Revista Regio nr. 32, septembrie 2014 by Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice

Nr. 32, Septembrie 2014

REGIO MERGE LA ŞCOALĂ Cămine moderne pentru studenţii de la UMF din Cluj-Napoca

Clădire de patrimoniu pentru colegiu de elită la Câmpulung Muscel

Cel mai vechi colegiu agricol din România, reabilitat prin Regio Şcoala din grădina de trandafiri

Alina Bârgăoanu, rector SNSPA: „Ne place să spunem că şcoala noastră schimbă vieţi în bine“

UNIUNEA EUROPEANĂ

Instrumente Structurale 2007-2013

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

Editorial MODERNIZAREA ŞCOLII: DESPRE ÎNCREDERE ŞI MÂNDRIE DE SINE Ce-i trebuie unei şcoli pentru a putea fi considerată o şcoală bună? S-ar putea răspunde simplu: un profesor bun, o tablă şi o cretă care să nu scârţâie. Poate că ideea aceasta era valabilă într-un anumit trecut, dar astăzi, în era internetului, nu se mai poate vorbi în aceşti termeni. Tehnologiile s-au schimbat, iar aceasta duce, automat, şi la schimbarea mentalităţilor. Elevii aşteaptă şi altceva de la profesorii lor decât să fie simpli emiţători de idei şi concepte. De la tablă, procesul de educaţie devine unul interactiv. Aceasta nu se poate întâmpla, desigur, doar pentru că vrem şi pentru că lumea s-a schimbat. Şcoala — şi mă refer la clădiri şi dotări — trebuie să ţină pasul cu schimbările tehnologice. Şi aici intervine problema. Cu toţii cunoaştem lipsa finanţării cu care şcoala românească se confruntă. Implicarea autorităţilor locale şi a comunităţilor în modernizarea şi reabilitarea şcolilor este esenţială. Iar aici, fondurile Regio aduc o contribuţie fără de care cu greu se poate vorbi despre şcoli la standarde ale secolului XXI. Veţi găsi exemple de succes în paginile prezentei ediţii a revistei noastre. Şcoli inaugurate în anii comunismului sau chiar înainte de 1900, dar care nu cunoscuseră vreodată un proces de renovare şi modernizare în adevăratul sens al cuvântului, au fost scoase din istorie şi aduse la modernitate. Nu doar că au fost reparate clădirile, dar au fost dotate laboratoarele, au apărut centrele de documentare şi cabinetele didactice la standarde actuale. Cifre? Le veţi găsi în descrierea fiecărui proiect. Există însă şi ceva mai important decât sumele de bani investite sau cantităţile de materiale utilizate. „Parcă profesorii ne-au vorbit mai cu drag“, spune un elev al unei şcoli recent modernizate prin fonduri Regio. Elevilor le-a crescut încrederea în sine, constată, de asemenea, managerul unui alt proiect de modernizare. Astfel de observaţii, venite de la elevi, profesori sau autorităţi, înseamnă mai mult decât cifrele din raportările oficiale. Vă veţi convinge par curgând această ediţie a revistei Regio, dedicată modernizării şcolii.

Ovidiu NAHOI

SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORII Doriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tradiţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană? Suntem deschişi tuturor semnalelor dumneavoastră şi orice contribuţie va fi utilă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre. Aşteptăm scrisorile şi mesajele dumneavoastră pe adresa: regio@mdrap.ro. Contribuţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări.

www.inforegio.ro

www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI REDACTORI:

Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA

SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU

SUMAR

Semnal european POLITICILE EDUCAŢIONALE ALE UE

Interviu PROF. UNIV. DR. ALINA BÂRGĂOANU, RECTOR SNSPA: „NE PLACE SĂ SPUNEM CĂ ŞCOALA NOASTRĂ SCHIMBĂ VIEŢI ÎN BINE“

Analiză

REZULTATELE EVALUĂRII INTERMEDIARE A POR 2007-2013

Ştiri regionale

DOSAR

12 CLĂDIRE DE PATRIMONIU PENTRU COLEGIU DE ELITĂ LA CÂMPULUNG MUSCEL 14 PRIMUL CAMPUS INDEPENDENT ENERGETIC DIN ROMÂNIA SE AFLĂ LA IAŞI 16 ŞCOALĂ NOUĂ PENTRU LICEENII REŞIŢENI 18 CEL MAI VECHI COLEGIU AGRICOL DIN ROMÂNIA, REABILITAT PRIN REGIO 20 CĂMINE MODERNE PENTRU STUDENŢII DE LA UMF DIN CLUJ-NAPOCA 22 ŞCOALA DIN GRĂDINA DE TRANDAFIRI 24 LICEUL TEORETIC „GHEORGHE LAZĂR“ DIN AVRIG, MODERNIZAT ŞI EXTINS

Regiuni europene

ACADEMIE DE MEŞTEŞUGURI LA GRANIŢA DINTRE UNGARIA ŞI SLOVENIA GRECIA: STUDENŢI ANTREPRENORI ÎN INSULA CRETA

30 31

Informaţii utile Tradiţii

ÎNCEPUT DE AN ŞCOLAR ÎN EUROPA SEPTEMBRIE 2014

Semnal european

POLITICILE EDUCAŢIONALE ALE UE Erasmus+, calificările EQF, Procesul Copenhaga sau şi mai cunoscutul Proces Bologna sunt programe care alcătuiesc strategia Uniunii Europene în privinţa educării cetăţenilor ei. Fiecare ţară din UE este responsabilă de propriul sistem de educaţie şi formare profesională, însă Uniunea ajută statele membre să stabilească obiective comune şi să facă schimb de bune practici. VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro

www.inforegio.ro

FOTO: eacea.ec.europa.eu

rimul şi cel mai important dintre programele educaţionale, Erasmus+, îşi propune, în principal, să reducă şomajul în rândul tinerilor, să dezvolte competenţele acestora şi să le sporească astfel şansele de angajare. Erasmus+ are un buget total de 14,7 miliarde de euro, însemnând o creştere cu 40% faţă de bugetul precedent, disponibil în perioada 20072013. Comisia Europeană estimează că acest program va ajuta peste 4 milioane de oameni, majoritatea dintre ei tineri, să studieze, să se formeze, să câştige experienţă profesională sau să desfăşoare activităţi de voluntariat în străinătate. Pentru a înţelege mai bine ce înseamnă voluntariatul, Comisia a creat Portalul european pentru tineret, care conţine informaţii şi oportunităţi pentru tinerii din Europa. Comisia mai estimează că Erasmus+ va ajuta peste 125.000 de organizaţii să colaboreze cu omologi din alte ţări pentru a inova şi moderniza metodele de predare şi activităţile pentru tineret. În esenţă, Erasmus+ reuneşte şapte programe ale UE în aceste domenii, simplificând accesul la finanţare, inclusiv pentru sport, ceea ce este o premieră. În acest domeniu, programul va finanţa activităţi sportive de masă accesibile publicului larg şi proiecte transfrontaliere destinate promovării fair-play-ului şi combaterii aranjării meciurilor, dopajului, violenţei şi rasismului.

Erasmus+ are o pagină proprie de internet unde, la sfârşitul lunii aprilie 2013, a fost publicată cea mai recentă versiune a ghidului programului care se adresează organizaţiilor ce doresc să depună proiecte pentru finanţare în 2014. Aceste entităţi vor transmite cererile on-line agenţiei naţionale — care în cazul României este Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP) sau Agenţiei Executive pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură de la Bruxelles. Persoanele fizice nu pot solicita granturi. Ele trebuie să se adreseze universităţii, şcolii sau organizaţiei din care fac parte. Programul propune trei linii de finanţare (comparativ cu cele 60 în perioada anterioară), împărţite în: educaţie şi formare, tineret şi sport. Astfel, este mai uşor de înţeles pentru beneficiari cum pot accesa oportunităţile de finanţa-

re, în special dacă sunt interesaţi de mai multe domenii. Pe de altă parte, în majoritatea cazurilor se folosesc sume forfetare şi costuri unitare, ceea ce presupune că beneficiarii se pot concentra pe realizarea efectivă a activităţilor de proiect.

UN CV EUROPEAN O altă politică a UE în domeniul educaţional se referă la Europass, care înseamnă, de fapt, un CV standard. Acesta constă într-un un set de documente care îi permit candidatului să-şi prezinte competenţele şi calificările într-un format unitar la nivel european. Cu ajutorul său, angajatorilor le este mai uşor să identifice calificările acordate în alte ţări, iar lucrătorilor, să îşi caute un loc de muncă în străinătate. Setul conţine: Curriculum Vitae (CV), paşaportul lingvistic — un instrument de autoevaluare a competenţelor şi

Semnal european

şi reţeaua de asigurare a calităţii, care îi ajută pe cei care lucrează şi studiază în străinătate. La capitolul inovare şi antreprenoriat, Uniunea a creat Institutul European de Inovare şi Tehnologie (EIT), a cărui principală misiune este aceea de a reuni universităţile, centrele de cercetare şi întreprinderile de top din Europa pentru a răspunde unor provocări sociale majore. La capitolul cercetare, există programul Marie SkłodowskaCurie, ale cărui acţiuni sprijină cariera şi formarea cercetătorilor din toate domeniile ştiinţifice, mai ales prin facilitarea unor perioade de studiu sau muncă în alte ţări şi sectoare.

STUDIU EXTINS PRIVIND ALIMENTAŢIA Aproape o treime dintre copiii europeni sunt supraponderali sau obezi şi, prin urmare, riscă să contracteze boli care pot fi prevenite, inclusiv diabetul de tip 2. De la această realitate enunţată de comisarul pentru Sănătate, Tonio Borg, a pornit primul raport cuprinzător referitor la politicile privind alimentaţia în şcoli în Europa (cele 28 de state UE, plus Norvegia şi Elveţia). Documentul, elaborat de Centrul Co-

mun de Cercetare (JRC) — serviciul ştiinţific intern al Comisiei Europene, arată că, deşi toate ţările cuprinse în studiu au politici privind alimentaţia în şcoli, orientările lor variază considerabil. Astfel, măsurile care privesc promovarea dietelor sănătoase în şcoli pornesc de la orientări facultative privind mărimea porţiilor, până la interdicţii totale, inclusiv în ceea ce priveşte comercializarea, ale distribuitoarelor automate şi ale băuturilor cu zahăr. Raportul mai arată că sunt foarte des întâlnite restricţiile sau recomandările legate de disponibilitatea băuturilor (65-82%), majoritatea ţărilor sprijinind accesul (gratuit) la apă potabilă proaspătă şi limitând sau interzicând în mod specific băuturile răcoritoare (îndulcite cu zahăr). De asemenea, dulciurile şi gustările aromatizate sunt restricţionate în majoritatea statelor, care variază de la permiterea ocazională a acestor gustări la interdicţii complete. România este una dintre ţările europene în care politica naţională privind alimentaţia în şcoli are caracter obligatoriu, la fel ca Ungaria, Bulgaria, Franţa, Marea Britanie, statele baltice, Suedia, Finlanda, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia şi Grecia. FOTO: Etienne Ansotte, ec.europa.eu

c alificărilor lingvistice, documentul de Mobilitate Europass — ce consemnează perioadele de studiu în străinătate şi Suplimentul Europass la Certificatul profesional. Acesta cuprinde competenţele demonstrate de certificatele de absolvire a cursurilor de formare profesională. Pachetul mai conţine Suplimentul Europass la Diplomă — care consemnează realizările din învăţământul superior şi Paşaportul european al competenţelor, care oferă o imagine completă a competenţelor şi calificărilor. Tot ca o politică în domeniul educaţional, UE a elaborat şi Cadrul european al calificărilor sau EQF (European Qualifications Framework). Acesta facilitează comparaţiile între diferite calificări naţionale, făcând o paralelă între anumite examene şi niveluri de învăţământ şi un cadru de referinţă comun. Obiectivul său este să-i ajute pe europeni să studieze sau să lucreze în străinătate. Pentru a explica legătura dintre EQF şi Procesul Bologna — un alt program educaţional al UE, trebuie precizat că cele mai înalte patru niveluri ale EQF corespund nivelurilor de educaţie superioară aşa cum sunt definite în Spaţiul European al Învăţământului Superior (nivelul 5 EQF corespunde descrierii dezvoltate pentru studii superioare de scurtă durată; nivelul 6 EQF corespunde descrierii studiilor superioare de lungă durată, nivelul 7 EQF corespunde studiilor de master, iar nivelul 8 EQF corespunde studiilor doctorale).

