea de a plăti, anul acesta, 486 de milioane de euro, din Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Este o ţintă care a fost fixată pentru a reduce presiunea pe anul 2013 când se suprapun cele două reguli (n+2 şi n+3). Oricum, noi nu suntem în situaţia de a avea sume dezangajate automat de Comisia Europeană. Până acum, raportat la ţintele lunare, pentru primul semestru, mai avem circa 30 de milioane de euro dintr-un total de 147. Beneficiarii noştri sunt destul de activi şi vin cu cereri de rambursări, ceea ce ne face să credem că vom atinge ţinta stabilită pentru anul acesta. Interviu realizat de Cătălina JINGOIU MAI 2011

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Investiţii şi progres

PROIECT: BENEFICIAR VALOAREA PROIECTULUI:

Cãtãlina JINGOIU

Diversificarea activităţii prin achiziţionarea unei linii automate de debitat buşteni S.C. Pro Legno S.R.L. 1.172.928 lei

CONTRIBUŢIA UE:

670.244 lei

CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI

502.683 lei

DATA ÎNCEPERII:

08.07.2009

DATA FINALIZĂRII:

08.01.2010

ORGANISM INTERMEDIAR:

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru

AUTORITATE DE MANAGEMENT:

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

FINANŢARE REGIO PENTRU COMPETITIVITATE PE PIAŢĂ

FINANŢARE REGIO ACORDATĂ UNUI ÎNTREPRINZĂTOR

HARGHITA,

DIN

JUDEŢUL

CU TRADIŢIE ÎN EXPLOA-

TAREA ŞI PRELUCRAREA LEMNULUI, A FĂCUT POSIBILĂ O INVESTIŢIE DECISIVĂ PENTRU ASIGURAREA COMPETITIVITĂŢII PE

PIAŢĂ

SPORIREA

BENEFICIARULUI,

CAPACITĂŢII

PRIN

LUCRU,

SCĂDEREA COSTURILOR DE PRODUCŢIE ŞI DIVERSIFICAREA PALETEI DE PRODUSE.

Societatea Pro Legno SRL din localitatea Gheorgheni, judeţul Harghita, funcţionează pe piaţa lemnului din anul 2004 şi a acumulat suficientă experienţă în activitatea de exploatare şi prelucrare a lemnului, încât să îşi asigure o prezenţă constantă pe piaţa de profil. Reprezentanţii firmei au conştientizat că, pentru a-şi asigura succesul, pe viitor, aveau nevoie de o investiţie în linia de producţie, aşa că, în anul 2008, au solicitat o finanţare nerambursabilă, în cadrul domeniului major de intervenţie 4.3, din Axa prioritară 4. Prin proiectul propus, firma Pro Legno SRL a solicitat achiziţia unei linii automate de debitat buşteni, formată din nouă componente. Contractul dintre Autoritatea de Management şi beneficiar a fost semnat în data de 08 iulie 2009. Pe baza acestuia, societatea din Harghita a primit o finanţare FEDR în valoare de aproximativ 670.000 de lei, ceea ce a reprezentat mai mult de jumătate din valoarea totală a proiectului de utilare. Achiziţia efectivă de uti18

www.inforegio.ro

laje s-a realizat în toamna anului 2009, până la sfârşitul anului fiind deja instalate noile capacităţi de producţie şi instruit personalul care le deserveşte. Spre deosebire de vechea instalaţie care era deservită de şase oameni pe fiecare schimb de lucru, noua linie automată de debitat buşteni are nevoie de un singur muncitor. Acest lucru asigură o eficientizare a modului în care este folosită forţa de muncă în cadrul firmei, pentru că personalul astfel eliberat a fost repartizat în alte sectoare de producţie. Implementarea proiectului Regio a însemnat şi crearea a şase locuri de muncă în cadrul secţiei de producere a paleţilor. Investiţia în utilaje i-a asigurat beneficiarului o capacitate sporită de producţie, volumul de cherestea şi semifabricate livrate într-o lună fiind aproape triplu faţă de cel asigurat de vechile utilaje. Totodată, noua linie tehnologică a asigurat o

