Revista Regio nr. 53/apr 2018: Dezvoltarea turismului balnear

Nr. 53, Aprilie 2018

Dezvoltarea Turismului balnear foto: shutterstock.com

Băile Herculane, în căutarea strălucirii de altădată „Mica Elveție“, retușată cu bani europeni

Totul despre Axa prioritară 7 a noului program Regio

viceprim-ministrul PAUL STĂNESCU: „Pentru dezvoltarea urbană e esențială o abordare integrată și participativă”

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European de Dezvoltare Regională

UNIUNEA EUROPEANĂ

Editorial

Să facem lucrurile mai bine!

U

Fondul European de Dezvoltare Regională

n mare producător de electronice și electrocasnice are un motto genial. „Să facem lucrurile mai bine” e un îndemn adresat celor care îi împărtășesc valorile să se ralieze acestui demers. E o UNIUNEA EUROPEANĂ provocare cum nu se poate mai bună pentru operatorii din turism de la noi, iar avantajul lor e că au resursa naturală. Sigur, sunt mai multe motive care îi împiedică să atingă acest deziderat și, dacă îi poți acuza de Fondul European de ceva, sigur nu e vorba de intenții rele. Dar ei nu sunt singuri pe acest drum Dezvoltare Regională al dobândirii excelenței în turism, iar autoritatea locală are mari restanțe UNIUNEA EUROPEANĂ la capitolul sprijin pentru dezvoltarea sectorului. Această prăpastie între posibil și real se vede cel mai bine în turismul balnear din România, în cădere liberă după 1990 și cu un oarecare reviriment după anul 2000. Cu o infrastructură de cazare și cu servicii de relaxare la limita Fondul Europeanîmbătrânită de Dezvoltare Regională atractivității, stațiunile balneare de la noi nu au fost capabile să atragă vizitatorii pe care și-i i-au dorit, alții decât cei tradiționali – vârstnicii cu bilete de tratament.

Prin Regio 2007-2013, operatorii au avut acces la linii de finanțare pentru EUROPEANĂ modernizarea UNIUNEA unităților de cazare și pentru diversificarea serviciilor de wellness, acțiuni care s-au tradus printr-o ușoară creștere a interesului manifestat de români. Cu siguranță, acest drum nu trebuie să se oprească aici, iar autoritățile locale sunt obligate să țină pasul cu nevoile de dezvoltare ale centrelor de spa si wellness.

Fondul European de

Dezvoltare Regională Actualul exercițiu bugetar, Regio 2014-2020, propune soluții de finanțare pentru autoritățile locale care deservesc aceste comunități, căci pasul UNIUNEA EUROPEANĂ firesc după modernizarea și extinderea serviciilor turistice este asigurarea unei infrastructuri pe măsură. În cuprinsul acestui număr al revistei veți afla cum reușesc autoritățile locale să contribuie la bunăstarea stațiunilor balneoclimaterice, dar și care sunt lipsurile ce continuă să șubrezească succesul afacerilor cuEuropean profil turistic.

Printre ele se numără lipsa unei Fondul de Dezvoltare Regională comunicări eficiente și a unor campanii de promovare inteligente, menite să elimine prejudecățile care spun că stațiunile balneare de la noi sunt exclusiv locuri de refugiu și de tratament pentru pensionarii cu afecțiuni reumatice.

Or, această concepție e total greșită, investițiile realizate în ultimii 5-6 ani demonstrând că operatorii au câștigat lupta cu timpul și că atrag tot mai mult public tânăr și de familie.

Stațiunile balneare din România vor fi iarăși ce au fost, și mai mult decât atât. Pentru asta ne trebuie o schimbare de atitudine și o recunoaștere a eforturilor care se depun în fiecare zi pentru a avea „o țară ca afară”. Și noi, ca turiști în propria țară, putem face lucrurile mai bine. Pentru că e în interesul nostru.

Dan L. Brumar

www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 ISSN 2601-2251

2

www.inforegio.ro

REDACTORI: Alice Gherman Elena ALEXA Vlad BÂRLEANU Dan L. Brumar SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Dănuț-Sorin IoneL CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU SECRETAR DE REDACţIE: Irina CONSTANTINESCU coordonator de proiect: Andreea Stoenescu

17 3 Băile Herculane, în căutarea strălucirii de altădată 19 3 „Mica Elveție“, retușată cu bani europeni

sumar

4 3 Ştiri din regiuni 6 3 Interviu cu viceprim-ministrul PAUL STĂNESCU, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice 9 3 Eforturi pentru reanimarea turismului balnear 12 3 Turismul medical, o carte de vizită cam șifonată 15 3 Ultima șansă a Roșiei Montane: ecoturism în „țara aurului” 20 3 Obiectiv pentru Geoagiu Băi: Turiști mai mulți și mai tineri 22 3 Ați întrebat? Vă răspundem!

24 3 Băile termale Mszczonów, pe harta turismului balnear polonez 25 3 Un milion de turiști pe an la Stâncile din Moher 26 3 Agendă 27 3 Poftiți la masă... europeană aprilie 2018

3

din regiuni Stație de biogaz din gunoi de la animale

4

www.inforegio.ro

U

T

În tot mai multe localități din România, autoritățile fac pași importanți în susținerea transportului ecologic. Recent, Primăria Reșița (jud. Caraș Severin) a inaugurat prima staţie pentru încărcarea autoturismelor electrice. Reprezentanții primăriei spun că acesta este un prim pas dintr-un proiect mai amplu, pe zece ani, de a trece transportul de taxi şi cel în comun de pe combustibil fosil pe combustibil eco. La Reşiţa sunt disponibile deja primele trei licenţe pentru taxiuri electrice, iar taximetriştii vor avea timp de un an de zile încărcare gratuită la această staţie, prima din ţară deschisă la iniţiativa administraţiei locale.

Iașiul va deveni un oraș mai sigur! Primăria va realiza un sistem de supraveghere video prin montarea de camere video în zonele potențial periculoase din oraș. Conform autorităților locale, este vorba de peste 330 de adrese care vor fi monitorizate în permanență, în special intrările în oraș, parcurile, spitalele, unitățile de învățământ sau locurile de joacă pentru copii. Valoarea totală a investiției făcute de primărie se ridică 54 de milioane de lei, sistemul urmând NO la peste a fi finalizat până în anul 2020. Principalele R avantaje sunt intervențiile mai rapide în cazul infracțiunilor și identificarea mai facilă a persoanelor care desfășoară activități ilegale.

TR

NO RD

S VE

Reșița susține transportul eco

Supraveghere video în spațiile publice

T ES D-

Două probleme rezolvate dintr-un „foc”: mai puțină poluare și facturi mai mici la energie. Totul, după ce a fost dată în folosință stația de biogaz din Seini, un oraș cu 10.000 dintre locuitori din Maramureș. O premieră în zonă, stația folosește gunoiul de la animale, circa 18.000 de tone de dejecții animale anual, pentru a produce energie electrică. Conform autorităților locale, stația a fost construită pentru a reduce nivelul de poluare din pânza freatică. În plus, factura la energie electrică pentru iluminatul stradal a scăzut ST E V cu circa 40%. Investiția totală în stația de la Sieni a fost de circa 3,2 milioane de euro, o parte din fonduri venind de la Banca Mondială.

CE

N

„Hartă“ gastronomică în zona Covasna

Pentru promovarea județului Covasna, Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului din cadrul Consiliului Judeţean a avut o inițiativă inedită - va realiza o hartă gastro-turistică a zonei, în care se vor regăsi ofertele culinare ale localurilor şi restaurantelor din zonă.

Autoritățile locale spun că rolul acestui demers este acela de a promova gastronomia locală, dar și de a-i ajuta pe turiști să găsească cele mai bune și mai inedite oferte. De altfel, producătorii din zona Covasna se întrec în fiecare an în evenimente gastronomice, spre „deliciul” turiștilor. Cel mai recent exemplu este „Joia gurmanzilor”, care a marcat intrarea în Postul Paștelui și la care s-au „întrecut” în bunătăți 11 res­­taurante.

din regiuni „Bucurie în mișcare”

Elevii și studenții au șansa să afle într-un mod inedit cât de important este sportul și câte beneficii aduce sănătății.

Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Dolj, în parteneriat cu asociații și firme locale, a lansat programul „Bucurie în mișcare”. Scopul principal al acestuia este să-i convingă pe tineri că sedentarismul și „abandonarea” în lumea invadată de tehnologie distrug, pe termen lung, sănătatea. Programul se

Gratuități la transport pentru elevi și studenți

N

TE Un nou centru de terapie pentru copii NIA diagnosticați cu autism și sindrom Down se deschide la Târgoviște. Acesta va funcționa pe locul unui fost punct termic din localitate, conform deciziei consilierilor locali. Autoritățile au decis să investească circa 1,5 milioane de lei în centrul care va asigura servicii de terapie și de recuperare pentru micuții cu astfel de probleme de sănătate. Statisticile arată că în Dâmbovița sunt peste 200 de copii diagnosticați cu aceste afecțiuni, iar cele două centre existente nu fac față nevoilor reale. Pe lângă terapie, specialiștii vor oferi și consiliere de specialitate pentru părinți.

TIILF OV

SUD -VE ST

MU SUD

Centru de terapie pentru copii

IA N E T OL

T -ES

va desfășura până în luna iunie în 12 orașe, alese în urma unui concurs pe internet.

Aici vor fi organizate, la fiecare sfârșit de săptămână, activități sportive în aer liber, pentru toate vârstele și gusturile.

Vești bune pentru elevii și studenții din municipiul Brăila. Conducerea primăriei a anunțat că aceștia vor beneficia de abonamente gratuite pentru transportul în comun, începând cu luna mai. Permisele de călătorie vor fi eliberate prin intermediul unităților de învățământ elevilor și studenților care învață în Brăila și au și domiciliul în acest oraș. Conform Inspectoratului Școlar Județean, circa 6.400 de elevi din învățământul de zi vor beneficia de această SU facilitate. Din 2016 până în prezent, PrimăD ria Brăila a achiziţionat 32 de autobuze noi pentru a avea un transport civilizat, iar modernizarea transportului public continuă.

Ş RE U BUC

Corp nou la Spitalul de Urgență Floreasca

Cu o investiție de circa 13 milioane de lei, Primăria sectorului 1 a rezolvat o problemă importantă a Spitalului Clinic de Urgență Floreasca. Unitatea sanitară are, de curând, un nou corp de clădire, separat de tot ce înseamnă proces medical, care facilitează accesul vizitatorilor și al rudelor bolnavilor internați.