SINDICATELE, PARTE A STRATEGIEI

FOTO: www.yourlivingcity.com

Un alt program educaţional este Procesul Copenhaga, care facilitează cooperarea dintre ţările europene (inclusiv toate statele membre UE), sindicate şi angajatori, pentru îmbunătăţirea programelor de studii şi formare profesională. Printre rezultatele acestei cooperări se numără sistemul european de credite SEPTEMBRIE 2014

Interviu

ALINA BÂRGĂOANU, RECTOR SNSPA:

„NE PLACE SĂ SPUNEM CĂ ŞCOALA NOASTRĂ SCHIMBĂ VIEŢI ÎN BINE“ Conduce una dintre cele mai apreciate instituţii de învăţământ superior din România. Studenţii care au trecut prin „mâinile“ ei şi ale echipei pe care o coordonează n-au dat greş pe piaţa muncii, pentru că au plecat cu un „bagaj“ solid de informaţii şi au fost învăţaţi să se adapteze progresului. Rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu a vorbit cu redacţia revistei Regio despre proiectele şi studenţii săi, dar şi despre punctele sensibile ale învăţământului românesc. FOTO: Simion MECHNO / AGERPRES FOTO

ELENA ALEXA regio@mdrap.ro

REGIO: Sunteţi rectorul unei instituţii de învăţământ superior de top. Care este planul dvs. managerial? Alina Bârgăoanu: În calitate de rector al SNSPA, mi-am propus ca, alături de echipă, să consolidez poziţia ocupată deja de universitatea noastră în peisajul educaţional românesc, dar şi să dezvolt instituţia pentru viitor. O asemenea abordare nu poate fi decât complexă: pe de o parte, trebuie eficientizată şcoala din interior, iar pe de altă parte trebuie identificate oportunităţi de creştere, într-o perioadă marcată de multiple limitări demografice, tehnologice şi socio-economice. De aceea, am lansat Orizont 2020: un proiect de redefinire strategică a viziunii şi activităţilor SNSPA, prin implicarea tuturor angajaţilor universităţii: în 2013 am derulat o serie de interviuri în profunzime, workshop-uri şi focus grupuri adresate colegilor noştri, pentru a vedea cum ne dorim să ne poziţionăm până în 2020 în piaţa de educaţie superioară şi ce anume putem să facem în acest sens. Ca element de noutate, SNSPA a trecut la organizarea activităţii prin procese şi proiecte, în conformitate cu standardele internaţionale din domeniu şi, totodată, lucrăm în mod planificat la crearea unui climat de lucru

www.inforegio.ro

constructiv, care să îi facă pe toţi angajaţii să se simtă parte a unei echipe veritabile. În plus, planul managerial actual pune accent pe creşterea calităţii actului educaţional şi pe îmbunătăţirea cercetării academice. REGIO: Care este cel mai dificil obiectiv pe care vi l-aţi propus în

planul managerial şi cum l-aţi putea atinge? Alina Bârgăoanu: Avem o universitate foarte bine ancorată în lumea academică a cercetării, dar extrem de practică în abordarea a ceea ce predăm de 23 de ani: arta şi ştiinţa guvernării. Cel mai greu este să rămânem, de fapt, la fel de entuziaşti

Interviu

entru a fi mai buni în anul viitor p decât în anul care tocmai a trecut. Or, aceasta este o muncă ce trebuie atent planificată şi care implică responsabilitate şi leadership. Este foarte uşor să fii manager când economia creşte şi se investeşte în educaţie, dar este cu adevărat o probă de competenţă managerială să menţii entuziasmul echipei pentru a da în fiecare zi proiecte tot mai bune, atunci când semnalele din mediul extern nu sunt cele mai optimiste. REGIO: Aveţi încredere în tinerii specialişti, proaspăt absolvenţi ai SNSPA? Alina Bârgăoanu: Suntem foarte mândri de absolvenţii noştri: după cum ştiţi, de peste 20 de ani, cei care termină cursurile noastre ocupă poziţii de top în diverse domenii sau au propriile lor afaceri. A fi absolvent de SNSPA a devenit sinonim cu perseverenţa şi cu sintagma a reuşi. Avem o vorbă în interiorul universităţii, că SNSPA schimbă vieţi în bine. Şi aşa este, dacă ne uităm la ce rampă de lansare au însemnat studiile la SNSPA pentru atât de multe persoane, azi celebre. Ceea ce mi se pare însă extrem de important, este faptul că cei care au finalizat studiile la SNSPA în ultimii 2-3 ani nu au avut probleme majore să se angajeze, deşi numărul de posturi existente pe piaţă a fost sensibil mai scăzut comparativ cu perioada de boom economic. REGIO: Tinerii se aşteaptă ca la absolvirea unei facultăţi de stat să-şi găsească un loc de muncă mult mai uşor. Este acest lucru conform cu realitatea? Alina Bârgăoanu: Indiferent unde absolvi, eşti angajat în urma unor interviuri în care dovedeşti că eşti bine pregătit pentru acel loc de muncă. Probabil că percepţia răspândită azi este că dacă urmezi o universitate publică, înveţi mai mult şi, mai ales, mai bine. Eu pot să vorbesc doar pentru SNSPA: toate cursurile noastre sunt

ancorate în realitate, astfel încât absolvenţii să se poată prezenta la interviurile de angajare cu aptitudinile căutate de angajatori şi cunoştinţele necesare posturilor pe care le doresc. REGIO: Concret, cum îi sprijiniţi pe studenţi pentru a accede mai uşor pe piaţa muncii? Alina Bârgăoanu: Cursurile predate în SNSPA, foarte bine documentate teoretic, sunt totodată foarte practice, iar studenţii simulează astfel constant viaţa viitoare de angajat în domeniul ales. În plus, politica SNSPA este aceea de a invita la toate cursurile practicieni de renume care să-şi prezinte meseria — şi suntem celebri pentru acest tip de abordare. Sprijinim organizarea de parteneriate cu instituţii şi firme pentru practica studenţilor noştri sau organizăm chiar noi practica lor în cadrul unor proiecte sau evenimente de anvergură. REGIO: Tot mai mulţi elevi buni, după absolvirea liceului, aleg să-şi continue studiile în universităţi de peste hotare. De ce? Alina Bârgăoanu: Cu siguranţă că există multe motive obiective, precum atracţia pentru meserii care se practică foarte puţin la noi, dar există şi o dezamăgire legată de percepţia

privind oportunităţile pe care le oferă economia românească de azi. În plus, studenţii sunt mult mai mobili decât cei din deceniul trecut şi, aşa cum există studenţi din alte ţări care aleg să vină la facultate în România, este normal şi ca o parte din români să plece la studii în străinătate. REGIO: Ce oferă în plus SNSPA faţă de alte universităţi din ţară? De ce studenţii ar alege să studieze aici? Alina Bârgăoanu: SNSPA oferă două lucruri care ne-au diferenţiat de la bun început: suntem specializaţi în guvernare şi management şi suntem foarte practici, dar serios ancoraţi în teoria relevantă a domeniului. Climatul SNSPA este, de asemenea, diferit: studenţii lucrează îndeaproape cu profesorii în proiecte foarte ambiţioase, care le permit networking real la o vârstă destul de mică şi le arată foarte devreme ce se întâmplă cu adevărat în domeniul de activitate ales. REGIO: Din câte ştiu sunteţi implicaţi în multe proiecte internaţionale. Care sunt cele care se derulează în prezent? Alina Bârgăoanu: Avem parteneriate de colaborare cu foarte multe universităţi de top de pe patru SEPTEMBRIE 2014

Interviu

tării este şi trebuie să fie statul, apoi mediul privat. De asemenea, este nevoie de finanţare pentru actualizarea actului pedagogic: trăim în epoca web 2.0, dar tehnologia costă foarte mult şi noutăţile de acest tip nu sunt mereu uşor de achiziţionat de către universităţi.

REGIO: Se investeşte suficient în învăţământul superior din România? Unde ar mai fi nevoie de bani şi de ce? Alina Bârgăoanu: Pentru învăţământul superior public din România ar fi nevoie de un buget mult mai mare, în primul rând pentru susţinerea cercetării. Se tot vorbeşte că universităţile noastre nu ar avea rezultate remarcabile în cercetare, dar se uită că cercetarea costă şi că, de regulă, finanţatorul cerce-

REGIO: Cum ne pot ajuta fondurile europene în acest domeniu?

Alina Bârgăoanu: Fondurile europene reprezintă o soluţie şi majoritatea universităţilor au apelat la ea, mai ales pentru a suplini nevoile de logistică, de infrastructură. Numai că fondurile europene pot fi şi un pericol: se pot bloca bugete proprii pe o durata prea mare, se pot bloca resurse umane necesare în activităţile de predare şi cercetare pentru nevoile proiectelor care au dus la obţinerea finanţării prin aceste fonduri etc.

FOTO: Agerpres

continente. De pildă, propunem studenţilor noştri burse de mobilităţi în 44 de universităţi partenere din Uniunea Europeană şi Turcia, dar avem şi parteneriate strategice de cooperare instituţională şi de cercetare cu universităţi din SUA, Asia, America Latină sau cu instituţii precum Comisia Fullbright şi organizăm un masterat în comun cu o universitate de top din Marea Britanie, Sheffield University.

REZULTATELE EVALUĂRII INTERMEDIARE A POR 2007-2013 Regio - Programul Operaţional Regional 2007-2013 a obţinut cele mai bune rezultate posibile, luând în calcul sistemul de management, respectarea legislaţiei şi a regulamentelor, viteza de implementare, rezolvarea aspectelor neprevăzute, eficacitatea şi eficienţa, potrivit studiului „Actualizarea evaluării intermediare a POR 2007-2013“, realizat de compania de consultanţă KPMG. LAURENŢIU TEŞCAN regio@mdrap.ro

tudiul finalizat în aprilie 2014 a analizat performanţele în registrate în managementul şi implementarea Regio, împreună cu eficienţa şi impactul programului, până la 31 decembrie 2013. Analiza a fost necesară pentru

www.inforegio.ro

actualizarea informaţiilor, cu scopul de a îmbunătăţi implementarea programului şi de a observa efectele crizei economico-financiare asupra beneficiarilor. De asemenea, analiza are rolul de a identifica proiectele de succes ca exemple de bună practică şi pe cele inovatoare, iar informaţiile despre rezultatele obţinute vor putea fi folosite la conceperea politicii şi programului viitor.

