Coordonatori: Niculescu Oana Mihaela, CCD Prahova Petrisor Minodora, responsabil CDI Colegiul ”Spiru Haret”
ISSN 2284 - 9203
Aleea Scriitorilor – un evantai de roluri si culori
1936 1940 1917
1888
1871
1865
Acasa...
5
8
Ne-am intors in timp Constantin Stere
12
Portret in oglinda timpului Nicolae Iorga
16
Poet si mare roman
20
Alexei Mateevici
1961 1946 1938 1917
1880 1868 1881 1847
Ascultam vocile ce ne ating sufletele ... Si vizonam Mihail Sadoveanu
Intalnire cu o carte ... vorbitoare Ioan Alexandru Bratescu Voinesti
Un aroman printre noi
Octavian Goga
Un veac de nefiinta Calistrat Hogas
La ceas aniversar!
24
28
32
36
40
ALEEA SCRIITORILOR
5
ALEEA SCRIITORILOR – UN EVANTAI DE ROLURI SI CULORI
ALEEA SCRIITORILOR
ALEEA SCRIITORILOR – UN EVANTAI DE ROLURI SI CULORI
Aleea Scriitorilor Un evantai de roluri si culori Un cuvânt, un gând, o trăire sau un sunet, toate se reunesc într-o clipǎ de emoție în fața unor pagini citite în gând sau murmurate timid. Privirea se apleacǎ asupra versurilor lui Alexei Mateevici sau Octavian Goga, sufletul se cufundǎ în universul imaginar al lui Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaș sau Ioan Alexandru Brǎtescu – Voinești, iar atenția se îndreaptǎ spre spiritele enciclopedice precum Nicolae Iorga sau Constantin Stere. Invǎtǎm astfel sǎ simțim printr-un cuvânt, sǎ trǎim printr-o poveste sau sǎ reflectǎm la realizǎri memorabile, toate regǎsite, cum altfel, într-un proiect educațional pentru minte și spirit: Aleea Scriitorilor. Aflat la prima ediție, proiectul a fost gândit ca preexistența unui palier cultural inițiat de Colegiul ”Spiru Haret”, Ploiești și consolidat la nivelul ISJ și CCD Prahova, ca o expediție în universul cunoașterii pentru aproape 150 de elevi participanți. Am dorit sa fie acel alter ego care însoțește și ajutǎ elevii nu doar sǎ dobândeascǎ informații, ci mai ales sǎ se descopere, sǎ reflecteze, sǎ se identifice ca exploratori în universul cunoașterii și prin activitǎți non-formale. Ca orice proiect, și acesta a prins contur de la o idee, de la o necesitate a oricărui adolescent dornic să se îndepărteze câteodatǎ de rigorile unei ore tradiționale, de limitele fizice ale sălii de clasă, încât să poată pătrunde într-un alt spațiu care să răspundă curiozității sale.
6
ALEEA SCRIITORILOR
ALEEA SCRIITORILOR – UN EVANTAI DE ROLURI SI CULORI
Acestor idealuri le-au dat viață cei din echipa CDI a Colegiului ”Spiru Haret”, alături de dascălii care au îndrumat pașii elevilor și dincolo de porțile școlii. Cu pași deciși, cu simțul răspunderii, toți s-au îndreptat cǎtre un contur bine definit al proiectului odatǎ cu înscrierea lui în CAEJ pe o poziție
fruntașă,
coordonatorului,
6I, prof.
consolidată documentarist
și
de
Petrișor
susținerea Minodora
alături de Niculescu Mihaela, bibliotecar în cadrul
CCD-
Prahova.
În loc de cuvinte, imaginile rămân cea mai bună pledoarie pentru acest proiect, precum și o invitație la cugetare și (auto)cunoaștere.
Petrisor Minodora, Bibliotecar CDI Colegiul ”Spiru Haret”
7
ALEEA SCRIITORILOR
8
ACASA...
ALEEA SCRIITORILOR
9
ACASA...
ALEEA SCRIITORILOR
ACASA...
Acasa... În cadrul proiectului de suflet ”Punte în timp peste Prut”, inițiator fiind doamna Maria Bogdan, am participat, în cadrul unei delegații, la o vizită de studiu la Colegiul ”Spiru Haret” din Ploiești. Gazdele noastre foarte ospitaliere și, în primul rând, dna Minodora Petrișor, ne-au făcut să ne simțim ACASĂ. După ce am fost mângâiați pe suflet la orele de limba română, limba engleză și istorie de către profesorii Adriana Vlad , Mara Chiricu , Bilgă Gheorghe și elevi prin discuțiile lor despre Grigore Vieru, Paul Goma, Ion Druță și alte personalități din stânga Prutului, după ce am participat la o excepțională activitate cultural - educațională unde frumoșii și talentații elevi de la Colegiul „Spiru Haret” ne-au făcut să trăim adevărate simțiri românești, pașii ne-au adus spre Bucov… Parcul Bucov este, probabil, frumos în orice perioadă a anului. Noi, delegația de cadre didactice de la Liceul Teoretic ”Nicolae Casso” din Chișcăreni, Rep. Moldova l-am găsit frumos și în luna lui faur când, s-ar părea, totul este mai posomorât. Aici, în parcul Bucov, în primul rând, ne-am îndreptat pașii spre Aleea Scriitorilor, unde, împreună cu elevii și profesorii de la Colegiul ”Spiru Haret”, am depus coroane de flori vii la busturile marilor scriitori români: Garabet Ibrăileanu, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu, Calistrat Hogaș, Gala Galaction, George Topârceanu, Al. Brătescu Voinești. Cu pietate și dor am depus flori la busturile pamântenilor noștri Alexei Mateevici și Constantin Stere, care, presupunem, s-au bucurat să ne întâmpine pe pământ românesc. După acest omagiu, adus cu multă dragoste și respect de către elevi și cadrele didactice din instituțiile de învățământ partenere din Ploiești și Chișcăreni, am vizitat Casa muzeu "Constantin Stere".
10
ALEEA SCRIITORILOR
ACASA...
