cuprins an
5
an
4
an
3
PROIECT DE DIPLOMA centru comunitar cu valente culturale conversia turnului de apa din Braila
HOTEL AMBASADOR camera de hotel receptie - in stil impus art deco
TEATRU ITINERANT amenajare teatru modular in spatiu liber, Vila Adriana, Italia
analiza unui sit industrial din perspectiva contextualismului
SHOWROOM MOBILIER INTR-O CLADIRE ISTORICA showroom de mobilier C.R.Mackintosh, Bursa Marfurilor
SPATIU COMERCIAL magazin de board games
TEATRU ARCUB sala culturala multifunctionala SPA INTR-O CLADIRE ISTORICA centru de tratament antiaging si spa, Conacul dintre Vii
CASA DE ARTIST casa p+2 intr-un sit dat, Bucuresti
an
2
LIBRARIE TIP CARTURESTI amenajare librarie intr-un viaduct, Franta
PROIECTE REALIZATE
ARHITECTURA DE INTERIOR. selectie de proiecte
perioada 2009-2014
01 CENTRU COMUNITAR CU VALENTE CULTURALE, CASTELUL DE APA, BRAILA localizare tip proiect nivel perioada prof. indrumator
Gradina Mare, Braila diploma an 5 2013-2014 prof. dr. arh. Dorina Tarbujaru Proiectul propus consta în conversia turnului de apa din Braila, una dintre cladirile simbol ale orasului, într-un centru comunitar cu valente culturale. Functiunea aleasa survine dintr-o analiza contextuala, luând în considerare amplasamentul si nevoile sociale ale comunitatii brailene. Scopul noii functiuni se doreste a fi mai amplu decât salvarea cladirii de la degradare si reintroducerea ei în demersul actual al orasului. Pe de o parte, prin statutul sau de cladire simbol i d e ntitar al orasului, are capacitatea de a (re)atrage observatorii în interiorul sau pentru vizitare si doar pentru ca reprezinta un punct de interes istoric si arhitectural. Pe de alta parte, odata cu animarea si vizitarea zonei perimetrale, se va putea forma fondul necesar unei regenerari urbane punctuale.
an 5
01CENTRU COMUNITAR CU VALENTE CULTURALE. ANALIZA. STUDIU FUNDAMENTARE. ABORDARE CONTEXTUALISTA. PLAN URBANISTIC ZONAL
foto 8 - Colaj fotografii zonă urbană de referință FALEZA SI TESUTUL URBAN AFERENT ZONÃ DE INTERES
foto 6 - Hartă România
Faleza Dunãrii Zonă de promenadă cu acces către navele, private - de locuit- sau spații de alimentație publică, acostate la mal. Tot aici se află și o serie de compoziții sculpturale moderne.
foto 7 - Grădina Publică,
foto 3 - Faleza Dunării,
Fântâna artezianã Fântâna arteziană in trepte și pasajul pietonal marchează Piața Independenței din Centrul Nou. Ansamblul de 10m înălțime, realizat în întregime din crom, a fost finalizat în 1992 și se in tulează Fântâna luminii. Este punctul de acces principal către faleză.
limită zonă istorică de referință limită zonă istorică de referință construcții clasate ca monumente istorice construcții existente străzi existente
Grãdina Publicã Grădina Publică (Mare) este una dintre zonele de agrement și de promenadă preferate de locuitori. Datează din 1830 și se desfășoară de-a lungul malului înalt al Dunării pe o suprafață de 6 ha.
foto 6 - Gara Navală, 2013
Gara fluvialã Monument BR-II-m-B-02128 Construită de Anghel Saligny între anii 1904-1906, este un simbol al portului brăilean. A funcționat vreme de jumătate de veac, mp în care s-a aflat în centrul ac vității portuare brăilene. Nu mai este funcțională din 1995, când s-a redus treptat frecvența curselor regulate dintre Brăila și Galați. În prezent, găzduiește sediul unei firme private dar este și locuință par culară, drept urmare a fost renovată în vederea funcțiunilor actuale.
