Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre by Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice

Nr. 36, Ianuarie 2015

REGIO, MAI MULT DECÂT CIFRE

Bistriţa europeană

Alba Iulia, evaluat de Moody’s

Botoşaniul în haine noi

Aradul se pregăteşte să candideze la titlul de capitală culturală europeană în 2021

UNIUNEA EUROPEANĂ

Instrumente Structurale 2007-2013

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

Editorial Regio — cifre şi… ceva mai mult „Din zori şi până-n seară dezvoltăm o ţară!“ Este un slogan binecunoscut românilor, din campania media de promovare a programului Regio, care s-a derulat în această toamnă. A fost, de altfel, prima formulă care a apărut, aproape de la sine, în redacţia noastră, atunci când am privit în urmă spre ediţiile revistei Regio din 2014. Şi nu e întâmplător. Cifrele vorbesc de la sine. Până la mijlocul lunii noiembrie 2014, Regio a însemnat pentru România peste 1.500 de kilometri de drumuri judeţene, străzi urbane şi şosele de centură reabilitate şi modernizate. A mai însemnat sprijin financiar pentru mai bine de 1.650 de microîntreprinderi. Au fost echipate 39 de centre medicale. Au fost reabilitate şi dotate 127 de centre sociale şi 165 de şcoli. Toate acestea au dus la înfiinţarea a peste 11.000 de noi locuri de muncă. Sunt date publicate de Autoritatea de Management a programului Regio din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Ediţia pe care o răsfoiţi acum este consacrată bilanţului la sfârşitul lui 2014. Ne-am asumat o sarcină dificilă încercând să sintetizăm, în câteva pagini, contribuţia fondurilor Regio la dezvoltarea fiecărei regiuni. Mai ales că a vorbi numai despre cifre nu este suficient — fondurile Regio au însemnat îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru cetăţeni, sprijin pentru proiecte educaţionale, creşterea calităţii actului medical, o viaţă mai bună pentru categoriile defavorizate. Şi vine o veste bună şi de la Bruxelles: România va primi un sprijin consistent pentru a reuşi atragerea unei sume cât mai mari prin programul Regio în perioada 2007-2013. Este promisiunea lansată chiar la Bucureşti de comisarul Corina Creţu. Iar vice premierul Liviu Dragnea este optimist că în noua perioadă de programare nu vor mai fi întârzierile înregistrate în anii precedenţi în implementarea programului. Este, cu adevărat, o misiune extrem de importantă. Aşa cum veţi putea citi în analiza pe care v-o propunem în actuala ediţie, ne aflăm într-o perioadă de tranziţie: pe de o parte, se fac eforturi pentru atragerea fondurilor necheltuite din bugetul 2007-2013. Pe de altă parte, se dă startul noii perioade de finanţare, 2014-2020. Comisia Europeană are gânduri mari legate de aceste fonduri, pe care le vede drept esenţiale pentru depăşirea crizei în Uniune. Pentru aceasta, însă, statele membre trebuie să dea dovadă de creativitate şi să-şi îmbunătăţească mecanismele de guvernare. Aşa că de-abia aşteptăm bilanţul următorului an Regio. Până atunci, însă, e mult de lucru!

Ovidiu NAHOI

Scrieţi-ne! „Regio‘‘, în dialog cu cititorii Doriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tradiţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană? Suntem deschişi tuturor semnalelor dumneavoastră şi orice contribuţie va fi utilă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre. Aşteptăm scrisorile şi mesajele dumneavoastră pe adresa: regio@mdrap.ro. Contribuţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări.

www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI REDACTORI:

Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA

SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU

Sumar

POR 4

lucrările Comitetului de Monitorizare POR 2007-2013 5

Uniunea Europeană, în „tranziţia“ dintre două perioade de finanţare

Politică regională

7 Studiu: Noi locuri de muncă create prin finanţarea europeană a microîntreprinderilor prin Regio 2007-2013

Ştiri regionale

dosar

10 Botoşaniul în haine noi 14 Alba Iulia, evaluat de moody’s 16

Constanţa, o destinaţie turistică

la malul mării 18

Pregătiţi pentru migraţia dinspre Capitală

20 ÎNFĂŢIŞAREA UNUI ORAŞ GREU ÎNCERCAT DE ISTORIE, REFĂCUTĂ CU FONDURI EUROPENE 22

Bistriţa europeană

„Mă-ntreb: Cel care-am fost cândva Tot eu sunt şi-azi? Sau sunt altcineva?“

ARADUL SE PREGĂTEŞTE SĂ CANDIDEZE LA TITLUL DE CAPITALĂ CULTURALĂ

EUROPEANĂ ÎN 2021

Informaţii utile

Alt fel de ştiri

„Uriaşii“ de piatră care veghează Europa ianuarie 2015

Monitorizare

Oficialităţi şi membri ai Comisiei Europene, prezente la Iaşi

lucrările Comitetului de Monitorizare POR 2007-2013

ovidiu nahoi regio@mdrap.ro

esponsabili de coordonarea Programului Operaţional Regional (POR) 2007-2013 au participat, în perioada 20-21 noiembrie 2014, la Iaşi, la reuniunea de lucru privind stadiul implementării programului şi măsurile care vor fi luate pentru îmbunătăţirea derulării proiectelor.

www.inforegio.ro

Participanţii la eveniment au analizat proiectele derulate până în prezent prin Regio 2007-2013, fiind discutate şi soluţii pentru proiectele care sunt în prezent în faza de implementare. Printre invitaţi s-a numărat şi Anton Schrag, director adjunct al Unităţii pentru România din cadrul DG

REGIO. Acesta a punctat importanţa POR 2007-2013 pentru dezvoltarea localităţilor din România, asigurându-i pe cei prezenţi la eveniment că finanţarea proiectelor se realizează pe un principiu echidistant în raport cu toate ţările membre ale Uniunii Europene. „Programul Operaţional Regional se derulează foarte bine.

Anton Schrag: Trebuie să arătăm oamenilor că Europa îi ajută să aibă o viaţă mai bună.

FOTO: Ionuţ Benea

Reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ai Autorităţii de Management a programului Regio (AM POR), primari, şefi de consilii judeţene şi reprezentanţi ai Comisiei Europene au participat la Iaşi, în perioada 20-21 noiembrie a.c., la lucrările Comitetului de Monitorizare a Programului Operaţional Regional 2007-2013.

Focus

Trebuie să le spunem oamenilor şi să le arătăm că Europa îi ajută să aibă o viaţă mai bună“, a spus Anton Schrag, care a adăugat că mai sunt 13 luni în care proiectele prin POR pot fi implementate şi că, probabil, această perioadă se va dovedi prea scurtă pentru a mai putea fi depuse şi altele noi. „Trebuie să ne asigurăm că proiectele sunt realizate în mod corespunzător. Această analiză o vom avea în 2017. Vor fi şi surprize negative, însă per ansamblu vom avea experienţe pozitive să vedem că sunt mii de proiecte implementate şi foarte multe persoane care beneficiază de ele“, a mai spus Anton Schrag.

Primarul Iaşiului vorbeşte de o emulaţie pentru accesarea de fonduri europene Primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, a subliniat şi el importanţa proiectelor derulate prin intermediul POR, exemplificând chiar oraşul pe care îl conduce, be-

neficiar al mai multor proiecte de dezvoltare. „Suntem într-un oraş în care absorbţia de fonduri europene este prioritară, pentru că suntem conştienţi de importanţa acestora“, a spus Gheorghe Nichita. Organizatorii evenimentului au precizat că „experienţa Iaşiului“ în atragerea de fonduri europene este dovedită şi i-a felicitat pe primarul Gheorghe Nichita şi pe echipa acestuia.

Regio — absorbţie de 57% În cadrul evenimentului a fost menţionat şi stadiul implementării Regio. Gradul de absorbţie al POR 2007-2013 era la mijlocul lunii noiembrie de 57,02%, procentul reprezentând totalul sumelor solicitate spre rambursare, în valoare de 2,26 miliarde de euro. La aceeaşi dată, erau încheiate un număr de 4.393 de contracte

de finanţare, 2.544 dintre acestea fiind deja implementate. La reuniune a fost prezentat şi stadiul pregătirii noului Program Operaţional Regional, pentru perioada 2014-2020. Varianta oficială a noului program a fost transmisă Comisiei Europene în data de 25 august 2014, care a comunicat comentariile asupra acestuia la sfârşitul lunii octombrie 2014. În prezent, continuă discuţiile cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru definitivarea formei finale a programului, astfel încât versiunea revizuită a acestuia să poată fi transmisă cât mai curând pentru aprobare.

Primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita FOTO: curierul-iasi.ro

Uniunea Europeană, în „tranziţia“ dintre două perioade de finanţare Uniunea Europeană a intrat în faza demarării efective a programelor operaţionale de dezvoltare regională corespunzătoare Cadrului Financiar Multianual 2014-2020. Dar executivul de la Bruxelles se concentrează şi pe finalizarea absorbţiei fondurilor alocate pentru perioada 2007-2013. Toate aceste fonduri sunt considerate de Comisie drept esenţiale pentru statele membre în eforturile lor de depăşire a crizei. Ovidiu Nahoi regio@mdrap.ro

şa cum afirma comisarul pentru Politică Regională, Corina Creţu, la 21 noiembrie, într-o întâlnire cu pre-

sa acreditată la Bruxelles, Comisia Europeană a semnat acordurile de parteneriat cu toate statele membre. Astfel, sunt acum fixate strategiile pentru utilizarea optimă a bugetului următorilor şapte ani, pentru fiecare regiune şi stat membru.

În ceea ce priveşte Programul Operaţional Regional 2014-2020, valoarea fondurilor comunitare alocate este de 6,7 miliarde Euro. POR 2014-2020 are ca principale priorităţi îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor şi transferului ianuarie 2015

Focus

Programele operaţionale vor determina în mare măsură investiţiile publice europene pentru următorii şapte ani, în special în acele ţări şi regiuni care au nevoie cel mai mult de această contribuţie europeană. Potrivit Comisiei Europene, aportul fondurilor pentru dezvoltare regională este esenţial pentru succesul strategiei de ieşire din criză a Uniunii. Comisia Europeană atrage însă atenţia statelor membre că în perioada de programare 2014-2020, acestea trebuie să dea dovadă de multă creativitate pentru ca niciun euro din bugetul comunitar să nu fie pierdut, ci să fie orientat acolo unde este nevoie. Statele membre trebuie să utilizeze din plin instrumente financiare inovatoare, cum ar fi împrumuturi şi garanţii (în loc de subvenţii, de exemplu), pentru a putea finanţa cât mai multe proiecte. Aceste instrumente sunt văzute de Comisie drept pârghii pentru creşterea investiţiilor private şi crearea de mai multe locuri de muncă. În acest context, comisarul pentru Dezvoltare Regională insistă asupra creşterii capacităţii instituţionale şi a bunei guvernări. Acestea stau la baza succesului oricărui efort de dezvoltare. „Am convingerea că acest lucru este mai important decât banii şi o condiţie prealabilă pentru reuşita politicilor noastre“, a subliniat Corina Creţu.

www.inforegio.ro

FOTO: euobserver.com

Programele operaţionale 2014-2020, esenţiale pentru ieşirea din criză

Pentru atingerea acestor obiective, comisarul a promis statelor membre asistenţă tehnică şi sprijin instituţional, inclusiv prin sprijinirea cooperării inter-regionale şi promovarea exemplelor de bune practici. Tot la acest capitol, simplificarea procedurilor reprezintă un sprijin important dat atât autorităţilor, cât şi beneficiarilor direcţi. Comisarul Corina Creţu a promis simplificări de ordin procedural, însă a atras atenţia asupra principiului toleranţei zero în privinţa eventualelor fraude.

O prioritate: folosirea în întregime a fondurilor din bugetul 2007-2013 Fondurile rămase necheltuite în cadrul Bugetului 2007-2013 reprezintă o altă resursă importantă aflată la dispoziţia statelor membre în perspectiva depăşirii crizei. Astfel, Comisia Europeană a anunţat

FOTO: Parlamentul European

t ehnologic, creşterea eficienţei ener getice, dezvoltarea infrastructurii sanitare, sociale şi de educaţie, reabilitarea drumurilor judeţene, programe pentru regenerarea economică şi socială a comunităţilor defavorizate din mediul urban. De asemenea, programul are ca priorităţi măsuri pentru conservarea patrimoniului cultural.

înfiinţarea unui grup de lucru specific pentru a stimula absorbţia şi a sprijini anumite state membre care întâmpină probleme în utilizarea la maximum a fondurilor rămase disponibile din perioada 2007-2013. „Aceasta a fost una dintre primele mele priorităţi în calitate de comisar pentru politica regională. Sper că acest grup de lucru va oferi impulsul final necesar pentru perioada 2007-2013 şi ne va ajuta să tragem învăţăminte valoroase pentru noua perioadă de programare, 2014-2020“, a afirmat comisarul Corina Creţu. Comisia Europeană se concentrează pe sprijinirea statelor membre pentru a realiza o rată de absorbţie cât mai mare până la sfârşitul anului viitor, a afirmat comisarul Corina Creţu, în cadrul unei vizite efectuate la Bucureşti, pe 27 noiembrie. În privinţa programelor de dezvoltare regională, întreaga Uniune Europeană se află într-o perioadă de tranziţie. Atenţia autorităţilor, dar şi a beneficiarilor din mediul privat trebuie concentrată atât pe finalizarea proiectelor aferente perioadei 20072013, cât şi pe pregătirea cât mai bună a următorilor şapte ani.