Câte emoții ne-au provocat toate povestirile ghidului, toate obiectele care erau expuse în sălile muzeului și care, bineînțeles, păstrau în ele o bucățică din Basarabia lui Constantin Stere. În casa lui Stere ne-am simțit ACASĂ. Și cum să te simți altfel, daca pe un perete ochiul ți se oprește într-un frumos covor moldovenesc, iar pe alt perete vezi o hartă mare, pe care Basarabia face parte din Romania Mare.
Mulțumim tuturor pentru o zi extraordinară: O zi și o seară de "familie" românească alături de prof. Petrișor Petre, Gaviil Preda, Bîlgă Gheorghe, Minodora Petrișor și nu in ultimul rând dnei redactor Maria Bogdan, tuturor cadrelor didactice implicate în proiect, minunaților copii, care au fost ATÂT de sinceri și calzi la fiecare oră asistată și la activități, colaboratorilor Casei Muzeu "Constantin Stere". O călătorie începe cu primul pas, o punte se construiește cu o primă piatră. La temelie, această piatră de temelie a fost pusă de doamna Maria Bogdan. Au urmat altele depuse de Minodora Petrișor, Bîlgă Gheorghe împreună cu profesorii Colegiului" Spiru Haret",Ploiești. Să dea Dumnezeu ca această punte să fie trainică! Să ne bucurăm de viață și de reușite împreună! Și, cel mai important, este să lași în urmă gânduri bune, amintiri prietenoase,multe zâmbete și admirație. Prof. Viorica Ignatiuc Liceul teoretic "Nicolae Casso" , Chișcăreni, Rep. Moldova
11
ALEEA SCRIITORILOR
12
NE-AM INTORS IN TIMP ... CONSTANTIN STERE
ALEEA SCRIITORILOR
NE-AM INTORS IN TIMP ... CONSTANTIN STERE
Cuvant inainte ... Unirea Basarabiei cu România în 27 martie 1918 reprezintă punctul culminant al luptei naţionale a românilor basarabeni, stăpâniţi de peste un secol de Rusia. Basarabia a avut în fruntea ei oameni hotărâţi, care şi-au asumat rolul istoric şi au înţeles însemnătatea momentului. Despre câţi dintre ei ne mai amintim noi românii, atât cei din dreapta, cât şi din stânga Prutului? Începutul revoluţionar al lui Constantin Stere din perioada liceului, sub influenţa narodnicilor, îl aruncă în închisoarea Ohranei din Odessa, apoi, pentru o lungă perioadă de 9 ani, în Siberia. În 1892 reuşeşte să fie eliberat, stabilindu-se la Iaşi, unde a promovat idealurile socialiste. Din România a susţinut în faţa politicienilor români, cu care s-a împrietenit, necesitatea sprijinirii mişcării naţionale a românilor din Basarabia. În 1905 revine pentru puțin timp la Chișinău și înființează împreună cu Emanoil Gavriliță primul ziar de limbă română, „Basarabia”. Reîntors în România, este numit prefect de Iaşi şi, datorită lui, în timpul răscoalei ţărăneşti din 1907, nu a fost nicio victimă, deoarece a interzis garnizoanei din Iaşi să intervină cu arma împotriva răsculaţilor. În martie 1918 a fost cooptat în Sfatul Ţării şi i-a convins pe deputaţi de necesitatea adoptării deciziei de Unire, fiind conştient de impactul juridic şi diplomatic al acesteia. Mai cunoscut datorită rolului său în mişcarea socialistă, promovată de istoriografia comunistă, Constantin Stere rămâne un pilon al mişcării naţionale a românilor basarabeni, foarte activ chiar şi după Unire în Parlamentul României.
Basarabia în epoca țaristă
13
ALEEA SCRIITORILOR
NE-AM INTORS IN TIMP ... CONSTANTIN STERE
Ne-am intors in timp... Constantin Stere
Nu ne-am întors în timp pentru a spune o poveste despre regi și regine, despre castele, palate sau conace, despre seratele vremurilor de demult, ori despre celelalte aspecte ale timpurilor trecute... Ne-am întors în timpul scriitorilor români, care așteaptă tăcuți să le fie cinstită memoria, pentru că ei sunt făuritorii culturii române, un domeniu, poate singurul, în care românii sunt egalii europenilor. Colegiul Spiru Haret Ploiești, aplicant al proiectului, împreună cu CCD și partenerii săi au simțit strângerea de inimă a scriitorilor prezenți pe Aleea din Parcul Constantin Stere-Bucov, pentru că sunt tot mai rar vizitați, nu atât de cei ieșiți la plimbare, cât mai ales de cei din tânăra generație. Și cum se puteau transmite mai bine elevilor valorile lăsate moștenire de acești corifei ai spiritului românesc, decât prin inițierea unui proiect educațional? Așa s-a născut proiectul județean Aleea scriitorilor. Ca de fiecare dată, Colegiul Spiru Haret a găsit un prieten de nădejde și coordonator în dna Niculescu Oana Mihaela, ca reprezentant al Casei Corpului Didactic Prahova. Chiar dacă proiectul este la început de drum, feedback-ul avut odată cu desfășurarea primelor etape, ne îndreptățește să sperăm că edițiile vor fi numeroase (cu participare chiar națională), și pline de învățăminte utile. Ideea a prins foarte bine și mai multe instituții de învățământ prahovene au răspuns pozitiv în calitate de parteneri ai noștri: Colegiul Tehnic ”Toma N. Socolescu” Ploiești, Liceul Teoretic ”Grigore Tocilescu” Mizil, Colegiul ”Simion Stolnicu” Comarnic, Școala Gimnazială ”George Emil Palade” Ploiești, Liceul Teoretic Filipeștii de Pădure, Liceul Tehnologic Energetic Câmpina și Școala Gimnazială ”Ion Câmpineanu” Câmpina. Proiectul a fost gândit pe mai multe etape, sub coordonarea dnei Minodora Petrișor, șefa Centrului de documentare și informare, din cadrul Colegiului ”Spiru Haret” Ploiești.
