J. D. Salinger, De veghe în lanul de secară

(THE CATCHER IN THE RYE, 1945)

De veghe în lanul de secar Capitolul 1 DAC VRE I ÎNTR-ADEV R S AFLA I CE S-A ÎNTÎMPLAT, probabil c-o s întreba i în primul rînd unde m-am n scut, cum mi-am petrecut copil ria mea am rît , cu ce s-au ocupat p rin ii înainte de na terea mea i alte rahaturi d-astea gen David Copperfield, dar, dac vre i s ti i, n-am nici un chef s le în ir pe toate. Mai întîi pentru c m plictise te, pe urm pentru c , dac m-a apuca s vorbesc cît de pu in de treburile lor intime, p rin ii mei ar face cîte dou hemoragii fiecare. Sînt foarte sensibili cînd e vorba de lucrurile astea, mai cu seam tata. Sînt ei dr gu i i cumsecade nu spun nu , da'-s îngrozitor de sensibili. De altfel, n-am de gînd s v debitez autobiografia mea nenorocit sau alte prostii d-astea. Vreau doar s v povestesc despre întîmpl rile demente pe care le-am tr it în preajma Cr ciunului, înainte s-ajung la cap tul puterilor i s fiu nevoit s vin aici s m potolesc. Vreau s spun c mai mult nu i-am povestit nici m car lui D.B. i, oricum, D.B. e fratele meu.

St la Hollywood, i Hollywood-ul e destul de aproape de locul sta am rît unde m aflu acum, a a c vine s m vad mai la flecare sfîr it de s pt mîn .

Cînd m-oi întoarce acas , luna viitoare, poate c-o s m duc tot el, cu ma ina. i-a cump rat de curînd un "Jaguar". O juc rie englezeasc din alea care prind dou sute de mile pe or . A dat aproape patru mii de dolari pe ea. Are bani acum, nu glum . Înainte nu prea avea. Cînd locuia la p rin i nu era decît un scriitor ca to i scriitorii. Dac înc n-a i auzit de el, s ti i c-a scris un volum de nuvele grozave: Pe ti orul auriu. Dintre ele, cea mai reu it e aia care se cheam tot Pe ti orul auriu. O poveste despre un pu ti care nu l sa pe nimeni s se uite la pe ti orul auriu, fiindc -l cump rase din banii lui. M pr p desc dup nuvela asta. Acum D.B. e la Hollywood. Se prostitueaz . Dac e ceva de care mi-e sil sînt filmele. S n-aud de ele!

Am s încep povestea din ziua în care am p r sit Pencey Prep.1 Pencey Prep e o coal la Agerstown, în Pennsylvania. Cred c-a i auzit de ea. Sau, în orice caz, i-a i v zut reclama. Apare în mii de reviste: o poz reprezentînd un tip stra nic, c lare, s rind un obstacol. Ca i cum la Pencey toat ziua nu s-ar face altceva decît s se joace polo. Eu unul îns n-am v zut nici urm de cal, nici acolo, nici prin împrejurimi. Pe poz , sub tipul c lare, st scris: "Din 1888, coala noastr formeaz tineri falnici, cu mintea clar ". Asta s i-o spun lui mutu'. Nu formeaz niciodat pe nimeni la Pencey, în orice caz nu mai mult decît la orice alt coal . Eu unul n-am avut parte s cunosc acolo pe nimeni care s fie s n tos i cu mintea clar . Afar , poate, de doi tipi. Dac au fost doi. !" % # #" & # $# ("$

" & " #

$#

"

$

#

#

#$ '

i aceia probabil c a a erau cînd au venit la Pencey.

A adar, totul a început în sîmb ta meciului cu Saxon Hall. La Pencey, considerau meciul cu Saxon Hall drept un eveniment de seam . Era ultimul meci al anului i se spunea c , dac Pencey ar pierde, nu ne-ar mai r mîne altceva de f cut decît s ne sinucidem cu to ii. Îmi amintesc c în dup -masa aceea, pe la trei, m aflam pe vîrful lui Thomsen Hill, lîng tunul acela caraghios, din timpul R zboiului de Independen . De acolo se vedea tot terenul, i echipele care se îmbrînceau i se cotonogeau2 de la un cap t la cel lalt al gazonului. Tribuna n-o vedeam prea bine, dar auzeam galeria r cnind puternic i sus inut de partea lui Pencey, c ci, în afar de mine, toat coala se afla acolo, anemic i f r vlag de partea lui Saxon Hall, c ci echipa lor nu prea aducea popor.

La meciurile de fotbal nu prea veneau fete. Fete n-aveau voie s invite decît b ie ii din ultimul an. Îngrozitoare coal , din toate punctele de vedere.

Mie unul îmi plac locurile unde mai po i vedea, m car din cînd în cînd, cîte o fat , dou , chiar dac n-ar face altceva decît s se scarpine în cot, s - i sufle nasul sau numai s chicoteasc ori mai tiu eu ce. E drept c Selma Thurmer fata directorului venea destul de des la meciuri, dar nu prea era genul de fat care s stîrneasc pasiuni irezistibile. Cu toate c , de fapt, era destul de dr gu .

A stat odat lîng mine în autobuz, cînd veneam de la Agerstown, i am intrat în vorb cu ea. Mi-a pl cut. Avea nasul mare i unghiile mîncate pîn -n carne aproape c -i d duse sîngele i purta un sutien d-alea afurisitele c ptu ite cu burete, ca s-o fac s par mai femeie, dar, totu i, nu se putea s nu- i fie mil de ea. Ce-mi pl cea la ea era c nu- i scotea ochii cu tat-su, ridicîndu-l în sl vi. tia pesemne c -i un ipocrit i-un pis log.

De fapt, motivul pentru care nu m dusesem la meci i-l urm ream de aici, de pe Thomsen Hill, era c abia m întorsesem de Ia New York cu echipa de scrim . C zuse beleaua pe mine s fiu c pitanul echipei. Pas mite o treab foarte important . Plecasem la New York de diminea ca s ne întîlnim cu echipa colii McBurney. Mumai c întîlnirea n-a mai avut loc. Am uitat toate floretele, tot echipamentul i toate alea în p c tosul de metrou. Dar n-a fost numai vina mea. Trebuise s m tot ridic de la locul meu, s cercetez planul ora ului, ca s tiu unde coborîm. Deci ne-am întors la Pencey pe la dou i jum tate în loc s ne întoarcem seara. i în tren, la întoarcere, b ie ii nu mi-au adresat nici m car o vorb . Într-un fel, a fost destul de nostim.

Al doilea motiv pentru care nu m dusesem la meci era c voiam s m duc s -mi iau r mas bun de la b trînul Spencer, profesorul meu de istorie.

Avea grip i a a mai departe i m-am gîndit c poate n-o s mai am prilejul s l v d înainte de vacan a de Cr ciun. Îmi trimisese, de altfel, i un bile el, în care-mi scrisese c-ar vrea s m vad înainte de-a pleca eu acas . tia c nu m mai întorc la Pencey.

Am uitat s v spun. M d duser afar . Îmi spuseser s nu m mai întorc dup vacan , fiindc picasem la patru materii. Nu voiam deloc s înv i toate celelalte. Îmi atr seser de multe ori aten ia s fiu mai silitor mai ales la sfîr it de trimestru, cînd veneau p rin ii s discute cu b trînul Thurmer dar fusese în zadar. A a c m-au dat afar . La Pencey nu e prea greu s te dea afar . E o coal cu nivel foarte înalt. Z u c da! )

#

*

$

$ "

# $ " $ $ $

" $ $#

#$

$ $

+

$ "

"

$

$#

A adar, cum v spuneam, era decembrie i un ger de cr pau pietrele, mai cu seam pe dealul acela afurisit. N-aveam pe mine decît impermeabilul, navem m nu i, n-aveam nimic. Cu o s pt mîn înainte îmi furase cineva din camer paltonul din p r de c mil cu m nu ile îmbl nite în buzunar i tot restul. coala era plin de ho i. Erau acolo mul i b ie i cu p rin i boga i, totu i coala era plin de ho i. O coal , cu cît e mai scump , cu atît g se ti mai mul i ho i în ea, z u, nu glumesc. St team, prin urmare, lîng tunul la nenorocit i urm ream meciul. Aproape c -mi înghe ase fundul. i nici m car nu eram cine tie ce atent la meci. St team acolo pentru c , într-un fel, voiam s simt c -mi iau r mas bun. E drept c-am p r sit multe coli i multe locuri f r s simt c le p r sesc. Dar nu pot s suf r asta. Nu-mi pas dac desp r irea e trist sau nepl cut , dar cînd p r sesc un loc vreau s tiu c plec. Altfel m simt i mai r u.

Dar am avut noroc. Mi-am amintit deodat de ceva care m-a ajutat s simt c plec, c plec naibii de tot. Mi-am amintit cum jucasem într-o zi, în octombrie, fotbal în fa a colii cu Robert Tichener i Paul Campbell. B ie i de treab amîndoi, dar mai ales Tichener. Mai era pu in pîn la masa de sear i începuse s se întunece, dar noi tot mai b team mingea. Se întuneca din ce în ce mai tare, i mingea abia se mai vedea, dar nou tot nu ne venea s ne oprim.

Pîn la urm , îns , n-am avut încotro. Profesorul de biologie, domnul Zambesi, a scos capul pe fereastr i ne-a spus s ne ducem în dormitor s ne preg tim pentru mas . Cînd am noroc i-mi amintesc întîmpl ri d-astea, nu-mi mai pare r u c plec cel pu in cu mine a a se întîmpl , de cele mai multe ori. Îndat ce mi-am amintit de povestea asta, m-am întors i am luat-o la fug , coborînd pe versantul cel lalt al dealului spre casa b trînului Spencer. Nu locuia la coal . Locuia pe Anthony Wayne Avenue.

Am alergat tot drumul pîn la poarta principal a colii, unde m-am oprit o clip s -mi trag sufletul. Dac vre i s ti i, îmi pierd foarte repede suflul. Mai întîi pentru c fumez foarte mult adic fumam înainte. M-au silit s m las. i pe urm pentru c în ultimul an am crescut cu vreo ase oli i jum tate. Dasta, aproape c-am dat în tuberculoz i am venit aici s -mi fac toate analizele alea blestemate i a a mai departe. Totu i, una peste alta, sînt destul de s n tos.

Dup ce mi-am rec p tat suflul, am traversat alergînd oseaua 204. Era un polei îngrozitor i a fost cît p-aci s cad. De fapt, nici nu tiu de ce alergam.

Cred c-aveam pur i simplu chef s alerg. Cînd am trecut drumul, am avut senza ia c , a a, parc dispar. Era o dup -mas din acelea demente, cu ger n prasnic i f r pic de soare, o dup -mas în care ajunge s treci o strad ca s ai senza ia c dispari.

Mam , ce-am mai ap sat pe sonerie cînd am ajuns la b trînul Spencer. Înghe asem pîn -n m duva oaselor. M dureau urechile i abia mai puteam s mi mi c degetele. "Haide i, haide i mai repede, am spus aproape cu voce tare, deschide i careva u a!" În cele din urm , mi-a deschis b trîna doamn Spencer.

N-aveau servitoare, n-aveau pe nimeni, a a c întotdeauna deschideau ei.

St teau cam prost cu banii.

Holden! a exclamat doamna Spencer. Ce bine-mi pare c te v d! Intr , dragul meu. Trebuie s fii mort de frig.

Cred c s-a bucurat cînd m-a v zut. Îi eram simpatic. Cel pu in, a a mi se p rea.

Mam , ce repede am intrat în cas !

Ce mai face i, doamn Spencer? am întrebat-o. Cum se mai simte

domnul Spencer?

D -mi haina, dr gu ule, mi-a spus.

Nu auzise c-o întrebasem de domnul Spencer. Era cam surd .

Mi-a atîrnat haina în vestiar, i eu am încercat s -mi netezesc pu in p rul cu mîna. De obicei m tund scurt, a a ca nu trebuie s m piept n prea des.

Ce mai face i, doamn Spencer? am întrebat-o din nou, de data asta mai tare, ca s m-aud .

Foarte bine, Holden, spuse ea, închizînd u a vestiarului. Dar tu ce mai faci?

Dup felul în care m-a întrebat, mi-am dat imediat seama c b trînul Spencer îi spusese tot.

Foarte bine, i-am r spuns. Da' domnul Spencer ce face? I-a trecut gripa?

Dac i-a trecut? Doamne, se poart ca un adev rat... ca un nu tiu ce...!

E în camera lui, dragul meu. Intr la el f r s mai ba i la u .

Capitolul 2 SO II SPENCER AVEAU CAMERE SEPARATE. ERAU OAMENI LA vreo aptezeci de ani sau poate chiar peste. Cu toate astea, tot se mai bucurau de via . tiu c pare meschin din partea mea, dar nu la asta m-am gîndit.

Voiam s spun c m-am gîndit destul de mult la b trînul Spencer, i, dac te gînde ti prea mult la el, începi s te întrebi la ce naiba mai tr ie te. Voiam s spun c -i cocîrjat de tot i abia mai merge, iar în clas , la tabl , dac scap creta din mîn trebuie s ias unul dintre b ie ii din rîndul întîi s i-o ridice. i, dup p rerea mea, asta-i îngrozitor. Dar, dac te gînde ti la el, cît trebuie i nu prea mult, ajungi la concluzia c n-o duce prea r u. De pild , odat , într-o duminic , atunci cînd, împreun cu cî iva b ie i, am fost la el i ne-a servit cacao, ne-a ar tat o p tur Navajo3, veche i zdren uit , pe care el i doamna Spencer o cump raser de la un indian din Yellowstone Park. F r îndoial c se bucurase grozav cînd o cump rase. Nu tiu dac m în elege i. Uite, vezi pe cîte unul b trîn ca naiba care totu i e în stare s se bucure cînd cump r o p tur !

U a camerei lui era deschis , dar eu tot am b tut, a a, în treac t, de polite e. Îl vedeam foarte bine prin u a deschis . St tea într-un fotoliu mare de piele, învelit cu p tura de care v-am spus. Cînd am b tut, s-a întors i s-a uitat la mine.

Cine e? Caulfield? Intr , b iete, intr ! mi-a strigat. Întotdeauna r cnea cînd nu era în clas . Uneori te scotea pur i simplu din s rite.

Nici n-am apucat bine s intru, c mi-a i p rut r u c venisem. Citea un num r din Atlantic Monthly4, i peste tot erau doctorii i hapuri i totul mirosea a pic turi Vick's contra guturaiului. Cam trist. Mie i a a nu prea-mi plac bolnavii! Dar nepl cerea era sporit de faptul c b trînul Spencer mai purta i halatul acela vechi, trist i ros, pe care cred c -l avea de cînd se n scuse. i mie ,

#$ $ $#& # 0 #%$& " $ $ . $# 3 %" #$# $ # $ % # $ $ &

# # # $%$- $# # " . " # #0 $ 1 2 1 ! $. $# # " +$ $# $ 4 " ! # $

#/

nu prea-mi place s v d b trîni în pijama sau în halat. Li se v d mereu pieptul i coastele, ca s nu mai vorbim de picioare! A i v zut vreodat b trîni pe plaj ? Picioarele lor par întotdeauna albe i f r p r.

Bun ziua, sir, am început. Am primit biletul dumneavoastr .

V mul umesc. Îmi scrisese un bilet s trec s -mi iau r mas bun înainte de vacan . tia c nu m mai întorc. Nu trebuia s v mai nec ji i, c oricum veneam s v spun la revedere!

Ia loc acolo, b iete, spuse b trînul Spencer.

"Acolo" însemna pe pat.

M-am a ezat i am întrebat: Cum merge cu gripa?

Dac m-a sim i mai bine, r spunse b trinul Spencer, ar trebui s trimit dup doctor. (Asta îl distra grozav.) Începu s chicoteasc nebune te. Apoi, în cele din urm , se potoli i întreb : De ce nu te-ai dus la meci? Credeam c azi e meciul cel mare.

Da, este. Am fost. Numai c abia adineauri m-am întors de la New York cu echipa de scrim , i-am spus eu.

Mam , ce pat avea! Beton, nu alta!

Domnul Spencer lu o mutr cît se poate de grav . tiam c-a a o s se întîmple.

Va s zic ne p r se ti? spuse.

Da, dom'le profesor, a a cred! Începu s dea din cap, era un tic al lui. În via a mea n-am v zut un om care s dea atîta din cap. N-ajungeai niciodat s te l mure ti dac d dea din cap fiindc se gîndea la ceva sau fiindc era un b trînel care, din ramoleal , nu- i mai deosebea fundul de cot.

Ce i-a spus doctorul Thurmer, b iete? Am auzit c a i avut o discu ie destul de lung .

Da, am avut. A a e. Cred c-am stat vreo dou ore în biroul lui. i ce i-a spus?

P i... c via a e un joc de noroc i a a mai departe. i c jocul sta trebuie jucat dup anumite reguli. A fost destul de cumsecade. Vreau s spun c nu i-a ie it din pepeni sau, m rog... N-a f cut decît s -mi repete c via a-i un joc i a a mai departe. ti i dumneavoastr ...

Da, via a este într-adev r un joc! Este un joc pe care se cade s -l joci dup regulile lui.

Da, sir. tiu. tiu c -i a a.

Joc, aiurea! Frumos joc! Dac nimere ti în tab ra în care sînt a ii, atunci e un joc recunosc. Dar, ce joc mai poate fi dac nimere ti de partea cealalt , unde-s numai mazete? Nu mai e joc. Nu mai e nimic!

Spune-mi, doctorul Thurmer le-a scris p rin ilor sau înc nu? m-a întrebat b trînul Spencer.

Mi-a spus c o s le scrie luni.

Dar tu i-ai în tiin at?

Nu, sir, nu i-am în tiin at, fiindc m-am gîndit c miercuri seara tot m întorc acas . i ce crezi c-au s spun cînd au s-aud ?

P i... or s se cam enerveze, i-am r spuns. Sînt sigur c-or s se enerveze. Pencey e, mi se pare, a patra coal la care am urmat. i am dat din cap. Mi se întîmpl destul de des s dau din cap.

Mam ! am spus.

Mi se întîmpl destul de des s spun "Mam !" Mai întîi pentru c am un vocabular p c tos, i pe urm pentru c uneori m port ca un pu ti. Pe atunci aveam aisprezece ani, acum am aptesprezece, i uneori m port de parc a avea treisprezece. i z u dac nu-i caraghios, c doar am ase picioare i doi oli juma5 i o gr mad de fire de p r alb. Z u c am. Într-o parte a capului în partea dreapt am milioane de fire albe. Le am de cînd eram mic. i totu i, cîteodat m port de parc n-a avea decît doisprezece ani. To i spun a a, mai cu seam tata. În parte-i adev rat, îns numai în parte. Dar oamenii î i închipuie întotdeauna c lucrurile sînt sut la sut cum spun ei. Mie pu in îmi pas , dar uneori m cam plictise te cînd mi se spune s m port ca un b iat mare. Uneori m port de parc-a fi mult mai mare decît sînt, z u c da, numai c de asta oamenii nu- i dau seama niciodat . Dar ei nu- i dau seama de nimic.

B trînul Spencer începu din nou s dea din cap. i s se scobeasc în nas. Încerca s dea impresia c doar se scarpin , dar de fapt î i vîrîse în nas tot degetul mare. Îmi închipui c s-a gîndit c n-are importan , fiindc nu eram decît eu în camer . Mie pu in îmi p sa, numai c e cam dezgust tor s vezi un om care se scobe te în nas.

Dup un timp, mi-a spus: Am avut cinstea s - i cunosc p rin ii acum cîteva s pt mîni, cînd au venit s discute cu doctorul Thurmer. Sînt minuna i.

Da, sînt! Sînt foarte dr gu i.

"Minuna i." Âsta-i un cuvînt pe care nu pot s -l suf r. Z u! Sun îngrozitor de fals. De cîte ori îl aud mi se face grea . i, deodat , am avut impresia c b trînul Spencer vrea s -mi spun ceva foarte inteligent, foarte subtil. Se îndrept în fotoliu i p ru c se întoarce. Dar se dovedi a fi o fals alarm . Nu f cu altceva decît s ia revista Atlantic Monthly din poal i s încerce s-o arunce lîng mine pe pat. Dar n-a nimerit.

Patul era doar la vreo cî iva centimetri distan , dar totu i n-a nimerit. M-am ridicat, am luat revista de pe jos i am pus-o pe pat. Subit mi-a venit s ies naibii din camer . Sim eam c m pa te o predic îngrozitoare. În principiu, naveam nimic împotriv , dar n-aveam chef s înghit o predic i în acela i timp s mai suport i mirosul pic turilor Vick's i s -l v d pe b trînul Spencer în pijama i-n halat. Z u c n-aveam chef.

A a cum m a teptam, începu: Ce se întîmpl cu tine, b iete? m întreb . Vorbea destul de aspru pentru felul lui de a fi. Cîte materii ai urmat în trimestrul sta?

Cinci, domnule profesor.

Cinci? i la cîte ai c zut?

La patru. Îmi amor ise fundul stînd pe pat. În via a mea nu st tusem pe un pat atît de tare.

La englez am trecut, i-am spus, fiindc pove tile cu Beowulf6 i cu Lord Randal, fiul meu7 le-am înv at înc de pe vremea cînd eram la Whooton. i, de fapt, la englez nu trebuia s fac mai nimic, decît s scriu din cînd în cînd cîte o compunere.

5

6 # $) 6# $& $ " "$ # $ 0$# $ % .

9 : " $$ $# 7

$ 8/ $ # #$ # $ /"$!

0 " $ 8:/ $

# #0

$

$

B trînul nici nu m asculta. N-asculta niciodat cînd îi vorbeai.

Eu unul te-am trîntit la istorie fiindc n-ai tiut absolut nimic. tiu, domnule profesor, v în eleg. Ce era s face i?

Absolut nimic, repet el.

Tare m înfurie cînd oamenii repet de dou ori un lucru pe care tu l-ai recunoscut de prima dat . i pe urm a mai spus-o i a treia oar .

Dar absolut nimic. Ai deschis cartea m car o dat , în trimestrul sta?

Eu m îndoiesc. Spune drept!

P i, ti i, am r sfoit-o... de vreo dou ori, am spus.

Nu voiam s -l jignesc. Îi pl cea istoria la nebunie!

A, ai r sfoit-o! spuse el foarte ironic. Uite, hm, teza ta e acolo sus pe raft, deasupra teancului de caiete. Ad-o, te rog, încoace.

Era o figur urît din partea lui. Dar n-am avut încotro, m-am dus i i-am adus-o. Pe urm , m-am a ezat din nou pe patul lui de ciment. Mam , nici nu ti i ce r u începuse s -mi par c venisem s -mi iau r mas bun. inea lucrarea mea de parc-ar fi fost o bucat de rahat sau mai tiu eu ce.

Am studiat cu voi egiptenii de la 4 noiembrie la 2 decembrie, îmi zise.

Singur ai ales s scrii despre ei la lucrarea facultativ de control. Vrei s auzi ce-ai scris?

Nu, domnule profesor, nu face, i-am r spuns.

Cu toate astea, începu s citeasc . Nu po i opri niciodat un profesor s fac un anumit lucru, dac s-a hot rît s -l fac . Oricum, face tot ce vrea el!

Egiptenii sînt o ras veche de caucazieni care locuiesc într-una din regiunile din nordul Africii. Africa, dup cum tim cu to ii, e cel mai mare continent în emisfera r s ritean . i eu eram obligat s stau i s-ascult toate tîmpeniile astea! Z u c era urît din partea lui.

Pe noi, ast zi, egiptenii ne intereseaz din mai multe motive. tiin a modern n-a descoperit nici pîn azi ce substan e misterioase întrebuin au cînd îmb ls mau mor ii, pentru ca fe ele lor s nu putrezeasc secole la rînd.

Aceast enigm interesant continu s constituie o sfidare pentru tiin a modern a secolului XX. Se opri i puse jos lucrarea. Începusem s -l ur sc!

Eseul t u, ca s -i zicem a a, se opre te aici, spuse cît se poate de ironic.

N-ai crede c un tip atît de b trîn poate fi atît de ironic i a a mai departe. Apoi ad ug : i în josul paginii mi-ai scris i mie cîteva cuvinte. tiu, tiu, i-am r spuns precipitat, ca s -l opresc înainte de a-ncepe s citeasc .

Dar parc mai putea cineva s -l opreasc ?! Ardea ca un fitil de dinamit .

Drag domnule Spencer (citi el cu glas tare), asta e tot ce tiu eu despre egipteni. Nu reu esc s m intereseze, cu toate c dumneavoastr preda i foarte frumos. S ti i totu i c nu m sup r dac m trînti i c în afar de englez tot am picat la toate materiile. Cu stim , al dumneavoastr , Holden Caulfield.

În sfîr it, a pus jos lucrarea mea nenorocit i mi-a aruncat o privire de parc m-ar fi b tut m r la ping-pong sau mai tiu eu ce. Cît oi tr i nu cred c-am s -l iert c-a citit cu glas tare toate rahaturile alea. Dac le-ar fi scris el, eu unul nu i le-a fi citit niciodat . Z u c nu. i, de fapt, nu-i scrisesem noti a aia nenorocit decît ca s nu-i par prea r u c m trînte te.

M condamni c te-am trîntit, b iete? m-a întrebat el.

Nu, domnule profesor, z u c nu! i-am r spuns eu.

Numai de-ar fi încetat naibii s -mi mai zic "b iete"!

Nemaiavînd nevoie de teza mea, încerc s-o arunce pe pat. Numai c n-a nimerit bineîn eles, nici de data asta. A trebuit s m scol din nou, s-o ridic i so pun peste Atlantic Monthly. E plicticos s faci asta din dou în dou minute.

Tu ce-ai fi f cut în locul meu? întreb el. Spune drept, b iete!

Se vedea bine: îi p rea r u c m trîntise. A a c-am început s -i trag ni te b rbi. I-am spus c pe mine nu prea m-ajut mintea, c sînt cam cretin i a a mai departe, c eu, dac eram în locul lui, a fi procedat exact la fel i c oamenii nu- i dau seama ce greu e s fii profesor i a a mai departe. M rog, tot soiul de b rbi d-astea.

Dar ce-i curios e c , în timp ce vorbeam, m gîndeam la cu totul altceva.

Locuiesc la New York i m gîndeam la lacul din Central Park8, de lîng cap tul dinspre sud al parcului. M întrebam dac-am s -l g sesc înghe at cînd m-oi întoarce acas i, dac-a înghe at, ce s-au f cut ra ele? M întrebam unde se duc ra ele cînd înghea tot lacul. M întrebam dac nu cumva vine vreun tip cu un camion s le ia i s le duc la o gr din zoologic sau altundeva. Sau dac nu zboar pur i simplu într-alt parte.

Totu i am noroc. Vreau s spun c-am noroc s -i pot trage b rbi b trînului Spencer i în acela i timp s m gîndesc la ra e. E curios! Nu trebuie s te concentrezi prea mult cînd vorbe ti cu un profesor. Dar, cînd m a teptam mai pu in, m-a întrerupt. Întotdeauna întrerupea.

Ce p rere ai despre toate astea, b iete? M-ar interesa foarte mult s tiu. Foarte mult.

Adic ce p rere am c m-au dat afar de la Pencey? l-am întrebat.

Tare a fi vrut s - i acopere pieptul rahitic. Nu era o priveli te prea frumoas .

Dac nu m în el, ai avut oarecare greut i i la Whooton i la Elkton Hills.

Tonul lui nu mai era ironic, era de-a dreptul veninos.

La Elkton Hills n-am prea avut greut i, i-am spus. n-am r mas propriuzis repetent sau a a ceva. Pur i simplu m-am retras.

Dar de ce, îmi dai voie s întreb de ce?

De ce? E o poveste lung . i destul de complicat ...

N-aveam nici un chef s -i povestesc de ce i cum plecasem de acolo. Tot n-ar fi în eles, nu era în stare. De fapt, plecasem de la Elkton Hills mai ales pentru c eram înconjurat de ipocri i, de lepre. Asta a fost. Totul se f cea a a, de parad ! Uite, de exemplu, directorul lor, domnul Haas, era cea mai mare lepr din cîte am întîlnit vreodat . Era de zece ori mai r u ca b trînul Thurmer.

Duminica, b trînul Haas strîngea mîna tuturor p rin ilor care veneau cu ma ina la coal s - i vad copiii. i era de o afabilitate c i se f cea grea ... În afar ;

<$# " " $ 2> #? 0 /$

#$ # $"

$ $ # # &

%"

* =. % $# #

$# $ $# #

doar de cazul în care p rin ii vreunuia erau ni te b trîni mai pîrli i. S -l fi v zut cum s-a purtat cu p rin ii colegului meu de camer . Vreau s spun c , dac mama vreunui b iat era gras sau s r c cios îmbr cat , iar tat l purta o hain d-alea cu umeri foarte înal i i pantofi ordinari, alb cu negru, b trînul Haas le întindea doar dou degete, zîmbea fals i apoi se ducea s stea de vorb cu al i p rin i, cu care st tea cîte o jum tate de or . Nu pot s suf r lucrurile astea! M scot din s rite. M întristeaz pîn la disperare. M-am putut s înghit acest nenorocit de Elkton Hills niciodat !

Tocmai atunci, b trînul Spencer m-a întrebat ceva, dar nu l-am auzit. M gîndeam la b trînul Haas.

Ce-a i spus, sir? l-am întrebat.

N-ai deloc remu c ri c pleci de la Pencey?

Ba da. Am unele remu c ri. Sigur... da' nu prea multe, nu deocamdat .

Pesemne c înc nu-mi dau bine seama c plec. Mie îmi trebuie întotdeauna pu in timp ca s -mi dau seama c mi se întîmpl un anumit lucru. Deocamdat nu m gîndesc decît c m -ntorc miercuri acas . Eu, ti i, cu mintea stau cam prost.

Dar nu te preocup deloc viitorul t u, b iete?

Ba da, cum s nu m preocupe? Sigur. Sigur c m preocup . Apoi, dup o pauz , am ad ugat: Dar nu prea mult. Nu prea mult. Într-o zi o s te preocupe, spuse b trinul Spencer. O s te preocupe, b iete. O s te preocupe, dar o s fie prea tîrziu.

Nu-mi pl cea s -l aud vorbind a a! Îmi d dea impresia c-am murit sau mai tiu eu ce. M întrista îngrozitor.

Se poate, i-am spus.

A vrea s te fac s -n elegi, b iete. S - i deschid ochii. Vreau s încerc s te-ajut. Vreau s te-ajut, dac pot!

Voia într-adev r. Se vedea bine. Numai c punctele noastre de vedere erau diametral opuse. Asta e! tiu c vre i s m-ajuta i, i-am spus. V mul umesc! Serios! V sînt recunosc tor. Z u c da! i m-am ridicat de pe pat. Mam , cred c n-a mai fi putut s stau pe patul la înc zece minute nici dac m omorai.

Din p cate, acum trebuie s plec. Trebuie s -mi strîng echipamentul i lucrurile din sala de gimnastic , s le iau acas . Z u c trebuie.

B trînul a ridicat privirea spre mine cu o expresie foarte grav i a început din nou s dea din cap. i, deodat , mi s-a f cut îngrozitor de mil de el. Dar nu puteam s mai zac aici. Punctele noastre de vedere erau diametral opuse. i, pe urm , tot arunca mereu cîte ceva pe pat i nimerea al turi, i mai era i halatul lui vechi i jalnic, prin care i se vedeau coastele, i mirosul acela p trunz tor al pic turilor contra guturaiului, care plutea prin camer .

Domnule profesor, vreau s v spun ceva. Nu v mai nec ji i din pricina mea. Z u! O s se aranjeze totul. Deocamdat trec printr-o pas proast ... to i trecem la un moment dat printr-o pas proast , nu-i a a?

Nu tiu, b iete, nu tiu.

Tare m enerveaz cînd cineva îmi r spunde în felul sta.

Sînt sigur. Sînt sigur c a a se întîmpl , i-am spus. V rog s nu v nec ji i din pricina mea. Apoi i-am pus mîna pe um r i l-am întrebat: Bine?

N-ai vrea s bei o cea c de cacao înainte de plecare? Doamna Spencer ar fi foarte...

A sta, z u c-a sta, dar adev rul e c trebuie s plec imediat. Trebuie s m reped la sala de gimnastic . Totu i, v mul umesc, domnule profesor. V mul umesc foarte mult, sir.

Ne-am strîns mîna. i alte prostii d-astea. Prostii, prostii, dar m întristau al naibii.

Am s v scriu. i îngriji i-v s sc pa i de grip !

La revedere, b iete. Închisesem u a în urma mea i o pornisem spre hol cînd l-am auzit strigîndu-mi ceva, dar n-am auzit bine ce. Mi se pare c mi-a strigat: "Noroc!".

Sper îns c nu. Sper totu i c nu. Eu unul n-a striga niciodat cuiva "Noroc!".

Sun absurd, dac stai s te gînde ti bine...

Capitolul 3 SÎNT CEL MAI MARE MINCINOS PE CARE L-A I CUNOSCUT vreodat ! E groaznic. Uite, de pild , dac m duc la un magazin s cump r o revist i în drum m întîlnesc cu cineva care m întreab unde m duc, ei bine, sînt în stare s spun c m duc la Oper . E îngrozitor! Cînd i-am spus b trînului Spencer c trebuie s m duc s -mi strîng lucrurile din sala de gimnastic era o minciun sfruntat . Nici m car nu-mi ineam la sal echipamentul acela nenorocit.

La Pencey, locuiam în aripa Ossenburger a cl dirii, într-unul din dormitoarele noi. Acolo nu st teau decît cei din ultima i penultima clas . Eu eram în penultima. Colegul meu de camer era în ultima. Aripa purta numele unuia, Ossenburger, care înv ase la Pencey. Dup ce terminase coala, cî tigase o gr mad de bani cu pompele funebre. Deschisese sucursale în toat ara, prin intermediul c rora puteai aranja s - i îngropi neamurile pe o nimica toat cinci dolari de c ciul . P cat c n-a i v zut niciodat mutra lui Ossenburger. Sînt sigur c bag mor ii pur i simplu într-un sac i îi arunc în ap . În orice caz, a donat o groaz de bani colii, a a c au botezat aripa noastr cu numele lui. În fiecare an, cu ocazia primului meci de fotbal, venea la coal în "Cadillac"-ul lui blestemat i trebuia s ne ridic m to i drep i i s -l întîmpinâm cu ova ii. Dup aceea, în diminea a urm toare, la capel , ne inea un discurs care dura vreo zece ceasuri! Începea cu vreo cincizeci de glume r suflate, numa' a a, ca s ne arate ce tip bine e! Treab serioas , ce mai! Pe urm , începea s ne spun cum, de cîte ori se afla la ananghie, nu se sfia s cad în genunchi i s se roage lui Dumnezeu. Ne îndemna i pe noi s facem la fel s vorbim cu Domnul, i mai tiu eu ce oriunde am fi! Ne spunea s ne gîndim la Cristos ca la un Coleg! i a a mai departe. Ne spunea c el mereu vorbe te cu Cristos. Chiar i atunci cînd e la volan. Îmi venea s mor de rîs. Îl i vedeam pe b trînul pezevenghi b gînd motorul într-a-ntîia i rugînduse lui Cristos s -i mai trimit cîteva cadavre. Singurul lucru nostim s-a întîmplat pe la mijlocul discursului. Tocmai ne spunea ce tip grozav e el, ce tip bine i a a mai departe, cînd, deodat , un b iat, Edgar Marsalla, care st tea chiar în rîndul din fa a mea, a f cut un zgomot cît se poate de neru inat. Era o grosol nie s faci asta în biseric , dar, pe de alt parte, era foarte nostim.

Bravo, Marsalla! A f cut un zgomot de era s se d rîme tavanul. Nimeni n-a rîs tare, i b trînul Ossenburger s-a f cut c n-aude, dar b trînul Thurmer, directorul nostru, st tea chiar lîng el, la catedr , i s-a v zut cît de colo c

dînsul auzise. Mam , ce s-a mai înfuriat! Nu ne-a spus nimic atunci pe loc, dar a doua zi, seara, ne-a convocat Ia coal în timpul nostru liber i ne-a inut un discurs. Ne-a spus c b iatul care f cuse m g ria aceea în biseric nu era vrednic s înve e la Pencey i a a mai departe. Am încercat cu to ii s -l facem pe amicul Marsalla s trag o salv drept în mijlocul discursului, dar nu avea condi ii. Deci, cum spuneam, acolo am locuit la Pencey. În dormitoarele noi din aripa Ossenburger.

Plecînd de la b trînul Spencer, am fost foarte fericit, c ci to i se duseser la meci i în camer era, ca niciodat , cald. Cald i pl cut. Mi-am scos haina i cravata i mi-am descheiat gulerul i pe urm mi-am pus apca pe care o cump rasem de diminea la New York. Era o apc ro ie de vîn toare, cu un cozoroc foarte, foarte lat. O v zusem în vitrina unui magazin de sport cînd ie isem din metrou, imediat dup ce-mi d dusem seama c pierdusem blestematele alea de florete. Nu m-a costat decît un dolar. Am pus-o pe cap cu cozorocul la spate, era caraghios, recunosc, dar mie a a îmi pl cea. A a îmi st tea bine! Pe urm , mi-am luat cartea pe care începusem s-o citesc i m-am a ezat în fotoliu. În fiecare camer se aflau cîte dou fotolii. Unul era al meu i cel lalt al colegului meu de camer , Ward Stradlater. Bra ele ajunseser într-o stare jalnic , fiindc to i obi nuiau s se a eze pe ele, dar fotoliile erau destul de comode.

Citeam o carte pe care o luasem de la bibliotec din gre eal . M pomenisem cu altceva decît cerusem, i nu-mi d dusem seama de asta decît dup ce m întorsesem în camer . Cartea era Din adîncurile Africii de Isak Dinesen. Mi-am închipuit c trebuia s fie o porc rie. Dar nu era! Era o carte foarte bun . De fapt, sînt foarte incult, dar de citit, citesc mult. Autorul meu preferat e frate-meu D.B., i dup el, Ring Lardner9. Am o carte de Ring Lardner de la frate-meu. Mi-a dat-o de ziua mea, pu in înainte de a intra la Pencey. Era o carte cu piese, ni te piese foarte comice i foarte tr snite, i cu o poveste despre un agent de circula ie care se îndr goste te de o fat frumoas foc care dep ea mereu viteza legal . Numai c el poli istul era însurat i nu putea s se însoare cu ea i a a mai departe. i, pe urm , fata moare într-un accident, fiindc dep ea mereu viteza.

Povestea asta îmi pl cea grozav. Dar mie cel mai mult îmi plac c r ile care, m car din cînd în cînd, sînt comice. Citesc eu i c r i clasice, multe c r i clasice, ca Întoarcerea pe meleagurile natale10 i altele, i-mi plac; citesc i o gr mad de c r i de r zboi i de romane poli iste i altele de genul sta, dar nu prea m -nnebunesc dup ele. Mie îmi plac c r ile care, dup ce le ispr ve ti, sim i c-ai vrea ca autorul s fie cel mai bun prieten al t u i s -l po i chema la telefon ori de cîte ori ai chef. Dar asta nu prea se întîmpl . I-a fi telefonat cu cea mai mare pl cere acestui Isak Dinesen. i lui Ring Lardner, numai c D.B. mi-a spus c-a murit. Dar uite, s lu m, de pild , o carte ca Robii de Somerset Maugham. Am citit-o vara trecut . Nu e o carte rea, nu e rea deloc, dar nu miar da niciodat prin gînd s -i telefonez lui Somerset Maugham. Nu tiu de ce.

Nu e genul de tip c ruia s - i vin s -i dai telefon. Asta e tot! Mai degrab i-a telefona b trînului Thomas Hardy. Îmi place Eustacia Vye11. @

" A

"

' ;;5/ @5,( #" $ # $ " #$ "$ # $" # % # # $ $# " # ## $ " # $# $ 0 # " $# #$

"$

$

#

#

0 $

#

0

%

' ;3A/ @);( & " # =# #

Deci îmi pusesem apca cea nou i m a ezasem în fotoliu s citesc Din adîncurile Africii. O citisem o dat în întregime, i acum voiam s recitesc anumite pasaje. Dar n-apucasem s citesc trei pagini, cînd am auzit pe cineva dînd la o parte perdeaua cabinei de du i intrînd în camer . Mi-am dat imediat seama cine e, chiar i f r s ridic ochii de pe carte. Robert Ackley, un b iat care locuia în camera de al turi. În aripa noastr era cîte un du pentru fiecare dou od i, i Ackley sta venea pe capul meu cel pu in de optzeci i cinci de ori pe zi. În afar de mine, era probabil singurul b iat din toat cl direa care nu se dusese la meci. Dar e drept c nu se ducea aproape niciodat nic ieri. Un tip foarte ciudat. Era în ultimul an, i, cu toate c înv a de patru ani la Pencey, to i îi spuneau pe numele de familie: Ackley. Nimeni nu-i spusese niciodat "Bob" sau "Ack", nici chiar Herb Gale, colegul lui de camer . i dac s-o însura vreodat , cred c nevast -sa o s -i spun tot Ackley. Era un tip foarte, foarte înalt i adus din umeri avea ase picioare i patru oii i avea din ii strica i. Cît timp am fost vecini, nu l-am v zut niciodat sp lîndu-se pe din i.

P reau ve nic putrezi i murdari, i, cînd îl vedeai la mas cu gura plin de piure de cartofi sau de maz re, i se întorcea stomacul pe dos. i unde mai pui c era i plin de co uri. Nu numai pe frunte sau pe b rbie, ca mai to i b ie ii, ci pe toat fa a. i, în plus, avea i un caracter infect. i mai era i cam r ut cios.

A a c , la drept vorbind, nu prea m înnebuneam dup el. Îl sim eam cum st în pragul cabinei de du , drept în spatele fotoliului meu, i cum se uit s vad dac nu cumva e i Stradlater în odaie. Îl ura pe Stradlater i nu venea niciodat cînd tia c -i acolo. De fapt, ura aproape pe toat lumea...

Coborî de pe pragul cabinei de du i intr în camer .

Bun ! îmi spuse.

Vorbea întotdeauna de parc-ar fi fost obosit sau plictisit la culme, nu voia s crezi cumva c vine s - i fac o vizit sau, m rog... Voia s - i dea impresia c-a venit a a, din gre eal . Doamne, ce tip.

Bun , i-am zis, f r s ridic ochii de pe carte.

Cu un tip ca Ackley, dac ridicai ochii de pe carte erai pierdut. Erai pierdut oricum, dar, dac nu ridicai ochii imediat, pierdeai mai încet. Începu s se plimbe prin camer , încet, tacticos, a a cum obi nuia întotdeauna, punînd mîna pe toate lucrurile mele de pe birou sau de pe scrin i uitindu-se la ele. Întotdeauna f cea a a. Mam , ce m c lca pe nervi.

Cum a fost la scrim ? m-a întrebat.

Voia cu tot dinadinsul s m împiedice s citesc i s -mi strice tot cheful.

De scrim nici nu-i p sa!

Cine a cî tigat, noi sau ilal i?

Nimeni! i-am r spuns, f r s ridic capul.

Cee? Întotdeauna te silea s repe i lucrurile.

N-a cî tigat nimeni, i-am spus, aruncîndu-i o privire pe furi , ca s v d ce tot f cea în dreptul scrinului.

Se uita la poza fetei cu care umblam la Hew York, Sally Hayes. De cînd o primisem, cred c se uitase la nenorocita aia de fotografie de cel pu in cinci mii de ori. i, de cîte ori o punea la loc, gre ea i o punea într-alt parte. O f cea dinadins. Se vedea cît de colo.

N-a cî tigat nimeni? Cum asta?

Am uitat blestematele alea de florete i tot echipamentul în metrou.

Continuam s stau cu ochii pe carte. În metrou, Dumnezeule! Vrei s spui c le-ai pierdut?

Ne-am urcat gre it într-alt metrou i a trebuit s m scol mereu i s m tot uit la o hart nenorocit de pe perete!

Se apropie de mine i se a ez în dreptul ferestrei, luîndu-mi lumina.

Ascult , i-am zis. De cînd ai intrat, am citit de dou zeci de ori aceea i fraz .

Oricine, în afar de Ackley, ar fi în eles naibii aluzia. Oricine, dar el nu.

Crezi c-o s te pun s le pl te ti?

Nu tiu, i nu-mi pas ! Dar ce-ar fi s te a ezi pe un scaun sau undeva, Ackley, pu tiule? Îmi iei toat lumina.

Nu-i pl cea cînd i se spunea "pu tiule". Mie mereu îmi spunea c sînt un pu ti nenorocit, fiindc aveam aisprezece ani, i el avea optsprezece. Dar, cînd îi spuneam eu "pu tiule", se înfuria îngrozitor.

R m sese intuit în mijlocul camerei. Era exact genul de om care nu se d dea la o parte din lumin cînd îl rugai. Pîn la urm tot se d dea, dar cînd îl rugai se l sa mult mai greu.

Ce naiba cite ti acolo? m întreb el.

Nu vezi? O carte!

Puse mîna pe carte, întorcînd-o ca s -i vad titlul.

E bun ?

Fraza pe care o citesc acum e grozav .

Cînd vreau, pot s fiu foarte ironic. Totu i, n-a sim it aluzia. A început din nou sâ se plimbe prin camer i s apuce toate lucrurile mele i ale lui Stradlater. În cele din urm , am pus cartea jos pe podea. Degeaba încercai s cite ti. În prezen a unui tip ca Ackley era imposibil.

M-am l sat cît am putut în fotoliu i am început s -l privesc pe amicul Ackley cum se instaleaz comod, cum pune st pînire pe camera mea. C l toria la New York i tot ce se întîmplase m cam obosise, a a c am început s casc.

Apoi am început s fac pe nebunul. Mi se întîmpl uneori s fac pe nebunul, a a, ca s-alung plictiseala. Mi-am întors apca cu cozorocul în fa i pe urm am tras-o peste ochi. Nu mai vedeam absolut nimic.

Auleu, mi se pare c orbesc! am strigat cu glas r gu it. Vai, mam , ce întuneric e aici în untru!

Dumnezeule! Ai înnebunit? morm i Ackley.

Mam , m icu , d -mi mîna! De ce nu-mi dai mîna?

Pentru Dumnezeu, las pu tismele!

Am început s bîjbîi primprejur ca un orb, dar f r s m scol de pe scaun. i tot timpul spuneam: Mam , m icu , de ce nu-mi întinzi mîna?

F ceam pe nebunul, bineîn eles. Uneori îmi place grozav s fac pe nebunul. i, pe urm , tiam c -l scot din s rite pe Ackley. Ackley m f cea întotdeauna s devin sadic, chiar foarte sadic. În cele din urm îns , m-am l sat p guba . Mi-am întors din nou apca cu cozorocul la spate i m-am potolit.

A cui e asta? spuse Ackley. inea în mîn genunchiera colegului meu de camer . Era în stare s pun mîna pe orice. Chiar i pe un suspensor sau altceva. I-am spus c -i a lui Stradlater. A a c a aruncat-o pe pat. O luase de pe scrin, a a c era normal s-o arunce pe pat.

Apoi s-a a ezat pe bra ul fotoliului lui Stradlater. Nu se a eza niciodat în

fotoliu, ci întotdeauna pe bra ul fotoliului.

Unde naiba ai g sit apca asta? întreb el.

La New York.

Cît?

Un dolar.

Te-au jecm nit, îmi zise i începu s - i cure e unghiile p c toase cu un cap t de chibrit. Î i cur a mereu unghiile. De fapt, era nostim! Avea întotdeauna din ii împu i i i urechile îngrozitor de murdare, dar în schimb î i cur a mereu unghiile. Pesemne î i închipuia c asta-l f cea s par foarte îngrijit. Pe cînd î i cur a unghiile, se mai uit o dat la apca mea.

Ce Dumnezeu, acas purt m p l rii d-astea la vîn torile de cerbi. E o p l rie pentru vînâtorii de cerbi!

Pe dracu, i-am r spuns.

Apoi mi-am scos-o i m-am uitat la ea. Am închis un ochi, de parc-a fi vrut s ochesc ceva.

E o p l rie pentru vîn toarea de oameni, i-am spus, eu o pun cînd vînez oameni.

B trînii t i tiu c te-a dat afar ?

Nu. Da' unde naiba-i Stradlater?

La meci. Are întîlnire cu o fat .

Am c scat. C scam tot timpul. În primul rînd pentru c era mult prea cald în camer , i c ldura asta te toropea. La Pencey ori înghe ai de frig, ori mureai de cald.

Marele Stradlater, zise Ackley. Hei, ia d -mi pu in foarfec ta! O ai la îndemîn ?

Nu, am împachetat-o. E tocmai sus în dulap.

Scoate-o pu in! st rui Ackley. Am o pieli care m sup r i vreau s-o tai!

Pu in îi p sa dac un lucru era împachetat sau dac era sus în dulap.

Totu i, am scos-o i i-am dat-o. Numai c , sco înd-o, era cît pe-aci s r mîn lat.

Cînd am deschis u a dulapului, racheta de tenis a lui Stradlater, cu pres de lemn cu tot, mi-a c zut drept în cap. A f cut zdrang i m-a durut de-am v zut stele verzi. Ackley, în schimb, s-a pr p dit de rîs. Rîdea cu vocea lui pi ig iat i fals i a continuat s rîd tot timpul pîn am dat jos valiza i am scos foarfec . A a era Ackley, cînd vedea cîte un tip c ruia îi c dea un bolovan sau altceva în cap, f cea pe el de ris.

Da' tii c-ai umor, nu glum , pu tiule, i-am zis. tiai? I-am întins foarfec . Nu vrei s m iei ca impresar? Dac nu te vîr într-o emisie la radio, s -mi spui mie ce-oi vrea!

M-am a ezat din nou în fotoliu, i el a început s - i taie ghearele.

Ce-ar fi s faci treaba asta deasupra mesei? i-am spus. Taie-le deasupra mesei, auzi? N-am nici un chef, la noapte, s m în ep în unghiile tale împu ite.

Dar a continuat s le semene pe jos. Halal educa ie, n-am ce zice!

Cu cine are întîlnire Stradlater? m-a întrebat el. Îi inea întotdeauna cont cu cine se întîlne te, cu toate c nu putea s -l sufere.

Nu tiu. Da' de ce?

F r nici un motiv. Mam , ce sil mi-e de porcu' sta. Nu pot s -l suf r!

În schimb, el pe tine te iube te la nebunie. Mi-a spus c , dup p rerea lui, e ti un prin !

Cînd fac pe nebunul, mi se întîmpl destul de des s numesc oamenii "prin i". M distreaz . i, m rog...

Se uit de sus la oameni, d du s explice Ackley. Nu pot s -l suf r. E un porc! Î i închipuie c ...

Ascult , poate totu i te hot r ti s - i tai unghiile deasupra mesei? i-am spus. Pîn-acum te-am rugat de cel pu in cincizeci de ori s ...

Umbl mereu cu nasul pe sus, spuse Ackley. Dup mine, porcu' nici m car nu-i de tept. Dar se crede. Crede c -i cel mai...

Ackley! Pentru Dumnezeu, fii, te rog, amabil i taie- i unghiile deasupra mesei! Te-am rugat de cincizeci de ori! i într-adev r, ca varia ie, începu s - i taie unghiile deasupra mesei. Dar nu se supunea niciodat decît dup ce r cneai la el.

L-am privit un timp. Apoi i-am spus: E ti furios pe Stradlater fiindc i-a spus c-ar fi bine s te mai speli din cînd în cînd pe din i. N-a vrut s te jigneasc . nu e bine c i-a spus-o în gura mare, dar de jignit, n-a vrut s te jigneasc . A vrut doar s te fac s în elegi c ai ar ta i te-ai sim i mai bine dac ai încerca s te speli m car din cînd în cînd pe din i.

M sp l! Nu m lua cu d-astea!

Nu, nu te speli. Te-am urm rit i am v zut c nu te speli! i-am spus.

Dar nu i-am spus-o cu r utate. Într-un fel, mi-era chiar mil de el. Adic în eleg foarte bine c nu e pl cut s i se spun c nu te speli pe din i.

Stradlater e simpatic. E mai simpatic decît i se pare, i-am spus eu. Tu nu-l cuno ti. Asta-i nenorocirea!

Dar tot spun c -i un porc! Un porc încrezut!

E încrezut, dar în unele privin e e foarte generos. Z u c e! Uite, s zicem de exemplu c Stradlater poart într-o zi o cravat sau ceva care- i place ie. Hai s zicem o cravat . i ie î i place cravata asta la nebunie... Î i dau doar un exemplu... tii ce-i în stare s fac ? S-o ia de la gît i s i-o dea ie. Z u c da. Sau... tii ce-ar fi în stare s fac ? Ar l sa-o pe patul t u sau, m rog, undeva... În orice caz, i-ar d rui-o. Pe cînd al ii s-ar mul umi s ...

Aiurea! spuse Ackley, dac-a avea banii lui, a face i eu la fel.

Ba n-ai face-o, i-am spus, dînd din cap. N-ai face-o, Ackley, pu tiule.

Dac-ai avea banii lui ai fi cel mai mare...

Ispr ve te o dat cu "pu tiule". Ce dracu'! Sînt destul de b trîn s - i fiu tat .

Ba nu e ti.

Mam , tare m mai enerva uneori, nu sc pa niciodat prilejul s - i aduc aminte c are optsprezece ani i tu n-ai decît aisprezece. În primul rind c nici nu te-a l sa s intri în familia mea, i-am spus. În orice caz s nu te mai prind c -mi spui... În clipa aceea, se deschise u a i amicul Stradlater d du buzna în odaie.

P rea foarte gr bit. Întotdeauna era foarte gr bit. Totul la el avea o importan capital . S-a apropiat de mine i mi-a dat, cic în glum , o palm pe fiecare obraz, ceea ce te poate scoate din s rite.

Ascult , m-a întrebat, te duci undeva ast -searâ?

Nu tiu. S-ar putea. Dar ce naiba se întîmpl afar , ninge?

Era plin de z pad pe haine.

ta?

Ninge! Ascult , dac nu te duci nic ieri, ce-ar fi s -mi împrumu i scurta

Cine a cî tigat? am întrebat eu.

Abia s-a terminat prima repriz ! Dar plec m. Spune drept, ai nevoie de scurt , sau nu? Pe a mea, aia de flanel gri, am p tat-o. Am v rsat nu tiu ce pe ea.

Nu, dar nu vreau s mi-o l rge ti cu umerii t i p c to i, am spus eu.

Era înalt cam cît mine, dar cînt rea de dou ori mai mult i era foarte lat în umeri.

Nu i-o l rgesc, spuse, repezindu-se la dulap. Ce se mai aude, b iete? îl întreb el pe Ackley.

Era, cel pu in, amabil, nu era el chiar sut -n sut sincer cînd se ar ta prietenos fa de Ackley, dar m car spunea întotdeauna bun ziua i a a mai departe.

Ackley, auzind întrebarea lui Stradlater, scoase un soi de morm it. N-avea nici un chef s -i r spund , dar era prea la s nu morm ie ceva. Apoi mi-a spus: Plec. Ne mai vedem noi.

Bine, i-am r spuns.

N-a putea spune c plîngea nimeni cînd se hot ra în sfîr it s se care de undeva.

Stradlater î i scoase haina i cravata i tot.

Poate c-ar fi bine s m b rbieresc la iu eal , îmi zise.

Avea o barb destul de deas . Z u c avea.

Unde-ai l sat fata? îl întrebai.

A teapt în cl direa de al turi.

Ie i din camer , cu aparatul de ras i prosopul în mîn . F r c ma , în pielea goal . Întotdeauna umbla a a, c ci se credea foarte bine f cut. i chiar era. Asta trebuie s-o recunosc.

Capitolul 4 N-AVEAM NIMIC SPECIAL DE F CUT, A A C M-AM DUS JOS la sp l tor i am stat cu el de vorb în timp ce se b rbierea. Eram singuri, c ci ceilal i se aflau înc la meci. Era o c ldur ca-n iad, i toate ferestrele se aburiser . De-a lungul peretelui erau vreo zece chiuvete. Stradlater se r dea la cea din mijloc. M-am coco at pe cea de lîng el i am început s deschid i s nchid robinetul de ap rece sta-i un tic nervos de-al meu. Stradlater se b rbierea fluierînd Song of India. Fluiera întotdeauna strident i fals i alegea întotdeauna buc i grele, chiar i pentru cei care fluier bine, cum ar fi Song of India sau Slaughter on Tenth Avenue. Era în stare s nenoroceasc orice cîntec.