Raportul de evaluare acoperă toate axele şi domeniile de intervenţie ale programului, precum şi întregul sistem de gestionare, implementare şi monitorizare. Pentru realizarea evaluării au fost utilizate date colectate prin metode specifice unui astfel de exerciţiu: interviuri, chestionare, focus-grupuri, grupuri de lucru. Au fost cuprinse în sfera cercetării atât

Analiză

Situaţia financiară la 31 decembrie 2013: Etapa

MLei

MEuro

% din alocare

Alocare financiară

17.593,67

3.966,02

100,00%

Valoarea finanţărilor nerambursabile solicitate

35.778,80

8.065,37

203,36%

Valoarea finanţărilor nerambursabile aprobate

19.867,02

4.478,49

112,92%

Valoarea finanţărilor nerambursabile contractate

18.422,31

4.152,82

104,71%

Plăţi interne efectuate

8.082,94

1.822,08

45,94%

Sume rambursate de CE (absorbţie)

7.893,58

1.779,40

44,87%

Legendă: MLei – milioane Lei; Meuro – milioane Euro

Principalii indicatori de progres la nivelul fiecărei axe prioritare Alocare 2007-2013 Finanţare nerambursabilă solicitată Finanţare nerambursabilă aprobată Finanţare nerambursabilă contractată Finanţare nerambursabilă plătită intern Cheltuieli rambursabile de CE

MLei

persoane din cadrul structurilor de management ale programului, cât şi beneficiari ai acestuia, din sectoarele public şi privat. Principalii indicatori de performanţă sunt rata de contractare, adică finanţările nerambursabile contractate raportate la alocarea financiară totală, de 104,71% şi rata de absorbţie, respectiv sumele rambursate de Comisia Europeană raportate la alocarea financiară din partea UE, de 44,87%. Comparativ cu alte programe operaţionale, solicitanţii de finanţare au arătat un interes major pentru finanţarea din Regio, acest fapt fiind reflectat de nivelul foarte ridicat al valorii finanţării europene solicitate, de valoarea foarte mare a finanţării nerambursabile aprobate, precum şi de valoarea relativ ridicată a finanţării nerambursabile plătite la data de referinţă a evaluării. „În perioada de programare 2007-2013, principala provocare rămâne derularea în bune condiţii şi finalizarea la timp a proiectelor contractate“, se afirmă în raport. Recomandările pentru finalul programului includ ajustarea valorii ţintă a unor indicatori de program, în concordanţă cu noile realităţi economice şi sociale, şi contractarea în regim de urgenţă a tuturor fondurilor disponibile, astfel încât proiectele să fie finalizate până în decembrie 2015. Pentru perioada 2014-2020, în contextul creşterii relevanţei programului, evaluatorii recomandă o alocare financiară regională, diferită de la un domeniu de intervenţie la altul, în concordanţă cu potenţialul şi specificul nevoilor fiecărei regiuni. Reducerea numărului de operaţiuni specifice şi planificarea intervenţiilor, numai după corelarea strategiei noului program cu planurile strategice în domeniul sănătăţii, educaţiei şi transporturilor ar creşte, de asemenea, impactul programului.

*Legendă: AP — Axa prioritară SEPTEMBRIE 2014

Ştiri regionale

STATUIA LUI EMINESCU, CELEBRĂ ÎN TOATĂ LUMEA

ÎNCĂ UN ELICOPTER SMURD ÎN ARDEAL

RU CE NT

FOTO: turism-zone.ro

FESTIVAL DE FILM CENTRAL-EUROPEAN, LA MEDIAŞ

Unicul festival din ţara noastră consa crat cinematografiilor ţărilor din regiunea central-europeană şi România va avea loc la Mediaş, (jud. Sibiu), la începutul lunii septembrie. După trei ediţii care s-au bucurat de aprecierea a peste 50.000 de spectatori, anul acesta cinefilii vor fi răsfăţaţi cu peste 40 de filme de lungmetraj, scurtmetraj şi documentar, din şapte ţări central-europene (Cehia, Slovacia, Slovenia, Austria, Ungaria, România, Polonia). În competiţia Mediaş Central European Film Festival vor intra şapte producţii în secţiunea competiţie. Se vor organiza şi evenimente speciale cu tematica Spania, ţara invitată special la această ediţie organizată de Primăria Mediaş, în colaborare cu mai multe instituţii.

FOTO: Evenimentele zilei.ro

-V E

FOTO: sansanews ro

FOTO: România Liberă

www.inforegio.ro

-ES

Ştrandul cu proprietăţi curative din Buziaş (jud. Timiş) a fost redeschis pentru public, după trei ani în care nu a avut vizitatori. Construit în 1874, ştrandul cu apă minerală, primul de acest gen din Europa, a fost renovat şi modernizat, dar are farmecul secolului al XIX-lea, în special prin vestiarele din lemn păstrate şi astăzi. Apa din bazin este forată de la 120 de metri adâncime şi este identică cu cea care curge în fântânile din staţiune. Este apă minerală de băut care vine la o temperatură de 13 grade Celsius din puţ. În bazin, temperatura se ridică la 18-22 de grade Celsius, iar apa, foarte bogată în fier, are efecte relaxante. Apa este recirculată în bazinul cu o adâncime uniformă de 1,8 metri.

ST VE

ŞTRAND CU APĂ MINERALĂ LA BUZIAŞ

Monumentul din Oneşti (jud.Bacău) dedicat celui mai iubit poet român şi-a câştigat admiraţia lumii întregi! Statuia lui Mihai Eminescu s-a clasat pe locul doi într-un top realizat de specialiştii site-ului www.boredpanda. com. Timp de două săptămâni, cititori au trimis fotografii cu statui inedite din întreaga lume. Din cele 160 de imagini strânse şi pe baza miilor de voturi din partea utilizatorilor, a fost întocmit topul celor mai creative 25 de statui de pe mapamond. Statuia lui Mihai Eminescu s-a clasat pe locul 2, fiind întrecută doar de lucrarea „Mustangi“, din Texas, Statele Unite. Monumentul realizat de Dan Dima este amplasat la intersecţia bulevardului Oituz cu strada Tineretului.

Un nou elicopter SMURD, achiziţionat de Ministerul Sănătăţii, va deservi judeţele Cluj, Sălaj, Baia-Mare, Satu-Mare, Bihor şi o parte din Bistriţa-Năsăud. Aparatul de zbor care va fi folosit pentru transportarea victimelor în situaţii de urgenţă va fi coordonat de la Cluj şi va avea baza de decolare la Zalău. Astfel, numărul de elicoptere care deservesc zona a ajuns la trei, după cele de la Arad şi Târgu-Mureş. Anunţul a fost făcut în iulie, la Cluj, la manifestările ocazionate de împlinirea a 20 de ani de existenţă a serviciului de urgenţă SMURD. „Odată cu venirea elicopterului la Cluj o să avem toată zona Banat şi Transilvania acoperită complet‘‘, a explicat secretarul de stat în MAI, Raed Arafat.

Ştiri regionale

POMPIERII CIVILI S-AU ÎNTRECUT LA SLATINA

TERAPIE PENTRU COPII LA BAZINUL UNUI CAMPION

BU C - IL URE FO ŞT V I

FOTO: Ziuadeconstanta.ro

BIBLIOTECI ÎN PARCURILE DIN CAPITALĂ

Bucureştenii iubitori de lectură au avut parte vara asta de o mare surpriză. Mai multe parcuri din Capitală au fost dotate cu biblioteci din care oricine poate împrumuta cărţi de care să se bucure în aer liber. În special cei mici au fost foarte încântaţi de această campanie. Astfel, până la începutul şcolii, în parcurile Cişmigiu, Alexandru Ioan Cuza şi Tineretului, bucureştenii s-au putut bucura de poveşti cu eroi şi zâne, cărţi de neuitat ale copilăriei pentru cei mici, dar şi ficţiune, istorie, cărţi practice şi de divertisment pentru adulţi. Bibliotecile fac parte din campania de încurajare a cititului pe care editura Litera a susţinut-o cu ocazia împlinirii a 25 ani de existenţă.

FOTO: adevarul ro

SU OL D-V TE ES NI T A

FOTO: mesagerul.ro FOTO: adevarul.ro

Veşti bune pentru pacienţii din judeţul Călăraşi. O unitate sanitară care trata anual circa 36.000 de bolnavi va deveni din nou operaţională. Este vorba despre Spitalul Orăşenesc din Budeşti, închis în martie 2011 cu intenţia de a fi transformat în cămin pentru persoane în vârstă. La vremea respectivă, localnicii au protestat în stradă, nemulţumiţi că trebuie să meargă zeci de kilometri pentru tratamente. Autorităţile locale au anunţat recent că Ministerul Sănătăţii a decis redeschiderea unităţii, sub formă de Centru de Diagnostic cu Internare pe timp de zi — Ambulatoriu. Unitatea va funcţiona cu 20 de paturi şi va asigura asistenţa medicală primară pentru localnicii din Budeşti şi din oraşele apropiate.

D-

D IA SU TEN N MU

SE REDESCHIDE SPITALUL ORĂŞENESC DIN BUDEŞTI, CĂLĂRAŞI

Iniţiativă benefică şi inedită la Constanţa. Zeci de copii cu dizabilităţi beneficiază de şedinţe gratuite de kinetoterapie la bazinul de înot Atena Sport Club, deschis de medaliatul olimpic Răzvan Florea. La dispoziţia celor mici sunt puse lunar 40 de locuri, iar şedinţele, de câte o jumătate de oră, se fac în prezenţa unui kinetoterapeut şi a unui psiholog. De aceste şedinţe de hidro-kinetoterapie poate beneficia orice copil care a fost diagnosticat cu autism, sindrom Down, retard mintal sau tetrapareză spastică, în urma unui protocol încheiat între Asociaţia Centrul de Autism „Marea Neagră“ şi Răzvan Florea. Mişcarea şi înotul îi ajută pe copii să se dezvolte armonios.

Competitivitate şi spirit de echipă! Asta au demonstrat pompierii civili din şapte judeţe, care s-au întrecut la Slatina. Competiţia a fost organizată de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Matei Basarab, cu sprijinul Consiliului Judeţean Olt şi al Primăriei Slatina. La startul etapei interjudeţeane s-au aliniat 13 echipaje, iar arbitrajul a fost asigurat de cadre ale Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă din judeţele Cluj, Maramureş, Sălaj, Bihor, Arad şi Timiş. Probele au avut drept scop dezvoltarea şi perfecţionarea deprinderilor specifice necesare îndeplinirii acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă.

SEPTEMBRIE 2014

REGIO MERGE LA ŞCOALĂ CLĂDIRE DE PATRIMONIU PENTRU COLEGIU DE ELITĂ LA CÂMPULUNG MUSCEL Complexul de clădiri al Colegiului Naţional Pedagogic „Carol I“, dat în funcţiune în 1896, a fost modernizat, cu restaurarea unor elemente ale construcţiei originale, iar noile dotări au îmbunătăţit condiţiile de studiu pentru cei circa 1.000 de elevi. BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

FOTO: Bogdan Multeanu

www.inforegio.ro

FOTO: Primăria Câmpulung

eşi fosta capitală a Ţării Româneşti, Câmpulung Muscel (oraş atestat documentar de la 1300), nu are statut de staţiune turistică, odată intrat în curtea Colegiului Naţional Pedagogic „Carol I“ te simţi de parcă ai ajuns într-o destinaţie de vacanţă montană. Inspiri aerul curat, de munte, şi păşeşti pe alei străjuite de gard viu făcut din brăduţi, iar priveliştea care ţi se deschide ochilor este uimitoare: şiruri nesfârşite de dealuri şi văi sau piscuri de munte, care se ivesc printre pâlcuri de ceaţă. Acest loc a fost ales, la sfârşitul secolului al XIXlea, drept noul sediu al Şcolii normale de institutori (învăţători), trans-

ferate de la Bucureşti. Conducătorii de atunci ai statului s-au gândit că este bine ca viitorii dascăli să fie cât mai aproape de lumea satelor, acolo unde urmau să profeseze şi pe care erau chemaţi să o ridice. De la înălţarea clădirii (1895) şi inaugurarea ei, un an mai târziu, nu s-au mai făcut reparaţii capitale, deşi problema infiltraţiilor de apă din subsol era cunoscută de peste un secol. În plus, faţadele, treptele, tâmplăria şi instalaţiile interioare erau degradate. Pentru colegiul de elită, care a pregătit zeci de generaţii de cadre

didactice, povestea reabilitării începuse cu un... eşec. „Când am depus cererea de finanţare şi am fost anunţaţi că suntem primul proiect sub linie, a fost un şoc. S-a mers pe criteriul primul venit — primul servit, iar pentru pregătirea documentaţiei am avut nevoie de avizul Ministerului Culturii, de o procedură mai complexă decât pentru o altă şcoală obişnuită“, îşi aminteşte primarul oraşului, Călin Ioan Andrei. Edilul a fost managerul proiectului de reabilitare şi, cu perseverenţă, a convins Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia de importan-

Dosar

Acum învaţă într-un singur schimb toţi cei circa 1.000 de elevi ai noştri, de la grădiniţă la liceu“, constată Radu Gheorghe, directorul instituţiei.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Consolidare, reabilitare Colegiul Pedagogic „Carol I“ • Beneficiar: UAT municipiul Câmpulung • Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenţie DMI 3.4. — Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale din preuniversitar, universitar şi a infrastructurii pentru formarea profesională continuă. • Valoarea totală contractată a proiectului: 12,13 milioane de lei din care: - FEDR: 8,32 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 3,58 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 226.860 lei

Concret, modernizarea înseamnă că elevii au acces la un laborator dotat complet pentru fiecare materie. În cabinetele de limbi străine, fiecare elev are o pereche de căşti, la istorie pot fi proiectate hărţi interactive care arată schimbări politice sau operaţiuni militare în mişcare (nu doar pe obişnuitele hărţi de hârtie). În total, colegiul beneficiază de

de bună practică şi aceasta ne oferă satisfacţie“, ne-a declarat primarul. Din pricina lucrărilor complexe

FOTO: Bogdan Multeanu

„Profesorii îmbină predarea modernă cu tehnologia, cabinetele sunt multifuncţionale, iar performanţele încep să apară” Radu Gheorghe, director al Colegiului „Carol I“

impuse de prevederile legale privind reabilitarea monumentelor, implementarea proiectului a durat aproape patru ani (august 2010 – iunie 2014). La capătul acestui interval, în care activitatea didactică nu s-a întrerupt, „am reuşit să transformăm toate sălile în 28 de cabinete funcţionale şi să optimizăm procesul educaţional.