14
ALEEA SCRIITORILOR
NE-AM INTORS IN TIMP ... CONSTANTIN STERE
Etapa care l-a avut în centru pe Constantin Stere s-a desfășurat în data de 23 februarie 2017, la Casa Memorială cu același nume din Parcul Bucov. Amfitrionul întâlnirii a fost dna Paulina Mănișor. Coordonatorii etapei au fost Bîlgă Gheorghe și Bîgiu Răzvan, care au mediat discuțiile despre viața și activitatea marelui om Constantin Stere, purtate de elevi ai școlilor partenere în proiect. Dintre toate informațiile descoperite în materialele prezentate de elevi, cel mai mult a impresionat blândețea lui Constantin Stere la adresa țăranului român, modul în care acesta îi trata și respecta. Exemplul lui de viață a mișcat audiența și cu toții au înțeles cât de importante sunt aceste valori ale vieții. Toți participanții la această întâlnire de etapă au promis că la următoarea ediție vor studia mai mult activitatea politică a lui Constantin Stere, ca un exemplu pentru componenta civico-politică a tânărului din România.
Suntem mândri că au fost alături de noi prof. Marcela Borsci, dir. Prof. Nadejda Spinu, dir. adj. prof. Viorica Ignatiuc, "liantul prieteniei" și prof. Diana Dreglea de la Liceul ”Nicolae Casso” din Chișcăreni, Rep. Moldova.
Prof. Bilga Gheorghe, Colegiul ”Spiru Haret” Ploiesti
15
ALEEA SCRIITORILOR
16
PORTRET ÃŽN OGLINDA TIMPULUI. NICOLAE IORGA
ALEEA SCRIITORILOR
PORTRET ÎN OGLINDA TIMPULUI. NICOLAE IORGA
Cuvant inainte ... ”SE POT DISTRUGE POPOARE ? Reapare, în forma cea mai crudă, vechea teorie că statele mici n-au dreptul la independență, că ele cad în ”spații vitale” și se pot mărgeni pe hartă, ca să se știe în al căruia din statele mari trebuie să cadă. Și nu numai aceia cari sunt insultați în mândria lor legitimă și amenințați în dreptul lor de a exista trebuie să răspingă cu indignare această tăgăduire grosolană. Se putea vorbi așa pe vremea când un stat era numai o întâmplătoare legătură de teritorii și de grupe omenești care se puteau distruge sau preface după plac. Dar, după biruința principiului național, statele, cât de mici, sunt națiuni. Iar națiunile sunt o formă organică a umanității. Nicio metodă nu le poate nimici, cum ele nu sunt rezultate din exercițiul niciunei metode. Ele sunt ”născute, iar nu făcute”. Și de aceea ele vor asista, desigur, la meritata pedeapsă a apăsătorilor.” „Neamul românesc”, Nicolae Iorga anul XXXIV, nr. 199 din 9 septembrie 1939
Nicolae Iorga între alegători
17
ALEEA SCRIITORILOR
PORTRET ÎN OGLINDA TIMPULUI. NICOLAE IORGA
Portret in oglinda timpului Nicolae Iorga Joi 2 februarie 2017, activitatea intitulată ”Portret în oglinda timpului. Nicolae Iorga”, s-a desfășurat sub formă de JOC – City Quest CDI. În calitate de profesori coordonatori am realizat un mic scenariu pe care l-am prezentat elevilor, cu textul: ”În școala noastră se desfășoară proiectul educațional denumit ”Aleea Scriitorilor”, proiect în care am fost cooptați ca profesori coordonatori și elevii claselor 9A, respectiv 11 I ca și elevi participanți. Autorul proiectului, doamna bibliotecar Minodora Petrișor, ne-a atribuit ca temă de dezbatere o mare personalitate istorică, personalitate pe care va trebui să o descoperim urmând câteva indicii. Ca și indicii pentru descoperirea personalității avem următoarele: 1. Locația activității: Biblioteca Județeană ”Nicolae Iorga”, Ploiești 2. Trei semne de carte care conțin texte sugestive, adecvate marii personalități pe care trebuie să o descoperiți. Odată descoperite cele trei semne de carte, veți putea forma cu ajutorul lor un puzzle cu portretul personalității. Semnele de carte vor fi plasate în cărți scrise de autori români, mari personalități la rândul lor, care au trăit în aceeași perioadă cu personalitatea pe care voi o veți descoperi. 3. Pași confecționați din carton/hârtie pentru a descoperi cele trei semne de carte. După descoperirea celor trei indicii veți afla numele personalității și veți urmări un scurt film documentar în care este prezentată personalitatea prin prisma trecerii timpului.” La intrarea în Biblioteca ”Nicolae Iorga” elevii au fost așteptați cu primul indiciu.
18
ALEEA SCRIITORILOR
PORTRET ÎN OGLINDA TIMPULUI. NICOLAE IORGA
Au fost descoperite toate semnele de carte, indicii sigure în descoperirea personalității.
Primul indiciu: ”Portret în oglinda timpului (1871 1940). Mai caută! INDICIU: Mergi pe urmele timpului...”. Al doilea indiciu: ”Personalitate istorică, politică... Creatorul istoriei culturale românești. Mai caută! INDICIU: Mergi pe urmele timpului...” Al treilea indiciu, și cel cu ajutorul căruia se reîntregește portretul personalității, este: ”Ascultăm vocile ce ne ating sufletele. FELICITĂRI! Ai ajuns la final!” Elevii claselor 9 A și 11 I s-au implicat activ în desfășurarea acestei activități, de tip joc, prin: căutarea indiciilor, urmărirea pașilor către celalalte indicii, filmarea tuturor etapelor activității, vizionarea filmului documentar și completarea chestionarelor cu privire la desfășurarea activității.
Nicolae Iorga (5 iunie 1871 – 27 noiembrie 1940) a fost unul dintre cei mai prolifici scriitori români, denumit ”Patriarhul culturii române”. Prin opera sa monumentală, s-a înscris în rândul marilor valori ale culturii românești născute pe pământ ”moldav”, fiind un om de legendă încă din timpul vieții.