V aminti i c v spuneam de Ackley c era îngrozitor de neglijent. Ei bine, a a era i Stradlater, dar în alt sens. La Stradlater murd ria era mai ascuns . A a, pe dinafar , ar ta foarte bine. Dar s fi v zut de exemplu aparatul lui de ras. Era ve nic ruginit i plin de spum uscat , de firi oare de p r i de murd rie. Nu-l cur a niciodat . E drept c-ar ta întotdeauna bine, dup ce se aranja, dar dac ajungeai s -l cuno ti cum îl cuno team eu, î i d deai seama c , de fapt, era neglijent i murdar. Motivul pentru care se ferchezuia i inea s arate cît mai bine era c se iubea la nebunie. Se credea tipul cel mai

bine din toat emisfera vestic . Era frumos adev rat , dar avea genul acela de frumuse e care-i f cea pe p rin i, atunci cînd îi vedeau poza în albumul de fotografii, s te întrebe: "B iatul sta cine-i?" Vreau s spun c frumuse ea lui era o frumuse e de album. Cuno team o gr mad de b ie i la Pencey care, dup p rerea mea, erau mult mai frumo i decît Stradlater, dar în poze nu ie eau atît de bine ca el. P reau c-au nasul mare sau urechile blege.

Lucrul acesta l-am b gat de seam de mii de ori.

St team deci pe chiuvet lîng Stradlater, care se b rbierea, i tot deschideam i închideam robinetul. Îmi p stram apca ro ie de vîn toare pe cap, cu cozorocul la spate... Tare-mi pl cea apca asta! Îmi pl cea la nebunie!...

Ascult , spuse Stradlater. Vrei s -mi faci un mare serviciu?

Ce serviciu? l-am întrebat f r prea mare entuziasm.

Mereu te ruga s -i faci cîte un mare serviciu. Tipii tia frumo i, care se cred buricul p mîntului, te roag tot timpul s le faci cîte un mare serviciu. i asta numai i numai pentru c se iubesc la nebunie i î i închipuie c nu se poate s nu-i iube ti i tu i c mori s le faci servicii. Într-un fel, e amuzant!

Te duci undeva ast -sear ? m-a întrebat el.

Poate c da, poate c nu. Nu tiu. Dar de ce?

Pîn luni trebuie s citesc vreo sut de pagini la istorie. Ce-ar fi s -mi scrii tu compunerea la englez ? Dac nu predau porc ria asta pîn luni sînt în pom, d-asta te i rog! Ce zici?

Adev rat ironie a soartei. Z u c da.

Cînd te gînde ti c pe mine m-au dat afar din coala asta blestemat , iam spus, i tu vrei s - i scriu o blestemat de compunere?

Da, ai dreptate. Dar totu i, dac nu mi-o scrii sînt în pom. Fii b iat bun.

Fii un b iat de zah r! Hai z u! O scrii?

Nu i-am r spuns imediat. Pe leprele astea, cum e Stradlater, e bine s le ii pu in în ah.

Despre ce trebuie s scrii? l-am întrebat.

Despre orice. Numai descriere s fie. Descrie o camer , o cas . Sau un loc unde ai stat odat sau orice lucru pe care-l cuno ti. tii tu... Numa' s fie cît mai descriptiv! i-n timp ce vorbea trase un c scat, de-am crezut c-o s i se rup f lcile. i sta-i unul din lucrurile care m scîrbesc îngrozitor. Adic , vine unul i- i cere un blestemat de serviciu, i, în timp ce i-l cere, casc .

Numai s n-o faci prea bun , ad ug el, asta-i tot. Porcul de Hartzell e de p rere c e ti un as la englez i tie c st m în aceea i camer . Deci, nu pune chiar toate virgulele i punctele unde trebuie. sta-i alt lucru care m scîrbe te. Tu ai talent la scris i vine unul i începe s - i vorbeasc despre virgule, Stradlater proceda întotdeauna a a. Voia s te fac s crezi c singurul motiv pentru care compunerile lui erau proaste era pentru c punea toate virgulele aiurea. Din punctul sta de vedere, sem na pu in cu Ackley. Am stat odat lîngâ Ackley la un meci de baschet. Aveam un tip grozav în echip , unul Howie Coyle, care b ga mingea-n co de la mijlocul terenului, i nici m car nu atingea panoul sau mai tiu eu ce. Ei bine, tot timpul meciului, Ackley mi-a repetat c Howie Coyle avea exact statura potrivit pentru baschet. Doamne, ce sil mi-e de lucrurile astea!

Dup un timp, m-am s turat s stau pe chiuvet , a a c m-am dat jos i-am început s bat step, numai a a, de banc. M distra. De fapt, nu prea tiu s bat step, dar sp l torul era pardosit cu piatr , i era potrivit pentru step. Am

început s imit un actor pe care-l v zusem într-un film. Într-o comedie muzical . Pentru mine, filmele-s ca sarea-n ochi, dar m distreaz grozav s -i imit pe actori. Stradlater m privea prin oglind în timp ce se r dea. Mie atît mi-a trebuit. Îmi place s am public. Sînt un exhibi ionist.

Sînt fiul afurisitului de guvernator, i-am zis. i b team step ca un nebun prin sp l tor. i nu vrea s m lase s m fac dansator, vrea s m trimit la Oxford. Dar stepul sta blestemat mi-a intrat în sînge.

Stradlater începu s rîd . Nu se poate spune c n-avea oarecare sim al umorului.

Ast -sear e premier la Ziegfeld Follies12. Începusem s -mi pierd suflul. De fapt, am r suflarea foarte scurt . Actorul care joac rolul principal nu mai poate continua. E beat ca un porc! Atunci pe cine s -l pun în locul lui?

Pe mine! Pe fiul afurisitului de guvernator.

Unde ai g sit apca asta? întreb Stradlater.

Se referea la apca mea de vîn toare. O vedea atunci pentru prima dat .

Oricum, îmi pierdusem suflul, a a c am renun at s mai fac pe nebunul.

Mi-am scos apca i m-am uitat la ea pentru a nou zecea oar .

La Mew York, azi-diminea . Am dat un dolar pe ea. Î i place?

Stradlater d du din cap i zise: Lux. Voia doar s m lingu easc , fiindc îndat dup aceea a ad ugat: Ascult . Îmi scrii compunerea sau nu? Trebuie s tiu.

Dac-am timp o scriu, dac nu, nu.

Apoi m-am dus i m-am a ezat din nou pe chiuvet .

Cine-i fata? l-am întrebat. Fitzgerald?

A ! i-am spus c-am rupt-o cu vaca aia!

Da? Atunci d -mi-o mie. Vorbesc serios. E genul meu.

Ia-o... Da-i prea b trîn pentru tine. i deodat f r nici un motiv, doar a a, de banc mi-a venit s sar de pe chiuvet i s -i fac lui Stradlater un dublu nelson. Vreau s v spun, în caz c nu ti i, c dublul nelson e o figur de lupt în care î i cuprinzi partenerul pe dup gît i, dac ai chef, îl sugrumi. A a c i-am f cut un dublu nelson. M-am aruncat asupra lui ca o panter .

Ispr ve te, Holden, pentru Dumnezeu! strig Stradlater.

N-avea chef dejoac . Se b rbierea i a a mai departe.

Ce, vrei... vrei s -mi tai beregata?

Dar nu i-am dat drumul. Îl ineam strîns.

Libereaz -te din strînsoarea mea de cle te, i-am spus.

Ah, Doamne. i-a pus jos aparatul de ras i apoi, ridicînd brusc bra ele, m-a f cut s -i dau drumul. Era un tip foarte puternic, iar eu sînt foarte slab.

Acum las aiurelile astea, mi-a spus, începînd s se s puneasc înc o dat .

Ca s fie superb, se b rbierea întotdeauna de dou ori cu aparatul lui cel împu it.

Dar dac nu e ti cu Fitzgerald, atunci cu cine e ti? l-am întrebat i mam a ezat din nou pe chiuvet . Cu p pu ica de Phyllis Smith?

Nu. Trebuia s m întîlnesc cu ea, dar a c zut totul balt . E vorba de )

B $#

%$#

&

2> #? 0

colega de camer a fetei cu care umbl Bud Thaw... A, da. Era s uit. Spune c te cunoa te.

Cine m cunoa te?

Fata asta a mea.

Z u? Cum o cheam ? Începuse s devin interesant.

Stai s m gîndesc... A, da, Jean Gallagher.

Mam , era s cad jos cînd am auzit numele sta.

Jane Gallagher, am zis i m-am dat jos de pe chiuvet .

Z u c era s -mi vie r u. P i sigur c-o cunosc. Am fost chiar vecini, acu' dou veri. Avea un blestemat de doberman imens. A a ne-am cunoscut. Cîinele sta î i tot f cea drum pe la noi.

Pentru Dumnezeu, Holden, îmi stai în lumin , spuse Stradlater. Alt loc nu i-ai g sit?

Mam , ce emo ionat eram. Z u!

Unde e? l-am întrebat. Ar trebui s m duc jos s -i dau bun ziua sau, m rog, s -i spun ceva... Unde e? În cl direa de al turi? Îhî.

Cum de-a pomenit de mine? Înva la B.M.13? Îmi spunea c s-ar putea s se duc acolo. Acolo sau la Shipley. Credeam c -i la Shipley. Cum de-a pomenit de mine?

Eram emo ionat. Z u c eram.

S mor dac tiu. Ridic -te pu in, ce Dumnezeu, c stai pe prosopul meu, îmi zise Stradlater.

M a ezasem pe afurisitul lui de prosop.

Jane Qallagher, am repetat eu, c ci nu puteam s -mi revin. Doamne Isuse Cristoase!

Stradlater î i d dea pe p r cu "Vitalis". Cu "Vitalis" din tubul meu.

E dansatoare. Face balet i a a mai departe. F cea cîte dou ore de exerci ii pe zi, chiar i pe c ldura cea mai mare. Era îngrijorat c asta o s -i poceasc picioarele, c o s se îngroa e i a a mai departe. Jucam mereu dame cu ea.

Ce jucai cu ea?

Dame.

Dame, Dumnezeule!

Da. Nu voia niciodat s - i mute regii. Cînd reu ea s - i fac un rege, nu-l mai muta. Îl l sa în ultimul rind. Î i alinia to i regii în ultimul rînd. i nu-i folosea niciodat . Îi pl cea s -i vad cum ar tau alinia i acolo.

Stradlater n-a mai zis nimic. Asemenea lucruri nu prea intereseaz pe nimeni.

Maic -sa era membr la acela i club cu noi, am urmat eu. i eu, din cînd în cînd, ca s scot ceva bani, c ram bastoanele i mingile juc torilor de golf. i, o dat sau de dou ori, mi s-a întîmplat s car i bastoanele maic -si.

Din nou g uri a reu it s marcheze vreo sut aptezeci de puncte.

Stradlater aproape c nu asculta. Î i piept na podoaba capilar .

Ar trebui s m duc jos, s -i spun m car bun ziua.

De ce nu te duci? ,

&$ %&

4#> 1 $2# "

# #

$

#

$ $#"

#$

"

&

M duc imediat. Începu s - i fac din nou c rarea. Îi trebuia cam o or ca s se pieptene.

P rin ii ei erau divor a i, i-am povestit eu mai departe. Maic -sa se rec s torise cu un porc be iv. Unul usc iv, cu picioare p roase. Parc -l v d.

Purta tot timpul pantaloni scur i. Jane spunea c era un fel de scriitor, scenarist sau nu tiu ce naiba, dar nu l-am v zut niciodat f cînd altceva decît s pileasc i s asculte piesele alea poli iste cretine de la radio i s se învîrteasc gol prin cas . În fa a lui Jane i a tuturor.

Nu z u? exclam Stradlater.

Asta îl interesa. Povestea cu be ivul învîrtindu-se gol prin cas , în fa a lui Jane. Stradlater sta era obsedat de problemele sexuale.

A avut o copil rie îngrozitoare. Serios.

Asta îns nu-l mai interesa pe Stradlater. Nu-l interesau decît pove tile obscene.

Jane Gallagher. Doamne.

Nu reu eam s -mi revin. Z u c nu.

Ar trebui m car s cobor s -i spun bun ziua.

De-ce naiba nu te duci, în loc s stai aici i s m ba i la cap!

M-am dus la fereastr , dar nu puteam s v d nimic, c era aburit de c ldur .

N-am chef acum, i-am spus. i nici n-aveam. Î i trebuie o dispozi ie special pentru asemenea lucruri. Credeam c înva la Shipley. A fi putut s jur c înva la Shipley.

Am început s m plimb în sus i în jos prin sp l tor. Nici n-aveam altceva de f cut.

I-a pl cut meciul? am întrebat.

Da, cred c da. Nu tiu exact! i-a povestit cum jucam dame toat ziulica, i a a mai departe?

Nu mai tiu. Ce Dumnezeu, abia am f cut cuno tin , îmi zise Stradlater.

Ispr vise cu piept natul podoabei capilare i începuse s - i strîng împu itele obiecte de toalet .

Ascult . S -i transmi i complimente din partea mea. Îi transmi i?

Da, zise Stradlater, dar tiam c n-o s -i transmit nimic.

Tipii de felul lui Stradlater nu transmit niciodat complimente nim nui.

El s-a dus sus în camer , dar eu am mai r mas un timp în sp l tor, gîndindu-m la Jane. Apoi m-am dus i eu în camer .

Cînd am intrat, Stradlater î i potrivea cravata în fa a oglinzii. Î i petrecea aproape jum tate din via în fa a oglinzii. M-am a ezat în fotoliu i m-am uitat la el.

Ascult , s nu-i spui c m-au dat afar .

Bine.

Stradlater avea totu i o calitate. Nu trebuia s -i explici fiecare fleac cîte o jum tate de or , cum trebuia sâ-i explici lui Ackley. Poate pentru c nu prea-l interesa nimic. D-asta. Pe cînd cu Ackley era alt poveste. M garul de Ackley b ga nasul peste tot.

Stradlater î i puse scurta mea.

Pentru Dumnezeu, vezi s nu mi-o l rge ti, i-am zis. N-am apucat s-o pun decît de vreo dou ori.

Fii lini tit. Da' unde naiba-s ig rile mele?

Pe birou.

Nu tia niciodat unde- i punea lucrurile.

Sub fular.

Lu ig rile i le vîrî în buzunarul scurtei scurta mea. i deodat , a a, ca s fac ceva, am întors apca de vîn toare cu cozorocul în fa . Începusem s m enervez. Sînt un tip foarte nervos.

Ia spune-mi, unde te duci cu ea? l-am întrebat. Te-ai hot rît?

Nu tiu. Dac-om avea timp, o duc la New York. Dar nu tiu de ce naiba nu s-a învoit decît pîn la nou i jum tate.

Nu mi-a pl cut cum a zis asta, a a c i-am spus i eu: Nu s-a învoit decît pîn la nou i jum tate fiindc nu tia ce cuceritor i ce frumos e ti. Dac-ar fi tiut, s-ar fi învoit pîn la nou i jum tate diminea a!

S tii c ai dreptate, mi-a r spuns el.

Nu reu eai s -l sco i din s rite cu una, cu dou . Era prea încrezut.

Las gluma i f -mi compunerea, mi-a zis. Î i pusese haina i era gata de plecare.

Nu te omorî, numai vezi s fie descriptiv , cît se poate de descriptiv .

Ne-am în eles?

Nu i-am r spuns. N-aveam chef. I-am spus doar atît: Întreab-o dac - i mai las regii în ultimul rînd.

Bine, am s-o întreb, mi-a r spuns, dar eram convins c n-are s-o întrebe. Ai grij ce faci i ie i trîntind u a.

Am r mas locului vreo jum tate de or . Vreau s spun c-am r mas în fotoliu, f r s fac nimic. M tot gîndeam la Jane, la întîlnirea ei cu Stradlater i la tot restul. i asta m-a enervat atît de tare, încît am sim it c -mi ies din min i. C doar v-am spus ce m gar libidinos era Stradlater. i, deodat , Ackley ap ru din nou, sco înd capul printre perdelele de la du , ca de obicei, nepoftit de nimeni. Pentru prima dat în via a mea stupid m bucuram c -l v d. M împiedica s m mai gîndesc la celelalte lucruri.

A r mas cu mine pîn la ora cinci i mi-a vorbit despre to i b ie ii de la Pencey, spunînd c nu poate s -i sufere, i i-a stors un co enorm pe care-l avea în b rbie. Nici m car nu s-a folosit de batist . i, la drept vorbind, cred c nenorocitul nici m car n-avea batist . În orice caz, eu nu l-am v zut niciodat folosind asa ceva.

Capitolul 5 SÎMB TÂ SEARA LA PENCEY SE SERVEA ÎNTOTDEAUNA aceea i mîncare. i mesele astea treceau drept un adev rat festin, pentru c ne d deau biftec. A putea face prinsoare pe o mie de dolari c ne hr neau cu biftec numai pentru c duminica veneau o gr mad de p rin i la coal i b trînul Thurmer î i închipuia probabil c fiecare mam î i va întreba odorul ce mîncase în seara din ajun i odorul va r spunde "biftec". Ce escrocherie. P cat c n-a i v zut biftecurile. Erau mici, tari i atît de uscate, încît abia reu eai s le tai. La biftec ne d dea piure de cartofi prost strivi i i, ca desert, ceva care se chema "Betty cea ro covan ", o pr jitur pe care n-o mînca nimeni, în afar , poate, de pu tii din cursul inferior care erau pro ti i de tipii ca Ackley, care mîncau orice le d deai.

Dar cînd am ie it din sufragerie, ne-am dus în curte, unde era grozav. Se a ternuse un strat de z pad de vreo trei oli i continua s ning în disperare.

Era nemaipomenit de frumos. Am început s ne juc m i s ne batem cu z pad . Eram ca ni te pu ti, dar ne distram grozav.

N-aveam întîlnire cu nici o fat , a a c am hot rît cu un prieten de-al meu, unul Mal Brossard, care f cea parte din echipa de lupte, s mergem cu autobuzul pîn la Agerstown s mînc m chiftelu e calde i eventual s ne ducem s vedem o porc rie de film. N-aveam nici unul, nici altul chef s st m toat seara s clocim acas . L-am întrebat pe Mal dac are ceva împotriv s vin i Ackley cu noi. L-am întrebat pentru c Ackley n-avea niciodat program sîmb ta seara. St tea în camer i- i storcea co urile. Mal mi-a r spuns c n-are nimic împotriv , dar c nici nu-i vine s sar în sus de bucurie.

Nu-i prea pl cea Ackley. Ne-am dus deci în camerele noastre s ne îmbr c m i a a mai departe i, în timp ce-mi puneam galo ii i alte rahaturi de-astea, lam strigat pe Ackley i l-am întrebat dac vrea s vin cu noi la cinema. M-a auzit perfect prin draperia de la du , dar nu mi-a r spuns imediat. Era genul de tip c ruia nu-i pl cea s r spund imediat. În cele din urm , îns , tot a ap rut; dînd draperia aia blestemat la o parte i stînd a a pe pragul du ului, m-a întrebat cine mai merge cu noi. Întotdeauna trebuia s tie cine, ce i cum! A putea s jur c dac-ar naufragia într-o zi undeva i ai vrea s -l salvezi de la înec luîndu-l într-o nenorocit de barc , înainte de a se urca te-ar întreba cine e tipul care vîsle te. I-am spus c merge i Mal Brossard.

M garu' la! a spus Ackley. Bine... A teapt -m o clip .

Ai fi zis c - i face o mare favoare.

I-au trebuit vreo cinci ceasuri ca s fie gata. În timp ce se îmbr ca, m-am dus la fereastr , am deschis-o i cu mîna goal am f cut un bulg re de z pad .

Z pada era bun de bulg ri. Dar n-am azvîrlit bulg rele, cu toate c eram gatagata s -l azvîrl într-o ma in parcat pe partea cealalt a str zii. Dar m-am r zgîndit. Ma ina era prea frumoas i alb . Pe urm , am vrut s intesc într-o gur de ap , dar i asta p rea prea frumoas i alb . Pînâ la urm , nu l-am mai aruncat deloc. Am închis fereastra i am început s m plimb prin odaie, îndesînd bulg rele tot mai tare. i ceva mai tîrziu, cînd m-am urcat în autobuz cu Brossard i cu Ackley, tot îl mai ineam în mîn . oferul a deschis u ile i m-a silit s -l arunc afar . I-am spus eu c n-am de gînd s lovesc pe nimeni, dar n-a vrut s m cread . Oamenii nu te cred niciodat .

Brossard i Ackley v zuser amîndoi filmul care se d dea în ora , a a cam mîncat doar cîteva chiftele i, dup ce am jucat un timp biliard la automat, am luat autobuzul i ne-am întors la Pencey. De fapt, nu prea îmi p rea r u c nu m-am dus la cinema. Era, pare-se, o comedie cu Cary Grant, un rahat. i, pe urm , mai fusesem la cinema cu Brossard i cu Ackley. Rîdeau întotdeauna ca hienele de ni te lucruri care nu erau deloc de rîs. i, în afar de asta, nici m car nu-mi f cea pl cere s stau lîng ei la cinema.

Nu era decît vreo nou f r un sfert cînd ne-am întors. Brossard, fiind mare amator de bridge, s-a dus s - i caute ni te parteneri. Ackley a tras bineîn eles la mine-n camer , c tot nu mai fusese de mult. numai c , în loc s se a eze pe bra ul fotoliului lui Stradlater, s-a întins pe patul meu cu capul pe pern . Apoi, în timp ce- i storcea co urile, a început s vorbeasc cu glasul lui monoton. I-am f cut o mie de aluzii, dar n-am reu it s m descotorosesc de el.

Continua s -mi povesteasc , cu vocea lui monoton , despre o fat cu care, cic , se culcase vara trecut . Cuno team povestea. Mi-o spusese cel pu in de o sut

de ori. Numai c de fiecare dat era altfel. O dat spunea c se culcase cu ea în "Buick"-ul lui v r-su, alt dat , c faptul se-ntîmplase într-un gang. Dar bineîn eles c totul era aiureal ! Puteam s pun mîna în foc c Ackley era fat mare. Se vedea cît de colo. Cred c nici m car n-a pip it vreodat o femeie. În cele din urm , am fost nevoit s -i spun clar c am de scris o compunere pentru Stradlater i s -l rog s-o tearg naibii, ca s -mi pot aduna gîndurile. Ca de obicei, a mai t r g nat pu in lucrurile, dar pîn la urm tot a plecat. Dup ce a plecat, mi-am pus pijamaua, halatul i apca de vîn toare i am început s scriu compunerea.

Din p cate, nu-mi venea în minte nici o camer , nici o cas , nici un obiect pe care s -l descriu, cum îmi ceruse Stradlater, i, pe urm , mie nici nu-mi place s descriu case sau od i. A a c ti i ce-am f cut? M-am apucat s scriu despre m nu a de baseball a fratelui meu Allie. Era un subiect foarte potrivit pentru o descriere. Z u c era. Frate-meu Allie avea o m nu de baseball pentru mîna stîng 14. Era stîngaci. Partea interesant era c Allie scrisese versuri pe toat m nu a, pe degete, pe man et , peste tot. Versuri scrise cu cerneal verde. Le scrisese ca s aib ce citi cînd era în careu i st tea degeaba, c nu era nimeni care s zvîrle mingea. Dar frate-meu Allie a murit. A avut leucemie i-a murit la 18 iulie 1946, pe cînd ne aflam în Maine15. V-ar fi pl cut dac l-a i fi cunoscut. Era cu vreo doi ani mai mic decît mine, dar de cincizeci de ori mai de tept, nemaipomenit de de tept. Profesorii lui îi scriau mereu mamei ce pl cere e s ai un elev ca Allie. N-o spuneau numai a a, de barb .

Era adev rat. Dar Allie nu era numai cel mai de tept membru al familiei noastre, era i cel mai dr gu , în multe privin e. Nu se certa niciodat cu nimeni. Se spune c oamenii cu p rul ro u se înfurie din te miri ce, dar Allie nu se înfuria niciodat , i totu i avea p rul ro u, ro u de tot. Dar s v spun cît de ro u era. Eu joc golf de la zece ani i mi-aduc aminte c odat , într-o var , cînd aveam doisprezece ani, tot loveam mingea cu crosa, mergeam dup ea i a a mai departe, cînd, deodat , am avut senza ia c dac m întorc îl v d pe Allie, i chiar a a a i fost. St tea la vreo sut cincizeci de metri în spatele meu, c lare pe biciclet , dincolo de gard era un gard mare care înconjura tot terenul i se uita la mine cum joc. sta-i genul de p r ro u pe care-l avea. Doamne, tare mai era dr gu . Uneori, la mas , î i amintea de cîte ceva i rîdea atît de tare, încît aproape c pica de pe scaun. Aveam doar vreo treisprezece ani, i voiau s m duc la psihanalist fiindc sp rsesem toate geamurile de la garaj. Îi în eleg. Z u c da. În noaptea în care a murit Allie, am dormit în garaj i am spart toate nenorocitele alea de geamuri cu pumnul, numai a a, de furie. Am încercat s sparg i geamurile station wagon-ului16 pe care-l aveam în vara aceea, dar m t iasem r u la mîn , a a c-a trebuit s renun . M-am purtat ca un idiot. Recunosc, dar aproape c nu mi-am dat seama ce fac, i pe urm dumneavoastr nu l-a i cunoscut pe Allie. Mîna tot m mai doare cîteodat , cînd plou sau mai tiu eu ce, i nu mai pot strînge pumnul în orice caz nu prea tare , dar în afar de asta nu prea-mi pas . C tot n-am de gînd s m fac nici chirurg, nici violonist, nici altceva.

3

# $#

$

$#

'" # #

$&

$ $ $

# $ $" #

# & "

$

1C

"

#% & $ $

(

% 5 7

$ # .

B

# = #$ $

"$$ $ # $ # ." $# " #

# "$

C $0

# #

În orice caz, despre asta am scris în compunerea lui Stradlater. Despre m nu a de baseball a lui Allie. O aveam întîmpl tor în valiz , a a c-am scos-o i am copiat versurile. A trebuit doar s schimb numele lui Allie, ca s nu se tie c era vorba de fratele meu i nu de al lui Stradlater. Nu prea aveam chef so fac, dar nu mi-a venit nimic mai interesant în minte, i, în definitiv, îmi f cea pl cere s scriu despre asta. Mi-a trebuit vreo or ca s scriu compunerea, fiindc am b tut-o la ma ina lui Stradlater, care era o rabl i se tot bloca. Pe a mea o împrumutasem unui b iat dintr-alt camer .

Cînd am ispr vit, cred c era vreo zece i jum tate. Totu i, nu eram obosit, a a c m-am uitat un timp pe fereastr . Nu mai ningea, dar din cînd în cînd se auzea undeva departe cîte o ma in care se chinuia s porneasc . i se mai auzea i sfor itul lui Ackley prin draperia p c toas de la du . Suferea de sinuzit i nu prea respira bine cînd dormea. Tipul sta avea de toate. Sinuzit , co uri, din i strica i, gura îi mirosea, unghiile i se rupeau. Î i f cea mil bietul nepricopsit.

Capitolul 6 DE ANUMITE LUCRURI SE ÎNTÎMPL CÎTEODATÂ S - I aminte ti mai greu. Nu mai tiu cînd s-a întors Stradlater de la întîlnirea cu Jane. Vreau s spun c nu-mi amintesc exact ce f ceam cînd i-am auzit pa ii lui afurisi i pe coridor. Probabil c tot m mai uitam pe fereastr , dar z u c nu-mi aduc aminte precis. Eram îngrozitor de îngrijorat. Cînd sînt într-adev r îngrijorat de ceva, s ti i c nu umblu de colo pîn colo. Cînd sînt îngrijorat, îmi vine chiar s m duc la toalet . Dar nu m duc. Prea sînt îngrijorat ca s m duc. Nu vreau s m întrerup. Dac l-a i fi cunoscut pe Stradlater, a i fi fost i dumneavoastr îngrijora i. Am ie it de cîteva ori în ora cu el i cu fete i tiu foarte bine de ce e-n stare. N-are nici un scrupul. Nici unul. În orice caz, coridorul era tot acoperit cu linoleum, a a c pa ii lui bestema i se auzeau cînd se apropia de camer . Nici m car nu-mi mai amintesc unde st team cînd a intrat la fereastr , în fotoliul meu sau într-al lui. Z u c nu-mi amintesc.

A intrat v itîndu-se de frigul de afar . Apoi a întrebat: Unde naiba-i toat lumea? Parc am fi la morg !

Nici nu m-am sinchisit s -i r spund. Dac era atît de cretin încît s nu- i dea seama c -i sîmb t sear i c b ie ii se aflau fie în ora , fie în pat, fie acas la p rin i pentru week-end, n-aveam de ce m obosi s -i explic! Începu s se dezbrace. Despre Jane, nici un cuvînt. Mici m car unul! De altfel, nici eu nu i-am spus nimic. St team i m uitam la el. Mi-a mul umit doar c -i împrumutasem scurta. A pus-o pe un umera i a ag at-o în dulap.

Apoi, pe cînd î i scotea cravata, m-a întrebat dac scrisesem nenorocita aia de compunere. I-am r spuns c era gata i c i-o l sasem pe pat. S-a dus i a început s-o citeasc în timp ce- i descheia c ma a. St tea i citea, în timp ce- i mîngîia pieptul gol i stomacul, cu expresia lui cretin . Mereu se mîngîia pe piept sau pe stomac. Tare se mai iubea.

Deodat izbucni: Dumnezeule, Holden. Ai scris despre o nenorocit m nu de baseball!

Ei i? i-am r spuns glacial.

Cum adic ei i? i-am spus s scrii despre o camer , despre o cas sau

despre a a ceva...

Mi-ai spus s Fie o descriere. Ce importan are dac -i despre o m nu de baseball?

D -o dracului de m nu !

Era îngrozitor de furios, z u c era.

Toate le faci pe dos.

Apoi, uitîndu-se la mine, mi-a zis: Nu-i de mirare c i-au dat un picior în fund. Nu faci nimic cum trebuie.

Nimic. Niciodat .

Bine, atunci d -mi-o înapoi!

M-am apropiat de el, i-am smuls hîrtia din mîn i am rupt-o în buc ele.

De ce dracu ai f cut asta? mi-a spus.

Nici nu i-am r spuns. Am aruncat doar buc elele de hîrtie la co . Apoi mam întins pe pat i mult vreme n-am mai spus nici unul, nici altul nimic.

Stradlater s-a dezbr cat i a r mas în chilo i, i eu, a a cum eram, întins pe pat, mi-am aprins o igar . Nu aveam voie s fum m în dormitor, dar noaptea, cînd to i ceilal i dormeau sau erau în ora i nu sim ea nimeni mirosul, mai puteai s aprinzi cîte o igar . i în afar de asta, fumam ca s -l enervez pe Stradlater. Î i ie ea din min i ori de cîte ori se întîmpla s calci regulamentul. El nu fuma niciodat în dormitor. Numai eu. i despre Jane continu s nu scoat nici o vorb . În cele din urm , i-am zis: Te-ai întors îngrozitor de tîrziu, dac spui c s-a învoit doar pîn' la nou i jum tate. Nu cumva ai f cut-o s întîrzie?

St tea pe marginea patului i- i t ia nenorocitele de unghii de la picioare.

Cîteva minute, mi-a r spuns Stradlater. Dar cine naiba se mai învoie te sîmb t seara doar pîn la nou jum tate!

Doamne, ce-l mai uram!

A i fost la New York? l-am întrebat.

Ce, ai înnebunit? Cum naiba era s mergem la New York cînd s-a învoit doar pîn' la nou i jum tate!

P cat!

Ascult , spuse el, ridicîndu- i privirea, dac ai de gînd s fumezi, ce-ar fi s te duci jos la sp l tor? Tu te cari din coal , dar eu trebuie s zac aici pîn oi absolvi!

M-am f cut c n-aud. Z u c da. Am continuat s fumez ca turbat. Un singur lucru am f cut totu i, m-am întors pe o parte i m-am uitat cum î i t ia unghiile lui nenorocite. Ce coal ! Ve nic trebuia s supor i pe cîte unul care- i t ia unghiile, sau î i storcea co urile, sau mai tiu eu ce.

I-ai transmis complimente din partea mea? l-am întrebat. Îhî. Îi transmisese pe naiba, m garu'! i ce-a spus? Ai întrebat-o dac tot î i mai ine regii în ultimul rînd?

Nu, n-am întrebat-o! Ce dracu' î i închipui c-am f cut toat noaptea, crezi c-am jucat dame? Ce Dumnezeu!

Nici nu i-am r spuns. Doamne, ce-l uram!

Dar dac nu v-a i dus la New York, unde a i fost? l-am întrebat dup un timp.

Cu greu reu eam s m st pînesc, s nu-mi tremure vocea. Mam , ce m enerva! Parc sim eam c se întîmplase ceva!

Ispr vise cu t iatul unghiilor. A a în chilo i cum se afla, se ridic de pe pat. I se f cuse de glume. S-a apropiat de patul meu, s-a aplecat peste mine i a început s -mi care pumni în um r, cic a a, în joac .

Ispr ve te, i-am spus. Unde ai dus-o, dac n-a i fost la New York?

Nic ieri. Am stat într-o ma in nenorocit . i spunînd asta, mi-a mai dat un pumn, tot în joac .

Ispr ve te! am repetat. A cui era ma ina?

A lui Ed Banky.

Ed Banky era antrenorul de baschet de la Pencey. Amicul Stradlater era una din simpatiile lui, fiindc juca centru în echip , i Ed Banky îi împrumuta ma ina de cîte ori i-o cerea. De fapt, elevii n-aveau voie s împrumute ma ini de la personalul colii, dar m garii tia de sportivi sînt foarte uni i. Prin toate colile pe unde am trecut, m garii de sportivi f ceau întotdeauna front comun.

Stradlater continua s -mi care pumni în um r. Peria de din i pe care o inea într-o mîn i-o b gase în gur .

Ce-a i f cut? l-am întrebat. Amor în ma ina lui Ed Banky?

Vocea îmi tremura îngrozitor.

Ce- i veni s spui asta! Vrei s - i frec ridichea?

Asta a i f cut?

Secret profesional.

Ce s-a întîmplat mai departe, nu-mi amintesc prea bine. tiu doar c m-am sculat de pe pat de parc-a fi vrut s m duc la sp l tor sau mai tiu eu unde i am dat s -l pocnesc cu toat puterea peste peria de din i, ca s i-o împing pe gît, s -i sfîrtec beregata. Numai c n-am nimerit. Am reu it doar s -l ating întro parte a capului. Probabil c l-a durut pu in, dar nu cît a fi vrut eu. L-ar fi durut mult mai tare dac nu l-a fi lovit cu dreapta, c ci pumnul drept nu pot s -l strîng prea bine, din cauza r nii de care v-am povestit. În orice caz, dup o clip , m-am trezit pe blestemata aia de podea, cu Stradlater, ro u de furie, a ezat pe pieptul meu. Adic m ap sa pe piept cu genunchii lui blestema i i cînt rea aproape o ton . Ca s nu-l mai lovesc, m inea de mîini. A fi fost în stare s -l ucid.

Ce naiba te-a apucat? m tot întreba, i fa a lui de cretin se f cea din ce în ce mai ro ie.

Ia- i genunchii împu i i de pe pieptul meu, i-am zis.

Aproape c urlam. Z u c da.

D -te jos de pe mine, stîrpitur nenorocit .

Dar n-a vrut. M inea strîns de mîini, i eu continuam s -l înjur, i asta a mers a a vreo zece ore la rînd. Nici nu mai tiu bine tot ce i-am spus. I-am spus c - i închipuie c se poate culca cu orice fat vrea. I-am spus c nici m car nu-i p sa dac fata î i p streaz to i regii în ultimul rînd, i c nu-i p sa pentru c era un idiot i un cretin. Se înfuria groaznic cînd îl f cea cineva cretin. De altfel, to i cretinii se înfurie cînd le spui c sînt cretini.

Taci naibii din gur , Holden, îmi spunea, în timp ce fa a lui mare i tîmpit se ro ea din ce în ce mai tare. Taci!

Nici m car nu tii dac o cheam Jane sau Jean, cretinule, p c tosule!

Ascult , Holden. Taci. Asta-i ultima dat c te previn.

Reu isem s -l scot din s rite.

Dac nu taci, te tr snesc de nu te vezi.

Ia- i genunchii împu i i de cretin de pe pieptul meu.

Dac te las s te ridici, taci?

Nici nu i-am r spuns.

Atunci m-a întrebat din nou: Holden, dac te las s te ridici, taci?

Da. S-a ridicat, i eu m-am sculat în picioare. Din cauza genunchilor lui împu i i m durea tot pieptul.

E ti un porc i un cretin împu it, i-am zis.

Asta îl înfurie de-a binelea. M-a amenin at cu degetul lui mare i prost.

Holden, te previn. Pentru ultima dat . Dac nu- i ii cloan a, te...

De ce s-o iu? i-am spus, r cnind. Asta-i nenorocirea cu voi, cretinii, niciodat nu vre i s discuta i nimic. Dup asta se recunoa te un cretin. Nu vrea s discute niciodat nimic intelig...

M-a pocnit cu toat puterea, i-n clipa urm toare m-am trezit din nou pe podea. Nu mi-aduc aminte dac m-a f cut sau nu knock-out, dar nu cred. E foarte greu s faci un tip knock-out. E u or numai în p c toasele alea de filme.

Sîngele îmi curgea din nas iroaie. Cînd am ridicat privirea, Stradlater st tea aplecat asupra mea. inea sub bra afurisita aia de trus de toalet .

De ce dracu' n-ai t cut cînd i-am spus?

P rea cam speriat. Pesemne c -i era fric s nu-mi fi spart capul sau mai tiu eu ce cînd c zusem. P cat c nu mi-l sp rsese!

E vina ta, ce naiba, mi-a zis.

Mam , ce speriat p rea!

Nici m car nu m-am ridicat de jos. Z ceam acolo pe podea înjurîndu-l, f cîndu-l cretin i m gar. Eram atît de furios, încît urlam.

Ascult , du-te i te spal pe fa , mi-a spus Stradlater. M-auzi?

I-am r spuns s se duc el s - i spele fa a de cretin, ceea ce era o copil rie, dar eram îngrozitor de furios. I-am spus c în drum spre sp l tor s se opreasc s fac amor cu doamna Schmidt. Doamna Schmidt era nevasta portarului.

Avea vreo aizeci i cinci de ani.

Am r mas acolo jos pe podea pîn cînd l-am auzit ie ind i închizînd u a în urma lui, apoi i-am auzit pa ii pe coridor, în timp ce se îndrepta spre sp l tor.

Abia atunci m-am ridicat. Nu reu eam s -mi g sesc apca aia blestemat . În cele din urm , am g sit-o. Era sub pat. Mi-am pus-o pe cap, am întors-o cu cozorocul la spate a a cum îmi pl cea mie , apoi m-am dus s -mi privesc mutra mea tîmpitâ în oglind . În via a mea n-am v zut a a masacru. Gura i b rbia mi-erau pline de sînge, i m mîn-jisem chiar i pe pijama i pe halat. Pe de o parte, m cam speria, dar pe de alta, m fascina. Tot sîngele sta m f cea s par puternic. Nu m b tusem decît de vreo dou ori pîn atunci, i în amîndou rîndurile mîncasem b taie. Nu sînt cine tie ce puternic. i, dac vre i s ti i, de fapt sînt un pacifist.

Aveam o b nuial c Ackley auzise tot t r boiul i era treaz. A a c am trecut pe la du i am intrat la el s v d ce naiba face. Mi se întîmpla foarte rar s m duc în camera lui. La el în odaie era întotdeauna un miros urît, din pricin c era atît de murdar.

Capitolul 7 PRIN DRAPERIA DE LA DU STR B TEA PU IN

LUMIN

DIN

camera noastr , a a c l-am v zut cum st tea întins pe pat. tiam bine c e treaz.

Ackley! Dormi? l-am întrebat.

Nu. Era cam întuneric; m-am împiedicat de un pantof i era gata-gata s cad în cap.

Ackley se ridic de pe pern i se sprijini într-un cot. Avea un fel de unsoare alb pe fa , pentru co uri. În întuneric ar ta ca un strigoi.

Ce naiba faci? i-am zis.

Cum adic , ce naiba fac? Am încercat s dorm, dar a i f cut un zgomot îngrozitor! De la ce naiba v-a i luat?

Unde s-aprinde lumina?

Nu reu eam s g sesc comutatorul. Bîjbîiam cu mîna pe perete.

Ce-ai nevoie de lumin ?... Vezi c -i acolo, chiar lîng mîna ta. În cele din urm , am g sit întrerup torul i am aprins. Ackley i-a acoperit fa a cu mîna, ca s nu-l supere lumina.

Cristoase! zise el. Ce naiba i s-a întîmplat?

Se referea la urmele de sînge i la tot restul.

Am avut o mic discu ie cu Stradlater, i-am r spuns.

Apoi m-am a ezat pe podea. N-aveau niciodat scaune în camera asta. Nu tiu ce naiba f ceau cu ele.

Ascult , i-am zis, nu vrei s faci o canast ?

Era mare amator de canast .

Dar, pentru Dumnezeu, î i curge sîngele iroaie! Mai bine i-ai pune ceva s se opreasc !

Las' c se opre te de la sine. Ei, facem o canast , sau nu?

O canast , aiurea! tii cît e ceasul?

Nu-i tîrziu. Trebuie s fie unsprezece, unsprezece i jum tate. i asta nu-i tîrziu! Ascult : eu mîine trebuie s m scol devreme s m duc la liturghie, ce naiba. Începe i s zbiera i i s v bate i în mijlocul... Da', la urma urmei, din ce v-a i luat?

E o poveste lung . Nu vreau s te plictisesc, Ackley. M gîndesc la binele t u! i-am zis.

Cu el nu vorbeam niciodat despre via a mea intim . În primul rînd pentru c era i mai tîmpit decît Stradlater. În compara ie cu Ackley, Stradlater era un adev rat geniu.

Ascult , i-am spus, pot s dorm noaptea asta în patul lui Ely? C tot nu se întoarce pîn mîine sear . tiam bine c nu se întoarce, c doar se ducea acas aproape la fiecare sfîr it de s pt mîn .

Nu tiu cînd se-ntoarce, spuse Ackley.

Mam , ce m plictisea.

Cum adic nu tii cînd se întoarce? Nu se întoarce niciodat înainte de duminic seara, nu?

Dar, pentru Dumnezeu, în elege c nu pot l sa pe cineva s doarm în patul lui numai fiindc are chef.

Asta m-a amuzat. Am întins mîna, de unde st team, i l-am b tut pe um r.

E ti un prin , Ackley, pu tiule, i-am zis. tiai?

Nu, da' z u c-am dreptate... nu pot l sa pe cineva s doarm în...

E ti un prin adev rat. E ti un domn i un înv at, pu tiule, i-am zis.

i chiar era.

Nu cumva ai vreo igar ? Dac n-ai, mor în clipa asta.

Nu, de fapt chiar c n-am. Dar ascult , de ce naiba v-a i b tut?

Nu i-am r spuns. M-am ridicat doar, m-am dus la fereastr i m-am uitat afar . M sim eam deodat atît de singur, încît aproape c-a fi vrut s mor.

Dar totu i, de ce naiba v-a i b tut? m-a întrebat Ackley, poate pentru a cincizecea oar .

Tare mai era pis log!

Din cauza ta! i-am zis.

Din cauza mea! Dumnezeule!

Da. i-am ap rat onoarea ta p c toas . Stradlater a spus c ai un caracter infect. i ce, voiai s înghit una ca asta?

Nu z u! Chiar a a a zis?

I-am spus c am glumit, apoi m-am dus i m-am întins pe patul lui Ely. Mam , ce r u mi-era! i ce singur m sim eam! În camera asta pute, i-am zis. Simt mirosul ciorapilor t i de la distan !

Nu-i dai niciodat la sp lat?

Dac nu- i place, tii ce-ai de f cut, îmi zise Ackley.

De tept b iat, n-am ce zice.

Ce-ar fi s stingi lumina? Ce naiba!

Totu i, nu m-am gr bit s-o sting. St team întins pe patul lui Ely i m gîndeam la Jane i la tot restul. Cînd m gîndeam la Jane i mi-o închipuiam stînd undeva cu Stradlater, în ma ina nemernicului de Ed Banky, sim eam c turbez. De cîte ori îmi aduceam aminte de asta, îmi venea s s r pe fereastr .

Dumneavoastr nu-l cunoa te i pe Stradlater. Eu îl cunosc. Mai to i b ie ii de la Pencey se laud tot timpul c se culc cu fete ca Ackley, de exemplu , dar Stradlater chiar se culca. Z u c da.

Ackley, puiule, i-am zis, spune-mi povestea vie ii tale: trebuie s fie pasionant .

Ce-ar fi s stingi naibii lumina? Trebuie s m scol mîine devreme s m duc la biseric !

M-am ridicat i, fiindc inea neap rat, am stins lumina. Apoi m-am întins din nou pe patul lui Ely. Ce-ai de gînd? S dormi în patul lui Ely? mi-a zis.

Ackley sta era ospitalitatea în persoan .

Poate c da. Poate c nu. Nu- i face probleme...

Nu-mi fac, dar nu mi-ar pl cea s se întoarc Ely pe nea teptate i s g seasc pe cineva...

Lini te te-te, c nu dorm aici! Nu vreau s abuzez de ospitalitatea ta generoas .

Cîteva clipe mai tîrziu, sfor ia ca nebunul. Iar eu am r mas a a, întins în întuneric, str duindu-m s nu m mai gîndesc la Jane i la Stradlater în ma ina p c tosului de Ed Banky. Dar era aproape imposibil. Din nenorocire, cuno team metodele amicului Stradlater. i asta m înnebunea i mai tare. Mi s-a întîmplat odat s avem amîndoi întîlnire cu cîte o fat i s st m to i patru în ma ina lui Ed Banky. Stradlater cu fata lui st teau în spate, i eu în fa . Nici nu v închipui i ce tehnic avea tipul. Începea s vr jeasc fata cu o voce joas , cald , sincer , de parc ar fi vrut s -i arate c nu-i numai un tip bine, ci i un b iat bun i sincer. Mi se întorcea stomacul pe dos auzindu-l cum vorbea. Fata tot spunea mereu: "Nu...te rog... nu trebuie... Te rog". Dar Stradlater continua

s-o vr jeasc cu o voce sincer , de parc-ar fi fost Abraham Lincoln, i în cele din urm nu se mai auzea nimic. O lini te îngrozitoare. Era jenant! Nu cred c s-a culcat cu ea atunci dar, în orice caz, pu in i-a lipsit. Foarte pu in. i, cum st team a a, str duindu-m s nu m mai gîndesc, l-am auzit pe Stradlater venind de la sp l tor i întorcîndu-se în camera noastr . L-am auzit cum î i strînge lucrurile lui împu ite de toalet i tot restul i cum deschide fereastra. Era mort dup aer curat. Apoi, pu in mai tîrziu, a stins lumina. Nici m car nu se uitase s vad unde sînt.

Chiar i afar pe strad era trist. Nu mai trecea nici o ma in , nu se mai auzea nici un zgomot. M sim eam atît de singur i de nenorocit, încît am sim it nevoia s -l trezesc pe Ackley.

Hei, Ackley, i-am spus, aproape în oapt , ca s nu m aud Stradlater prin draperia de la du .

Dar Ackley nu m-a auzit.

Hei, Ackley!

Nu m-a auzit nici a doua oar . Dormea bu tean.

Hei, Ackley!

De ast dat m-a auzit.

Ce dracu vrei? mi-a spus. Dormeam, pentru Dumnezeu!

Ascult . Ce formalit i trebuie s faci ca s intri la mîn stire? l-am întrebat.

M gîndeam a a, într-o doar , s m c lug resc.

Trebuie s fii catolic, i toate alea?

Sigur c trebuie s fii catolic. Nenorocitule, m-ai trezit numai ca s -mi pui întrebarea asta idioat ...

Hai, culc -te la loc. Oricum, n-am s m c lug resc! Cu ghinionul pe care-l am, te pomene ti c nimeresc undeva unde-s cine tie ce c lug ri. Numai cretini i lep d turi... Sau pur i simplu, numai lep d turi...

Auzind asta, Ackley a s rit în sus.

Ascult , zise, despre mine n-ai decît s spui orice, nu-mi pas , dar dac te apuci s faci bancuri în leg tur cu religia mea, atunci...

Lini te te-te, i-am r spuns, c nu- i bate nimeni joc de religia ta blestemat .

M-am ridicat de pe patul lui Ely i am pornit-o spre u . M s turasem de atmosfera asta cretin . Voiam s ies. Totu i, în drum spre u m-am oprit i a a, de banc i-am strîns foarte solemn mîna. Dar i-a tras-o repede înapoi.

Ce te-a apucat? m-a întrebat.

Nimic. Voiam doar s - i mul umesc c te-ai purtat ca un prin , asta-i tot, i-am spus. I-am spus-o pe un ton foarte sincer. E ti un tip a-ntîia, pu tiule, i-am zis. tiai?

Faci tu pe de teptu'. Da' într-o bun zi tot i se înfund .

Mici m car n-am g sit de cuviin s -l ascult. Am închis u a i am ie it naibii pe culoar.

Dormeau cu to ii, sau erau la plimbare, sau plecaser s - i petreac weekend-ul acas , a a c pe culoar era o lini te sinistr . În dreptul u ii lui Leahy i a lui Hoffman am g sit o cutie goal de past de din i "Kolynos", pe care am împins-o cu vîrful pantofului c ptu it cu blan de oaie pîn în dreptul sc rii.

M gîndeam s cobor s v d ce mai face Mal Brossard. Dar, deodat , m-am r zgîndit. M-am hot rît s-o terg naibii de la Pencey, chiar în noaptea aia.

Adic s nu mai a tept pîn miercuri, s nu mai a tept deloc. Nu voiam s mai

zac aici. i gata! Prea m sim eam trist i singur. A a c-am luat o hot rîre: mam decis s iau o camer la un hotel din New York la un hotel foarte ieftin i a a mai departe i s m distrez pîn miercuri, i pe urm , miercuri, s m întorc acas , odihnit i bine dispus. Dup socotelile mele, p rin ii n-aveau s primeasc decît mar i sau miercuri scrisoarea prin care b trînul Thurmer îi anun a c fusesem dat afar . Nu voiam s-ajung acas înaintea scrisorii, i înainte ca ei s-o fi digerat bine. Nu voiam s fiu acolo în clipa cînd o primeau.

Mama poate deveni uneori foarte isteric . În schimb, dup ce se obi nuie te cu o idee, e chiar dr gu . i, pe urm , aveam nevoie de o mic vacan . Nervii mei erau în batist . Z u c erau. În orice caz, asta am hot rît s fac. A a c m-am întors în camer , am aprins lumina i am început s -mi strîng lucrurile, i a a mai departe! O bun parte erau gata împachetate. Stradlater nici nu s-a trezit. Am aprins o igar , mam îmbr cat i pe urm am f cut cele dou valize. Nu mi-a trebuit mai mult de dou minute. Sînt foarte operativ la împachetat.

Totu i, un lucru m-a cam întristat. Am împachetat i patinele noi pe care mi le trimisese mama doar cu vreo dou zile în urm . i asta m-a întristat. Mi-o închipuiam pe mama intrînd la Spaulding17 i asaltîndu-l pe vînz tor cu un milion de întreb ri naive în timp ce pe mine m d duser din nou afar de la coal . Asta m întrista! De fapt, mama nici nu-mi cump rase patinele de care aveam nevoie eu aveam nevoie de patine de vitez i ea îmi cump rase patine de hochei , dar oricum, tot m-a întristat. Aproape întotdeauna, cînd îmi d cineva un cadou, pîn la urm m întristez.

Dup ce am ispr vit cu împachetatul, m-am apucat s -mi num r banii. Numi mai amintesc exact cî i erau, dar tiu c eram destul de bine c ptu it.

Tocmai primisem cu vreo s pt mîn înainte o sum serioas de la mama-mare.

Mama-mare e foarte generoas . S-a cam ramolit e a naibii de b trîn ,a a c -mi trimite bani de ziua mea de na tere, cel pu in de patru ori pe an. Dar, cu toate c eram destul de bine c ptu it, m-am gîndit c un dolar, doi în plus nu stric , nu se tie niciodat . A a c-am ie it pe coridor i m-am dus s -l trezesc pe Frederick Woodruff, tipul c ruia îi împrumutasem ma ina de scris. L-am întrebat cît îmi d pe ea. Era destul de bogat. Mi-a spus c nu tie cît s -mi dea. i c nici nu prea are chef s-o cumpere. Dar, pîn la urm , tot a cump rat-o.

Costase vreo nou zeci de dolari, dar el nu mi-a dat decît dou zeci. Era sup rat c -l trezisem.

Cînd în sfîr it am fost gata de plecare, cu valizele în mîn i tot, m-am oprit în capul sc rii i m-am uitat pentru ultima dat de-a lungul blestematului de coridor. Aproape c plîngeam. Nu tiu de ce, Mi-am pus pe cap apca ro ie de vîn toare cu cozorocul la spate, a a cum îmi pl cea mie, i am strigat cu toat puterea, a a, de-al naibii: Somn u or, cretinilor!

Pun r m ag c am trezit to i m garii de pe etaj. Apoi am ie it naibii, cît am putut mai repede. Un tîmpit aruncase coji de alune americane pe scar i era cît pe ce s -mi rup gîtul.

Capitolul 8

9

1 $#

$ $0

2> #? 0

. $

" #%

ERA PREA TÎRZIU CA S TELEFONEZ DUP UN TAXI A A C-A trebuit s-o întind pe jos pîn la gar . Nu era prea departe, dar se l sase frig al naibii i se mergea greu prin z pad , iar valizele m tot pocneau peste picioare.

M bucuram totu i c sînt afar la aer curat i a a mai departe. Singura nenorocire era c , din cauza frigului, începuser s m doar nasul i locul acela de sub buza de sus unde m atinsese Stradlater. Îmi strivise buza de din i i m cam durea. În schimb, la urechi mi-era cald i bine. apca pe care-o cump rasem avea clape pentru urechi, a a c le-am dat drumul nu-mi mai p sa cum ar tam. Oricum, tot nu m vedea nimeni, c to i erau în cîrpe.

Cînd am ajuns la gar , am avut noroc c n-a trebuit s a tept trenul decît vreo zece minute. În timp ce a teptam, am luat pu in z pad cu mîna i m-am sp lat cu ea pe fa . Eram înc plin de sînge.

De obicei, îmi place s merg cu trenul, mai ales noaptea, cînd în untru e lumin i geamurile sînt negre de întunericul de afar , i prin vagoane circul cîte un tip care vinde cafele, sandvi uri i reviste. De obicei, cump r un sandvi cu unc i vreo patru reviste. i cînd c l toresc noaptea cu trenul, reu esc uneori s citesc f r s v rs o poveste d-alea tîmpite de prin reviste. ti i de care. D-alea cu o gr mad de tipi artificiali cu fa a uscat , pe care-i cheam David, i o gr mad de tipe artificiale, pe care le cheam Linda sau Marcia, care le aprind mereu pipa blestema ilor lora de David. În orice caz, noaptea, în tren, reu esc s citesc chiar i porc rii d-acelea. De data asta îns nu puteam.

N-aveam chef. St team a a, f r s fac nimic. Mi-am scos doar apca de vîn toare i am vîrît-o în buzunar. i deodat , la Trenton s-a urcat o doamn care s-a a ezat lîng mine. Fiind cam tîrziu, vagonul era aproape gol, cu toate astea, în loc s se a eze pe o banchet goal , s-a a ezat lîng mine, fiindc avea un geamantan mare, i eu st team pe bancheta din fa . i-a trîntit geamantanul drept în mijlocul culoarului, în a a fel încît conductorul sau oricine ar fi trecut pe acolo s-ar fi împiedicat de el. Avea ni te orhidee prinse în piept ca i cum ar fi fost la o petrecere sau la un bal. Cred c-avea vreo patruzeci-patruzeci i cinci de ani, dar ar ta foarte bine. Îmi plac femeile. Z u c -mi plac. Nu vreau s spun c sînt un obsedat sexualul sau mai tiu eu ce, cu toate c nu pot spune c nu m intereseaz din punctul sta de vedere. Dar ce vreau s spun e c îmi plac a a, pur i simplu. Ve nic î i las valizele în mijlocul drumului. A adar, st team unul lîng altul, cînd deodat mi-a zis: V rog s m scuza i, dar eticheta aia nu cumva e de la Pencey?

Se uita la geamantanele mele, a ezate sus în plas .

Ba da, i-am r spuns.

Avea dreptate. R m sese o afurisit de etichet pe una din valize. F cea o impresie foarte proast , recunosc.

A, va s zic înve i la Pencey?

Avea o voce frumoas . O voce care suna, sigur, bine la telefon. Ar fi trebuit s umble cu telefonul la ea.

Da, i-am r spuns.

Vai, ce bine. Poate c -l cuno ti i pe fiul meu. Ernest Morrow? Înva tot la Pencey.

Da, îl cunosc. E în aceea i clas cu mine.

Fiul ei era cel mai mare porc din cî i urmaser vreodat la Pencey de cînd s-a înfiin at coala asta împu it . De cîte ori venea pe culoar de la du , plesnea b ie ii peste fund cu prosopul ud. sta era tipul.