FOTO: Bogdan Multeanu

ţa unităţii de învăţământ şi de valoarea clădirii. „Ne-am dorit foarte mult ca aceste clădiri de patrimoniu să fie reabilitate, dar şi să creăm condiţii optime în şcoli şi, curând, sperăm să se vadă în rezultatele elevilor“, adaugă primarul. Pregătirea documentaţiei a durat mai mult, deoarece Colegiul este găzduit de „o clădire a Patrimoniului naţional, clasificată la categoria A — monument de cea mai mare importanţă“. Proiectul avea să primească finanţare pentru „lucrări de reabilitare a reţelelor de utilităţi, finisaje interioare, refaceri ale faţadelor, amenajarea spaţiilor de incintă“, la capătul cărora „am constatat, din reacţiile celor care au văzut lucrarea, că este considerată exemplu

CONDIŢII MODERNE, PRESTIGIU SPORIT

20 de table electronice interactive. În intervalul 8:00-14:00 porţile colegiului se închid, clasele optează dacă vor sau nu uniformă, elevii nu fumează şi nu pot părăsi incinta şcolii fără să anunţe un motiv al plecării (care este imediat notificat părinţilor). Cu toate acestea, convingerea directorului că „performanţa nu se poate obţine decât prin ordine şi disciplină“ nu îl face deloc mai puţin popular în rândul elevilor şi al părinţilor. Cei din urmă au încredere că odraslele lor sunt pe mâini bune şi există zeci de cereri de înscriere, din oraş sau chiar din împrejurimi, în clasa a V-a la „Carol I“. Posibilita tea de a învăţa doar de dimineaţă, într-o şcoală prestigioasă, cu dotări moderne, menţine interesul pentru Colegiul Naţional Pedagogic. În 2017, instituţia va împlini 150 de ani de funcţionare, iniţial la Bucureşti (între anii 1867 şi 1896), ulterior la Câmpulung (din 1896 până în prezent). SEPTEMBRIE 2014

Dosar

PRIMUL CAMPUS INDEPENDENT ENERGETIC DIN ROMÂNIA SE AFLĂ LA IAŞI

FOTO: ADR Nord-Est

Cel mai important proiect de modernizare a campusului „Tudor Vladimirescu“ aparţinând Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ a fost finalizat cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile. Peste 17.000 de studenţi beneficiază începând cu anul universitar 20132014 de un campus universitar la standarde europene.

ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

niversitatea Tehnică „Gheor ghe Asachi“ din Iaşi este o instituţie de învăţământ superior ale cărei origini se află la începutul secolului al XIXlea, odată cu fondarea învăţământului tehnic superior românesc de către cărturarul Gheorghe Asachi. El a pus bazele Şcolii de Ingineri Hotarnici, în anul 1813. Numele actual al instituţiei i-a fost atribuit începând cu 15 noiembrie 1937. De-a lungul existenţei sale, Universitatea a format generaţii de ingineri şi specialişti în cele mai

www.inforegio.ro

diverse domenii tehnice. Ceea ce atrage studenţii să urmeze cursurile Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iaşi este numărul vast de domenii tehnice puse la dispoziţie şi prestigiul câştigat în timp. În cadrul Universităţii există 11 facultăţi care oferă specializări profesionale pentru orice tânăr student care a terminat liceul şi doreşte să înceapă o carieră într-o ramură tehnică. Având un număr foarte mare de studenţi — peste 17.000 — şi o atât de mare diversitate de facultăţi, în mod firesc, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ are un campus pe măsură, şi anume campusul „Tudor Vladimirescu“, care cuprinde 21

de cămine studenţeşti, o cantină, două terenuri de sport, două puncte termice, 19 staţii subtermice etc. Proiectul de reabilitare şi modernizare a Campusului „Tudor Vladimirescu“ s-a născut din necesitatea asigurării accesului pentru populaţia din regiunea Nord-Est a României la un învăţământ superior tehnic de înaltă ţinută, desfăşurat în condiţii de cazare şi servicii complementare furnizate la standarde europene. Proiectul a avut în vedere atingerea a două obiective. Pe de o par te, s-a urmărit reabilitarea ener getică a campusului la nivel de sistem de alimentare, distribuţie şi

Dosar

FOTO: ADR Nord-Est

sport. Sperăm ca, în viitor, Universitatea noastră să acceseze fonduri şi pentru celelalte cinci cămine rămase nereabilitate“, a declarat Camelia Niţulescu, unul dintre responsabilii de proiect. Pe lângă reabilitarea energetică a căminelor sau înlocuirea mobilierului în camerele de cămin, o parte importantă a modernizării campusului universităţii ieşene a constituit-o reabilitarea celor două terenuri de sport. Primul teren măsoară 990

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Reabilitarea şi Modernizarea Campusului Tudor Vladimirescu“ • Beneficiar: Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi • Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenţie DMI 3.4. — Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale din preuniversitar, universitar şi a infrastructurii pentru formarea profesională continuă. • Valoarea totală contractată a proiectului: 66,54 milioane de lei, din care: − FEDR: 47,63 milioane de lei − Contribuţia de la bugetul de stat: 7,28 milioane de lei − Contribuţia beneficiarului: 11,62 milioane de lei mp şi a fost recondiţionat şi dotat cu instalaţie de nocturnă fiind destinat practicării minifotbalului şi voleiului, cel de-al doilea măsoară 1.406 mp şi conţine un teren de sport acoperit, plus anexe: vestiare, grupuri sanitare, spaţii de depozitare material sportiv şi o centrală termică. Ultima parte a proiectului, dar nu cea din urmă, se referă la cantină. Aceasta este accesibilă studenţilor încă din 9 mai 2011. Într-o ambianţă plăcută şi civilizată, studenţii, care adesea au posibilităţi materiale modeste, pot lua masa la preţuri foarte avantajoase. Până la darea în folosinţă a noii cantine, serviciile de alimentaţie publică din cadrul campusului erau asigurate numai de că-

FOTO: ADR Nord-Est

c onservare a energiei electrice şi termice prin realizarea unei centrale cogenerative (utilată cu module cogenerative, în punctele termice TV2 şi TV3) cu reţelele aferente şi reabilitarea termică a clădirilor din campus (12 cămine şi două puncte termice), în vederea asigurării funcţionalităţii acestuia din punct de vedere energetic pe termen mediu şi lung. Pe de altă parte, s-a dorit reabilitarea, funcţionalizarea şi echiparea facilităţilor existente în campus, a două terenuri de sport şi a unei cantine. „Pe parcursul implementării pro iectului au fost probleme din cauza modificării legislaţiei, fiind necesare readaptări ale documentaţiei pe parcursul procedurii de achiziţie, ceea ce a dus la întârzieri. Acum, când lucrările au fost finalizate, studenţii noştri sunt încântaţi atât de aspectul şi dotările din cămine şi de noul sistem de cogenerare pentru energia electrică şi termică, cât şi de cantină sau de terenurile de

tre furnizori privaţi, acum, exclusiv pentru studenţii universităţii, există posibilitatea asigurării unei mese la tarife reduse. Capacitatea cantinei este de 1.000 de studenţi pe zi, putând fi serviţi, în acelaşi timp, circa 200 de studenţi.

INVESTIŢII ŞI SCĂDERI DE TAXE — CUM E POSIBIL? Reabilitarea energetică, aşa cum a rezultat ea la finalizarea implementării proiectului, a transformat Campusul Universitar „Tudor Vladimirescu“ dintr-un campus studenţesc oarecare într-un complex ultramodern, primul de acest gen din România, care nu mai are grija facturilor la căldură şi electricitate. Două cogeneratoare pe gaz produc energie şi agent termic atât pentru consumul propriu campusului, cât şi pentru vânzare în sistemul naţional. Conform proiectului, introducerea conceptului de cogenerare asigură un grad superior de automatizare, monitorizare şi control al furnizării agentului termic şi de adaptare a regimului de furnizare nevoilor de consum şi condiţiilor de temperatură din mediu. Prin această metodă se elimină pierderile energetice care apar pe traseul de la furnizor la amplasamentul campusului. Astfel, peste 1,5 milioane de lei rămân în bugetul campusului. Instalaţia funcţionează de la sfârşitul anului trecut, iar economiile făcute au permis conducerii campusului să micşoreze taxele de cazare pentru studenţi, chiar şi cu 10%, un avantaj pe care studenţii altor universităţi din ţară nu îl au.

SEPTEMBRIE 2014

Dosar

ŞCOALĂ NOUĂ PENTRU LICEENII REŞIŢENI

FOTO: Primăria municipiului Reşiţa

Deşi Colegiul Economic al Banatului Montan din Reşiţa este unicul de acest profil din judeţul Caraş-Severin, până anul trecut aspectul şi dotările şcolii erau departe de standardele europene. Aceasta, până la reabilitarea unităţii, cu fonduri Regio.

ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

in toamna lui 2013, Colegiul Economic al Banatului Montan din Reşiţa — unde funcţionează şi un internat — se înscrie în standarde europene de învăţământ. Cei circa 600 de elevi beneficiază de săli de clasă moderne, dotate cu echipamente didactice, IT şi materiale specifice pentru documentare în pas cu timpurile actuale. Odată cu reabilitarea şcolii a avut loc şi extinderea acesteia, printr-un corp de clădire cu încă zece săli de clasă şi o sală de conferinţe, iar la aceasta s-au adăugat reabilitarea corpului de şcoală existent, precum şi dotarea

www.inforegio.ro

corespunzătoare, cu echipamente de specialitate, a întregii unităţi de învăţământ.