scădere a costurilor de producţie cu 5% până la 8%, în funcţie de tipul de produs, ceea ce contribuie la o creştere a competitivităţii pe piaţă a firmei Pro Legno. Investiţia Regio a permis beneficiarului şi diversificarea portofoliului de clienţi. Astfel, dacă înainte de investiţie, societatea îşi valorifica 95% din producţie în judeţul Harghita, acum are contracte şi parteneriate cu firme din întreaga ţară, dar şi cu clienţi externi. Exporturile se realizează, cu precădere, în Austria şi Germania. În urma dotării cu linia automată de debitat buşteni, cifra de afaceri a beneficiarului proiectului Regio a crescut cu 50%. În perioada următoare, firma Pro Legno intenţionează să caute o nouă oportunitate de finanţare pentru o achiziţie de echipamente care i-ar permite sporirea capacităţii de producţie până la 1.000 de metri cubi, pe lună.

Turism de tranzit

Regio în România Elena OCEANU

EXTINDEREA UNUI HOTEL BUCUREŞTEAN, POSIBILĂ CU O FINANŢARE REGIO DE 7,5 MILIOANE DE LEI

DINTRE

INVESTIŢII

CELE

MAI

AMPLE

SUSŢINUTE

PRIN

REGIO, ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE BUCUREŞTI-ILFOV, VIZEAZĂ EXTINDEREA

UNUI HOTEL AMPLASAT ÎN CARTIERUL

MILITARI, LA IEŞIREA DIN CAPITALĂ, AUTOSTRADA A1, BUCUREŞTI - PITEŞTI.

CĂTRE

Iniţiatorul proiectului, omul de afaceri Radu Antonie, avea deja în proprietate un hotel cu o capacitate de 33 de locuri şi o rată anuală de ocupare de 65%. Extinderea spaţiului de cazare s-a impus ca o necesitate, în condiţiile în care zona s-a dezvoltat continuu, în ultimii ani. Lângă hotel s-au construit mai multe clădiri de birouri, iar de-a lungul autostrăzii, în imediata vecinătate a capitalei, există deja mai multe parcuri industriale, ceea ce a făcut ca hotelul să fie preferat de numeroşi oameni de afaceri aflaţi în tranzit. Pentru acest proiect, cu o valoare totală de circa 16,5 milioane de lei, în data de 30 octombrie 2009, a fost semnat contractul de finanţare care prevede o asistenţă financiară nerambursabilă de 7,49 de milioane de lei. Scopul proiectului este extinderea hotelului Criss cu o nouă aripă care va avea 77 de camere, dotate cu echipamente la standarde europene şi clasificate cu trei stele. Noua construcţie va avea, totodată, un restaurant propriu şi o sală de conferinţe. La finalizarea proiectului, beneficiarul prognozează o

de camere vor forma noua aripă a hotelului Criss

creştere a gradului t d l i de d ocupare a unităţii de cazare, per ansamblu, dar şi o creştere a duratei medii a sejururilor petrecute de clienţi în hotel.

CONSTRUCTOR SERIOS, TERMENE SCURTATE În urma unei proceduri de achiziţie, beneficiarul proiectului a ales o firmă cu experienţă în construcţii civile şi industriale, un operator care a lucrat atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. Contractul de lucrări a fost semnat în data de 12 ianuarie 2010, iar seriozitatea acestuia a contribuit în mod pozitiv la scurtarea termenelor de execuţie a lucrărilor aferente noului corp de

clădire. Lucrările propriu-zise au debutat, la începutul lunii martie 2010, şi au avansat foarte repede.