Vai, ce bine-mi pare! mi-a spus doamna.

Nu era vulgar . Era simpatic i dr gu .

Am s -i spun lui Ernest c ne-am întîlnit. Cum te cheam , dr gu ule?

Rudolph Schmidt, i-am r spuns.

N-aveam nici un chef s -i în ir toat biografia mea. Rudolph Schmidt era numele portarului de la Pencey. Î i place la Pencey? m-a întrebat.

Nu e r u! Nu e raiul pe p mînt, dar nu e mai r u ca la alte coli. Unii dintre profesori sînt destul de con tiincio i.

Lui Ernest îi place la nebunie. tiu, i-am spus.

Apoi am început s -i trag b rbi.

Se adapteaz foarte u or. Z u c da. Vreau s spun c tie s se adapteze.

Crezi? m-a întrebat.

P rea c-o intereseaz grozav problema.

Ernest? Sigur! i-am zis.

Apoi m-am uitat la ea în timp ce- i scotea m nu ile. Mam , ce briliante avea.

Mi-am rupt o unghie cînd am coborît din taxi, mi-a spus. i-a ridicat privirea i mi-a zîmbit. Avea un zîmbet grozav. Z u avea.

Majoritatea oamenilor nu zîmbesc sau, cînd zîmbesc, au un zîmbet antipatic.

Taic -su i cu mine ne cam facem griji cu Ernest uneori. Uneori avem impresia c nu e destul de comunicativ.

Cum adic ?

P i, el e un b iat foarte sensibil i nu s-a împrietenit niciodat cu ceilal i b ie i. Poate c ia lucrurile pu in prea în serios pentru vîrsta lui.

Sensibil. S mor de rîs, nu alta. Era tot atît de sensibil ca un scaun de toalet .

M-am uitat la ea. Nu p rea proast . P rea c - i d seama ce m gar e fi-su.

Dar sigur nu po i fi niciodat , vreau s spun, cînd e vorba de mame. Mamele sînt toate cam nebune. Totu i, mie mama amicului Morrow îmi pl cea. Era foarte bine.

Nu vre i o igar ? am întrebat-o S-a uitat în jur, apoi mi-a spus: Am impresia c sta nu-i vagon de fum tori, Rudolph!

Rudolph. S mor de rîs, nu alta!

Nu-i nimic. Fum m pîn încep s ipe la noi, i-am spus.

I-am oferit o igar , apoi i-am aprins-o.

Ar ta bine cînd fuma. Tr gea bineîn eles în piept i-a a mai departe, dar nu cu patim , cum fac cele mai multe femei de vîrsta ei. Avea foarte mult farmec. i, dac vre i s ti i, avea i sex appeal, cu carul.

S-a uitat cam curios la mine, apoi, deodat , mi-a spus: Poate m în el, dar am impresia c - i curge sînge din nas, dr gu ule!

Am dat din cap i mi-am scos batista din buzunar.

M-a lovit cineva cu un bulg re de z pad un bulg re înghe at.

I-a fi spus tot adev rul, dar era prea lung de povestit. Îmi pl cea. Începuse chiar s -mi par r u c -i spusesem c m cheam Rudolph Schmidt.

Ernie, i-am zis, e unul dintre b ie ii cei mai iubi i de la Pencey. tia i?

Nu. nu tiam.

Am dat din cap.

E adev rat c ne-a trebuit destul de mult ca s ajungem s -l cunoa tem.

E un tip curios. Are i el ciud eniile lui. ti i i dumneavoastr , nu? Uite, de pild , cînd l-am întîlnit prima dat , cînd l-am cunoscut, am avut impresia c -i snob. A a am crezut. Dar nu e. Are doar un caracter mai special, mai original, i î i trebuie timp ca s -l cuno ti.

Doamna Morrow nu mai spunea nimic, dar, mam , s-o fi v zut. Încremenise pe banchet . A a-s mamele, nu le trebuie altceva decît s-aud c b iatul lor e un tip nemaipomenit.

Abia atunci am început s -i trag b rbi cu adev rat.

V-a povestit despre alegeri? am întrebat-o. Despre alegerile din clasa noastr ?

Cl tin din cap. P rea fascinat . Z u c da.

Cî iva dintre noi voiam ca Ernie s fie eful clasei. Vreau s spun c asta era dorin a unanim . Vreau s spun c era singurul b iat care ar fi putut într-adev r s fac o treab , i-am spus.

Mam , ce-o duceam.

Dar l-au ales pe altul unul Harry Fencer. L-au ales numai pentru c Ernie nu ne-a l sat s -l propunem pe el. Fiindc -i atît de timid i de modest. A refuzat... E groaznic de timid. Ar trebui s încerca i s -l dezb ra i de asta!

M-am uitat la ea.

Nu v-a povestit nimic de toate astea?

Nu, nu mi-a povestit nimic.

Am dat din cap.

A a-i Ernie! A a-i el. sta-i singurul lui cusur e prea timid i prea modest. Z u c-ar trebui s încerca i s -l convinge i s mai renun e din cînd în cînd la toate astea.

Tocmai atunci a venit conductorul s -i cear doamnei Morrow biletul, i am l sat totul balt . Totu i, îmi p rea bine c -i tr sesem cîteva b rbi. Tipii tia ca Morrow, care-i plesnesc pe al ii peste fund cu prosopul ud dorind s -i loveasc cît mai tare ca s -i doar sînt ni te javre, nu numai în copil rie, ci toat via a. Dar fac prinsoare c , dup toate b rbile mele, doamna Morrow va fi convins c fi-su e un b iat modest i timid care nu ne-a l sat s -l propunem s fie ales eful clasei. E posibil. Nu se tie niciodat . Mamele sînt cam fraiere cînd e vorba de lucruri d-astea.

Ce-a i zice de-un cocktail? am întrebat-o.

Sim eam nevoia s beau.

Putem merge la vagon-restaurant. Vre i?

Bine, dar ai voie s comanzi alcool? m-a întrebat.

N-a vrut s fie antipatic , sau s - i dea aere de superioritate. Era prea dr gu pentru asta.

P i, de fapt, nu; nu prea. Cu toate c de obicei îi duc, fiindc -s înalt, iam spus. i, pe urm , am o gr mad de fire albe în cap.

Am întors capul într-o parte i i-am ar tat p rul meu c runt. Asta pur i simplu a fascinat-o.

Haide i cu mine. De ce nu vre i? i-am zis.

Mi-ar fi f cut pl cere s vin .

Nu. Cred c e mai bine s nu viu. Dar î i mul umesc foarte mult, dr gu ule. De altfel, cred c vagonul-restaurant e închis. E foarte tîrziu!

Avea dreptate. Uitasem cu totul cît era ceasul.

Apoi s-a uitat la mine i m-a întrebat ceea ce m temeam eu c o s m întrebe de la început: Ernest mi-a scris c se întoarce miercuri acas , c vacan a de Cr ciun începe abia miercuri. Sper c nu te-au chemat acas c s-a îmboln vit cineva din familie.

P rea într-adev r îngrijorat . Se vedea bine c nu m întrebase numai a a, ca s fie indiscret .

Nu, acas -s to i s n to i, i-am r spuns. Dar e vorba de mine. Trebuie s m operez.

Vai, îmi pare foarte r u! mi-a zis. i chiar îi p rea. Am regretat din prima clip c -i spusesem asta, dar era prea tîrziu.

Nu e nimica grav. Am o tumoare mic , foarte mic , la creier.

Vai, nu! a exclamat ea îngrozit , ducîndu- i mîna la gur .

N-ave i nici o grij ! E superficial . i e foarte mic . Se poate scoate în dou minute.

Apoi m-am apucat s citesc mersul trenurilor pe care-l aveam în buzunar.

Numai ca s nu mai mint. Cînd încep s mint i am chef, pot s mint ore întregi. Serios! Ore. Dup asta n-am mai discutat nimic. Ea s-a apucat s citeasc un Vogue pe care-l adusese cu ea, i eu m-am uitat, un timp, pe fereastr . A coborît la Newark18. Mi-a urat noroc la opera ie i numai bine. Continua s -mi spun Rudolph. Apoi m-a invitat s vin la var s -l v d pe Ernie la Gloucester, în Massachusetts. Mi-a spus c au o cas chiar pe plaj i un teren de tenis, i a a mai departe. Dar i-am mul umit i i-am spus c la var plec în America de Sud cu mama-mare. Asta întrecea toate celelalte minciuni, fiindc mama-mare nici m car nu iese din cas , decît poate ca s se duc la vreun p c tos de matineu sau mai tiu eu ce. Dar nu m-a fi dus s -l v d pe porcu' de Morrow nici dac mi-ar fi dat cineva to i banii din lume, nici dac-a fi fost în pragul disper rii.

Capitolul 9 PRIMUL LUCRU PE CARE L-AM F CUT CÎND AM COBORÎT ÎN gara Pennsylvania a fost s m duc la o cabin telefonic . Aveam chef s chem pe cineva la telefon, pe oricine. Mi-am l sat valizele afar , chiar în fa a cabinei, ca s le pot vedea. Cînd am pus mîna pe telefon, mi-am dat seama c n-am pe cine s sun. Frate-meu D.B. era la Hollywood. Phoebe, sor -mea cea mititic , se culc pe la nou , a a c nu puteam s-o sun nici pe ea. Nu s-ar fi sup rat daca fi trezit-o, dar, din p cate, nu r spundea ea. R spundeau b trînii. Prin urmare, a trebuit s renun . M-am gîndit s -i dau un telefon mamei lui Jane Gallagher i s-o întreb cînd începe Jane vacan a. Dar nu prea aveam chef. i, afar de asta, era prea tîrziu ca s telefonez. M-am gîndit s-o sun pe Sally Hayes, o fat cu care ie eam eu de obicei, mai ales c tiam c intrase în vacan fiindc -mi scrisese o scrisoare lung i sentimental , în care m invitase s vin de ajunul Cr ciunului s-o ajut s împodobeasc pomul i a a mai departe dar mi-era team c r spunde maic -sa la telefon. Maic -sa o cuno tea pe mama, i parc-o vedeam alergînd, cu riscul s - i rup un picior, ca ;

D#$

$ #

#$

2 E #?/

s -i telefoneze c sînt la New York. i, pe urm , nu prea m încînta ideea s vorbesc cu bâtrîna doamn Hayes. I-a spus odat lui Sally c sînt un stricat. C sînt un stricat i c n-am nici un scop în via . Pe urm m-am gîndit s -l sun pe Carl Luce, un tip care înv a pe vremea mea la Whooton. Dar nu-mi era prea simpatic. A a c , în cele din urm , n-am mai sunat pe nimeni. Am ie it din cabin , dup ce st tusem acolo vreo dou zeci de minute, mi-am luat valizele, am pornit-o spre pasajul subteran unde erau taxiurile i am luat un taxi.

Tare mai sînt distrat. I-am dat oferului adresa mea de acas , numai a a, din obi nuin vreau s spun c uitasem de tot c voiam s trag pentru vreo dou zile la hotel i s nu m duc acas decît cînd începea vacan a. Nu mi-am amintit decît cînd am ajuns pe la jum tatea parcului. Atunci i-am spus oferului: Te rog s întorci cum ai ocazia. i-am dat o adres gre it , vreau s ajung înapoi în centru.

Dar oferul voia s fac pe de teptul.

Mu pot s întorc aici, Mac19, e sens unic. Trebuie s merg pîn la strada 90.

Nu voiam s m cert cu el.

Bine, i-am spus.

Apoi, deodat , mi-a venit o idee: Ascult , tii ra ele alea de pe lac, la ie irea dinspre sud a parcului?

Lacul la mititel? Spune-mi, nu cumva tii unde se duc ra ele cînd înghea apa? Nu cumva tii? Îmi d deam seama c exist o ans la un milion s tie. S-a întors i s-a uitat la mine ca la un nebun.

Ce te-a apucat, amice? mi-a zis. Vrei s - i ba i joc de mine?

Nu. Voiam s tiu, asta-i tot.

Nu mi-a mai spus nimic, a a c nu i-am mai spus nici eu. Cînd am ie it din Central Park, în dreptul str zii 90 mi-a spus: Ei, amice, acum încotro?

P i, de fapt, nu vreau s trag la un hotel din East Side20, c s-ar putea s m întîlnesc cu cuno tin e, i eu c l toresc incognito, i-am zis.

Nu pot suferi s spun lucruri de astea de prost-gust, cum ar fi: "c l toresc incognito". Dar cînd sînt cu un tip de prost-gust m port i eu ca atare.

Nu cumva tii ce orchestr cînt la "Taft" sau la "New Yorker"?

N-am idee, Mac. Bine, atunci du-m la "Edmont", i-am spus. Nu vrei s te opre ti în drum s bei ceva cu mine? Te invit. Sînt plin de bani.

Nu pot, efule. Îmi pare r u!

Era sigur o companie simpatic . Avea o personalitate deosebit .

M-am dus la "Edmont Hotel", unde mi-am luat o camer . În taxi îmi pusesem apca ro ie de vîn toare numai a a, de pl cere , dar am scos-o înainte de a m duce la recep ie, nu voiam s-ar t ca un tr snit sau mai tiu eu ce. Culmea ironiei e c atunci nu tiam c hotelul la p c tos era plin de perver i i de cretini. Peste tot d deai numai de psihopa i.

Mi-au dat o pr p dit de camer care d dea într-o curte interioar ; pe @

$ %$ # $ $ " $ = " = & $ # ! $ % . %$ )A 6$# # 2> #? 0 " #$ $ #$ & " #$ # $

$ #

C

# #" $ " F = F # "$ # +

$ # "$# + #

"

$- # $

fereastr nu se vedea decît cealalt arip a hotelului. Asta era perspectiva pe care o aveam. Dar mie mi-era totuna. Eram prea am rît s -mi pese dac am o vedere frumoas sau nu. Valetul care m-a condus era un tip foarte b trîn, s fi avut vreo aizeci i cinci de ani. Era i mai jalnic decît camera. Unul dintre tipii ia cheli, care- i aduc tot p rul dintr-o parte ca s - i acopere chelia. Decît s fac una ca asta, a prefera s fiu chel. În orice caz, frumoas slujb pentru un b trîn de aizeci i cinci de ani. S cari valize i s-a tep i s - i pice cîte un bac i . Îmi închipui c prea de tept nu era, dar, în orice caz, e groaznic.

Dup ce-a ie it, am r mas un timp cu paltonul i cu toate cele pe mine, uitîndu-m pe fereastr . N-aveam altceva de f cut. Nici nu v pute i închipui ce se petrecea în aripa cealalt . i nici nu se sinchiseau s lase storurile. Am v zut un tip cu p rul c runt i cu un aer respectabil, în izmene, f cînd lucruri pe care, dac vi le-a spune, nu le-a i crede. Întîi i-a pus geamantanul pe pat. Apoi a scos o întreag garderob de femeie, cu care s-a îmbr cat. Ciorapi de m tase, pantofi cu toc înalt, sutien i o centur , din alea de care atîrnau elastice, i a a mai departe. Pe urm , i-a pus o rochie neagr de sear , mulat pe corp. Z u.

Pe urm , a început s se plimbe prin camer cu pa i m run i, cum umbl femeile, i s fumeze i s se admire în oglind . i era singur. Dac nu cumva mai era cineva în baie dar, de unde st team eu, nu se vedea baia. Un etaj mai sus, am v zut un b rbat i o femeie împro cîndu-se cu ap , pe care o luau în gur . Se poate s nu fi fost ap , ci alcool, c n-am putut s -mi dau seama ce aveau în pahare. În orice caz, întîi a luat el o gur i a stropit-o pe ea, i pe urm a f cut i ea la fel, împro cîndu-l pe el f ceau cu schimbul, lua-i-ar naiba! P cat c nu i-a i v zut! Rîdeau ca istericii, de parc-ar fi f cut lucrul cel mai cu haz de pe lume. Nu glumesc, hotelul colc ia de perver i. Cred c eram singurul tip normal din tot hotelul i asta nu înseamn mare lucru. Era cît pe-aci s -i trimit o telegram amicului Stradlater, s vin la New York cu primul tren. Cred c-ar fi domnit în hotelul sta.

Nenorocirea e c atunci cînd te ui i la porc riile astea nu- i mai po i lua ochii de la ele. i, pe urm , fata aia cu apa ar ta destul de bine. Asta-i nenorocirea cu mine! Eu cred c sînt cel mai mare obsedat sexual. Uneori îmi vin în minte ni te tic lo ii foarte mari, de la care nu m-a da înd r t dac s-ar ivi ocazia. În eleg chiar c poate fi foarte amuzant, într-un fel par iv, s tembe i cu o fat i s-o împro ti cu ap sau cu alcool pe fa i ea pe tine. Dar, la drept vorbind, nu-mi place ideea. Dac stai i te gînde ti bine, e o porc rie.

Cred c , dac nu- i place o fat cu adev rat, nu trebuie s te aiure ti cu ea, iar dac într-adev r î i place, înseamn c - i place i fa a ei, i atunci nu se poate s faci porc rii d-astea i s-o împro ti cu ap . P cat c o porc rie d-asta poate fi uneori amuzant . Iar cînd încerci s nu fii prea p c tos sau s nu strici un lucru într-adev r frumos, vezi c fetele te privesc cam curios. Am cunoscut acu' vreo doi ani o fat care era i mai stricat decît mine! Mam , ce stricat era! Totu i, un timp ne-am distrat destul de bine, a a, într-un fel cam p c tos! Amorul sta fizic e un lucru tare complicat, nu tiu niciodat ce naiba se întîmpl cu mine. Îmi tot impun reguli de conduit i le calc imediat. Anul trecut mi-am impus s renun s m mai aiuresc cu fete de care, de fapt, dac stau i m gîndesc bine, mi-e sil . i totu i, nu m-am inut de leg mînt. L-am c lcat în aceea i s pt mîn de fapt, în aceea i sear . Am petrecut toat noaptea s rutîndu-m cu o fat îngrozitor de artificial , una Anne-Louise Sherman. Sexualitatea e un lucru tare complicat, n-o pot în elege. Z u c nu! În timp ce st team a a la fereastr , am început s m gîndesc ce-ar fi s -i

dau un telefon dr gu ei Jane vreau s spun, s -i dau un telefon interurban, la B.M., unde înv a, în loc s-o chem pe maic -sa, i s aflu cînd se întoarce acas . Bineîn eles c nu era frumos s telefonezi studentelor noaptea, dar aveam un plan. Voiam s spun oricui mi-ar fi r spuns c sînt unchiul ei i c m tu -sa tocmai suferise un accident mortal de ma in i trebuie s vorbesc imediat cu Jane. Totul ar fi mers ca pe roate. Singurul motiv pentru care n-am chemat-o e c n-aveam chef. i dac n-ai chef, nu po i trage b rbi cum trebuie.

Dup un timp, m-am a ezat într-un fotoliu i am fumat vreo cîteva ig ri.

Trebuie s recunosc c m sim eam ca musca-n lapte. Apoi, deodat , mi-a venit o idee. Mi-am scos portofelul i am început s caut o adres primit de la un tip, unul de la Princeton21 pe care-l cunoscusem la o petrecere în var . În cele din urm , am g sit-o. Prinsese o culoare ciudat de la portofelul meu, dar scrisul tot se mai deslu ea. Era adresa unei fete, care dup spusele amicului de la Princeton , f r s fie ceea ce se cheam o dam , c lca pe de l turi din cînd în cînd. O adusese odat la o petrecere la Princeton, i dup aia aproape c -l d duser afar din coal . Era un fel de dansatoare care f cea striptease, sau ceva asem n tor. În orice caz, m-am dus la telefon i am chemat-o. O chema Faith Cavendish i locuia pe strada 65 col cu Broadway, la "Stanford Arms Hotel", care trebuie s fi fost o cloac .

O clip am crezut c nu-i acas sau mai tiu eu ce. Nu r spundea nimeni.

Apoi, în cele din urm , cineva a ridicat receptorul.

Alo? am zis.

Mi-am îngro at vocea cît am putut, ca s nu- i dea seama ce vîrst am. De altfel, vocea mea era i a a destul de groas .

Alo, mi-a r spuns o voce de femeie, nu prea prietenoas .

Domni oara Faith Cavendish?

Cine-ntreab ? a r spuns ea. Cine naiba m cheam la ora asta?

M-am cam speriat. tiu c -i tîrziu, i-am zis cu o voce de om matur. Dar sper c-o s m ierta i. Eram foarte dornic s dau de dumneavoastr .

I-am spus toate astea pe un ton cît se poate de politicos. Z u c da!

Dar cine e la telefon?

Dumneavoastr nu m cunoa te i. Sînt un prieten de-al lui Eddie Birdsell. Eddie mi-a spus c dac vin la New York s m întîlnesc neap rat cu dumneavoastr , s bem un pahar împreun .

Cine? Cum zici c -l cheam pe prietenul dumitale?

Mam , era ca o panter ! Aproape c urla la mine!

Edmund Birdsell. Eddie Birdsell... i-am spus.

Nu-mi mai aminteam dac numele lui era Edmund sau Edward. Îl întîlnisem o singur dat la o petrecere nenorocit .

Nu cunosc pe nimeni cu numele sta, Jack22! i dac - i închipui c -mi face pl cere s m trezeasc cineva din somn în mijlocul...

Eddie Birdsell. De la Princeton, i-am spus.

Se vedea clar c repeta în gînd numele, c utînd s i-l aminteasc .

Birdsell, Birdsell... de la Princeton... de la colegiul Princeton?

Da, i-am spus. )

" %#$ % #" $ $ <# %C& " # # )) $ %$ # $ = " $ # " &

$

#

$ # "$#

$ % . %# #

"

& #

#

E ti de la Princeton?

Mai mult sau mai pu in!

A... i ce mai face Eddie? m-a întrebat. S tii c -i o or foarte curioas s dai cuiva telefon. Auzi la ce or s sune!

E bine. M-a rugat s v transmit toate cele bune din partea lui.

Mul umesc. Transmite-i i dumneata toate cele bune din partea mea. E un b iat dr gu . Ce mai face?

Devenise, brusc, nemaipomenit de prietenoas .

P i, ti i... Tot aia i tot aia! i-am r spuns.

De unde naiba s tiu eu ce face? Abia îl cuno team. Mici m car nu tiam dac mai e la Princeton.

N-a i vrea s ne întîlnim s lu m un cocktail împreun ?

Dumneata ai idee cît e ceasul? mi-a replicat. Dar, în orice caz, îmi dai voie s te întreb cum te cheam ? C p tase brusc un accent britanic. Dup voce pari mai degrab tîn r.

Am rîs.

Mul umesc de compliment, i-am zis cît se poate de amabil. Mumele meu e Holden Caulfield.

Ar fi trebuit s -i dau un nume fals, dar nu mi-a venit nici unul în minte.

Ascult , domnule Cawffle, n-am obiceiul s fixez întîlniri în mijlocul nop ii. Sînt o fat care munce te!

Mîine-i duminic , i-am spus.

Bine, dar oricum. Trebuie s m odihnesc. S fiu frumoas ! tii cum e! i eu care credeam c-o s bem m car un cocktail împreun . Nu e chiar atît de tîrziu!

E ti foarte dr gu , mi-a spus. De unde suni? Unde e ti?

Eu? Într-o cabin telefonic !

A a! a spus ea, dup care a urmat o lung pauz . Ascult , mi-ar face mare pl cere s ne întîlnim odat , domnule Cawffle. Ai o voce foarte simpatic . Dar acum e tîrziu.

A putea s vin la dumneavoastr . În mod normal a fi r spuns: perfect. Vreau s spun c mi-ar fi f cut pl cere s vii s bem un pahar, dar colega mea de camer e bolnav . A z cut toat seara f r s poat închide ochii. i abia acum a adormit. i, m rog...

Vai, îmi pare r u!

Unde ai tras? Poate c putem s ne întîlnim mîine s lu m un cocktail împreun .

Nu, mîine nu pot, i-am spus. Nu puteam decît azi.

Ce cretin am fost. Nu trebuia s spun asta. Îmi pare r u.

Am s -i transmit lui Eddie salut ri din partea dumneavoastr .

Da? Sper c-o s te distrezi la new York. E un ora m re ! tiu asta. Mul umesc, noapte bun ! i am închis telefonul.

Mam , de data asta chiar c-am ratat o ocazie. A fi putut m car s-aranjez s lu m un cocktail împreun sau altceva.

Capitolul 10

ERA ÎNCÂ DESTUL DE DEVREME. NU MAI TIU EXACT CÎT ERA ceasul, dar în orice caz nu prea tîrziu. Dac e un lucru pe lume care-mi displace e s m culc cînd nu sînt obosit. A a c am deschis geamantanele, am scos o c ma curat , apoi m-am dus în baie i m-am sp lat i mi-am schimbat c ma a. ti i ce voiam s fac? Aveam de gînd s m duc jos i s v d ce naiba se petrecea în "Salonul albastru". "Salonul albastru" era numele barului din hotel. În timp ce-mi schimbam c ma a, era cît pe-aci s -i dau telefon surioarei mele Phoebe. Mi-ar fi f cut pl cere s vorbesc cu ea. Avea cap i bun-sim .

Dar nu voiam s risc s -i dau telefon, fiindc era mic i oricum n-ar fi fost treaz i, cu atît mai pu in, lîng telefon. M-am gîndit c , dac r spundea unul dintre p rin i, a fi putut eventual s închid telefonul, dar nici asta n-ar fi mers. i-ar fi dat seama c sînt eu. Mama tie întotdeauna cînd sînt eu. Are un al aselea sim . Dar tare mi-ar fi pl cut s stau pu in de vorb cu Phoebe.

P cat c n-o cunoa te i, nu cred c-a i v zut niciodat o feti mai frumoas sau mai istea ca ea. E istea foc! Vreau s spun c , de cînd a început s mearg la coal , a luat mereu numai note mari pe toat linia. De fapt, eu sînt singurul imbecil din familie. Frate-meu D.B. e scriitor i a a mai departe, iar frate-meu Allie la care a murit i de care v-am povestit era un geniu. Eu sînt într-adev r singurul imbecil. Dar ar trebui s-o cunoa te i pe Phoebe. Are p r ro u, cam cum avea Allie, i vara îl poart foarte scurt. i îl d dup urechi.

Are urechi mici i frumoase. Iarna îl las s creasc , i uneori mama îi face codi e, alteori îl poart a a, pe spate. Dar e frumos oricum. Are numai zece ani.

E cam îr, ca mine, dar e frumoas i-i st bine pe patine cu rotile. M-am uitat odat , de la fereastr , cum trecea Fifth Avenue ca s se duc în Central Park, i era, a a cum v spuneam, genul de fat c reia îi st bine pe patine cu rotile.

Sînt sigur c v-ar pl cea. Vreau s spun c , dac -i vorbe ti despre ceva, în elege exact ce vrei s spui. Adic po i s-o iei oriunde. Dac , de pild , o duci la un film prost, î i d imediat seama c -i prost. i dac-o duci la unul bun, î i d seama c -i bun. Odat , D.B. i cu mine am dus-o s vad un film francez: Nevasta brutarului cu Raimu. A distrat-o grozav. Dar filmul ei preferat e 39 de trepte, cu Robert Donat. tie tot filmul pe dinafar , pentru c am dus-o s -l vad de vreo zece ori. i uite, de exemplu, cînd Donat, încercînd s se ascund de poli i ti i a a mai departe, ajunge la ferma aceea din Sco ia, Phoebe întreab în gura mare, în acela i timp cu sco ianul din film: "Po i înghi i scrumbia?" tie tot dialogul pe dinafar . i cînd profesorul din film, care de fapt e un spion neam , ridic degetul mic, c ruia îi lipse te o parte din falang , ca s i-l arate lui Robert Donat, Phoebe i-o ia înainte i ridic degetul ei mic i mi-l bag sub nas pe întuneric. E grozav . V-ar pl cea. Singurul ei cusur este c uneori e pu in prea sentimental . E foarte sensibil pentru un copil. Z u c e. i ti i ce mai face? Scrie întruna c r i, numai c le las la jum tate. Toate sînt despre o pu toaic pe care o cheam Hazel Weatherfied dar Phoebe scrie "Hazle". Hazle Weatherfield e o feti -detectiv. La început s-ar p rea c e orfan , dar taic -su tot apare mereu din senin i e întotdeauna "un domn înalt, frumos i are vreo 20 de ani". Povestea asta m distreaz grozav! Phoebe! Jur c v-ar pl cea i dumneavoastr . Era de teapt chiar i cînd era numai de-o chioap ! Cînd era mic , mic de tot, i m duceam cu Allie în parc, o luam cu noi, mai ales duminica. Allie avea o barc cu pînze i-i pl cea duminica s se joace cu ea pe lac. O luam i pe Phoebe cu noi. Î i punea m nu i albe i mergea între noi ca o doamn adev rat . i cînd discutam cîte ceva cu Allie, despre

vreun lucru, a a, în general, Phoebe asculta. Cîteodat uitam de ea, c era tare mititic , dar ne amintea imediat c -i cu noi. Me întrerupea, dîndu-i lui Allie sau mie un ghiont, i ne spunea: "Cine? Cine a spus asta? Bobby sau doamna?" i noi îi spuneam cine i ea f cea: "Aha!" i pe urm continua s asculte i a a mai departe. i pe Allie îl distra Phoebe! Adic vreau s spun c i Allie era topit dup ea. Acum are zece ani i nu mai e chiar atît de mic , dar to i sînt nebuni dup ea, to i cei care au cap. În orice caz, e un om cu care î i face pl cere oricînd s vorbe ti la telefon.

Dar mi-era prea fric s nu r spund b trînii i s afle c sînt la New York, c m-au dat afar de la Pencey, i a a mai departe. Mi-am pus deci c ma a, m-am îmbr cat, am luat ascensorul i am coborît în hol, s v d care-i situa ia.

Dar holul era aproape gol, cu excep ia unor tipi care sem nau a codo i i a unor blonde care sem nau a dame.

Dar se auzea orchestra în "Salonul albastru", a a c am intrat acolo. Nu prea era lume. Totu i, mi-au dat o mas infect , tocmai în fund. Ar fi trebuit s i flutur chelnerului un dolar pe sub nas. La New York, cînd ai bani, ai orice.

Z u c da.

Orchestra era o porc rie. Forma ia Buddy Singer. Sufl tori mul i, dar pro ti. Afar de asta, în local se aflau foarte pu ini clien i de vîrsta mea. De fapt, de vîrsta mea nu era nici unul. Majoritatea erau ni te b trîni, care încercau s fac impresie, i damele lor. Masa de lîng mine, îns , f cea excep ie. Era ocupat de trei fete de vreo treizeci de ani. Toate trei destul de urîte i purtau ni te p l rii dup care se vedea cît de colo c nu-s din New York. Una dintre ele îns , cea blond , nu ar ta chiar atît de r u. Într-un fel, era chiar dr gu blonda. Dar, tocmai cînd începusem s-o fixez, a ap rut chelnerul s -mi ia comanda. Am cerut whisky i sifon i i-am spus s mi le serveasc separat, lam vorbit energic, f r s ezit, c ci, dac te code ti i te bîlbîi, simte imediat c n-ai dou zeci i unu de ani i refuz s - i serveasc b uturi alcoolice. Dar, oricum, tot n-a folosit la nimic.

V rog s m scuza i, mi-a zis, nu cumva ave i vreo legitima ie pe care s scrie vîrsta? Poate un permis de conducere sau altceva?

M-am uitat la el cu o privire glacial , de parc m-ar fi insultat îngrozitor, i i-am spus: Vrei s spui c par minor?

V rog s m scuza i, dar avem dispozi ii care...

Bine, bine, i-am zis, înjurînd în sinea mea. Adu-mi o coca-cola.

D du s plece, dar l-am oprit: N-ai putea s -i adaugi o pic tur de rom sau altceva?

L-am rugat foarte frumos.

Nu pot sta într-un local nenorocit ca sta f r s beau nimic. N-ai putea s adaugi m car o pic tur de rom sau de orice? Îmi pare foarte r u... mi-a zis i a ters-o.

N-avea nici o vin . Dac -i prinde c servesc b uturi alcoolice minorilor, î i pierd slujba. i eu sînt un am rît de minor.

Am început din nou s fixez zîneie de la masa de al turi. Adic , pe cea blond . Celelalte dou erau crim i pedeaps . Nu m-am uitat totu i prea insistent. Le-am privit pe toate trei cu un aer indiferent. i totu i, ti i ce-au f cut cînd m-am uitat la ele? Au început toate trei s chicoteasc , de parc-ar fi fost s rmane cu duhul. Probabil î i închipuiau c sînt prea tîn r s m uit la fete. Asta m-a enervat îngrozitor ai fi zis c le cerusem în c s torie sau mai

tiu eu ce. Dup asta s-ar fi cuvenit s le întorc spatele, dar, din nenorocire, aveam chef s dansez. Sînt zile, a a, cînd am un chef nebun s dansez, i asta era una din ele. A a c , deodat , m-am aplecat pu in spre masa lor i am întrebat: Nu vre i s dansa i, fetelor?

Nu le-am întrebat gol ne te, sau mai tiu eu cum. Am fost foarte politicos.

Dar ele, lua-le-ar naiba, au socotit c spusesem ceva foarte nostim. i din nou au început s chicoteasc . Pe cuvîntul meu dac nu erau tîmpite din na tere.

Haide i, le-am zis, o s dansez cu fiecare pe rînd. Ei? Ce p rere ave i?

Haide i!

Z u c aveam chef s dansez. În cele din urm , s-a ridicat blonda, fiindc , de fapt, era clar c ei m adresasem, i ne-am îndreptat spre ringul de dans. Cele dou sperietori aproape c-au le inat de rîs. Trebuie s fi fost la mare ananghie s -mi bat capul cu asemenea femei.

Dar, pîn la urm , a meritat. Blonda era o dansatoare de mîna întîi. Nu tiu dac avusesem vreodat o partener care s danseze mai bine. Nu glumesc.

Proastele astea danseaz uneori dumnezeie te! i, pe de alt parte, dansezi cu cîte o fat într-adev r de teapt i tot timpul încearc s conduc ea sau danseaz atît de prost, c mai bine râmîi cu ea la mas i bei pîn' te-mbe i.

Bine mai dansezi! i-am zis blondei. Ai putea s fii dansatoare profesionist . Vorbesc serios. Am dansat odat cu o dansatoare i pot s - i spun c dansezi de o mie de ori mai bine decît ea. Ai auzit vreodat de Marco i Miranda?

Cum? Nici nu asculta ce spuneam. Se uita prin sal . Întrebam dac ai auzit vreodat de Marco i Miranda?

Nu cred. Nu. Nu tiu...

Sînt dansatori. Ea e dansatoare. Da' nu-i prea grozav ! Face tot ce trebuie s fac o dansatoare, dar nimic mai mult. tii cînd po i spune c o fat e o dansatoare într-adev r bun ?

Ce-ai spus?

Nici nu m asculta. Era cu mintea aiurea. Prin sal . tii cum po i s - i dai seama c o fat e o dansatoare într-adev r bun ? Îhî.

Uite, a a, punînd mîna pe spatele ei. Dac ui i c are fund, olduri, picioare sau mai tiu eu ce atunci înseamn c partenera e o dansatoare grozav .

Nici de data asta nu fusese atent la ce-i spusesem. A a c , un timp, am ignorat-o. Dansam doar, i atîta tot. Doamne, ce bine dansa proasta! Buddy Singer i orchestra lui împu it cîntau "E ceva ce nu se poate explica..." i nici chiar ei nu reu eau s strice bucata de tot. E o bucat foarte frumoas . Dansam f r figuri nu pot s suf r tipii care se dau în spectacol pe ringul de dans , dar variam totu i destul de mult pa ii i ea m urma de minune. Ce e nostim e c -mi închipuiam c i ei îi place dansul, pîn cînd mi-a spus o tîmpenie cît capul ei de mare: Asear l-am v zut pe Peter Lorre23, actorul de cinema, în carne i oase.

Eram cu prietenele mele. Cump ra un ziar. Era tare dr g la ! ),

#= $#

#

$# - $

=

# $0

A i avut noroc, i-am zis. Mare noroc. Serios.

Z u c era s rac cu duhul. Dar ce dansatoare grozav ! Nu m-am putut ab ine s n-o s rut în cre tetul capului ei p trat chiar lîng c rare. Dar s-a sup rat foc.

Hei! Ce te-a apucat?

Nimic. Absolut nimic. Dar dansezi grozav, i-am zis. Am o sor mic , care-i abia în clasa a patra, fir-ar a naibii de clas ! i dansezi aproape tot atît de bine ca ea, care danseaz mai bine decît oricine, viu sau mort.

Bag , te rog, de seam cum vorbe ti!

Mam , ce doamn . O adev rat regin . Z u.

De unde sînte i, fetelor? am întrebat-o.

Dar nu mi-a r spuns. Îmi închipui c se tot uita s -l vad ivindu-se pe Peter Lorre.

De unde sînte i voi, fetelor? am întrebat-o din nou.

Cum? De unde sînte i? Dac nu vrei, nu-mi spune. Nu vreau s te silesc s faci un efort prea mare.

De la Seattle, din statul Washington, mi-a r spuns.

Avea aerul c -mi f cuse o mare concesie.

Conversa ia cu dumneata e pasionant ! i-am spus. tii?

Ce? Am renun at. Oricum, n-ar fi în eles. Era prea subtil pentru ea.

Vrei s dans m un jitterbug24, dac vine o bucat mai iute? Un jitterbug cinstit, frumos, f r op ial sau mai tiu eu ce, un jitterbug ca la carte. Ai s vezi, cum cînt una mai iute, în afar de babalîci i de gra i, to i se întorc la mese, a a c o s-avem destul loc, ce zici?

Mie mi-e totuna, mi-a r spuns. Dar ia ascult , cî i ani ai?

Nu tiu de ce, dar asta m-a cam enervat Of, Doamne. De ce vrei s strici totul? Am doisprezece ani. Dar sînt înalt pentru vîrsta mea.

Ascult . i-am mai spus o dat c nu-mi place cum vorbe ti! Dac mai vorbe ti a a, s tii c m întorc la prietenele mele la mas .

M-am scuzat repede, ca un disperat, c ci orchestra începuse s cînte, i bucata era iute. Am început s dans m jitterbug. Dansa frumos, u or, nu op ia, era grozav . Nu trebuia decît s-o atingi i te urma întocmai. Iar cînd se rotea, î i rotea fundul de i-era mai mare dragul. M-a dat gata. Pe cinstea mea. Cînd s-a terminat dansul, aproape c m îndr gostisem de ea. A a-i cu fetele. De cîte ori se întîmpl s fac un lucru frumos, chiar dac -s proaste de dau în gropi, tot te îndr goste ti pu in de ele, i pe urm nu mai tii ce-i cu tine. Ah, fetele astea.

Dumnezeule. Uneori te scot din min i. Z u c da.

Nu m-au invitat s stau la masa lor din lips de educa ie, desigur , dar tot m-am a ezat. Pe blonda cu care dansasem o chema Bernice nu mai tiu cum, Crabs sau Krebs. Pe cele dou urîte le chema Marty i Laverne. Le-am spus c pe mine m cheam Jim Steele, numai a a, de banc. Apoi am încercat s duc o conversa ie cît de cît inteligent cu ele, dar z u dac se putea. Ar fi trebuit s le suce ti o mîn i tot n-ar fi servit la nimic. Mi-era foarte greu s m hot r sc care era cea mai proast era una mai proast ca alta. i toate trei se tot uitau mereu prin sala aceea nenorocit , de parc ar fi a teptat s apar )3

$ "

=

#

!

$

0

-$00

#

#$

dintr-o clip într-alta o turm de vedete de cinema. Probabil î i închipuiau c vedetele, cînd vin la New York, trag direct la "Salonul albastru", în loc s se duc la "Stork Club" sau la "El Morocco"25 sau într-alta parte. În orice caz, mia trebuit vreo jum tate de or ca s aflu unde lucreaz la Seattle i, m rog, tot restul. Lucrau toate trei la acela i birou de asigurare. Le-am întrebat dac le place acolo, dar parc puteai s sco i un r spuns inteligent de la trei neroade ca ele? Am crezut c cele dou urîte, Marty i Laverne, erau surori, dar cînd le-am întrebat s-au sim it groaznic de jignite. Era clar c nici una nu voia s semene cu cealalt i, de fapt, aveau dreptate, dar în orice caz era foarte amuzant.

Am dansat cu fiecare, pe rînd. Una din urîte, Laveme, mai dansa cum mai dansa, dar cealalt , Marty, era crim i pedeaps . Ori c dansai cu ea, ori c tîrai dup tine Statuia Libert ii, totuna era. M gîndeam c singurul lucru care m-ar distra în timp ce m munceam cu ea pe ringul de dans ar fi s -mi bat pu in joc de ea, a a încît i-am spus c l-am v zut în partea cealalt a pistei pe Gary Cooper.

Unde? m-a întrebat emo ionat la culme. Unde?

Ei, l-ai pierdut! A ie it chiar acum. De ce nu te-ai uitat cînd i-am spus?

S-a oprit din dans i a început s se uite peste capetele tuturor, dac nu cumva se mai vedea.

Ei, taci! a exclamat ea.

O am rîsem cumplit. Z u c da! Îmi p rea r u c -i tr sesem asemenea barb . Sînt unii oameni de care n-ar trebui s - i ba i joc nici chiar dac merit .

Totu i, cînd ne-am întors la mas a fost foarte nostim. Marty le-a spus celorlalte dou c Gary Cooper tocmai ie ise din local. Mam , s le fi v zut atunci! Erau gata-gata s se sinucid . Erau înnebunite. i o tot întrebau pe Marty dac -l v zuse. Marty le-a spus c -l z rise doar în treac t. S mor de rîs, nu alta.

Se apropia ora închiderii, a a c , pîn s nu se închid , am comandat repede dou pahare de alcool pentru fiecare din ele i dou sticle de coca-cola pentru mine. Masa era împu it i plin de pahare. Urîta cea pe care o chema Laverne tot f cea bancuri c nu beau decît coca-cola. Avea un umor grozav. Ea i Marty beau Tom Collins26 i înc în mijlocul lui decembrie.

Doamne, ce idee! Pesemne nu tiau c exist b uturi mai bune! Blonda Bernice bea bourbon27 cu ap . i trebuie s v spun c tr gea serios la m sea! i toate trei se tot uitau mereu în jur, doar-doar or vedea vreo vedet de cinema. Nu vorbeau aproape deloc, nici m car între ele. Marty vorbea totu i mai mult decît celelalte dou , dar spunea numai lucruri vulgare i plicticoase, cum ar fi, de pild , c ele numesc toaleta "camera feti elor" i c bietul clarinetist am rit i b trîn din orchestra lui Buddy Singer e grozav, mai ales cînd se ridic în picioare i începe s sufle, sco înd ni te acute t ioase. i numea clarinetul lui "be i or de lemn dulce". Doamne, ce vulgar era. Cealalt urîtâ, Laverne, se credea plin de haz. Îmi tot spunea s -i telefonez tatii i s -l întreb dac nu cumva e liber în seara aceea. M tot întreba dac tata are sau nu vreo ip . De patru ori m-a întrebat spiritual , n-am ce zice! Bernice, blonda, aproape c nu deschidea gura. De cîte ori o întrebam cîte ceva, exclama: "Cum?" i asta, dup un timp, z u c te scoate din s rite. )5

4$# # 2> #? 0 = $# " " =#$ $ 0$. # " )9 G . "?> # $#$ #/ = $ 4 # "$ H ?>

=# %

)7

#

$

% "= " $# $

$ #

$

Deodat , dup ce i-au golit paharele, mi-au spus c trebuie s se duc la culcare. Mi-au spus c vor s se scoale devreme, ca s apuce prima reprezenta ie la Radio City28. Am încercat s le conving s mai stea pu in, dar n-au vrut. A a c le-am spus la revedere i le-am promis c-am s le caut la Seattle, dac ajung vreodat pe acolo, dar m îndoiesc. Vreau s spun c m ndoiesc c-am s le caut.

Cu ig rile i tot restul, nota s-a ridicat la treisprezece dolari. Cred c mi-ar fi putut m car propune s pl teasc ceea ce consumaser înainte de a m a eza la masa lor. Bineîn eles c nu le-a fi l sat s pl teasc , dar ar fi putut m car s -mi propun . Totu i, nu mi-a p rut r u. Erau mult prea ne tiutoare i, pe urm , aveau p l rii atît de caraghioase, atît de jalnice. i faptul c voiau s se trezeasc în zori ca s apuce prima reprezenta ie la Radio City m întrista cumplit. Doamne, de cîte ori v d pe cineva, o fat , cu o p l rie îngrozitoare, de pild , care a f cut tot drumul de la Seattle, din statul Washington, pîn la New York i pîn la urm se scoal în zori ca s vad reprezenta ia aia nenorocit de la Radio City i înc prima reprezenta ie , m apuc disperarea i-mi vine s urlu. Le-a fi pl tit i o sut de cocktail-uri, numai s nu-mi fi spus toate astea.

Am p r sit "Salonul albastru" imediat dup ele. Oricum închideau, i orchestra plecase de mult. i, pe urm , era unul din localurile acelea în care te plictise ti de moarte dac n-ai cu cine s dansezi sau dac nu- i dau b uturi adev rate i te in numai în coca-cola. Nu exist nici un bar pe lume unde s po i sta la nesfîr it f r s comanzi de b ut i s bei pîn te faci ar ice sau f r s ai lîng tine o fat care s te fac s - i pierzi min ile.

Capitolul 11 DEODAT , PE CÎND M ÎNDREPTAM SPRE HOLUL HOTELULUI, mi-a venit din nou în minte Jane Gallagher. Mi s-a cuib rit în minte i n-am mai putut s-o scot de acolo. M-am a ezat pe unul din fotoliile gre oase din hol i am început s m gîndesc la ea i la Stradlater în ma ina tic losului de Ed Banky i, cu toate c eram cît se poate de convins c nu se întîmplase nimic între ei doar o cuno team bine pe Jane , tot nu reu eam s m gîndesc la altceva. O cuno team foarte bine. Z u c da. Vreau s spun, în afar de jocul de dame, îi pl ceau grozav i celelalte sporturi, alea care cereau efort fizic, i, dup ce am ajuns s ne cunoa tem mai bine, am jucat tenis aproape în fiecare diminea i golf aproape în fiecare dup -mas , toat vara. Am ajuns s-o cunosc foarte bine. Nu din punct de vedere fizic sau mai tiu eu ce nu, asta nu , dar ne vedeam tot timpul. Nu trebuie s fii neap rat în amor cu o fat ca s ajungi s-o cuno ti. ti i cum ne cunoscusem? Cîinele ei doberman venea mereu s - i fac nevoile în gr dina noastr i mama se enerva grozav. A a c într-o zi i-a telefonat mamei lui Jane i a f cut un t r boi nemaipomenit. Mama e în stare s fac un t r boi foarte mare cînd e vorba de lucruri d-astea. Pe urm , s-a întîmplat c , dup cîteva zile, am v zut-o pe Jane la club, întins pe burt lîng bazinul de înot, i am salutat-o. tiam c locuie te lîng noi, dar pîn atunci nu st tusem niciodat de vorb cu ea, i-a a mai departe. În orice caz, în ziua aceea cînd am salutat-o, m-a tratat cu o indiferen total . Mi-au ie it ochii );

$

"

$

2> #? 0

încercînd s-o conving c mi-e absolut egal unde- i face cîinele ei nevoile. Dup mine, ar fi putut s i le fac i în salon, c totuna mi-era. În orice caz, dup asta, ne-am împrietenit i, chiar în dup -masa aceea, am jucat împreun golf.

Mi-aduc aminte c-a pierdut opt mingi. Opt. M-am chinuit îngrozitor pîn am reu it s-o conving s deschid m car ochii cînd love te mingea. În orice caz, pîn la urm , datorit mie a f cut mari progrese. Sînt un foarte bun juc tor de golf. Dac v-a spune de ce performan e sînt în stare, probabil c nici nu m-a i crede. Odat , era cît pe-aci s apar într-un film documentar, dar m-am r zgîndit în ultima clip . Am socotit c , urînd filmele cum le ur sc, a fi un ipocrit dac i-a l sa s m vîre într-un documentar.

Jane era o fat curioas , n-a putea spune c era propriu-zis frumoas . i totu i, m înnebunea. E drept c-avea o gur pe care o mi ca prea mult, adic atunci cînd vorbea i o emo iona cîte ceva gura ei p rea c se dezl n uie în cincizeci de direc ii deodat gura, cu buze cu tot. i asta m distra grozav. i n-o închidea niciodat de tot, gura, vreau s spun. O inea tot timpul întredeschis , dar mai ales cînd juca golf i se preg tea s dea o lovitur sau cînd citea cîte o carte. De altfel citea mereu c r i foarte bune. Poezii i tot felul de lucruri de-astea. E singura persoan , în afar de familia mea, c reia îi ar tasem m nu a aceea de baseball a lui Allie cu poeziile. Nu-l cuno tea pe Allie, nu-l întîlnise niciodat , c ci asta era prima vacan pe care o petrecea în Maine înainte de asta fusese mereu la Cape Cod , dar i-am povestit multe despre el. O interesau lucrurile de felul sta.

Mama n-o prea pl cea, vreau s spun c mamei i se p ruse întotdeauna c Jane i cu mama ei se uit de sus la ea, i mai tiu eu ce, i d-asta n-o salutau niciodat . Mama se întîlnea mereu cu ele prin ora , fiindc Jane venea foarte des cu maic -sa la pia , în "La Salle"-ul lor decapotabil. Mama nici m car n-o g sea frumoas . Eu îns da. Mie îmi pl cea cum ar ta. Asta e!

Mi-amintesc de o dup -mas . A fost singura dat cînd era cît pe-aci s-o s rut de-adev rat. Era sîmb t , afar ploua cu g leata i eu eram la ea, pe verand . Aveau o verand mare acoperit . Jucam dame. O tachinam din cînd în cînd fiindc nu voia nici în ruptul capului s - i mi te regii din ultimul rînd. Dar n-o tachinam prea tare. Parc nu prea- i venea s-o tachinezi pe Jane. De fapt, cînd se ive te ocazia, îmi place s tachinez fetele pîn le fac s sar în sus. Dar ce e curios e c , atunci cînd îmi place serios o fat , nu-mi mai vine s-o tachinez. Uneori am impresia c le place s le tachinezi de fapt, tiu c le place , dar î i vine greu s începi, cînd le cuno ti de mult i nu le-ai tachinat niciodat . V povesteam deci de dup -masa în care era cît pe-aci s-o s rut pe Jane. Turna cu g leata i noi st team pe verand i, deodat , be ivul cu care era m ritat maic -sa a ie it pe verand i-a întrebat-o pe Jane dac e vreo igar prin cas . Nu-l cuno team prea bine, dar p rea s fie exact omul care nu vorbe te cu tine decît dac vrea s - i cear ceva. Nesuferit individ. În orice caz, Jane n-a vrut s -i r spund cînd a întrebat-o dac nu tia unde erau ig rile.

Atunci a mai întrebat-o o dat , dar Jane nu i-a r spuns nici a doua oar . nici m car n-a ridicat ochii de pe tabla de joc. În cele din urm , tipul s-a întors în cas . Dup ce a plecat, am întrebat-o pe Jane ce naiba se întîmpl . Dar n-a vrut s -mi r spund nici mie. Cel pu in nu atunci. S-a pref cut c se concentreaz asupra jocului, i a a mai departe. Apoi, deodat , a picat o lacrim pe tabla de joc. Pe unul din p tr elele ro ii, mam , parc-o v d i acum. Apoi a ters lacrima, frecînd tabla cu degetul. Doar atît. Nu tiu de ce, dar asta m-a indispus îngrozitor. A a c m-am ridicat, m-am dus lîng ea i am silit-o s -mi fac

pu in loc pe balansoar, ca s m pot a eza i eu al turi. De fapt, m-am a ezat pe genunchii ei. Atunci a început s plîng de-a binelea, i, înainte de a-mi da seama ce fac, m-am trezit s rutînd-o unde nimeream peste tot pe ochi, pe nas, pe sprîncene, pe frunte, peste tot, chiar i pe urechi, pe tot obrazul, doar pe buze nu. Se tot ferea i parc nu voia s m lase s-o s rut pe gur . În orice caz, mai mult decît atît n-am s rutat-o niciodat . Dup un timp, s-a ridicat, a intrat în cas , i-a pus puloverul acela alb cu ro u care m d dea gata i ne-am dus la o porc rie de film. Am întrebat-o pe drum dac domnul Cudahy sta era numele be ivanului încercase vreodat s se dea la ea. Era foarte tîn r , dar foarte bine f cut i n-a fi pus mîna-n foc c sec tura de Cudahy n-ar fi fost în stare s se dea la ea. Totu i, Jane mi-a spus c nu. N-am descoperit niciodat ce naiba se întîmpla acolo. Sînt fete a a, de la care de fapt nu afli niciodat ce se întîmpl .

N-a vrea s v închipui i c Jane ar fi fost un sloi de ghea sau mai tiu eu ce, numai pentru c nu ne-am s rutat i nu ne-am aiurit niciodat prea mult.

Nu era. Uite, de exemplu, ne ineam mereu de mîn . Îmi dau seama c asta nu pare cine tie ce, i totu i era minunat s te ii cu ea de mîn . Cu alte fete, cînd te ii de mîn , ai impresia c mîna lor parc-ar muri într-a ta sau î i închipuie c tot timpul trebuie s - i mi te mîna, de parc s-ar teme ca nu cumva s te plictiseasc sau mai tiu eu ce. Jane era altfel. Ne duceam la cîte o porc rie de film i, de îndat ce ne a ezam, ne luam de mîn i nu ne mai d deam drumul pîn la sfîr it, cînd se ispr vea filmul. i f r s schimb m pozi ia sau s facem mare caz de asta. Cu Jane nici m car nu- i f ceai probleme dac mîna i-e transpirat sau nu. Singurul lucru de care- i d deai seama era c e ti fericit. Z u c da. i mi-am mai adus aminte de ceva. În ziua aceea, la cinema, Jane a f cut un lucru care m-a dat gata. Rula jurnalul de actualit i sau ceva asem n tor i, deodat , am sim it o mîn pe ceaf , mîna ei. Era un gest foarte nea teptat.

Vreau s spun c era foarte tîn r i a a mai departe i aproape toate fetele pe care le vezi mîngîind pe cineva pe ceaf au dou zeci i cinci sau treizeci de ani i, de obicei, fac asta cu b rbatul sau copilul lor. Uite, de exemplu, eu fac a a uneori cu sor -mea Phoebe. Dar dac e vorba de o fat tîn r de tot i te apuc de ceaf , e un gest atît de frumos, c te d gata. În orice caz, la asta m gîndeam în timp ce st team în fotoliul la gre os din hol. Da, la Jane. i de cîte ori îmi aminteam c ie ise cu Stradlater în ma ina blestematului de Ed Banky, sim eam c -mi pierd min ile. tiam c n-o s -l lase s - i ating scopul, dar totu i sim eam c înnebunesc. i, dac vre i s ti i, mie nu-mi place nici m car s vorbesc de asta. În hol, nu mai era aproape nimeni. Mici m car damele blonde. i deodat am sim it nevoia imperioas s ies de acolo. Hotelul sta era prea sinistru, i eu nu eram obosit deloc. A a c m-am urcat în camer i mi-am luat paltonul. Am aruncat o privire pe fereastr s v d ce mai fac perver ii de peste drum, dar nu mai era nici o lumin nic ieri. Am coborît cu ascensorul, am luat un taxi i iam spus oferului s m duc la "Ernie". "Ernie" e un cabaret din Greenwich Village29 pe care-l frecventa destul de des frate-meu D.B. înainte de a pleca s se prostitueze la Hollywood. Obi nuia s m ia i pe mine din cînd în cînd.

Ernie e un negru mare i gras care cînt la pian. E îngrozitor de snob i aproape )@ 6$# # $ #$

2> #? 0+

$ "=#

"

#

#

#$#

$# "

c nici nu st de vorb cu tine dac nu e ti un grangur, o celebritate sau ceva în genul sta. Dar de cîntat, cînt grozav. Cînt atît de bine, c uneori te i enerveaz . Nu pot s v explic exact de ce, dar asta e. Îmi place s -l aud cum cînt la pian, dar uneori parc -mi vine s r storn pianul lui blestemat cu picioarele în sus. Cred c -i din pricin c uneori, cînd cînt , se simte în felul lui de a cînta c -i genul de tip care n-ar sta de vorb cu tine decît dac e ti cineva.