Prof. Petrescu Ileana Prof. Nita Elena Colegiul ”Spiru Haret”, Ploiesti 19
ALEEA SCRIITORILOR
20
ASCULTAM VOCILE CE NE ATING SUFLETELE... SI VIZIONAM MIHAIL SADOVEANU
ALEEA SCRIITORILOR
ASCULTAM VOCILE CE NE ATING SUFLETELE... SI VIZIONAM MIHAIL SADOVEANU
Cuvant inainte ... Poetul și preotul Alexei Mateevici (1888-1917) La sfârşitul lunii august 2017 se vor împlini 100 de ani de la trecerea în eternitate la numai 29 de ani, a scriitorului şi preotului Alexei Mateevici, autorul poeziei “Limba Noastră”, considerată a fi cea mai frumoasă definiție poetică dată limbii române și care în prezent este Imnul de Stat al Republicii Moldova. Alexei Mateevici spunea la primul Congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia, din mai 1917: „Trebuie să ştim că suntem români, strănepoţi de-ai romanilor, şi fraţi cu italienii, francezii, spaniolii şi portughezii. Aceasta trebuie să le-o spunem şi copiilor şi tuturor celor neluminaţi. Să-i luminăm pe toţi cu lumină dreaptă. N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut”.
Casa memorială ”Alexei Mateevici”, Căușeni, Rep. Moldova
21
ALEEA SCRIITORILOR
POET SI MARE ROMÂN. ALEXEI MATEEVICI
Poet si mare roman Alexei Mateevici Joi 23 februarie 2017, elevi şi profesori ai Colegiului „Spiru Haret” Ploieşti au marcat activitatea dedicată poetului Alexei Mateevici, înscrisă în Calendarul Anual al Activităţilor Educative Judeţene, prin programul „Aleea Scriitorilor”,sub egida Casei Corpului Didactic Prahova şi Centrului de Documentare şi Informare al instituţiei de învăţământ mai sus amintite , în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova. Activitatea a debutat în cadrul şcolii cu un moment artistic emoţionant. Elevi ai claselor a X a şi a XI a, coordonaţi de către profesor Cristina Dinu, au prezentat scenete, recitări şi cântece inspirate din creaţia poetului, adresându-se atât publicului aflat în formare, cât şi corpului profesoral. Apoi, elevii claselor IX C şi X C, împreună cu profesorii lor, Irina Iliaş şi Nicoleta Pîrvu, au continuat festivităţile la Parcul „Constantin Stere” Bucov. Astfel, „Aleea Scriitorilor” a devenit gazda perfectă a evocării poetului basarabean. Ocazie de a împărtăşi impresii şi cunoştinţe legate de viaţa şi opera poetului, urmată de recitarea unora dintre cele mai cunoscute creaţii ale sale. Poezii ca „Atunci Când Soarele Apune”, „Basarabenilor”, „Cântarea Slavei” sau „Ţara” au readus în rândul tuturor sentimentul nobil al apartenenţei la cugetul românesc Evenimentul a fost marcat de depunerea de flori şi de imortalizarea sa fotografică într-un cadru non-formal. Succesul activităţii a fost asigurat de spaţiul unic, plin de încărcătura sa simbolică, ieşit din tiparul obişnuit al unei ore de curs şi completat de frumuseţea unei zile înnobilate de soare.
22
ALEEA SCRIITORILOR
POET SI MARE ROMÂN. ALEXEI MATEEVICI
Alexei Mateevici (1888-1917) , unul dintre cei mai reprezentativi scriitori români născuţi în Basarabia, şi-a consacrat străduinţele slujirii poporului său. Opera sa mărturiseşte adevăruri privind entitatea şi limba naţională., în strânsă legătură cu istoria, credinţa şi tradiţiile poporului român. Tema profundei identităţi dintre poet, patrie şi popor rezonează într-o puternică mărturisire a sensibilităţii fiinţei neamului.Dar poate că cea mai profundă creaţie a sa rămâne „Limba noastră”, manifest profetic ce afirmă conştiinţa lingvistică din care poetul face parte integrantă. Limba este o metaforă cu sensuri intense, ea defineşte o naţiune, este tezaurul său spiritual. Limba este sacră, este trup al românismului şi culturii sale.Ea înseamnă sensibilitate şi frumuseţe. De aceea, iată de ce şi noi am simţit din nou puternicul ecou ce răzbate prin timp, redescoperind remarcabila sa particularitate şi fiorul versurilor: „Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată Un şirag de piatră rară Pe moşie revărsată. Limba noastră-i foc, ce arde Într-un neam, ce fără veste S-a trezit din somn de moarte, Ca viteazul din poveste. Limba noastră-i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roi de fulgere, ce spintec Nouri negri, zări albastre. Limba noastră-i graiul pânii, Când de vânt se mişcă vara; În rostirea ei, bătrânii Cu sudori sfinţit-au ţara. Limba noastră-s vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Şi citindu-le-nşirate, Te-nfiori adânc şi tremuri. Limba noastră îi aleasă Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spue-n hram şi-acasă Veşnicele adevăruri. Limba noastră-i limba sfântă, Limba vechilor cazanii, Care-o plâng şi care-o cântă Pe la vatra lor ţăranii. Înviaţi-vă dar graiul Ruginit de multă vreme, Ştergeţi slinul, mucegaiul Al uitării-n care geme. Strângeţi piatra lucitoare, Ce din soare se aprinde, Şi-ţi avea în revărsare Un potop nou de cuvinte. Nu veţi plânge-atunci amarnic, Că vi-i limba prea săracă, Şi-ţi vedea cât e de darnic Graiul ţării noastre dragă. Răsări-va o comoară În adâncuri înfundată, Un şirag de piatră rară Pe moşie revărsată.” ”Limba noastră” Alexei Mateevici
Profesori Ilias Irina, Dinu Cristina, Pirvu Nicoleta Colegiul ”Spiru Haret” Ploiesti 23
ALEEA SCRIITORILOR
24
ASCULTAM VOCILE CE NE ATING SUFLETELE... SI VIZIONAM MIHAIL SADOVEANU
ALEEA SCRIITORILOR
ASCULTAM VOCILE CE NE ATING SUFLETELE... SI VIZIONAM MIHAIL SADOVEANU
Cuvant inainte ... CONTRIBUȚII LITERARE Denumit ”Ceahlăul literaturii române” de Geo Bogza, ”Ștefan cel Mare al literaturii române” de George Călinescu, Mihail Sadoveanu impresionează prin opera sa monumentală. Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani - d. 19 octombrie 1961, Vânători-Neamț) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Mihail Sadoveanu a lăsat posterităţii o operă care se întinde pe o jumătate de secol, având „amploarea unei întregi literaturi”, îndreptăţind caracterizarea lui George Călinescu care aprecia că „esenţa operei lui Sadoveanu stă în dimensionalitate, în granduare”. Raportat la curentele literare, Mihail Sadoveanu a fost caracterizat de critica literară drept un realist cu viziune romantică şi un romantic care aduce detalii ca un realist, un contemplativ. Printre operele lui Mihail Sadoveanu se numără: Şoimii (1904), Neamul Şoimăreştilor (1915), Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (1929), Creanga de aur (1933), Viaţa lui Ştefan cel Mare (1934), Fraţii Jderi, (19351942), vol I, Ucenicia lui Ionuţ, 1935, vol II, Izvorul Alb, 1936, vol III, Oamenii Măriei Sale, 1942 , Nicoară Potcoavă (1952), Baltagul (1930), Dumbrava minunată (1926), Povestiri pentru copii (1926), Hanul Ancuţei (1928), Povestiri alese (1935), Povestiri pentru copii (1935), Ţara de dincolo de negură (1926), Împărăţia apelor (1928) , Istorisiri de vânătoare (1937) , Valea Frumoasei (1938), Ostrovul lupilor (1941), Nada Florilor, amintirile unui pescar cu undiţa (1951), Aventuri în Lunca Dunării (1954), Ţara cangurului (1937) ș.a.m.d.
