Samuel Huntington, Ciocnirea civilizatiilor by miopmiop

I ._

. •· I

-----�- --

CUPRINS

uvant 1na1nte ........................................................................ .

,._

•

Prefata , .................................................................................... 13 I. 0 lume a civilizatiilor , Capitolul 1. Noua era in politica mondiala .......................... 19 Capitolul 2. Civilizafiile in trecut �i in prezent .................... 49 Capitolul 3. 0 civilizatie • universala? Modernizare �i occidentalizare ......................... 72

II. Schimbarea echilibrului civilizatiilor Capitolul 4. Declinul Occidentului: putere, cultura �i indigenizare ........................ 109 Capitolul 5. Economia, demografia cl1allenger ................................... 142 si , civilizatiile '

ill. Noua ordine a civilizatiilor Capitolul 6. Reconfigurarea culturala a politicii globale ..... 175 Capitolul 7. State nucleu, cercuri concentrice si ............. 220 , ordinea civilizationala ,

Iv. Ciocnirile civilizatiilor Capitolul 8. Vestul 9i restul: probleme intercivilizationale .......................... 259 Capitolul 9. Politica globala a civilizatiilor ......................... 295

Capitolul 10. De la razboaiele de tranzi tie la razboaiele de falie ..................................... 354

CuvANT 1NAINTE

Capitolul 11. Oinamica razboaielor de falie ....................... 384

V. Viitorul civilizatiilor , Capitolul 12. Occidentul, civilizatiile �i civilizatia .............. 437

Note ........................................................................................................... 469 Index ....... .... ........ .. .. ........... . ......... .... .. ............... .. ................. 519 Lista ilustratiilor ................................................................. 526 ,

de Zbigniew Brzezinski

Ciocnirea civilizatiilor �i refacerea ordinii mondiale este o lucrare deschizatoare de drumuri, care a redefinit sensul tumultului lu mii de azi �i a oferit un vocabular nou pentru a interpreta com plexitatile lumii noastre din ce in ce mai compacte. Nu este de mirare ca analiza la inceput �ocanta, apoi din ce in ce mai convin gatoare a lui Samuel Huntington cu privire la schimbarile tecto nice din relaµa dintre credinta, cultura �i politica �i-a ca�tigat un loc printre cele aproximativ o duzina de opere cu adevarat dura bile care ofera informatiile esentiale necesare pentru o intelegere ampla a afacerilor internationale in epoca noastra. De asemenea, nu este de mirare ca Ciocnirea a starnit nu nu mai admiratie pentru sfera ei vasta de cuprindere �i profunzimea ei impresionanta, ci �i (mai ales la inceput) scepticism academic pentru ca trecea peste liniile de separatie traditionale din �tiintele sociale, ca sa nu mai vorbim de cateva incercari ad hominem de a contesta valorile personale ale lui Huntington sau de a exploata conceptiile sale in numele unor cauze. Numarul enorm de oameni din toata lumea care au citit aceasta carte atesta ca ea a satisfa cut mai pertinent decat oricare alta lucrare din disciplinele sociale clasice setea generala de a intelege in ansamblu realitatea istorica turbulenta de azi. Dar inainte de a continua, trebuie sa-i fac doua marturisiri cititorului. in primul rand, eu �i Sam Huntington am fost prie teni apropiati, in cea mai mare parte a vieti,i noastre adulte. Am fost doctoranzi la Harvard, apoi tineri universitari. Nu numai noi am fost prieteni buni, ci �i sotiile noastre. Dupa ce Sam a plecat de la Harvard la Columbia, m-a convins sa-1 urmez. Calle noastre s-au despartit cand el a ales sa se intoarca la Harvard, iar eu nu.

SAMUEL

HUNTINGTON

Dar tot am reu9it sa scriem a carte impreuna 9i mai tarziu mi s-a alaturat la Casa Alba, unde a realizat o ampla evaluare strategica a rivalitatii pentru putere globala dintre SUA 9i URSS care a influ entat semnificativ politicile administraµilor Carter �i Reagan. In al doilea rand, de9i am fast prieteni, am avut uneori diver gente. Trebuie sa marturisesc ca am primit cu scepticism teza lui grandioasa cand a fost prima data expusa sub forma unui articol in numarul din iulie 1993 al revistei Foreign Affairs. Asemenea al tara, am fast extrem de impresionat de sfera de cuprindere ambi tioasa a articolului, dar 9i uluit pentru ca mi se parea ca impunea implicit un cadru cuprinzator din punct de vedere istoric 9i vast din punct de vedere intelectual asupra dinamicii complexe a con flictelor nationaliste, religioase 9i sociale contemporane dintr-o lume care este acum extraordinar de interactiva. Dar dupa ce am participat la discutii ulterioare intre Sam 9i unii dintre criticii sai 9i mai ales dupa ce am citit aceasta carte cand a aparut, rezervele mele au disparut. Mi-am dat seama ca marea lui teza 9i sinteza lui globala ofereau observatii vitale nu numai pentru a intelege afacerile intemationale contemporane, ci �i pentru a le influenta inteligent. Trebuie sa insist asupra acestui ultim punct. Cartea lui Hun tington ofera, pe langa o interpretare cu adevarat stralucita a com plexitatilor evolutiei politice, platforma intelectuala esentiala de lansare pentru politici care nu implica nici a capitulare pasiva in fata determinismului istoric simplist, nici o adoptare entuziasta a canflictului intre civilizatii drept imperativul moral inevitabil al timpului nostru. Nu este surprinzator ca unii dintre cei care sustineau asemenea conceptii extremiste au fast sedu9i dupa ata curile de la 11 septembrie de chemarea puternica la actiune care, la nivel public, a redus provocarile civilizationale subtile cu care se confrunta America la sloganul simplu: ,,Noi iubim libertatea, ei urasc libertatea." Concluziile politice trase dintr-un asemenea contrast simplist 9i oarecum demagogic au avut consecinte auto distructive cand au fost puse in practica.

REFACEREA ORDINII MONDIALE CIOCNIREA CIVILlZATIILOR SI > I

De fapt, Ciocnirea civilizatiilor �i refacerea ordinii mondiale a re prezentat prin implicatiile ei politice un mare avertisment. Cu aproape un deceniu inainte de 11 septembrie, Huntington spu nea ca in lumea con�tienta 9 i activa politic de azi, faptul ca 9 tim ca exista mai multe civilizatii cu mandate proprii ne obliga - a9a cum o fac deja armele nucleare 9i pericolul fara precedent pe care il reprezinta - sa ne bazam pe coalitii transcivilizaponale fondate pe ratiune, respect reciproc 9i retinere pentru a gestiona relapile dintre natiuni. Astfel, lucrarea lui Huntington nu este numai ino vatoare intelectual, ci indrazne9te a fi �i inteleapta politic. Zbigniew Brzezinski aprilie 2011

PREFATA ,

in vara anului 1993, revista Foreign Affairs mi-a publicat un arti col intitulat "Ciocnirea civilizatiilor?". Potrivit redactorilor revis tei, acesta a starnit mai multe dezbateri in trei ani decat oricare alt articol publicat de ei dupa anii 1940. Cert este ca a starnit mai multe dezbateri in trei ani decat oricare alta scriere a mea. Reacti, ile si , comentariile la acest articol au venit de pe toate continentele, din nenumarate tari. Oamenii au fost impresionati, intrigati, indignati, speriati sau �ocati de teza mea care spunea ca dimen siunea centrala �i cea mai periculoasa a noii politici globale va fi conflictul intre grupuri aparµnand unor civilizatii diferite. Orice alte efecte a avut acest articol, el a atins un punct sensibil pentru oameni apartinand tuturor civilizatiilor. Date fiind interesul, denaturarile produse �i controversele suscitate, mi s-a parut oportun sa explorez mai in profunzime problemele abordate in acest articol. Un mod constructiv de a pune o intrebare este sa enunti o ipoteza. Articolul meu, al ca rui titlu includea un semn de intrebare in general ignorat, era o incercare de a face acest lucru. Scopul cartii de fata este sa ofere un raspuns mai amplu, mai profund �i mai documentat la intre barea formulata in articol. Am incercat aici sa explic, sa comple tez �i, uneori, sa modific temele prezentate acolo �i sa abordez multe dintre subiectele pe care nu le-am tratat in articol sau pe care doar le-am atins in trecere. Acestea includ: conceptul de ci vilizatii; problema existentei unei civilizatii universale; relatia dintre putere �i cultura; schimbarea echilibrului de putere dintre civilizatii; indigenizarea culturala in societatile nonoccidentale; structura politica a civilizaµilor; conflictele generate de universa lismul occidental, militantismul musulman si , afirmarea Chinei; reactiile de compensare �i de raliere provocate de cre�terea puterii Chinei; cauzele �i dinamica razboaielor de falie dintre civilizatii;

SAMUEL

P. HUNTINGTON

viitorul Occidentului 9i al lumii civilizatiilor. 0 tema importanta pe care nu am abordat-o in articol este impactul crucial al cre9terii demografice asupra instabilitatii 9i echilibrului de putere. 0 alta tema centrala absenta din articol este rezumata in titlul cartii 9i in ultima ei fraza: "Ciocnirile civilizatiilor reprezinta cea mai mare amenintare pentru pacea mondiala, iar o ordine inter naµonala bazata pe civilizatii este cea mai sigura pavaza impo triva unui nou razboi mondial". Aceasta carte nu se dore9te a fi o lucrare de 9tiinte sociale, ci o interpretare a evolutiei politicii globale, dupa Razboiul Rece. Telul ei este sa prezinte un cadru, o paradigma pentru analiza po liticii globale, care sa fie de folos cercetatorilor 9i oamenilor poli tici. Dovada valorii 9i a utilitatii ei nu sta in explicarea a tot ceea ce se intampla in politica internaµonala. Evident ca nu. Dovada o reprezinta oferirea unei lentile mai veridice 9i mai utile pentru a studia evenimentele internationale decat orice paradigma alter nativa. Mai mult, nici o paradigma nu este etern valabila. Daca o abordare civilizationala poate fi utila pentrµ a intelege politi ca globala de la sfar9itul secolului XX 9i inceputul secolului XXI, aceasta nu inseamna ca ea ar fi fost la fel de utila la mijlocul seco lului XX sau ca va fi de folos la jumatatea secolului XXI. Ideile care au stat la baza articolului mai sus mention at si ' ' a acestei carti au fost prezentate in premiera la o conferinta Bradley, organizata laAmerican Enterprise Institute din Washington, in octombrie 1992, 9i apoi expuse intr-o contributie la proiectul Institutului Olin despre ,,Mediul de securitate in schimbare 9i in teresele nationale ale SUA", realizat cu ajutorul Fundatiei Smith Richardson. Dupa publicarea articolului am fost invitat la nenu marate seminarii 9i colocvii despre ,,ciocnire", la care au partici pat profesori universitari, inalti funcµonari de stat, oameni de afaceri 9i alte grupuri de pe tot cuprinsul Statelor Unite. In plus, am avut 9 ansa de a participa la dezbateri despre articol 9i teza pe care o susµne in multe alte tari, printre care Argentina, Belgia, 14

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

China, Franta, Germania, Marea Britanie, Coreea, Japonia, Lu xemburg, Rusia,Arabia Saudita, Singapore, Africa de Sud, Spania, Suedia, Elvetia 9i Taiwan. Aceste dezbateri m-au adus in contact cu toate marile civilizaµi, cu excepµa hinduismului, 9i am benefi ciat enorm de pe urma cuno9tintelor 9i a perspectivelor enuntate de participanti in cadrul lor. In 1994 9i 1995, am tinut un seminar la Harvard despre lumea de dupa Razboiul Rece, iar comentariile intotdeauna pline de patos 9i uneori critice ale studentilor parti cipanti m-au stimulat 9i mai mult. La redactarea acestei carµ am beneficiat de mediul colegial 9i de sprijinul Institutului de Studii Strategice John M. Olin 9i a Centrului pentru Afaceri Internatio nale din cadrul Universitatii Harvard. Manuscrisul a fost citit in intregime de Michael C. Desch, Ro bert 0. Keohane, Fareed Zakaria 9i Robert Scott Zimmerman, ale caror comentarii m-au ajutat sa-i imbunatatesc semnificativ fon dul 9i structura. In timpul realizarii acestei carti, Scott Zimmer man mi-a oferit un ajutor indispensabil in munca' de cercetare; fara energia, competenta 9i devotamentul lui, cartea nu ar fi fost terminata atat de repede. Asistentii no9tri, studentii Peter Jun 9i Christiana Briggs, au avut de asemenea contributii construc tive. Grace de Magistris a dactilografiat unele parti de inceput ale manuscrisului, iar Carol Edwards 1-a refacut cu atata grija �i efici enta, de atatea ori, incat probabil ca �tie pe dinafara pasaje lungi din el. Denise Shannon �i Lynn Cox, de la George Borchardt, ala turi de RobertAsahina,.Robert Bender �i Johanna Li, de la Simon & Schuster, au urmarit cu devotament 9i profesionalism parcur sul manuscrisului pana la publicare. Le sunt foarte recunoscator tuturor acestor persoane pentru contributia lor la aparitia carµi. Au facut-o mult mai buna decat ar fi fost fara ajutorul lor, iar sin gurul responsabil pentru defectele ramase sunt eu. Am putut lucra la aceasta carte �i datorita sprijinului financiar acordat de Fundatia ' Smith Richard' de Fundatia , John M. Olin si son. Fara ajutorul lor, ar fi durat ani de zile sa o termin 9i apreciez

SAMUEL

HUNTINGTON

mult sprijinul lor generos. Daca alte fundatii s-au concentrat, din ce in ce mai mult, asupra problemelor interne, fundatiile Olin �i Smith Richardson merita elogiate pentru ca �i-au pastrat intere sul �i sprijinul pentru lucrarile despre razboi, pace 9i securitatea nationala si ' internationala. ' )

Samuel P. Huntington

0 lunie a civilizatiilor

•

CAPITOLUL 1

NouA ERA IN POLITICA MONDIALA V

Introducere: drapele �i identitate culturala

•

in ziua de 3 ianuarie 1992, mai multi speciali9ti ru9i 9i americani s-au intalnit la Moscova, in aula unei cladiri guvernamentale. Cu doua saptamani inainte Uniunea Sovietica se dizolvase 9i Fede ratia Rusa devenise o tara independenta. Prin urmare, statuia lui Lenin, care tronase candva pe scena aulei, disparuse; in schimb, drapelul Federatiei Ruse era expus pe peretele din fata. Singura problema, a observat unul dintre americani, era ca drapelul fusese atarnat cu susul in jos. Dupa ce Ii s-a atras atentia gazdelor ruse, acestea au corectat gre9eala rapid 9i discret, in timpul primei pauze. Dupa Razboiul Rece, identitatea popoarelor 9i simbolurile acestei identitati au inceput sa sufere schimbari dramatice. Poli tica globala a inceput sa fie reconfigurata pe haze culturale. Dra pelele arborate invers au fost un semn al acestei tranzitii, dar din ce in ce mai multe steaguri fl.utura acum mandre, iar ru9ii 9i alte popoare se mobilizeaza in spatele acestor drapele 9i al altor sim boluri ale noilor lor identitati culturale. Pe 18 aprilie 1994, doua mii de oameni s-au adunat la Sarajevo fluturand steagurile Arabiei Saudite 9i Turciei, nu ale ONU, NATO sau SUA. Ei se identificau astfel cu fratii ' ' lor musulmani si spuneau lumii cine erau adevaratii lor prieteni. Pe 16 octombrie 1994, la Los Angeles, 70 000 de oameni au rnar 9aluit sub ,,o mare de drapele mexicane" protestand impotri va Propunerii 187, o masura legislativa care urma sa faca obiectul unui referendum 9i care-i priva pe imigrantii ilegali 9i pe copiii lor de rnulte dintre ajutoarele primite de la stat. ,,De ce flutura stea guri mexicane i cer dreptul la educatie gratuita in aceasta tara?" 9

SAMUEL

P. HUNTINGTON

s-au intrebat unii observatori. ,,Ar trebui sa fluture steaguri ame ricane." Dupa doua saptamani, mai multi protestatari mar9aluiau pe strazi purtand drapelele americane in pozitie inversa, condu cand astfel la aprobarea Propunerii 187 de catre 59% dintre ale gatorii califomieni. In lumea de dupa Razboiul Rece, drapelele conteaza, la fel ca 9i alte simboluri ale identitatii culturale, cum ar fi crucile, semilu nile 9i chiar obiectele folosite pentru acoperirea capului, cultura fiind importanta 9i identitatea culturala inseamnand extrem de mult pentru majoritatea oamenilor. Oamenii redescopera iden titati vechi 9i mar9aluiesc sub steaguri noi, dar adesea vechi, care due la razboaie cu dusmani noi, dar adesea vechi si ' , ei. 0 viziune sumbra asupra lumii in aceasta noua era a fost bine exprimata de catre demagogul nationalist venetian din romanul lui Michael Dibdin, Laguna moartii.: ,,Nu pot exista prieteni adeva rati fara du9mani adevarati. Daca nu uram ceea ce nu suntem, nu putem iubi ceea ce suntem. Acestea sunt adevarurile vechi pe care le redescoperim dureros dupa un secol 9i ceva de sentimentalism. Cei care le neaga i 9i reneaga familia, mo9tenirea, cultura, dreptu rile dobandite prin na9tere, propria identitate! Nu vor fi iertati cu u9urinta." De9i regretabil, adevarul acesta nu poate fi ignorat de oamenii de stat 9i de cercetatori. Pentru popoarele care i9i cauta identitatea si isi reinventeaza etnicitatea, dusmanii sunt esenti, ' > > ali, iar du9maniile cele mai periculoase apar azi de-a lungul liniilor de falie dintre marile civilizatii ' ale lumii. Terna centrala a acestei carti poate fi rezumata astfel: cultura 9i identitatile culturale, care, la nivelul eel mai larg, sunt identitati civilizationale, determina modelele de coeziune, de dezintegrare 9i de conflict in lumea de dupa Razboiul Rece. Cele cinci parti ale cartii dezvolta corolarele acestei teze principale. Partea I. Pentru prima data in istorie, politica globala este atat multipolara, cat 9 i multicivilizationala; modernizarea este dife rita de occidentalizare 9i nu produce nici o civilizatie universala, nici a occidentalizare a societatilor nonoccidentale. '

SI CIOCNIREA CIVILIZATIILOR ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

Partea a II-a. Echilibrul de putere intre civilizatii se schimba: influenta relativa a Occidentului este in declin; puterea economi ca, militara 9i politica a civilizatiilor asiatice cre9te; Islamul cu noas' te o explozie demografica, cu efecte destabilizatoare asupra r musulmane 9i a tarilor vecine; civilizatiile nonoccidentale tarilo ' reafirma valoarea propriilor culturi. isi , Partea a III-a. Apare o ordine mondiala bazata pe civilizatii: societatile cu afinitati culturale coopereaza intre ele; eforturile de a face societaµle sa treaca de la o civilizatie la alta e9 ueaza; ta.rile se grupeaza in jurul statelor nucleu sau conducatoare ale civiliza tiei lor. Partea a IV-a. Pretentiile universaliste ale Occidentului aduc ' din ce in ce mai aproape de un conflict cu alte civilizatii, mai ales cu Islamul si ' cu China; la nivel local, razboaiele de falie, cele mai multe intre musulmani si ' nonmusulmani, due la ,,ralierea tarilor ' inrudite" si ' la escaladarea conflictelor, ceea ce determina statele nucleu sa incerce sa puna capat acestor razboaie. Partea a V -a. Supravietuirea Occidentului depinde de reafir marea de catre americani a identitatii lor occidentale 9i de accep tarea de catre occidentali a faptului ca civilizatia lor este unica, dar nu universala, precum 9i de eforturile lor comune de a-9i re innoi 9i de a- 9i apara civilizatia impotriva provocarilor venite din partea societatilor nonoccidentale. Un razboi global al civilizatii lor va putea fi evitat daca liderii politici vor recunoa9te caracterul multicivilizational al politicii globale 9i daca vor coopera pentru a-1 mentine. '

0 lume multipolara �i multicivilizationala Dupa Razboiul Rece, pentru prima oara in istorie, politica globala a devenit multipolara �i multicivilizationala. In cea mai mare par te a istoriei omenirii, contactele dintre civilizatii au fast intermi tente sau nu au existat deloc. Apoi, la inceputul erei moderne, in jurul anului 1500 cl.Hr., politica globala a capatat doua dimensi uni. Timp de peste patru sute de ani, statele-natiune occidentale -

SAMUEL

P. HUN'fINGTON

Marea Britanie, Franta, Spania, Austria, Prusia, Germania, State le Unite 9i altele - au format un sistem international multipolar, in cadrul civilizatiei occidentale, 9i au interactionat, rivalizat 9i purtat razboaie unele impotriva alto�a. in acela9i timp, natiunile occidentale s-au extins, au cucerit, au colonizat sau au influentat ' decisiv toate celelalte civilizaµi (vezi Harta 1.1). in timpul Razboiului Rece, politica internationala a devenit bipolara 9i lumea a fost impartita in trei. Un grup de societaµ, in majoritate bogate 9i democratice, condus de Statele Unite, s-a angajat intr-o compe titie totala - ideologica, politica, economica 9i uneori militara cu un grup de societati comuniste, ceva mai sarace, asociate cu 9i conduse de Uniunea Sovietica. 0 mare parte din acest conflict s-a desfa 9urat in afara teritoriului celor doua tabere, in Lumea a Treia, formata din tari adesea sarace, instabile politic, care i9i do bandisera recent independenta 9i care se declarau nealiniate (vezi Harta 1.2). La sfar9itul anilor 1980, blocul comunist s-a prabu9it 9i siste mul international din perioada Razboiului Rece a devenit istorie. in lumea de dupa Razboiul Rece, cele mai importante diferente dintre popoare nu sunt diferente ideologice, politice ori economi ce, ci culturale. Popoarele 9i naµunile incearca sa raspunda la in trebarea fundamentala cu care se confrunta fiinta ' umana: "Cine suntem?" 9i raspund a9a cum au facut-o oamenii dintotdeauna, referindu-se la ceea ce este mai important pentru ei. Oamenii se definesc in termeni de origine, religie, limba, istorie, valori, obi ceiuri si ' institutii. ' Ei se identifica cu grupuri culturale: triburi' grupuri etnice, comunitaµ religioase, natiuni 9i, la nivelul eel mai general, cu civilizatii. Oamenii folosesc politica nu dear pentru a-9i promova interesele, ci 9i pentru a-9i defini identitatea. �tim cine suntem doar atunci cand stim cine nu suntem si ' ' adesea doar atunci cand 9tim impotriva cui suntem. Statele-natiune raman principalii actori pe scena afacerilor in ternationale. Comportamentul lor este determinat, ca 9i in trecut, de dorinta de a dobandi putere 9i bogaµe, dar 9i de preferintele, 22

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

afinitaµle 9i diferentele culturale. Cele mai importante grupuri de state nu mai sunt cele trei blocuri din timpul Razboiului Rece, ci, mai degraba, cele 9apte sau opt mari civilizaµi ale lumii (vezi Harta 1.3). Societatile nonoccidentale, mai ales cele din Asia de Est, i9i sporesc bogaµa economica 9i creeaza o baza pentru conso lidarea puterii militare 9i a influentei lor politice. Cu cat puterea 9i increderea lor in fortele proprii cresc, cu atat i9i afirma mai mult valorile culturale 9i le resping pe cele ,,impuse" de Occident. ,,Sis temul international din secolul alXXI-lea", scria Henry Kissinger, ,,va cuprinde eel putin 9ase mari puteri - Statele Unite, Europa, China, Japonia, Rusia 9i, probabil, India - precum 9i numeroase alte tari medii 9i mici."1 Cele 9ase mari puteri despre care vorbea Kissinger fac parte din cinci civilizatii diferite; in plus, exista state islamice importante, care au o mare influenta in politica mondiala datorita pozitiei lor geografice strategice, a populatiei numeroase 9i/sau a resurselor de petrol. In aceasta lume noua, politica loca la este etnica, iar politica globala este civilizationala. Rivalitatea dintre superputeri este inlocuita de ciocnirea civilizatiilor. In noua lume, conflictele cele mai vaste, mai extinse si ' mai periculoase nu se vor produce intre clase sociale, intre bogati 9i saraci sau intre alte grupuri definite de criterii economice, ci intre popoare apartinand unor entitaµ culturale diferite. Razboaiele tribale si ' ' conflictele etnice vor avea loc in interiorul civilizatiilor. Totu9i, violenta dintre state 9i grupuri care fac parte din civilizaµi diferite implica riscul de a escalada, caci alte state �i grupuri din aceste civilizatii se raliaza in sprijinul ,,tarilor inrudite"2• Con fruntarile sangeroase dintre clanurile din Somalia nu ameninta sa genereze un conflict mai amplu. Ciocnirile sangeroase ale tri burilor din Rwanda au consecinte in Uganda, Zair 9i Burundi, dar nu mai departe. Ciocnirile sangeroase ale civilizatiilor in Bosnia, Caucaz, Asia Centrala sau Kashmir ar putea deveni razboaie mai extinse. in conflictele din fosta Iugoslavie, Rusia a acordat sprijin diplomatic sarbilor, iar Arabia Saudita, Turcia, Iran 9i Libia i-au aju tat pe bosniaci cu fonduri �i cu arme, nu din motive ideologice A

SAMUEL P. HUNTINGTON

sau pentru ca duceau o politica de forta ori pentru ca aveau vreun interes economic, ci datorita inrudirii culturale. ,,Conflictele cul turale", observa Vaclav Havel, ,,se inmultesc 9i sunt azi mai pe riculoase ca niciodata", iar Jacques Delors afirma ca ,,in viitor, conflictele vor fi declan9ate de factori culturali mai degraba decat de factori economici sau ideologici"3 . �i cele mai periculoase con flicte culturale sunt cele care se produc de-a lungul liniilor de falie dintre civilizatii. ' In lumea de dupa Razboiul Rece cultura este o forta ' care' in acela9i timp, une9te 9i separa. Popoare despartite de ideologie, dar legate de cultura se unesc, a9a cum au fa.cut-a cele doua Ger manii 9i cum incep sa o faca cele doua Corei 9i chiar diferitele zone ale Chinei. Societaµ unite de ideologie sau de conjuncturi unor civilizatii istorice, dar apartinand ' ' diferite' fie se divizeaza ' a9a cum s-a intamplat cu Uniunea Sovietica, Iugoslavia si ' Bosnia ' fie sunt supuse unor tensiuni puternice, a9a cum se intampla cu Ucraina, Nigeria, Sudan, India, Sri Lanka 9i multe altele. Ta.rile cu afinitati culturale coopereaza economic 9i politic. Organizati ile internationale formate din state cu un fond cultural comun, ca, de exemplu, Uniunea Europeana, sunt mult mai prospere de cat cele care incearca sa transceanda culturile. Timp de patruzeci 9i cinci de ani, Cortina de Fier a fost principala linie de separare in Europa. Aceasta linie s-a mutat cu cateva sute de kilometri mai la est. Ea separa acum popoarele cre9tine occidentale de cele ortodoxe. musulmane si ' de cele crestin ' sociale' Principiile filosofice, valorile fundamentale' relatiile ' obiceiurile 9i viziunea generala asupra vietii difera considerabil de la o civilizatie la alta. Revitalizarea religiei, in cea mai mare par te a lumii, subliniaza aceste diferente culturale. Culturile se pot schimba 9i natura impactului lor asupra politicii 9i a economiei poate varia de la o perioada la alta. Totu�i, diferentele majore din tre civilizatii, ' in ceea ce priveste , dezvoltarea politica si ' economica ' sunt inradacinate clar in diferentele culturale dintre ele. Succesul economic al Asiei de Est, precum 9i dificultaµle societatilor 24

SI CrocNIREA CIVILIZATIILOR ' REFACEREA ORDINII MONDIALE '

ocratice stabile dem e itic pol e em i sist stru a con de e tic asia estin , lica exp a mic isla tura Cul ei. zon a cific spe ura cult ine orig au la ne, nu ma sul mu ii lum a te re par ma i ma cea in ce, de a, sur ma e mar r postcomu tilo ieta soc a luti e. Evo atic ocr dem ri imu reg ut r apa au er det e est ca ieti e Sov iun Un ta fos din i Est de opa Eur din e 9 nist minata de identitatea civilizaµonala a fiecareia. Cele cu traditie cres' tina occidentala fac progrese in planul dezvoltarii economice omi econ are volt dez de e ivel pect pers ; tice ocra dem ticii poli si , al r icilo ubl rep ale iar rte, ince t sun e dox orto lor tari ale a itic pol i ca 9 musulmane sunt sumbre. civi lo, inco m acu de ani lti mu , ane ram va Occidentul este si ' , lizatia cea mai puternica. Totu9i, puterea sa in raport cu aceea a altar civilizatii este in declin. in timp ce Occidentul incearca noile etat soci le, rese inte eze teJ· pro i sa-s ' sa-s, i impuna valorile si , ' noccjdentale se confrunta cu o alegere. Unele incearca sa imite sau te anis fuci con i etat soci Alte el. cu ze alie se sa Occidentul si ' ' islamice incearca sa- 9i consolideze puterea economica 9i militara, pentru a rezista 9i a ,lcontrabalansa" influenta Occidentului. Una dintre axele centrale ale politicii mondiale de dupa Razboiul Rece este, a9adar, interactiunea dintre puterea 9i cultura occidentale 9i puterea 9i cultura civilizatiilor nonoccidentale. in concluzie, lumea de dupa Razboiul Rece este formata din 9 apte sau opt mari civilizatii. Asemanarile 9i deosebirile cultura le determina interesele, antagon,ismele 9i asocierile dintre state. Cele mai importante tari ale lumii fac parte din civilizatii diferite. Conflic tele locale, care prezinta riscul eel mai mare de a se extin de, sunt cele iscate intre grupuri 9i state din civilizaµi diferite. Modelele predominante de dezvoltare economica 9i politica dife ra de la o civilizatie la alta. Problemele internatio ' nale cele mai ' irnportante implica diferente intre civilizatii. Echilibrul de putere se schimba in defavoarea Occidentului, mult timp aflat in pozitia dom inanta, si ' lor nonoccidentale. Politica ' in favoarea civilizatii globala a devenit multipolara 9i multicivilizationala. 25

Occidentul $i restul lumii: 1920

-- -- ' ' I•\

,· •

-· -· -••' ' - '••

-·- "

,-. .-- '-

-- ''-' - '')"

••

- ,-•,

,- ' l'

,,,

• •.

,_ ' _,,

_," ,

_,_,' ·,' , -- '

., ' . _,' . ,' ,I

,_ ,• ' I

.-..-.. •1 ,•••

• . : ',; -,..-�, ,....,�, ..,.. ,.: ' ' -�:_, ...

Teritorii controlate de Occident Teritorii oficial independente de Occident

Harta 1.1

Lumea in timpul Razboiului Rece: anii 1960

"..

- ._ ,,,

, r

' -: .. ' '... . _, -,, \

••

- - , ...,

1 tl \

/ \� I \ ,

, vi

I \ A

I I I

•, J ,I •.-....

' '_, ·, ' '

<ol

I t" I

- )' '' ,· .. , ... � , , ,\ -·<'� , ,' •' .... ,, '' .,, ,' I '

I J

I \

1 ', ._ \

'.,. J

' -,' - •• I

-• •'' '

\ \ f

\ I

' ' I . ',

I ,\

Lumea libera

Blocul comunist nealiniate Natiuni '

Harta 1.2

Lumea civilizatiilor: dupa 1990 Occidentala Latino-americana Africana

Islamica Sinica Hindusa Ortodoxa

Budista Japoneza

Harta 1.3

•

SAMUEL P. HUNTINGTON

Alte lumi? Harp �i paradigme. Aceasta imagine, potrivit careia politica mon diala de dupa Razboiul Rece este determinata de factori culturali 9i implica interactiuni intre state 9i grupuri apartinand unor ci vilizaµi diferite, este foarte simplificata. Ea omite multe lucruri, distorsionandu-le pe unele 9i ascunzandu-le pe altele. Totu9i, daca vrem sa ne gandim serios la lume 9i sa actionam eficient in interiorul ei, avem nevoie de o harta simplificata a realitatii, de o teorie, de un concept, un model sau de o paradigma. Fara ase menea constructii intelectuale, nu ne ramane, dupa cum spunea William James, decat ,,o afurisita de confuzie care nu ne da pace". Asa ' cum arata Thomas Kuhn, in lucrarea sa Structura revolutiilor ' �tiintifice, devenita deja clasica, progresul intelectual 9i 9 tiintific consta in inlocuirea unei paradigme, care a devenit din ce in ce mai putin capabila sa explice realitati noi sau nou descoperite, cu o noua paradigma, care le explica intr-o maniera mai satisfaca toare. ,,Pentru a fi acceptata ca paradigma", scria Kuhn, ,,o teorie trebuie sa para mai buna decat concurentele ei, dar nu trebuie sa explice toate faptele cu care poate fi confruntata 9i, de fapt, 4 lucru" • John Lewis Gaddis nici o teorie nu reuseste sa faca acest ' ' observa cu intelepciune ca ,,pentru a gasi drumul intr-un teritoriu necunoscut, avem nevoie de o harta. Cartografia, asemenea cunoa9 terii inse9i, este o simplificare necesara, care ne permite sa vedem unde suntem 9i incotro ne indreptam." Imaginea com petitiei intre superputeri, din timpul Razboiului Rece, era, dupa cum arata el, un asemenea model, formulat pentru prima oara de Harry Truman ca ,,un exercitiu de cartografie geopolitica, care descria scena internationala in termeni pe care toata lumea putea sa-i inteleaga 9i pregatea astfel calea pentru sofisticata strategie de lupta impotriva expansiunii comunismului, care a aparut la scurt timp". Viziunile asupra lumii 9i teoriile cauzale sunt ghiduri indispensabile pentru a intelege politica internationala.5• Timp de patruzeci de ani, teoreticienii 9i practicienii relati ilor internationale au gandit 9i au actionat in termenii extrem 32

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

sitori, ai paradigmei politicii mon rte folo foa dar ati, ific pl sim de ea explica tot put nu asta e. Ace Rec i ulu boi Raz a ioad per din diale ca ii, mal ano lte mu stau Exi ala. ndi tica mo poli in la mp inta ce se adigma i-a fa.cut pe , par ori une i, hn, Ku lui nul me ter c ses 9 folo sa or imp ari imb e sch erv obs nu t sa sta i de eni oam pe i i tor eta 9 cerc ca. ieti Sov ea iun i Un na Chi re int a tur lu, rup mp exe de 9 ca, , tante lte mu i t ma lica exp a ea , bale ii glo itic pol al plu sim del mo ca i, Totu9 fenomene importante decat oricare dintre paradigmele concu rente, a fost un punct de pornire esenµal pentru analiza afaceri lor internationale, a ajuns sa fie aproape universal acceptata 9i a influentat concepµile despre politica mondiala, vreme de aproape doua generatii. Paradigmele simplificate sau hartile sunt indispensabile gan teolicit exp ula form em put te, par o Pe de ne. uma unii acti dirii si ' , rii 9i modele, pe care le putem folosi, in mod con9 tient, pentru a ne ghida comportamentul. Pe de alta parte, putem nega necesi tatea acestor ghiduri 9i pretinde ca vom actiona numai in func tie de fapte ,, obiective" particulare 9i ca vom judeca fiecare caz ,,pe fond". Daca ne imaginam ca suntem capabili de acest lucru, ne facem iluzii. Caci, in forul nostru interior, se ascund premise, preferinte 9i prejudecati care influenteaza modul in care perce pem realitatea, faptele carora le acordam atenµe 9i modul in care judecam importanta 9i natura acestora. Avem nevoie de modele explicite sau implicite pentru a putea: 1. sa ordonam �i sa facem generalizari referitoare la realitate; 2. sa intelegem relatiile cauzale dintre fenomene; 3. sa anticipam �i, daca avem noroc, sa prezicem evenimentele •• vi1toare; 4. sa facem diferenta ' ceea ce nu este im' intre ceea ce este si portant; 5. sa intelegem ce cai trebuie sa urmam pentru a ne atinge scopurile. Fiecar e model sau harta este o abstractiune mai utila pentru anumite scopuri decat pentru altele. 0 harta rutiera ne arata cum sa ajung em cu ma�ina din punctul A in punctul B, dar nu ne va 33

SAMUEL

HUNTINGTON

fi de folos daca. pilota.m un avion, caz in care avem nevoie de o harta. care sa. arate aeroporturile, radiofarurile, rutele aeriene si ' topografia. Totu9i, fa.ra. nici o harta ne vom rataci. Cu cat o harta este mai detaliata, cu atat refl.ecta mai exact realitatea. Cu toate acestea, o harta extrem de detaliata nu va folosi multor scopuri. Daca vrem sa ajungem dintr-un ora9 mare in altul pe o autostrada importanta, nu avem nevoie (9i am putea fi derutati) de o harta care include multe informatii fara legatura. cu transportul rutier 9i in care autostrazile se pierd intr-o masa complexa de drumuri secundare. Pe de alta parte, o harta care ar indica o singura au tostrada ar elimina o mare parte din realitate 9i ne-ar limita ca pacitatea de a gasi rute alternative, daca autostrada ar fi blocata de un accident. Pe scurt, avem nevoie de o harta reprezentand 9i simplificand realitatea intr-un mod care serveste eel mai bine sco, purilor noastre. La sfar9itul Razboiului Rece, ne-au fost propuse mai multe harti sau paradigme ale politicii mondiale. 0 singurii. lume: euforie �i armonie. 0 p�radigma foarte raspan dita avea la baza premisa ca sfar9itul Razboiului Rece insemna sfar9itul conflictelor importante in politica globala 9i aparitia unei lumi relativ armonioase. Cea mai dezbatuta formulare a acestui model a fost teza ,,sfar9itului istoriei", a lui Francis Fuku yama, care afirma ca ,,am putea asista la sfar 9itul istoriei in sine: adica, la sfar 9itul evolupei ideologice a umanitatii 9i la universa lizarea democratiei liberale occidentale, ca forma definitiva de guvernare"*. Bineinteles, spunea el, pot aparea unele conflicte in Lumea a Treia, dar conflictul global s-a terminat, 9i nu doar in Europa. Schimbarile importante s-au produs ,,exact in afara Eu ropei", mai ales in China si ' in Uniunea Sovietica. Razboiul ideilor a luat sfar9it. Partizani ai marxism-leninismului pot exista inca * In capitolul 3, analizez o argumentare similara avand la baza nu sfarsitul Razboiu, lui Rece, ci tendintele economice �i sociale pe termen lung, care ar putea duce la apariµa unei ,,civilizatii ' universale".

SI REFACEREA ORDINII MONDIALE CIOCNIREA CIVILIZATIILOR ' )

in ,,locuri precum Managua, Phenian 9i Cambridge, Massachu setts", insa, in general, democratia liberala a triumfat. Viitorul nu va fi marcat de lupte ideologice palpitante, ci de rezolvarea unor probleme economice 9i tehnice banale. Fukuyama conchidea, cu o oarecare tristete, ca totul va fi destul de plictisitor6• Multi au imparta9it aceasta speranta de armonie. Unii lideri politici 9i intelectuali au elaborat viziuni similare. Zidul Berlinului cazuse, regimurile comuniste se prabu9isera, ONU urma sa do bandeasca o importanta sporita, fo 9tii adversari din timpul Raz boiului Rece aveau sa formeze un ,,parteneriat" 9i un ,,mare pact", crearea 9i mentinerea pacii urmau sa fie la ordinea zilei. Pre9edin tele celei mai puternice tari din lume a proclamat ,,noua ordine mondiala"; pre9edintele uneia dintre cele mai importante univer sitati ale lumii s-a impotrivit angajarii unui profesor de studii de securitate internationala pentru ca nu mai era nevoie de el: ,,Ale luia! Nu mai studiem razboiul pentru ca razboiul nu mai exista." Momentul de euforie de la sfar9itul Razboiului Rece a gene rat o iluzie de armonie, care s-a dovedit curand a fi doar o iluzie. Lumea s-a schimbat la inceputul anilor 1990, dar nu a devenit neaparat mai pa9nica. Schimbarea era inevitabila, progresul nu. Iluzii asemanatoare s-au propagat, pentru scurt timp, la sfar9i tul fiecarui mare conflict din secolul XX. Primul Razboi Mondial a fost ,,razboiul purtat pentru a pune capat razboaielor" 9i pen tru a face din lume un spatiu sigur pentru democratie. Dupa cum spunea Franklin Roosevelt, al Doilea Razboi Mondial urma ,,sa puna capat sistemului actiunii unilaterale, a aliantelor exclusive, a echilibrelor de forta 9i a tuturor celorlaltor expediente incercate timp de secole, care au dat gre 9 intotdeauna". In schimb, urma sa fie creata ,,o organizape universala" de ,,napuni pa9nice" 9i sa fie instaurata o ,,structura de pace permanenta"7 • Totu9i, Primul �azboi Mondial a dus la aparitia comunismului, a fascismului 9i a inversat o tendinta spre democratie, veche de un secol. Al Doilea Raz boi Mondial a provocat Razboiul Rece, un razboi cu adeva rat global. Iluzia de armonie de la sfarsitul Razboiului Rece a fost ' 35

SA.?vfl.JEL

P. HUNTINGTON

SI CIOCNIREA CIVILIZATIILOR ' REFACEREA ORDINII MONDIALE '

spulberata curand de inmultirea conflictelor etnice 9 i a ,,epurari lor etnice", de dezintegrarea ordinii publice, de aparitia unor noi miscarimodele de aliante ' de conflict intre state, de renasterea , si , lor neocomuniste 9i neofasciste, de intensificarea fundamentalismului religios, de sfar9itul ,,diplomatiei zambetelor" 9i al ,, politicii da-ului" in relatiile Rusiei cu Occidentul, de incapacitatea ONU 9i a SUA de a stinge conflicte locale sangeroase �i de ambitiile tot mai mari ale unei Chine in ascensiune. in cei cinci ani care au urmat pra.bu9 irii Zidului Berlinului, cuvantul ,,genocid" a fast pronuntat mult mai des decat in oricare alta perioada similara a Ra.zboiului Rece. Paradigma unei singure lumi armonioase este, evident, mult prea departe de realitate pentru a ne ajuta sa inte legem lumea de dupa Razboiul Rece. )

Doud lumi: noi �i ei. Daca. sperantele intr-o lume unita apar la sfar9itul conflictelor importante, tendinta de a gandi in terme nii a doua lumi opuse este recurenta in istoria omenirii. Oamenii sunt intotdeauna tentati sa-i imparta pe semeni in noi 9i ei, gru pul nostru 9i ceilalti, civilizaµa noastra 9i barbarii. Cercetatorii au analizat mereu lumea in termeni de Orient 9 i Occident, Nord s,i Sud, centru 9i periferie. Musulmanii impart,· in mod traditional, lurnea in Dar al-Islam 9i Dar al-Harb, sala9ul pa.cii 9i sala9ul ra.zbo iului. Aceasta distinctie a fost reflectata. 9i, intr-un fel, inversata la sfar9itul Razboiului Rece de catre expertii americani care au imparpt lumea in ,, zone de pace" 9i ,,zone de conflict". Primele includeau Occidentul �i Japonia, cu circa 15% din populatia mon diala, iar celelalte, restul lumii8 • In functie de modul de definire a partilor, o imagine bipar tita. a lumii ar putea corespunde, intr-o oarecare rnasura, realitatii. Irnpartirea cea mai obi9nuita, exprimata in terrneni cat se poate de diver�i, este intre tarile bogate (moderne, dezvoltate) 9 i cele sarace (traditionale, subdezvoltate sau in curs de dezvol tare). Cu irnpartirea econornica se coreleaza istoric diviziunea culturala intre Occident 9i Orient, care pune accentul rnai pupn pe diferentele in termeni de bunastare 9i mai mult pe cele care

tin de fi.losofia, modul de viata �i valorile de baza ale societatilor9• Fiecare dintre aceste irnagini reflecta unele elemente ale realitatii, dar au 9 i anumite limite. Ta.rile bogate moderne au caracteristici comune care le diferentiaza de ta.rile sarace tradiµonale, care au si ele trasaturi in comun. Diferentele in ceea ce prive9 te bogatia pot conduce la conflicte intre societati, dar dovezile sugereaza ca acest lucru se intampla mai ales cand societati bogate mai puter nice incearca sa cucereasca 9i sa colonizeze societati sarace mai traditi ' onale. Occidentul a fa.cut acest lucru timp de patru sute de ani 9 i, apoi, unele dintre colonii s-au razvratit 9 i au dus razboaie de eliberare impotriva puterilor coloniale, care i9i pierdusera pro babil dorinta ' de a domina. In lumea actuala, decolonizarea s-a terminat si ' razboaiele coloniale de eliberare au fost inlocuite de conflictele intre popoarele eliberate. La un nivel mai general, conflictele dintre bogati 9i saraci sunt improbabile, cu exceptia unor situatii speciale, pentru ca tarilor sarace le lipsesc unitatea politica, puterea economica 9 i capacita tea militara necesare pentru a ameninta ta.rile bogate. Dezvolta rea economica din Asia si , din America Latina contrazice dihotomia simplista intre bogati 9 i saraci. Sunt posibile razboaie comer ciale intre statele bogate 9i razboaie violente intre statele sarace, intre Sudul sarac si dar un razboi de clasa international, , Nordul ' bogat, este aproape la fel de departe de realitate ca o lume unita, armonioasa si fericita. Dihotomia culturala a lumii este 9 i mai.,..putin folositoare. La un anumit nivel, Occidentul este o entitate. Insa ce au in comun societat ile nonoccidentale in afara de faptul ca nu sunt occidentale? Civilizatiile japoneza, chineza, hindusa, musulmana 9 i africana nu au prea multe trasaturi comune in ceea ce prive�te religia, struc tura sociala, institutiile 9 i valorile predominante. Unitatea lumii nonoccidentale si ' dihotomia Orient-Occident sunt mituri create de occidentali. Aceste mituri sufera de defectele orientalismului, criticat, pe buna dreptate, de Edward Said pentru ca promova 37

SAMUEL

P. HUNTINGTON

•

,,diferenta intre familiar (Europa, Occidentul, «noi») 9i strain (Orientul, Estul, «ei»)" 9i pentru ca pornea de la premisa superio ritatii intrinseci a primului fata de eel din urma10• In timpul Raz boiului Rece, lumea era, in cea mai mare parte, polarizata dupa un spectru ideologic. Totu9i, nu exista un spectru cultural unic. Polarizarea ,,Occidentului" 9i a ,,Orientului" dupa criterii culturale este, in parte, o alta consecinta a practicii universale, dar regreta bile de a numi civilizaµa europeana civilizatie occidentala. In loc de ,,Orient 9i Occident", este mai potrivit sa vorbim despre ,,Occi dent 9i restul lumii", ceea ce sugereaza, eel putin, existenta mai multor civilizatii nonoccidentale. Lumea este prea complexa pen tru ca impartirile simpliste, fie economice (Nord-Sud), fie cultu rale (Orient-Occident) sa fie utile pentru majoritatea scopurilor. 184 de state, mai mult sau mai pupn. 0 a treia harta a lumii de dupa Razboiul Rece are la baza ceea ce se nume9te teoria ,,realis ta" a relaµilor internaµonale, potrivit careia statele sunt actorii principali, ha chiar singurii actori importanti in afacerile mondi ale, relatia dintre state este anarhica 9i, de aceea, pentru a- 9i asi gura supravietuirea 9i securitatea, statele incearca invariabil sa-9i maximizeze puterea. Daca un stat observa ca alt stat i9i spore9te puterea 9i devine, astfel, o potentiala amenintare, el incearca sa- 9i protejeze propria securitate consolidandu-9i puterea 9i/sau aliin celor circa 184 de state du-se cu alte state. Interesele si , actiunile , ale lumii de dupa Razboiul Rece pot fi anticipate pornind de la aceste premise. 11 Aceasta imagine ,,realista" constituie un punct de plecare foarte folositor pentru analiza afacerilor internationale 9i ex plica multe dintre acµunile statelor. Statele sunt 9i vor ramane entitatile dominante in afacerile mondiale. Ele intretin armate, desfa9oara activitati diplomatice, negociaza tratate, poarta raz boaie, controleaza organizatiile internationale, influenteaza 9i configureaza, intr-o masura considerabila, productia 9i comertul. Guvernele dau prioritate asigurarii securitatii externe a statelor pe care le conduc (de9i pot acorda adesea o importanta mai mare 38

SI CIOCNIREA CIVILIZATIILOR ' REFACEREA ORDINII MONOIALE ,

asigurarii propriei securitati in fata amenintarilor interne). In an samblu, aceasta paradigma etatista ofera o imagine mai realista 9i rnai utila a politicii mondiale decat paradigmele unitara 9i binara, dar modelul prezinta limitari importante. Paradig ma presupune ca toate statele i9i percep interese Premisa ei simpla potrivit careia fel. i acela in eaza acµon 9 le si ' ,,puterea este totul" este un punct de plecare pentru a intelege comportamentul statelor, dar nu ne duce prea departe. Statele i de multe alte dar , de e putere functi in sele intere sc define 9 isi ' Iucruri. Desigur, statele incearca adesea sa pastreze echilibrul de forte, dar, daca aceasta ar fi singura lor preocupare, atunci ta.rile vest-europene s-ar fi aliat cu Uniunea Sovietica impotriva State lor Unite, la sfar9itul anilor 1940. Statele reactioneaza in primul rand la amenintarile pe care le percep, iar, la acea vreme, statele vest-europene au considerat ca amenintarea politica, ideologica 9i militara venea dinspre est. Ele 9i-au perceput interesele intr-un mod care nu ar fi fost prevazut de teoria realista clasica. Valori le, cultura si ' institut, iile influent' eaza considerabil modul in care statele isi , definesc interesele. Iar aceste interese nu sunt determinate doar de valorile 9i de institutiile proprii, ci 9i de norme 9i de instituµi internationale. Dincolo 9i mai presus de preocuparea lor primordiala pentru securitate, diferite tipuri de state i9i definesc interesele in moduri diferite. State cu institutii , culturi asema, si natoare i9i vor descoperi interese similare. Statele democratice au puncte comune si, ' deci, nu vor intra in conflict unele cu altele. Canada nu are nevoie sa se alieze cu o alta putere pentru a impiedica o invazie din partea Statelor Unite. La un nivel elementar, premisele paradigmei etatiste s-au do vedit adevarate de-a lungul istoriei. De aceea, ele nu ne ajuta sa intelegem prin ce se deosebe9te politica globala, de dupa Razboiul Rece) de politica globala din timpul 9 i de dinaintea lui. Totu9i, este eVident ca exista diferente si ca statele isi urmaresc interesele in ' ' ' rno d diferit, de la o perioada istorica la alta. In lumea de dupa 39

SAMUEL

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI , ' REFACEREA OROINII MONDIALE

HUNTINGTON

Razboiul Rece, statele isi definesc din ce in ce mai mult interesele in termeni civilizationali. Ele coopereaza 9i se aliaza cu state cu o cultura similara sau comuna si ' sunt mai adesea in conflict cu tari ' cu o cultura diferita. Statele definesc amenintarile in functie ' de intentiile altor state, iar aceste intentii 9i modul in care sunt percepute sunt puternic influentate de consideratii culturale. Popoa rele 9i oamenii de stat sunt mai putin inclinati sa considere ca ar putea fi amenintati de popoare pe care cred ca le inteleg 9i in care cred ca pot avea incredere, pentru ca vorbesc aceea9i limba 9i au acelea9i valori, institutii, religie 9i cultura. Este mult mai probabil sa considere periculoase popoare cu o cultura diferita, pe care nu le inteleg 9i in care cred ca nu pot avea incredere. Acum, ca lumea libera nu mai este amenintata de o Uniune Sovietica marxist-le, ninista, iar Statele Unite nu mai reprezinta o amenintare pentru lumea comunista, tarile din ambele lumi observa din ce in ce mai ' multe amenintari venind din partea unor societaµ diferite din punct de vedere cultural. De9i statele raman principalii actori in afacerile internaµonale, ele pierd din suveranitate, prerogative 9i putere. Institutiile inter nationale i9i afirma dreptul de a judeca 9i de a reglementa actiu nile intreprinse de state pe teritoriul propriu. in unele cazuri, mai ales in Europa, instituµile internationale 9i-au asumat prerogati ve importante, care apartinusera anterior statelor, 9i au fost cre ate structuri birocratice internationale puternice, care actioneaza direct cu efecte asupra vietii individuale a cetatenilor. La nivel global, s-a manifestat o tendin ta a guvernelor de a pierde putere 9i prin cedarea de prerogative catre entitati politice substatale, regionale, provinciale sau locale. in multe state, inclusiv in tari din lumea dezvoltata, exista mi9cari regionale care promoveaza autonomia largita sau secesiunea. Guvernele statelor 9i-au pier dut, in mare masura, capacitatea de a controla circulaµa banilor inspre 9i dinspre tarile lor 9i intampina dificultaµ din ce in ce mai mari in a controla circulatia ideilor, a tehnologiilor, a marfurilor

Pe scurt, granitele statale au devenit din ce in ce enilor. arn 0 a si �ai permeabile. Toate aceste schimbari i-au facut pe multi sa crea da ca statul ,,minge de biliard", considerat norma dupa tratatele 12 Westfalia, din 1648 , se apropie treptat de sfar9 itul din de pace existentei 9i ca apare o ordine internaµonala diversa, complexa, multistratificata., care seama.na mai mult cu cea din Evul Mediu.