Capitolul 12 TAXIUL ÎN CARE M-AM URCAT ERA ÎNGROZITOR DE VECHI I mirosea de parc i-ar fi v rsat cineva ma ele în el. De cîte ori m duc undeva tîrziu noaptea, dau de cîte un taxi gre os. i, în plus, cu toate c era sîmb t sear , pe strad era o lini te i o pustietate îngrozitoare. Nu se vedea aproape nici un om. Doar din cînd în cînd, foarte rar, vedeai cîte un b iat i o fat , care treceau strada inîndu-se îmbr i a i, sau cîte un grup de scandalagii cu tipele lor, rîzînd ca nebunii de ceva care a fi putut face prinsoare c nu era deloc de rîs. New York-ul e însp imînt tor cînd rîde cineva pe strad în miez de noapte.

Se aude la nu tiu cîte mile distan i te sim i singur i trist. Tare a fi vrut s m pot întoarce acas , s stau de palavre cu Phoebe. În cele din urm , dup un timp, am intrat în vorb cu oferul. Îl chema Horwitz. Era mult mai simpatic decît primul. i m-am gîndit c el poate tie ce s-a întîmplat cu ra ele.

Ascult , Horwitz, i-am zis, ai trecut vreodat pe lîng lacul din Central Park? Acolo la ie irea dinspre sud a parcului?

Cum? Ce? Balta. Balta aia mititic , unde sînt ra ele. Nu se poate s n-o tii.

A, da. i ce-i cu asta?

P i, tii ra ele alea care înoat prim vara pe lac. Nu cumva tii unde se duc iarna?

Unde s se duc , cine?

Ra ele. Nu cumva tii? Adic , vine careva cu un camion s le ia s le duc într-alt parte sau zboar singure spre sud sau într-alt parte?

Horwitz s-a întors i s-a uitat la mine. Era un tip foarte nervos. Dar nu era om r u.

De unde naiba s tiu? mi-a r spuns. De unde naiba s tiu o tîmpenie ca asta?

Te rog nu te sup ra, i-am zis.

Se sup rase sau, m rog...

Cine s-a sup rat? Nu s-a sup rat nimeni.

Am hot rît s nu mai vorbesc cu el dac -i s rea and ra din te miri ce. Dar a reluat singur discu ia. S-a întors din nou c tre mine i mi-a spus: Pe tii nu se duc nic ieri. R mîn acolo unde sînt. În p c toasa aia de balt .

Bine, dar cu pe tii e altceva! E o mare deosebire. Pe tii-s pe ti. Eu vorbesc de ra e, i-am explicat.

Care-i deosebirea? Nu-i nici o deosebire, mi-a ripostat Horwitz.

De cîte ori vorbea, p rea sup rat pe ceva.

Iarna-i mai grea pentru pe ti decît pentru ra e, ce Dumnezeu! Gînde tete! Ce Dumnezeu!

Am r mas o clip t cut, apoi am zis:

Bine, dar ce fac to i, pe tii i celelalte viet i, cînd înghea lacul bocn i vin oamenii s patineze pe el?

Ce naiba vrei s spui? Cum adic ce fac? se r sti Horwitz la mine.

R mîn acolo unde sînt, ce Dumnezeu, nu în elegi?!

Dar nu se poate s nu simt ghea a. Nu se poate s n-o simt .

Cine spune c n-o simt? Nimeni n-a spus asta, f cu Horwitz.

Se enervase atît de r u, încît mi-era team s nu intr m cu ma ina într-un stîlp sau mai tiu eu ce.

Stau i tr iesc acolo în ghea a asta blestemat ! A a-s f cu i, ce Dumnezeu! Înghea într-o anumit pozi ie i r mîn a a toat iarna.

Da? i atunci ce m nîncâ? Vreau s spun, dac sînt prin i în ghea nu mai pot înota s - i caute hran , i tot restul.

Trupul lor, ce Dumnezeu, nu în elegi? Trupul lor î i trage hrana din ierburi i rahaturile alea care se g sesc în ghea . Au porii deschi i tot timpul.

A a sînt ei f cu i. În elegi? i din nou se întoarse s se uite la mine.

Aha, i-am spus.

Am renun at s mai discut. Mi-era team ca nu cumva s fac zob blestemata lui de ma in . i pe urm , era atît de susceptibil, încît nici nu era pl cut s discu i cu el.

N-ai vrea s opre ti s bei un pahar cu mine? l-am întrebat.

Nu mi-a r spuns. Cred c tot se mai gîndea la pe ti. L-am mai întrebat o dat . Era un tip destul de simpatic i de amuzant.

N-am timp de b utur , prietene, mi-a spus. Dar, la urma urmei, cî i ani ai? De ce nu e ti acas în pat?

Nu mi-e somn!

Cînd am coborît în fa la "Ernie" i am pl tit cursa, Horwitz a adus din nou vorba despre pe ti. Era clar c problema îl fr mînta.

Ascult , spuse, dac-ai fi fost pe te, mama Natur ar fi avut grij de tine, nu-i a a? Este? Doar nu- i închipui c to i pe tii mor a a, de cum vine iarna!"

Nu, dar...

Ai dreptate! Nu mor! spuse Horwitz, demarînd ca din pu c i disp rînd în noapte.

Era unul dintre cei mai susceptibili tipi din cî i am întîlnit vreodat . Îl sup ra orice spuneai.

Cu toate c se f cuse atît de tîrziu, la "Ernie" era o înghesuial de nu puteai s-arunci un ac. Mai ales papi oi, elevi de pe la colile preg titoare i studen i.

Aproape toate colile din lume iau vacan a de Cr ciun mai devreme decît colile pe care le frecventez eu. Localul era atît de plin, încît aproape c nu mai aveau loc la garderob . Totu i, era lini te, fiindc Ernie cînta la pian. i cînd se a eza el la pian, era lucru sfînt, z u c da. Nimeni nu cînta ca el. Lîng mine erau vreo trei perechi care a teptau s se libereze o mas i se tot înghesuiau i se ridicau pe vîrfuri, s -l vad pe Ernie cîntînd. În fa a pianului aveau o blestemat de oglind , una mare, i un reflector care îl lumina în a a fel, încît toat lumea s -i poat vedea fa a cînd cînta. I se vedea numai mutra, degetele, nu. De teapt figur , nu mai tiu exact ce bucat cînta cînd am intrat, dar, în orice caz, o masacra îngrozitor. Cînta notele de sus cu ni te triluri tîmpite i spectaculoase, i mai f cea i alte mecherii, care pe mine m enerveaz la culme. i totu i, s fi v zut publicul la sfîr it. Grea s i se fac , nu alta. Parc

înnebuniser . Erau exact aceia i cretini care rîd ca nebunii la cinema cînd nu-i nimic de rîs. Dac-a fi pianist sau actor sau mai tiu eu ce, i to i cretinii ar crede c -s grozav, jur c-a fi furios. N-a vrea nici m car s m aplaude.

Oamenii aplaud întotdeauna ce nu trebuie. Dac-a fi pianist, a cînta în debara, numai pentru mine. Fapt este c , dup ce a ispr vit i au început s aplaude to i ca nebunii, Ernie s-a întors pe taburet i s-a înclinat cu un aer pref cut, modest. Al naibii cabotin. Voia s dea impresia c nu e numai formidabil de modest, dar mai e i un pianist grozav. Era o mare ipocrizie, avînd în vedere c era îngrozitor de snob. i totu i, lucru curios, dup ce a terminat, mi-a fost oarecum mil de el. Nici m car nu mai cred c - i d seama cînd cînt bine sau nu. i nu e numai vina lui. Cred c o parte din vin o aveau i n t r ii ia care aplaudau ca nebunii. tia, dac au ocazia, sînt în stare s strice pe oricine. În orice caz, aplauzele mi-au stricat tot cheful i m-au întristat din nou. Dac n-ar fi fost atît de devreme i nu m-ar fi îngrozit gîndul s r mîn iar singur, mi-a fi luat haina de la vestiar i m-a fi întors naibii la hotel. În cele din urm , mi-au dat o mas infect , lipit de perete, în dosul unui stîlp nenorocit, de nu puteai s vezi nimic. Era o mas îngrozitor de mic , i, dac cei de la masa de al turi nu se ridicau în picioare s te lase s treci i nu se ridic niciodat , m garii , trebuia s te ca ri ca s ajungi pe scaun.

Am comandat un whisky cu sifon, b utura mea preferat dup Daiquiri frapat.

La "Ernie" î i d deau de b ut chiar dac aveai numai ase ani, c era întuneric i, oricum, tot nu le p sa cî i ani ai. Nu le pas nici m car dac e ti morfinoman. În jurul meu erau numai papi oi. Vorbesc serios. La m su a din stînga, de fapt, aproape peste mine, era un tip cu o fat care ar tau amîndoi foarte nasol.

P reau de vîrsta mea sau ceva mai mari. Era foarte nostim. Se vedea clar c se str duiau cumplit s nu- i bea por ia prea repede. Un timp, am ascultat ce vorbeau, fiindc tot n-aveam altceva de f cut. B iatul îi povestea fetei despre un meci de fotbal între dou echipe de profesioni ti la care fusese dup -mas .

I-a povestit fiecare nenorocit de faz a jocului, minut cu minut, z u, nu exagerez. Era tipul cel mai plicticos din cî i am auzit vreodat . i se vedea de la o po t c pe fat n-o interesa nici un pic meciul la am rît, dar era groaznic de nasoal , i mai urît decît el, a a c -mi închipui c n-avea încotro, trebuia sasculte. Fetele astea nasoale au o soart foarte trist . Mi-e tare mil de ele uneori. Nici nu m pot uita la ele, mai ales cînd sînt cu cîte un n t r u care le poveste te în toate am nuntele un meci nenorocit. În dreapta, conversa ia era i mai groaznic . La masa din dreapta edea un tip care se vedea cît de colo c vine de la Yale purta un costum de flanel gri i o vest fantezi dintr-acelea de pederast. To i m garii ia snobi din Ivy League30 seam n de nu-i po i deosebi! Tata vrea s m dea la Yale sau la Princeton, dar jur c nu m-a duce la un colegiu d- sta snob pentru nimic în lume. Ce, am înnebunit? În orice caz, tipul cu mutra de student la Yale era cu o fat "a-ntîia". Mam , ce frumoas era. Dar s fi auzit despre ce vorbeau. În primul rînd c erau amîndoi cam ciupi i. O pip ia pe sub mas i, în acela i timp, îi povestea despre un coleg deal lui care înghi ise un tub întreg de aspirin i aproape c se sinucisese. i fata ,A

# " $# " # # #

" .

#

=

$# $

% #" & $ "

#/ "

$

#

repeta întruna: "Vai, ce groaznic... Nu, iubitule. Nu, te rog. Nu aici." Ce p rere ave i despre un tip care pip ie o fat i în acela i timp îi poveste te de unul care a vrut s se sinucid ? Pe mine m-au distrat grozav. Începusem s m simt deprimat, stînd a a singur. N-aveam nimic altceva de f cut decît s beau i s fumez. Totu i, am f cut ceva, i anume, l-am rugat pe chelner s -l întrebe pe Ernie dac nu vrea s vin s bea un pahar cu mine. Iam zis s -i spun c sînt fratele lui D.B. Dar cred c nu i-a spus nimic. M garii tia nu transmit niciodat nimic.

Deodat , s-a apropiat de mine o fat , care a exclamat: HoldenCaulfield!

O chema Lillian Simmons. Frate-meu D.B. îi f cuse cîndva curte. Avea sîni imen i.

Bun , i-am zis.

Am încercat, bineîn eles, s m ridic, dar în localul la era foarte greu s te ridici în picioare. Era c-un ofi er de marin , care ar ta de parc l-ar fi împuns un v trai în fund.

Ce bine-mi pare c te v d! mi-a spus Lillian Simmons.

Nu credea, bineîn eles, nici o vorb din ce spunea.

Ce mai face fratele t u cel mare?

Asta era de fapt tot ce voia s tie.

Bine. E la Hollywood.

La Hollywood? Minunat! Ce învîrte te acolo?

Nu tiu. Scrie, i-am spus.

N-aveam nici un chef s discut acest subiect. Se vedea cît de colo c i se p rea nemaipomenit c D.B. st la Hollywood. De altfel, aproape to i judec a a, i majoritatea sînt oameni care în via a lor n-au citit nici m car un rînd din ce a scris D.B., i asta m -nfurie.

Pasionant, spuse Lillian.

Apoi m-a prezentat ofi erului de marin . Îl chema Blop, sau a a ceva, i era comandor. Era un tip din ia care se tem c -i consideri homosexuali dac nu- i rup cel pu in patruzeci de degete cînd dau mîna cu tine. Ah, Doamne, tare nu pot s suf r asta.

E ti singur, puiule? m-a întrebat Lillian.

Blocase toat circula ia, dar se vedea cît de colo c asta-i f cea pl cere.

Chelnerul a tepta s se dea Ia o parte, dar ea nu-i d dea nici o aten ie. Ciudat!

Se vedea c chelnerul n-o prea simpatiza, c nici marinarul n-o simpatiza, cu toate c ie ise cu ea în ora , i nici eu n-o prea simpatizam. De fapt, nu prea pl cea nim nui. Dar, într-un fel, i-era mil de ea.

E ti singur, puiule? m-a întrebat din nou.

St team în picioare, dar ea nici gînd s -mi spun s stau jos. Era genul de fat care te ine ore întregi în picioare.

Nu-i a a c -i frumu el? l-a întrebat pe ofi erul de marin . Apoi mi-a zis: Holden, tu te faci pe zi ce trece mai dr gu .

Ofi erul de marin i-a spus s-o ia din loc, c blocaser trecerea.

Hai la masa noastr , Holden, mi-a zis ea atunci. Ia- i paharul.

Tocmai plecam, i-am spus eu. Am o întîlnire.

Era clar c nu voia altceva decît s se pun bine cu mine, ca s -i spun lui D.B. ce dr gu se purtase.

Bine, mecherule. Bravo ie. Cînd l-oi vedea pe frate-tu, s -i spui c -l ur sc.

i a plecat. Marinarul mi-a spus c -i pare bine de cuno tin , i eu i-am spus acela i lucru. Polite ile astea m ucid. Ve nic m trezesc spunînd "Îmi pare bine de cuno tin " unor oameni pe care nu m bucur deloc c i-am cunoscut. Totu i, trebuie s spui lucrurile astea dac vrei s tr ie ti.

Fiindc i-am spus c-am o întîlnire, nu mai aveam încotro. Trebuia s plec.

Nu puteam nici m car s a tept pîn ce Ernie va cînta ceva cît de cît cumsecade. În nici un caz n-aveam chef s stau la mas cu Lillian Simmons i cu marinarul ei i s m plictisesc de moarte. A a c-am plecat. Dar, cînd mi-am luat haina, am sim it c m-apuc furia. Exist oameni d- tia care- i stric toat pl cerea.

Capitolul 13 M-AM ÎNTORS PE JOS LA HOTEL. PATRUZECI I UNA DE STR ZI. O pl cere! i s nu crede i c-am luat-o pe jos fiindc aveam chef s umblu, sau mai tiu eu ce. Nu voiam s m mai urc în taxi. Uneori te apuc sila de taxiuri, a a cum te apuc sila de ascensoare. i sim i deodat nevoia s mergi pe jos, oricît de departe te-ai duce sau oricît de sus te-ai urca. Pe vremea cînd eram pu ti, mi se întîmpla foarte des s urc pe jos dou sprezece etaje pîn la apartamentul nostru. Dou sprezece etaje.

Nici nu se mai vedea c ninsese. Nu era aproape nici un pic de z pad pe trotuar. Dar era ger, a a c mi-am scos din buzunar apca ro ie de vîn toare i mi-am pus-o pe cap f r s -mi pese cum ar t. Am l sat chiar i clapele peste urechi. Tare a fi vrut s tiu cine-mi terpelise m nu ile la Pencey, c -mi înghe aser mîinile de tot. Nu c-a fi f cut mare lucru dac-a fi tiut. Sînt un tip foarte la . Fac tot ce pot ca s nu se vad , dar sînt la . Uite, de pild , dac-a fi descoperit cine-mi furase m nu ile, probabil c m-a fi dus în camera ho ului i i-a fi spus: "Ce-ar fi s -mi dai m nu ile înapoi?" i ho ul care le furase ar fi spus, probabil, cu o voce cît se poate de nevinovat : "Care m nu i?" i atunci ti i ce a fi f cut? M-a fi dus, probabil, la dulapul lui i-a fi g sit m nu ile.

Ascunse undeva în ni te afurisi i de galo i sau într-alt parte. Le-a fi scos, lea fi ar tat tipului i a fi spus: "Vrei s spui c astea sînt m nu ile tale?" i ho ul mi-ar fi aruncat o privire mieroas , care s-ar fi vrut plin de nevinov ie, i ar fi spus: "N-am v zut m nu ile astea în via a mea. Dac -s ale tale, ia-le. Nam nevoie de scîrbele astea." i pe urm probabil c-a fi stat acolo înc cinci minute cu m nu ile alea blestemate în mîn i cu sentimentul c ar fi trebuit s i dau un pumn, s -i mut falca. Numai c n-a fi avut curajul s-o fac. A fi stat acolo ca un prost, str duindu-m s par puternic. i, în loc s -i ard una s m in minte, i-a fi spus, poate, ca s -l enervez, ceva foarte ustur tor i plin de dispre . În orice caz, s admitem c i-a fi spus ceva foarte ustur tor i plin de dispre , probabil c s-ar fi ridicat, s-ar fi apropiat de mine i mi-ar fi spus: "Ascult , Caulfield, vrei s spui c sînt ho ?" i atunci, în loc s -i spun: "Ai dreptate, e ti un ho , un m gar i un împu it", nu i-a fi spus probabil decît: " tiu un singur lucru, c mi-am g sit afurisitele alea de m nu i în galo ii t i". i tipul i-ar fi dat imediat seama c n-am de gînd s -l mardesc i probabil c-ar fi spus: "Ascult , s fim clari. Ai spus c sînt ho sau nu?" i atunci, probabil ca fi spus: "Nimeni n-a pronun at cuvîntul ho . tiu doar c mi-am g sit m nu ile în galo ii t i nenoroci i." i asta ar fi putut s mearg a a ore în ir.

Pîn la urm , a fi ie it din camer f r s -i dau nici m car un pumn, i

probabil c m-a fi dus jos, la sp l tor, unde a fi fumat pe ascuns o igar i a fi încercat în fa a oglinzii s iau un aer dur. În orice caz, la asta m-am gîndit tot drumul pîn la hotel. N-are nici un haz s fii la . Dar poate c nu sînt chiar sut la sut la . Nu tiu. Cred c sînt la doar într-o anumit m sur , fiind un tip c ruia pu in îi pas dac - i pierde m nu ile. Din p cate, nu sînt r u de pagub i asta, cînd eram pu ti, o înnebunea pe mama. Unii caut zile întregi cîte un lucru pe care l-au pierdut. Cred c n-am avut niciodat nimic la care s in atît de mult, încît, dac l-a pierde, s -mi par într-adev r r u. Poate c de asta nu sînt la decît într-o anumit m sur . Dar asta nu-i o scuz . Z u c nu. De fapt, trebuie s nu fii la deloc. Dac e cazul i ai poft s -l pocne ti pe unul, trebuie s-o faci. Dar eu nu pot. Mai degrab i-a da unuia brînci pe fereastr sau i-a t ia capul cu toporul decît s -l pocnesc peste moac . Nu pot suferi s m bat.

Nu m sup r atît s încasez de i bineîn eles c nu-mi face pl cere , dar ce m sperie cînd m bat, e mutra tipului. Nu pot suporta s m uit la mutra celuilalt, asta-i nenorocirea mea. Dac ne-ar lega cineva pe amîndoi la ochi, sau mai tiu eu ce, ar mai merge. Cînd stai i te gînde ti bine, e o la itate cam ciudat , dar tot la itate e. S nu crede i c m am gesc. Cu cît m gîndeam mai mult la m nu ile i la la itatea mea, cu atît m întristam mai tare, a a c pe drum am hot rît s m opresc s mai beau ceva. La "Ernie" nu b usem decît trei pahare, i ultimul nici m car nu-l b usem tot. De fapt, dac am o calitate e c beau bine. Pot s beau o noapte întreag , i nici m car nu se vede, mai ales cînd am chef de b ut. Odat , pe cînd eram la coal la Whooton, am cump rat împreun cu un alt b iat, unul Raymond Goldfarb, o jum tate de litru de scotch i l-am b ut sîmb tâ noapte în capel , unde nu ne vedea nimeni. El s-a f cut praf, dar la mine nici nu s-a v zut. Doar c am devenit foarte calm i indiferent.

E drept c , înainte de a m culca, am v rsat. Dar n-am f cut-o fiindc sim eam neap rat nevoia. M-am for at. În orice caz, înainte de a ajunge la hotel, am vrut s intru într-un bar care avea un aspect cam jalnic, dar tocmai atunci au ie it doi tipi be i mor i, care mau întrebat unde e metroul. Unul din ei p rea sud-american, i, în timp ce-i explicam pe unde s-o ia, îmi tot sufla tot damful în obraz. Pîn' la urm , nici nam mai intrat în p c tosul la de bar. M-am întors pur i simplu la hotel.

Holul era cu des vîr ire gol. Duhnea cum duhnesc cincizeci de milioane de chi toace de trabuc la un loc. Z u c da. Nu mi-era somn, dar m sim eam cam prost. Eram trist, trist de tot. Aproape c-a fi vrut s mor.

Apoi, deodat , m-am trezit vîrît într-o porc rie îngrozitoare.

Nici n-am apucat s m urc bine în lift, c liftierul mi-a i spus: Te-ar interesa cumva o mic distrac ie, tinere? Sau e prea tîrziu pentru dumneata?

Cum adic ? l-am întrebat.

Nu-mi d deam seama unde voia s ajung .

Nu te-ar interesa o feti pentru ast -sear ?

Pe mine? am întrebat.

Era o replic foarte tîmpit . Dar e jenant cînd vine unul a a, din senin, i te întreab un lucru ca sta.

Cî i ani ai, efule? m-a întrebat liftierul.

De ce? Dou zeci i doi.

Ahaa! Ei, ce zici? Te intereseaz ? Cinci dolari o dat , cin pe dolari toat noaptea.

S-a uitat la ceasul de la mîn i a precizat:

Pîn' la prînz. Cinci dolari o dat , cin pe pîn la prînz.

S-a f cut, i-am spus. În principiu, sînt împotriva acestor lucruri, dar eram atît de am rît, încît nu mai aveam nici m car puterea s gîndesc. Asta-i nenorocirea. Cînd e ti foarte trist, nu mai ai puterea s gînde ti.

Ce înseamn s-a f cut? O dat , sau pîn la prînz? Trebuie s tiu.

O dat .

Bun. În ce camer e ti?

M-am uitat la dr cia ro ie atîrnat de cheie, pe care scrie num rul camerei.

1222, i-am zis. Începuse s -mi par r u c m b gasem în povestea asta, dar era prea tîrziu.

Bun. Atunci î i trimit o fat peste un sfert de ceas.

Mi-a deschis u a ascensorului i am ie it.

Hei, i-am zis, arat bine? Nu cumva s -mi trimi i vreo hoa c .

Fereasc sfîntul. N-avea nici o grij , efule!

Cui pl tesc?

Ei, mi-a r spuns. M-am dus, efule. i mi-a trîntit u a liftului în nas.

Am intrat în camer i mi-am udat p rul, dar e greu s te piepteni cînd e ti tuns scurt. Apoi am f cut o prob s v d dac nu-mi pute gura dup atîtea ig ri i dup tot whisky-ul pe care-l b usem la Ernie. Proba e foarte simpl : ii mîna sub gur i sufli înspre n ri. Nu mi s-a p rut c pute prea tare, dar totu i m-am sp lat pe din i. Apoi mi-am pus o c ma curat . tiam c nu e cazul s m pun la fix pentru o prostituat sau a a ceva, dar asta îmi d dea, cel pu in, o ocupa ie. Eram cam nervos. Începusem, ce-i drept, s fiu destul de excitat, i, m rog, dar totu i eram pu in nervos. i dac vre i s ti i adev rul, eu sînt fat mare. Z u c sînt. Am avut, ce e drept, destule ocazii s devin b rbat, dar n-am ajuns niciodat pîn la cap t. Întotdeauna intervine cîte ceva. De pild , cînd e ti acas la o fat , se întîmpl întotdeauna ca p rin ii s se întoarc cînd nu trebuie sau te temi c-au s se întoarc . Dac e ti cu o fat în ma ina cuiva i stai pe bancheta din spate, în fa sînt întotdeauna al i doi, i fata care st în fa moare de curiozitate s tie ce se petrece în toat ma ina. Vreau s spun c exist ve nic în fa cîte o fat care se întoarce s vad ce naiba se întîmpl . De fiecare dat intervine cîte ceva. Totu i, de vreo dou ori era cît pe ce s se întîmple. Mai ales odat , mi-aduc foarte bine aminte. A intervenit îns ceva nici nu mai tiu ce. Problema e c , de cele mai multe ori, cînd aproape c-ai ajuns s te culci cu o fat bineîn eles dac fata nu-i prostituat sau mai tiu eu ce , î i spune mereu s te opre ti. i nenorocirea e c eu m opresc.

Majoritatea nici nu se gîndesc s se opreasc . Dar eu nu pot altfel. Nu tii niciodat dac vor într-adev r s te opre ti sau dac le e îngrozitor de fric sau dac - i spun s te opre ti numai pentru ca vina dac totu i mergi pîn la cap t s fie a ta i nu a lor. Totu i, continui s m opresc. Nenorocirea e c mi-e mil de ele. Adic majoritatea fetelor sînt atît de proaste i de neajutorate!

Dup ce le s ru i i le mîngîi un pic, le vezi cum încep s - i piard capul. Orice fat , cînd începe s se înc lzeasc , î i pierde uzul ra iunii. Nici eu nu pricep de ce le ascult cînd îmi spun s m opresc. i dup ce le duc acas începe s -mi par r u c m-am oprit, dar totu i continui s m opresc.

Deci, în timp ce-mi schimbam c ma a, m gîndeam c , într-un fel, asta va fi ocazia a teptat . M gîndeam c , dac tot e prostituat , m car s înv ceva

de la ea, c poate mîine, poimîine m însor, sau mai tiu eu ce! Uneori m îngrijoreaz toat povestea asta. Cînd eram la coal la Whooton, am citit o carte în care era un personaj foarte rafinat, foarte manierat i foarte stricat. Îl chema Monsieur Blanchard, mi-aduc aminte perfect. Cartea era împu it , dar tipul nu era r u. Avea un mare château31 pe Riviera, în Europa, i ti i ce f cea în timpul liber? B tea femeile cu ciomagul. De fapt, era un desfrînat i a a mai departe, dar femeile mureau dup el. Undeva în carte, spunea c trupul femeii e ca o vioar i c trebuie s fii un mare artist ca s-o faci s vibreze cum se cuvine. Cartea era o porc rie îmi dau seama , dar totu i n-am reu it s uit povestea cu vioara. De fapt, de asta voiam s cap t oarecare experien , în caz c-am s m însor vreodat . Caulfield i Vioara lui magic . Mam ! E vulgar, îmi dau seama c -i vulgar, dar totu i nu vulgar din cale-afar . Mi-ar pl cea s m pricep la asemenea lucruri. i, dac vre i s ti i, cînd sînt cu cîte o fat , jum tate din timp m chinuiesc s-ajung s g sesc ce caut. În elege i ce vreau s spun! Uite, de exemplu, fata de care v-am povestit, aceea cu care era cît pe-aci s m culc. Mi-a trebuit aproape o or s -i scot blestematul la de sutien. i cînd, în cele din urm , am reu it s i-l scot, cred c-ar fi fost în stare s m scuipe în ochi.

Am continuat s m plimb prin camer , a teptînd prostituata. Speram s fie frumoas . Dar, de fapt, mi-era totuna. Tot ce doream era s se ispr veasc mai repede. În cele din urm , a b tut cineva la u , i, ducîndu-m s deschid, m-am împiedicat de un geamantan care-mi st tea în cale i am c zut peste el i aproape c mi-am rupt un picior. De altfel, întotdeauna aleg clipa cea mai nepotrivit ca s m împiedic de cîte un geamantan, sau ceva de felul sta.

Cînd am deschis u a, prostituata era în prag. Avea o hain sport i era cu capul gol. P rul ei era un fel de blond, dar se vedea cît de colo c era vopsit.

Totu i, nu era hoa c .

Bun seara! i-am zis.

Mam , ce manierat eram!

Dumneata e ti tipul de care mi-a spus Maurice? m-a întrebat.

Nu p rea cine tie ce prietenoas .

Cine-i Maurice? Liftierul? Îhî, mi-a r spuns.

Da, eu sînt. Nu vre i s intra i? am invitat-o.

Pe m sur ce trecea timpul, deveneam tot mai indiferent. Z u c da.

A intrat în camer , i-a scos imediat haina i a aruncat-o pe pat. Sub hain avea o rochie verde. Apoi s-a a ezat pe un col al fotoliului din fa a biroului i a început s - i bî îie piciorul. S-a a ezat picior peste picior i a reînceput s - i bî îie piciorul. Era foarte nervoas pentru o prostituat . Z u c da. Cred c era nervoas pentru c era îngrozitor de tîn r . Cred c avea vîrsta mea. M-am a ezat lîng ea pe fotoliu i i-am oferit o igar .

Nu fumez, mi-a zis.

Avea o voce mic , mititic . Abia auzeai ce spunea. i pe urm , nu spunea niciodat mul umesc cînd îi ofereai ceva. Pesemne c n-o înv ase nimeni.

D -mi voie s m prezint. M cheam Jim Steele, i-am zis.

Ai ceas? m-a întrebat ea.

Bineîn eles c nici nu-i p sa cum naiba m cheam .

Dar ia ascult , cî i ani ai? ,

'=#(I $"

Eu? Dou zeci i doi.

Uite cum minte.

Curios c mi-a spus asta. Vorbea ca o pu toaic . Aveam impresia c o prostituat adev rat trebuie s spun : "Pe dracu!" sau "Las tromboanele!", nu "Uite cum minte".

Dar dumneata cî i ani ai?

Destui ca s tiu ce trebuie s fac! mi-a r spuns.

Avea haz.

Ai ceas? m-a întrebat ea din nou, dup care s-a ridicat în picioare i i-a scos rochia, tr gînd-o peste cap.

Cînd i-a scos rochia am avut o senza ie ciudat . Adic i-a scos-o atît de brusc, i a a mai departe. De fapt, tiu c atunci cînd o femeie se dezbrac în fa a ta, trebuie s te sim i excitat, dar eu nu sim eam nimic. Sim eam altceva, dar nu asta. M sim eam mai degrab trist decît excitat.

Ascult , ai ceas sau n-ai?

Nu. N-am.

Mam , ce prost m sim eam!

Cum te cheam ? am întrebat-o.

Nu mai avea pe ea decît un combinezon roz. M sim eam îngrozitor de stînjenit. Z u c da.

Sunny, mi-a r spuns. Dar hai s -i d m drumul.

N-ai vrea s st m pu in de vorb ? am c utat eu s-o întorc.

Era o copil rie, dar aveam o senza ie foarte ciudat .

Te gr be ti tare?

S-a uitat la mine ca la un nebun.

Despre ce naiba vrei s vorbim?

Nu tiu. Despre nimic deosebit. M-am gîndit numai a a, c poate ai chef s st m pu in de vorb .

S-a a ezat din nou pe fotoliul din fa a biroului. Dar era clar c nu-i pl cea situa ia. Începu din nou s - i bî îie piciorul mam , tare mai era nervoas .

N-ai vrea o igar ? i-am spus.

Uitasem c nu fumeaz .

Nu fumez. Ascult . Dac-ai de gînd s vorbe ti, poftim, vorbe te. Dar repede, c am treab .

Nu-mi venea îns în minte nici un subiect de conversa ie. O clip m-am gîndit s-o întreb cum de a ajuns prostituat i tot restul, dar mi-a fost fric s-o fac. i pe urm , tot nu mi-ar fi spus.

Nu e ti din new York, nu-i a a? am întrebat-o în cele din urm .

Era singurul lucru care-mi venise în minte.

Nu. De la Hollywood, mi-a r spuns.

Apoi s-a ridicat i s-a apropiat de pat, unde- i aruncase rochia.

N-ai cumva un umera ? Nu vreau s -mi mototolesc rochia. Abia am scos-o de la cur at.

Ba da, am, i-am r spuns repede.

Eram bucuros c -mi g sisem o ocupa ie. Am luat rochia i am atîrnat-o pe un umera în dulap. Curios! M-am sim it pu in trist cînd am atîrnat-o. M-am gîndit la fata asta, cum s-a dus la magazin i i-a cumpârat-o, i nimeni din magazin n-a b nuit c -i o prostituat , i a a mai departe. Vînz torul i-a închipuit, probabil, c -i o fat ca oricare alta. i asta, nu tiu de ce, m-a întristat îngrozitor.

M-am a ezat din nou i am încercat s continui discu ia. Dar fata nu prea avea chef de vorb .

Lucrezi în fiecare sear ? am întrebat-o dar, dup ce am rostit aceste cuvinte, mi s-au p rut îngrozitoare. Îhî, mi-a r spuns.

Se plimba prin camer . La un moment dat, a luat meniul de pe birou i l-a citit.

Dar ziua ce faci?

Fata a schi at un gest, de parc-ar fi vrut s dea din umeri. Era destul de slab .

Dorm. M duc la cinema. Puse meniul la loc pe birou, apoi se uit la mine: Hei, ce ai de gînd? Crezi c am toat ...

Ascult , i-am spus. Ast -sear nu prea m simt în apele mele. Am avut o noapte foarte agitat . Z u c da. Uite, î i pl tesc, dar sper c n-ai s te superi dac o l s m balt ! Te superi?

Nenorocirea era c n-aveam nici un chef s m culc cu ea. De fapt, dac vre i s ti i, m sim eam mai degrab trist decît excitat. M întrista fata. M întrista rochia ei verde din dulap i tot restul i, pe urm , nu cred c-a fi vreodat în stare s fac amor cu o fiin care zace toat ziua într-un tîmpit de cinema. Z u c nu.

S-a apropiat de mine cu o expresie ciudat , de parc n-ar fi crezut nici o vorb din ce spuneam.

Ce s-a întîmplat? m-a întrebat.

Nimic.

Mam , ce nervos eram.

Dar m-am operat de curînd.

Da? Unde?

La, cum îi spune, la clavicord32.

Da? Unde naiba-i sta?

Clavicordul? i-am spus. P i, la coloana vertebral . Vreau s spun c -i jos la coloan .

Da? Asta-i groaznic!

Apoi mi s-a a ezat pe genunchi.

E ti dulce, mi-a zis.

M f cuse s m simt atît de nervos, încît min eam de înghe au apele.

Sînt în convalescen ! i-am zis.

Semeni cu un actor de cinema. Cu la... cum îl cheam ...Nu se poate s nu tii. Cum naiba-l cheam ?

Mu tiu, i-am zis.

Nu voia deloc s mi se ridice de pe genunchi.

Nu se poate s nu tii. A jucat în filmul la cu Melvine Douglas! la care era fratele mai mic al lui Melvine Douglas! la care cade din barc . Nu se poate s nu tii despre cine-i vorba.

Nu, nu tiu! M duc cît se poate de rar la cinema.

Atunci s-a înfuriat. i a-nceput s vorbeasc urît, i a a mai departe.

Nu vrei s renun i? i-am zis. N-am nici o dispozi ie acum. Doar i-am spus c m-am operat de curind. ,)

$#

$ # # $ $

% . "# $# " # $

0 $ # $

=$ #

$ $% #

+$

$ "

%

"

Nu s-a ridicat de pe genunchii mei nici atunci, dar s-a uitat îngrozitor de urît la mine.

Ascult , mi-a zis, cînd m-a chemat nebunul de Maurice, dormeam.

Dac - i închipui c ... i pentru c ... i-am spus c - i pl tesc c-ai venit, c te-ai deranjat. Z u c - i pl tesc.

Am bani destui. Dar abia am suferit o opera ie foarte serioas ...

Atunci de ce naiba i-ai mai spus lui Maurice c vrei o fat ? Dac i-au f cut opera ia asta p c toas la... cum îi zice... Cum ziceai c -i zice?

Credeam c-o s m simt mai bine. Dar m-am pripit. Vorbesc serios. Îmi pare r u. Nu vrei s te ridici pu in s -mi scot portofelul? Vorbesc serios!

Era sup rat foc, dar mi s-a ridicat totu i de pe genunchi, ca s m pot duce la dulap s -mi iau portofelul. Am scos o hîrtie de cinci dolari i i-am întins-o.

Mul umesc, i-am zis. Mul umesc de un milion de ori.

Asta-i o hîrtie de cinci. i cost zece.

Voia s m fraiereasc . Se vedea cît de colo. M temusem de la început co s se întîmple a a. Serios!

Maurice mi-a spus cinci, cincisprezece pîn mîine la prînz i cinci pentru o dat .

Nu. Zece.

Mi-a spus cinci. Îmi pare r u z u c da , dar atîta am de gînd s dau.

Fata a ridicat din umeri, a a cum f cuse mai înainte, i pe urm mi-a spus, foarte acr : Vrei, te rog, s -mi dai rochia? Sau i-e greu?

Ar ta ca o stafie pu toaica. Pîn i voci oara ei reu ea, într-un fel, s te sperie. Dac-ar fi fost o prostituat b trîn i gras , fardat i a a mai departe, nar fi sem nat atît de tare a stafie.

M-am dus i i-am adus rochia. S-a îmbr cat. S-a aranjat i pe urm i-a luat haina sport de pe pat.

La revedere, puchinosule, mi-a spus.

La revedere, i-am r spuns eu.

Nu i-am mul umit, nu i-am spus nimic... i îmi pare bine.

Capitolul 14 DUP CE A PLECAT SUNNY, AM R MAS UN TIMP ÎN FOTOLIU i am fumat vreo dou ig ri. Afar începuse s se fac ziu . Mam , ce nenorocit eram. Nici nu v închipui i ce triste e m apucase. i atunci ti i ce-am f cut?

Am început s vorbesc a a, de unul singur, închipuindu-mi c vorbesc cu Allie.

A a fac uneori cînd sînt foarte am rît. i îi tot spun s se duc acas , s - i ia bicicleta i s m-a tepte în fa a casei lui Bobby Fallon. Bobby Fallon locuia destul de aproape de noi, cînd st team în Maine acum nu tiu cî i ani. În orice caz, uite ce s-a întîmplat: Într-o zi, Bobby i cu mine trebuia s mergem cu bicicleta la Lake Sedebego. Voiam s ne lu m i de mîncare i pu tile cu capse i tot eram mici i credeam c putem împu ca ceva cu ele. În orice caz, Allie m-a auzit vorbind cu Bobby i ne-a spus c vrea i el s mearg , dar eu nu l-am l sat. I-am spus c -i prea mic. A a c , uneori, cînd mi se întîmpl s fiu foarte trist, îi spun cu glas tare: "Bine. Du-te acas , ia- i bicicleta i a teapt -m în

fa a casei lui Bobby. Gr be te-te!" Nu vreau s spun c nu-l luam cu mine cînd m duceam undeva. Îl luam. Îns în ziua aceea nu l-am luat. Dar nu s-a sup rat nu se sup ra niciodat . Numai c eu tot mi-aduc aminte de întîmplarea asta cînd sînt cu moralul foarte jos. În cele din urm îns , m-am dezbr cat i m-am b gat în pat. Dup ce m-am b gat în pat, m-am gîndit s -mi fac rug ciunea, i a a mai departe, dar n-am fost în stare. Nu pot s m rog oricînd vreau. În primul rînd, fiindc sînt un fel de ateu. Îmi place Cristos, dar nu prea m înnebunesc dup celelalte pove ti din Biblie. De pild , Apostolii. Dac vre i s ti i, m enerveaz îngrozitor. Dup ce s-a pr p dit Isus, s-au purtat mai bine, dar cît timp a tr it i-au folosit cît i-ar fi folosit o gaur -n cap. L-au tras tot timpul pe sfoar . Aproape c nu exist personaj în Biblie care s nu-mi plac mai mult decît Apostolii. Dac vre i s ti i, mie, din Biblie, dup Cristos cel mai mult îmi pl cea demonizatul la care tr ia în pe terile de îngrop ciune i care se tot izbea cu pietre. Nenorocitul la îmi place de zece ori mai mult decît to i Apostolii la un loc. Cînd înv am la Whooton, era un b iat, unul Arthur Childs, care st tea pe acela i culoar cu mine i cu care m certam mereu în leg tur cu asta. Childs sta era quaker33, i a a mai departe, i citea Biblia de diminea a pîn seara. Era un pu ti de treab i îmi pl cea, dar p rerile noastre despre lucrurile din Biblie, i mai ales despre Apostoli, se deosebeau ca de la cer la p mînt. Îmi tot spunea mereu c , dac nu-i iubesc pe Apostoli, înseamn c nu-l iubesc nici pe Cristos, i a a mai departe. Spunea c , din moment ce-i alesese Cristos, trebuie s -i iubim i noi. i eu îi r spundeam c tiu c i-a ales El, dar c -i alesese la întîmplare. Navusese timp s umble prea mult i s analizeze pe toat lumea. I-am spus c nu-l condamn pe Isus. De fapt, nu era vina Lui dac n-avusese timp s -i verifice. Mi-aduc aminte c l-am întrebat pe Childs dac crede c Iuda la de-l tr dase pe Cristos a nimerit în iad dup ce s-a sinucis. Childs mi-a r spuns c e sigur de asta. i tocmai aici nu eram de acord cu el. I-am spus c fac prinsoare pe o mie de dolari c Cristos nu l-ar fi trimis pe Iuda în iad. Daca avea o mie de dolari, a face prinsoare i azi. Apostolii, da, sînt convins c lar fi trimis în iad cît ai clipi din ochi , dar Cristos nu, a putea pune mînan foc c nu. Childs mi-a spus atunci c nenorocirea e c nu m duc niciodat la biseric . i ce-i drept, e drept, nu m duc. În primul rînd, pentru c p rin ii mei au religii deosebite, i pe urm , pentru c noi, to i copiii din familie, sîntem atei. Dac vre i s ti i, eu pe pastori nu pot s -i v d în ochi. To i pastorii de prin colile pe unde am înv at, cînd ineau predici, aveau voci îngrozitor de cucernice. i mie tare mi-e sil de asta. Nu în eleg de ce naiba nu vorbesc ca oamenii. Par atît de fal i cînd vorbesc. În orice caz, cînd m-am culcat, n-am reu it s m rog nici m car un pic.

Ori de cîte ori începeam cîte o rug ciune, mi-aduceam aminte de Sunny cum îmi spusese c sînt un puchinos. În cele din urm , m-am ridicat în capul oaselor i am mai fumat o igar . Avea un gust infect. De cînd plecasem de la Pencey, cred c fumasem vreo dou pachete. i în timp ce st team a a i fumam, am auzit o b taie în u . În sinea mea speram c nu bate la mine, de i îmi d deam foarte bine seama c b tuse la u a mea. Nu tiu cum de mi-am dat seama, dar mi-am dat. Am tiut i cine e. Am un al aselea sim .

Cine e acolo? am întrebat. ,,

#

"$

Eram destul de speriat. Sînt foarte la cînd e vorba de situa ii d-astea.

Nu mi-a r spuns nimeni. Dar din nou a b tut la u . Mai tare. În cele din urm , m-am ridicat din pat, în pijama, i am deschis. Nici m car n-a fost nevoie s aprind lumina, c ci se f cuse ziu . În u st teau Sunny i Maurice, liftierul cel bubos.

Ce s-a întîmplat? Ce vre i? i-am întrebat.

Mam , ce-mi tremura vocea.

Mai nimic, îmi r spunse Maurice. Cinci dolari.

Vorbea pentru amîndoi. Sunny st tea lîng el cu gura c scat .

I-am pl tit. I-am dat cinci dolari. N-ai decît s-o întrebi, i-am zis.

Mam , ce-mi mai tremura vocea!

E zece dolari, efule! Doar i-am spus! Zece, o dat , i cin pe, o noapte.

Doar i-am spus!

Nu, nu a a mi-ai spus. Mi-ai spus cinci dolari o dat . E adev rat c miai spus cincisprezece pîn la prînz. Dar te-am auzit clar cînd ai spus c ...

Las -ne s intr m, efule.

Pentru ce? l-am întrebat.

Doamne, biata mea inim b tea s -mi sparg pieptul. M car de-a fi fost îmbr cat! E îngrozitor s fii în pijama într-o situa ie ca asta.

Hai, efule, s termin m odat , mi-a spus Maurice.

Apoi m-a împins cu laba lui împu it . Cît pe-aci s cad peste scuip toare.

Era cît o matahal , porcu'. În clipa urm toare, m-am trezit cu amîndoi în mijlocul camerei. Se purtau de parc hotelul sta blestemat ar fi fost proprietatea lor. Sunny s-a a ezat pe pervazul ferestrei, iar Maurice s-a a ezat în fotoliul cel mare i i-a descheiat gulerul purta uniforma de liftier. Mam , ce nervos eram!

Hai, efule, scoate banii, c trebuie s m întorc la lucru. i-am spus de cel pu in zece ori c nu- i datorez nici un cent. I-am dat fetei cei cinci dolari care...

Las barba! Scoate banii.

De ce s -i mai dau înc cinci dolari? i-am spus.

Vocea mi se gîtuise aproape de tot. Încerci s m jecm ne ti.

Maurice î i descheie vestonul uniformei de sus pîn jos. Pe dedesubt nu avea decît un guler deta abil, dar f r c ma , f r nimic. Avea un pîntec mare, umflat i p ros.

Nimeni nu încearc s te jecm neasc , mi-a spus. Scoate banii, efule!

Nu. Auzind asta, Maurice se ridic de pe fotoliu i veni c tre mine. Ar ta ca un om foarte, foarte obosit sau foarte, foarte plictisit. Doamne, ce fric mi-era. Miaduc aminte c parc st team cu bra ele încruci ate. Cred c n-ar fi fost atît de îngrozitor dac-a fi fosf îmbr cat, în loc s fiu în pijamaua aia afurisit .

Scoate banii, efule, mi-a zis cînd a ajuns lîng mine.

Asta-i tot ce tia s spun . "Scoate banii, efule!" E clar: era cretin.

Nu. efule, ai s m sile ti s te iau mai tare. N-a fi vrut, dar n-am încotro, mi-a zis. Ne datorezi cinci dolari.

Nu v datorez nimic, i-am r spuns. Iar dac m atingi, urlu de scol tot hotelul. Pe to i îi scol. i poli ia, i restul.

Vocea-mi tremura ca naiba.

D -i drumul, url cît te ine gura. De ce nu urli? m sfida Maurice. Vrei s afle p rin ii c-ai petrecut noaptea cu o curv ? Un b iat de familie ca tine? În felul lui, era destul de iret, nemernicul. Z u c era.

Las -m -n pace. Dac-ai fi spus zece era altceva. Dar mi-ai spus clar c ...

Ai de gînd s ne dai banii sau nu?

M înghesuia în u a aceea blestemat . Aproape c m acoperise cu pîntecele lui p ros i scîrbos.

Las -m -n pace. C ra i-v dracului de aici! i-am zis.

Continuam s stau cu bra ele încruci ate. Doamne, ce neispr vit eram.

Sunny, care pîn atunci t cuse, deschise i ea gura: Ascult , Maurice, vrei s - i aduc portofelul lui? E chiar acolo pe cumîi-zice...

Daa, adu-l!

Nu te atinge de portofelul meu!

L-am i luat, a exclamat Sunny, fluturindu-mi în fa o hîrtie de cinci dolari. Vezi? n-am luat decît cei cinci dolari pe care mi-i datorezi, nu sînt hoa . i deodat , am început s plîng. A fi dat orice s nu plîng, dar nu m-am putut ine.

Nu, nu sînte i ho i, am zis, numai c -mi fura i cinci...

Taci, mi-a zis Maurice, dîndu-mi un brînci.

Las -l în pace! interveni Sunny. Hai s plec m! Am luat banii pe care ni-i datora, a a c , hai s mergem! Hai, vino!

Vin, zise Maurice.

Dar nu pleca deloc.

Vorbesc serios, Maurice. Las -l în pace.

Da' ce! Îi fac eu ceva? spuse el cît se poate de nevinovat. i pe urm ti i ce-a f cut? Mi-a dat un bobîrnac peste pijama, n-am s v spun unde, dar m-a durut îngrozitor. I-am spus c -i un cretin împu it i tic los.

Ce-ai spus? m-a întrebat atunci, ducînd mîna la ureche, de parc-ar fi fost surd. Ce-ai spus c sînt?

Continuam s plîng. Eram groaznic de furios i de enervat.

E ti un cretin împu it, i-am zis. Un cretin i un punga , i în doi ani ai sajungi numai piele i os i ai s opre ti oamenii pe strad , s le ceri de poman .

Ai s - i tergi mucii pe haina ta împu it i jegoas i ai s ...

Atunci m-a atins, nici m car n-am încercat s m dau la o parte sau s m feresc, n-am mai sim it decît lovitura grozav pe care mi-o d duse în burt .

Nu mi-am pierdut cuno tin a sau mai tiu eu ce, fiindc -mi aduc aminte c de pe podea m-am uitat dup ei i i-am v zut ie ind i închizînd u a în urma lor. Am r mas destul de mult vreme pe jos, a a cum s-a întîmplat cînd cu Stradlater. Numai ca de ast dat am crezut c mor. Z u c da. Aveam impresia c m înec sau, m rog, ceva asem n tor. Nenorocirea era c abia puteam s r suflu. Cînd, în cele din urm , m-am ridicat, m-am dus spre baie încovoiat de durere i inîndu-m cu mîinile de burt .

Dar sînt într-o ureche. Pe Dumnezeul meu c sînt. Ducîndu-m spre baie, am început s simulez c-a avea un glonte în stomac. M împu case Maurice i m duceam acum la baie, s trag un gît de whisky sau de altceva, ca s -mi potoleasc nervii i s prind putere s intru serios în ac iune. M vedeam ie ind din baia aceea p c toas , îmbr cat, cu revolverul în buzunar, cl tinîndu-m

pu in pe picioare. Apoi, n-a fi luat ascensorul, a fi coborît pe scar . M-a fi inut de balustrad i din cînd în cînd mi-ar fi picurat sînge din col ul gurii. A fi coborît cîteva etaje inîndu-m de burt i cu sîngele curgîndu-mi iroaie , apoi a fi chemat ascensorul. i cînd Maurice ar fi deschis u a, ar fi dat cu ochii de mine, ar fi v zut revolverul din mîna mea i ar fi început s urle cu vocea lui strident s -l las în pace. Dar tot l-a fi împu cat. ase gloan e drept în pîntecele lui umflat i p ros. Pe urm , a fi aruncat revolverul în pu ul ascensorului dup ce a fi ters toate amprentele, i a a mai departe. Apoi m-a fi tîrît înd r t în camer i i-a fi telefonat lui Jane i ea ar fi venit s -mi panseze rana. O i vedeam inîndu-mi igara s fumez, în timp ce sîngele mi-ar fi curs iroaie, i a a mai departe.

Ah! filmele astea blestemate. Sînt în stare s te nenoroceasc . Z u c da.

Vorbesc serios.

Am stat în baie aproape un ceas. Am f cut un du , i a a mai departe. Apoi m-am întors în camer i m-am b gat în pat. Mi-a trebuit foarte mult timp pîn s-adorm nici m car nu eram obosit , dar, în cele din urm , tot am a ipit.

De fapt, ceea ce doream atunci era s m sinucid. Îmi venea s m arunc pe fereastr . i probabil c m-a fi aruncat dac-a fi fost sigur c-are s m acopere cineva îndat ce voi ajunge jos. N-a fi vrut ca ni te tîmpi i de gur -casc s se zgîiasc la mine, în timp ce-a fi z cut acolo plin de sînge.

Capitolul 15 N-AM DORMIT PREA MULT I CRED CÂ NU ERA DECÎT VREO zece cînd m-am trezit. Am aprins o igar i îndat dup aceea am sim it c mie foame. Nu mai mîncasem nimic de la cele dou chiftele pe care le înghi isem cînd am fost la cinema la Agerstown cu Brossard i cu Ackley. i asta se întîmplase de mult. Mi se p rea c trecuser vreo cincizeci de ani de atunci.

Telefonul era chiar lîng mine i am vrut s sun s -mi trimit o gustare în camer . Dar mi-era team s n-o trimit cu Maurice. Dac v închipui i c muream de dorul lui v -n ela i. A adar, am stat în pat i am mai fumat o igar .

M-am gîndit s-o chem pe Jane, s v d dac se-ntorsese acas , i a a mai departe, dar nu prea aveam chef.

Pîn la urm , am sunat-o pe Sally Hayes. Sally înv a la pensionul Mary A. Woodruff i tiam c se întorsese acas , fiindc -mi scrisese cu cîteva s pt mîni în urm . Nu pot spune c eram mort dup ea, dar o cuno team de ani de zile i cu mintea mea cea proast credeam c -i de teapt , pentru c tia o gr mad de lucruri despre teatru i piese i literatur i toate lucrurile astea.

Cînd cineva tie atît de multe despre lucrurile astea, î i trebuie timp ca s - i dai seama dac e prost sau nu. În cazul lui Sally, mi-au trebuit ani de zile ca s descop r acest lucru. Cred c mi-a fi dat seama mult mai repede dac nu neam fi s rutat atît. Nenorocirea cu mine e c , de cîte ori fac curte unei fete, am impresia c -i de teapt . De fapt, între lucrurile astea nu exist nici cea mai mic leg tur , cu toate acestea eu continuu s judec a a.

Deci, i-am dat un telefon. Întîi mi-a r spuns fata din cas . Pe urm tat l ei i, în cele din urm , a venit i ea la telefon.

Sally? i-am zis.

Da, cine-i acolo? m-a întrebat.

Era îngrozitor de pref cut . i doar îi spusesem lui taic -su cine o caut .

Holden Caulfield. Ce mai faci?

Holden! Da' tu?

Foarte bine! Ascult , spune-mi ce-i cu tine? Vreau s spun, cum merge cu coala?

Bine. Adic ... tii tu.

Bun. Uite ce voiam s te întreb. E ti liber azi? E drept c -i duminic , dar chiar i duminica exist întotdeauna cîte un matineu, dou . D-alea în scopuri de binefacere. Nu vrei s mergi cu mine?

Ba da, ar fi minunat.

Minunat! Tare nu pot s suf r acest cuvînt. Sun îngrozitor de fals. O clip am fost cît pe-aci s -i spun c nu mai mergem nic ieri. Dar am continuat s st m de vorb , adic ea vorbea, c eu nu reu eam s plasez nici un cuvînt. Întîi mi-a povestit de un b iat de la Harvard probabil un boboc, dar asta bineîn eles c nu mi-a mai spus care o înnebunea cu aten iile i-i telefona zi i noapte auzi, zi i noapte, s mor de rîs! Pe urm mi-a spus de alt b iat, cadet la West Point34, care era gata s sar în foc pentru ea. Mare lucru. I-am dat întîlnire la dou , sub ceasul din holul hotelului "Biltmore". I-am spus s nu întîrzie, fiindc spectacolul începe probabil la dou treizeci. Întîrzia întotdeauna. Apoi am pus receptorul în furc . M plictisea, dar era foarte frumoas .

Dup ce am stabilit s m întîlnesc cu Sally, m-am dat jos din pat, m-am îmbr cat i mi-am f cut valiza. Totu i, înainte de a ie i din camer , m-am uitat o clip pe fereastr , s v d ce mai fac perver ii de vizavi, dar aveau to i storurile trase. Diminea a erau cît se poate de pudici i de mode ti. Pe urm , am coborît cu ascensorul i am achitat nota la recep ie. Pe Maurice nu l-am v zut pe nic ieri. De altfel, nici nu mi-am pierdut vremea s caut o asemenea lep d tur .

Am ie it i am luat un taxi, dar n-aveam nici cea mai vag idee unde s m duc. Nici n-aveam unde. Era abia duminic . Acas nu m puteam duce pîn miercuri sau, în orice caz, pîn mar i. i n-aveam nici un chef s m duc la alt hotel, s vin unul s -mi fac creierii pilaf. A a c i-am spus oferului s m duc la Grand Central Station35. Era lîng hotelul "Biltmore", unde trebuia s m întîlnesc la dou cu Sally, i m-am gîndit s dau valizele s mi le pun întro caset mare de fier, de la care î i d o cheie i pe urm s m duc s m nînc ceva. Mi-era cam foame. În timp ce eram în taxi, mi-am scos portofelul i mi-am num rat banii. Nu mai in minte exact cît îmi r m sese, dar nu era în nici un caz o avere. În dou s ptâmîni am rîte, cheltuisem o sum cu care ai fi putut r scump ra un rege. Z u c da. De fapt, sînt înfior tor de mîn -spart . i ce nu cheltuiesc, pierd. De cele mai multe ori, aproape c uit s iau restul la bar sau la restaurant, sau mai tiu eu ce. Pe p rin ii mei asta-i înnebune te. Într-un fel, îi în eleg. Tata-i foarte bogat, nu tiu exact cît cî tig c nu discut niciodat cu mine despre asta , dar îmi închipui c destul de mult. E consilierul juridic al unei corpora ii. tia-s b ie i care cî tig bani cu carul. i mai e un motiv pentru care cred c are bani finan eaz mereu spectacole pe Broadway. Dar piesele cad, i mama se înfurie groaznic de fiecare dat cînd tata bag bani într-un spectacol. De cînd s-a pr p dit frate-meu Allie, mama se simte cam prost cu s n tatea. E foarte nervoas . sta-i înc un motiv pentru ,3 ,5

$ $#$

$ #$

$# $ $ 2 E #?/

care mi-era groaz s -i spun c m d duser din nou afar .