foto 1 - Fântână arteziană,
foto 4 - Moara Violatos,
Moara Violatos Monument BR-II-m-B-02127 Construită de Anghel Saligny in 1898, Moara Violatos era cea mai mare moară pe bază de abur din Sud-Estul Europei. Astăzi atestează căderea comunismului prin scrip ile Ceaușescu și Poporul, rămasa doar a Poporului și adăpostește sediul mai multor firme.
foto 5 - Tipografia Brăilei, 2013
foto 2 - Casă sec. XX, 2013
an 5
01CENTRU COMUNITAR CU VALENTE CULTURALE. ANALIZA. STUDIU FUNDAMENTARE. ABORDARE CONTEXTUALISTA. CASTELUL DE foto 5APA - Castelul de Apă, 2013 acces si circulatii
alee
loc de joacă pentru copii artere principale de circulație - acces carosabil artere principale de circulație - acces pietonal arteră principala de promenadă în parc delimitare Grădina Mare
foto 1 - Turnul de Apă, 2013
GRADINA PUBLICA
plan de încadrare în zonă spațiu construit LEGENDÃ alee secundară - acces turn alee principală parc delimitare clădire acces principal
spațiu construit alee
spatiu construit - verde
Grădina publică din Brăila, cunoscută în sec a l X I X- l e a s u b n u m e l e d e G ră d i n a Împărătească, figurează din 1830, încă de la planificarea orașului, ocupând o suprafață de 6 ha, de-a lungul malului înalt al Dunării. Este unul dintre locurile unde se mai găsesc urmele cetății Brăilei, câteva ziduri rămase mărturii, și cea mai veche construcție Castelul de Apă. Fiind unul dintre spațiile preferate de promenadă, în decursul istoriei, edilii au făcut o prioritate din amenajarea și întreținerea acestui spațiu urban. Prima denumire a fost grădina “Belvedere", datorită priveliş i spre Dunăre, dincolo de care se profilează Munţii Dobrogei. Din 17 mai 1864 i s-a schimbat denumirea în parcul "Alexandru Ioan Cuza"
foto 1 - Turnul de Apă, 2013
spațiu verde spațiu verde alee
alee
alee
DATE GENERALE
Denumire - Castelul de Apă Amplasare - Grădina Mare, Brăila Arhitect - Petru Antonescu An de construcție - 1912 - 1913
foto 3 - Turnul de Apă, Brăila Veche
Suprafață construită - 202.80 mp Suprafață desfășurată - 1918.21mp Regim de înălțime - S+P+6E, cota 31,71m Intervenții noi - 1982
LEGENDÃ spațiu verde spațiu construit alei de acces delimitare sit
Castelul de apă este o construcție declarată monument istoric clasa B în conformitate cu lista monumentelor istorice la poziția cod BRII-m-B-02104. Construcția este deosebit de valoroasa, ea reprezentând o realizare remarcabila a mpului. Castelul de Apa a fost re a l i za t i n t re a n i i 1 9 1 1 - 1 9 1 3 d e d e personalități remarcabile ale mpului: ing. Elie Radu, arh. Petru Antonescu, ing. Constan n Mironescu, ing. Germani, fiind la acea data cel mai modern și mai mare castel de apă din țară. Castelul de Apă a fost construit în cadrul inves ției de lucrări edilitare „Canalizare și alimentare cu apa" a Orașului Brăila, cu funcțiunea de alimentare cu apă a populației, el asigurând o distribuție con nuă și cu o presiune suficienta de 100l/consumator zilnic. Castelul de apă reprezintă etapa de început a u lizării betonului armat în România, după ce Saligny realizase silozurile pentru cereale. Studiile au început în luna noiembrie 1911 stabilindu-se amplasarea castelului de apa în Gradina Publică, ce asigura înălțimea corespunzătoare cu înclinarea generală.
În 1982, când construcţia îşi pierduse des naţia anterioară, a devenit spaţiu pentru alimentaţie publică, ocazie cu care s-a demontat cupola originală, stâlpii interiori de susţinere şi planşeul peste rezervorul superior, care s-au refăcut din nou. Cele două rezervoare au fost recompar mentate pe ver cal, prin turnarea a două planşee din beton, s-au tăiat goluri pentru uşi şi geamuri.S-au ridicat doua turnuri cilindrice amplasate simetric, dotate cu scară exterioară şi ascensor în interior. Tot cu aceasta ocazie s-au făcut finisările din exterior şi interior. În partea superioară a construcţiei, s-a amenajat un bar, care se putea deplasa în jurul axului său, cu ajutorul unui motor electric, într-o rotaţie completă, oferind privitorului panorama întregului oraş. În prezent construcția este neu lizată de o perioadă de peste 15 ani, iar funcțiunile existente reprezintă ceea ce s-a amenajat în anii 1980 - 1982.