Au fost, de asemenea, modernizate internatul şi cantina. Clădirea Colegiului Economic al

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Extindere spaţii de studiu şi Reabilitare Corp de şcoală existent la Colegiul Economic al Banatului Montan“ • Beneficiar: Primăria municipiului Reşiţa • Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenţie 3.4 — Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă. • Valoarea totală a proiectului: 10,76 milioane de lei din care: − FEDR: 7,59 milioane de lei − Contribuţia de la bugetul de stat: 2,85 milioane de lei − Contribuţia beneficiarului: 311.215 lei

Dosar

BENEFICII ALE PROIECTULUI: Pregătirea de forţă de muncă bine calificată, la cerinţele pieţei muncii în domeniile de formare specifice colegiului; Realizarea cifrei de şcolarizare pentru liceu, postliceală şi învăţământ profesional de trei ani; profesoral şi Inspectoratul ŞcoOportunitatea derulării unor lar Judeţean, motiv pentru care proiecte internaţionale de tip liceul nostru a fost gazda olimpiaErasmus. delor şcolare judeţene. Elevii sunt mândri să-şi desfăşoare activitatea într-o şcoală ce oferă condiţii europene, le-a crescut încrederea de Proiectul este unul de succes, sine şi transmit semnale pozitive bine primit de comunitate, de pă- către elevii care au fost admişi la rinţi, de agenţi economici şi de alte şcoli din Reşiţa şi care află, în instituţiile publice. Extinderea clă- felul acesta, detaliile privind baza dirii şcolii a rezolvat problema de materială şi calitatea cadrelor difuncţionare într-un singur schimb dactice din unitatea noastră de îna elevilor. „În plus, proiectul este văţământ“, a adăugat, cu mândrie, extrem de apreciat şi de corpul doamna Bulgaru.

CU ADEVĂRAT O ŞCOALĂ EUROPEANĂ! Colegiul Economic al Banatului Montan a obţinut statutul de Şcoală Europeană în 2014, fiind pe locul VI, în cadrul clasamentului naţional, motiv de mândrie şi încredere în forţele proprii. Obţinerea certificatului de Şcoală Europeană este reflectarea, în mare măsură, a bazei materiale reabilitate prin Regio şi a dotării cu echipamente moderne.

SEPTEMBRIE 2014

FOTO: Primăria municipiului Reşiţa

necesităţile de dezvoltare economică locală şi regională, conform Planurilor Regionale şi Locale de Acţiune în Domeniul Învăţământului profesional şi tehnic“, ne-a declarat managerul proiectului, Bianca Ingrid Bulgaru, şef serviciu în cadrul primăriei Municipiului Reşiţa.

FOTO: Primăria municipiului Reşiţa

Banatului Montan a fost proiectată de către ISART Bucureşti în anul 1971, fiind dimensionată să facă faţă numărului de elevi din acea perioadă, respectiv 480 de elevi care urmau cursurile, numai în program de dimineaţă. Finalizată în anul 1974, clădirea nu a mai fost supusă unor reparaţii serioase, întreţinerea rezumându-se la unele lucrări sporadice şi punctuale, în condiţii precare. Vechimea clădirii a dus la un grad avansat de deteriorare a finisajelor interioare, a podelelor în sălile de curs, a instalaţiilor sanitare, a instalaţiilor electrice şi a instalaţiei termice interioare. Pentru că nu au fost bani pentru o renovare în adevăratul sens al cuvântului. Aceasta, până în momentul obţinerii de fonduri europene. „Starea şi accesibilitatea infrastructurii educaţionale şi a dotărilor realizate prin proiectul de extindere a spaţiilor de studiu şi reabilitarea corpului de şcoală existent la Colegiul Economic al Banatului Montan contribuie semnificativ la realizarea obiectivelor specifice privind asigurarea calităţii şi a accesului la educaţie pentru elevii din judeţul Caraş-Severin, care aleg o rută de profesionalizare prin învăţământ tehnologic, în domenii de pregătire şi calificări corelate cu

Dosar

CEL MAI VECHI COLEGIU AGRICOL DIN ROMÂNIA, REABILITAT PRIN REGIO Prima şcoală cu profil agricol din ţară a fost adusă în pas cu vremurile pe parcursul a doi ani. Banii europeni au fost esenţiali, dar o contribuţie importantă au avut-o şi autorităţile locale, care au realizat importanţa unui asemenea proiect pentru judeţ şi pentru regiune. VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro

olegiul Naţional Agricol Carol I din Slatina are o istorie frumoasă şi bogată, care îl plasează în rândul şcolilor cu tradiţie din Europa. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, marele negustor Ionaşcu Capuţel şi soţia sa, Neaga, în urma pierderii fiicei lor, îşi donau averea oraşului pentru construirea unei şcoli. Astfel că începuturile palpabile ale Colegiului Agricol sunt plasate pe la 1870, când ilustrul agronom Ioan Radian, susţinut de autorităţi, a ales locul şi amplasarea clădirilor, a terenurilor unităţii şcolare agricole, care avea să devină, în scurt timp, vestita Şcoală de

agricultură de la Strihareţ. În 1882 era promulgată legea privind organizarea învăţământului agricol, iar pe 15 octombrie 1883, prin Ordin Regal, lua fiinţă Şcoala Practică de Agricultură „Regele Carol I“ de la Strihareţ. Cursurile au început cu 32 de elevi, din care 30 primeau burse: 25 din partea judeţului şi 5 de la stat. Recrutarea elevilor se făcea din mediul rural, absolvenţi a 4 clase, cu vârsta între 15 şi 20 de ani. Concursul de admitere consta din citire şi scriere corectă, aritmetică şi geometrie. Durata cursurilor era de 2 ani. În darea de seamă privind anul şcolar 1908-1909, Constantin Martinovici, directorul de atunci al Şcolii Practice Strihareţ, arăta că instituţia avea mari probleme gos-

podăreşti, mai ales că numărul elevilor crescuse până la 120. „Şcoala este aşezată pe poziţiuni pitoreşti: localul frumos adăpostit face viaţa şcolarilor cât se poate de agreabilă, un minunat cadru pentru cei care, devotaţi studiului agriculturii, şi-au luat deviza «In terra aurum»“, scria profesorul Gheorghe Poboran în monografia publicată în 1909. În 1923, şcoala, o fermă în toată regula, dispunea de 100 de hectare de teren arabil, 3 hectare de pădure şi parc, 5 hectare de drumuri şi teren neproductiv, 3 hectare de curte. După aproape 80 de ani, unii zbuciumaţi, în care a trecut prin războaie, prin incendii şi prin comunism, şcoala devine în 1998 primul colegiu naţional agricol din România.

FOTO: Primăria municipiului Slatina

NEVOIA DE EXTINDERE

www.inforegio.ro

În 2008, când numărul elevilor înscrişi în colegiu a depăşit 1.200, a început elaborarea proiectului de reabilitare şi extindere a clădirilor colegiului, obiectivul evident fiind îmbunătăţirea infrastructurii de educaţie, a dotărilor, inclusiv a căminului. Trei ani mai târziu, în aprilie 2011, s-a semnat contractul de finanţare. Potrivit Cristianei Şerban, manager public în cadrul Primăriei Slatina, au existat mai multe probleme în obţinerea finanţării. În etapa de precontractare, cea mai mare piedică au fost modificările legislative care au obligat proiectantul să schimbe devizele financiare, devizele pe categorii de lucrări, devizele pentru dotări şi

listele estimative de cantităţi de lucrări. Apoi a fost necesară emiterea de documente suplimentare care să completeze actele de proprietate emise în anul 2001. După realizarea detaliilor de execuţie s-a constatat o scădere a valorii investiţiei comparativ cu Studiul de fezabilitate, ceea ce a impus emiterea unei noi hotărâri a Consiliului Local, pentru aprobarea noii valori a proiectului şi a surselor de finanţare. „Toate aceste demersuri au implicat un consum mai mare de timp, ceea ce a dus la întârzieri în semnarea contractului de finanţare“, a declarat Cristiana Şerban. Reabilitarea s-a încheiat în toam na lui 2013, după doi ani în care, rând pe rând, au fost refăcute: internatul şcolar, cantina, clădirea-amfiteatru şi atelierul mecanic. „Cazarea şi servirea mesei pentru elevii care nu locuiesc în oraşul Slatina se pot face acum la capacităţi sporite, respectiv 205 locuri în cămin şi 125 de locuri la cantină, şi în condiţii mult mai bune, ceea ce facilitează accesul la învăţământ al elevilor din mediul rural sau al cazurilor sociale deosebite“, spune Cristiana Şerban. Proiectul va creşte calitatea procesului educaţional, cu implicaţii directe în scăderea abandonului şcolar, evitarea absenteismului, creşterea procentului de elevi care continuă studiile prin admiterea la facultăţi şi îmbunătăţirea oportunităţilor pe piaţa muncii pentru elevii absolvenţi. Proiectul a presupus reabilitarea unei clădiri — „Corp Şcoală“ — prin

FOTO: Primăria municipiului Slatina

Dosar

consolidare, refacerea generală şi izolarea şarpantei, finisaje noi arhitecturale, refacerea instalaţiilor perimate. La parter s-a amenajat o sală de festivităţi, iar la etaj, cinci laboratoare pentru specializările şcolii: tehnician agronom, tehnician veterinar, tehnician în activităţi de comerţ, tehnician operator tehnică de calcul, tehnician analize alimentare. Proiectul a vizat şi reabilitarea clădirii „Cămin – Internat“, prin reizolarea termică a închiderilor perimetrale, recondiţionarea instalaţiilor sanitare, recompartimentarea şi reamenajarea celor trei etaje. De asemenea, la clădirea „Cantină“, sala de mese s-a extins cu 200 metri pătraţi, s-a făcut reabilitarea termică, recondiţionarea instalaţiilor sanitare, electrice şi de aerisire. Pro-

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Reabilitare şi extindere clădiri — Colegiul Naţional Agricol „Carol I“ din municipiul Slatina, judeţul Olt • Beneficiar: Primăria municipiului Slatina • Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenţie 3.4. — Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale • Valoarea totală a proiectului: 4,70 milioane de lei, din care: − FEDR: 2,80 milioane de lei − Contribuţia de la bugetul de stat: 1,20 milioane de lei − Contribuţia beneficiarului: 706.170 lei

iectul a mai presupus reamenajarea clădirii „Atelier mecanic“, refacerea racordului de canalizare pentru toate componentele licitaţiei şi executarea unui nou racord la sistemul municipal de canalizare, aflat la o distanţă de aproximativ 800 de metri. „Creşterea pregătirii elevilor şi a inserţiei pe piaţa muncii, după absolvire, are efecte indirecte asupra populaţiei Municipiului Slatina, a judeţului Olt şi a regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia. În timp ce creşte productivitatea elevilor care intră în câmpul muncii, migraţia forţei de muncă în afara zonelor de interes scade, la fel şi rata şomajului“, precizează Cristiana Şerban. Şi personalul didactic va beneficia de îmbunătăţirea calităţii materialului pedagogic şi a condiţiilor de desfăşurare a cursurilor. Nivelul de pregătire va creşte, la fel şi înscrierile la şcoală, ceea ce va crea posturi suplimentare pentru profesori. Din 1999, în incinta şcolii funcţionează, în parteneriat, şi o filială a Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, unde se pregătesc specialişti cu studii superioare în domeniul agriculturii, elevii colegiului având o opţiune directă pentru continuarea studiilor după absolvirea liceului. SEPTEMBRIE 2014

Dosar

CĂMINE MODERNE PENTRU STUDENŢII DE LA UMF DIN CLUJ-NAPOCA Nu se poate imagina educaţie universitară de calitate fără spaţii adecvate de cazare pentru studenţi. De aceea, reabilitarea şi modernizarea Căminului I Observator, din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, prin fonduri Regio, a fost salutată cu entuziasm de studenţi şi de cadrele didactice. ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

FOTO: UMF Cluj-Napoca

şi interes îi primim în fiecare an cu porţile deschise. Ne propunem ca alături de fiecare nou student să urcăm treptele calităţii şi ale excelenţei umane şi profesionale. Instituţia noastră este considerată una