AVANS DE ŞASE LUNI În momentul de faţă, implementarea proiectului are un avans de cel puţin şase luni faţă de graficul de execuţie, ceea ce îl determină pe beneficiar să afirme că investiţia se poate finaliza în a doua jumătate a anului curent. În timp ce muncitorii lucrează deja la finisajele interioare şi exterioare ale clădirii, proprietarul hotelului este angrenat în următoarea etapă a investiţiei care vizează achiziţia de mobilier şi echipamente pentru utilarea noii aripi a hotelului. Între timp, au fost deja depuse şase cereri de rambursare, ultima dintre ele fiind în curs de verificare, ceea ce a permis beneficiarului asigurarea cash-flow-ului necesar unei bune derulări a investiţiei.

Muncitorii lucrează deja la finisajele construcţiei MAI 2011

Soluţii pentru succes

Regio în România Elena OCEANU

COMPETITIVITATE ÎN VREME DE CRIZĂ

NTR-O

PERIOADĂ

CRIZĂ

FINANCIARĂ, CÂND FIRMELE SE CON-

FRUNTĂ, MAI MULT CA ORICÂND, CU DIFICULTĂŢI CARE LE AMENINŢĂ ÎNSĂŞI PREZENŢA

PIAŢĂ,

ASIGURAREA

RESURSELOR MATERIALE ŞI FINANCIARE PENTRU MENŢINEREA COMPETITIVITĂŢII S-A

DOVEDIT

PROVOCARE

MAJORĂ.

Pentru firma Term Serv Baia Mare, răspunsul la această provocare a venit sub forma unui proiect Regio, derulat în perioada iulie 2009ianuarie 2010. Obiectivul a fost unul al paşilor mărunţi, dar hotărâţi, în sensul că, prin achiziţia de utilaje de ultimă generaţie, specifice domeniului construcţiilor, firma băimăreană şi-a propus să pătrundă pe piaţa construcţiilor, să îşi consolideze această prezenţă, iar apoi să îşi îmbunătăţească poziţia printre actorii mici de pe piaţă prin folosirea echipamentelor şi utilajelor achiziţionate în cadrul proiectului. 20

www.inforegio.ro

Proiectul Regio implementat de firma Term Serv SRL a urmărit creşterea capacităţii de prestări servicii prin achiziţionarea a trei utilaje noi şi performante: un buldoexcavator, un mini-încărcător şi pompe pentru şape şi tencuieli. Bugetul alocat investiţiei a fost de 713.801 lei, din care 419.882 de lei au reprezentat contribuţie FEDR la implementarea proiectului. Contractul de finanţare a fost semnat în data de 21.07.2009, cu o perioadă de implementare de şase luni.

de muncitori angajaţi în urma dezvoltării activităţii firmei

Dotarea cu utilaje moderne a avut ca efect creşterea cotei de piaţă a beneficiarului, dar şi crearea unei stabilităţi financiare a firmei băimărene, prin creşterea veniturilor. Dintr-o altă perspectivă, investiţia a permis beneficiarului să îşi asigure un nivel crescut de competitivitate pe piaţă. Contribuţia proictului Regio la dezvoltarea economică locală poate fi evaluată şi prin prisma locurilor de muncă nou create. Prin proiectul Regio, firma Term Serv SRL s-a angajat să creeze opt noi locuri de muncă, obiectiv îndeplinit la finalul perioadei de implementare. Mai mult, dezvoltarea activităţii firmei Term Serv a impus, după finalizarea investiţiei, angajarea a circa 50 de muncitori pentru a răspunde solicitărilor de lucrări venite de pe piaţa locală şi regională. Achiziţionarea noilor utilaje a reprezentat pentru societatea Term Serv şi un important atu în relaţia cu concurenţii de pe piaţă. Avantajul competitiv asigurat de utilajele achiziţionate s-a reflectat în reducerea costurilor şi termenelor de execuţie, ceea ce a permis scăderea preţurilor practicate sub nivelul pieţei uşurând, astfel, accesul firmei la contracte de lucrări. În consecinţă, volumul activităţii firmei a crescut, la fel şi cifra de afaceri, timpul de execuţie a lucrărilor a putut fi redus, iar costurile s-au diminuat inclusiv prin eliminarea cheltuielilor cu închirierea de utilaje.

