Revista Regio nr. 9 / 2011 - Programul Operational Regional by Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice

R E V I S TA

nr. 9, octombrie 2011

Unicul hospice din zona capitalei, la Voluntari

Reţea de centre sociale, în judeţul Alba, realizată cu fonduri Regio

Programul Naţional de Reformă conectează România la strategia Europa 2020

Regio modernizează Râmnicu Vâlcea

La Cehu Silvaniei, printr-un proiect Regio, tinerii instituţionalizaţi învaţă o meserie, ca să se descurce în viaţă Condiţii europene pentru copiii cu nevoi speciale la Centrul Romaniţa, în judeţul Neamţ

Editorial FONDURILE REGIO, O RESURSĂ PENTRU O VIAŢĂ MAI BUNĂ O treime dintre români se confruntă cu privaţiuni materiale grave, arată statisticile europene. Potrivit Eurostat (Oficiul de Statistică al Comunităţilor Europene), 8% din populaţia totală a Uniunii Europene se confruntă cu astfel de probleme. Dacă la debutul crizei economicofinanciare, 17% din populaţia Uniunii Europene (81 milioane de persoane) era expusă riscului sărăciei, este uşor de intuit ce dinamică a urmat fenomenul în ultimii ani. În acest context, strategia Europa 2020 urmăreşte scoaterea din categoria celor expuşi sărăciei şi excluziunii sociale în Uniunea Europeană a cel puţin 20 milioane de persoane până în 2020. Pentru atingerea acestui scop, sunt mobilizate importante fonduri europene. Progresele către atingerea acestui obiectiv sunt măsurate în funcţie de trei indicatori - persoane aflate în risc de sărăcie, persoane ce întâmpină privaţiuni materiale grave şi persoane ce locuiesc în zone cu intensitate a muncii foarte scăzută. In anul 2008, 116 milioane de persoane erau afectate de cel puţin una dintre aceste trei forme de excluziune socială. România figurează şi în acest top, cu 44% din populaţie. Programul Regio este una dintre soluţiile pe care ţara noastră le poate folosi pentru a finanţa proiecte pentru îmbunătăţirea climatului social, în concordanţă cu eforturile europene de luptă

împotriva sărăciei şi excluziunii sociale. Atragerea de fonduri alocate dezvoltării serviciilor sociale în regiunile ţării prin Programul Operaţional Regional poate duce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale persoanelor cu nevoi speciale, la dezvoltarea serviciilor sociale din domeniul medical, de învăţământ, de asistenţă socială şi de intervenţie în situaţii de urgenţă. Infrastructura socială din România are şansa îmbunătăţirii, prin folosirea fondurilor europene. Pe măsură ce asemenea proiecte devin nu doar modele de urmat, dar şi din ce în ce mai frecvente, categoriile defavorizate pot avea la dispoziţie tot mai multe forme de sprijin, de reintegrare. România este prezentă cu şase regiuni din totalul celor opt, în clasamentul celor mai sărace 20 de zone din UE. Alături de Bulgaria, România este recunoscută ca fiind cel mai sărac stat din Uniune. În timp ce, de regulă, în Uniunea Europeană, sărăcia este asociată, mai degrabă, cu ţările în curs de dezvoltare, care se confruntă cu subnutriţia, foametea, sau lipsa apei potabile, există încă state membre, printre care şi ţara noastră, afectate de sărăcie şi de excluziune socială. Regio se dovedeşte a fi o soluţie viabilă pe calea recuperării acestor decalaje de dezvoltare. Dincolo de statistici, destinele a sute de mii de români pot fi salvate, prin folosirea eficientă a banilor europeni. Dan CĂRBUNARU

REVISTA REGIO www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09 TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.L

Buzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58 40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

www.inforegio.ro

www.inforegio.ro REDACTOR-ªEF: REDACTORI: REPORTERI: DIVERTISMENT: EDITOR FOTO: GRAFICÃ ªI DTP:

Vlad Mircea PUFU Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARU Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVU Mihaela RÎMNICEANU Daniel PALADE Romicã NEAGU COORDONATOR PROIECT AM POR: Andreea MIHÃLCIOU

Sumar

REGIO ÎN ROMÂNIA

04 05

Programul Naţional de Reformă conectează România la strategia Europa 2020 Siguranţa publică – obiectiv de dezvoltare regională

Regio modernizează oraşul Râmnicu Vâlcea

Proiect social la Slobozia

Modernizarea Căminului pentru Persoane Vârstnice din Constanţa

13 15

Unicul hospice din zona capitalei, la Voluntari

Condiţii europene pentru copiii cu nevoi speciale la Centrul Romaniţa, în judeţul Neamţ

La Cehu Silvaniei, printr-un proiect Regio, tinerii instituţionalizaţi învaţă o meserie, ca să se descurce în viaţă

Reţea de centre sociale, în judeţul Alba, realizată cu fonduri Regio

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

21 23

Proiect de integrare a imigranţilor, la Torino (Italia)

25 26

AGENDĂ

Atelierul pentru femei din Cardiff, noi oportunităţi în găsirea unui loc de muncă

SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

OCTOMBRIE 2011

Strategie şi reformă

Regio în România Dan CÃRBUNARU

PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORMĂ CONECTEAZĂ ROMÂNIA LA STRATEGIA EUROPA 2020

ROGRAMUL

REFORMĂ

REPREZINTĂ CARE

SUNT

NAŢIONAL DE 2011-2013 (PNR) DOCUMENTUL

DEFINITE

ŞI

PRIN APLICATE

POLITICILE DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ

ROMÂNIEI, ÎN CONCORDANŢĂ CU UNIUNII EUROPENE (UE) PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA EUROPA 2020 ŞI A FOST ELABORAT URMĂRIND A

sursa: www.gov.ro

POLITICILE

CORELAREA OBIECTIVELOR NAŢIONALE CU CELE EUROPENE.

Programul Naţional are ca priorităţi realizarea unei economii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi de coeziune socială.

O CREŞTERE ECONOMICĂ FRAGILĂ PENTRU 2011-2014 Scenariul economic al PNR pentru perioada 2011-2014 prevede o creştere economică fragilă pe fondul intensificării procesului de reducere a inflaţiei, urmând ca, pe baza reluării creşterii economice, să se îmbunătăţească şi piaţa muncii. De asemenea, se aşteaptă ca numărul şomerilor să scadă, astfel încât rata şomajului să se diminueze până la 5,8% (cu 1,5% mai mic decât nivelul din 2010).

REFORMA ADMINISTRAŢIEI PNR îşi propune să implementeze măsuri ce vor susţine creşterea economică, precum creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice şi îmbunătăţirea mediului de afaceri. Abordarea acestei 4

www.inforegio.ro

priorităţi strategice se poate realiza prin şapte direcţii majore de acţiune: implementarea reformei strategice pentru îmbunătăţirea eficacităţii administraţiei publice, continuarea măsurilor orientate către o mai bună reglementare la nivelul administraţiei publice centrale, profesionalizarea funcţionarilor publici, standardizarea procedurilor administrative, utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru modernizarea administraţiei publice, dezvoltarea teritorială, dar, mai ales, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune. Ultima direcţie a fost propusă a fi realizată prin Planul de Măsuri Prioritare (PMP) pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune.

OBIECTIVELE PACTULUI EURO PLUS Îmbunătăţirea mediului de afaceri reprezintă un alt obiectiv al PNR, urmărindu-se îmbunătăţirea calităţii actului administrativ, a procesului decizional şi a managementului şi

coordonării orizontale a politicilor publice, sprijinirea activităţii IMMurilor, simplificarea şi modernizarea procedurilor fiscale şi alte măsuri. Tot în acest sens, Pactul Euro Plus a adus Programului Naţional de Reformă noi obiective esenţiale pentru creşterea competitivităţii şi evitarea unor dezechilibre macroeconomice dăunătoare. Cei patru piloni ai pactului urmăresc promovarea competitivităţii, a ocupării forţei de muncă, consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice şi a stabilităţii financiare.

SOLUŢII PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ În sensul ocupării forţei de muncă, România se concentrează pe următoarele direcţii de acţiune: îmbunătăţirea funcţionării pieţei muncii; facilitarea tranziţiilor de la şomaj sau inactivitate către ocupare; consolidarea competenţelor profesionale ale forţei de muncă; creşterea calităţii ocupării persoanelor rezidente în mediul rural, a tinerilor şi femeilor, anticiparea

Soluţii şi obiective

Regio în România schimbărilor pe piaţa muncii şi adecvarea intervenţiilor publice pentru îmbunătăţirea ocupării etc. O altă prioritate a Guvernului o reprezintă creşterea calităţii vieţii şi a mediului în comunităţile umane. Pentru acesta, s-au avut în vedere două direcţii de acţiune majore: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice, conform prevederilor Naţiunilor Unite asupra acestora.

MODERNIZAREA SISTEMULUI EDUCAŢIONAL Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, Guvernul şi-a propus o serie de măsuri precum: compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu cele ale Cadrului European al Calificărilor, modernizarea şi descongestionarea

curriculei şcolare, reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor, asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizarea şi finanţarea în sistemul educaţional, asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate, revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic, stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii, modernizarea managementului universităţilor şi clasificarea acestora, finanţarea competiţională şi încurajarea excelenţei la nivel universitar sau reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii.