FOTO: Otilia Muresan

niversitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca este una dintre instituţiile de învăţământ superior cu tradiţie din România, recunoscută în plan naţional şi internaţional. „După o istorie zbuciumată, plină de transformări, profesorul Iuliu Haţieganu, al cărui nume îl poartă astăzi universitatea noastră, a fost primul dascăl şi decan al noii facultăţi, o personalitate de excepţie, fiind fondatorul şcolii medicale clujene (în 1919 — n.r.). Avem acum un renume internaţional, pe care ne dorim cu toţii să îl păstrăm şi să îl ducem mai departe cu ajutorul studenţilor noştri, cei pe care cu bucurie

www.inforegio.ro

dintre universităţile de cercetare şi educaţie de top, intrând astfel în clasamentul primelor 12 şcoli de învăţământ superior româneşti. În Universitate învaţă azi peste 5.700 studenţi din ţară şi din peste 50 de ţări din întreaga lume, în trei mari facultăţi: Facultatea de Medicină, Facultatea de Medicină Dentară şi Facultatea de Farmacie“, declară despre UMF „Iuliu Haţieganu“ ClujNapoca, prof. dr. Alexandru Irimie, rectorul prestigioasei universităţi. Totuşi, până în 2013, studenţii aveau numeroase nemulţumiri legate de cazarea în „Căminul I Observator“, o clădire construită prin anii ’70, care nu mai fusese renovată substanţial de la darea în folosinţă. Căminul I Observator este localizat într-unul dintre cele mai importante campusuri universitare din municipiul Cluj-Napoca, prin urmare, eforturile conducerii universităţii de a accesa fonduri europene pentru

Dosar

„Modernizarea Căminului I Observator este foarte importantă în viaţa studenţilor, fiindcă de la patru-cinci persoane în cameră s-a trecut la camere cu trei, două şi chiar un loc. Este un salt calitativ cu valoare în plan social, dar şi la nivel academic. Un student la Medicină are nevoie de studiu individual, de linişte pentru a învăţa temeinic, iar aceste cerinţe abia acum sunt asigurate. Sunt sigur că studenţii medicinişti apreciază şi vor păstra noile condiţii de cazare“. Eduard Bonci, reprezentantul studenţilor de la UMF Cluj. În urma reabilitării, condiţiile de locuit în vechiul cămin s-au îmbunătăţit. Acesta a fost mansardat, lucru care a dus la creşterea numărului locurilor de cazare cu încă 61 de camere, acum dispunând de 507 locuri de cazare faţă de cele 456 existente

FOTO: UMF Cluj-Napoca

r eabilitarea campusului au fost cu atât mai îndreptăţite. Una dintre componentele esenţiale în asigurarea unui învăţământ de calitate europeană pentru UMF „Iuliu Haţieganu“ a fost considerată întotdeauna calitatea condiţiilor de cazare a studenţilor universităţii. În strategia de dezvoltare a învăţământului superior românesc, ală turi de investiţiile în spaţiile de în văţământ necesare, precum dotarea laboratoarelor didactice şi de cercetare, o atenţie deosebită a fost acordată spaţiilor de rezidenţă. „Creşterea numărului de studenţi a fost mai mare decât gradul de extindere a infrastructurii universitare, condiţiile de rezidenţă ale acestora nefiind asigurate la standardele de calitate. Starea generală precară a clădirilor, a echipamentelor şi a facilităţilor, justifica investiţii pentru consolidarea şi modernizarea condiţiilor de cazare, pentru infrastructură şi dotări, ceea ce permite universităţilor să-şi îndeplinească rolul în dezvoltarea regională şi naţională“, afirmă Nicoleta Călugăr, ing. ec. în cadrul Biroului de Achiziţii-Investiţii-Lucrări a UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca. Evident, pe parcursul implementării au apărut şi unele probleme, nu extrem de grave, ci doar necesitatea prelungirii duratei proiectului de la 15 la 18 luni, din cauza duratei procedurilor de achiziţie a contractului de lucrări. „La această achiziţie au participat 16 firme şi perioada de evaluare a ofertelor a trebuit să fie prelungită“, a explicat Nicoleta Călugăru.

înainte de refacere. Grupurile sanitare au fost mutate de pe hol în fiecare cameră, ceea ce conferă Căminului I Observator, pe lângă alte dotări, condiţii comparabile cu cele ale unui hotel de trei stele.

Când spunem „alte dotări“, ne referim la birou pentru fiecare locatar al unei camere, internet, conexiune fixă şi wireless, cablu TV, sală de lectură, sală multimedia în care calculatoarele nou achiziţionate permit accesul la biblioteca virtuală. La toate acestea se adaugă echipamente care asigură un grad sporit de confort locatarilor — maşini de spălat şi aragaz, amplasate în oficii special amenajate, la fiecare etaj. În plus, la parterul clădirii există, în urma reabilitării, o cameră pentru persoanele cu dizabilităţi, special amenajată cu baie uşor accesibilă. De asemenea, pentru accesul persoanelor în cămin şi la nivelele superioare, pentru persoanele cu dizabilităţi a fost creată o rampă de acces şi a fost instalat un lift panoramic. Cu astfel de dotări, studenţilor cazaţi în Cămin I Observator nu le rămâne decât să se preocupe de studiu şi să ducă mai departe prestigiul universităţii, care peste cinci ani va sărbători un secol de la înfiinţare. Reabilitarea, extinderea şi modernizarea Căminului I Observator este un prim pas în modernizarea campusului universitar al UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, având în vedere că, deja, conducerea universităţii a depus un proiect pentru dezvoltarea şi modernizarea Căminului VI Observator la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Reabilitare, refuncţionalizare, reparaţie capitală, consolidare şi mansardare Cămin I Observator“ • Beneficiarul proiectului: Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ — Cluj-Napoca • Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenţie 3.4 — Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă. • Valoarea totală contractată a proiectului: 13,11 milioane de lei din care: − FEDR: 7,62 milioane de lei − Contribuţia de la bugetul de stat: 3,23 milioane de lei − Contribuţia beneficiarului: 2,25 milioane de lei SEPTEMBRIE 2014

Dosar

ŞCOALA DIN GRĂDINA DE TRANDAFIRI Săli aerisite, reabilitate termic, dotate cu mobilier nou, calculatoare, table interactive şi echipamente de laborator. Sunt condiţiile de care beneficiază cei 310 elevi şi 37 de profesori care îşi desfăşoară activitatea doar în schimbul de dimineaţă, în şcoala din Glodeanu Sărat, Buzău.

FOTO: Bogdan Munteanu

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

www.inforegio.ro

„Şi înainte eram o şcoală bună, cu oameni buni, dar fără condiţii. Impactul şcolii modernizate asupra copiilor şi comunităţii este unul extraordinar. Am observat că, ridicându-se standardul, copiii au reuşit să îl atingă. Au descoperit tehnologie nouă, o folosesc şi reuşesc mult mai uşor să îşi prezinte proiectele, temele. Întotdeauna, când omului îi ridici un standard, el încearcă să îl treacă. La fel s-a întâmplat şi la noi. Copiii sunt mai ambiţioşi şi mai curajoşi şi, pentru că întotdeauna înveţi din experienţă, şcoala noastră le oferă experienţa de care au nevoie.“ (Bogdan Frăţilă, preotul ortodox al satului Glodeanu Sărat şi profesor de religie al şcolii) de atractiv este şi interiorul şcolii: coridoare şi săli de clasă luminoase, dotate cu echipamente didactice de ultimă generaţie.

FOTO: Bogdan Munteanu

acă, pe vremea bunicilor, copiii certaţi cu învăţătura puneau la cale cum să îşi ungă şcolile cu slănină, ca să le mănânce câinii, elevilor din comuna Glodeanu Sărat (situată la circa 20 km nord de Urziceni, pe drumul dintre Bucureşti şi Buzău) nu le-ar trece prin cap aşa ceva. Ei vin cu bucurie la ore, nu doar pentru că şcoala lor este mai frumoasă decât multe altele, ci şi pentru că, prin munca lor, curtea a devenit o bogată grădină de trandafiri. De fapt, încă de când intri dinspre câmpia cu lanuri de cereale, toată comuna străluceşte de curăţenie şi arată a „comunitate de oameni foarte harnici“, după cum îşi descrie consătenii primarul Neculai Stoica. Şcoala este un foarte bun motiv de mândrie pentru localnici şi rodul unui proiect cu finanţare Regio al Primăriei, implementat în perioada martie 2011 – iunie 2013. Ţi-e mai mare dragul să păşeşti prin curtea largă, cu multe rânduri intens colorate de trandafiri şi alte flori, pomişori şi iarbă mereu irigată. Ai sta cu orele pe băncile proaspăt vospite şi nu te-ai sătura. La fel

Copiii nu se mai umplu de cretă până la cot ştergând tabla, pe care scriu acum cu pixuri speciale. Măsuţele individuale oferă suficient spaţiu fiecărui elev. Calculatoare sunt pentru toţi, la fel şi microscoape — la dispoziţia fiecărei mici echipe de cercetători din laboratoarele de ştiinţe. Până nu demult, situaţia era cu totul alta. „Tâmplăria era extrem de deteriorată, pardoselile erau vechi, montate direct pe pământ, fără şape, ceea ce însemna că spaţiile se prăfuiau foarte uşor, pereţii erau deterioraţi şi acoperişul din tablă stricat. Nu existau grupuri sanitare

Dosar

AMBIŢII MARI PENTRU 2014-2020 Într-un sat de oameni harnici, între care unii elevi se trezesc la 5 dimineaţa pentru a-şi ajuta părinţii la serele de legume şi apoi se duc la şcoală, primarul Neculai Stoica nu se plânge de nimic altceva decât de durata proiectului: „N-au fost dificultăţi în implementare, doar că a durat cam mult, din 2009 — de la depunerea cererii, până în 2013 — când s-a finalizat implementarea“. Noile condiţii ale şcolii, ale cărei corpuri de clădire (din 1903, respectiv 1972) sunt consolidate şi modern echipate, permit Primăriei să aibă ambiţii şi mai mari: „Intenţionăm să facem liceu, să ne acredităm, pentru că infrastructura ne permite. Şi ar fi oportun, pentru că în zona noastră nu este niciun liceu“, spune doamna Cazacu. În plus, pentru perioada de finanţare 2014-2020, se doreşte reabilitarea ultimei şcoli nemodernizate a comunei, cea din satul Pitulicea. Toate celelalte unităţi de învăţământ au fost reabilitate, fie din bugetul propriu al Primăriei, fie prin diverse programe de finanţare.

FOTO: Primăria Comuna Glodeanu Sărat

de interior şi nici laboratoare ame najate corespunzător, băncile erau foarte vechi, din anii `70“, mărtu riseşte Corina Cazacu, managerul de proiect, secretar al comunei şi fost cadru didactic al şcolii până în 2008. Mai grav, sănătatea copiilor şi a profesorilor era ameninţată. „Iarna, copiii scriau cu mănuşile în mâini, deoarece clădirea nu era izolată termic şi încălzirea se făcea doar cu sobe cu lemne. Până se încălzea clasa, se termina programul şcolar“, îşi aminteşte doamna Cazacu. Acum, instituţia dispune de două centrale termice, iar stocurile de

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Reabilitarea şi consolidarea Şcolii cu clasele I-VIII Glodeanu Sărat“ • Beneficiar: UAT Comuna Glodeanu • Axa prioritară 3, Domeniul Major de Intervenţie 3.4 — „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă“ • Valoarea totală contractată a proiectului: 5,53 milioane de lei, din care: — FEDR: 3,79 milioane de lei — Contribuţia de la bugetul de stat: 1,61 milioane de lei — Contribuţia beneficiarului: 124.883 lei

combustibil sunt mereu pregătite din timp de Primărie. Deşi ne aflăm în toiul verii, buştenii pentru la iarnă sunt deja tăiaţi şi depozitaţi. Directorul şcolii, Nicolae Trişcaş, este foarte mulţumit că acum se învaţă doar în schimbul de dimineaţă şi că dotările moderne sunt de invidiat. „Multe dintre liceele din Buzău au venit să se prezinte absolvenţilor clasei a VIII-a şi au spus ce dotări au, dar majoritatea au concluzionat astfel: «Degeaba vă spunem ce avem, pentru că tot nu suntem la nivelul vostru...»“, povesteşte directorul. Mulţumirea am constatat-o şi în rândul elevilor, după cum explică Alexandru Stan, proaspăt absolvent al clasei a VIII-a: „E o mare diferenţă între cum o vedeţi acum şi ce a fost înainte, când aveam un singur grup sanitar în spatele şcolii, iar acum avem mai multe toalete încorporate în şcoală, avem termopane. În plus, şi profesorii şi-au schimbat atitudinea“. Mărturia lui stârneşte râsetele colegilor din jur, aşa că îl întreb dacă „schimbarea“ profesorilor a însemnat note mai mari. „Nu, dar ne-au vorbit mai cu drag“, spune Alexandru, adăugând: „Modernizarea şcolii a adus mai multe oportunităţi, le-a făcut viaţa mai uşoară profesorilor, aşadar şi pe a noastră“. SEPTEMBRIE 2014