Dup ce-am b gat valizele într-o caset de fier, la gar , am intrat la bufet s m nînc ceva. Am luat o gustare, foarte substan ial pentru mine o oranjad , ochiuri cu sl nin , pîine pr jit i cafea. De obicei, nu beau decît o oranjad . Nu sînt ceea ce se cheam un mînc cios. Z u c nu. D-asta sînt ca un îr. La drept vorbind, ar trebui s in regim i s m nînc o gr mad de f inoase i alte porc rii d-astea care te îngra , dar nici nu m gîndesc. De obicei, cînd nu sînt acas , nu m nînc decît un sandvi cu vai er i un pahar cu lapte i cafea de mal . Nu prea e cine tie ce, dar laptele sta cu mal con ine o gr mad de vitamine. H.V. Caulfield. Holden Vitamin Caulfield. În timp ce mîncam ochiurile, au intrat dou c lug ri e cu geamantane i sau a ezat lîng mine la bar. V zîndu-le, m-am gîndit c se mut la vreo alt mîn stire sau ceva de felul sta i a teapt trenul. Nu tiau ce naiba s fac cu geamantanele, a a c le-am dat o mînâ de, ajutor. Erau geamantane din alea ordinare imita ie de piele, sau a a ceva. tiu c n-are nici o importan , dar mie tare nu-mi place cînd cineva are geamantane ordinare. tiu c sun groaznic, dar sînt în stare s ur sc un om de la prima vedere dac are geamantane ieftine. Mi s-a întîmplat odat ceva cînd eram la Elkton Mills, de care n-am uitat nici azi. Am locuit cîtva timp în aceea i camer cu un b iat, unul Dick Slagle, care avea ni te geamantane foarte ordinare i, în loc s le in pe poli , le ascundea sub pat, ca s nu le vad cineva lîng ale mele. Asta m întrista cumplit, i-mi venea s le arunc pe fereastr sau mai tiu eu ce sau, la urma urmei, s fac schimb cu dînsul. Ale mele, care fuseser cump rate la "Mark Cross", erau de box veritabil i aveau fel de fel de rahaturi d-astea i trebuie s fi costat bani buni. Dar s-a întîmplat un lucru ciudat. În cele din urm , pentru ca Slagle s nu mai aib complexe de inferioritate, am pus geamantanele mele sub pat în loc s le pun pe poli . i ti i ce-a f cut atunci?

A doua zi dup ce pusesem geamantanele sub pat, le-a scos i le-a pus la loc pe poli . i ti i de ce a f cut asta? Mi-a trebuit cîtva timp s descop r. A f cut-o pentru c voia s se cread c geamantanele mele ar fi ale lui. Z u c da. Era un tip foarte ciudat în privin a asta. Uite, de pild , î i b tea mereu joc de ele, adic de geamantanele mele. Spunea c sînt prea noi, prea burgheze. sta era cuvîntul lui preferat. Îl auzise undeva sau îl g sise în vreo carte. Tot ce aveam eu era burghez. Îngrozitor de burghez. Pîn i stiloul meu era burghez. Îmi cerea mereu s i-l împrumut, dar cu toate astea era burghez. Am fost colegi de camer doar dou luni, apoi am cerut amîndoi s ne despart . Dar partea nostim e c , dup ce ne-am desp r it, îi duceam cîteodat dorul fiindc-avea un nemaipomenit sim al umorului i uneori, cînd st team împreun , ne distram grozav. Nu m-a mira s -mi fi dus i el dorul. La început, spunea doar în glum c lucrurile mele sînt burgheze, i mie pu in îmi p sa de fapt, avea oarecare haz. Apoi, dup un timp, mi-am dat seama c nu mai glume te. Adev rul e c -i foarte greu s locuie ti cu altul în camer cînd ai geamantane mult mai fine ca ale lui cînd ale tale sînt într-adev r de calitate bun , i ale lui nu-s. Ai crede c , dac -i de tept i a a mai departe i are sim ul umorului, pu in îi pas care sînt mai bune. i totu i, îi pas . Z u c -i pas . sta-i i unul din motivele pentru care m-am mutat cu m garul i cretinul de Stradlater. Cel pu in geamantanele lui erau tot atît de bune ca ale mele.

St team deci lîng cele dou c lug ri e i, dup un timp, am intrat în vorb cu ele. Cea de lîng mine avea un co ule de paie, din alea în care fetele din Armata Salv rii i c lug ri ele obi nuiesc s strîng bani în preajma Cr ciu-

nului. Le întîlne ti pe la col uri de strad i mai ales pe Fifth Avenue, în fa a magazinelor universale, i a a mai departe. Oricum, vecina mea a sc pat co uletul pe jos i eu m-am aplecat s -l ridic. Am întrebat-o dac strînge bani pentru scopuri de binefacere i mi-a r spuns c nu. Co ul nu înc puse în geamantan, a a c -l ducea în mîn . Zîmbetul ei era destul de atr g tor. Avea nasul mare i ochelari cam urî i, cu un fel de ram de metal, dar avea o fa foarte blînd .

Voiam s spun c dac f cea i colect a fi putut s contribui i eu cu ceva. Lua i totu i banii i, cînd va fi cazul, ad uga i-i la ceilal i.

Vai, ce dr gu din partea dumitale, mi-a spus cea cu co ule ul, în timp ce cealalt , prietena ei, se uita la mine.

Pîn atunci citise o c rticic neagr , sorbind din cafea. Cartea sem na a Biblie, numai c era cam sub ire. Dar sem na totu i a Biblie. Nu consumaser nici una, nici alta decît o cafea cu pîine pr jit . Asta m-a întristat. Nu-mi place s m nînc ou cu sl ninu , i altul lîng mine s bea doar cafea i s m nînce pîine pr jit .

Le-am dat zece dolari pentru scopurile lor de binefacere. Au primit banii, dar m-au întrebat de o mie de ori dac sînt sigur c m pot lipsi de ei i tot soiul de lucruri d-astea. Le-am spus c-am bani destui la mine, dar am impresia c nu prea m-au crezut. În cele din urm , i-au luat îns . Mi-au mul umit amîndou atît de mult, încît începusem s m simt prost. Am schimbat vorba, abordînd teme mai generale i întrebîndu-le unde se duc. Mi-au spus c sînt înv toare, c tocmai veniser de la Chicago i c vor preda la o coal clerical pe Strada 168 sau 186 sau mai tiu eu ce alt strad , la mama dracului, în partea de nord a ora ului. Cea de lîng mine, care purta ochelari cu rame de fier, mi-a spus c preda engleza i c prietena ei preda istoria i constitu ia american . i atunci, ca un m gar ce sînt, am început s m întreb ce o fi gîndind cea de lîng mine, care preda engleza ea fiind c lug ri si a a mai departe atunci cînd citea anumite c r i obligatorii de literatur englez . Nu m gîndeam numai la cele propriu-zis de ucheate, ci la cele în care era vorba de amor, i a a mai departe.

Uite, de pild , Eustacia Vye, din Reîntoarcerea pe meleagurile natale de Thomas Hardy, nu era cine tie ce p c toas sau mai tiu eu ce, dar, oricum, chiar i a a, tot nu po i s nu te întrebi ce crede o c lug ri cînd cite te despre biata Eustacia. Dar bineîn eles c n-am întrebat-o nimic. Singurul lucru pe care l-am spus a fost c engleza e materia la care sînt eu cel mai tare.

Serios? vai, ce bine-mi pare! mi-a spus cea cu ochelari, care preda engleza. Ce-ai citit anul sta? M-ar interesa foarte mult s tiu.

Z u c era simpatic .

P i, mai tot anul i-am studiat pe anglo-saxoni. Beowulf36 i Grendel37 i Lord Randal, fiul meu i toate celelalte. Dar, din cînd în cînd, trebuia s mai citim i altfel de c r i, pentru cultura general . Am citit Reîntoarcerea pe meleagurile natale de Thomas Hardy i Romeo i Julieta i Iuliu...

A, Romeo i Julieta! Ce frumos! i-a pl cut?

Z u c nu vorbea ca o c lug ri .

Da. Mi-a pl cut. Mi-a pl cut mult. Au fost cîteva lucruri ici-colo care mi-au pl cut mai pu in, dar, în general, e foarte emo ionant.

Ce nu i-a pl cut? Nu- i aminte ti? ,7 ,9

4 2 = # 4$ $ #= # " J =# #

$# / $# # . $# $ = #& #$"

" %# - $

J

$# 4

2 =

La drept vorbind, era cam delicat s discu i despre Romeo i Julieta cu ea.

Vreau s spun c pe alocuri piesa este destul de indecent , i dînsa era c lug ri , dar, m rog, mi-a cerut s vorbesc, a a c-am discutat un timp despre pies . ti i, de fapt, nu prea m -nnebunesc dup Romeo i Julieta, i-am zis, adic îmi plac ei, dar... nu tiu. Uneori devin de-a dreptul enervan i.... Vreau s spun c mi-a p rut mult mai r u cînd a murit Mercu io decît cînd au murit Romeo i Julieta. La drept vorbind, mie Romeo nici nu-mi place dup ce moare Mercu io, str puns de spada tipului luia v rul Julietei cum îl cheam ?

Tybalt.

Da, Tybalt, am încuviin at eu. Mereu uit cum îl cheam . Vina e a lui Romeo. Vreau s spun c el, adic Mercu io, mi-a pl cut cel mai mult din toat piesa. Nu tiu exact de ce. Totu i, Montague-ii i Capule ii sînt foarte bine mai ales Julieta , dar Mercu io... nu tiu cum s spun... Era foarte de tept i plin de haz, i tot la un loc. Pe mine m înfurie grozav cînd un om, mai ales cînd e de tept i are haz i o gr mad de calit i, moare din vina altuia. Romeo i Julieta cel pu in mor din vina lor.

La ce coal înve i? m-a întrebat.

Pesemne c voia s schimbe subiectul.

I-am spus c -nv la Pencey. Auzise de Pencey. Mi-a spus c -i o coal foarte bun . Am l sat-o s spun . Apoi, cealalt c lug ri , cea care preda istoria i constitu ia, a spus c-ar fi timpul s plece. Am luat nota i am vrut s pl tesc ceea ce consumaser , dar nu m-au l sat. Cea cu ochelari mi-a spus s -i dau nota înapoi.

Ai fost mai mult decît generos, mi-a spus. E ti un b iat foarte dr gu .

Z u c era simpatic . Mi-aducea pu in aminte de mama lui Ernest Morrow, pe care o întîlnisem în tren. Mai ales cînd zîmbea.

Ne-a f cut mare pl cere s st m de vorb cu dumneata, mi-au spus.

Le-am r spuns c i mie-mi f cuse pl cere s stau de vorb cu ele i s nu crede i c min eam. Dar cred c mi-ar fi f cut i mai mare pl cere dac nu miar fi fost team tot timpul c-or s m întrebe dac -s catolic. A a sînt catolicii, încearc totdeauna s afle dac e ti i tu catolic. Mie asta mi se întîmpl foarte des, poate pentru c numele meu de familie e irlandez, i majoritatea celor care sînt de origine irlandez sînt catolici. De fapt, tata a fost, cîndva, catolic, numai c s-a l sat cînd s-a însurat cu mama. Dar catolicii vor s afle dac e ti catolic, chiar dac nu- i cunosc numele de familie. Cînd eram la Whooton, am f cut cuno tin cu un b iat care era catolic, unul Louis Shaney. Fusese primul b iat cu care f cusem cuno tin acolo. St tusem unul lîng altul pe scaun în fa a infirmeriei, în prima zi de coal . A teptînd s ne vin rîndul la vizita medical , intrasem în vorb i începusem s discut m despre tenis. Pe amîndoi ne pasiona tenisul. Mi-a spus c se duce în fiecare var la campionatele na ionale de la Forest Hills. I-am spus c i eu m duc, i pe urm am discutat o gr mad despre anumi i juc tori de clas . Pentru un pu ti de vîrsta lui tia foarte multe despre tenis. Z u c tia. Apoi, dup un timp, în mijlocul discu iei, m-a întrebat: Nu cumva ai observat unde e catedrala catolic din ora ?

Dup felul cum pusese întrebarea am priceput c , de fapt, încerca s afle dac sînt catolic sau nu. Z u c da. Nu c-ar fi avut prejudec i sau mai tiu eu ce, dar voia s tie. Îi f cuse pl cere s discute cu mine despre tenis i toate cele, dar era clar c i-ar fi f cut i mai mare pl cere dac-ar fi aflat c sînt

catolic i a a mai departe. Genul sta de lucruri m scoate din min i. Nu vreau s spun c ne-a omorît discu ia, sau mai tiu eu ce nu , dar nici bine nu i-a f cut. D-asta am fost mul umit c cele dou c lug ri e nu m-au întrebat dac -s catolic. Dac m-ar fi întrebat asta, n-ar fi omorît discu ia, dar ar fi schimbat cursul. Nu vreau s spun cu asta c -i condamn pe catolici. Nici gînd. Dac-a fi catolic, poate c-a fi i eu curios ca ei. Dac vre i, într-un fel treaba asta e pu in ca povestea cu geamantanele de care v-am spus. Stinghere te desf urarea normal a discu iei. Doar atît.

Cînd s-au ridicat s plece, mi-am dat în petic i am f cut ceva foarte nepoliticos. Fumam, i cînd m-am ridicat s -mi iau r mas bun de la ele le-am suflat din gre eal fumul în nas. N-am f cut-o într-adins, totu i am f cut-o. Mam scuzat ca un nebun. Au fost cît se poate de dr gu e i de amabile, dar, oricum, a fost un moment foarte penibil.

Dup ce au plecat, a început s -mi par r u c le d dusem numai zece dolari pentru colect . Dar aveam întîlnire s merg la un matineu cu Sally Hayes i trebuia s p strez ni te bani pentru bilete i tot restul. Totu i, mi-a p rut r u.

Lua-i-ar naiba de bani. Întotdeauna ajungi s - i pierzi buna dispozi ie din pricina lor.

Capitolul 16 CÎND AM ISPR VIT DE MÎNCAT, NU ERA DECÎT ORA dou sprezece i eu n-aveam întîlnire cu Sally decît la dou , a a c m-am hot rît s fac o plimbare. Cele dou c lug ri e m obsedau. Îmi tot venea în minte co ule ul de paie pr p dit cu care umblau s string bani cînd n-aveau ore la coal . Încercam s mi-o închipui pe mama sau pe altcineva, pe m tu -mea, sau pe nebuna aia de mam a lui Sally Hayes stînd în fa a unui magazin universal i adunînd bani pentru s raci, într-un co ule de paie vechi i jerpelit.

Era greu s mi le închipui. Pe mama, la urma urmei, mi-o mai puteam închipui, dar pe celelalte dou , deloc. M tu a-mea e o persoan destul de miloas lucreaz pentru Crucea Ro ie i alte lucruri d-astea , dar e foarte elegant i, cînd ia parte la ac iuni filantropice, e întotdeauna îmbr cat impecabil i fardat i a a mai departe. Nu mi-a putea-o închipui f cînd filantropie dac-ar trebui s poarte haine cernite i nici un pic de fard. Cît despre mama lui Sally Hayes, mam Doamne. N-ar fi umblat cu cheta decît dac fiecare din cei care iar fi dat bani ar fi s rutat-o i în fund. Dac oamenii s-ar fi m rginit s -i pun banii în co i s plece f r s -i spun o vorb , f r s -i dea nici o aten ie, f r nimic, s-ar fi l sat p guba dup mai pu in de o or . S-ar fi plictisit. Ar fi dat co ul înapoi i s-ar fi dus s m nînce într-un restaurant de lux. De asta-mi pl cuser mie cele dou c lug ri e. Se vedea cît colo c nu se duc niciodat s m nînce la restaurante de lux. Gîndul c nu se duc niciodat în asemenea localuri m întrista îngrozitor. tiu c asta nu are o importan capital , dar totu i m întrista.

M-am îndreptat spre Broadway, numai a a, de pl cere, fiindc nu mai fusesem pe acolo de ani de zile. În afar de asta, voiam s g sesc un magazin de discuri care s fie deschis duminica. Voiam s -i cump r lui Phoebe un disc care se chema Little Shirley Beans i care se g sea foarte greu. Era despre o feti care nu voia s ias din cas fiindc -i c zuser doi din i din fa i-i era ru ine. Auzisem discul la Pencey. Îl avea un b iat care st tea la etajul de

deasupra. Am încercat s -l cump r de la el, fiindc tiam c o s -i plac lui Phoebe la nebunie, dar tipul n-a vrut s mi-l vînd . Era un disc grozav, foarte vechi, pe care cînt rea a aceea neagra, Estelle Fletcher, îl imprimase acum vreo dou zeci de ani. Îl cînta în stil Dixieland38, foarte p c tos, ca la tavern , f r sentimentalism de prost-gust. O cînt rea a alb l-ar fi cîntat ca un copila , ar fi pus accentul pe sentimentalism, dar Estelle Fletcher î i cuno tea foarte bine meseria i era unul dintre cele mai bune discuri din cîte am auzit vreodat . M gîndeam s caut discul într-unul din magazinele deschise duminica, s -l cump r i s -l iau cu mine în parc. Era duminic , i duminica, Phoebe obi nuia s se duc în parc cu patinele cu rotile. tiam pe unde se plimba de obicei.

Nu era chiar atît de frig ca în ajun, dar soarele tot nu ap ruse i nu era o vreme prea pl cut pentru plimbare. i totu i, mi s-a întîmplat un lucru foarte simpatic. În fa a mea mergea o familie care se vedea cît de colo c ie ise de la biseric mama, tata i un pu ti de vreo ase ani. P reau cam s raci. Tat l purta o pl rie gris-perle dintr-acelea pe care le poart oamenii s raci cînd vor s par elegan i. Mergea discutînd cu nevast -sa, f r s se sinchiseasc de pu ti. Pu tiul era foarte simpatic. Mergea pe partea carosabil a drumului, nu pe trotuar, dar totu i la margine. Mergea de parc ar fi urmat o linie dreapt , a a cum fac de obicei copiii, i cînta ca pentru el. M-am apropiat pu in, ca s aud ce cînta. Era un cîntec pe care-l tiam: Dac cineva prinde pe careva venind prin lanul de secar . Avea o voce tare frumoas . Se vedea cît de colo c nu cînt decît a a, pentru pl cerea lui. Ma inile treceau cu un zumzet surd i se auzea scîr îit de frîne-n dreapta i-n stînga, p rin ii nici nu-l b gau în seam , iar el î i vedea de drum, mergînd pe lîng trotuar i cîntînd Dac cineva prinde pe careva venind prin lanul de secar . Asta m-a f cut s m simt mai bine. Mi-a mai luminat pu in sufletul.

Pe Broadway o lume i o înghesuial nebun . De i era duminic în jurul orei dou sprezece, pe Broadway era o aglomera ie nebun . Toat lumea se ducea la cinema la "Paramount" sau la "Astor", la "Strand" sau la "Capitol" sau într-alt sal absurd . i to i erau g ti i, fiindc era duminic , i asta f cea ca totul s par i mai jalnic. Cel mai groaznic îns era faptul c se vedea de la o po t c to i voiau s se duc la cinema. Nu puteam s m uit la ei, îmi f cea r u. La urma urmei, a putea s în eleg pe cineva care se duce la cinema neavînd altceva mai bun de f cut, dar cînd cineva vrea cu tot dinadinsul s se duc i, mai mult înc , s se gr beasc s ajung cît mai repede acolo, asta m deprim cumplit. Mai ales cînd v d milioane de oameni stînd la coad o coad lung pîn în cel lalt col al str zii i a teptînd cu o r bdare de înger s cumpere bilete i a a mai departe. Mam , nu tiam cum s ies mai repede de acolo. Am avut noroc. Am g sit Littile Shirley Beans în primul magazin de discuri în care am intrat. M-au u urat de cinci dolari, fiindc discul era aproape epuizat, dar nu mi-a p rut r u. Mam , ce fericit m sim eam deodat . Aproape c nu mai aveam r bdare s-ajung în parc, s-o caut pe Phoebe i s i-l dau.

Ie ind din magazin, am trecut pe lîng un drugstore. Am intrat cu gîndul s -i dau amicei Jane un telefon s m interesez dac luase vacan i se întorsese acas . A a c m-am dus la o cabin telefonic i am sunat-o. Din nenorocire, a r spuns maic -sa, a a c-a trebuit s închid. N-aveam nici un chef s încep o conversa ie nesfîr it cu ea. În general, nu-mi prea place s vorbesc ,;

0 $ $#$

#0$

# #

"

#

"

$

la telefon cu mamele fetelor. Totu i, ar fi trebuit cel pu in s-o întreb dac Jane se întorsese acas . N-a fi murit dintr-atît. Dar n-aveam chef, i asemenea lucruri nu se fac dac n-ai chef.

Trebuia s cump r bilete pentru teatrul la nefericit, a a c-am luat un ziar i m-am uitat s v d ce spectacole sînt în ziua aia. Nu se d deau decît vreo trei piese, c era duminic . A a c m-am dus i am cump rat dou bilete, pentru fotoliu de orchestr , la piesa O tiu eu pe dragostea mea. Era un spectacol care se d dea în scopuri filantropice sau a a ceva. Eu unul nu m pr p deam s v d piesa, dar tiam c Sally, regina snoabelor, va înnebuni cînd îi voi spune c am luat bilete la o pies în care joac so ii Lunt39. Sally moare dup spectacole c rora le merge vestea c ar fi ultrarafinate i serioase i a a mai departe i în care joac so ii Lunt. Eu îns nu. Dac -i vorba pe asta, mie nici nu-mi place teatrul. Nu e chiar atît de r u ca cinematograful, dar totu i nu cred c e cazul s înnebune ti de entuziasm dup el. În primul rind c nu pot s suf r actorii. Nu joac niciodat natural. Î i închipuie c joac natural. Unii dintre cei buni se poart oarecum ca în via , dar n-au nici un haz. i dac un actor e într-adev r mare, se vede de la o po t c tie c -i mare i asta stric totul. Uite, de exemplu, Laurence Olivier. L-am v zut în Hamlet. D.B. ne-a luat pe Phoebe i pe mine s -l vedem anul trecut. Ne-a invitat întîi la restaurant i pe urm ne-a dus la cinema. Mai v zuse o dat filmul, i, dup cîte ne povestise la mas , ardeam de ner bdare s -l v d. Dar nu prea mi-a pl cut. Nu-mi dau deloc seama de ce-l consider lumea pe Laurence Olivier atît de grozav. E adev rat c are o voce nemaipomenit i e al naibii de frumos, i- i face pl cere s -l prive ti cînd se mi c sau cînd se bate în duel, dar nu e deloc a a cum îmi spusese D.B. c ar fi Hamlet. Sem na mult mai mult cu un blestemat de general decît cu un tip trist i c nit. Partea cea mai bun din film e atuncea cînd fratele Ofeliei cel care se bate în duel cu Hamlet la sfîr it de tot pleac undeva departe, i taic -su îi d fel de fel de sfaturi. i în timp ce taic -su îi d fel de fel de sfaturi, Ofelia se tot joac cu frate-su, îi scoate pumnalul din teac , îl tachineaz i a a mai departe, în timp ce el se str duie te din r sputeri s dea impresia c -l intereseaz b rbile lui taic -su. A fost o scen frumoas . Mi-a pl cut la nebunie. Dar asemenea scene n-au fost multe. Singurul lucru care i-a pl cut lui Phoebe a fost scena în care Hamlet î i mîngîie cîinele pe cap. Dup p rerea ei, asta era nostim i simpatic, i a a i era. De fapt, ti i ce trebuia s fac? S citesc piesa! Nenorocirea cu mine e c trebuie s citesc lucrurile cu ochii mei. Cînd le joac un actor, mi-e foarte greu s ascult. M tot întreb mereu dac nu cumva o s fac ceva aiurea.

Dup ce am cump rat bilet la piesa cu so ii Lunt, am luat un taxi pîn la Central Park. Ar fi trebuit s merg cu metroul sau cu altceva de felul sta, c începuser s mi se r reasc banii, dar voiam s ies cît mai repede de pe Broadway-ul sta nenorocit. În parc era groaznic. Nu era prea frig, dar soarele nu ie ise din nori, i pe jos nu se vedea altceva decît murd rie de cîine, scuipat i trabucuri aruncate de b trîni, iar b ncile p reau ude. Totul era deprimant i, din cînd în cînd, f r nici un motiv, mergînd a a, te treceau fiori, nici n-ai fi zis c vine Cr ciunul. P rea mai degrab c nu mai vine nimic, niciodat . M-am dus totu i pîn la aleea acoperit cu pergole, fiindc acolo mergea Phoebe cînd era în parc. Îi place s patineze lîng platforma fanfarei. Ciudat! sta-i locul unde-mi pl cea i mie s ,@

=#

>

*

$

#

$

"$

$

#$ "

$

# $

patinez cînd eram mic.

Dar cînd am ajuns acolo, n-am v zut-o nic ieri. Erau cî iva copii care patinau i doi b ie i care jucau baseball cu o minge moale, dar de Phoebe nici urm . Am v zut totu i o pu toaic de vîrsta ei, care st tea singur pe o banc i- i strîngea patina. M-am gîndit c poate o cunoa te i-mi spune unde s-o g sesc sau, m rog, m car ceva, a a c m-am dus i m-am a ezat lîng ea, pe banc , i-am întrebat-o: Nu cumva o cuno ti pe Phoebe Caulfield?

Pe cine? m-a întrebat.

Purta pantaloni lungi i vreo dou zeci de pulovere. Se vedea c le tricotase maic -sa, c ci erau îngrozitor de l b r ate.

Phoebe Caulfield. Locuie te pe strada 71. E în clasa a patra la...

Dumneata o cuno ti pe Phoebe?

Da. E sora mea. Nu cumva tii unde e?

E în clasa domni oarei Callon, nu-i a a? spuse feti a.

Nu tiu. Ba da, cred c da.

O fi la muzeu. Noi am fost sîmb ta trecut .

Care muzeu? am întrebat-o.

Fata p ru c d din umeri.

Nu tiu, spuse. La muzeu!

Da, dar la care? La la unde-s tablouri, sau la la unde-s indieni?

La la unde-s indieni.

Mul umesc frumos.

M-am ridicat s plec, dar deodat mi-am amintit c era duminic .

Dar azi e duminic , i-am spus pu toaicei, care i-a ridicat privirea i mia spus: Aha, atunci nu-s acolo!

Se chinuia îngrozitor s - i strîng patina. M-avea m nu i, n-avea nimic, i mîinile îi erau înghe ate i ro ii. Am ajutat-o s i-o fixeze. Mam , nu mai inusem de ani de zile o cheie de patine-n mîn . Totu i, nu mi s-a p rut curios.

Uite, dac peste cincizeci de ani îmi dai o cheie de patine i e întuneric bezn , eu tot tiu ce e. Dup ce i-am strîns patina, mi-a mul umit. Era o feti foarte simpatic i politicoas . Doamne, tare-mi plac copiii care-s dr gu i i politico i cînd le strîngi patinele sau cînd le faci vreun alt serviciu. Majoritatea sînt a a.

Z u c sînt. Am întrebat-o dac nu vrea s bea o ciocolat cu lapte sau altceva, dar mi-a spus "nu, mul umesc". Mi-a spus c trebuie s se întîlneasc la patinaj cu prietena ei. tia micii au întotdeauna cîte o prieten care-i a teapt . Asta m distreaz grozav.

Cu toate c era duminic i eram sigur c Phoebe i clasa ei nu-s acolo, cu toate c era atît de umed i de urît afar , am întins-o pe jos pîn la Muzeul de istorie natural . tiam c sta-i muzeul de care vorbise feti a cu cheia.

Cuno team pe dinafar tot tipicul în leg tur cu vizitarea muzeului. Phoebe mergea la aceea i coal la care urmasem i eu cînd eram pu ti i ne duceam mereu la muzeu. Aveam o înv toare, domni oara Aigletinger, care ne c ra la muzeu aproape în fiecare sîmb tâ. Uneori ne uitam la animale, alteori ne uitam la obiectele f cute de indieni pe vremuri. Ol rie i co uri de paie i alte lucruri d-astea. Cînd îmi amintesc de toate astea-mi face pl cere. Chiar i azi. Mi-aduc aminte c , de obicei, dup ce ne uitam la indieni, ne duceau în amfiteatrul cel mare s vedem un film. Un film despre Columb. Ni-l ar tau mereu pe Columb cum a descoperit America, cum s-a zb tut s -i conving pe Ferdinand i pe

Isabela s -i împrumute gologanii de care avea nevoie ca s cumpere cor bii i cum, în cele din urm , marinarii s-au r sculat împotriva lui i a a mai departe, nici unul din noi nu se sinchisea cine tie ce de Columb, dar aveam întotdeauna la noi bomboane i gum de mestecat, i sala aceea avea un miros foarte pl cut.

Mirosea de parc-afar ar fi plouat, chiar dac era senin, iar tu te aflai în singurul loc simpatic, uscat i comod de pe p mînt. Tare-mi mai pl cea blestematul sta de muzeu. Mi-aduc aminte c , în drum spre sala de proiec ie, trebuia s treci prin Sala indian . Sala indian era lung , lung i n-aveai voie s vorbe ti decît în oapt . Profesoara mergea înainte i elevii veneau pe urm , în rînd, cîte doi. Fiecare avea perechea lui. Eu m nimeream de cele mai multe ori lîng o fat pe care o chema Gertrude Levine. Voia mereu s-o in de mîn , i mîna ei era întotdeauna umed sau lipicioas sau mai tiu eu ce. Podeaua era de piatr , i, dac aveai bile în mînâ i le sc pai din gre eal pe jos, s reau pe podea ca nebunele, f cînd un zgomot asurzitor, i profesoara oprea clasa-n loc, ca s se întoarc s vad ce naiba se întîmpl . Totu i, nu se sup ra niciodat . Pe urm , treceai pe lîng o barc de r zboi indian lung , lung cam cît trei blestemate de "Cadillac"-uri puse cap la cap. În barc erau vreo dou zeci de indieni. Unii vîsleau, al ii st teau în picioare i se uitau, iar fe ele lor erau pictate ca de r zboi. În spatele b rcii era unul care sem na a stafie i avea pe fa o masc . Era vraciul. De cîte ori îl vedeam, mi se f cea p rul m ciuc dar totu i îmi pl cea. i mai era ceva. Dac , trecînd pe acolo, atingeai vreo vîsl sau alt obiect, paznicul spunea "nu pune i mîna, copii!", dar o spunea întotdeauna cu blînde e, nu ca p c to ii ia de curcani. Pe urm , treceai pe lîng o vitrin mare, de sticl , cu indieni, care frecau ni te be e ca s fac foc, i o indian care esea o p tur . Indiana care esea p tura st tea atît de aplecat , c i se vedeau sînii, i to i tr geau cu coada ochiului cît puteau, chiar i fetele, fiindc erau mici i nu aveau sîni mai mari ca noi. i la urm , chiar la intrarea dinspre sala de spectacol, chiar lîng u i, era un eschimos. Pescuia într-un lac înghe at, stînd aplecat deasupra unei copci. Lîng el avea vreo doi pe ti, pe care îi prinsese tocmai atunci. Mam , muzeul sta era plin de vitrine. i sus la etaj erau i mai multe vitrine cu cerbi care beau ap la izvor, sau cu p s ri care zburau s - i petreac iarna în sud. P s rile din fa erau împ iate i atîrnate de o sîrm , cele din fund erau doar pictate pe perete, dar toate p reau c zboar de-adev rat i, dac plecai capul i te uitai la ele de jos în sus, p reau i mai gr bite s zboare spre sud. Totu i, lucrul cel mai grozav la acest muzeu era c toate r mîneau întotdeauna pe loc. Nimic nu se mi ca. Te puteai duce la muzeu de o sut de mii de ori i tot g seai eschimosul pescuind, dup ce tocmai prinsese doi pe ti, p s rile zburînd spre sud, cerbii, cu coarnele lor frumoase i picioarele lor sub iri, bînd ap la izvor, i femeia indian cu sînii goi esînd aceea i p tur . Totul era neschimbat. Singurul lucru care se schimba erai tu.

Nu c-ai fi fost mult mai b trîn sau, m rog... nu asta. Dar erai altfel. Aveai poate un palton pe tine pe care data trecut nu-l avusese i sau feti a care- i fusese pereche ultima dat se îmboln vise de scarlatin i acum aveai alt pereche. Sau nu eram înso i i de domni oara Aigletinger, ci de o suplinitoare.

Sau îi auzise i pe p rin i certîndu-se groaznic în baie sau pur i simplu trecuse i pe strad pe lîng o b ltoac cu benzin în care v zuse i un curcubeu.

Vreau s spun c erai cumva altfel nu pot s v explic ce vreau s spun. i chiar dac-a putea, nu tiu sigur dac-a vrea. În timp ce m îndreptam spre muzeu, am scos apca ro ie de vîn toare din buzunar i mi-am pus-o pe cap. tiam c n-am s m întîlnesc cu nimeni

cunoscut, i afar era destul de umed. Am mers i-am tot mers i, în timp ce mergeam, m gîndeam la Phoebe, care se ducea sîmb ta la muzeu, a a cum m dusesem i eu la vremea mea. M gîndeam c vede acelea i lucruri pe care le v zusem i eu i c va fi mereu alta de fiecare dat cînd se va duce la muzeu.

Nu pot spune c gîndul sta m întrista, dar nici nu m înveselea cine tie ce.

Exist anumite lucruri care ar trebui s r mîn a a cum sînt. Ar trebui s le po i vîrî într-o vitrin de muzeu i s le la i acolo. tiu c -i imposibil, dar, oricum, e p cat. În orice caz, tot drumul pîn la muzeu numai la asta m-am gîndit.

Am trecut pe lîng un teren de joc, m-am oprit i m-am uitat la ni te copii mititei de tot care se d deau în leag n. Unul din ei era cam gr su , a a c am ap sat cu mîna în partea unde st tea cel mai sl bu ca s creez un echilibru, dar, dîndu-mi seama c n-aveau chef de mine, i-am l sat în pace.

Apoi s-a întîmplat un lucru curios. Cînd am ajuns la muzeu, am sim it deodat c n-a mai fi intrat în untru nici dac mi-ai fi dat un milion de dolari.

Nu m mai tr gea inima cu toate c str b tusem tot parcul sta blestemat i m gîndisem cu pl cere s intru în untru. Dac Phoebe ar fi fost acolo, probabil c-a fi intrat, dar Phoebe nu era. A a c am luat un taxi din fa a muzeului i i-am spus oferului s m duc la "Biltmore".

Nu prea aveam chef s m duc la "Biltmore". Dar îmi fixasem întîlnire cu Sally.

Capitolul 17 CÎND AM AJUNS LA "BILTMORE", AM VÂZUT CA ERA ÎNC devreme, a a c m-am a ezat pe una din canapelele de piele de lîng ceasul din hol i am început s m uit la fete. Majoritatea colilor luaser vacan i în holul hotelului cred c erau un milion de fete care st teau sau se plimbau a teptînd b ie ii cu care aveau întîlnire. Fete care st teau picior peste picior, fete cu picioarele unul lîng altul, fete cu picioare grozave, fete cu picioare urîte, fete care p reau de treab , fete care, cunoscute mai de aproape, trebuie s fi fost ni te javre. Era pl cut s stai i s te ui i la ele, dac în elege i ce vreau s spun. Dar în acela i timp era trist, c ci ajungeai s te întrebi ce naiba o s se întîmple cu toate fetele astea. Ce-or s p easc dup ce vor termina coala sau universitatea. Cele mai multe probabil c se vor c s tori cu ni te tîmpi i. Cu tipi din ia care î i bat toat ziua capul cu ma inile lor p c toase, explicîndu- i cît consum la suta de mile, cu tipi care, dac -i ba i la golf sau chiar la un joc mai simplu i mai tîmpit, cum ar fi tenisul de mas , se sup r ca ni te copii. Cu tipi foarte meschini. Cu tipi care nu citesc în via a lor o carte. Cu tipi foarte plictico i... Dar aici ar trebui s-o iau mai încet. Adic s nu m gr besc s spun de unii sau de al ii c -s plictico i. Nu-i prea în eleg pe tipii tia plictico i. Z u c nu. Cînd eram la Elkton Hills, am stat vreo dou luni într-o odaie cu un b iat, Harris Macklin. Era foarte de tept i, m rog, avea multe calit i, dar era unul dintre oamenii cei mai plictico i din cî i am cunoscut vreodat . Avea o voce îngrozitor de enervant i vorbea întruna, nu se oprea niciodat i, ceea ce e i mai groaznic, nu spunea niciodat nimic care s te intereseze. Dar avea totu i o calitate. Fluiera grozav, m garul; pot spune c n-am întîlnit niciodat pe nimeni care s fluiere atît de bine. Î i f cea patul sau atîrna cîte ceva în dulap ve nic avea cîte ceva de atîrnat în dulap, m înnebunea, nu alta i fluiera. Atunci cînd nu te ame ea cu vocea lui enervant . tia s fluiere i

muzic clasic , dar de obicei fluiera buc i de jazz. Lua cîte o bucat foarte ritmat , cum ar fi, de exemplu, Tin Roof Blues, i, în timp ce- i a eza lucrurile în dulap, o fluiera atît de u or i de frumos, c te-nnebunea. Bineîn eles c nu iam spus niciodat c fluier grozav, c nu te apuci s -i spui cuiva a a, dintr-o dat : "Ascult , s tii c fluieri grozav". Dar, cu toate c uneori m plictisea demi venea s urlu, am stat dou luni cu el în aceea i camer fiindc fluiera bine mai bine decît to i cei pe care i-am auzit fluierînd vreodat . A a c nu m pricep la tipii tia plictico i. Poate c nu trebuie s - i par r u cînd se m rit cîte-o fat dr gu cu unul d- tia. Majoritatea nu fac nici un r u nim nui i poate c în fond fluier grozav sau, m rog, au cîte un talent d- sta. Cine naiba tie? Eu, în orice caz, nu. În cele din urm , Sally a ap rut i ea pe sc ri i am coborît s-o întîmpin.

Ar ta grozav. Z u c da. Avea un palton negru i un fel de beret neagr . Nu purta aproape niciodat p l rie, dar bereta aceea îi st tea bine. Partea nostim e c am sim it c m-a însura cu ea de cum am v zut-o. Sînt de-a dreptul nebun, nici nu-mi pl cea cine tie ce, i totu i am sim it deodat c-o iubesc i c vreau s m c s toresc cu ea. Z u c sînt nebun. Recunosc.

Holden! a exclamat ea. Ce bine-mi pare c te v d! Nu ne-am mai v zut de secole.

Vorbea îngrozitor de tare, a a c te sim eai întotdeauna pu in jenat cînd te întîlneai cu ea în public. Lumea o scuza fiindc era nemaipomenit de frumoas , dar pe mine m enerva întotdeauna îngrozitor. i mie îmi pare bine c te v d, i-am zis, i z u c nu min eam. Cum o mai duci?

Grozav, minunat. Am întîrziat?

I-am spus c nu, dar de fapt întîrziase cu vreo zece minute. Numai c mie nu-mi p sa. Toate rahaturile alea, toate caricaturile din Saturday Evening Post40 i a a mai departe, reprezentînd tipi care a teapt la col de strad , furio i fiindc le-a întîrziat iubita, sînt prostii. Dac fata-i frumoas cînd vine la întîlnire, cine se mai sinchise te c-a întîrziat? Nimeni.

Ar trebui s ne gr bim, i-am zis, spectacolul începe la trei f r dou zeci.

Am coborît împreun treptele spre sta ia de taxiuri.

Ce vedem? m-a întrebat.

Nu tiu. Pe so ii Lunt. E singurul spectacol la care am g sit bilete.

So ii Lunt! Vai, grozav!

Ce v spuneam! Cînd a auzit c -i vorba de so ii Lunt, a înnebunit. În drum spre teatru, ne-am s rutat un pic în taxi. La început nu voia, fiindc avea ruj pe buze i a a mai departe, dar am fost seduc tor al naibii, a a c n-a avut încotro. De dou ori, cînd p c tosul la de taxi a frînat brusc, maimai era s c dem de pe banchet . oferii tia blestema i nu se uit niciodat pe unde merg. Jur c nu. i pe urm , ca s vede i ce nebun sînt, dup ce-am îmbr i at-o pu in mai strîns, am început s -i spun c o iubesc i a a mai departe. Bineîn eles c era o minciun , dar cînd i-am spus-o eram convins de ce spuneam. Sînt nebun. Pe dumnezeul meu c da.

Vai, scumpule, i eu te iubesc, mi-a r spuns.

Apoi imediat, f r nici o tranzi ie, mi-a spus: F g duie te-mi c-ai s la i s - i creasc p rul. P rul scurt nu mai e la 3A

$ $

# $

$#

#$-

mod . i tu ai un pâr atît de frumos!

Frumos, aiurea!

Spectacolul nu era chiar atît de prost ca altele pe care le-am v zut eu în via a mea. Totu i, dac stai bine s te gînde ti, era o porc rie. Reprezenta cinci sute de mii de ani din via a unei perechi. La începutul piesei sînt tineri i a a mai departe, i p rin ii fetei nu vor s-o lase s se m rite cu el, dar pîn la urm tot se c s toresc. i pe urm încep s îmb trîneasc . B rbatul pleac la r zboi, i nevasta are un frate be iv. Nu prea reu eam s m concentrez. Adic mi-era perfect indiferent dac vreunul din membrii acelei familii tr ie te sau moare.

Doar erau actori. Cei doi so i erau destul de simpatici foarte spirituali i a a mai departe , da', cu toate astea, nu reu eau s m intereseze. Mai întîi pentru c tot timpul beau ceai sau altceva. De cîte ori îi vedeai, ap rea i un valet care le b ga o tav de ceai sub nas sau nevasta servea ea îns i ceai cuiva. i tot timpul intra sau ie ea cîte cineva te apuca ame eala numai uitîndu-te la cei care se tot a ezau i se sculau. Alfred Lunt i Lynn Fontane îi jucau pe b trînii so i i erau foarte buni, numai c mie nu mi-au pl cut cine tie ce. Dar trebuie s recunosc c erau altfel decît ceilal i actori. Nu se purtau nici ca oamenii obi nui i, nici ca actorii. E greu de explicat. Se purtau mai degrab de parc ar fi tiut c sînt celebrit i i a a mai departe. Vreau s spun c jucau bine, dar jucau prea bine. Cînd unul ispr vea cîte un monolog, cel lalt spunea repede ceva, luîndu-i vorba din gur . Voiau s dea impresia c se poart ca-n via , unde oamenii vorbesc i se întrerup mereu unii pe al ii. Dar, din nenorocire, prea vorbeau i se întrerupeau ca-n via . Î i jucau rolurile cam în felul în care cînta Ernie la pian în barul acela din Greenwich Village. Dac faci ceva prea bine, dup un timp, dac nu bagi de seam , începi s -l faci ostentativ. i atunci, nu mai e atît de bine. Dar, în orice caz, so ii Lunt erau singurii actori din pies care p reau s aib cap. Asta trebuie s recunosc.

Dup primul act, am ie it ca to i papi oii s fumez o igar . S -i fi v zut pe to i. În via a mea n-am v zut atîta poz . To i fumau ca nebunii i vorbeau despre pies tare, ca s -i aud i ceilal i i s afle ce de tep i sînt. Un cretin de actor de cinema st tea lîng noi i fuma. Nu tiu cum îl cheam , dar joac întotdeauna în filmele de r zboi pe tipul care moare de fric înainte de asalt.

Era cu o blond superb i amîndoi voiau s par foarte blaza i i a a mai departe, de parc nici n-ar fi observat c oamenii se uit la ei. Mode ti, ai dracului! Pe mine m amuzau grozav. Sally nu deschidea gura decît ca s -i ridice în sl vi pe so ii Lunt, fiindc era ocupat s zîmbeasc în dreapta i în stînga i s se fî îie. Apoi, deodat , a v zut, în partea cealalt a foaierului un papi oi pe care-l cuno tea, purta un costum de flanel gri foarte închis i o vest cadrilat . inuta Ivy League41. Ce mai, era grozav! St tea lîng perete, fumînd cu un aer îngrozitor de plictisit. Sally repeta întruna: "Oare de unde-l cunosc eu pe b iatul sta?" De cîte ori m duceam în cîte un loc cu ea, cuno tea pe cîte cineva. Sau, în orice caz, î i închipuia c cunoa te. Atîta mi-a spus c -l cunoa te, c pîn la urm m-am plictisit îngrozitor i i-am zis: Dac -l cuno ti, de ce nu te duci la el, s -i s ri de gît? O s fie încîntat.

Dar cînd i-am spus asta, s-a sup rat. În cele din urm , papi oiul a observato i a venit s -i spun bun ziua. P cat c n-a i v zut cum s-au salutat! Parc nu s-ar mai fi v zut de dou zeci de ani. Ai fi putut crede c , fiind copii, mîncaser 3

#

1

$ "$ " $" # $ $ $ $"

& $

$# # #$%$

% #"

& E$ K$#%$# <# ( $# # #"/$

"

'% " %

$

dintr-aceea i strachin , sau a a ceva. Prieteni vechi. i se f cea pur i simplu grea . Partea nostim e c se întîlniser probabil o singur dat în via la o petrecere d-aia cu preten ii. În sfîr it, dup ce-au ispr vit cu sentimentalismul lor gre os, Sally a f cut prezent rile. Îl chema George i nu mai tiu cum nici m car nu mi-amintesc i înv a la Andover. coal serioas , nu glum .

P cat c nu l-a i v zut cînd l-a întrebat Sally cum îi place piesa. Era genul de tip care pozeaz tot timpul i care, atunci cînd r spunde la o întrebare, are nevoie de spa iu. S-a dat cu un pas înapoi, c lcînd drept pe piciorul doamnei din spatele lui. Cred c i-a fracturat toate degetele. Apoi a declarat c piesa în sine nu-i o capodoper , dar c so ii Lunt sînt, bineîn eles, ni te îngeri, îngeri.

Mama lui! Îngeri, s mor de rîs. Pe urm , a început s discute cu Sally despre o gr mad de cuno tin e comune. A fost cea mai insipid , cea mai snoab conversa ie din cîte am auzit vreodat . Se gîndeau cît puteau de repede la cîte o localitate, apoi se str duiau s g seasc cîte un cunoscut care st tea acolo i îi pomeneau numele. La sfîr itul antractului, mi se f cuse de-a dreptul grea .

Z u c da. La urm torul antract, au continuat discu ia lor tîmpit i politicoas .

Pomeneau de alte locuri i de al i oameni. Dar cel mai groaznic era c nemernicul avea o voce preten ioas , aristocratic , tipic Ivy League, o voce din acelea obosite, de snob. Suna ca o voce de fat . În plus, m garul a încercat, f r m car s clipeasc , s se bage pe fir. Cînd am ie it de la teatru, am crezut chiar c-o s fie atît de neru inat încît s se urce cu noi în taxi, fiindc s-a inut de noi, pe jos, pîn la al doilea col . Pe urm îns , ne-a spus c trebuie s se întîlneasc cu ni te tipi la un cocktail. Îi i vedeam pe to i cu vestele lor cadrilate stînd într-un bar, criticînd spectacole, c r i i femei, cu vocile lor obosite, de snobi.

Cînd v d ipi d- tia, mi se face r u.

Cînd, dup ce l-am ascultat pe m garul acela ipocrit de la Andover vreo zece ceasuri, ne-am urcat în sfîr it în taxi, începusem s-o ur sc pe Sally. Eram hot rît s-o duc acas i gata. Z u c da dar deodat mi-a zis: Am o idee minunat ! Întotdeauna avea idei minunate.

Ascult , la ce or trebuie s fii la mas ? Te gr be ti tare? Te a teapt la o or precis ?

Pe mine? nu. Am timp destul, i-am r spuns.

Mam , niciodat n-am gr it un adev r mai mare.

Da' de ce?

Hai s mergem s patin m la Radio City!

Astea-s ideile ei minunate.

S patin m la Radio City? Acum?

Numai o or , o or jum tate. Nu vrei? Dac nu vrei...

N-am spus c nu vreau. Dac vrei tu, singur c mergem.

Adev rat? S nu spui numai a a, dac nu vrei, c mie mi-e totuna.

Se i vedea c -i era totuna.

Po i închiria ni te fustuli e de patinaj o frumuse e, mi-a spus ea.

Jeannette Cultz a închiriat una s pt mîna trecut .

Va s zic , d-asta era a a înnebunit s mearg la patinaj. Murea s se îmbrace într-o fustuli d-alea care abia dac - i acoper fundul.

A a c ne-am dus, i dup ce ne-au dat patinele, i-au dat lui Sally o rochi albastr în care putea s - i roteasc fundul cît voia. Totu i, trebuie s recunosc c -i st tea bine. Grozav de bine. i s nu crede i c nu- i d dea seama. Mergea mereu înaintea mea ca s v d ce fund simpatic are. i trebuie s recunosc c

era simpatic.

Partea nostim e c noi doi patinam cel mai prost de pe toat pista aceea nenorocit , i cînd spun cel mai prost a a e! i, slav Domnului, erau destui ne tiutori pe acolo. Gleznele lui Sally se îndoiau atît de tare, încît aproape ajungeau s ating ghea a. Asta îi d dea un aspect foarte idiot i, în plus, cred c-o i dureau îngrozitor picioarele. Ale mele m dureau de-mi venea s urlu.

Cred c ar tam amîndoi superb. i, în plus, mai erau i cel pu in 200 de gur casc , care n-aveau nimic mai bun de f cut decît s stea i s se uite la oameni cum cad gr mad . În cele din urm i-am spus: Nu vrei s intr m i s bem ceva?

Asta-i cea mai bun idee din cîte ai avut azi! mi-a r spuns.

Era moart de durere. Fusese un calvar. Z u c mi-a p rut r u de ea.

Ne-am scos patinele alea nenorocite i am intrat în bar, unde puteai s stai în ciorapi, s bei i s -i prive ti pe cei care patinau. Ne-am a ezat. Sally i-a scos m nu ile, i eu i-am dat o igar . Nu p rea prea fericit . Cînd a venit chelnerul, am comandat o coca-cola pentru ea c nu bea alcool i un whisky cu sifon pentru mine, dar m garul n-a vrut s -mi dea whisky, a a c-am b ut i eu tot coca-cola. Apoi am început s aprind chibrit dup chibrit. A a fac eu cînd sînt într-o anumit stare de spirit. Las chibritul s ard pîn -mi ajunge flac ra la deget, apoi îl arunc în scrumier . E un tic nervos.

Deodat , a a din senin, Sally m-a întrebat: Ascult , vreau s tiu precis, vii sau nu vii s m aju i s împodobesc pomul în seara de ajun? Trebuie s tiu.

Era înc enervat din cauz c o duruser gleznele cînd patinase.

P i nu i-am scris c-o s viu? M-ai întrebat de vreo dou zeci de ori.

Sigur c-o s viu.

Trebuie s tiu, mi-a zis. i începu s -i treac în revist pe to i cei care erau în bar.

Brusc, am renun at s mai aprind chibrituri i m-am aplecat peste mas , apropiindu-m de ea. Voiam s -i spun ni te lucruri.

Ascult , Sally!

Ce e? m-a întrebat.

Se uita la o fat din partea cealalt a barului. i s-a întîmplat vreodat s te saturi de to i i de toate? am întrebat-o.

Adic i s-a întîmplat vreodat s - i fie team c totul se duce naibii dac nu faci ceva? Adic ie î i place coala?

M plictise te îngrozitor!

Bine, dar nu i-e sil de ea? tiu c -i plicticoas , dar vreau s tiu dac i-e sil de ea.

Nu pot s spun c mi-e chiar sil . Oricum, trebuie s ...

Mie mi-e sil . Mam , ce sil mi-e! i-am spus. Dar nu mi-e sil numai de coal . Mi-e sil de tot. De via a din New York i de tot. De taxiuri, de autobuzele care circul pe Madison Avenue, cu taxatorii i lumea care url la tine s cobori prin spate. Mi-e sil s fiu prezentat unor papi oi care spun de so ii Lunt c -s îngeri. Mi-e sil s m plimb în sus i-n jos cu ascensorul, cînd de fapt vreau s ies în strad . Mi-e sil de probele f r sfîr it, cînd îmi fac pantaloni la Brooks, i de oamenii care...

Te rog s nu mai ipi, mi-a spus Sally, ceea ce era foarte nostim, fiindc nu ipam deloc.

Uite, s lu m de exemplu ma inile, i-am zis, cu o voce foarte sc zut .

Majoritatea oamenilor se pr p desc dup ma ini. Fac drame dac ma ina lor are cea mai mic zgîrietur i vorbesc mereu de cît consum la suta de mile, i, cum î i cump r o ma in nou , încep s se i gîndeasc s o schimbe cu un tip i mai nou. Mie nu-mi plac nici m car ma inile vechi, Adic nu m intereseaz .

A prefera de o mie de ori s am un p c tos de cal. Caii, cel pu in, au ceva uman! Cu un cal, po i s ... ce naiba...

S mor dac în eleg despre ce vorbe ti, m-a întrerupt Sally. Sari de la una la...

Vrei s - i spun ceva? Dac n-ai fi fost tu, poate c nu m-a fi aflat acum la New York, aici. Dac n-ai fi fost tu, m-a fi aflat undeva la mama dracului. În fundul p durii sau într-alt loc. De fapt, am r mas aici numai din pricina ta.

E ti dr gu , mi-a zis.

Dar se vedea cît de colo c ine neap rat s schimbe subiectul.

A vrea s v d ce-ai face dac-ai înv a la o coal de b ie i. Ar trebui s încerci odat , i-am spus. Mi un tot soiul de ipocri i cu preten ii, care nu fac altceva decît s -nve e cît trebuie ca s ajung destul de de tep i într-o zi, s fie în stare s - i cumpere un p c tos de "Cadillac". i trebuie mereu s la i impresia c te intereseaz grozav dac echipa de fotbal a colii cî tig sau pierde. i, în fond, singurul lucru pe care-l faci e s discu i toat ziua despre fete, despre alcool i despre amor, i to i se sus in unii pe al ii i formeaz o ga c p c toas i împu it . Cei din echipa de baschet au ga ca lor, catolicii au ga ca ior, blestema ii ia de intelectuali o au pe a lor, cei care joac bridge, pe a lor. Pîn i abona ii de la clubul acela nenorocit care se cheam "Cea mai bun carte a lunii" au ga ca lor. i dac -ncerci s ai o discu ie mai inteligent cu ei...

Ia ascult , m opri Sally. Sînt mul i b ie i care profit de pe urma colii mult mai mult decît atît.

Sînt de acord. Unii da. Dar, pentru mine coala e ce i-am spus. În elegi? Asta voiam s - i explic. Asta-i exact ce voiam s - i explic, i-am zis.

Eu nu trag nici un fel de foloase din nimic. Nu sînt în stare. Sînt într-o form proast , împu it .

S tii c e ti. i, deodat , mi-a venit o idee.

Ascult , i-am spus. Am o idee. Ce-ar fi s ie im naibii de aici? Uite la ce m-am gîndit. Cunosc un tip din Greenwich Village care ne poate împrumuta ma ina lui pentru vreo dou s pt mîni. Am fost colegi de coal i-mi mai datoreaz i acum zece dolari. Uite ce putem face. Mîine diminea facem o excursie în Massachusetts i în Vermont i prin împrejurimi. E nemaipomenit de frumos acolo, z u c da.

M înfierbîntasem îngrozitor i, cu cît m gîndeam mai tare la asta, cu atît m înfierbîntam mai r u. Am întins mîna i am apucat mîna lui Sally. Tîmpit mai eram!

Vorbesc serios, am continuat. Am vreo sut optzeci de dolari la banc .

Pot s -i scot mîine diminea cînd se deschide, i pe urm m duc s iau ma ina de la tipul de care- i spuneam. Vorbesc serios. Am putea s st m la cabanele alea turistice pe care le g se ti la tot pasul pe osea. Am sta acolo cît ne-ar ine banii. Pe urm , dup ce ne-ar l sa banii, a putea s g sesc ceva de lucru i am putea s locuim undeva, pe marginea unui pîrîu i a a mai departe i mai tîrziu ne-am c s tori, sau a a ceva. Iarna a t ia singur lemnele de care am avea nevoie i tot. Z u! Am putea s-o ducem minunat! Ce spui? Hai, z u! Ce p rere

ai? Pleci cu mine? Te rog!