Castelul de Apă este situat pe faleza înaltă a Dunării,în punctul cel mai înalt al oraşului. la data construirii lui a fost cea mai mare construcţie de acest gen din România. plan de situație, sc 1:500
foto 4 - Castelul de Apă, fotografie aeriana, 2012
an 5
01CENTRU COMUNITAR CU VALENTE CULTURALE. ANALIZA. STUDIU FUNDAMENTARE. ABORDARE URBANISTICA.
TRASEU URBAN
LIMITA URBANA
NOD URBAN REPER URBAN
foto 1- Traseu liniar
foto 2 - Gradient vizual
Liniaritatea Un traseu linear, bine organizat, are o direcție clară în care este cunoscută originea și des nația finală. Un traseu este de fapt o cale de a ajunge undeva, acolo prin puncte bine definite.
Continuitatea Con nuitatea presupune armonia și similaritatea elementelor par cipante la un traseu - repetarea unui interval ritmic, forme și finisaje comune - calități ce sugereaza o iden tate comună a unor suprfețe.
Directionalitatea Asimetriile, variațiile și punctele de interes de pe parcursul unui traseu, precum și originea și des nația sunt calități care asigură iden tatea urbană vizuală sub forma unui gradient vizual / simbolic.
Seriile temporale Serii percepute de parcursul deplasării pe un traseu, care includ conexiuni simple și imediate ale elementelor cons tu ve, ca într-o secvență întâmplătoare de repere detaliate.
Orizontul vizual Implică acele calități de deschidere vizuală în mod real sau simbolic, incluzând panorame și vederi care măresc profunzimea vizuală (înălțimea de ex.) - pentru perceperea întregului.
Dominanta Presupune diferența prin mărime, intensitate sau semnificație a unui obiect față de context. Imaginea conceptuală a unei zone se propagă radial din direcția dominantei și se iden fică cu aceasta.
Singularitatea Este calitatea raportului dintre un obiect și fundal sau context, care îi creează statutul de unicat al unei scene urbane animate - de exemplu, un turn izolat, o decorație bogată, un semn luminos.
Simplitatea formei Simplitatea formei din punct de vedere geometric și limitele clare pot fi integrate și asimilate mult mai ușor într-o imagine urbană de către un observator nefamiliarizat cu spațiul respec v.
TRASEU URBAN - FALEZA DUNÃRII
foto 5- Faleza Dunării, 2013
foto 6 - Esplanadă Brăila, 2013
an 5
01CENTRU COMUNITAR CU VALENTE CULTURALE. ANALIZA. CONCLUZII STUDIU FUNDAMENTARE. CONCEPT. CONTINUITATE
TRASEU URBAN
PUNCTE DE INTERES
TURNUL- legătură simbolică între cele două dimensiuni - natural și construit panoramă
SERII TEMPORALE
DESTINATIE
LINIARITATE
SINGULARITATE DOMINANTA
cer
ORIZONT VIZUAL
ORIGINE
parc
oras
spațiu construit
faleză
spațiu verde
apã
TRASEUL propus este unidirecțional și presupune abordarea zonei de promenada a falezei de-a lungul căreia se află clădiri postindustriale abandonate sau respinse de locuitori. Punctul de plecare îl reprezintă zona de fântâni a falezei, iar punctul final, turnul de apă. Între cele două repere, am punctat clădirile cu un posibil potențial de reu lizare și iden tate: Foișorul, Ceasul de flori și Casa Memorială Panait Istra din Gradina Mare și fosta Gara Navala, Moara Violatos de pe faleza.