)

Haos pur. Sla.birea statelor 9 i aparitia ,,statelor e9 uate" con tribuie la o a patra imagine, cea a unei lumi in anarhie. Aceasta paradigma. accentueaza urmatoarele: declinul autoritatii guverna mentale; scindarea unor state; intensificarea conflictelor tribale, etnice 9i religioase; aparitia unor retele mafiote internationale; cre9terea numarului de refugiati la zeci de milioane; proliferarea armelor nucleare 9i a altor tipuri de arme de distrugere in masa; raspandirea terorismului; extinderea masacrelor 9i a purificari lor etnice. Aceasta imagine a unei lumi in haos a fost prezenta ta convingator 9i rezumata in titlurile a doua lucrari de cotitura publicate in 1993: Out of control (O lume scii.patii. de sub control), de Zbigniew Brzezinski 9i Pandaemonium (Pandemoniu) de Daniel Patrick Moynihan13 . Asemenea paradigmei etatiste, paradigma haosului se apro pie mult de realitate. Ea ofera o imagine corecta 9i explicita a multor evenimente care au loc azi in_ lume 9i, spre deosebire de paradigma etatista, scoate in evidenta schimbarile semnificative din politica mondiala aparute dupa Razboiul Rece. De exemplu, la inceputul anului 1993, aveau loc, in lume, circa 48 de razboaie etnice 9i existau 164 de ,,revendicari eyi conflicte etnic-teritoriale" in fosta Uniune Sovietica, dintre care 30 implicau diferite forme de conflict armat14• Totu i, ea este prea aproape de realitate, chiar 9 mai aproape decat paradigma etatista. Lumea poate fi un haos, dar nu-i lipse te o oarecare ordine. 0 imagine a lumii ca un spaµu 9 do minat de anarhie universala �i nediferentiata nu ne ofera prea lllulte indicii pentru a o intelege, pentru a ordona evenimentele

SAMUEL

HUNTINGTON

�i a le evalua importanta, pentru a prevedea tendintele in anarhie, pentru a distinge intre diversele tipuri de haos, intre cauzele si , consecintele lor posibil diferite 9i pentru a formula repere care sa fie folosite de cei care iau decizii la nivel politic.

0 comparatie a lumilor: realism, retinere �i predictii Fiecare dintre aceste patru paradigme ofera o combinatie diferita de realism �i retinere. De asemenea, fi.ecare are defectele �i limite le ei. La nivel teoretic, acestea ar putea fi contracarate combinand paradigmele 9i postuland, de exemplu, ca lumea sufera procese de fragmentare 9i de integrare simultane15• Intr-adevar exista ambele tendinte, iar un model mai complex se va apropia mai mult de rea litate decat unul mai simplu. Totu�i, acesta sacrifica retinerea in favoarea realismului 9i, daca este dus prea departe, conduce la res pingerea tuturor paradigmelor sau a teoriilor. In plus, cuprinzand doua tendinte opuse simultane, modelul fragmentare-integrare nu reu9e9te sa explice in ce circumstante ar prevala o tendinta sau cealalta. Provocarea consta in a elabora o paradigma care sa explice evenimentele decisive 9i care sa permita o mai buna inte legere a tendintelor, decat alte paradigme cu un nivel similar de abstractie intelectuala. In plus, aceste patru paradigme sunt incompatibile una cu alta. Lumea nu poate fi, in acela�i timp, unita i fundamental 9 divizata intre Orient 9i Occident sau intre Nord i Sud. De ase 9 menea, statul-natiune nu poate fi piatra de temelie a afacerilor internationale daca este fragmentat 9 i sfa9 iat de conflicte civile cu potential de proliferare. Lumea este fie unitara, fie duala, fie formata din 184 de state sau dintr-un numar aproape infinit de triburi, grupuri etnice �i nationalitati. Daca vom considera ca lumea este formata din 9apte sau opt civilizatii, vom evita multe dintre aceste dificultat' i. Aceasta re, prezentare nu sacrifica realitatea in favoarea reticentei, ca paradigmele unitara si , binara, nici nu sacrifica reticenta ' in favoarea

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINll MONDIALE

alitat ii, ca paradigmele etatista 9i haotica. Ea ofera o schema cla r: e ceea ce este impordisting a lumea, pentru e inteleg t a ru en p a · r t de ceea ce nu este, d'1ntre confl'1cte1e tot ma1 numeroase care ::loc, pentru a estima evolutiile viitoare 9 i a oferi repere politi cienilor. Mai mult, ea are la baza 9i incorporeaza elemente ale ce lorla lte paradigme. Este mai compatibila cu ele decat sunt acestea una cu alta. De exemplu, o abordare civilizationala afirma ca: • Fortele de integrare din lume sunt reale 9i tocmai ele ge nereaza forte opuse de afirmare culturala 9i de con9tiinta civilizationala. ' • Lumea este intr-un sens duala, dar distincµa principala este intre Occident, civilizatia dominanta de pana acum, �i toate celelalte civilizatii, care, totu9i, au puµne in comun una cu alta. Pe scurt, lumea este imparµta intre o entitate occidentala si , nonoccidentale. , o multitudine de entitati • Statele-natiune sunt si , vor ramane actorii cei mai imper, tanti dar interesele, asocierile ' ' in afacerile internationale, si din ce in ce mai mult, de ' conflictele lor sunt influentate, ' factori culturali si ' civilizationali. ' • Lumea este intr-adevar anarhica, plina de conflicte tribale �i nationale, dar conflictele cele mai periculoase pentru sta bilitate sunt cele dintre state sau dintre grupuri apartinand unor civilizatii ' diferite. Prin urmare, o paradigma civilizationala prezinta o harta re lativ simpla, dar nu excesiv de simpla, pentru a intelege ce se in tampla in lume' la sfarsitul secolului XX. Cu toate acestea, nici ' o paradigma nu este etern valabila. Modelul politicii mondiale din perioada Razboiului Rece a fost util 9i pertinent timp de pa truzeci de ani, dar a devenit depa�it la sfar�itul anilor 1980 9i la un mom ent dat, par�digma civilizationala va avea aceea i soar 9 ta. Totu9i, pentru perioada contemporana, este un ghid util care ne ajuta sa distingem ce este mai important de ce este mai puµn imp ortant. De exemplu, aproape jumatate dintre cele 48 de con fiicte etnice care au avut loc in lume, in 1993, s-au produs intre

SAMUEL

P HUNTINGTON

grupuri apartinand unor civilizatJ.i diferite. Daca ar adopta per spectiva civilizationala, secretarul general al ONO 9i secretarul de stat al SUA 9i-ar concentra eforturile pacificatoare asupra acestor conflicte care risca mult mai mult decat altel e sa de genereze in razboaie extinse. Paradigmele genereaza, de asemenea, predictii,. iar un t est cru cial al validitatii 9i utilitatii unei paradigme e ste masura in care predictiile derivate se dovede sc mai corecte decat cele derivate din paradigme alternative. De exemplu, o paradigma etatista1-a determinat pe John M earsh eimer sa prezica faptul ca ,, situatia dintre Ucraina 9 i Rusia este propice izbucnirii unei competitii pentr u securitate intre ele. Marile puteri despartite de o frontiera ' lunga 9i neprotejata, ca aceea dintre Rusia i Ucraina, intra adesea 9 intr-o competiµe alimentata de te meri pe ntru propria securita te. Rusia 9i Ucraina ar putea depa9 i aceasta dinamica i ar putea 9 invata ' sa convietui ' asca in armonie, dar ar fi cu totul neobisn ' uit sa reu9easca ac e st lucru.16 0 abordare civilizaµonala, pe de alta parte, pune accentul pe legaturile culturale, personale i istorice 9 stranse dintre Rusia 9 i Ucraina 9i pe amestecul etnic dintre ru ii 9 9i ucrainienii din ambele tar i 9i s e concentreaza, in schimb, pe linia de falie civilizationala care desparte partea de est ortodoxa a Ucrainei de partea de vest uniata, o realitate istorica veche si ' foarte importanta pe care Mearsheimer, in conformitate cu conce ptul ,,realist" al statului ca entitate unificata i autoidentificata, 9 o ignora total. Daca o abordare etatista scoate in evidenta posi bilitatea unui razboi intre Ucraina i Rusia, o abordare civiliza 9 tionala o minimizeaza 9i evidentiaza, in schimb, posibilitatea ca Ucraina sa se scindeze in doua. Pornind de la factorii culturali, s-ar putea presupune ca aceasta divizare ar fi mai violenta decat a Cehoslovacie i, dar mult mai putin sange roasa decat c ea a Iugos laviei. Aceste pre dictii diferite genereaza, la randul lor, prioritati politice diferite. Predicµa etatista a lui M earsh e imer, cu privire la un posibil razboi ruso-ucrainean i la cucerirea Ucrainei de catre 9 44

CIOCNIREA CIVILIZA TIILOR 9I REFACEREA ORDINII MONDIALE

. , il determina sa fie de acord cu de tinerea unui arse nal nuRus1a . . ,... . alva ar 1ncuraJa cooUcraina. 0 a or are vii. b d c1 1zat1on catre de r a cle . . t I le ar . cer e U cra1ne1 c e le doua tar1 sa renun e a arme ntre i " a re , ' a r e '. . . economic substanP_ e ucle are, ar promova acordarea unu1 aJutor n Ucrainei si alte masuri menite a o ajuta sa-9 i pastreze unita t1:al p an de urgenta �ea si indep endenta 9i ar sust1ne elaborarea unu1·1 pen�ru posibila scindare a Ucrainei. Multe evenimente impor tante, care au avut loc dupa Razbo. I Rece au fost compatibil e cu paradigma civilizatJ.onala 9i ar fi lU , · utut fi anticipate pe baza ei. Printre acestea se numara: dez1nteprarea Uniurtii Sovietice 9i a Iugoslaviei; razboaiele ca.re au loc pe ostele lor teritorii; ascensiunea fundamentalismului religios in toata lumea; luptele pentru identitate din Rusia, Turcia 9i Mexic; intensitatea confl.ictelor comerciale dintre Statele Unite 9i Japonia'· reziste nta ' statelor islamice la presiunea occidentala asupra Irakului si a Libiei; eforturile tarilor islamice 9 i confucianiste de a achizitiona arme nucleare 9i mijloace de a le folosi; pastrarea de catre' China a rolului de mare putere ,, outsider"; consolidarea noilor regimuri democ ratice in unele tari, dar nu 9i in altele; 9i avantul cursei inarmarii in Asia de Est. Relevanta paradigmei civilizationale pentru lumea emergent� este ilustrata de urmatoarele evenimente survenite in cursul une1 perioade de 9as e luni, in 1993, eve nimente care corespund acestei paradig me: V

• continuarea si , intensificarea luptelor intre croati, musulmani si ' sarbi, in fosta Iugoslavie; • incapacitatea Occidentului de a acorda un sprijin semnific a tiv musulmanilor din Bosnia sau de a condamna atrocitati le croatilor , asa ' ' cum a condamnat atrocitatile sarbilor; • refuzul Rusiei de a se alatura altor membri ai Consiliului de Securitate al ONU pentru a-i determina pe sarbii din Croa tia sa faca pac e cu guv ernul croat �i ofe rta Iranului 9i a altor tari musulmane de a trimite 18 000 de soldaµ pentru a i' apara pe musulmanii din Bosnia; 45

SAMUEL

P. HUNTlNGTON

CroCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MOND[ALE

• intensifi.carea razboiului dintre armeni i azeri, cererile for 9 mulate de Turcia si ' Iran ca armenii sa renunte ' la cuceririle lor, desfa9 urarea de trupe turce9 ti la frontiera cu Azerbaidjanul 9i de trupe iraniene pe teritoriul azer 9i avertismentul Rusiei ca actiunea Iranului contribuie la ,,escaladarea con flictului" 9i ,,ar putea duce la internationalizarea lui"; • continuarea luptelor in Asia Centrala, intre trupele ruse 9i gherilele mujahedine; • confruntarea de la Conferinta asupra Drepturilor Om ului, de la Viena, dintre reprezentantii Occidentului, condu i de 9 secretarul de stat american Warren Christopher, care au condamnat ,,relativismul cultural", si cei ai unei coalitii de tari musulmane 9i confucianiste care au respins ,,universalismul occidental''; • reorientarea atentiei strategilor militari din Rusia i NATO 9 catre ,,amenintarea care vine din Sud"; • alegerea, aparent aproape numai dupa criterii civilizationa le, a ora9 ului Sydney pentru a gazdui Olimpiada din anul 2000, in defavoarea Beijingului; • vanzarea de componente de rachete de catre China Pak is tanului, impunerea de sancµuni Chinei de catre SUA, ca urmare a acestei decizii, si ' confruntarea dintre China si ' Statele Unite cu privire la presupusa livrare de tehnologie nucleara Iranului; • incalcarea moratoriului si ' testarea unei arme nucleare de catre China, in ciuda protestelor vehemente ale Statelor Unite, 9i refuzul Coreii de Nord de a participa mai departe la discutii cu privire la programul ei nuclear; • dezvaluirea faptului ca Departamentul de Stat al SUA ducea o politica de ,,dubla ingradire" fata de Iran 9i Irak; • anuntarea de catre Departamentul Apararii al SUA a unei noi strategii de pregatire pentru doua ,,conflicte regionale majore", unul impotriva Coreii de Nord 9i celalalt impotriva Iranului sau Irakului; '

• apelul pre9 edintelui iranian in favoarea incheierii unor � i _ ante cu China 9i India, pentru ,,a putea avea ult1mul cuvant in ceea ce prive9te evenimentele internationale"; • adoptarea de catre Germania a unor legi noi care restricµo neaza drastic acceptarea refugiatilor; • acordul dintre pre9 edintele Rusiei, Boris Eltin, 9i pre9edin tele Ucrainei, Leonid Kravciuk, cu privire la flota din Marea Neagra 9i la alte chestiuni; • bombardarea Bagdadului de catre Statele Unite, sprijinul aproape unanim de care s-a bucurat operatiunea din partea guvernelor occidentale 9i condamnarea ei de aproape toate guvernele musulmane, care au califi.cat-o drept un alt exem plu al ,,dublei masuri" a Occidentului; • includerea Sudanului pe lista statelor teroriste de catre SUA si punerea sub acuzare a 9 eicului Omar Abdel Rahman 9i a partizanilor lui, pentru conspiratie in vederea ,,declan 9 arii unui razboi de terorism urban impotriva Statelor Unite"; • cre9 terea 9anselor Poloniei, Ungariei, Cehiei 9i Slovaciei de a fi. admise in NATO; • alegerile parlamentare din Rusi�, din 1993, care au demon strat ca aceasta este, intr-adevar, o tara ,,sfa9iata" ale carei populatie 9i elite nu 9tiu daca ar trebui s� se alature sau sa se opuna Occidentului. Am putea intocmi o lista asemanatoare de evenimente care demo nstreaza pertinenta paradigmei civilizationale pentru aproa pe orice alta perioada de 9ase luni, de la inceputul anilor 1990. In primii ani ai Razboiului Rece, omul de stat canadian Lester Pearson prezicea rena terea i revitalizarea societaµlor nonoc 9 9 cide ntale. ,,Ar fi absurd", avertiza el, ,,sa ne imaginam ca aceste noi societaµ politice care se nasc in Orient vor fi c6pii ale cel r � cu care suntem obisnuiti noi in Occident. Renasterea acestor c1' ' , viliz atii ' stravechi se va face sub forme noi." Aratand ca relatiile interna tionale fusesera reduse ,,timp de mai multe secole" la relaµile dintre statele europene, el afirma ca ,,problemele cu conse cint ele cele mai importante nu mai apar intre natiunile din cadrul 47

SAMUEL P. HUNTINGTON

unei singure civilizaµi, ci chiar intre civilizatii"17 • Bipolaritatea indelungata din timpul Razboiului Rece a intarziat evolutiile anticipate de Pearson. Sfar9itul Razboiului Rece a eliberat fortele culturale 9i civilizationale pe care el le identificase in anii 1950 9i multi cercetatori 9i observatori au recunoscut 9i au evidentiat noul rol al acestor factori in politica globala18 • Dupa cum avertiza cu intelepciune Fernand Braudel, ,,pentru oricine este interesat de lumea contemporana 9i, cu atat mai mult, pentru cine vrea sa actioneze in aceasta lume, este <<profitabil» sa 9tie sa recunoasca pe o harta a lumii civilizatiile de azi 9i sa fie capabil sa le defineas ca granitele, centrul 9i periferia, provinciile 9i aerul care se respira acolo, «formele» generale 9i particulare care exista 9i se asociaza in cadrul lor. Altminteri, ce·gre9 eli catastrofale de perspectiva ar putea rezulta de aici!"19

•

(APITOLUL

(IVILIZAJIILE IN TRECUT �I IN PREZENT A

Natura civilizatiilor Istoria umanitatii este istoria civilizatiilor. Este imposibil sa con cepem evoluµa omenirii in alµ termeni. De-a lungul istoriei, au aparut multe generatii de civilizatii: sumeriana, egipteana, clasica, mezoamericana, sinica, hindusa, cre9tina, musulmana. Civilizati ile au oferit oamenilor formele de identificare cele mai cuprinza toare. Drept urmare, cauzele, aparitia, ascensiunea, interactiunile, realizarile 9 i declinul civilizaµilor au fost explorate pe larg de isto, rici, sociologi 9i antropologi eminenti, precum Max Weber, Emile Durkheim, Oswald Spengler, Pitirim Sorokin, Arnold Toynbee, Alfred Weber, A.L. Kroeber, Philip Bagby, Carroll Quigley, Rush ton Coulborn, Christopher Dawson, S.N. Eisenstadt, Fernand Braudel, William H. McNeill, Adda Bozeman, Immanuel Waller stein 9i Felipe Fernandez-Armesto1 . Ace9ti autori 9i nu numai ei au produs o literatura bogata, erudita 9i sofisticata consacrata analizei comparative a civilizaµilor. Diferentele de perspectiva, metodologie, de prioritaµ 9i concepte sunt numeroase, dar exista un consens asupra anumitor principii care privesc natura, identi tate a si ' dinamica civilizatii ' lor. In primul rand, exista o distinctie la sin, intre ,,civilizatie" ' gular i ,,civilizaµi" la plural. Ideea de civilizatie a fost introdusa 9 de ganditorii francezi din secolul al XVIII-lea, pentru a o opune conceptului de ,,barbarie". Societatea dvilizata se deosebea de cea Prirnitiva pentru ca era stabila, urbana 9i educata. Ei considerau

SAMUEI,

CrocNIREA CIVILIZATIILOR SI ' REFACEREA ORDINII MONDIALE '

HUNTINGTON

ca a fi civilizat era bine, iar a fi necivilizat era rau. Conceptul de si civilizaµe a oferit un standard de evaluare a societatilor ' ' in se, colul al XIX-lea europenii au investit multa energie intelectuala, diplomatica 9i politica in elaborarea criteriilor dupa care societa µle nonocccidentale puteau fi judecate ca fiind destul de civiliza te pentru a fi acceptate ca membre ale sistemului international ' dominat de Europa. In acela9i timp, totu9i, se vorbea din ce in ce la plural. Aceasta insemna ,, renuntamai mult despre ,,civilizatii", , > rea la o civilizatie definita ca un ideal sau mai degraba ca idealul insu 9i" 9i o indepartare de la ideea ca ar exista un singur etalon de civilizatie - o civilizaµe ,,limitata", dupa cum spunea Braudel, ,,la cateva popoare sau grupuri privilegiate, a9a -numita «elita» a umanitaµi". in schimb, existau multe civilizatii, fi.ecare dintre la singuele civilizata in felul ei. Pe scurt, termenul ,, civilizatie" ' lar ,,a pierdut din prestigiu", iar o civilizatie in sensul diferit de pluralul ei ar putea sa nu fie deloc civilizata in sensul initial ' ' de la singular, al termenului2 • Civilizatiile la plural constituie subiectul acestei carti. Totu 9i, distinctia intre singular 9i plural ramane pertinenta 9i ideea de civilizatie la singular reapare in argumentul potrivit caruia exista o civilizatie universala. Acest argument nu poate fi sustinut, dar este util sa analizam daca aceste civilizatii devin sau nu mai civilizate 9i o vom face in ultimul capitol al cartii. ' este o entitate culturala' mai In al doilea rand, o civilizatie , putin in Germania. Ganditorii germani din secolul al XIX-lea au fa.cut o distinctie clara intre civilizatie, care include mecanica, tehnologia 9i alti factori materiali, 9i cultura, formata din valori le, idealurile 9i calitatile intelectuale, artistice 9i morale cele mai inalte ale unei societaµ. Aceasta distinctie s-a pastrat in gandirea germana, dar nu a mai fost acceptata in alt spatiu. Unii antropo logi chiar au inversat relaµa- dupa ei, culturile sunt caracteristice societatilor primitive, neschimbatoare 9i nonurbane, iar societa µle mai complexe, dezvoltate, urbane 9i dinamice sunt civilizatii. ' �

�

Aceste eforturi de a face o diferenta intre cultura 9i civilizaµe nu au avut succes 9i, in afara Germaniei, majoritatea speciali9tilor sunt de acord cu Braudel ca este ,,o iluzie sa dorim sa separam cultura de fu11damentul ei, civilizatia, a9a cum o fac germanii"3• ,,Civilizaµe" 9 i ,,cultura" se refera deopotriva la modul de viata al unui popor, iar o civilizatie este o cultura in sens larg. Ambele includ ,,valorile, normele, institutiile 9i modurile de gandire ca rora generatii succesive aparµnand unei societati le-au acordat o 4 primordiala." a • Pentru Braudel, o civilizatie este ,,un tant r po im spatiu, o «arie culturala»", ,,un ansamblu de caracteristici 9i feno mene culturale". Wallerstein o define9 te ca pe ,,o inlantuire speci fica de viziuni asupra lumii, de obiceiuri, structuri 9 i cultura (atat materiala, cat 9i spirituala), care formeaza un fel de intreg istoric 9i care coexista (chiar daca nu intotdeauna simultan) cu alte v a riante ale acestui fenomen". Potrivit lui Dawson, o civilizatie este produsul ,,unui proces original de creativitate culturala care este opera unui anumit popor", in timp ce, pentru Durkheim 9i Mauss, ea este ,,un fel de mediu moral care cuprinde un anumit numar de natiuni, fiecare cultura nationala fiind doar o forma particulara a intregului". Pentru Spengler, o civilizatie este ,.,destinul inevi tabil al Culturii... cele mai externe si ' mai artificiale stari de care umanitatea dezvoltata este capabila... o concluzie, devenitul care succeda devenirii". Cultura este tema comuna in aproape toate 5 • definitiile civilizatiei , Elementele culturale esentiale au care definesc o civilizatie ' ' fost prezentate in forma clasica de atenieni, cand i-au asigurat pe sparta ni ca nu ii vor trada in favoarea per 9ilor: Chiar daca am fi tentati sa o facem, exista multe mo tive solide care ne impiedica. Mai intai 9i mai presus de toate, imaginile 9i sala9urile zeilor arse 9i transfor mate in ruine trebuie neaparat razbunate, cu toata puterea noastra, 9i nu poate fi vorba sa ajungem la o intelegere cu eel care a savar 9it asemenea fapte. In al

SAMUEL

P. HUNTINGTON

SI CIOCNIREA CIVILIZATIILOR , ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

doilea rand, rasa greaca are acela9i sange, vorbe9te aceea 9i limba, se inchina in acelea�i temple �i aduce acelea�i ofrande. Avem obiceiuri asemanatoare. Nu ar fi bine ca atenienii sa tradeze toate acestea. Sangele, limba, religia, modul de viata erau ceea ce grecii aveau in comun �i ceea ce ii distingea de per�i �i de alte popoare. Totu�i, dintre toate elementele obiective care definesc civilizatiile ' eel ' mai important este, de regula, religia, a�a cum subliniau �i atenienii. Principalele civilizaµi din istoria omenirii s-au identificat cu marile religii ale lumii intr-o masura semnificativa, iar oameni de aceea�i etnie �i care vorbesc aceea�i limba, dar au religii dife rite, pot sa se macelareasca unii pe altii, a�a cum s-a intamplat in Liban, in fosta Iugoslavie �i in subcontinentul indian 7• Exista o legatura semnificativa intre impartirea oamenilor in civilizatii, du.pa caracteristici culturale, �i imparµrea lor in rase, civilizatie si rasa nu sunt unul si dupa caracteristici fizice. Totusi, > > ' acela 9 i lucru. Oameni de aceea9i rasa pot fi profund divizati , de civilizatie; oameni de rase diferite pot fi uniti de civilizatie. Mai ales marile religii misionare, cre�tinismul �i islamul, cuprind societati foarte diverse din punct de vedere rasial. Diferentele cruciale din, tre grupurile umane au legatura cu valorile, credintele, instituµile 9i structurile sociale, nu cu dimensiunea fizica, cu forma capului sau cu culoarea pielii. In al treilea rand, civilizatiile sunt integratoare, adica nici una dintre componentele lor nu poate fi pe deplin inteleasa indepen dent de civilizatia din care face. parte. Toynbee spunea ca civiliza tiile ,,inglobeaza fara a fi inglobate de altele". 0 civilizatie ' este o ,,totalitate". La randul sau, Melko afirma: ,,Civilizatiile au un oare, care grad de integrare. Partile dintre ' lor sunt definite de relatiile ' ele �i de relatiile cu intregul. Daca o civilizaµe este formata din state, aceste state vor avea mai multe legaturi unele cu altele de cat cu statele care nu fac parte din civilizatia respectiva. S-ar putea lupta mai mu.It intre ele 9i ar putea stabili relatii diplomatice mai 1

Vor fi mai interdependente economic. Vor fi influentate t. ven rec f de acele�i curente esteti.ce 9i filosofice8." o civilizatie este entitatea culturala cea mai larga. Sate, re giu ni, grupuri etnice, naµonalitati, grupuri religioase, toate au cult uri diferite, la niveluri diferite de eterogenitate culturala. cultura unui sat din sudul Italiei poate fi diferita de cea a unui sat din nordul Italiei, dar ambele fac parte din cultura italiana, care le deosebe�te de satele germane. La randul lor, comunitatile europene imparta9 esc caracteristici culturale care le diferentiaza de comunitaµle chineze sau hinduse. Pe de alta parte, chinezii, hindu.9ii �i occidentalii nu fac parte dintr-o entitate culturala mai mare. Ei formeaza civilizatii. ' este, astfel' eel mai ' 0 civilizatie mare grup cultural de oameni 9i eel mai larg nivel de identitate culturala a oamenilor, in afara de alte caracteristici comune, care ii diferenµaza de alte specii. Ea se define9 te atat prin elemente obiective comune, ca, de exemplu, limba, religia, istoria, obice iurile, institutiile, cat 9i prin elemente subiective de autoidentifi care. Oamenii au mai multe niveluri de identitate: un locuitor al Romei se poate defini, cu diferite grade de intensitate, ca roman, italian, catolic, cre 9 tin, european, occident�!. Civilizatia careia ii aparµne este nivelul eel mai cuprinzator de identificare pe care el il simte. Civilizatia este grupul eel mai mare pe care il putem numi ,,noi" 9i in care ne simµm acasa din punct de vedere cultu ral, grupul diferit de toti ceilalti ,,ei". Civilizatiile pot cuprinde un numar mare de oameni, ca de exemplu cea chineza, sau un nu.mar foar te mic, de exemplu, Caraibele anglofone. De-a lungul istoriei, au existat multe grupuri mici de oameni cu o cultura distincta, �� fara o identificare culturala mai larga. Au fost fa.cute distinc �1 �� functie de ma.rime i de importanta, intre civilizatii mari i 9 9 �1vilizatii periferice (Bagby) sau intre civilizatii mari si civilizati.i ' ' ' int · ��rupte sau avortate (Toynbee). Aceasta carte vorbe9 te despre c Vilizatii � le considerate, in general, principalele civilizati.i din istor1a ome n1n1. . ..

52 •

SAMUEL

P. HUNTINGTON

Civilizatiile nu au granite clare, nici inceputuri 9i sfar9ituri precise. Oamenii i9i pot redefini identitatea 9i chiar o fac, astfel incat compozitia 9i formele civilizaµilor se schimba in timp. Cul turile popoarelor interacµoneaza 9i se suprapun. Masura in care seamana sau difera intre ele variaza si culturile civilizatiilor ea , > considerabil. Civilizatiile sunt, totu9i, entitati semnificative 9i, desi ' frontierele dintre ele sunt rareori clare, ele sunt reale. in al patrulea rand, civilizatiile sunt muritoare, dar 9i foarte longevive; ele evolueaza, se adapteaza 9i sunt cele mai durabile asocieri umane, ,,realitaµ de o extrema longue duree". ,,Esenta lor specifica" consta in ,,continuitatea lor istorica indelungata. Civi lizatia este, de fapt, cea mai lunga poveste dintre toate." Impe riile se nasc si raman si ' mor, guvernele vin si , pleaca, civilizatiile , , ,,supravietuiesc rasturnarilor politice, sociale, economice 9i chiar ideologice"9• ,,Istoria internaµonala", conchide Bozeman, ,,demon streaza teza potrivit careia sistemele politice sunt expediente trecatoare la suprafata civilizatiei 9 i destinul fiecarei comunitaµ unificate lingvistic 9 i moral depinde, In fond, de supravietuirea unor idei structurante de baza, in jurul carora generatii succesive s-au unit 9i care simbolizeaza, astfel, continuitatea societatii."10 Aproape toate marile civilizatii ale lumii din secolul XX exista de eel puµn o mie de ani sau sunt produsul direct al unei alte civili zatii ' vechi, ca in cazul Americii Latine. Civilizatiile dureaza, dar, in acela9i timp, evolueaza. Ele sunt dinamice, cunosc gloria 9i decaderea, fuzioneaza 9 i se divizeaza 9i, a9a cum 9tie orice student la istorie, dispar 9i sunt ingropate de nisipurile timpului. Fazele evolutiei lor pot fi definite in diferite moduri. Quigley considera ca civilizatiile· tree prin 9apte etape: amestec, gestatie, expansiune, perioada de conflict, imperiu uni versal, declin 9i invazie. Melko generalizeaza un model de schim tree de la un sistem feudal cristalizat la bare, in care civilizatiile ' un sistem feudal in tranziµe, apoi la un sistem statal cristalizat, la· un sistem statal in tranzitie 9i ajung, in cele din urma, la un sistem imperial cristalizat. Dupa Toynbee, o civilizatie apare ca 54

SI REFACEREA ORDINII MONDIALE CroCNIREA CIVILIZATIILOR > ,

dezde da apoi perioa i o te cunoa cari provo ite anum la 9 9 uns p � ras . . . . re, care imp1·1ca- cre9terea contralul u1 asupra med1u1u1 sau olta v a z re li ata de o minoritate creativa, urmata de o perioada de tulbu ari, de aparitia unui stat universal 9i de dezintegrare. De9 i exista �iferente semnificative, aceste teorii afirma ca toate civilizatiile ev olueaza trecand printr-o perioada de conflicte sau de tulburari 11• universal, spre decadere i stat dezintegrare un catre 9 in al cincilea rand, deoarece civilizaµile sunt entitati culturale, nu politice, ele nu mentin ordinea, nu fac legi, nu colecteaza impo zite, nu due razboaie, nu negociaza tratate 9i nici nu indeplinesc alte functii care le revin guvernelor. Structura politica difera de la o civilizatie la alta 9i de la o epoca la alta. Astfel, o civilizaµe poate cuprinde una sau mai multe unitati politice. Aceste unitati pot fi ora9e-stat, imperii, federaµi, confederatii, state-natiune sau state multinationale, care pot avea diferite forme de guverna mant. De-a lungul evolutiei unei civilizatii, apar, de obicei, schim in natura unitatilor ei politice constitutive. bari in numarul si > ' La limita, o civilizatie 9i o entitate politica pot coincide. Potrivit lui Lucian Pye, China este ,,o civilizatie care pretinde a fi un stat"12. Japonia este o civilizaµe care este un stat. Majoritatea civilizati ilor, totu9 i, contin mai mult de un stat sau de o alta entitate po litica. In lumea moderna, majoritatea civilizatiilor cuprind doua sau mai multe state. In sfar9it, speciali9 tii identifica, in general, acelea9i mari civilizaµi trecute 9i prezente, dar au adesea pareri diferite cu privire la numarul total al civilizatiilor care au existat de-a lungul istoriei. Quigley considera ca au existat 9 aisprezece cazuri istorice clare 9i opt foarte probabile. Toynbee a identificat mai intai douazeci 9i unu, apoi inca doua. Spengler vorbe9 te despre opt mari culturi. McNe il! crede ca au existat noua civilizatii, de-a lungul istoriei. Bag by identifica i el noua mari civilizaµi (sau unsprezece, daca 9 Japonia i lumea ortodoxa sunt separate de China i, respectiv, 9 9 de Occident), Braudel noua civilizatii, iar Rostovanyi apte mari _ 9 C� Vilizatii contemporane13• Aceste diferente depind, in parte, de taspunsul fiecarui specialist la intrebarea daca grupuri culturale, 55

SAMUEL

P. HUNTINGTON

precum chinezii 9i indienii, au format, de-a lungul istoriei, o sin gura civilizat'ie sau doua sau mai multe civilizat.ii strans inrudite' din care una este descendenta celeilalte. In ciuda acestor diferente, identitatea marilor civilizatii nu este contestata. ,,Exista un consens rezonabil", concluziona Melko, dupa ce studiase literatu ra de specialitate, ,,cu privire la eel puµn douasprezece mari civili zatii, dintre care 9apte nu mai exista (mesopotamiana, egipteana, cretana, clasica, bizantina, mezoamericana, andina) si ' cinci care exista 9i azi (chineza, japoneza, indiana, islamica 9i occidentala) 14 • La aceste cinci civilizatii contemporane, este util sa le adaugam pe cea ortodoxa, pe cea latino-americana 9i, poate, pe cea africana. A 9adar, marile civilizatii contemporane sunt urmatoarele: Civilizatia sinicii (chinezii.). Toµ speciali9 tii recunosc existenta fie a unei singure civilizatii chineze distinc te, cu o istorie de eel putin 3 500 de ani, poate chiar de 4 500 de ani, fie a doua civiliza tii chineze, una succedandu-i celeilalte, in primele secole ale erei cre9 tine. In articolul meu din Foreign Affairs, am numit aceasta civilizatie ,,confudanista". Totu9i, termenul ,,sinica" este mai co rect. De9i confucianismul este o componenta majora a civilizaµei chineze, ea nu se reduce la confucianism si, , de asemenea ' depases ' 'te granitele Chinei ca entitate politica. Termenul ,,sinica", folosit de multi cercetatori, descrie adecvat cultura comuna a Chinei si ' a comunitatilor chineze din Asia de Sud-Est 9i de oriunde din afara Chinei, precum 9i culturile inrudite ale Vietnamului si ' Coreii. Civilizatia japonezii.. Unii speciali9 ti combina culturile japoneza 9i chineza intr-o singura civilizatie extrem-orientala. Totusi, • cei mai multi recunosc Japonia drept civilizatie distincta, care s-a dezvoltat din civilizaµa chineza in perioada 100-400 cl.Hr. Civilizapa hindusii.. Toµ speciali9tii sunt de acord cape subcon tinentul indian au existat una sau mai multe civilizatii , succesive ' incepand eel putin din anul 1500 1.Hr. Acestea sunt numite, in general, indiene, indice sau hinduse, ultimul termen fiind prefe rat pentru a desemna civilizatia cea mai recenta. Intr-o forma sau alta, hinduismul a avut un rol central in cultura subcontinentului, 56

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' REFACEREA ORDINll MONDIALE )

,.1 cepand din al doilea mileniu i.Hr. ,,Este mai mult decat o religie :u un sistem social; este nucleul civilizatiei indiene."15 Continua :a joace acela9i rol 9i astazi,. de9i_ India are_ o c��nitate musul� mana importanta, precum 91 ma1 multe m1nor1tat1 culturale ma1 nu ara a" sep dus ,,hin l enu term , ica" ,,sin Ca i . ase ero num 9 utin it dor de este ce ceea leu, nuc ei ului ele stat num de tiei liza civi �;le se extinde din tiei liza a ci� tur , cul uri caz ste ace in ca d, can nci atu colo de granitele statului nucleu. Civilizapa islamica. Toti marii speciali9 ti recunosc existenta in ba Ara la insu Pen in rut e. Apa inct dist e mic isla tii liza civi i une secolul al VII-lea d.Hr., Islamul s-a raspandit rapid in Africa de Asia Centrala, in est, spre i um prec ica, Iber la insu Pen in 9 Nord si ' pe subcontinentul indian 9i in Asia de Sud-Est. Drept urmare, in cadrul Islamului exista multe culturi sau subcivilizatii distincte, ca, de exemplu, araba, turcica, persana 9i malaieza. Civilizat' ia ortodoxii.. Unii specialis' ti identifica o civilizat'ie ortodoxa separata, cu centrul in Rusia, care se distinge de cre9 tinatatea occidentala prin originea ei bizantina, prin religia diferita, prin cei 200 de ani de stapanire tatara, prin despotismul adminis tratiei �i expunerea redusa la Rena 9tere, Reforma, Iluminism 9i la alte experiente ' occidentale fundamentale. Civilizatia occidentala. A aparut intre 700-800 d.Hr. In general, speciali9 tii considera ca are trei mari componente: Europa, America de Nord �i America Latina. iden o si, totu are, a Latin rica Ame nii.. a erica o-am Civilizati latin ' , titate distincta, care o deosebe9 te de Occident. De9i se trage din civilizaµa europeana, America Latina a avut o evolutie diferita de cea a Europei i a Americii de Nord. A avut 9i are o cultura corpo 9 ratista 9i autoritara, pe care Europa a cunoscut-o intr-o masura mult mai mica, iar America de Nord deloc. Europa 9i America de Nord au suferit efectele Reformei si ' au combinat culturile catolica �i protestanta. De-a lungul istoriei sale, America Latina a fost doar catolica, de i aceasta situaµe se poate schimba. Civilizaµa lati 9 no-americana inglobeaza culturi indigene, inexistente in Europa, �

SAMUEL

P. HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR

care au fost distruse in America de Nord 9i care au o importanta diferita in Mexic, in America Centrala, in Peru 9i Bolivia, pe de o parte, 9i in Chile 9i Argentina, pe de alta parte. Evolutia politica 9i dezvoltarea economica in America Latina au fost net diferite de modelele de evolutie predominante din ta.rile nord-atlantice. Din punct de vedere subiectiv, latino-americanii insisi se identi, ' fica diferit. Unii spun ca fac parte din Occident, altii ca au propria lor cultura, 9i exista numeroase lucrari scrise de nord-ame ricani si ' latino-americani care analizeaza in detaliu diferentele ' 16 culturale dintre ei • America Latina ar putea fi considerata fie o subcivilizatie a civilizatiei occidentale, fie o civilizatie distincta care are o legatura stransa cu Occidentul 9i a carei populatie are o opinie impartita in privinta apartenentei sale la Occident. Pen tru o analiza c are se concentreaza asupra implicatiilor politice internationale ale civilizatiilor, inclusiv asupra relatiilor dintre America Latina, pe de o parte, 9i Europa 9iAmerica de Nord, pe de alta parte, a doua definitie este mai potrivita 9i mai utila. Occidentul include, a9adar, Europa, Americ a de Nord i alte 9 teritorii colonizate de europeni, precum Australia i Noua Zee 9 landa. Relaµa dintre cele doua mari componente ale Occidentului s-a schimbat de-a lungul timpului. 0 lunga perioada din istoria lor, americanii 9i-au definit societatea prin contrast cu Europa. Americ a era pamantul libertatii, al egalitatii 9i al 9anselor, era vii torul; Europa reprezenta opresiunea, lupta de clasa, ierarhia, ina poierea. Se spunea chiar ca America era o civilizatie diferita. Pos, tularea opozitiei intre America 9i Europa era, intr-o masura considerabila, rezultatul faptului ca America avusese foarte putine contacte cu civilizatii nonoccidentale, eel putin pana la sfar itul 9 secolului al XIX-lea. Totu9i, odata ce Statele Unite au inceput sa joace un rol important pe scena mondiala, a aparut sentimentul unei identitati comune cu Europa17 • Daca America secolului al XIX-lea se definea ca fiind diferita de Europa 9 i opusa ei, America secolului XX s-a definit ca o parte 9i chiar ca liderul unei entitaµ mai vaste, Occidentul, care include Europa. Termenul ,,Occident" este acum folosit de toata lumea pentru a desemna ceea ce se numea odata ,,crestinatatea occidentala". ' 1

9I REFACEREA ORDINII MONDIALE

astfel singura civilizatie identificata printr-un este ntul ·d e Qcc1 .. . . nume1e unu1 popor, a1 une1 reIig11 sau prin nu i al, cardin 9 t c Pun c1 v ' ili' p zad fi ' care aseaza 1 ta fi ent1 ce Aceas * . a i geogr ni regiu nei al u . deasupra contextului ei istoric, geografic 9i cultural. D!n punct vedere istoric, �iviliz�tia oc:identala este eu:ope,:ina. In epoca oderna, civilizat1a occ1dentala este euro-amer1cana sau nord-at :ntica. Europa, America 9i Atlanticul de Nord pot fi gasite pe o harta, Occidentul nu. Numele de ,,Occident" a dat na9tere 9i con ceptului de ,, occident�izare" 9i a favoriz�t ide�tifica�;a gre9�t� _ modernizarii cu occ1dental1zarea: ,,occ1dental1zarea Japon1e1 :ste mai u9or de conceput, decat este ,,euro-americanizarea ei". Cu toate acestea, civilizatia euro-americana este numita de toata lumea civilizatia occidentala 9i acesta este termenul pe care il vom folosi in lucrarea de fata, in ciuda problemelor importante pe care le ridica. Civilizatia africanii (posibil). Majoritatea marilor speciali9ti in istoria civilizatiilor, cu exceptia lui Fernand Braudel, nu recunosc existenta ' unei civilizatii ' africane distincte. Nordul continentului african �i coasta sa de est apartin civilizatiei islamice. Din pun�t de vedere istoric, Ethiopia a constituit o civilizatie distincta. In restul continentului, imperialismul 9 i coloniile europene au adus elemente ale civilizatiei ' occidentale. In Africa de Sud, coloni9tii olandezi, francezi 9i englezi au creat o cultura europeana multifragmentara18. Cel mai semnificativ este ca imperialismul euro pean a adus cre�tinismul in cea mai mare parte a continentului, la sud de Sahara. Pe intreg teritoriul Africii, identitatile tribale V

* Folosirea termenilor ,,Orient" sau ,,Est" 9i ,,Occident" sau ,;./est" pentru a desemna zone geografice este derutanta si etnocentrica. ,,Nord" i ,,sud" au ca puncte de referinta 9 ' Universal acceptate cei doi poli. ,,Est" i ,,vest" nu au asemenea puncte de referinta. ln9 treb area este: la est sau la vest de ce? Totul depinde de punctul in care te afli. Tennenii ..Occtdent" i ,,Orient" se refereau, probabil, la inceput, la zonele vestica i estica ale Eur 9 9 asiei. Totu i, dintr-un punct de vedere american, Extremul Orient este, de fapt, Extre 9 lllul Occident. In cea mai mare parte din istoria Chinei, Occtdentul era India, in timp ce " »In Japonia, Occtdentul insemna, de obicei, China". William E. Naff, ,,Reflections on the Que stion of East and West from the point of view of Japan", Comparative Civilizations Review, 13-14 (toamna 1985 - primavara 1986), p.228.