EFICIENTIZAREA ASISTENŢEI SOCIALE Unul dintre motivele pentru care românii nu au acces la educaţie sau recurg la abandonul şcolar, fapte des întâlnite în societate, îl reprezintă sărăcia. Traiectoria ascendentă a

acesteia trebuie redusă prin reformarea sistemului de asistenţă socială, acordarea ajutorului social, astfel încât să fie garantat un venit minim oricărui cetăţean, sprijinirea celor mai sărace familii cu copii, creşterea calităţii vieţii persoanelor ce aparţin grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor vârstnice, integrarea socială a copiilor/tinerilor cu dizabilităţi, prevenirea abandonului şcolar etc. Reforma sistemului naţional de sănătate din cadrul PNR vizează îmbunătăţirea accesului persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate, prin dezvoltarea unei infrastructuri sanitare adecvate şi prin creşterea calităţii serviciilor medicale, asigurarea asistenţei medicale în zonele izolate şi în cele defavorizate economic, precum şi eficientizarea economică a sistemului de sănătate.

Carmen DUMITRU

SIGURANŢA PUBLICĂ OBIECTIV DE DEZVOLTARE REGIONALĂ

IEMS (THE EMERGENCY SOCIETY) ESTE INTERNAŢIONALĂ

INTERNATIONAL MANAGEMENT O

ORGANIZAŢIE

NON-PROFIT

CARE

INFORMEAZĂ ŞI EDUCĂ PUBLICUL ÎN TOATE

DOMENIILE

MANAGEMENTULUI

SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ.

Organizaţia reuneşte specialişti din numeroase ţări în domeniul cercetării şi dezvoltării de tehnologii ce pot fi aplicate în prevenirea şi gestionarea dezastrelor naturale sau/şi a celor create de mâna omului. În

cadrul Conferinţei TIEMS Bucureşti 2011, care a avut loc în perioada 7-10 iunie, una dintre concluziile stabilite a fost aceea că siguranţa publică ar trebui considerată un

obiectiv al dezvoltării regionale. În prezent, organizaţia TIEMS face eforturi pentru a stârni interesul guvernelor şi al populaţiei, astfel încât aceştia să acţioneze în direcţia siguranţei cetăţeanului. De la salvări şi echipamente de intervenţie medicală de urgenţă şi până la mijloace de monitorizare minut cu minut a unor surse de risc, de la sisteme de tip senzori şi camere care „privesc” atent oraşe întregi, artere de circulaţie, reţele de conducte de transport de enerOCTOMBRIE 2011

Surse de risc

Regio în România gie, şcoli, spitale, bănci, aeroporturi, reţele de căi ferate, toate pot deveni ţinte în posibile atacuri teroriste, accidente, erori umane etc. Harald Drager, preşedintele TIEMS, afirmă că „organizaţia îi reuneşte pe toţi cei care sunt de părere că tehnologia şi competenţele nu sunt un lucru în sine, ci un efort depus de societate pentru toţi membrii săi.” Unul dintre aspectele acestei comunităţi este că deţine o gamă largă de specialişti, în domenii diferite, care constituie, în acelaşi timp, şi un grup de solidaritate.

RISCURI ŞI PROVOCĂRI La conferinţa de la Bucureşti au fost dezbătute teme diverse - de la riscul seismic, măsurile de consolidare şi gestionare a spaţiilor avariate până la evacuarea victimelor şi salvarea celor prinşi sub dărâmături, precum şi modalităţi de găsire a supravieţuitorilor şi la tehnologiile cele mai noi folosite la Fukushima. Un alt subiect a fost cel al inundaţiilor şi riscurilor de inundaţii care au adus în discuţie sistemele de prevenire timpurie, gestiunea raţională a cursurilor de apă şi a sistemelor de protecţie civilă, incluzând monitorizare, alarmare, evacuare, pompare, îndiguire. În aceeaşi listă de priorităţi se încadrează şi siguranţa urbană, de la transportul de energie şi traficul urban de călători şi mărfuri, până la „oraşele de sub oraşe” cum le numesc specialiştii şi care au devenit surse de risc, fie sub forma unor depozite de substanţe toxice, fie a bandelor de oameni ai străzii 6

www.inforegio.ro

sau a bandelor violente care atacă trecătorii. Investiţii majore corelate cu resurse umane performante pot face ca astfel de sisteme de siguranţă să devină adevărate motoare de dezvoltare, pentru că tehnologiile se modernizează continuu, iar globalizarea va acţiona, în această situaţie, ca un factor pozitiv, prin crearea de standarde obligatorii pentru situaţii de urgenţă şi de reţele pentru monitorizarea, interpretarea datelor şi intervenţie de urgenţă.

INFORMARE PENTRU REACŢIE IMEDIATĂ În ceea ce priveşte paşii necesari la nivel naţional, reprezentanţii organizaţiei sunt de părere că oamenii trebuie să fie informaţi despre cauzele şi prevenirea eventualelor riscuri, dar, mai ales, despre modalităţile de acţiune la nivel local în momentul producerii unui dezastru sau a unei situaţii de criză. De aceea, este nevoie ca, la nivel local, să fie intensificat gradul de pregătire pentru astfel de situaţii, deoarece numărul de victime poate

creşte în lipsa unei reacţii locale imediate. Iar această reacţie poate avea loc numai pe baza competenţei, a echipării adecvate, a personalului instruit, dar şi a populaţiei informate.

PROGRAM PENTRU DIMINUAREA RISCURILOR În cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului se derulează un program, cu finanţare internaţională, care urmăreşte diminuarea riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă. Managerul de program, Stela Petrescu, Secretar General al TIEMS, consideră că există un mare volum de informaţie, generat de activitatea colectivului care contribuie la implementarea acestui program, ce poate fi valorificat şi sub forma unor programe de pregătire pentru public. Astfel, crearea unei infrastructuri de siguranţă publică, dar şi prevenirea dezastrelor sunt obiective importante ale unui plan realist de dezvoltare regională.

Dezvoltare urbană

Regio în România Elena OCEANU

REGIO MODERNIZEAZĂ RÂMNICU VÂLCEA 110.000 O V

RAŞ CU O POPULAŢIE DE CIRCA DE LOCUITORI, RÂMNICU ÂLCEA ESTE UNUL DINTRE CEI 13 POLI DE DEZVOLTARE URBANĂ A ROMÂNIEI CARE BENEFICIAZĂ DE FONDURI PENTRU O DEZVOLTARE DURABILĂ, ÎN CADRUL PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL,

AXA PRIORITARĂ 1.

În cursa pentru cheltuirea fondurilor alocate, în valoare de 38,2 milioane de euro, municipiul Râmnicu Vâlcea a pornit cu un Plan Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) care cuprinde opt proiecte vizând realizarea unor obiective care sunt incluse, de altfel, şi în Strategia de Dezvoltare Locală a Municipiului Râmnicu Vâlcea 2008-2013. PIDU reprezintă, în momentul de faţă, principalul obiectiv asumat de către Primăria Râmnicu Vâlcea. Proiectele propuse şi aflate în evaluare sau în implementare urmăresc modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane şi sociale, creşterea standardului de viaţă al locuitorilor, protecţia mediului şi dezvoltarea turismului zonal, precum şi crearea unor oportunităţi şi facilităţi pentru mediul de afaceri, prin invesiţii în infrastructura din acest domeniu.

STARTUL A FOST DAT ÎN VARA ANULUI TRECUT Primele trei proiecte ale polului de dezvoltare Râmnicu Vâlcea au primit undă verde în august 2010, atunci când au fost semnate contractele de finanţare aferente.

Dintre cele trei, cea mai mare alocare financiară, respectiv 13,5 milioane de lei, a revenit unui proiect de îmbunătăţire a infrastructurii de transport urban. Este vorba despre amenajarea unui Pod peste râul Olăneşti, în prelungirea străzii Carol I, inclusiv legăturile rutiere cu Calea lui Traian şi strada Morilor. Prin realizarea acestei lucrări se urmăreşte fluidizarea traficului. Podul cu o lungime de 76 de metri va avea trei benzi de circulaţie în acelaşi sens şi se va continua cu o bandă către strada Morilor şi alte trei spre Calea lui Traian. Alte două proiecte, a căror finanţare a fost aprobată anul trecut, sunt în domeniul infrastructurii rutiere şi siguranţei. Primul proiect vizează construirea Arterei de legătură între străzile Ştirbei Vodă şi Morilor (printr-un pod cu trei deschideri, peste râul Olăneşti). Acest proiect, aflat în implementare, se va finaliza în 2011, urmând să asigure flu-

idizarea traficului în zona centrală a oraşului, creşterea siguranţei circulaţiei şi reducerea poluării cu emisii de noxe şi a poluării fonice. Al doilea proiect, realizarea unui Sistem de supraveghere video în oraş, a fost deja finalizat

Încã 3

proiecte pe lista de rezervã a PIDU cu succes în august 2011, asigurând monitorizarea video în 30 de zone cu risc infracţional crescut. Cele 80 de camere video instalate asigură supravegherea în punctecheie, monitorizarea fiind realizată în cadrul unui dispecerat aflat în sediul Poliţiei Locale. OCTOMBRIE 2011

Proiecte şi priorităţi

Regio în România PASAJ SUPRATERAN PE UNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE ARTERE Cea mai amplă investiţie în infrastructura rutieră a oraşului Râmnicu Vâlcea a fost demarată în anul 2011. În luna august a fost semnat un contract în valoare de aproximativ 40 milioane de lei pentru construirea unui Pasaj rutier suprateran pe bulevardul Tudor Vladimirescu.