Clădirea de circa 1.200 de metri pătrați are săli specia­ le pentru a­­ par­țină­to­ri, două lifturi cu capacitatea de 18 persoane, lift special pentru aprovizionarea spitalului și scară de incendiu. Conform reprezentanților primăriei, noul corp de clădire are propria rețea de utilități și, la nevoie, poate funcționa separat de res­­ tul spitalului. aprilie 2018

5

interviu

Viceprim-ministrul PAUL STĂNESCU, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice:

„Pentru dezvoltarea urbană e esențială o abordare integrată și participativă“ Ne dorim cu toții să trăim într-un oraș civilizat, în care traficul să nu fie un coșmar, în care să putem lucra în condiții civilizate, iar spațiile publice să ofere inspirație și relaxare. Nimic nu se poate obține „peste noapte”, însă atunci când eforturile autorităților sunt sprijinite cu bani europeni inteligent investiți, rezultatele nu vor întârzia să apară. Viceprim-ministrul Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, a explicat, într-un interviu pentru revista Regio, care sunt prioritățile strategiilor de dezvoltare urbană.

foto: MDRAP

Regio: Care ar trebui să fie priorităţile autorităţilor pentru a dezvolta oraşele şi a îmbunătăţi viaţa locuitorilor? Sunt parteneriatele eficiente?

Paul Stănescu: Orașele întâmpină multe provocări, precum lipsa locurilor

de muncă, calitatea slabă a locuințelor, segregarea după apartenența socială și etnică, poluarea, degradarea spațiilor publice etc. Dar, în același timp, ele dețin și un mare potențial de dezvoltare, generat de concentrarea populației și a

activităților economice, posibilitățile de educație și chiar de petrecere a timpului liber. Nu există o reţetă unică și miraculoasă pentru dezvoltarea orașelor, prioritățile putând fi stabilite în funcție de punctele slabe și de oportunitățile de dezvoltare. Este foarte important ca autoritățile publice din zonele urbane să-și identifice propriile priorități de dezvoltare în concordanță cu nevoile de dezvoltare cele mai stringente și să ia în considerare potențialul de care dispun.

Vreau să subliniez că o abordare strategică, integrată și participativă este esențială pentru dezvoltarea urbană.

Provocările diverse și complexe cu care se confruntă zonele urbane – economice, climatice, sociale, demografice sau de mediu – sunt strâns legate între ele, iar o dezvoltare urbană de succes poate fi atinsă doar dacă abordarea acestor probleme se face integrat. De exemplu, măsurile de reabilitare a zonelor urbane trebuie abordate împreună cu cele care

„O abordare strategică, integrată și participativă este esențială pentru dezvoltarea urbană“ privesc dezvoltarea economică, educaţia, reducerea segregării sociale şi protecţia mediului, pentru o dezvoltare urbană durabilă și reintegrarea acestor zone în ansamblul comunității.

Regio 2014-2020 finanțează o gamă largă de investiții de care ar putea beneficia autoritățile publice din orașe: investiții în creșterea eficienței energetice (clădiri publice și rezidențiale, iluminat

6

www.inforegio.ro

foto: MDRAP

interviu

„Sunt două direcții mari de acțiune pentru a stimula mobilitatea urbană durabilă: diversificarea și îmbunătățirea variantelor de transport alternativ și modificarea modelelor comportamentale în utilizarea mașinilor personale“

foto: MDRAP

public), în mobilitate urbană, în crearea sau modernizarea de spații publice urbane, în infrastructura de educație, în spitale și multe altele. Bugetul estimat, care ar putea fi folosit doar pentru mediul urban prin programul Regio 2014–2020, este de circa 4,8 miliarde de euro, mult mai mare față de Regio 2007–2013. În plus, autoritățile publice locale pot beneficia de investiții și prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Combinate eficient cu resursele proprii, aceste surse de finanțare pot contribui la implementarea cu succes a strategiilor integrate de dezvoltare urbană.

Dar, pentru succesul acestor strategii, este nevoie de o abordare participativă, prin dezvoltarea parteneriatelor între autoritățile publice și cetăţeni, societatea

civilă, reprezentanții economiei locale și ai mediului academic etc. Toți trebuie să se implice și să găsească soluţii comune, astfel încât rezultatele să fie durabile și acceptate de comunitatea locală.

Regio: Mobilitatea urbană este o mare provocare în lumea modernă. Care credeți că ar fi cele mai bune soluții pe această temă?

Paul Stănescu: Să știți că este un subiect foarte important, care trezește mari așteptări, dar și serioase dificultăți.

Pe când se redactau Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale în România, în toată Uniunea Europeană, cam un sfert din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră erau generate de sectorul transporturilor. De aceea, au fost incluse în aceste documente și măsuri ce se pot lua pentru a asigura un transport mai puțin poluant. Comisia Europeană a alocat, pentru cele 28 de state membre, aproximativ 16 miliarde de euro pentru infrastructura de transport public, facilități pentru transportul multimodal, sisteme

de transport inteligente, vehicule nepoluante pentru transport public, piste de biciclete, alei pietonale. Tot din acest buget ar trebui să se construiască sau să se modernizeze circa 740 de km de linii de metrou și tramvai, din care aproape 70 km în România. Noi, ca țară, am alocat aproape două miliarde și jumătate pentru mobilitate urbană durabilă, inclusiv investițiile în metroul bucureștean. În România, finanțarea din fonduri europene a mobilității urbane durabile se face pe baza Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă, care stabilesc liniile directoare pentru investițiile destinate transportului public și nemotorizat. Dar, ca să proiectezi dezvoltarea orașelor conform noilor orientări europene, pentru oameni și pentru spații urbane de calitate, nu pentru mașini și trafic, ai nevoie de date și informații exacte, de la care să pornești în procesul de planificare urbană. Monitorizarea mobilității pasagerilor în mediul urban este un element important în evaluarea problemelor legate de dezvoltarea durabilă a zonelor urbane.

Datele privind împărțirea modală, timpul de transport și costurile aferente sunt încă greu de obținut, iar colectarea lor este un proces costisitor și de durată și se limitează de obicei la granițele administrative, fără a oferi o imagine de ansamblu pentru aria metropolitană.

Sunt două direcții mari de acțiune pentru a stimula mobilitatea urbană durabilă: diversificarea și îmbunătățirea variantelor de transport alternativ, altele decât autoturismul personal, și modificarea modelelor comportamentale în utilizarea mașinilor personale. Pentru prima direcție de acțiune, trebuie îmbunătățite condițiile oferite de transportul public urban și metropolitan: este important să oferim infrastructură dedicată pentru pietoni și bicicliști și, nu în ultimul rând, să stimulăm apariția centrelor de închiriere pentru biciclete simple sau electrice. Pentru a doua direcție, trebuie să acționăm atât prin campanii de conștientizare, campanii de educație pentru mobilitate urbană durabilă, cât și prin măsuri de descurajare a accesului autoturismelor personale în zonele aglomerate, în special printr-o politică integrată a parcărilor, care presupune costuri suplimentare în zona centrală. Ne dorim să stimulăm utilizarea parcărilor de tip park and ride. aprilie 2018

7

interviu

Regio: Sunt „orașele inteligente” o șansă pentru România? Cum pot fi extinse aceste soluții la nivelul mai multor regiuni?

Paul Stănescu: În ultimii ani, conceptul de oraș inteligent a căpătat din ce în ce mai multă importanță, pentru că s-a demonstrat că oferirea de către orașe a unor servicii inteligente este vitală pentru dezvoltarea zonelor urbane.

Nu multe orașe din România se pot lăuda cu servicii publice inteligente: investițiile pentru promovarea „orașelor inteligente” trebuie sprijinite mai mult, atât la nivel central, cât și la nivel local.

Autoritățile centrale și locale trebuie să stimuleze utilizarea tehnologiilor „smart” în viața comunităților urbane, pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, protejarea mediului, dezvoltarea mediului de afaceri și dezvoltarea durabilă a comunităților locale. Există, în cadrul Regio 2014-2020, anumite axe prioritare care finanțează investiții necesare pentru un „oraș inteligent” - și aici mă refer în principal la prioritățile de investiții care promovează creșterea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale, a clădirilor publice și a sistemelor de iluminat public, ca și mobilitatea urbană durabilă.

Extinderea investițiilor în servicii publice inteligente în oraşele și regiunile din România se poate face și prin promovarea și sprijinirea unor rețele de schimb de experiență și bune practici, atât între

orașele din România, cât și între oraşe din România şi oraşe din alte state membre, care au implementat astfel de soluții în comunitățile urbane.

Regio: Ce se poate face, prin Regio, pentru oraşele „moarte” din punct de vedere economic?

Paul Stănescu: Ȋn general, centrele urbane de mici dimensiuni se confruntă cu mai multe probleme socio-economice. Amintesc aici migrația populației către centrele urbane mai mari sau în afara țării, populația îmbătrânită, șomajul, activitatea economică redusă, calitatea precară a serviciilor și a infrastructurii publice. Pe lângă locuitori şi potenţialii investitori, navetiști, rezidenţi sau turiști, aceste orășele deservesc și zonele rurale din apropiere, având un rol important în satisfacerea necesităților socio-economice, culturale şi educaționale ale populației din zonele învecinate.

De aceea, la ultima ședință a Comitetului de Monitorizare a Regio 2014-2020, din luna octombrie a anului 2017, s-a aprobat modificarea documentului oficial și includerea unei axe prioritare dedicate oraşelor mici şi mijlocii din România.

Astfel, în perioada imediat următoare,

„Se vor putea finanța investiții în orașele mici şi mijlocii din regiunile mai puțin dezvoltate ale României, în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii populaţiei“ 8

www.inforegio.ro

se vor putea finanța investiții în orașele mici şi mijlocii (cu excepţia municipiilor reşedinţă de judeţ) din regiunile mai puțin dezvoltate ale României, în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii populaţiei.

Prin intermediul acestei noi axe, autorităţile publice locale din mediul urban pot solicita finanţare pentru investiții în clădiri destinate utilizării publice pentru servicii sociale de zi, educative, culturale și recreative, locuințe sociale, inclusiv dotarea acestora cu echipamente specifice. Se pot finanţa investiții în amenajarea sau crearea de parcuri, spații verzi, spații publice, scuaruri, locuri de joacă pentru copii, alei pietonale, străzi, trotuare, piste pentru bicicliști, inclusiv utilități, dar și facilități pentru activități sportive și recreaționale de mici dimensiuni (terenuri de sport, de exemplu), puncte de acces wi-fi în spațiile publice, dotarea cu mobilier urban.