SAMUEL

P. HUNTINGTON

CrocNIREA CIVILIZATIILOR SI ' REFACEREA ORDINII MONDIALE .

sunt putemice 9i predominante, dar africanii dau dovada �i de un sentiment tot mai pronuntat al identitatii africane. in viitor Africa subsahariana ar putea for ma o civilizaµe distincta, al carui stat nucleu a.r putea fi Af rica de Sud. Religia este o caracteristica definitorie centrala a civilizatiilo ' r 9i, dupa cum spunea Christopher Dawson, ,,marile religii sunt fundament ele pe care se sprijina marile civilizatii" 19 • Din cele cin<::i ,,religii mondiale" despre care vorbe9te Weber, pat ru - cre�tinis mul, hinduismul, islamul 9i confucianismul - sunt asociate cu mari civilizatii. Nu 9i a cincea, budismul. De ce? Asemenea isla mului 9i cre9tinismului, budismul s-a scindat de timpuriu in doua subdiviziuni principale �i, asemenea c re9tinismului, nu a supra vietuit in teritoriul de origine. Incepand din secolul I d.Hr., bu dismul mahayana a f?st expor tat in China 9i, ulterior, in Coreea, Vietnam 9i Japonia. In aceste societati, budismul a fost adaptat in diferite moduri, asimilat culturii indigene (de exemplu, confu cianismului 9i taoismului in China) sau supr imat. De aceea, de�i budismul ramane-o componenta importanta a culturii lor, aceste societati , nu formeaza o civilizatie ' budista si ' nici nu s-ar identifica ca membre ale unei asemenea civilizaµi. Totu9i, se poate spune ca exista o civilizatie ' budista theravada in Sri Lanka ' Birmania ' Thailanda, Laos 9i Cambodgia. in plus, populatiile din Tibet, Mongolia �i Bhutan au aderat la varianta lamaista a budismului ma hayana si ' formeaza o a doua zona de civilizatie ' aceste societati , budista. Cu toate acestea, disparitia budismului din India 9i adaptarea �i incorporarea lui in culturile existente in China 9i Japonia inseamna ca budismul, de9i este o mare religie, nu sta la baza unei mari civilizatii20*. *

Dar civilizatia evreiasca? Cei mai mulµ speciali�ti in istoria civilizatiilor abia daca o mentioneaza. Din punct de vedere al numarului de persoane, iudaismul nu este, evident, o mare civilizatie. Toynbee o descrie ca pe o civilizatie intrerupta, care s-a dezvoltat din civilizatia ' siriaca antica. Are legaturi istorice atat cu crestinismul' cat �i cu Islamul �i, timp de mai rnulte secole, evreii 1?i-au pastrat identitatea culturala in cadrul civilizapilor occidentala, ortodoxa �i islamica. Dupa crearea statului Israel, evreii au dobandit toate insemnele obiective ale unei civilizatii: religie, limba, obice iuri, literatura, institutii, patrie. Dar identificarea subiectiva? Evreii care traiesc in

ii t a iz il iv e c r t in le ii Relat

ii at liz ci e nt e di iil lat r. Re d.H 00 15 de e nt ai fn le tii za � ili civ � Intalniri: e1a. T1 m p de tr de a a ce in um a ac afl se i z e fa ua do in pr 9 u trecut le te ac nt ii, co a at iliz r civ elo im pr a iti ar ap pa du i, an e d ii m est e trei fi , e inexistente sau !imitate tii cep ex a ev cat cu t, fos au ele � �intre eel ma1 te es te ac nt r co to es ac ra tu a . Nse en int i e nt ite rm 9 fie inte ntru a le descrie: pe ci ori ist de t osi fol tul an cuv de ata rim exp bine atiu. La 21 sp i p tim de e tit ar sp st de fo au le tii 9 iza vil Ci • r i" intalni ili civ de r ma nu c mi un ar do an ult sim at ist a ex t, da nt e m �n mo Eisenstadt, el mu Sh tz �i ar hw Sc n mi nja Be tau ara m cu a a� �i, zatii ala axi a oc ep din ile ati iliz civ e r int iva cat nifi sem a nt ere dif o ta exis r ive�te recunoa�terea de cap a ce c ee in a, r ial p eax a oc ep din le e c si tre acestea a unei distinctii intre ,,ordinea transcendentala �i cea i civ at, ced pre au lee car ile ati iliz civ d e e bir ose de re Sp . lumeasca" e gat pa pro le nta e d en nsc tra i tur mi t avu au ala axi ca po e din e lizatiil so filo ei, evr i oti re p i tii ofe ,,pr : cta tin dis ala ctu ele int 9 sa cla de o fii si sofistii greci invatatii chinezi, brahmanii hindusi, calugarii 22 • in unele regiuni, au inflorit " ne ma sul mu le** l e ma ule si budisti ' ' doua sau trei civilizati' i inrudit e, declinul uneia fiind ur mat, dupa un interval de timp, de aparitia unei civilizatii succesoare . Figura 2.1 este un grafic simplificat (reprodus dupa Carroll Quigley) ui. pul tim gul lun a de, tice asia eur tii al relatiilo liza civi rile ma r tre din , ' Civilizatiile erau, de asem enea, despartite geografic. Pana in te tac con t avu au nu na rica me zoa me 1500, civilizati' ile andina si ' cu alte civilizapi sau intre ele. Nici primele civilizatii de pe vaile Nilului, Tigrului 9i Eufratului, Indului 9i Fluviului Galben nu au interactionat. In cele din urma, contactele dintre civilizatii s-au 1

� lte culturi s-au plasat de-a lungul unei scale care merge de la identificarea totala cu iudaismul si Israelul la un iudaism formal' pana la identificarea totala cu civilizaµa ' in care traiesc, ultima atitudine caracterizandu-i mai ales pe evreii care traiesc in Occ� dent. Vezi Mordecai M. Kaplan, Judaism as a Civilization (Philadelphia, Reconstructionist Press 1981; prirna editie publicata in 1934), mai ales pp. 173-208. , ** membri ai �lerului musulman, care aveau �i atribuµi de legiuitori (n.red.)

SAMUEL

HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

inmultit in estul Mediteranei, in sud-vestul Asiei 9i nordul Indiei. Totu9i, comunicatiile 9i relaµile comerciale erau limitate de dis tantele dintre acestea 9i de mijloacele de transport rudimentare disponibile pentru a le strabate. De9i se facea comert pe mare in bazinul Mediteranei 9i in Oceanul Indian, ,,caii care traversau ste pa, nu corabiile care traversau oceanele, erau principalele mijloa ce de locomotie cu care diferitele civilizatii ale lumii, dinainte de 1500 i.Hr., mentineau contactul una cu alta - in masura redusa in care o faceau"23• . Ideile 9i tehnologiile s-au transmis de la o civilizaµe la alta, dar acest proces a durat adesea secole. Poate eel mai important fenomen de propagare culturala, care nu a fost rezultatul unei cu ceriri, a fost raspandirea budismului in China, care s-a produs la circa 9ase sute de ani dupa apariµa lui in nordul Indiei. Tiparul FIGURA2.1

CIVILIZATIILE DIN EMISFERA ESTic.A. , [Culturi neolitice] (noncivilizationale) '

+ +

Mesopotamiana (sumeriana) Egipteana �

Cretana (minoica) Hitita

Indica

Sinica

Canaanita

Clasica (mediteraneeana) �

Islamica Ortodoxa (rusa) Occidentala

Hindusa Chineza Japoneza Indiana?

?•

Sursa: Carroll Quigley, The Evolution of Civilizations: An Introduc tion to Historical Analysis (Indianapolis, Liberty Press, ed. a II-a, 1979), p. 83. 62

d.Hr., iar literele VIII-lea secolul al in China, in ntat ·nve a fost 1 ,. . . ,. Eual XI-1ea, 1nsa aceasta teh no1og1e a aJuns 1n secolul in bile o rn pa abia in secolul al XV-lea. Hartia a fost inventata in China o : II-lea d.Hr., a aju:n,s in Japonia in secolul al VII-lea, al olul sec in ,. Af . seco1n or d N d ,. e 1n r1ca VIII-lea, al secolul in centrala a ,. Asi 1� al X-lea, in Spania in secolul al XII-lea 9i in nordul Europei in 1 dade pusca, praful , inventie chineza · alta O al XIII-lea ' lul o sec . ta,. nd din secolul al IX-lea, a ajuns la arab1 dupa cateva sute de an1 in secolul al XJV- 1ea24. pa ro Eu in si , V

•

Contactele cele mai dramatice 9 i mai semnificative dintre civi lizatii au avut loc cand oamenii apartinand unei civilizatii i-au c u cerit, exterminat sau subjugat pe cei dintr-o alta civilizatie. Aces te contacte nu au fost doar violente, ci 9i scurte 9i intermitente. Incepand din secolul al VII-lea d.Hr., s-au produs contacte relativ sustinute 9 i, uneori, intense intre Islam 9i Occident 9i intre Islam si' I�dia. Cu toate acestea, majoritatea interactiunilor comerciale, culturale si De exem, , militare aveau loc in interiorul civilizatiilor. plu, daca India 9i China au fost uneori invadate 9i subjugate de alte popoare (moguli, mongoli), ambele civilizatii au cunoscut 9i perioade indelungate de ,, state combatante" in interiorul lor. De asemenea, grecii s-au luptat 9i au fa.cut comert unii cu altii mult mai adesea decat cu per9ii sau cu alte populatii non-grece9ti. Impact: ascensiunea Occidentului. Cre9tinatatea europeana a aparut ca o civilizatie , al IX-lea. ' distincta in secolele al VIII-lea si Timp de mai multe sute de ani, ea a ramas inferioara multor altor civilizatii China dinastiilor Tang, Sung 9i ' ca nivel de civilizatie. ' Ming, lumea islamica din secolele a l VIII-lea-al XII-lea 9i Bizantul din secolele al VIII-lea-cµ XI-lea depa 9eau cu mult Europa in bogatie, teritoriu, putere militara i realizari artistice, literare i 9 9 9tiintifice25 • Intre secolele al XI-lea-al XIII-lea, cultura europeana a 1"nceput sa se dezvolte, ajutata de ,,insu irea sistematica a unor 9 ele me nte potrivite din civilizaµile islamica 9 i bizantina, mai eva luate, i 9 de adaptarea acestei mo9 teniri la conditiile 9 i interesele 63

SAMUEL P. HUNTINGTON

specifice ale Occidentului". in aceea9i perioada, Ungaria, Polonia, Scandinavia 9i coasta Marii Baltice au fost convertite la crest , inismul occidental, convertire urmata de introducerea dreptului roman 9i a altor aspecte ale civilizatiei occidentale, iar granita estica a acesteia s-a stabilizat acolo unde a ramas pana azi, fara schimban semnificative. in secolele al XII-lea 9i al XIII-lea, occidentalii s-au luptat sa- 9i extinda controlul in Spania 9i au instaurat o domina tie efectiva asupra bazinului Mediteranei. Ulterior, ascensiunea puterii otomane a dus la prabu9irea primului ,,imperiu de peste mari al Europei occidentale"26 • Totu9i, pana in 1500, rena9terea culturii europene era in plina desfa9 urare, iar pluralismul social, dezvoltarea comertului 9i progresele tehnologice au pus bazele unei noi ere in politica globala. Epoca intalnirilor multidirectionale intermitente sau !imitate dintre civilizatii a fast urmata de o perioada de influenta sustinu ta, cople9itoare 9i unidirectionala a Occidentului asupra tuturor secolului al XV-lea recucerirea celorlalte civilizatii. ' La sfarsitul ' Peninsulei Iberice de la mauri s-a incheiat 9i a inceput expansiunea portughezilor in Asia 9i a spaniolilor in America. in urmatorii 250 de ani, toata emisfera vestica 9i parti importante din Asia au ajuns sub stapanire sau sub dominatie europeana. La sfar9it:ul secolului al XVIII-lea europenii au pierdut controlul mai multor teritorii cand Statele Unite, urmate de Haiti si ' de cea mai mare parte a Americii Latine s-au revoltat impotriva stapanirii europene 9i 9 i-au dobandit independenta. Totu9i, in ultima parte a secolului al X I X -lea, imperialismul occidental a renascut: Europa occidentala si-a extins dominati , ' a in aproape toata.Africa ' si-a ' consolidat controlul asupra subcontinentului indian �i asupra altor zone din Asia �i, pana la inceputul secolului XX, a adus aproape tot Orientul Mijlociu, cu exceptia Turciei, sub controlul ei direct sau indirect. Europenii sau fostele colonii europene (din Americi) controlau 35% din suprafata globului in 1800, 67% in 1878 �i 84% in 1914. in 1920, procentul a crescut 9i mai mult, dupa ce Imperiul Otoman a fost impartit int_ re Marea Britanie, Franta �i 64

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR 9I REFACEREA ORDINII MONDIALE

pape de aproa fata supra avea o ic Britan riul Impe 1800, in Italia de 20 de milioane. , 0ane de kilometri patrati si o populatie 11· · 1 · tru rn . . ta, , soarele nu apunea n1c1oda ,..1n ,care n, victoria l imperiu , l900 � In popu o ti �i etri patra de kilom ane milio 28,5 de ta fa supra O a 27 • In curs� expans� milioane ;�:e de 390 de �� ii, c_i� i� at� ile �n� dina �i mezoamericana au fost d1struse, c1vil1zaµ1le 1ndiana 91 . lamica, precum 9i Africa au fost subjugate, iar China a fost sub �:fluenta 9i in subordinea influentei occidentale. Doar civilizatiile rusa, japoneza �i ethiopiana, conduse de regimuri imperiale ex trem de centralizate, au putut sa reziste asaltului Occidentului 9 i sa-si pastreze independenta. Timp de 400 de ani, relatiile dintre civilizatii , au constat in subordonarea altor societati de catre civilizatia ' occidentala. Printre cauzele acestei evolutii unice 9 i dramatice s-au numarat structura sociala �i relatiile dintre clase in Occident, dezvoltarea ora9 elor �i a comertului, relativa impartire a puterii in societatile occidentale, intre starile sociale �i monarhi, pe de o parte, 9 i intre autoritaµle laice �i cele religioase, pe de alta, aparitia con�tiintei nationale la popoarele occidentale 9 i dezvoltarea administraµi lor statale. Totu9i, sursa directa a expansiunii occidentale a fost tehnologia: inventarea mijloacelor de navigatie pe ocean le-a per mis europenilor sa ajunga la popoare indepartate, iar dezvoltarea capacitatilor militare le-a permis sa le cucereasca. ,,Ascensiunea Occidentului", nota Geoffrey Parker, ,,s-a bazat, in mare masura, pe exercitiul fortei, pe faptul ca echilibrul militar intre europeni 9i adversarii lor a inclinat constant in favoarea celor dintai; ... cheia reu�itei europenilor de a crea primele imperii globale, intre 1500 �i 1750, a fost exact cre9 terea capacitaµi lor de a purta razboaie, care a fost numita «revolutia militara»." Expansiunea Occidentu lui a fost facilitata si de superioritatea organizarii, a disciplinei ' . �1 a instr uirii trupelor 9 i, mai tarziu, de superioritatea armelor, a ntijloacelor de transport, a logisticii i asistentei medicale, care a 9 rezultat din statutul sau de lider al revolutiei industriale28• Occi dentuI a cucerit lumea nu prin superiorit�tea ideilor, a valorilor 65

SAMUEL

P HUNTINGTON

C10CNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDlALE

sau a religiei sale (la care putini membri ai altor civilizatii au fost convertiti), ci, mai degraba, prin capacitatea lui superioara de a folosi violenta organizata. Occidentalii uita adesea acest lucru, nonoccidentalii, niciodata. In 1910, lumea era mai unitara politic 9i economic decat in oricare alta perioada din istoria omenirii. Ponderea comertului international in produsul mondial brut era mai mare decat fusese vreodata si ' nu avea sa revina la acelasi , nivel decat in anii 1970 si ' 1980. Ponderea investitiilor internationale in investitiile totale , , , era mai mare ca oricand29 • Civilizatie , insemna civilizatia , occidentala. Dreptul internation� era dreptul international occidental in traditia era sistemul occiden, lui Grotius. Sistemul international , tal westfalian format din state natiuni suverane si ' , ,,civilizate" si din posesiunile lor coloniale pe care le controlau. Aparitia acestui sistem international de definiµe occidentala a fost a doua schimbare majora in politica globala, dupa 1500. Pe langa interactiunea de tip dominare-subordonare cu societa tile nonoccidentale, societatile occidentale interactionau si unele cu altele, de pe pozitii egale. Aceste interacµuni intre entitaµ politice din cadrul aceleia9i civilizatii semanau foarte bine cu cele care avusesera loc in cadrul civilizatiilor chineza, indiana 9i grea ca. Ele se bazau pe o omogenitate culturala, care implica ,,limba, dreptul, religia, practicile administrative, agricultura, modul de distributie a pamantului 9i poate chiar rudenia". Popoarele euro pene ,,aveau o cultura comuna 9i intretineau contacte extensive printr-o retea comerciala activa, o circulatie constanta a persoa nelor si ' o inrudire extraordinara a familiilor conducatoare". De asemenea, se luptau intre ele aproape fara incetare; intre statele europene pacea era exceptia, nu regula30 • De9i in cea mai mare parte a acestei perioade Imperiul Otoman a controlat pana la un sfert din teritoriul Europei, acesta nu era considerat un membru al sistemului international. Timp de 150 de ani, politica intracivilizationala a Occidentului a fost dominata de marea schisma religioasa 9i de razboaie religioase 9i dinastice. Vreme de un secol 9i jumatate dupa tratatele )

Westfalia, cele mai multe dintre conflictele din lumea din ce a de � avut loc intre prinµ imparati, monarhi absoluµ au ntala e d occ1 . . . · ali care constitution , incercau sa1 eze 91 sa-�1 i narh 91 conso_I'd o i rn. _ mercant1istraµile, armatele, puterea econom1ca �eXt1nda admin · ·· or, e p · · 1 ·1 1 te. e 1 r1n act1un1 guverna ter1tor1 nt, importa mai eel si .. a • ' li5t · " d de 1a RevoIu,1a t· Franceza, 91,· "mcepan e u creat state-nat1une �cipalele conflicte au implicat natiuni, mai degraba decat prinµ. fn 1793 , a9a cum scria Robert Palmer, ,,razboaiele31dintre regi se term inasera; incepusera razboaiele intre popoare" . Acest model de interactiune intre st�te, din secolul al XIX-lea, s-a pastrat pana la Primul Razboi Mondial. in 1917, ca urmare a Revoluµei Ruse, pe langa conflictele intre statele-naµune au aparut conflictele ideologice, mai intai intre fascism, comunism �i democratia liberala 9i apoi intre ul timele doua. in timpul Razboiului Rece, aceste ideologii au fost intruchipate de cele doua superputeri; fiecare din acestea i9i de finea identitatea prin ideologia ei �i nici una dintre ele nu era un stat-natiune in sensul traditional, european, al termenului. Ascensiunea la putere a marxismului, mai intai in Rusia 9i apoi in China 9i Vietnam, a reprezentat o faza de tranzitie de la siste mul international european la un sistem multicivilizational post european. Marxismul a fost un produs al civilizatiei europene, dar nu a prins radacini �i nu s-a impus pe acest continent. In schimb, elite modernizatoare 9i revolutionare 1-au importat in societati nonoccidentale; Lenin, Mao 9i Ho I-au adaptat scopurilor proprii �i I-au folosit pentru a sfida puterea occidentala, pentru a-9i mobi liza popoarele i pentru a afirma identitatea naµonala i autono 9 9 rnia tarilo r lor fata de Occident. E 9ecul acestei ideologii in Uniunea Sovietica i adaptarea ei profunda in China �i Vietnam nu inseam 9 na neaparat ca aceste societati vor importa cealalta ideologie oc cidentala, democratia liberali. Occidentalii care presupun acest � ucr u vor fi surprin;i probabil de creativitatea, adaptabilitatea �i 1ndi vidualitatea culturilor nonoccidentale. Inte ractiuni · un sistem multicivilizational. in secolul XX, relatii le dintre ci�liz�tii au trecut de la o et�pa in care au fost domin�te )

SAMUEL

HUNTINGTON

de influenta unidirectionala a unei civilizaµi asupra tuturor ce lorlaltor civilizatii la o etapa de interactiuni intense, sustinute �i. multidirectionale, intre toate civilizatiile. Cele doua caracteristici esentiale ale etapei anterioare a relatiilor intercivilizationale au inceput sa dispara. In primul rand, ca sa folosim expresii preferate de istorici, ,,ex pansiunea Occidentului" s-a terminat s,i a inceput ,,revolta impo triva Occidentului". Inegal, cu pauze �i cu perioade de reviriment, puterea Occidentului a scazut in raport cu puterea altor civilizatii. Harta lumii din 1990 seamana prea putin cu harta din 1920. Ra porturile de forte economice, militare s,i politice s-au schimbat (s,i vor fi analizate mai in detaliu intr-un capitol urmator). Occi dentul a continuat sa influenteze semnificativ alte societati, dar relatiile dintre Occident si ' au fost dominate din ce ' alte civilizatii ' in ce mai mult de reactiile Occidentului la evenimentele si ' schim, ha.rile petrecute in aceste civilizatii. Departe de a fi doar obiectele unei istorii faurite de Occident, ele au devenit din ce in ce mai mult fauritoarele �i formatoarele propriei istorii s,i chiar ale isto riei Occidentului. in al doilea rand, ca urmare a acestor evolutii, sistemul inter national s-a extins dincolo de Occident si ' a devenit multiciviliza, tional. in acela�i timp, conflictele dintre statele occidentale" - care dominasera acest sistem timp de secole - au disparut. In u:ltima parte a secolului XX, civilizatia occidentala a ies,it din etapa ,,statelor combatante" a evolutiei sale, indreptandu-se catre eta pa ,, statului universal". La sfars,itul secolului, aceasta etapa este inca incompleta, caci statele-naµune din Occident formeaza do ua state semiuniversale in Europa s,i America de Nord. Aceste doua entitati �i componentele lor sunt, totu�i, unite printr-o re tea extraordinar de complexa de legaturi institutionale oficiale s,i neoficiale. Statele universale ale civilizatiilor precedente au fost imperii. Dat fiind ca democratia este forma de organizare politica a civilizatiei occidentale, statul universal pe cale de a se nas,te nu este un imperiu, ci un conglomerat de federatii, confederatii s,i de regimuri si ' internationale. ' ' organizatii 68

SI CIOCNI REA CIVILIZATIILOR ' REFACEREA ORDINII MONDIALE '

Prin tre marile ideologii politice ale secolului XX se numara socialismul, anarhismul, corporatismul, marxismul, smul, li ra e Ub omunis mul, democratia sociala, conservatorismul, nationalis e ul, fascismul �i democratia cres,tina. Toate au ceva in comun: :nt produse ale civilizatiei occidentale. Nici o alta civilizatie nu a generat o ideologie politica importanta. Pe de alta parte, civiliza tia occide ntala nu a generat nici o mare religie. Toate marile religii �e Iumii au fost produse de civilizatii nonoccidentale s,i cele mai rnulte dintre ele sunt mai vechi decat civilizatia occidentala. Pe m,asura ce lumea iese din etapa de dominatie occidentala, ideolo giile reprezentative pentru civilizatia occidentala recenta cunosc un declin, iar locul lor este luat de religii s,i de alte forme de iden titate s,i de angajament bazate pe cultura. Separatia dintre religie s,i politica internationala, produs specific al civilizatiei occidenta le, se apropie de final s,i, dupa cum sugereaza Edward Mortimer, ,,este din ce in ce mai probabil ca religia sa intervina in afacerile internationale"32• Ciocnirea intracivilizationala a ideilor politice generate de Occident este inlocuita de ciocnirea intercivilizatio nala a culturilor s,i a religiilor. Geografia politica globala a evoluat, astfel, de la lumea unitara din anii 1920 la cele trei lumi din anii 1960 9i apoi la cele peste o jumatate de duzina de lumi din anii 1990. Concomitent, imperiile globale ale puterilor occidentale din 1920 s-au redus la ,,lumea li bera", mult mai limitata, din anii 1960 (care includea multe state nonoccidentale care se opuneau comunismului) 9i, apoi, la Occi dentul anilor 1990, si ' s-a reflectat ' mai restrans. Aceasta evolutie semantic, intre 1988 si 1993, in abandonarea treptata a termenului ideologic ,,lumea libera" in favoarea termenului civilizational ,,Occidentul" (vezi Tabelul 2.1). Schimbarea este reflectata i de 9 referirile tot mai frecvente la Islam ca la un fenomen cultural si P_olitic, la ,,Marea China", la Rusia s,i a ei ,, strainatate apropiati" �1 la Uniunea Europeana, termeni cu continut civilizational. in aceasta a treia etapa, relatiile dintre civilizatii sunt mult mai frec Vente �i mai intense decat erau in prima etapa si mult mai egalita re �i reciproce decat in a doua etapa. De aseme�ea, spre deosebire 69

SAMUEL

C10CNIREA CIVILIZATIILOR sr ' REFACEREA ORDINII MONDIALE '

HUNTINGTON

de perioada Razbo iului Rece, nici un clivaj nu este dominant s' i exista multiple astfel de clivaje intre Occident 9i alte civilizatii si ' intre ci vilizat' iil e nonoccidentale. Potrivit lui Hedley Bull, un sistem internati onal exista cand ,,doua sau mai multe state au suficiente contacte intre ele si cand fiecare dintre ele are destula i nfluenta asupra deciz iilor celorlaltor state pentru a l e dete rmina sa se comporte - eel putin intr-o anumita masura- ca parti ale unui intreg". Cu toate acestea, o so cietate internationala exista doar cand state le di ntr-un sistem ' inte rnational au ,, i nterese 9i valori comune", ,,se considera obligate sa respecte un set comun de reg uli", ,, participa la activitatea 33 " • comuna." izatie unor insti tuti l vi i c u sa ra u t ul c ,,o au i s e n u com i ' ' > Ase menea sistemelor sumerian, grec, elenist, chinez, indian 9i isl ami c care I-au pre cedat, sistemul internati onal european din se colele al XVII-le a- al IX-lea a fost s> i el o societate internationala. > In secolele al XIX-le a 9i XX, sistemul international european s-a e xtins, ajungand sa cuprinda aproape toate soc ietatile din alte civilizat, ii. Unele institut> ii si practici eu ropene au fost, de aseme' nea, exportate in aceste tari. Totu9i, aceste societaµ inca nu au cultura comuna care a stat la baza societati le euro, , i internationa pene. Astfel , in termenii te orie i britanice a relaµilor internatio nale, lumea este un sistem internaµonal bine dezvoltat, dar, in eel mai bun caz, o societate international a foarte primitiva. is' i scrie istoria Fiecare civilizat' ie se consi dera centrul l umii si > ca pe drama centrala din istoria omenirii. Civilizatia occidentala a facut acest lucru probabil mai mult decat alte civilizaµi. Totu9i, ase mene a puncte de ve dere monocivilizationale au din ce in ce mai putina relevanta 9i utilitate intr-o lume multicivilizational a. Speciali9tii in istori a civilizatiilor au rec unoscut de ce va vreme acest truism. In 1918, Spengler critica miopia occidentalil or in ceea ce prive 9te istoria, pe care ei o impart clar, in antica , medi evala 9i moderna, imparµre care are re levanta doar pentru isto ria occidental a. Este necesar, spunea el, sa trecem de la aceasta ,,abordare ptolemeica a istoriei" la una coperniciana 9i sa inloc u im aceasta ,,fictiune de9arta a unei si ngure istor ii liniare" cu , ,spec tacolul unei multitudini de culturi marete"34• Dupa cateva decenii,

critica ,,obtu zitatea 9i impertinenta" Occidentului ma le e go �entri��:' �a !umea s-ar !nvar�i in jur�l iluzii ,, in e t a ��t _ , _ e nt 1muab1l 91 ca ,,progresul era 1nevitab1l. ,,Ori u n sta i ex 1 . , ca ;; 9i Spengle�, evl nu a�mitea un! tatea �s��rie�, nu era de ac?r� e c1vil1zat1e, al nostru , 9 1 ca d r viu u s1ngu fl n u , , xista e ca a idee ��ate celelalte sunt fie afluenti ai acestuia, fie se pierd in nisipurile 35 La cincizeci de ani du pa Toynbee, Braudel insista, de " desertului . as�menea, asupra nevoii de a adopta o perspectiva mai larga 9i ile conflicte c ulturale ale lumi i 9i multiplicita de a intel ege ,,mar36 tea civilizatiilor ei" • Totu9 i, iluziile 9i preju decaµle asupra carora atrage au atentia ace 9ti speciali9ti conti nu a sa existe , generand, la sfars, itul secolului XX, ideea obtuza, dar foarte raspandita, potrivit careia civilizatia e uropeana a Occidentului este acum civilizatia universala a lum ii. b ee

TABELUL 2.1 FOLOSIREA TERMENILOR DE ,,LUME LIBERA." �I ,,OCCIDENT" Numar de re ferinte 1998 1993 New York Times Lume L ibera O ccident Washington Post Lume Libera Occident Co ngressional Record Lurne Libera Occident

•

Variat, ie a numarulu i de re fe ri nte (rn procente)

71 3 46

44 144

-38 +213

112 36

67 87

-40 +142

356 7

114 10

-68 +43

Sur sa: Lexis/Nexis. Numarul de referinte este numarul de articole �are se refera la ,,Lumea Libera" 9i la ,,Occ ident" sau conµn ace9ti e:m.eni. Re fe r intele la ,,Occide nt" au fost ve rificate pentru a ne :.sigura ca termenul este folosit cu sensul de civilizatie sau de enitate politi·ca V

C10CNIREA CIVILIZATIILOR SI REFACEREA ORDINII MONDIALE I

CAPITOLUL

0 CIVILIZAJIE UNIVERSAL.A?

MODERNIZARE �I OCCIDENTALIZARE

Civilizatia ' universala: sensuri

•

Unii sustin ca asis tam, acum, la aparitia a ceea ce V.S. Naipaul nu mea o ,,civilizatie universala"1. Ce inseamna acest termen? Con ceptul sugereaza, in general, unificarea culturala a umanitat' ii si ' acceptarea to t mai larga a unor valor i, credinte, orientari, practici 9i instituµi comune de catre popoare din toata lumea. Mai exact, el poate avea sensuri profunde, dar nerelevante, sensuri relevan te, �ar superficiale 9i sensuri nerelevante 9i superficiale. In p�imul rand, oamenii din aproape toate societatile impar _ ta�esc n1 9t e valori de baza, cum ar fi convingerea ca omorul este un pa.cat , 9i unele institutii de baza, precum familia. Majorita t ea oamenilor au un ,,simt moral" similar, o moralitate minima care se sprijina pe concept e fundamentale despre ceea ce e bine 2• Daca acesta es te sensul conceptului de civilizatie univer i rau 9 sala, el este profund 9i, to todata, profund important, dar nu este nou, nici relevant. Faptul ca oamenii au avut cateva valori si in stitutii in comun, de-a lungul istoriei lor, poate explica andmite cons tante ale comportamentului uman, dar nu poate clarifica sau explicaA istoria, care consta in schimbari ale comportamentului uman. In plus, daca exista o civilizatie universala comuna intregii umanitati, atunci ce termen trebuie sa folosim pentru a desemna marile grupuri culturale mai res transe doar decat rasa umana in ansamblu? Omenirea este impartita in subgrupuri - triburi, na tiuni 9i enti tati culturale mai mari numite, in general, civilizaµi. Daca te rmenul civilizatie este folosit pentru a desemna stric t ceea

umanitatea in ansamblul ei, fie trebuie inventat n comu in e ce ar care sa se refere la grupurile culturale cele mai n erme t ou un n t atea in ansamblu, fie trebuie sa presupunem ca umani dupa i, rnar aceste grupuri mari, dar mai restranse decat umanitat ea, dispar ex mplu, u V�� lav Havel susµne: ca ,, traim acum p si i �� ! � ur � 9 : p intr-o un1ca c1vilizat1e globala , care ,,nu este decat un strat subtire care acopera sau ascunde imensa varietat e de culturi, popoare, Iumi religioase, traditii istorice 9 i atitudini formate de-a lungul 3 sens t r u n se afla «sub» in ea" care • To tu9i, restrangand istoriei, sensul cuvantului ,,civilizatie" la nivelul global 9i numind ,,culturi" sau ,,subciv ilizatii" entitatile culturale cele mai mari, numite in totdeauna civilizatii, de-a lungul istoriei, nu producem decat con fuzii semantice*. In al doilea rand, sintagma ,,civilizaµe universala" ar putea fi folosita pentru a desemna ceea ce au in comun societatile civili, zate, de exemplu ora9 ele 9 i cultura sc r isa, lucruri care le <listing de socie tatile primitive 9i de barbari. Acesta este, desigur, sensul dat termenului in secolul al XVIII-lea si ' es te adevarat ca' in aces t sens, o civilizaµe universala este iminenta, spre disperarea unor antropologi (�i nu nu� ai a lor), care asista cu groaza la disparitia popoarelo r primitive. In acest sens, civilizatia s-a extins treptat de-a lungul istoriei, iar raspandirea civilizatiei ' ' la singular' a fost co�patibila cu exis tenta mai multor civilizatii, la plural. In al treilea rand, sintagma ,,civilizatie universala" se poate re feri la principiile, valorile si doc trinele la care adera astazi multi occident ali, precum i la �nii membri ai altor civilizatii. Acea�9 . ' . ta ar putea fi num1ta cu1tura Davos. In fiecare an, c1rca o mie de . • Hayward Alker observa just ca in artico lul meu din Foreign Affairs am respins d :;�: :nei ci�li�aµi m� ndiale, defini�d civ�lizaµa drept ,, cel mai mare grup cultuu _ amen1 91 eel ma1 larg n1ve l de 1dent1tate culturala al oamenilor' dupa eel al . 8Pec1 ei... . · Acesta este, des1gur, sensul in care majoritatea specialisti , lor in civilizatii , folosesc aces . � . . o defi.nipe relaxata pentru capito l am folos1t t 1, 1n acest , Totu men. � :: 9 a ad . te o 1b1l1tatea ca popoarele din lumea intreaga sa se identifice cu o cultura � glob a d� � � ist1ncta care completeaza sau inlocuie�te civilizatiile in sens occidental, islarnic sau sinic.

SAMUEL

oameni de afaceri, bancheri, inalti functionari de stat, intelectu... ali 9i jurnali9ti se intalnesc la Forumul Economic Mondial de la D 'os, in �lvetia. Aproape toti sunt licentiati in 9tiinte exacte, �: 9t1mte soc1ale, economie sau drept, lucreaza cu cuvinte 9i/sau cu cifre, vorbesc o engleza destul de fluenta, sunt angajati ai unor guverne, corporaµi sau institutii academice cu o bogata activita te internationala 9i calatoresc adesea in strainatate. In general, cred in individualism, economia de piata 9i democraµa politica, asemenea majoritatii occidentalilor. Participantii la forumul de la Davos controleaza aproape toate instituµile internationale, multe dintre guvernele mondiale 9i cea mai mare parte a capacitatilor economice 9i militare ale lumii. Cultura Davos este, deci, extrem de importanta. Cu t?ate acestea, cati oameni imparta9esc aceas ta cultura in lume? In afara Occidentului, probabil mai putin de 50 de milioane sau 1 % din populatia globala, poate chiar o zeci me din acest procent. Este departe de a fi o cultura universala, iar liderii care o imparta9esc nu deµn neaparat un control ferm al puterii in propriile societati. Aceasta ,,cultura intelectuala co muna exista", a9a cum arata Hedley Bull, ,,numai la nivelul eli telor: radacinile ei sunt putin adanci in multe societati ' ... [si] ' nu este sigur, chiar la nivel diplomatic, ca ea include o cultura morala comuna sau un ansamblu de valori comune, distincte de cultura intelectuala comuna."4 In al patrulea rand, s-a avansat ideea ca raspandirea tiparelor de consum 9i a culturii populare occidentale in lume creeaza o civilizatie universala. Acest argument nu este nici profund, nici relevant. Curente culturale pasagere la moda au tot circulat de la o civilizatie la alta, de la inceputul istoriei omenirii. Inovatiile ' unei civilizaµi sunt preluate, de regula, de altele. Totusi, ' acestea sunt fie tehnici fara consecinte culturale semnificative, fie o moda care vine 9i pleaca, fara sa modifice cultura fundamentala a civili zatiei care le adopta pentru scurt timp. Aceste importuri ,,prind" pentru ca sunt exotice sau pentru ca sunt impuse. In secolele tre cute, lumea occidentala s-a entuziasmat periodic pentru diverse 74

CrocNIREA CIVILIZATIILOR � I REFACEREA ORDINll MONDIAIJE

p HUNTINGTON

,..

l lu co se In e. us nd rii hi ltu cu ale u sa e ez in ch rii ltu te ale cu en ele lar pu po t ni ve de au t en cid Oc n di le ra ltu cu ile ur rt po m ;-){-lea i � _ Occ1dentulu1. ea ter pu te ec refl sa u rea pa ca ru nt pe , dia In i a hin 9 C � in or ril nu bu i a p po rii ltu cu ea dir an sp ra ia 9 ru ca vit tri mentul po aze ali vi tri i lu tu en ci Oc f l m u ri ta in ez pr re e m lu � � _ _ � _ ! �nsu m in ale este Magna nt de c1 1 oc t1e za ili c1v ta en Es a. al nt de ci oc cultura tiul pe a pt ce ac li il ta en id cc no ii no un ca Da . ac M �:rta, nu Magna a. im e pr i p a pt ce o ac ca a n 9 am se in u l nu i at a az te en flu in nu le ra ltu cu i ur rt po im te es ac , ea rn De asemen ul nt ie Or in , va de Un t. en cid Oc de ta fa or lil ta en tudinile nonoccid sa a, ol -C ca a Co be sa i, n jea te ar po sa t po i er 9 tin a Mijlociu, cativ n pe ba m bo o c� as ui tr ns co , sa ni ciu ga ru ua do e tr in i, asculte rap 9 i 70 19 ii an In n. ica er am ie 9 lin de n ia av un r ae tru a arunca in e, ar izo lev te i, a in m de ne oa ili m t ra pa m 9 cu au i ni ica 1980, amer poni ,,ja fie sa ra e fa ez on jap ice on ctr ele i ur et dg ga i eo vid camere 9 ar Do a. ni po Ja de a fat i til os ai m ce in ce n di nd ni ' ve zati" ' chiar de ' si cci no no ca a ad cre sa i tal en cid oc pe e fac ate po ii iva na a arogant dentalii se vor ,,occidentaliza" cumparand produse occidentale. i i in ii tal en cid oc ca l tu fap 9 t en 9 cid Oc re sp de ii lum e Oare ce spun i9i identifica civilizatia cu bauturile gazoase, pantalonii decolorati 9i alimentele grase? 0 versiune putin mai sofisticata a acestui argument se refera la mass-media, nu la bunurile de consum, in general, 9i la Holly wood, nu la Coca-Cola. Controlul Statelor Unite asupra industriei e est e ial nd mo eo vid i cinematogr afice' a televiziunii si rie ust ind a ' chiar mai mare decat dominatia lor asupra industriei aeronautice. ?ptzeci 9i opt dintre cele mai vizionate o suta de filme din lume, in 1993, au fost americane; doua organizaµi americane 9i doua europen e domina culegerea si difuzarea de informatii la nivel glo bal5 . Aceasta situatie reflecti doua fenomene. Prim�l este intere su.l Universal al oa�enilor fata de dragoste, sex, violenta, mister, erois rn si preocupate iilor pan com atea acit cap si cum pre atie bog ' ' ' ) in rin al P cip de profit, mai ales a celor americane, sa exploateze acest interes in avantaj propriu. Totu9i, exista putine indicii ca v

SAMUEL

P HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZA TIILOR �I REFACEREA ORDINlI MONDIALE

apariµa comunicatiilor globale produce o convergenta semnific a tiva a atitudinilor �i a convingerilor. A� a cum spunea Michael Vla hos, ,,divertismentul nu este echivalent cu convertirea culturala" In al doilea rand, oamenii interpreteaza ceea ce Ii se comunica in funcµe de valorile �i perspectivele lor preexistente. ,,Acelea�i im a gini transmise simultan de televiziuni din toata lumea", obser va Kishore Mahbubani, ,,determina perceptii opuse. Occidentali i aplauda cand rachete de croaziera lovesc Bagdadul. Majoritate a celor care traiesc in afara Occidentului constata ca acesta ii pe depse�te rapid pe irakieni sau pe somalezi, care nu sunt albi, dar nu pe sarbi, care sunt albi, ceea ce reprezinta un semnal periculos dupa orice standard ai judeca". 6 Comunicatiile globale constituie una dintre cele mai impor tante manifestari ale puterii Occidentului. Totusi, aceasta he, gemonie occidentala ii incurajeaza pe politicienii populi ti din 9 societatile nonoccidentale sa condarnne imperialismul cultural occidental 9 i sa-i mobilizeze pe cetateni sa lupte pentru supravie tuirea �i pastrarea integritatii culturii indigene. Dominatia comu nicatiilor globale de catre Occident este, astfel, o sursa importanta de resentimente �i ostilitate pentru popoarele nonoccidentale fata de acesta. In plus, la inceputul anilor 1990, modernizarea si ' dezvoltarea economica a societati ' lor nonoccidentale au dus la aparitia unor industrii media locale �i regionale care incearca sa satisfaca gusturile specifice ale acestor societati 7• De exemplu, in 1994, CNN International a estimat ca a avut o audienta de 55 de ' milioane de telespectatori potentiali sau de circa 1 % din populatia lumii (cifra echivalenta cu cea a adeptilor culturii Davos �i, fara indoiala, formata in mare parte din ace tia), iar pre�edintele 9 retelei a afirmat ca emisiunile in limba engleza ar putea fi urma rite de 2-4% din piata. Prin urmare, au aparut retele regionale (adica civilizationale) care transmit in spaniola, japoneza, araba, franceza (pentru Africa de Vest) si in alte limbi. Redactia de stiri mondiala", concluzionau trei cercetatori, ,,inca se confrunta cu un Turn Babel". 8 Ronald Dore face o pledoarie impresionanta A

ntei unei culturi intelectuale globale in randul diexiste a are ' · in fav o o cone1ua · 1 ·1 or. tar1 1 otu 9 1,' ch'1ar 9 1· eI aJunge ,,., demn1 al si r tilo a , plorn , . . . . ex tre m de rezervata in ceea ce pr1ve�te impactul 1ntens1'fiearn z1e · · 11 a n1ere su b · [ bli · -h zm atz n ri nesc rama alti facto ,,daca r: , o cornunicatiil . . 0 densitate crescuta a comun1cat11·1or ar trebu1. sa duca , tine] apar pu eel ni sau iere natiu intre de aprop ui entul sentim ' sterea la ere, ' . dar, adauga ati", intre diplom sau i ma.car mijloci clasele e intr t·n il ,,unele dintre lucrurile care ar putea sa nu ramana la fel pot fi, e, . "9 e nt . rta po rte 1m foa intr-adevar, V

••

Limba. Elementele fundamentale ale oricarei culturi sau civili zatii sunt limba 9 i religia. Daca o civilizatie universala este pe cale de'a se na�te, ar trebui sa existe tendinte de adoptare a unei limbi si a unei religii universale. Se afirma adesea ca exista o asemenea �endinta in ceea ce prive�te limba. ,,Limba lumii este engleza", 0 al • Aceasta poate sa Wall Street JournaPdeclara redactorul-sef ' insemne doua lucruri, din care numai unul ar fi un argument in favoarea existentei ' universale. Ar putea sa insem, unei civilizatii ne ca un procent crescand al populatiei lumii vorbe�te engleza. Nu exista dovezi care sa sustina aceasta afirmatie, iar dovada cea , ' mai demna de incredere care exista si , care, este adevarat, nu poate fi foarte precisa, arata exact contrariul. Datele disponibile care acopera peste trei decenii (1958-1992) sugereaza ca, in ansamblu, configuratia lingvistica a lumii nu s-a schimbat, ca procentajele vor bitorilor de engleza, franceza, germana, rusa �i japoneza au scazut semnifi.cativ, ca proportia vorbitorilor dialectului manda rin al limbii chineze a cunoscut o scadere mai mica i ca au crescut 9 procentajele vorbitorilor de hindi, malaieza, indoneziana, araba, bengali, spaniola, portugheza i altele. Proportia vorbitorilor de 9 engleza a scazut de la 9,8% din populatia mondiala vorbitoare a unor limb i folosite de eel putin un milion de persoane, in 1958, la 7,6 %, in 1992 (vezi Tabelul 3.1). Proportia vorbitorilor princi Palelor cinci limbi occidentale (engleza, franceza, germana, portugheza, spaniola) a scazut de la 24,1%, in 1958, la 20,8%, in 1992. 77

SAMO.EL

HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZ1\TIILOR SI REFACEREA ORDINII MONDIALE ' I

In 1992, numarul celor care vorbeau dialectul mandarin era de doua ori mai mare decat al vorbitorilor de engleza 9i reprezenta 15,2% din populatia lumii, iar 3,2% vorbeau alte dialecte chineze (vezi Tabelul 3. 2). Intr-un sens, o limba care este straina pentru 92<:lo din popu latia mondiala nu poate fi limba lumii. In alt sens, totu9i, ea ar putea fi descrisa astfel, daca este limba in care oameni din cul turi 9i grupuri lingvistice diferite comunica intre ei, daca este lingua franca a lumii sau, in termeni lingvistici, principala limba de circulatie internationala. Pentru a comunica, oamenii trebuie sa gaseasca mijloacele adecvate. L a un anumit nivel, se pot baza pe profesioni9ti special pregatiti, care vorbesc fluent doua sau mai multe limbi, sa le serveasca drept traducatori sau interpreti. Totu 9i, acest mod de comunicare este incomod, lent 9 i scump. De aceea, de-a lungul istoriei, unele limbi au devenit lingua franca: latina, in perioadele clasica 9i medievala, franceza in Occident, timp de mai multe secole, swahili in multe parti ale Africii 9i en gleza, in cea mai mare parte a lumii, in ultima jumatate a seco lului XX. Diplomatii, oamenii de afaceri, savantii, turi9tii 9i cei din industria turismului, pilotii de avioane 9i controlorii de trafic aerian au nevoie de un mijloc de comunicare eficienta intre ei, iar acesta este astazi, in mare masura, limba engleza. TABELUL 3.1 VORBITORI AI PRINCIPALELOR LIMBI (in procente din populatia mondiala*) Anul Limba Araba Bengali Englez·a Hindi

•

1958

1970

1980

1992

2,7 2,7 9,8 5,2

2,9 2,9 9,1 5,3

3,3 3,2 8,7 5,3

3,5 3,2 7,6 6,4

Anul Limba Mandarina Rusa Spaniola

1958

1970

1980

1992

15,6 5,5 5,0

16,6 5,6 5,2

15,8 6,0 5,5

15,2 4,9 6,1

Numar ul total de vorbitori de limbi folosite de eel putin un mi lion de persoane *

Sursa: Procentaje calculate pe baza datelor stranse de profeso rul Sidney S. Culbert, de la Departamentul de Psihologie al �ni_ ersitatii Washington din Seattle, privind numarul vorb1tor1lor �e limbi folosite de eel putin un milion de persoane 9i publicate anual in World Almanac and Book of Facts. Estimarile sale includ atat persoanele care vorbesc fiecare dintre aceste limbi ca limba materna, cat si pe cele care o vorbesc pe langa limba lor mater na si se bazedza pe recensaminte nationale, pe studii efectuate pe �9 antioane de populatie, pe studii asupra emisiunilor d: r� dio 9i televiziune, pe date referitoare la cre9 terea demografica 91 pe alte surse. In acest sens, engleza este modul international de comunicare intercultu rala, la fel cum calendarul cre9 tin este modul internati onal de impartire a timpului, cum cifrele arabe sunt modu� inter national de a reprezenta numerele 9 i cum sistemul metric este, in cea mai mare parte a lumii, modul international de masurare. Totu9i, engleza este folosita astfel ca mod de comunicare intercul turala, ceea ce presupune existenta unor culturi distincte. 0 lingua franca este un mod de a depa�i diferentele lingvistice 9 i culturale, nu de a le elimina. Este un instrument de comunicare, nu o sursa de identitate si , comunitate. Faptul ca un bancher japonez 9 i un om de afaceri indonezian discuta in engleza nu inseamna ca vreunul din ei este anglicizat sau occidentalizat. Acela 9i lucru se poate