Dosar

LICEUL TEORETIC „GHEORGHE LAZĂR“ DIN AVRIG: MODERNIZARE MARCA REGIO În orice societate totul porneşte de la formarea individului, de aceea învăţământul are o importanţă deosebită pentru dezvoltarea economico-socială a fiecărui oraş al ţării. Această realitate a fost pe deplin conştientizată de autorităţile locale din Avrig, unde, cu fonduri UE, a fost reabilitat şi extins Liceul Teoretic „Gheorghe Lazăr“. ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

www.inforegio.ro

FOTO: Primăria oraşului Avrig

a Liceul Teoretic „Gheorghe Lazăr“ din Avrig sunt anual şcolarizaţi circa 1.000 de elevi la toate formele de învăţământ: preşcolar (program normal, dar şi program prelungit — 12 grupe), ciclu primar — 13 clase, ciclu gimnazial — 11 clase şi ciclu liceal — 8 clase. De aceea, ideea proiectului de la Liceul Teoretic „Gheorghe Lazăr“ s-a născut din necesitatea extinderii şi modernizării capacităţii unităţii de învăţământ în vederea facilitării accesului la educaţie a copiilor şi adolescenţilor din Avrig şi din zonele limitrofe. În acest scop, a fost nevoie mai întâi de o consolidare a infrastructurii existente deja, apoi de extinderea şi dezvoltarea spaţiului liceului prin crearea de clase suplimentare, amenajarea unor laboratoare corespunzătoare desfăşurării orelor de specialitate: fizică, chimie, biologie, facilitarea accesului elevilor la un centru de documentare şi informare, crearea unor spaţii de desfăşurare a orelor de sport în aer liber, precum şi de petrecere a timpului liber, crearea unor cabinete didactice pentru profesori în vederea pregătirii orelor, a gestionării corespunzătoare a suporturilor de învăţământ etc. Toate aceste transformări realizate cu sprijin Regio permit, în prezent, elevilor nu doar să beneficieze de o pregătire la standarde normale de învăţământ, dar chiar să participe la olimpiade şi concursuri

PROIECTUL, BINE PRIMIT ÎN COMUNITATE „Modernizarea şi extinderea liceului a avut un impact deosebit în rândul elevilor, dar şi al comunităţii locale. Populaţia şcolară a crescut cu 20% în ultimii doi ani, iar tendinţa este de menţinere a unei populaţii şcolare numeroase. Chestionarele de satisfacţie completate de către elevii liceului şi părinţii acestora reflectă conştientizarea efortului făcut pentru îmbunătăţirea condiţiilor pentru educaţie şi satisfacţia de a frecventa o instituţie de învăţământ modernă.O bună parte din elevii claselor a VIII-a preferă să continue studiile în cadrul liceului şi nu la Sibiu sau în alte localităţi din judeţ“, ne-a spus Arnold Günter Klingeis, primarul oraşului Avrig.

printr-o pregătire sporită, în condiţiile în care s-au creat funcţiuni care nu existau până acum — sau, dacă existau, ofereau condiţii improprii de studiu şi documentare. „A fost un proiect complex a cărui implementare nu a fost uşoară, dar am avut o echipă formată din oameni competenţi cu experienţă

în implementarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă, cu care am reuşit să ducem la bun sfârşit proiectul. Finanţarea obţinută prin Programul Operaţional Regional a fost esenţială pentru implementarea proiectului, întrucât realizarea investiţiei, fără asistenţa neram bursabilă, nu ar fi fost posibilă, iar

Dosar

cumentare au fost achiziţionate calculatoare conectate la internet. Investiţia a fost completată de amenajarea, în curtea liceului, a două terenuri de sport şi a unei piste de alergare. Şi nu numai atât: au fost amenajate aleile, au fost plantaţi pomi şi a fost aşternut gazon. Astfel, creşterea capacităţii de şcolarizare şi a condiţiilor pe care le oferă Liceul Teoretic „Gheorghe Lazăr“ din Avrig vor conduce la creşterea numărului de elevi şi, implicit, a numărului de persoane instruite care vor avea şanse mai mari de a fi încadrate în muncă.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Noua sală de sport a liceului permite elevilor practicarea unor sporturi precum handbalul, voleiul, baschetul şi fotbal de interior.

Circa 1.000 de elevi beneficiază de săli de clasă modern amenajate în cadrul Liceului Teoretic „Gheorghe Lazăr“ din Avrig.

O OFERTĂ MAI BUNĂ PENTRU EDUCAŢIE ŞI SPORT:

FOTO: Primăria oraşului Avrig

elevii care urmează cursurile acestei unităţi de învăţământ ar fi rămas cu o infrastructură şcolară veche şi insuficient dezvoltată şi cu o bază materială inadecvată performanţei şcolare actuale“, a explicat, pentru revista Regio, Arnold Günter Klingeis, primarul oraşului Avrig. Locuitorii oraşului sunt mulţumiţi de realizarea acestui proiect, deoarece prin modernizarea şi extinderea spaţiului şcolar au fost realizate şapte săli noi de clasă, laboratoarele au fost echipate cu materiale didactice moderne, iar pentru centrul de informare şi do-

FOTO: liceulavrig.ro

• Titlul proiectului: „Extindere, mansardare corp B şi din refacere şarpantă corp A la Liceul Teoretic „Gheorghe Lazăr“ din Avrig, str. Horea nr. 27, şi asigurarea dotărilor necesare“. • Beneficiar: Primăria oraşului Avrig • Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenţie 3.4 — Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă. • Valoarea totală a proiectului: 7,82 milioane de lei din care: − FEDR: 5,34 milioane de lei − Contribuţia de la bugetul de stat: 816.876 lei − Contribuţia beneficiarului: 166.333 lei

Beneficiile proiectului de modernizare a Liceului Teoretic „Gheorghe Lazăr“ din Avrig sunt, în primul rând, legate de calitatea bazei materiale oferite elevilor liceului, calitatea desfăşurării orelor de biologie, fizică şi chimie, cât şi oportunităţile numeroase oferite de Centrul de Documentare şi Informare, posibilitatea de a desfăşura întregul program educaţional cu începerea cursurilor de dimineaţă la toate clasele, creşterea numărului de elevi şcolarizaţi, oportunităţi de derulare a unor programe de perfecţionare a cadrelor didactice în cadrul liceului, nu la Sibiu, şi posibilitatea practicării sporturilor în aer liber.

SEPTEMBRIE 2014

Regiuni europene

ACADEMIE DE MEŞTEŞUGURI LA GRANIŢA DINTRE UNGARIA ŞI SLOVENIA

FOTO: http://ec.europa.eu

Ocupaţii pe care majoritatea oamenilor de astăzi le văd doar demonstrate la târguri de tradiţii populare sau prin filme documentare, pot fi învăţate de tineri unguri şi sloveni într-un proiect transfrontalier menit să ofere o sursă de venit celor dedicaţi artei populare.

FOTO: www.donbosko.si

meseriaşilor, au identificat meşteri care pot fi profesori pentru tineri şi au găsit modalităţi de a face profitabile aceste ocupaţii. „Academia“ din micul oraş sloven Veržej (la mai puţin de 50 km de graniţa cu Ungaria) reuneşte eforturile a şapte instituţii din ambele ţări: autorităţi locale, şcoli de

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

www.inforegio.ro

FOTO: http://www.oszko.hu

ot fi o frumoasă modalitate de petrecere a timpului liber, dar sunt fără utilitate practică. Presupun destule cheltuieli, dar nu aduc vreun venit. În plus, nici nu prea mai sunt în viaţă meseriaşii pricepuţi care să îşi formeze ucenici şi să transmită mai departe secretele unor meşteşuguri milenare. Acestea sunt opinii larg răspândite despre arta populară, pe care însă le demontează un proiect de cooperare transfrontalieră dintre Ungaria şi Slovenia, denumit „Academia de meşteşuguri“. Iniţiatorii proiectului au cooptat instituţii de învăţământ pentru predarea meşteşugurilor şi certificarea

Regiuni europene

ARTĂ POPULARĂ ŞI SPIRIT COMERCIAL Pentru a compensa deficitul de specialişti şi a transmite mai departe tainele meseriilor, au fost filmate în format digital toate etapele desfăşurării unor meşteşuguri, de la pregătirea materialelor, a atelierului şi a uneltelor, până la faza de finisare

a produselor. Filmele educative vor putea fi proiectate şi peste câteva generaţii, chiar şi când actualii meseriaşi nu vor mai fi. La fel cum, în zilele noastre, oricine poate învăţa de pe YouTu-

ze în lemn, să construiască jucării din lemn sau din porumb, să facă potcoave pentru cai, să brodeze cămăşi etc. Finalitatea acestor meşteşuguri este, de regulă, un obiect, pe care creatorii lor îl pot vinde drept suvenir — fie direct (la târguri de profil), fie indirect (prin intermediul unor agenţi comerciali). Există însă şi alte meşteşuguri mai complexe, pentru ca re „Academia“ oferă pregătire şi care se pot dovedi mult mai bănoase.

be să cânte la un instrument sau să repare ceva prin casă, aceste materiale video de tipul „how to...“ („cum să...“) pot fi difuzate în programe TV sau pot fi proiectate în şcoli, numai că oferta lor educaţională este ceva mai neobişnuită. Cei interesaţi pot învăţa să creeze şi să decoreze vase de lut, să sculpte-

FOTO: http://www.donbosko.si

meserii, muzee şi fundaţii. Primele lor provocări au fost găsirea artizanilor care încă practică meşteşuguri tradiţionale şi desfăşurarea de campanii de promovare a tradiţiilor populare în rândul tinerilor. În Slovenia, dispariţia meşteşugarilor era mai accentuată, iar multe şcoli de arte populare s-au închis în ultimele decenii, din lipsă de elevi. De cealaltă parte a frontierei, circa 8.000 de astfel de artizani au fost identificaţi pe întreg cuprinsul Ungariei, iar câţiva dintre cei mai buni au fost cooptaţi în proiect, pentru a-şi împărtăşi experienţa unor ucenici din cele două ţări.

Un bun exemplu îl oferă construcţiile tradiţionale. Atât în Slovenia, cât şi în Ungaria există cerere de meşteri care să ştie să restaureze case vechi ori să ridice altele noi prin tehnici verificate de secole, care asigură eficienţă energetică, dar la costuri cât mai reduse. Materialele de construcţie (lemn, piatră, pământ) se găsesc în fiecare localitate sau se pot procura fără mari cheltuieli din apropiere. Între cele mai de succes meşteşuguri predate de „Academie“ a fost cel privind construcţia de acoperişuri tradiţionale din paie. Deşi odinioară erau desconsiderate, fiind privite ca o soluţie la care apelează cei lipsiţi de venituri, aceste acoperişuri sunt foarte apreciate azi, pentru că oferă răcoare vara şi ţin cald iarna, totul la preţuri mici şi materiale ecologice, care se pot înlocui oricând.