Bineînțeles, în funcție de disponibilitatea alocărilor financiare, orașele mici și mijlocii pot beneficia şi de investițiile sectoriale promovate prin alte axe prioritare ale Regio 2014-2020: eficiență energetică pentru clădiri publice și de locuințe, dar și pentru iluminatul public, amenajarea spațiilor verzi, infrastructura sanitară, socială și de educație şi multe altele.

foto: MDRAP

foto: MDRAP

„Autoritățile centrale și locale trebuie să stimuleze utilizarea tehnologiilor «smart» în viața comunităților urbane, pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor“

sinteză

Eforturi pentru reanimarea turismului balnear Turismul de sănătate a avut o creștere constantă în ultimii ani, pe plan global. România are, desigur, potențialul ei, mai ales prin stațiunile balneare cu tradiție. Regio oferă oportunitatea investițiilor într-un domeniu subfinanțat cronic.

P

otențialul turistic al României a devenit aproape un clișeu. De zeci de ani se vorbește despre el ca despre o comoară pe care au văzut-o mulți, dar n-a descoperit-o fizic nimeni. „Am avut stațiuni balneare, adevărate perle ale Europei interbelice, dar nu mai avem nimic”, auzim des, fie din gura oamenilor obișnuiți prinși de vreun reporter în vox-uri, fie din gura politicienilor populiști. Începând cu 2007, data aderării României la UE, turismul românesc a primit oportunități de finanțare prin Regio. Iar acestea s-au continuat prin actuala perioadă de programare bugetară.

Atunci când s-au fundamentat prioritățile Regio și domeniile majore de intervenție, analiza a evidențiat necesitatea modernizării, relansării şi dezvoltării turismului românesc. De asemenea, s-a evidențiat nevoia creării unor produse turistice moderne şi competitive pe piaţa turistică. Așa s-a conturat Axa Prioritară 5. Ea s-a concentrat pe valorificarea şi promovarea durabilă a patrimoniului cultural, dar şi a resurselor naturale cu potenţial turistic. Un obiectiv esențial a fost îmbunătăţirea calităţii infrastructurii turistice de cazare şi agrement și promovarea potențialului turistic. Scopul final al acestor intervenții a fost crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea economiilor locale și creşterea atractivităţii regiunilor.

Ce s-a reușit în cadrul financiar anterior Axa 5 a fost organizată în trei Domenii Majore de Intervenție. DMI 5.1 a fost axat pe restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, dar şi pe crearea sau modernizarea infrastructurilor conexe. DMI 5.3 a fost axat pe promovarea potenţialului turistic şi pe crearea infrastructurii necesare pentru creşterea atractivităţii României ca destinaţie turistică. Un domeniu-cheie a fost DMI 5.2 - „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice”.

Acesta a fost proiectat să contribuie cel mai mult, prin rezultatele atinse în cadrul proiectelor implementate, la îndeplinirea obiectivului Axei Prioritare 5.

Investițiile în sectorul turismului vor avea un rol multiplicator, susținând creșterea economică în alte sectoare precum transporturile, construcțiile și comerțul cu amănuntul, determinând apariția unor oportunități multiple și diverse pentru dezvoltarea de noi afaceri mici.

foto: MDRAP

Vlad Bârleanu

aprilie 2018

9

foto: MDRAP

sinteză

Conform Regio 2007-2013, DMI 5.2 și-a propus să valorifice resursele naturale în scop turistic, să diversifice serviciile turistice și să creeze sau să extindă structuri de agrement turistic (inclusiv cazare), pentru creşterea numărului turiştilor şi a duratei sejurului. Una din operațiunile considerate eligibile în cadrul DMI 5.2 a fost dezvoltarea turismului balnear, respectiv îmbunătăţirea, modernizarea şi dotarea bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea reţelelor de captare şi transport a izvoarelor minerale şi saline etc.

IMM-urile beneficiare ale DMI 5.2 au avut, în medie, 28 de camere și 50 de locuri de cazare nou create, pe fiecare entitate în parte. De asemenea, IMM-urile beneficiare au putut angaja, în medie, 13 salariați pe fiecare unitate în parte și au înregistrat o creștere a cifrei de afaceri, inclusiv din turism, superioară celei înregistrate de unități similare care nu au beneficiat de finanțare POR. Acest avans al cifrei de afaceri a fost echivalent cu 1,12 milioane de lei pe fiecare beneficiar IMM pentru cifra de afaceri totală, respectiv 940.000 de lei pe fiecare beneficiar IMM pentru cifra de afaceri din turism. Apoi, beneficiarii privați ai DMI 5.2 al Regio au înregistrat, în 2013 față de 2009, creșteri de 2-3 ori ale numărului de „sosiri și în-

10

www.inforegio.ro

noptări turiști străini în unitatea de cazare”. Aceste efecte se datorează creșterii capacității de cazare, a calitățiilor serviciilor oferite (prin trecerea la o categorie de unitate cu un număr superior de stele), dar și a diversității acestora. Gradul de ocupare a beneficiarilor Regio a crescut, în medie, de la 37,44% la 45,63%, peste valorile înregistrate la nivel național, de aproximativ 25%.

Obiectivele exercițiului actual În perioada actuală de programare bugetară, Axa 7 - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului are ca obiectiv creșterea numărului mediu de salariați în stațiuni.

Principiul este că dezvoltarea locală prin turism va contribui la creșterea economică a unor zone aflate în declin economic, dar care dispun de un potențial turistic valoros, ducând la crearea și ocuparea de noi locuri de muncă într-o economie diversificată, reducându-se gradul de dependență față de agricultură, de ramuri economice tradiționale sau aflate în dificultate. De asemenea, investițiile în sectorul turismului vor avea un rol multiplicator, susținând creșterea economică în alte sectoare precum transporturile,

construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul, determinând apariția unor oportunități multiple și diverse pentru dezvoltarea de noi afaceri mici.

Scopul final este ca îmbunătăţirea infrastructurii zonelor turistice şi a serviciilor conexe să determine creşterea calitativă a serviciilor și creșterea cererii de turism pentru România, ca destinaţie turistică europeană. În descrierea obiectivelor se arată că în 2020, ponderea persoanelor cu vârsta de peste 65 ani va fi de aproximativ 20% din totalul populației Uniunii Europene, reprezentând un potențial enorm, în termeni de piață, necesitând, totodată, o adaptare a sectorului, în contextul în care serviciile de îngrijire a sănătății, solicitate de aceștia, devin tot mai căutate. Investițiile în turismul balnear vor determina o mai bună valorificare a potențialului de care dispune România în acest domeniu.

Avantajul competitiv al sectorului balnear se referă la calitatea factorilor de cură, a izvoarelor minerale, precum și la gradul lor de răspândire pe teritoriul țării, în contextul în care o treime din apele minerale din Europa sunt concentrate în România, respectiv aproximativ 8.000 de izvoare, fiind folosite doar 2.000.

Doar beneficiari publici Beneficiari pot fi autorități și instituții ale administrației publice locale și parteneriate între acestea din stațiunile turistice definite conform HG 852/2008, precum și de pe teritoriul Deltei Dunării.

Valoarea maximă a proiectelor finanțate în această axă prioritară este de 5 milioane euro. Rata de cofinanţare e suportată

foto: MDRAP

sinteză

din FEDR şi este de 85% pentru toate proiectele de infrastructură de turism. Rata de cofinanţare de la bugetul de stat este 13%. Rata de cofinanţare a beneficiarului este de 2%.

Se pot solicita fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii din stațiunile turistice și balneare, dar și pentru amenajarea obiectivelor turistice naturale. Beneficiarii pot obține fonduri pentru crearea sau modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică - zone speciale pentru sport, locuri de joacă pentru copii, amfi-

teatre în aer liber, căi de în scop turistic. O acces la princi- destinație turistică viabilă trebuie palele obiective să dispună de o infrastructură turistică turistice natura- de agrement cât mai variată care să acole, alei pietona- pere cererea de-a lungul întregului sezon le, piste pentru turistic, an calendaristic şi toată gama bicicliști, spații de consumatori - tineri, adulţi, vârstnici, verzi, dar și populaţie rurală şi urbană, populaţie cu activități de venituri modeste, medii sau mari.

Strategia POR 2014-2020 încurajează marketing sau p r o m o v a r e , implementarea strategiilor de dezvoltare pentru atrage- locală pentru dezvoltarea turismului prin rea turiștilor. contribuția investițiilor din Axa 7, în paraDe aseme- lel cu investițiile mediului privat prin axa nea, mai pot prioritară dedicată sprijinirii mediului de fi finanțate afaceri. construirea sau modernizarea locurilor de recreere şi popas, a punctelor (foişoaValoarea relor) de observare, filmare sau fotogramaximă a proiectelor fiere, a posturilor salvamont și de salfinanțate în această axă vamar, dotarea cu mobilier urban sau instalarea de sisteme Wi-Fi în spațiile prioritară e de 5 milioane euro. publice.

Rata de cofinanţare e suportată În prezent, infrastructura deficidin FEDR şi e de 85% pentru toate tară pentru agrement turistic și peproiectele de infrastructură de tutrecerea timpului liber are ca efect rism. Rata de cofinanţare de la un număr redus de turiști, vizitatori, care să petreacă un sejur cât mai înbugetul de stat este 13%. Rata delungat și care să efectueze cheltuieli de cofinanţare a benefici-

foto: MDRAP

arului este de 2%.

aprilie 2018

11

analiză

Turismul medical, o carte de vizită cam șifonată Străinii care își făceau vacanțele de vară pe litoralul românesc în anii ’70-’80 se întorc în România. Acum, că timpul i-a ajuns din urmă, preferă destinații precum Herculane, Govora, Amara, Băile Felix și Gioagiu, unde își tratează diversele afecțiuni specifice vârstei a treia. Apele miraculoase și metodele naturale de tratament sunt tot aici. Doar stațiunile au nevoie de o revigorare. Și de promovare, susțin specialiștii. foto: MDRAP

Elena Alexa Dan L. Brumar

D

12

www.inforegio.ro

De altfel, federația ce reuneşte acum 15 Asociații de Promovare și Dezvoltare a Turismului din stațiuni, județe și regiuni turistice ale României, are la bază tocmai ideea că promovarea este esențială pentru turism. Altfel, nu exiști ca destinație turistică, mai ales în era în care Internetul e stăpân, iar rețelele de socializare te pot „îngropa” sau îţi pot asigura un succes fulminant. Totul, la doar câteva click-uri și recenzii distanță!