Studiu IMM-uri

Studiu: Noi locuri de muncă create prin finanţarea europeană a microîntreprinderilor prin Regio 2007-2013 Rezultatele primei evaluări de impact realizat cu metoda contrafactuală derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice au fost prezentate în cadrul reuniunii de închidere a proiectului ce vizează Domeniul Major de Intervenţie 4.3. „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor“. Biroul Evaluare Program, Direcţia Autoritatea de Management pentru POR regio@mdrap.ro

FOTO: touchstoneblog.org.uk

rincipalele constatări rezultate în urma evaluării indică faptul că finanţarea prin Regio a contribuit la crearea şi menţinerea locurilor de muncă la nivelul microîntreprinderilor. Astfel, beneficiarii proiectelor finalizate după primul apel de finanţare au creat cu 3 locuri de muncă mai mult comparativ cu firmele care nu au accesat fonduri europene. Rezultatele arată că, în pofida crizei economice, numărul locurilor de muncă înfiinţate în acest mod au fost menţinute şi după măsurarea rezultatelor, la 4 ani de la finalizarea investiţiilor, la un nivel mediu de 2,4 locuri de muncă nou create. Studiul nu a relevat o legătură directă între finanţarea prin Regio şi cifra de afaceri, însă a identificat o corelaţie pozitivă între valoarea grantului şi variaţia ocupării forţei de muncă: cu cât finanţarea a fost mai mare, cu atât mai multe noi locuri de muncă au fost create. Acesta este şi primul studiu de impact realizat în România pentru un program european la care s-a folosit metoda contrafactuală, metodă recomandată de Comisia Europeană. Metoda presupune compararea, după

o metodologie specifică, a microîntreprinderilor care au beneficiat de finanţare prin Regio 2007-2013 cu cele care nu au accesat astfel de fonduri europene (non-beneficiari). Până la 31 iulie 2015, vor mai fi realizate încă şapte evaluări de im-

pact pentru domenii majore de intervenţie ale Regio 2007-2013, studiile fiind elaborate de către consultanţi independenţi. Studiul complet poate fi accesat de pe pagina de internet a programului, www.inforegio.ro, de la secţiunea Evaluare.

Alte analize cuprinse în studiu arată că microîntreprinderile care au avut acces mai mare la finanţare provin din rândul celor care au site-uri web, o situaţie financiară solidă şi care aparţin sectorului de servicii. Totodată, finanţarea prin Regio 2007-2013 a asigurat beneficiarilor creşteri la nivelul: capacităţii de exploatare a oportunităţilor de piaţă; orientării strategice şi schimbării domeniului de activitate; trecerii de la comercializare la producţie; calităţii producţiei şi furnizării de noi servicii. ianuarie 2015

ştiri regionale

Centru turistic la Miroslava

Cursuri pentru siguranţa alimentaţiei

-V E

FOTO: doku.cac.at

FOTO: wikimedia.org

TR U

FOTO: www.brasov.net

CE N FOTO: accentmedia.ro

www.inforegio.ro

-ES

O linie de autobuze electrice va fi deschisă între municipiile Deva şi Hunedoara, în cadrul unui proiect comun de dezvoltare a transportului public de persoane în care sunt implicate primăriile celor două oraşe şi Consiliul Judeţean Hunedoara. Iniţial, proiectul prevedea construirea unei linii de troleibuze, dar tehnologia avansată a permis refacerea acesteia pentru autobuze electrice. Potrivit autorităţilor, proiectul liniei de autobuze electrice va aduce beneficii populaţiei, care va plăti mai ieftin călătoria între Deva şi Hunedoara. În prezent, transportul public de persoane între cele două municipii este asigurat de firme private.

Autobuze electrice între Deva şi Hunedoara

Trei biserici de patrimoniu, dar şi câteva rezervaţii naturale de o rară frumuseţe — acestea sunt atuurile cu care primăria comunei Miroslava din judeţul Iaşi încearcă să atragă cât mai mulţi turişti străini în zonă. Recent, în comuna ieşeană a fost inaugurat un centru de informare turistică de unde vizitatorii vor primi toate informaţiile legate de potenţialul zonei. Autorităţile spun că peisajele rivalizează cu cele din Transilvania atât de mult vizitată. Punctele de atracţie ale Miroslavei sunt Valea lui David, pădurea Uricani, dar şi un monument al naturii, pâlcul de stejari aflat în apropierea localităţii Valea Ursului.

Elevii şi liceenii din Satu Mare au aflat ce înseamnă să fii un consumator responsabil, care sunt regulile unei alimentaţii corecte, dar şi cum să protejeze mediul. În cadrul evenimentului numit „Săptămâna Educaţiei Globale“, şcolarii au participat la seminarii speciale susţinute de specialişti în medicină sau protecţia mediului, au colectat şi donat fructe şi legume către centrele de plasament. Cei mai interesaţi dintre ei au dovedit că au înţeles ce înseamnă să mănânci corect şi sigur, prin desene specifice vârstei. Partenerii acestui eveniment au fost Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare, Oficiul pentru Protecţia Consumatorului şi Direcţia de Sănătate Publică Satu Mare.

Terminal modern pentru transportul în comun Un terminal modern şi util este soluţia pe care Primăria Braşovului a găsit-o în încercarea de a reduce traficul auto. Construcţia de la capătul liniei de autobuz care ajunge în centrul oraşului de la poalele Tâmpei are 6.000 de metri pătraţi, şapte peroane, parcare, sală de aşteptare, birou de informaţii şi ghişeu de bilete. Astfel, turiştii, dar şi navetiştii sunt încurajaţi să folosească mijloacele de transport în comun în detrimentul maşinilor personale. Se evită astfel atât ambuteiajele, cât şi creşterea nivelului de poluare. Tot mai multe oraşe caută astfel de soluţii pentru reducerea traficului auto.

ştiri regionale

Invenţia unui craiovean, în sălile de operaţii

Sistem nou de comunicare la Prefectura Constanţa

FOTO: lideruldeopinie.ro

BU C - IL URE FO ŞT V I

Preţurile, comparate pe o platformă on line

Bucureştenii vor putea afla rapid la ce magazine sunt cele mai bune preţuri. Proiectul de 80.000 de euro va fi implementat în perioada martie-decembrie 2015 de Consiliul Concurenţei printr-o platformă online cu detalii despre magazine, produse şi preţuri. Săptămânal, vor fi afişate preţurile produselor care fac parte din coşul zilnic al populaţiei. Astfel, clienţii vor putea compara şi vor face cea mai bună alegere din punctul de vedere al preţului, iar concurenţa între magazine va duce la o scădere a preţurilor, conform specialiştilor. Pentru extinderea proiectului vor fi atrase, din 2016, şi fonduri europene.

FOTO: www.glasul-hd.ro

FOTO: premiileinovatiei.ro

SU OL D-V TE ES NI T A

FOTO: observator.ro

Autostrada Soarelui are primii 8 km de perdea forestieră de protecţie. Romsilva a plantat de-a lungul A2, în apropierea localităţii Feteşti, puieţi din speciile frasin, ulm de Turkestan, pin negru, sălcioară, păducel şi măceş. A început astfel implementarea programului naţional de realizare a perdelelor de pădure, în conformitate cu normele de mediu. În prezent, în România există astfel de protecţii pentru autostrăzi şi drumuri naţionale pe o suprafaţă de 700 de hectare, necesarul fiind de aproximativ 20.000 de hectare. De-a lungul Autostrăzii Soarelui, împădurirea va continua în primăvara viitoare.

D-

D IA SU TEN N

Prima perdea forestieră plantată pe A2

Autorităţile din judeţul Constanţa vor comunica mai rapid şi mai eficient în cazul unor urgenţe sau dezastre naturale. La Prefectură a fost implementat un proiect unic în ţară, prin intermediul căruia reprezentanţii în teritoriu ai Guvernului vor discuta cu primarii. Este vorba despre o platformă online, conectată la un videoproiector şi la videotelefoane în primării. Platforma a fost realizată de informaticieni de la Universitatea Ovidius, care au lucrat aproape doi ani la proiectul susţinut şi de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Conform autorităţilor, programul A.P.R.O.A.P.E ar putea fi extins în mai multe judeţe în 2015.

Invenţia unui craiovean ar putea revoluţiona intervenţiile chirurgicale. Este vorba despre un radiocauter pentru care inginerul Emil Godeanu a primit medalia de aur la Salonul de inventică de la Geneva. Aparatul care a fost atât de apreciat permite realizarea de operaţii mai sigure şi de mai scurtă durată şi, foarte important, nu lasă cicatrici după intervenţie. Craioveanul va începe producerea în serie a radiocauterului care poate fi folosit în orice spital. Aparatul este în curs de omologare şi în ţări din Europa şi America de Nord. Inventatorul lucrează acum şi la un aparat pentru bolnavii de diabet.

ianuarie 2015

Regio, mai mult decât cifre Botoşaniul în haine noi Fondurile Regio înseamnă dezvoltare, locuri de muncă şi, mai ales, o modalitate de a recăpăta prestigiul unei întregi comunităţi. Astfel, prin implementarea unor proiecte utile se urmăreşte creşterea standardelor de calitate a vieţii cetăţenilor. Din această perspectivă municipiul Botoşani are cu ce se mândri.

regio@mdrap.ro

otoşaniul este un oraş cu 110.000 locuitori, cu tradiţii în organizarea de festivaluri şi evenimente la care participă anual un număr mare de localnici şi de turişti. O succintă analiză a câtorva dintre proiectele derulate prin programul Regio la Botoşani ne dezvăluie anvergura şi importanţa accesării de fonduri europene în scopul dezvoltării acestui oraş din regiunea de Nord-Est a României. Totul a plecat de la strategia de dezvoltare locală a municipiului, care se implementează în perioada 2008-2015. Ca urmare a unei expertize tehnice, au fost gândite o serie de iniţiative de dezvoltare a oraşului concretizate în proiecte de infrastructură şi solicitate spre finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional. Între aceste proiecte s-au numărat: modernizarea şi reabilitarea acceselor pietonale şi carosabile; iluminatul arhitectural în municipiul Botoşani; reabilitarea şi modernizarea parcurilor şi a spaţiilor verzi, plus modernizarea iluminatului ornamental aferent acestora, în municipiul Botoşani; reutilizarea unei clădiri vechi în scopul transformării în centru social; creşterea siguranţei cetăţenilor prin achiziţionarea de echipamente specifice şi amenajarea unui centru de supraveghere în oraş; consolidarea şi restaurarea Teatrului „Mihai Eminescu“ Botoşani; reamenajarea Parcului Regional de agrement turistic şi sportiv Cornişa Botoşani; re-

www.inforegio.ro

staurarea şi modernizarea „Casei Ventura“, în vederea amenajării Muzeului etnografic al judeţului Botoşani; extinderea şi modernizarea Hotelului Belvedere — 3 stele şi, nu în ultimul rând, reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati“ din municipiul Botoşani. Contribuţia fondurilor europene la aceste proiecte este de circa 119 milioane de lei. Toate aceste investiţii au avut ca scop transformarea şi dezvoltarea municipiului Botoşani la standarde calitative ridicate. Creşte, astfel, atractivitatea spaţiilor publice, iar locuitorii municipiului şi turiştii care tranzitează oraşul petrec timpul liber într-un mediu mai plăcut şi mai sănătos. Pe de altă parte, reabilitarea spitalului judeţean a venit în sprijinul pacienţilor oraşului, dar şi ai judeţului

Hotel Belvedere, terasa

Botoşani, iar iluminatul public şi noile echipamente de supraveghere au ca menire creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului în oraş. Fiecare proiect are, aşadar, însemnătatea şi particularităţile sale care contribuie la alcătuirea imaginii unui oraş modern, cu numele Botoşani. Reabilitarea acceselor pietonale şi carosabile prin lucrări de refacere a părţii pietonale şi a aleilor cu pavele, amenajarea unei parcări în zona pieţei centrale pe două niveluri, reparaţii ale fântânilor arteziene şi placarea cu gresie, refacerea spaţiilor verzi şi plantarea/replantarea de vegetaţie, precum şi înlocuirea stâlpilor şi a aparatelor de iluminat public cu tehnică şi echipamente moderne au dat un aer contemporan, pe drept cuvânt de secol XXI, zonei cuprinse între