CONCEPT
centru de interes Prin forma geometrica, turnul este un centru bine evidențiat care generează și este generat de contextul în care se află. As el poate fi considerat atât nod prin poziție și formă, cât și reper, prin iden tatea socială.
generator urban Turnul de apă este un simbol puternic care are capacitatea de a genera o zonă de inters printr-o iradiere percep vă care se diminuează treptat rezultă o regenerare urbană contextuală / locală.
simbol iden tar Prin iden tatea deja formată pentru locuitori din punct de vedere al valorii istorice și arhitecturale, turnul poate fi un liant între elementele țesutului urban, în vederea asimilării regenerării urbane.
Dominanta urbană
obiectul este mai ușor de iden ficat dacă are o formă simplă - o coloană sau o sferă de exemplu.
Cele trei planuri de analiză au fost de natură arhitecturală, urbană și sociologică. Începând cu o constatare a dezintegrării societății actuale în sensul unei lipse comune de implicări reale în vederea îmbunătățirii calității orașului și, totodată, a unui regret puternic față de bunurile arhitecturale abandonate, a fost necesară înțelegerea problema cii dintre oraș, arhitectură și societate. Ca urmare a stabilirii legăturii de interdependenta dintre oraș și observator și observator și arhitectură, precum și a unor premise prin care legătura reală dintre aceste en tăți s-a pierdut, am căutat o abordare mai amplă a turnului de apa. Scopul general a fost de a propune o posibilă abordare a unei regenerări urbane locale, care să fie generata și ajutată propriu-zis de turnul de apa, simbol al iden tății culturale, simbol vizual, și, din considerente urbanis ce, reper urban și punct de interes. As el, integrarea sa într-un traseu urban ar facilita ambele direcții – și-ar putea atrage observatorii și posibilii vizitatori și ar putea facilita un scop traseului de regenerare urbana, prin semnificație și aparență arhitecturală.
aria de activitãti si functiuni posibile workshop arte plastice
muzeu permanent
workshop graficã
muzeu interactiv/proiectii
workshop teatru
atelier de fotografie
spatiu de birouri
cafenea tematicã
spatiu de conferinte
observator astronomic
spatii expozitionale
workshop picturã
receptie
depozitare cafenea
depozitare receptie
info point
grupuri sanitare
depozitare info point
cafenea
spatiu tehnic
an 5
01CENTRU COMUNITAR CU VALENTE CULTURALE. ANALIZA INTERIOR TURN PENTRU STABILIREA FUNCTIUNILOR.
5
7
6
5
café-bar muzeu expo lounge expo ateliere workshop recep e info point
7
6
muzeu functiuni propuse pe nivel
2
4
3
2
1
-1
4
3
-1
SCHEMÃ DE CIRCULATII
1
SCHEMÃ DE ILUMINARE
7
7
6
6 5
5 4
4
3
3
2
2 LEGENDÃ
LEGENDÃ
1
circulație orizontală
-1
nod de circulație
circulație ver cală
1 -1
lumină naturală lumină ar ficială nod de circulație
an 5
01CENTRU COMUNITAR CU VALENTE CULTURALE. PROPUNERE INTERVENTIE. interventie
propunere cu extensie - fatada de sticla interactiva si turn nou de acces
plan parter - extensie turn
fatada laterala
plan etaj curent - extensie turn
fatada principala
detaliere structura metalica pasarela
detaliu 1
plan de situatie - propunere taluz si decupaj placa parter
axonometrie casa scarii - extensie turn
sectiune detaliu pasarela metalica
an 5
01CENTRU COMUNITAR CU VALENTE CULTURALE. PROPUNERE INTERVENTIE.
an 5
01CENTRU COMUNITAR CU VALENTE CULTURALE. PROPUNERE INTERVENTIE. TEMÃ PROGRAM
Programul de arhitectură propus are ca principală caracteris că dimensiunea socială a arhitecturii și își propune abordarea următoarelor principii:
café-bar
1. asigurarea accesibilității pentru toate categoriile sociale și de vârstă prin propunerea unor ac vități culturale și educaționale variate.
muzeu interactiv
2. cul varea simțului civic prin implicarea directă a locuitorilor în demersul orașului și/sau al unor zone de interes comun, precum și încurajarea comunicării într-o comunitate contemporană. 3. propunerea unui spațiu des nat ac vităților culturale în vederea educării dar și a posibilității de expunere temporară sau permanentă a operelor realizate.