SAMUEL

HUNTINGTON

SI CIOCNIREA CIVILIZATIILOR ' REFACEREA ORDINII MONDIALE '

spune �i despre elvetienii vorbitori de germana �i de franceza care pot, la fel de bine, sa comunice intre ei in engleza, ca in oricare dintre limbile lor naµonale. De asemenea, pastrarea englezei ca a doua limba oficiala in India, in ciuda planurilor lui Nehru, de, monstreaza dorinta ardenta a populatiilor care nu vorbesc hindi de a-�i pastra propriile limbi �i culturi, precum �i necesitatea ca India sa ramana o societate multilingva. TABELUL 3.2 VORBITORI AI PRINCIPALELOR DIALECTE CHINEZE SI ' LIMBI OCCIDENTALE

1958 •

Limba/ dialect Mandarin Cantonez Wu Min Hakka Dialecte chineze Engleza Spaniola Portugheza Germana Franceza Limbi occidentale Total mondial

1992

Procentaj Nr. de vor- din popu- Nr. de vorbitori in latia mon- bitori in milioane diala milioane

Procentaj din populatia mondiala

444 43 39 36 19

15,6 1,5 1,4 1,3 0,7

581

20,5

278 142 74 120 70

1119

9,8 5,0 2,6 4,2 2,5

18,8

684

456 362 177 119 123

24,1

7,6 6,1 3,0 2,0 2,1

2845

44,5

1237

20,8

5979

39,4

907 65 64 50 33

15,2 1,1 1,1 0,8 0,6

Sursa: Procentaje calculate pe baza datelor lingvistice stranse de profesorul Sidney S. Culbert, de la Departamentul de Psihologie

Washington din Seattle, �i publicate in World atii versit Uni al Almanac and Book of Facts din 1959 9i 1993. Dupa cum remarca marele lingvist Joshua Fishman, o limba are ca acceptata fie sa lingua mari ideneste nu daca franca mai nse sa tificata cu o anumita etnie, religie sau ideologie. In trecut, engleza avea multe dintre aceste caracteristici, dar, in ultimul timp, ea a fost ,, dezetnicizata (sau minim etnicizata)", a�a cum s-a intamplat cu akkadiana, aramaica, greaca �i latina. ,,Succesul relativ al engle zei ca limba secundara se explica, in parte, prin faptul ca nici una din sursele sale britanica 9i americana nu a fost privita, in sens Iarg sau profund, intr-un context etnic sau ideologic fn ultimul 12 ii [sublinierea apartine] . Folosirea limbii engleze secol" de sfert pentru comunicarea interculturala contribuie, astfel, la pastrarea culturale distincte ale popoasi ' , chiar la consolidarea identitatilor relor. Oamenii aleg engleza pentru a comunica cu reprezentanti ai altor culturi tocmai fiindca vor sa-�i pastreze propria cultura. De asemenea, vorbitorii de engleza din toata lumea folosesc din ce in ce mai mult variante diferite ale limbii engleze. Engleza este indigenizata �i capata culori locale care o deosebesc de en gleza britanica sau de cea americana 9i care, la limita, ii fac pe vorbitorii acestor variante de engleza aproape sa nu se mai poa ta intelege intre ei, a9 a cum se intampla cu vorbitorii diferitelor dialecte chineze. Engleza vorbita in Nigeria, engleza vorbita in India �i alte forme ale limbii engleze sunt incorporate in culturile gazda. �i vor continua, probabil, sa se diferenµeze pana cand vor deveni limbi inrudite, dar diferite, a�a cum limbile romanice s-au dezvolt at din latina. Totu�i, spre deosebire de italiana, franceza _ �1 spaniola, aceste limbi derivate din engleza vor fi vorbite doar de o mica parte a societaµi sau vor fi folosite cu precadere pentru comunicarea intre grupuri lingvistice distincte. Toat e aceste procese pot fi observate pe viu in India. De exem plu, in 1983, erau 18 milioane de vorbitori de engleza la o popu latie totala de 733 de milioane si, in 1991, erau 20 de milioane la ' 0 0 P pulatie de 867 de milioane. Proportia vorbitorilor de engleza

SAMUEL

P. HUNTINGTON

in populatia Indiei a ramas, astfel, relativ constanta, la circ a 13 2-4% . In afara de o elita relativ restransa, engleza nici ma.ca r nu este folosita ca lingua franca. ,,Realitatea de pe teren", afirm a doi profesori de engleza de la Universitatea din New Delhi, ,,este ca atunci cand cineva calatore9 te din Kashmir pana la extremita tea sudica, la Kanyakumari, comunicarea cu localnicii se face eel mai bine intr-o forma de hindi, nu in engleza." In plus, engleza vorbita in India dobande9 te multe caracteristici proprii: se indi anizeaza sau, mai degraba, se regionalizeaza, caci apar diferente intre vorbitorii de engleza cu limbi materne diferite. Engleza este absorbita in cultura indiana, a9a cum s-a intamplat, in trecut, cu sanscrita 9i persana. De-a lungul istoriei, distributia mondiala a limbilor a reflectat distributia puterii. Limbile cele mai raspandite - engleza, chineza mandarina, spaniola, franceza, araba 9i rusa - sunt sau au fost limbile unor state imperiale, care au promovat activ folosirea lim bii lor de alte popoare. Schimbarile in distributia de putere produc schimbari in folosirea limbilor. ,,Doua secole de putere coloniala, comerciala, industriala, stii , nti , fica si ' fiscala britanica si , americana au la.sat o mo9 tenire substantiala in invatamantul superior, in administratie, comert 9i in tehnologie", in intreaga lume15 • Marea Britanie 9i Franta au insistat asupra folosirii limbilor lor in co lonii. Totu9 i, dupa independenta, majoritatea fostelor colonii au incercat, intr-o masura mai mare sau mai mica si cu mai mult sau ' mai putin succes, sa inlocuiasca limba imperiala cu limbi indigene. in epoca de glorie a Uniunii Sovietice, rusa era lingua franca de la Praga la Hanoi._ Declinul puterii Rusiei este insotit de un declin paralel al lirnbii ruse, ca limba secundara. Ca in cazul altar forme de cultura, cre9 terea puterii unei natiuni ii determina pe cetatenii acesteia sa incerce sa-si ' impuna limba si ' ii stirnuleaza pe alt'ii sa o ,.. invete. In zilele euforice care au urmat caderii Zidului Berlinului, cand Germania parea noul gigant mondial, s-a observat o tendin ta evidenta a germanilor, care vorbeau de altfel fluent engleza, de a folosi gerrnana la conferintele internationale. Puterea econo mica a Japoniei a stimulat dorinta de a invata limba japoneza de 82

SI CroCNIREA CIVILIZATIILOR ' . REFACEREA ORDINII MONDIALE

alta naµonalitate, iar dezvoltarea economica a Chinei de eni 0 � 0 uce O explozie similara a numarului de persoane care studia Aceasta inlocuie te rapid engleza ca limba P: principala eza. hin 9 c za . ,.. . 16 in Hong Kong 9 i, avand in vedere ro1u1 em1gra�til , or ch'1nez1 1n Asia de Sud-Est, a devenit limba in care se inche1e _o mare �arte . aface rile din regiune. Pe masura ce puterea Occ1dentulu1 scadin . . de in raport cu puterea altor civilizatii, foIosirea eng1eze1 9 1 a a1tor limbi occidentale, in alte societati 9i pentru comuni�are�. intre ocietati, se va diminua 9i ea. Daca, la un moment dat, 1n vi1torul :ndepa;tat, China va lua locul Occidentului 9 i �a deveni civilizaµa _ dominanta in lume, engleza va ceda rolul de lzngua franca d1alec tului mandarin al limbii chineze. Cand fostele colonii luptau pentru independenta, promovarea sau folosirea limbilor indigene 9i renuntarea la limba metropolei au fast, pentru elitele nationaliste, un mod de a se distinge d: occidentali si colonialistii ' ' de a-si ' defini propria identitate. Totu 9 1, dupa obtinerea independentei, elitele acestor societati aveau nevoie sa se distinga de oamenii de rand. Fluenta in engleza, fran ceza sau in alta limba occidentala i-a ajutat in acest sens. Drept urmare' elitele societatilor nonoccidentale comunica adesea mai ' bine cu occidentalii si ' decat cu oamenii din propria ' unii cu altii, lor societate (o situaµe asemanatoare a existat in Occident, in secolele al XVII-lea si ' din diferite tari ' al XVIII-lea, cand aristocratii puteau comunica intre ei cu u9urinta in franceza, dar nu puteau vorbi limba vulgara a propriei tari). In societatile nonoccidentale, par sa se manifeste doua tendinte opuse. Pe de o parte, engleza este folosita din ce in ce mai mult in invatamantul universitar, pentru a-i pregati pe absolventi pentru eficienta in competitia financiara 9i comerciala globala. Pe de alta parte, presiunile so ciale 9i politice due la folosirea pe scara tot mai larga a limbilor indi gene, araba inlocuind franceza in Africa de Nord, urdu inlocu ind engleza in invatamantul 9i in administratia Pakistanului, lim bile indigene in mass-media inlocuind presa in engleza din India. a fost anticipata de Comisia pentru Educatie Aceasta evolutie , a Indiei' in 1948 ' care sustinea ca ,,folosirea englezei ii imparte ' 83

SAMUEL

P. HUNTINGTON

CroCNIREA CIV[L[ZATIILOR SI , , REFACEREA ORDINII MONDIALE

Pe oameni in doua natiuni, cei putini care guverneaza si cei multi care sunt guvernati, unii fiind incapabili sa vorbeasca limba celorlalti 9i sa se inteleaga reciproc". Dupa patruzeci de ani, pastrarea englezei ca limba a elitei confirma aceasta estimare 9i crea ,,o situ atie anormala, intr-o democratie functionala bazata pe sufragiul universal... India anglofona 9i India cu con9tiinta politica sunt din ce in ce mai divergente", ceea ce alimenteaza ,,tensiunile dintre minoritatea dominanta anglofona 9i numeroasele milioane de alegatori care nu vorbesc engleza" 17• Pe masura ce ta.rile nonoc cidentale creeaza institut'ii democratice si ' oamenii din aceste tari , participa in numar tot mai mare la guvernare, limbile occidentale sunt folosite mai putin, iar limbile indigene, mai mult. Sfar�itul imperiului sovietic �i al Razboiului Rece a stimulat proliferarea 9i revigorarea unor limbi care fusesera interzise sau uitate. in majoritatea fostelor republici sovietice s-au fa.cut mari eforturi pentru revitalizarea limbilor traditionale. Estona, letona, lituaniana, ucraineana, georgiana 9i armeana sunt acum limbile nationale ale acestor state independente. in republicile musulma ne s-au produs schimbari asemanatoare: Aze rbaidjan, Kirghistan, Turkmenistan si ' Uzbekistan au renunta , t la alfabetul chirilic, al fo9tilor stapani ru9i, in favoarea alfabetului occidental folosit de rudele lor - turcii, iar tadjicii, vorbitori de persana, au adoptat scrierea araba. Pe de alta parte, sarbii i9i numesc acum limba ,,sar ba", in loc de ,, sarbo-croata", si , au trecut de la alfabetul latin al dus' manilor lor catolici la alfabetul chirilic al rudelor lor slave. La fel, croatii , isi ' numesc acum limba ,,croata" si ' incearca sa o purifice de cuvintele de origine turca 9i de alte cuvinte straine, in timp ce acelea9i ,,imprumuturi din turca 9i araba, sedimente lingvistice ale prezentei Imperiului Otoman in Balcani timp de 450 de ani, au revenit la moda" in Bosnia18. Limbile sunt realiniate si recon, struite pentru a corespunde identitaµi 9i conturului civilizatiilor. Pe masura ce puterea se disperseaza, babelizarea se extinde. )

Religia. Probabilitatea aparitiei unei religii universale este doar putin mai crescuta decat cea a aparitiei unei limbi universale. 84

�

a In ultim a parte a secolului XX,. a avut loc. o rena9tere mondiala . · li iilor. Aceasta rena9tere a imp1·1cat o I?,tens1'ficare a con�t11n-

;:i ;eligi oase �i apariµa unor mi�cari fundam:ntaliste, ad� ncin� diferentele dintre religii. Ea nu a produs sch1mbar1 semn1fi.cat1disponibile ve ale ponderii mondiale a diferitelor religii. Datele . c privire la adeptii diferitelor religii sunt chiar ma1 fragmentare certe decat cele privind vorbitorii diverselor limbi. SI�mai putin , Tabelul 3.3 prezinta cifre ohtinute dintr-o sursa intens folosita. Acestea, dar 9i alte date, sugereaza ca ponderea numerica relativa a religiilor in lume nu s-a schimbat spectaculos in secolul XX. Cea mai importanta schimbare inregistrata de aceasta sursa a fost cre9terea proportiei persoanelor clasifi.cate drept ,,nereligioase" 9i ,,atee", de la 0,2%, in 1900, la 20,9%, in 1980. S-ar putea crede ca aceasta reflecta o indepartare semnificativa de religie 9i ca, in 1980, rena9terea religioasa abia incepea sa ia avant. Totu9i, aceas ta cre9tere de 20, 7% a proportiei persoanelor nereligioase este aproape egala cu scaderea de 19% a proportiei adeptilor ,,religiilor populare chineze", de la 23,5%, in 1900, la 4,5%, in 1980, ceea ce sugereaza ca, dupa venirea la putere a comuni9tilor, cea mai mare parte a populaµei Chinei a fost, pur 9i simplu, reclasificata de la ,,adepti ai religiilor populare chineze" la ,,necredincio9i". Datele arata intr-adevar cre9teri ale proportiilor adeptilor ce lor doua mari religii prozelitiste ale lumii, islamul 9i cre9 tinismul, in decursul a opt decenii. Conform estimarilor, cre9tinii occiden tali reprezentau 26,9% din populaµa lumii, in 1900, 9i 30o/o, in 1980. Proportia musulmanilor a crescut 9i mai mult, de la 1�,4o/o, in 1900, la 16,5% sau, dupa alte estimari, la 18%, in 1980. In ul timele decenii ale secolului XX, atat islamul cat 9i cre9tinismul au caeytigat mai multi adepµ in Africa, iar cre9 tinismul a cunoscut un progres spectaculos in Coreea de Sud. in societatile care se mo dernizeaza rapid, daca religia traditionala nu este capabila sa se adapteze cerintelor modernizarii, exista posibilitatea raspandirii crestinismului occidental si , ' a islamului. In aceste societaµ, promotorii cei mai influenti , ai culturii occidentale nu sunt economi9tii )

SAMUEL

p HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

neoclasici, nici militantii pentru democratie, nici directorii de corporatii multinationale. Ei sunt 9i probabil vor continua sa fie misionarii cre9tini. Nici Adam Smith, nici Thorr1as Jefferson nu vor putea satisface nevoile psihologice, afective, morale si ' sociale ale taranilor veniti la ora9 9i ale primei generatii de absolventi de liceu. S-ar putea ca nici Iisus Hristos sa nu reuse ' asca' dar Ei are sanse mai mari. '

lor de cre9tere demografica foarte ridicate (vezi capitolul 5), pro port ia musulmanilor va continua sa creasca spectaculos, ajungand la 20% din populaµa mondiala, la sfar�itul secolului, depaeyind numar ul cre9 tinilor dupa cativa ani 9i atingand probabil nivelul de 30o/o, pana in 2025 19•

TABELUL 3.3

Conceptul de civilizatie universala este un produs caracteristic al civilizatiei occidentale. In secolul al XIX-lea, ideea de ,, responsabilitate a omului alb" a fost folosita pentru a justifica extinderea dominatiei politice �i economice a Occidentului asupra societati lor nonoccidentale. La sfar9itul secolului XX, conceptul de civili zatie universala este folosit pentru a justifica dominatia culturala a Occidentului asupra celorlaltor societati 9i necesitatea ca aces tea sa imite practicile �i institutiile occidentale. Universalismul este ideologia folosita de Occident in confruntarile sale cu alte culturi. A9a cum se intampla adesea cu marginalii sau convertitii, printre cei mai entuzia9ti partizani ai acestui concept se numara intelectuali imigranti din Occident, ca, de exemplu, V.S. Naipaul 9i Fouad Ajami, carora conceptul le ofera un raspuns satisfaca tor la intrebarea fundamentala: ,,Cine sunt eu?" Totu�i, conceptul are foarte puµni sustinatori in alte civilizatii, un intelectual arab numindu-i pe ace9ti imigranti ,,negri ai omului alb"20• Ceea ce oc cidentalii considera universal, restul lumii considera occidental. Ceea ce occidentalii considera integrare globala lipsita de riscuri, ca, de exemplu, proliferarea mijloacelor de comunicare in masa mondiale, nonoccidentalii condamna drept imperialism occiden tal abject. Pana intr-acolo incat nonoccidentalii care considera lumea o civilizatie ' ' unica vad in asta o amenintare. Teza potrivit careia o civilizatie universala este pe cale de a se na?te se sprijina pe trei argumente. Primul este ideea, discutata " in capitolul 1, ca prabu9irea comunismului sovietic a insemnat sfar situl istoriei si victoria universala a democratiei liberale in

PONDEREA PROCENTUALA A MARILOR TRADITII ' RELIGIOASE IN POPULATI ' A LUMII Anul

Religia Crestinism occidental ' Crestinism ortodox ' Islam Nereligio�i Hindusa Budista Chineze populare Tribale Ateism

1900 1970 1980 1985 (est.) 2000 (est.) 26,9 7,5 12,4 0,2 12,5 7,8 23,5 _ 6,6 0,0

30,6 3,1 15,3 15,0 12,8 6,4 5,9 2,4 4,6

30,0 2,8 16,5 16,4 13,3 6,3 4,5 2,1 4,5

29,7 2,7 17,1 16,9 13,5 6,2 3,9 1,9

4,4

29,9 2,4 19,2 17,1 13,7 5,7 2,5 1,6 4,2

Sursa: David D. Barrett, coord., World Christian Encyclopedia: A comparative study of churches and religions in the modern world A.D. 1900-2000 (Oxford University Press, Oxford, 1982). Totu9i, pe termen lung, Mahomed va ca�tiga. Cre9tinismul se raspande�te mai ales prin convertire, islamul prin convertire in lume 9i reproducere naturala a populatiei. Procentul crestinilor ' a atins nivelul maxim de 30% in anii 1980, apoi a ramas relativ constant, iar acum este in scadere �i va ajunge, probabiI, la circa 25% din populatia globala, pana in 2025. Ca urmare a ratelor

Civilizatia universala: surse

SAMUEL

HUNTINGTON

toata lumea. Acest argument sufera pentru ca ia in calcul o sin gura alternativa. El deriva din perspectiva din timpul Razboiulu i Rece, potrivit careia singura alternativa la comunism era demo cratia liberala 9i dispariµa unuia va duce la generalizarea celeilalte. Totu 9i, este evident ca, in lumea de azi, exista multe forme de au toritarism, nationalism, corporatism i comunism de piata (ca 9 in China). Fapt mai semnificativ, exista �i alternative religio�se care se gasesc in afara lumii ideologiilor laice. in lumea moderna, reli gia este una dintre fortele cele mai importante, poate chiar prin cipala forta, care ii motiveaza 9i ii mobilizeaza pe oameni. Este, pur 9i simplu, o dovada de aroganta sa crezi ca prabu irea comu 9 nismului sovietic echivaleaza cu victoria definitiva a Occidentului la nivel mondial 9i ca musulmanii, chinezii, indienii i altii se vor 9 grabi sa adopte liberalismul occidental, ca unica alternativa. Lu mea bipolara din timpul Razboiului Rece nu mai exista. Omenirea ramane insa divizata de etnie, religie 9i civilizatie, diviziuni mult mai profunde care genereaza noi conflicte. In al doilea rand, exista ideea potrivit careia intensificarea in teractiunilor intre popoare - prin com�rt, investitii, turism, pre sa, prin comunicare electronica, in general - genereaza o cultura mondiala comuna. Este adevarat ca progresele din transporturi i 9 comunicatii au inlesnit 9i ieftinit circulaµa banilor, bunurilor, oa menilor, cuno 9tintelor, a ideilor 9i a imaginilor in lume. Nu exista nici o indoiala cu privire la creste , rea circulat' iei internati , onale a acestora. Exista, insa, multe indoieli cu privire la impactul acestei cre9teri. Comertul cre9te sau descre te probabilitatea producerii 9 �e conflicte? Teza potrivit careia comertul reduce probabilitatea 1zbucnirii unor razboaie intre natiu , ni nu a fast demonstrata si ' exista multe dovezi impotriva ei. Comertul inter:hational a cunos, ' cut o dezvoltare semnificativa in anii 1960 si 1970 si in deceniul ' , care a urmat Razboiului Rece, dezvoltarea a ajuns la final. Cu toate acestea, in 1913, comertul international atinsese un nivel re cord 9i, in urmatorii ani, natiunile s-au macelarit intr-un razboi de proportii fara precedent21 • Daca, nici la acel nivel, comertul internaµonal nu a putut impiedica razboiul, atunci cand o po�te

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI , REFACEREA ORDINII MONDIALE ,

simpl�, dovezile nu sus!in te� a liberala, i�ternationa i Pur 9 e? fac _ c�me�tul favor1ze�z� pacea. Anal1z� real1zate care1a vit potri ta, lis ,.. ,.1 anii 1990 arunca 9 1 ma1 multe 1ndo1el1 asupra aceste1 teze. Un :udiu ajunge la concluzia ca ,,intensificarea schimburilor comer �iale ar putea fi o forta puternica de diviziune politica la nivel in� ternational" 9i ca ,,este puµn probabil ca dezvoltarea comertulu1 internat ional sa reduca tensiunile internati�nale sau sa favorize 22 stabilitate mare internationala" • Intr-un alt studiu, se mai O ze afirma ca un nivel inalt de interdependenta economica ,,poate fi un factor de pace sau de razboi, in functie de perspectivele co merciale viitoare". Interdependenta economica favorizeaza pacea numai ,,atunci cand statele anticipeaza ca schimburile comerciale se vor mentine la un nivel ridicat, in viitorul apropiat". Daca sta, tele nu se a9 teapta ca nivelul schimburilor comerciale sa ramana ridicat, poate izbucni un razboi23. Incapacitatea comertului 9i a comunicatiilor de a produce pace sau un sentiment comun este in acord cu descoperirile 9tiintelor sociale. In psihologia sociala, teoria distinctivitatii afir:r:na ca oa menii se definesc prin ceea ce ii deosebe9te de altii, intr-un anumit context: ,,Individul se percepe in funcµe de caracteristicile care il deosebesc de altii ' it... ' ' mai ales de cei din mediul sau social obisnu in compania unei duzini de femei avand alte profesii, o femeie psiholog se gande9te ca este psiholog; in compania unei duzini de barbaµ psihologi, se gande9te ca este femeie"24• Oamenii t9i definesc identitatea prin ceea ce nu sunt. Pe masura ce dezvolta ea rea comert,ului' a comunicatiilor si a turismului duce la crester , numerica a interactiunilor dintre civilizatii, ' oamenii acorda o im' portanta din ce in ce mai mare identitatii lor civilizationale. Doi europeni, un german 9i un francez, care interactioneaza unul cu altul se identifica drept german 9i francez. Doi europeni, un ger man si cu doi arabi, un saudit 9i ' , un francez, care interactioneaza un egiptean, se definesc ca europeni, la fel cum interlocutorii lor se definesc ca arabi. Imigratia nord-africana in Franta genereaza ostilitate printre francezi �i, in acela�i timp, o receptivitate cres cuta fata de imigrantii proveniti din alte tari europene catolice. )

)

SAMUEL

P HUNTINGTON

Americ anii sunt mult m ai ostili la investitiile j aponeze decat l a in vestitiile importante c an adiene sa u europene. De asemene a, dupa cum arat a D avid Horowitz, ,,un ibo po ate fi ... un owerri ibo s au un onitsa ibo, in estul Nigeriei. In L agos, el este, pur 9i simplu, ibo. L a Londr a, este nigeri an. L a New York, este afric an"25• In sociolo gie, teori a globalizarii duce l a o concluzie simil ara: ,,intr-o lunie din ce in ce m ai globaliz ata - c ar acteriz ata prin gr ade exception a... le, din punct de vedere istoric, de interdependenta civiliz ation ala, societala 9i de alta natura 9i de o l arga con9tientiz are a acestui fenomen - are loc o exacerbare a con 9tiintei de sine civiliz ationale, societale 9i etnice". Rena9tere a religio asa globala, ,,intoarcere a la s acru", este o reactie l a percepti a asupr a lumii ca ,,un loc unic"26•

Occidentul �i modernizarea Al treile a 9i eel mai gener al argument in sprijin ul tezei potrivit ca rei a o civilizatie univers ala este pe cale de a se na9 te este ca o ast fel de civiliz atie este rezult atul amplelor proces e de mqderniz are care au avut loc incepand din secolul al XVIII-le a. Moderniz are a implica industri alizare, urb aniz are, educ atie, bogatie, mobiliz are sociala 9i structuri ocup ationale m ai complex e 9i m ai diversific a te. E a este rezult atul progreselor tiintifice i 9 9 tehnice deosebite, re a liz ate incepand din secolul al XVIII-le a, ca re le-au permis o a menilor sa controleze si ' sa schimbe mediul in c are traiesc intr-o masura c are nu cuno a9te precedent. Moderniz are a este un proces revoluµon ar comp arabil do ar cu trecere a de l a societatile primi tive l a societatile civiliz ate, adica cu ap ariti a civiliz aµei l a singu lar, pe vaile T igrului 9i Eufr atului, ale Nilulu i 9i Indului, in jurul anului 5000 i.Hr.27 Atitudinile , valorile, cunost cultura ' inte ' le si ' o amenilor dint r o - societ ate moderna difera consider abil de cele dint r -o societ ate tr adition ala. Fiind prima soci et ate c are s-a mo derniz at, Occidentul conduce in curs a spre dobandire a culturii modernitatii. Potrivit acestui argument, cand alte societati vor dobandi structuri asemanato are in educ atie, pe pi ata muncii, in

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR

9I REFACEREA OROINII MONDIALE

si , , in organiz are a sociala, cultura occident ala distr1'but'a , 1 bogatiei la. i rsa ven ive de un va rna e d o . . rn E ,OS ten t' a unor diferente semnific ative intre cultur1le moderne . ,., . este incontest abila. Totu91, ace asta nu 1nseam , s1 ceIe traditionale . modeme se ase aman a ' c are au cultur1 · na neap ar at ca sodetatile 1e. EVI·dent, intre e1e m ai mult decat cele c a re au culturi tr aditiona . o Iume in care unele societati sunt fo arte moderne, 1 ar alte1e sunt - tr ad"ti·onale este mai putin omogena dec ,.,at una ,.,1n care t o ate I, , inc a . . . v · tatile s- ar afl a l a niveluri de modern1tate r1d1cate, comp ar asoc1e . bile. D�r, ce putem spune despre o lume in c are toat: soc1etatil e erau tr ad·1,ti·onale?· Ace asta lume a exist at in urma cu cateva secole. .. ,., E r a e a m ai putin , omogena decat ar putea fi o lume vi1to are, 1n totalitate moderna? Prob abil ca nu. Potrivit lui Br aude1, ,,ch·1n a _ din timpul din astiei Ming[...] seman a , in mod cert, � a1 m�lt cu Franta din vreme a dinastiei Valois decat seman a Chin a lu1 M ao Zedo�g cu a Cincea Republica fr anceza."28• Totusi moderne s- ar pute a aseman a ma1 mult de, ' societatile , . . . cat cele tr aditionale din doua motive. M ai 1nta1, 1nter act1une a crescuta dint;e societatile moderne po ate ca nu v a gener a O cul tura comuna d ar este �vident ca facilite aza tr ansferul de tehnici, inventii 9i pr actici, de l a o societate l a a}t a , cu� vite:a 91 1nt�-o masura imposibile in lume a traditionala. In al doilea r and, soc1et ate: _ tr aditionala se b az a pe agricultura, in timp ce soc1eta:e a moder n a _ se b aze aza pe industrie, c are po ate evolu a de l a art1za� at la 1n dustri a gre a cl asica, pana la industri a de inalta tehn�log1e. Struc turile agricole 9i structurile sociale asoci ate su �t m a� depen�ente de mediul n atural decat cele industriale. Ele d1fer va 1n functJ.e de sol 9i de clima 9i pot produce, astfel, forme dif rite de dist ib tie � : � a propr ietatii funci are, de org anizare sociala 91 �e g er m an . � �� : . Indiferent care ar fi meritele gener ale ale teze1 c1vi l1z at11lor h1dr aulice a lui Wittfogel, este adevarat ca agricultur a care depinde de constr uirea si exploat are a unor sisteme de irig aµi extinse f a Vor ize aza apariti a unor autoritaµ politice centrali ate 9i b�ocr a � _ _ : tice. Ar fi greu sa fie altfel. Solul bog at 9 i clim a pneln1c a t1nd sa '

• A

...,

SAMUEL

P. HUNTINGTON

incurajeze dezvoltarea unei agriculturi bazate pe exploatatii ma . 9 i aparitia unei structuri sociale formate dintr-o clasa re�trans� a de proprietari de pamant bogaµ i o clasa numeroasa de 9 tararu sclavi sa u 9 erbi care muncesc pe plantatii. Condiµile nepr ielnic� :11arilor expl ataµi pot favoriza apariµa unei societati de fermierj � 1nd:pendent1. Pe scurt, in societatile agricole, structura sociala dep1nde de geografie. Pe de alta parte, industria depinde mult mai putin de mediul natural local. Diferentele de organizare in dustri ala deriva mai degraba din diferentele culturale i sociale decat 9 ?in .geografie, iar cultura 9i structura sociala ar putea converge, 1n t1mp ce geografia nu are cum sa se schimbe. Societatile moderne au, astfel, multe in comun, insa se in dreapta ele, oare, spre omogenitate? Raspunsul afirmativ la aceas ta intrebare se bazeaza pe premisa ca societatea moderna tre buie sa semene cu un singur tip de societate, cu societatea occiden tala, ca civilizatia moderna este civilizatia occidentala i invers. To tusi, 9 aceasta identificare este complet gre ita. Civilizatia occi4en ta1a 9 a aparut in secolele al VI II-lea si , al IX-lea si ' si' a dobandit caracteristicile proprii in secolele urmatoare. Ea a inceput sa se m odernizeze abia in secolele al XVII-lea i al· XVIII-lea. Occiden tul 9 a fost occidental cu mult inainte de a fi modern. Caracteristici le esenµale ale Occidentului, cele care il deosebesc de alte civilizati i' ' au aparut inainte ca el sa se modernizeze. Care erau caracteristicile distinctive ale societatii occidentale, ' in secolele anterioare modernizarii? Raspunsurile specialistilor difera in privinta unor detalii, dar concorda in ceea ce priveste in, stitutiile, practicile 9i credintele esentiale care pot fi. considerate, pe buna dreptate, nucleul civilizaµei occidentale. Printre acestea se numara urmatoarele29: Mo�tenirea clasicii. In calitate de civilizatie de a treia genera tie, Occidentul a moste , nit mult de la civilizati ' ile anterioare' mai ales de la civilizatia clasica, de la care a preluat fi.losofia i rati9 onalismul grecesc, dreptul roman, limba latina si crestinismul, , , Civilizatiile islamica 9i ortodoxa datoreaza i ele multe civiliza9 tiei clasice, dar nici pe departe intr-o asemenea masura cat dato reaza Occidentul. )

CroCNIREA CIVILIZA'fIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

i tal, m cciden mul Cr mul. �tinis tantis protes �i mul olicis Cat � � � . i apoi catolicismul 91 protestant1smul, este, din cismul atoli 9 ,. 1!ltal C • . . . istoric, cea mai importanta caracter1st1ca a c1vivedere de t punc · al . at1· ei occidentale. In cea mai mare parte a primulu1· m1·1en1u l1z . . . . U· . tentei ei, ceea ce num1m az1 c1·v 1zat1a occ1dental-a se numea eJOS , . . .. ,1 stinatatea occident ala; cre9 t1n11 occ1'dental'1 se s1m,teau uni·t· �:��e ei si diferiµ de turci, mauri, bizantini eyi altii, i�, in secolul � XVI-l�a au pornit sa cucereasca l� mea eyi in numele _ l� i D� �ne zeu, nu numai al aurului. Reforma 91 Contrarefor� a 9 1 1mpart1r�a cre stinatatii occidentale intr-un Nord protestant �1 un Sud catolic SU�t , de a;emenea, caracteristici distincte ale istoriei occidentale, . . . absente in ortodoxia rasariteana eyi, in mare masura, stra.1ne c1vilizatiei latino-americane. . � . Limbile europene. Limba este al doilea factor ca 1mportanta pr1n care culturile se deosebesc una de alta, dupa religie. Occidentul se deosebe�te de majoritatea celorlaltor civilizaµi prin multitudi nea de limbi vorbite de popoarele care fac parte din el. Japoneza, hindi' chineza mandarina, rusa si . , chiar araba sunt recunoscute ca limbi de baza ale civilizatiilor corespondente. Occidentul a mo9 multe natiuni diferite, fi.ecare cu tenit latina , dar au luat nastere , ' propria limba. Majoritatea acestor limbi sunt grupate in doua mari categorii: limbi germanice �i limbi romanice. Pana in seco lul al XVI-lea, acestea dobandisera, in general, forma actuala. Separatia ' fntre Bisericii si ' stat. De-a lungul istoriei Occidentului, Biserica �i apoi mai multe biserici au dus o existenta independenta de stat. Dumnezeu �i Cezar, biserica eyi statul, autoritatea spirituala si , autoritatea laica: acest dualism a predominat in societatea occidentala. Religia eyi politica au mai fost separate atat de clar doar in civilizatia hindusa. in Islam, Dumnezeu este Cezar; ' " 1n Chin a �i Japonia, Cezar este Dumnezeu; in lumea ortodoxa, Dumnezeu este asociatul lui Cezar. Separatia �i conflictele recu re nte dintre Biserica si stat care caracterizeaza civilizatia occi, , ' dentala , nu au existat in nici o alta civilizatie. Aceasta imparµre a autoritatii a contribuit incomensurabil la dezvoltarea libertatii " ' ' in Occid ent. A

•

SAMUEL

P. HUNTINGTON

CroCNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

Statul de drept. Ideea ca legea joaca un rol central intr-o socie tate civilizata a fost mo 9tenita de la romani. Ganditorii medievali au elaborat conceptul de drept natural, in conformitate cu care monarhii trebuiau sa-9i exercite puterea, iar in Anglia s-a dez voltat o traditie a dreptului cutumiar. In perioada abso lutismului (in secolele al XVI-lea 9i al XVII-lea), statul de drept era mai mult o fictiune decat o realitate, dar s-a pastrat ideea subordon arii pu terii umane fata de ni9te constrangeri exterioare: Non sub homine sed su b Deo et lege. Traditia statului de drept a pus bazele constitu tionalismului 9i ale protejarii drepturilor omului, inclusiv al drep tului de proprietate, impotriva abuzurilor puterii. In m ajoritatea celorlaltor civilizatii, legea a exercitat o influenta mult mai mica asupra gandirii 9i al comportamentului oamenilor. Pluralismul social. De-a lungul istoriei, societatea oc cidenta la a fast extrem de pluralista. A a cum observa Deutsc h, ceea ce 9 distinge Occidentul de alte civilizaµi este ,,apariµa i 9 persistenta unor grupuri autonome diverse, care nu se bazeaza pe legaturi de sange sau casatorie"30• Incepand din secolele al VI-lea i 9 al VII-lea, aceste grupuri au inclus initial manastiri, ordine m onastice 9i bresle, apoi o varietate de alte asociatii i societati31 . Pl uralismul 9 asociativ a fost completat de pluralismul de clasa. In cele mai mul te societati europene, a existat o aristocratie destul de putemica si relativ au tonoma, 0 taranime numeroasa si O clasa restransa, dar importanta, de negustori i comercianµ. Puterea ar istocratiei 9 feudale a jucat un rol semnificativ in limitarea capacit atii abso lutismului de a prinde radacini, in majoritatea tarilor europene. Acest pluralism european contrasteaza dar cu saracia societatii civile, cu slabiciunea aristocratiei i cu forta imperiilor bi rocratice 9 centralizate care au caracterizat, in aceea i perioada, Ru sia, China, 9 Imperiul Otoman 9i alte societati nonoccidentale. Adunarile reprezentative. Pluralismul social a dus, inca de tim puriu, la aparitia starilor sociale, a parlamentelor 9i a altar in stitutii care reprezentau interesele aristocratiei, ale de rului, ale negustorilor 9i ale altor grupuri. Aceste adunari reprez entative 94 1

de reprezentare care, in cursul procesului de moderforme st fo a� au devenit institutiile democratice moderne. u evoluat si a izare, , n au fost ab olite sau in une1e cazuri , aceste organe reprezentative . " . . . au fost limitate considerab1l, 1n per1oada absolut1slor e il uter p . . " rnu1u1. , , chiar s1 , atunc1 cand s-a 1ntamp1at a9 a ceva, e1e au · Totusi putut fi. resuscitate, a9 a cum s-a intamplat in Franta, pentru a 1. o a 1ta- c1v1 . ·1·1zat,·1e ' po1itica. N.1c perm1·te O participare lunga la viata . . asemenea organ1sme reprezentat1, contemporana nu a mostenit ve, cu 0 istorie milenara. La nivel local, de asemenea, 1ncepand. din secolul al IX-lea, au aparut mi�cari pentru aut�guve� nare ma1 _ "intaA1· "in orasele ' italiene si ' apoi in nord, ,,fortandu-1 pe ep1scop1, pe . , pe alti , marl nobili sa imparta puterea cu burgh ez11. baronii Iocali si . " si adesea sa le-o cedeze cu totul 1n cele din urma�"32 . Repre�entare: ia nivel national a fost completata, astfel, de o autonom1e locala fara echivalent in alte regiuni ale lumii. . Jndividualismul. Multe dintre caracteristicile descrise ma1 sus ale civilizatiei occidentale au contribuit la aparitia unei con 9tiin te individdaliste si la dezvoltarea unei traditii unice a drepturilor �i libertatilor individuale. Individualismul s-a dezvoltat in seco iele al XIV-lea si al XV-lea, iar dreptul la alegere individuala a fost recunoscut 1n 'occident in secolul al XVII-lea - ceea ce Deutsch numea revolutia lui Romeo si a Julietei". S -a u cerut chiar drep turi eg;ie pent�u toµ ihdivizii - ,,omul eel ma� sarac � n Anglia _ are dreptul la viata la fel ca omul eel mai bogat -, de91 aceste re vendicari nu au fost acceptate universal. Individualismul ramane �i acum o caracteristica a Occidentului, care il distinge de cele lalte civilizatii. In urma unei analize realizate pe e�antioane de populaµe si�ilare, din 50 de tari, s-a constatat ca topul celor 20 de tari cu indicele de individualism eel mai ridicat indudea toa te t� rile occidentale, cu exceptia Portugaliei, i Israelul33 . Autorul 9 unui alt studiu transcultural despre individualism �i colectivism a dezvaluit, de asemenea, dominatia individualismului in Occi dent �i prevalenta colectivismului in alte parµ i a conchis ca 9 A

,..

SAMUEL

HUNTINGTON

CroCNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

,,valorile cele mai importante in Occid ent sunt cele mai pu t in ini portante in lum e". Ocddentalii �i nonoccide ntal ii desemne aza con stant individualismul drept marca distinct iva a Occidentu 34 lui • Lista de mai sus nu se dore�te o enumerare exhaustiva a ca racteristicilor civilizaµei occ ide ntale �i nu sugereaza ca elemente le d escrise au fost prezente intotdeauna �i peste tot in ci vilizatia occ identala. Evide nt ca nu: nume ro�i i despoti din istoria Europei au ign orat frecv ent statul de drept �i au suspendat adun arile re prezentat ive. $i nici nu sugereaza ca vreuna dintre acest e carac terist ici nu a aparut in alte c ivilizatii. Evident ca da: Coranul si ' shari'a const ituie legile fundamentale ale societatilor musulma, ne; Japoni a �i India au avut s isteme de clase asemanatoar e cu eel occidental (�i, p oate de aceea, sunt sing ure le tari mari nonocci dentale care au avut guverne dem ocratice pentru perio ade relativ lung i de timp). Luati individual, aproape nic i unul dint re ace�ti facto ri nu a fost caracter istic do ar Occ identului. Totu s, i, comb inatia lor a fo st uni ca �i a dat Occidentului caracterul sa u specific. Aceste concepte, practic i s i institutii au fo st pur si s implu ma i raspandite in Occident decat in alte civilizat ii. El e fac parte integ ranta din nucleul esentia l durabi l· al ci vilizatiei occidentale. Ele reprezinta ese nta Occ identulu i, nu mo de rnitatea lu i. Ele sunt, de asemenea, in mare parte, factori i care au permis Oc c identului sa init' ieze mo dernizarea sa si a lumi i. ' J

Reactii la Occident �i modemizare Expansiunea Occ ide ntului a favorizat atat mo demiza rea ' cat s, i occidental iza re a soc ietat ilor nono cc identale. Lideri i pol itici �i intelectuali ai acestora au reactio nat in fata influentei , ' , Occidentului in eel puµn unul dintre urmato ar e le trei m oduri: resp ingand �i modernizarea, � i occ identalizarea; acceptandu-le pe ambele; acceptand-o pe prima �i respingand-o pe a doua 35• Respingerea. Japon ia a respins constant influenta occidentala, ' de la primele sale contacte cu Occide ntul, in 1542, pana la mijlocul

al XIX-lea. Au fost perm ise doar forme l imitate de mo· · · · · ·zare, ca ' de exemplu, ach1z1t1 onarea de arme de foc, 1ar 1m' 1 ern d . . ul de forme culturale occidentale, precu11: cre9t1n1smul, a _ fost ort p e re strict io nat. La mijlo cul se col ulu1 al XVII-l ea� toµ ocd m xtre e cidentalii au fost expulzati. Aceasta polit�ca de respi�g�re a �uat cu desch i derea fortata a gran1telo r Japon1e1, de catre odata sit f,., ar, s . . om odo rul Perry, in 1854, aceasta tara fa.cand efortur1 ur1a9e sa �nv�te de la Occ ident dupa restau:ratia Meiji, din 1868. Timp de �ate;a sec ole, China a incercat 9 i ea sa impi�dice or ice forma de modernizare sau de o cc identalizare semnificativa. De9i emisa rii cre9tini au fost primiµ in China, in 1601, ei au fost expulzaµ in 1722. Spre deosebire de Japonia, politica de resp ingere dusa de China se baza, in mare masura, pe convingerea chinezilor ca tara lor era ,,Regatul de Mijloc'' �i ca propria cultura era superi �ara culturilor tuturor celorlalte popoare. Ca 9i in cazul Japoniei, armele ocddentale au pus capat i zolarii Ch inei, in timpul Raz boiului Opiului, din 1839-1842, dintre China � i Mare a Britanie. Asa cum sugereaza aceste exemple, in secolul al XIX-lea puterea O�cidentului a fa.cut tot mai dificila 9i, pana la urma, imp osibila impunerea unor p ol itici izolationiste. In secolul XX, progresele din transportur i 9i comun icaµi 9i interdepe ndenta globala au marit enorm costurile excluderii . Cu excepµa c omunitatilo r rurale mici 9i izolate, care se multumesc sa supravietuiasca, respingerea totala a modernizarii 9i a occide nta lizari i este aproape imposibila intr-o lum e care se m odernizeaza intr-un ritm �i o proportie cople9itoare 9i care devine extrem de intercone ctata. ,,D oar fundament al i9tii cei mai extremi�ti ", spune Dani el Pipes referindu-se la Isl am, ,,resping atat modernizarea, cat s' i occidentalizarea. Ei arunca tele vizoarele in rauri, interzic ceasurile de mana si re fuza motoarele cu combustie interna. Totu�i, impracticabilitatea programului promovat de ei limiteaza serio s atractia • e xercitata de aceste grupuri, iar, in mai multe cazuri, in urma infrangerilor sufe rite in confruntar i violente cu autoritatile, ele au disparut fara a lasa pre a multe urme, a9a cum secolului

SAMUEL

P HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

s-a intamplat cu secta Yen Izala din Kan o, cu asasinii lui Sadat si cu unele grupuri dakwah din Malaysia." 36 La fel au disparut to� te politicile de respingere tot ala, pana la sfar9itul secolului XX . Zelotismul, ca sa folosim termenul lui Toynbee, pur i simplu, n 9 u reprezinta o optiune viabila. Kemalismul. 0 a doua reacµe posibila la Occident este ceea ce To ynbee nume9 te irodianism, acceptarea deopotriva a moder nizarii 9i a occidentalizarii. Aceasta se bazeaza pe ideea ca mo dernizarea este oportuna 9i necesara, ca, nefiind compatibila cu modernizarea, cultura indigena trebuie abandonata sau distrusa 9i ca societatea trebuie sa se occidentalizeze pe deplin pentru a re u9i sa se modernizeze. Modernizarea 9i occidentalizarea se sustin reciproc 9i trebuie sa mearga mana in mana. Acest punct de vede re a fost reprezentat in argumentele uno r intelectuali japonezi si chinezi de la sfar9itul secolului al XIX-lea, po trivit carora, pentr� a se moderniza, societatile lor trebuiau sa renunte la limbile nati onale 9i sa le inlocuiasca cu engleza. Nu este surprinzato r ca acest curent a fost chiar mai popular printre occidentali decat printre elitele nonoccidentale. Mesajul lui este: ,,Ca sa aveti succes, trebu ie sa fiti ca noi; singura cale po sibila este a noastra". Premisa lui este ca ,,valorile religi oase, principiile moral e si , structurile sociale ale acestor societati [nonoccident ale] sunt, in eel mai bun caz, straine, iar uneo ri ostile valorilor 9i practicilor industri alismului". De aceea, dezvoltarea economica ,,va necesita o refacere radicala a vietii 9i a societatii 9i adesea o reinterpretare a insusi sensu lui existentei, a9a cum a fost el inteles de oamenii care traiesc �n aceste civilizatii"37• Pipes formuleaza acela9i argument, cu referire explicita la Islam: 1

Pentru a sea.pa de anomie, musulmanii nu au de ales ' caci modernizarea necesita occidentalizare. [... ] Islamul nu ofera o cale alternativa de modernizare. [... ] Laicizarea nu po ate fi evitata. �tiinta 9i tehnologia moderna necesita o asimilare a proceselor de gandire care le insotesc. La fel 9i institutiile politice. Deoarece

continutul trebuie imitat in aceea 9i masura ca forma, super ioritatea civilizatiei occidentale trebuie recu no scuta pentru a putea invata de la ea. Limbile euro pene 9i institutiile de invatamant occidentale nu pot fi evitate, chiar daca acestea din urma incurajeaza gandirea libera 9i traiul imbel9ugat. Doar cand musul manii vor accepta explicit modelul o ccident al vor fi in pozitia de a se tehniciza 9i apoi de a se dezvolta38• de ani inainte ca aceste cuvinte sa fie scrise, MustaCu saizeci , fa Kemal Ataturk ajunsese la concluzii similare, construise o Turcie noua din ruinele Imperiului Otoman 9i lansase un program vast de modernizare 9i de occidentalizare. Angajandu-se pe acest drum 9i respingand trecutul islamic, el a fa.cut din Turcia o ,,tara sfa9iata", o societate cu o religie, o mo9tenire, cu obiceiuri 9i in stitutii , musulmane, dar cu o elita conducatoare hotarata sa o mo dernizeze, sa o occidentalizeze 9i sa o faca parte a Occidentului. nonoccidentale urmeaza La sfarsitul secolului XX, mai multe tari ' ' optiunea kemalista 9i incearca sa dobandeasca o identitate occidentala. Eforturile lor vor fi analizate in capitolul 6. Reformismul. Respingerea implica izolarea unei societaµ de lumea moderna, o sarcina imp osibila. Kemalismul implica sarci na dificila 9i traumatizanta de a distruge o cultura cu o istorie seculara 9i de a o inlocui cu o cultura noua, importata din alta civilizatie. 0 a treia alternativa co nsta in incercarea de a combina modernizarea cu pastrarea valorilor, a practicilor �i a instituµilor fundamentale ale culturii indigene. Aceasta alternativa s -a bucu rat de cea mai mare sustinere in randul elitelor nonoccidentale, .l ceea ce este de inteles. In China, in ultima perioada a dinastiei Qing, slo ganul era Ti-yong, ,, educatie chineza pentru principiile !undam entale, educatie occidentala pentru problemele practice". !n Japo nia, era Wakon-Yosei, ,, spirit japonez, tehnica occidentala". In Egipt, in anii 1830, Muhammad Ali ,,a incercat sa realizeze o rnodernizare tehnica, fara o occidentalizare cultur ala. excesiva", dar aceasta incercare a esuat in mo mentul in care britanicii 1-au fortat sa renunte la mult� dintre reformele s ale modernizatoare. '