Nu se face un lucru ca sta, mi-a zis Sally.

P rea îngrozitor de furioas .

De ce nu? De ce naiba nu se face?

Te rog s nu mai ipi la mine.

Vorbea aiurea, fiindc nici m car nu ipam la ea.

De ce nu se poate? Spune, de ce?

Fiindc nu se poate, d-asta! În primul rînd pentru c , de fapt, sîntem ni te copii! i te-ai gîndit m car o clip ce faci dac nu g se ti o slujb cînd ne las banii? Am muri de foame. Toat povestea-i atît de absurd , încît nici m car...

Nu-i adev rat, nu-i absurd . G sesc eu de lucru. N-avea nici o grij .

Nu-i nevoie s - i faci griji. Ce te-a apucat? Nu vrei s mergi cu mine? Dac nu vrei, spune.

Nu-i vorba de asta. Nu-i deloc vorba de asta, mi-a explicat Sally. Într-un fel, începusem s-o ur sc.

O s-avem timp, slav Domnului, s facem lucrurile astea toate lucrurile astea. Vreau s spun dup ce termini coala i a a mai departe i daca ne c s torim i tot restul... or s fie mii de locuri minunate pe care s le vizit m. Tu nu faci decît s ...

Nu, n-or s fie mii de locuri minunate, nici gînd! O s fie cu totul altfel, i-am r spuns. Începusem iar s m întristez îngrozitor.

Ce-ai spus? N-am auzit! Întîi urli la mine, i pe urm ...

Am spus c n-o s fie nici un loc minunat unde s mergem dup ce termin coala i tot restul. Deschide urechile. O s fie cu totul altfel. O s trebuiasc s coborîm cu ascensorul i s avem o gr mad de bagaje i de lucruri. O s trebuiasc s telefon m, s ne lu m r mas bun de la toate cuno tin ele i pe urm s le trimitem vederi de la hotelurile unde o s st m. i o s lucrez într-un birou i o s cî tig o gr mad de bani i o s m duc la slujb cu taxiul sau cu autobuzele de pe Madison Avenue i o s citesc ziarele i o s joc tot timpul bridge i o s m duc la cinema, s v d o groaz de documentare i forspanuri i jurnale de actualit i cretine. Jurnale de actualit i.

Mam , Doamne. Sînt întotdeauna pline de curse tîmpite de cai i de cucoane care sparg sticle de ampanie la botezul unui vas, sau de cimpanzei cu pantalona i care se plimb pe biciclet . N-o s fie deloc acela i lucru. Dar tu nu în elegi nimic din ce- i spun.

Poate c nu în eleg! Dar poate c nu în elegi nici tu, mi-a replicat Sally.

Ajunsesem s ne urîm de moarte. Era clar c n-avea nici un rost s încerc s duc o discu ie inteligent cu ea. Îmi p rea îngrozitor de r u c începusem discu ia.

Hai s ie im de aici, i-am zis. i, dac vrei s tii, m doare-n fund de ce crezi tu.

Mam , ce s-a înfuriat cînd i-am spus asta. tiu c n-ar fi trebuit s vorbesc a a, i poate c în mod normal n-a fi vorbit a a, dar m înfuriase îngrozitor.

De obicei, nu spun grosol nii fetelor. Mam , ce s-a înfuriat. M-am scuzat ca un disperat, dar n-a vrut s -mi primeasc scuzele. Plîngea. i asta m-a speriat pu in, fiindc mi-era team s nu se duc s -i povesteasc lui taic -su câ-i spusesem c m doare-n fund de ce crede ea. Taic -su era un tip lung, sinistru i t cut i care nu prea se pr p dea dup mine. I-a spus odat lui Sally c sînt

mult prea g l gios.

Z u c -mi pare r u, tot repetam eu. Î i pare r u. Î i pare r u. Asta-i foarte nostim, mi-a zis ea.

Avea ochii plini de lacrimi. i, deodat , a început s -mi par într-adev r r u c-o jignisem.

Hai s mergem, te duc acas . Z u.

M pot duce i singur , mul umesc. Trebuie s fii nebun s - i închipui c-am s te las s m duci acas . Nici un b iat nu mi-a spus ce mi-ai spus tu, niciodat , în via a mea.

De fapt, dac stai s te gînde ti bine, toat povestea era mai degrab caraghioas i, de aceea, am f cut un lucru pe care n-ar fi trebuit s -l fac. Am început s rîd. i am un rîs foarte zgomotos i cretin. Vreau s spun c dac , la cinema, sau la vreun alt spectacol, mi s-ar întîmpla vreodat s stau în spatele meu, probabil c m-a apleca spre mine i mi-a spune s tac naibii din gur .

Rîsul meu a înfuriat-o pe Sally i mai r u.

Am mai stat un timp cu ea, scuzîndu-m i încercînd s-o conving s m ierte, dar n-am reu it. Îmi tot spunea s plec i s-o las în pace. A a c , în cele din urm , am plecat. M-am dus la garderob s -mi iau pantofii i celelalte lucruri i am plecat f r ea. N-ar fi trebuit s-o las acolo, dar eram s tul pîn -n gît.

La drept vorbind, nici m car nu tiu de ce am început toat povestea.

Vreau s spun povestea cu excursia în Massachusetts i în Vermont i a a mai departe. De fapt, cred c nici n-a fi luat-o cu mine, chiar dac ar fi vrut s mearg . Nu era genul de fat cu care s pleci. Dar ce e mai îngrozitor e c atunci cînd îi propusesem s plece cu mine fusesem sincer. E îngrozitor. Pe cuvîntul meu c sînt nebun.

Capitolul 18 IE IND DE LA PATINOAR, AM SIM IT C MI SE FACE FOAME, a a c am intrat într-un drugstore, unde am mîncat un sandvi cu vai er i am b ut un lapte cu mal . Apoi am intrat într-o cabin telefonic . M gîndeam s-o sun din nou pe Jane s v d dac se întorsese acas . Vreau s spun c-aveam toat seara liber i m gîndeam s-o sun i, dac o g sesc acas , s-o invit s mergem undeva s dans m. Nu dansasem niciodat cu ea, dar o v zusem dansînd odat . P rea s fie o dansatoare foarte bun . Era la o petrecere la 4 Iulie la club. Pe atunci n-o cuno team înc bine, i m gîndisem c nu e cazul s-o invit la dans. În seara aceea, era cu un tip resping tor, unul Al Pike, care înv a la Choate. Nu-l cuno team nici pe el prea bine, dar îl întîlneam mereu la piscin . Purta chilo i de baie din lastex alb i s rea mereu de la trambulin , f cînd toat ziua aceea i figur cretin . Era singura figur pe care o tia, dar î i închipuia c -i un as în materie. Era tot numai mu chi i nici un pic de creier.

Deci sta era tipul cu care am v zut-o pe Jane în seara aceea. Nu în elegeam deloc de ce. Z u c nu. Mai tîrziu, dup ce am început s ies cu ea, am întrebato cum de-i venise s ias cu un papi oi încrezut ca Al Pike. Dar Jane mi-a spus c nu-i încrezut, c are complexe de inferioritate. P rea c îi e într-adev r mil de el sau, m rog... Nu inventase povestea numai a a. Era convins de ce spune. Ciudate mai sînt i fetele astea. De cîte ori pomene ti de cîte un b iat care-i un m gar meschin i încrezut i tot restul i le spui cum e, î i

r spund c are complexe de inferioritate. O fi avînd complexe, nu spun nu, dar eu cred c asta nu-l împiedic s fie m gar. Ah, fetele astea. Nu tii niciodat ce gîndesc. Am aranjat odat o întîlnire între colega de camer a unei fete, Roberta Walsh, i un prieten de-al meu. Pe el îl chema Bob Robinson i sta chiar c avea complexe de inferioritate. Se vedea c -i e ru ine de p rin ii lui, fiindc spuneau "ei este" i "ele este" i alte lucruri d-astea i fiindc nu erau boga i. Dar nu era un m gar sau mai tiu eu ce. Era un b iat de treab i foarte dr gu . Numai c fata cea care st tea în aceea i camer cu Roberta Walsh nu l-a pl cut deloc. I-a spus Robertei c -i prea încrezut i motivul pentru care credea c -i încrezut era c b iatul spusese în treac t c -i c pitanul echipei de dezbateri. Un lucru mic, care o f cuse s -l considere încrezut. Nenorocirea cu fetele astea e c atunci cînd le place un b iat, oricît ar fi de m gar, spun de el c are complexe de inferioritate, i cînd nu le place, oricît ar fi de dr gu sau oricît de mari ar fi complexele lui de inferioritate, spun despre el c -i încrezut. i asta se întîmpl i cu cele de tepte. În orice caz, am sunat-o din nou pe Jane, dar n-a r spuns nimeni, a a c-am închis. Apoi mi-am r sfoit carne elul cu adrese, s caut pe cineva care ar putea s fie liber în seara aceea. Dar, din nenorocire, nu însemnasem în carne el decît vreo trei numere: al lui Jane, al domnului Antolini, care-mi fusese profesor la Elkton Mills, i num rul tatei de la birou. Uit mereu s scriu numerele oamenilor în carnet. În cele din urm , ti i ce-am f cut? L-am sunat pe Carl Luce. Un b iat care absolvise "Whooton" dup plecarea mea de-acolo. Avea vreo trei ani mai mult ca mine i nu pot spune c m pr p deam dup el, dar era un tip foarte intelectual avea cel mai înalt coeficient de inteligen din toat coala i m-am gîndit c poate o s vrea s ia masa cu mine i s avem o discu ie intelectual . Era uneori foarte instructiv s stai de vorb cu el. A a c i-am dat un telefon. Înv a la Columbia University, dar locuia pe Strada 51, i eram sigur c-o s -l g sesc acas . Cînd am dat în sfîr it de el, mi-a spus c nu e liber s ia masa cu mine, dar e de acord s ne întîlnim la zece s bem ceva la "Wicker Bar", pe Strada 54. Cred c s-a cam mirat s -mi aud vocea. Îi spusesem cîndva c -i un ipocrit cu fundul mare.

Pîn la zece mai era timp destul, i, cum n-aveam ce face, m-am dus s v d un film la Radio City. Proast inspira ie! Dar cinematograful era aproape i nu mi-a venit nici o alt idee în cap.

Am intrat la mijlocul spectacolului de variet i care se d dea în pauza dintre filme. Fetele din ansamblul "Rockettes" î i ridicau picioarele pîn în tavan, a a cum fac de obicei cînd stau toate în rînd i se in de mijloc. Publicul aplauda frenetic i un tip din spatele meu îi tot spunea nevesti-si: " tii ce-i asta? Precizie matematic !" S mori de ris. Dup ansamblul "Rockettes", a urmat un tip în smoching, care avea patine cu rotile i care a început s patineze pe sub o gr mad de m su e i, în timp ce patina, spunea bancuri. Era un patinator foarte bun i a a mai departe, dar pe mine nu m amuza, fiindc-am început s mi-l închipui antrenîndu-se s fac ceea ce f cea pe scen . Totul mi se p rea stupid. Dar cred c nu eram eu în dispozi ia care trebuie. Dup el a urmat o scenet care se prezint în fiecare an la Radio City în ajunul Cr ciunului. Mii de îngeri încep s ias din cutii i de peste tot, i ni te tipi car crucifixe i alte lucruri d-astea pe toat scena, i to i la un loc trebuie s fie citeva mii cînt ca nebunii: Veni i voi to i cei credincio i! Mare scofal . Da, tiu c în principiu toate astea sînt considerate grozav de frumoase i de religioase, dar s m bat Dumnezeu dac v d ceva frumos sau religios într-un

m nunchi de actori care car crucifixe de-a lungul i de-a latul scenei. Cînd iau terminat num rul i au început s intre din nou în cutii i s dispar , se vedea cît de colo c abia a teptau s se duc s fumeze o igar sau ceva asem n tor. Mai v zusem o dat spectacolul sta cu un an în urm . M dusesem cu Sally Hayes, care se tot minunase ce frumoase sînt costumele i tot restul. i eu i-am spus c dac Isus ar fi v zut toate astea costumele de mascarad i tot restul , probabil c i s-ar fi f cut grea . Sally mi-a spus c sînt un necredincios i c , vorbind a a, comit un sacrilegiu. i probabil c-avea dreptate. Ceea ce i-ar fi pl cut într-adev r lui Isus ar fi fost b iatul de la baterie. Îl tiu de cînd aveam opt ani. Frate-meu Allie i cu mine, cînd eram cu p rin ii, ne schimbam locurile i ne duceam în fa s -l vedem mai bine. E cel mai bun tobo ar din cî i am auzit vreodat . E adev rat c de-a lungul unei buc i nu ajunge s bat toba decît de dou , trei ori, dar nu pare niciodat plictisit cînd st . i pe urm , cînd bate, bate delicat, frumos, i pe fa a lui se vede c pune suflet în ceea ce face. Odat , cînd ne-am dus la Washington cu tata, Allie i-a trimis o vedere, dar sînt convins c n-a primit-o. Nu eram foarte siguri cum s scriem adresa. Dup scheciul special de Cr ciun a început p c tosul de film. Era atît de infect, încît m fascina. Era despre un englez, unul Alec i nu mai tiu cum, care luptase pe front i- i pierduse memoria în spital, i a a mai departe. i pe urm , ie ea din spital, în baston, i chiop ta prin toat Londra, f r s aib nici cea mai mic idee cine naiba e. De fapt e duce, dar el nu tie. Pe urm , se urc în autobuz i face cuno tin cu o fat dr gu , simpatic i sincer . Vîntul îi ia fetei p l ria i el sare i-o prinde i pe urm se suie în autobuz, se a az lîng ea i încep s vorbeasc despre Charles Dickens, care se nimere te s fie autorul lor preferat. El are sub bra un Oliver Twist i ea la fel. S - i vin grea , nu alta. În orice caz, se îndr gostesc pe loc unul de altul, pentru c sînt amîndoi mor i dup Charles Dickens i a a mai departe i el o ajut s - i conduc editura. C ci fata e editoare. Dar afacerile nu-i merg prea str lucit pentru c are un frate be iv, care-i irose te to i banii.

Frati-su e foarte în crit, fiindc în timpul r zboiului fusese medic, i acum nu mai poate opera c nu-l mai in nervii, i atunci pile te tot timpul. Dar e totu i foarte spiritual i a a mai departe. În cele din urm , Alec scrie o carte i fata i-o public i amîndoi cî tig o groaz de bani. i, cînd sînt gata-gata s se c s toreasc , apare o alt femeie, una Marcia, care fusese logodnica lui Alec înainte ca el s - i fi pierdut memoria. i Marcia îl recunoa te într-o libr rie unde el d dea autografe. Dînsa îi spune c el, de fapt, e duce, dar el n-o crede i nu vrea s mearg cu ea s - i vad mama. Maic -sa e oarb ca un liliac. Dar cealalt fat , cea simpatic , nobil i generoas , îl convinge s se duc . i el se duce, dar nu- i recap t memoria nici cînd b trînul lui dog danez sare pe el dînd din coad , i nici cînd maic -sa îl pip ie cu degetele pe fa i-i aduce un ursule de pe vremea cînd era pu ti. Dar, într-o bun zi, ni te copii joac cricket pe peluz i-l pocnesc cu o minge în cap. i brusc, î i recap t memoria i se duce în cas i o s rut pe maic -sa pe frunte, dup care î i reia func ia de duce i uit cu totul de fata cea simpatic i cu editur . V-a povesti eu i restul, dar simt c mi se face grea . Nu c m-a teme c-am s v stric pl cerea sau mai tiu eu ce. C n-am ce s stric. Z u! Fapt este c , la urm , Alec se însoar cu fata simpatic , i fratele be iv î i recap t echilibrul nervos i o opereaz pe mama lui Alec, care î i recap t vederea, i pe urm fratele be iv i Marcia se îndr gostesc unul de altul. i totul se termin la o mas lung la care iau parte cu to ii i rîd de se pr p desc v zînd b trînul dog danez care intr în sufragerie

cu o droaie de pui dup el. To i crezuser c era cîine i, cînd colo, era o p c toas de c ea. Tot ce v pot spune e s nu v duce i la filmul sta dac nu vre i s v v rsa i ma ele.

Ce m-a înnebunit îns pe mine e c st team lîng o cucoan care a plîns tot timpul filmului stuia nenorocit. Cu cît era mai ridicol, cu atît plîngea mai tare.

Ai fi putut crede c plînge fiindc -i foarte bun la suflet, dar am stat chiar lîng ea i am v zut cît era de bun . Avea cu ea un b ie el care se plictisea de moarte i voia la toalet , dar nu s-a îndurat s -l duc . Îi tot spunea s stea lini tit i s fie cuminte. Pîn i o p c toas de lupoaic ar fi fost mai bun la suflet. Din zece in i care plîng de li se umfl ochii la filme proaste, nou sînt ni te tic lo i, ni te oameni mici la suflet. Vorbesc serios.

Dup ce s-a terminat filmul, am pornit-o spre "Wicker Bar", unde trebuia s m întîlnesc cu Carl Luce, i, mergînd a a pe strad , am început s m gîndesc la r zboi i la toate lucrurile astea. A a mi se întîmpl de fiecare dat cînd v d cîte un film de r zboi. Nu cred oa putea suporta s plec la r zboi. Z u c nu. Dac te-ar lua pur i simplu i te-ar împu ca sau mai tiu eu ce. N-ar fi atît de r u, dar nenorocirea e c te in în armat pîn i se ur te. Asta-i nenorocirea. Frate-meu D. B. a pierdut vreo patru ani în armat . A fost i pe front a debarcat în Normandia i a a mai departe , dar, de fapt, cred c ura mai mult armata decît r zboiul. Pe vremea aceea, eram aproape sugaci, dar îmi amintesc c atunci cînd venea acas în permisie nu f cea altceva decît s zac tot timpul în pat. Aproape c nu venea niciodat în salon. Mai tîrziu, cînd a plecat în Europa, pe front, i a a mai departe, n-a fost r nit nici m car o dat sau mai tiu eu ce i nici n-a trebuit s împu te pe nimeni. Toat ziua nu f cea altceva decît s plimbe un general de cowboy cu o ma in de stat-major. Ne-a spus odat mie i lui Allie c , dac-ar fi trebuit s împu te pe careva, n-ar fi tiut în ce direc ie s trag . Dup p rerea lui, armata era plin de javre aproape tot atît de tic loase ca nazi tii. Mi-aduc aminte c Allie l-a întrebat odat dac nu-i folosise totu i faptul c fusese pe front, fiindc era scriitor, i acu' o s aib despre ce s scrie i a a mai departe. Atunci D. B. l-a pus pe Allie s -i aduc m nu a de baseball i pe urm l-a întrebat cine a scris mai bine despre r zboi: Rupert Brooke sau Emily Dickinson, i Allie i-a r spuns c Emily Dickinson.

Eu nu prea aveam nici o p rere, fiindc nu prea citesc poezie, dar în schimb tiu c-a înnebuni dac-ar trebui s fac armata i s stau toat ziua cu alde Ackley i Stradlater i Maurice liftierul, s m r luiesc cu ei i a a mai departe.

Am fost i eu odat cerceta o s pt mîn , i nu suportam nici m car s m uit în ceafa celui din fa a mea. C i se tot spunea, mereu, s te ui i în ceafa celui din fa . Jur c , dac mai e vreodat r zboi, pe mine unul mai bine s m ia i s m pun în fa a plutonului de execu ie. N-a avea nimic împotriv . Ce m uime te totu i la D. B. e c , de i ura r zboiul, mi-a dat totu i s citesc vara trecut Adio, arme. Mi-a spus c e o carte grozav . Nu pot s în eleg. Era în cartea asta un tip, locotenentul Henry, care era, cic , un tip simpatic, i a a mai departe. Nu pricep cum poate D. B. s urasc atît de tare armata i r zboiul, i totu i s -i plac un ipocrit ca la. Vreau s spun c nu pricep cum poate s -i plac o carte fals ca asta, i totu i s -i plac cartea lui Ring Lardner sau cealalt carte de care-i atît de entuziasmat, Marele Gatsby1. Cînd i-am spus asta, D. B. s-a sup rat i mi-a r spuns c sînt prea mic ca s -mi plac , dar eu nu cred c-are dreptate. I-am spus c -mi plac Ring Lardner i Marele Gatsby i alte c r i ca astea. i z u c -mi plac. M -nnebunesc dup Marele Gatsby. Dr gu ul de Gatsby. Ce caracter! M distra grozav. În orice caz, dintr-un punct de

vedere, îmi pare bine c-au inventat bomba atomic . Dac-o fi s mai fie vreodat un r zboi, o s m a ez dracului drept deasupra ei. Am s m propun voluntar. Jur c-a a am s fac.

Capitolul 19 ÎN CAZ C NU LOCUI I LA NEW YORK, VREAU S VÂ SPUN C "Wicker Bar" se afl într-un hotel preten ios, care se cheam "Seton Hotel".

Obi nuiam s m duc destul de des pe acolo, dar acum nu-l mai frecventez. Încetul cu încetul, am renun at. Lumea pretinde c -i un bar foarte ic i rafinat i a a mai departe, un loc unde snobii dau buzna pe u i i pe ferestre. i mai erau i dou fran uzoaice, Tina i Janine, care veneau i cîntau la pian i din gur cam de trei ori pe noapte. Una dintre ele cînta la pian mizerabil , cealalt cînta din gur , i majoritatea buc ilor erau fie foarte decoltate, fie în fran uze te. Cea care cînta din gur , Janine, înainte de a începe cîntecul, se apropia de am rîtul la de microfon i spunea: " i acum, iat version a noastr despre vulevu franse. E povestea unei petite française care vine en mare ora comme New York i se îndr goste te cu b ie el din Brookleene. Esperons che o se v place." i dup ce ispr vea cu optitul i cu fi ele, cînta un cîntec tîmpit, jum tate pe engleze te, jum tate pe fran uze te, care-i înnebunea de fericire pe to i cretinii. i dac st teai acolo un timp i-i auzeai pe to i cum aplaud i a a mai departe, ajungeai s ur ti tot universul. Z u c da. Barmanul era i el o javr . i, pe deasupra, mai era i un mare snob. Dac nu erai un mare grangur sau o celebritate sau mai tiu eu ce, aproape c nu- i vorbea. Iar dac erai, devenea i mai gre os. Venea la tine, zîmbind cu gura pîn la urechi, de parc-ar fi spus: "Ia uita i-v ce b iat de treab sînt", i apoi te întreba: "Ce se mai aude pe la dumneavoastr prin Connecticut?" sau "Ce se mai aude pe la dumneavoastr prin Florida?" Infect local. Z u c da. Încetul cu încetul, am renun at s mai pun piciorul pe acolo.

Am ajuns destul de devreme. M-am a ezat la bar localul era destul de aglomerat i, pîn a ap rut amicul Luce, am b ut vreo dou whisky-uri cu sifon. M-am ridicat în picioare cînd am f cut comanda, ca s vad ce înalt sînt i nu cumva s cread c sînt un am rît de minor. Apoi am început s m uit la cretinii din jur. Lîng mine era un tip care o vr jea de mama focului pe fata cu care venise. Îi tot spunea c are mîini aristocratice. S mor de rîs, nu alta. În partea cealalt a barului erau numai homosexuali. Nu sem nau prea tare a homosexuali vreau s spun c n-aveau p rul prea lung sau mai tiu eu ce , dar se vedea cît de colo c sînt. În cele din urm , a ap rut i Luce.

Luce. Ce tip. Fusese meditatorul meu cînd înv am la Whooton. Sau cel pu in a a ar fi trebuit s fie. Dar, de fapt, singurul lucru cu care m-am ales de la el au fost prelegerile acelea despre probleme sexuale, pe care le inea noaptea tîrziu cînd ne adunam o gr mad de b ie i la el în camer . tia foarte multe în leg tur cu problemele astea, mai ales despre perver i i a a mai departe. Ne povestea despre tot felul de tipi resping tori care aveau rela ii cu oi i despre tipi care purtau chilo i în c ptu eala de la p l rie i tot soiul de lucruri d-astea. i despre pedera ti i lesbiene. Luce cuno tea to i pedera tii i toate lesbienele din America. N-aveai decît s spui un nume oricare i î i spunea îndat dac -i pederast sau nu. Uneori era greu s crezi c to i oamenii de care spunea el actori de cinema sau mai tiu eu ce sînt perver i. Unii erau c s tori i,

ce Dumnezeu! îi spuneai, de exemplu: "Cum adic , Joe Blow e pederast? Joe Blow? Tipul la înalt i solid care joac întotdeauna roluri de gangsteri i de cowboy?" i Luce r spundea: "Evident", întotdeauna spunea "evident".

Sus inea c n-are importan dac tipul e însurat sau nu. Afirma c jum tate din tipii însura i de pe glob sînt perver i i nici nu- i dau seama. Spunea c , dac ai tr s turile caracteristice i a a mai departe, po i deveni pervers peste noapte.

B ga pur i simplu groaza în noi. A teptam îngrozit s devin i eu pervers.

Partea nostim e c eram convins c amicul Luce e i el pervers, în felul lui.

Spunea mereu: "Ia încearc -l p- sta de m sur ", i, pe urm , te speria amenin îndu-te cu degetul cînd treceai pe coridor. i de cîte ori se ducea la sp l tor l sa u a deschis ca s vorbeasc cu tine în timp ce tu te sp lai pe din i la chiuvet . Dup mine, i asta-i un fel de perversitate. Z u c e. Am cunoscut cî iva perver i la coal , i to i f ceau lucruri d-astea. D-aia am avut b nuieli în leg tur cu amicul Luce. Totu i, era un tip foarte de tept. Z u c era.

Nu spunea niciodat bun ziua cînd te întîlnea. Primul lucru pe care mi l-a spus cînd s-a a ezat a fost c nu poate s stea decît cîteva minute. Mi-a spus care o întîlnire. Apoi a comandat un Martini sec. I-a spus barmanului s i-l fac foarte sec i s nu-i pun m slin .

Ascult , i-am zis, am un pederast pentru tine. Acolo, la cap tul barului.

Nu te uita acum. L-am p strat special pentru tine.

Foarte spiritual, mi-a zis el. Ai r mas acela i Caulfield. Cînd ai de gînd s mai cre ti? Îl enervam îngrozitor. Z u c da. El, în schimb, m amuza. Tipii de genul sta m-amuz uneori grozav.

Cum o duci cu via a sexual ? l-am întrebat.

Avea oroare s -l întrebi lucruri d-astea.

Calmeaz -te, pentru Dumnezeu, mi-a spus. Reazem -te de scaun i calmeaz -te.

M-am calmat, i-am zis, cum e la Columbia? Î i place?

Sigur c -mi place. Dac nu mi-ar fi pl cut nu m-a fi dus acolo, mi-a r spuns. i el reu ea s fie destul de enervant, uneori.

Ce materie de specialitate i-ai ales? l-am întrebat. Perversitatea?

Bineîn eles c glumeam.

Crezi c-ai haz?

Nu. Am glumit. Ascult , Luce, tu e ti un intelectual. Am nevoie de sfatul t u. M aflu într-o...

M-a întrerupt cu un morm it puternic.

Ascult , Caulfield, dac vrei s st m aici, s bem un pahar, calm i lini tit, i s discut m calm i lini ...

Bine, bine, i-am zis.

Se vedea cît de colo c n-avea chef s discute serios cu mine. Asta-i nenorocirea cu intelectualii tia. Nu vor s discute serios decît cînd au ei chef.

A a c m-am apucat s discut subiecte de interes general.

Da' z u, cum o duci cu via a sexual ? l-am întrebat. Mai e ti cu fata cu care erai la Whooton? Aceea care avea o frumuse e de...

Nu, Doamne fere te.

Dar de ce? Ce s-a întîmplat cu ea?

Habar n-am. S-ar putea s fi ajuns chiar i cea mai mare curv din New Hampshire. Asta fiindc m-ai întrebat, c de fapt n-am nici cea mai vag idee.

S - i fie ru ine. Dup ce c-a fost dr gu cu tine i te-a l sat s - i faci mendrele cu ea, ai putea m car s nu mai vorbe ti a a.

Of, Doamne! a exclamat el. Ai cumva de gînd s m bagi într-o conversa ie tipic caulfieldian ? Vreau s tiu de la început.

Nu, dar totu i nu-i frumos. Dac a fost dr gu i cumsecade i te-a l sat s ...

Trebuie neap rat s continu m pe tema asta infect ?

Nu i-am mai spus nimic. Mi-era team c , dac nu tac, se ridic de la mas i m las singur. A a c am mai comandat de b ut. Aveam un chef nebun s m -mb t cri . i acum cu cine umbli? l-am întrebat. Ai chef s -mi poveste ti?

N-o cuno ti!

Dar cine e? S-ar putea totu i s-o cunosc.

Locuie te în Greenwich Village. O sculptori , dac ii neap rat s tii.

Z u? Serios? Cî i ani are?

N-am întrebat-o niciodat , pentru numele lui Dumnezeu.

Bine, dar aproximativ! Îmi închipui c spre patruzeci, mi-a zis Luce.

Spre patruzeci? Serios? i- i place? l-am întrebat. Î i plac femeile atît de b trîne?

De fapt, l-am întrebat pentru c tia într-adev r o gr mad de lucruri în leg tur cu amorul i cu toate lucrurile astea. Era unul dintre pu inii oameni pe care-i cuno team i care tiau. N-avea decît paisprezece ani cînd i-a pierdut virginitatea la Nantucket42. Z u c da. Îmi plac femeile mature, dac asta vrei s spui.

Z u? De ce? Te întreb serios. Sînt mai bune la pat decît cele tinere?

Ascult , vreau s fie clar. Ast -sear refuz s r spund la întreb rile caulfieldiene. Cînd naiba ai de gînd s te faci i tu om în toat firea?

Un timp, n-am mai spus nimic. Renun asem. Apoi, Luce a mai comandat un Martini i i-a spus barmanului s -l fac i mai sec.

Ascult . De cît vreme e ti cu sculptori a asta? l-am întrebat.

Z u c m interesa.

O cuno teai cînd erai la Whooton?

Nu. E în America doar de cîteva luni.

Z u? i de unde e?

Din Shanghai.

Aiurea! Dumnezeule, o fi vreo chinezoaic ?

Evident.

Auirea! i- i place? Î i place c -i chinezoaica?

Evident.

De ce? M-ar interesa s tiu, z u c da.

Pur i simplu pentru c pe mine filozofia oriental m satisface mai mult decît cea occidental . Asta pentru c m-ai întrebat.

Serios? Ce în elegi prin "filozofie"? Te referi la amor i la tot restul?

Vrei s spui c în China e mai bine? Da? Nu neap rat în China, ce Dumnezeu! Am spus filozofie oriental . Vrei neap rat s continu m aceast conversa ie f r sens?

3)

" #

%

$# $" $ #

$ $

#

" #"

$#

= $# %$# $ #$

Ascult , vorbesc serios. Nu glumesc. De ce-i mai bine în Orient?

E prea complicat s - i explic, z u, mi-a zis Luce. Ei consider c amorul e o experien atît fizic , cît i spiritual . i dac - i închipui c am s ...

A a îl consider i eu! i eu consider c e o... cum îi spune... o experien fizic i psihic i a a mai departe. Z u c da. Dar depinde cu cine naiba o fac. Dac e cineva pe care nici m car nu...

Nu mai urla a a, Caulfield, ce Dumnezeu. Dac nu po i s - i controlezi vocea, mai bine l s m balt toat ...

Bine, dar ascult ..., i-am zis.

M înfierbîntasem i vorbeam într-adev r pu in prea tare mi se întîmpl s vorbesc pu in cam tare cînd m înfierbînt.

Uite ce voiam s spun. tiu c trebuie s fie i fizic i spiritual i artistic i a a mai departe. Dar voiam s spun c nu se poate face a a, cu oricine cu orice fat pe care o s ru i i s ias totu i cum trebuie, n-am dreptate?

Hai s-o l s m balt , mi-a r spuns Luce. Ai ceva împotriv ?

Nu. Dar ascult ! Uite, de exemplu, tu i cu fata asta chinezoaic . Ce-i a a grozav în leg tur cu asta?

Ispr ve te, i-am spus. Începusem s devin indiscret. tiu. Dar sta era unul dintre lucrurile enervante în leg tur cu Luce. Cînd era la Whooton, te f cea s -i poveste ti lucrurile cele mai intime care i se întîmplau, dar dac -l întrebai ceva despre via a lui, se sup ra foc. Intelectualii tia nu vor niciodat s aib discu ii intelectuale cu tine decît în cazul în care conduc ei discu ia. Au întotdeauna preten ia s taci cînd vor ei i s te duci în camera ta cînd ei se duc în camera lor. La Whooton, Luce se enerva îngrozitor i asta se vedea cît de colo dac , dup ce- i termina prelegerea despre amor, cei care-l ascultasem mai r mîneam un timp s vorbim între noi. Adic ceilal i b ie i i cu mine. În camera altcuiva. Pe Luce asta-l enerva groaznic. Dup ce ispr vea s fac el pe de teptul, voia s mergem fiecare în camerele noastre i s nu mai discut m nimic. Cred c îi era fric nu cumva s spun altul ceva mai inteligent ca el.

Z u c m amuza.

Poate c-o s m duc i eu în China. Stau foarte prost cu amorul, i-am zis.

Sigur c stai prost. E ti necopt la minte.

Da. A a e. tiu c -i a a, am încuviin at. tii care-i nenorocirea cu mine?

N-ajung niciodat s doresc o fat cu adev rat vreau s spun, cu adev rat, adev rat decît dac mi-e foarte drag . Adic trebuie s -mi fie foarte drag .

Dac nu, îmi piere naibii dorin a i tot restul. i asta-mi complic groaznic via a sexual . Ce mai, stau mizerabil cu amorul.

Sînt convins, pentru numele lui Dumnezeu. Doar i-am spus, cînd te-am v zut ultima oar , ce- i lipse te.

Adic s m duc la un psihanalist i a a mai departe?

Asta m sf tuise el data trecut . Tat l lui era psihanalist.

Treaba ta. Ce Dumnezeu. Pe mine nu m prive te ce faci cu via a ta.

Un timp, n-am mai spus nimic. C zusem pe gînduri.

Ce-ar fi s m duc la taic -tu, s m psihanalizeze i a a mai departe...?, l-am întrebat apoi. Ce mi-ar face? Adic ce mi-ar face?

Nu i-ar face absolut nimic. Ar discuta pur i simplu cu tine i tu cu el.

Ce Dumnezeu. Mai întîi te-ar ajuta s - i descurci firul gîndurilor.

Ce anume?

Firul gîndurilor. Mintea ta a luat-o razna ascult , nu vreau s in un curs elementar de psihanaliz . Dac te intereseaz , d -i un telefon i fixeaz - i o întîlnire cu el. Dac nu te intereseaz , las-o balt . La drept vorbind, mie mi-e perfect egal.

Am pus mîna pe um rul lui. M amuza.

E ti un m gar simpatic, i-am zis. tii asta?

S-a uitat la ceasul lui de mîn .

Trebuie s-o terg, mi-a zis, ridicîndu-se în picioare. Mi-a f cut pl cere s te v d.

Apoi a chemat chelnerul i i-a cerut nota.

Cînd era pe punctul s plece, i-am spus: Ascult , pe tine te-a psihanalizat vreodat taic -tu?

Pe mine? De ce m întrebi?

A a, f r motiv. Te-a psihanalizat sau nu?

Nu chiar. M-a ajutat într-o anumit m sur s -mi g sesc echilibrul, dar n-am avut nevoie de o analiz cuprinz toare. Dar de ce m întrebi?

F r nici un motiv. M gîndeam numai a a.

Bine. Ei, s-auzim de bine, mi-a spus.

Pl tise, l sase i bac i i tot i se preg tea s plece.

Mai ia un pahar. Numai unul, i-am zis. Te rog. M simt îngrozitor de singur. Vorbesc serios.

Dar mi-a spus c nu poate, c era în întîrziere. Apoi a plecat.

Luce sta. De fapt, era un porc, dar avea un vocabular grozav. Era b iatul cu cel mai bogat vocabular de la Whooton. tiu, fiindc ne f cuser odat un test.

Capitolul 20 AM RÂMAS ACOLO, PILINDU-M DIN CE ÎN CE MAI TARE I a teptîndu-le pe Tina i pe Janine s vin s - i fac num rul, dar nu erau acolo. În schimb, a venit un tip cu p rul ondulat i cu mutr de pederast, care s-a apucat s cînte la pian, i pe urm a venit o fat nou , una Valencia, care s-a apucat s cînte din gur . Nu era nimic de capul ei, dar oricum cînta mai bine decît Tina i Janine, i cîntecele ei erau cel pu in frumoase. Pianul era chiar lîng bar, unde st team eu, a a c Valencia st tea chiar lîng mine. Am început s-o fixez, dar s-a f cut c nici nu m vede. Cred c dac n-a fi fost beat cri na fi fixat-o a a. Dup ce a ispr vit de cîntat, a ters-o atît de repede, încît nici m car n-am apucat s-o invit s bea ceva cu mine, a a c-a trebuit s chem chelnerul. L-am rugat s-o întrebe pe Valencia dac nu vrea s bem ceva împreun . Mi-a spus c-o s-o întrebe, dar eu cred c n-a întrebat-o nimic.

Oamenii nu transmit niciodat nim nui nimic.

Am stat la barul acela p c tos cam pîn la ora unu i m-am îmb tat ca un porc. Mam , ce m-am îmb tat. Aproape c nici nu mai vedeam. Totu i, am avut mare grij nu cumva s fac scandal sau mai tiu eu ce. Nu voiam s fiu observat, sau s risc s vin careva s m -ntrebe cî i ani am. Dar, mam , ce se mai învîrtea barul cu mine. i cînd m-am pilit de-a binelea, am început din nou s -mi imaginez povestea aceea stupid cu glontele în burt . Eram singur la bar, cu un glonte în burt . M ineam cu mîna de burt , pe sub hain , ca s nu se umple totul de sînge, c ci nu voiam s tie nimeni c sînt r nit. Ascundeam

faptul c eram un biet nenorocit care pierde sînge. În cele din urm , am sim it nevoia sâ-i dau un telefon lui Jane, s v d dac nu se întorsese totu i acas . Am cerut nota i am pl tit. Apoi m-am ridicat de la bar i m-am îndreptat spre cabinele telefonice. Continuam s m in cu mîna pe sub hain ca s nu cumva s -mi curg sînge. Mam , ce beat eram.

Cînd am intrat în cabin , n-am mai avut nici un chef s-o sun pe Jane.

Pesemne pentru c eram prea beat. A a c i-am dat un telefon lui Sally Hayes.

A trebuit s formez de vreo dou zeci de ori num rul pîn am nimerit.

Mam , ce chior eram.

Alo, am zis, cînd mi-a r spuns cineva la p c tosul la de telefon.

Am cam urlat, e drept, dar eram beat cri .

Cine e? m-a întrebat o femeie cu voce glacial .

Eu sînt. Holden Caulfield, v ... rog s mi-o da i pe Sally.

Sally doarme. La telefon e bunica ei. De ce suni la ora asta, Holden?

Dumneata tii cît e ceasul? Îhî! Vreau s vorbesc cu Sally. Foarte urgent... v -v rog!

Sally doarme, tinere. Telefoneaz -i mîine. Noapte bun .

Trezi i-o! Z u, trezi i-o.

Bravo, b iete! i deodat , la cap tul cel lalt al firului se auzi o alt voce.

Holden, eu sînt.

Era Sally.

Ce te-a apucat?

Sally, tu e ti?

Da. Nu mai urla a a. E ti beat?

Da. Ascult . Ascult -m . Am s vin în seara de ajun! Bine? Am s împodobesc blestematul la de pom pentru tine. Bine? Bine, Sally?

Bine. E ti beat. Du-te i te culc . Unde e ti? Cu cine e ti?

Sally? Am s vin s ... împodobesc pomul pentru tine. Bine? Bine?

Bine. Dar acum du-te i te culc . Unde e ti? Cu cine e ti?

Cu nimeni. Sînt singur. Eu i cu mine.

Mam , ce beat eram! Atît de beat, încît tot m mai ineam de burt s numi scap ma ele pe jos.

M-au r pus! Banda lui Rocky m-a r pus! tiai? tiai, Sally?

Nu te aud. Du-te i te culc . Trebuie s te las. Sun -m mîine.

Hei, Sally! Vrei s vin s împodobesc pomul? Da? Vrei? Da? Da. Noapte bun . Du-te acas i te culc ! i mi-a închis telefonul.

Noapte bun . noapte bun , Sally, mititico. Sally, scumpo, iubito, i-am zis.

V da i seama ce beat eram? Am pus i eu receptorul jos, spunîndu-mi c Sally se întorsese pesemne de undeva din ora . Mi-o închipuiam undeva cu so ii Lunt, cu papi oiul la de la Andover i cu mai tiu eu cine, înotînd într-un ceainic blestemat i spunînd lucruri rafinate, zîmbind amabil i fiind îngrozitor de artificiali. Îmi p rea r u c telefonasem. Doamne, ce r u îmi p rea. Cînd sînt beat, îmi pierd min ile.

Am r mas cîtva timp în cabina aceea blestemat , inîndu-m de telefon s nu le in. La drept vorbind, nu prea m sim eam grozav. Pîn la urm îns , am ie it i m-am dus la toalet , împleticindu-m ca un cretin, i am umplut una din chiuvete cu ap rece. Apoi mi-am b gat capul în ap pîn la urechi, nici m car

nu m-am sinchisit s m usuc. N-am f cut nimic. Am l sat apa s picure. Dup aia, m-am dus la radiatorul de lîng fereastr i m-am a ezat pe el. Era pl cut i cald. M-am sim it bine, fiindc tremuram ca varga. E curios, dar, de cîte ori m pilesc, tremur îngrozitor.

N-aveam nimic de f cut, a a c-am stat pe radiator i am început s num r p tr elele albe de faian de pe jos. Eram ud leoarc . Cred c -mi picurase pe ceaf un galon de ap i-mi udase cravata i gulerul i tot, dar nu-mi p sa.

Eram prea beat ca s -mi pese. Dup un timp destul de scurt, tipul care o acompania pe Valencia la pian, la cu p rul cre i cu mutr de pederast, a venit la toalet s - i pieptene buclele blonde. Am schimbat o vorb , dou , cu el, în timp ce se piept na, dar nu prea era prietenos.

Spune-mi, te rog, o mai vezi pe Valencia cînd te întorci la bar? l-am întrebat.

Sînt oarecare anse, mi-a r spuns.

Era spiritual m garul. Eu nu întîlnesc toat vremea decît m gari d- tia spirituali.

Ascult , transmite-i complimente din partea mea. Întreab-o dac p c tosul acela de chelner i-a transmis ce i-am spus. Vrei?

De ce nu te duci acas , Mac? Cî i ani ai?

Optzeci i ase. Ascult . Transmite-i complimente din partea mea.

Vrei?

De ce nu te duci acas , Mac? Eu, acas ? Nu m cuno ti. Mam , bine mai cîn i la pian, i-am zis.

Voiam doar s -l m gulesc. De fapt, dac vre i s ti i, adev rul, cînta ca o cizm .

Ar trebui s cîn i la radio. Un b rbat frumos ca dumneata. Cu bucle blonde ca astea. N-ai cumva nevoie de un impresar?

Du-te acas , Mac, fii cuminte. Du-te acas i te culc .

N-am cas . N-am unde s m duc. Dar, z u... n-ai nevoie de un impresar?

Nu mi-a r spuns. A ie it. Ispr vise cu piept natul i potrivitul buclelor, a a c s-a c rat. Ca Stradlater. To i frumo ii tia-s la fel. Dup ce- i piapt n buclele lor împu ite, se duc i te las masc .

Cînd, în sfîr it, am coborît de pe radiator i m-am dus la vestiar, plîngeam.

Nu tiu de ce, dar plîngeam. Poate fiindc m sim eam îngrozitor de singur i de trist. Cînd am ajuns la vestiar, nu mi-am mai g sit num rul, fir-ar al naibii de num r. Dar garderobiera a fost totu i foarte dr gu i mi-a dat haina. Mi-a dat i discul cu Little Shirley Beans pe care-l c rasem tot timpul cu mine. Am vrut s -i dau un dolar, c prea fusese dr gu , dar n-a vrut s -l ia. Îmi tot spunea s m duc acas i s m culc. Am încercat s-o conving s ne întîlnim, cînd termin lucrul, dar n-a vrut. Mi-a spus c-ar putea s -mi fie mam i a a mai departe. Atunci i-am ar tat p rul meu alb i i-am spus c am patruzeci i doi de ani. Bineîn eles c i-am spus-o doar de banc. Dar a fost totu i dr gu . Iam ar tat apca mea ro ie de vîn toare, i i-a pl cut. Mi-a spus s-o pun pe cap înainte de a ie i, fiindc p rul mi-era înc ud. Era o femeie de treab .

Cînd am ie it în strad , nu m mai sim eam chiar atît de beat, dar era foarte frig i au început s -mi cl n ne din ii îngrozitor. Nu mai reu eam s m potolesc. Am ie it în Madison Avenue i am început s a tept autobuzul, fiindc nu mai aveam aproape nici un ban i trebuia s încep s fac economii, s nu mai iau taxiuri i a a mai departe. Totu i, nu-mi venea s m urc într-un

am rît de autobuz. i, în afar de asta, nici nu prea aveam idee unde s m duc.

A a c , ti i ce am f cut? Am pornit-o pe jos spre Central Park. M-am gîndit s trec pe lîng lac s vad ce naiba fac ra ele. Dac sînt acolo sau nu. De altfel, nici pîn azi n-am aflat ce se întîmpl cu ele. Central Park nu era prea departe i, cum n-aveam unde s m duc nici m car nu tiam înc unde o s dorm , m-am dus. Nu eram obosit, nu mi-era somn, m sim eam doar îngrozitor de trist. i deodat cînd s intru în parc s-a întîmplat un lucru îngrozitor. Am sc pat discul lui Phoebe din mîn . S-a spart în vreo cincizeci de buc i. Era împachetat într-un plic mare i a a mai departe, dar totu i s-a spart. Era cît peaci s plîng de necaz. Am scos buc ile din plic i le-am pus în buzunarul de la hain . Nu mai erau bune de nimic, dar nu-mi venea s le arunc. Apoi am intrat în parc. Mam , ce întuneric era.

Am tr it la New York toat via a i cunosc parcul cum îmi cunosc buzunarul, fiindc aici m plimbam cu patinele cu rotile sau cu bicicleta cînd eram pu ti, i totu i, în noaptea aceea, mi-a fost îngrozitor de greu s g sesc lacul. tiam precis unde se afl chiar la cap tul dinspre sud al parcului i totu i nu-l g seam. Trebuie s fi fost mai beat decît credeam. Am tot mers i am mers i se f cea din ce în ce mai întuneric i din ce în ce mai sinistru. i cît am umblat prin parc, n-am întîlnit un om. De fapt, îmi pare mai bine. Cred c-a fi le inat de spaim . Apoi, în sfîr it, l-am g sit. Era pe jum tate înghe at. Dar nam v zut nici o ra nic ieri. Am înconjurat lacul de fapt, era s i cad în el, mama lui de lac , dar n-am v zut nici m car o singur ra . M-am gîndit c , poate, dac sînt acolo, dorm sau stau lîng malul apei, lîng iarb sau, m rog, pe undeva prin apropiere. D-asta era s i cad în ap . Dar ra e n-am v zut. În cele din urm , m-am a ezat pe o banc , unde nu era chiar atît de bezn .

Mam , ce mai tremuram. Tremuram ca nebunu', i, cu toate c -mi pusesem apca de vîn toare pe cap, p rul de pe ceaf mi se transformase în ur uri mici de ghea . Asta m-a cam îngrijorat. M-am gîndit c-o s fac pneumonie i-o s mor. Parc vedeam milioanele de papi oi venind la înmormîntare i a a mai departe. Tata-mare din Detroit care spunea întotdeauna cu glas tare num rul str zilor pe lîng care trecea cînd eram împreun într-un am rît de autobuz i m tu ile cred... c am vreo cincizeci i to i verii mei împu i i. Ce îngr m deal ar fi. Cînd s-a pr p dit Allie, au venit to i toat liota aia p c toas i cretin . Am o m tu , una complet cretin i c reia îi miroase gura, i D. B. mi-a povestit c tot spunea ce lini tit p rea Allie pe catafalc. Eu n-am fost la înmormîntare. Eram înc la spital. M duseser la spital dup ce m r nisem la mîn i a a mai departe. În orice caz, acum m gîndeam cu groaz c o s fac o pneumonie din cauza ur urilor din p r i c-o s mor. Mi se rupea inima de mama i de tata. Mai ales de mama, c tot nu i-a revenit dup pierderea lui Allie. M gîndeam la ea, cum o s stea i n-o s tie ce s fac cu toate costumele mele i cu tot echipamentul meu sportiv. Singurul lucru bun e c tiam c n-o s-o lase pe Phoebe s vin la înmormîntare, fiindc era prea mic . Asta era singurul lucru bun. Pe urm , m-am gîndit la toat liota care m va vîrî într-un blestemat de cimitir sub o piatr cu numele meu i tot restul înconjurat de to i tipii ia mor i. Mam , ce te mai aranjeaz dup ce ai murit.

Trag totu i n dejde c-atunci cînd m-oi pr p di o s aib cineva destul cap s m arunce pur i simplu într-un rîu sau, m rog, a a ceva. Oriunde, dar nu întrun blestemat de cimitir. Ca s nu mai vorbim de oamenii care vin duminica ii pun buchete de flori pe burt , i alte rahaturi d-astea. La ce- i mai servesc

florile dac tot ai murit? La nimic.

P rin ii mei se duc destul de des, cînd e frumos afar , i depun flori pe mormîntul lui Allie. Am fost i eu de cîteva ori cu ei. Dar am renun at. În primul rind c nu-mi face nici o pl cere s -l v d în cimitirul la sinistru. Înconjurat de mor i, de pietre funerare i tot restul. i înc pe soare mai mergea, dar de dou ori da, de dou ori cînd eram acolo ne-a apucat ploaia. A fost înfior tor. Ploua pe piatra lui nenorocit , ploua pe iarba care-i crescuse pe burt . Ploua peste tot. Cei care vizitau cimitirul au început s alerge ca nebunii spre ma inile lor. i asta aproape c m-a înnebunit. To i vizitatorii se puteau urca în ma in , puteau s deschid radioul i pe urm s se duc la un restaurant simpatic, s m nînce. To i în afar de Allie. Sim eam c înnebunesc. tiu bine c la cimitir nu e decît trupul lui i c sufletul lui e în cer. tiu toate aiurelile astea, dar totu i sim eam c înnebunesc. A fi vrut s nu fie acolo. Dumneavoastr nu l-a i cunoscut. Dac l-a i fi cunoscut, a i în elege ce vreau s spun. Pe soare înc mai merge, dar soarele nu iese decît dac are chef.

Dup un timp, ca s nu m mai gîndesc la pneumonie i la tot restul, miam scos banii i-am început s -i num r la lumina chioar a felinarului. Nu mai aveam decît trei dolari, patru monezi de dou zeci i cinci de cen i i una de cinci. Mam , cheltuisem o avere de cînd plecasem de la Pencey. i pe urm , ti i ce-am f cut? M-am dus pe marginea lacului i am l sat s cad monedele de dou zeci i cinci de cen i i pe cea de cinci în ap , acolo unde nu se prinsese ghea a. Nu tiu de ce, dar a a am f cut. Poate c-am crezut c a a n-am s m mai gîndesc la pneumonie i la moarte. Dar n-am reu it.

Am început s m gîndesc cum s-ar sim i Phoebe dac-a face o pneumonie i a muri. Era o copil rie s m gîndesc la asta, dar nu m mai puteam st pîni.

S-ar sim i destul de r u, dac s-ar întîmpla un lucru ca sta. ine foarte mult la mine. Vreau s spun c m iube te. Z u c da. În orice caz, nu reu eam deloc s -mi scot gîndurile astea din cap, a a c , în cele din urm , m-am hot rît s m duc pe furi acas s-apuc s-o mai v d o dat , dac s-ar întîmpla cumva s mor i a a mai departe. Aveam la mine cheia de la intrare, a a c m-am gîndit s intru tiptil în apartament, s nu m-aud nimeni, i pe urm s stau pu in de vorb cu ea. Singurul lucru care m nelini tea era u a de la intrare. Scîr îia ca nebuna. Blocul e destul de vechi, i administratorui e un porc i un lene , a a c totul zdr ng ne i scîr îie. Mi-era team s nu m aud p rin ii cînd intru. Dar m-am hot rît totu i s încerc.

A a c-am ie it din parc i m-am îndreptat jspre cas . Am f cut tot drumul pe jos. Nu era prea departe i nu mai eram obosit i nici m car beat. Numai c gerul pi c îngrozitor, i în jur nici ipenie de om.

Capitolul 21 CÎND AM AJUNS ACAS , AM AVUT UN NOROC CUM NU MAI avusesem de ani de zile: Pete, liftierul de noapte, pe care-l cuno team, nu era de serviciu. În locul lui era unul nou, pe care nu-l v zusem niciodat , i atunci m-am gîndit c , de nu m întîlnesc nas în nas cu p rin ii i totul merge bine, am s-o pot vedea pe Phoebe i pe urm s-o terg f r s b nuiasc nimeni c-am fost p-acolo. Z u c-am avut noroc. i ce a fost i mai bine e c liftierul cel nou era mai degrab cretin, l-am spus cu o voce cît se poate de indiferent c vreau s m duc sus la familia Dickstein. tia erau vecinii no tri de palier. Îmi

scosesem apca de vîn toare ca s nu par suspect sau mai tiu eu ce. i am dat buzna în ascensor, de parc-a fi fost într-o grab nebun . Închisese u ile ascensorului i se preg tea s-apese pe buton cînd, deodat , s-a întors i mi-a zis: Nu-s acas . Sînt la o petrecere, la etajul 14.

Nu-i nimic. Mi-au spus s -i a tept. Sînt nepotul lor.

S-a uitat la mine cu o privire cretin i b nuitoare, i pe urm mi-a spus: tii ce, mai bine-i a tep i jos în holul de la intrare!

N-a avea nimic împotriv , z u c nu i-am r spuns , dar am un picior bolnav i trebuie s -l in într-o anumit pozi ie. A a c-ar fi mai bine dac m-a a eza pe fotoliul din fa a apartamentului lor.

Cred c n-a priceput nimic din ce i-am spus, a a c a morm it doar un "Aha" i m-a dus sus. Mam , ce simplu e. Ce nostim. Ajunge s spui unuia un lucru pe care nu-l în elege nimeni, i face aproape orice-i ceri.

M-am dat jos la etajul nostru i chiop tînd ca un nebun m-am îndreptat spre apartamentul familiei Dickstein. Apoi, cînd am auzit c s-au închis u ile de la ascensor, m-am întors i am pornit-o spre apartamentul nostru. Totul mergea ca pe roate i nici m car beat nu mai eram. Am scos cheia din buzunar i am deschis u a cît se poate de încet. Apoi am intrat în vîrful picioarelor i am închis u a în urma mea. Z u c-ar fi trebuit s m fac sp rg tor. În hol era, bineîn eles, întuneric bezn i bineîn eles c nu puteam s-aprind nici o lumin . Trebuia s bag de seam s nu r storn nimic i s nu fac nici un zgomot. Sim eam totu i c sînt acas . Vestibulul nostru are un miros ciudat, pe care nu-l întîlne ti nic ieri într-alt parte. Nu tiu ce naiba e. Nu e nici conopid , nici parfum nu tiu ce... , dar te face s sim i c e ti acas . Am vrut s -mi scot paltonul i s -l ag în dulapul din hol, dar dulapul la e plin de umera e care z ng ne ca nebunele cînd deschizi u a, a a c nu l-am mai scos.

Am pornit-o încet, încet, spre camera lui Phoebe. tiam c femeia nu m-aude, fiindc era fudul de o ureche, îmi spusese odat c frate-su îi b gase un pai în ureche cînd era mic i-i perforase timpanul. Era aproape surd . În schimb, p rin ii mei, mai ales mama, au ni te urechi de copoi. A a c , prin fa a u ii lor, am p it cît se poate de încet. Ba, mai mult chiar, mi-am inut i r suflarea, z u.

Nu-mi era de tata, c pe el po i s -l tr sne ti i cu un scaun în cap i tot nu se treze te, dar mi-era de mama, c mama te aude chiar dac-ai tu i undeva în Siberia. E îngrozitor de nervoas . St nop i întregi i fumeaz igar de la igar .