Natură şi ştiinţă

Bani europeni în Uniunea Europeană Doru GHEORGHIADE

SPECTACOLUL NATURII, DESĂVÂRŞIT CU AJUTORUL TEHNICII, ÎN DORNBIRN, AUSTRIA INATURA ESTE UNUL DINTRE CELE MAI

ASTĂZI PE LOCUL UNDE ÎN SECOLUL

MODERNE MUZEE DE ISTORIE NATURALĂ

EUROPA,

XIX-LEA

FUNCŢIONA O FABRICĂ

UN LOC APARTE CARE,

MECANIZATĂ, CU CIOCANE, TURBINE

GRAŢIE ÎMBINĂRII DINTRE TEHNOLOGIE

ZGOMOTOASE ŞI INSTALAŢII HIDRAU-

ŞI NATURĂ, OFERĂ O ALTĂ PERSPEC-

LICE.

TIVĂ DECÂT CEA CU CARE AM PUTEA FI

TUL UNEI INVESTIŢII DIN

OBIŞNUIŢI ÎNTR-UN MUZEU DE ACEST

VALOARE DE

GEN.

ARE LA BAZĂ UN CONCEPT CARE, ÎN

DIN

SITUAT

ÎN ORAŞUL

DORNBIRN, VORARL-

DIN REGIUNEA AUSTRIACĂ

BERG, MUZEUL SE RIDICĂ

INATURA

2005,

105.000

A PRIMIT

REZULTA-

ESTE

FEDR,

ÎN

DE EURO, ŞI

PREMIUL

MUZEELOR

AUSTRIECE.

Vizi Vizitatorii vor putea experimenta cun cunoaşterea şi descoperirea naturii, habitate diferite şi vor fi în patru p fascinaţi de progresele ştiinţei, ce fasc pot fi observate în cele şase sectoare ale Centrului Ştiinţific. Secretele naturii sunt prezentate cu ajutorul nat a 40 4 de ecrane interactive care, prin cele mai moderne mijloace med media, de la proiecţii la călătorii virt virtuale, asigură accesibilitatea şi înţe înţelegerea ştiinţelor naturii prin maniera distractivă de prezentare a ma ace acestora. O excursie obişnuită începe cu gale galeria situată în holul de la intrare. O parte a galeriei este dedicată fo fondatorului muzeului, Siegfried F Fussenegger, şi activităţii sale de ccercetare desfăşurată în a doua jumătate a secolului XX. Trecând în zona Centrului Şiinţific, vizitatorul va parcurge şase zone diferite, în care proiecţiile, jocurile interactive şi călătoriile virtuale prezintă mo modul în care ştiinţa se dezvăluie pu publicului vizitator.

Munţii. Primul habitat este cel al munţilor, unde există o înşiruire de oportunităţi pentru a descoperi frumuseţea Alpilor. O proiecţie la 360 de grade simulează perfect forţa unei avalanşe, jocurile interactive ajută la o mai bună înţelegere a naturii, un perete pentru alpinism oferă provocarea unei ascensiuni pe munte, o altă proiecţie oferă senzaţiile unice ale panoramei care se înfăţişează în timpul unei plimbări pe creasta muntelui. Toate acestea, reunite, sunt în măsură să contribuie la o prezentare caracterizată de impresii puternice.

