pagina Primarul comunei Þaga, Romulus Mârza
4
«Avem proiecte bine puse la punct»
paginaProtan
8
PUBLICITATE
otrãveºte ºi fântânile dejenilor
Fântânile locuitorilor din apropierea Protan sunt infestate cu dejecþii provenind de la societatea de reciclare a deºeurilor animale Dupã ce a vorbit despre neregulile de la Protan, directorul DAST, Marius Mînzat a început sã primeascã sesizãri din ce în ce mai grave despre mizeriile produse de Protan Apa fântânilor din apropierea Protan a devenit otravã pentru oameni
SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ
NR 9 4 - 10 NOIEMBRIE 8 pagini SE DISTRIBUIE GRATUIT / TIRAJ 20.000 DE EXEMPLARE
De ce ne minte preºedintele? Mihai Cojocaru
Bobocii au fost sãrbãtoriþi la „Petru Maior”
Am asistat, din nou, sãptãmâna trecutã, la un scandal de proporþii între preºedintele Traian Bãsescu ºi premierul Cãlin Popescu Tãriceanu. Tema: majorarea cu 50 la sutã a salariilor tuturor profesorilor. Premierul a decretat: nu sunt bani pentru aceste majorãri. În replicã, Bãsescu a reacþionat virulent, discursul sãu trecând prin diverse faze ale manifestãrii sale. În jalnica sa încercare de a manipula electoratul, primul cârmaci al þãrii a dat mai întâi „o turã” prin mintea electoratului cu Loganul de 70 de mii de euro, uitând sã precizeze cã acel contract de care, în cea mai mare mãsurã, se face vinovat unul dintre liderii PD-L, Vasile Blaga, a fost reziliat de cãtre ministrul liberal Cristian David. Apoi Bãsescu a fãcut un apel la onestiVarza româneascã, a- dintre care ºi varza ro- trã pe piaþã cu imitaþii. tate, arãtând cu degetul spre Palatul Victoria, dar „Supermarketurile sunt romatã ºi cu gust foarte mâneascã, de Buzãu. uitând cu desãvârºire de bârna din ochiul sãu.
pagina 3
Secretul sãrmãluþelor româneºti, pe punctul de a fi furat
Ca sã demonstreze cã totuºi sunt bani în visteria þãrii, preºedintele a dat douã exemple nefericite de majorare a veniturilor. Astfel, Bãsescu a anunþat cã a promulgat o lege care mãreºte de 4,4 ori veniturile salariaþilor ANL ºi cã personalul din sãnãtate a beneficiat de majorãri salariale de pânã la 31 la sutã din venit. Dar ca la Radio Erevan, realitatea spune altceva: salariile celor din ANL s-au mãrit, într-adevãr de peste 4 ori. Din 1999 încoace. Iar personalul din sãnãtate a beneficiat, la rândul sãu, de aceste mãriri salariale. În decursul ultimilor doi ani, eºalonat. Înverºunarea cu care preºedintele þãrii susþine majorarea salariilor profesorilor nu este altceva decât o încurajare la adresa celorlalte categorii sociale de a ridica aceleaºi pretenþii. Abil, cum îl ºtim, pentru a putea îmbrãca haina personajului pozitiv, Bãsescu iese din nou pe sticlã ºi le cere tuturor „oamenilor muncii” sã manifeste înþelegere faþã de implicaþiile economice pe care le-ar genera majorãrile salariale în lanþ, sã renunþe la grevele anunþate ºi, prin urmare, la revendicãrile formulate. O face cu seninãtate ºi naivitate, dupã ce le-a dat de înþeles cã asta este singura cale de a forþa mâna Guvernului. Dincolo de asta însã, atitudinea preºedintelui Bãsescu ºi a Partidului Democrat-Liberal din care provine ºi cãruia îi þine isonul (ºi viceversa) în toate demersurile mai mult sau mai puþin patetice, denotã poziþionarea sa ºi a PD-L în stânga eºichierului politic. Nici mãcar centru. Iar de dreapta nici nu poate fi vorba! Încercarea „stângace” a PD-L de a se da drept partid de dreapta a eºuat odatã cu mãsurile demagogice ºi cu promisiunile populiste anunþate de PD-L, iar naufragiul acestei epave a devenit o chestiune de timp. Rãbdare, deci, domnilor, momentul în care nici primul cârmaci al þãrii nu va putea salva barca PD-L ce navigheazã în derivã între popor ºi demagogie, între stânga ºi dreapta, este foarte aproape. Iar „omisiunile” pe care ni le serveºte preºedintele de fiecare datã când iese la atac împotriva tuturor celorlalþi ce nu-s „de-ai lui“ se vor scufunda odatã cu ea.
dulce, secretul principal al sãrmãluþelor, este pe punctul de a fi furat de firmele strãine, în condiþiile în care cei care au creat aceste soiuri nu dispun de resurse financiare pentru brevetarea lor. Costel Vânãtoru, directorul Staþiunii legumicole Buzãu, a declarat cã, în 50 de ani, instituþia de cercetare a omologat peste 30 de soiuri,
„Varza româneascã, omologatã încã din 1957, are nervuri fine, nu groase ºi lemnoase ca cea din vestul Europei, un gust foarte dulce ºi o aromã deosebitã“, a explicat Vânãtoru. Potrivit acestuia, firmele strãine profitã de faptul cã staþiunea de cercetare nu dispune de fonduri pentru a breveta soiurile inventate de cei 100 de tehnicieni ºi cercetãtori ºi in-
pline cu seminþe de tomate de Buzãu care nu au certificarea necesarã, iar o firmã producãtoare de seminþe din Olanda a scos soiul Bucharest, o copie la indigo a soiului românesc de varzã“, a precizat Costel Vânãtoru. El susþine cã scopul ar fi scoaterea de pe piaþã a produselor româneºti, care va duce, în final, ºi la pierderea „secretului sãrmãluþelor“.
Marius Nicoarã ºi Marius Mînzat ºi-au lansat candidaturile la Dej
pagina 5
*** Sãptãmâna Someºeanã se distribuie gratuit în municipiile Gherla, Dej ºi comunele Aluniº, Apahida, Aºchileu, Bobâlna, Borºa, Cãºeiu, Câþcãu, Chinteni, Chiuieºti, Corneºti, Cuzdrioara, Dãbâca, Geaca, Fizeºu Gherlii, Gârbãu, Iclod, Jichiºu de Jos, Mica, Mintiu Gherlii, Panticeu, Recea Cristur, Sânmãrtin, Sânpaul, Þaga, Unguraº, Vad ºi Vultureni.
SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ
LOCAL
Muzicã ºi voie bunã la Dãbâca Locuitorii comunei Dãbâca au avut parte, duminicã, 26 octombrie, de o surprizã pe cinste, aproximativ 300 de locuitori ai comunei participând la un spectacol de muzicã popularã oferit de deputatul Horea Uioreanu ºi de liderul liberalilor clujeni, Marius Nicoarã. Astfel, pe parcusul a douã ore, dãbâcanii ºi-au descreþit frunþile dansând ºi cântând pe ritmurile muzicii populare ale îndrãgiþilor artiºti Valeria ºi Traian Ilea ºi Grupul InMarius Nicoarã ºi Horea Uioreanu, strumental Ceteraºii de doi oameni aproape de oameni la Gherla condus de Gabi Bunea, la cãminul cul- nu, candidaþi pentru un alãturi de ei ºi cã îºi tural din localitate. post de senator, respectiv doresc ca ºi în urmãtorii de deputat, le-au trans- patru acest lucru sã nu Liderii clujeni Marius mis dãbâcanilor cã în se schimbe. Nicoarã ºi Horea Uiorea- ultimii patru ani au fost PUBLICITATE
2
NR 9 z 4 - 10 NOIEMBRIE
„Fanteziile toamnei” la Gherla În aceastã perioadã, Biblioteca Municipalã din Gherla gãzduieºte o expoziþie de picturã a elevilor de la ªcoala nr. 1 ºi de la Liceul Teoretic „Ana Ipãtescu”. Sub îndrumarea profesorului Radu Popan, elevii au realizat aproximativ 60 de lucrãri de artã în cadrul cercului de picturã ce au ca inspiraþie
toamna, cu paleta sa impresionantã de culori, iar picturile au fost expuse în sãlile bibliotecii din Gherla. Elevii talentaþi de la „Ana Ipãtescu” ºi de la ªcoala nr. 1 din Gherla verniseazã astfel de expoziþii periodic, profesorul Radu Popan organizând astfel de evenimente constant în ultimii cinci ani.
Disponibilizãri la Someº Dej Societatea Someº Dej va demara, la începutului lunii decembrie, procedura de concediere colectivã a aproximativ 450 de angajaþi ai fabricii de celulozã, decizie care aparþine Consiliului de Administraþie al societãþii dejene. Fabrica de celulozã se va închide, cea de hârtie urmând sã funcþioneze în continuare, la aceeaºi capacitate. Motivele care au stat la baza acestei decizii sunt costurile de întreþinere foarte mari, care ar duce la pierderi imense pentru societate. Astfel, Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþei de Muncã Cluj este prima instituþie care doreºte sã sprijine persoanele disponibilizate, solicitând, în acest sens Agenþiei Naþionale de Ocupare a Forþei de Muncã suplimentarea fondurilor pentru organizarea de cursuri de reconversie profesionalã. Totodatã, ºi Prefectura Cluj va cãuta soluþii de sprijinire pentru cei ce vor rãmâne fãrã loc de muncã, urmând sã se poarte discuþii între prefectul Cãlin Platon, reprezentanþii Agenþiei Judeþene de Ocupare a Forþei de Muncã Cluj ºi sindicaliºti.
LOCAL
SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ
Bobocii au fost sãrbãtoriþi la „Petru Maior” Liceul Teoretic „Petru Maior” din Gherla ºi-a sãrbãtorit bobocii într-o manierã pe cât de clasicã - printr-un Balul al Bobocilor - pe atât de ingenioasã, care reuºeºte în fiecare an sã surprindã prin originalitatea personajelor ºi prin creativitatea de care dau dovadã elevii de liceu. Tema Balului Bobocilor din acest an a fost cea a Halloween-ului, bobocii ºi invitaþii fiind plãcut surprinºi de decorul spectacolului, dar ºi de reprezentaþiile tematice ale liceenilor din “Petru Maior”. Atmosfera de Halloween a fost întreþinutã atât de costumaþiile excentrice, unde lupta nu s-a dat numai între elevii claselor a IX-a, ci ºi între bobocii ºi viitorii absolvenþi ai liceului, dar ºi de muzica invitatului special Alex Negriuc, student la Academia de Muzicã „Gheorghe Dima”. Balul a debutat cu intrarea în scenã a personajelor-prezentatori, Morticia - Cosmina Miºca (clasa a XII-a D) ºi
Liceeni de la „Petru Maior“ i-au avut ca oaspeþi de seamã pe liberalii Marius Nicoarã ºi Horea Uioreanu
Gomez - Mircea Mureºan (clasa a XII-a A), pe coloana sonorã a serialului „Familia Adams”, iar prima probã a iniþierii tinerilor liceeni, costumaþi în personaje celebre, a fost prezentarea proprie, dar ºi a personajelor pe care le-au întruchipat. Bobocii au rãspuns mai apoi întrebãrilor de culturã generalã, ocazie cu care „micile fantome” ºiau valorificat cunoºtiinþele despre aceastã sãrbãtoare a groazei. ªi, pentru a se putea numi complet iniþiaþi, bobocii au trecut prin probe de dansuri diferite - modern, latino sau popularã -, karaoke cu baloane de heliu pentru
bãieþi, iar în ultima probã, cea de impresionare a juriului, bobocii ºi-au încântat invitaþii cu scenete, interpretãri muzicale, recital de poezie ºi dans. Tineri, frumoºi ºi voioºi
Concursul Miss ºi Mister Boboc a fost înveselit ºi cu câteva filme de scurt metraj realizate de elevii claselor a XII-a, dar ºi cu momentele artistice oferite de elevii din clasele a V-a sau a XII-a. Bobocii au fost încurajaþi ºi susþinuþi în cadrul spectacolului de pãrinþi, profesori, prieteni, elevi, dar ºi de sponsori. Alãturi de elevi s-au aflat ºi Marius Nicoarã ºi Horea Uiorea-
Câºtigãtorii: Miss Boboc 2008 - Diana Pop Mister Boboc 2008 - Robert Bagameri; Locul II - Katona Timeea ºi Titus Benþa; Locul III - Alina Socaciu ºi Mihalydeakpal Oszkar; Menþiuni: Flavia ªuteu, Lavinia Calota, Anamaria Riti, Orban Margit, Diana Gãtej, Dan Szabo, Tudor Moldovan, Tiberiu Câmpan, Szilagyi Robert ºi Paul Corui.
nu, susþinãtori ai Balului, care i-au încurajat pe boboci, oferindu-le diverse premii. Pe lângã binemeritata distracþie pentru toþi liceeni, prin organizarea Balului Bobocilor din acest an s-a
dorit legarea de noi prietenii între elevi, respectarea tradiþiei ºi dorinþa de a stârni ºi provoca creativitatea elevilor de la Liceul „Petru Maior”. Cosmina Miºca clasa a XII-a D
Nesimþire portocalie!