Cred c mi-a trebuit vreo or ca s-ajung în camera lui Phoebe. Dar ea nu era acolo. Uitasem de asta. Uitasem c , atunci cînd D. B. e la Hollywood sau într-alt parte, Phoebe doarme în camera lui. Îi place s doarm acolo, fiindc -i camera cea mai mare din tot apartamentul. i pe urm , e acolo un birou vechi i foarte mare, pe care D. B. l-a cump rat de la o cucoan be iv din Philadelphia, i un pat mare, mare, lat de vreo zece mile i tot atît de lung. Nu tiu unde l-a g sit D. B. Fapt e c lui Phoebe îi place s doarm în camera lui D. B. ori de cîte ori e plecat i îi d el voie. Ar trebui s-o vede i cînd î i face lec iile sau scrie la biroul acela dement. E aproape tot atît de mare ca patul. Se pierde cînd î i face lec iile la el. Dar lucrurile astea mari îi plac la nebunie.

Spune ca odaia ei nu-i place, c -i prea mic . Spune c -i place s se întind .

Asta m înnebune te. Ce are Phoebe de întins? Nimic. În orice caz, m-am dus tiptil, tiptil în camera lui D. B. i am aprins lampa

de pe birou. Dar Phoebe nici m car nu s-a mi cat. Dup ce am aprins lampa i a a mai departe, am stat cîteva clipe i m-am uitat la ea. Dormea cu fa a pe marginea pernei i cu gura c scat . E curios. Adul ii, cînd dorm cu gura deschis , arat îngrozitor, copiii, nu. Copiii arat bine. Chiar cînd umplu perna de scuipat, tot bine arat .

M-am plimbat foarte încet prin camer , uitîndu-m la lucruri. Începusem dintr-o dat s m simt foarte bine. Nu mai aveam nici m car impresia c-o s m îmboln vesc de pneumonie sau de mai tiu eu ce. M sim eam, în sfîr it, bine. Lucrurile lui Phoebe erau puse pe un scaun chiar lîng pat. E foarte ordonat , pentru un copil. Adic n-ai s-o vezi niciodat zvîrlindu- i hainele pe unde apuc , cum fac unii pu ti. Nu-i deloc neglijent . Jacheta costumului cafeniu-ro iatic, pe care l-a cump rat mama în Canada, atîrna pe speteaza scaunului, bluza i restul erau pe scaun, pantofii i ciorapii pe jos, drept sub scaun, unul lîng altul. Nu mai v zusem pantofii aceia pîn-atunci. Erau noi.

Erau un soi de mocasini maro-închis, cam ca pantofii mei, i se potriveau grozav cu costumul pe care i-l adusese mama din Canada. Mama o îmbrac foarte frumos. Z u c da. Are un gust nemaipomenit la anumite lucruri. Nu tie s cumpere patine sau lucruri d-astea, dar, cînd e vorba de îmbr c minte, n-o întrece nimeni. Vreau s spun c Phoebe are întotdeauna rochii care te înnebunesc. Majoritatea copiilor mici, chiar dac au p rin i boga i i a a mai departe, sînt îmbr ca i îngrozitor. Îmi pare r u c n-o pute i vedea pe Phoebe cu costumul pe care i l-a cump rat mama din Canada. Vorbesc serios.

M-am a ezat la biroul lui D. B. i m-am uitat la lucrurile de pe birou.

Majoritatea erau c r i de coal i caiete de-ale lui Phoebe. Mai mult c r i. Cea de deasupra se chema Aritmetica distractiv . Am întors prima pagin i m-am uitat la ce scria: PHOEBE WEATHERFIELD CAULFIELD Clasa a 4-a B-l.

Asta scrisese Phoebe pe carte. S mor de ris. Al doilea prenume al ei era, de fapt, Josephine, nu Weatherfield. Dar nu-i pl cea. Mereu î i g se te alt nume.

Sub aritmetic era o geografie, i sub geografie un îndreptar ortografic. E foarte tare la ortografie. E tare la toate materiile, dar la ortografie n-o întrece nimeni. Sub îndreptarul ortografic se afla un teanc de caiete. Are vreo cinci mii de caiete. Niciodat n-am v zut un copil cu atîtea caiete. L-am deschis pe primul, pe cel de deasupra, i m-am uitat la prima pagin . Pe prima pagin scria: Berenice a teapt -m important.

la recrea ie am s - i spun ceva foarte foarte

Pe prima pagin nu scria decît atît. Pe a doua îns scria: De ce exist atîtea fabrici de conserve în sud-estul Alask i?

Fiindc -i foarte mult somon.

De ce are p duri pre ioase?

Fiindc are o clim potrivit pentru asta.

Ce-a f cut guvernul nostru ca s u ureze via a eschimo ilor din Alaska?

De c utat mîine!!!

Phoebe Weatherfield Caulfield Phoebe Weatherfield Caulfield Phoebe Weatherfield Caulfield Phoebe W. Caulfield Phoebe Weatherfield Caulfield Esq. D -l te rog lui Shirley !!!!

Shirley ai spus c zodia ta e s get torul dar e doar taurul adu- i patinele cînd vii la mine.

Am stat la biroul lui D. B. i am citit tot caietul. N-a durat prea mult, i a putea s stau s citesc genul sta de lucruri caiete de copii, ale lui Phoebe sau ale oricui toat ziua i toat noaptea. Caietele copiilor m distreaz grozav. Pe urm , am mai aprins o igar era ultima. Cred c am fumat vreo treizeci i ase de pachete în ziua aia. Apoi, în cele din urm , am trezit-o.

Vreau s spun c nu puteam r mîne acolo la birou tot restul vie ii, i, pe urm , mi-era fric s nu dea p rin ii buzna a a, din senin, i voiam s-apuc s schimb m car dou vorbe cu Phoebe. A a c-am trezit-o.

Se treze te destul de u or. Vreau s spun c nu trebuie s strigi sau mai tiu eu ce. Nu trebuie s faci altceva decît s te a ezi pe pat i s spui: "Treze te-te, Phoebe!" i gata, s-a i trezit.

Holden! mi-a spus imediat, luîndu-m de gît.

E foarte dr g stoas . Vreau s spun c -i foarte dr g stoas pentru un copil.

Uneori e chiar prea dr g stoas . Am pupat-o, i ea mi-a spus: Cînd te-ai întors?

Era grozav de bucuroas c m vede. Se vedea cît de colo.

St! mai încet! Acu' am sosit! Tu ce mai faci?

Eu, bine! Ai primit scrisoarea mea? i-am scris vreo cinci pagini i...

Da, da. Mul umesc. Dar vorbe te mai încet. Îmi scrisese o scrisoare. Dar n-avusesem timp s -i r spund. Umpluse pagini întregi ca s -mi povesteasc despre o pies care se punea în scen la coal i în care avea un rol. Îmi scria s nu-mi fac nici un program sau mai tiu eu ce pentru vineri, ca s pot veni s-o v d.

Cum e piesa? am întrebat-o. Cum zici c -i spunea?

Parad de Cr ciun pentru americani. Piesa-i împu it , dar eu îl joc pe Benedict Arnold. De fapt, am rolul cel mai mare, mi-a zis.

Mam , ce-i trecuse somnul! Se înfierbînt foarte tare cînd poveste te lucruri d-astea.

Piesa începe cînd eu sînt în pragul mor ii. i vine o stafie în seara de Ajun i m întreab dac mi-e ru ine, i a a mai departe... tii tu. Ru ine c miam tr dat patria i tot restul. Vii la spectacol?

Se ridicase în pat i st tea în capul oaselor: Despre asta i-am scris. Vii? Sigur c vin. Te cred.

Tata nu poate veni. Trebuie s plece cu avionul în California, mi-a spus.

Mam , cum se trezise. Nu-i trebuie decît dou clipe i nici nu se mai vede c s-a sculat din somn. Se a ezase în genunchi în pat i m inea de mîn .

Ascult , mama mi-a spus c te întorci miercuri. A spus miercuri.

Mi-au dat drumul mai devreme. Nu mai vorbi a a de tare, c scoli toat casa.

Cît e ceasul? Mama a spus c se întoarce foarte tîrziu. S-au dus la o petrecere la Norwalk, în Connecticut. Ghici ce-am f cut azi dup -mas ? Ghici ce film am v zut? Ghici!

Nu tiu. Ascult , nu i-au spus la ce or ...

Doctorul a continuat Phoebe. E un film special pe care l-au dat la Funda ia Lister. Nu l-au dat decît azi, azi a fost singura zi. E despre un doctor din Kentucky care omoar un copil infirm care nu poate umbla. Îl în bu cu o p tur . i pe urm , doctorul e trimis la închisoare i a a mai departe. Grozav film.

Ascult -m o clip . Nu i-au spus la ce or ...

Lui îi e mil de copil doctorului. D-asta îi acoper fa a cu p tura, i tot, i-l în bu . i, pe urm , îl bag la închisoare pe via , dar copilul pe care l-a sufocat cu p tura vine s -l vad tot timpul i îi mul ume te pentru ce-a f cut. Îl ucisese din mil . Numai c el tie c merit închisoarea, fiindc un doctor nu trebuie s ia asupra lui ceea ce trebuie s fac Dumnezeu. Ne-a dus mama unei fete din clas de la mine, Alice Holmborg. E cea mai bun prieten a mea. E singura fat din toat ...

Taci o clip , nu vrei s m-ascul i? i-am zis. Te-am întrebat ceva. i-au spus la ce or se întorc sau nu?

Nu, dar în orice caz foarte tîrziu. Tata a luat ma ina ca s nu- i bat capul cu mersul trenurilor. tii c acu' avem radio în ma in ? Numai c mama a spus c nu putem s -i d m drumul cînd e prea mare circula ie. Începusem s m mai lini tesc. Vreau s spun c pîn la urm a încetat s mi mai pese dac-au s m g seasc acas sau nu. "Ce mai, m-am gîndit, dac m g sesc, m g sesc. i gata".

P cat c n-a i v zut-o pe Phoebe. Avea o pijama albastr cu elefan i ro ii pe guler. Phoebe moare dup elefan i.

Va s zic era bun filmul? am întrebat-o.

Grozav, numai c Alice era r cit , i maic -sa o tot întreba din cinci în cinci minute dac nu crede c face o grip . Drept în mijlocul filmului. De cîte ori era ceva interesant, maic -sa se apleca peste mine i o întreba pe Alice dac nu se simte r u. M-a c lcat pe nervi.

Apoi i-am spus de disc.

Ascult , i-am cump rat o plac . Numai c-am spart-o pe drum.

Am scos buc ile din buzunarul paltonului i i le-am ar tat.

Eram pilit, i-am zis.

D -mi buc ile, mi-a spus ea. Le p strez.

Mi le-a luat din mîn i le-a pus în sertarul m su ei de noapte. Tare m mai distreaz .

Vine D. B. de Cr ciun acas ? am întrebat-o.

Mama a spus c nu tie sigur. Depinde. S-ar putea s fie nevoie de el la Hollywood s scrie un scenariu despre Annapolis.43 Doamne fere te! De ce tocmai despre Annapolis?

E o poveste de dragoste i, m rog... tii tu! Ghici, cine o s joace? Ce vedete? Ghici!

Nu m intereseaz . Ce i-o fi venit cu Annapolis, Dumnezeule? Ce tie D. B. despre Annapolis? Ce leg tur are asta cu lucrurile pe care le scrie el? iam spus.

3,

$

$

$#

$

Tare m mai înfuria povestea asta! P c tosul sta de Hollywood.

Ce ai p it la mîn ? am întrebat-o, v zînd c are o bucat mare de plasture pe cot.

Am observat-o pentru c pijamaua ei n-avea mîneci.

A, un b iat, unu' Curtis Weintraub, care-i în clas cu mine, mi-a dat brînci cînd coboram treptele în parc. Vrei s vezi? i a început s - i dezlipeasc plasturele.

Las -l în pace! Dar de ce i-a dat brînci?

Nu tiu. Cred c m ur te. M-am apucat, cu o alt fat , una Selma Atterbury, s -i mînjesc vindiacul cu cerneal .

Asta nu-i fumos. Ce, e ti copil mic, pentru Dumnezeu?

Nu, dar de cîte ori m duc în parc m urm re te peste tot. Tot timpul.

M enerveaz .

Poate c -i e ti simpatic . sta nu-i un motiv s -i mînje ti...

Nu vreau s -i fiu simpatic , mi-a replicat ea.

Apoi a început s se uite la mine într-un fel curios.

Holden, mi-a zis, de ce nu te-ai întors miercuri?

Cum? Mam , ce grij trebuie s ai cu ea. Trebuie s fii mereu atent. i trebuie s fii nebun s crezi c nu e de teapt .

De ce nu te-ai întors miercuri? m-a întrebat ea din nou. Nu cumva te-au dat afar sau mai tiu eu ce? i-am mai spus o dat . Ne-au dat drumul mai devreme. Ne-au dat drumul...

Te-au dat afar ! Asta e! exclam Phoebe. i apoi m-a lovit cu pumnul peste picior. Are un pumn foarte greu cînd vrea.

Te-au dat afar ! Vai, Holden! Î i dusese mîna la gur . E foarte emotiv . Z u c e.

Cine a spus c m-au dat afar ? Nimeni n-a spus c ...

Te-au dat afar . Te-au dat.

Apoi m-a lovit din nou cu pumnul. Trebuie s fii nebun s crezi c nu doare.

Tata o s te omoare! mi-a spus.

Apoi s-a trîntit în pat pe burt i i-a pus perna peste cap. Face asta destul de des. Uneori parc - i iese din min i.

Hai, astîmp r -te, am rugat-o. N-o s m omoare nimeni. Nici m car no s ... hai, Phoebe, d jos porc ria aia de pe cap. N-o s m omoare nimeni.

Totu i, n-a vrut s dea perna jos. Dac nu vrea, n-o po i convinge s fac un lucru nici în ruptul capului. Repeta doar într-una: "Tata o s te omoare".

Abia puteai s-o auzi cu perna aceea p c toas pe cap.

N-o s m omoare nimeni. Gînde te-te pu in. În primul rînd, c plec. A putea s g sesc de lucru la un ranch sau ceva, orice, pentru început. Cunosc un b iat al c rui bunic e proprietar de ranch în Colorado. S-ar putea s g sesc de lucru acolo, i-am zis. Am s - i scriu dup ce plec, dac plec. Hai, d jos perna de pe cap. Hai, Phoebe, te rog. Te rog, hai.

Totu i n-a dat-o jos. Am încercat s i-o iau cu for a, dar are putere, nu glum . Obose ti luptînd cu ea. Dac vrea s in o pern pe cap, o ine.

Phoebe, te rog. Ie i de-acolo... îi tot spuneam eu. Hai... ha, Weatherfield, ie i afar .

Dar ea tot nu ie ea. Uneori nu e sensibil nici m car la logic . În cele din urm , m-am ridicat i am ie it în hol. Am luat ni te ig ri din cutia de pe mas i le-am b gat în buzunar. Eram frint de oboseal .

Capitolul 22 CÎND M-AM ÎNTORS, Î I LUASE PERNA DE PE CAP TIAM C a a o s se întîmple , dar tot nu voia s se uite la mine, cu toate c st tea pe spate i a a mai departe. Cînd m-am apropiat de marginea patului i m-am a ezat din nou lîng ea, i-a întors mutri a în partea cealalt . M ignora cu totul. Exact ca echipa de scrim de la Pencey dup ce-am uitat în metrou echipamentul la afurisit.

Ce mai face Hazel Weatherfield? i-am spus. Ai mai scris vreo poveste, dou despre ea? Pe cea pe care mi-ai trimis-o o am în geamantan, la gar . E foarte bun .

Tata o s te omoare!

Mam , cînd o obsedeaz ceva, o obsedeaz , nu glum !

Nu. Nici gînd. În cel mai r u caz, o s r cneasc din nou la mine. i, pe urm , o s m trimit la p c toasa aia de coal militar . Asta-i tot ce o s -mi fac . Dar, în primul rînd, nici n-am s fiu aici. O s fiu plecat. O s fiu... O s fiu probabil în Colorado, la ranch-ul de care- i spuneam...

Nu m face s rid. Tu nici m car nu tii s c l re ti.

Cine, eu? Cum s nu tiu. Sigur c tiu. Asta se înva în dou minute, i-am zis. Las plasturele!

Tr gea de plasturele de la mîn , încercînd s -l dezlipeasc .

Cine te-a tuns a a? am întrebat-o.

Tocmai b gasem de seam c era tuns foarte prost mult prea scurt.

Nu te prive te, mi-o retez ea.

Poate fi foarte afurisit uneori. Fire te.

Probabil c iar ai c zut la toate materiile, continu ea, tot de sus.

Era foarte dispre uitoare, dar într-un fel era i comic. Vorbea ca o profesoar antipatic , i e doar un copil.

Nu, nu-i adev rat, i-am spus. La englez am trecut.

Apoi, numai a a, de banc, am ciupit-o de fund. A a cum st tea, într-o rîn , se dezvelise i i se vedea fundul. De altfel, aproape c nici n-avea fund. N-am ciupit-o tare, dar ea a încercat totu i s m plesneasc peste mîn . Numai c n-a reu it.

Apoi, deodat , mi-a spus: Ah, de ce, de ce iar?

Voia s spun , de ce m-au dat iar afar . i, a a cum mi-a spus-o, m-a întristat îngrozitor.

Ah, Doamne, Phoebe, nu m mai întreba. To i m întreab asta, i z u dac nu m-am s turat. De ce? Pentru un milion de motive. Era o coal infect , una din cele mai infecte din cîte am cunoscut. Era plin de ipocri i i de r i. În via a mea n-am v zut atîta r utate. Uite, de pild , dac erai în camera unuia, la o uet , i venea unul mai bleg i plin de co uri s stea i el acolo, nu-l l sau s intre. To i î i încuiau u a în nas. i mai aveau i asocia ia aia secret , la care am aderat din la itate. Era un tip, unul Robert Ackley, un pis log i un bubos, care voia i el s fac parte din asocia ie. A tot încercat, dar nu l-au primit, numai

pentru c era pis log i plin de co uri. Mi-e i sil s vorbesc de asta. Era o coal împu it . Crede-m .

Phoebe nu spunea nimic, dar asculta. Se vedea dup ceafa ei c ascult .

Te-ascult întotdeauna cînd îi vorbe ti. i, în plus, de cele mai multe ori, în elege ce vrei s -i spui. Z u c da.

Am continuat s -i povestesc despre Pencey. Sim eam nevoia s vorbesc.

Chiar i cei doi, trei profesori simpatici erau tot ipocri i. Era un b trîn, domnul Spencer. Nevast -sa ne d dea întotdeauna ciocolat cu lapte i tot soiul de lucruri d-astea i erau oameni foarte dr gu i. Dar s -l fi v zut pe Spencer cînd venea b trînul Thurmer, directorul colii, la ora de istorie i se a eza în fundul clasei. Venea mereu i st tea cîte o jum tate de or în fundul clasei.

Venea, chipurile, incognito. Dup ce st tea un timp în clas , începea s -l întrerup pe b trînul Spencer, f cînd o gr mad de bancuri tîmpite. Iar b trînul Spencer aproape c se îneca rîzînd i zîmbea i nu tia ce s mai fac s -i fie lui Thurmer pe plac, de parc ar fi fost prin sau dracul tie ce.

Nu mai înjura atîta.

Te-ar fi apucat grea a, z u c da, am continuat. i pe urm , de Ziua veteranilor, au ei o "Zi a veteranilor", cînd to i nemernicii care au absolvit Pencey Prep în jurul lui 1776 se adun la coal i se plimb peste tot cu nevestele i copiii lor. De Ziua veteranilor, deci, a venit un b trîn de vreo cincizeci de ani i-a b tut la noi în u i ne-a întrebat dac îi d m voie s se duc la baie. Baia era la cap tul culoarului nu tiu de ce naiba trebuia s ne întrebe pe noi. i tii ce ne-a spus? C vrea s vad dac mai sînt ini ialele lui pe u a unuia din closete. S pase cu vreo 90 de ani în urm ini ialele lui jalnice, p c toase i tîmpite pe u a unuia din closete i voia s vad dac mai sînt acolo. A a c l-am condus, cu colegul meu de camer , la toalet , i pe urm a trebuit s st m i s -l a tept m pîn i-a c utat ini ialele pe toate u ile. Între timp, vorbea întruna. Ne tot spunea c zilele pe care le petrecuse la Pencey fuseser cele mai fericite din via a lui i ne d dea un milion de sfaturi pentru viitor i a a mai departe. Mam , ce m-a întristat! Nu vreau s spun c era un tic los, Doamne fere te. Dar nu trebuie neap rat s fii tic los ca s -i întristezi pe ceilal i po i fi un om foarte de treab i totu i s -i întristezi. E suficient s le dai o gr mad de sfaturi absurde, în timp ce- i cau i ini ialele pe u ile closetelor i gata, nu-i nevoie de mai mult. Nu tiu, dar poate c n-ar fi fost atît de r u dac n-ar fi gîfîit. Î i pierduse suflul cînd urcase scara, i, tot timpul cît î i c utase ini ialele, gîfîise, suflînd pe nas într-un fel caraghios i jalnic, în timp ce ne spunea, mie i lui Stradlater, s profit m de Pencey cît putem. Ah, Phoebe! Nu pot s - i explic. Nu-mi pl cea nimic din ce se întîmpla acolo. Nu pot s - i explic.

Phoebe a spus ceva, dar n-am auzit ce. Î i vîrîse nasul în pern i n-am putut s-aud.

Ce-ai spus? am întrebat-o. Scoate nasul din pern , c a a nu te aud. ie nu- i place nimic.

Cuvintele ei m-au întristat i mai r u.

Ba da! Ba da! Sigur c -mi place. Nu mai spune asta. De ce naiba spui asta?

Fiindc -i adev rat. Nu- i place nici o coal din lume. Nu- i place asta, nu- i place aia, nimic nu- i place.

Ba da! Uite, vezi, gre e ti... aicea gre e ti. De ce naiba ai spus asta?

Mam , ce m mai întrista.

Fiindc a a e, mi-a r spuns. Uite, d -mi un exemplu.

Un exemplu? Un exemplu de lucru care-mi place? Bine!

Din nenorocire, îns , nu m puteam concentra. Uneori i-e greu s te concentrezi.

Adic un lucru care-mi place foarte mult? am întrebat-o.

Dar nu mi-a r spuns. St tea ghemuit într-o pozi ie absurd , tocmai la cel lalt cap t al patului. Era la vreo mie de mile distan .

Hai, r spunde-mi, am insistat. Un lucru care-mi place foarte mult sau pur i simplu un lucru care-mi place?

Unul care- i place foarte mult.

Bine, i-am zis.

Nenorocirea era c nu eram în stare s m concentrez. Singurul lucru caremi venea în minte erau cele dou c lug ri e care strîngeau bani în co ule ele alea vechi de paie. Mai ales cea cu ochelarii cu rame de fier. i b iatul pe care-l cunoscusem la Elkton Hills. Era un b iat la Elkton Hills pe care-l chema James Castle, care n-a vrut s retrag ceea ce spusese despre un alt b iat, unul Phil Stabile, care era foarte încrezut. James Castle spusese c -i foarte încrezut, i un prieten împu it de-al lui Phil Stabile s-a dus i l-a turnat. Atunci Stabile, cu al i ase b ie i ni te brute împu ite s-au dus în camera lui James Castle, au intrat, au încuiat u a i au încercat s -l fac s - i retrag cuvintele, dar el a refuzat. i atunci au început s -l aranjeze. Nu vreau s v spun ce i-au f cut e prea dezgust tor , dar James Castle tot n-a vrut s - i retrag cuvintele. i dac l-a i fi v zut. Era un tip m run el, pirpiriu, numai piele i os, cu încheieturile de la mîn groase cam cît un creion. i ti i ce-a f cut pîn la urm ? În loc s - i retrag cuvintele, a s rit pe fereastr . Eu eram sub du i era g l gie, dar tot am auzit cînd a c zut. Numai c mi-am închipuit c picase ceva pe fereastr un radio sau un birou sau, m rog, altceva, dar nu un b iat. Pe urm i-am auzit pe to i alergînd pe culoar i coborînd sc rile în fuga mare, a a c mi-am pus halatul de baie i am alergat i eu jos, unde l-am g sit pe James Castle z cînd acolo pe treptele de piatr . Era mort, i peste tot erau numai din i sf rima i i sînge, i nimeni nici m car nu se apropia de el. Era îmbr cat cu un pulov r pe gît, pe care i-l împrumutasem eu. i ti i ce-au f cut cu tipii care fuseser în camer cu el? I-au eliminat. Atîta tot. N-au f cut nici m car pu c rie.

Asta era cam tot ce mi-a venit în minte. Cele dou c lug ri e pe care le v zusem de diminea i b iatul acela, James Castle, pe care-l cunoscusem la Elkton Mills. i, dac vre i s ti i, partea nostim e c pe James Castle aproape nici nu-l cuno team. Era un tip foarte t cut. Era în grupa mare de matematic , dar st tea în cealalt parte a clasei i nu se ridica aproape niciodat s spun lec ia sau s ias la tabl sau mai tiu eu ce. Sînt b ie i d- tia care nu se scoal aproape niciodat s spun lec ia sau s ias la tabl . Cred c singura dat cînd am discutat mai mult cu el a fost cînd mi-a cerut s -i împrumut pulov rul meu pe gît. Cînd mi l-a cerut, era s cad jos de mirare. Mi-aduc aminte c m sp lam pe din i la sp l tor. Mi-a spus c vine v r-su s -l plimbe cu ma ina, nici m car nu b nuiam c tie c am un pulov r pe gît. Singurul lucru pe care-l tiam despre el era c , în catalog, numele lui venea întotdeauna înainte de-al meu. Parc-aud i acum: Cabel R., Cabel W., Castle, Caulfield. i, dac vre i s ti i, era cît pe-aci s nici nu-i împrumut pulov rul. Pentru c nu-l cuno team destul.

Ce-ai zis? am întrebat-o pe Phoebe.

Îmi spusese ceva, dar n-o auzisem.

Nu po i g si nici un singur lucru.

Ba da, pot. Pot. Atunci spune.

Uite, de pild , îmi place Allie, i-am zis. i-mi place s fac ce fac acum.

S stau aici cu tine, s vorbesc i s m gîndesc la lucruri i...

Allie a murit... Întotdeauna spui asta! Dac un om a murit i a a mai departe i e în cer, atunci nu e... tiu c-a murit. Crezi c nu tiu? Dar tot poate s -mi plac . Nu? Dar nui închipui c un om înceteaz s - i mai plac dac-a murit, ce Dumnezeu? Mai ales cînd a fost de o mie de ori mai dr gu decît oamenii pe care-i cuno ti i sînt vii i, m rog!...

Phoebe n-a mai spus nimic. Cînd n-are replic , nu mai sufl nici o vorb . În orice caz, îmi place cum e acum. Vreau s spun acum, acum, cînd stau cu tine de vorb i facem bancuri i...

Dar asta nu-i ceva serios... ceva... adev rat.

Cum nu e? Este! De ce naiba spui c nu e? Oamenii nu cred niciodat c lucrurile serioase sînt serioase. Mama ei de treab , m-am s turat pînâ-n gît de toate astea.

Nu mai înjura. Bine, hai, spune-mi altceva. Uite, de pild , spune-mi ce vrei s te faci? Om de tiin , avocat, sau ce?

Nu pot s m fac om de tiin . N-am nici un talent la tiin .

Atunci avocat... ca tata.

Avocat! N-am nimic împotriva avoca ilor, dar nu m tenteaz , i-am zis, adic -i o meserie frumoas cînd î i bat capul s scape cu via oamenii nevinova i sau alte lucruri d-astea, dar de obicei cînd e ti avocat nu faci lucruri d-astea. De obicei, cî tigi o gr mad de bani i joci golf i bridge i- i cumperi ma ini i bei Martini i ar i ca un om important. i pe urm , chiar dac salvezi vie ile oamenilor i tot, de unde tii c o faci fiindc vrei într-adev r s le salvezi, i nu pentru c vrei s ar i c e ti un avocat mare, pe care toat lumea, to i reporterii îl bat pe um r i-l felicit la tribunal dup ce se termin cîte un p c tos de proces, a a cum se întîmpl în filmele alea împu ite! De unde tii c nu e ti un mare demagog? Din nenorocire, n-ai de unde.

Nu prea sînt convins c Phoebe a în eles ce voiam s spun. E înc mic : Dar m car m asculta. i cînd cineva te ascult , tot e bine.

Te omoar tata. Te omoar , mi-a zis.

Dar n-o ascultam. M gîndeam la altceva la ceva n stru nic. tii ce mi-ar pl cea mie s fiu? am întrebat-o. tii ce-a vrea s fiu, dac a putea s-aleg?

Ce? i nu mai înjura. tii cîntecul la: Dac cineva prinde pe careva venind prin lanul de secar . Mi-ar pl cea...

E Dac cineva întîlne te pe careva venind prin lanul de secar , spuse Phoebe. E o poezie de Robert Burns. tiu c -i o poezie de Robert Burns.

Avea dreptate. E "Dac cineva întîlne te pe careva venind prin lanul de secar ". Dar atunci nu tiam.

Am crezut c -i Dac cineva prinde pe careva, i-am zis. În orice caz, în mintea mea am v zut o mul ime de copii mititei jucînd un joc în lanul întins de secar . Mii de copii i nimeni în jur, adic nici un om mare, în afar de

mine. i eu stau la marginea unei pr p stii ame itoare. i tii ce fac? Prind copiii s nu cad în pr pastie. Vreau s spun, cînd alearg i nu se uit unde merg, trebuie s le ies în cale i s -i prind. Asta a face toat ziua. A sta de veghe în lanul de secar . tiu c -i o nebunie. Dar e singurul lucru care m-ar tenta. tiu c -i o nebunie.

Mult timp, Phoebe n-a scos nici o vorb . Apoi, cînd în sfîr it a vorbit, a spus doar atît: O s te omoare tata.

Ei i? Las' s m omoare. Nu-mi pas !

M-am ridicat de pe pat, cu gîndul s m duc s -i telefonez unui tip care fusese profesorul meu de englez la Elkton Hills. Domnul Antolini. Locuia la New York acum. Plecase de la Elkton Hills i se angajase profesor de englez la Universitatea New York.

Trebuie s dau un telefon, i-am spus lui Phoebe. M întorc imediat. S nu adormi.

Nu voiam s adoarm cît st team în salon. tiam c n-o s adoarm , dar totu i, ca s fiu sigur, i-am spus. În timp ce m îndreptam spre u , Phoebe a strigat: Holden!

M-am întors. Se ridicase în pat i era tare frumu ic . tii c iau lec ii de rîgîit de la o fat , una Phyllis Margulies, mi-a spus ea. Ascult !

Am ascultat i am auzit ceva, dar nu mare lucru.

Bine, i-am spus.

Apoi m-am dus în salon i l-am sunat pe profesorul meu, domnul Antolini.

Capitolul 23 AM F CUT REPEDE NUM RUL, C MI-ERA TEAM S NU PICE p rin ii drept în mijlocul conversa iei. Dar n-au picat, i domnul Antolini a fost foarte dr gu . Mi-a spus c pot s vin imediat, dac vreau. Cred c i-am trezit pe amîndoi i pe el i pe nevast -sa , fiindc le-a trebuit o ve nicie pîn s r spund . Primul lucru care m-a întrebat a fost dac s-a întîmplat ceva r u i iam spus c nu. I-am spus totu i c m d duser afar de la Pencey. M-am gîndit c e totu i mai bine s -i spun. Cînd a auzit asta, a exclamat: "Mam , Doamne!". Avea un sim al umorului deosebit. Mi-a spus s vin imediat, dac am chef.

Domnul Antolini era cel mai bun profesor din cî i avusesem eu vreodat .

Era destul de tîn r, cam de vîrsta lui frate-meu D. B., i puteai s glume ti cu el cît vrei, f r ca asta s însemne c -l respec i mai pu in. EI a fost cel care, pîn la urm , l-a ridicat de pe jos pe James Castle b iatul de care v-am povestit c se aruncase pe fereastr . Antolini i-a luat pulsul i tot, i pe urm i-a scos haina, l-a acoperit i l-a dus în bra e pîn la infirmerie. Nici nu-i p sa c i se umpleau hainele de sînge.

Cînd m-am întors în camera lui D. B., Phoebe d duse drumul la radio. Se cînta muzic de dans. Dar îl l sase totu i încet, ca s n-aud femeia de serviciu.

P cat c n-a i v zut-o. St tea drept în mijlocul patului, peste cuverturi, cu picioarele sub ea, ca ia care practic yoga. Asculta muzica. Tare m mai distreaz .

Hai, i-am zis. Nu vrei s dansezi?

O înv asem s danseze cînd era mic de tot. Danseaz foarte bine. Vreau s spun c am înv at-o doar cîteva no iuni. Restul înv ase singur . De fapt, nu po i înv a un om s danseze.

Dar ai pantofi în picioare, a obiectat ea. Îi scot. Hai. Aproape c-a s rit din pat, i pe urm a a teptat pîn mi-am scos pantofii.

Apoi am dansat un timp cu ea. Z u c danseaz grozav de bine. Mie nu-mi place cînd v d oameni mari dansînd cu copii de cele mai multe ori arat groaznic. Adic , dac e ti la restaurant i vezi un tip b trîn care- i ia feti a la dans. De obicei, o conduce atît de stîngaci, încît din gre eal îi ridic rochi a la spate, i pu toaica habar n-are s danseze i totul pare îngrozitor. Dar eu nu dansez niciodat cu Phoebe în public. Ne distr m numai a a, prin cas . i oricum, cu ea nu-i acela i lucru, fiindc tie s danseze. Te urmeaz perfect, orice pas ai face. Numai c trebuie s-o ii foarte strins, ca s nu o incomodeze c ai picioarele mult mai lungi ca ea. Te urmeaz perfect. Po i face orice pas sau piruet , po i s dansezi i jitterbug, i se ine perfect de tine. Po i dansa cu ea chiar i tango. Z u.

Am dansat, cred, vreo patru buc i. Între dansuri, Phoebe e tare caraghioas . R mîne nemi cat i a teapt . Nu vrea nici m car s vorbeasc .

Te sile te s r mîi i tu în pozi ie de dans i s a tep i pîn începe orchestra din nou. Asta m -nnebune te. i nu- i d voie nici m car s rîzi sau mai tiu eu ce.

Am dansat deci vreo patru dansuri, i pe urm am închis radioul. Phoebe a s rit înapoi în pat i s-a vîrît sub plapum .

Nu-i a a ca fac progrese? m-a întrebat.

Oho! i-am r spuns. i m-am a ezat din nou lîng ea pe pat. Îmi cam pierdusem suflul. Fumam atît de mult, încît oboseam din te miri ce. Ea nu gîfîia deloc.

Ia pune mîna pe fruntea mea, mi-a spus ea deodat .

De ce?

Pune mîna. Numai o dat .

Am pus mîna pe fruntea ei, dar n-am sim it nimic.

Frige tare? m-a întrebat.

Nu. Dar de ce? Ai temperatur ?

Da. Pot s am temperatur cînd vreau. Ia mai pune o dat mîna!

I-am pus din nou mîna pe frunte, i tot n-am sim it nimic. I-am spus totu i: Parc începe.

Nu voiam s capete complexe de inferioritate.

A dat din cap: tii c pot face i termonetrul s urce.

Termometrul. Cine i-a spus asta?

Alice Holmborg mi-a ar tat cum s fac. Stai picior peste picior, î i ii r suflarea i te gînde ti la ceva foarte, foarte fierbinte, un radiator sau altceva. i atunci fruntea i se înfîerbînt a a de tare, c po i arde i mîna cuiva, dac te atinge. Îmi venea s mor de rîs. Mi-am tras repede mîna de pe fruntea ei, de parc a fi fost în mare pericol. Î i mul umesc c m-ai prevenit, i-am zis.

Nu, c ie nu i-a fi ars mîna. M-a fi oprit înainte de a se încinge tare...

Sst!

Apoi, deodat , s-a ridicat repede, repede în capul oaselor.

M-am speriat îngrozitor.

Ce s-a întîmplat? am întrebat-o.

U a de la intrare! mi-a spus în oapt , dar totu i destul de tare. Ei sînt!

Am s rit repede de pe pat i am alergat s sting lampa de pe birou. Pe urm , mi-am stins igara de talp i am b gat-o în buzunar. Am vînturat fumul cu mîna ca s -l împr tii. N-ar fi trebuit s fumez. Ah, Doamne! Apoi mi-am în f cat pantofii, m-am vîrît în dulapul de haine i am închis u a în urma mea.

Mam , ce-mi mai b tea inima, parc înnebunise.

Am auzit-o pe mama intrînd în camer .

Phoebe? Hai, las , nu te mai preface. Am v zut lumin , domni oar .

Bun seara! am auzit-o apoi pe Phoebe. N-am putut s dorm. V-a i distrat bine?

Minunat, a spus mama, dar se vedea cît de colo c nu-i adev rat.

Ea nu prea se distreaz cînd iese în ora .

A vrea s tiu de ce nu dormi. i-a fost frig?

Nu. Mi-e bine, dar n-am putut s dorm.

Phoebe, nu cumva ai fumat? Te rog s nu m min i, domni oar .

Cum? a întrebat Phoebe.

Ai auzit foarte bine ce-am spus.

Am aprins o igar , o clip . i am tras doar un fum. Pe urm , am aruncat-o pe fereastr .

De ce? Dac -mi dai voie s te întreb.

Nu puteam s dorm.

Nu-mi place asta, Phoebe, nu-mi place deloc, i-a spus mama. Mai vrei o p tur ?

Nu, mul umesc, noapte bun , i-a spus Phoebe.

Se vedea cît de colo c voia s scape de ea.

Cum a fost filmul? a întrebat-o mama.

Grozav, numai c mama lui Alice se tot apleca mereu peste mine s-o întrebe dac nu simte c face o grip . Ne-am întors acas cu taxiul.

Ia s - i v d fruntea. Arde?

N-am luat nimic de la ea. N-avea nici pe dracu'. Era numai o ideea a maic -si.

Bine. Hai, culc -te. Cum a fost masa?

Infect .

Ai auzit ce i-a spus tata despre cuvîntul sta. i pe urm , de ce spui c-a fost infect ? Ai avut un cotlet splendid de miel. Am fost tocmai pîn la Lexington Avenue s i-l...

N-am nimic împotriva cotletului. A fost foarte bun, numai c Charlene îmi sufl ve nic în fa cînd pune ceva pe mas . Sufl peste mîncare, peste toate, peste toate...

Bine. Hai, culc -te. Pup-o pe mama. i-ai f cut rug ciunea?

Da, la baie. Noapte bun !

Noapte bun . Hai, dormi. Am o durere de cap îngrozitoare, a spus mama.

Are foarte des dureri de cap. Z u.

Ia ni te aspirine, i-a spus Phoebe. Holden se întoarce miercuri, nu-i a a?

Da, dup cîte tiu eu. Hai, vîr -te acolo sub plapum . Uite-a a.

Am auzit-o pe mama ie ind i închizînd u a. Am a teptat cîteva clipe, apoi

am ie it i eu din dulap. În întuneric m-am ciocnit de Phoebe, care se d duse jos din pat i venea c tre mine.

Te-am lovit? am întrebate Acum, cînd erau p rin ii acas , trebuia s vorbim în oapt .

Trebuie s-o iau din loc, i-am spus.

Cu toate c era întuneric, am reu it totu i s g sesc marginea patului. Mam a ezat i mi-am pus pantofii. Eram cam nervos. Recunosc.

Nu pleca acum, mi-a optit Phoebe. A teapt s adoarm !

Nu. Plec acum. E cel mai bine, i-am zis eu. Mama e la baie, i tata a pus probabil radioul s asculte ultimele, tiri sau altceva. Acuma e cel mai bine.

Eram atît de nervos, încît nici ireturile nu reu eam s mi le leg ca lumea, nu c m-ar fi omorît sau mai tiu eu ce dac m-ar fi g sit acas , dar ar fi fost foarte nepl cut.

Unde naiba e ti? am întrebat.

Era atît de întuneric, c nu reu eam s-o v d.

Aici.

Era chiar lîng mine. Dar eu n-o v zusem.

Am l sat valizele alea p c toase la gar , i-am zis. Ascult , nu cumva ai ni te bani? Sînt pe jant .

N-am decît banii pentru cadourile de Cr ciun, n-am cump rat înc nimic.

Aha! Nu voiam s -i iau banii de cadouri.

Vrei s - i dau ceva din ei?

Nu vreau s - i iau banii de cadouri.

A putea totu i s - i împrumut ceva din ei.

Apoi am auzit-o cum se duce la biroul lui D. B. i deschide i bijbîie întrun milion de sertare. În camer era întuneric bezn .

Dar dac pleci, n-ai s m mai vezi în pies , mi-a spus.

Vocea-i sunase cam curios cînd mi-a spus asta.

Ba nu. Am s plec dup reprezenta ie. Crezi c vreau s pierd spectacolul? tii ce-am s fac? Am s stau la domnul Antolini pîn mar i seara, i pe urm am s vin acas . Dac pot, î i dau un telefon.

Uite, na, mi-a spus Phoebe. Încerca s -mi dea banii, dar nu-mi g sea mîna.

Unde e ti?

Mi-a pus banii în palm .

Dar n-am nevoie de atî ia. D -mi doi dolari i gata. Vorbesc serios. Na! Am încercat s -i dau banii înapoi, dar n-a vrut s -i ia.

Po i s -i iei pe to i. Las' c mi-i dai tu înapoi. Adu-i la spectacol.

Dar, pentru Dumnezeu, cît mi-ai dat?

Opt dolari i optzeci i cinci de cen i. Adic nu, aizeci i cinci, c am mai cheltuit din ei. i, deodat , am început s plîng. n-am putut s m st pînesc. Am plîns în bu it, ca s nu m-aud nimeni, dar totu i am plîns. Phoebe s-a speriat îngrozitor cînd a v zut c plîng i a venit lîng mine, c utînd s m potoleasc , dar, dup ce ai început, nu te mai po i opri la comand . St team tot pe marginea patului i Phoebe m-a luat de gît, iar eu am luat-o în bra e, dar tot nu m-am putut opri. Am plîns a a mult vreme. Aveam impresia c de atîta plîns o s m înec sau mai tiu eu ce. Mam , ce-am mai speriat-o pe biata Phoebe.

P c toasa de fereastr era deschis i o sim eam pe Phoebe cum tremur , c navea pe ea decît pijamaua. Am încercat s-o conving s se bage în pat, dar n-a vrut. În cele din urm , m-am oprit din plîns. Dar asta dup mult , mult vreme.

Apoi, mi-am încheiat paltonul i m-am preg tit de plecare. I-am spus c-am s -i dau un semn de via i ea mi-a spus c pot r mîne s dorm cu ea, dac vreau, dar i-am spus c -i mai bine s m topesc, c m-a teapt domnul Antolini i a a mai departe. Apoi am scos apca de vîn toare din buzunarul hainei i i-am dato. Ei îi plac p l riile astea aiurite. La început n-a vrut s-o ia, dar pe urm am convins-o. Sînt sigur c a dormit cu ea pe cap. Z u c -i plac p l riile astea. Pe urm , i-am mai spus o dat c-am s-o sun dac-am s pot i am plecat.

Nu tiu de ce, dar mi-a fost mult mai u or s ies din cas decît s intru. În primul rînd, pentru c nu-mi mai p sa dac m prinde sau nu. Z u c nu. M gîndeam c , dac au s m prind , au s m prind i gata. i, de fapt, aproape c doream s m prind . În loc s iau ascensorul, am coborît pe scar . Pe scara de serviciu. Era cît pe-aci s -mi rup gîtul, împiedicîndu-m de zece milioane de l zi de gunoi, dar pîn la urm am ajuns cu bine în strad . B iatul de la ascensor nici m car nu m-a v zut. Cred c - i închipuie c mai sînt i acum la familia Dickstein.

Capitolul 24 DOMNUL I DOAMNA ANTOLINI AVEAU UN APARTAMENT foarte luxos în Sutton Place, cu dou trepte pe care trebuie s le cobori ca s ajungi în living room i un bar i tot soiul de lucruri d-astea. Fusesem de multe ori la ei, fiindc , dup ce am plecat de la Elkton Hills, domnul Antolini a venit foarte des la noi la mas , ca s vad ce mai fac. Pe atunci nu era însurat. Pe urm , dup ce s-a însurat, jucam mereu tenis cu el i cu doamna Antolini la West Side Tennis Club, la Forrest Hilis, în Long Island. Doamna Antolini era membr la clubul la. Era o femeie putred de bogat . Avea vreo aizeci de ani mai mult decît domnul Antolini, dar p reau c se în eleg destul de bine. Mai întîi, c amîndoi erau foarte intelectuali, mai ales domnul Antolini, de i, cînd st teai de vorb cu el, b gai de seam c este mai mult spiritual decît intelectual, cam a a cum e i D. B. Doamna Antolini era aproape tot timpul serioas . Suferea destul de r u de astm . Citiser amîndoi toate schi ele i nuvelele lui D. B. chiar i doamna Antolini i, cînd a fost cu plecarea lui D. B. la Hollywood, domnul Antolini i-a telefonat i l-a sf tuit s nu se duc .

Dar el tot s-a dus. Domnul Antolini spunea c un om care scrie cum scrie D. B. n-are ce c uta la Hollywood. i, de fapt, asta-i exact ce-am spus i eu.

A fi mers pe jos pîn la ei, fiindc nu voiam s cheltuiesc din banii lui Phoebe decît dac era neap rat nevoie, dar cînd am ajuns în strad m-am sim it cam ciudat. Aveam un fel de ame eal . A a c am luat un taxi. N-am vrut s -l iau, dar pînâ la urm tot l-am luat. A fost îngrozitor de greu s -l g sesc.

Cînd am sunat dup ce m garul de liftier s-a hot rit, în sfîr it, s m lase s urc , mi-a deschis chiar domnul Antolini. Era în halat i în papuci i inea în mîn un pahar înalt cu whisky i ghea . Era un tip foarte rafinat i un b utor serios.

Holden, b iete, mi-a spus. Doamne, ai mai crescut cu vreo dou zeci de oli. Îmi pare bine c te v d!

Ce mai face i, domnule Antolini? Ce mai face doamna?

Perfect, amîndoi. Ia d -mi paltonul.

Mi l-a luat i l-a ag at în cuier.

M-a teptam s te v d c-un prunc de-o zi în bra e. F r ad post. Cu fulgi de z pad pe gene.

E foarte spiritual uneori. Apoi s-a întors i a strigat spre buc t rie: Lillian, ce se aude cu cafeaua?

Lillian este prenumele doamnei Antolini.

E gata! a strigat ea. A venit Holden? Bun seara, Holden!

Bun seara, doamn Antolini! În casa asta a lor se striga mereu, pentru c nu erau niciodat amîndoi în acela i timp în aceea i camer . Într-un fel, era nostim.

Stai jos, Holden, m-a poftit domnul Antolini.

Se vedea cît de colo c era pu in pilit. Camera ar ta ca dup petrecere.

Peste tot pahare i farfurii cu alune.

Scuz , te rog, deranjul, mi-a zis, am avut ni te prieteni din Buffalo deai nevesti-mi. Ni te buffaloes.

Am rîs, i doamna Antolini mi-a strigat ceva din buc t rie, dar n-am în eles.

Ce-a spus? l-am întrebat pe domnul Antolini.

A spus s nu te ui i la ea cînd o s vin încoace. Tocmai a ie it din cîrpe. Nu vrei o igar ? Ai început s fumezi?

Mul umesc.

Am luat o igar din cutia pe care mi-a întins-o.

Fumez doar din cînd în cînd. Nu sînt un fum tor prea serios.

Cred, cred, mi-a zis.

Apoi mi-a dat s aprind de la o brichet mare de pe mas .

Deci ai divor at de Pencey, mi-a spus. Întotdeauna vorbea a a. Uneori m distra grozav, alteori, îns , nu m distra deloc. S rea peste cal. Nu pot s spun c nu era spiritual din contra, era chiar foarte spiritual , dar uneori e enervant cînd un om spune un lucru ca: "Deci ai divor at de Pencey". i D. B. sare uneori peste cal.

Ce s-a întîmplat? m-a întrebat domnul Antolini. Ce-ai f cut la englez ?

Dac-ai c zut la englez , nu te mai primesc aici, tu, care erai asul a ilor la compuneri.

Nu, la englez am trecut, cu toate c ne-am ocupat mai mult de literatur . N-am scris decît vreo dou compuneri trimestrul sta, i-am spus. Dar am c zut la retoric . Aveam un curs pe care trebuia s -l urm m un curs de retoric i la la am c zut.

De ce?

Nu tiu de ce.

Nu prea aveam chef s -i în ir toat povestea. Tot mai aveam ame eal i m mai apucase i o stra nic durere de cap. Z u c da. Dar se vedea cît de colo c -l interesa problema, a a c i-am povestit pu in despre toate astea.

E vorba de un curs la care fiecare b iat din clas trebuie s se ridice s in un discurs. ti i i dumneavoastr cum e. Un discurs liber, spontan, i dac b iatul o ia cît de cît pe al turi, trebuie s strigi tare i cît de repede po i "Digresiune". i asta m enerva la culme. Am luat, de altfel, un insuficient.

De ce?

Nu tiu. Povestea asta cu digresiunea m scotea din s rite. Nu tiu.

Nenorocirea cu mine e c mie-mi place cînd o ia unul pe al turi. E mult mai interesant.

Nu te intereseaz ca atunci cînd cineva î i spune un lucru s se in de subiect?

Ba da! Îmi place s se in de subiect, dar nu-mi place s se in scai de el. Nu tiu, dar cred c nu-mi place cînd un om se ine tot timpul de subiect.

Recunosc c b ie ii care aveau notele cele mai bune la retoric erau cei care se ineau tot timpul scai de subiect. Dar era un b iat, unul Richard Kinsella, care nu prea se inea de subiect, i c ruia ve nic îi strigau "Digresiune". i asta era îngrozitor, fiindc în primul rînd era un tip foarte nervos vreau s spun, foarte nervos , c ruia îi tremurau buzele de cîte ori îi venea rîndul s vorbeasc , i, dac st teai în fundul clasei, abia îl auzeai. Cînd se mai lini tea i nu-i mai tremurau buzele, vorbea mai interesant decît to i ceilal i. Pe mine, cel pu in, m interesa. Totu i, era cît pe-aci s cad i el. A luat un suficient cu plus fiindc tot strigau mereu c face digresiuni. Odat , a vorbit despre o ferm pe care o cump rase taic -su în Vermont. i tot timpul cît a vorbit au urlat la el c o ia pe al turi, i profesorul, domnul Vinson, i-a dat un insuficient, fiindc nu spusese ce animale i legume i alte lucruri cultivau la ferm . ti i ce f cea Richard Kinsella sta? Începea s povesteasc despre ferm i pe urm , deodat , se apuca s - i spun despre scrisoarea pe care o primise maic -sa de la unchiul lui i cum se îmboln vise unchi-su de poliomielit la patruzeci i doi de ani i cum nu l sase pe nimeni s vin s -l viziteze la spital, fiindc nu voia s -l vad nimeni c umbl cu corset. Recunosc c toate astea nu prea aveau leg tur cu ferma, dar era interesant. E interesant cînd un b iat î i poveste te despre unchiul lui. Mai ales cînd începe s vorbeasc despre ferma lui taic -su i apoi, deodat , ajunge s -l intereseze mai mult unchi-su. Vreau s spun c -i o porc rie s -i tot urli "Digresiune! Digresiune!" cînd el e dr gu i emo ionat... nu tiu. E greu s v explic.

Nici nu prea aveam chef s -i explic. În primul rînd, c m apucase durerea aia de cap îngrozitoare. Doamne, ce mai doream s vin doamna Antolini cu cafeaua. Âsta-i un lucru care m enerveaz cumplit cînd cineva spune c -i gata cafeaua i de fapt nu e.

Holden... Vreau s - i pun o întrebare scurt , pedagogic i cam încuiat .

Nu crezi c fiecare lucru trebuie f cut la timpul i la locul potrivit? Nu crezi c , dac un om începe s vorbeasc despre ferma lui taic -su, e bine s se in de subiect i, dup ce-l ispr ve te, s treac la altul, adic la corsetul lui unchi-su?

Sau, dac acel corset era un subiect atît de pasionant, de ce nu l-a ales pe sta în loc s aleag ferma?

N-aveam nici un chef s m gîndesc i s -i r spund i a a mai departe. M durea capul i mi-era r u. i, dac vre i s ti i, m cam durea i stomacul.

Da... nu tiu. Îmi închipui c-ar fi trebuit. Adic , vreau s spun c-ar fi trebuit s -l aleag pe unchi-su în loc s-aleag ferma, dac unchi-su îl interesa mai mult. Dar, de multe ori nu tii ce te intereseaz cel mai mult pîn nu începi s vorbe ti despre ceva care nu te intereseaz cel mai mult. Vreau s spun c uneori n-ai încotro. i cred c-ar trebui s la i omul în pace atunci cînd, în sfîr it, îl intereseaz un lucru i se înfierbînt povestindu- i despre el. Mie îmi place cînd v d c un om se pasioneaz de un lucru. E frumos. Dumneavoastr nu-l ti i pe profesorul la, domnul Vinson. Era în stare s te înnebuneasc , el i clasa lui nenorocit . Tot timpul nu f cea decît s repete: unifica i i simplifica i. Dar exist lucruri pe care nu le po i unifica sau simplifica. Adic e

greu s simplifici sau s unifici un lucru numai pentru c a a vrea altul.

Dumneavoastr nu l-a i cunoscut pe domnul Vinson. Recunosc c era foarte înv at i, m rog, tot restul, dar se vedea cît de colo c nu are prea mult minte.

V-am adus în sfîr it cafeaua, a zis doamna Antolini, intrînd cu o tav cu cafele, pr jituri i alte lucruri d-astea. Holden, te rog s nu te ui i la mine. Ar t îngrozitor.

Bun seara, doamn Antolini, i-am r spuns.

Am vrut s m ridic în picioare i a a mai departe, dar domnul Antolini ma apucat de hain i m-a tras înapoi. Doamna Antolini avea p rul plin de bigudiuri d-alea de fier i n-avea ro u pe buze. Nu prea ar ta grozav. P rea destul de b trîn i a a mai departe.

Pun tava aici. i n-ave i decît s v servi i! ne-a spus ea, a ezînd tava pe m su i dînd deoparte paharele murdare. Ce mai face mama, Holden?

Bine, mul umesc. N-am mai v zut-o de mult, dar ultima dat cînd am...

Iubitule, dac Holden are nevoie de ceva, g se ti tot în dulapul cu rufe.

Raftul de sus. Eu m duc s m culc. Sînt moart de oboseal , a spus doamna Antolini. i chiar p rea obosit .

Crede i c-o s ti i s face i singuri patul?

Las' c-avem noi grij de toate! Du-te i te culc , a îndemnat-o domnul Antolini.

Apoi a s rutat-o, i ea i-a luat r mas bun de la mine i s-a dus în dormitor.

Se s rutau foarte mult în public.

Am b ut jum tate dintr-o cea c de cafea i am mîncat o buc ic dintr-o pr jitur tare ca piatra, iar domnul Antolini a mai b ut un whisky. Se vedea cît de colo c îi place whisky-ul sec, cu foarte pu in sifon. Dac n-o s se astîmpere, s-ar putea s ajung alcoolic.

Am mîncat cu taic -tu acum cîteva s pt mînl mi-a spus el deodat . tiai?

Nu. Nu tiam!

Dar cred c - i dai seama c e foarte îngrijorat în privin a ta.

Da. De asta îmi dau seama.

Dup cîte mi-am dat seama înainte de a-mi telefona, primise o scrisoare lung , care l-a mîhnit. O scrisoare de la directorul colii, informîndu-l c nu vrei s - i dai nici un pic de osteneal . C lipse ti de la lec ii, c te prezin i nepreg tit la toate materiile i în general c e ti un...

N-am lipsit de la nici o lec ie. Nici n-ai voie s lipse ti. E drept c la o materie sau la dou cum ar fi retorica, de care v spuneam am mai chiulit, o dat sau de dou ori, dar în general n-am lipsit.

N-aveam nici un chef s discut despre toate astea. Cafeaua îmi mai potolise stomacul, dar capul continua s m doar înfior tor.

Domnul Antolini i-a aprins o alt igar fuma ca un nebun , apoi mia spus: Adev rul e c nu tiu ce dracu' s - i spun, Holden. tiu. E foarte greu de vorbit cu mine. Îmi dau seama de asta.

Am sentimentul c te îndrep i spre o pr pastie îngrozitoare, îngrozitoare. Nu tiu nici eu prea bine ce fel de... M ascul i?

Da. Se vedea cît de colo c încerca s se concentreze i a a mai departe.

S-ar putea s ajungi, la treizeci de ani, s stai într-un bar i s ur ti pe oricine intr i pare s fi jucat fotbal la universitate. S-ar putea s prinzi atîta cultur cît s ur ti oamenii care vorbesc gre it gramatical. Sau s-ar putea s ajungi con opist într-un birou i s arunci clame în capul stenografei de lîng tine. Nu tiu. Dar î i dai cît de cît seama ce vreau s - i spun?

Da. Sigur, i-am zis.