FOTO: Consiliul Judeţean Botoşani

Alice-Claudia Gherman

FOTO: Consiliul Judeţean Botoşani

Dosar

Piaţa Centrală şi Piaţa Revoluţiei din Botoşani. Unul dintre rezultatele imediate ale proiectului a fost scăderea numărului accidentelor în zona carosabilă şi pietonală vizată de proiect, potrivit Inspectoratului de Poliţie al judeţului Botoşani. Pe de altă parte, locuitorii Botoşaniului beneficiază acum de rezultatele proiectului de recondiţionare a parcurilor Sucevei, Junior, Primăriei, Tineretului şi Mihai Eminescu. În fiecare dintre aceste parcuri au fost montate dale pe alei, reabilitate fântânile arteziene, refăcute zonele plantate cu iarbă, arbuşti şi arbori, precum şi iluminatul ornamental al acestora. De maximă importanţă este proiectul de supraveghere video a străzilor oraşului, a parcurilor şi zonelor din imediata apropiere a şcolilor. Fiind un oraş de frontieră, este de la sine înţeleasă importanţa investiţiei. „Utilitatea sistemelor implementate s-a dovedit deja prin prezentarea probelor video în instanţă, în numeroase cazuri de contravenţii şi infracţiuni. Prezenţa acestor tipuri de sisteme a condus la scăderea semnificativă a infracţionalităţii în zonele acoperite“, a declarat Oana Neica, şefa Serviciului

Management Proiecte din Primăria Botoşani. Ce este un oraş fără un teatru? Mai ales dacă acesta are o istorie în spate, botoşănenii iubind arta teatrală încă de la primele reprezentaţii ţinute într-o sală de şcoală în 1838. Clădirea Teatrului Mihai Eminescu a fost ridicată în 1914, după deteriorarea clădirii Teatrului Petrache Cristea, ridicată în 1860 şi grav avariată după 1885. Dar trecerea timpului a afectat şi clădirea monument a Teatrului Mihai Eminescu şi se impuneau lucrări de consolidare şi restaurare, din cauza stării avansate de degradare. „Lucrările de restaurare se justifică din perspectiva semnificaţiei şi a valorii acestui monument pentru oraşul Botoşani şi pentru judeţele Botoşani şi Suceava, care constituie grupul ţintă al ofertei culturale iniţiate în cadrul acestei instituţii. Clădirea care adăposteşte Teatrul Mihai Eminescu are o valoare istorică şi arhitecturală deosebită şi reprezintă unul dintre simbolurile oraşului“, a precizat Oana Neica. În secolul al XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX, oraşul Botoşani era cunoscut în ţară şi chiar în străinătate ca fiind o urbe a reşedinţelor somptuoase şi a grădinilor amenajate

după standarde europene occidentale. Regimul de după 1945 a transformat palatele şi conacele în reşedinţe cenuşii, adesea lăsate în paragină sau chiar demolate. Din anul 1989, Primăria Botoşani a intrat în posesia monumentului istoric cunoscut sub denumirea Casa Ventura şi inclus de Ministerul Culturii pe Lista monumentelor reprezentative pentru patrimoniul local. Unica soluţie de a introduce în circuitul turistic atât imobilul, cât şi piesele de patrimoniu ale Secţiei de Etnografie a Muzeului Judeţean, a fost accesarea de fonduri europene Regio. Clădirea Casa Ventura a fost construită, între anii 1845 şi 1850, de Grigore Ventura (scriitor şi compozitor român, tatăl actriţei Maria Ventura). Stilul

este neoclasic, cu decoraţiuni arhitectonice interioare baroce de valoare, ce păstrează încă formele originale (scări, confecţii metalice, vitralii). Atestată la 1872, clădirea de pe Bdul. M. Eminescu nr. 50, este un edificiu în care, după anul 1950 au funcţionat mai multe instituţii de cultură şi ale administraţiei locale, printre care: Şcoala Populară de Artă, Filarmonica Botoşani, Filiala Uniunii Compozitorilor etc. Până la posibilitatea utilizării Fondurilor Structurale alocate României după aderarea la UE, în clădirea Casa Ventura funcţiona o singură instituţie de cultură subordonată primăriei Botoşani — Şcoala Populară de Arte şi Meserii. Din această cauză, clăianuarie 2015

Dosar

www.inforegio.ro

Hotel Belvedere

FOTO: Consiliul Judeţean Botoşani

abilitate şi modernizate, la care se adaugă altele care nu au făcut obiectul finanţărilor Regio, era normal ca în panoplia de proiecte să fie inclus şi un produs turistic, respectiv modernizarea şi extinderea Hotelului Belvedere — 3 stele, din Botoşani. „În urma accesării de fonduri europene şi a implementării proiectului, noi am înregistrat o creştere de 20% a turiştilor în hotelul nostru, iar asta înseamnă că beneficiarii noştri – turiştii, sunt mulţumiţi. Prin atragerea de fonduri Regio am dezvoltat firma, iar aceasta nu este puţin lucru pentru noi. Şi încă ceva! Un hotel în plus la Botoşani înseamnă concurenţă, iar clienţii pot alege ce este mai bun“, ne-a declarat Eugen Tudose, managerul Hotelului Belvedere. Înainte de implementarea proiectului de reutilizare a unei clădiri în scopul transformării în centru social în Municipiul Botoşani, imobilul situat în str. Tineretului nr.4 se afla în conservare, după ce anterior găzduise o creşă şi apoi o şcoală. Proiectul a venit în întâmpinarea nevoilor unui număr mare de persoane care necesită asistenţă socială, în special copii aflaţi în situaţii de risc, pentru care serviciul public al Primăriei oferea la acel moment o gamă redusă de servicii sociale.

FOTO: Consiliul Judeţean Botoşani

direa de patrimoniu nu putea fi vizitată şi apreciată la valoarea sa. Datorită recunoaşterii ei ca unul dintre cele mai importante monumente istorice locale, Consiliul Judeţean Botoşani a hotărât introducerea Casei Ventura în circuitul turistic. Au fost restaurate spaţiile de la subsolul neutilizat şi de la parterul clădirii pentru a fi alocate Secţiei de Etnografie a Muzeului, precum şi mansarda, nefuncţională până în momentul restaurării. „Prin Casa Ventura s-a aşezat încă o perlă la şiragul de nestemate arhitecturale pe care îl deţine judeţul Botoşani. Veniţi la Botoşani şi veţi descoperi splendoarea arhitecturii de altădată, totul beneficiind de utilităţile începutului de mileniu III!“, este îndemnul autorităţilor botoşănene, prin vocea doamnei Oanei Neica. Proiectul Casa Ventura şi-a atins obiectivul de a aduce mai mulţi turişti care să viziteze patrimoniul cultural al Botoşaniului. Astfel, după primul an de la darea în folosinţă a obiectivului de investiţie menţionat, s-au înregistrat 3.237 de vizitatori la Secţia de Etnografie, iar anul următor deja numărul de vizitatori ai aceleiaşi Secţii se ridica la 3.340. Şi să nu uităm încă o realizare importantă adusă de proiect! Reabilitarea Casei Ventura a contribuit şi la creşterea numărului de spaţii verzi şi amenajări peisagistice cu 1.280 mp. Potenţialul turistic al municipiului Botoşani este completat de un alt proiect, încă în derulare — Parcul Regional de Agrement Turistic şi Sportiv — Cornişa, ce contribuie la îmbunătăţirea gradului de atractivitate a regiunii de Nord-Est şi la crearea de noi locuri de muncă. „Locuitorii Botoşaniului şi-au manifestat dintotdeauna interesul pentru noi spaţii de agrement şi facilităţi pentru petrecerea timpului liber. În acest context, Parcul de Agrement Cornişa vine ca un răspuns la aceste nevoi ale locuitorilor şi ale turiştilor, inclusiv din Republica Moldova şi din Ucraina, care ne vizitează oraşul“, a menţionat doamna Neica. Cu atâtea atracţii turistice re-

Centrul social de zi furnizează servicii sociale specializate şi acreditate pentru 24 copii aflaţi în situaţii de risc social: îngrijire de bază şi educaţie non-formală şi informală, dezvoltarea deprinderilor de viaţă şi pregătirea reintegrării sau integrării familiale, asistenţă şi consiliere pentru activităţi cultural-artistice şi sportive, servire a hranei. Până la finalul anului 2014, numărul beneficiarilor Centrului social a ajuns la 36. Copiii de la Centrul social de zi nu sunt instituţionalizaţi, serviciile sociale oferite fiind de zi, în sistem de tip after school. „Necesitatea proiectului a reieşit şi din rata mai mare a şomajului înregistrată în zona de acţiune urbană Parcul Tineretului şi a răspuns unor realităţi sociale relativ noi, dar care riscau să genereze un impact negativ pe viitor — copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate sau copiii străzii şi cerşetorii“, ne-a declarat doamna Neica. În cele 24 de luni de implementare a proiectului, clădirea centrului a căpătat o nouă faţă şi funcţionalitate prin reabilitarea faţadelor şi acoperişului, prin reorganizarea şi recompartimentarea spaţiului interior pentru a răspunde necesităţilor serviciului de asistenţă socială din municipiul Botoşani şi multe alte intervenţii care au dus la crearea a 25 de locuri de muncă

Dosar

în etapa realizării lucrărilor de reabilitare, plus alte zece locuri de muncă, pentru asigurarea serviciilor sociale, în etapa operaţională.

Spitalul Judeţean Mavromati

Ultimul, dar nu cel din urmă proiect, care completează imaginea de ansamblu a unui oraş în plin proces de modernizare îl constituie Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Mavromati. Construcţiile din incinta spitalului, inclusiv clădirea principală în care funcţionează spitalul şi ambulatoriul, aveau o vechime de peste 34 de ani. Clădirea a fost proiectată conform unor norme în vigoare la data respectivă, norme care nu asigurau cerinţele normativelor actuale referitoare la siguranţa în exploatare a construcţiilor spitaliceşti. Din punct de vedere funcţional, nu erau respectate condiţiile de eficienţă energetică, securitate la incendiu, igienă, sănătate şi protecţia mediului, siguranţă în exploatare. Astăzi, datorită fondurilor Regio, toate aceste probleme sunt de domeniul trecutului. Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă din Botoşani a inclus corpul propriu-zis al spitalului (corp cazare), clădirea S+P+9E ce

FOTO: Consiliul Judeţean Botoşani

servicii medicale mai bune

cuprinde Unitatea de Primiri Urgenţe, Cardiologie, Terapie Intensivă Coronarieni, Neurologie, Medicină internă 2, Gastroenterologie, Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Medicină internă 1, Endocrinologie, Hematologie, Nefrologie, ORL, Oftalmologie, Chirurgie plastică, Urologie, Chirurgie generală, Neurochirurgie, Ortopedie, Anestezie-Terapie Intensivă. Spitalul de urgenţă Mavromati preia jumătate dintre pacienţii judeţului Botoşani, care numără o populaţie totală de

FOTO: Consiliul Judeţean Botoşani

Colegiul Naţional „A.T. Laurian“

peste 450.000 de locuitori. În primele zece luni ale lui 2014, 37.121 pacienţi au fost internaţi în Spitalul Judeţean Botoşani, din care 87% au fost trataţi în clădirea reabilitată. Dintr-un număr de 105 pacienţi chestionaţi, în perioada septembrie-octombrie 2014, de către reprezentanţii Consiliului Judeţean Botoşani, peste 90% s-au declarat mulţumiţi de serviciile medicale şi de condiţiile de cazare. Toate proiectele prezentate au dus la crearea a 331 de locuri de muncă temporare, pe durata realizării lucrărilor şi 40 de locuri de muncă permanente după finalizarea proiectelor. În plus, după finalizarea proiectului parcului Cornişa, vor mai fi angajate cel puţin 25 de persoane. „Regio, prin investiţiile în infrastructura rutieră, spaţii verzi, turism, eficienţă energetică, infrastructură socială şi culturală, a însemnat pentru Municipiul Botoşani şansa schimbării şi a modernizării. În spatele tuturor indicatorilor realizaţi stau sute de ore de muncă, atât pe şantierele create, cât şi în birourile de implementare ale proiectelor. Însă, fiecare efort depus a adus valoare adăugată la nivelul comunităţii noastre“, a declarat Ovidiu Iulian Portariuc, primarul Municipiului Botoşani. ianuarie 2015

Dosar

Alba Iulia, evaluat de moody’s Când mai bine de 60% din sumele alocate unor proiecte de dezvoltare sunt fonduri nerambursabile înseamnă că administraţia locală şi-a făcut datoria. Este cazul oraşului Alba Iulia. Vlad Bârleanu regio@mdrap.ro

in cele opt proiecte ale administraţiei locale Alba Iulia, finanţate prin Regio, doar unul este încă în implementare. În rest, toate celelalte şapte proiecte au fost finalizate. Din valoarea totală de 279 milioane de lei a acestor proiecte, aproape 168 milioane de lei sunt fonduri europene nerambursabile. Proiectele au vizat valorificarea resurselor turistice, modernizarea infra structurii rutiere şi a celei sociale. „Implementarea acestor proiecte a transformat administraţia locală în cel mai mare investitor în perioada crizei economice din Alba Iulia. Lucrările executate şi prestările

de servicii, respectiv necesarul de resurse umane pentru asigurarea sustenabilităţii post implementare aferente, au permis crearea a peste 1.500 de locuri de muncă temporare şi permanente“, a declarat Nicolaie Moldovan, City Manager, Primăria Alba Iulia. Potrivit acestuia, în perioada de pregătire a proiectelor contractate şi puse în aplicare prin intermediul programului Regio, în perioada 2007-2008, numărul turiştilor care vizitau Alba Iulia nu depăşea 32.000. În prezent, oraşul atrage peste 400.000 de vizitatori pe an. Trendul este ascendent şi se reflectă şi în dublarea numărului de înnoptări în oraş (aproximativ 90.000 zilnic). Cei mai mulţi sunt turişti aflaţi în tranzit sau city break.