FOTO: http://festivalloncarstvaradovljica.weebly.com

FOTO: http://www.rokodelska-akademija.si

CASELE TRADIŢIONALE, LA MARE CĂUTARE

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Academia de meşteşuguri“ • Beneficiar: Primăria oraşului sloven Veržej şi alte şase organizaţii partenere din Slovenia şi Ungaria • Buget total: 925.000 de euro -- Contribuţie FEDR: 750.300 de euro -- Adresă web: http://www.rokodelska-akademija.si/ SEPTEMBRIE 2014

Regiuni europene

GRECIA: STUDENŢI ANTREPRENORI ÎN INSULA CRETA În Parcul de Ştiinţă şi Tehnologie din Heraklion, studenţii învaţă să pună bazele unor mici companii care se ocupă cu valorificarea economică a unor invenţii în domenii precum robotica, echipamentele medicale, biotehnologia, telecomunicaţiile şi microelectronica. BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

raklion, se consideră promotorul „celei de-a treia resurse“ a Cretei. De circa două decenii, instituţia pune la dispoziţia tinerilor care fac cercetări în domeniul tehnologiilor de ultimă generaţie şi companiilor interesate un spaţiu total de 4.000 de metri pătraţi, pe care funcţionează 12 laboratoare şi peste 100 de birouri. În urma unei colaborări între Universitatea Politehnică a Cretei şi Universitatea din Creta, în cadrul STEP-C a fost înfiinţat şi un

www.inforegio.ro

FOTO: www.stepc.gr FOTO: Thunder Tiger Raptor 60

FOTO: www.robolab.tuc.gr

unoscută ca o destinaţie de vacanţă însorită, bogată în vestigii antice şi ca un producător renumit de ulei de măsline şi citrice, insula Creta mai are o resursă pe care doreşte să o aducă în atenţia lumii, pe lângă turism şi agricultură: capitalul inovator al studenţilor din universităţile locale, dublat de aptitudinile lor antreprenoriale. Parcul de Ştiinţă şi Tehnologie (STEP-C) din capitala insulei, He-

incubator de afaceri, denumit Proiectul Antreprenorial al Studenţilor (UNISTEP). Beneficiind de finanţare din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, UNISTEP a creat

premisele unei mai bune valorificări economice a unor invenţii, care ar fi riscat să rămână la nivelul de simple „curiozităţi“.

EDUCAŢIE ŞI SPIRIT ANTREPRENORIAL Pe de o parte, proiectul a încurajat de la bun început colaborarea între cele două universităţi şi companii, Ministerul Dezvoltării din Grecia (care finanţează diferite proiecte de cercetare) şi alte şcoli prestigioase sau firme din alte state UE. Pe de altă parte, agenţii

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Proiectul Antreprenorial al Studenţilor (UNISTEP) • Beneficiar: Parcul de Ştiinţă şi Tehnologie din Heraklion, insula Creta • Buget total: 400.000 de euro -- Contribuţie FEDR: 265.000 de euro -- Adresă web: http://www.stepc.gr/

conomici sunt atraşi de spaţiile de e lucru (birouri şi laboratoare) echipate modern, dar oferite la chirii sub preţul pieţei. Într-o primă etapă a proiectului, peste 50 de studenţi din cele mai mari oraşe ale Cretei (Heraklion şi Chania) au fost invitaţi să ia parte la o aşa-numită „Creşă a ideilor“. Tinerii au învăţat concepte precum economia cunoaşterii şi inovaţia, apoi, pe echipe, au primit misiunea de a propune noi produse sau soluţii de îmbunătăţire a unor produse existente.

IDEILE „TRĂSNITE“ SUNT BUNE! Atmosfera relaxată din cadrul UNISTEP şi încurajarea liberă a exprimării tuturor ideilor — chiar şi a celor care ar putea părea mai „trăsnite“ unor profesori şi s-ar putea solda cu note mici la examene — aveau să ducă la rezultate remarcabile. Cele mai neobişnuite idei ale studenţilor au fost puse în aplicare sub forma unor prototipuri, pentru a le testa viabilitatea tehnologică, respectiv în planuri de afaceri pentru comercializarea respectivelor invenţii. Pentru ca prototipurile să fie cu adevărat viabile, studenţii au fost asistaţi în construirea lor de către specialişti din cadrul Laboratorului de Sisteme Inteligente şi Robotică de la Universitatea Politehnică a Cretei. Între prototipurile studenţeşti foarte apreciate care pot avea succes comercial se numără un vehicul robotic denumit „ALE“. Acesta funcţionează autonom şi se poate autoextinde în funcţie de misiunile primite. Un alt proiect a fost minielicopterul radiocomandat „Thunder Tiger Raptor 60“, care poate ateriza în locuri dificile, precum puntea unui vapor, şi poate supraveghea spaţii extinse. Stabil în zbor şi foarte uşor manevrabil, elicopterul reprezintă o soluţie pentru operaţiuni militare, de căutare şi salvare ori de inspectare a unor obiective în condiţii care altfel ar pune în pericol viaţa oamenilor.

Pentru transformarea fiecărei invenţii într-un business de succes, studenţii pot apela la sfaturile a zece mentori, alături de care realizează planuri de afaceri. Până acum, proiectele din cadrul

NISTEP au dus la crearea a două U noi companii în domeniul IT, iar rezultatele proiectului i-au convins pe iniţiatori să acceseze fonduri europene şi pentru perioada de finanţare 2014-2020.

FOTO: Heraklion

FOTO: STEP-C - Entrepreneurship centre in Heraklion

Regiuni europene

SEPTEMBRIE 2014

Informaţii utile

AGENDA CONFERINŢA EUROPEANĂ PE TEMA INOVAŢIEI ÎN SERVICII Finlanda, Helsinki, 9-10 septembrie 2014

Comisia Europeană a înfiinţat în 2012 Centrul European pentru Inovaţii în Servicii (ESIC), iar la conferinţa din Helsinki urmează să tragă primele concluzii privind activitatea centrului. Contextul îl reprezintă capacitatea industriei serviciilor inovative de a genera creştere şi competitivitate în regiunile Europei. Vor participa lideri politici naţionali şi regionali, experţi şi reprezentanţi ai companiilor. Mai multe detalii la: http://goo.gl/Vsjy69

BIFE-SIM — TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE MOBILĂ, ECHIPAMENTE ŞI ACCESORII Bucureşti, 10 – 14 septembrie 2014 Cea mai mare expoziţie de profil din România este organizată de Romexpo, Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România, Camerele de Comerţ şi Industrie din România şi Euroexpo. Sunt aşteptaţi peste 25.000 de vizitatori, printre care clienţi corporatişti şi consumatori finali. Mai multe detalii la: http://www.bife-sim.ro/vizitatori/info.html

SEMINARUL „INTERCONECTAREA REGIUNILOR EUROPEI: PERSPECTIVA TERITORIALĂ“ Iaşi, 18 septembrie 2014 Evenimentul este organizat de Comisia pentru Politici de Coeziune Teritorială din Comitetul Regiunilor (CoR). Seminarul de la Iaşi va avea ca temă principală conexiunile de transport din regiunile de periferie ale Europei, în contextul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării. Mai multe detalii la: http://goo.gl/ljVfgP

CONFERINŢĂ INTERNAŢIONALĂ PE TEMA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL Bucureşti, 26 septembrie 2014 Asociaţia pentru Educaţie Permanentă în Mediul Rural din România şi Colegiul Myerscough din Marea Britanie organizează Conferinţa internaţională „Metodologii şi tehnologii noi folosite în învăţarea prin practică în cadrul învăţământului profesional“. Evenimentul este realizat în cadrul proiectului „MOVE IT: Crearea de oportunităţi în educaţia profesională prin tehnologiile inovative“, co-finanţat de Comisia Europeană. Conferinţa are ca scop promovarea rezultatelor finale şi schimbul de bune practici cu alţi practicanţi care dezvoltă proiecte în educaţia profesională. Sunt aşteptaţi să participe formatori, profesori, cercetători şi factori de decizie politică. Mai multe detalii la: http://goo.gl/uORAFx

SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A REGIUNILOR ŞI ORAŞELOR — OPEN DAYS 2014 Open Days 6-9 octombrie 2014 La evenimentul Open Days 2014 participă 192 de regiuni şi oraşe din 31 de ţări, grupate în 26 de parteneriate regionale, 11 direcţii generale ale Comisiei Europene, mai multe reţele, asociaţii, Parlamentul European şi Preşedinţia italiană a Uniunii Europene. Sunt programate 108 seminarii, pe teme precum strategiile regionale, managementul programelor şi cooperarea teritorială. Mai multe detalii la: http://goo.gl/ieCC8F

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

Organisme intermediare POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)

www.inforegio.ro

Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222

E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Autoritatea Naţională pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro

Tradiţii

ÎNCEPUT DE AN ŞCOLAR ÎN EUROPA Ghiozdănel în spate, emoţii mari, colegi noi. Prima zi de şcoală este pentru familiile cu copii din toată lumea un moment care rămâne în albumul cu amintiri. Regio vă prezintă cele mai importante tradiţii şi reguli legate de începutul anului şcolar în mai multe ţări din Europa. aduc flori profesorilor, şi cu siguranţă cei mai emoţionaţi sunt „boboceii“ de clasa întâi. În cazul copiilor mai mari, surprizele sunt mai puţine, şi asta pentru că în Rusia ai aceiaşi colegi din clasa I până în clasa a X-a!

FOTO: eduscho.at

Olanda. Cel mai interesant lucru din sistemul olandez de educaţie este faptul că poţi deveni şcolar în ciclul primar chiar imediat după ce ai împlinit patru ani. Desigur, nu este obligatoriu, iar decizia le aparţine părinţilor. Obligativitatea de a merge la şcoală este în anul în care copilul a împlinit cinci ani. Aşadar, „boboceii“ olandezi sunt piticii Europei!

regio@mdrap.ro

Germania. O tradiţie care datează încă de la începutul secolului 19 se păstrează şi astăzi cu sfinţenie în Germania. Motivul? Este o tradiţie extrem de dulce, la propriu, şi pe gustul copiilor! Astfel, în prima zi de şcoală, fiecare elev aduce cu el un fel de cornet uriaş din hârtie, numit „Schultuete“, care este umplut cu bombonele, dulciuri, decoraţiuni şi câteva rechizite de mici dimensiuni. Cu câteva zile înainte de prima zi de şcoală, mămicile împreună cu copiii se ocupă de decorarea şi colorarea cornetului, astfel că fiecare elev se poate lăuda cu „opera“ lui originală. Franţa. Se spune că „vacanţa vine cu

trenul din Franţa“, dar până şi francezii se întorc în bănci la sfârşitul verii! Începutul de an şcolar se numeşte „La Rentrée“ şi este unul dintre cele mai bine organizate din Europa. Şi asta deoarece, conform tradiţiei, toate lucrurile legate de noul ciclu de învăţământ sunt stabilite încă dinaintea vacanţei. În iunie, învăţătorii şi profesorii le dau părinţilor o listă cu tot ce are elevul nevoie în clasa următoare: manuale, tipuri şi număr de caiete, rechizite, materiale pentru cursuri opţionale. În august, toate magazinele au standuri speciale pentru astfel de „aprovizionări“.

Danemarca şi Finlanda. Cele două ţări sunt „campioane“ la capitolul deschiderea anului şcolar. Danezii încheie vacanţa în săptămâna 33 din an, adică în jurul datei de 13 august, iar finlandezii revin în bănci la jumătatea lunii august (în jurul datei de 15).

Rusia. Ruşii încep noul an şcolar la 1 septembrie, dată la care, conform tradiţiei, se sărbătoreşte şi „Ziua Ştiinţei şi a Aptitudinilor“. Toţi elevii le

FOTO: mk.ru

ELENA ALEXA

Italia. Prima zi de şcoală este pe 2 septembrie, dar inedit este faptul că majoritatea şcolilor din Italia îi cheamă pe elevi în bănci cu o săptămână mai devreme de deschiderea oficială. Astfel, se urmăreşte ca ei să se reobişnuiască cu sistemul şi să-şi împrospăteze cunoştinţele.

SEPTEMBRIE 2014

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro

e-mail: info@mdrap.ro

0372 11 14 09

) Investim în viitorul tău!

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Data publicării: septembrie 2014