- --..... - �--- - SAMUEL

CroCNIREA CIVILIZA'fIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

P HUNTINGTON

Drept unnare, a�a cum remarca Ali Mazrui, ,,Egiptul nu a cu.. noscut nici modernizarea tehnica fa.rd occidentalizare cultu raia ca Japonia, nici modernizarea tehnica prin occidentalizare cultu� rala, ca aceea facuta de Ataturk"39 • Totu�i, in ultima parte a secolu.. lui al XIX-lea, Jamal al-Din al-Afghani, Muhammad i\bduh �i alij reformatori au incercat o noua reconciliere a Islamului cu modernitatea, sustinand ,,compatibilitatea Islamului cu �tiinta moderna �i cu ce este mai bun in gandirea occidentala" �i aducand ,,argumen te islamice in favoarea acceptarii ideilor ?i institutiilor moderne fie ele �tiintifice, tehnologice sau politice (constitutionalismul guvernarea reprezentativa)"40 • Acesta era un reformism cuprin zator, care prefigura kemalismul ?i care accepta nu numai moder nitatea, ci ?i unele instituµi occidentale. Acest tip de reformism a fost reactia predominanta. a elitelor musulmane la Occident, timp de cincizeci de ani, din'anii 1870 pana in anii 1920, cand a fost contestat mai intfil de kemalism ?i apoi de un reformism mult mai purist, care a imbracat forma fundamentalismului. Respingerea, kemalismul �i reformis_mul se bazeaza pe con cepµi diferite despre ceea ce este posibil ?i ceea ce este de dorit. Pentru adeptii respingerii, nici modernizarea, nici occidentaliza rea nu sunt de dorit �i ambele pot fi respinse. Pentru partizanii kemalismului, atat modemizarea, cat si occidentalizarea sunt de dorit, a doua pentru ca este indispensabila pentru reu�ita celei dintfil, ?i posibile. Pentru reformi�ti, modernizarea este de dorit ?i poate fi realizata fara o occidentalizare substantiala ' care nu ' este de dorit. Exista, deci, divergente intre adepµi respingerii �i kemali�ti privind oportunitatea modernizarii si a occidentalizaril �i intre kemali�ti �i reformi�ti, cu privire la posibilitatea moder ni zarii fara occidentalizare. Figura 3.1 este o diagrama a acestor linii de conduita. Adepp i respingerii ar ramane in punctul A; kemali�tii ar inainta in diag o nala, spre punctul B; reformi�tii s-ar deplasa pe orizontala, spre punctul C. Totu�i, cum au evoluat, de fapt, societatile? Evident, fi ecare societate nonoccidentala a urmat o cale proprie, care poate

�i

100

rabil de aceste trei direcµi prototip de evoluµe. conside re d,ife sa� ui sustine chiar ca Egiptul �i Africa�au evoluat spre punc :; prin tr-un ,,proce� dureros de occidentalizare culturala fard care in masura In tehnica". exista un tipar general re niza d;r 0 ; e odernizare �i occidentalizare a societatilor nonoccidentale, :ta pare sa urmeze curba A-E. Initial, occidentalizarea ?i mo �::Uizarea sunt strans legat_e, societatile _nonoc<:_id�ntale asimi Ieaza elemente importante din cultura occ1dentala �1 fac progrese lente catre modernizare. Totu?i, pe masura ce modernizarea se accelereaza, rata occidentalizarii scade �i cultura indigena cu noa9te o rena?tere. Apoi, continuarea occidentalizarii modifica echilibrul de putere intre Occident ?i societatea nonoccidentala si cons olideaza devotamentul fata de cultura indigena. FIGURA 3.1

I LU TU EN CID OC A NT UE FL IN DE T.A. FA IVE AT RN TE , AL REACTII , > B

------------------ C ,

Modemizare

101

SAMUEL

P. HUNTINGTON

A 9adar, in primele !aze ale schimbarii, occidentalizarea fav .. o rizeaza modernizarea. In fazele urmatoare, modernizarea favon.. zeaza dezoccidentalizarea 9i rena 9terea culturii indigene pe doua cai. La nivel de societate, modernizarea spore9te puterea politica, militara 9i economica a societatii, in ansamblu, 9i ii incurajeaza Pe cetatenii ei sa aiba incredere in cultura lor 9i s a -9i afirme identita tea culturala. La nivel individual, modernizarea genereaza senij.. mente de alienare 9i dezordine, pe masura ce legaturile 9i relatiile sociale traditionale se destrama, 9i conduce la crize de identitate la care religia ofera un raspuns. Acest proces cauzal este reprezen.. tat in Figura 3.2. Acest model general ipotetic este congruent atat cu teoriile propuse de 9tiintele sociale, cat 9i cu experienta istorica. Anali zand in detaliu dovezile existente cu privire la ,, ipoteza invariaoi litatii", Rainer Baum ajunge la concluzia ca ,,oamenii lupta pentru autoritate 9i pentru autonomie indivjduala in maniere diferite, in functie de cultura din care fac parte. In aceasta privinta, nu exista convergenta catre o lume omogena transcultural. In schimb, struc turile care s-au dezvoltat sub forme distincte, de-a lungul istoriei, pana in primele faze ale epocii moderne, par sa fie invariabile."41 Teoria imprumutului, a9a cum a fost ea formulata, printre al'tii, de Frobenius, Spengler 9i Bozeman, pune accentul pe masura in care civilizatiile receptoare imprumuta selectiv elemente din alte civilizatii 9i le adapteaza, le transforma 9i le asimileaza, astfel i�: cat sa asigure supravietuirea valorilor centrale sau ,,paideumet culturii lor42 • Aproape toate civilizaµile nonoccidentale din lurne au o istorie de eel putin o mie de ani, unele chiar de cateva mil� nii. Ele au demonstrat ca pot sa imprumute de la alte civilizatii �1, in acela 9i timp, sa- 9i asigure supravietuirea. Speciali9tii au cazut de acord asupra faptului ca asimilarea budismului in China nu � dus la ,, indianizarea" Chinei. Chinezii 1-au adaptat scopurilo r,. �1 nevoilor proprii. Cultura chineza a ramas chineza. Chinezii au lJlvins constant, pana ac.um, eforturile asidue ale occidentalilor � a-i cre9tina. Daca, la un moment dat, ei vor importa cre9tinistn este de a9teptat ca acesta sa fie asimilat 9i adaptat, astfel incat 5 3 . eze chin fie compatibil cu elementele fundamentale ale culturii

102

C10CNI REA CIVILIZA'flILOR 9I REFACEREA OROINII MONDlALE

au primit, au pretuit 9i au utilizat ,,mo9 mani musul ii arab La �e1 din motive, in esenta, utilitare. Fiind interesati elena lor 'a t: 11:re mai ales anumite forme exterioare sau anumite ute rum · · s a irnP ganemen t e ace e ignore e a " 1 t 1 1 e sa toa e t1ut au et ice, tehn 9 te . aspec " . ..1 grecesti despre care ere deau ca ar fi putut intra 1n con fl'1ct · din · ale din stabilit de normele s1 precepte1e fundament rul» deva a " cu « 4 .' . od acela urmat a l 1 l secol In evolut1e. e nia Japo 9 3 an." � Cor r_n : � importat cultura ch1neza 91 ,,s- t ansform t d1 a ea lea, I I V al � � � � roprie initiativa, fara a fi supusa un,..or pres1un1 econom1ce 91 �ilitare", intr-o civilizatie superioara. In secolele care au urmat, erioa dele de relativa izotare in fata influentelor continentale, in �are imprumuturile anterioare au fost evaluate 9i cele utile asimi late, au alternat cu perioade de reinnoire a contactelor �i de im prumuturi culturale. Cultura japoneza 9i-a pastrat, in toate aceste faze, caracterul propriu. V

•

FIGURA 3. 2 CULTURALA MODERNIZARE SI ' ' RENASTERE Societate Moderniz are lndivid

Putere economica, militara 9i politica crescuta

Alienare si criza de identitate

Renastere culturala 9i religioasa

Varianta moderata a argumentului kemalist, potrivit careia oci s etatile nonoccidentale se pot moderniza occidentalizandu-se, a rfunas sa fie dovedita. Varianta lui extremista, potrivit careia soci etatile nonoccidentale trebuie sa se occidentalizeze pentru a e _ erniza, nu poate fi sustinuta ca adevar universal valabil. � rn od 1, ea ridica o intrebare: exista oare societati nonocciden�� t e1 n car e obstacolele pe care cultura indigena le pune in calea

103

SAMUEL

•

P. HUNTINGTON

CroCNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

modemizarii sunt atat de marl, incat cultura respectiva trebuie 8 a.. fie inlocuita de cea occidentala pentru ca societatile respecti"" sa se modernizeze? Teoretic, acest lucru ar trebui sa fie mai pr: babil in culturile ,,consumatoare" decat in cele ,,instrument ale" Acestea din urma ,,se caracterizeaza printr-un vast ansamblu d� obiective intermediare separate 9i independente de obiectivele finale". Aceste sisteme ,,inoveaza cu u9urinta acoperind schimb a rea cu mantia traditiei ... Ele pot inova fara a parea ca- 9i schirn ba fundamental institutiile sociale. Mai degraba, inovatia este pusa in slujba imemorialului." Sistemele consumatoare se carac terizeaza, dimpotriva, printr-o ,,relatie stransa intre obiectivele intermediare 9i cele finale. [...] societatea, statul, autoritatea �i cele asemenea lor fac parte dintr-un sistem foarte solidar, in care religia este omniprezenta ca ghid cognitiv. Asemenea sisteme au fost ostile inovatiei."45 Apter folose9te aceste categorii pentru a analiza schimbarea la triburile africane. Eisenstadt face o analiza similara a marilor civilizaµi asiatice 9i ajunge la o concluzie ase manatoare. Transformarea interna este ,,facilitata considerabil de autonomia institutiilor sociale, culturale 9i politice"46• De aceea, societatile mai instrumentale japon-eza 9i hindusa s-au orientat spre modernizare mai devreme si decat societatile ' , mai usor ' confucianista 9i islamica. Acestea au fost mai capabile sa import e tehnologii moderne 9i sa le foloseasca pentru a-9i sustine cultura a islamic proprie. Oare aceasta inseamna ca societatile si chineza ' ' e fi occidentalizare, si modernizare la si trebuie fie sa renunte la ' ' ' sa le adopte pe amandoua? Alternativele nu par atat de !imitate. Pe langa Japonia, tari precum Singapore, Taiwan, Arabia Saudita si, intr-o masura mai mica, Iran au devenit societati moderne, fara a se occidentaliza. intr-adevar, eforturile 9ahului de a aplica un program kemalist de modernizare 9i occidentalizare au sus citat o puternica reactie antioccidentala, dar nu 9i antimoderna, China s-a angajat deja pe o cale reformista. r e mod Societatile islamice au intampinat dificultaµ in a se niza, Pipes argumentandu-�i teza potrivit careia occidentalizare� este o premisa obligatorie a modernizarii in aceste societaµ, evi dentiind conflictele dintre Islam �i modernitate in privinta u no t '

104

succe ind priv ia a, slat and legi dob cum pre ice nom eco es tiuni eilor la forta de munca. Totu9i, chiar c�unea si particip area fem . . , s1 n care afirma ca ,,nu exi sta 1nso d o R e ax1.n M cu d acor de el ste _ c� un indiciu convingator ca religia islamica a impiedicat lumea ni i italismul cap e spr e care duc a cale pe e volt dez se sa rn na a u us l m dern" 9i sustine ca, in majoritatea chestiunilor, cu exceptia dernizarea nu sunt incom i mo l mu Isla ... ,,[ ] ice, om Illf 9 n eco r c o :tibile. Musulmanii practicanti pot cultiva 9tiintele, pot munci a nu zare erni Mod . sate avan e arm si folo pot sau ici fabr in t �fiden de blu am ans mit un anu a sau itic pol ie log ideo a mit anu o ita nec e s ce civi ii ciat aso ale, e ion tier nat fron ale, tor elec eri aleg : utii t insti e esar nec t sun nu tale den occi i vieµ ale i isti.c cter cara alte nici si pentru cre9terea economica. Ca religie, islamul ii satisface atat pe ic nim are ri'a nu Sha ni. tara pe i cat , ent em nag ma in ntii ulta s 9 1 1 co de spus cu privire la schimbarile care insotesc modernizarea, ca, de exemplu, trecerea de la agricultura la industrie, de la sat la ora9 sau de la stabilitate sociala la mobilitate sociala, nici nu are o in fluenta asupra unor domenii precum educatia de masa, comuni catiile, noile forme de transport sau asistenta medicala." La fel, chiar partizanii extremi9 ti ai antioccidentalismului 9 i nu ezita sa foloseasca tehnici moculturilor nationale ai renasterii ' , derne precum e-mailul �i televiziunea pentru a-9i promova cauza. Pe scurt, modernizarea nu inseamna neaparat occidentalizare. Soci etatile nonoccidentale se pot moderniza 9i s-au modernizat fara a renunta la propria cultura �i fara a adopta toate valorile, practicile si institutiile occidentale, fara deosebire. Ba chiar s-ar ' ' putea ca occidentalizarea sa fie imposibila: oricare ar fi obstacolele ridicate de culturile nonoccidentale in calea modernizarii, ele sunt nesemnificative in comparatie cu cele puse in calea occi dentalizarii. Ar fi, a a cum remarca Braudel, aproape ,,infantil" sa 9 cre dem ca modernizarea sau ,,triumful civilizapei la singular" va PU�e capat pluralitaµi culturilor istorice intruchipate, de sute de a ni, de marile civilizatii ale lumii48 • in schimb, modernizarea con10lideaz a aceste culturi 9i reduce puterea relativa a Occidentului. � rno duri fundamentale, lumea devine din ce in ce mai moderna ' In::ii • • s1 i.u put1n ' occ1dentala. V

•

105

Schiinbarea echilibrului civilizatiilor '

CAPITOLUL •

DECLINUL Occ10ENTULUI: pUTERE, CULTURA ?I INDIGENIZARE V

Puterea Occidentului: dominatie �i declin Exista doua perspective asupra putetii Occidentului, in raport cu alte civilizaµi. Prima este aceea de dominatie cople9itoare, trium fatoare, aproape totala, a Occidentului. Dat fiind ca, prin dezin tegrarea Uniunii Sovietice, singurul rival serios al Occidentului a disparut, lumea este 9i va fi modelata de obiectivele, prioritatile 9i interesele principalelor tari occidentale, poate cu un ajutor oca zional din partea Japoniei. Ca unica superputere ramasa, Statele Unite ale Americii, impreuna cu Marea Britanie 9i Franta, iau deciziile cruciale in problemele politice 9 i de securitate. Statele Unite, impreuna cu Germania 9i Japonia, iau deciziile cruciale in problemele economice. Occidentul este singura civilizatie care are interese importante in toate celelalte civilizatii sau regiuni, dar 9i capacitatea de a influenta politica, economia 9i securitatea tuturor celorlalte civilizatii sau regiuni. Societatile din alte civili zaµi au nevoie oficial de ajutorul Occidentului pentru a- 9i atinge obiectivele i pentru a- i proteja interesele. Dupa cum rezuma un 9 9 spec ialist, ta.rile occidentale: • Deµn i administreaza sistemul bancar international; 9 • Contr oleaza toate monedele forte; • Sunt principalii consumatori mondiali; • Furn izeaza majoritatea produselor finite din lume; • Do�i na pietele de capital internationale; • Exercita o autoritate morala considerabila in multe societati; '

SAMUEL

P HUNTINGTON

• • • • • • •

Sunt capabile de interventii militare de proportii; Controleaza rutele maritime; Realizeaza cercetarile tehnice cele mai avansate· ' Domina accesul in spat' iul cosmic·' Domina industria aerospat' iala '· Domina comunicatii ' le internatio ' nale·' Domina industria armamentului de inalta tehnologie1. A doua perspectiva asupra Occidentului este foarte di ferita. �ste imaginea unei civilizatii in declin, a carei putere politica, economica 9i militara scade in raport cu aceea a altor civ ilizatii. Victoria in Razboiul Rece nu a dus la triumf, ci la epuizare. Oc�i dentul este din ce in ce mai preocupat de problemele i de nevo 9 ile sale interne: cre9 tere economica lenta, stagnare demogra fica, 9omaj, deficite bugetare enorme, un declin al eticii muncii, rate de economisire recluse 9i, in multe tari, inclusiv in Statele Unite, dezintegrare sociala, droguri 9i criminalitate. Puterea econ omica a Asiei de Est cr e9te rapid in comparatie cu cea a Occidentulu i, iar puterea militara 9i influenta politica inregistreaza aceea i te 9 ndin ta. India se afl a in pragul unei cre teri economice, iar lumea isla 9 mica este din ce in ce mai ostila Occidentului. Celelalte socie tatj sunt tot mai putin dispuse sa-i accepte deciziile sau sa-i toler eze predicile, iar acesta i9i pierde rapid siguranta de sine si dorin de ta ' ' ' a domina. La sfar9itul anilor 1980, teza declinului Statelor Un a ite fost amplu dezbatuta. La mijlocul anilor 1990, un analist obiec tiv a ajuns la o concluzie oarecum asemanatoare:

110

In multe privinte importante, puterea sa [a Statelor Unite] relativa va scadea din ce in ce mai rapid. In ceea ce prive9te capacitatile economice brute, pozitia Statelor Unite fata de Japonia 9i, pana la urma, fata ' de China se va deteriora probabil i mai mult. In do9 meniul militar, echilibrul de capacitati efective intre Statele Unite 9i mai multe puteri regionale in dezvol tare (printre care vor fi, poate, Iranul, India i China) 9

REA ORDINII MONDIALE ACE REF SI OR CIOCNIREA CIVILIZATIIL ' '

se va deplasa dinspre centru spre periferie. 0 par te din puterea structurala a Americii va migra probabil catre alte natiuni; o parte (precum 9i o parte din pute rea ei de convingere) va fi preluata de entitati nonsta 2• e nal atio tale, de exemplu, de corporatii multin Care din aceste doua perspective contrare asupra locului Oc igur. des e, bel Am ? tea lita rea cu ma for con e est e lum in i tulu den Cl' 1n ceea c� u un ul r ma nu ane ram va i m acu ina dom l ntu ide 9 cc O 1, u Tot . XX l olu sec din te par a o bun ta uen 9 infl i a ere put ste rive 9 p i tre bar im sch duc pro se i ati iliz civ tre din ere put de rul ilib ech n tate, inexorabile 9i fundamentale, iar puterea Occidentului va con ce a sur ma Pe . atii iliz civ r alto a ere put cu ort rap in da sca sa tinua suprematia Ocddentului se erodeaza, o mare parte din putere� lui va disparea, pur 9i simplu, iar restul se va imparti pe haz e reg1� onale intre marile civilizaµi ale lumii 9i statele lor nucleu. Cel mat mult va cre9te puterea civilizatiilor asiatice, iar China va deveni treptat societatea cea mai capabila sa rivalizeze cu Oc�i�ent� in privinta influentei globale. Aceste schimbari ale echil1brulu� de putere dintre civilizatii conduc 9i vor conduce la rena9terea 91 la afirmarea culturala crescanda ale societatilor nonoccidentale �i la respingerea tot mai ferma a culturii occidentale. Declinul Occidentului are trei caracteristici importante. In primul rand, este un proces lent. Ascensiunea Occidentu lui a durat 400 de ani. Declinul lui ar putea dura la fel de mult. In anii 1980, distinsul specialist britanic Hedley Bull afirma ca ,,do minatia europeana sau occidentala a societatii internationale universaie a atins apogeul in jurul anului 1900"3• Primul volum al lui Spengler a aparut in 1918 9i ,,declinul Occidentului" a ramas o tema centrala in istoria secolului XX. Procesul in sine s-a intins de-a lungul celei mai mari parti a secolului XX. Totu9i, este posi hil ca el sa se accelereze. Cre9terea economica �i cre9terea altor capacitaµ apartinand unei tari urmeaza adesea o curba in S: un inc eput lent, urmat de O accelerare, apoi de reducerea ratelor de A

111

SAMUEL

P HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

expansiune 9i in cele din urma, de plafortare. Declinul tarilor ar : putea urma �1 el o curba in S inversa, a a cum s-a in tamplat cu 9 Uniunea Sovietica: un inceput moderat, urmat de o ac celerare si in sfar9it, de atingerea nivelului eel mai de jos. Declinul Occide�� tului este inca in prima faza, cea lenta, dar, la un mom ent <lat, s-ar putea accelera dramatic. In al doilea rand, acest declin nu urmeaza o linie drea pta. El este extrem de neregulat, manifestarile de slabiciune ale Occiden tului fiind urmate de pauze, revirimente �i reafirmari ale puterii lui. Societatlle democratice deschise ale Occidentului au o mare capacitate de reinnoire. In plus, spre deosebire de multe alt e civi lizatii, Occidentul are doua mari centre de putere. Declinu l care; potrivit lui Bull, a inceput in 1900 era, in esenta, declinul compo nentei europene a civilizatiei occidentale. Din 1910 pana in 1945, Europa a fost divizata �i preocupata de problemele ei ec onomi ce, sociale �i politice interne. Totu�i, in anii 1940, a incepu t faza americana a dominatiei occidentale i, in 1945, Statele Un ite au 9 dominat pentru scurt timp lumea intr-o masura compara bila cu aceea in care o dominasera Puterile Aliate in 1918. Decolo nizarea postbelica a redus �i mai mult influenta Europei, dar nu �i pe ace ea a Statelor Unite, care a inlocuit imperialismul teritorial tra diti, onal cu un imperialism transnaµonal. In timpul Razboiul Re ui ce, puterea militara a Statelor Unite a fost egalata de aceea a Uniuni i Sovietice, iar puterea ei economica a scazut in raport cu a Japo ni ei. S-au fa.cut, totusi, eforturi periodice de reinnoire econom si ica militara. Mai mult, in 1991, Barry Buzan, un alt special br ist itanic eminent, sustinea ca ,,realitatea mai profunda este ca centru l este acum mai dominant, iar periferia mai subordonata de cat in oricare alta perioada, de cand a inceput decolonizarea".4 Totu , �i acuratetea acestei perceptii se estompeaza pe masura ce vic toria mili�ara care a generat-o se pierde in negura istoriei. In al treilea rand, puterea este capacitatea unei persoane sau a unui grup de persoane de a schimba comportamentu altei l persoane sau a altui grup. Comportamentul poate fi schim t ba 112 J

a uri, inseamn ce ceea indemn ngeri sau constra nte, stimule ind los f � acela care exercita puterea trebuie sa detina resurse economice, ca ilitare, instituµonale, demografice, politice, tehnologice, sociale :u de alta natura. Puterea unui stat sau a unui grup este, deci, es tirn ata, in mod normal, prin masurarea resurselor de care acesta dispune, in raport cu resursele celorlaltor state sau grupuri pe care incearca sa le influenteze. Partea Occidentului din totalul celo r mai multe resurse de putere importante (dar nu din toate) a atins nivelul maxim la inceputul secolului XX 9i apoi a inceput sa scada in raport cu cele apartinand altor civilizaµi. Teritoriu �i populatie. In 1940, societatile occidentale controlau cea mai mare parte a continentului european in afara de Balcani, adica aproape 4 milioane de kilometri patrati dintr-o suprafata de uscat globala (exceptand Antarctica) de 136 de milioane de kilo metri patrati. La apogeul expansiunii sale teritoriale, in 1920, Oc cidentul controla direct circa 66 de milioane de kilometri patrati, aproape jumatate din uscatul mondial. In 1993, acest teritoriu se redusese la jumatate, la circa 33 de milioane de kilometri patrati. Occidentul revenise la baza sa europeana, la care se adaugau vas tele teritorii colonizate din America de Nord, Australia �i Noua Zeelanda. Pe de alta parte, teritoriul tarilor islamice independen te a crescut de la 4,66 milioane de kilometri patraµ in 1920, la peste 28 de milioane de kilometri patraµ, in 1993. Schimbari si milare s-au produs in controlul populatiei. In 1900, occidentalii reprezentau circa 30o/o din populatia mondiala �i guvernele oc cidentale conduceau aproximativ 45% din aceasta, iar, in 1920, 48o/o. In 1993, cu excepµa catorva mici vestigii imperiale, precurn Hong Kongul, guvernele occidentale conduceau numai popoare 0ccidentale. Occidentalii reprezentau putin mai rnult de 13% din P0pulatia lumii �i se preconizeaza ca acest procent va sca-dea la 11%, la inceputul secolului al XXI-lea, �i la 10%, in 20255• In ter rneni demografici, in 1993, Occidentul se clasa pe pozitia a patra dupa civilizatiile sinica, islamica �i hindusa.

113

SAMUEL

P. HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINll MONDIALE

TABELUL 4.1 TERITORII AFLATE SUB CONTROLUL POLITIC AL CIVILIZATIILOR, 1900-1993 TERITORII TOTALE ALE CIVILIZATIILOR ' (in mii de kilometri patrati) >C'd

§u

.....

>C'd

i,..,

�

.µ

Anul

i::: Q) "'d ..... u u

>C'd

§u

�

1900 32 464 262 1920 40175 640 1971 20489 7 417 1993 20 337 9 091

>C'd

.u ,-; i::: .....

Cl')

Cl)

:::1 "'d i::: .....

::r:

>rd

u .....

....... Cl) �

1----l

l('U

(lJ

i::: 0

�

I'-)

i:::

·.oC'd

.....:i

8"'d

>rd

.µ i,..,

'<1{ Q)

.µ

�

6 619 86 5 747 257 12 353 13 972 11 948 6 260 86 2 897 417 12 845 16 412 3 612 6 297 2585 14 692 227 12 432 16 553 3 683 6 276 2046 17686 232 2 910 11 470 4 348

TERITORII TOTALE AI,E CIVILIZATIILOR (in procente)* 1900 1920 1971 1993

38,7 48,5 24,4 24,2

0,3 0,8 8,8 10,8

8,2 7,5 7,5 7,5

0,1 0,1 2,5

2,4

6,8 0,3 3,5 0,5 17,5 0,3 21,1 0,3

14,7 15,4 14,9 14,9

16,6 19,5 19,7 13,7

14,3 4,3 4,4 5,2

Nora: Cotele teritoriale se bazeazii pe frontierele statale din anul indicat. * Teritoriul lumii estimat la 84 de milioane de kilometri patrati nu include Antarctica. Surse: Statesman's Yearbook (St. Martin's Press, New York, 19011927); World BookAtlas (Field Enterprises Educational Corp., Chi cago, 1970); Britannica Book of the Year (Encyclopedia Britannica, Inc., Chicago, 1992-1994). 114

Din punct de vedere cantitativ, occidentalii constituie astfel ritate in continua scadere, raportat la intreaga populatie 0 rn ino a Iumii. Din punct de vedere calitativ, echilibrul dintre occiden tali 9i alte populatii se schimba 9i el. Popoarele nonoccidentale devin mai sanatoase, mai urbanizate 9i mai educate. La inceputul anilor 1990, ratele mortalitaµi infantile in America Latina, Afri ca, Orientul Mijlociu, Asia de Sud, Asia de Est 9i Asia de Sud-Est scazusera la o treime sau la jumatate fata de valorile inregistrate in urma cu 30 de ani. Speranta de viata in aceste zone crescuse semnificativ, cu 11 ani in Africa 9i cu 23 de ani in Asia de Sud-Est. La inceputul anilor 1960, in cea mai mare parte a Lumii a Treia, mai putin de o treime din populatia adulta 9 tia sa scrie 9i sa citeasca. La inceputul anilor 1990, existau foarte putine tari, in afara Africii, in care peste jumatate din populatie era analfabeta. Circa 50% dintre indieni 9i 75% dintre chinezi 9 tiau sa scrie 9i sa citeasca. In 1970, rata medie de alfabetizare a tarilor in curs de dezvoltare reprezenta 41% din rata medie a tarilor dezvoltate, iar in 1992, 71%. La inceputul anilor 1990, in toate regiunile, cu ex ceptia Africii, aproape toata populaµa de varsta corespunzatoare urma 9coala primara. Fapt mai semnificativ, la inceputul anilor 1960 in Asia, America Latina, Orientul Mijlociu 9 i Africa, mai pu tin de o treime din populatia de varsta 9 colara urma 9 coala secun dara, iar, la inceputu l anilor 1990, proportia crescuse la 50%, cu excepµa Africii. In 1960, populaµa urbana forma mai putin de un sfert din populatia totala a tarilor mai putin dezvoltate. Din 1960 pana in 1992, procentul populatiei urbane a crescut de la 49o/o la 73% in America Latina, de la 34% la 55% in tarile arabe, de la 14% la 29% in Africa, de la 18o/o la 27%, in China 9i de la 19% la 26% in India6•

115

SAMUEL

SI CIOCNIREA CIVILIZATIILOR ' REFACEREA ORDINII MONDIALE '

P. HUNTINGTON

. de ar ili m in a at tim es ii m lu a aµ ul . � .. atelor * pop St t11 1ta un m Co e ale br em m le te sta d clu in nu ile ar m t Esti i Bosni�. te n e d n e p 9 e . d In gia or Ge , te en nd pe de r In elo at St a te ita un m Co d clu in :f Estimarile ie. v a l s o g u I a t s o f si

TABELUL 4.2 CARE APARTIN TA.RILOR POPULATIILE , , , MARILOR CIVILIZATII ALE LUMII, 1993 (in mii) Sinica 1 340 900 Islamica 927 600 Hindusa 915 800 Occidentala 805 400

Latino-americana Africana Ortodoxa Japoneza

507 500 392 100 261 300 124 700

Sursa: Calcule bazate pe cifre prezentate in Encyclopedia Britan nica, 1994 Book of the Year (Encyclopedia Britannica, Chicago, 1994), pp. 764-769. TABELUL 4.3 PROCENTAJE DIN POPULATIA , LUMII CONTROLATE POLITIC DE CIVILIZATII, 1900-2025 (in procente) >rd

....

),..c Q)

>rd

]s::

....

"'Cl u u

Anul

[Total mondial]* 0 1900 1920 1971 1990 1995 2010 2025

[1,6] [1,9] [3,7] [5,3] [5,8] [7,2] [8,5]

>rd

§u

. ... �

>rd

...s:: .... >rd

.u Cl)

44,3 0,4 19,3 48,1 0,7 17,3 14,4 5,6 22,8 14,7 8,2 24,3 13,1 9,5 24,0 11,5 11,7 22,3 10,1 14,4 21,0

(I.)

�

s:: ..... ::r:

....

>rd

�

(I.)

>l"d

s:: 0 ft I--) Q)

rd 1

s:: o ·.rd �

4,2 3,5 3,2 0,3 0,3 2,4 4,1 4,6 15,2 13,0 2,8 8,4 16,3 13,4 2,3 9,2 16,4 15,9t 2,2 9,3 17,1 17,9t 1,8 10,3 16,9 19,2t 1,5 9,2

>rd �

"'Cl

.µ ),..c

.�

,4,.:1

<i:!

8,5 16,3 13,9 8,6 10,0 5,5 6, 5 5,1 6,lf 3,5 5,4f 2,0 4,9f 2,8

Note: Estimarile demografice se bazeaza pe frontierele statale din anul indicat. Estimarile demografice pentru perioada 1995-2025 se refera la frontierele din 1994. 116

l pentru �ntu en am rt pa De ie, lat pu Po ru nt pe zia vi Di U, ON Surse: on latz pu Po d orl W , ica lit Po za ali An si ice om on Ec si le cia So ' ' f0rmat' ii Sta ); 93 19 , rk Yo w Ne , ite le Un ni iu a\ (N n sio vi Re 92 Prospects, The 19 d orl W ; 7) 92 -1 01 , 19 rk Yo w Ne s, es Pr 's tin ar M t. (S ok bo ar Ye tesman's . 3) 99 -1 70 , 19 rk Yo w Ne b, Pu ss re (P cts Fa of ok Bo Alman ac and au re za ni ba ur �i ie at uc ed , re iza et ab alf in ri ba m hi sc Aceste a i i a\ cit pa ca ea av re ca , iei lat 9 pu 9 po a la cia so ea ar permis mobiliz uri od m in ice lit po i ur op sc in ta ica pl im fi a te pu i i ar in ai m i teptar 9 so e at iliz ob m iile la\ pu Po fi. au te pu nu i e\ ab alf an i ni ra in care ta tre din % 15 de tin pu ai m nd ca , 53 19 In . ce ni ter pu ai m nt su l cia in iau tra % 17 de tin pu i ma i sca ea cit sa i ie scr sa u tia ni 9 iranie 9 9 u u� cu at im pr re u A a CI ti en ag a \iv ca i elt ev os Ro it ora�e, Kerm 9 A rinta o revolta 9 i 1-au repus pe �ah pe tron. In 1979, cand rata din 7% 4 ta en rez rep na ba ur ia lat pu po �i % 50 de rii era za eti alfab t tu pu fi r 1-a nu na ica er am ata m ar a ag re int ci ni a, ia populat total ajuta pe sah sa-si pastreze tronul. Exista inca o diferen\a semni ficativa i�tre chi�ezi, indieni, arabi 9i africani, pe de o parte, 9i oc cidentali, japonezi 9i ru9i, pe de alta parte, dar aceasta se reduce rapid. In acelas, i timp, apare o alta linie de fractura. Mediile .de varsta ale occidentalilor, japonezilor 9i ru9ilor cresc constant, 1ar proport ia din ce in ce mai mare a popula_tiei pensionate impovareaza tot mai mult populatia activa. Alte civiliza\ii sunt impovarate de un numar mare de copii, dar ace9tia sunt viitori muncitori �i soldati.

Produsul economic. Ponderea produsului economic al Occiden tulu i in produsul economic global a atins, probabil, nivelul maxim zboi Mondial. Ra a ile in anii 1920 si Do al pa du t en id ev t zu sca a ' 117

SAMUEL

P. HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR Sl ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

I� 17�0, China r�aliz� aproape o treime, India aproape un sfert 9� O-cc1dent_ul m�1 put1n de o cincime din productia manufactu r1era m�nd1ala. In _1830,...occiden�_ul depa 9ise puµn China. Dupa cum arata Paul Ba1roch, 1n decen11le urmatoare, industrializarea Occidentului a dus la dezindustrializarea restului lumii. In 1913 prod�ctia industriala a... tarilor nonoccidentale scazuse cu circ� o tre1me fata de 1800. Incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea cota Occidentului in productia industriala mondiala a crescu� s�ectaculo�, ajun.?a�d� in 1928, la nivelul maxim de 84,2%, apoi a 1nceput sa scada, cac1 rata de cre9tere a ramas modesta, iar ta.ri le ai putin industriali�ate 9i-au crescut rapid producµa d_upa al � Razboi Mondial. In 1980, Occidentul avea o cota de 57,8% Do1lea din productia industriala mondiala, cam cat avusese cu 120 de ani inainte, in anii 18607 • TABELUL 4.4

DISTRIBUTIA PRODUCTIEI INDUSTRIALE MONDIALE PE CIV ILIZATII SAU TA.RI, 1750-1980 (in procente)

Tara

1750 180018301860188019001913192819381953196319731980

Occident 18,2 23,3 31,1 53,7 68,8 77,4 81,6 84,2 78,6 74,6 65,4 61,2 57,8 China 32,8 33,3 29,8 19,7 12,5 6,2 3,6 3,4 3,1 2,3 3,5 3,9 5,0 Japonia 3,8 3,5 2,8 2,6 2,4 2,4 2 ,7 3,3 5,2 2,9 5,1 8,8 9,1 India/ 24,5 19,7 17,6 8,6 2,8 1,7 1,4 1,9 2,4 1,7 1,8 2,1 2,3 Pakistan

Rusia/ URSS*

5,0

Altele

5,6

7,0

7,6

- 0,8 0,6

BrazjJia

siMexic '

5,6

15,7 14,6 13,1

7,6

5,3

8,8

8,2

5,3

9,0 16,0 20,9 20,1 21,1

0,7

0,8

2,8 1,7 1,1

0,9 1,2 1,6

0,9 1,6

2,1

2,3

2,2

2,5

* Inclusiv tarile membre ale Pactului de la Varsovia, in perioada Raz-

boiului Rece.

Sursa: Paul Bairoch, ,,International Industrialization Levels from 1750 to 1980", Journal ofEuropean Economic History, 11 (toamna 1982), pp. 269-334. 118

Nu exista date certe despre produsul economic brut pentru erioada anterioara celui de-al Doilea Razboi Mondial. Totu9i, in igSO, Occidentul avea o cota de circa 64% din produsul brut mon dial; pana in anii 1980, aceasta scazuse la 49% (vezi Tabelul 4.5). Potrivit unor estimari, pana in 2013, ea va ajunge la doar 30%. Con form altei estimari, in 1991 patru din cele mai mari 9 apte economii ale lumii erau tari nonoccidentale: Japonia (pe locul al d oilea), China (pe locul al treilea), Rusia (pe locul al 9aselea) 9 i In dia (pe locul al 9aptelea). in 1992, Statele Unite erau cea mai mare economie a lumii, iar printre cele mai mari zece economii mon diale se num�au cinci tari occidentale 9i state reprezentand alte cinci civilizatii: China, Japonia, India, Rusia 9i Brazilia. Previziuni plauzibile arata ca, in 2020, cele mai puternice cinci economii se vor aft.a in cinci civilizaµi diferite �i ca in topul celor mai puternice zece economii se vor aft.a numai trei tari occidentale. Bineinteles, acest declin relativ al Occidentului are legatura, in mare masura, cu ascensiunea rapida a Asiei de Est8• Statisticile privind produsul economic brut exprima doar in parte avantajul calitativ al Occidentului. Occidentul 9i Japonia domina aproape total industriile de inalta tehnologie. Cu toate acestea, tehnologiile sunt diseminate �i, daca Occidentul vrea sa-9i pastreze superioritatea, va face tot posibilul sa limiteze aceasta raspandire. Totu9i, in lumea interconectata pe care Occidentul a creat-o, este din ce in ce mai greu sa incetine9ti acest fenomen, mai ales in absenta unei amenintari importante 9i universal recu noscute, precum aceea din timpul Razboiului Rece, cand masurile de control al tehnologiilor au avut o efi.cienta moderata. Pare probabil ca, in cea mai mare parte a istoriei sale, China a fost cea mai puternica economie din lume. Raspandirea tehno in ale, dent occi non ilor etat soci logiil or si a ca omi econ rea olta dezv ' ' a doua jumatate a secolului XX determina in prezent o revenire la tiparul istoric. Va fi. un proces lent, dar la mijlocul secolului al XXI-le a, daca nu mai devreme, distributia produsului economic �i a producµei industriale intre principalele civilizatii va sem�na, Probabil, cu cea din 1800. Scurta perioada de doua secole de do sfarsit. rninatie ' ' occidentala a economiei mondiale va lua 119

SAMUEL

ONDIALE M I NI DI OR A RE CE FA RE SI OR lL Ti ZA LI Vl CIOCNIREA CI ' '

HUNTINGTON

TABELUL4.5 DISTRIBUTIA PRODUSULUI ECONOMIC BRUT MONDIAL PE CIVILIZATII,1950-1992 (in pro cente) >C'd

,ro �

.µ

'tj

Anul 1950 1970 1980 1992

·ou

0 64,1 53,4 48,6 48,9

>C'd

�

0,2 1,7 2,0 2,1

>C'd

·C/'.ls .....

3,3 4,8 6,4 10,0

>C'd

itt:..... (I)

u ..... �

(I) 1--1

3,8 3,0 2,7 3,5

2,9 4,6 6,3 11,0

,ro N <lJ

Q 0 �

·i:: <lJ I

·B

C'd

I--)

.....:1

3,1 7,8 8,5 8,0

5,6 6,2 7,7 8,3

>ro �

'tj

.µ >,.i

0 16,0 17,4 16,4 6,2

<I)

'<O �

�

1,0 1,1 1,4 2,0

* Estimarea pentr u civilizatia ortodoxa, pentr u 1992 , include fosta URSS �i fos ta Iugoslavie . ** ,,Altele" i nclud alte civilizatii �i eroarea de ro tunjire. S urse: P :ocenta�el� din 1950, 1970,1980 au fost cal culate pe b aza d a telor In dolan, aJust ate in functie de infl atie, de Herber t Block, The Planetary Product in 1980: A Creative Pause? (Washington D.C ., Bureau of Public Affair s, U.S. Department of Stat e, 1981 ), P_P· 3 ?-45 . Pr?cen tajele din 1992 su nt calcula te pe baza estima rilor In funct1e de parit at ea puterii de cumparare, realiza te de Banca M ondiala, din ta belul 30 al World Development Report 1994 (Oxford University Pre ss, New York,1994). �ap �ci :atea militarii. Put erea militara are patru dimensiuni: cant1t a t1va - numar ul de oameni, de ar me, de echipa mente si re s r se; tehnolo gica - eficienta �i gradul de sofist icare ale ar�elo r � _ �1 echipam�ntelor; organizator ica - coe ziunea , di sciplina , ant re namentul �1 moralul trupelor �i eficienta rela tiilor de comanda si control ; sociala - capacitatea �i dorinta societ�t ii de a folosi forta �ilit ara in mo d eficient . In anii 1920,' Occidentcl era cu mult 1n;1ntea tuturor cel orlalte civilizatii in fiecare dintre aces te puncte de 120

ui a s cazut fa ta l tu en id cc O a a r ta ili m a re e t u p , edere. D e a tunci ap ortu r ea b m i c s de at ec e r in cl de � i t a �: � or civiliz � : t al a _ _ ea c : �e ersonalu� p 1 t1 a 1z l i 1v lo 1 e r d1 e e al ar 1t l 1 � �� : tre efe ct ivele m n di lui u cea ma 1 n �1 de e, ar 1t l 1 m 1 tI ta c1 a p a c a a r u ilita r tota l fiind o mas a e o�o e ar t ol zv de �i e a ar iz n er d m , � ate statel to in . a t n _ � a rt :ipo � a c1ta t1lor p c a a e r t ol zv de e d a t 1n d or :i aza resur s ele �1 e er en g a rnic a nii1930 Japo In t a . as c a f u n e ar e c el at st t n u rnilitare �i pu tine s e �uter nice , t ar o f e at m ar e rt o f at e r c au �i ca e nia si Uniun ea S ovi ti al. In t impul di n o M i b o az R a le i o D al in t a dupi cum au demo nstr ele mai pu c re t n di a n u a ve a ca e ti o vi S ea Razboiului Rece, Uniun nt ul ar e e id cc O r oa d t, n ze re p n i . e m lu ·ternice doua ar ma te din ortan p im e al n o ti n e v n c o re a t ili m te or capacitatea sa desfa�oare f sta capa ea c a a tr s pa a v i i� ca a d r u ig s te oriunde in lume. N u es te s au grup at st un i ic n ca ur ig s de ul st cit a te in viitor, insa pare d e ara bila p m o c e at t ci a p c a o e a cr va i i� de state n ono ccidentale nu in urmatoarele decenii.

TABELUL4.6 R A IT IL M I LU LU A N O RS PE A I TI A IZ IL V CI ' IMP.ART ' IREA PE LA NIVEL GLOBAL (in procente) ,ro

·5::

,ro �

-�u <l)

Anul

'tj

[Total mondial]

1900 1920 1970 1991

[10 086] [8 645] [23 991] [25 797]

43,7 48,5 26,8 21,1

>C'd

fa u

�

,ro u

J ·s..... -�tt: --�>C'd

>C'd

C/'.l

Cl.l

,ro N (I.) s:: 0 �

I--)

>C'd �

·cdB 0

.....:1

�

'tj

:.-.

.µ

1,6 10,0 0,4 16,7 1,8 9,4 16,6 3,8 17,4 0,4 3,6 2,9 10,2 12' 8* 2,1 24,7 6,6 10,4 0,3 4,0 25,1 3,4 25,7 4,8 20,0 1,0 6,3 14,3

'<l{ <lJ

�

0,1 0,5 2,3 3,5

a nul indicat . n di e el at st e el er nti fr o pe za ea z Note: Estimarile se ba Efectivele (active ) mondiale su nt exprimate in mii. * Componenta URSS este o estimare pen tru 1924, facuta de J.M. Mackintosh �i publicat a in The Red Army: The Red Army - 1918

121

SAMUEL

HUNTINGTON

to 1945, Th.e Soviet Army - 19 46 to present, de B.H. Lidd ell-Hart (New York, Harcourt, Brace, 19 56).

