Anul V, nr. 5(45)/2014
Constela\ii diamantine diamantine Constela\ii
17
Cora-Eliana TEODORU
NeAdaptarea la Lume Florentin Smarandache este o personalitate complex , român n scut în B lce ti, jude ul Vâlcea, i stabilit în SUA. Un scriitor, un om de tiin , profesor universitar, în elept i, nu în ultimul rând, un supravie uitor. (a se vedea bibliografia complet aici: http:// costyconsult.wordpress.com/2012/03/19/neadpatarea-la-lume-a-lui-florin-smarandachecalatorii-neutre-negarea-prezentei-prin-prezenta/ sau aici, în limba englez : http:// fs.gallup.unm.edu/FlorentinSmarandache.htm ). A scris peste 150 de c i, publicate la peste 40 de edituri. A fost de inut în lag rele de refugia i politici din Istanbul i Ankara, între anii 1988-1990. Format ca matematician, Florentin Smarandache a fost propus pentru Premiul Nobel pentru Literatur , în 2011, pentru cele 75 de c i literare publicate. Totu i fizica este domeniul revolu ionat, Florentin Smarandache fiind cunoscut i ca „Românul care l-a contrazis pe Einstein” (carte publicat de Marinela Preoteasa la Editura CuArt). Domnul profesor a lansat, în anul 1972, o teorie revolu ionar care avea s fie demonstrat de savan ii de la CERN (Organiza ia European pentru Cercetarea Nuclear ) abia în anul 2011. Este vorba de celebra teorie a particulelor cu propriet i opuse care circul prin spa iu cu o vitez mai mare ca cea a luminii, demonstrând astfel c nu exist o barier a vitezei în univers. Dr. Smarandache a afirmat, în 1982-1983, c deplasarea spre ro u i respectiv spre albastru nu se datoreaz în totalitate efectului Doppler, cum sus ine Teoria Relativit ii, dar i datorit compozi iei mediului (adic elementelor fizice din care e compus, câmpurilor electrice si magnetice, densit ii, heterogenit ii, propriet ilor mediului etc.). El consider c spa iul nu este curbat i c lumina ’se îndoaie’ lâng corpuri cosmice masive nu numai din cauza gravit ii, cum sus ine Teoria Relativit ii, ci i din cauza calit ii lenticulare a mediului. Pe lâng fizic , în matematic a introdus gradul de negare al unei axiome sau teoreme (a se vedea i numerele Smarandache), iar în domenii precum economia, filosofia, psihologia, literatura i arta, a adus îmbun iri remarcabile. m rturisesc c am avut emo ii la ideea întâlnirii (din p cate, virtuale) cu acest mare român despre care v vorbesc. Cora-Eliana Teodoru: În primul rând, felicit ri, domnule Smarandache pentru Premiul New Mexico i Arizona în Matematic i tiin câ tigat pentru doi ani la rând (2011 -2012)! Cum v sim i în aceast postur ? Ce reac ie a i avut când a i fost propus pentru Premiul Nobel pentru Literatur ? F.S.: Este desigur o surpriz pentru mul i ca un matematician s fie propus pentru un premiu literar. Dar eu am scris i c i literare (un roman, un volum de proz scurt , dou volume de teatru, un volum de traduceri i multe volume de poeme i eseuri). În special am cut literatur experimental . În ultima perioad îmi scriu memoriile de c torii pe la diverse conferin e interna ionale, îns vizitând i obiective culturale din rile respective. M-am gândit chiar la un nou gen literarartistic „fotojurnal instantaneu”, adaptat
cititorului (dar i scriitorului!) contemporan gr bit, când not rile sunt lapidare, la locul vizitei (pentru ca impresiile s fie „calde”), brute, înso ite de suficiente fotografii (fiindc pe lâng imagini se vor citi m car câteva rânduri explicative de c tre oamenii care azi nu mai au timp de lecturi...). C.T.: Mi se pare o mare nedreptate c nu a i câ tigat un Premiu Nobel pentru Matematic , Fizic sau Informatic , având în vedere realiz rile dumneavoastr remarcabile în aceste domenii. Dumneavoastr , ce sentimente ave i în legatur cu acest fapt? F.S.: Exist Premiu Nobel doar pentru Fizic , nu pentru Matematic sau Informatic . Se zice c Alfred Nobel ar fi suspectat c so ia sa îl în ela cu un matematician, i-atunci nu a acordat acest premiu i la matematic . C.T.: Nici arta nu a fost un domeniu ignorat.