Pădurea. INATURA este un muzeu în care cunoaşterea se bazează şi pe simţul tactil. Nenumăratele categorii de exponate, cum ar fi o întreagă colecţie de păsări de pradă, toate sunt acolo pentru a fi atinse. MAI 2011

Spectacolul naturii

Bani europeni în Uniunea Europeană Şi nu există nici măcar un geam de sticlă între vizitatori şi o sumedenie de animale sălbatice împăiate care pot fi atent observate. Copiii, dar şi adulţii pot, de asemenea, să exploreze vizuina de bursuc, construită special pentru INATURA. Pădurea este urmată de pajiştile cu fluturi, proiectate într-o manieră originală, pe staţiile interactive. Insecte uriaşe şi fluturi vii, stupi de albine şi cuiburi de viespi te cheamă să le descoperi.

Apa. La INATURA, te poţi afunda în adâncurile apei fără să te atingă vreun strop de apă. O cascadă cu înălţimea de opt metri marchează intrarea în habitatul apei, iar un cinematograf subacvatic îi introduce pe vizitatori în lumea fascinantă şi plină de neprevăzut a Lacului Constance. Un râu văzut prin geamuri de sticlă înfăţişează

INATURA

viaţa subacvatică, specifică râurilor şi fluviilor, iar două acvarii uriaşe prezintă diferite specii de peşti, caracteristice zonei în care se află muzeul.

Natura şi oraşul. Oricât de mult am fi tentaţi să credem că se resping una pe cealaltă, ideea de natură şi cea de oraş, în jurul cărora este construit cel de-al patrulea habitat, se completează reciproc. La fiecare pas pe care îl facem, ca locuitori sau vizitatori ai unor oraşe, întâlnim vieţuitoare care s-au adaptat existenţei urbane şi traiului alături de om. Nu ne-am putea imagina, de pildă, viaţa fără animale de companie. Împărţim uneori existenţa într-o locuinţă cu gândaci de bucătărie, molii şi alţi «chiriaşi», total respingători. La INATURA putem observa aceste

RE A Z I

Bregenz Dornbirn

Dornbirn

G RE

A NE

www.inforegio.ro

L AR

Bludenz

GERMANIA

Lacul Constanţa

Bregenz

Feldkirch

Neajunsurile vieţii urbane sunt, de asemenea, expuse în această zonă, iar o analiză comparativă cu viaţa din alte metropole întregeşte prezentarea. La finalul turului prin muzeul INATURA, pe vizitatori îi aşteaptă o surpriză: spectacolul astronomic care îi poartă într-o călătorie către stele.

Sursa: de.wikipedia.org

A LOC

insecte, în acţiune, într-o bucătărie construită special pentru ele.

G ER

Innsbruck

VORARLBERG

LIECHTENSTEIN

ELVEŢIA

Bludenz

TIROL

ITALIA

INATURA este aşezat în mijlocul unui parc urban care se întinde pe 25.000 de metri pătraţi, cu grădini splendide, specii de copaci din toate cele patru colţuri ale lumii şi terase deschise în sezonul cald.

Baze de afaceri

Bani europeni în Uniunea Europeană Elena OCEANU

SUNRISE VALLEY, LABORATOR DE AFACERI ÎN INIMA LITUANIEI încât Vilnius să devină un oraş al ştiinţei şi cunoaşterii, în care să fie promovate activităţi economice care să contribuie la dezvoltarea ştiinţifică a zonei. Iniţiatorii proiectului sunt Universitatea de Stat din Vilnius, Universitatea Tehnică, municipalitatea din Vilnius şi o bancă privată. În rândul fondatorilor se înscriu şi câteva companii din domeniile IT, telecomunicaţiilor şi tehnologiilor laser.

INFRASTRUCTURĂ DE AFACERI

ILNIUS,

CAPITALA

LITUANI-

EI,

LOCUL

CARE

ESTE

ÎN

ÎŞI

DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA MARI COMPANII

ŞI INSTITUŢII FINANCIARE, UN

PUTERNIC

CENTRU

UNIVERSITAR

ŞI

INSTITUŢII ECONOMICE ŞI ACADEMICE CU PREOCUPĂRI ÎN DOMENIUL ÎNALTEI TEHNOLOGII.