Membrii PD-L se distreazã pe banii gherlenilor Primãria ºi Consiliul Local Gherla au decis sã sãrbãtoreascã cuplurile din oraº care au reuºit sã ajungã la 50 de ani de cãsãtorie, prin organizarea unei mese festive pentru vârstnici, ce a avut loc pe 28 octombrie. Astfel, aproximativ 350 de persoane au fost invitate la un restaurant, unde a avut loc „Nunta de aur”, eveniment plãtit din banii contribuabililor gherleni. Doar cã, dintre aceste câteva sute de participanþi, la mesele restaurantului au putut fi vãzuþi câþiva zeci de membri ai PD-L, partidul din care primarul Gherlei, Ovidiu
Drãgan, face parte, care se înfruptau, alãturi de vârstnici, din bucatele oferite cu generozitate de Primãria Gherla, în decorul albastru-portocaliu, aranjat de organizatori. Pe lângã faptul cã, în acest fel, primãria Gherla a furat startul în ceea ce priveºte campania electoralã, afiºând culorile PD-L, edilul ºef al oraºului a gãsit de cuviinþã sã umple sala cu membri ai acestui partid, pentru a-i recompensa, probabil, cu o cinã pe banii statului sau poate pentru a „înmulþi” rândurile de pensionari din salã.
NR 9 z 4 - 10 NOIEMBRIE
3
INTERVIU
SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ
Interviu cu primarul comunei Þaga, Romulus Mârza
«Avem proiecte bine puse la punct»
«
Romulus Mârza, primarul coAvând în vedere noul sistem electoral, important va fi de acum munei Þaga, a fost reales în încolo parlamentarul ca om, ºi nu ca un nume oarecare de pe o primãvara acestui an, pentru listã de partid. Om care, sperãm noi, va ºti sã fie aproape de a doua oarã în fruntea acestei localitãþi. Sãptãmâna Some- cetãþenii care l-au votat. Sper, de asemenea, cã viitorii parlamentari ºeanã a încercat sã afle mai de Gherla ne vor sprijini proiectele comunei ºi ne vor asculta atunci multe despre aceastã comu- când vom avea nevoie de ajutor , Romulus Mârza, primarul comunei Taga nã, despre oamenii sãi ºi, bineînþeles, despre cel care rilor de aici. Spre exemplu, pentru ce va fi finalizat în doi ani. Un alt conduce Þaga, liberalul Romu- a evita fenomenul inundaþiilor, am proiect despre care îmi face plãdecolmatat vãile ºi ºanþurile din cere sã vorbesc este cel al conlus Mârza.
»
Reporter: Domnule primar, vã aflaþi la al doilea mandat în fruntea comunei. Ce aþi fãcut pentru Þaga ºi ce planuri de viitor aveþi pentru dezvoltarea localitãþii pe care o conduceþi? Romulus Mârza: Faptul cã oamenii din Þaga m-au reales în funcþia de primar e o dovadã clarã a faptului cã locuitorii comunei pe care o conduc ºi-au pus speranþele în puterea ºi capacitatea mea de a munci în folosul lor. Nu le voi înºela aºteptãrile ºi voi face tot ceea ce e omeneºte posibil pentru ca lucrurile sã meargã bine în Þaga. Realizãrile primãriei sunt multe ºi au schimbat radical viaþa locuito-
Nãsal, Þaga, Ghiolt, Sântejude ºi valea Fizeºului. Drumurile sãteºti au fost pietruite ºi nivelate cu mii de metri cubi de piatrã, cu ajutorul unui buldoexcavator achiziþionat de primãrie. Ne-am gândit ºi la sãnãtatea celor din Þaga, astfel cã localitatea noastrã se poate mândri cu un cabinet stomatologic ºi cu o farmacie modernã. Pentru a fi informaþi asupra fondurilor europene, am aderat la Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã alãturi de alte comune din zona noastrã ºi, în martie 2008, am reuºit sã depunem un proiect pentru realizarea reþelei de apã ºi canalizare în Sântioana ºi Þaga dar ºi în alte localitãþi vecine, proiect
strucþiei ºcolii cu clasele I-VIII din Þaga, pentru cã ºtim cât de importantã este educaþia în formarea unui om realizat. Pe viitor, îmi doresc sã duc la îndeplinire toate proiectele pe care le-am iniþiat pentru locuitorii din Þaga. Astfel, în primãvara anului 2009 intenþionãm sã demarãm lucrãrile pentru reabilitarea Casei de culturã din Þaga ºi, pentru a susþine tineretul din comunã, primãria are în vedere construirea unui stadion comunal; proiectul este deja depus, iar acum aºteptãm finanþãrile guvernamentale în acest sens. Reporter: Care sunt cele mai grave probleme pe care le întâmpinã locuitorii comunei pe care o conduceþi? Romulus Mârza: Din fericire, putem spune cã în viaþa locuitorilor din comuna noastrã, problemele nu sunt atât de grave precum în alte localitãþi rurale. Pe raza comunei Þaga se regãsesc mai multe unitãþi industriale: brutãrii, o fabricã de prelucrare a lemnului, o fermã de creºtere a bovinelor, o unitate de prelucrare a produselor lactate, lucru care nu poate decât sã ne bucure, pentru cã locuitorii din comuna noastrã au locuri de muncã stabile, deci un venit sigur, astfel, cã, dintr-o populaþie de 2177 de locuitori, existã doar 20 de dosare de ajutor social, înregistrate la primãrie. Cel mai important neajuns cu care ne confruntãm noi, locuitorii acestei comune, este starea avansatã de degradare a drumului judeþean 109C, însã reabilitarea acestui drum nu este de competenþa primãriei. Avem de asemenea, o mare problemã referitoare la lacurile din comuna noastrã, pentru cã proprietarii de drept ai lacurilor nu sunt reglementaþi legal. Noi, cei de la primãria Þaga, am fost puºi chiar în situaþia de a fi în imposibilitatea de a preda un luciu de apã proprietarilor ce au câºtigat acest drept în instanþã, pentru cã nu s-a prezentat nimeni la primãrie sã ne predea acest lac. Încã de la începutul primului mandat ca primar, am încercat din rãsputeri ca lacurile sã intre în subordinea Consiliului Local Þaga, dar nu am reuºit încã acest lucru.
tradiþionale româneºti ºi obiectivele turistice din localitate, mai precis, agroturismul? Romulus Mârza: Þaga este renumitã pentru caºul de Nãsal, pentru castelul din localitate sau pentru lacurile idilice de pescuit. În privinþa specialitãþii culinare de la Nãsal, acest produs a fost preluat de cãtre un concern olandez, dar important este cã numele localitãþii noastre este renumit, cã aceastã tradiþie este unicã în þarã ºi suntem mândri de acest lucru. Castelul a fost retrocedat moºtenitorilor ºi a intrat într-un amplu proces de restaurare care îi va readuce strãlucirea de altãdatã. Sper, de asemenea, ca, pe viitor, agroturismul din Þaga sã se dezvolte, sã devinã un loc obiºnuit al pescarilor ºi al iubitorilor de naturã deopotrivã.