concept amenajare interior abordare urbana
zona de discutii
expo-points
expo-points
4. adoptarea unor soluții flexibile de amenajare care să permita modificarea spațiului interior în funcție de necesitate. Scopul este de a reapropia membrii unui oraș în vederea recreării unei comunități iden tare. Ac vitățile culturale și spațiul readaptabil pot crea o atmosferă care contribuie la comunicarea în spațiul public actual.
ateliere mostrar de materiale interior
magazin suveniruri muzeu Braila paleta cromatica - niveluri pardoseala - rasina epoxidica cu textura lucioasa, desen beton apparent muzeu Braila
pereti - placa de beton aparent cu textura mata si desen liniar - tencuiala minerala alb natur, textura mata plafon - placa de beton apparent cu textura mata
sectiune transversala
an 5
01CENTRU COMUNITAR CU VALENTE CULTURALE. PROPUNERE INTERVENTIE.
giftshop detaliu plafon
plan detaliat - nivel 0.00
sectiune detaliu - receptie
detaliu pardoseala
an 5
01CENTRU COMUNITAR CU VALENTE CULTURALE. PROPUNERE INTERVENTIE.
nivel 5 - zona de discutii café-bar
zona de discutii
ateliere
nivel 3 - zona workshop
an 5
02 AMENAJARE SPALA DE SPECTACOLE, TEATRU ARCUB. localizare tip proiect nivel perioada prof. indrumator
ARCUB, BUCURESTI individual an 5 / 8 saptamani 2013-2014 prof. dr. arh. Niculae Grama Cerinta proiectului a fost amenajarea salii de spectacole al teatrului ArCub, cu scopul de a putea reda atat spectacole de teatru clasic cu scena elisabetana, cat si de teatru neconventional. Prin utilizarea mobilierului mobil si a finisajelor cu structura mobila pe care leam realizat pentru acest spatiu, am amenajat o sala multifunctionala, care isi poate modifica toate elementele interioare, putand fi chiar golita, in vederea obtinerii unei sali pentru concerte. Toate elementele vor fi depozitate intr-un spatiu special amenajat aflat in spatele salii.
an 5
02 ArCub- AMENAJAREA UNEI SALI DE SPECTACOLE. CONCEPT DISPUNERE 1 SCENA TIP ELISABETANA
MODIFICARI SALA 1. MOBILIER 2. PARDOSEALA 3. PERETI 4. PLAFON
DISPUNERE 2 SCENA CENTRALA
CONTEXTUL SPATIAL:
INTERVENTIE:
CLADIREA EXISTENTA, MONUMENT ISTORIC ARHITECTURA PROTEJATA
INTERVENTIE MINIMA, IN CONTRAST CU SPATIUL EXISTENT IN CARE SE DESFASOARA
SPATIUL INTERIOR ESTE COAJA IN LIMITELE CAREIA SE POATE DESFASURA INTERVENTIA
MARCHEAZA ZONA DE INTERES DPDV SPATIAL SI S E M N I F I C AT I V = > E S T E A C C E N T U ATA IMPORTANTA RELATIEI SCENA-PUBLIC