ACESTE

PREMISE AU

FOST SUFICIENTE PENTRU CA, LA ÎNCEPUTUL ANILOR

2000,

SĂ FIE PUSE

BAZELE UNUI AMBIŢIOS PROIECT DE SPRIJINIRE A DEZVOLTĂRII MEDIULUI DE AFACERI, CU ACCENT PE RAMURA DESTINATĂ TEHNOLOGIILOR DE ÎNALTĂ CLASĂ.

PUNCT DE ACCES CĂTRE TEHNOLOGIE ŞI DEZVOLTARE Parcul Tehnologic şi Ştiinţific Sunrise Valley a fost conceput ca o locaţie pentru afaceri de anvergură, ca un punct de acces către servicii de înaltă clasă pentru investitori mari şi pentru IMM-uri, toate acestea contribuind la progresul ştiinţific al Lituaniei. Fundaţia Sunrise Valley este o organizaţie non-profit înfiinţată în 2003, cu scopul de a sprijini dezvoltarea înaltei tehnologii şi de a stimula afacerile în acest domeniu, astfel

Sunrise Valley a însemnat, într-o primă etapă, construirea unui parc tehnologic în interiorul campusului celor două universităţi. Teritoriul de 2,4 hectare destinat acestui proiect se află în vecinătatea laboratoarelor, a centrelor de cercetare, a institutelor şi auditoriumului de la Universitatea de Stat din Vilnius şi Universitatea Tehnică. În 2006, a început construirea infrastructurii de afaceri şi a spaţiului de birouri pentru companiile locale şi investitorii străini. Pe o suprafaţă de 6.300 de metri pătraţi a fost construită o clădire de birouri care pune la dispoziţia companiilor spaţii integrate. Investiţia a fost finalizată în octombrie 2008, iar beneficiarii au fost aleşi după criterii prestabilite. În prezent, 38 de mari companii îşi au sediul aici, plătind chirii modice. Companiile au primit birouri dotate cu toate cele necesare desfăşurării activitaţii în condiţii moderne şi MAI 2011

Profesionişti în afaceri

Bani europeni în Uniunea Europeană PROIECT ETAPIZAT Sunrise Valley a fost proiectat să se desfăşoare etapizat, pe o perioadă de 10-20 de ani, cu ajutorul finanţărilor publice şi private. În viitorul apropiat, pentru a atrage investitorii, este proiectată construirea unei infrastructuri adiacente parcului, cu spaţii destinate sportului şi recreării, cu centre comerciale, cămine studenţeşti, sedii de bănci şi alte utilităţi. Toate aceste investiţii ar urma să fie derulate de dezvoltatori privaţi. sunt deservite de o recepţie şi un secretariat comun. Chiriaşii din noul sediu de afaceri au la dispoziţie săli de protocol, o autoservire şi bucătării bine echipate. Companiile beneficiază de consultanţă în afaceri pe probleme de marketing, planuri de afaceri, dezvoltarea afacerilor, planificare strategică, resurse umane, etc. De asemenea, le este facilitat accesul la informaţii privind finanţările specifice în domeniul inovării. Alte servicii oferite companiilor sunt cele care se referă la posibilităţile de comercializare a tehnologiilor, auditul tehnologiilor, protejarea mărcilor înregistrate şi a managementului drepturilor intelectuale.