Reporter: Primãria Þaga a primit de curând trei miliarde de lei din fonduri guvernamentale. În ce proiecte veþi investi aceºti bani? Romulus Mârza: Avem proiecte bine puse la punct, care se vor realiza din aceste fonduri. Vom investi 600 de milioane de lei în iluminatul public, pentru ca localitatea noastrã sã fie mai sigurã pentru cetãþenii sãi. Alþi 400 de milioane de lei vor fi investiþi pentru studiul unui nou proiect de extindere a reþelei de apã ºi canalizare. Restul de bani, respectiv 2 miliarde de lei, va ajuta la construirea Casei de Culturã din Þaga. Aceºti bani primiþi de la Guvern ne ajutã în mare mãsurã, pentru cã avem destule proiecte menite sã îmbunãtãþeascã viaþa Reporter: Cum promoveazã co- oamenilor din Þaga, care trebuie muna dumneavoastrã bogãþiile finanþate ºi duse la bun sfârºit.
4
NR 9 z 4 - 10 NOIEMBRIE
EVENIMENT
SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ
Marius Nicoarã ºi Marius Mînzat ºi-au lansat candidaturile la Dej „Scap Dejul de coºmarul Protan Aduc bani de la guvern pentru continuarea autostrãzii urbane JucuDej ºi pentru centura ocolitoare a Dejului Izolarea termicã a blocurilor nu o sã se mai facã din buzunarul dejeanului Aduc bani cã sã renovãm ºi sã dotãm cu aparaturã spitalul municipal Dej împreunã cu toate dispensarele comunale Deschid câte un cabinet parlamentar în comunele Mica, Vad, Jichiºu de Jos, Caºeiu, Cuzdrioara, Câþcãu, Chiuieºti, Unguraº, Bobâlna, Mintiu Gherlii”.
Sala Sporturilor din Dej a gãzduit, vineri seara, lansarea candidaþilor PNL pentru funcþiile de senator, respectiv deputat în zona Dej, Marius Nicoarã ºi Marius Mînzat. Sala Sporturilor a fost neîncãpãtoare pentru sutele de dejeni prezenþi la acest eveniment, „condimentat” cu un concert al trupei Iris, care a electrizat publicul. Cunoscut dejenilor din postura de viceprimar al Dejului, funcþie pe care a ocupat-o timp de ºapte ani, Marius Mînzat ºi-a exprimat speranþa ca fiecare dintre cei prezenþi în salã, ºi nu numai, sã-i devinã prieten. „Cred în oameni oneºti, responsabili ºi de bunã credinþã. Mãrturisesc cã mi-aº dori ca fiecare dintre voi sã-mi fie prieten. Acest eveniment vã este dedicat, pentru cã sunteþi alãturi de noi ºi vã mulþumesc pentru acest lucru. Mulþumesc, de asemenea, familiei care mã sprijinã în tot ceea ce fac. Astãzi este un moment cu atât mai important pentru mine ºi pentru familia mea, pentru cã împlinesc 21 de ani de cãsnicie. La alegerile parlamentare, aveþi de acum ºansa sã alegeþi omul care ºtie sã vã fie prieten ºi nu un simplu politician”, a mãrturisit Marius Mînzat în cadrul discursului sãu de lansare a candidaturii. Marius Mînzat este un dejean mândru de originile sale, care îºi doreºte foarte mult sã reprezinte interesele oamenilor din zonã în Parlamentul României. „Pentru mine, Dejul este locul în care m-am nãscut, am crescut, am învãþat, mi-am fãcut prieteni ºi mai apoi mi-am întemeiat o familie. Sunt cãsãtorit, soþia mea este judecãtor ºi am o fiicã studentã la UBB Cluj, la Facultatea de Drept. Iubesc natura, excursiile ºi pescuitul. Din anul 2004 conduc Direcþia Apelor Române Someº-Tisa. În aceastã calitate am adus bani ºi am coordonat lucrãri importante în zona Dejului. Sunt unul dintre iniþiatorii proiectului naþional «Pãstraþi apele curate», pentru cã îmi doresc un mediu curat pentru copiii noºtri. Sunt membru PNL din 1990 ºi nu am schimbat niciodatã partidul sau orientarea liberalã. Sunt consilier judeþean ºi împreunã cu prietenul ºi
Proiectele lui Marius Mînzat, candidatul al PNL pentru funcþia de deputat în Colegiul 6, Dej
colegul meu Marius Nicoarã pro- de preºedinte al Consiliului Judemovãm o comunitate mândrã ºi þean Cluj. În primul an socoteam, aprosperã”, a declarat Marius Mînzat. dunam, apoi am pierdut ºirul. Pentru cã au fost, în primul rând, invesTotodatã, candidatul liberalilor tiþiile mari - Nokia, Emerson ºi clujeni pentru funcþia de senator al firmele din parcul industrial zonei Dej, Marius Nicoarã, ºi-a ex- TETAROM - care le-adus clujenilor primat încrederea cã la alegerile zeci de mii de locuri de muncã, la parlamentare ce se vor desfãºura care s-au adãugat fondurile de Gupe 30 noiembrie, clujenii îi vor vota vern, pentru proiecte ºi programe, în pe acei candidaþi care au fãcut tot valoare sute de milioane de lei. Bani posibilul pentru a-i ajuta pe cei din pentru infrastructurã, pentru apã, jur, care s-au interesat de soarta cetãþenilor în permanenþã, ºi nu doar în timpul campaniei electorale.
pentru ºcoli, biserici sau cãmine culturale”, a mãrturisit Marius Nicoarã, candidatul PNL Cluj pentru un mandat de senator în Colegiul Dej-Gherla-Câmpia Turzii. Concertul celor de Iris ºi lansarea candidaþilor liberali ce vor sã reprezinte zona Dej în Parlamentul României s-au încheiat cu un grandios foc de artificii, ce a încântat privirile celor câteva sute de participanþi la eveniment.
Marius Nicoarã a intrat în politicã imediat dupã revoluþie, în ianuarie 1990, fiind unul din cei care au pus umãrul la reorganizarea filialei clujene a Partidului Naþional Liberal. În anul 2001 a devenit preºedinte al PNL Cluj, iar în anul 2004 a fost ales în funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean Cluj. În 2005 a fost reconfirmat în funcþia de preºedinte al filialei ºi în primãvara acestui an a fost ales în funcþia de consilier judeþean. Deºi e perceput ca lider politic ºi om de afaceri, Marius Nicoarã preferã sã vorbeascã despre judeþul Cluj. Îl poþi auzi vorbind de marile investiþii din judeþ, de drumuri, de alimentarea comunelor cu apã, de agroturism sau de renovarea ºcolilor sau grãdiniþelor din judeþ. „Nu ºtiu exact câþi bani au venit în judeþul Cluj în timpul mandatului meu
O televiziune de folclor va emite în Transilvania Consiliul Naþional al Audiovizualului (CNA) a aprobat, sãptãmâna trecutã, solicitarea de funcþionare a unui nou post TV cu tematicã folcloricã, ce va emite în zona Transilvaniei. Solicitarea licenþei audiovizuale a venit din partea S.C. Sphera Media Production SRL Baia Mare pentru „Transilvania Folclor“, un post care,
potrivit reprezentanþilor acestuia, va încerca sã „upgradeze domeniul folclorului“. Postul tv va prezenta rubrici cu profiluri tradiþionale, emisiuni-concurs ºi talkshow-uri având ca temã domeniul folcloric ºi al tradiþiilor româneºti. Reprezentanþii noului post tv au specificat cã intenþioneazã sã promoveze tinerii artiºti.