Casa memorială a lui Mihail Sadoveanu, Vânători-Neamț
25
ALEEA SCRIITORILOR
ASCULTAM VOCILE CE NE ATING SUFLETELE... SI VIZIONAM MIHAIL SADOVEANU
Ascultam vocile ce ne ating sufletele... Si vizionam Mihail Sadoveanu În data de 01.02.2017, elevii claselor a 10-a B și a 11-a A au avut întâlnire la cinema Twins cu “Ceahlăul literaturii românești” – Mihail Sadoveanu, eveniment organizat în cadrul Proiectului educațional județean “Aleea scriitorilor” . Au participat d-na prof. documentarist Minodora Petrișor – C.D.I. “SpiruHaret” și profesorii diriginți ai celor două clase, d-na prof. Mirela Popa respectiv d-na prof. Laura Duță.
Pe ecranul cinematografului s-a derulat mai întâi un film documentar despre marele scriitor. Acesta s-a născut la Pașcani în anul 1880, iar amintirile despre satul său natal, despre muncile și legendele sale, despre răzeșii dârji vor fi acut regăsite în proza sa de mai târziu. Apoi, cu inimile pline de emoție și bucurie, cei prezenți au ascultat vocea lui Mihail Sadoveanu recitând din creația lui Mihai Eminescu: „Pe lângă plopii fără soţ", „Revedere" şi „Somnoroase păsărele".
26
ALEEA SCRIITORILOR
ASCULTAM VOCILE CE NE ATING SUFLETELE... SI VIZIONAM MIHAIL SADOVEANU
Elevii celor două clase au citit pagini din creația literară a scriitorului „Frații Jderi”, „Nicoară Potcoavă”, „Valea Frumoasei”, „Baltagul”, „Hanul Ancuţei”, alte schiţe şi povestiri, pagini ce demonstrează dragostea autorului pentru universul țărănesc, trecutul istoric și în mod special pentru natură. Natura în infinitele ei manifestări a fost o temă de suflet, abordată de Sadoveanu în cărțile sale.,, Natura este prezentă pretutindeni, ea curge ca și timpul printre lucruri și făpturi și cântă pe diferite timbre la unison cu cei care îi dau nume și o armonizează. Natura nu este numai leagănul ființei umane dar și învățătorul tuturora. Omul are darul înțelepciunii căci a învățat din marea lecție a naturii.“
Putem concluziona că activitatea a fost una deosebită, care a sensibilizat sufletele celor prezenți, dar le-a și îmbogățit universul cunoașterii.
Prof. Popa Mirela, Duta Laura Colegiul ”Spiru Haret”, Ploiesti 27
ALEEA SCRIITORILOR
28
INTALNIRE CU O CARTE ... VORBITOARE. IOAN ALEXANDRU BRATESCU VOINESTI
ALEEA SCRIITORILOR
INTALNIRE CU O CARTE ... VORBITOARE. IOAN ALEXANDRU BRATESCU VOINESTI
Cuvant inainte ... Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (n. 1 ianuarie 1868, Târgoviște - d. 14 decembrie 1946, București) a fost un prozator român, faimos pentru povestirile sale, scrise inițial pentru copiii săi. Este cunoscut în special pentru scrierile sale pentru copii: „Puiul” (tragica moarte a unui pui de prepeliță), „Privighetoarea”, „Bietul Tric”, „Niculăiță Minciună” (un copil isteț de la țară neînțeles de săteni) ș.a.m.d. Printre cele mai cunoscute povestiri scrise de Ioan Alexandru Brătescu Voinești este ”Puiul”, ”capodoperă a literaturii române", după cum o consideră Garabet Ibrăileanu. Fragmentul de mai jos emoționează prin mesajul transmis: ”...Odată, prin iunie, când au venit țăranii să secere grâul, ăl mai mare dintre pui n-a alergat repede la chemarea raă-sii și, cum nu știa să zboare, haț! l-a prins un flăcău în căciulă. Ce frică a pățit când s-a simțit strâns în palma flăcăului, numai el a știut; îi bătea inima ca ceasornicul meu din buzunar; dar a avut noroc de un țăran bătrân, care s-a rugat pentru el. - Lasă-l jos, mă Marine, că e păcat de el, moare. Nu-l vezi că de-abia e cât luleaua?! Cînd s-a văzut scăpat, fugi speriat la prepeliță să-i spuie ce-a pățit. Ea l-a luat, l-a mângâiat și i-a spus: - Vezi ce va să zică să nu mă asculți? când te-i face mare, o să faci cum ai vrea tu, dar acum, că ești mic, să nu ieși niciodată din vorba mea, că poți să pățești și mai rău...”