38,2

milioane de euro pentru polul de dezvoltare Râmnicu Vâlcea Investiţia, cu o durată ă de realizare de 30 de luni, are scopul de a elimina blocajul rutier creat de calea ferată care intersectează artera principală de acces în şi dinspre centrul oraşului către destinaţii importante, respectiv Bucureşti, Piteşti, Valea Oltului şi Sibiu. De asemenea, prin realizarea pasajului se va fluidiza traficul între cartierele importante ale municipiului, iar timpii de aşteptare vor fi eliminaţi.

SFÂRŞITUL ANULUI VINE CU NOI FINANŢĂRI În luna septembrie a fost semnat contractul de finantare pentru încă un proiect, respectiv Lărgirea pasajului Hervil, pasaj inferior pe calea ferată Piatra Olt - Podu Olt, în valoare totală de 3,2 milioane lei, proiect ce urmăreşte reducerea congestionărilor traficului autovehiculelor şi realizarea unei circulaţii pietonale în condiţii de siguranţă. Până la sfârşitul anului 2011, polul de dezvoltare Râmnicu Vâlcea va semna alte trei contracte importante, cu ele urmând să se închidă lista celor opt proiecte propuse prin PIDU. Două din cele trei proiecte incluse în această ultimă etapă prevăd investiţii în infrastructura rutieră. Asfel, ar urma ca două artere ale oraşului - Strada Aurelian Sacerdoteanu şi Strada Patriarh Justiţian Marina - sa fie reabilitate

şi modernizate. De asemenea, va fi prelungit Bulevardul Tineretului cu Bulevardul Dem Rădulescu, pe o lungime de 918 metri, până la intersecţia cu DN67, porţiune care va fi amenajată ca stradă cu patru benzi de circulaţie, prevăzută cu piste pentru biciclişti. Nu în ultimul rând, pe lista proiectelor care urmăresc dezvoltarea urbană în Râmnicu Vâlcea se află şi cel referitor la Modernizarea Parcului Zăvoi, cel mai important spaţiu verde din oraş. Proiectul în valoare de 26 milioane de lei propune amenajarea unui spaţiu adecvat şi atractiv de promenadă, relaxare şi petrecere a timpului liber. În anul 2012, va demara procedura de contractare a patru noi proiecte, în prezent aflate pe lista de rezervă, printre care Reabilitarea şi modernizarea bazei de agrement Ostroveni, un punct important al turismului în Râmnicu Vâlcea.

Pentru prezentări ale proiectelor vizitaţi

http://www.primariavl.ro/ 8

www.inforegio.ro

Preocupare socială

Regio în România Cãtãlina JINGOIU

PROIECT SOCIAL LA SLOBOZIA

A FEL CA MAJORITATEA ORAŞELOR MEDII

MUNICIPIUL ÎN ULTIMII

MICI DIN ROMÂNIA, SLOBOZIA A CUNOSCUT, ANI, UN DEFICIT DE LOCURI ŞI

ÎN CEEA CE PRIVEŞTE AŞEZĂMINTELE DESTINATE INSTITUŢIONALIZĂRII PERSOANELOR VÂRSTNICE.

La nivelul anului 2009, în judeţul Ialomiţa existau doar două centre rezidenţiale pentru vârstnici - unul în Slobozia, celălalt în localitatea Balaciu - cu un număr total de 191 de locuri. În aceeaşi perioadă, numărul cererilor pentru găzduire în sistem rezidenţial depăşea această capacitate şi, în plus, nu existau servicii alternative de tipul Centru de zi sau Îngrijiri la domiciliu. Această stare de fapt necesita soluţii cât mai rapide pentru dezvoltarea infrastructurii sociale destinate persoanelor în vârstă.

SLOBOZIA AVEA NEVOIE SĂ-ŞI AJUTE BĂTRÂNII În acest context, s-a conturat iniţiativa Primăriei Slobozia de a înfiinţa un centru comunitar al persoanelor în vârstă din acest oraş. Primul pas a fost identificarea unei locaţii potrivite. Autorităţile au ales un fost punct termic, care, în urma unui amplu proces de reabilitare şi modernizare, urma să capete o destinaţie socială. Din acest punct a pornit iniţiativa amenajării Centrului Comunitar al Persoanelor în vârstă din municipiul Slobozia, proiect pentru care s-a încheiat un parteneriat între Primăria Slobozia şi Episco-

pia Sloboziei şi Călăraşilor. Cei doi beneficiari au semnat un contract de finanţare Regio, în data de 19 mai 2010, având ca scop realizarea unor lucrări de reabilitare la fostul punct termic, în vederea înfiinţării aşezământului social. Proiectul care, de altfel, a fost primul contractat în regiunea Sud Muntenia, pentru infrastructura socială, a primit o finanţare neramursabilă de aproximativ 820.000 lei, valoarea totală fiind de circa 1 milion de lei. Astfel, pe o perioadă de 16 luni a urmat implementarea proiectului, lucrările fiind începute, efectiv, în octombrie 2010.

UN CENTRU MODERN, BENEFICIARI MULŢUMIŢI Noul aşezământ a fost finalizat în primăvara anului 2011. Spaţiul, aşa cum a fost el recompartimen-

tat şi amenajat, are 11 săli, respectiv sala de întâlniri, sala de vizionare de filme şi programe TV, sala pentru lucru la calculator, sala de lectură şi cea de jocuri, precum şi cabinete medicale, de consiliere socială, psihologică şi juridică. Echipa care lucrează în cadrul Centrului este formată din persoane desemnate de Consiliul Local Slobozia şi de personalul specializat în domeniul asistenţei sociale asigurat de Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor. În mod concret, personalul este format dintr-un coordonator de centru, un asistent social, un jurist, un medic şi un asistent medical, dar şi un expert socio-educativ care se ocupă de organizarea activităţilor de socializare şi recreere.

BISERICA, UN PARTENER DE NĂDEJDE Prin parteneriatul cu Biserica, s-a urmărit asigurarea unor servicii soOCTOMBRIE 2011

Socializare şi recreere

Regio în România Servicii sociale pentru

200

de persoane în vârstã de care au nevoie, pot participa la programe de consiliere socială şi psihologică sau consiliere juridică. De asemenea, beneficiarilor le sunt asigurate servicii socio-medicale şi tratamente medicale. ciale acreditate şi, astfel, în iulie 2011, aşezământul a fost acreditat să ofere o gamă de servicii sociale, printre care şi consilierea şi socializarea, prin petrecerea timpului liber. Prin proiect s-a urmărit ca, odată finalizată investiţia, să poată fi asigurate servicii sociale pentru 200 de persoane în vârstă, din municipiul Slobozia. Primele cereri au fost primite în luna mai, la puţin timp după inaugurarea centrului. Grupul ţintă este format din persoane în

vârstă cu domiciliul în Slobozia şi vârsta de minimum 60 de ani. Beneficiarii sunt selectaţi în mod nediscriminatoriu în ceea ce priveşte sexul, categoria socială, veniturile, convingerile politice, religioase sau de altă natură.

SERVICII GRATUITE PENTRU VÂRSTNICI În cele câteva ore petrecute zilnic în Centru, persoanele în vârstă beneficiază de o serie de activităţi şi servicii. Pot primi informaţiile

Activităţile desfăşurate în cadrul aşezământului pun accent pe socializare, dar şi pe recreere. Astfel, persoanele în vârstă pot citi presa zilnică, dar şi volume de literatură religioasă. Pot naviga pe internet, pot juca şah, remmy ori table sau pot viziona documentare şi filme. În plus, există activităţi de terapie ocupaţională în cadrul cărora beneficiarii se pot ocupa de recondiţionarea unor articole de îmbrăcăminte sau de uz casnic.

BĂTRÂNII AU DESCOPERIT TAINELE CALCULATORULUI

entru unii dintre beneficiarii Centrului Comunitar al Persoanelor în vârstă din municipiul Slobozia, activităţile din aşezământ au constituit o reală provocare. O parte dintre ei au descoperit, la vîrsta a treia, beneficiile calculatorului şi ale utilizării internetului. Centrul dispune de o sală cu zece calculatoare, iar persoanele asistate sunt iniţiate în tainele calculatorului chiar de către directorul centrului. Astfel, beneficiarii au învăţat cum pot scrie un text în format Word sau cum pot obţine o informaţie de pe internet cu ajutorul motorului de căutare Google.

www.inforegio.ro

Protecţie socială

Regio în România Cãtãlina JINGOIU

MODERNIZAREA CĂMINULUI PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE DIN CONSTANŢA ULTIMUL PROIECT DERULAT ESTE UN PROIECT REGIO ÎN VALOARE DE 3,5 MILIOANE DE LEI

ĂMINUL PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE DIN

CONSTANŢA ESTE SINGURA

INSTITUŢIE DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ DIN ACEST MUNICIPIU AVÂND CA BENEFICIARI PERSOANELE VÂRSTNICE.