Turismul balnear are potenţial uriaş „România are un Master Plan pentru turism, dar acesta nu a fost validat

foto: MDRAP

acă ar exista un Murphy care să facă legi pentru turism, cu siguranță că și-ar deschide lista așa: „Nu te promovezi, nu exiști”.

Oricât de frumos este un colț de țară, oricât de primitori sunt oamenii și oricât de tentante sunt prețurile, dacă nu se face un pic de vâlvă, vizitatorii nu apar din senin. Turiștii au învățat tot mai bine în ultimii ani să cerceteze atent informațiile despre destinațiile de vacanță, iar agențiile de turism și asociațiile de profil au înțeles, în sfârşit, că reclama e sufletul comerțului.

Cum se face că România e atât de ofertantă la tradiții, diversitate geografică, bogății naturale, legende și istorie sau gastronomie, dar suntem codași când vine vorba despre atragerea de turiști străini? Nu știm să ne promovăm suficient, nu avem o strategie bine gândită la nivel național sau minusurile sunt mai multe decât plusurile?

Câte puțin din fiecare, spun specialiștii în domeniu. „Promovarea este prima condiție pentru ca România să fie percepută și identificată ca destinație turistică internațională. Fiecare țară are ceva de oferit, de prezentat și, deci, de promovat. Țări cu potențial și resurse mult mai reduse decât România investesc mult mai mult decât noi în turism și în promovarea turismului național. Din păcate, încă suntem cu mult sub nivelul de alocare bugetară pe care îl merită și de care are nevoie turismul românesc”, este de părere președintele Federației Asociațiilor de Promovare a Turismului (FAPT), Corina Martin.

analiză

„România deține o treime din izvoarele termale și minerale din Europa, fapt ce ne situează drept favoriți pe întreg continentul în turismul balnear sau de sănătate.

Statul român trebuie să susțină investiţii majore în acest segment, altfel ţara noastră va începe să piardă teren în faţa unor ţări precum Ungaria şi, mai nou, Bulgaria.” printr-o Hotărâre de Guvern, așa că unele prevederi au fost implementate haotic.

Nu avem o strategie pentru promovarea turismului la nivel național. În plus, nu numai că nu facem suficientă promovare, ci, aș spune chiar, că nu ne promovăm corespunzător, cu instrumente care să fie adaptate profilului turiștilor, mai exact campanii online și social media adaptate trendurilor în vogă”, adaugă Corina Martin.

În multe dintre regiunile turistice ale României se lucrează în parteneriat public-privat, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Destinații ca Delta Dunării sau Sibiu au devenit mult mai atractive și mai populare în ultimii ani, dovadă că managementul de destinație performant este soluția.

Specialiștii din turism spun că un potențial uriaș pe care România ar putea să-l exploateze, să-l promoveze și să-l transforme într-o afacere extrem de profitabilă este turismul balnear. De aceea, axa prioritară 7 a noului Regio, care aduce în România bani europeni special pentru dezvoltarea stațiunilor balneare, este considerată vitală. „Dintre toate segmentele de turism din România, turismul de sănătate este singurul care se bazează pe un potențial permanent, practic inepuizabil. Avem resurse bogate, ape minerale, nămoluri, gaze și saline terapeutice, avem tradiție balneară și o rețea de stațiuni. Din păcate, însă, multe staţiuni foto: MDRAP

Corina Martin, președintele Federației Asociațiilor de Promovare a Turismului

nu reușesc să investească în renovarea infrastructurii și în crearea de noi produse balneare”, a conchis președintele FAPT.

Lipsa personalui calificat, o problemă acuta Specialiştii sunt de acord că staţiunile au nevoie de o „revigorare”. Un motiv pentru care stațiunile balneare funcționează la cota de avarie este lipsa banilor pentru dezvoltare. E adevărat că în ultimii ani operatorii au avut acces la linii de finanțare europene (de exemplu, prin domeniul de intervenţie 5.2 din Regio 2007-2013), însă sumele par insuficiente pentru un program amplu de modernizare sau dezvoltare. „Pentru modernizarea unei baze de tratament sau a unui hotel ai nevoie de 3-4 milioane de euro”, susține Nicu Rădulescu, președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR), remarcând că aproape toate stațiunile balneare de la noi au beneficiat, totuși, de investiții în modernizarea hotelurilor, pentru construcția de centre spa ori parcuri acvatice și de agrement.

Cheia succesului este, însă, parteneriatul „strategic” dintre operatori și autoritățile locale și centrale, care nu a funcționat întotdeauna cum s-ar fi așteptat cei din mediul privat.

O altă problemă majoră cu care s-au confruntat aceste staţiuni a fost exodul forței de muncă. În stațiunile balneare se remarcă aceeași lipsă acută de personal calificat pe care o sesizăm azi în mai toate domeniile de activitate. Cu timpul, această realitate va ajunge un handicap

foto: MDRAP

Statiunile nu reușesc să se „reinventeze” Cu pași mici, dar serioși, asociațiile de profil încearcă să umple „golurile”. aprilie 2018

13

foto: MDRAP

analiză

major al întregului sector de turism. „Apariția departamentelor de spa/ wellness a atras după sine o categorie nouă de personal, înalt calificat, cu meserii și ocupații noi. Din păcate, mulți operatori nu-și pot acoperi necesarul de personal din lipsa unor rezerve de specialiști. Cel mai greu este la categoria medicilor, întrucât mulți se retrag din cauza vârstei și nu avem tineri dornici să lucreze în

stațiuni”, adaugă Rădulescu. De-a lungul anilor, OPTBR s-a implicat în calificarea personalului, prin organizarea de cursuri specifice. Printre programele destinate creării unui corp de profesioniști în acest domeniu se numără și unul cu finanțare europeană, în valoare de 5 milioane de euro, prin intermediul căruia au beneficiat de calificare profesională circa 2.200 de persoane.

foto: MDRAP

Nicu Rădulescu, președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear din România

14

www.inforegio.ro

De ce merg românii în stațiuni balneare Pentru sporirea atractivității României, ca țară care asigură servicii balneare, e nevoie de o schimbare de paradigmă, care trebuie să includă deschiderea către o clientelă mai tânără. În prezent, vârsta medie a turiștilor din stațiunile balneare de la noi e 67 de ani, iar publicul pe care ar trebui să-l „cucerească” operatorii se încadrează între 50 și 65 de ani. Însă, cifrele din ultimii cinci ani arată că românii încep să redescopere stațiunile balneare și, suprinzător, nu vin aici doar să se trateze de reumatism. Deși ponderea celor cazați pentru tratament este cea mai mare, vacanțele de familie (adulți și copii) înregistrează o creștere îmbucurătoare. Pe lângă atracțiile turistice ale zonelor în care se duc, românii apreciază programele de relaxare și de „evadare” din agitația zilnică oferite de noile centre spa și wellness deschise aici.

Până și programele oferite de operatori s-au schimbat, semn că industria e pe drumul cel bun. Cifrele vorbesc de la sine, iar unul dintre cele mai bune exemple este stațiunea Băile Herculane, care în 2012 a fost vizitată de 63.150 de turiști din care 2.444 cetăţeni străini. În 2016, numărul acestora a crescut la 102.412 (3.944 cetăţeni străini), pentru ca în semestrul I al anului trecut (ultimele date oficiale disponibile) să fie consemnați 43.530 de vizitatori (1.485 străini).

ecoTurism

Ultima șansă a Roșiei Montane: ecoturism în „țara aurului”

foto: mdrap

Din noiembrie 2013, când proiectul minier de la Roșia Montană a fost respins definitiv de Parlament, localitatea de legendă din inima Apusenilor este într-o continuă căutare de sine. Localnicii privesc cu jind în albume de fotografii prăfuite vremurile de glorie ale sfredelitului în munte, după aur. Dacă bătrânii încă mai speră să se întoarcă în galerii, cei tineri au găsit alte oportunități.

Dan L. Brumar

R

oşia Montană este cea mai veche aşezare minieră din ţară atestată documentar. Din cele cinci masive muntoase de la Roșia – Cârnic, Cetate, Jig, Orlea și Letea – se extrage aur încă de pe vremea romanilor. De atunci și până în zilele noastre, oamenii locului n-au știut să facă altceva. Precum personajele fantastice ale lui Tolkien – gnomii – roșienii au prins drag de munte și de aurul său, pe care Dumnezeu l-a pitit în adâncuri, parcă să le dea mai mult de muncă. Dar acum s-a terminat cu extragerea aurului, lăsându-i pe localnici fără activitatea care le aducea singurul venit posibil. Aici agricultură nu se poate face, iar alte ramuri ale industriei au murit de-

mult. Singura șansă a comunei de mineri fără minerit e să învețe să-și câștige pâinea din turism. „Cu ocazia celei de-a doua Conferințe Europene de Ecoturism care a avut loc în 2013 la Poiana Brașov, 40 de experți internaționali în dezvoltare durabilă și ecoturism au susținut dezvoltarea durabilă a Roșiei Montane. Experții solicitau autorităților române să analizeze și oportunitatea unui alt model de dezvoltare a zonei, unul durabil, care să nu implice modificarea și distrugerea ireversibilă a unor bogății naturale și culturale. Scrisoarea acestora se încheia cu un apel către autoritățile române să ia în calcul opțiunile de dezvoltare durabilă alternative mineritului în Roșia Montană, prin realizarea și ulterior implementarea unei

strategii de dezvoltare bazată pe ecoturism și totodată protejarea resurselor naturale și culturale ale acestei zone importante la nivel european”, ne spune Bogdan Papuc, director executiv al Asociației de Ecoturism din România. În ciuda patrimoniului său inestimabil și a obiectivelor de interes turistic incontestabile, Roșia Montană nu a fost luată în calcul în momentul întocmirii Strategiei naționale de dezvoltare a ecoturismului în România 2016-2020. Documentul, întocmit în 2015, arată că 500.000 de turiști români și străini vizitează în fiecare an Parcul Natural Apuseni și împrejurimile sale și că vizitatorii ajung doar accidental la Roșia Montană. Datele ar trebui să fie grăitoare pentru încurajarea investițiilor în turism, singurele în aprilie 2018

15

ecoturism

foto: MDRAP

ogradă. Pe site-ul asociației turiștii găsesc referințe despre locurile de cazare disponibile în localitate, iar multe dintre ele sunt gospodării turistice create de roșienii care, cândva, credeau că nu există viață fără aur.