29
ALEEA SCRIITORILOR
INTALNIRE CU O CARTE ... VORBITOARE. IOAN ALEXANDRU BRATESCU VOINESTI
Intalnire cu o carte... vorbitoare Ioan Alexandru Bratescu Voinesti
Lectura este o călătorie interioară! (Costel Zăgan) Activitatea extracuriculară face parte din Proiectul Județean Aleea Scriitorilor, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Prahova. Pornind într-o călătorie literară printre scriitorii români, elevii Colegiului ”Spiru Haret” Ploiești s-au oprit, pentru un moment, la cel care a transpus în opera sa emoțiile copilăriei, Ioan Alexandru Brătescu Voinești. Astfel, elevii claselor a X-a E și a X-a F au transpus într-o scenetă povestirea ”Puiul”. Având în vedere că sceneta urma să fie prezentată copiilor de la Centrul Social de zi preșcolari Ploiești, elevii noștri s-au străduit să adapteze mesajul textului ținând cont de particularitățile de vârstă și capacitatea de receptare a textului audiat a micilor preșcolari.
Povestirea, însoțită de un motto sugestiv (″Sandi, să asculți pe mămica!"), are o profundă valoare educativă și moralizatoare. Pentru a crea o atmosferă cât mai apropiată de narațiune, elevii și-au confecționat măști naive și costume adaptate personajelor din poveste. Acest fapt a pus în valoare creativitatea și îndemânarea artistică pe care elevii le-au dobândit în școală, de-a lungul anilor de studiu. Atmosfera a fost încântătoare. Elevii de liceu, confruntați de prea puține ori cu activități în centre pentru copii preșcolari, au simțit importanța activității și rolullorîn a trezi interesul spre punerea în valoare a unor aspecte de educație și de comportament cu care micii preșcolari se pot confrunta în viața de zi cu zi, aspecte regăsite în literatură, dar exploatate poate prea puțin prin punere în scenă ca o piesă de teatru.
30
ALEEA SCRIITORILOR
INTALNIRE CU O CARTE ... VORBITOARE. IOAN ALEXANDRU BRATESCU VOINESTI
Micuții au ascultat și au vizionat cu multă atenție întreaga scenetă. Unii dintre ei au trăit intens momentele triste, unii chiar au fost impresionați vizibil și au încercat să-și imagineze alt sfârșit decât cel prezentat, desigur, la nivelul lor de percepere a realității. Ca activitate de feeed-back, elevii au împărțit copiilor baloane și desene cu un puișor pe care aceștia l-au colorat cu multă plăcere.
Elevii au fost însoțiți de cadre didactice de la unitatea de învățământ mai sus menționată: prof. Dobrică Cristina, prof. Crețu Liliana și doamna documentarist Petrișor Minodora.
Prof. Dobrica Cristina, Cretu Liliana Colegiul ”Spiru Haret”, Ploiesti 31
ALEEA SCRIITORILOR
32
UN AROMAN PRINTRE NOI. OCTAVIAN GOGA
ALEEA SCRIITORILOR
UN AROMAN PRINTRE NOI. OCTAVIAN GOGA
Cuvant inainte ... Octavian Goga se naşte la 1 aprilie 1881 în satul Răşinari. A fost un poet român, ardelean, de origine aromână. În 1905 a apărut la Budapesta volumul Poezii, reeditat apoi de editura Minerva la Bucureşti, în 1907 şi la Sibiu, în 1910. După acest debut editorial, "adevărat eveniment literar", poetul a intrat tot mai mult în conştiinţa opiniei publice. Criticul literar Ion Dodu Bălan aprecia că volumul lui Goga "înseamnă începutul unei noi epoci pentru sufletul nostru românesc", pentru că "nimeni n-a întrecut la noi vigoarea, puritatea şi muzica limbii, bogăţia colorilor, originalitatea ideilor, seninătatea concepţiilor, candoarea expresiilor şi fondul sănătos naţional, ce se concentrează în aceste poezii". Poeziile din acest volum sunt considerate "creaţiuni geniale" şi cei mai valoroşi critici "înţeleg rosturile sociale, naţionale şi estetice ale acestei apariţii în istoria liricii româneşti". Vezi luna-n cingătoarea Aprinsei bolţi albastre, Argintul ei tiveşte Şi pragul casei noastre.
S-ascult cântarea blândă Cum picură domoală, Şi capul greu de gânduri Să-l culc la mama-n poală.
Şi uite,-n clipa asta Eu nu ştiu ce mă-ndeamnă Să simt întreg amarul Acestei nopţi de toamnă.
Ea, biata, să-mi sărute Şuviţele pe frunte, Norocul să mi-l vadă În firele cărunte.
Dar parcă plâng copacii Din frunzele lor moarte, Şi parc-aud un cântec Cum tremură departe.
Încetişor la sânu-i Obrajii să-mi îngroape, Şi lacrima nădejdii Să-i tremure-n pleoape.
Aievea simt în suflet Cum jalea lui m-apasă Aş vrea să fiu acuma În sat la noi, acasă.
Şi lacrima nădejdii Pe fruntea mea să cadă: Un picur de văpaie Pe-un bulgăr de zăpadă.