SALA ESTE CADRU PENTRU NOUA INTERVENTIE S I C A D R U P E N T R U S P E C TA C O L E S I EVENIMENTE
PERMITE CITIREA SPATIULUI DEJA EXISTENT CARE RAMANE UN CADRU VIZIBIL NEALTERAT
an 5
02 ArCub- AMENAJAREA UNEI SALI DE SPECTACOLE. INTERVENTIE.
PLAN ETAJ 2 - DISPUNERE 1
an 5
02 ArCub- AMENAJAREA UNEI SALI DE SPECTACOLE. INTERVENTIE.
PLAN ETAJ 2 - DISPUNERE 2
an 5
02 ArCub- AMENAJAREA UNEI SALI DE SPECTACOLE. INTERVENTIE.
an 5
02 ArCub- AMENAJAREA UNEI SALI DE SPECTACOLE. INTERVENTIE.
an 5
02 ArCub- AMENAJAREA UNEI SALI DE SPECTACOLE. INTERVENTIE.
an 5
02 ArCub- AMENAJAREA UNEI SALI DE SPECTACOLE. INTERVENTIE.
an 5
03 AMENAJARE SPA, CONACUL DINTRE VII. localizare tip proiect nivel perioada prof. indrumator
URLATI, PLOIESTI individual an 5 / 6 saptamani 2014 prof. dr. arh. Niculae Grama Cerinta proiectului a fost amenajarea unui centru de wellness si spa intr-un corp al cladirii recent restaurate Conacul dintre Vii, Comuna Urlati. Cladirea se afla in circuitul turistic Drumul Vinului, intr-o zona naturala departe de aglomeratia urbana. Conceptul proiectului a fost de a amenaja “casa in casa� si a obtine un spatiu ermetic, in care elementele naturale si linistea primeaza. Utilizarea apei si a
an 5
03 AMENAJAREA SPA, CONACUL DINTRE VII.CONCEPT. CONCEPT Amenajarea propusa urmareste sa refaca legatura intre omul contemporan, angrenat intr-un tumult continuu de activitati si natura. Din cauza stresului si lipsei de timp, se pierde capacitatea de autoreflexie. Spatiul vine ca un raspuns al acestei nevoi prin organizarea spatiala libera, cu posibilitatea de a parcurge un traseu marcat de elemente naturale ca apa, plante, iarba naturala si lumina, ca element activ in trasarea spatiului. spatiul creat isi autodizolva limitele materiale, dizolva legatura cu orasul si cu concretul..
INTERVENTIE Integrarea formelor simple, naturale, usor de perceput alternarea spatiilor libere, comune, cu cele inchise, intime utilizarea luminii ca element activ - elementele materiale au si rolul de a conduce lumina naturala in interiorul spatiului liber indirect. lumina determina fluiditatea spatiulu. absenta culorilor permite crearea unui spatiu de reflectare. utilizarea unor structuri de tip cilindru pentru sugestia coconuluiun refugiu ferit de mediul inconjurator - intimitate, ocrotire perceptia generala a unui spatiu plutitor si atemporal..
an 5
03 AMENAJAREA SPA, CONACUL DINTRE VII.CONCEPT.
an 5
03 AMENAJAREA SPA, CONACUL DINTRE VII.CONCEPT.
an 5
03 AMENAJAREA SPA, CONACUL DINTRE VII.CONCEPT.
an 5
03 AMENAJAREA SPA, CONACUL DINTRE VII.CONCEPT.
an 5
04 HOTEL AMBASADOR. AMENAJARE IN STIL IMPUS. localizare tip proiect nivel perioada prof. indrumator
Hotel Ambasador, Bucuresti individual an 4 / 8 saptamani 2012-2013 prof. dr. arh. Tomnita Florescu Cerinta proiectului a fost amenajarea hotelului Ambasador in stil impus Art Deco, in urma unui studiu aprofundat asupra influentei acestui curent in arhitectura si in design. Amenajarea propusa pentru acest proiect abordeaza stilul Art Deco avangardist si incearca sa readuca in actualitate liniile specifice lui, prin alaturarea cu elementele contemporane de design.
5 an 4
04 HOTEL AMBASADOR. AMENAJARE IN STIL IMPUS.
5 an 4
04 HOTEL AMBASADOR. AMENAJARE IN STIL IMPUS.
5 an 4
04 HOTEL AMBASADOR. AMENAJARE IN STIL IMPUS.
5 an 4
04 HOTEL AMBASADOR. AMENAJARE IN STIL IMPUS.
5 an 4
05 TEATRU ITINERANT, VILLA ADRIANA. TIVOLI. localizare tip proiect nivel perioada prof. indrumator
Villa Adriana, Tivoli echipa an 3 2012 prof. dr. arh. Sandro Pittini Cerinta proiectului a fost propunerea unei modalitati de a atrage turisti in situl arheologic al Vilei Adriana, Tivoli. Propunerea a fost realizarea unui teatru itinerant din corten, care contrasteaza cu ruinele existente, dar in acelasi timp ofera transparenta si vizilibitate catre punctele de interes. Teatrul itinerant marcheaza puncte importante de pe traseul vilei si obliga astfel turistii sa parcurga situl odata cu itinerariul spectacolelor de teatru.