NR 9 z 4 - 10 NOIEMBRIE
5
DIVERSE
SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ
Cazierul se obþine pe loc ºi din Dej, Turda ºi Huedin cetãþenilor din Gherla ºi comunele arondate cu aceastã nouã iniþiativã ºi promitem sã asigurãm servicii de cea mai înaltã calitate. Þin sã mulþumesc Primãriei Dej care mi-a acordat tot sprijinul logistic necesar pentru deschiderea acestui birou, Poliþiei Municipale din Dej care a asigurat personal „Cred cã venim în întâmpina- calificat pentru desfãºurarea actirea dorinþelor dejenilor, dar ºi a vitãþii. ªi nu în ultimul rând, am
Pe data de 3 noiembrie s-a deschis oficial la Dej un punct de lucru pentru eliberarea cazierului judiciar, în prezenþa prefectului Judeþului Cluj Cãlin Platon.Noul punct de lucru funcþioneazã în cadrul Poliþiei Municipiului Dej, dupã urmãtorul program: luni, marþi ºi miercuri între orele 8-12, respectiv între orele 12.30-16 ºi joi între orele 8-12, respectiv între o-
rele 12.30-18.30. În zilele de vineri, programul de lucru cu publicul va fi între orele 8-12 ºi 1214.30. Cazierul judiciar poate fi obþinut pe loc, iar persoana care-l solicitã trebuie sã aibã asupra sa cartea de identitate ºi un timbru fiscal.
primit sprijin din partea Ministerului Internelor ºi Reformei Administrative - Centrul Naþional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenþa Persoanelor, instituþia ce a aprobat solicitarea mea“, a declarat prefectul Cãlin Platon. Cazierul judiciar poate fi obþinut pe loc din 3 noiembrie ºi de locuitorii din Huedin ºi Turda.
Programul ediþiei Sãnãtatea din grãdinã judeþene de campionat Sfecla 2008-2009 Zona Gherla Etapa a XIV-a, 9 noiembrie 2008 PROGRESUL CORNEªTI - ÎNFRÃÞIREA LIVADA ENERGIA MÃNÃSTIREA - PERRONY ICLOD A.S.VIILE DEJULUI - VULTURUL MINTIU ZORILE BONÞ – FLACÃRA FIZEª VOINÞA SIC - VULTURUL ÞAGA AVÂNTUL RECEA CRISTUR - VULTURUL REAL FUNDÃTURA AVÂNTUL PANTICEU - A.S. ATLETIC GHERLA FLACÃRA DÃBÂCA - A.S. ICLOD
Zona Cluj Etapa a XIV-a, 9 noiembrie 2008 SOMEªUL BONÞIDA - INTER DEZMIR VIITORUL SÂNPAUL - PROGRESUL SÂNNICOARÃ PARTIZAN BACIU - CRIªUL IZVORUL CRIªULUI UNIREA JUCU - UNIREA FLOREªTI DACIA FELIX CLUJ - A.S. BORªA A.S. FELEACU - IRIS CLUJ ARIEªUL MIHAI VITEAZU - PROGRESUL VLAHA INTERPOL CLUJ - VIITORUL RÃSCRUCI AVÂNTUL RECEA CRISTUR - CERBUL BÃBUÞIU SOMEªUL GILÃU - STÃ
Un izvor nesecat de vitamine, sfecla nu îºi pierde proprietãþile curative în timpul procesului de prelucrare termicã, spre deosebire de alte legume. Vitamina C este prezentã în toate pãrþile sfeclei, iar zincul, un alt element important ce se regãseºte din plin în aceastã legumã, reduce cãderea pãrului ºi apariþia acneei. Sfecla conþine ºi o mare cantitate de iod, element care favorizeazã metabolismul ºi este extrem de benefic persoanelor care suferã de obezitate. De asemenea, leguma-minune scade nivelul de zahãr din sânge ºi regleazã surplusul de apã din organism. Celuloza din sfeclã ajutã la eliminarea din corp a toxinelor ºi îmbunãtãþeºte funcþionarea tractului intestinal, fiind
un remediu eficient în tratarea constipaþiei.
Ciorbã cu sfeclã
Pentru prepararea acestei ciorbe aveþi nevoie de trei litri de apã, un kilogram de sfeclã roºie, o lingurã de fãinã, o linguriþã de zahãr, 200 de mililitri de smântânã, douã linguriþe de oþet, puþin unt ºi tãiþei fierþi. Sfecla se curãþã, se dã pe rãzãtoare ºi se fierbe timp de jumãtate
de orã într-un recipient acoperit, iar mai apoi se strecoarã. În zeama astfel obþinutã se adaugã sarea, zahãrul ºi oþetul. Dupã ce conþinutul fierbe, se adaugã untul topit cu fãina ºi smântâna amestecate în prealabil ºi se lasã sã dea în clocot. La final, se adaugã tãiþeii ºi se condimenteazã dupã gust.
CAMPIONAT TERITORIAL ZONA DEJ Rezultate etapa a XI-a din 26 octombrie 2008
Program etapa a XII-a din 2 noiembrie 2008
OLIMPIA JICHIª – VULTURUL BUNEªTI 3-1 ALVIO CUZDRIOARA – SOMEªUL CêEIU 4-2 VIITORUL RÃZBUNENI – SOMEªUL VAD 1-5 CETATEA UNGURAª – STANDARD NIMA 4-0
CETATEA UNGURAª – OLIMPIA JICHIª STANDARD NIMA – VIITORUL RÃZBUNENI SOMEªUL VAD – ALVIO CUZDRIOARA SOMEªUL CêEIU - VULTURUL BUNEªTI
Alo! Domnul primar?
Fotbaliºtii gherleni, rãspândiþi în toatã þara În lipsa unei echipe de fotbal, fotbaliºtii din Gherla au preferat sã se legitimeze la echipa Dejului aflatã în Liga a III-a, Unirea Dej. Astfel, jucãtorii Stupinean ºi Gãbruº sunt titulari în echipa dejeanã, în vreme ce juniorul Alexandru Rus, de 16 ani, originar din Gherla, a devenit o tânãrã speranþã a fotbalului clujean. Dupã dispariþia clubului de fot-
6
NR 9 z 4 - 10 NOIEMBRIE
bal Olimpia Gherla, mai mulþi fotbaliºti gherleni au luat drumul altor judeþe, cum ar fi Sãlaj sau Bistriþa-Nãsãud. Noi, cei de la Sãptãmâna Someºeanã, atragem atenþia oficialilor locali cã, fãrã o implicare din partea lor, acest sport atât de îndrãgit va muri, încet dar sigur, în Gherla. Alo, domnul primar? Ne ascultaþi?