”Departe” - Octavian Goga
33
ALEEA SCRIITORILOR
UN AROMAN PRINTRE NOI. OCTAVIAN GOGA
Un aroman printre noi Octavian Goga Uniți de sloganul Un singur gând depre dragoste nu există, dar o cafea atât de puternică, da. Hai să bem împreună o cafea și să sărbătorim împreună Dragobetele, elevii clasei a XI-a D de la Colegiul ”Spiru Haret”, împreună cu doamna Mihaela Niculescu de la CCD Prahova, doamna bibliotecar Minodora Petrișor, doamnele profesoare Adriana Vlad și Mihaela Păun s-au întâlnit vineri, 24 februarie 2017, la ora 11, la Anticaffe New Experience Ploiești, pentru a finaliza proiectul Aleea Scriitorilor printr-un recital de poezie – Octavian Goga. Într-un loc care dă valoare timpului, elevii au descoperit o mică parte din viața și activitatea celui care a fost numit de G. Călinescu - poet al Ardealului,dar care, prin idealurile de unitate națională și de izbăvire socială, a fost poetul întregii tări. Astfel, elevii au aflat că poezia lui Goga are un ton profetic, violent, el fiind solul dragostei și al urii. Nicolae Iorga, așezându-l alături de George Coșbuc și de Șt. O. Iosif, făcea distincția dintre un poet din Ardeal și unul al Ardealului, în cea de-a doua categorie intrând poetul Rășinarilor, a cărui creație lirică este expresia sensibilă a iubirii pentru toți oamenii satului românesc, deoarece înfățișează ținutul natal, nu ca o parte a întregului teritorial, ci ca Țara însăși, fiind un cântăreț al durerilor și speranțelor celor mulți.
34
ALEEA SCRIITORILOR
UN AROMAN PRINTRE NOI. OCTAVIAN GOGA
Recitând și analizând câteva dintre poeziile reprezentative ale creației sale, elevii au concluzionat că opera sa este în cea mai mare parte o monografie lirică a satului, iar scriitorul poate fi considerat un artist național deoarece a revigorat starea de revoltă socială, a resuscitat mândria de a fi român, voința de unitate națională, lingvistică și culturală a acestui popor, care totdeauna
s-a
caracterizat
print-un
puternic
sentiment
al
apartenenței la o comunitate spirituală conservată în timp. Activitatea s-a încheiat cu portretul spiritual realizat de George Călinescu în Istoria Literaturii Române: „era țăran fără îndoială, dar un țăran de o rasă așa de bătrână și neprimenită, încât
avea
fineți
de
aristocrat”,
astfel
elevii
reținând
simplitatea stă la baza frumuseții.
Prof. Paun Mihaela, Vlad Adriana Colegiul ”Spiru Haret”, Ploiesti 35
că
ALEEA SCRIITORILOR
36
UN VEAC DE NEFIINTA. CALISTRAT HOGAS
ALEEA SCRIITORILOR
UN VEAC DE NEFIINTA. CALISTRAT HOGAS
Cuvant inainte ... Debutul literar al lui Calistrat Hogaș a avut loc în anul 1874, cu poezia ”Legenda lăcrămioarei”, în ziarul local Corespondenția provincială. La 3 iulie 1882, cunoscutul condeier nemțean a debutat și ca prozator în revista locală Asachi, cu fragmente din volumul Amintiri dintr-o călătorie. Activitatea cărturărească a continuat, așa încât în 1907, cunoscându-l pe Garabet Ibrăileanu, Hogaș s-a lăsat înduplecat, debutând în revista Viața Românească, unde continuă să-și publice însemnările. În 1912 i-a apărut cea mai cunoscută creație, Pe drumuri de munte, republicată în 1921, de astă dată în două volume, ultimul prefațat de Mihail Sadoveanu. Calistrat Hogaş iubea drumurile lungi, în zone muntoase, cu multe peripeţii şi pline de farmecul priveliştilor. A descris în pagini de o uimitoare frumuseţe peisajul natural al ţării noastre. Călătoria cea mai plăcută pentru el era cea pe jos. „Orice călătorie, afară de cea pe jos, e după mine o călătorie pe picioare străine; a avea la îndemână cupeaua unui tren, roatele unei trăsuri sau picioarele unui cal, înseamnă a merge şezând şi a vedea numai ce ţi se dă nu însă şi tot ce ai voi“. La Calistrat Hogaș, poezia, romanul şi descrierea s-au împletit armonios, rezultând impresii extraordinare de călătorie. Hogaş se apropie foarte mult de Creangă, atât în termenii populari folosiţi, cât şi în modul relatării. Crezul literar l-a notat chiar la începutul unui scurt fragment intitulat Amintiri din copilărie: „La urma urmei tot e mai bine să scrii despre ale tale decât despre ale altora; căci dacă, mai cu seamă, ai condei cinstit, apoi, în loc de o dată, îţi trăieşti viaţa de două ori; şi tot e mai bine să ţi-o trăieşti de două ori decât o dată. Căci viaţa asta oricât ar fi ea de amărâtă şi zbuciumată, dar tot se cheamă că te-ai încălzit la lumina soarelui, te-ai răcorit în suflarea vântului, teai răsfăţat în verdeaţa şi în florile primăverilor, te-ai îmbătat de şoaptele pâraielor şi ai visat la umbra pădurilor… Cu atât mai rău pentru cel care şi-a petrecut viaţa ca culbecul (melcul)! Ce voiţi să vă spună unul ca acela? Că şi-a dus casa-n spate de la naştere până la mormânt? Asta n-ar plăti două parale… Eu, însă am de gând să scriu cum am umblat pe picioarele mele…“ (Calistrat Hogaș)
37
ALEEA SCRIITORILOR
UN VEAC DE NEFIINTA. CALISTRAT HOGAS
Un veac de nefiinta Calistrat Hogas Implicați într-un proiect inimos, intitulat “Aleea Scriitorilor” ,elevii claselor a XI-a C și a XI-a E, coordonați de doamnele profesoare Mara Chiricu, Roxana Banciu și de doamna profesor documentarist Minodora Petrișor, au realizat o activitate interesantă, atractivă și interactivă despre Calistrat Hogaș, un scriitor special și unic în literatura noastră. Desfășurată sub forma unei cafenele literare, activitatea a îmbinat lectura model cu abordarea critică și dezbaterea temelor literare într-un mediu non-formal, în cadrul cafenelei intitulată sugestiv “Gândești?”. Și cum altfel puteam să îl descoperim, sau mai bine zis să-l redescoperim pe Calistrat Hogaș, decât citindu-i cartea sa de referință “Pe drumuri de munte”, așa cum el insuși ne îndemna a ne încredința înțelepciunii întâmplărilor.