„Prin contractele de finanţare derulate, Regio a permis regenerarea celei mai mari cetăţi din România şi din Europa Centrală şi de Sud-Est. Lucrările derulate în ultimii 5 ani în zona istorică au reprezentat cel mai mare şantier derulat în România, ca valoare financiară, areal vizat, tipologie de intervenţie şi dotări într-un sit istoric de categoria A. Zona istorică reprezintă azi o mare grădină urbană în mişcare, deschisă atât publicului local, cât şi vizitatorilor români şi străini“, explică reprezentantul municipalităţii. Cetatea Alba Carolina îţi permite să respiri aerul a peste două milenii de istorie, să te bucuri de evenimente culturale de calitate, precum Festivalurile Dilema Veche sau Festivalul de Muzică şi Film sau să trăieşti cu adevărat apartenenţa la România, an de an, la 1 Decembrie.

Festival Roman Apulum în Cetatea Alba

www.inforegio.ro

FOTO: Revista de Alba

Proiecte sociale Un proiect relevant mai ales pentru persoanele vârstnice din Alba Iulia este reabilitarea şi modernizarea Căminului de persoane vârstnice — Serviciul social rezidenţial de interes regional. Centrul a dispus şi înainte, dar şi după reabilitare şi modernizare, de 100 de garsoniere pentru seniori. Potrivit lui Nicolaie Moldovan, în urma proiectului nu a crescut numărul persoanelor instituţionalizate aici, dar există alte beneficii. „Am rămas în aceeaşi medie. Am câştigat însă enorm în ceea ce priveşte calitatea serviciilor şi confortul rezidenţilor, economisim mult la facturile de energie, mai ales fiindcă acest proiect a fost

Dosar

FOTO: shutterstock

Intrarea în Cetatea Alba

complementar cu un altul derulat prin Programul Operaţional Sectorial «Creşterea Competitivităţii Economice», prin care am asigurat sustenabilitatea energetică a clădirii cu panouri fotovoltaice şi solare. Nu în ultimul rând, au crescut calitatea şi condiţiile de desfăşurare a activităţilor de asistenţă socială, medicală, terapie“, arată City Managerul Primăriei Alba Iulia. Cât priveşte impactul proiectelor de infrastructură, acesta spune că, în condiţii de austeritate investiţională în zona proiectelor cu fonduri publice guvernamentale, este o mare performanţă ca o parte foarte importantă din infrastructura de mobilitate a unui municipiu reşedinţă de judeţ, aproximativ 35 de kilometri, să fie reabilitată, modernizată sau extinsă cu finanţări nerambursabile. În acest moment, intrările dinspre Cluj Napoca, Munţii Apuseni, întreg centrul civic, zona istorică,

două pasaje peste magistrala de cale ferată 200 şi o derivaţie secundară, podul peste râul Ampoi, toate permit fluidizarea traficului în municipiu, deservesc operatori economici locali importanţi, permit desfăşurarea în condiţii optime a transportului public de persoane sau au redus parţial poluarea. Municipalitatea a reuşit să amenajeze şi 20 de kilometri de piste pentru biciclişti în zona istorică, în zona de agrement Parcul Dendrologic-Mamut şi în zonele rezidenţiale şi comerciale din cartierul Cetate.

Beneficiul fondurilor UE Primul instrument de monitorizare a proiectelor de infrastructură va fi Planul de Mobilitate Urbană al municipiului Alba Iulia, document în curs de elaborare. Însă efectele financiare ale proiectelor finanţate prin intermediul fondurilor europene

sunt evidente. Potrivit lui Nicolaie Moldovan, Regio şi alte instrumente structurale accesate în ultimii 7 ani de Municipiul Alba Iulia au însemnat 150 milioane de euro investite în dezvoltarea comunităţii. Acest volum financiar a însemnat aproximativ 2.500 euro/cap de locuitor şi peste 6.000 de euro pe familie. Alba Iulia este primul oraş din România care a primit, în noiembrie 2013, un calificativ financiar din partea agenţiei de rating Moody’s. Potrivit acestuia, municipalitatea Alba Iulia este o instituţie cu o credibilitate considerabilă în faţa investitorilor şi a demonstrat un management performant în atragerea fondurilor europene în perioada 2007 – 2013. De asemenea, municipalitatea Alba Iulia deţine o capacitate instituţională puternică pentru planificarea dezvoltării urbane şi atragerea resurselor financiare pentru politici şi proiecte urbane. ianuarie 2015

Dosar

Constanţa, destinaţie turistică la malul mării Constanţa înseamnă mai mult decât o capitală de judeţ. Oraşul cuprinde şi o zonă metropolitană care include Mamaia, Eforie Nord, Agigea, Tuzla sau Poarta Albă. Această realitate este reflectată inclusiv de modul în care au fost accesate fonduri Regio pentru reabilitarea şi modernizarea unor obiective turistice sau sociale în municipiul Constanţa şi zona metropolitană. Alice-claudia gherman regio@mdrap.ro

FOTO: Consiliul Judeţean Constanţa

Centrul vechi, Constanţa

rea Pieţei Ovidiu, iar altul reamenajarea spaţiilor verzi şi a promenadei din zona Vraja Mării – Cazino - Portul Tomis. Prin implementarea celor trei

FOTO: Consiliul Judeţean Constanţa

ntotdeauna turiştii au venit la Constanţa pentru mare şi soare, dar şi pentru pitorescul oraşului, care îmbină atmosfera interbelică la Belle Époque cu parfumul oriental al Istanbulului. Din păcate, până să înceapă proiectele de reabilitare prin fonduri Regio, farmecul centrului vechi aproape că se stinsese. Eu însumi, mergând în Constanţa, vara la mare, eram dezamăgită de cum arată centrul vechi, aflat într-o continuă stare de degradare. Iată, însă, că lucrurile par să se aşeze şi o serie de proiecte au primit finanţare şi au salvat centrul vechi şi nu numai. Unul dintre acestea se referă la reamenajarea integrată a zonei pietonale din centrul istoric al municipiului, un altul a vizat restaurarea şi reamenaja-

www.inforegio.ro

proiecte s-a urmărit regenerarea urbană a centrului istoric al municipiului Constanţa. A fost reabilitată o suprafaţă totală de aproximativ 92.000 mp, fiind înlocuit asfaltul cu paviment din piatră naturală destinat traficului pietonal şi fiind reamenajate corespunzător spaţiile verzi. De asemenea, a fost montat mobilier urban nou în consonanţă cu stilul arhitectonic al zonei, redând astfel centrului vechi al Constanţei aerul boem din perioada interbelică. Realizarea celor trei proiecte a influenţat în mod pozitiv fluxul de turişti care vizitează municipiul, centrul istoric redevenind punct de atracţie atât pentru turişti, cât şi pentru constănţeni. Mai mult decât atât, ele reprezintă tot atâtea oportunităţi pentru mediul de afaceri, interesul investitorilor pentru

Dosar

da turistică Eforie Nord. Din cauza obstacolelor birocratice, lucrările de reamenajare din Eforie Nord au început abia în aprilie 2014. Peste 18 luni de la data începerii proiectului, locuitorii staţiunii şi turiştii care vin aici se vor bucura de 1.800 de metri de faleză modernizată. Proiectul are o deosebită importanţă economică şi turistică, mai ales că faleza amintită se afla într-o avansată stare de degradare, ultima modernizare datând de acum 40 de ani. Lucrările de modernizare au ca scop extinderea aleii de promenadă, realizarea unor puncte de observaţie şi supralărgirea promenadei cu 1,70 m, realizarea pavimentului, montarea de bănci şi mobilier urban. De asemenea, se va realiza un sistem de supraveghere video şi se va înlocui sistemul de iluminat ornamental.

Scopul înfiinţării centrelor de tineret este acela de a le oferi tinerilor metode alternative de învăţare, o educaţie informală care să vină ca o completare la cunoştinţele pe care le acumulează în şcoli, să asigure accesul la informaţie şi să reprezinte un loc de întâlnire pentru desfăşurarea unor activităţi cultural-artistice şi educative. Noile centre pentru tineret sunt dotate cu mobilier adecvat şi echipamente IT necesare desfăşurării activităţii celor 22.767 de tineri vizaţi de respectivele proiecte. „Aşteptăm de multă vreme o instituţie care să-i ajute pe tineri! Ei au nevoie de toate instrumentele educaţionale necesare pentru a-şi construi un viitor frumos şi cred că vom putea să-i ajutăm de-acum înainte în acest sens!“, a declarat primarul comunei Mihail Kogălniceanu, Ancuţa Belu. Ini-

Pasarela „Năvod şi pescăruşi“, Mamaia

FOTO: Consiliul Judeţean Constanţa

această zonă crescând exponenţial. „Investiţiile publice în centrul vechi al municipiului au stimulat mediul de afaceri. Ţinând cont şi de proximitatea portului, ne aşteptăm ca, în scurt timp, zona să devină principalul centru pentru afacerile din domeniul serviciilor, intermedierilor şi consultanţei portuare, dar şi un important reper turistic în sine“, a declarat Victor Păduraru, un reprezentant al IMM-urilor din Constanţa. Dar Constanţa nu presupune doar grijă pentru centrul vechi, ci şi pentru staţiunea aflată în imediata sa vecinătate, celebra Mamaia, perla turismului românesc. Şi aici mă refer la proiectul Promenada turistică Mamaia, cel care a vizat îmbunătăţirea accesului în staţiunea Mamaia prin construirea unor pasarele pietonale. În Mamaia, o staţiune extrem de căutată de turişti, nu era amenajată o zonă de promenadă, în adevăratul sens al cuvântului. În urma implementării proiectului amintit, staţiunea se poate acum încadra în categoria resorturilor maritime care pot oferi un cadru special de promenadă. Asta a însemnat mai ales sprijinirea sectorului turistic prin îmbunătăţirea accesibilităţii turiştilor la obiectivele turistice din Satul de Vacanţă şi Staţiunea Mamaia, asigurarea unei infrastructuri rutiere urbane extinse, moderne şi durabile, dar şi dezvoltarea municipiului şi a zonei metropolitane Constanţa prin crearea condiţiilor necesare preluării unor funcţiuni economice şi sociale ale judeţului şi regiunii Sud-Est. Proiectul de construcţie a celor trei pasarele pietonale a dus la fluidizarea traficului în staţiunea Mamaia, la reducerea ciclului de oprire la semafor sau la trecerea de pietoni şi la reducerea numărului de accidente în zona tranzitată de un număr impresionant de turişti în sezonul estival. În nordul zonei metropolitane Constanţa se găseşte staţiunea Eforie Nord, unde se află în curs de implementare proiectul Promena-

Proiectelor de reamenajare şi modernizare a zonelor cu valoare turistică li s-a adăugat o serie de opt proiecte de reabilitare, extindere şi dotare a unor clădiri, în vederea utilizării acestora drept centre de tineret în localităţile Lumina, Corbu, Kogălniceanu, Poarta Albă, Valu lui Traian, Tuzla, Agigea şi Cumpăna. Cu excepţia proiectelor din Cumpăna şi Mihail Kogălniceanu, celelalte centre de tineret au fost finalizate în perioada 2012–2014 de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Constanţa“.