Înfiinţat încă din 1975, aşezământul oferă astăzi servicii de asistenţă socială unui număr de 250 de persoane din acest judeţ. În anul 2002, autorităţile au înfiinţat, în cadrul căminului, o secţie de protecţie socială pentru instituţionalizarea persoanelor în vârstă care au venituri mici, nu se pot susţine singure şi nici nu pot fi sprijinite de aparţinătorii legali.

SOLUŢIE PENTRU CEI SINGURI Pentru a beneficia de serviciile centrului, asistaţilor li s-a impus o contribuţie financiară fixată la 60% din pensia lunară, pentru ca, în prezent, această contribuţie să fie de 80%. Cele 250 de persoane în vârstă asistate în cămin sunt cazate în camere cu unul, două sau trei paturi, având grupuri sanitare proprii. În timpul liber, acestea au posibilitatea să socializeze în cadrul cluburilor de zi ale centrului, să vizioneze programe tv, să se dedice lecturilor de carte disponibilă la biblioteca din cămin sau să se plimbe prin parcul aşezământului.

De asemenea, sunt organizate activităţi periodice cum ar fi mesele festive de Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice sau de Ziua Femeii, campaniile umanitare, spectacole de teatru şi operă sau vizite la mănăstiri.

DOUĂ PROIECTE DERULATE PENTRU MODERNIZAREA AŞEZĂMÂNTULUI Pentru a fi create condiţii optime în cadrul aşezământului, căminul a trecut deja prin două proiecte succesive de reabilitare, cu ajutorul fondurilor europene. Ultima investiţie este un proiect Regio în valoare de 3,5 milioane de lei, demarat în ianuarie 2010 şi aflat în curs de finalizare. Proiectul denumit „Reabilitarea căminului pentru

persoane vârstnice - utilităţi şi corp cantină” a urmărit îmbunătăţirea condiţiilor din aşezământ prin înlocuirea instalaţiilor termice, de telefonie şi semnalizare incendiu la corpul de cazare, precum şi refacerea finisajelor, înlocuirea instalaţiilor sanitare, de ventilaţie şi electrice la cantina şi la spălătoria căminului, precum şi achiziţionarea unor utilaje profesionale pentru prepararea hranei şi pentru spălătorie. OCTOMBRIE 2011

Condiţii moderne

Regio în România

Lucrările efective s-au încheiat la începutul lunii aprilie 2011, cu o lună mai devreme decât se preconiza. Au fost achiziţionate şi instalate utilaje profesionale pentru cantină şi spălătorie. Ca urmare, în prezent, condiţiile de preparare şi depozitare a alimentelor sunt mai bune, iar persoanele instituţionalizate pot servi masa în condiţii mult îmbunătăţite.

LUCRĂRI ETAPIZATE ÎN FUNCŢIE DE PRIORITĂŢI La Căminul pentru Persoane Vârstnice Constanţa, multitudinea de lucrări de reabilitare şi modernizare necesare au impus o proiectare

ANI MERLA, Director executiv, Primãria Constanþa 12

www.inforegio.ro

şi desfăşurare etapizată a acestora. Astfel, înaintea proiectului Regio finalizat la 29 aprilie 2011, s-a derulat un alt proiect, prin acelaşi Program Operaţional Regional, prin care s-au îmbunătăţit condiţiile de cazare. Astfel, cu o finanţare de peste 2,8 milioane de lei, corpul de cazare a beneficiat de înlocuirea instalaţiilor sanitare, termice şi electrice, de instalaţii de stingere a incendiilor, conform normelor în vigoare, de instalaţii noi de cablu tv şi de iluminat, precum şi de modernizarea lifturilor. De asemenea, clădirea în care sunt cazaţi beneficiarii a fost termoizolată, la exterior.

„Proiectele şi sprijinul comunităţii au adus o nouă stare de spirit la Căminul pentru persoane vârstnice Constanţa. Pentru că scriem de un cămin pentru persoane vârstnice, e un bun prilej să ne amintim că bătrâneţea e o haină grea şi ea are nevoie de un cuvânt bun, de o mângâiere şi de atenţia cuvenită. Trebuie să fim apropiaţi de vârstnici, să fim solidari cu grijile lor, trebuie să-i privim cu îngăduinţă şi înţelegere, trebuie să le întindem o mână de ajutor la nevoie, să simtă că în preajma lor există un sprijin. Un sprijin pentru ziua de mâine. Putem scrie fără ezitări că la Căminul pentru persoane vârstnice

SERVICII SOCIALE PENTRU SUTE DE BENEFICIARI

ăminul pentru persoane vârstnice din Constanţa este un important furnizor de servicii sociale. Prin investiţiile şi modernizările realizate se urmăreşte creşterea numărului de beneficiari la circa 750 de persoane. Astfel, pe lângă cei 250 de beneficiari instituţionalizaţi, alte câteva sute ar urma să beneficiaze de serviciile centrului de zi. Este vorba despre ajutor pentru menaj, consiliere juridică şi administrativă, servicii pentru prevenirea marginalizării sociale şi pentru reintegrarea socială. O altă direcţie importantă este asigurarea serviciilor medicale şi socio-medicale. În prima categorie se încadrează servicii ce pot fi asigurate în cabinete sau instituţii medicale, dar şi la patul beneficiarului (dacă acesta este imobilizat). Astfel, persoanele în vârstă pot beneficia de consultaţii şi tratamente, servicii de infirmerie, asigurarea unor dispozitive medicale şi a tratamentelor. În categoria serviciilor socio-medicale se înscriu asigurarea unor programe de ergoterapie, consultaţii geriatrice, fizioterapie, servicii de îngrijire paliativă (prin care se asigură ameliorarea simptomelor unor boli, dar fără suprimarea cauzelor acestora), EKG, sprijin pentru realizarea igienei corporale. Nu în ultimul rând, căminul poate asigura, pentru beneficiarii externi, asistenţă religioasă, consiliere psihologică, precum şi oportunităţi de petrecere a timpului liber.

din Constanţa există azi o altă stare de spirit, iar primii care se bucură de ea sunt vârstnicii. Ei au văzut că proiectele au fost benefice şi şi-au dat seama că, la Constanţa, comunitatea a făcut o investiţie de suflet dar şi o investiţie pentru confortul lor de fiecare zi. Cine vrea să vadă schimbările înregistrate la Căminul pentru persoane vârstnice Constanţa, cine vrea să vadă cum au prins contur proiectele într-un timp atât de scurt, se poate lămuri poposind pe strada Unirii, nr.104, în Constanţa, unde 250 de oameni ascultă liniştea, iar alţi 500, care se află pe listele de aşteptare, o visează.”

Grijă pentru semeni

Regio în România Elena OCEANU

UNICUL HOSPICE DIN ZONA CAPITALEI, LA VOLUNTARI

ANCERUL REPREZINTĂ A DOUA CAUZĂ DE

MORTALITATE

ÎN

ROMÂNIA

ŞI

INCIDENŢA ACESTEI BOLI ÎNREGISTREAZĂ O

CREŞTERE

ALARMANTĂ.

POTRIVIT DOCUMEN-

CENTRULUI DE STATISTICĂ ŞI TARE MEDICALĂ, CEA MAI AUTORIZATĂ INSTITUŢIE

ÎN

MEDICALE,

NUMAI

MATERIE ÎN

STATISTICI

BUCUREŞTI,

ÎN

FIECARE AN, SUNT DIAGNOSTICATE CU ACEASTĂ

BOALĂ

PESTE

6.000

PERSOANE.

ÎNGRIJIRILE PALIATIVE, UN ÎNCEPUT TIMID Din păcate, în România, sistemul de îngrijiri paliative - prin care se asigură ameliorarea sau îndepărtarea simptomelor unor boli, dar fără suprimarea cauzelor acestora - este încă la început de drum şi, prin urmare, nu există suficiente instituţii specializate în acest tip de servicii. În timp ce Ministerul

Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nu au dezvoltat o reţea de aşezăminte medicale specializate în îngrijiri paliative, diferite organizaţii neguvernamentale au pus bazele unor astfel de centre. Denumirea lor - în limbaj unanim acceptat - este cea de hospice. Instituţia hospice a luat fiinţă în mod oficial în secolul nostru, în Marea Britanie, dar serviciile specifice unui hospice sunt practicate de diverse instituţii încă de la jumătatea secolului al XVIII-lea. Hospice este o filosofie care se bazează pe o interdisciplinaritate: acest tip de îngrijire presupune asistenţă medicală calificată, asistenţă socială, psihologică şi spirituală.