SOMEªEANÃ SÃPTÃMÂNA Un proiect Transilvania Conection
DIRECTOR: Cristian Matos FOTO: Lorincz Levente DIRECTOR ADJUNCT: Andreea Pavai; Sãptãmâna someºeanã foloseºte informaþiile furnizate de Agerpres saptamanasomeseana@yahoo.com Strada ªtefan cel Mare nr. 31 Gherla
DIVERTISMENT Se strigã vecinii de pe un deal pe celãlalt: - Vecinee!... - Care-i baiu’? - Tu ce-ai dat vacii tale când o fost beteagã? - „Duralen”, vecine! Trece o sãptãmânã... - Vecinee! - Care-i baiu’? - Ce-ai zis cã i-ai dat vacii tale când o fost beteagã? - „Duralen”, vecine! - Pãi i-am dat ºi vaca mea o murit, vecine! - Pãi ºi a mea ... *** Un medic îºi aduce studenþii în vizitã la un ospiciu. Se opresc la un salon unde era un bãrbat cu privirile rãtãcite. - Vedeþi, acest bãrbat ºi-a pierdut minþile fiindcã femeia cu care trebuia sã se cãsãtoreascã l-a refuzat! În urmãtoarea rezervã îl vom vizita pe cel care a luat-o... *** Ion merge la piaþã sã vândã un cocoº. Vine un batrânel care pãrea interesat ºi întreabã: - E bun cocoºul taicã? Se pricepe la cãlcat gãini?
10... de râsul lumii - Buuun, tataie! Calcã tot ce prinde; calcã gãini, raþe, gâºte, oi, porci, vaci, a prins odatã un vultur ºi nu l-a iertat... - Pãi ºi-atunci de ce-l vinzi, omule?! - Pãi de la o vreme se uitã ciudat la mine... *** Un stol de rândunici plecau în þãrile calde. Din senin trece pe lângã ele un avion cu reacþie. Una dintre ele întreabã: - Oau, pasãrea asta cum de zboarã aºa de repede? - Tu nu vezi cã îi arde fundul?! *** Ion ºi Maria la maternitate: - No Marie, ce avem? - Bãiat. - ªi cu cine seamãnã? - Degeaba îþi spun, cã nu-l cunoºti! *** Un evadat se întoarce seara înapoi în închisoare. Un reporter îl întreabã: - De ce v-aþi întors la închisoare?
BERBEC
RAC
TAUR
LEU
Vã aºteaptã o perioadã în care veþi munci din greu, dar cu plãcere. Veþi fi implicaþi în proiecte care vã vor stimula din plin creativitatea ºi talentele. Veþi fi foarte inspirat la locul de muncã, iar în timpul liber vã veþi dedica cerinþelor celor dragi, care au mare nevoie de ajutor. Vã simþiti bine în aceastã posturã, de a-i ajuta pe ceilalþi, dar aveþi însã grijã, pentru cã unii colaboratori vor dori sã profite de bunãvoinþa dumneavoastrã. Zile senine: luni ºi joi
Vã aºteaptã o perioadã foarte romanticã ºi liniºtitã din punct de vedere sentimental. Acasã toatã lumea vã face pe plac, iar la locul de muncã ºefii ºi colegii dumneavoastrã vã menajeazã, astfel cã veþi beneficia de mult timp liber în aceastã sãptãmânã. Pot apãrea mici neplãceri în sfera sãnãtãþii, astfel cã nu ar strica o vizitã la doctor. Aveþi grijã ºi la buzunar, deoarece cheltuielile neprevãzute vã pot lãsa fãrã economiile strânse în ultima vreme. Zi bunã: sâmbãtã
GEMENI
Cuvântul cheie al sãptãmânii care urmeazã va fi suspiciunea. Veþi fi foarte neîncrezãtor în forþele proprii, dar ºi în ceea ce îi priveºte pe cei din jur. La serviciu, veþi avea impresia cã toatã lumea vã bârfeºte, iar acasã trãiþi cu gândul cã cei dragi vã ascund unele lucruri neplãcute. Astrele vã asigurã însã o perioadã echilibratã, care nu vã va cauza nicio neplãcere. Aceastã stare vã poate ajuta, însã, în sfera financiarã, unde veþi evita, fãrã sã vã daþi seama, investiþii periculoase. Zile cu noroc: marþi ºi vineri
SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ
- Mai bine aici decât acasã! - Cum aºa?! - Nici nu intru bine pe uºa casei ºi nevasta-mea îmi zice: „Pe unde umbli! Ai evadat deja de 8 ore!“ *** - Alo?! Ghicitoarea Mama Omida? - Da! - Ghici cine-i la telefon? *** - Nu puteam dormi noaptea si mi-o zis dom’ doctor sã închid ochii ºi sã mã apuc sã-mi numãr oile pânã adorm. - ªi-o mers, mãi Gheorghe ? - Stai sã vezi! M-am apucat sã le numãr ºi mi-o pierit tot somnul când am bãgat de seamã cã-mi lipsesc douã oi... *** Un oltean îi spune avocatului sãu: - Dacã obþii pentru mine doar 10 ani de pedeapsã, vei primi un milion de lei! Procesul a avut loc, iar rãufãcãtorul a primit 10 ani de pe-
Horoscopul sãptãmânii 4 - 10 noiembrie BALANÞÃ
Sunteþi apãsat de griji financiare, de probleme cãrora nu le gãsiþi rezolvare. Din acest motiv, veþi avea o perioadã grea din punctul de vedere al banilor, dar nu disperaþi. Chiar dacã simþiti cã nu o veþi scoate la capãt cu toate cheltuielile, grijile financiare vor dispãrea în scurt timp, pentru cã persoanele din familie vã vor sãri în ajutor. Grijile vã vor deranja într-o micã mãsurã sistemul digestiv, dar totul va reveni la normal când veþi gãsi soluþiile mult dorite. Zi fericitã: joi
În concordanþã cu caracteristicile zodiei dumneavoastrã, sãptãmâna urmãtoare va fi guvernatã de tendinþa de a exagera. La serviciu, veþi fi lãudat pentru excesul de zel de care daþi dovadã, iar în familie vã veþi surprinde rudele ºi prietenii prin energia debordantã care vã va caracteriza. Aceastã tendinþã vã va afecta buzunarul, pentru cã veþi cheltui fãrã mãsurã. În domeniul sãnãtãþii, astrele vã recomandã sã evitaþi excesele de orice fel, atât cele alimentare, cât ºi cele legate de activitãþile sportive. Zile benefice: miercuri ºi duminicã