Afaceri locale mici pentru probleme sociale mari

măsură, la ora actuală, să contribuie la dezvoltarea acestei zone aflate în declin economic.

Roșia Montană, tur pe două roți

foto: MDRAP

Rămași fără activitatea de bază, mineritul, localnicii au început să dezvolte afaceri mici care să le asigure traiul. Acest lucru le oferă un prilej de a-și redescoperi comuna și de a-i promova bogățiile de la suprafață. Un exemplu de reușită în ecoturism montan este Trai cu Rost, o inițiativă a unor localnici din Roșia Montană și din satul Corna, care s-a născut din necesitatea satisfacerii unei nevoi a celor care au ajuns pe aceste meleaguri.

16

www.inforegio.ro

Organizația propune un nou soi de turism, prin care oferă turiștilor activități specific montane și posibilități alternative de petrecere a timpului liber, pentru a ajunge să cunoască mai îndeaproape specificul locului.

Grupul a realizat opt trasee de cicloturism și drumeții montane, cu niveluri de dificultate diferite, care străbat principalele zone de interes din jurul Roșiei Montane. Cel mai lung traseu pe bicicletă, de 39 de kilometri, pornește din Piața Centrală a localității și continuă pe drumul asfaltat spre Tăul Brazi. După o succesiune de urcușuri și serpentine, traseul continuă prin Poienile Mogoșului, satul Mogoș și cabana Negrileasa, unde sunt locuri de cazare, campare și de tras sufletul. Traseul continuă pe coama Dealului Murgău până în dreptul satului Jurcuiești. De aici se ajunge la Tăul Mare, punct în care traseul coboară pe drum pietruit până în Piața Centrală a comunei, de unde a și pornit aventura pe două roți.

Trai cu Rost nu e numai despre cicloturism, ci oferă turiștilor acces la mai multe activități, cum sunt plimbările cu sania (sau trăsura) trasă de cai, posibilitatea de a desfășura activități în gospodăriile localnicilor, proiecții de film în

Investițiile în turism au întotdeauna un rol multiplicator, deoarece contribuie la creșterea economică în alte sectoare precum transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul. Un aflux mare de vizitatori este tot ce-și poate dori acum Roșia Montană, însă acești turiști trebuie să aibă pe ce să-și cheltuiască banii. Poate că la asta s-a gândit și Tică Darie, un tânăr vizionar din Suceava, care s-a stabilit în Roșia Montană la sfârșitul anului 2013 din dragoste pentru aceste meleaguri. A făcut facultatea în Danemarca și singurul motiv pentru care nu a rămas în Scandinavia e că știa că poate face ceva pentru localnicii de aici.

La nici 26 de ani, Tică a creat mai multe locuri de muncă decât autoritatea locală, după ce a pus pe picioare o afacere cu articole vestimentare din lână naturală, create de femeile din Vârtop, Balmoșești, Gura Roșiei, Țarina, Ignstești, Cărpiniș și Roșia Montană. Localnicele sunt angajate pentru munca prestată, iar produsele care ies din mâinile lor – căciuli, ciorapi, mănuși, veste, pulovere, covorașe și păpuși – sunt vândute în magazinul online creat de el.

La alegerile locale din iunie 2016, Tică Darie a candidat pentru postul de primar al comunei Roșia Montană, dar a fost surclasat de liberalul Eugen Furdui. Dar asta nu l-a descurajat. Dimpotrivă, l-a mobilizat să continue dezvoltarea afacerii cu ciorapi și căciuli din lână, pentru a le arăta roșienilor că dependența de aur a fost doar o iluzie.

proiecte

Băile Herculane, în căutarea strălucirii de altădată Dacă faci un sondaj-fulger în jurul tău vei afla că Băile Herculane e stațiunea aceea în care se duc persoanele în vârstă să-și trateze beteșugurile picioarelor. Adevărul e dureros, având în vedere că orașulemblemă al județului Caraș-Severin era cândva o destinație de familie. Din 2012 încoace, stațiunea se află într-un proces de regăsire și de repoziționare pe harta turismului balnear de la noi. În perioada 2007-2013, proprietarii de hoteluri și baze de agrement au modernizat unitățile de cazare cu fonduri guvernamentale sau europene. Acum e rândul autorității locale să facă mai mult pentru a-i convinge pe români, dar și pe străini, că șederea lor merită toți banii. foto: shutterstock.com

El Plazza – 1,06 milioane de lei. Totodată, Consiliul Local Băile Herculane a atras o finanțare de aproape 13 milioane de lei prin domeniul major de intervenție 5.2 „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice”. Prin acest proiect au fost reabilitate 17 străzi și un parc. Însă, pentru revigorarea celei mai vechi stațiuni balneare din România e nevoie de eforturi mai mari.

Se vrea stațiune SPA

B

unicu’, Dumnezeu să-l ierte, se ducea la Herculane. Ca pe mai toți bătrânii pe care-i cunosc, îl chinuia o artroză. Chiar dacă marea lui problemă era tutunul, apele cu proprietăți miraculoase ale stațiunii din Caraș i-au făcut bine. Dar nu e singurul care a făcut un obicei din a se trata cu darurile divine ale acestor meleaguri.

Anual, în stațiunea Băile Herculane își fac concediul în jur de 100.000 – 120.000 de turiști români și străini, iar cifrele oficiale furnizate de Direcția Județeană de Statistică Caraș-Severin arată o creștere importantă în perioada 2012-2017. Deși multe din bazele de tratament existente în perioada comunistă sunt în paragină sau funcționează la cota de avarie, prin

Regio 2007-2013 au fost atrase fonduri importante pentru renovarea și dezvoltarea unor capacități de cazare. Fără a fi exhaustivi, prin domeniul major de intervenție 4.3 „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor”, s-a înființat un centru SPA în Băile Herculane – 1,3 milioane de lei; s-a modernizat și dotat pensiunea Jojo – 1,37 milioane de lei; s-a extins, modernizat și dotat pensiunea Floare de Colț – 1,06 milioane de lei; s-a extins, modernizat și dotat pensiunea turistică

Băile Herculane este o așezare care stă pe o comoară, iar acest lucru nu e un mister pentru autoritatea locală. Apele sale minerale termo-clorurosodice, bicarbonatate și ușor sulfuroase, bromurate și iodate, cu mineralizare

foto: MDRAP

Dan L. Brumar

aprilie 2018

17

proiecte ază de un sprijin nerambursabil prin Regio în valoare de peste 15 milioane de lei, cu o contribuție de la bugetul local de aproape 300.000 lei. În cel mai scurt timp, proiectul tehnic va fi depus spre avizare la ADR Vest, urmând ca apoi să fie demarată pe SEAP licitația pentru desemnarea constructorului”, a declarat pentru Regio managerul de proiect, Petre Pertz.

foto: MDRAP

Parc de aventură pentru tineri

Vor fi reabilitate străzi din Centrul Istoric Concluzia la care au ajuns experții primăriei este că Herculane trebuie să-și propună să devină o stațiune de tip SPA, comparabilă ca nivel de servicii cu alte stațiuni balneare din Europa de Vest.

Numai că Băile Herculane se confruntă cu aceeași mare problemă a localităților mici care n-au învățat după 1990 cum să trăiască inteligent din turism.

Cu vistieria goală, autoritatea locală își pune speranța în Regio 2014-2020, program prin care municipalitatea a primit o promisiune de susținere financiară pentru revitalizarea unor zone publice din oraș. Conservarea și valorificarea patrimoniului natural și construit pentru dezvoltarea turismului balnear în

18

www.inforegio.ro

stațiunea Băile Herculane este proiectul pentru care administrația locală a depus o cerere de finanțare de 15,45 milioane de lei.

Contractul a fost semnat în iulie 2017 și prevede: reabilitarea a trei străzi din Centrul Istoric al stațiunii – Piața Hercules, Piața 1 Mai și Mihai Eminescu; modernizarea a trei poduri peste râul Cerna – podul de la Pecinișca, podul de la Igor și podul din dreptul hotelului Geta; reabilitarea Parcului Vicol. „Proiectul benefici-

Turism medical în Herculane La această oră, dispun de baze proprii de tratament hotelurile Diana, Afrodita, Minerva, Roman, Pavilion 12, Intercontinental, Golden Spirit, Trandafirul Galben, precum și o parte însemnată din pensiunile existente. Pe lângă tratamentul cu apă termală, acestea asigură și proceduri medicale de fizioterapie, care includ electroterapie, ultrasunete, laserterapie, aerosoli, acupunctură, curenți interferențiali, magnetodiaflux, kinetoterapi­e de re­­cuperare și masaj te­­rapeutic.

foto: MDRAP

scăzută sau, dimpotrivă, ridicată sunt folosite cu succes în tratarea bolilor endocrine sau metabolice ori a unor afecțiuni ale membrelor. De aceea, localitatea are nevoie de măsuri concrete pentru a atrage cât mai mulți oameni interesați să acceseze acest tip de serviciu medical. În 2012, autoritatea locală a elaborat un îndrăzneț și vizionar Plan Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), în care și-a trasat o serie de obiective pe termen lung, grupate în șase programe sectoriale de dezvoltare.

Contrar aparențelor, procentul de turiști cu bilete de tratament e de circa 30% din totalul de vizitatori, iar acesta e un semn că stațiunea s-a trezit la viață. Pentru a încuraja publicul tânăr să facă din Herculane o destinație de vacanță, edilii locali au o altă strategie. „Pentru atragerea tinerilor avem în plan amenajarea unui parc de aventură.

De asemenea, împreună cu Asociația Tinerilor din Băile Herculane este demarat un program de popularizare a posibilităților de practicare a formelor de turism montan: cicloturism, rafting pe râul Cerna, drumeție (Ministerul Turismului a omologat 21 de trasee montane în zonă), pescuit sportiv și alpinism”, mai spune Petre Pertz.

proiecte

„Mica Elveție“, retușată cu bani europeni

foto: MDRAP

În splendidul defileu al Oltului, în mijlocul unor păduri de conifere și foioase și vegheat de Stânca Șoimilor, orașul Băile Tușnad are o carte de vizită cu adevărat impresionantă. Aerul curat și apele minerale au făcut ca micuța localitate să devină una dintre cele mai căutate stațiuni balneare din România. „Mica Elveție“, așa cum a fost supranumită zona, beneficiază acum și de proiecte cu fonduri europene, prin Regio 2014-2020.