CAPITALA DESERVITĂ DE UN SINGUR HOSPICE Din păcate, România nu dispune încă de suficiente servicii speciali-

zate pentru asistarea bolnavilor cu prognostic rezervat. De pildă, primul astfel de aşezământ având ca adresabilitate locuitorii Capitalei a fost înfiinţat abia în 2005, în oraşul Voluntari, fiind o iniţiativă a Fundaţiei „Sfânta Irina”. Activitatea Centrului de îngrijiri paliative este distribuită pe trei direcţii distincte. În primul rând, bolnavii primesc îngrijirea medicală necesară în sindromurile care însoţesc fazele avansate ale cancerului, de la depresie la plăgi sau fracturi spontane. O altă componentă importantă este activitatea psiho-socială axată pe stimularea pacientului pentru a lua parte la activităţi de socializare, pregătirea lui pentru a-şi accepta boala şi pe sine, pregătirea familiei acestuia pentru a face faţă OCTOMBRIE 2011

Implicare socială

Regio în România transformărilor prin care trece bolnavul de cancer etc. Nu în ultimul rând, personalul Centrului pune accent pe activitatea religioasă care urmăreşte acceptarea bolii şi împăcarea cu divinitatea. Istoria Centrului de Îngrijiri Paliative se leagă de obţinerea unor granturi şi derularea unor proiecte care au

5.000 de potenþiali beneficiari

permis construirea aşezământului, instruirea personalului, susţinerea activităţilor de îngrijire a bolnavilor cu afecţiuni incurabile şi sprijinirea familiilor pacienţilor. În prezent, printr-un proiect Regio, se derulează o investiţie pentru extinderea capacităţilor de cazare şi dezvoltarea serviciilor sociale.

CERERI MULTE, SPAŢIU RESTRÂNS În Centrul „Sfânta Irina” există 16 locuri unde pacienţii abandonaţi sau cei ale căror familii sunt în imposibilitatea de a-i îngriji beneficiază de servicii gratuite. În zonele foarte aglomerate, cum sunt Bucureştiul şi împrejurimile sale, se înregistrează, în fiecare an, aproximativ 5.000 de bolnavi în stadiu terminal. Într-o societate care nu dispune de infrastructura necesară în14

www.inforegio.ro

grijirii acestor bolnavi, existenţa lor este o problemă greu de gestionat. De pildă, în alte state, precum Marea Britanie sau Franţa, există câte două sau chiar trei aşezăminte de tip hospice care funcţionează pe lângă marile spitale. În Bucureşti şi zona de sud a ţării, Centrul „Sfânta Irina” este singurul de acest tip. Cererile pentru asistenţă şi îngrijiri paliative, adresate Fundaţiei au crescut constant în ultimii ani, ajungându-se în prezent la constituirea unor liste de aşteptare, dar şi improvizarea unor rezerve pentru ca centrul să-şi mărească, în cazuri urgente, capacitatea.

PROIECT DE EXTINDERE, FINANŢAT CU FONDURI REGIO Toate aceste evoluţii au condus la ceea ce astăzi este un proiect Regio, în derulare, în valoare de 3,6 milioane de lei, din care aproape 3 milioane reprezintă finanţare nerambursabilă. Proiectul urmăreşte să asigure un cadru adecvat îngrijirii şi consilierii, combaterii excluziunii sociale şi sprijinirii reintegrării persoanelor aflate în dificultate din cauza diagnosticării cu boli incurabile. În mod concret, centrul urmează să fie extins prin

construirea unui nou corp de clădire asigurându-se, astfel, creşterea capacităţii, creşterea rolului social al Centrului şi a accesibilităţii persoanelor cu nevoi speciale. Totodată, proiectul asigură şi amenajarea şi dotarea corespunzătoare a spaţiilor destinate asistenţei bolnavilor şi familiilor acestora. Prin construirea noului corp de clădire, capacitatea aşezământului va creşte de la 16 la 41 de paturi. Tot prin proiect, va fi amenajată o nouă sală de mese pentru bolnavi şi rudele lor, bucătăria va fi utilată şi modernizată, se vor amenaja o sală de socializare a bolnavilor (cu calculatoare şi bibliotecă), o sală de conferinţe şi una de aşteptare, cu secretariat permanent. Lucrările mai prevăd realizarea unui lift pentru noul imobil, crearea de spaţii separate pentru uscătoriecălcătorie şi reamenajarea farmaciei. Proiectul este în derulare, iar construcţia a ajuns la etajul unu al noului imobil. Proiectul ar trebui să se finalizeze în noiembrie 2012, dar constructorul a devansat termenul de finalizare cu aproape o jumătate de an.

PRIMUL PAS CĂTRE O STRATEGIE

rin realizarea sa, proiectul creează premisa implementării unei strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung, pentru ca Centrul „Sfânta Irina” să furnizeze servicii sociale de calitate unui număr cât mai mare de persoane pentru asigurarea unui acces egal al cetăţenilor la astfel de servicii.

Pregătire pentru viitor

Regio în România Cãtãlina JINGOIU

La Cehu Silvaniei, printr-un proiect Regio, TINERII INSTITUŢIONALIZAŢI ÎNVAŢĂ O MESERIE CA SĂ SE DESCURCE ÎN VIAŢĂ

ITUAŢIA

TINERILOR

CRESCUŢI

ÎN

CENTRE DE OCROTIRE A COPILULUI

ŞI AJUNŞI LA VÂRSTA MAJORATULUI, MOMENT ÎN CARE TREBUIE SĂ PĂRĂSEASCĂ SISTEMUL INSTITUŢIONAL, REPREZINTĂ UNA DINTRE CELE MAI GRAVE PROBLEME DIN DOMENIUL PROTECŢIEI SOCIALE.

Dacă în urmă cu un deceniu nu existau soluţii coerente pentru a sprijini această categorie defavorizată la împlinirea vârstei de 18 ani, în prezent, o serie de proiecte implementate constituie un model pentru sprijinirea tinerilor pe calea integrării lor sociale.

INVESTIŢIE SOCIALĂ DE 3,5 MILIOANE DE LEI LA CEHU SILVANIEI Ne oprim, în numărul de faţă, la un astfel de proiect, a cărui implementare s-a finalizat recent în localitatea Cehu Silvaniei din judeţul Sălaj. Iniţiativa a avut în vedere modernizarea şi extinderea unui complex de servicii comunitare, aflat în subordinea Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj, prin înfiinţarea de ateliere vocaţionale destinate tinerilor ieşiţi din sistemul rezidenţial. Proiectul, în valoare de circa 3,5 milioane de lei, a avut o finanţare nerambursabilă de 2,7 milioane de lei, prin POR, DMI 3.2. „ Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale”.

INTEGRARE PRIN DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR VOCAŢIONALE Obiectivul specific al proiectului a fost centrat pe problematica integrării şi reintegrării profesionale şi sociale a tinerilor care părăsesc

Ateliere vocaþionale ºi locuinþe de tranzit

sistemul rezidenţial de protecţie a copiilor. În mod concret, s-a urmărit dezvoltarea unor servicii sociale noi care să susţină creşterea abilităţilor vocaţionale şi facilitarea integrării socio-profesionale a categoriei vizate. Proiectul şi-a propus modernizarea, reorganizarea şi recompartimentarea imobilului în care funcţionează Complexul de servicii comunitare, astfel încât să poată fi înfiinţate şi dotate corespunzător atelierele vocaţionale şi locuinţele de tranzit pentru tineri, centrul maternal să poată fi mutat într-un spaţiu corespunzător şi să fie dată în funcţiune o sală polivalentă de sport care nu era finalizată. OCTOMBRIE 2011

Şanse pentru integrare

Regio în România UN EXEMPLU DE SUCCES

UN PROIECT NECESAR Analiza care s-a făcut la momentul iniţierii acestui proiect a arătat că, pe măsură ce numărul copiilor şi tinerilor instituţionalizaţi în Complexul de Servicii Comunitare Cehu Silvaniei era în creştere, aşezământul nu reuşea să asigure condiţiile impuse de standardele în domeniu. De pildă, copiii din centrul de plasament convieţuiau în aceeaşi clădire cu beneficiarii centrului maternal, deşi standardele reclamă spaţii diferite şi acces separat. Tinerii ieşiţi din sistemul rezidenţial de protecţie a copilului erau găzduiţi în acelaşi imobil în care funcţiona centrul de plasament. În plus, dotările erau insuficiente, spaţiile improprii şi deteriorate, iar servici-

www.inforegio.ro

ile sociale, insuficient dezvoltate. Derularea proiectului s-a impus ca o necesitate în condiţiile în care se observa un proces anevoios de integrare socio-profesională a tinerilor care părăseau sistemul rezidenţial. Pe de o parte, acest lucru se datora crizei economice care a determinat angajatorii să fie mult mai exigenţi, pe de altă parte, o problemă reală era lipsa de capacităţi vocaţionale şi de adaptare a tinerilor din categoria vizată. Lucrările derulate la Complexul de Servicii Comunitare au condus la extinderea suprafeţei utile a imobilului, amenajarea cantinei şi a sălii polivalente, recompartimentarea celor trei corpuri de clădire, accesibilizarea imobilului pentru persoanele cu handicap şi îmbunătăţirea

upă implementarea acestui proiect, circa 120 de copii şi tineri beneficiază de noi facilităţi de pregătire profesională şi integrare a lor în comunitate. În cadrul atelierelor vocaţionale, 50 de tineri învaţă tâmplărie, lăcătuşerie şi croitorie, pregătindu-se, astfel, pentru a face faţă integrării pe piaţa muncii. Nouă dintre beneficiari sunt găzduiţi în locuinţe de tranzit, create tot în cadrul proiectului. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj intenţionează să promoveze, ca model de succes, exemplul Complexului de Servicii Comunitare din Cehu Silvaniei şi îşi propune să înfiinţeze astfel de ateliere vocaţionale şi în alte localităţi ale judeţului. condiţiilor din cadrul complexului. De asemenea, s-a achiziţionat o serie de utilaje şi echipamente specifice. În urma acestui proiect s-au asigurat condiţii optime de găzduire, s-a transferat centrul maternal într-un spaţiu aflat la parterul corpului de clădire reabilitat, s-au înfiinţat două ateliere vocaţionale şi s-a dat în folosinţă sala polivalentă a complexului.