FECIOARÃ
Vã veþi afla fãrã voie într-un mediu foarte tensionat, în care ostilitatea vã va influenþa în mod negativ. Veþi fi suprasolicitaþi la locul de muncã, astfel încât nu vã va rãmâne timp liber nici mãcar pentru treburile casnice. Ar trebui sã vã abþineþi de la critici, nu participaþi la bârfele de la birou ºi nu vã contraziceþi membrii mai în vârstã ai familiei. Astrele vã sugereazã sã aveþi rãbdare, pentru cã aceastã stare este una trecãtoare, care nu vã va influenþa negativ acest sfârºit de an. Zi liniºtitã: duminicã
Vã lipsesc ambiþia ºi motivaþia ºi vã simþiþi apatic, fãrã vlagã. Din aceste motive, veþi avea parte doar de probleme la locul de muncã, pentru cã ºefii nu vor fi mulþumiþi de munca pe care o depuneþi, iar colegii vã vor considera dificil ºi inabordabil. Nu vã veþi simþi mai bine nici în timpul liber, pentru cã veþi simþi cã pierdeþi vremea inutil. Aceastã stare va trece, însã, de la sine, aºa cã nu vã rãmâne decât sã aºteptaþi o perioadã mai fructuoasã. Singurul domeniu care nu vã cauzeazã probleme este cel financiar. Zile importante: joi ºi vineri
SCORPION
Aveþi pe cap multe probleme nerezolvate care vã ocupã mintea ºi timpul în permanenþã. Pe plan financiar, vã îndreptaþi atenþia tot înspre trecut, pentru cã trebuie sã vã faceþi ordine la datorii ºi la restanþe. Aceste probleme se pot rezolva doar cu calm ºi rãbdare, pentru cã nicio problemã nu îºi va gãsi rezolvarea peste noapte, fãrã efort. Detaºaþi-vã de agitaþia cotidianã prin ieºiri în naturã ºi clipe de calitate petrecute împreunã cu prietenii. Zi cu noroc: miercuri
SÃGETÃTOR
Sunteþi prudenþi, prevãzãtori ºi precauþi ºi acest lucru vã va ajuta la locul de muncã, unde veþi evita neglijenþa ºi bârfele cu succes. Nici în domeniul finanþelor nu veþi avea nicio problemã. Totul vã merge din plin ºi pe plan personal, astfel cã vã aºteaptã o sãptãmânã liniºtitã ºi relaxantã. Bucuraþivã de aceastã perioadã, pentru cã, spre sfârºitul anului, astrele vã prezic o perioadã extrem de agitatã ºi solicitantã. Zile perfecte: sâmbãtã ºi duminicã
deapsã. Încasându-ºi onorariul ºi primind mulþumirirea condamnatului, avocatul mãrturiseºte: - Sã ºtiti, am avut mari dificultãþi ca sã obþin pentru dumneavoastrã 10 ani, deoarece juriul voia sã vã achite... *** Se duce iepurele la urs ºi îi spune - Ursule ºtii cã s-a fãcut o bere cu numele tãu? - Da? Hai nu mai spune! - Pãi du-te ºi vezi! Se duce ursul la magazinul din colþ ºi spune, mândru: -Daþi-mi ºi mie o bere Dãnuþ, vã rog! *** Un vas cu marinari ancoreazã pe o insulã. Un marinar îl întreabã pe un localnic, înainte de a coborî din barcã: - Sunt rechini pe-aici? - Nu, nici unul. Marinarul intrã în apã ºi simte o prezenþã. Neliniºtit, îi spune localnicului: - Domnule, aþi spus cã nu sunt rechini în apã! - Pãi nu sunt, cã le e fricã de crocodili!
CAPRICORN
Dacã sunteþi genul de persoane cãrora le place liniºtea ºi stabilitatea, vã aºteaptã o perioadã grea, în care veþi fi tot timpul în prizã, prins între douã activitãþi. Veþi fi solicitaþi la maximum ºi la locul de muncã, pentru cã în ultima perioadã v-aþi tot amânat proiectele. Acasã veþi fi prins în activitãþi casnice, facturi ce trebuie plãtite ºi agitaþie din partea celorlalþi membri ai familiei. Provocarea este cuvântul sãptãmânii, dar înspre sfârºitul acestei perioade toate lucrurile vor intra pe fãgaºul normal, iar dumneavoastrã vã veþi regãsi liniºtea interioarã dupã care tânjiþi. Zi liniºtitã: vineri
VÃRSÃTOR
Perioada este una beneficã la locul de muncã, dar negativã în cãmin, unde lumea e agitatã, discuþiile sunt aprinse din pricina treburilor casnice pe care toatã lumea le evitã. Acum este momentul sã daþi dovadã de diplomaþie ºi multã înþelepciune, pentru a putea aplana conflictele minore, dar care riscã sã vã strice toatã sãptãmâna. Atmosfera de acasã vã va crea disconfort ºi la locul de muncã, dar ºi în sãnãtate. Zile bune: luni ºi joi
PEªTI În perioada urmãtoare, totul va avea legãturã cu drumuri, cu plecãri. Nimic nu va merge conform planurilor stabilite, pentru cã vor apãrea multe încurcãturi ºi rãtãciri. La serviciu veþi avea parte de multe întâlniri iar în viaþa de cuplu, persoana iubitã va dori sã vã petreceþi timpul liber în mici excursii sau plimbãri prin parc. Toatã aceastã perioadã este menitã sã vã arate, de fapt, cât de complicat e sã ajungi la destinaþia ºi la scopul propus. Zile cu oportunitãþi: marþi ºi vineri
NR 9 z 4 - 10 NOIEMBRIE
7
SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ
ACTUALITATE Din nou împreunã!