Surse: Agentia pentru Contro lul Armelor 9i Dezarmare a SUA World Military Expenditures a nd Arms Transfers (Washin gton: D.C., The Agency, 1971-1994); Statesman's Year-Book (New York' St. Martin' s Press, 1901-1927 ). ,.,

In ansamblu, anii de dupa Raz boiul Rece au fost dominati de cine} mari tendinte in evoluµa capacitatilor militare globale. In primul rand, fortele armate a le Uniunii Sovietice au inceta t sa mai existe, la scurt timp dupa ce aceasta s-a dezintegrat. In a fara de Rusia, doar Ucraina a mo te 9 nit capacitati militare importante . Fortele militare ruse au fost reduse considerabil si retrase din ' Europa Centrala i din statele baltice. Pactul de la Varsovia a 9 in, cetat sa existe. Obiectivul de a rivaliza cu marina militara am e:ticana a fost abandonat. Echip amentele militare a u fost distr use sau nu a u mai fost intretinute , devenind nefunctionale. Bug etul alocat apararii a fost r�dus dra stic. Demoralizarea a cuprins a tat ofiterii, cat 9i soldatii. In acela i timp, armata rusa si-a redefin 9 it > misiunile 9 i doctrina 9i s-a restr ucturat pentru indeplinirea noil or ei roluri, acela de a-i proteja pe ru9i 9i de a interveni in conflic tele regionale din imediata vecina.ta te. In al doilea rand, reducerea bru sca a capacitatilor militare ruse a stimulat o reducere mai lenta. , dar semnificativa, a cheltuielilo r, fortelor 9i capacita.tilor milita re occidentale. Conform planuri lor administratiilor Bush i Clinto n, cheltuielile militare ale SUA ar 9 trebui sa. scada. cu 35%, de la 3 42,3 miliarde de dolari (la valoa rea din 1994), in 1990, la 222,3 mil iarde de dolari, in 1998. Structu ra d e forte a r trebui sa ajunga, in 1998, la jumatate pana la doua treimi din aceea de la sfar itul R azboiului Rece. Personalul milit 9 ar total ar trebui sa scada de la 2 ,1 milioane la 1,4 milioane. Mu lte programe importante de constr uctie d e armament au fost i sun t anulate. Din 1985 pana in 199 9 5, achizit, iile anuale de armame nt 122

CIOCNlREA CIVILIZATlILOR

91 REFACEREA ORDINII MONDIALE

t de la 29 la 6 nave' de la 943 la 127 de avioane, de la u scaz au . ,., ,., 7 Ola O tancuri 9i de la 48 la 18 rachete strateg_1ce. _I�cepand c� anilor 1980 Marea � . 1 Britanie, Germania 1, 1ntr-o ma1 itu 9 f ars ' 5 · lil or . � masura , Franta similare ale che1 tu1e mica , au operat reduceri .. . . al e capacitatilor lor militare. La m1Jlocul an1lor 1990, forte1e 1 9 urmau sa fie reduse de la 370 000 la 340 000, arrn ate germa;e . . oate ch1ar Ia 320 000 de oameni. Armata franceza,., treb u1a sa sca�a de la 290 000 de oameni, in 1990, la 225 �00, 1n 1997. Personalul militar britani� a scazut de la 377 100, 1n �985, la 274 _8?0 in 1993. Membrii europeni ai NATO au redus 91 ��ata ser�c�u lui militar 9i au dezbatut posibilitatea renuntar11 la servic1ul militar obligatoriu. . ,., . In al treilea rand, tendintele man1festate 1n Asia de Est au fost foarte diferite de cele din Rusia 9i din Occi�ent. Cre_ 9terea chel tuielilor militare, impreuna cu dezvoltarea 91 perfect1ona�ea for telor armate au fost la ordinea zilei. China a dat tonul. St1m�at_e de cresterea economica 9i de avantul economiei 9i al armate� chi neze, �te \ari din Asia de Est i9i modernizeaz� 9i i9i dezvol�avf�r tele armate. Japonia a continuat sa-9i perfect1oneze capa�1taµle militare extrem de sofisticate. Taiwan, Coreea de Sud, Thailanda, Malaysia, Singapore 9i Indonezia cheltuiesc mai_mult pentru _ar mata si cumpara avioane, tancuri 9i nave din Rusi�, Statele Unite, Mare� Britanie, Franta, Germania 9i din alte tari. In timp ce c�el tuielile pentru aparare ale tarilor din NATO au scazut cu circ� 10% intre 1985 si 1993 (de la 539,6 la 485 miliarde de dolan, la v�oare a din 1993 ,a dolarului), cheltuielile militare in Asia de Est au crescut cu SOo/o, de la 89,8 la 134,8 miliarde de dolari, in aceea9i perioada9 • • • • In al patrulea rand, numarul tarilor care ach1zit1o�eaza s:u produc armament inclusiv arme de distrugere in masa, este in continua crestere. 'Pe masura ce ta.rile se dezvolta economic, ele dobandesc c�pacitatea de a produce arme. De exemplu, intre anii 1960 si 1980 numarul tarilor din Lumea a Treia care produceau avioa'.�e de lu�ta a cresc�t de la una la opt, al celor care produceau v

123

SAMUEL

HUNTINGTON

tancuri de la na la 9ase, al celo r care produceau elicoptere � de la una la 9a�e 91 � celor care pro duceau rachete tactice de la zero la 9apte. In an11 1990, s-a con statat existenta ' unei tendinte ' ltn.� por�ant� de globalizare a industr iei de aparare, care ar putea afec� ta 91 ma1 mult avantajele milit are ale Occidentului10. Multe tar1· nonoccidentale detin arme nu cleare (Rusia, China, Israel, In dia P��stan 9i, poate, Coreea d e N ord), fac eforturi sustinute sa achi� z1t1oneze asemenea arme (Ira n, Irak, Libia 9i, poate, Algeria ) sau incearca sa se plaseze in postu ra d e a le putea achizitiona im ediat ' ' in caz de nevoie (Japonia). In sfar9it, toate aceste evolutii fac din regionalizare tendin ta principala a strategiei 9i a pute rii militare in lumea de dupa R a.; boiul Rece. Regionalizarea exp lica reducerea numerica a fort elor armate ruse 9 i occidentale 9i cre�terea fortelor militare ale �ltor state. Rusia n u mai are o capa citate militara globala., dar i9i con centreaza strategia 9i fortele a supra regiunilor invecinate. Ch ina 9i-a reorientat strategia 9i fort ele pentru a-�i spori proiectia de putere in regiune 9i a-9i apara interesele in Asia de Est. Tariie eu ro�ene i9i redirectioneaza, in mod similar, fortele, prin _ �i pr1n Un1unea Europeana, pen tru a interveni in caz de instab ili tate la granitele Europei Occid entale. Statele Unite si-au schim bat explicit planurile militare, d e la descurajarea 9i combatere a Uniunii Sovietice, la nivel glob al, la prega.tirea pentru interve nµe simultana la nivel regional, in cazul unor evenimente nepreva zute in Golful Persic 9i in Asia de Nord-Est. Totusi, Statele Unit e ' nu au probabil capacitatea mil itara necesara pentru a indepli ni aceste obiective. Pentru a infra nge Irakul, Statele Unite au trebu it sa desfa90are in Golful Persic 75% din aviatia lor tactica activ a, 4 2 % din tancurile lor modern e, 37% din trupele terestre si 46% din infanteria marina. Cu fort e semnificativ recluse, le va fi gre , u in viitor, s a duca la bun sfar9it o singura interventie, cu atat mai mult doua, impotriva unor pu teri regionale importante, afla in te afara emisferei occidentale. Se curitatea militara la nivel mond i al depinde, din ce in ce mai m ult, nu atat de distribuµa globala 12 4 A

NATO

CIOCNIREA CIVILIZAT IILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

superputerilor, ci de distributia puterii · · si puter11 , de actiunile , regiune �i de actiunile statelor nucleu ale c1'vil"1� ay1·n_ o�. are fiec � 10 � . . va ramane cea ma1 putern1ca c1vil14 . In conduzi·e , OcciAentul zat1. e in primele decenii ale secolulu1 al XXI-lea. Dupa aceea, va ' . a probabil, sa aiba un avans substant1'al ,.,1n cercetarea s· 1 , nu ' ont1 c . . . ·1ya 91 m1·1·1tara. y c1vi si , , · in inovatia tehnolog1ca, dezvoltarea stiintifica Totu�1,· controlul celorlaltor resurse de putere se d'1sperseaza d'1n . ce in ce mai mult, intre statele nucleu 91 tar1le dom1nante ale celorlaltor civilizatii. Controlul Occident�lui as:ipra acestor resurse A a fost maxim in anii 1920 �i, de atunc1, a scazut _ in m�d �eregu1 t dar semnificativ. in anii 1920, la o suta de an1 dupa at1ngerea :C�stui moment de apogeu, Occidentul va controla pro�abil circ� 24% din teritoriul lumii (fata de 49o/o), 10o/o din pop�l�t1a �on_di ala (fata de 48%) 9i poate 15-20% din populatia mob1l1zata social, circa 30o/o din produsul economic mondial (fata de 70%), poate 25% din productia industriala (fata de 84%) 9i mai putin de 10% din personalul militar mondial (fata de 45%). in 1919, Woodrow Wilson, Lloyd George 9i Georges Clemen ceau controlau practic lumea. La Conferinta de la Paris, ei au hota rat care tari vor exista si care nu, ce tari noi vor fi create, care vor fi frontier�le acestora, ci�e le va conduce �i cum vor fi impartite Ori entul Mijlociu 9i alte regiuni ale lumii intre puterile �ctorioas�. Ei au luat, de asemenea, decizii cu privire la o eventuala intervent1e militara in Rusia si la concesiile economice care trebuiau obtinute din partea Chinei. Dupa o suta de ani, nici un grup asemanator de oameni de stat nu se va mai putea bucura de o putere compa rabila. Presupunand ca acest lucru va mai fi posibil, grupul nu va fi format din trei occidentali, ci din conducatorii statelor nucleu ai celor 9apte sau opt mari civilizatii. Succesorii lui Reagan, �at _ cher Mitterand si Kohl vor rivaliza cu cei ai lui Deng Xiaoping, Nak�sone, Indir� Gandhi, Eltin, Kh_?meini 9i Suhar :o. Epoc� do rninatiei occidentale va lua sfar9it. Intre timp, declinul Occ1den tului �i 9-Scensiunea altor centre de putere favorizeaza procesele globaie de indigenizare 9i rena9terea culturilor nonoccidentale. y

•

125

SAMUEL

HUNTINGTON

lI MONDIALE CIOCNIREA CIVILIZATII , LOR SI ' REFACEREA ORDIN

Indigenizare: rena�terea culturilor nonoccide

ntale

Distributia culturilor in lume reflecta distribu ti ' a pu terii ComertuI · Poat e urma steagu1 sau nu, dar cultura merge ap ro ap e intotdeau , v . . . na dupa put ere. D e-a 1ung ul1stor1 e1, expansiu nea puterii unei c·1Vl. . .. l1zat11 s-a produs, d e ob"1ce1· , s1·multan cu inflor irea culturii sale i a . ., " 9 1mpl1cat aproape 1ntotdeauna folosirea aceste i puteri pentru raspa" n d'irea valor1·1or, a practicilor si a institutiil . or sa le in > al te ' soc1e. . . tv a t• , I. 0 �IVI·1·izat1e un_1�e�sal� inseamna o putere universala. Puterea ro�ana a creat o c1 VIl1zat1e aproape universa la, in limitele lumii . clas1ce. Puterea occ1dentala ' sub forma colon1 · a 1 1·smulu1. european -din · s�colul al XIX-lea 91. a hegemoniei american e in secolul XX a ext1ns cultura occidentala in cea mai mare parte a lumii con� temporane. Colonialismul european a luat sf arsit i·ar hegemon1. a amer�can este n � ec - U meaza erodarea �� culturii occidentale, � pe masura ce ob1ce1ur1, l1mb1, credinte si instit utii 1·n·digene cu radaan1 istor1 ce se reafirma. Cre terea pute rii societatilor nonoc9 . c1dent�e datorita modernizarii determina renaster�a culturilor nonocc1dentale, in intreaga lume*. otrivit lui Joseph Nye, exista o distinctie intre � ,,puterea dura", . a�1c _put re de a comanda, care se bazeaza � pe forta economica : � 91 militara, 9I ,,puterea blanda", care este capacitatea �nui stat de a face ,,�te ta i sii. doreascii. ceea ce i i dore te 9 9 el" prin atractivitatea _ � cul �ur11 9� a ideologiei sale. A a cum observ a Nye, in lume are loc 9 o d1spers1e, e sca a � arga, a puterii dure i ta. ? : _ 9 rile :rn'ari ,,sunt mai putin capabile decat 1n trecut sa- i foloseasca resursele de putere 9 •

•

* _Le_ga�ura dintre �t:re �i cultura e ste igno rata aproape intotdeauna de cei care � s �s \1n im1ne�ta ap�r1\1 e1 u�ei civiliza\ii unive rsale �i ne cesitatea aceste ia sa se nas ca, p�e �u� - �l. de ce1 care afirma ca occidentalizarea es te o pre misa obligatorie a mo. dern1zaru. E l refuza sa recunoasca- faptul ca1 og 1ca argumentului lor ii obliga sii . _ . s \1na _ex�1�d erea �i consol idare a dominatiei oc cidental e asupra lumii �i ca daca :te s� c1 �ta�1 �unt la.sate sa-�i construiasca singure d estinul, ele revigoreaza ;edin \e'i 0�1 e1ur1_ ;n �racti ci vechi care, potrivi t universali�tilor, sunt daunatoare progre ; su u1. otu�1, ce1 _car e �l edeaza pentru o civ iliza\ie universala nu pledeaza de obicei, pentru un 1mper1u universal.

12 6

urile". Nye afirma, in continuge scop atin a-si tru pen ale on ' diti tra , re, altele atoa atrag logie ideo o i ra cultu ,,o are stat un daca 9 ca, ar e, da blan rea pute deci el", de zite calau se lase sa se dispu mai vor fi 11 • Totu9 i, a" and com de a dur erea ca put nta orta imp de fel ,,la este are? Ele devin atragatoare gato atra logia ideo i ra cultu face 9 ce . Puterea en\a influ i cu rial mate esul succ cu iate asoc sunt 9 d can blanda este putere doar atunci cand se sprijina pe o baza de pu a reaz gene tare mili i ce omi econ <lure rii a pute tere Cre . dura 9 e 9 ter i prie pro tea rita erio sup in inta cred i anta , arog sine in re de 9 ncre i , oare pop r alto cele ale de fata rii, prop de blan rii pute a sau ri tu cul atractivitatea acestei culturi pentru alte abil ider cons e�te spor i 9 popo are. Scaderea puterii economice 9i militare duce la indoiala de sine, la crize de identitate 9i la eforturi de a gasi in alte culturi cheia succesului economic, militar �i politic. Pe masura ce socie taµle nonoccidentale i�i sporesc capacitatea economica, militara �i politica, ele trambiteaza din ce in ce mai mult virtuµle culturii, ale valorilor 9i ale institutiilor proprii. Ideologia comunista a atras oameni din toate colturile lumii, in anii 1950 9i 1960, cand era asociata cu succesul economic 9i forta militara a Uniunii Sovietice. Aceasta atractie a disparut cand econornia sovietica a stagnat �i s-a dovedit incapabila sa sustina occidentale au puterea militara sovietica. Valorile si ' ' institutiile atras oarneni din alte culturi pentru ca erau considerate sursa puterii 9i a bogatiei Occidentului. Acest proces dureaza de secole. A�a cum a aratat William McNeill, intre 1000 9i 1300, cre9tinis mul, dreptul roman 9i alte elemente ale culturii occidentale au fost adoptate de unguri, polonezi 9i lituanieni, iar aceasta ,,accep tare a civilizatiei occidentale a fost stimulata de frica si ' de admi, ratia pentru vitejia 9i iscusinta in lupta ale printilor occidentali"12. Pe masu ra ce puterea Occidentului scade, capacitatea lui de a i m Pune concepte occidentale, precum drepturile omului, liberalismul �i dernocratia, in alte civilizatii, scade si ea, la fel ca si atractivitatea acestor valori pentru alte civilizatii. '

)

127

SAMUEL

P. HUNTINGTON

CroCNIREA CIVILIZATIILOR � I REFACEREA ORDINII MONDIALE

Timp de mai multe secole, popoa rele nonoccidentale au in . diat prosperitatea economica, tehnologia avansata, puter ea in�.. tara �i coeziunea politica a soci etatilor occidentale. Ele au cauta .. secretul acestui succes in valo rile �i in institutiile occid entale �l,.t can d au c rezut ca 1-au gas1t, au 1ncerca t sa-I aplice in soci etat i} lor. Pentru a deveni bogate si , puter nice, trebuiau sa fie asem ' e · enea Occidentului. Astazi, totu�i, ac este atitudini k emaliste au disparut din Asia de Est. Est-asiaticii considera ca dezv oltarea lor econo mica spectacul oasa se datoreaza nu importului culturii o cciden tale, ci adeziunii la propria cultura. Ace�tia afirma ca au succes pentru ca sunt diferiti de occidentali. Cand s ocietatile no nocci dentale se simteau slabe in raport cu Occidentul, invocau valorile occidentale al e autodeterminarii, ale lib e ralismului, ale democra tiei �i ale independentei pentru a-�i justifica opozitia fata de do minatia occidentala. Acum ca nu mai sunt slabe, ci din ce in ce mai puternice, nu ezita sa atace ac elea�i valori pe care le-au folosit in trecut pentr u a-�i promova interesele. Revolta impotriva Oc cidentului a fost justificata, initial, prin afirmarea universali tapi valorilor occidentale; acum este justificata prin afirmarea supe ri oritat ii valo r ilor nonoccidentale. Aparitia acestor atitudini este o manifestare a ceea ce Ronald Dore numea ,, fenomenul de indig en izare a gener atiei a doua". Atat in fostele colonii occidental e, cat �i in tari independente, pre.cum China �i Japonia, ,,prima gene ratie «modernizatoare» sa «de u dupa indep endent, a» a fost educata adesea in universitati strain e , (occidentale), intr-o limba occidentala de circulatie interna onati la. In parte pentru ca au ajuns pentr u prima oara in strainatat e in adolescenta, cand erau impresionabili, asimilarea valo rilor �i a st ilu rilor d e viata occidentale a fost, probabil, profunda in cazul lor ". Cea mai mare par te a cele i de a d oua generatii, o gen eratie mult mai numeroasa, este educata din ce in ce mai mult in limba matema, in universitati locale create de prima generatie. Aceste unive rsitati ,,ofera un contact mult mai diluat cu cultura mondia la metropolitana", iar ,,cuno�tintele sunt indigenizate prin tradu ceri - de obicei, puµne �i de pro asta calitate ". Abso lventii acesto r A

128

•

)

o chi buni dominatia primei generatii cu . iv sc r e p nu i · ta.t ri1vers1 , . . e t1 cate in Occident �i, de acee a, ,,sunt adesea atra�: de mt�:ar il edu 13 e influenta Occ1dentulm sea c a r su ma e P . " e t ivis nat e iti de opoz , o�i nu pot a�tepta ca acesta sa 11 aJute sa i bit am ri lide rii e de , tin e sa gaseasea, in soeietatea lor, i ebu r t . Ei i. gat o b si i rnic e put ' ' devina · ' c l. ·1oacele de a reus, i, deei trebu1e sa se adapteze valorilor �1'u rn1J este ia. ae ii tur . · - n eapa- r at gen erat1a a Procesul de indigenizare nu a�teapta . rii eapabili, elar vazatori �i adaptabili din prima generadoua. 11de . . se m· digenizeaza singuri. Tre i exemple notab1le sunt Mohamtie . . omon �and�ranaike. :ot1 au fo�t Sol �i e e L y r r Ha , nah Jin Ali d �a _ espee�1v, �1�co�n � r �1, dge bri Cam d, for Ox de ciµ r alu st nti e lv abso . occ1dental1zat� �1 elite� let mp o ri c mb me �i nti e l xce e i cat o av , Inn societaµi lor. Jinnah er a un laicist convins. Lee era, p�1tr1vit unu1 e Suez . Bandara d est e d la ez ngl e bun i ma l e ,,e i c, an brit u istr in m naike a fost creseut in religia cre�tina. Totu�i, pentr u a-9i c9nduee tarile eatre obtinerea independentei 9i in perioada urmatoare, au �rebuit sa se i�dig enizeze. S-au intors la eultura lor ancestr�a 9i, uneor i' si-au schimbat identitatea, numel e, imbracamintea �1 e redintele. 'Avocatul englez M .A. Jinnah a devenit Quaid-i-Azam in Pakistan. Ha rry Lee a devenit Lee Kuan Yew. Laicistul Jinna� � devenit un apostol fer v ent al Islamului care sa stea la baza cre�ri: statului pakistanez. Anglicizatul Lee a invatat chineza �anda:1na �i a devenit un sustinator infocat al eonfucianismulu1. Cre9t1nul Bandaranaike s-a c�nvertit la budism 9i a fa.cut apel la nationalis mul singalez. Indig enizar�a a fost la ordinea zilei in toata lumea nonocci dentala, in anii 1980 9 i 1990. Rena�terea islamului �i ,, rei__slamiza rea" sunt azi temel e centrale in societatile musulmane. In India, te ndinta do minanta este de a respinge formel e 9i valorile occidentale 9i de a ,,hinduiza" politica �i societatea. In Asia de Est, guver: n ele promoveaza confueianismul, iar liderii politici �i inteleetual1 Vorbesc despre ,,asiatizarea" tarilor lor. La mijlocul a ilor 19�0 � � Japonia'. a devenit obs edata de ,,Nijonjinron sau teor1a Japon1e1 V

A•

•

129

SAMUEL

ONDIALE M I NI DI OR A RE CE FA RE SI OR IL TI ZA LI ' CroCNIREA CIVI '

HUNTINGTON

9i a japonezilor". Ulterior, un intelectual japonez de frunte a s u s . nut ca, de-a lungul istor iei, Japon ia a traversat mai multe ,, c·iclU� ri . d e import aI unor culturi straine s' i de «indigenizare» a acestor · · cop1ere cult ur1,· pnn lburarile inevitabile fiind pro9·1 rafinare, tu . · a eIanuIu1· de i�port 9i de crea tie 9i de redesvocate de �pu1zare . ch1derea vcatre lumea exterioara". In prezent, Japon ia ,,intra in dou� faza a acestui ciclu"14• Dupa ce Razboiul Rece s-a term inata Rusi� s-a transformat intr-o tara ,,sfa9iata" din cauza renaste -� v_echu lupte !ntre a�eppi occidentaliziirii �i slavofili. Totu�i. in timul . dece_n1u tend1nta a fost ca primii sa cedeze locul ultimilor· occ1dental1zatul Gorbaciov a fost inlocuit de Eltin , , un pre9ed·1nte· .. . cu st� rus, dar concept11 occ i dentale, care, la randul sau, a fost amen1ntat de nationali9t i, reprezentativi pentru indigenizarea ortodoxa rusa. Indige�izarea e_ stve timulata de par adoxul democrat iei: adop � t�rea d� catre soc1etat1le nonoccidentale a institutiilor democra t�ce occ1de�tale incurajeaza m i9carile politice nativiste si antioc c1d�ntale 91 le permite sa acceada la putere. In anii 1960 si 1970 guvernele occidentalizate 9i pro-occidentale ale tarilor in' curs d� dezvoltare erau amenintate de lovituri de stat si revolutii· in anii 1980 . 9i 1990, _au fost din ce in ce mai des in pericol sa fi� i�latura te p�1n aleger1. Democratizarea intra in confl ict cu occidental iza re:-, 1ar democratia este, pr in natura ei, un proces care determina 0_ in��stare, nu o largire a or izontului polit ic. Pol iticienii d in so cie�at1le n�nocc i�entale nu ca9tiga alegerile demonstrand cat de occidental1 sunt. In sch imb, competitia electorala ii stimuleaza sa �oloseasca argumentele despre care cred ca vor avea eel mai mare impact asupra alegatorilor, iar acestea sunt, de obicei cele cu caracter etnic, nationalist 9i religios. Re�ult�t� este mobilizarea populaµei impotriva elitelor cu educat1e 91 or1entare occ identale. Grupa.rile islamiste fundamen �ali:t� a u obµnut rezultate bune in putinele scrutine organ izate in tarile musulmane 9i ar fi ven it la putere in Algeria, daca armata nu ar fi anulat alegerile din 1992. Se poate spune ca, in India,

�'.

130

15 . ti ta i n u m at violenta intre co j ra cu in a la a r to ec el otnpetiµa ii at rt be i Li u ul id rt a P , 56 19 in i s, rm a a pe k n i La Sr in a i t ra oc �eJll at t n ie or i t is it el i t, n U al n io at l N 9 du i la putere Part de e ur at nl sa i i nga s te is al n o_ ti i n� ri ca i m at � , a 8? in anii 19 9 r, i� t, en i cc O spre � , 49 19 de te 1n a In e. ez rm fo Se sa a 1ka Ch1ntanaya ocaz1 th a P le ze d Su e d a ic fr A au i er d s n co le ta en d i c e 9i cele oc an ic fr -a d su e el elit i el d, ei th ar ap de ui ul m gi re a re ra au idental. Dupa inst c oc t a st un ar d r, lo ra ba ta n di d Su de a ic fr A t a t clus trep ex au le ta n de ci oc tele i, u ot T li. ta n de ci oc re 9 de i s n co se a su i continua b al i ni a c ri af sl1didentala, c a oc al n io at rn te in a e n i d or in l pentru a-9i redobandi locu ea ce , le ta n de ci oc ce ti ra oc m de i i ut it st in ei au trebuit sa introduca iden c oc de !1 ef tr ex , re eg e n it el i e un a re ce a dus la venirea la pute oa it vi e, uc od pr se ua do a i ie at er n ge a re a talizate. Daca indigeniz r ilo ta n ai In e al de e at i p 9 ro ap ai m t ul m i rea elita va avea concepµ in ce in ce d , ni fi de va se d Su de ca i fr A r a i , xhosa, zulu 9i africani . n ca ri af mai mult, ca un stat ii, in nt za bi a, -le IX X al i lu lu co se re oa i In diferite perioade anter i or at ez cr in te ar fo u a er i i ru i i li go on 9 9 arabii, chinezii, otom anii, m i dentu cc O le a le ce cu e ti ra a p m co in r, in puterea 9i In realizar ile lo apoi erea in in a, al ur lt cu a te i ta r io er nf i lui. Pe atunci, d ispretu iau l tu en id cc O m Cu . u i ul nt de i cc O a nt de a c de i stitutionala , coruptia 9 este in declin, in raport cu alte c ivilizatii, asemenea atitudini re anul este un Ir . e" rt po su sa e ui eb tr ai m u ,,n . ca ar ap Oamenii cred n de ci oc le i or al ,,v r, to a rv se ob un a rm caz extr em, dar, dupa cu m afi. ate, in it rm fe a at at t to cu r da , i ur od m le e ta sunt respinse in divers 16 • Asistam la a" ni po Ja i a in Ch , re po a ay Mal sia, Indonez· ia, Sing 9 '., sfar� itul erei progresiste", dominate de ideologiile occidentale, 9 i act' iona, vor concura, r te 1 ntr am intr-o era in c are civiliz ati in r vo le i ' Vor coexista i vor coopera 17 . Acest proces de indigeni zare global 9 se manifesta clar prin reinvierea sentimentului religios In foarte u lt� part i ale lumii 9i, mai ales, pr in rena9terea culturala a tari �r as1at ice 9i islamice, rena9tere care se datoreaza, in mare parte, ;1nam isrnului lor economic 9i demografic.

131

SAMUEL

P. HUNTINGTON

La revanche de Dieu* in prima jumatat e a secolului XX, e litele intelectuale conside rau ' in ge neral, ca m odernizarea economica i sociala ducea la o 9 dinunuare a importantei religiei in viata oame nilor. Aceasta pare re era imparta9ita atat de cei care aprobau tendinta, cat i de cei 9 care o d eplangeau. Laicii modernizatori aclamau masura in car e �ti inta, rationalismul 9i pragmatismul e liminau sup erstitiile, mitu rile, irationalitatea 9i ritualurile, care form au esenta rel igiilo r exist ente. Soci etat ea p e cale d e a se na te av e a sa fi e toleranta, 9 rationala, pragmatica, progresista, umanista i laica. Pe de 9 alta parte, conservatorii ingrijorati avertizau in legatura cu conse cin tele teribil e ale disparitiei credintelor 9i institutiilor religioase ia 9 indrumarii morale oferite de religi e individului i societatii. Dupa 9 ei, rezultatele aveau sa fie anarhi a, depravare a 9i o subminare a vi eµi civilizate. ,,Da ca nu-I vreti pe Dumnezeu ( i Dumnezeu e ste 9 gelos), ar trebui sa va inchinaµ lui Hitler sau lui Stalin"18, spunea T.S. Eliot. A doua jumatate a secolului XX a doved it ca aceste sperante si , temeri erau neint emeiate. Moderniz area economica si sodala ' a devenit globala ca scop, 9i in acela i timp, s-a produs o rena 9 9 tere globala a religiei. Aceasta re na9 tere, pe care Gilles Kepel a numit-o la revanche de Dieu, s-a manifestat pe toate continentele, in toate civilizatiile 9i in aproap e toate ta.rile. Dupa cum observa Kepel, la mijlocul anilor 1970, tendinta de laicizare i de concili 9 ere a religiei cu lai cismul ,,s-a inversat. A aparut o noua abordare religioasa, care nu mai avea ca sc op adaptarea la valorile laice, ci redarea unui fundament sacru organizarii societatii - la nevoie, schimband societatea. Exprimata intr-o multitudine de forme, aceasta abordare pleda pentru abandonarea mod ernismului care e9uase 9i ale carui regrese 9i impasuri puteau fi puse pe seama rup turii cu Dumnezeu. Terna nu mai era aggiornamento, ci o a «doua * ,,Revan�a lui Dumnezeu" (in fr., in orig.). Titlul unui interviu cu Gilles Kepel . in Geopolitique, nr. 33 (primavara 1991). (n.red.)

132

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE are a Europ e i>>, scopul nu mai era modernizarea Islaheliz evang . "19 d «islamizarea mo e 1 rn taµ1». ulu i ci . ,.. !l1 A;easta rena9tere religioasa a insemnat, 1� yarte,_ e�p�ns1u car e au castigat noi ad ept 1 1n soc1etat1 unde eliaii r itor um o, an , 11ea · . ,.. existas era mai inainte. Totu91, 1ntr-o masura mult ma1 nu . ia acest ' . mare, ea a insemnat intoarcerea oame n1·1or 1.a re1·1g1 e trad'1,t10al e ale comunitatilor l or, carora le-au confer1 t o noua vi�oar� 91 l occidental, in islam1 sm, 1 un , , e. in crestinismu o noua semnificati · hinduism budism si ortodoxie s- a constat at o cre9tere �: :::ientului reiigios, a it�portantei r:ligiei �i a �ractic� religi� oase la credincio9i care altadata se man1 festa� ocaz1onal. In toate ac este religii, au aparut mis, cari fundamental1ste care s-au consa . . . crat purificarii doctrinelor 9i institutiilor rel1g1oase 91 rem? deIvar11· · comportamentului personal, social 9i publi_c, in conform1ta:e c� dogmele religioase. Mi9carile funda ental1 st: sunt putern1ce 91 � pot avea un impa ct politic semnificat1 v. Totu91, ele sunt do�r va� . lurile de suprafata ale unui curent religios mult ma1 a��lu 91 mai fundam ental, care da o noua forma vieµi umane, la sfar91tul �eco lului XX. Rena9terea religiei in intreaga lume m�rge mult_ dinco lo de activitatile extremi 9til or fundamentali9ti. In tot mai multe societati, ea �e manifesta in viata 9 i in activitatea cot�diana ale oamenilor 9i in preocuparile 9i in planurile guvernel or. I� cultur_a . Y confucianista laica, rena9terea culturala ia forma afirmar11 valori lor asiatice dar in restul lumii ea se manifesta prin afirmarea va lorilor reli�ioas�. Dupa cum remarca George Weigel, ,, delaicfza_rea lumii este una dintre realitatile sociale dominante de la sfar9itul secolului XX"20• Ubicuitatea 9i importanta religiei au fost evidente in fos� el e tari comuniste. Din Albania pana in VietnaJ:!l rena9terea rel1�.1oasa a umplut 'golul la.sat de prabu irea ideologiei comu iste. In :19 Rusia, ortodoxia a cunoscut o rena9tere semnificativa. In 1994, 30% dintre rusii in varsta de pana la 25 de ani declarau ca trecuse ra de la ateis� la credinta. Numarul bisericilor active in regiunea Moscovei a crescut de 1� 50, in 1988, la 250, in 1993. Toµ liderii V

•

·n V

•

133

SAMUEL

- ------

politici au inceput sa arate respect pentru religie, care a ince Pllt . .. . sa fie spr1J1n1ta de guvern. Dupa cum relata un observator at t, in 1993, in ora9ele ruse ,,sunetul clopotelor bisericilor u;� _P e din nou aerul. Cupole proaspat aurite stralucesc in soare · B1ser1: 1 p��a de cura,.. nd i ruine rasuna din nou de cantece minunate � . B1ser1cile sunt locunle cele mai aglomerate din oras., " 21 In acel as1. . t1mp, 1n s1a entr ala, a avut loc o rena9tere a Islamului. In 1989 "A'C in aceasta parte a lumii, funct, ionau 160 de moschei si , o madmsa (seminar islamic); la inceputul lui 1993, erau peste 10 000 de moschet. 91. zece madrasa. De 9i aceasta rena9 tere a fost sustinuta de mi9 cari politice fundamentaliste 9i incurajata din afara d�Ara bia Saudita, Iran 9i Pakistan, ea a fost, in esenta, o mi9ca-re cultu rala ampla, la care a participat cea mai mare parte a societatii22. Cum poate fi explicata aceasta rena9tere religioasa globala? Au existat, evident, cauze specifice in fiecare tara si , ' in fiecare civilizaµe. Totu9i, ar fi exagerat sa presupunem ca un numar mare de cauze diferite au produs efecte simultane si ' similare' in cea mai mare parte a lumii. Un fenomen global necesita o explicatie globala. Oricat de mult ar fi putut fi influentate evenimentele din diverse tari de factori specifici, trebuie sa fi existat unele cauze generale. Care au fost acestea? Cauza cea mai evidenta, mai frapanta 9i mai puternica a re na9terii religioase globale este exact evenimentul care ar fi trebuit sa provoace moartea religiei: procesele de modernizare sociala, economica 9i culturala, care au cuprins intreaga lume, in a doua de jumatate a secolului XX. Vechile surse de identitate si ' sistem e autoritate sunt distruse. Oamenii se muta de la sat la orasI 1 sunt dezradacinati, i9i iau slujbe noi sau nu gasesc de lucru. Interacrioneaza cu multi straini 9i sunt expu9i unor noi tipuri de relap.i. Au nevoie de noi surse de identitate, de noi forme stabile de comuni tate 9i de noi precepte morale, care sa le dea sentimentul ca viata are un sens 9i un scop. Religia, fie ea moderata sau fundamenta lista, satisface aceste nevoi. Lee Yuan Kew explica fenomenul dill Asia de Est: V

•

134

CIOCNIREA CIVILIZA'fIILOR SI , ' REFACEREA ORDINII MONDlALE

HUNTINGTON

t liza ria ust ind u e s-a car le ico agr ati iet soc tem Sun intr- o generatie sau doua. Ce s-a intamplat in Occi oxi apr in i aic pla am int , se ani de te 200 pes in , t den rnativ 50 de ani sau mai puµn. Totul s-a aglomerat fi e est ea ace de us, red rte foa ral po tem ru cad un intrui va ca i. Da tat ali on cti fun dis i i tur rup ste exi sa 9 c res id -Coreea, rap lta vo se dez e car ele zon sau ile tat' i la ta.r ' Tuailanda , Hong Kong 9i Singapore - veti observa un fenomen remarcabil: ascensiunea religiei... Vechile i r ilo o am str ea rar ne ve m cu pre i igi 9 rel i 9 i iur ice ob 9 isfac pe deplin. Se cauta exsat i ma nu ul ism an sam , plicatii superioare despre scopul vietii umane, despre motivul pentru care suntem aici.Aceasta cautare est23e caracteristica perioadelor de mare tensiune sociala • t po nu Ei i. tra a ru nt pe e iun rat de ar do ie vo ne au nu ii en am O calcula 9i actiona rap.anal, in interes propriu, pana nu iti definesc a rio pe In te. ita nt ide ne pu su pre lui su ere int ca liti Po ea. tat nti ide a, olv diz se e nt ste exi ile tat nti ide , ' de de schimbari sociale bruste ' lor care se Ce i. tat nti ide i no ate cre ie bu tre ' eul trebuie redefinit si ' intreaba cine sunt 9i unde le este locul, religia le ofera raspunsuri convingatoare, iar grupurile religioase sunt pentru ei mici comu nitati sociale care le inlocuiesc pe cele pierdute prin urbanizare. Toate religiile, spunea Hassan al-Turabi, ,,le ofera oamenilor un oa, ces pro st ace In . ta" via sentiment al identitat,ii si in ie ect dir o , ' , menii redescope ra sau creeaza identitati istorice noi. Oricare ar fi scopurile universaliste pe care le-ar avea, religiile le ofera oa menilor o identitate ' introducand o distincti' e fundamentala intre c� edincio i �i necredincio i, intre un grup superior, al adeptilor, 9 9 91 u:1u1 diferit i inferior, al celorlalti24. 9 In ceea ce prive9te lumea musulmana, Bernard Lewis sust i ne ca a existat O tendinta recurenta ca, in vremuri de criza, mu,, ' in le nta me da fun ea tat ii ali an loi si ea tat nti ide si saca eas ' sC ni ' gas 0 u � nitatea religioasa - adica intr-o entitate definita de Islam, lllai degraba decat de criterii teritoriale sau etnice". Gilles Kepel A

�

135

SAMUEL

p HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR

subliniaza, de asemenea, rolul central al cautarii identitatii · R · , · ,, e1s. . lam1zarea «de JOS» este, mai presus de toate, un mod de a rec o strui o identitate intr-o lume care �i-a pierdut sensul �i a deve n�lt v • ' antavu2s. "In Ind1a, ' ,,se construie�te o noua identit am orf a �1 al1en at hindusa" ca raspuns la tensiunile �i alienarea generate de mode � r� 26 nizare • In Rusia, rena�terea religiei este rezultatul ,,unei dorin te ardente de identitate, pe care numai biserica ortodoxa, sing� a legatura neintrerupta cu trecutul milenar al ru�ilor, o poate satis face ", iar in republicile islamice ea are la baza ,,aspiraµa cea mai puternica a popoarelor din Asia Centrala, aceea de a-�i afirm a identitatea suprimata de Moscova timp de decenii"27• Miscarile fundamentaliste, in special, sunt ,,un mod de a face fat.a ha�sului �i pierderii identitatii, a sensului �i a structurilor sociale sigure, provocata de introducerea rapida a structurilor sociale �i politi ce moderne, de laicizare, de cultura �tiintifica �i de dezvoltarea economic.a". Dupa William H. McNeill, mi�carile fundamentaliste care conteaza ,,... sunt cele care recruteaza membri din toate pa turile sociale �i care se extind pentru ca raspund sau par sa ras punda unor nevoi umane noi. [...] Nu intamplator, toate aceste mi�cari i�i au bazele in tari unde presiunea demografica asupra pamantului face imposibila pastrarea vechiului mo d de viata rural ,. pentru majoritatea populatiei si unde comunicatiile in masa cu baza la ora�, patrund la sate �i incep sa erodeze modul de viata tar�nesc, vechi de secole."28 in linii mai generale, rena�terea religiei la nivel mondial este o reactie impotriva laicizarii, a relativismului moral si a exceselor �i , o reafirmare a valorilor ordinii, disciplinei, muncii, intrajutorarii �i solidaritatii umane. Grupurile religioase satisfac nevoi sociale neglijate de administratia statului. Acestea includ servicii medica le �i spitalice�ti, gradinite �i �coli, ingrijirea batranilor, asiste nta prompta dupa producerea unor catastrofe naturale sau de alt tip �i sprijin material �i social, in perioadele de dificultati economi�e. Dezintegrarea ordinii �i a societatii civile creeaza goluri, umplute de grupuri religioase, adesea fundamentaliste29• 1

136

)

REFACEREA ORDINII MONDIAI,E

ile_ afecvo n fac i sat nu ale ion dit tra e nt na mi do ile igi rel : � _ Daca er 1nt se oa 1g1 rel r1 pu gru e , alt ati cin da zra de or cel ale e social . e si t1:" p'entr u a le satisfa�e �i, astfel, i�i maresc considerabil numarul vin c.a. liti po si .a ial soc ta via in ei igi rel ta uen · infl si d rin spo ri ' mb ' . . ' . ' de rne end po pre a tar e, o sal e1 on 1st l gu lun -a de t a fos d Su ' . .' Core ea de 3 la �1 1 re int 1l ab ob pr tau en rez rep nii �ti cre e car in ta, .... . rent budis .. 1 e rap 1ce om 1 eco r11 o z de a fa I n 0. 19 in ie, _ lat pu po :� y din � � � a sut _ d1s bu le, na t1o pa ocu 1 er1 nt1 ere a dif s1 e s1v ma rii iza an , urb - 11·· , a , ' . - .. a tar at e au car n1 me oa de ele an l1o m1 tru en ,,P nt. cie ufi � ins rnul a pa.rut in med1ul as ram re au ca i ce tre din lti mu ru nt pe si se ora , in ·· na- vala , 11 ore a C a rar ag a oc ep din m cal l mu dis bu t, ba im sch nd rural profu n ma de sau ul saj me cu ul, sm ini e�t . Cr ea tat ivi act atr t rdu si-a pie re na ali lta mu i ma rit of a al, du ivi n ind sti de de �i la na rso pe : �ire 30 nii, �ti cre 80 19 ii an In " re. ba im sch �i ie fuz con de a ad rio pe intr-o o/o 30 p.n pu eel tau en rez rep ci, oli cat �i ni rie ite zb pre te ita jor ma 1n din populap.a Coreii. . O schimbare asemanatoare a avut loc in paralel in America Latina, unde numarul protestantilor a crescut de la circa 7 mi lioane, in 1960, la circa 50 de milioane, in 1990. Dupa cum au recunoscut episcopii catolici din America Latina, in 1989, acest succes al protestantismului s.-a datorat ,,lentorii cu care Biserica Catolica se adapteaza la tehnicitatea vieµi urbane" �i ,,structurii ei, care o face uneori incapabila sa raspunda nevoilor psihologice ale oamenilor de azi". Potrivit unui preot brazilian, spre deose bire de Biserica Catolica, bisericile protestante satisfac ,,nevoile fundamentale ale omului - caldura umana, vindecare, experienta spiri tuala profunda". Raspandirea protestantismului printre sa racii din America Latina nu inseamna, in primul rand, inlocuirea unei religii cu alta, ci o intensificare substantiala a devotiunii �i a participarii religioase, caci multi catolici nepracticanti au de 'V'e nit protestanti activi �i pio�i. De exemplu, la inceputul anilor 1990, in Brazilia, 20% din populatie se declara protestant.a �i 73% catolica. Totusi duminica erau 20 de milioane de credincio�i in bi sericile 31 • Asemenea e catolic cele in e milioan 12 prot��tante si ' V

·a

137

SAMUEL

HUNTINGTON

altor religii mondiale, cre tinismu l trece printr-o rena tere 9 9 cate are legatura cu modernizarea si, in America Latina ' aceasta ' . a lUat mai degraba o forma protestanta d ecat una catolica. Aceste schimbari din Coreea de Su d 9i din America Latin a r .. flecta incapacitatea bu dismului 9i a catolicismului d e a raspunJ nevoilor p sihologice, afective i so e ci a le ale oamenilor afectat 9 id traumele modernizarii. Aparitia u nor schimbari semnificati; e� apartenenta religioasa a oamenilo r din alte parti ale lumii va d e.. pinde de masura in care religia dom inanta va putea satisface ac es.. te nev i. Data fiind ar ditatea sa afectiva, confucianismul � � pare deoseb1t d e vulnerabil. In tarile con fucianiste, protestantismul si catolicismul ar putea exercita o a tractie similara celei exercit ate de protestantismul evanghelic in A merica Latina, d e cre tinism 9 in Coreea d e Sud i de fundamen talism in tarile musulmane 9 si in India. In China, la sfar itul anilo r 1980, cand dezvoltarea ec� 9 nomica era in plin avant, cre tinis mul s-a raspandit ,,mai ales in 9 randul tinerilor". Probabil 50 de mil ioane d e chinezi sunt crestini. ' Guvernul a incercat sa impiedice cr e9terea numarului de adepti, intemnit,and p reoti, misi onari si ev anghe lis' ti' interzicand si su, ' ' primand ceremoniile i activitatile religioase 9i adoptand o lege, 9 in 1994, care interzice strainilor sa faca prozeliti sau sa infiinteze 9c oli religioase ori alte organizatii religioase. D e as em in en a ea , terzis grupurilor religioase sa desf a.9 oare activitati independente sau finantate din afara tarii. In Sing apore, ca 9i in China, circa 5% din populatie este cre tina. La sfar itul anilor 1980 9i la incepu 9 9 tul anilor 1990, autoritatile i-au av ertizat pe evangheli ti sa nu 9 perturbe ,,echili brul religios delicat" al tarii, au arestat membri ai clerului, inclusiv persoane cu diferi te functii in organizatii catoli ce, 9i au hartuit in diverse moduri gr upu ri 9i persoane cre tine32 • 9 Odata cu sfar9itul Razboiului Rece i cu deschiderea politica ce 9 a urmat, bisericile occidentale au patruns 9i in fostele republici sovietice ortodoxe. Aici, ca i in Chin a, s-au fa.cu t eforturi pentru 9 a limita prozelitismul. In 1993, la in e sistente , le Bisericii Ortodox Ruse, parlamentul rus a adoptat o le ge care impunea ca grupurile 138

CrocNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

. educative straine' care voiau sa desfa�oare activitati · ase l g 1o . . . re 1 . . aorgan1z une1 afil1ate sau de stat ate acredit fie sa re , s1ona sau rni . intele Eltin . relig1oas e ruse. Totusi , a refuzat sa semneze , ' presed , . P.1 33 • in general, istoria arata ca, aco1 o und promulgare de u1 : dee r:� . tra 1n conflict ' la revanche de Dieu invinge indigenizarea: daca ' fvacute l!1 vo1. 1e religioase generate de moder nizare nu pot fi sa t1s ne . . . . oamenii se intorc catre re1·1g11 de 1mpor t onale traditi ··1e g11 ' , 1 i re de · fwacatoare din punct de vedere- afect1v. sat1s · · Pe langa trau mele psihol ogice, afective 9_1 soc1'al_e �rovocate de l regresu de 1 ta st1mula fost a sa religioa rea renaste ·zare ern1 ' , 9 d o rn . . . ,.. ulu1 Rece. Incepa" n d d1n seco, u l Razbo1 Occ1'dentulu i ,si de sfarsit . . . . .. " fa,ta c1 de�ta1e in lul al XIX-lea, raspunsurile c1vilizat1ilor nonoc _ occ.1d entall·za-ri'i au trecut ' in general, printr-o succes.1une de 1deo. ,.. logii importate din Occident. In secolul al XIX-lea el�tele nonocc1: dentale au asimilat valorile liberale occidentale 9i pr1ma Io: forma de opozitie fata de Occident a fost nationalis�ul l�beral. In eco � lul xx elitele ruse, asiatice, arabe, africane 91 lat1no-amer1cane au im;ortat ideol ogiile socialiste 9i marxiste 9i 1 e-�� com�i� at cu . na?onalismul, pentru a se opune capitalismulu1 91 1mperial1s�� _ lui occidental. Prabusirea comunismul ui in Uniunea SoVIetica, modificarea lui radic�a in China 9i incapacitatea economiilor socialiste de a realiza o dezvoltare sustinuta au creat acum un vid ideologic. Guvernel e, grupurile 9 i institutiile occidentale, ca, de exemplu, FMI i Banca Mondiala, au incercat sa umpl cest 9 �� vid cu doctrinele economiei neo-ortodoxe 9i ale democrat1e1 po litice. Nu se stie in ce masura aceste doctrine vor avea u n impact durabil asup;a culturilor nonocci dentale. Intre timp, oamenii va � in comunism ul timu zeu laic care a cazut i, in absenta unor noi l 9 divinitati laice c�nvi gatoare, se intorc cu u urare i cu pa iune n 9 9 � ca.tre cea adevarata. Religia ia locul ideologiei 9i nationalismul religios inlo cuieste nationalismul laic34. Mi�carile de 'revitalizare religioasa sunt antilaice, antiuniver �aliste �i, cu exceptia cel or cre9tine, a�tiocci�e�tale. Ele s� opun � e ase-me nea, relativismului, egocentnsmulu1 91 consumerismului

139

SAMUEL

CIOCN1REA CIVILIZATIILOR

P. HUNTINGTON

asociat e

cu c eea c e Bruce B. L awr enc e numea ,,moder nism." Pen.. · tru �-1 d1· s t·1_nge de ' ' o der n1t ate ". In general, ele nu resping r.. U . n:1 ban1zare a , 1ndus tr1al1zarea ' d ezvolt area , capitali smul, s, t··11nta . . . . . _ · .. fl te hnolog1a 91 ceea c e 1 mpl1ca to ate ac est ea in privinta organ1zaru In ac est sens , nu sunt antimod erne. Dupa cum rernar soc1etat11. Lee Kuan Yew, ele acc epta modernizarea 9i ,,inevitabilitatea �ti �.. · · · · 1n te1 91 a tehn o1ogiei, impr euna cu schimba ril e in stilul de Vla ta pe care acestea 1e pro duc ", dar ,, n u sunt rece pti ve la ideea d fi occident�izate". Nici natio�ali smul, nici socialismul, su: µ� ne al-Turab1, nu au fo st f actor1 de dezvolt are in lumea islami .. ,, R:ligia este motor ul dezvoltarii" 9i un islamism purificat va ju: az1 un rol compara bil cu eel jucat de etic a prote stanta in istor'ia 0cc1·dentuIu1. · Re1·1g1· a nu este inco mpatibila cu dezvoltarea unui 35 stat moder n • Mi9 ca rile isla mice fundamentaliste au fost si sunt p�ter nice in s ocietaµl e mus ulman e mai avansate 9i apare�t mai l :ic_e, pre:�m Ira n, Algeri a, Iran, Egipt, Liban 9i Tunisia36 • Mi� car1le r el1g1oase, mai ales c ele fundamentaliste, sunt experte in folos irea t ehnicilor moder ne de comunicare 9i de organizare, pe c are l e foloses c pent ru a-9i raspandi mesajul, dupa cum a demon strat-o succ esul s pectaculos al tel eevangh elismului protestant in A merica Cent rala. P ar ticipantii la rena9te rea reli gioasa provin din toate catego riile sociale, dar mai ales din doua dintre ac estea, amb ele urbane . 91 amb ele dinamice. Cei care s-au mutat rec ent la oras au nevoie, 'tndrumare, in general, de sprijin afectiv, social si m eri al c si de at a , ' ' pe c are le pri mesc de l a grupurile religioase m ai mult decat din oricare alta sursa. A9a cum spunea Reg is Debray, pentru ei religia nu este ,, opiul popoare lor, ci vitamina celor slabi"37• Cealalta ca tegorie este noua clas a de mijloc care intruchipeaza c eea ce Dore numea ,, fenomenul indigenizarii generaµei a doua".Activi�tii din gruparile islamice fundamentaliste nu sunt, dupa cum arata K epe l, ,, ni 9te conservatori in var sta sau ni 9te tarani analfabeti", te s e sa a L musulmani, ca 9i la alte populatii, rena9te rea relig ioa , te ta ni r un feno me n urban 9i atrage oameni orientati catre mode •