54 an 3
05 TEATRU ITINERANT. VILA ADRIANA.
54 an 3
05 TEATRU ITINERANT. VILA ADRIANA.
54 an 3
05 AMENAJAREA UNUI SPATIU COMERCIAL localizare tip proiect nivel perioada prof. indrumator
Mall Baneasa, Bucuresti individual an 3 2012 prof. dr. arh. M.M.Lapadat Cerinta proiectului a fost amenajarea unui modul dintr-un spatiu comercial existent. Fiecare student a avut libertatea de a-si alege profilul magazinului, in urma analizezi spatiului comercial in care se afla. Propunerea mea a fost aceea a unui magazin de jocuri de societate, in care amenajarea se realizeaza in mod ludic, prin esentializarea unei harti. Sunt utilizate contraste de materiale, texturi si culori care se pun in valoare reciproc, precum si jocuri de directii si unghiuri.
54 an 3
06 AMENAJAREA UNUI SPATIU COMERCIAL. MAGAZIN DE BOARD GAMES. ZONIFICARE. SPATIUL ESTE IMPARTIT IN DOUA ZONE: O ZONA DE EXPUNERE CARE CUPRINDE SI 3 ALVEOLE PRIN CARE SE OFERA POSIBILITATEA INCERCARII UNOR PROTOTIPURI DE JOCURI, SI O ZONA DE AFISAJ DIGITAL, PENTRU LISTAREA CATEGORIILOR DE JOCURI DISPONIBILE SI REGULILE FIECARUIA +ZONA DE EXPUNERE/VITRINA DESFASURARE TRANSVERSALA
CONCEPT AMENAJARE MAGAZINUL ESTE AMENAJAT IN STIL URBAN, ABORDARE INSPIRATA DIN HARTILE/TABLETELE JOCURILOR DE STRATEGIE. MATERIALELE FOLOSITE SUNT NEUTRE ATAT CA TEXTURA CAT SI CROMATIC - TRATARE CU RASINI EPOXIDICE IN ALB SI NEGRU, CU ACCENTE VERZI - TRIMITERE CATRE SPATIILE NATURALE. ASTFEL SE EVIDENTIEAZA RECIPROC A R H I T E C T U R A S PAT I U L U I S I PRODUSELE ALE CAROR AMBALAJE SUNT VIU COLORATE.
PLAN
54 an 3
06 AMENAJAREA UNUI SPATIU COMERCIAL. MAGAZIN DE BOARD GAMES.
DESFASURARE LONGITUDINALA
DESFASURARE LONGITUDINALA
DESFASURARE TRANSVERSALA
54 an 3
06 AMENAJAREA UNUI SPATIU COMERCIAL. MAGAZIN DE BOARD GAMES.
54 an 3
07 LOCUINTA PENTRU O PERSONALITATE A CULTURII ROMANESTI localizare tip proiect nivel perioada prof. indrumator
Piata Victoriei, Bucuresti individual an 2 2011 prof. dr. arh. M.M.Lapadat Cerinta proiectului a fost realizarea unei case p+1 pentru o personalitate a culturii romanesti pe care fiecare student a avut libertatea s-o aleaga. Situl dat se afla intre 2 calcani, intr-o zona cu regim de i n a l t i m e i m p u s, i n c a r e predomina casele de tip conac/ monumente protejate. Casa pe care am realizat-o a respectat discutia cu beneficiarul. O insertie moderna, contrastanta in situl dat.
543 an 2
07 LOCUINTA UNEI PERSONALITATI A CULTURII ROMANESTI
fatada principala
plan de situatie
sectiune transversala
54 an 2
07 LOCUINTA UNEI PERSONALITATI A CULTURII ROMANESTI
plan subsol
plan parter
plan etaj
54 an 2
07 LOCUINTA UNEI PERSONALITATI A CULTURII ROMANESTI
sectiune longitudinala
sectiune longitudinala
sectiune transversala
54 an 2
ARHITECTURA DE INTERIOR. proiecte realizate
4 an 5
amenajare living
amenajare bucatarie
amenajare dormitor
amenajare birou
amenajare living room - in desfasurare