Spaţiu de ocrotire

Regio în România Cãtãlina JINGOIU

CONDIŢII EUROPENE PENTRU COPIII CU NEVOI SPECIALE, LA CENTRUL ROMANIŢA, ÎN JUDEŢUL NEAMŢ

EZVOLTAREA UNEI INFRASTRUCTURI SOCIALE ADECVATE ESTE PRIMUL

PAS CĂTRE ASIGURAREA UNOR SERVICII COMPETITIVE

ŞI

PERFORMANTE,

ÎN

ACEST DOMENIU.

La Roman, funcţionează, sub coordonarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, una dintre cele mai complexe instituţii de ocrotire a persoanelor cu nevoi speciale - Complexul Romaniţa.

LUCRĂRI AMPLE, CONDIŢII SUPERIOARE Aşezământul a parcurs recent un amplu proces de reabilitare şi modernizare, finalizat în vara anului 2011. Finanţarea a fost asigurată printr-un proiect Regio cu o valoare totală de peste un milion de lei, din care circa 800.000 de lei au reprezentat finanţare nerambursabilă. Investiţia a fost necesară pentru înlăturarea disfuncţionalităţilor care decurgeau din amenajarea şi compartimentarea spaţiului. De pildă, un spaţiu de circa 120 mp, aflat la etajul 1 al corpului D al clădirii, era complet neamenajat şi a avut nevoie de reparaţii ample, de înlocuire a tâmplăriei şi a instalaţiilor, pentru a fi transformat în spaţiu de recuperare-reabilitare a copiilor cu dizabilităţi. Demarată în martie 2010, investiţia pentru îmbunătăţirea condiţiilor din aşezământul social s-a deru-

lat într-un timp mai scurt decât se prevăzuse iniţial. Astfel, chiar dacă proiectul avea ca termen de finalizare luna septembrie 2011, lucrările s-au încheiat la finele lunii iunie a aceluiaşi an şi, tot atunci, a avut loc şi inaugurarea complexului. Procesul de reabilitare şi modernizare a inclus lucrări de reabilitare termică a trei corpuri de clădire, amenajarea unui spaţiu de joacă pentru copii cu o suprafaţă de 225 mp, reabilitarea a 18 camere în care sunt cazaţi beneficiarii complexului, dar şi a sălilor pentru activităţi instructiv-educative şi de recreere. După finalizarea proiectului, Complexul dispune de 50 de locuri de cazare la standarde europene, dar

800.000 lei, finanþare nerambursabilã

şi de cabinete de recuperare şi reabilitare a copiilor cu dizabilităţi şi spaţii administrative moderne.

ÎN SPRIJINUL CELOR AFLAŢI ÎN DIFICULTATE Complexul de servicii Romaniţa este o instituţie care asigură o paletă mai largă de servicii sociale. Aşezământul are un centru de OCTOMBRIE 2011

Acţiune generală

Regio în România

18 camere

reabilitate protecţie a copilului cu dizabilităţi, un centru de recuperare şi reabilitare a copilului cu handicap, dar şi un centru maternal care oferă găzduire mamelor şi bebeluşilor lor

www.inforegio.ro

pe o perioadă de până la 12 luni. De asemenea, aşezământul dispune de un centru de primire a copilului în regim de urgenţă, care oferă găzduire pe o perioadă determinată copiilor abandonaţi sau aflaţi în situaţii de risc. Nu în ultimul rând, aici pot găsi adăpost şi asistenţă victimele adulte ale traficului de persoane. Pentru toţi beneficiarii săi, centrul Romaniţa asigură asistenţă psihosocială, medicală şi consiliere, prin personalul specializat.

„Chiar dacă cele mai vizibile investiţii derulate de Consiliul Judeţean Neamţ sunt cele din infrastructură, ne-am propus şi realizarea unor acţiuni pentru integrarea socială a unor categorii defavorizate. E o acţiune generală a judeţului Neamţ, în care am inclus şi şcoli, dar şi alte aşezăminte sociale... Mă declar mulţumit de ceea ce s-a realizat aici, la Complexul Romaniţa. Este un complex care, acum, întruneşte toate condiţiile pentru a asigura norme europene de trai celor 44 de copii care sunt aici”, a declarat, la inaugurarea Centrului, dupã reabilitare, preºedintele Consiliului Judeþean Neamþ, VASILE PRUTEANU.

Reţea socială

Regio în România Cãtãlina JINGOIU

REŢEA DE CENTRE SOCIALE, ÎN JUDEŢUL ALBA, REALIZATĂ CU FONDURI REGIO PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI AU LA DISPOZIŢIE CINCI CENTRE SOCIALE MULTIFUNCŢIONALE

PRIJINUL PENTRU O NORMALIZARE A VIEŢII PERSOANELOR CU HANDICAP

CONSTITUIE, ÎN SOCIETATEA MODERNĂ, UN

PRIM

PAS

CĂTRE

INCLUZIUNE

SOCIALĂ ŞI CONTRIBUIE LA CREŞTEREA CALITĂŢII

VIEŢII

PERSOANELOR

NEVOI SPECIALE.

În România, iniţiativele autorităţilor publice locale şi centrale, sprijinite adesea de societatea civilă, au dus, în ultimii ani, la apariţia unor instrumente reale şi eficiente pentru integrarea unor astfel de persoane. În mod categoric, una dintre priorităţile ultimilor ani a fost îmbunătăţirea infrastructurii sociale şi, indirect, creşterea calităţii serviciilor sociale. Chiar dacă vorbim despre o categorie socială cu caracteristici unitare în ceea ce priveşte dificultăţile întâmpinate, soluţiile identificate în diferite oraşe ale ţării pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi sunt diferite. Un proiect amplu şi cu impact major, pe care vi-l prezentăm în continuare, este cel desfăşurat de Consiliul Judeţean Alba, în ultimii doi ani, pentru reabilitarea, extinderea şi dotarea minimă a cinci locaţii devenite centre multifuncţionale specializate în asigurarea serviciilor sociale pentru persoane cu dizabilităţi.

PARTENERIAT INSTITUŢIONAL În anul 2009, şapte instituţii din judeţul Alba - Consiliul Judeţean, Direcţia judeţeană de asistenţă socială şi protecţia copilului Alba, primăriile din Aiud, Blaj, Abrud, Cugir şi Zlatna - şi-au unit eforturile pentru a pune bazele unui proiect care avea să asigure, la final, o reţea de complexe inovatoare ce oferă servicii sociale alternative, destinate exclusiv persoanelor cu dizabilităţi. Proiectul pornea de la constatarea că, în judeţul Alba, persoanele cu handicap se confruntau cu lipsa capacităţii instituţiilor, ONG-urilor şi companiilor private de a asigura servicii sociale de calitate.

Statisticile arătau că numărul persoanelor cu dizabilităţi din judeţul Alba, în creştere, era de peste 13.700, reprezentând aproximativ 3,6% din totalul locuitorilor judeţului. Tot la acel moment, în judeţ, funcţionau doar trei centre sociale pentru recuperarea copiilor în regim de zi (două în Alba Iulia şi unul în Sebeş), iar pentru adulţii cu handicap funcţionau doar centre sociale în regim rezidenţial.

INFRASTRUCTURĂ PENTRU SERVICII SOCIALE INOVATOARE Contractul pentru susţinerea financiară a proiectului social iniţiat de autorităţile din judeţul Alba a fost OCTOMBRIE 2011

Centre multifuncţionale

Regio în România ION DUMITREL, semnat în septembrie 2009. Prin intermediul contractului, s-a asigurat o finanţare nerambursabilă de 2,7 milioane de lei a investiţiei care s-a ridicat la o valoare totală

Proiect Regio de

3,48 milioane de lei

de 3,48 3 48 milioane de lei. lei Proiectul a fost implementat în perioada septembrie 2009 - iulie 2011, concomitent, în toate cele cinci microzone ale judeţului Alba, asigurând, astfel, acoperirea ariei judeţului în proporţie de 85% şi, totodată, infra-

structura necesară implementării altor proiecte dedicate îmbunătăţirii calităţii serviciilor pentru persoanele cu nevoi speciale. Prin reabilitarea, extinderea şi dotarea minimă a celor cinci locaţii, proiectul a asigurat infrastructura necesară oferirii unor servicii sociale de calitate pentru persoanele cu dizabilităţi. Activitatea reţelei de centre multifuncţionale se axează pe informarea şi consilierea persoanelor cu handicap asupra drepturilor legale de care pot beneficia, posibilitatea ca persoanele cu dizabilităţi să poată presta activităţi remunerate, crearea unui cadru potrivit pentru socializare, ameliorarea stării persoanei cu handicap prin recuperare şi consilierea familiei, precum şi diminuarea efortului pe care familia îl face pentru a susţine o persoană cu handicap. Fiecare dintre serviciile sociale asigurate în aceste centre multifuncţionale, este conceput în raport cu nevoile beneficiarilor (tineri şi adulţi proveniţi din şcoli speciale sau centre de plasament, persoane cu dizabilităţi care beneficiază de servicii în regim de zi, adolescenţi care urmează să iasă din sistemul clasic rezidenţial etc). Atelierele de lucru din cadrul acestor centre asigură dezvoltarea unor activităţi de terapie ocupaţională ca modalităţi de reabilitare şi integrare socială şi acordă persoanei cu handicap oportunitatea de a desfăşura o activitate aducătoare de venituri, care îl transformă din consumator în contribuabil.