ţiativa construirii de centre pentru tineret a fost salutată şi de primarul comunei Tuzla, Micu Florin Constantin, care a declarat că: „Situaţia tinerilor ne preocupă mult, la fel şi implicarea lor în problemele societăţii şi comunităţii din care fac parte. Încercăm să îi atragem către spaţii în care să se poată exprima şi în care părerea lor să conteze!“. Contribuţia fondurilor europene nerambursabile la proiectele de modernizare din municipiul şi zona metropolitană Constanţa se ridică la 88,32 milioane de lei. ianuarie 2015

Dosar

Pregătiţi pentru migraţia dinspre Capitală Infrastructura şi spaţiile verzi par să fi fost priorităţile administraţiei locale din Chitila (Ilfov) în perioada 2009-2013, cel puţin în privinţa proiectelor finanţate din bani euro peni. Şi nu puţini, ci peste 31 de milioane de lei (7 milioane de euro). Un lucru este sigur: tinerii care vor continua să migreze din Capitală în Chitila vor avea drumuri bune şi parcuri în care să se recreeze. Vlad bârleanu regio@mdrap.ro

www.inforegio.ro

FOTO: Primăria Chitila

utorităţile din Chitila au bifat, din luna septembrie 2009, până în iunie 2013, patru proiecte finanţate prin Regio, dintre care două au vizat modernizarea infrastructurii rutiere, iar celelalte două — modernizarea şi crearea de parcuri. „Regiunea Bucureşti-Ilfov reprezintă şi cea mai mare aglomerare industrială a României, în care sunt prezente, de fapt, toate marile ramuri industriale. Acesta este unul dintre motivele care au stat la baza identificării necesităţii de investiţii în parcuri“, explică Elena Petre, manager de proiect la Primăria Chitila. Administraţia locală nu duce lipsă de argumente atunci când trebuie să motiveze necesitatea de a investi în parcuri. Ba a făcut chiar şi studii de piaţă în acest sens. „Populaţia nu percepe în mod clar extinderea construcţiilor ca o cauză a lipsei spaţiilor verzi. Se observă, totuşi, o diferenţă de pondere atunci când comparăm părerea celor mulţumiţi şi a celor nemulţumiţi de spaţiile verzi când se pune problema afectării acestora de extinderea construcţiilor: 10,1% din cei mulţumiţi de spaţiile verzi consideră că extinderea construcţiilor afectează în mare măsură aceste spaţii, în timp ce 18,6% din cei nemulţumiţi de spaţiile verzi consideră că extinderea construcţiilor afectează în mare măsură aceste spaţii“, arată Elena Petre.

Parcul Cartier, Chitila

În ultimii ani, Chitila a atras tot mai multă populaţie tânără din Capitală. Având în vedere investiţiile imobiliare din 2006 şi 2007, s-au estimat creşteri anuale de până la 5% ale populaţiei. În octombrie 2010 a început modernizarea parcului din Chitila, iar în februarie 2012 a fost demarat un nou proiect, respectiv cel de creare a parcului Tineret. La finalul celor două proiecte s-au atins mai multe obiective: • îmbunătăţirea calităţii aerului prin absorbţia a 3,8 tone de dioxid de carbon pe an, ca efect direct al spaţiilor verzi nou create; • creşterea eficienţei energetice prin folosirea unor sisteme

moderne de iluminat public şi irigat, reducându-se aproape la minimum risipa caracteristică sistemelor clasice; • creşterea gradului de siguranţă a domeniilor publice, prin amplasarea camerelor de supraveghere în diferite zone ale parcului.

Pariu pe infrastructură Implementarea proiectelor de modernizare a infrastructurii rutiere în oraşul Chitila, judeţul Ilfov (etapele I şi II) au avut efecte directe asupra mediului economic, ştiut fiind faptul că reţelele rutiere de transport susţin creşterea

Dosar

Strada Gorunului, reabilitată

Parcul Tineret, Chitila

regionale, creşterea eficienţei activităţilor economice, economisirea de energie şi timp, creând condiţii pentru extinderea schimburilor comerciale şi, implicit, pentru dezvoltarea investiţiilor productive. Potrivit autorităţilor, pentru etapa I se estimează o creştere a traficului pe străzile modernizate din oraşul Chitila cu 28% în 5 ani de la finalizarea investiţiei, respectiv până în 2017. De asemenea, sunt aşteptate economii de 4,5 milioane de lei în costurile cu operarea

FOTO: Primăria Chitila

conomică a unei regiuni. „Proiece tele duc la creşterea gradului de accesibilitate în interiorul oraşului, prin preluarea fluxurilor majore pe direcţia Drumului Naţional Centura Municipiului Bucureşti care traversează oraşul Chitila. Investiţia în infrastructura de transport facilitează nu numai mobilitatea populaţiei, a bunurilor şi serviciilor, ci şi reducerea costurilor de transport de mărfuri şi călători“, spune Elena Petre. Există şi alte argumente: îmbunătăţirea accesului pe pieţele

FOTO: Primăria Chitila

autovehiculelor, în termen de 5 ani de la finalizarea investiţiei, şi o economie în timpii de transport, echivalentă cu aproape 94.000 de lei. Pentru etapa a II-a se aşteaptă creşterea vitezei medii de deplasare la 40 km/h şi o economie de timp pe întregul drum, tot în termen de 5 ani de la finalizarea investiţiei, de peste 18.700 de lei.

Efecte economice şi sociale Impactul proiectelor de infrastructură asupra dezvoltării economice este tot mai evident. Facilitarea accesului investitorilor privaţi la oraşul Chitila creează perspectivele creşterii locurilor de muncă, esenţiale pentru dezvoltarea locală. „Prin implementarea proiectelor, comunitatea locală beneficiază de creştere economică locală, de crearea de noi locuri de muncă şi menţinerea celor existente, de acces crescut la viaţa economică, socială şi culturală a oraşului. Investiţia în infrastructura de transport a facilitat atât mobilitatea populaţiei, a bunurilor şi serviciilor, cât şi reducerea costurilor de transport de mărfuri şi călători, îmbunătăţirea accesului pe pieţele regionale, creşterea eficienţei activităţilor economice şi economisirea de energie şi timp“, a afirmat managerul de proiect. Proiectul de modernizare a infrastructurii rutiere a presupus refacerea a 16 străzi, crearea de piste pentru biciclişti, de trotuare şi rampe de urcare pentru persoanele cu dizabilităţi. Elena Petre este convinsă că parcurile, ca locuri de joacă atractive şi sigure pentru copii, fac această zonă mult mai atractivă pentru tinerele familii. În total, cele patru proiecte au creat 120 de locuri de muncă. Oraşul Chitila a fost un aspirator de fonduri europene, iar localitatea este unicat în judeţul Ilfov, în sensul în care beneficiază de utilităţi, apă, canal, gaze, în proporţie de 100%. ianuarie 2015

Dosar

ÎNFĂŢIŞAREA UNUI ORAŞ GREU ÎNCERCAT DE ISTORIE, REFĂCUTĂ CU FONDURI EUROPENE Refacerea între 2010 şi 2013 a peste 100 de străzi din Drobeta-Turnu Severin, modernizarea de şcoli şi licee, precum şi instalarea unui sistem de monitorizare video în tot oraşul se numără printre proiectele implementate cu fonduri europene, prin Regio, începând cu 2010. Cel mai amplu dintre ele, cu finalizare în 2015, vizează reabilitarea Palatului Cultural „Theodor Costescu“ şi a Cetăţii Severinului, având drept obiectiv revigorarea vieţii culturale a urbei şi creşterea numărului de turişti cu 60% faţă de anul 2009. Străzi reabilitate

FOTO: ADR SV Oltenia

STRĂZI LA STANDARDE EUROPENE

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

el mai vestic oraş din Vechiul Regat, unde viitorul Rege Carol I punea prima dată piciorul pe teritoriul românesc (1866), a avut o istorie agitată, fiind trecut prin „foc şi sabie“ de mai multe ori. Acum 19 secole, localitatea de pe malul Dunării lua fiinţă în jurul castrului Drobeta, de unde Imperiul Roman pornea războaiele contra dacilor. Cele mai mari distrugeri au venit de la nord, Severinul fiind unul dintre cele mai sudice oraşe răvăşite de Marea invazie mongolă de la 1241. În 1524, pe când se afla sub stăpânirea Ţării Româneşti, fortăreaţa a fost distrusă de otomani şi de-abia în

www.inforegio.ro

1833 domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica va reînfiinţa un oraş denumit Turnu Severin. Către începutul secolului al XX-lea, urbea a avut o creştere spectaculoasă, dar şi lupte grele în 1916 şi o aspră ocupaţie germană şi austro-ungară. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, municipiul pare să aibă din nou o perioadă mai bună, reuşind să atragă finanţare Regio pentru 12 proiecte în ultimii ani, în timp ce a implementat cel puţin alte cinci proiecte cu fonduri UE.

La prima vedere, oraşul este cel mai bine sistematizat din România — cu străzi largi, paralele şi perpendiculare faţă de Dunăre, schiţate de arhitectul catalan Xavier Villacrosse, primul arhitect-şef al Bucureştilor. Din păcate, deşi trecuseră decenii de când localitatea nu a mai cunoscut urgia războiului, unele dintre arterele din Turnu Severin arătau „ca după război“ până acum câţiva ani: carosabilul era plin de gropi, cu trotuare nesigure pentru pietoni. În urma implementării a şase proiecte cu finanţare Regio, din oricare parte ai intra în municipiu ca şofer, te vei simţi ca într-un oraş vest-european. Cel mai amplu proiect a avut în vedere reabilitarea a 34 de străzi, iar în total au fost modernizate 118 artere, la standarde de calitate europeană, care să garanteze o durată de exploatare de peste 15 ani, ne-a precizat Mihaela Vătuiu, şef Serviciu Dezvoltare Locală şi Managementul Proiectelor în cadrul Primăriei. „Aproape toate zonele au fost refăcute, cam 70% din totalul străzilor din oraş, respectiv 90% în zona centrală, iar dezvoltarea infrastructurii

132,35 milioane de lei (circa 30 milioane de euro) reprezintă contribuţia din fonduri europene nerambursabile pentru cele 12 proiecte prezentate şi implementate de Primăria Drobeta-Turnu Severin.

Dosar

ŞCOLI MAI BINE DOTATE

FOTO: ADR SV Oltenia

Investiţiile din fonduri UE nu au ocolit unităţile şcolare care aveau mare nevoie de reparaţii. Printr-o contribuţie Regio de 1,6 milioane de lei, toate încăperile Liceului de Artă „I. St. Paulian“ au fost reabilitate, iar tinerii artişti beneficiază acum de mese de desen, şevalete, mulaje, calculatoare, videoproiectoare şi mobilier nou.

De reparaţii ample au avut parte şi Colegiul Tehnic „Lorin Sălăgean“ şi două şcoli. Una dintre ele, Şcoala nr. 1 „Dimitrie Grecescu“ împlinise 150 de ani de funcţionare în 2001, dar sălile ei erau considerate „inadecvate“ de către autorităţile sanitare, care avertizau că nu vor mai putea acorda autorizaţia de funcţionare. Acum, clădirea şcolii a fost extinsă şi cei 240 de elevi au parte de mobilier şi materiale didactice noi.

Încă din anul 1980 se discuta despre consolidare şi corectarea unor defecte ale zidăriei palatului, dar numai acum edificiul trece printr-un proces de reabilitare completă, de la structura de rezistenţă (afectată de marile cutremure din secolul trecut) până la curăţarea faţadelor, eliminarea inflitraţiilor de apă şi refacerea instalaţiilor electrice şi de încălzire. Palatul reabilitat va contribui la revigorarea vieţii culturale în municipiu, prin punerea la dispoziţia artiştilor locali a unor spaţii de creaţie şi de expunere sau pentru organizarea de spectacole şi întruniri. În plus, se aşteaptă să devină un obiectiv neocolit de turişti. Cealaltă componentă a proiectului se referă la restaurarea şi amenajarea adecvată pentru circuite turistice a ruinelor Cetăţii Severinului. Cetatea poate reprezenta o opţiune de petrecere a timpului în aer liber pentru localnici şi turişti. În acest sens, situl arheologic va fi curăţat de vegetaţie, consolidat şi pus în valoare prin plantarea de gazon, copaci şi arbuşti şi prin crearea unor alei pentru vizitatori. Se vor amenaja şi un cinematograf în aer liber şi puncte de belvedere, de unde să poată fi admirată Cetatea şi Dunărea.

Cetatea Severinului

FOTO: ADR SV Oltenia

creează condiţii pentru atragerea investitorilor. Deja avem solicitări pentru deschiderea unor fabrici“, ne-a declarat Mihaela Vătuiu cu privire la impactul refacerii străzilor. În paralel, alt proiect a constat în instalarea unui sistem de monitorizare video a principalelor instituţii publice, unităţi de învăţământ, pieţe şi opt intersecţii. Sistemul, administrat de Poliţia locală, a creat cinci noi locuri de muncă permanente şi oferă informaţii în timp real privind comiterea de infracţiuni şi nerespectarea regulilor de circulaţie de către şoferii celor 500.000 de vehicule care străbat zilnic oraşul.

În 1997 a fost inaugurată Şcoala nr. 7 „Theodor Costescu“, dar nu toate corpurile de clădire au fost finalizate. Printr-un alt proiect Regio, condiţiile de studiu pentru cei 675 de elevi au fost substanţial îmbunătăţite, iar şcoala se poate lăuda ca fiind una dintre cele mai moderne din ţară, cu un bazin de înot şi o sală polivalentă perfect funcţionale.