Protan otrãveºte PRM a semnat moþiunea ºi fântânile dejenilor de cenzurã a PD-L Fântânile locuitorilor din apropierea Protan sunt infestate cu dejecþii provenind de la societatea de reciclare a deºeurilor animale Dupã ce a vorbit despre neregulile de la Protan, directorul DAST, Marius Mînzat a început sã primeascã sesizãri din ce în ce mai grave despre mizeriile produse de Protan Apa fântânilor din apropierea Protan a devenit otravã pentru oameni Marius Mînzat s-a hotãrât sã demareze, din aceastã sãptãmânã, o campanie de semnãturi pentru închiderea Protan ºi îi invitã pe dejeni sã i se alãture, în numãr cât mai mare, în acest demers
Mai multe persoane ce locuiesc în zona societãþii Protan Dej s-au plâns, sãptãmâna trecutã, în urma articolului publicat în Sãptãmâna Someºeanã, Direcþiei Apelor Someº Tisa (DAST) despre neregulile din ce în ce mai grave sãvârºite de firma Protan din Dej. În urma sesizãrilor, conducerea DAST, în frunte cu directorul Marius Mînzat, a efectuat, duminicã, 2 noiembrie, un control, în urma cãruia s-a stabilit cã societatea Protan se face rãspunzãtoare de calitatea precarã a apei din zonã. Rezultatele controlului au arãtat faptul cã pe drumul de acces în unitate, dar ºi pe proprietãþile private ale celor ce locuiesc lângã Protan Dej, s-au format bãlþi rezultate în urma scurgerii apelor uzate ale societãþii, fapt cauzat de înfundarea reþelelor de transport a apei infestate cãtre canalul Cuzdrioara. De asemenea, apa infestatã a ajuns ºi în pârâul Uriu, din cauza unei guri de evacuare a apei uzate, nesigilatã corespunzãtor de societatea Protan Dej. ªi mai grav este faptul cã în urma acestui control s-a stabilit faptul cã apa prelevatã din fântâna unor cetãþeni ce locuiesc aproape de Protan Dej este de o calitate precarã, prezentând un aspect tulbure ºi albicios, apele uzate infestând, totodatã, pânza freaticã din zonã. Directorul DAST, Marius Mînzat, a declarat cã situaþia de la Protan Dej a devenit una criticã, pentru cã sãnãtatea locuitorilor din
8
zona societãþii ar putea fi grav afectatã de neglijenþa pe care Protan o manifestã în procesul de reciclare a deºeurilor animale. „Deºi am aplicat amenzi peste amenzi societãþii, pentru nerespectarea legilor cu privire la reciclarea acestor deºeuri, Protan Dej continuã sã reprezinte o ameninþare la sãnãtatea dejenilor, manifestând o neglijenþã ºi o indiferenþã greu de înþeles. Chiar ºi în urma controlului de astãzi, în urma cãruia s-au constatat nereguli grave ale activitãþii Protan, reprezentanþii acestei companii au refuzat sã-ºi recunoascã vina ºi nu au semnat procesul verbal de constatare a neregulilor pe care le-am gãsit. Cred cã este timpul ca aceastã societate, devenitã o adevãratã bombã ecologicã pentru dejeni, sã îºi închidã porþile, în condiþiile în care nu manifestã nici un fel de respect nici pentru lege, pe care o încalcã în mod frecvent, dar nici pentru dejeni, cãrora le transformã viaþa într-un calvar. Din acest motiv, începând cu aceastã sãptãmânã, voi demara o campanie de strângere de semnãturi pentru închiderea acestei societãþi. Sunt sigur cã foarte mulþi dejeni îºi vor da semnãtura pentru aceastã petiþie”, a declarat directorul DAST, Marius Mînzat. În urma controlului efectuat, Direcþia Apelor Someº Tisa a constatat cã Protan Dej a încãlcat grav prevederile Legii Apelor, ºi în consecinþã, a aplicat societãþii o amendã contravenþionalã, ce poate ajunge pânã la 80.000 de lei.
NR 9 z 4 - 10 NOIEMBRIE
z Colaborarea dintre PD-L ºi PRM continuã fãrã probleme. Dupã ce PD-L i-a oferit lui Vadim postul de vicepreºedinte al Senatului, PRM se revanºeazã. Preconizãm o nouã alianþã electoralã? Parlamentarii Partidului România Mare (PRM) au semnat moþiunea de cenzurã iniþiatã de PD-L, a declarat, sãptãmâna trecutã, vicepreºedintele PRM, deputatul Lucian Bolcaº. „Senatorii ºi deputaþii PRM au semnat fãrã nicio condiþie ºi fãrã nicio ºovaialã moþiunea de cenzurã anunþatã de PD-L împotriva acestui guvern“, a afirmat Lucian Bolcaº. Preºedintele Partidului Democrat-Liberal, Emil Boc, a anunþat, într-o conferinþã de presã cã PD-L va iniþia o moþiune de cenzurã.
Deputatul Horea Uioreanu: Moþiunea aratã alianþa dintre PD-L ºi PRM Deputatul PNL Horea Uioreanu considerã cã moþiunea de cenzurã depusã de PD-L pe tema creºterii salariilor profesorilor reprezintã încã o dovadã a unei înþelegeri care ar exista între PD-L ºi PRM pentru blocarea votului uninominal. „Moþiunea de cenzurã este superfluã ºi aratã doar o nouã faþetã a alianþei dintre PD-L ºi PRM. Are doar efect propagandistic ºi accentueazã înþelegerea dintre cele douã partide“, a declarat deputatul
PRM ºi PD-L ºi-au dat încã o datã mâna liberal, adãugând cã „sco- aceºti patru ani, chiar mai pul final este amânarea a- abitir în ultimii doi ani. legerilor ºi anularea votu- Nu ne temem nici de molui uninominal“. þiuni de cenzurã, nici de atacuri din partea unor partide sau a unor lideri poLudovic Orban: litici aflaþi în campanie. Nu ne temem de Singurul lucru de care amoþiuni de cenzurã vem grijã în momentul de Vicepreºedintele PNL faþã este, chiar în aceastã Ludovic Orban a declarat perioadã tulbure cauzatã cã liberalii nu se tem de de campania electoralã, sã moþiuni de cenzurã, iar avem grijã sã nu comproGuvernul nu va demisiona mitem viitorul României“, pentru cã reprezintã „sin- a spus Orban comentând gura ancorã a bunului astfel anunþul fãcut de simþ ºi a normalitãþii“. PD-L cã va depune moþiu„Ameninþãri cu moþiuni ne de cenzurã, dacã Gude cenzurã ºi cu plângeri vernul nu va majora sapenale am suportat în toþi lariile profesorilor.
Tãriceanu: Bugetul pe 2009 va îngheþa cheltuielile instituþiilor publice Bugetul de stat pe 2009 prevede îngheþarea cheltuielilor instituþiilor publice la nivelul din anul 2008, a anunþat premierul Cãlin Popescu-Tãriceanu la o conferinþã despre industria auto.
El a precizat cã este vorba de instituþiile care fac parte din administraþia publicã, iar aceastã mãsurã nu vizeazã ordonatorii principali de credite din domenii precum sãnãtatea sau educaþia. „Salariile vor creºte într-o mãsurã moderatã pentru cã trebuie sã facem faþã perioadei dificile care urmeazã“, a spus prim-ministrul.
Premierul Tãriceanu a adãugat cã perspectivele sunt destul de neplãcute, iar Europa este afectatã de criza financiarã care se transformã treptat într-o crizã economicã profundã. România, care are 70 la sutã dintre exporturi cãtre Uniunea Europeanã, nu poate rãmâne complet neatinsã, a spus ºeful Executivului. Primul-ministru a susþinut, în context, cã majorãrile salariale de 50 la sutã în sectorul public reprezintã o mãsurã „iresponsabilã“, chiar „criminalã“, afirmând cã este condamnabilã atitudinea asociaþiilor profesionale care tac în aceastã situaþie.