Elena Alexa

Î

n orașul cu fix 1.684 de locuitori, de altfel cel mai mic din România, toată lumea trăiește din turism, mai ales că natura a fost atât de darnică: formațiuni vulcanice, aer puternic ozonat, ape termale și minerale, peisaje numai bune de inclus pe filele unui calendar. Iar când știi că turismul e sursa ta de venit și cartea ta de vizită, atunci încerci să oferi cele mai bune condiții.

Aerul bogat în ioni negativi este, de exemplu, „aur” pentru Băile Tușnad, așa că un proiect gândit inteligent vizează tocmai „exploatarea” lui. Cu fonduri europene, în cadrul unui proiect ambițios, vor fi amenajate trei parcuri pe terenuri care acum sunt neamenajate, se va construi un teren multifuncțional de sport și vor fi plantați peste 1.700 de arbori și arbuști.

„Prin implementarea proiectului se creează condițiile necesare pentru ca atât turiștii, cât și localnicii, să-și petreacă în mod cât mai plăcut timpul în natură, beneficiind în acest fel de factorii climatici specifici localității. Activitatea orașului nostru este strâns legată de statutul de stațiune turistică balneară, așa că investițiile în infrastructură locală, de agrement, contribuie întotdeauna la creșterea atractivității turistice a localității”, ne-a explicat viceprimarul Maria Melles.

Autoritățile au planuri mari pentru parcurile unde turiștii și localnicii vor găsi cea mai sănătoasă relaxare: peste 8.700 de metri pătrați atent amenajați, cu spații de joacă pentru copii, dar și fitness pentru adulți, cu iluminat ecologic și alei și mobilier „asortate” cu peisajul. În Parcul Central va exista, la începutul anului 2019, un teren de sport multifuncțional, pe care vara se va putea juca minifotbal, handbal, baschet, iar iarna, se va patina.

Inedit despre Băile Tușnad 2 este cel mai mic oraș din România 2 se află pe versantul vestic al masivului

vulcanic Ciomad, una dintre cele mai tinere formațiuni vulcanice din Munţii Carpați 2 mofeta (emanație de gaz prin crăpătura scoarței, trăsătură specifică regiunilor

vulcanice) este considerată un miracol al naturii, fiind printre puținele din lume 2 are 44 de izvoare 2 în apropiere se află lacul Sf. Ana, singurul lac vulcanic din România 2 stațiunea este apreciată și pentru traseele de cicloturism

aprilie 2018

19

foto: MDRAP

proiecte

Noile investiții vor mări numărul de turiști „Un factor important în proiectarea parcurilor este aplicarea principiului egalității de șanse. Astfel, parcurile vor fi accesibile tuturor persoanelor, indiferent de mobilitatea acestora; noile spații vor putea fi folosite de către bicicliști, copii cu role, părinți cu cărucioare pentru copii sau persoane cu dizabilități locomotorii”, a mai adăugat viceprimarul.

Turiştii care vin la Băile Tușnad în căutarea miraculoaselor remedii cu ape termale și minerale își vor putea lua „porția de sănătate” și în aer liber. Medicii spun că un tratament în această stațiune face minuni pentru persoanele care au proble-

me respiratorii, afecțiuni digestive sau cardiace, necazuri reumatologice, dar și tulburări cauzate de stres sau alte afecțiuni neurologice. În toate aceste cazuri, plimbarea și exercițiul fizic în aer liber sunt în fruntea listei de recomandări! Din punct de vedere economic, creșterea numărului de turiști, aşteptată de autorități după finalizarea proiectului, înseamnă mai multe locuri de muncă și o dezvoltare mai bună a zonei odată cu îmbunătățirea infrastructurii de agrement. Beneficii sunt și pentru localnici: oraș mai frumos, mai multe posibilități de petrecere a timpului liber, activități mai interesante pentru elevi. „Școlarii vor avea posibilitatea de a participa la activități extracuriculare pe teme legate de ecologie și biodiversitate, natu-

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI 2 Titlul proiectului: Amenajări parcuri și spații verzi în stațiunea balneară Băile Tușnad 2 Valoarea totală a investiției: 6.777.980,84 lei 2 Finanțare nerambursabilă: 6.574.151,88 lei

ra devenind, astfel, o uriașă sală de clasă”, declară Maria Melles.

Se spune că izvoarele cu proprietăți vindecătoare de la Băile Tușnad sunt atestate încă din secolul al XIII-lea. Pe atunci, „doctorul natură” era stăpân.

Câteva secole mai târziu, turismul, afacere modernă, tot aici își găsește resursa miraculoasă!

Obiectiv pentru staţiunea Geoagiu Băi: Turiști mai mulți și mai tineri Deşi are tradiție îndelungată în turismul de sănătate, Geoagiu Băi, stațiunea balneară care datează din perioada colonizării romane, acum se luptă să atragă vizitatori. Regio îi oferă opțiuni de finanțare. foto: MDRAP

Vlad Bârleanu

G

eoagiu Băi, situată în judeţul Hunedoara, are mai puțin de 400 de locuitori, dar prin profilul său turistic aduce, totuși, venituri importante la bugetul local, în fiecare an. Cel puțin asta spune primarul orașului Geoagiu, Vasile Cărăguț. Din punct de vedere administrativ, Geoagiu Băi este un sat în componența orașului Geoagiu. „Deși există un potențial turistic variat, principala atracție a stațiunii o reprezintă turismul balnear, care, în ultimii ani, nu a reuşit să mai atragă la fel de mulți turiști ca în trecut. Principala problemă este lipsa de experiență a personalului angajat, precum și lipsa unor atracții sau metode de petrecere a timpului liber”, arată edilul.

20

www.inforegio.ro

foto: MDRAP

proiecte

2 Titlul proiectului: Crearea de facilități pentru recreere și agrement în stațiunea Geoagiu Băi 2 Beneficiar: Unitatea administrativteritorială Orașul Geoagiu 2 Valoare totală: 2,65 milioane de lei, din care FEDR 2, 25 milioane lei

O stațiune îmbătrânită

Recensământul din 2011 a arătat că populația tânără, de până în 30 de ani, este în scădere în orașul Geoagiu. Tinerii sunt puțini, pentru că și locurile de muncă sunt puține. Datele Autorității Naționale pentru Turism arată că infrastructura stațiunii Geoagiu Băi cuprinde 19 unități turistice cu aproape 1.300 de locuri de cazare, cele mai multe fiind în hoteluri de 2 și 3 stele. Există și două hoteluri de 4 stele, dar nu au mai mult de 290 de locuri de cazare.

Principalul obiectiv pentru care este vizitată stațiunea este Complexul Băile Daco-Romane. Aici, mii de turiști își petrec vacanța de vară și se bucură de beneficiile apei termale. Cu toate acestea, autoritățile cred că utilizarea stațiunii este sub potențial. „Geoagiu Băi are nevoie de mai mult decât de un ștrand pentru a-i asigura dezvoltarea în timp și pentru a reuși să se mențină printre cele mai căutate stațiuni din România. Dezvoltarea economică a zonei poate fi favorizată doar prin modernizarea sau construirea unor infrastructuri de cazare de calitate, cu alimentație și zone de agrement similare celor existente în Uniunea Europeană”, spune primarul Cărăguț.

Cum se nasc atracțiile turistice În afara hotelurilor care oferă și pachete de tratament – atractive pentru pensionari, care vin cu bilete decontate de casa de Asigurări de Sănătate –, nu prea sunt alte variante de petrecere a timpului liber. Mai exact, în stațiune mai există un parc de unde se poate ajunge în pădure sau se pot face plimbări la cascada din apropiere. Ca în majoritatea stațiunilor balneoclimaterice din România, este nevoie de o diversificare a serviciilor de agrement pentru a lungi perioada de ședere a turiștilor, care petrec maximum două nopți la Geoagiu Băi. „Amenajarea scuarului din zona centrală și a unui spațiu pentru sport extrem poate atrage și tineri sau familii cu copii.

foto: MDRAP

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Creșterea numărului turiștilor va duce, implicit, la creșterea numărului locurilor de muncă. În plus, amenajarea parcului va atrage un segment de populație care, în prezent, consideră că această stațiune este doar pentru tratament”, crede primarul orașului Geoagiu.

Autoritățile mizează, astfel, pe creșterea cu 15% în următorii 5 ani a numărului de vizitatori în staţiune.

Toate datele economico-sociale ale stațiunii Geoagiu Băi converg spre necesitatea unui proiect de reanimare a stațiunii. Astfel, autoritățile locale au depus, în vara anului 2016, o cerere de finanțare pentru un proiect al cărui obiectiv este crearea de facilități pentru recreere și agrement în stațiune. Un skatepark amplasat în zona centrală a localității, cu dotări și utilități specifice sporturilor noi, practicate de tineri, constituie punctul principal al proiectului. Se vor construi platforme din beton de calitate superioară, iar zona va fi supravegheată video și va fi împrejmuită. Accesul se va face prin construcția unor trepte din beton direct din Aleea Parc.

De-a lungul aleilor principale ale parcului vor exista locuri de odihnă și recreere, corpuri de iluminat și mobilier urban. În parc vor fi instalate o cişmea cu apă potabilă și o toaletă publică. Copiii cu dizabilități vor avea un loc special de joacă, alei care le vor ușura plimbarea și dotări care să nu reprezinte obstacole. Proiectul a fost gândit astfel încât să poată fi folosit de oricine, indiferent de starea fizică și de vârstă.

aprilie 2018

21

util pentru beneficiari

Ați întrebat? Vă răspundem!

foto: MDRAP

Turismul este o „carte de vizită“ importantă a unei țări, iar cu ajutorul fondurilor europene lucrurile se pot îmbunătăți substanțial în acest domeniu. Finanțarea și succesul unui proiect depind și de multe amănunte administrative. Ce cheltuieli sunt eligibile în cadrul Axei prioritare 7 a noului Regio? Care sunt documentele necesare pentru a demonstra susţinerea investiţiei din partea entităţilor locale? Iată doar câteva din întrebările la care specialiștii vă răspund.