VALORIFICAREA PATRIMONIULUI ISTORIC ŞI A POTENŢIALULUI CULTURAL În ciuda vechimii de două milenii şi a zecilor de monumente totuşi bine păstrate, majoritatea turiştilor încă nu privesc Drobeta-Turnu Severin decât ca pe un „popas“ în drumul către Cazanele Dunării, zonă situată la 25 km mai la vest. Dar Primăria şi-a asumat valorificarea potenţialului turistic drept un obiectiv major de dezvoltare. Astfel, începând cu 2009, se află în implementare proiectul de reabilitare a Palatului Cultural „Theodor Costescu“ şi a Cetăţii Severinului. Cu o finanţare nerambursabilă prin Regio de 36,85 milioane de lei, proiectul prevede ca, până în 2015, să fie refăcute cele două atracţii turistice ale urbei. Pe de o parte, se doreşte reabilitarea unei clădiri-monument construite între 1913 şi 1924 care găzduieşte o bibliotecă locală, un salon de festivităţi, o sală de teatru, una de cinematograf, încăperi pentru expoziţii şi o grădină de vară.

IMPACTUL PROIECTELOR EUROPENE 77 km de străzi (peste două treimi din totalul arterelor oraşului) modernizate 55 de obiective publice monitorizate de 127 camere video Circa 2.300 de elevi din două şcoli şi două licee învaţă în condiţii mai bune 186 de locuri de muncă create în timpul implementării proiectelor 34 de joburi permanente nou create Alte 46 de locuri de muncă vor fi create până în 2015

ianuarie 2015

Dosar

Bistriţa europeană Banii Uniunii Europene au ajuns şi la Bistriţa, iar asta se vede mai ales prin proiectele Regio care au permis autorităţilor locale să dezvolte infrastructura, mediul de afaceri şi educaţia. Consolidarea şi modernizarea a şase instituţii de învăţământ, înfiinţarea Parcului Industrial Sud şi alte zece proiecte la fel de importante vor dezvolta semnificativ oraşul.

FOTO: Primăria Bistriţa

Parcul municipal Bistriţa

regio@mdrap.ro

istriţa îşi datorează, într-o mare măsură, geneza şi evoluţia, colonizării germane medievale. Alcătuirea centrului oraşului aminteşte de oraşele din Europa Centrală şi de Nord, iar sistemul de fortificaţie al Bistriţei, a cărui construcţie a început în 1465, este o dovadă a nivelului de dezvoltare destul de incipient al urbei. Cei aproximativ 81.000 de locuitori sunt un mix de etnii şi culte religioase cum puţine oraşe din ţară îl mai au. Experienţa autorităţilor locale din Bistriţa este una bogată în cazul atragerii de fonduri europene, în special prin Regio, astfel că promisiunea scrisă a continuării acestei strategii, incluse în Raportul Primarului Municipiului Bistriţa pe anul 2013, este şi mai credibilă.

www.inforegio.ro

Cele 17 proiecte accesate prin Regio în perioada 2007-2013 au creat 333 de locuri de muncă în timpul implementării şi 73 după finalizarea lor.

Dezvoltarea mediului de afaceri Cel mai important proiect de încurajare a antreprenoriatului local, într-o ţară cu mari carenţe la acest capitol, este înfiinţarea Parcului Industrial Bistriţa Sud. Proiectul, în curs de implementare, are ca scop

FOTO: Primăria Bistriţa

Vlad Bârleanu

atragerea de investitori care să genereze pe termen mediu cel puţin 200 de locuri de muncă. Una dintre mizele autorităţilor locale este atragerea unui număr cât mai mare de turişti. Astfel, doar prin introducerea în circuitul turistic a Centrului de Artă Tradiţională Casa cu lei, un alt proiect finanţat cu bani europeni, municipiul Bistriţa a atras din mai 2013 până în aprilie 2014 aproape 6.200 de turişti. „În oraşul Bistriţa, numărul de turişti a crescut faţă de anii anteriori şi datorită reabilitării şi modernizării parcului municipal, reabilitării axelor turistice, cât şi datorită extinderii infrastructurii turistice de agrement — Pădurea Schullerwald. În acest an au fost înregistraţi peste 17.000 de turişti“, a declarat Liliana Coceşiu, director de integrare europeană în cadrul Primăriei Bistriţa.

Dosar

Creştere prin educaţie Oraşul Bistriţa este renumit pentru nivelul ridicat al performanţei educaţionale, astfel că pentru a menţine ştacheta ridicată au fost şi sunt necesare investiţii ample în

Atelier în Centrul de Artă „Casa cu lei“

FOTO: Primăria Bistriţa

Un alt proiect important pentru oraş, în special pentru gradul de civilizaţie al acestuia, este deschiderea unui centru de noapte pentru persoane fără adăpost. Iar rezultatele din 2013 sunt argumente suficiente pentru o astfel de măsură: 107 persoane au fost informate şi au primit adăpost temporar în regim de noapte sau cazare, 34 de persoane au fost admise în regim de cazare pe o perioadă mai îndelungată şi au beneficiat de consiliere socială, iar 22 de persoane au primit masă caldă la cantina de ajutor social. În ceea ce priveşte consilierea socială, aceasta a presupus găsirea unor spaţii de locuit pentru persoanele fără adăpost, menţinerea legăturii cu aparţinătorii, reintegrarea în familie, reducerea şi chiar evitarea consumului de alcool şi tutun, prevenirea cerşetoriei, sprijin pentru obţinerea actelor de identitate şi sprijin la întocmirea dosarului de handicap sau de pensionare.

infrastructura de învăţământ. Administraţia locală a reuşit în ultimii ani să reabiliteze nu mai puţin de şase şcoli cu bani europeni. Este vorba despre consolidarea şi modernizarea atelierelor şcolare ale Liceului cu program sportiv şi a Şcolii Generale Viişoara, despre înfiinţarea unor ateliere la Grupul şcolar forestier, despre consolidarea şi modernizarea a două clădiri ale Colegiului Andrei Mureşanu şi a internatului Colegiului tehnic INFOEL.

Impactul general al Regio asupra calităţii vieţii în Bistriţa: 10 clădiri reabilitate, modernizate şi dotate, din care: 6 şcoli, un centru de artă tradiţională, un centru de cultură, un centru pentru tineret, un centru de noapte pentru persoanele fără adăpost 5.000 de elevi beneficiari 28 de blocuri de locuinţe proiectate între anii 1950 şi 1990 = 2.080 de apartamente reabilitate termic o amplă campanie de promovare a Cetăţii Medievale Bistriţa un parc modernizat o pădure-parc amenajată ca zonă de agrement 30.891 mp străzi reabilitate, 7.927 mp trotuare şi 8.186 mp parcări 30 de hectare organizate pentru domeniul afacerilor 85 de zone supravegheate video pentru siguranţa cetăţenilor.

Potrivit directorului de integrare europeană din Primăria Bistriţa, prin reabilitarea celor şase şcoli, peste 5.000 de elevi sunt beneficiari ai unor instituţii dotate cu mobilier nou şi modern, echipamente informatice şi echipamente specifice laboratoarelor. Un alt proiect extrem de util unui oraş, şi el finalizat, este un sistem de supraveghere video, pentru prevenirea şi reducerea infracţionalităţii. Amplasat în centrul istoric al municipiului Bistriţa, şi acesta a avut rezultate concrete: prin cele 85 de zone supravegheate video de la darea în funcţiune şi până în prezent au fost constatate 2.125 de incidente, din care 50 au fost de natură penală pentru care poliţia a solicitat înregistrările video.

Infrastructură modernă Prin Regio, Bistriţa a reuşit să modernizeze semnificativ şi infrastructura urbană, de la cea rutieră la creşterea eficienţei energetice. Prin reabilitarea a aproximativ 31.000 mp de străzi şi a 8.200 mp de parcări noi s-a reuşit creşterea siguranţei circulaţiei şi reducerea ianuarie 2015

Dosar

timpului de călătorie prin fluidizarea traficului. „Datorită străzilor reabilitate se protejează mediul înconjurător, prin scăderea gradului de poluare a aerului şi a apei, reducerea poluării fonice şi a poluării cu gaze de eşapament şi praf“, explică Liliana Coceşiu. Concret, este vorba despre reabilitarea şi modernizarea străzilor din centrul oraşului, despre reabilitarea şi modernizarea parcului municipal Bistriţa şi despre reabilitarea şi modernizarea străzii Sigmirului şi a pasajului denivelat

peste calea ferată, spre şoseaua ocolitoare a Bistriţei. Prin implementarea proiectelor de îmbunătăţire a eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe, se vor reabilita termic 1.282 de apartamente. Consumul specific anual de energie pentru încălzire va scădea de la un consum de peste 180 kWh/mp la sub 90 kWh/mp. Valoarea celor 17 proiecte depăşeşte 164 de milioane de lei (peste 37 de milioane de euro). Ovidiu Creţu, primarul municipiului Bistriţa, spune că adminis-

traţia a reuşit, printr-o gospodărire judicioasă a resurselor din bugetul local şi prin atragerea de fonduri europene, să contracareze parţial efectele negative ale crizei. „Măsurile concrete şi eficiente pentru dezvoltare, împreună cu fondurile europene nerambursabile pe care vom continua să le vânăm vor face ca viaţa în municipiul Bistriţa să fie sensibil mai bună, iar «Bistriţa europeană», sloganul proiectelor noastre, să fie o realitate“, a afirmat primarul Creţu.

„Mă-ntreb: Cel care-am fost cândva Tot eu sunt şi-azi? Sau sunt altcineva?“ Cele patru versuri din „Povestea mea şi-a lor“ a lui Ion Minulescu par să se potrivească perfect istoriei recente a Piteştiului. Oraşul în care s-a născut îndrăgitul poet român a „bifat“ realizări în multe domenii, datorită fondurilor europene. Elena Alexa regio@mdrap.ro

Centru de afaceri, 164 de locuri noi de muncă

www.inforegio.ro

FOTO: Primăria Piteşti

e departe, cea mai modernă şi mai colorată clădire de pe Bd. I.C Brătianu din Piteşti este noul Centru de Afaceri. O clădire de birouri nu doar extrem de funcţională şi de bine compartimentată, ci şi cu multe beneficii pentru mediul de afaceri. Bogdan Badea, managerul SC Fast Finance Finder SRL, care a demarat proiectul de înfiinţare a unui Centru de Afaceri în municipiul Piteşti, spune că semnalele de la potenţialii clienţi sunt cât se poate de favorabile. „La numai două luni de la punerea în funcţiune a Centrului, cei interesaţi de închirierea spaţiilor au apreciat atât locaţia, cât şi facilităţile oferite pentru o paletă largă de activi-

tăţi“, a declarat Badea pentru Regio. Centrul de Afaceri, a cărui finalizare a durat 18 luni, a fost gândit de arhitecţi ca un ansamblu format dintro clădire de birouri de clasa A, cu 10 etaje şi două clădiri cu spaţii anexe. „Marele avantaj al clădirii principale este faptul că firmele care vor avea

birouri aici îşi vor putea configura spaţiul interior aşa cum vor dori, în funcţie de tipul de activitate şi de numărul angajaţilor“, explică Bogdan Badea. Problema maşinilor a fost şi ea re zolvată cu o parcare subterană pe trei niveluri care asigură 220 de locuri, iar siguranţa întregului spaţiu este de cinci stele: circuite antiefracţie şi sistem de supraveghere video. Celelalte două clădiri au săli de conferinţe, spaţii expoziţionale, dar şi săli de sport, piscină şi saună. Pe scurt, modern, util şi eficient, dar mai ales important pentru dezvoltarea afacerilor din judeţul Argeş. „În doi ani, vom avea o rată de ocupare de 95% în cadrul acestei structuri de sprijinire a afacerilor. Vorbim despre 51 de agenţi economici şi 164 de locuri de muncă nou create“, ne-a mai spus managerul Fast Finance Finder. Contribuţia UE la acest proiect este de peste 35 milioane de lei.