FONDURI EUROPENE PENTRU SPRIJINIREA AFACERILOR Ca să atingă obiectivele pentru care a fost creat, Sunrise Valley nu numai că oferă o infrastructură modernă pentru afaceri, dar promovează servicii profesioniste pentru spriji24

www.inforegio.ro

nirea afacerilor şi asigură legături între mediul economic şi cel academic, creează contacte între companii sau cu parteneri de oriunde din Lituania şi din lume. Pentru construirea infrastructurii de afaceri de la Vilnius, care a luat forma Parcului Tehnologic şi Ştiinţific Sunrise Valley, a existat un proiect finanţat cu peste 3 milioane de euro din fonduri structurale în cadrul alocării financiare pentru Lituania, perioada 2004-2006. Valoarea totală a proiectului Sunrise Valley depăşeşte 8,1 milioane de euro, cofinanţarea fiind asigurată de municipalitatea din Vilnius şi o bancă comercială. DOTĂRI ALE CENTRULUI DE AFACERI Incubator de afaceri (cu mobilier) Sistem de securitate cu componentă de monitorizare video Parcare auto 2 săli de conferinţă Bucătării mici şi săli de întâlnire, la fiecare etaj.

20.000

de studenţi şi 1.000 de cercetători şi profesori îşi desfăşoară activitatea în Parcul Tehnologic şi Ştiinţific din Vilnius. În acelaşi timp, pentru a strânge şi mai mult relaţiile dintre lumea academică şi cea de afaceri, se urmăreşte transferarea sediilor mai multor facultăţi din zona centrală a oraşului Vilnius în interiorul Parcului Sunrise Valley. Mai multe informaţii despre proiect, pe site-ul:

www.sunrisevalley.lt

Agendă ANVERS, BELGIA, 17 MAI 2011

„Săptămâna Tineretului”, ediţia 2011 Capitală europeană a tineretului în 2011, oraşul belgian Anvers va găzdui o dezbatere cu tema „Tineret în acţiune” cu participarea preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, a comisarului european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, Androulla Vassiliou, în prezenţa tinerilor şi experţilor pe probleme de tineret. Dezbaterea face parte din programul acţiunilor prilejuite de „Săptămâna Tineretului”, ediţia 2011. Printre temele abordate vor fi şi calitatea unei educaţii superioare, mobilitatea şi tranziţia pe piaţa muncii.

BRUXELLES, BELGIA, 20 MAI 2011

A cincea întâlnire plenară a Platformei de Cooperare „JEREMIE” Parteneriatul European pentru Resurse destinate Întreprinderilor Mici şi Mijlocii – JEREMIE - a luat fiinţă în octombrie 2005, la o reuniune la nivel înalt cu participarea şefilor de state, a reponsabililor regiunilor şi instituţiilor financiare. JEREMIE este o iniţiativă susţinută de Comisia Europeană împreună cu Banca Europeană pentru Investiţii şi Fondul European de Investiţii, pentru dezvoltarea IMM-urilor prin facilitarea accesului la finanţări.

BRATISLAVA ŞI KOSICE, SLOVACIA, 23-25 MAI 2011 Întâlnire la nivel înalt pe tema unei mai bune absorbţii a fondurilor structurale destinate populaţiei rome marginalizate Ca parte a eforturilor sale de a promova utilizarea fondurilor UE, Comisia Europeană a lansat, în 2009, o serie de întâlniri la nivel politic înalt cu statele membre care au populaţii minoritare rome. În 2009, o astfel de întâlnire a avut loc în Ungaria, iar în 2010, în România. Reuniunea are ca scop prezentarea resurselor disponibile pentru programe care să urmărească incluziunea socială a romilor şi impactul unor proiecte derulate cu acest scop.

CLUJ, ROMÂNIA, 24 MAI 2011

Seminar privind lansarea celui de-al treilea apel strategic de proiecte din cadrul Programului de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei Pe agenda evenimentului sunt dezbateri referitoare la temele strategice ale programului, manualul de implementare, declaraţia de interes şi ghidul pentru completarea acesteia. Apelul de proiecte a fost lansat în data de 28 aprilie 2011 şi va fi deschis până pe 17 iunie 2011, având un buget alocat de 30 milioane de euro din FEDR, 8 milioane de euro din Instrumentul de Pre-Aderare (IBA) şi 1 milion de euro din Instrumentul European pentru Parteneriat şi Vecinătate (ENPI).