Timpul trece și în goana lui nebună ne antrenează pe toți, tineri, vârstnici, elevi, profesori, toți părem a fi mereu pe fugă, pe drum, pe cărări bătătorite sau mai puțin știute... Și pașii ne îndreaptă pe o alee specială, încărcată de spiritualitate și simbolistică pentru neamul nostru românesc. Personalități de bază ale literaturii noastre par să stea de vorbă, împărtășindu-și experiența, gândurile și trăirile. Calistrat Hogaș continuă o tradiție a descrierii țării care începe cu Dimitrie Cantemir în “Descriptio Moldaviae”, continuată de Vasile Alecsandri cu “O plimbare la munți”, Alecu Russo cu “Cântarea Romaniei” și amplificată apoi de Mihail Sadoveanu. Atent la detaliile naturii, la ciripitul păsărilor, la capcanele munților, Calistrat Hogaș vorbește cu o naturalețe desăvârșită despre frumusețile munților noștri.
38
ALEEA SCRIITORILOR
UN VEAC DE NEFIINTA. CALISTRAT HOGAS
Lectura și redescoperirea cărții s-au dorit a fi o invitație la meditație, la o plimbare, fie ea și spirituală, pe drumurile patriei. Cu toții ne-am oprit din goana cotidiană și am admirat natura înconjurătoare. Activitatea s-a finalizat cu depunerea de flori la statuia autorului Calistrat Hogaș de pe Aleea Scriitorilor din parcul Constantin Stere, Bucov. Și vântul bate, și frunzele foșnesc, și timpul trece, și în aer plutește invitația de a ne redescoperi patria printr-o plimbare, pe drumuri de munte...
Prof. Banciu Roxana, Chiricu Mara Colegiul ”Spiru Haret”, Ploiesti
39
ALEEA SCRIITORILOR
40
LA CEAS ANIVERSAR
ALEEA SCRIITORILOR
LA CEAS ANIVERSAR
Zece ani de existenta, Zece ani de colaborari, Zece ani Minunati!
41
ALEEA SCRIITORILOR
La ceas aniversar La început a fost o idee, apoi un proiect care a prins contur in CDI, dar viață i-au dat ei : echipa cdi, elevi si profesori. Așa a apărut Aleea Scriitorilor, un proiect educațional care prevestește apariția unor nume de referință, în peisajul istoric și cultural prahovean. Cu ani în urmă, cam 10 la număr, se ridică, în urbea haretiană, prin voința comunității de atunci, un loc de luat învățătură, un spațiu infodocumentar. Si, cum un lăcaș de cultură și informație e un semn bun, o mărturie a civilizației și existenței științei informării, în ton cu moda timpului, s-a numit Centru de Documentare și Informare. Un centru de nota ZECE. Se forma, pe atunci, o echipă de sprijin CDI la un nivel deosebit. Profesionalism, perseverență, dăruire, seriozitate, dorința de perfecționare sunt doar câteva atribute ale ECHIPEI CDI care a adus mândria Colegiului. În ce mă privește, voi păstra în oglinda memoriei imaginea unui colectiv deosebit, cu totul aparte. Fie ca tradiția clădită să fie dusă peste ani! Sub această emblemă, a pornit la treabă un colectiv de elevi și profesori animați de sentimentul recunoașterii profesionale și a îndeplinirii. În traseul care mi-a fost dat, am avut bucuria de a cunoaște, în diferite etape de constituire și afirmare, colegi deosebiți precum Adriana Vlad, Popa MIrela, Duță Laura, Crețu Liliana, Iliaș Irina, Mara Chiricu, Dinu Cristina, Dobrică Cristina, Ileana Petrescu, Păun Mihaela, Banciu Roxana, Corciov Cornelia, Bîlgă Gheorghe și lista poate continua... Cu ei, pas cu pas, de la proiect la realitate, aceste file au luat forma unei "mici istorii" a CDI, a școlii și a ajuns la numarul ZECE.
42
LA CEAS ANIVERSAR
ALEEA SCRIITORILOR
LA CEAS ANIVERSAR
Revista ZECE are cu ce se mândri-este dedicată proiectului Aleea Scriitorilor, un eveniment de excepție. Acum, la prag aniversar, am dat viață visului de a lăsa urmașilor șansa de a-și cunoaște începuturile, creionând în cuvinte și imagini câte o pagină din viața haretiană. Și, cum orice început are și sfârșit, revista "Idealuri haretiene" se încheie la numărul zece, punând retoric întrebări: "Ce am înfăptuit pănă acum?" , "Am îndeplinit așteptările celor care au gândit-o și apoi au realizat-o?" Dincolo de întrebări sunt faptele, dincolo de fapte sunt ei, oamenii,colegii mei!
Bibliotecar Petrisor Minodora CDI, Colegiul ”Spiru Haret”, Ploiesti 43
Echipa
care a facut posibila realizarea proiectului educational
Aleea Scriitorilor
Coordonatori Proiect:
Niculescu Oana Mihaela, CCD Ploiesti Petrisor Minodora, CDI Colegiul ”Spiru Haret”, Ploiesti
Profesori Coordonatori Activitati Educative: Limba si literatura romana: Dinu Cristina, Paun Mihaela, Vlad Adriana Limba engleza: Chiricu Mara Limba franceza: Cretu Liliana, Ilias Irina Istorie: Bilga Gheorghe, Bigiu Razvan Religie: Dobrica Cristina Fizica: Pirvu Nicoleta Chimie: Banciu Roxana Informatica: Duta Laura, Popa Mirela ,Petrescu Ileana Discipline Tehnice: Nita Elena De la Colegiul ”Spiru Haret”, Ploiesti
Invitati: Prof. Viorica Ignatiuc – Liceul Teoretic ”Nicolae Casso”, Chiscareni, Rep. Moldova
Tehnoredactare: Petrescu Ileana Realizarea Cuvantului introductiv...: Petrescu Ileana Realizarea imaginilor pentru fiecare articol: Petrisor Minodora
”O calatorie începe cu primul pas, o punte se construieste cu o prima piatra... cel mai important, este sa lasi în urma gânduri bune, amintiri prietenoase, multe zâmbete si admiratie.” Prof. Viorica Ignatiuc Liceul teoretic "Nicolae Casso" , Chiscareni, Rep. Moldova