Dosar

Şcoala 19 va avea trei clădiri noi Una dintre cele mai apreciate şcoli din Piteşti va deveni, anul viitor, de nerecunoscut. Graţie unui proiect la care UE a contribuit cu 12,21 milioane de lei, unitatea de învăţământ va fi extinsă cu trei corpuri de clădire, iar corpurile existente vor fi reabilitate termic şi modernizate la interior. „Vor fi asigurate condiţii mai bune pentru învăţătură, iar părinţii sunt încântaţi că se va putea demara programul «şcoală după şcoală», pentru susţinerea copiilor din familii foarte ocupate“, ne-a explicat Marcela Bădescu, şef Serviciu dezvoltare şi managementul proiectelor din cadrul Primăriei Piteşti. Lucrările de modernizare la Şcoala nr. 19 au început la 1 iulie 2014 şi se vor derula pe o perioadă de 18 luni. La finalul lucrărilor, elevii vor avea la dispoziţie, printre altele, 19 săli noi de clasă, un centru de informare, un cabinet fonetic pentru limbi moderne, o sală de informatică, un cabinet logopedic, cabinet psihopedagogic şi un spaţiu special amenajat pentru servirea mesei. Dotările vor fi şi ele adaptate la tehnologia de ultimă generaţie şi la apetitul elevilor pentru „digitalizarea“ informaţiei. Sala tip amfiteatru, de exemplu, destinată activităţilor didactice demonstrative, va avea sistem interactiv de prezentare, notebook şi sisteme audio performante. Centrul

Concret, în noul modul rezidenţial construit, 12 copii cu grad de handicap grav învaţă să-şi primească şansa la sănătate, educaţie, inserţie socială. Cu dragoste, pricepere şi multă răbdare, specialiştii îi ajută pe copii să facă kinetoterapie, să rostească primele cuvinte sau să facă trei, patru paşi, atât de importanţi pentru încrederea lor. Anii de terapie vor avea, însă, un rezultat uriaş: integrarea socială a copilului. „La începutul proiectului, 16 copii beneficiau de serviciile sociale, iar după extindere numărul acestora a ajuns la 28. Toate spaţiile noi au fost dotate cu mobilier şi materiale adecvate lucrului cu copii cu dizabilităţi“, ne-a spus directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş, Adrian Macovei. Un ajutor important a fost gândit şi pentru familiile acestor copii. Părinţii sunt sfătuiţi cum să se comporte şi cum să lucreze şi acasă cu micuţii, în aşa fel încât progresele lor să fie cât mai vizibile. „În plus, venim în sprijinul familiilor acestor copii oferind aşa-numitele servicii de tip «respiro». Un copil cu dizabilităţi poate rămâne la centru pe o perioadă cuprinsă între 2 şi 10 zile. Astfel, din martie 2014, de Biserica „Sf. Vineri“, Piteşti când a fost finalizat proiectul, părinţii au posibilitatea de a se confort termic pentru elevi şi scad elibera temporar de activităţile care costurile totale de întreţinere“, a ţin de copil, având în vedere atenţia adăugat doamna Bădescu. deosebită de care pacienţii cu dizabilităţi trebuie să beneficieze“, a mai adăugat domnul Macovei. Servicii sociale pentru de documentare va fi informatizat şi prevăzut cu televizoare LCD, DVD player şi ecran de proiecţie. Un beneficiu important adus de acest proiect este şi reducerea substanţială a costurilor de întreţinere. „La corpurile deja existente ale şcolii va fi înlocuită complet tâmplăria exterioară cu o tâmplărie din profil PVC, cu geam termoizolator. Faţadele vor fi izolate termic, iar terasa va fi reabilitată. Astfel, creşte gradul de

FOTO: wikipedia

Nu doar mediul de afaceri din Piteşti a fost impulsionat cu fonduri Regio. Şi la capitolele servicii sociale şi învăţământ se simţea nevoia unor îmbunătăţiri, iar fondurile europene au fost soluţia. Două proiecte foarte importante pentru piteşteni au avut în vedere extinderea şi reabilitarea termică a şcolii nr. 19 şi extinderea complexului de servicii pentru copii cu handicap Trivale.

copii şi părinţi

Tot pentru copii şi adolescenţi, dar pentru unii cu grave probleme de sănătate, a fost gândit şi proiectul de extindere a Complexului de Servicii pentru Copii cu Handicap Trivale, cu o valoare totală de peste 1 milion lei, din care fonduri europene nerambursabile de aproape 700.000 de lei.

Biserica Sf. Vineri va „îmbrăca“ haine noi Proiecte pentru minte, trup, dar şi pentru suflet. Dacă fondurile Regio au ajuns în şcoli, centre sociale şi medii de afaceri, nu puteau ocoli nici dragostea românilor pentru biserică. După mai bine de 40 de ani, Biserica ianuarie 2015

Dosar

Poduri modernizate, trafic mai sigur Pe de o parte, fluidizarea traficului, creşterea siguranţei în transport, reducerea consumului de carburanţi. Pe de altă parte, grad mai mare de siguranţă a circulaţiei, îmbunătăţirea mediului stradal sau facilitarea mobilităţii populaţiei. Aşa ar putea fi descrise câteva dintre beneficiile economice şi sociale aduse de două proiecte importante finanţate de Regio în Piteşti. Este vorba despre modernizarea podului Argeş şi modernizarea podului peste Râul Doamnei, două proiecte care au solicitat 9,82 milioane de lei din fonduri nerambursabile. După 22 de luni de lucrări, podul peste râul Argeş este de nerecunoscut. Au fost executate reparaţii cu mortare şi betoane speciale în zonele degrada-

www.inforegio.ro

te, au fost montate dispozitive noi de acoperire a rosturilor de dilataţie, parapetul pietonal a fost schimbat, marcajele rutiere şi indicatoarele au fost înlocuite, la fel şi bordurile şi trotuarele. Cum s-ar traduce toate acestea? Nu se mai formează blocaje în trafic din cauza reducerii vitezei la gropi sau alte „obstacole“, cauciucurile maşinilor rezistă mai mult, aprovizionarea oraşului se face mult mai uşor. Specialiştii din cadrul Primăriei Piteşti ne-au detaliat beneficiile sociale

solidare, rebetonare, realizarea de dispozitive antiseismice), la suprastructură (lărgirea părţii carosabile cu 7.80 m pentru podul aval, refacerea grinzilor de parapet şi a rosturilor), terasamente, rampe şi albie. În spatele descrierilor seci stă însă uriaşul avantaj pe care proiectul îl aduce Piteştiului. Conform specialiştilor, investiţia dă posibilitatea municipiului să elimine din dificultăţile pe care le are în raport cu celelalte oraşe din regiunea Sud Muntenia. „Modernizarea

ale acestui proiect realizat cu fonduri europene. „Proiectul a generat multiple beneficii pentru populaţie. Îmbunătăţirea infrastructurii publice impulsionează creşterea investiţiilor în modernizarea clădirilor, în dezvoltarea magazinelor şi restaurantelor. În plus, se vor reduce costurile de transport de mărfuri şi călători şi se îmbunătăţeşte accesul pe pieţele regionale. Se vor crea astfel locuri noi de muncă“, ne-a declarat şeful Serviciului dezvoltare şi managementul proiectelor din cadrul Primăriei Piteşti, Marcela Bădescu. La fel de importantă pentru comunitate este şi modernizarea podului peste Râul Doamnei. Lucrările au durat aproximativ nouă luni, timp în care s-a lucrat la infrastructură (con-

acestui pod va creşte accesibilitatea pentru agenţii economici. Astfel, se va combate rata mare de plecări din localitate. Pe termen lung, putem vorbi despre dezvoltarea reţelelor de transport urbane în municipiul Piteşti, care va facilita cooperarea interregională“, ne spune Marcela Bădescu.

FOTO: Primăria Piteşti

Sf. Vineri, cel mai iubit şi mai cunoscut lăcaş de cult din Piteşti, va „îmbrăca“ o haină nouă şi strălucitoare. Lucrările de construire în cadrul proiectului de consolidare, restaurare şi reabilitare a Ansamblului Bisericii Sfânta Vineri, la care fondurile europene au contribuit cu 5,6 milioane de lei, se vor încheia în aprilie 2015. „Biserica Parohiei Sf. Vineri a fost şi rămâne cea mai importantă clădire bisericească din zonă, devenind catedrală şi sediul Protopopiatului Piteşti. În biserică se fac lucrări de restaurare a vitraliilor, a picturii interioare şi ornamentelor“, ne explică preotul paroh Laurenţiu Vasile Dinu. Efectele vremii le-au resimţit cel mai mult pictura, peste care se aşezase praful şi fumul celor zece decenii, dar şi tencuielile şi partea decorativă. La sfârşitul primăverii, biserica va înălţa spre soare turle complet refăcute, iar pereţii vor fi consolidaţi şi treptele vor străluci de la piatra restaurată. „Sf. Vineri“ îşi va recăpăta cu adevărat renumele de bijuterie arhitectonică, la fel ca „sora“ ei, mult mai cunoscută, Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş.

Drumuri deschise către afaceri Tot la dezvoltarea oraşului şi la creşterea calităţii vieţii piteştenilor a contribuit şi proiectul de modernizare a străzilor din zona II, de pe Calea Câmpulung, la care fondurile nerambursabile au contribuit cu 2,81 milioane de lei. „Zona nu a fost alea-

Dosar

Podul peste Râul Doamnei

FOTO: Primăria Piteşti

să întâmplător: Calea Câmpulung este unul dintre cele opt cartiere din zona de intervenţie prioritară pentru planul de dezvoltare urbană a Piteştiului“, ne lămureşte şeful Serviciului dezvoltare şi managementul proiectelor din cadrul Primăriei Piteşti. Străzi care până anul trecut erau doar drumuri de pământ, neasfaltate sau doar parţial amenajate, acum sunt „ca-n palmă“. Oamenii ajung mult mai uşor la serviciu, drumul copiilor spre grădiniţă sau şcoală nu mai trece prin noroaie, ploile aparent neînsemnate nu mai distrug casele. Lucrările de asfaltare au fost finalizate în 24 de luni, timp în care au fost create 16 locuri noi de muncă, la care se adaugă doi angajaţi permanenţi pentru întreţinerea lucrărilor. Şi acesta este doar începutul. „S-au îmbunătăţit condiţiile de transport. Toate acestea au transformat zona într-una mult

mai atractivă pentru investiţii, ceea ce înseamnă şi locuri noi de muncă“, adaugă Marcela Bădescu. Modern şi clasic, progres şi istorie, grijă pentru oameni. Un centru de afaceri modern, o biserică reabilitată,

o şcoală „de cinci stele“, un centru destinat copiilor cu grave dizabilităţi, poduri şi străzi modernizate. Acestea sunt doar câteva dintre proiectele finanţate de Regio prin care „oraşul lalelelor“ a renăscut.

ARADUL SE PREGĂTEŞTE SĂ CANDIDEZE LA TITLUL DE CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ ÎN 2021 Reabilitarea Centrului Istoric, reabilitarea unor instituţii de învăţământ şi stimularea mediului de afaceri — toate realizate cu fonduri Regio — cresc şansele candidaturii municipiului de pe Mureş la acest titlu. Până la atingerea acestui deziderat, arădenii se pot bucura de conservarea unor monumente, creşterea numărului de turişti şi crearea câtorva sute de locuri de muncă. BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

FOTO: SC Comagro Vest

flat la 55 km de frontiera de vest, cu o îndelungată tradiţie multiculturală şi cu succese economice, Aradul nu poate lipsi din orice clasament privind primele 4-5 „cele mai europene oraşe“ ale ţării. Municipiul este principala poartă de intrare rutieră în România, fiind mai apropiat şi mai bine legat prin autostrăzi de alte capitale

europene precum Budapesta, Viena sau Belgrad decât de Bucureşti.

Câtă vreme rangul de oraş european cu cheltuială se ţine, Primăria a înţeles să valorifice oportunităţile aduse de fondurile europene pentru dezvoltare regională la scurtă vreme după aderarea României la UE. În ultimii ani, autorităţile locale au accesat fonduri Regio pentru 11 proiecte. Exemplul a fost urmat de companii private şi de ONG-uri. Asociaţia „Arad, Capitală Europeană a Culturii 2021“ doreşte obţinerea acestui titlu (care va reveni unui oraş ianuarie 2015

Dosar

UN CENTRU VECHI CARE ARATĂ CA... NOU

FOTO: Arhitectura-1906

Din februarie 2009 până în martie 2012, Primăria Arad a desfăşurat ample lucrări de modernizare a 12 străzi din zona Biserica Sârbească — Piaţa Romană cunoscută drept „Centrul Istoric Vechi“, beneficiind de o contribuţie Regio echivalentă cu 14 milioane de euro. Problemele locuitorilor şi ale agenţilor economici din zonă legate de alimentarea cu apă, canalizarea menajeră şi pluvială au dispărut. Reţelele au fost reabilitate, iar la suprafaţă au fost asfaltate străzi cu o lungime totală de 4,45 km. În zona respectivă a fost înnoită şi reţeaua de iluminat public, fiind adăugaţi 58 de noi stâlpi cu felinare al căror de-

Arad Nou, respectiv provinciile istorice Banat (la sud) de Crişana (la nord). După un secol de utilizare neîntreruptă, podul prezenta coroziuni ale structurii metalice şi crăpături în cei trei piloni de beton, astfel că siguranţa zecilor de mii de vehicule care îl traversează zilnic era ameninţată. În iunie 2010, circulaţia pe pod a fost oprită şi, după circa Podul Traian un an şi jumătate de lucrări, monumentul a fost redat circusign se încadrează în stilul arhitecto- laţiei. În prezent, durata de funcţionic al clădirilor, dintre care majori- nare a podului-monument a fost pretatea sunt vechi de 100-150 de ani, lungită cu încă 20 de ani. Autorităţile multe având statut de monument au câştigat un răstimp până prin anii 2030 în care să proiecteze şi să conistoric. Printr-un proiect complementar, struiască alt pod peste Mureş. Închiderea podului a fost o sursă Primăria a desfăşurat lucrări din fonduri proprii pentru reabilitarea liniilor de frustrare pentru aproape toţi cei de tramvai pe direcţia Piaţa Sârbeas- circa 160.000 locuitori ai oraşului şi că – Piaţa Romană şi pe Podul Traian. pentru şoferii aflaţi în tranzit, astfel La acest din urmă monument-simbol că reparaţiile s-au desfăşurat într-un al localităţii (construit între 1910 şi ritm rapid. 1913), în afara liniilor de tramvai, au fost necesare reparaţii capitale care MUZEUL PRIMEI ŞCOLI au intrat tot în proiectul cu finanţare PEDAGOGICE ROMÂNEŞTI Regio privind centrul istoric. Podul Traian (185,4 metri) desProiectul cu finanţare Regio a inparte Aradul vechi de aşa-numitul clus şi reabilitarea Clădirii Preparandiei (de pe strada cu acelaşi nume, Centrul vechi al Aradului la nr. 13) — prima şcoală pedagogică românească (1812) şi una dintre primele pe plan mondial. Mai bine de un secol, la Şcoala pedagogică arădeană au fost pregătiţi învăţători (până în 1822) şi preoţi, instituţia având o influenţă majoră asupra culturii române transilvănene în secolul al XIX-lea. Clădirea formată doar din demisol şi un etaj data de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi avea nevoie atât de consolidare, cât şi de refacere din punct de vedere estetic. Mai mult decât atât, edificiul a fost dotat cu mobilier şi echipamente electronice necesare transformării ei în muzeu tematic dedicat primei şcoli pedagogice româneşti. Amenajarea muzeului (inclusiv a curţii interioare, pentru evenimente FOTO: ADR Vest

din ţara noastră şi a unuia din Grecia în anul respectiv), fiind gata să intre în competiţie cu municipii precum Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Alba-Iulia. Pentru depunerea candidaturii (în 2016) ar mai fi destule de făcut, dar roadele unor proiecte europene implementate sunt premise favorabile.

www.inforegio.ro

FOTO: Şcoala nr. 11 Arad

Dosar

în aer liber) a creat cinci locuri de muncă permanente şi a atras peste 5.700 de turişti în primul an după implementarea proiectului.