DROBETA TURNU SEVERIN, ROMÂNIA, 26-27 MAI 2011 Comitetul de Monitorizare al POR În cadrul întâlnirii vor fi prezentate următoarele: stadiul implementării Programului Operaţional Regional 2007 – 2013 cu evidenţierea gradului de absorbţie şi a măsurilor întreprinse pentru accelerarea implementării programului, detalii privind implementarea Axei prioritare 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere”, stadiul dezbaterilor cu reprezentanţii Comisiei Europene privind modificarea POR, stadiul implementării planurilor de evaluare ale programului pentru anii 2010 şi 2011. De asemenea, va fi supus aprobării membrilor Comitetului Raportul Anual de Implementare al programului pentru anul 2010 şi modificarea Strategiei de Asistenţă Tehnică.

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR) MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Tel:(+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrt.ro Website: www.mdrt.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769 Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Telefon: 0258 818616/int. 110 Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro

COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR) Secretariatul CM POR Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659 Fax: 0372 11 1636 Email: secretariatcmpor@mdrt.ro ORGANISME INTERMEDIARE POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240 Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071 Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Telefon : 0256 491923, Fax : 0256 491981 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro

Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 80 99 Fax: 021 315 96 65 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro www.regioadrbi.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018 Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550 Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM organismul intermediar pentru turism Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucureşti Tel: 0372 144 003 Fax: 0372 144 001 Website: www.mdrt.ro

MAI 2011

Să mai şi zâmbim!

PIESE 7

Aşezaţi cele 7 figuri (toate şi numai ele - prima regulă), una lângă alta, fără suprapuneri (a doua regulă), în plan (regulă implicită), pentru a forma anumite figuri date, figuri cu valoare estetică sau imagini stilizate de obiecte reale.

INDICIU: cel puţin o formă geometrică conexă şi cel mult 13.

ZOOM REGIO

Ai trecut prin România â şi ai văzut un proiect Regio în desfăşurare? Trimite-ne o fotografie pe adresa revistaregio@tipogruppress.ro,

noi o publicăm şi

cele mai reuşite vor fi premiate!

www.inforegio.ro

Să mai şi zâmbim! ≥

∆

1+15+ ... = 3,14

√

CAREUL NUMERELOR MAGICE

≠

∏ ‰∑∞

SOLUŢIA PATRULATERULUI DIN NUMĂRUL 3 AL REVISTEI

R ECONST RUI Ţ I

Ω

? ?

Completaţi tabelul de mai jos cu oricare număr natural de la 1 la 81, astfel încât suma lor pe oricare linie sau coloană să fie 369. Numerele nu se repetă!

5 7 1

369

5 6

14 39

23 40

SOLUŢII REGIO

41 50 59 68 77

42 43 44 45

Descoperă SOLUŢIA CAREULUI de mai sus şi trimite-o până la 1 iunie 2011 la adresa de e-mail revistaregio@tipogruppress.ro, cu menţiunea „Careul numerelor magice” împreună cu datele tale de contact şi participă la extragerea tombolei Regio. Poţi câştiga premii constând în materiale promoţionale Regio.

Autoritatea de Management pentru Programe Operaţionale Regionale trebuie să împartă 17 proiecte cu finanţare europeană la trei ADR-uri, astfel: - 1/2 din totalul proiectelor - ADR 1 - 1/3 din total - ADR 2 - 1/9 din total - ADR 3 Ştiind că cifra 17 nu se împarte exact la 2, 3 sau 9, pe ce principiu AM POR a reuşit să aloce primului ADR, 9 proiecte, celui de al doilea ADR, 6 proiecte şi celui de al treilea, 2 proiecte?

Resurse există întotdeauna! MAI 2011

Autoritatea de Management POR (AM POR) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Website: www.mdrt.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro e-mail: info@mdrt.ro

0372 11 14 09

Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011 Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Data publicării: mai 2011 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României