S-ar putea spune din titlul c ii „Outer - art: Experimentation in Paintings, Drawings, Drafts, Computer Design Collages, Photos” („În-afara artei: Experimente în Pictur , Desen, Schi e, Colaje pe computer, Fotografii”), dar i din alte lucr ri („Non-poeme”; „Nonnuvel ”) c sunte i un rebel. Aceast carte este un protest împotriva artei moderne, unde orice poate fi numit... art . (vezi sursa: http:/ /books.google.ro/books/about/Outer_ art.html?id=Prz-Whc1YxEC&redir_esc=y). Chiar sunte i un rebel sau, pur i simplu, a i reu it, altfel, s aduce i atâtea inova ii, întro atât de mare diversitate de domenii? F.S.: Am vrut s gândesc diferit i, în consecin , s creez diferit. Nu are rost s -i imi i pe al ii. Pe urm , folosind un stil, m plictiseam de el i încercam alt stil. Mi-a pl cut
18
Constela\ii diamantine diamantine Constela\ii
diversitatea... Dac m împotmoleam în vreo teorem ori demonstra ie, sim eam nevoia „s respir alt aer”, s fac o pauz activ abordând alt domeniu. C.T.: S-a vorbit despre „neadaptarea la lume” a lui Florentin Smarandache (http://costy consult.wordpress.com/2012/03/19/ne adpatarea-la-lume-a-lui-florin-smarandachecalatorii-neutre-negarea-prezentei-prinprezenta/ ), totu i a i tr it i creat cât pentru apte vie i, a i avut de surmontat bariere incredibile, a i suferit traume cumplite i cu toate acestea, le-a i dep it pe toate, ba mai mult, a i îmbog it cultura autohton i universal cu numeroase opere din cele mai variate domenii. „Neadaptarea la lume” a fost poate crearea unei noi lumi? F.S.: Suferin a te îmbog te spiritual (în privin a crea iei afective), te înt re te psihic. Trebuie s te obi nuie ti cu... neobi nuitul. C.T.: Într-un fel chiar a i creat o lume nou , prin teoriile, descoperirile extraordinare, cât i prin negarea i astfel reinventarea anumitor domenii. Cum a luat na tere „Lumea lui Non” („Non-poeme”, „Non-nuvele”, „Aut-art ”), i cum a ap rut „Lumea revolu ionar a descoperirilor, a teoriilor”? F.S.: Am încercat s creez „pe dos” (ca în paradoxism), începând prin luarea în r sp r a cli eelor lingvistice române ti [Legi de compozi ie intern . Poeme cu... probleme!, 1982] iar, când profesam în Maroc, i franuze ti. A a s-au n scut volumele de avangard Le sens du non sens [Sensul nonsensului] i Anti-chambres et anti-poésies, ou bizarreries [Anticamere i anti-poezii, sau bizarerii], 1983-1984. Iar, când am emigrat în America, Nonpoems [Nonpoeme] - experi-
Delacroix - Arab ezând
mente cât mai... ciudate, excentrice. C.T.: Cine este omul Florentin Smarandache? Ce pasiuni ave i, pasiuni mai domestice sau mai „active”? Pasiuni simple, în care se rese te orice om, sau pasiuni pe m sura titlurilor i premiilor acumulate? F.S.: Îmi place fotbalul. Eram mare chibi al Universit ii Craiova, care acum v d c a fost tears pe nedrept din campionat! Pân i sportul s-a degradat numai la bani... Apoi, îmi place s c toresc, s vizitez locuri cât mai exotice, s scriu despre ele, s m documentez - ca o odihn activ . i s ascult muzic în ma in , la drum întins pe autostrad , i s meditez... Atunci îmi vin idei pe care le dezvolt mai târziu. C.T.: A i fost sponsorizat de NASA, în 2004, i de NATO, în 2005, de Universitatea Berkeley, în 2003, am mai vorbit de realiz rile dumneavoastr , f a avea preten ia de a le enumera pe toate. Sunte i o persoan foarte ocupat , mai este loc de o via personal ? Iubi i, ave i pe cineva special în via a dumneavoastr ? F.S.: Via a personal o împletesc cu via a profesional . Ca o relaxare de la cercetare, culeg folclor (în special bancuri) ca s m amuz, sau privesc la televizor Mysteries {Mistere}. C.T.: A i tr it o copil rie pastoral , frumoas , în prezent ave i animale de cas ? Sunte i un iubitor de animale? F.S.: Mi-am tr it copil ria la ar , având în gospod ria p rin ilor animale, p ri. Permanent ineam la B lce ti câini mici de ras i pisici, cu care m jucam de copil. Un c el alburiu, Felix, m urma i la Olte la sc ldat, i pe izlaz, i prin p dure când mergeam. Era el bucuros, i d dea din coad , se gudura. Umblam descul de pl cere prin praful c ldu al drumului ce ducea la Olte i m b ceam în apa mereu tulbure a râului... Cu prietenii de joac f ceam campionate de fotbal de mas (cu nasturi ori cu monezi), ori de tenis cu piciorul... C.T.: Ce v dori i pentru viitor? Ce v propu-ne i pentru, urm torii..., s zicem, cinci ani? F.S.: S fac cercet ri i s scriu lucr ri într-un domeniu în care nu am mai lucrat pân acum... din curiozitate. C.T.: V mul umesc mult pentru onoarea deosebit de a-mi acorda acest interviu! V doresc din suflet numai bucurii i tiu c ne ve i surprinde i face mândri ca suntem români prin viitoarele realiz ri din atât de variatele domenii în care activa i!
7
Anul V, nr. 5(45)/2014
C#r]i primite la redac]ie