Ajutoarele acordate atât pentru infrastructurile sportive cât și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale sunt ajutoare de stat?



O investiţie într-un ştrand de agrement intră sub incidența ajutorului de stat regional, conform actelor normative în vigoare, acestea nefiind eligibile.

Sunt eligibile cheltuielile cu transportul, cazarea si diurna participanților din partea solicitantului la târgurile de turism în cadrul cărora va fi promovat obiectivul finanțat?

Cheltuieli de tipul celor enumerate mai sus nu sunt eligibile.



În cazul în care nu există standard de cost pentru anumite echipamente și/ sau lucrări se vor prezenta minim trei oferte de preț echipamente, liste

22

www.inforegio.ro

de cantități și prețuri unitare provenite din surse verificabile și obiective.

Prețurile echipamentelor se pot fundamenta inclusiv cu documente justificative cum ar fi cataloage sau web-site-uri (print-screen-uri cu echipamentele aferente)?

Da, și acest tip de documente este acceptat.

 

Construcția unei telegondole este o activitate eligibilă?

Nu, această activitate nu este eligibilă.

Cum se calculează creșterea numărului de vizitatori în stațiune? Iar în cazul depunerii mai multor proiecte de către un UAT, se ia în calcul numărul de vizitatori pentru fiecare proiect?

util pentru beneficiari



Creșterea numărului de vizitatori în stațiune se calculează pe o perioadă de 5 ani de la finalizarea investiției ca procent între media aritmetică a numărului de vizitatori în stațiune pe o perioadă de 5 ani și numărul de vizitatori în stațiune conform datelor INS disponibile în anul depunerii cererii de finanțare. În cazul în care se preconizează că prin implementarea proiectului va avea loc o creştere a numărului de vizitatori în staţiune cu peste 20% proiectul respectiv primește punctaj maxim în cadrul criteriului respectiv. În cazul în care o stațiune depune 5 proiecte în cadrul apelului de proiecte POR/2016/7/7.1/1, proiectele respective primesc punctaj maxim în cadrul criteriului 1.2 dacă fiecare va preconiza că prin implementarea proiectului va avea loc o creştere a numărului de vizitatori în staţiune cu peste 20%.

Sunt eligibile parteneriatele între unităţi administrativ-teritoriale și firme? Este eligibilă realizarea unui parc de distracții?

Nu sunt eligibile parteneriatele menționate. În ceea ce privește un proiect care vizează realizarea unui parc de distracții, menționăm că această activitate nu este eligibilă în cadrul P.I. 7.1 a POR 2014-2020.



În cazul amplasării căsuţelor în copaci, se va lua în calcul, de asemenea, suprafaţa totală a acestora, chiar dacă sunt suspendate în aer şi nu au amprentă/suprafaţă la sol?

Da, suprafaţa totală a căsuţelor amplasate în copaci.

verde pentru suprafaţa ocupată de elementele constructive, conform Legii nr.

24/2007, se va lua în calcul suprafaţa reală totală a echipamentelor, care include întreg ansamblul desenat pe plan, chiar dacă amplasarea acestora se va face detaşat de sol?

Da, se va lua în calcul suprafaţa reală totală a echipamentelor.



Cutiile tehnice pentru instalaţii vor fi considerate elemente constructive şi nu spaţiu verde, chiar dacă vor fi acoperite de jardiniere cu vegetaţie?

Da.



Care sunt documentele necesare pentru a demonstra susţinerea investiţiei din partea entităţilor locale?

Solicitantul va anexa la cererea de finanțare următoarele documente: copie după minim un anunţ publicat în mass-media privind consultarea publică a proiectului, copie după minim un anunţ publicat în mass-media privind anunţarea şedinţei publice, minuta întâlnirii realizate împreună cu entităţile implicate în dezvoltarea locală (structuri asociative, reprezentanţi ai societăţii civile, mediul de afaceri, etc.), acordul de principiu pentru finanţare al entităţilor (structuri asociative, reprezentanţi ai societăţii civile, mediul de afa-



ceri, etc.) implicate în dezvoltarea locală.

O instalație nocturnă, care reprezintă o cheltuială de bază în amenajarea terenului pentru infrastructuri de agrement multifuncţionale, parcuri de distracţii, piscine, spa-uri, baze de tratamente, pârtii de ski etc, este neeligibilă?

Da, este neeligibilă, având în vedere cătoate cele mai sus menționate intră sub incidența ajutorului de stat, fiind ele în sine neeligibile.



Sunt finanțate investițiile începute?

Proiectul propus spre finanţare nu trebuie să fie încheiat în mod fizic sau implementat integral înainte de depunerea cererii de finanțare în cadrul Regio 2014-2020, indiferent dacă toate plățile aferente au fost realizate sau nu de către beneficiar, conform art. 65 din Regulamentul (CE) nr. 1303/2013. În acest sens, nu sunt eligibile investiţiile care au fost finalizate din punct de vedere fizic (ex. a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor) până la momentul depunerii cererii de finanţare Sunt eligibile proiecte pentru care au fost încheiate contracte de lucrări după data de 01.01.2014, în condiţiile enunţate mai sus.





Este eligibilă construcția unei pensiuni și a unei baze de tratament în stațiune?

Nu este eligibilă.



Amplasarea de noi stâlpi de iluminat în completarea celor existenți în stațiunile balneare și balneo­­ climaterice este activitate eligibilă, în măsura în care sunt îndeplinite toate condițiile de eligibilitate prevăzute în Ghidul specific?

Da, e o activitate eligibilă în stațiunile balneare și bal­­neo­­cli­­ma­­te­­ri­­ce. În calculul procentului de 10% din suprafaţa totală a spaţiului

foto: MDRAP



aprilie 2018

23

idei europene

Băile termale Mszczonów, pe harta turismului balnear polonez Polonia

foto: http://termy-mszczonow.eu

Micile localităţi devin repere importante pe harta turistică, dacă în zonă există izvoare termale, iar autorităţile ştiu să transforme acest atuu în afacere şi sursă de sănătate pentru populaţie. Aşa s-a întâmplat în micuţa localitate poloneză Mszczonów, aflată la 45 km de Varşovia.

Alice-Claudia GHERMAN

O

foto: http://termy-mszczonow.eu

răşelul polonez Mszczonów, cu circa 6.000 de locuitori, se află între două mari centre economice şi culturale ale Poloniei: Lódź şi Varşovia. Până de curând, nimic interesant nu părea să aibă loc la Mszczonów. Ieşirea micuţei localităţi din anonimat a avut loc abia când autorităţile au decis că apa termală poate fi utilizată nu doar pentru a încălzi oraşul, ci şi în scop curativ.

Primăria din Mszczonów a decis valorificarea apelor termale descoperite aici şi, astfel, a fost creat un complex finanţat cu 70% din fonduri municipale şi 30% ajutor din fonduri UE. Din 28 iunie 2008 complexul este perfect funcţional, administrat acum de Centrul de Sport şi Recreere Mszczonów. Mai mult decât atât, proiectul prin care a fost creat complexul „Băile Termale Mszczonów“ a sporit atractivitatea oraşului pentru turişti, care au la dispoziție atât piscine termale, cât și trasee de ciclism şi de plimbări pe jos.

Pentru a susţine creşterea numărului de vizitatori care vin în zonă, au fost create un centru de informare şi un site web. „Datorită cofinanţării de către Uniunea

Europeană, acest proiect a completat oraşul prin crearea şi marcarea a 62 de kilometri de trasee de ciclism, care au dus vizitatorii la obiective culturale atractive şi zone naturale din alte cinci comune apropiate”, declară Grzegorz Kozłowski, viceprimar al Mszczonów.

Deschis în vara anului 2008, noul complex de piscine s-a dovedit a fi foarte căutat, numărul anual de vizitatori crescând de la 100.000 la 140.000 în 2014. În 2010 a fost introdusă o nouă ofertă turistică, „Weekend with Baths Thermal Mszczonów”. Pe traseele de ciclism au fost instalate mese de picnic. De asemenea, în cadrul proiectului a fost deschis un magazin de închirieri biciclete şi o piscină în aer liber, cu apă geotermală (34º C), disponibilă pe tot parcursul anului.

Noul complex a dus la crearea a 27 de noi locuri de muncă şi a stimulat activităţi cum ar fi patinajul, excursii în timpul iernii sau pescuitul la copcă.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI 2 Titlul proiectului: Băile Termale Mszczonów 2 Beneficiar: Urząd Miejski w Mszczonowie 2 Buget total: 168.806 de euro 2 Contribuţie FEDR: 123.804 de euro

24

www.inforegio.ro

foto: shutterstock.com

idei europene

Un milion de turiști pe an la Stâncile din Moher Irlanda

Imaginaţi-vă un loc de basm cum nu e altul pe pământ. Un loc unde marea sărută ţărmul stâncos, îmbrăcat într-o mantie de smarald. Acestea sunt Stâncile din Moher, aflate în sud-vestul Irlandei. Peste un milion de vizitatori din întreaga lume vin aici în fiecare an pentru o experiență unică.

Alice-Claudia GHERMAN

C

ând frumuseții hărăzite de natură i se adaugă talentul omului și preocuparea autorităților, rezultatul este un proiect de cinci stele! Așa s-a întâmplat și în Irlanda, care a transformat într-un succes răsunător cea mai mare atracție turistică a sa, Stâncile din Moher, prin intermediul unui proiect inedit realizat cu fonduri europene.

Centrul „Visitor Experience - Atlantic Edge” îi așteaptă pe turiști să facă o călătorie în timp, prin cele 319 milioane de ani cât se crede că au pereţii stâncoşi de aici. Centrul este un proiect ecologic şi a fost creat în subteran. O uriaşă peşteră constituie scena unde se derulează proiecţii de filme, sunt găzduite expoziții de fotografie, se ţin prelegeri. Peştera este organizată în sectoare tematice (ocean, stânci, om) dotate cu exponate interactive şi afişe. Un tur aerian al Stâncilor din Moher – „Clear Journey” – se desfăşoară pe un ecran central, în timp ce un tunel, care evocă peşterile din zonă, duce către o sală unde vizitatorii pot experimenta virtual căţăratul pe Stâncile din Moher.