140

• •

)

91 REFACEREA ORDINII

MONDIALE

e 9i coi at tr s i n i m d a , le ra e b li e l e re in profesii ri a c cu i s ti ca . . . u d , , e bine Printre musulmani, tineri i sunt re1ig1091, 1ar par1nt11 _1or, t3s. l e conduc atoc n u i, u d n i h la i la p m 9 e inta � u cr 9 lu i a l e c rn C a 9 a ati� r c e n � g _ a u o a d in � n i v ro p t ere re ligioasa a n re e d r o 9 il ey r 1: :i ca 1 strat r1 n 1 m d a u a s r1 e c fa a e d i � ad e sea ,,oa men t n su �i a at s ze p up y d la �indigeniz -c on ffr sa ) s ie p up sc a n a i e p res a in d d i it m ) u n " es de succ are a 90lo cu e d e n 1 a h a t ar o p e ar c s . er1· profesionis, ti de succe .' .. _ . . . et1n v ro A p ( r lo 11 r o at n t1 s su e tr i n d i ' ma1 mult' � t to 0 9 9 1 ii ' an . · . In ) 1' u . l u n fra nta co 1 n o st gu e n e tr n 1 d 9 a d li o e indi ana s ci lo ij m a s a l c ,, n i . 1. super1· or1,· 1· nte1ectua11· . . :aeau d nar1 pub11c o cµ n fu i, er n i . g n i . s i . ti a c vo a 1, b1·1· A , , ategor11 c 1 s ea I e c a n i d i en am o . nalis, t1·"39 In Cor eea d e Sud ' . 1ur . . . . ' s1 · e zb1ter1ene, r 1 p e c l1 to ca i ic er is b 9 e mai mult t to t lu p m u au e al �oci . 0 7 9 1 i s 0 6 9 1 i i n a in re elitelor ta en ri o i s en s ra e f o a i 9 Indige na 'sau importata, relig rea i u ib tr ,,A . re a iz n r e d o m e d l e i n curs ti ta e ci o s n i d e n u si n ce in as re, ,, este o D ld a n o R a c r a em r ", e de valoare unei religii traditional r natiuni to al a te ar p n i d l ga e t ec sp e un m od de a revendica un r as e concl i e n u a e t ar p n i d , p m d ominante si adesea in acel asi ti ata ale ace vi e d l lu ti s i e l ri lo va at i t 9 ducatoare locale c are a imbra 9 afirmarea re ,, l, il e cN M am li il W i . lo r nat'iuni d omi nante". Potrivit lu nseamna mai i , ca fi i ec p s ra a ct a se s a islamului' indiferent de for m • • • • r1cane e m a 1 e en p r� eu 1 te en 9 u fl mult decat orice respingerea 1n 40 a n e r s, en s st ce a 9 In . " e l ca asupra soc ietaµi, politi cii 9i moral ei lo nifesta a m a ic n r e t pu ai m a e c e st terea religiilor nonoccidentale e easta c A . e l ta en d ci oc n o n e l ti re a antioccidentalismului in societa ' rena9tere nu es te O respingere a modernitatii, c i a Occi dentului e o t Es l. e cu te ia oc a s e t ra e en g �i a culturii laice' relativi ste si ' de respingere a ''occidentoxicarii" s ocietat'ilor nonoccidentale. Este acl de o t, en id cc O e 0 decl ara d ta a f a al r u lt tie de in dependenta cu raµe m andra: ,Yorn fi mod erni, dar nu vom fi ca voi". V

•

• •

rn:�'

)

141

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' , REFACEREA ORDINII MONDIALE

CAPITOLUL

ECONOMIA, DEMOGRAFIA ?l CIVILIZAJIILE CHALLENGE R

?·

Indigenizarea 9i rena9terea religiei su nt fenomene globale. Tot . · � . . usi, e1e 9 - u gas1t re �� _ �� s1a cea mai pregnanta In afirmarea culturaia a A s_1e1 91 a lum11 musulmane 9i In pro vocarile lansate Occiden tulm d e catre aceste civilizatii. E le au fost civilizatiile dinamic a l� ultimului sf er t d e secol XX . Provoca rea islamica' se manifes� pnn rena9terea culturala, politica 9i soci ala a Islamului In Iumea musulmana 9i prin respingerea simultan a a valorilor si a insti tup.ilor occidentale. Provocarea asiatica se manifesta' In toate civilizatiile est-asiatice - sinica, japoneza, bu dista si musulmana 9i pune accentul pe diferentele lor culturale fata ' de Occident si pe punctele lor comune, adesea identificat e cu confucianismul. Atat asiaticii, ca t 9i musulmanii subliniaza superioritatea cul turilor lo r fa ta de cultura occidentala. In schi mb, membrii alto r civilizaµi nonoccidentale - hindusa, ortodoxa , latino-america n a 9i africana - afirma caracterul specific al cu lturilor lor, dar, pana la mijlocul anilor 1990, au ezitat sa proclame su perioritatea acestora fa ta de cultura occidentala. Doar Asia si lu mea islamica ' se ridica, adesea impreuna, cu din ce in ce mai mul incr ere, ed ta Impotriva Occidentului. Aceste provocari au cauze inrudite, dar diferite. Afirmarea asiatica isi are radacinile in cresterea economica· afirmarea musulmana se datoreaza, intr-o masura considerabila, mobilizari1 sociale 9i cre9terii demografice. Fiecare din aceste provocari are 9i va continua sa aiba, in secolul al XXI-lea, un impact extrem de destabilizator asupra politicii globale. Totu9i, natura impactu: lui fiecareia difera semnificativ. Dezvoltarea economica a Chinel ,

)

.la al or societati asiatice ofera guvernelor acestora stimulentele 9i � r !ele pentru a fi mai exigente in relati�le c alte tari. Cre9� resu din ta.rile musulmane 91, ma1 ales, cre9�erea ografica dern a te re _ ulaµei din segmentul de varst � de la 15 �a 24_�e an1 furn1zea p�Precruti, mi9carilor fundamental1ste, teror1ste 91 msurgente, dar za. . da for,ta guverne1or emigranti. Cre9terea econom1ca tiali oten 1 � · 'cresterea demografica ameninta guvernele musulmane e , c at1 s 1 a a lm su e. u n m n o n le ti . ta ie oc S1 , S

••

Afirmarea Asiei Dezvoltarea economica a Asiei de Est a fost una dintre evolutii� I cele mai importante din lume, in a doua jumatate a secolulu1 �- Acest proces a 1nceput Yn Japonia, in anii 1950, 9i, pentru o vreme, s-a crezut ca aceasta tara era marea exceptie: o tara non lte ecooccidentala care reusis , e sa se modernizeze 9i sa se .dezvo . .... nomic. Totu9i, acest proces de dezvoltare econormca s-a ext1ns la cei patru ,,tigri asiatici" (Hong Kong, Taiwan, Coreea de S� d �i Singapore) 9i apoi la China, Malaysia, Th ailanda 9i Indo�ez1a �i, recent, a 1nceput 9i in Filipine, India 9i Vietnam. Multe d1ntre aceste tari au avut, timp de un deceniu sau mai mult, rate anuale medii de crestere economica de eel putin 8-10%. 0 cre9tere la fel de specta�uloasa au cunoscut-o schimburile comerciale dintre Asia �i restul lumii, apoi cele dintre ta.rile asiatice. Aceasta p r �: forman ta , economica a Asiei contrasteaza cu cre9terea economica modesta a tarilor europene 9i a SUA 9i cu stagnarea care a marcat restul lumii. Exceptia nu mai este doar Japonia, ci, din ce in ce mai mult, intre aga Asie. In secolul al XXI-lea nu vom mai putea identifica bog atia cu Aceaslumii. restul cu a voltare subdez Occidentui si ' t�a tran sformare a fost extraordinar de rapida. Dupa cum arata I<ish or e Mahb i ' Marea Britanie si SUA au avut nevoie de uhan . S8 de ani ' sa-9i dubleze produc�a �i respectiv de 47 de ani ca e ca de locuitor dar Japonia a facut-o in 33 de ani, Indonezia p ? in 17, Co ree a de S�d in 11, iar China in 10. in anii 1980 9i in prima V

143

SAMUEL

P. HUNTINGTON

C1ocNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

jumatate a deceniului urmator, economia chineza a crescut o rata anuala medie de 8%, iar ,,tigrii" au urm at-o indeapro C\l aPe (vezi Figura 5.1). Banca M ondiala declara in 1993' ca "zona ec°' . ' n�mic� chi neza a de:7enit al p�tr�lea pol de cre�tere mondi al" alaturi de Statele Unite, Japon1a 1 German ia. Potrivit celor ! 9 multe estimari, economia chi neza va deveni cea mai mare � lume in secolul al XXI-lea. Daca in anii 1990 do ua econornii s. :n iatice se plasau pe locurile doi i trei din lume, in : 20 20 , 9 pa tr u . d . . ntre ce1e ma! mar1 c1nc1. �1. _apte d'1�tre _ cele �ai 9 m ari zece economij . . a�e lum1i vor fi, probab1l, as1atice, 1ar Asia va furniza peste 40% din produsul economic global. Majoritatea ce lor mai competiti ec?�omii :7�r fi probabil tot asiatice1. Chiar da ca cre�terea econ: mica a As1e1 se plafoneaza mai repede i mai brusc decat este de 9 a9teptat, efectele pe care ea le-a produs deja pe continent si ' in restul lumii sunt enorme. FIGURA 5.1 PROVOCAREA ECONOMICA: ASIA $I OCCID ENTUL CRE$TERE ANUALA MEDIE A PIB 14 r-- -------- -- ---------. 12

6 1.. ¼-=4i--2 ...._.,_-L...-....1----l_--1..__...L...._____JL____J_ _ _j___Jl.__J__J__.......

1970

• SUA --+-- China

144

Dezvoltarea economica a Asiei de Est modifica �chi�ibrul de 1 Statele Asia e dintr exact ent, mai Occid i Asia dintre 9 e 9 puter " s�ne · 91· dor:n, ·· t�a Unite. Succesul economic gene�e�za increde�e 1n d: da ta dova o 1de�a cons este t1a i rea, boga pute Ca re. a afirm 9 de virtute, o demonstratie a superioritatii morale s,1 culturale. Dupa ce au devenit prosperi, est-asiaticii nu au ezitat sa accentueze ca racterul unic al culturii lor s,i sa proclame superioritatea valorilor si a modului lor de viata fata de cele ale Occidentului s,i ale altor �ocietati. Ta.rile asiatice sunt din ce in ce mai putin receptive la cereril� si interesele Statelor Unite 9i tot mai capabile sa reziste presiuniior exercitate de acest stat sau de alte tari occidentale. Ambasadorul Tommy Koh nota, in 1993, ca ,,in Asia are loc o renastere culturala". Asiaticii sunt ,,tot mai increzatori in ei insisi" si ' "nu mai considera ca orice vine din Occid ent sau din SUA este neaparat eel mai bun"2• Aceasta renas,tere se manifesta prin accentuarea tot mai puternica a iderititatii culturale proprii a fie carei tari asiatice 9i a punctelor comune ale culturilor asiatice, care le <listing de cultura occidentala. Importanta acestei renas,teri culturale este evidentiata de evolutia relatiilor di ntre principalele ' ' ' doua societati est-asiatice si cultura occidentala. ' ' )

1--

1995, 1�91 �Baltimore: Tables World ala, Mondi Banca sa: sur ns University Press, 1995, 1991); D1rect1a Generala Hopki John Statistica, R.0.C., Statistical Abstract of ' et ' Contabilitate si g Bu . . de zcofChzna, 1951-1995 (1995). epubl ea,R anAr Taiw , come alin . Natzon · 1·. re1 an a d' � 1 t · me 11· real'1za te o da ta ta ez1n repr ctele Pun Nota:

1975

1980

• Tigrii Asiei

--r.1-

Europa

•

1985

1990

Africa de Nord

1993

)

Cand Occidentul a patruns cu forta in Chi na s,i in Japonia, la Inijlocul secolului al XIX-lea, elitele dominant e, dupa o perioada scUrta de kemalism, au optat pentru o strategie reformista. Dupa restaurati a Meiji, in Japonia a venit la putere un grup dinamic de �eforrnato ri, care au studiat si au imprumutat tehnici, practici s,i llls tituµi Totus,i, ei occidentale si idceput modernizarea tarii. au ' ' au f� . o . -��utnt1ale al c��n incat sa pastreze elemente�e _ e se as,a fel � turu Jap oneze traditionale, ceea ce, in multe pr1vinte, a contnbu1t

145

SAMUEL

--�- - - -----

HUNTfNGTON

CIOCNIREA CIVILIZAT ITLOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

la modernizare 9i, apoi, a permis Japoniei sa invoce, sa refor leze 9i sa foloseasca acele elemente pentru a- i justifica pol·lt�\l 9 ieq.. imperialista din anii 1930 9i 1940 i pentru a obtine 9 sprijin. Pe . de aIt-a parte, "1n ch1na · , d"1nast1·a Q1ng, aflata in declin, nu a . re'll .. . ·t 1 sa se d a ap tez e Ia impactul Occ1 dentului. China a fost inVi 9 expI o atat� �1 um 1ta de Japon1a 1 de puterile europene. nsa 9 _ Ca d; " rea d1nastie1 1n 1910 a fost u mata de divizare, razboi civil �i de : adoptarea unor concepte occidentale concurente de catre lide .. politici 9i intelectuali chinezi rivali: cele trei principii ale lui s rn. Yat Sen, ,,natio nalismul, democratia i bunastarea pop orul; 9 liberalismul lui Liang Ch'i-ch'ao; marxism-leninismul lui Ma� Zedong. La sfar9 itul anilor 1940 ideologia importata din Uniunea Sovietica a triumfat asupra imprumuturilor din Occident - natio,. nalism, liberalism, democratie i cre tinism - i China a d 9 ev�nit 9 9 o societate socialista. In Japonia, infrangerea zdrobitoare din eel de-al Doilea Razboi Mondial a provocat o deruta culturala totala. In 1994, un oc cidental profund implicat in societatea japoneza spunea ca ,,este foarte greu sa apreciem acum in ce masura totul - religia, cultura, toate aspectele vieµi intelectuale a acestei tari - a fost pus in ser viciul acelui razboi. Pierderea razboiului a fost un oc to tal pentru 9 sistem. Pentru japonezi acesta nu mai valora doi bani si a fost abandonat."3 In locul lui, tot ce avea legatura cu Occident�! si mai I ' ales, cu Statele Unite victorioase a fost considerat bun si de dorit. ' Astfel, Japonia a incercat sa imite i sa intreaca Statele Unite, �a 9 cum China a imitat Uniunea Sovietica. La sfar9itul anilor 1970 e9ecul eco nomic al co munismului � succesul capitalismului in Japonia i in alte societati asiatice au 9 determinat noua c onducere a Chinei sa se indeparteze de modelul sovietic. Dupa zece ani, prabu9irea Uniunii Sovietice a subliniat, ., inca o data, e9ecul acestei ideolo gii. Chinezii au trebuit sa aleaga atunci intre into arcerea spre Occident i intoarcerea spre inte rior, 9 Multi intelectuali 9 i nu numai au pledat pentru o occidentalizare completa, un curent al carui apogeu cultural i popular este re: 9 prezentat de serialul de televiziune River Elegy i de statuia zeifel 9 146 v

•

u•

otu9i, aceasta orien T en. anm a Tian piat in cata ridi tiei defllocra rat nici de sprijinul celor cateva sute bucu s-a nu la enta ·d' cc1 ta re 0 g, nici de al celor opt sute de la Beijin u conta care e oan s . . -1 de per a ica pract ma1 era nu a al tot a izare ental Occid i taran de e · · ilioan ,. . secolulu1· al XIX-lea. ,. rn�arsitul seco lului XX decat fusese la sfar9 1tul sf ' " · c r· 1:Tong 1-1 e a 1un a vers nou o , 1m b sc h' In al es, a eza chin conducerea o par te, aue d pe a, 1 econ om1a mon d'alV In icare impl si ism , l ca p·tal . di onala, t1 tra 1neza h" c tura I cu a I re oarce reint i litic o p rism 9 torita a t· nara o 1 ,1 u atea revo . imtt . . egit t 1 ocui in 1 a mul Regi e. part alta e de dez de data tei rman perfo tea imita legit cu lui ismu nin e -l m s p arxi lista iona ea nat itat tim cu legi i asa etuo imp a mic o n o ec rn 9 a ltare VO .. h" e. data de invocarea caracteristicilor specifice ale cu1tur11 c 1nez ,,Dupa protestele din piata Tiananmen", obs�rva un �omentator, ,,regimul a imbrati�at cu entuziasm national1smul ch�nez, �a p� o noua sursa de legitimitate" 9i a stimulat deliberat ant1american1s 4 l • Apare un entu rtam o mp o c �i ea puter ca mul, pentru a-9i justifi m cultural chinez, rezumat astfel de un lider din H ong nationalis ' Kong, in 1994: ,,Noi, chinezii, ne simµm pentru prima oara n a µ onali�ti. Suntem chinezi 9i suntem mandri de asta." In China in sa�i, la inceputul anilor 1990, a inceput sa se manifeste ,, o dorinta populara de int oarcere la traditia �hineza autentica, adesea pa triarhala, nativista si autoritara. In aceasta intoarcere la istorie, ' de m ocratia este discreditata ' la fel ca leninismul, ca fiind impusa ' - "S din afara. La inceputul secolului XX intelectualii chinezi au identificat, asemenea lui Weber, dar in mod independent, c onfucianismul dre pt cauza a inapo ierii Chinei. La sfar itul secolului XX, liderii 9 Po htici chinezi, asemenea sociologilor occidentali, proslavesc confucian ismul ca sursa a progresului Chinei. In anii 1980, guve r nul chinez a inceput sa incurajeze interesul pentru confucianism, e care � ii lideri ai partidului I-au declarat ,,cur:ntul principal�' �� _ cultur11 6 mceput SI el sa chineze • Bineinteles Yew a Kuan Lee · ' ma ni· £este • . . entuzia de c onfucian1sm, pe care-I considera sm fata 0 SUrsa, a suc cesului tarii sale si ale carui val ori a inceput sa le ' ' V

•

147

SAMUEL

ALE DI ON M l Ni DI OR A RE CE FA RE SI OR IL TI ' CIOCNlREA CIVILIZA J

P. HUNTINGTON

pr opovaduiasca in restul lu mii. In anii 1990, guvernul taiwa s-a declarat ,, mo tenitorul gandirii confucianiste", iar pre�e�:� ? tele Lee Teng-hu1 a afir mat ca democratizarea Taiwanului isi avea • 'le 1n ,, mo?tenirea sa culturala chineza", incepand cu I< raV dvac1n1 a Yao (sec olul al XI-lea i.Hr.), Confucius (secolul al V-lea i.Hr) �1 Mencius (secolul al III-lea i.Hr.)7 • Fie ca vor sa justifice aut·o tarismul, fie ca vor sa justifice democratia, , conducato rii chinen: z1 . .mare In ,.. cuItura 1or chineza comuna, nu in concePe cauta 1egiti t · Importate d'In 0 ccident. onalism al etnie1 Naµo nalismul promo vat de regim este un nati , . diferentel c.hIneze h an, care contribuie la stergerea b·· ce , or lincnnsti • :egionale ?i ec onom ice care afecteaza 90% din populatia Chinei' In acela�i timp, el subliniaza diferentele dintre aceasta �tnie si mi� noritaµle etnice non-chineze, care reprezinta mai putin de· 10% din populatie, dar ocupa 60% din teritoriul tarii. El furnizeaza, de ase menea, regi mului o baza pentru respingerea crestinismu lui, a o rganizatiilo r cre�tine �i a misionarilor cre�tini, �are ofera o varianta occidentala alternativa pentru um plerea vidului la.sat de prabu�irea leninismului maoist. In acela�i timp, dezvoltarea economica a Japoniei in anii 1980, care contrasta cu e9ecurile �i ,,declinul'' economiei si al sistemului soci� am erican, i-a fa.cut pe japonezi sa fie din ce in ce mai puµn atra9I de modelele occidentale si , din ce in ce mai convinsi ' ca suecesul lor i9i are radacinile in propria lor cultura. Cultura japoneza care produsese dezastrul militar din 1945 9i, deci, trebuise sa fie respinsa a generat, de asem enea, triumful economic 9i deci putea fi imbrati9ata. Familiaritatea crescanda a japonezilor cu Occiden tul i-a fa.cut ,,sa-9i dea seama ca a fi occidental nu este ceva minu nat in sine. Ei i9i scot asta din minte". Daca japonezii au adoptat, dupa restauratia Meiji, o politica de ,,distantare de Asia si de apro piere de Europa", in perioada de renastere c�lturala de 1� sfarsitul ' ' secolului XX ei au adoptat o politica de ,,distantare de America 8 i, inta • Asia" i de apr o piere Aceasta tendinta a m ai de i m plicat ' 9 ' o reidentificare cu traditiile culturale jap oneze 9i o reafirmare a valorilor acestor traditii 9i, apoi, un efort de a ,,asiatiza" Japonia A

•

)

148

o cultura cu e, ct in st di ei i ie at liz vi ci a ud in ci a, fic ti en id O a e o sede 1. d re sp , ia o n p Ja re ca in ul ad gr d in fi e at D � . tica , in general. 1 b oi az R ea il o D al pa du l, tu en id cc O cu t 21� : de China, s-a identifica or sale, nu s-a il ur ec e a ud ci in l, tu en 9 id cc O ca ul pt fa �i l, ia nd � ost f a u n ia n o p Ja e, ic et o vi S ii n iu n U ea m ep e as t, le p m o c t si bu · pra� ' , 1 tu en I 'd cc 0 et p 1 om c ga in sp re sa ta motiva de l fe la e rt pa de . . pe n1. c1· o vietic, cat s 1 u 1 e d o m e d at at ze te an st di se o st China sa f a m cu a za li vi ci ea at it ic un d in fi te da e, rt pa ta al de Pe l. ta en id cc o l ee :: de onez m alte p ja l u m is al ri pe m i de te sa la. mintirile a e, ez n o p ja i tie ce a te ta ri o aj m in ei n hi C a ta an in om onomica d ec ta n ue fl in �i i tar e d ze te n ta is d se r sa o � u ai m fi va i ii ie n o p Ja iorlaltor tari asiatice, 9 • Reafir mandu-�i identita a si A in e ez gr Occident decat sa se inte ta fa le te n re fe di �i ea at it ic un a az ti tea culturala, Japo nia i�i eviden . ce ti ia as i ur lt cu te al de ta fa i le ta en id cc 9 de culturile o o prii pr in ri o l va i o n t si ga au ii ez in ch In timp ce japonezii �i in ce ti ia as ii ur lt cu ea ar o l va , ea en m e as de , at le culturi, au reafirm e� cr �i ea ar iz al ri st du In . la ta en id cc o a ce cu general, in comparatie m a r afi at in m r te de au o sdu o pr a a st ea terea economica pe care ac i in ud it at de u bl m sa an st ce A . 90 19 rea asiatica ' din anii 1980 si ' are patru co mponente majore. ol zv de se sa ua in nt o c va t Es de a si A ca Mai intai, asiaticii cred l, tu en id cc O , ic om n o ec s du o pr ca , nd te rapid 9i va depa�i, in cura i at rn te in ile er ac af in a. ic rn te pu ai m ce in ce devenind astfel din muleaza i st a ic om n o ec a re te es Cr l. tu en id cc ' onale ' in rapo rt cu O i ti ta ci pa ca ea ar m r afi i i ri te pu l tu en m i 9 in societatile asiatice sent u ta nu ra st te ni U e el at St nd ca le ile ,,Z l. lor de a infrunta Occidentu onez in p ja t is al rn ju t an rt o p m i un a �i Asia racea s-au dus", declar 1993, iar o oficialitate din Malaysia relua metafora medicala ada ug and ca ,,nici ma.car o febra puternica a Statelor Unite nu ar face aSt cu le µi la re in c, ti ia as er lid t al ui un Asia sa tuse , asca". Potrivit tele Unite, asiaticii ,,ies din epoca de supunere infrico�ata �i intra in epoca de riposta indrazneata". Vice-premierul Malaysiei afi r nia ca ,,prosperitatea crescanda a Asiei inseamna ca ea este acum in rnasura sa ofere alternative serioase la aranjamentele politice, sociale �i economice globale dominante"10• Aceasta inseamna, de 149 V

SAMUEL

P. HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI REFACEREA ORDINII MONDIALE

as eme nea, s ustin es t-asiaticii, ca Occide ntu l i 9i pi erde rapid ca a� ci tatea de a fa ce socie tatile asiatice sa s e con fo rm eze standarder or occ1'd __ entale, ,..1n ceea ce pr 1.ve te dre pturile omul ui 9i alte valori. 9 In al doilea rand, asiaticii cred ca succesul lor economic se da� toreaza in m are masura cult urii asiatice, super ioa ra celei a Occi� dentu lui decadent, din punct d e ved ere so c ial 9i cultural. In zilel eufor ic e din anii 1980, can d economia, expo rturi le, balanta co� merci ala 9i rezer vel e de devize ale Japon iei cuno9 tea u o cr�stere exploziva, japonezii, as em en ea sa uditi lor inainte a lo r , se la�dau c u p uterea lor economica, vorb eau cu disp ret d espre declinul Oc cidentului 9 i puneau succesul lo r i e ec ul Occi dentului pe seama 9 9 superioritatii culturi i proprii i a decade nt ei culturii occidental 9 e. L a inceputul anilo r 1990, triumfalismul asia ti c se exprima din �ou pri n ceea c e s- ar putea numi ,,ofensiva cult urala singapore za". Incepand cu Le e Kuan Yew, liderii singapo rez i a u trambitat ascen, siunea Asiei in raport cu Occidentul i a 9 u opus vir tutile cult urii asiati ce, o cultura in esenta confucianist a, care a u ge�era t acest succes - ordinea, disciplina, responsabil itatea familiala, harnicia, colectivismul 9i cumpatarea - e xcese lor, l en ei, individualismului, criminalitatii, educatiei preca re, lipsei d e respect fata de a uto ri tate 9i ,,osifica rii mentale" responsabile d e declin ul Occidentului. S- a spus ca, pe ntr u a concura cu Ori entul , Stat el e Unite ,,trebuie sa-9i re evalueze principiile sociale si polit ice fundamentale si in acela 9i timp, sa invete de la soc ietatil e es t-asiatice". 11 Pentru loc uitor ii lo r, succes ul tarilo r din Asia de Est este mai c u seama rezultatul importante i acordat e colectivitatii si nu indi, , , vidului in cultura est-asiatica. Lee Kuan Yew s ust,inea ca "valorile 9i practicile preponde rent comunitare ale est-asiaticilor - japonezi, coreeni, taiwanezi, hongkonghezi i singa porezi - s-au dovedit 9 atu uri clare in cursa de ajung ere din u rma a Occidentului. Valorile susµnute d e cultura es t-asiatica, precum primatul intereselor de gru p fata de cele ale individului, sprijina efortu l com un nec esar pentru o dezvoltare rapida." Potr ivit prem ie rului Malaysiei, ,, etica muncii japon ezilor 9i coreenilor, ca re con sta in disciplina, loiali� tate 9i sa rguinta, a fost motor ul dezvol tarii economice si sociale , 150 J

)

·J r lo r. Ac eas ta etica a munci i a re la baza filosofia p otrivit o a rar1 .. . "12 I ,.. d d . di s r ta . u VI n 1 t ca e te an t mpor 1 mai nt u a i s l u p u gr , , care 1a . . In al tre ilea rand, de9i recunosc diferentele d1ntre so_c1etat11 e Iizatii le asiatic e, est-asiaticii sustin ca acestea a u 91 puncte . ClVl · · ' Sl ' ez, cornune impo rtante. Printre acestea,. obs er va. un. d'1s1'dent ch'1n . e ntal ,,s is te mul de valo r1 confuc1an1st - consfint1t de m funda ste e " ,.. · . rie si 1sto , imparta9it de majo ritatea taril or. d'1n reg1une , .1n spec1'al · . o rtanta acordata cumpatarii, fami1ie1, m unc11 · · 91· d1sc1· p1·1ne1. ' irnP . . · La fel de impo rtante sunt resp1n��rea 1· ndiVI'd ua1·ismul. u1_ 91 prevalenta a utoritarismului ,,moderat sau a unor forme lim1tate de democra t, ie. Toate s ocie tat ile asia tice s unt 1nteresate sa-91 .apere " aceste va lo ri un ice 9 i sa-9i promoveze interese1 e econom1ce 1n re latiile cu Occidentul. Asiaticii sustin ca, pentru aceasta, s unt ne ces;re noi forme de cooperare intraasiatica, de exemplu extinde rea Asocia tiei Natiun ilor din Asia de Sud-Est 9i crearea Grupului Economic� Asie i de Su d-Est. Daca inte resul economic imediat al tarilor est-asiatice es te sa-9i pastreze acces ul la pietele occiden tal�, pe terme n mai lung, reg ionalismul economic va ave� prob� bil 1ntaietate' asa ' ca Asia de Est trebuie sa promov"eze din ce 1n 13 c i at . In par ticular, s ce mai m ult comertul i aas r int e tiil i st e nv i e i ' ' ' Japonia, ca lider in dezvolta rea asia tica, trebuie sa-9i abandoneze ,,politica traditionala de «dezasiatizare» 9i «prooccid� nta� lizare»" si sa ur meze o ,,cale de reasiatizare" sau, in ter men1 ma1 generali,' sa promoveze ,,asiatiza rea Asiei", o cale adoptata de guvernul singapor ez14. In al patrul ea rand, est-asiaticii sustin ca dezvoltarea 9i valorile asiatice s unt modele pe car e alte so cietati nonoccidentale ar trebui sa le ur meze 1n eforturile lor de a aj unge din urma Occi dentuI 9i pe care chia r i acesta ar trebui sa le adopte pentru a e 9 � reinnoi. ,,Modelul de dezvoltare anglo-saxon, atat de respectat 1n ultimii patruzeci de ani drept cea mai buna metoda de a moder r in curs de dezvoltare 9i de a cons tr ui un niza economiile tarilo , s istem politic viabil, nu functioneaza", afirma est-asiaticii. El este inlocuit de modelul est-asiatic, pe mas ur a ce dife rite alte ta ri, v

•

151

•

SAMUEL

P. HUNTINGTON

CroCNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

de la Mexic �i Chile la Iran, la Turcia �i la fostele r e publici so ½ tice, incearca acum sa invete din succesul acestuia , a�a cum gen� ratiile precede nte mcercasera sa invete din succesul Occidentu.1 � Asia tre buie sa ,,transmita restului lumii acele va lori asiatice :· interes universal... transmiterea acestui ide al inse _amna expor� sistemului social asiatic, in special al celui est-a siat ic". Este nevoi ca Japonia �i alte tari asiatice sa promoveze ,,globa lismul pacific; sa ,,globalizeze Asia" �i, astfel, ,,sa influ enteze de cisiv caracterui noii ordini mondiale "15• Soci,.etaµle puternice sunt universaliste_, cele slabe sunt particu lariste. Increderea in sine crescanda a Asiei a gene rat un universa lism asiatic comparabil cu eel care a fost pana acum caracteristic Occid entului. ,,Valorile asiatice sunt valori univ ersale. Valorile europene sunt valori europene", declara premi eru l Mahathir, in fata �efilor guvernelor europene in 199616• Ace st universalism este insotit de un ,,occide ntalism" asiatic, care desc rie Occidentul intr-o maniera uniforma �i negativa foarte aseman atoare celei in care orientalismul occidental descria candva Orien tul. Pentru est asiatici, prosperitatea economica este o dovada de superioritate morala. Daca, la un moment dat, India va deveni re giunea cu cea mai rapida dezvoltare din lume, luand locul Asie i de Est, lumea ar trebui sa fie pregatita pentru disertatii ample despre superio ritatea culturii hinduse, despre contributia sistem ului de caste la dezvoltare a economica �i despre faptul ca, intorcan du-se la rada cini �i invingand mo�tenirea paralizanta lasata d e imperialismul britanic, India a reu�it, in sfar�it, sa ocupe locul care i se cuvi ne printre civilizatii ' le de frunte. Succesul material este urmat de " afirmarea culturala; puterea ,,dura" gene reaza pu terea ,,blanda

Rena�terea islamica In timp ce dezvoltare a economica ii facea pe asiatic i din ce in mal siguri de sine, musulmanii se intorceau in numar m e spre I ar �: lam, ca sursa de identitate, sens, stabilitate, legitim itate, dezVO tare, putere �i speranta, ace asta din urma rezumat nl an g slo a in •

152

este soluµa". Prin amploarea �i pro�� zimea : i, a:� ast� ul a _ Jsl ,, tn este ultima faza a adaptar1 1 aceste1 c1V1l1zaµ1 islamica* e r "'aste Re.1.> ' ·1 · 1 'den occ e og11 · eo 1 1 1n nu ·d " t1a ,. ,,solu gasi a de efort un t · en d ' 1a occl . . � .. beaza acceptarea mo dern1tat11, resp1nge_, e, Cl. ,..1n I Slam • Ea inglo t mar de ai. Cu1tUf l1·· occidentale si ' reintoarcerea la Islam, ca indru . rea unct1onar 1• ca un "1nalt f expl cum Dupa rna. mode ea um l in . Vl a'ta. ,. de ob'1 ece sunt bune daca este vorba turil impor 4 199 " in ' ' . 1· . saudit 1tice po al �1 e soc1 uµile instit dar tech, highsau e ar cito � . u te str ' ' e din alta parte pot fi mortale - intrebati-1 rtat impo e l 1 b 1 g 1·ntan · c1· , entru noi, Islamul nu este doa� � re1·1g1e ... P ului Iran ul sah e ' d de Vl·ata pun rno , ' vrem sa ne modern1zam, dar nu , . Noi ' sauditii neaparat sa ne occ1'denta1·1zam."17 . . Rena9terea islamica este efortul musulmyanilo� d: � at1�g_e acest Scop· Este O vasta misca ' re intelectuala, soc1ala 91 pol1t1,,Fundamenta1·ismuI" ca, care s-a extins in toata lumea islamica. . .. islamic conceput in general ca Islam pol1t1c, este numai o co�ponen;a a rena�terii pe o scara mult m�! larga a ideilor, pr�:ti cilor si retoricii islamice 9i a reintoarcer11 la Islam a populatJ,ilor m usdlmane. Rena�terea este moderata, nu extremista, generala, nu izolata. Ea a afectat musulmanii din toate ta.rile �i cele mai multe aspecte ale societatii 9i politicii din majoritatea tarilor musulmane. Iata ce scrie John L. Esposito: V

,..

Semnele unei redesteptari islamice in viata personala sunt multe: acord�rea unei atenµi sporite practicilor religioase (frecventarea moscheilor, rugaciuni, post), inmultirea programelor 9i a publicatiilor religioase,

* Dnii cititori s-ar putea intreba de ce am scris "Rena�tere islamica" cu majus cula. Am facut-o pentru ca se refera la un eveniment istoric extrem de important, care afe cteaza eel putin O cincime din populatia globului, fiind deci eel putin la fel de sern nificativ ca Revolutia Franceza, Revolutia Rusa sau Razboiul de Independen' ta al SUA, scris - • · e, de 1 compar � semanat majuscule, �i care est e obicei, initiale cu tab·il c � _ � u Reforma protestanta din societatea occidentala, scr1sa aproape intotdeauna cu ......a• ·-« Juscul a. I

153

SAMUEL

ALE DI ON M I NI DT OR A RE CE FA RE I OR IL � CIOCNIREA CIVILIZA'fI

HUNTINGTON

acordare a unei impor t an te m ai ma ri

ve9mintelor si valo rilor islamice, revitalizarea sufismu lui (mistici� mului). A cea sta re na9tere cu baza m ai larga a fost inso tit a de reafirmarea Islamului in viata publica: a c res cu t num ar ul g uvernelor, al o rg anizatiilor, al legi lor, al bancilo r, al serviciilor de as isten ta s ociala si al instit utiilor de invatam ant cu orientare islam ica. A.tat guve rnele c at 9i mi9carile de opozipe s -au intors ca t re Islam pentru a-9 i consolida autorit atea i a obtine 9 sprijin popular. [...] Ma jor itatea conducatorilor �, i a guvernelor, apartinand inclusi v unor state mai laice, precum Tu rcia 9i Tunis ia, dan du -9 i seama de puterea po tentiala a Is lamului , s-au aratat mai sen sibile, dar 9i mai ingr ijorate in legatu ra cu c hes tiunile islamice.

In termeni similari, un alt distins speci alist al Islamului, Ali E. H illal De ssouki, afirma ca Rena9terea implica efort uri de reinsti t uire a legii islam ice in locul legii occ identale, folosirea sporita a limbajul ui 9i a simb olismului religio s, expa nsiunea invatamantu lui islamic (manifestat a prin inmult, irea sc ' olilor islamice si , islamizarea programelor 9 colare in 9c olile d e s tat obisnuite), o mai mare adeziune la c odurile islamice de com portam� nt social (precum u t area b u rqai de cat re femei i abstine nta de la alco ol) i o par 9 9 � � t1c1pare crescuta la ceremoniile r eli gioase, domin area opozitiei de gr upur i i slamice, in ta.rile musulmane cu guve rne laice, si ef�rturi ' sporite de a d ezvolta solidar itatea internati on ala intre statele si ' ' so cietatil e is lamice18 • La revanche de Dieu e ste un fenomen global, dar razbuna rea lui Dumnezeu, sau mai bine zis a lui Allah, se face eel 1;1ai bine simtit a in ummah, comunitatea isl amica. In manife st arile ei politice, Rena9te re a islamica seamana cu ma rxismul : t exte sfinte, o vizi une a societatii perfecte, un angaja m ent pentru o s chimba re radic ala, respinge rea autor itatilor sta tului 9i a statului -natiune, o diversitat e doctrinar a care �erge de la reformis t mode rat la ext remism revolut' io nar. Mai ut ila este, to tu9 i, o analo g ie c u Refor ma protestanta. Ambe le sunt reactii A

154

entru p za a de e pl , e t n te s xi e r o il ti tu ti s , re a s, i co rupt, ia in a · gn . . . ta . 1gi. e1. 1or, pro 1 e r a ta en g 1 la s x e i a m 1 ra u p a1 9 a o form a m l a re ce r a to "111 a oamen1·1or z s ea e dr a e s i s a n i l ip c s i d si ea n i , , ..,adu1· es c m un ca' ord v 0 l e sunt e b m A . e m r fi a e s sa or v e r P la sa d e m ijloc , ca c n di , · · 1c . . di11arn 1 nc1 pale, r1 p a u o d e ar n c di , r1 u am r e l exe, cu di v ers p m o c . ri ca .. . fundame n. .Sl rnt� 1 1t s1 s ul m 1s , al t n e m d a n fu l , u m s i n vi ' al c · 1 s . 1' teran 1·smul , al:1 ea J r t n i a e p ar o ar c c e f a � t . Se poate � i n � � n u � : s ul � srn i : t a o d1 s c1 pl1na n pu m 1 a s t ca r ce n 1 u a re a c . atollahul Kh omeini' · rotestante 1· a Re st ay 9 'rnonastica socie tat,ilor lor. Esenta Reforme1- p , .. r e bu1· e sa t a m or ef R ,, a. al t n e am d n fu mice este reforma a l s i i i er t na� . . u1� sa reforb e t . .. ,, , n ] ta n u p r o st a p [ l a", decla ra u n a rs e �_ iv un fie e, t r1 bunale le, 1l 1 s f e ro p e t a to , e l e n oa s r pe e t ..,m toate l ocu rile, toa colile � , e il r ta , le r o , e il at !t e v i :1 �9� . . ::gistratii d e rang !nferior: �n �� 1 , al-Turab r a l 1 1 m s 1 en m er t In . e s a o sab atu l, ri turile, sluJhele rel1gi te vo rb a doar s e u n a l ra e en g te e s r e a t ep t afi.rma ca ,,aceasta rede � urala, lt c u sa a al u ct e l te n i i a um n � de pietate in dividu ala; nu e st e la recon p m a o , c lo un a l ea t es ac e t a nici numai politica. E ste to 19 Daca am ignora impactul " s. o j a n pa s u s structie a s ociet atii, d e f ar 9itul s la , ca ti es a r fe s i m e n di i ci i t i Rena�terii islamice asupra pol mei protes or ef R ul ct pa im 1·a o gn i m a secol�lui XX, ar fi ca 9i cum ui al XVI-le a. ul l o ec s ul it r a sf la , e en p ro 9 tante asupra politicii eu r ivin ta p o rnt i a m r o f e R e d te s e b e s ' Re nast ' ere a islamic a se deo r opa de Nord; u E s e al ai m t a nt ue fl in a a m es entiala. Aceasta din ur e Est 9i, d pa o u r E a, li ta I , a i n a Sp in a a�t mult mai putin succe s in general, in teritoriile stapanite de Habsburgi. Dimpotr iva, Re na �terea islamica a atins aproape toate societ atile musulmane. Ince pand din anii 1970, simbolurile, convingerile, practicile, insti tutiil e, politicile si organi zatiil e islarnice au ca�tigat din ce in ce mai rnulµ adepti 9i s'ustinatori pr intre cei un miliard de musulmani, :hn Maroc pana in Indonezia 9i din Nigeria pana i n K azahstan. In gene ral, is lamizarea a a vut loc mai intai in domeniul cultural 9i apoi s-a extins in sferele social a 9i politica. Liderii politi ci 9i inte le ctu ali, fie ca era u in favoare a ei, fie ca nu, nu au putut s-o ignore �i au trebuit sa se adapteze, int r-un fel sau altul . Generalizarile V

•

155

SAMUEL P. HUNTINGTON

s u n t intotd:a un a periculoas e 9i ade se ori gre9ite. Totu9i, una justificata. In 1995, t oate ta.ril P at e c u populatie predomina nt rnus'U}� man a , c u excepµa Iranului, era u mai islamice 9i mai isla miste cu....} tural, social 9i politic, decat in urma cu cincisprezece ani. In majoritatea tarilor, un el em e n t esential al islamizarii a fost aparitia unor o r ganiz atii sociale islamice i acapararea orga 9 niza.. tiilor existente de catre grupa ri islamice. Islami tii a u ac otdat 0 9 atenµe d eosebita c r earii unor 9coli islamice i extin derii influen 9 in 9colile de stat. De fapt, gru tei parile islamice a u creat o ,, s ocietate civila" islamica paralela, care a depa.9 it i a inlocuit frecvent, prin 9 obi ectiv e 9i activitap, instituti ile adesea f ragile ale soci eta tii civi le l aice. In Egipt, la inceputul anilor 1990, organizatiile is larnice cre as e r a o re t ea vasta d e organ izatii care, umpland un gol lasat de guvern, oferea u asistenta med icala, asistenta s o ciala, edu ca µe �i alte servicii unui mare numar d e egipteni sara ci. Du pa cutremurul d e l a Cairo, din 1992, aceste organizatn ,,i e9isera pe strazi dupa c ate va ore i distrib uiau paturi 9i alime nte, in tim 9 p ce ajutoarele guvernam entale intarziau". In Iord an ia , Fratia Musulmana a dus deliber at o politica d e creare a ,,infrastructurii soci ale 9i culturale a unei republici islamice" i, la inc epu,tul anilor 1990 9 , adi:ninistra in ace asta tara mica, c u patru milioan e de locuitori, u n spit a l mare, do u a z eci de clinici, patruzeci de 9coli islamice i 1 2 0 de c entre de 9 studii coranice. In apropiere, in Cisiordani a 9i Gaza , organiz atiile islamice au cre at i a u condus 9 ,, asociatii stud ente ti, organ izat••u 9 de tineret i asoci aµ • i religioase, s o ciale i e ducation 9 si\1 in a cl le u ", 9 9coli, de la gradinite la o unive rsitate islamic a, dinici, orfeli n ate, un ca.min de batrani si un sist em de 1'ude catori si m edia.tori isla, ' mici. Organizatiile islamice s-a u raspandit in toata Indonezia , ill anii 1 9 7 0 i 1980. La inceputul anilor 1980, cea ma m 9 e d in i a re � el e, Muhhammadijah, avea as 9 e milioane de membri 9i constitUla un a devarat ,,s tat so cial religios in inte riorul statului laic " i oferea 9 se rvic ii ,, din leagan in mormant" in intre ag a tara, printr-o retea complexa de 9 coli, clinici, spita le 9i institutii de nivel universita!· 156