www.inforegio.ro

preºedintele Consiliului Judeþean Alba

„Eficientizarea serviciilor publice asigurate cetăţenilor şi adaptarea acestora la nevoile specifice diferitelor categorii şi grupuri sociale sunt activităţi constante ale autorităţii judeţene. În acest context, al dezvoltării şi adaptării la nevoile reale ale comunităţilor, se înscrie demersul prioritar de accesare a fondurilor europene pentru realizarea infrastructurii necesare dezvoltării de servicii sociale si pentru pregătirea resurselor umane care să activeze în structurile nou înfiinţate. Proiectul Servicii Integrate pentru Persoane cu Nevoi Speciale a pus bazele unei reţele judeţene de servicii sociale integrate pentru persoanele cu dizabilităţi, reţea care va asigura accesul la servicii sociale specifice pentru 85% dintre persoanele cu dizabilităţi din judeţul Alba. În cele cinci locaţii reabilitate prin proiect funcţionează centre sociale multifuncţionale zonale care vor deveni centre-resursă de coordonare locală a politicilor sociale specifice grupurilor vulnerabile şi premise pentru creşterea gradului de incluziune socială şi dezvoltare comunitară prin economie socială”.

Implicare socială

Bani europeni în Uniunea Europeană Dan CÃRBUNARU

PROIECT DE INTEGRARE A IMIGRANŢILOR, LA TORINO

ROCCAFRANCA (CASA DE ZI CU ZI), ESTE UN CENTRU SOCIAL ŞI CULTURAL, SITUAT ÎN ORAŞUL TORINO, ÎN NORD-VESTUL ITALIEI, MENIT SĂ-I ÎNCURAJEZE PE LOCALNICI SĂ DEVINĂ PERSOANE IMPLICATE ACTIV, INTERESATE DE COMUNITATE. AICI, OAMENII VIN PENTRU A-ŞI PETRECE UTIL TIMPUL LIBER ŞI PENTRU A-ŞI DEZVOLTA CUNOŞTINŢELE. ACEST CENTRU A FOST, AŞADAR, CONCEPUT CA UN SPAŢIU ASCINA

UNDE LOCALNICII POT ÎNCERCA NOI FORME DE A CONLUCRA, DE A-ŞI PUNE ÎN PRACTICĂ DREPTURILE CIVILE ŞI DE A FACE SCHIMB DE IDEI CU PERSOANE DE VÂRSTE DIFERITE, DE ALTE ETNII ŞI CULTURI.

Derulat prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, în perioada mai 2007 - decembrie 2008, proiectul a beneficiat de o finanţare totală de 851.125 euro, din care contribuţia Uniunii Europene a fost de 248.150 euro. Pe lângă faptul că este un punct de întâlnire pentru grupuri ce aparţin comunităţii, Cascina Roccafranca, oferă cursuri şi sesiuni de training pe diverse teme, ce includ cursuri de italiană pentru imigranţi, evenimente culturale ca: muzică, teatru, film, activităţi şi asistenţă socială pentru grupuri marginalizate, astfel încât aceştia să simtă că fac parte din comunitate. În medie, 3.000 de persoane participă săptămânal la aceste activităţi. În plus, participanţilor le sunt oferite diverse facilităţi precum: centru de

informare, locuri de parcare, loc de joacă pentru copii etc.

COMUNICARE INTERCULTURALĂ Cascina Roccafranca s-a deschis în 2007, într-o clădire renovată, cu o suprafaţă de 2.500 mp, înconjurată de 2.000 mp de curte, folosită pentru festivaluri în timpul verii. Prin faptul că se adresează tuturor persoanelor din comunitate, Centrul doreşte să încurajeze o mai bună înţelegere a diverselor popoare şi culturi, cât şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre localnici şi comunităţile străine.

O SCHIMBARE DE DURATĂ Cascina Roccafranca a fost înfiinţată de Uniunea Europeană, prin Progra-

mul European URBAN II, pentru a stimula dezvoltarea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a mediului în districtul Mirafiori, din nordul oraşului Torino. Profitând de oportunităţile oferite în 2008 de „Anul European al Dialogului Intercultural”, Cascina Roccafranca a colaborat cu mai multe grupuri pentru crearea de iniţiative şi evenimente de promovare a Africii. Pentru Torino, proiectul Roccafranca este un exemplu demn de luat în seamă al succesului unui parteneriOCTOMBRIE 2011

Diversitate culturală

Bani europeni în Uniunea Europeană

at public-privat, pe scena socială şi culturală. Fundaţia non-profit Cascina Roccafranca, ce administrează Centrul, se bazează pe 50 de colaborări cu cooperative, asociaţii culturale şi grupuri informale, funcţionând cu ajutorul a peste 40 de voluntari şi realizând de-a lungul timpului peste 150 de evenimente.

SOLUŢII PENTRU AUTOFINANŢARE Pentru a se putea autofinanţa, Fundaţia a pus bazele unor activităţi comerciale, ca, de exemplu, o cafe-

www.inforegio.ro

munitate. Una dintre acestea este un parteneriat cu fundaţia „Hassan II” pentru marocanii care trăiesc în afara graniţelor, colaborare ce a dus la crearea unei şcoli pentru copii de origine arabă. În colaborare cu „Proiectul pentru Femei” din Torino, autorităţile locale au pus şi bazele unei şcoli de limbă italiană pentru imigrante. În cadrul acestui centru socio-cultural plurivalent se furnizează servicii, se oferă spaţiu şi resurse pentru noi proiecte, iar oamenii vin cu idei inovatoare, eficiente.

nea şi un restaurant, ale căror profituri sunt reinvestite în costurile de management ale centrului şi în organizarea de activităţi caritabile, în colaborare cu fundaţii publice şi private. Proiectul a inspirat deja alte două iniţiative de integrare socială în co-

„Cascina Roccafranca oferă oamenilor de toate vârstele un loc unde să-şi petreacă timpul liber, dându-le posibilitatea să participe în mod activ la viaţa socială a comunităţii”, declarã GIANFRANCO PRESUTTI, manager de proiect.

Surse: http://ec.europa.eu http://www.comune.torino.it http://www.cascinaroccafranca.it

Şanse pentru femei

Bani europeni în Uniunea Europeană Dan CÃRBUNARU

ATELIERUL PENTRU FEMEI DIN CARDIFF, NOI OPORTUNITĂŢI ÎN GĂSIREA UNUI LOC DE MUNCĂ

ROIECTUL LEARNING

ACCESS TO LIFELONG (ALL) A FOST GÂNDIT

PENTRU A OFERI ACCES CONTINUU LA RESURSE

EDUCAŢIONALE

DINTR-O

CATEGORIE

DEFAVORIZATĂ.

FEMEILOR

CONSIDERATĂ

DERULAT GALILOR - REGATUL UNIT BRITANII, ALL A AVUT

ŢARA MARII

SCOP

ÎN

DEPRINDEREA DE COMPETENŢE MINIME ÎN

DOMENIUL

MUNCII

CĂTRE

FEMEILE DEZAVANTAJATE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC, MULTE DINTRE ELE PROVENIND DIN GRUPURI MINORITARE SAU DE IMIGRANŢI.

Pentru derularea proiectului, în perioada mai-decembrie 2003, costurile totale au fost de 523.600 euro, din care contribuţia Fondului European pentru Dezvoltare Regională a fost de 235.600 euro.

ZECI DE ANI DE TRADIŢIE Atelierul pentru femei din Cardiff este un centru cu tradiţie care a funcţionat în beneficiul femeilor încă din 1984. Instituţia oferă o gamă largă de servicii care promovează egalitatea între sexe şi are ca scop îmbunătăţirea vieţii şi rolului femeii în societate. Folosindu-se de experienţă şi de o gamă de activităţi multiple, programul derulat în cadrul acestui atelier a accentuat dezvoltarea personală, pentru ca femeile să poată face de acum alegeri informate cu privire la viitorul lor, alegeri bazate pe nevoile şi abilităţile lor, în funcţie

În cadrul proiectului ALL, derulat de Atelierul pentru femei din Cardiff, femeilor defavorizate le-au fost predate elemente de tehnică de calcul, limba engleză ca limbă secundară, matematică la un nivel începător şi noţiuni de folosire a computerului, toate acestea urmărind o mai bună integrare, ulterioară, pe piaţa muncii, a beneficiarelor. După finalizarea acestui program de formare, 68% dintre participante şi-au găsit un loc de muncă, au depus muncă de voluntariat sau au continuat prin a fi ele însele formatori.

ACCES LA INFORMAŢII ŞI SERVICII

de circumstanţe. Proiectul a crescut populaţia activă disponibilă, aşa cum este prevăzut în strategiile naţionale şi regionale.