Irlandezii au ţinut cont că Stâncile de la Moher sunt nu doar o minune a naturii, ci şi habitatul natural a peste 20 de specii de păsări: aici se află cele mai mari colonii de păsări marine din Irlanda. Zona a fost declarată de UE drept arie protejată, încă din 1989, de unde și grija deosebită pentru natură. „Atlantic Edge” utilizează surse regenerabile de energie – energie geotermală şi solară – într-un efort susţinut de a minimaliza efectele dăunătoare asupra mediului înconjurător.

Centrul pentru vizitatori este completat de peste 700 de metri de platforme de observare montate pe stâncă, trasee şi zone de parcare special amenajate.

Proiectul a fost dublat de un program de management al vizitatorilor, de conservare a locului şi de educare ecologică a turiştilor. În consecinţă, în ultimii ani a crescut numărul de oaspeţi care vin aici în scopul educaţiei şi cercetării.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI 2 Titlul proiectului: Stâncile din Moher/Cliffs of Moher 2 Beneficiar: Clare County Council 2 Buget total: 31,5 milioane de euro 2 Contribuţie FEDR: 10,8 milioane de euro

aprilie 2018

25

agendă sionaţii de tehnologie, specialiştii în robotică şi IT şi oamenii de afaceri îşi vor da întâlnire în cadrul secţiunilor „Business Summits” (Athènèe Palace Hilton Hotel) şi „Partner Events” – peste 60 de evenimente partenere, ţinute în diferite locuri din Capitală. https://techweek.ro Bruxelles, 2-3 mai Conferinţa AgriResearch a UE Timp de două zile, la Bruxelles se va organiza conferinţa dedicată cercetărilor din agricultură – AgriResearch Conference. Dedicată oamenilor de ştiinţă, agricultorilor, comunităţilor rurale, industriei, consilierilor, factorilor de decizie politică, dar şi cetăţenilor şi reprezentanţilor ONG-lor interesaţi să înveţe despre activităţile şi realizările din domeniul agriculturii, conferinţa va trasa viitorul politicilor şi activităţilor agricole după anul 2020.

De asemenea, evenimentul va constitui o ocazie bună de interrelaționare cu peste 500 colegi de breaslă din diferite ţări ale UE. https://ec.europa.eu Bucureşti, 14-20 mai Bucharest Technology Week 2018 Timp de o săptămână Bucureştiul va celebra tehnologia. Organizatorii promit un adevărat regal tehnologic la cea de a treia ediţie a Bucharest Technology Week. Drone, faimosul robot Sophia plus numeroşi alţi roboţi, maşini electrice sau hibrid, gadget-uri, realităţi virtuale şi imprimante 3D vor ocupa, timp de o săptămână, fiecare metru pătrat din Piaţa George Enescu în secţiunea „TehnoExpo”. Pa-

Bucureşti, 16-19 mai Pack Expo 2018 Cel mai important loc de întâlnire pentru cei din industria ambalajelor din Sud-Estul Europei va fi la Romexpo. Pack Expo 2018 va fi găzduită în B2, noul pavilion al complexului expoziţional. Aici vor veni liderii de piaţă şi numeroase companii specializate în ambalaje pentru a-şi prezenta inovaţiile, tehnologiile şi soluţiile de afaceri. Pack Expo s-a dovedit a fi un real succes încă de la prima ediţie din 2016, aducând sub acelaşi acoperiş întregul lanţ de distribuţie a produselor de ambalare.

Ediţia curentă promite participanţilor şansa de a cuceri noi pieţe, cu minime riscuri, şi de a obţine o rentabilitate sigură şi profitabilă a investiţiei. https://www.pack-expo.ro Bruxelles, 24 mai DG Regio organizează conferința “Good Governance for Cohesion Policy”, al cărei scop e să reunească factori de decizie la nivel înalt și experți din cadrul statelor membre UE la dezbateri despre fondurile structurale și de investiții.

Conferința va fi deschisă de către comisarul pentru politici regionale Corina Crețu și vice-

premierul bulgar Tomislav Donchev. https://scic.ec.europa.eu/ew/register/ dgscic/GGCP2018/e/lk/k/ Iaşi, 25-28 mai Hangariada, Festival de Artă şi Zbor Avioane, muzică, activităţi artistice. Aerodromul „Alexandru Matei” din str. Aviaţiei nr. 2 din Iaşi este la final de primăvară locul unde adrenalina alungă astenia de primăvară.

Timp de patru zile cerul Iaşiului va fi brăzdat de avioane şi paraşutişti, în timp ce hangarul Aeroclubului „Alexandru Matei” va fi gazda unor expoziţii de pictură, sculptură, fotografie şi creaţii handmade ale unor artişti locali şi naţionali. Festivalul va combina activităţile aviatice cu spectacolele de teatru, concertele sau alte activităţi artistice neconvenţionale. http://hangariada.ro/ Bucureşti, 31 mai-3 iunie TIBCO 2018 Cea de-a XXXV-a ediţie a Târgului Internaţional de bunuri de larg consum – TIBCO 2018 – va avea loc în pavilionul B1 din cadrul Centrului Expoziţional Romexpo. Vizitatorii în căutare de noutăţi şi oferte, interesaţi să achiziţioneze bunuri de larg consum vor avea de ales dintr-o paletă largă de companii participante, în timp, de producătorii, importatorii şi distribuitorii de bunuri de larg consum, români şi străini îşi vor putea prezenta produsele într-o atmosferă de business, propice comunicării şi networking-ului. http://www.tibco.ro

Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional Autoritatea de Management pentru POR 2014-2020 (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Bd. Libertății, nr. 16, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Facebook: https://www.facebook.com/inforegio.ro

Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro, Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro, Website: www.adrmuntenia.ro

26

www.inforegio.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro, Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro, Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Calea Dorobanţilor nr. 3, Cluj Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400118 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 493222 E-mail: secretariat@nord-vest.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro, Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro, Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

poftiţi la masă... europeană

Festin de primăvară Odată cu primăvară, porția de „sănătate” din farfurie trebuie să fie tot mai generoasă! Meniurile specifice fiecărei țări includ preparate care de care mai apetisante și mai bogate în vitamine. Astăzi, vă prezentăm o reţetă de sparanghel în stil olandez şi o prăjitură „energizantă”, specialitate poloneză.

se pare că ea a pătruns în Franţa odată cu reîntoarcerea hughenoţilor din surghiunul lor în Ţările de Jos. Cert este că din toată această „luptă” a rezultat un preparat savuros, pe care vă invităm să-l testați.

Ingrediente: 8-10 bucăţi de sparanghel alb, 4 ouă întregi şi 4 gălbenuşuri de ou, o lingură de sare, 8 felii de şuncă

fiartă, 4 linguri de vin alb de calitate, 100 g de unt, un vârf de cuţit de nucşoară, sare şi piper, după gust, zeama de la o jumătate de lămâie, 2 linguri de pătrunjel verde, fin tocat.

Preparare: Sparanghelul se spală și se îndepărtează cei 1,25 cm de parte tare, se fierbe în apă cu sare, timp de zece minute, după care se ia cratiţa de pe foc şi se mai lasă în apa fierbinte încă 15 minute. Între timp, se fierb cele patru ouă întregi, se curăță și se toacă mărunt.

Se taie şunca în fâşii subţiri. Se bat spumă cele 4 gălbenuşuri cu vinul alb. Apoi se pun într-o cratiţă pe foc, amestecând continuu până capătă consistenţă cremoasă.

Separat, se topește untul şi și se adaugă în fir subţire peste crema de ouă, amestecând continuu. Se condimentează cu sare, piper, nucşoară şi apoi se adaugă zeamă de lămâie. Se amestecă bine. Sosul olandez este gata.

Pe un platou aşezaţi tijele de sparanghel scurse de apă, ouăle fierte, tocate mărunt, deasupra fâşiile de şuncă, apoi sosul olandez şi, peste toate, pătrunjel verde.

Poftă bună!

cu maiaua şi făina rămasă şi frământati un aluat bine închegat. Adăugaţi migdalele şi stafidele şi mai frâmântaţi un pic.

Acoperiţi vasul şi lăsaţi aluatul la dospit până îşi triplează volumul.

Cu mâinile uşor umezite transferaţi aluatul într-o tavă de copt rotundă, cu

gaură în mijloc, unsă cu unt şi făină. Lăsaţi să-şi dubleze volumul, apoi daţi la cuptorul încins, până când trece proba scobitorii. Scoateți tava din cuptor, lăsaţi prăjitura să se răcească în tavă, apoi răsturnaţi-o pe un platou şi pudraţi-o cu zahăr farin.

foto: shutterstock.com

Sparanghel în stil olandez

Cândva, sparanghelul era considerat mâncarea săracului. Cel puţin aşa ni-l înfăţişează pictorul Adriaen Coorte în tabloul „Natură moartă cu sparanghel”, dar astăzi olandezii consideră sparanghelul alb drept „aur alb”. Mai mult, ei îl înnobilează cu numai puţin faimosul sos olandez – o reţetă, de altfel, disputată și de francezi, fiindcă

Babka este un desert nelipsit de la mesele festive, în Polonia, iar cei care l-au gustat spun că este delicios. Dacă vă întrebaţi ce se poate face cu 15 gălbenuşuri, încercaţi Babka!

Ingrediente: 1 ceaşcă de lapte, 3 1/3 ceşti de făină, 2 pacheţele de drojdie uscată activă, ¼ cană de apă călduţă, 2/3 cană de zahăr, 2 linguri de sare, 15 gălbenuşuri, 1 linguriţă de extract de vanilie, 1/3 ceaşcă de stafide negre, ½ cană de unt topit, ½ cană de migdale tocate, coajă rasă de lămâie şi portocală.

Preparare: Dizolvați drojdia în apă călduță, apoi faceţi o maia din lapte călduţ, ¾ ceaşcă de făină, sare şi drojdia dizolvată. Lăsaţi să-şi dubleze volumul. Într-un castron mare frecaţi ouăle cu sarea, zahărul, extractul de vanilie şi coaja de citrice, apoi mixaţi amestecul de ouă

foto: shutterstock.com

Babka

aprilie 2018

27

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Bd. Libertății nr. 16, Sector 5, București Telefon: 0372 11 14 09 Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro, www.fonduri-ue.ro https://www.facebook.com/inforegio.ro

$ Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional și co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională Numele Proiectului: „Sprijin pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional în vederea implementării, managementului, evaluării, informării și promovării Programului Operaţional Regional 2014-2020, pentru perioada 2015-2019“ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020 - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Data publicării: aprilie 2018