Bineîn eles c -l în elegeam.

Dar gre i i în povestea aceea cu urîtul. Vreau s spun, în leg tur cu faptul c-am s ajung s ur sc to i fotbali tii i tot. Z u c gre i i. S ti i c nu prea sînt oameni pe care s -i ur sc. Mi se întîmpl e drept s ur sc pe cîte unul un timp, pu in vreme, cum s-a întîmplat cu b iatul acela, Stradlater, pe care l-am cunoscut la Pencey, sau cu cel lalt b iat, Robert Ackley. Îi uram eu cîteodat e adev rat, dar nu inea prea mult. Dup un timp, dac nu-i vedeam i dac nu veneau în camera mea sau dac nu-i întîlneam o zi, dou în sufragerie, începea s mi se fac dor de ei. Îmi lipseau.

Domnul Antolini n-a mai spus nimic un timp. S-a ridicat s - i mai pun un cub de ghea în pahar, apoi s-a a ezat la loc. Se vedea c era fr mîntat de gînduri. Totu i, tare a fi dorit s amîne discu ia pe a doua zi. Dar se înfierbîntase. Aproape întotdeauna se întîmpl ca oamenii s aib chef de discu ie tocmai cînd n-ai tu.

Bine. Ascult -m o clip ... S-ar putea ca vorbele mele s nu fie atît de memorabile cît a dori eu, dar într-o zi, dou am s - i scriu o scrisoare în leg tur cu asta. i atunci ai s în elegi exact. În orice caz, ascult -m !

Se str dui din nou s se concentreze, apoi spuse: Pr pastia c tre care cred c te îndrep i e o pr pastie deosebit , îngrozitoare. Omul care cade nu poate sim i sau auzi cînd a atins fundul. Cade, cade la nesfîr it. Asta se întîmpl cu oamenii care la un moment dat în via au c utat ceva ce nu puteau g si în mediul înconjur tor. Sau care i-au închipuit c nu-l pot g si. i care atunci au renun at s mai caute. Au renun at înc înainte de a fi început s caute cu adev rat. În elegi?

Da. Sigur?

Sigur.

S-a ridicat i i-a mai turnat ni te pileal în pahar. Apoi s-a a ezat din nou i mult vreme n-a mai spus nimic.

Nu vreau s te sperii, mi-a spus, dar te v d în stare s mori eroic, întrun fel sau altul, pentru o cauz cu totul nedemn .

S-a uitat la mine cu o privire ciudat . Apoi a spus: Dac - i scriu ceva, îmi f g duie ti c-o s cite ti cu aten ie i c-ai s p strezi ce i-am scris?

Da. Sigur, i-am r spuns. i chiar am i p strat hîrtia pe care mi-a dat-o. O mai am i acum.

S-a dus la biroul lui, în cel lalt cap t al camerei i, f r s se a eze, a început s scrie ceva pe o bucat de hîrtie. Apoi s-a întors i s-a a ezat, inînd hîrtia în mîn .

E curios, dar cuvintele astea n-au fost scrise de un poet de profesie, ci de un psihanalist pe care-l cheam Wilhelm Stekel. Uite ce... dar e ti atent?

Sigur c sînt.

Uite ce spune el: "Caracteristica omului necopt e c vrea s moar eroic pentru o cauz , în timp ce caracteristica omului matur e dorin a de a tr i

modest în slujba ei".

S-a aplecat i mi-a întins hîrtia. Am citit-o chiar cînd mi-a dat-o, apoi i-am mul umit i a a mai departe i am pus-o în buzunar. Era dr gu din partea lui c - i b tea atîta capul cu mine. Z u c era. Numai c nu prea aveam chef s m concentrez. Mam , ce obosit eram! M apucase deodat o oboseal cumplit .

El, în schimb, nu era obosit deloc. i, în plus, mai era i pilit.

Cred, mi-a spus, c într-una din zilele astea va trebui s te hot r ti încotro vrei s-o apuci i pe urm o s trebuiasc s-o porne ti într-acolo. F r întîrziere. ie nu- i d mîna s pierzi nici o clip . ie nu- i d mîna.

Am dat din cap, pentru c se uita drept la mine i a a mai departe, dar nu eram foarte sigur c -n eleg ce vrea s spun . De fapt, în elegeam eu ceva, dar nu eram prea sigur c în eleg tot. Eram mult prea obosit. i nu-mi place s - i spun asta, a continuat el, dar cred c dup ce ai s te hot r ti cît de cît încotro vrei s-o apuci, primul lucru pe care trebuie s -l faci e s te str duie ti s înve i mai bine la coal . Trebuie. Fie c - i place sau nu ideea e ti student. i n zuie ti spre cunoa tere. i cred c-ai s descoperi, dup ce ai s -i la i în urm pe to i domnii Vinese i cursurile lor de retori...

Domnii Vinson, i-am spus.

Era clar c voia s spun to i domnii Vinson, nu to i domnii Vinese.

Totu i, n-ar fi trebuit s -l întrerup.

Bine, domnii Vinson, dup ce ai s -i dep e ti pe to i domnii tia, ai s începi s te apropii din ce în ce bineîn eles dac vrei i cau i i a tep i asta de genul de cuno tin e care sînt scumpe sufletului t u. Ai s descoperi, printre altele, c nu e ti primul om pe care s -l fi uimit, s -l fi speriat sau chiar s -l fi dezgustat purt rile celorlal i. i o s te bucure i o s - i dea curaj faptul c-ai s afli c nu e ti singurul care a sim it asta. Mul i, foarte mul i oameni s-au fr mîntat i s-au chinuit a a cum te fr mîn i tu acum. Din fericire, unii i-au consemnat suferin ele morale i spirituale în scris. i, dac vrei, po i înv a multe de la ei. Dup cum al ii vor înv a cîndva de la tine, dac-o s ai ce s -i înve i. Aceast reciprocitate e un lucru minunat. i asta nu e educa ie. E istorie, e poezie.

S-a oprit, a mai luat un gît de whisky, apoi a început s vorbeasc din nou.

Mam , ce se mai înfierbîntase. Îmi pare bine c n-am încercat s -l opresc sau mai tiu eu ce.

Nu vreau s spun c oamenii înv a i sau savan ii sînt singurii în stare s aduc o contribu ie valoroas în folosul omenirii. Pentru c nu e a a. Dar vreau s spun c oamenii talenta i i creatori, care se întîmpl s mai fie i cinsti i, i savan i ceea ce, din p cate, se întîmp destul de rar tind s lase în urma lor o mo tenire mult mai valoroas decît oamenii care sînt doar talenta i i creatori, f r nimic mai mult. Tind s se exprime mai clar i au, de obicei, perseveren a s - i duc gîndurile pîn la cap t. Dar mai important decît orice e faptul c , în nou cazuri din zece, sînt mult mai mode ti decît gînditorii lipsi i de metod i spirit tiin ific. M urm re ti? În elegi ce vreau s spun?

Da, sir.

Din nou, mult timp domnul Antolini n-a mai spus nimic. Nu tiu dac vi sa întîmplat vreodat , dar e destul de greu s stai i s a tep i ca un om c zut pe gînduri s reînceap s vorbeasc . Z u c e. M c zneam s nu casc. Nu pot spune c eram plictisit sau mai tiu eu ce fiindc nu eram , dar mi se f cuse deodat infernal de somn. i mai e înc un avantaj pe care i-l ofer o educa ie universitar . Dac

o aprofundezi suficient, ajungi s - i dai seama de poten ialul t u mintal. De ceea ce se potrive te min ii tale i, poate, de ceea ce e nepotrivit pentru ea. i, dup un timp, ajungi s - i dai seama ce idei sînt pe dimensiunea ei. Vei putea, astfel, s cî tigi foarte mult timp pe care l-ai fi pierdut încercînd idei care nu- i merg, care nu i se potrivesc. Ai s începi s - i cuno ti adev rata m sur i ai s - i po i modela mintea în mod corespunz tor. În clipa aceea, am c scat. Sînt un m gar prost crescut, dar n-am putut s m st pînesc.

Dar domnul Antolini nu s-a sup rat. A rîs.

Hai, mi-a zis, ridicîndu-se în picioare. Hai s facem patul.

M-am dus dup el pîn la dulap, de unde a încercat s scoat ni te cear afuri i p turi i mai tiu eu ce alte lucruri de pe raftul de sus, dar n-a putut, fiindc avea în mîn paharul la de whisky. Atunci l-a dat pe gît i l-a pus pe jos, i apoi a scos lucrurile din dulap. L-am ajutat s le aduc pîn la canapea. Am f cut patul împreun . El nu se prea pricepea. Nu tia s aranjeze a ternutul i p turile prea strîns. Dar mie, oricum, nu-mi p sa. Eram atît de obosit, încît a fi dormit i în picioare. i ce mai fac toate femeile tale?

Bine.

Nu prea încurajam discu ia, pentru c n-aveam chef de conversa ie.

Dar Sally?

O cuno tea pe Sally Hayes. Îi f cusem cîndva cuno tin cu ea.

Bine. Am ie it cu ea azi dup -mas .

Mam , mi se p rea c trecuser dou zeci de ani de atunci.

Nu mai avem mare lucru în comun.

A naibii de frumoas . Dar ce mai face cealalt ? Cea de care mi-ai vorbit, cea din Maâine.

A, Jane Gallagher. E foarte bine. Cred c-am s -i telefonez mîine. În sfîr it, ispr visem de f cut patul.

E la dispozi ia ta, mi-a zis domnul Antolini. Dar nu tiu unde naiba ai s - i pui picioarele astea.

Nu face nimic. Sînt obi nuit cu paturile scurte. V mul umesc din suflet. S ti i c dumneavoastr i doamna Antolini mi-a i salvat via a ast sear . tii unde e baia. Dac mai ai nevoie de ceva, strig . Eu mai am pu in treab în buc t rie. Te sup r lumina?

Nu, z u c nu. V mul umesc foarte mult.

Bine. Noapte bun , frumosule.

Noapte bun , sir. i v mul umesc foarte mult.

El s-a dus în buc t rie, i eu m-am dus în baie, unde m-am dezbr cat i a a mai departe. Pe din i nu m-am putut sp la fiindc n-aveam periu a la mine. nici pijama n-aveam, i domnul Antolini nu se gîndise s -mi împrumute una de-a lui. A a c m-am întors în living room, am stins lampa mic de lîng canapea i m-am b gat în pat, p strînd numai chilo ii. Canapeaua era mult prea scurt pentru mine. Dar z u c-a fi putut s dorm i în picioare, f r m car s clipesc.

Am stat cîteva clipe s m gîndesc la tot ce-mi spusese domnul Antolini.

Despre poten ialul mintal i toate celelalte. Z u c era inteligent. Dar sim eam c mi se închid ochii, i o clip mai tîrziu dormeam.

Apoi s-a întîmplat ceva. Nu-mi place nici s vorbesc de treaba asta.

M-am trezit brusc. Nu tiu cît era ceasul, nu tiu nimic, dar m-am trezit.

Am sim it ceva pe frunte, mîna cuiva. Mam , ce m-am speriat. i ti i ce era?

Era mîna domnului Antolini. i ti i ce f cea? St tea în întuneric pe podea, lîng canapea, i parc m mîngîia pe frunte sau îmi netezea p rul. Mam , cred c-am s rit vreo mie de metri în sus.

Ce naiba face i? l-am întrebat.

Nimic! St team pur i simplu aici i admiram...

Dar totu i, ce face i? l-am mai întrebat o dat .

Nu tiam ce dracu' s spun m sim eam îngrozitor de jenat.

Ce-ar fi s vorbe ti mai încet? St team pur i simplu i...

Trebuie s plec, i-am spus.

Mam , ce nervos eram. Am început s -mi trag pantalonii pe întuneric.

Eram atît de enervat, c mereu nimeream al turi. Prin colile pe unde am umblat i a a mai departe, am cunoscut mai mul i perver i d- tia blestema i decît oricare altul, i, nu tiu de ce, cu mine î i g sesc totdeauna s se poarte insinuant.

Unde trebuie s te duci? m-a întrebat domnul Antolini. Încerca s se poarte cît se poate de rece i de indiferent, dar se vedea cît de colo c - i cam pierduse cump tul. Crede i-m .

Mi-am l sat valizele i toate alea la gar i cred c-ar fi mai bine s m duc s le iau. Am toate lucrurile mele acolo.

Las' c le g se ti i mîine diminea . Acum culc -te i dormi. Am s m duc i eu s m culc. Ce-i cu tine?

Nu-i nimic. Dar to i banii i lucrurile mele de pre se afl într-una din valize. M întorc imediat. Iau un taxi i m întorc imediat, i-am spus.

Mam , ce m mai împiedicam. Era groaznic de întuneric. ti i... de fapt banii nu-s ai mei, sînt ai mamei, i eu...

Nu fi caraghios, Holden. Culc -te la loc. M duc i eu s m culc. Ai s - i g se ti banii neatin i, mîine diminea...

Nu, nu. Serios c nu. Trebuie s m duc. Z u.

Eram aproape complet îmbr cat, dar nu-mi g seam cravata, fir-ar a naibii de cravat . Nu reu eam deloc s -mi amintesc unde-o l sasem. Mi-am pus haina i am renun at la cravat . Domnul Antolini se a ezase pu in mai departe, întrun fotoliu mare, i se uita la mine. Era întuneric i a a mai departe i nu pot spune câ-l vedeam prea bine, dar sim eam c se uit la mine. i, în acela i timp, continua s pileasc . inea în mîn nelipsitul pahar de whisky.

E ti un b iat foarte, foarte ciudat. tiu, i-am spus.

Nici nu mi-am c utat prea mult cravata. Am plecat f r ea.

La revedere, domnule profesor, i-am zis, v mul umesc frumos. Z u c v mul umesc.

S-a inut dup mine pîn la u a de la intrare i nici cînd am chemat ascensorul nu s-a clintit din loc. Mi-a repetat c sînt un b iat "foarte, foarte ciudat". Ciudat, aiurea. Apoi a r mas în prag i a a teptat pîn a venit am rîtul la de ascensor. Cred c -n toat via a mea nenorocit n-am a teptat atîta un ascensor. Jur. Nu tiam ce naiba s vorbesc. St tea în u i a tepta, a a c am spus: Am s -ncep s citesc ni te c r i serioase. Z u c da.

Trebuia s spun ceva, c ci situa ia era foarte jenant .

Du-te, ia- i geamantanele i vino repede înapoi. Am s las u a descuiat .

Mul umesc frumos, i-am spus. La revedere! În sfîr it, sosise ascensorul. Am tras u ile i am coborît. Mam , ce mai tremuram. Tremuram ca nebunul! i m treceau toate n du elile. De cîte ori mi se întîmpl lucruri d-astea, cu perver i, încep s m treac n du elile. Genul sta de tic lo ii mi se întîmplaser de vreo dou zeci de ori de cînd eram mic. i nu pot s le suf r.

Capitolul 25 CÎND AM IE IT ÎN STRADA, TOCMAI ÎNCEPEA S SE LUMINEZE de ziu . Era destul de frig, dar am avut o senza ie pl cut , pentru c transpirasem îngrozitor.

Nu tiam unde naiba s m duc. Nu voiam s m duc la un alt hotel i s cheltuiesc to i banii lui Phoebe. În cele din urm , ti i ce-am f cut? Am ie it în Lexington Avenue i de acolo am luat metroul pîn la Grand Hotel Station, unde îmi l sasem geamantanele i tot. M-am gîndit s dorm în sala de a teptare, sala aceea uria cu mii de b nci. i asta am i f cut. Un timp, n-a fost prea r u, c ci, nefiind prea mul i oameni, am putut s -mi întind picioarele pe banc . Dar nu-mi face pl cere nici s -mi amintesc despre asta. N-a fost prea pl cut. Mai bine s n-ajunge i acolo. Vorbesc serios. V-ar întrista.

Am dormit numai pîn la nou , cînd în sala de a teptare au început s n v leasc milioane de oameni i a trebuit s pun picioarele jos. Eu nu prea dorm bine dac trebuie s in picioarele jos. A a c m-am ridicat. Capul tot m mai durea. Chiar mai r u decît înainte. i cred c în via a mea nu m-am sim it mai trist.

Nu voiam s m gîndesc la domnul Antolini, i totu i nu reu eam s mi-l alung din minte. M întrebam oare ce-o s -i spun doamnei Antolini cînd o vedea c n-am dormit acolo sau mai tiu eu ce. Dar asta nu m îngrijora prea tare, pentru c tiam c domnul Antolini e foarte de tept i c o s g seasc o explica ie. Putea s -i spun , de pild , c plecasem acas , ori ceva asem n tor.

Nu asta m îngrijora pe mine. M îngrijora altceva: cum m trezisem i-l g sisem mîngîindu-m pe frunte. Vreau s spun c m întrebam dac nu cumva gre isem cînd m gîndisem la ceva dubios. Poate c -i f cea pur i simplu pl cere s mîngîie b ie ii pe frunte cînd dorm. De fapt, n-ai cum s tii precis.

N-ai cum. Am început chiar s m întreb dac n-ar fi trebuit s -mi iau bagajele i s m întorc la el, dup cum îi f g duisem. Adic începusem s m gîndesc c se purtase foarte frumos cu mine, chiar dac , în fond, era pervers. Mi-am amintit o gr mad de lucruri: c nu se sup rase cînd îi telefonasem în mijlocul nop ii, c -mi spusese s vin îndat la ei, dac am chef, c - i b tuse capul s -mi dea sfaturi, ca s -mi descop r poten ialul mintal, c fusese singurul tip care se apropiase de James Castle, cînd z cuse mort ti i, b iatul acela de care v-am povestit. M-am gîndit la toate astea. i cu cît m gîndeam mai mult, cu atît m întristam mai tare. Vreau s spun c am început s m gîndesc c-ar fi trebuit poate, s m întorc la domnul Antolini. Poate c m mîngîiase pe frunte doar a a, de pl cere. Dar totu i, cu cît m gîndeam mai mult la asta, cu atît m sim eam mai trist i m fr mîntam mai tare. i, în plus, m mai dureau i ochii.

M dureau infernal. M dureau i m ardeau c nu dormisem de ajuns, i, în afar de asta, r cisem i n-aveam nici m car o batist nenorocit în buzunar.

Aveam eu ni te batiste în valiz , dar n-aveam chef s-o scot din caseta de fier i

s-o deschid în fa a tuturor.

Cineva l sase lîng mine, pe banc , o revist . Am început s-o citesc, zicîndu-mi c cel pu in pentru un timp o s -mi abat gîndurile de la domnul Antolini i de la un milion de alte lucruri. Dar m-am apucat s citesc un articol împu it care aproape c m-a deprimat i mai r u. Era despre hormoni. Spunea cum trebuie s ar i ce fa i ce ochi trebuie s ai dac hormonii î i func ioneaz normal, i eu nu ar tam deloc a a. Ar tam exact ca tipul pe care îl descria în articol c are ni te hormoni nenoroci i. A a c-am început s -mi fac probleme. Ce-o fi cu hormonii mei? Pe urm , am citit alt articol despre cum po i ti dac ai cancer. Scria c , dac ai vreo ran în gur care nu se vindec destul de repede, e semn de cancer. i eu aveam, de vreo dou s pt mîni, o ran pe din untrul buzei. A a c mi-am închipuit c trebuie s fiu bolnav.

Vesel revist , n-am ce spune. În cele din urm , am renun at s-o mai citesc i am ie it s m plimb. M gîndeam c , dac sînt bolnav, tot mor în cîteva luni.

Z u, a a gîndeam. Eram chiar sigur de asta. i nu pot spune c -mi venea s sar în sus de bucurie.

Era a ploaie, dar eu tot m-am dus s m plimb. i m-am gîndit c-ar fi bine s m nînc ceva. Nu mi-era foame deloc, dar m gîndeam c-ar trebui totu i s m nînc. Adic s înghit ceva care s aib cît de cît vitamine. A a c-am luat-o c tre East Side, unde sînt o groaz de restaurante ieftine, ca s nu cheltuiesc prea mult. În drum, am trecut pe lîng doi tipi care scoteau un brad imens dintr-un camion. i unul dintre ei îi tot spunea celuilalt: " ine bradul sus, mama lui de brad! Tine-l sus, ce Dumnezeu!" Frumos fel de a vorbi despre un pom de Cr ciun. i totu i, era comic un comic oribil, ce e drept, dar am început s rîd. Era cel mai r u lucru pe care l-a fi putut face, fiindc în clipa în care am început s rîd am avut impresia c mi se întorc ma ele pe dos i mi se face r u.

Z u c da. Era cît pe-aci s dau afar tot, dar, nu tiu de ce, mi-a trecut. Vreau s spun c nu mîncasem nimic alterat sau prost, i de obicei am un stomac de cal. În orice caz, în clipa urm toare îmi trecuse i mi-am spus c , dac-o s m nînc, o s m simt mai bine. A a c-am intrat într-un restaurant ieftin i am cerut o cafea i ni te gogo i. Dar gogo ile nu le-am mîncat. Nu puteam s le înghit. De fapt, cînd e ti foarte deprimat, e îngrozitor de greu s înghi i.

Chelnerul a fost îns foarte cumsecade. Le-a luat înapoi i nu mi le-a pus la socoteal . Am b ut numai cafeaua, apoi am ie it i am apucat-o înapoi spre Fifth Avenue.

Era luni i mai r m sese pu in pîn la Cr ciun i toate magazinele erau deschise, a a c era destul de pl cut s te plimbi pe Fifth Avenue. Mirosea a Cr ciun. La fiecare col d deai de cîte un Mo Cr ciun slab i de irat, care suna din clopo el, i fetele din Armata Salv rii, alea care nu se dau cu ruj pe buze i a a mai departe, sunau i ele din clopo ei. M-am uitat la ele c utîndu-le pe cele dou c lug ri e pe care le întîlnisem în ajun, dar nu erau nic ieri. tiam precis c n-am s le întîlnesc, fiindc -mi spuseser c veniser la New York s se fac profesoare, dar eu tot le c utam. În orice caz, începuse deodat s miroas a Cr ciun. Un milion de pu ti i de pu toaice care ie iser în ora cu mamele lor se urcau i coborau din autobuze i intrau i ie eau din magazine. Tare a fi vrut s fie i Phoebe aici. Nu mai e destul de mic s-o apuce nebunia cînd intr într-un magazin de juc rii, dar îi place s se uite la lume i s fac tot soiul de n zbîtii. Acum doi ani, de Cr ciun, am luat-o în ora cu mine, dup cump r turi. Ne-am distrat grozav, nu mai tiu sigur, dar parc-am intrat la

"Bloomingdale". Ne-am dus la raionul de înc l minte i am pretins c ea Phoebe vrea o pereche de bocanci înal i de munte, d- ia cu un milion de g uri prin care trebuie s treci ireturile. L-am înnebunit de tot pe bietul vînz tor. Phoebe a încercat vreo dou zeci de perechi i de fiecare dat bietul om a trebuit s lege ireturile la una din ghete, pîn sus. Era, bineîn eles, o m g rie, dar pe Phoebe o distra grozav. În cele din urm , am cump rat o pereche de mocasini i i-am spus s -i trimit acas . Vînz torul a fost foarte în eleg tor. Cred c i-a dat seama c ne jucam, fiindc Phoebe chicotea mereu.

Deci m-am plimbat i m-am tot plimbat pe Fifth Avenue, f r cravat , f r nimic la gît. i, deodat , mi s-a întîmplat un lucru care m-a îngrozit. De cîte ori trebuia s traversez i coboram de pe trotuar, aveam senza ia c n-am s mai ajung în partea cealalt . Aveam senza ia c-am s tot cobor, mereu, i c nimeni n-o s m mai vad niciodat . Mam , ce m-am speriat, nici nu v închipui i.

Am început s transpir ca nebunul mi se udase toat c ma a i lucrurile de corp i tot. Apoi mi-a venit o idee. De cîte ori ajungeam la cîte un col , îmi închipuiam c vorbesc cu frate-meu Allie i-i spuneam: "Allie, nu m l sa s dispar. Allie, nu m l sa s dispar. Allie, nu m l sa. Te rog." i pe urm , cînd ajungeam întreg i nev t mat pe trotuarul cel lalt, îi mul umeam. i pe urm , la col ul urm tor, o luam de la început. i totu i, continuam s merg. Mi-era team s m opresc. Cel pu in a a cred, foarte precis nu-mi mai amintesc. tiu doar c nu m-am oprit decît dup ce am trecut de Strada 60 i de Gr dina zoologic . Apoi m-am a ezat pe o banc . Abia puteam s mai respir i continuam s transpir ca nebunul. Cred c-am stat acolo vreun ceas. Apoi am luat hot rîrea s plec. Am hot rît s nu mai calc niciodat pe acas i s nu m mai duc niciodat la coal . Am hot rît îns s trec s-o v d pe Phoebe, s -i spun la revedere i a a mai departe i s -i dau înapoi banii de cadouri. i pe urm , s plec cu autostopul spre Vest. M gîndeam s m duc la Tunelul Holland i s ag o ma in i pe urm alta i înc una, i înc una i în cîteva zile s ajung undeva pe coasta Pacificului, unde-i frumos i soare i unde nu m tie nimeni i unde voi putea g si de lucru. M gîndeam s lucrez la o sta ie de benzin , s alimentez ma inile c l torilor cu benzin i ulei. Dar, de fapt, mi-era totuna ce-o s fac. Numai s nu m tie nimeni i s nu cunosc pe nimeni. i m-am gîndit s pretind c sînt surdomut. A a cel pu in n-o s mai fiu silit s fac conversa ii cretine i inutile cu nimeni. i dac cineva are s vrea s mi spun ceva, va trebui s scrie totul pe o buc ic de hîrtie i s mi-o dea.

Dup un timp, î i vor pierde r bdarea s tot scrie fiecare vorb i atunci se va ispr vi pentru totdeauna cu conversa iile. Toat lumea o s cread c sînt un biet am rît de surdomut i o s m lase în pace. O s m lase s pun benzin i ulei în ma inile lor p c toase i o s -mi dea o leaf i a a mai departe, iar eu, cu banii pe care-o s -i cî tig, o s -mi cl desc undeva o colib , în care o s tr iesc tot restul vie ii. Am s-o a ez chiar la marginea p durii, nu în p dure, la margine, fiindc vreau s aib soare tot timpul. Cît mai mult soare. O s -mi g tesc singur i, mai tîrziu, cînd am s vreau s m însor i a a mai departe, am s întîlnesc o fat frumoas , dar tot surdomut , i o s ne c s torim i o s vin s stea cu mine în colib i, de cîte ori va dori s -mi spun cîte ceva, va scrie pe hîrtie ca to i ceilal i. i dac o s avem copii o s -i ascundem undeva i o s le cump r m o gr mad de c r i i o s -i înv m noi singuri s scrie i s citeasc .

M-am înfierbîntat îngrozitor, gîndindu-m la toate astea. Z u c da. tiam, ideea c-a putea s simulez c -s surdomut era o nebunie, dar totu i îmi pl cea

s m gîndesc la ea. De plecat în Vest, m hot rîsem s plec în orice caz i singurul lucru pe care voiam s -l fac înainte de plecare era s -mi iau r mas bun de la Phoebe. A a c-am pornit-o deodat în goan , am trecut strada ca nebunul dac vre i s ti i, era cît pe-aci s m calce o ma in i am intrat într-o papet rie, unde am cump rat un creion i un blocnotes. M gîndeam s -i scriu un bile el în care s -i explic unde s vin s ne întîlnim, s -i spun la revedere i s -i dau înapoi banii de cadouri. Voi duce bile elul la ea la coal i voi ruga pe cineva de la cancelarie s i-l dea. Dar am pus hîrtia i creionul în buzunar i am pornit-o cît puteam de repede spre coal eram prea agitat ca s scriu biletul acolo, în papet rie. Mergeam repede, fiindc voiam s primeasc biletul înainte de a pleca la prînz acas i nu mai aveam timp prea mult. tiam, bineîn eles, unde e coala. Înv asem i eu acolo cînd eram mic.

Cînd am ajuns, am avut o senza ie ciudat . nu mai eram sigur c-o s -mi amintesc cum e în untru, dar mi-am amintit. Era exact ca pe vremea mea.

Aceea i curte interioar , unde era întotdeauna cam întuneric, i, în jurul becurilor, acelea i plase de sîrm , ca ni te colivii, ca s nu se sparg dac le love te careva cu mingea. Acelea i cercuri albe, pictate pe jos, pentru jocuri i a a mai departe i acelea i inele de baschet, f r plase numai panoul i inelele.

Nic ieri nu era nimeni, poate pentru c nu era recrea ie i nici ora mesei.

N-am v zut decît un singur pu ti, un negru, care se ducea la toalet . Din buzunarul de la old îi atîrna o t bli de lemn, care însemna c e învoit s se duc la toalet . T bli e d-astea avusesem i noi.

Tot mai transpiram, dar nu chiar atît de tare ca înainte. M-am dus pîn la scar , m-am a ezat pe prima treapt i am scos carne elul i creionul pe care le cump rasem. Sc rile aveau acela i miros ca pe vremea mea. Miroseau de parc tocmai î i f cuse cineva nevoile acolo. Sc rile colilor miros întotdeauna a a. În orice caz, m-am a ezat i am scris urm torul bilet: Drag Phoebe, Nu mai pot a tepta pîn miercuri, a a c voi pleca probabil azi dup -mas cu autostopul spre Vest. A teapt -m , dac po i, la 12 i un sfert lîng u a Muzeului de art , ca s - i dau înapoi banii de cadouri. N-am cheltuit prea mult.

Cu drag, Holden coala ei era chiar lîng muzeu i trebuia s treac pe acolo cînd se ducea la mas , a a c tiam c se poate întîlni cu mine.

Am început s urc sc rile spre biroul directorului, ca s dau biletul cuiva care s i-l duc lui Phoebe în clas . L-am îndoit de vreo zece ori, ca s nu-l desfac nimeni. La colile astea p c toase, nu po i avea încredere în nimeni.

Dar eram convins c-o s -i dea biletul, fiindc eram fratele ei i a a mai departe.

Pe cînd urcam sc rile, am avut din nou senza ia c mi se face grea i c dau tot afar . Numai c m-am inut. M-am a ezat cîteva clipe jos i pe urm mam sim it mai bine. Dar, în timp ce st team, am v zut ceva care m-a f cut s mi ies din min i. Cineva scrisese o porc rie pe zid. Am înnebunit de furie. M gîndeam la Phoebe i la to i ceilal i copii care o s-o vad i o s întrebe ce dracu' înseamn i pîn la urm un copil mai spurcat o s le spun a a, gol ne te ce înseamn i pe urm to i or s se gîndeasca la asta i poate

chiar or s se fr mînte zile în ir. Îmi venea s -l omor pe cel care scrisese porc ria pe zid. Îmi închipuiam c trebuie s fi fost un be iv pervers care se furi ase acolo în mijlocul nop ii, ca s - i fac nevoile, i scrisese porc ria pe zid. i m vedeam prinzîndu-l asupra faptului i dîndu-l cu capul de treptele de piatr pîn cînd se va fi umplut de sînge i î i va fi dat naibii duhul. Dar, pe de alt parte, tiam c n-a fi avut curajul s-o fac. tiam precis. i asta m întrista i mai r u. i, dac vre i s ti i, n-aveam nici m car curajul s terg porc ria de pe zid. Mi-era fric s nu m prind vreun profesor pe cînd tergeam cuvîntul i s - i închipuie c -l scrisesem eu. Dar pîn la urm tot l-am ters i apoi m-am dus la biroul directorului.

Directorul nu p rea s fie acolo, dar în schimb am g sit o doamn b trîn care avea vreo sut de ani i care st tea în fa a unei ma ini de scris. I-am spus c sînt fratele lui Phoebe Caulfield, din clasa a 4-a B-l i am rugat-o s -i dea lui Phoebe bile elul. I-am spus c e foarte important, c mama e bolnav i c nu poate s fac de mîncare la prînz i va trebui s-o duc deci pe Phoebe s m nînce la un drugstore. Doamna b trîn a fost foarte cumsecade, a luat biletul i-a chemat o alt doamn din biroul de al turi, care s-a dus s -i dea biletul lui Phoebe. Pe urm , am stat pu in de vorb cu cucoana care avea o sut de ani.

Era destul de simpatic i i-am spus c eu i fra ii mei înv asem acolo. i ea m-a întrebat la ce coal merg acum i i-am spus c la Pencey i mi-a spus c Pencey e o coal foarte bun . Chiar dac-a fi vrut, tot n-a fi avut puterea s-o l muresc c nu-i a a. i, în definitiv, dac voia s cread c Pencey e o coal bun , n-avea decît. E absurd s -ncerci s bagi idei noi în capul unui om care are o sut de ani. i nici nu-i face pl cere. Am mai stat pu in i am plecat. Ce e nostim, e c mi-a strigat "noroc!" a a cum îmi strigase i b trînul Spencer cînd plecasem de la Pencey. Doamne, ce m înfurii dac , atunci cînd plec de undeva, îmi strig cineva "Noroc!". Îmi stric tot cheful.

Am coborît pe alt scar i din nou am v zut o porc rie scris pe zid i din nou am încercat s-o terg, dar de ast dat literele erau scrijelite cu un cu it sau cu un alt obiect ascu it i nu puteau fi terse. Oricum, nu serve te la nimic. Un milion de ani dac-ai avea la dispozi ie i tot n-ai reu i s tergi nici jum tate din toate porc riile de pe toate zidurile din lume. E imposibil.

M-am uitat la ceasul din curtea de recrea ie. Era doar dou pe f r dou zeci, a a c-aveam destul timp pîn s m întîlnesc cu Phoebe. Cu toate astea, m-am dus direct la muzeu. N-aveam unde s m duc într-alt parte. Mam gîndit s m opresc la un telefon public s -i dau lui Jane Gallagher un telefon înainte de a o porni spre Vest, dar nu prea aveam chef. i nici m car nu eram convins c luase vacan i se întorsese acas . A a c m-am dus pur i simplu la muzeu i am a teptat. În timp ce o a teptam în untru, chiar lîng intrare, s-au apropiat de mine doi pu ti i m-au întrebat dac nu tiu unde sînt mumiile. Unul dintre pu ti, cel care m întrebase, era descheiat la pantaloni. I-am spus, i el i i-a încheiat, a a, stînd de vorb cu mine f r m car s se sinchiseasc i s se duc mai încolo, dup o coloan sau altceva. Îmi venea s mor de rîs, nu alta. i a fi rîs în gura mare dac nu mi-ar fi fost team c iar mi se face grea .

Unde-s mumiile? m-a întrebat din nou pu tiul. tii?

M-am gîndit s -i tachinez pu in, a a, de banc: Mumiile? Ce-i aia? l-am întrebat. tii tu, mumiile... tipii ia mor i. ia de-i îngroap în murminte i tot!

Murminte. S mor de rîs. Voia s zic morminte.

Cum de nu sînte i la coal ? i-am întrebat.

Azi n-avem coal , mi-a spus pu tiul care vorbise tot timpul.

Min ea. A fi putut s pun mîna în foc c minte, p c tosul. Dar cum naveam nici o treab pîn venea Phoebe, i-am ajutat s g seasc sala cu mumii.

Pe vremuri tiam cu ochii închi i unde este, dar nu mai fusesem de ani de zile pe acolo.

V intereseaz mumiile? i-am întrebat. Îhî.

Dar prietenul t u n-are limb ?

Nu-i prieten, e frate-miu.

Nu tie s vorbeasc ? am st ruit eu, uitîndu-m la cel care t cea. Nu tii s vorbe ti? l-am întrebat.

Ba tiu, mi-a r spuns, da' nu vreau. În cele din urm , am g sit sala cu mumii i am intrat. tii cum î i îngropau egiptenii mor ii? l-am întrebat pe pu tiul care avea chef de vorb .

Nu. Ar trebui s tii, c -i foarte interesant. Le înf urau fe ele în cîrpe impregnate cu ni te chimicale secrete. i pe urm puteau s stea îngropate mii de ani i fe ele lor tot nu putrezeau. i nimeni nu se pricepe la asta decît egiptenii, nici m car tiin a modern .

Ca s ajungi la sala cu mumii, trebuia s treci printr-un fel de culoar foarte îngust, unde într-o parte erau expuse pietre luate chiar din mormîntul nu tiu c rui faraon. Era destul de sinistru i se vedea clar c cei doi viteji ai mei nu prea se simt la largul lor. Se lipiser de mine, i cel care nu vorbea aproape c se ag ase de mîneca mea.

Hai acas , i-a spus lui frate-su. Hai, c le-am v zut. Hai, vino.

Apoi s-a întors i a rupt-o la fug .

E un fricos i jum tate, mi-a spus cel lalt. Pa, pa, la revedere! i a rupto la fug i el.

Am r mas singur în cript . Într-un fel, îmi pl cea. Era lini te i pl cut. i deodat , ce crede i c-am v zut pe perete? N-o s ghici i o mie de ani. Înc o porc rie. Scris cu cret ro ie sau mai tiu eu ce, drept sub vitrina de sticl , pe perete.

Asta-i nenorocirea. Nu po i g si niciodat un loc pl cut i lini tit pe lume, fiindc nu exist . i se pare c exist , dar, cînd s ajungi acolo, vine altul pe furi i, cînd nu te ui i, scrie o porc rie drept sub nasul t u. Dac nu crede i, nave i decît s încerca i. i, mai mult înc , sînt sigur c , atunci cînd o s mor i o s m duc la cimitir i o s mi se pun o piatr pe mormînt i a a mai departe, cu numele meu, "Holden Caulfield", i cu anul na terii i al mor ii, o s vin unul i o s scrie porc ria aia pe care am v zut-o pe zid. Sînt convins de asta.

Dup ce am ie it din sala cu mumii, a trebuit s m duc la toalet . Mapucase un fel de diaree, dac vre i s ti i. De diaree mi-era egal, dar mi s-a întîmplat altceva. Tocmai ie isem de la toalet i m îndreptam spre u , cînd am le inat. Dar am avut totu i noroc. Vreau s spun c-a fi putut s mor cînd am c zut, dar am aterizat pe o parte. Ce e curios e c , dup ce am le inat, m-am sim it mai bine. Z u c da. E adev rat c , de la c z tur , m durea bra ul, dar nu mai aveam ame eala aceea împu it pe care o avusesem înainte.

Se f cuse dou pe i vreo zece, a a c m-am dus la u s-o a tept pe Phoebe. M gîndeam c s-ar putea s fie ultima dat c-o v d. i c s-ar putea s

nu mai v d pe nici una dintre rudele mele niciodat sau, în orice caz, nu înainte de mul i, mul i ani. M gîndeam c m voi întoarce poate pe la treizeci i cinci de ani, dac nu mi s-ar îmboln vi vreo rud care, aflîndu-se pe patul de moarte, ar cere s m vad , dar sta ar fi singurul motiv pentru care a consim i s -mi las coliba. Îmi închipuiam chiar cum va fi cînd m voi întoarce acas . Mama se va emo iona îngrozitor i va începe s plîng i m va implora s r mîn acas i s nu m mai întorc la coliba mea, dar eu tot voi pleca. Voi fi complet indiferent. O voi calma i pe urm m voi duce în partea cealalt a salonului i voi scoate tabachera i voi aprinde o igar i voi fi cît se poate de rece i de indiferent. Le voi spune tuturor c , dac-au chef, n-au decît s vin s m vad .

Dar nu voi insista. Doar pe Phoebe o voi primi s vin s stea cu mine în vacan a mare i în vacan a de Pa ti i de Cr ciun. Am s -l las i pe D. B. s vin din cînd în cînd pentru cît va vreme, dac are nevoie de un loc calm i lini tit unde s scrie, dar cît va sta la mine nu-i voi da voie s scrie scenarii de filme, numai nuvele i romane. Voi avea o regul , nimeni din cei care vor veni la mine s nu aib voie s fac nimic fals. Oricine va încerca s fac un lucru fals va trebui s plece imediat.

Deodat , m-am uitat la ceasul din vestiar era unu f r dou zeci i cinci.

A început s -mi fie team ca nu cumva doamna cea b trîn de la coal s -i fi spus celeilalte femei s nu-i dea biletul meu lui Phoebe, s -i fi spus s -l ard sau mai tiu eu ce. M apucase o team îngrozitoare. Voiam neap rat s-o v d pe Phoebe înainte de a o lua din loc. Aveam la mine to i banii ei de cadouri i a a mai departe. În cele din urm , am v zut-o. Am v zut-o prin geamul de la u . i ti i de ce am v zut-o? Fiindc-avea pe cap apca mea de vîn toare i apca asta tr snit se vedea i de la zece mile distan .

Am ie it i am coborît treptele de piatr , ca s-o întîmpin. Nu în elegeam de ce car dup ea un geamantan mare. Tocmai traversa Fifth Avenue tîrîndu-l dup ea. Abia putea s -l tîrasc . Cînd m-am apropiat, am v zut c era un geamantan de-al meu vechi, de pe vremea cînd înv am la Whooton. Nu în elegeam ce naiba vrea s fac cu el.

Bun , mi-a spus cînd s-a apropiat.

Gîfiia îngrozitor din cauza tîmpitului de geamantan.

Am crezut ca nu mai vii, i-am zis. Ce naiba ai adus în geamantan? Nam nevoie de nimic. Plec a a cum sînt. Nu-mi iau nici m car geamantanele pe care le am la gar . Ce naiba ai adus acolo?

Phoebe a pus geamantanul jos i mi-a zis: Lucrurile mele. Vin cu tine. M iei? Nu? Ce? am exclamat.

Era s cad jos cînd am auzit. Z u c da. Am sim it c ame esc i am crezut c le in din nou sau a a ceva.

Am coborît cu ascensorul de serviciu, ca s nu m vad Charlene. Nu e greu. N-am luat decît dou rochii i mocasinii i lenjerie i ciorapi i alte lucruri. Ridic -l. Nu e greu. Încearc ... Pot s merg cu tine, Holden? Pot? Te rog!

Nu. Taci din gur .

Am crezut c le in de-a binelea. De fapt, nici n-am vrut s -i spun s tac i tot restul, dar am crezut c le in din nou.

De ce nu? Te rog, Holden. N-am s fac nimic r u... Vreau numai s merg cu tine, atîta tot! Dac vrei, nu-mi iau nici lucrurile... Nu-mi iau decît...

Nu iei nimic, fiindc nu pleci. Plec singur. A a c taci din gur .

Te rog, Holden. Te rog, ia-m cu tine. Am s fiu foarte, foarte, foarte...

Nici n-ai s ...

Nu pleci. i acum taci din gur ! D geamantanul, i-am zis. i i l-am luat din mîn . Eram cît pe-aci s -i ard una dup ceaf . O clip , am crezut chiar c-am s-o pocnesc. Z u c da. Dar a început s plîng .

Credeam c repe i într-o pies la coal ... Rolul lui Benedict Arnold i a a mai departe, i-am spus pe un ton foarte r ut cios. Ce vrei s faci? S nu mai joci în pies ? Ce Dumnezeu?

Asta a f cut-o s plîng i mai tare. Îmi p rea bine. Deodat , am sim it c-a fi vrut s-o v d plîngînd pîn i se scurg ochii. Aproape c-o uram. Cred c , de fapt, o uram mai ales pentru c , dac pleca, n-avea s mai joace în pies .

Hai, i-am spus. i am început s urc din nou treptele muzeului. M gîndeam s dau geamantanul acela afurisit la garderob , ca la trei, cînd ie ea de la coal , s poat veni s i-l ia. tiam c de luat la coal , nu-l putea lua.

Hai, vino, i-am spus.

Dar n-a vrut s urce treptele. Nu voia s vin cu mine. Eu am urcat, am dat geamantanul la garderob i, pe urm , m-am întors în strad . Era acolo, pe trotuar, dar cînd m-am apropiat de ea mi-a întors spatele. A a face ea. Î i întoarce spatele de cîte ori are chef.

Nu mai plec nic ieri. M-am r zgîndit. A a c nu mai plînge. Taci, i-am spus.

Partea nostim e c nici m car nu plîngea cînd i-am spus asta. Dar totu i iam spus-o, pentru orice eventualitate.

Hai, c te duc la coal . Hai, c -ntîrzii.

Nu mi-a r spuns nimic. Am încercat s-o iau de mîn , dar nu m-a l sat. i tot timpul st tea cu spatele la mine.

Ai mîncat ceva? Spune, ai mîncat? am întrebat-o.

N-a vrut s -mi r spund . Dar i-a scos de pe cap apca ro ie pe care i-o d dusem eu i mi-a aruncat-o în obraz. Apoi s-a întors din nou cu spatele la mine. Îmi venea s mor de rîs, dar n-am spus nimic. Am ridicat apca de pe jos i am înfundat-o în buzunarul de la palton.

Hai s mergem. Te duc pîn la coal , i-am spus.

Nu m mai întorc la coal .

Ce puteam s -i spun? Am t cut. Dup cîteva clipe îns , i-am spus: Trebuie s te întorci la coal , nu vrei s joci în pies ? Nu vrei s fii Benedict Arnold?

Nu. Ba da, vrei. Cum s nu vrei? Hai s mergem! Uite, nu mai plec nic ieri. i-am mai spus o dat . M duc acas . M duc acas , îndat dup ce te întorci la coal . M duc mai întîi la gar s -mi iau geamantanele i pe urm m duc direct... i-am mai spus o dat c nu m întorc la coal . Tu n-ai decît s faci ce vrei, dar eu nu m mai întorc la coal , mi-a zis. A a c taci din gur .

Era prima dat cînd îmi spunea s tac din gur . Suna groaznic. Doamne, ce groaznic suna! Mai r u decît o înjur tur . i tot nu voia s se uite la mine, i, de cîte ori încercam s -i pun mîna pe um r sau s fac alt gest de simpatie, nu m l sa deloc.

Ascult , vrei s ne plimb m pu in? am întrebat-o. Vrei s mergem la

Gr dina zoologic ? Dac - i dau voie s nu mergi la coal azi dup -mas i te iau la plimbare, renun i la toate prostiile?

N-a vrut s -mi r spund , a a c-am mai spus o dat : Dac - i dau voie s chiule ti azi dup -mas i te iau la plimbare, renun i la toate aiurelile astea? Te duci mîine ca o feti cuminte la coal ?

Poate c da, poate c nu, mi-a spus ea.

Apoi a zbughit-o spre trotuarul cel lalt, f r s se uite m car dac vine vreo ma in . Tare mai e nebun uneori.

Cu toate astea, n-am urmat-o. tiam c-o s m urmeze ea pe mine, a a c am luat-o c tre Gr dina zoologic pe trotuarul dinspre parc, iar ea a pornit-o tot într-acolo, dar pe partea cealalt . Se f cea c nici nu m bag în seam , dar sînt sigur c se uita la mine cu coada ochiului, ca s vad unde m duc i tot. În orice caz, am mers a a pîn la Gr dina zoologic . Singurul lucru care m enerva era c trecea din cînd în cînd cîte un autobuz cu imperial care m împiedica s v d peste drum unde naiba era Phoebe. Cînd am ajuns în fa a Gr dinii zoologice, i-am strigat: Phoebe! Eu intru s v d animalele! Hai, vino i tu.

Nici n-a vrut s se uite la mine, dar eram sigur c m auzise, i, cînd am început s cobor treptele spre Gr dina zoologic , m-am întors i am v zut-o traversînd i venind dup mine.

La Gr dina zoologic nu erau prea mul i oameni, c era cam urît afar , dar în jurul bazinului cu foci se strînseser totu i cî iva vizitatori. Era s trec mai departe, dar Phoebe s-a oprit i s-a f cut c se uit cum m nînc focile un om le arunca ni te pe te , a a c m-am întors. Mi-am zis c e o ocazie foarte bun s relu m rela iile i, m rog. M-am apropiat pe la spate i i-am pus mîinile pe umeri, dar s-a l sat pe vine i mi-a sc pat. Tare mai e antipatic uneori. A tot stat i s-a uitat cum mîncau focile, în timp ce eu st team chiar în spatele ei. Nu i-am mai pus mîna pe um r, nici n-am mai atins-o, c mi-era team c , dac-o ating, pleac . Pu tii tia sînt ciuda i. Tot timpul trebuie s ai grij ce faci.

Cînd am plecat, în sfîr it, de lîng bazinul cu foci, am pornit-o tot cum venisem departe unul de altul, dar, totu i, nu prea departe. Mergea pe o parte a aleii, i eu pe cealalt . Nu era grozav, dar oricum era mai bine decît înainte, cînd mergeam la o mil distan . Ne-am dus pe-un delu or s vedem ur ii, dar n-am stat prea mult, c nu era prea mare lucru de v zut. Era doar un singur urs afar ursul polar. Cel brun se vîrîse în bîrlogul lui i nu mai voia deloc s ias . Nu i se vedea decît fundul. Lîng mine era un pu ti, cu o p l rie de cowboy tras peste urechi, care-i tot spunea lui taic -su: "F -l s ias , t ticule, f -l s ias afar !" M-am uitat la Phoebe, dar nu voia deloc s rîd . ti i cum sînt copiii cînd se sup r . Mu mai vor nici s zîmbeasc .

Dup ce am plecat de la ur i, am ie it din Gr dina zoologic i am traversat o str du din parc i am trecut printr-unul din tunelurile alea mici care miros întotdeauna a pipi. Era singurul drum c tre c lu ei. Phoebe tot numi vorbea, dar se hot rîse, în sfîr it, s mearg lîng mine. Am vrut s-o apuc de gaica de la palton, numai a a, de banc, dar nu m-a l sat. Mi-a spus: Nu pune mîna pe mine, te rog!

Tot mai era sup rat . Dar nu chiar ca înainte. În orice caz, ne apropiam din ce în ce de c lu ei i începuse s se aud muzica aceea curioas care se cînt de obicei acolo. Acum se cînta Oh, Marie! Asta cîntau i acum cincizeci de ani, cînd eram eu pu ti. sta-i unul din lucrurile simpatice în leg tur cu c lu eii,

se cînt întotdeauna aceea i muzic .

Credeam c iarna-i închis aici, mi-a zis Phoebe.

Era prima dat cînd spunea ceva. Pesemne uitase c trebuie s fie sup rat pe mine.

Poate c -i deschis fiindc -i ajunul Cr ciunului, i-am r spuns.

Dar nu mi-a mai zis nimic. Î i amintise, pesemne, c trebuie s fie sup rat pe mine.

Vrei s te dai în c lu ei? am întrebat-o. tiam c -i pl cea. Cînd era foarte mic , i cînd Allie cu D. B. i cu mine ne duceam cu ea în parc, se pr p dea dup c lu ei. Nu puteam s-o mai scoatem de acolo.

Sînt prea mare, mi-a zis.

Crezusem c n-o s -mi r spund , dar mi-a r spuns.

Nu, nu e ti. Hai, du-te, c te-a tept. Fuga, i-am spus.

Ajunsesem chiar lîng c lu ei. Erau cî iva copii, majoritatea mici de tot, care se d deau în c lu ei, i cî iva p rin i care a teptau afar , pe b nci, i a a mai departe. M-am dus la ghi eul unde se vindeau bilete i i-am cump rat lui Phoebe un bilet. Apoi i l-am dat. St tea chiar lîng mine.

Uite, na, i-am spus. Adic , stai pu in, ia i restul de bani i i-am întins banii pe care mi-i împrumutase.

Las , ine-i tu. ine-i pentru mine.

Apoi a ad ugat imediat dup aceea: Te rog.

Tare m întristeaz cînd îmi spune cineva "Te rog". Vreau s spun, dacâ-i vorba de Phoebe sau de altcineva. M-a întristat îngrozitor. Dar am pus banii înapoi în buzunar.

Nu vrei s vii s te dai i tu în c lu ei? m-a întrebat.

Se uita la mine într-un fel cam ciudat. Se vedea clar c nu mai e foarte sup rat .

Poate c m dau data viitoare. Acu' stau i m uit la tine. i-am dat biletul?

Da. Atunci ia-o înainte. Eu te a tept pe banc , aici. Stau i m uit la tine.

M-am dus i m-am a ezat pe banc , i ea s-a dus s se dea în c lu ei. A dat o rait împrejur. Vreau s spun c a mers o dat de jur împrejurul c lu eilor, apoi s-a urcat pe un cal ro cat mare, vechi i jerpelit. i c lu eii au început s se învîrteasc . Iar eu am stat s-o privesc cum se învîrtea. Pe c lu ei mai erau doar cinci sau ase copii, iar muzica cînta Smoke Gets in Your Eyes. Era o orchestra ie foarte ritmat i foarte nostim . To i copiii, inclusiv Phoebe, încercau s-apuce inelul de aur, i mie mi-era cam fric s nu cad de pe calul acela blestemat, dar n-am f cut nici un gest i n-am spus nimic. Cu copiii a a e: dac vor s apuce inelul de aur, trebuie s -i la i în pace i s nu spui nimic.

Dac pic , pic , dar n-ai voie s le spui nimic.

Dup ce s-a terminat cursa, Phoebe s-a dat jos de pe cal i a venit la mine.

Hai i tu o dat , mi-a zis.

Nu, las c m uit la tine. Mai bine stau i m uit, i-am spus.

I-am mai dat ceva din banii ei.

Na, mai ia ni te bilete.

A luat banii i mi-a spus: Nu mai sînt sup rat pe tine.

tiu. Fugi... c -ncep s se învîrteasc . i, deodat , m-a s rutat. Apoi a întins mîna i a spus: Plou . Începe s plou .

V d. i pe urm ti i ce-a f cut? Ceva care m-a înnebunit. Mi-a luat apca ro ie de vîn toare din buzunar i mi-a pus-o pe cap.

D-o vrei tu? am întrebat-o. i-o las pu in, s-o por i tu.

Bine. Dar acum fugi! Ai s pierzi cursa. i n-ai s - i mai po i alege calul, n-ai s mai po i face nimic.

Dar tot n-a plecat.

E adev rat ce-ai spus? Nu mai pleci nic ieri? Te-ntorci acas ? Îhî, i-am r spuns.

N-o min eam. Chiar m-am dus acas dup aceea.

Hai, gr be te-te, i-am zis, c porne te f r tine.

A fugit s - i ia bilet i a ajuns tocmai la tanc. A trecut din nou în revist , de jur împrejur, to i caii, pîn cînd a dat de calul el dinainte. Apoi s-a urcat i mi-a f cut semn cu mîna. i eu i-am r spuns. În clipa aceea, a început ploaia. Mam , ce mai turna cu g leata. Pe Dumnezeul meu. To i p rin ii i mamele, toat lumea s-a ad postit sub acoperi ul c lu eilor, ca s nu-i ude pîn la piele, dar eu am r mas pe banc . i m-a udat îngrozitor, mai ales pe ceaf i pe pantaloni. De fapt, apca de vîn toare m-a ferit destul de bine, dar de murat, tot m-a murat, numai c nu-mi p sa. M sim eam deodat nemaipomenit de fericit, uitîndu-m la Phoebe cum se tot învîrte în c lu ei. i, dac vre i s ti i, era cît pe-aci s strig de fericire, nu tiu de ce. Pur i simplu pentru c era grozav de dr gu cum se tot învîrtea, îmbr cat în paltona ul ei albastru. Doamne, ce p cat c n-a i v zut-o.

Capitolul 26 ASTA-I TOT, MAI MULT NU V POVESTESC. A PUTEA S V mai spun, de pild , ce-am f cut dup ce m-am întors acas , cum m-am îmboln vit i a a mai departe sau la ce coal vor s m dea la toamn , dup ce ies de aici, dar n-am nici un chef. Z u c n-am. Toate astea mi se par neinteresante.

Mult lume, mai ales psihanalistul pe care-l au aici, m tot întreab dac am de gînd s m in de carte în septembrie, cînd m întorc la coal . Dup p rerea mea, asta-i o întrebare stupid . Vreau s spun, de unde po i s tii dacai s faci un lucru pîn nu-l faci! Nu se poate. Eu cred c-am s m in, dar de unde s tiu? Pe cuvîntul meu c -i o întrebare stupid .

D. B. nu-i chiar atît de antipatic ca ceilal i, dar tot îmi pune o groaz de întreb ri. A venit cu ma ina s m vad sîmb t . Era cu o englezoaic tipa de joac în filmul nou pentru care scrie D. B. scenariul. Era tare afectat , dar ar ta foarte bine. În orice caz, cînd tipa s-a dus la toalet , care e la mama dracului, în cealalt arip a cl dirii, D. B. m-a întrebat ce p rere am de toat povestea pe care v-am spus-o. Nu tiam ce naiba s r spund. i, de fapt, dac vre i s ti i, nici nu tiu ce cred despre ea. Îmi pare r u c-am povestit-o la prea mult lume. Singurul lucru pe care-l tiu e c , într-un fel, mi-e dor de to i cei de care v-am pomenit. Chiar i de Stradlater i de Ackley. Am impresia c mi-e

dor pîn i de scîrba aia de Maurice. Curios! Nu trebuie s spui niciodat nim nui nimic. Cum spui, cum începe s i se fac dor de to i.

----------------------------