CLĂDIRI MODERNE PENTRU SUTE DE COPII

FOTO: Asociaţia Creştină de Caritate Gosen

Pe lângă valorificarea clădirilor istorice, Primăria Arad a derulat şi două proiecte de reabilitare a unor instituţii de învăţământ. Reparaţiile de la Şcoala generală nr. 11 „Nicolae Bălcescu“ au făcut ca cei circa 375 de elevi din ciclul primar şi gimnazial să poată învăţa acum în săli mai bine încălzite şi mai luminoase, beneficiind şi de pe urma dotării laboratoarelor de limbi străine şi de informatică.

Eficienţa energetică a clădirii a crescut cu 45% la finalizarea proiectului. Condiţiile mai bune din şcoală au avut drept rezultat şi creşterea cererilor de înscriere a copiilor. Numai în privinţa programului de after school, numărul de copii a sporit de la 40 la 150 în anul şcolar următor finalizării proiectului. Un proiect de reabilitare termică a redus aproape la jumătate cheltuielile cu încălzirea şi a creat condiţii mai bune în căminul-internat al Lice-

ului Teoretic „Vasile Goldiş“. Elevilor nevoiţi să înveţe departe de familie li s-a dat posibilitatea să studieze mai confortabil (în două săli de lectură dotate cu echipamente IT) şi să se gospodărească mai uşor. În internat s-au amenajat două chicinete cu frigidere şi cuptoare cu microunde şi s-au instalat maşini de spălat, fiare şi mese de călcat. Un alt proiect cu finanţare Regio din Arad a fost cel al Asociaţiei Creştine de Caritate „Gosen“. Organizaţia a modernizat grădiniţa pe care o deţine pe Calea Aurel Vlaicu nr. 121-125, amenajând o sală de informatică şi una de sport. Noile echipamente permit extinderea activităţii, organizarea unei grupe pentru copii cu nevoi speciale (15 copii cu autism şi Sindrom Down), dar şi sporirea numărului de angajaţi. În urma proiectului au fost create patru noi locuri de muncă permanente, urmând să mai fie angajate încă două persoane.

SPRIJIN PENTRU IMM-URI În plan economic, Aradul a fost un deschizător de drumuri, găzduind prima instituţie bancară (1840), prima producţie de automobile (1909), prima fabrică de jucării (1959) şi prima fabrică de ceasuri (1962) de pe teritoriul României de astăzi. Din păcate, ultimii ani de constrângeri economice au dus la închiderea mai multor întreprinderi şi lipsa unor oportunităţi pentru antreprenori. Unul dintre aceste neajunsuri a fost absenţa unor spaţii de birouri adecvate, căci majoritatea micilor firme din oraş funcţionează în spaţii rezidenţiale sau comerciale adaptate. În întâmpinarea acestei nevoi a venit firma SC Comagro Vest SRL

REZULTATE ALE PROIECTELOR EUROPENE 64.306 metri pătraţi de suprafeţe carosabile şi trotuare asfaltate Peste 10.100 metri de conducte şi ţevi proaspăt instalate 211 puncte luminoase refăcute sau nou instalate în Centrul Istoric Vechi O creştere cu 27% a turiştilor în 2013 faţă de 2009 Cel puţin 229 locuri de muncă permanente nou create

care a construit, pe un teren propriu şi cu bani europeni, Centrul de afaceri Maris. De facilităţile noii clădiri (birouri moderne, recepţie comună, sistem informatic, gestionarea corespondenţei, pază) se bucură deja mai multe firme din construcţii, proiectare, servicii informatice, servicii de analiză a produselor alimentare, distribuţie de materiale de birou şi papetărie, consultanţă etc. Prin deschiderea centrului au fost create opt noi locuri de muncă şi, pe măsură ce creşte interesul clienţilor, proprietarul clădirii are în plan să le ofere acces şi la servicii de medicina muncii şi contabilitate. O altă firmă arădeană, SC Mara Com Mixt SA, a accesat fonduri nerambursabile pentru a construi un ansamblu de hale industriale de 7.671 mp. Denumit Arcvia Sud şi situat la 500 metri de autostrada Arad-Timişoara, proiectul finalizat în februarie 2012 se compune din două hale. Acestea se împart în şapte module, din a căror suprafaţă 95% este închiriată de firme de producţie, logistică şi transport. Firmele respective asigură peste 100 de locuri de muncă.

71,32 milioane de lei reprezintă contribuţia din fonduri europene nerambursabile la proiectele prezentate şi implementate de Primăria Arad, două firme locale şi un ONG. ianuarie 2015

Informaţii utile

agenda Conferinţa C.E. în domeniul turismului din zonele de coastă şi maritime Bruxelles, Belgia, 20 ianuarie 2015

Comisia Europeană organizează conferinţa de tip workshop „Cooperarea inteligentă în domeniul turismului din zonele de coastă şi maritime — Încurajarea parteneriatelor transnaţionale prin clustere şi reţele“. Premisa este creşterea economiei şi a numărului de locuri de muncă, prin întărirea rolului organizaţiilor de tip cluster şi a reţelelor, inclusiv din domenii conexe — industria creativă sau pescuit. Mai multe detalii la: http://ec.europa.eu/enterprise/events

Forumul Europei Centrale şi de Est – Euromoney Viena, Austria, 20-21 ianuarie 2015

Forumul, ajuns la a XX-a ediţie, va aduce împreună elitele financiare ale regiunii, pentru a discuta agenda investiţiilor din 2015. Vor participa oficiali guvernamentali, reprezentanţi ai FMI şi BERD, ai băncilor, companiilor şi marilor fonduri de investiţii. Organizatorii au programat şi sesiuni separate dedicate statelor din regiune, inclusiv României. Mai multe detalii la: www.euromoneyconferences.com/cee.html

Forumul Energiei 2015

Karpacz, Polonia, 22-24 ianuarie 2015 Aflată la a IX-a ediţie, conferinţa pe teme energetice este organizată de Economic Forum, grup sub a cărui egidă se desfăşoară anual şi Forumul de la Krynica, cunoscut şi ca „Davos-ul Estului“. Vor participa oameni de afaceri, experţi şi autorităţi din domeniul energiei, din statele UE, Ucraina, Rusia, Asia Centrală şi SUA. Principalele teme de dezbatere sunt piaţa europeană a energiei, coridoarele de transport, gazele de şist, energiile regenerabile şi finanţarea. Mai multe detalii la: www.forum-ekonomiczne.pl

Conferinţa: Integrarea imigranţilor pe piaţa muncii din Europa Bucureşti, 12-13 martie 2015

Conferinţa este organizată de Centrul de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor, sub egida Ministerului Afacerilor Interne, cu finanţare de la UE. Vor participa specialişti şi studenţi interesaţi de fenomentul migraţiei şi al integrării pe piaţa muncii din Uniunea Europeană. Mai multe detalii la: www.conference.cdcdi.ro/

Forumul imm-urilor

Bucureşti, 12-14 martie 2015 IMM Forum 2015 — Soluţii pentru IMM-uri este organizat de Romexpo şi de Camerele de Comerţ şi Industrie din România, fiind caracterizat drept „cel mai complex eveniment business-to-business adresat întreprinderilor mici şi mijlocii“. Vor fi organizate conferinţe, seminarii, workshop-uri şi întâlniri directe. La Forum vor participa reprezentanţi ai IMM-urilor, firme de consultanţă, bănci, fonduri de garantare şi companii cu oferte specifice pentru IMM-uri. Mai multe detalii la: www.imm-expo.ro/expozanti

Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

Organisme intermediare POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)

www.inforegio.ro

Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222

E-mail: secretariat@nord-vest.ro, comunicare@nord-vest.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Autoritatea Naţională pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro

FOTO: www.summitpost.org

Alt fel de ştiri

„Uriaşii“ de piatră care veghează Europa Stânci abrupte, creste desprinse parcă din regatul de gheaţă, pârtii de cinci stele, staţiuni cochete. Munţii din Europa sunt renumiţi pentru „bogăţiile“ pe care le oferă când vine vorba atât de tradiţie, cât şi de sporturi de iarnă. Vă prezentăm detalii inedite despre cei mai cunoscuţi „uriaşi“ europeni. elena alexa

FOTO: nexttriptourism.com

regio@mdrap.ro

Islanda. Unul dintre cele mai fotografiate locuri din Islanda este muntele Kirkjufell. Iarna, priveliştea este absolut spectaculoasă, mai ales când aurora boreală colorează cerul şi gheaţa de pe crestele semeţe. Lângă munte se află şi Kirkjufellsfoss, o cascadă descrisă de turişti drept una dintre cele mai spectaculoase din Europa. cute şi mari zone de schi din Europa este cea din Alpii Francezi, unde „rege“ este vârful Montblanc (4.808 m). Dacă vă gândiţi la o vacanţă plină de mişcare şi acţiune pe zăpadă, e bine de ştiut că veţi găsi în Franţa peste 4.000 de pârtii de-a lungul Alpilor. La Méribel, de exemplu, statisticile sunt impresionante: aproape 175 de kilometri de pârtii, mai mult decât tot domeniul schiabil din România. Staţiunea a fost creată în perioada interbelică, de un scoţian iubitor de sporturi de iarnă care voia să evite regimul nazist!

Elveţia. Un pisc superb din Alpii Elveţieni a reuşit să câştige un binemeritat loc în top 10 al celor mai frumoşi munţi din lume. Este vorba despre Matterhorn, în forma unei piramide abrupte şi înclinate, care se ridică la aproape 1.000 de metri deasupra gheţarilor. În Elveţia, sporturile de iarnă sunt la ele „acasă“.

Rusia. Spectacolul din munţii Ural este greu de egalat, spun cunoscătorii. Roci neobişnuite, stânci uriaşe, platouri misterioase care au generat poveşti legate de forme de viaţă extraterestră, toate acestea se pot găsi în munţii care se întind de la ţărmurile de gheaţă ale Oceanului Arctic până în stepele din nord-vestul Kazahstanului. Un platou din munţii Ural numit Man Pupu Nior şi-a câştigat celebritatea pentru cei 7 megaliţi de piatră, cu înălţimi între 30 şi 42 de metri. Doar turiştii experimentaţi pot ajunge acolo, cu snowmobile sau elicoptere. Legenda spune că un şaman a vrăjit demonii şi i-a transformat în pietre uriaşe, dincolo de cea mai mare pădure virgină din Europa, aflată în rezervaţia Komi.

FOTO: Rusia spqrol.com

Franţa. Una din cele mai cunos-

Italia. Nu există iubitor de munte care să nu fi auzit de „minunea din Dolomiţi“. În munţii din nord-estul Italiei, trei roci masive, asemănate cu nişte popice imense, „ţâşnesc“ spre cer. Legenda spune că rocile, numite Tre Cime di Lavaredo, ar fi rezultatul unui blestem făcut de Laurin, regele piticilor. Acesta i-ar fi transformat în stânci trandafirii pe cei care l-au trădat atunci când a încercat s-o răpească pe prinţesa de care se îndrăgostise.

ianuarie 2015

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

https://www.facebook.com/inforegio.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro

e-mail: info@mdrap.ro

0372 11 14 09

) Investim în viitorul tău!

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Data publicării: ianuarie 2015