Toate cele 184 de participante au făcut un training de folosire a computerului, fapt care nu numai le-a crescut şansele de angajare, dar le-a înlesnit accesul la informaţii şi servicii, la integrarea în societate şi le-a deschis noi oportunităţi de învăţare. Aproximativ 108 persoane au continuat să urmeze cursuri în cadrul altor instituţii. Promovarea unei mai bune înţelegeri între grupuri etnice diferite a reprezentat una dintre părţile intrinseci ale proiectului, atât în cadrul OCTOMBRIE 2011

Sprijin pentru integrare

Bani europeni în Uniunea Europeană cursurilor, cât şi ca o consecinţă firească venită în urma muncii depuse cu acelaşi scop şi a petrecerii timpului împreună. Excursiile spre obiective de interes cultural au dezvoltat o apreciere a patrimoniului cultural local.

AJUTOR PENTRU INTEGRAREA ÎN COMUNITATE Proiectul a fost derulat de către Atelierul pentru femei din Cardiff - una dintre cele mai defavorizate, din punct de vedere economic, comunităţi din ţară şi cu un procent mare de persoane aparţinând grupurilor Black and Minority Ethnic (BME - grupuri alcătuite din minorităţi etnice şi persoane de culoare). O valoare adăugată pentru proiect a fost adusă de organizaţia Careers Wales, ca agenţie condusă de şi pentru femei aparţinând minorităţilor etnice, şi Grupul pentru planificarea carierei pe tot parcursul vieţii. Aceasta a oferit un sprijin suplimentar participanţilor, în timp ce reţeaua Black Environmental (BEN) a ajutat la conceperea şi desfăşurarea de excursii către obiective locale de patrimoniu.

www.inforegio.ro

Proiect de peste

500.000 euro Proiectul şi-a propus să ofere programe de perfecţionare într-un mod care să fie acceptat din punct de vedere cultural de către familiile femeilor din grupul ţintă, oferind, de exemplu, locuri de îngrijire a copiilor şi o cameră de rugăciune pentru participante. Fiecăreia dintre ele i-a fost desemnat un tutore împreună cu care au participat la şedinţe săptămânale. Deşi proiectul s-a încheiat în 2005, acesta a avut un efect de durată. Atelierul pentru femei, care înţelege mai bine acum comunitatea pe care o deserveşte, a introdus cursuri de formare suplimentare. În plus, unii parteneri de proiect, au adăugat, la rândul lor, cursuri de abilităţi parentale şi de artă la sediul Atelierului.

„Mai multe participante au încheiat programe de voluntariat cu alte organizaţii comunitare, folosindu-se de abilităţile lor nou-dobândite şi de încrederea în sine.” LAURA DAVIES DAVIES,, manager de proiect ºi director, Atelierul pentru femei, Cardiff.

Surse: http://ec.europa.eu/ http://www.womensworkshop. org.uk/index.html

Agendă BACĂU, ROMÂNIA, 3 – 4 NOIEMBRIE 2011

Forumul Regional „Orizont Nord - Est 2020”, ediţia a VIII-a Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, în parteneriat cu autorităţile publice locale din judeţul Bacău şi alte organizaţii relevante din mediul de afaceri, organizează Forumul Regional „Orizont Nord - Est 2020”, ediţia a VIII-a, care va fi găzduit de Centrul de Afaceri şi Expoziţii „Mircea Cancicov”, Bacău. Prin ediţia din acest an se urmăreşte crearea unui cadru favorabil pentru stabilirea politicii de dezvoltare a Regiunii Nord - Est cu orizont 2020, bazată pe exemple de bună practică şi expertiză acumulată până în prezent. Evenimentul se va desfăşura pe parcursul a 2 zile, consecutiv, după cum urmează: 1. Conferinţa „Strategia EU 2020 – Efecte şi defecte în dezvoltarea regională”. 2. Ateliere de lucru şi dezbateri cu subiecte de interes: avantajele competitive şi economice ale Regiunii Nord – Est, politica de dezvoltare regională descentralizată, transpunerea capacităţii inovative în avantaje competitive, exemple de bună practică în domeniul dezvoltării durabile, responsabilităţii sociale, etc. 3. Expoziţia „Europa şi Regiunile Cunoaşterii”.

BRUXELLES, BELGIA, 14 OCTOMBRIE 2011

Inaugurarea Parlamentarium - centrul destinat vizitatorilor din cadrul Parlamentului European Cel mai mare centru parlamentar pentru vizitatori din Europa - Parlamentarium - va funcţiona la sediul din Bruxelles al Parlamentului European. Este prima expoziţie din lume accesibilă integral în 23 de limbi. Cetăţenii, localnicii şi turiştii vor avea şansa de a cunoaşte instituţiile europene şi, în special, Parlamentul European, prin intermediul mai multor mijloace audiovizuale interactive. Vizitatorii vor putea lua legătura cu politicienii prin intermediul unor mijloace audiovizuale interactive, vor putea face un tur virtual prin Europa cu ajutorul unei hărţi tridimensionale şi vor putea afla ce a adus Uniunea Europeană fiecărei ţări pe parcursul istoriei, ce rol a jucat Parlamentul European şi multe altele.

SOPOT, POLONIA, 23 OCTOMBRIE 2011

Conferinţă pe tema modernizării învăţământului universitar Guvernul Poloniei va organiza, prin intermediul Ministerului Ştiinţei şi Educaţiei Superioare, o dezbatere privind modernizarea universităţilor europene. Conferinţa va avea loc după ce Comisia Europeană va formula Comunicarea cu privre la modernizarea învăţământului superior. La eveniment sunt aşteptaţi funcţionari de rang înalt şi experţi la nivel înalt, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai Secretariatului General al Consiliului UE. Temele care vor fi abordate vor urmări subiecte din cadrul Comunicării CE cu privire la modernizarea universităţilor şi a principiilor pentru reforma învăţământului superior. Va exista, de asemenea, un studiu de caz cu privire la reformele aplicate în sistemul universitar polonez.

BRUXELLES, BELGIA, 10 NOIEMBRIE 2011

Conferinţa „Schimbarea calităţii aerului - o perspectivă regională„ Conferinţa, organizată de Comitetul Regiunilor, se va concentra asupra principalelor probleme cu care se confruntă mai multe regiuni europene în ceea ce priveşte calitatea aerului. Regiunile vor prezenta cele mai bune practici şi acţunile lor de succes în ceea ce priveşte abordarea acestei probleme. Miniştrii regionali vor lua parte la dezbateri, iar, la final, va fi semnat un memorandum prin care se vor alătura eforturilor de a gestiona această problemă crucială.

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR) MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Tel:(+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrt.ro Website: www.mdrt.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769 Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Telefon: 0258 818616/int. 110 Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro

COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR) Secretariatul CM POR Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659 Fax: 0372 11 1636 Email: secretariatcmpor@mdrt.ro ORGANISME INTERMEDIARE POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240 Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071 Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Telefon : 0256 491923, Fax : 0256 491981 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 80 99 Fax: 021 315 96 65 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro www.regioadrbi.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018 Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550 Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM organismul intermediar pentru turism Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucureşti Tel: 0372 144 003 Fax: 0372 144 001 Website: www.mdrt.ro

OCTOMBRIE 2011

Să mai şi zâmbim! Paradisul european: Eşti invitat la un prînz oficial. Eşti întâmpinat de un englez, bucătarul e francez, un italian se ocupă de buna dispoziţie a mesenilor, în timp ce de întreaga organizare s-a ocupat un neamţ.

Iadul european:

Eşti invitat la un prânz oficial. Eşti întâmpinat de un francez, mâncarea a gătit-o un englez, de bună dispoziţie se ocupă un neamţ, dar nu te speria încă – totul a fost organizat de un italian.

Cioban în Uniunea Europeană - Ale matale’s oile?... întreabă un turist pe un cioban - Incontestabil! - Ia te uită!!! Şi le duci la păscut? - Nu! La autofurajare!

- Sunteţi mare, şefu’!

Uniunea Europeană

vrea să amendeze România pentru cruzimea cu care taie porcii la Crăciun. Pentru a rezolva problema, geneticienii români au inventat porcul EMO, care se taie singur.

- De unde naiba vă vin ideilea astea creţe???

ZOOM REGIO

Ai trecut prin România â şi ai văzut un proiect Regio în desfăşurare? Trimite-ne o fotografie pe adresa revistaregio@tipogruppress.ro,

noi o publicăm şi

cele mai reuşite vor fi premiate!

www.inforegio.ro

Să mai şi zâmbim! A

- Nu e chiar un speaker motivaţional, dar ideea e aceeaşi...

- De ce te-am chemat, Popescu: pilula albastră îţi arată cât de important crezi tu că eşti pentru firmă. Iar pilula roşie îţi arată realitatea…

- Şefu’, e popescu aici. Tocmai a câştigat la loterie şi vrea să vă spună câteva cuvinte...

- Şofer!? Acesta este „postul de conducere„ de care vorbeaţi?

Sursa: Mihai Bălescu, Manager.ro

- Încercăm orice soluţie, şefu’: ea e tanti Flori, specialista în descântece de deochi...

SOLUŢIA CAREULUI D „REBUS EUROPA” DIN NUMĂRUL 8 AL REVISTEI REGIO:

OCTOMBRIE 2011

Autoritatea de Management POR (AM POR) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Website: www.mdrt.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro e-mail: info@mdrt.ro

0372 11 14 09

Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011 Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Data publicării: octombrie 2011