CIOCNIREA CIVlLIZA'fllLOR

REFACEREA ORDINll MONDIALE

etati soci ane 9 i nu numai in ele, orga�i �aµil_e musulm , in . . te care nu avea u vo1. e sa- fac a politica ofereau servic11 soc11s . . islarn �abile cu cele oferite de org anizati'.1le pol1tic e d'in SUA 1a � e cornP . xx:21 · 1 lulu seco tul u 111cep · . an f e tarile politice al e Ren a9terii islam1 ce nu au avut o rasdire �: ;el de larga ca m anifestarile ei soc iale 9 i c ul:ur�le. Ele pan� . . olutia politica ce a mai importanta din soc1rep rez inta totus1, ev , · ' ulma�e , in ultimul sfert al secolului XX. Amp1oarea 91 rnus v tile eta, · · 1 am1ste au variat pri'inului politic pentru mi9 caril e is tructur , exista unele tendint e ge nerale. Aceste s . la tar:a ; a tJ , ara- . Totusi de . � .1 nu se hucura- d e pre ' a mult spriJ'in din partea elitelor rurarn19ca: . Ie, a t, aranilor s1· a va"rstnicilor. Asemene a fundamentali9t1·1or din · · t' , sunt in m ajoritate covar9itoare part1c1p:in .. ,_ 'sl;mistii ,1 alte re1·1g11 , de ea. Ei sunt tin eri dinamici, cu or1enla modern 1zIare si , pro dusi . . . . � 1 mare . parte din tre1 grupur1 . tare mo,.. derna care provin "n Ca m c azu1' celor mai multe mis' c-ari revolutionare, nucleuI este - ·1 . " t · 1g�ajontatea tar1 �r, c� form at din stude nti intelectuali. In m , si 9 ' l' . rea controlului asociati lor studen,testi : al altor org an1zat1' 1 s1m1, si . _ lare de catre fundamentali9ti a fost pr 1ma etapa a pr��esu1 �1 de · · · . . islamizare politica. In an1 1 1970, 15 . 1ami 9t11 au ,,pa-trun s 1n un 1ver.· . _ . sitatile anistan,. apoi in univ_ers1,_ta,tl1 e , din Egipt' Pakistan si ' Afgh din alte tari musulmane. Ei a u ca.... 9t1· gat a depti· m ai· ale� din randul studentiior din institutele tehnice, facultatil e de 1. n�1�er1. e 9.1 _d e� Partam'entel e stiintific e . ln anii 1990, in Arabia Saudita , Alge�I a 91 , ' . in alte tari ' ' "indigenizarea cel e1 de a doua ge neratJ.· 1·" s-a man1fes . . tat prin cresterea , in limba materproport1e1 stud enµ·1 or educati , na, deci din ce in ce mai e�u i influentelor islamiste22 _ Islam�. t.11. 9 9 au avu t de multe ori o influenta consid erabila i asupra fe�e ilor� 9 iar, in Turcia, s-a produs O delimitare clara intre ge�eratia _mal \Tar stnica de femei laice i fiicel e i nepoatele lor cu o�ent�e is�a 9 9 23 Inista . Un stu diu asupra li derilor militanti � �r�pa:il�r islamis te din Egip t a aratat ca ace9tia aveau cinci calitat 1 princ�pal e_, care Par sa-i carac terizeze si pe islami 9tii din alte tari. Er au tin eri, ma� jotitatea avand intre 20 si , 40 de ani. 80o/o dintre ei erau studenµ

ace ste

157

___-/

SAMUEL

HUNTINGTON

sau li�en t iati, � ste jumatate prov eneau din un iv ers itati de el : ita sau din d omen11l e academ ic e c ele mai difici l e, p recum medicin · ·1ngi·ner1a as1 . peste 70% proveneau di.n segmentu l inf erior al cla '. · · � de m1J 1oc, d '1n,, fam 11 m o dest e, dar nu sa race". I 9i petrecuser se1 a co� pilaria in ora9e m ici sau la tara, dar locuiau in o ra�e mari24_ Daca studen tii �i intelectualii erau act ivi ti i militanti � i tru� 9 pele de 9 oc ale mi�car ilor islamist e, grosu l membrilor activi er a fo rmat din ora9eni din clasa de mijloc. In tr-o anum ita masura ace9tia prov eneau din grupuri ,,tra dit ional e" apa rtinan d clas e i d' m ijloc: n egustori, c om erc ianti, patron i de m ici companii, baz aa� ris. E i au jucat un rol crucial in rev oluti a din Iran i au aco 9 rdat un sprijin semnificativ mi�carilor fun dam entaliste din Algeria Turc ia �i In donezi a. Totu i, intr-o propo rti e mult mai mare, fun� 9 damentali�tii apartineau secto arelo r mai ,,m oder ne" al e clasei d e mijlo c. Printre activi9tii islami ti se afl.a pr o babil ,,un numar d:is 9 �roportion at de mare de tineri foarte bin e educa µ i inteligenti", 9 1nclusiv me dici, avocaµ, ing ineri, oam en i de �tiinta, profesori si functionari public i25• A l treilea grup impor tant din care provenea , u m embrii miscari lor isla mis te e ra eel al oamen ilo r mutaµ recen t la ora9. in t�ata lu mea islamica, in �ni i 1970 i 1980, popu l atia urbana a crescut 9 \ extrem de repede. Inghesuit' i in mahalale insalubre s i in cond iti i , ' adesea pr imitive, n oii ora� e ni aveau nevoie de s erv iciil soci e al e ofer ite �de organ izatiile islamiste �i, prin ur mare, au beneficiat de ele-. In plus, dupa cum ara ta Ernest Geller, Islamul le oferea o ,, identitate d emna" acestor ,,mase dezra dac inate re cen t". La Istan bul 9i Ankara, Cair o �i Aysut, Alger i Fes i in Fa� ia Gaza, parti 9 9 del e islamiste i- au atras si or ganizat pe cei "asupri ti si nevoiasi". ' ' ' ' Oliver Roy spunea ca ,,masa islamului revol utionar este un produs al soci etatii mode rne... nou-ven iti i la ora i s, , milioan el e de ta: an r ' ' care au triplat populaµa marilor metropol e musulmane" 26• Pana la mijlocul anilor 1990, do ar Iranul s' i Sudanul aveau guverne islamiste declarate. Un mic num ar de t, ari musulmane, precum Turcia �i Pakistan, aveau regimur i cu pretentii de legitimitate democratica. Regimurile celorlal to r circa p atr�zeci de t ati 158

n· ·

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' REFACEREA ORDINII MONDlALE ' ane era u, in ma jor itate covar� itoare, n edemocratice: m olrn u . . . 1....-,us · s isteme m o nopartit e, reg1mur 1 m1·1·1tare, d'1ct atur1 pers0•· • ,�a.rhil, inat' ii in tr e aceste forme de guv ernamant, avand, comb u sa ·· riale O baza restransa (o famil1e, un clan sau un tr 1'b) , une1e ula eg ' de r 1 extern. Do ua e fund ex trem de depe n dente de spr 1.J. 1.nu l e tre din. . . i din Maroc s i din Arabia S au d1ta, 1nv oc au o oarecare forr u irn e rrna � de leg'itimitate isiam ica. To tu�i, majo r itatea acestor regimur i .. ,. nu aveaU argumen te pentru a-s, i justifica. guv.ernarea 1n termen1. 1 valo rilor islam ice, democr�tic e sau �at1�nal1ste. Ele e rau ,, reg1i de buncar", ca sa f olos1m expres1a lu 1 Clem ent Henry Moore, :;:esive, corupte, straine de n evo ile � i aspiratiile societ�tilor pe care l e conduceau. As emen ea reg imuri pot rezista mult timp; nu · 1 1·tatea 1 pro a d b b rna, a e o lum m in e , i u� d ot a T c a. sa u or i at oblig e est . ele sa se sch imbe sau sa fie inlaturate este mare. P r1n urmare, mijlocul anilor 1980, s-a pus,.problema alte rn a��elor prob�bile: cine sau ce avea sa le urm ez e? In aproap e toate t ar1le, eel ma1 pro babil succesor era, la ace a vrem e, un regim islamist. in anii 1970 si 1980 un val de democ ratizare a cuprins lumea, ati ngand multe �ec i de tar i. Acest v al a avut un impact l imi�at asupra societat ilo r musulmane. In timp ce mi�carile democra�1: e deve neau tot mai puternice 9i preluau puterea in sudulEurop e1, 1n America Latina, in Asia de S u dEst - 9i in Eu ropa Centrala, mi�cari le islami ste se consolidau in t' a.rile musulmane. Islamismul a fas t substitutul functional al opozitiei democ ratice la autoritarism din societatile cr�s tine si a avut, in mare par te, cauze similare: mo bilizarea s�c iala, pierd�r ea l egitim itatii, b azate pe performanta, de catre regimur ile autoritare i schimbare a climatului intern a 9 tional, inclusiv cre terea pretului petrolului, car e, in ta.rile musul 9 tnane, a incur ajat mai degraba curen tele islamiste decat pe cele d emocratice. Preoµ i, pas torii � i gr upurile religio ase laice au jucat un rol important in lup ta impo triv a regimurilo r autoritare in so :ietaµle cre �tine, iar ulemalele, grupurile din jur ul moscheilor 9i islarni�tii au jucat un rol comparabil in ta.r ile musulmane. Papa a :0 ntrib uit decisiv la daramarea regimului comunist din Polonia, iar ayatoll ahul la daramarea re gimului �ahulu i din Iran. v

1"\

•

159

SAMUEL P. HU NTIN GTON

In anii 1980 si 1990 . , , miscaril e isIam1ste au domi , au mono oliz .. nat s· poz1?a fata de guvernele din ta.rile mu;�;de Pute rea l�r se �:� � � ra, in pa rte, slabiciunii for melor de opo z�clll _ ternative M1·s, can e V 1 l e d e tie stanga !1.1 · �1· comun1·ste fusesera si dise re i·...�... , apo1· sen·os subminat . e de dez1ntegrarea d Uniunii . prabusirea comun Sovie . tice :c'� �smulu1 la nivel mondial. G rupuri de op �1 de libera l�, d emocra ozjwl'4e tice au existat In . . " ma3ont atea societati, l or sulmane, dar au atr ',. v a s 1n general un lllu-,.. " . numar restra ns de intelech, ..1;�I de persoane cu . . raV dac1n1 v '"'-&CQI sau cu 1egatV un."In Occide excepµi, d emocrati nt. Cu cate,a a liberalva nu s-a bucurat de un sprijin pop,,1.. constantin soa· eta� :L tile mus ulman e "'-lcll' �I· n·1c '1 liberalis mul reusit isla mic nu a · sa prind a ravdac1ru. ' Fouad AJ· am1· observa caV ,. te societati· mus ul ,,1n tot mai rnul . mane, a scr1e despre J·Iber . . . alism �1 despre o tra d tie burgheza nati, . ionala inseamna a scr1e necro 1ogul unor oameni care �i-au asumat . . .. . . misiun 1 1mpos1bile s1· au "27 e�uat , . E�ecul general al democratiei liber · . · ale"1n soc1etatile . _ usulmane este un feno ',. m cont1 nuu � r epetativ men inca de "1a sfar�Itul secolulu i al XIX-lea . Acest e�ec este provocat ' eel put·, m in parte ' de nat ... . u r a cuItun.1 s, i a sociea , 1 1s1amice, nef tvti avorab'l1 a co nc_eptelor J·Ib erale occidentale. La succesul misc.:::�1 . , <Uuor is1am1ste care au re . . . . u�1t sa domine opoz1t1a �1 sa se imp una c� s1ngura alternativ a viabila la regimurile in f unctie . ' au · con tribwt mult po1·itic · i·1e acelor regimuri. In dife ite perioa de ale R r vazb01u · 1u1. Rece' multe guverne . , 1nclusiv cele d i n Algeria, Turcta lord . . . ' ania, Eg1pt SI IsraeI , 1-· a u "1ncuraJa pe 1slam ut · t su · si st in isti , , ..., pentr u ca se opune , .c au n u� ari·1o r comuniste sau nap onaliste ostile. ceI . �upn pa" na Ia Razboiul din G o lf , Arabia Saudita si · alte tan . , din regiune au spr1· J1·�1t cu sume substanpale Frapa · Musulmana si alte rupar1 1sl�m1ste din dive rse tan. Capacitatea gruparilor isianuste · gde a d om1na opoz1t1a a c 1ost sporita de supri· · marea misr::....: . . 1 de opoz1tie ' '-(Uuor · la·ice de catre guverne. Puter fundamentalis, tilor era . ea invers pro p o r t-i o t n .. a Ia cu p u terea partidelor democratice sau natio . n aliste Iaice Fundamen talI�tti · ·· erau mai sIab1· In tar1 precum T . . · urc1a s1 . Maroc · ' ca r e p e r miteau pluripartitismul, decat in taril . , e care supr1maserav once · opozitie , 2s_ Totu�1,. opozif-ria 160 •

•

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

unii sa. decat cea in represi religioa fata bila vulnera mai . ., ste 1a1ca �i unei ul la tul interior adapos acpona in poate ma ur din :a ea s alte de asistenta Act e de moschei, organizatii ' sociala, fundat' ii si ' ' e , el � ·tut ii musulmane, pe care guvernul considera ca nu le poate ns i �a. Democratii liberali nu au o asemenea acoperire �i, deci, sup . r d ern li · · · atI e u�o t e guv min ma sau · atJ, I ro t con ot fi p fncercand sa previna dezvoltarea tendintelor islamiste, guverele au extins educapa religioasa in �collie de stat, care au ajuns :desea sa fie dominate de profesori �i de idei islamiste, �i au acordat mai mult sprijin religiei �i institutiilor de invatamant religioase. Aceste actiuni au fost, in parte, o dovada a adeziunii guvernelor la Islam; prin finantare, ele au permis extinderea con trolului guvemamental asupra invatamantului �i a institupilor islamice . Totu�i, ele au contribuit, de asemenea, la educarea in spiritul valorilor islamice a unui mare numar de oameni, care au devenit astfel mai receptivi la apelurile islami�tilor, �i au permis multor militanii sa faca studii superioare, ace�tia punandu-�i apoi competentele in slujba obiectivelor islamiste. Porta Rena�terii islamice �i puterea de atracpe a mi�carilor islamiste au determinat guvemele sa promoveze institupi �i prac tici islamice �i sa integreze simboluri in propriul regim.La nive lul eel mai general, aceasta a insemnat afirmarea sau reafirmarea caracterului islamic al statului si al societatii lor. in anii 1970 si 1 ?�0, liderii politici s-au grabit sa-�i identifice regimurile �i p e �1 1n�i�i cu Islamul. Convins ca regimurile laice nu prea au viitor In lumea araba, regele Hussein al Iordaniei vorbea despre necesi tatea de a crea o ,,democratie un ,,Islam moderniza' islamica" si ' to r" Regele Hassan al Marocului a accentuat faptul ca este urma� · 1 a profetului �i ,,comandant al credinciosilor". Sultanul din Brunei, car e nu fusese un credincios practicant fervent, a devenit din ce in ce Illa i evlavios �i �i-a definit regimul drept o ,,monarhie malaieza IllUsulmana". Ben Ali, din Tunisia, a inceput sa-l invoce regulat Pe Allah in discursurile lui �i ,,s-a infasurat in mantia Islamului", e tr u a stavili ascensiunea grupariior islamice. La inceputul �n�or 1990 , Suharto a adoptat explicit o politica de islamizare. 1

161

I i I

SAMUEL

p H UNTrNGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

I B anglad _. e sh, p�incipiul ,,laicismului " a fos t retras din consti � _tu.. tie la m1Jlocul an1lor 1970, iar, l a inceputul anilo r 1990 ident1ta.. . ' . . tea 1aica- , kem al'1sta- a Turc1e1 a fos t pentru prima da ta am en · 1n ta1:a · 30 ser1o s . pentru a sublinia devotament ul lor fata de Is , l a m fi ·· se ' ' de stat 91· de g uvern - Ozal, S uha rto, Ka r imov - s -au grabit ;a f aca.. pelerinajul trad it ional la Mecca. G vernele din t ri�e musulm ne au luat i masur � i pentru, � . 9 � 1slam1zarea dreptulu1. In Indonez1a , conceptele s, i practicilee.. 1 ga1: 1s ·1am1c . e au f st incorporate in sistemul juridic laic. ? Pe de alta parte, Malaysia, c are are un pr ocent important de populati nonmusulmana, a creat doua sisteme juridice separ ate unul: � la_mic 9 i unul laic31 . in Pakistan, in timpul regimul ui ge�eralul� �1� ul�Haq, s- a� facut eforturi substantiale pentru a islamiza jus t1t1a 91 econom a. Au fo st introduse pedepse islamice , a fost creat : _ un s1stem de tr1b unale c are aplica u legea islamica sharia, iar aceas ta a fo st declarata legea suprema a tarii. ' Ca 9i alte manifes tari ale rena terii religioase glob ale, Renas9 terea islamica es te un produs al modern izarii si un efort de a fa�e f ta acesteia. Cauzele ei profunde sunt cele c�e au � generat ten dintele de indigenizare in societaµle nonoccidenta le: urbanizarea, mobilizarea s ociala, cre 9terea ratelor de alfabet izare s i a nivelu rilor d e educatie, intensificarea comunic atiilor si a consumului de me dia �i extind erea interactiunilor cu'Occ identul si cu alte c�turi. Aceste evolutii submineaza legat urile tr _ aditionale sate �ti �1 de clan 91 du e la alienare i la criza de iden titate. Simbolurile, 9 angajamentele 9 i credintele islamiste satisfa c aceste nevoi psi hologice, iar organizatiile de asistenta soc ial a i slamiste raspun d nevoilor sociale, c ulturale i economice ale mu sulmanilor antre 9 naµ in procesul de modernizare. Musulman i i simt nevoia sa se intoarca la ideile, practicile i institutiile isla mice, in care cred 9 ca vor gasi bu sola 9i motorul modemizar ii32• S- a s s ca Rena9 terea islamica a fost i ,, un pr odus al declinu �� . 9 lu1 puter11 9i al pre stigiului Occidentului. (...] Cand Occidentul a pierdut suprematia totala, idealurile i instit u tiile sale si-au pier 9 dut din stralucire." Mai exact, Rena terea islam 3 t ou la st ic ir a a fost 9 162 �

anii 1970, care in ere roli pet i trie dus a n re i a olt ezv d · e d ta u . .1 sust 1 n . i putere multor tar i m usulmane 91 care 1e-a per m1s s tie oga � 'b ' · a a.dus 1 e e 1 re 1nt re ' d' d ona bor u s s 9 s eze relat' iile de ddminare i de r nve v sa 1 saudit ii pot ,, ly, Kel n B Joh nci at u a erv s ob m u . c pa u D . occl· dent ·· . aplicand pe depse um111toare occ'1d entai t e fac is at s bla du , 0 obtine .. . . . d oar o expres1e a puten1 91 a 1ndepenunt s u n . or tea s ce a i cac · l1l ' , · cre s' t1n1sm e d � dovez i de d 1'spret, fata c · i si te i ud a S 1· e b1' Ara ' , , dentei ·" . . . de superioritate a I slamulu1 . Acµun1le statelor musulmane cu s1 . . . · use in contextul Ior 1stor 1c, re11g10s, ,,p , rol pet de ate bog se ;esur i mai put in decat o nic lt, mu ai m ci i n a, int rez rep ral, u t cul si rasial a obliga Occidentul cre9tin sa plateasca de ta nea raz ind ;re cerc ,.in . 33 1e1 1 uvernele Arabiei S aud'1te, L'b' G . n" a sulm i mu lu u ent i Or t u trib si ale altar tari 9i-au folo sit resur sele de petrol pentru a stimula 9� finanta revitalizare a Isl amului, iar bogatia i-a facut pe musulman1 sa tre�ca de la fascinati a pentr u cult ura occid entala la implicarea profunda in propria lor cultura 9i la dorinta de a sust ine locul 9i importanta Isl amului in s ocietaµle nonmusu lmane. A9a cum bo ga\ia Occ identului fuse se consi derata mai inainte dovada supe rioritaµi culturii occidentale, bogaµa obµnuta din petrol a fost considerata dov ada superior itaµi Islamului. Elanul dat de cre9 terea pretului petrolului a scazut in anii 1980, dar cre9tere a d emografica a ramas o forta motrice in socie taple m usulmane. Daca ascens iuneaAsiei de Est a fost sustinuta de rate de cre tere economica spectaculoase, Rena9terea islam ica 9 a fost stimula ta d e rate de cre9 tere demografica la fel de spectac u l ase. Cre terea demografica in ta.r ile islamice, mai ales in statele � 9 din Balcani Africa de Nord siAsi a Centrala, a fo st m ult ma i mare decat in ta:,ile vec ine i in iume, in general. intre 1965 i 1990, 9 9 P0Pulatia planetei a crescut d e l a 3,3 miliarde la 5, 3 miliarde, ceea ce insea mu mna o rata de cre stere anuala de 1,85%. In societatile ' ' · · ,. suirnane, ratele de cre�tere au fost aproape 1n ot deauna m 1 mar1 � : de 2o/o, ades e a intre 2 '5% si 1990, 3%. De exemplu, 1ntre 1965 s1 , ' p Pula i din ; � � cresc ut cu o rata de 2,65o/o pe an, de la Magreb a 2 ,B rn il1o ane la 59 de milioane, iarAlgeria a avut o rata anuala de

163

SAMUEL

•

P. HUNTINGTON

cre� ere demografica de 3%. In aceea�i perioa da, populaµa E � gi ?11u 1 a crescut cu 2,3% pe an, de la 29,4 milioa ne la 52,4 milioa p.. In Asia Centrala, intre 1970 �i 1993, popula e. tia TadjikistanuI� cre scut anual cu 2,9%, a Uzb ekist anului cu 2,6%, a Turkme nista� nului cu 2,5%, a Kirgistanului cu 1,9%, dar c ea a Kazahsta nu} formata pe jumatate din ru�i, c u numai 1,1 %. Pakistan �i Ba'; glad esh a:u avut rate anuale de cre�tere demog rafica mai man d 2,5%, iar populatia Indoneziei a crescut cu p este 2% pe an. In to� tal, dupa cum am mentionat, musul manii re prezentau, probabil 18% din populatia mondiala, in 1980, �i vor d epa�i probabil 20 %, in 2000, �i 30%, in 2025 34. Ratele de cre�tere demografica din Magreb i 9 din alte regiuni au atins nivelul maxim �i incep sa scada, dar cre �ter ea in cifre ab solute va ramane mare �i impactul ei va fi resi mtit in prima parte a secolului al XXI-lea. Populatiile musulmane vor avea inca mulµ ani de acum incolo un segment disproportiona t de mare format din ado�escenti �i tineri cu varste de pana la 30 de ani (vezi Figu ra 5.2). In plus, cei mai multi oameni din ace asta grupa de varsta vor trai in ora�e 9i vor avea eel puµn studii m edii. Aceasta com binatie intre cre�t erea demografica �i mobiliza rea sociala are trei consecinte politi ce importante. " In primul rand, tinerii sunt promotorii protes telor, ai rasturnarilor sociale, ai reformelor i ai revolutiilor. D e-a lungul istoriei, 9 existe nta unor populatii tine re numeroase a coincis; in general, c u asemenea mi�cari. S- a spus ca ,,Reforma prot estanta este un exemplu istoric stralucit de mi�care a tineretu lui". Jack Goldstone sustin ea cu argumente convingatoare ca dezv oltarea demografica a fost un factor esentia u a e , l in cele doua valuri revolutio ca r na e r , cuprins Europa �i Asia, la mijlocul secolului al XVII-lea �i la sfar: 9itul secolului al XVIII-lea35. 0 cre9tere importanta a proporµei tinerilor in ta.rile occidentale a coincis c u ,,epoc a revoluµilor delllo cratice" din ultimele decen1i ale secolului al XVIII l u ol se c -lea. in al XIX-lea, industrializarea i emigratia au re dus impactul po� 9 tic al populatiilor tinere in societatile europ en a e. Totu9i, proporµ 164

CIOCNIREA CIVILIZAT IILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE cut din nou in anii 1920, furnizand recruµ mieycari cres a tirie ril 3 en eratia g ani, de 40 e Dupa ist 6. xtrem e ari c mis altor o: si te s , . . lor fasc1 ,, de dupa al Doilea Razbo1. Mond1al, �1-� pus �mprenta oom b bab Y . 1960 11 an din e stel e �i prote l d e monstratii prin liticii po , .. . asupra e r11 1senta asupra Renast ampr pus si-a lman musu tul ere ' , Tin .. ,.. ,.. an11 1 8�. nt 1n t ava lua i a 197 ii ceput n in a a ast ce A . ? ice ! � ?� µr pal 1 musulmane, propo rt1a t1l 1 e e pr1nc in a, rioad e p si ea In ace , . · ,.. . .. cr a es cut semn1ficativ ey1 a 1nceput sa ani) de 24 la 15 la (de or ·1 ,.. ner1.. .. . In m ulte tar1 musu 1mane, de paseasea 20% din populatia totala. . .. . ,.. . onderea populatiei tinere a atins n1 ve 1u1 maxim 1� an11 1970 91 p ggQ· in altele, il va atinge in se colul urmator (vez1 Tabelul 5.1). �iveiul maxim efec tiv sau pr evazut este �ai ma�e de 20% in to�.. 1est se unde ta, 1 a Saud Arabi , ceptie ex ra singu o cu ' te aCeste tari ' · · 1 u al lul c o se u ecen1 d ul prim in pe 20%, de aproa ·unge a va ca aza me 1 ··1e al XXI-lea. Acesti tineri sunt posibili r ecruti pentru organ1·zat11 si miscarile poiitice islamist e. Nu este poate o coincidenta faptul �a pr�portia tinerilor in populatia Iranului a crescut spec:ac�lo� in anti 1970, ajungand la 20o/o in ultima jumatate a deceruulu1, 91 ca revolutia din Iran a avut loc in 1979, sau ca acest nivel a fost atins in Algeria la inceputul anilor 1990, cand part�dul isla�ist _ ea 1m Frontul Islamic de Salvare ca�tiga sprijinul popular �1 obt1n portante victorii electorale. Exista �i variaµuni r egionale, poten tial semnificative, in ce ea ce prive9te cre9terea temporara a pro portiei tinerilor (vezi Figura 5.3). De�i datele trebuie tratate cu rezerva, previziunile suger eaza ca in Bosnia i in Albania procen 9 tul tinerilor va scadea brusc la sfarsitul secolului. Pe de alta parte, ' ea va ramane mare in stat ele din Golf. in 1988, printul mo teni9 tor Abdullah al Arabiei Saudite declara ca pericolul e el mai mare Pentr u tara lui este ascensiunea fundamentalismului islamic in ' " . ra ndul tine 3 7 rilor • Potrivit acestor previziuni, pericolul va persista de-a lungul unei bune parti din secolul al XXI-lea.

;am

. In principalele t' ari arabe (Algeria, Egipt, Maroc, Siria, Tunisia) ' nu " .. · marul persoanelor avand peste douazec1· de an1, 1n cautarea u nui loc de munca, va cre9te pana in 2010. in comparatie 165

SAMUEL P. HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZA'fIILOR

cu 1990, numarul persoanelor care vor intra pe piata mu .. li cre9te cu 30% in Tunisia, cu circa 50% in Alger ia ' Eg,ipt 91· �� l� • " • • J.V.tat u c pe st e 10 0% 1 S1 9� _ � r1a. Cre9terea rapida a alfabetizarii in sod0 c . tat1le arabe creeaza, de asemenea, o prapastie intre genera,t1·a tae.. - nara e ducata 9 1 generat1a mai varstnica, in mare . pa rt e an al £ b a . dec . . . " . et a 1 1 o ,,disoc1ere 1ntre cunoa9tere i putere" care 9 poate ,,pune 9 · . pres1une asupra s1stemelor politice"38• v

•

FIGURAS.2

SIA �I OCCIDENTUL

22 , ----------------

• SUA -+- Europa

1980

1990

2000

2010

2020 2025

• Tarile musulmane -r.J-- Federati ' a Rusa

Sursa: ONU, Divizia pentru Populatie, Departa mentul pentru In� formatii Sociale 9i Economice i Analiza Politica , World Population 9 P:ospects, The 1994 Revision (New York, ONU, 19 95); ONU, Divi: zia pentru Populatie, Departamentul pentru In 1 � ale So ci formatii Economice 9i Analiza Politica, Sex andAge Distrib ution �fthe World Population, The 1994 Revision (New York, ONU, 1994) . 166

au nevoie de mai multe resurse 9i, se eroa num mai e iil ulat o pcepea, 0'amenii din ta. , sau cu cres, tere , rile cu populat, ii dense si/ de a ografica rapida tind sa se raspandeasca in exterior, sa ocupe di in put mai oare r pop alto pra asu i iun pres cite exer _ d.e� sa si t r1to. r1i , grafica d emo a tere Cre fic. ogra dem re vede de ct pun e 9 din 11ain1ce · care contr1'bu1e · 1a Jor ma tor fac fel, un ast e, est e mic isla _ ile i.0 tar d nflictele dintre musulmani 9i alte popoare care trfuesc de-a lun co ea nar stag i a afic ogr dem ea iun Pres e. mic isla ii lum 9 elor anit • gul gr ) e Occ1'dent 91 catr a 1 su man mu tia gra emi aza rize favo a mic econo . . . even1n o probled . d t1a gra ne, 1m1 ma 1 su mu non ti ieta soc alte e , ca-tr - in societatile respective. Vecinatatea dintre un popor cu cre9cu r pop i, i un tur cul i une e rtin e apa car , ida rap fica 9 gra mo _ e ? d ::e restere demografica lenta sau stagnanta, care apart1ne alte1 c u l �uri, genereaza presiuni pentru ajustari economice 9i/sau politice o dem rul ilib ech 0, 197 i in ani lu, mp exe De ti. ieta soc ele amb in grafic s-a modificat drastic in fosta Uniune Sovietica, pop�ati� musulmana crescand cu 24%, iar cea rusa cu 6,5%, fapt men1t a-1 ingrijora foarte mult pe conducatorii comuni9ti din Asia Centra la39. In mod similar, cre 9terea demografica rapida a albanezilor li n elini9te9te pe sarbi, greci 9i italieni. Israelienii sunt ingrijorati de ratele mari de cre9tere demografica ale palestinienilor, iar Spania, a carei populatie cre9te cu mai putin de 0,2% pe an, este nelini9ti ta de faptul ca vecinii ei magrebieni au rate de cre9tere demografi ca de peste zece ori mai mari 9i PIB-uri pe cap de locuitor de zece ori mai mici decat ea . V

PROVOCAREA DEMOGRAFICA.: ISLAMUL, RU

1965 1970

9I REFACEREA ORDINII MONDIALE

TABELUL 5.1 CRE�TEREA PROPORTIEI TINERILOR IN TA.RILE MUSULMANE anii 1970 Bosni a 13ahrain

EatJ Iran

anii 1980

anii 1990

anii 2000

anii 2010

Siria Albania Yemen Turcia

Algeria Irak Iordania Maroc

Tadjikistan Turkmenistan · E g1pt Iran

Kirghistan Malaysia Pakistan Siria

--------!.....' ------- - - - -------167

SAMUEL

IALE D N O M II IN RD O A RE CE FA RE SI R O CIOCNIREA CIVILIZATIIL

HUNTINGTON

anii 1970

anii 1980

Egipt Kazahstan

Tunisia Pakistan Malaysia Kirghistan Tadjikistan Turkmenistan Azerbaidjan

)

1990

anii 2000

Bangladesh Indonezia

Arabia Saudita Kuweit Sudan Oman Libia Afghanistan

anii

::-:--..... ani..12 010 �

Yeznen

Ior dalli a lrak

. Decenii in care procentul de tineri de 15-24 de an1 din po. . . puIa,t1a t tal�a a at1ns sau se prevede ca va atinge nivelul maxi:tn � . ( aproape 1ntotdeauna mai mare de 2am) 10 • 1-n une1e tar1 · el , ' acest n1v a fost atins de doua ori. FIGURAS.3

CRE$TEREA PROPORTIEI TINERILOR MUSULMANI PE REGIUNI � 22 ,------- ---------- )�

.s -.o. �

�

.... 18 .--.

I I.I")

r-1

16 __,,

·-�

(1)

·-

o..

.J _J L _ J_ _ _L L _j l_ _ _J_ _j__ _ _J :=-_J_ ; --.:-:: � � � 2025 1980 1965 1970 1990 2000

2010

2020

5t -E d u S e d a si A -oBalcani

-tr-- Statele din Golf

•

Africa de Nord

---<:r- Asia Centrala

- -+-- Orientul Mijlociu

•

Asia de Sud

•

168

)

. .2 5 ra u ig F i ez v : sa In u tr en p l tu en m ta ar r ep D e, µ la 5u ivizia pentru Popu D , U N o on ti sa: la u op P r ld or , W ca ti li o P za li a n A �i e ic m o n u co E �i e al ci o S rn ii i at iviD , U N O ); 5 9 19 , U N O , rk o Y ew (N n io is ev R 4 9 9 1 e Th , ;:spe�ts ia le eyi c o S ii at rm fo In u tr en p l tu atie, Departamen l u p o P u tr ;a pen ld or W e th of on ti u ib tr is D ge A d n a , ex S ca i za Poli ti al n A � i e ic �conom ). 4 9 9 1 , U N , O rk o Y w e (N n io is v e 94 R 9 1 e Th , n o ti a l u pop

. ocar1

Noi prov

..,

e� cr e d ta ra o it n efi ed n en rm te ate avea pe o p u n te a et ci so o Nici asiatic se va ic m o n o ec l u m o o b �i e fr ci tere economica de doua ata d e R a le . IXX l i a lu lu co se ul ut p ce opri, la un moment dat, la in i an l u oc jl i m la al ti n ta bs su t u az sc a cre�tere economica a Japoniei a a SUA ce t ca de e ar m ai m t ul m cu st fo a lor 1970 si ' , ulterior, nu c are au e, ic at si a te a st te al , ul un te ca �i a tarilor europene. Unul ce n di re te e� cr de te ra e a av r vo , e" ic infaptuit "miracole econom en m e" al m or ,,n le ri lu ve ni la ge un aj r vo nd in ce mai mici pana ca asa io lig re e er �t na re o ci ni l, fe La e. ex pl m µn ute de economiile co t en om m un la , �i t �i ar sf ne la a az re sau mi�care culturala nu du in de er pi va se �i te ec ef a c ua en at a v se a ic m t, a da Rena�terea isl a el nd ca il, ab ob pr i a m l ee a, pl m ta in va se r a negu a istoriei. Aceast nul demografic care o sustine se va domoli, in deceniile al doilea �� al treilea ale secolului ai XX I-lea. Atunci numarul militanµlor, razboinicilor �i emigrantilor va scadea, iar conflictele din lumea m u�ulmana 9i cele dintre musulmani �i altii se vor atenua, eel ai probabi l (vezi capitolul 10). Relatiile dintre lumea islamica �i � _ n co tin pu ai m ni ve de r vo r da te, a pi ro de ap t ni ve nu r de vo cci n fti ct�a le �i cvasirazboiul (vezi capitolul 9) va ceda, probabil, locul un'1! razbo i rece sau chiar unei paci reci. econo te s ni re ni te os m a las va ica ia om n As on ec a , re olt a zv de I ·· rn� Inai hogate �i mai complexe, implicate substantial in afaceri le tern m ijloc instarite. de se cla �i re pe os pr zii i at he rg on bu a le, A. : c s ea or conduce, probabil, sodetatile asiatice catre o politica p:ura�l1sta �i democratica, dar nu neaparat pro-occidentala.

169

SAMUEL

lILOR CIOCNIREA CIVILIZA 'f

P HUNTINGTON

In schimb, putere a sporita va continua sa stimuleze tarile asiati c sa se afirme in afacerile inte rnationale 9i sa incerce sa dirij eze ten� dintele globale in modu_ri nu intotdeauna convenabile Occidentu, lui si international e dupa modele si nol"'h-1. , , sa schimbe institutiile , , � 4l.(e diferite d e cele occidentale. Rena 9te rea islamica, aseme nea alt or mi9cari comparabile, pre cum Re forma, va lasa 9i ea o mo9ten ire importanta. Musulmanii vor fi mult mai con9tienp de ceea ce au in comun 9i de ce ceea ce ii difere ntiaza de nonmusulmani. Nou a generatie de lideri care va prelua puter e a odata cu inaintarea in varsta a tine rilor de 15-24 ani nu va fi neaparat fundamentalista, dar va fi mult mai devotata Islamului decat prec edenta. Indigeni islamica va lasa in urma o retea zare a se va accentua. Renasterea ' de organizatii sociale, cultural e, economice 9i politice islamiste, actionand in interiorul societatilor 9i depa9ind granitele acestora. Ea va fi dovedit, de asemenea, ca ,,Islamul este solutia" pentru problemel e de moralitate, identitate, sens 9i credinta, dar nu pen tru injustitia sociala, represiunea politica, inapoierea economica 9i vulnerabilitate a militara. Aceste e9e curi ar putea genera o dez amagire ge nerala fata de Islamul politic, o reactie impotriva lui 9i o cautar e de ,,solutii" alternative Ia aceste probleme. Ar putea aparea forme mai <lur e de nationalism antioccidental, care ar acuza Occidentul pe ntru e9ecurile Islamului. Pe de alta parte, daca Malaysia 9i Indonezia i9i continua progresul economic, ele ar pu tea oferi un ,, model islamic" de dezvoltare, susceptibil sa rivalize ze cu cele occidentale si , asiatice. In orice caz, in urmatoarele decenii, cr esterea economica a Asiei va avea e fecte profund destabilizatoare asupra ordinii internationale existente , dominate de Occident. Dezvoltarea Chinei va produc e, daca va continua, o schimbare considerabila a e chilibru lui de putere intr e civilizatii. In plus, India ar pute a cunoa9te 0 ,. dezvoltare e conomica rapida 9i ar de veni un concurent pute rnic 1� comp etitia pe nfru influe nta in afacerile internaponale . In acela�l timp, cre9terea demografica a tarilor musulmane va reprezenta � forta destabilizatoare atat pentru aceste tari, cat 9i pentru v ecinll

LE IA D N O M II IN D R O A E R E C REFA

s stina

studii m edii v a continua _ sa_ � u m 1s r a 1t 1 m l, � u m is t n a it ! il m eze

de tineri cu N . lamica si sa promov · or 1 e � is ter e colulu1 s i a i n a a ii m i r p n � in , e Re e · D r e p t urmar n � m l u s u m atla n igr o c a v le a t n e d 1 · c c o n o e n ii r ,. . �i JI 11-lea, r e vitalizare a puterii 9i cultu in a tr in r o v e l ta n al )0{ e id c c o n o n e il ti a iz il iv c in d le e ar po . nu a ' iar po t1 . ele . lt a u c e l e n u i s l u t n e id c c O cu t conflic e r a m l u r a urn

•

170

•

171

â&#x20AC;˘

r o l i i t a z i l i v i c a e n i ' N o u a ord

â&#x20AC;˘

CAPITOLUL

6 V

A AL UR A LT RE CU RA GU FI N ECO R A. p OLITICII GLOBAL£ Tentative de regrupare: politica identitatii Stim ulata de modernizare, politica globala se reconfigureaza pe baze culturale. Popoarele 9 i ta.rile care au culturi asemanatoare se apropie. Cele care au culturi diferite se indeparteaza. Alinierile definite de ideologie 9i de relatiile cu superputerile sunt inlocu ite de alinieri definite de cultura 9i civilizape. Frontierele politice sunt retrasate pentru a coincide cu cele culturale - etnice, reli gioase 9i civilizationale. Comunitatile culturale inlocuiesc blocu rile din timpul Razboiului Rece 9 i liniile de falie dintre civilizatii de�n principalele linii de conflict in politica globala. In timpul Razboiului Rece, o tara putea sa fie nealiniata, a9 a cum au fost multe, sau putea sa-si schimbe alinierea si sa treaca dintr -o tabara in alta, asa cum au facut-o unele. Condu�atorii unei tari puteau alege in fun.'cµe de modul in care percepeau interesele d e securitate ale tarii, de calculele cu privire la echilibrul puterii _ � e preferintele lor ideologice. Totu i, in noua lume, identitatea � 9 c tura la este antagofactorul central care determina asocierile si . . , n ee b��m � intre tari. Daca o tara putea evita alinierea in timpul Raziul ui R ec e, nici o tara nu este lipsita de identitate. Intrebarea De art "c· P ea cui e9ti?" 'a fost inlocuita cu una mult mai importanta: . ,, llle e�t'?" 1 · F1ecare aiba raspuns. Acest raspuns, stat trebuie sa un . id en. t e � lui culturala, ii define 9 te locul in politica mondiala, t �� P iet n ii ?I dusmanii. Anii l99 Q ;u adus o criza globala de identitate. Aproape peste tot 0 , <U1'ienii se intreaba ,,Cine suntem? Unde ne este locul? Cine

SAMUEL

P HUNTINGTON

nu e ste ca noi ?" Aceste i ntreba ri sun t e sen tial e nu nu mai

P�n� popoa rele care incearc a sa intem eieze noi state-natiun e' ca in , • •• • • zul i:1ost e1 IugoslaV11, da r s1 la un n1vel mult mai gene ral. La InIJ..10C1Jl ca.. nala- erau anilor 1990, pr oblemel� legate de identitat ea natio , in.. . _ tute ,..1n tan _ precumAlgeria' Canada' China ' Ger ma tens dez ba nia , . . , . Mare a B�1�an1e, I��1a, Iran, Japoni a, Mexic, Maroc, Rusi a, .Afri ca de S ud, S1r 1a, Tun1s1a, Tur cia, Ucraina 9i Statele Unite.Aceste p bl em e su�t, desigur, arzatoare in tarile und e t raiesc grupuri nr °: I att de oamen1 car e apar µn u nor civilizatii diferite. Pe ntru a d epa9i aceasta criza de id entitate, oamenii se baze z1 ,.. · a · pe 1ega turile de sange 91 pe con vingeri, pe familie si pe credint4. , .. . . d 0amen11 se aprop1e e ce 1 care au stram o9i, religie, limba val · . ' l E f institutii si mila re 9i se distanteaz a de ceilalti. in uropa Au:a, Finlanda 9i S ue dia, care, din punct de ved�re cultural fac parte d"1n 0cc1'd ent, au trebuit sa se d elimiteze d e el 9i sa rama' na neutre ,.. . 1n timpul Razb oiului Re ce ; acum pot sa se alature rud elor Ior cultu ral e In cadr ul Uniuni i Eur o pen e. Ta.rile cat olice 9i protestante din fostul Pact de la Var9ovia - Poloni a, Ungaria, Cehia si Slovacia se in dreapta catre aderarea la NATO �i la Uni un ea 'Europeana, urmate d e statele baltice. P uteril e euro p ene au aratat clar ca nu d oresc un stat m usulman, Turc ia, in Uniunea E uropeana si ca nu vad cu ochi buni existenta unui al d oi lea stat musulman, Bosnia, pe con tinentul european. In nor d, dezi ntegrarea Uniunii Sovieti- ce stimuleaza aparitia unor modele d e asociere noi (si vechi) intre republici le haltice 9i intre acestea 9i Suedia �i Finlanda. Premierul sued ez a reami ntit clar R usiei ca repu blicile baltice fac par te din ,, straina tatea aprop iata" a Suediei, ad augand ca Suedia nu ar pu tea fi neutra i n cazul unei agresiuni a R usi ei impotri va lor. O: azb R impul �ealinieri as em anatoar e au loc �i in Balcani. In t . 1 a ari 1ulu1 Rece, Gr ecia �i Turci a faceau parte din NATO, iar Bulg f Ro a�ia erau mem�re � e Pa tului d e la Var9ovia, Iugoslavia �� _ . nealin1ata, 1ar Alban ia, 1z.olata, dup a c e fusese asociata cu C}lin nt su e Rec comunista .Acum, aceste alinieri din timp ul R azboiul ui or �i rn mlocuite de alinier i civilizaponale, avand radacin ile in Isla e a ali to d oxie. Lider ii balcanici vor be sc de spre cr istalizarea une i tlf

176

MONDIALE II IN D R O A E R E C FA E R I R O L � CIOCNIREA CIVILIZATII rm a fi a ", i n a lc a B n i d l e ie a re . ,,Razbo a lg u -b e b r .. a s o c e r g e 1 dox 1 r1 tu a g e ta n a o n o z e r t ta fa ra p or . -rnini str ul Greciei, ,, a u adus la su _ nn1m e f e v e cu ta a d o , r a d , ta n p l!ll xe... Ac east a le gatur a era late do r e a f e m lu to o t n I . l a a re ta n : a t s or b u s � i t d n a b o d � a i, n a Balc din ra ta u a C . e t ta n u c e s i s e t ele a t ti t n ii caut a id e n ' e m a o e ar o t v b a ' irn n p unct de " U . t u c s o n u c e 5ch n e d a r entr u a se apa p ri tu a g le o pozi e d id rt dacin i s' i a p i u l u l a p i c n ri p l ru rim a lid e p x e r o t a n a m . e . s a re e d nd ,.. n e cura u p ve 1m a v 1 e p o r u E l u t s e d . . d in Serbia· "Situat·ia din s u . sa tte can1, car e l a B n i d e x o d o ' rt o r o il r ta a , noi ali ante . . lai e , n u . . a re rna for e1 Is 1 z a v n 1 ta 1s z e r a ' u tr n e , Gre cia p .inc1u dva Ser bia ' Bulgaria si e, coopex o d o rt o le e b m a , i a n a rbia s, i Rom e S , d r o n . la 1· a M m u1ui·". ngaria U u c e n u m o c r lo e l e m le b ntru a r ezolva p ro e p s n ra st ntra o c ,, r eaza ta n a li a , e c ti ie v o s enintarii m a a i t i r a p s i d a p u D catolica. con r ia l, su n e s ic t c a r p t u d r rc ia �i-a pie u T i a ci e r G e r t n i d 9 i" naturi r re pre o l e t c ie b u s ta in iv r p i n se i ntensific a a u o d le e c e r t in d le e flict urile l or in l ro , r a it il m r lo l ru ib il zentate de M area Egee, Cipru , e ch i te. T urcia n U e l te a t S cu e il ti la re �i NATO si In Uniunea Europe ana ni �i acord a a lc a B in d r o il n a lm s u u m l t�i re afi�ma rolul de protector a ox a , d o rt o i a b er S e n i st su a si sprijin Bosniei. I n fosta Iu goslavie, Ru obili m e s e n a lm su u m e il r ta. , Germania sprijina Croatia catolica cu cr oatii, a t p u l se i i b r sa r ia , ac i zeaza in ap arare a guv ernului bosn canii al B l, ra e n e g n I . i z e n a b al i i n a mus ulmani i bosniaci s' i musulm a h is M i u l t i iv tr Po . e as io g i l re au fost din nou ,,b alc ani zaµ" pe haze tod ox e, or te in �m e v i n a n u , e x a Gle nny, ,,sunt pe cale sa apara doua i ,, unei ri �a n a cl e d a e at it il b i os p t al a in ve�min te i slamice " �i e xista l�pte tot mai aprige pentr u infl u enta intre axa Belgrad-Atena 1 �1 alia nta turc o-albanez a" • . In acela�i timp, in f osta Uniune Sovietica, Belar usul, M oldova �1 Ucraina ortodoxe graviteaza catre Rusia, arm enii �i azerii se a, iv r t po 1 t ntre eo d , a rc ea c n i i c r tu ei , in tim p ce fratii l or ru�i �i �P. a i sa-i sprijine si sa limi teze con flictul.Armata rusa lupta impot riva ionali�tit na a i � n a nd st i ik dj a Ta in m entaii stilor m u sul mani � o r rn usu i usulman e m ce i et vi o s i c i bl pu e r le te s ma ni in Cec enia. Fo . �1 . coopere ca 1 m o n o ec re e c1 o as e d e rm ,az a pentr u a crea diverse fo A

•

177

II MONDIALE IN RD O A RE CE FA RE I R LO II ZA LI VI � 'f CIOCNIREA CI

SAMUEL P. HUNTINGTON

politica 9i pentru a-9i extinde legaturile cu vecinii lor musu}lllall . i, in timp ce Turcia, Iran 9i Arabia Saudita fac mari eforturi Pentt'\t . a c�It1�a reIat1 e �u :ce�te no1 _state. __ Pe subcontinentul i ndia n . India 9 1 Pakistan raman 1n conflict avand ca subiect KashrnIr · ul : s1 ' ec h"l'b 1 1 ru1 mil'1tar d'1ntre ele, iar in India apar noi conflicte 1ntr e fun�amentali 9tii hindu9i 9i cei musulmani. civilizatii In Asia de Est, unde traiesc popoare din sase ditente , , � . ,.. - .. . cursa 1narmar11 se accentueaza 91 a par dispute teritoriale. Cele tre1: . . . . ch·1ne ma1 m1c1 - Ta1wan, Hong Kong 9i Singapore - si ' diaspora ch'1neza- d'1n As1·a de Sud-Est se orienteaza din ce in ce mai mult · spr: ch·1na continent ala, unde se implica sustinut, devenind tot �a1 dep:ndente de ea . Ce�e doua Corei fac pa9i ezitanti, dar sem . n�ficat1vi, spre u�ificare. In statele din Asia de Sud-Est relaµile d1ntre musulman1, pe de o parte, 9i chinezi 9i cre9 tini, pe de alta par!e, devin din ce in ce mai incordate 9i uneori apar violente. In Americ a Latina, organizatiile de cooperare econo�ica Mercosu�, Pactul Andin, pactul tripartit (Mexic, Columbia, Vene zuela), Prata Comuna a Americii Centrale - renasc, confirmand ceea ce Uniunea Europeana a demonstrat eel mai elocvent, �i a�ume c� i�tegrarea economica este mai rapida 9i mai profun da atunc1 cand se bazeaza pe un fond cultural comun. In acel�i timp, Statele Unite 9i Canada incearca sa integreze Mexicul in zona de comert liber nord- americana, proces al carui succes pe termen lung depinde, in mare masura, de capacitatea Mexicului a de a se redefi.ni cultural dintr-o t' ara latino-americana intr-o tar ' nord-americana. Dupa disparitia ordinii mondiale din timpul Razboiului Rece, i � me gonis intre ta.rile lumii au inceput sa apara noi asocieri si anta sa :einvie unele vechi. Ta.rile cauta sa formeze g;upuri 9i se asod ce aza cu alte state care au o cultura similara 9i care fac parte din a u c ', ri' ea9i civilizatie. Politicienii invoca comunitati culturale ,,ma care opini a publica se identifica 9i care tran;cend granitele st at� a rc� u ,,T lor-natiune, ca, de exemplu, ,,Serbia Mare", ,,China Mare", 51a u ,,,R Mare",UngariaMare", ,,Croap aMare", ,,AzerbaidjanulMare" Mare", ,,Albania Mare", ,,Iranul Mare" si Uzbekistanul Mar e" .

·n

178

ab le ce cu e �c m o n o ec i ce ti li o p le ri alinie 9 eu er m e d ci in co Vor ga le te en er d s1 n o C . u n ca s le te n ei in B e? zati li vi ci , si ra , u , lt u c e za.te p ilibr ul puterii vor duce, uneori, la formarea u.n o r al1ante h " ec " " e d a1·1a sI sc c1 n ra F d a n c t te la p m ta 1n a sm cu a as , e al n io at , . iz il ·v , c1 . ,.. s e tr an 1n · d' le te n a 1 tr al s, lu p In r. o 1l rg absbu a H iv tr o p im ii an ro to 1m u an -o tr 1n at cu O a r to es ac le se re te 1n tru a apara en p e at rm fo . pa respect!·vu1 moment. TOtU9l,· e1e state, , du . � epocav ' se vor pastra Sl . . . . ta tive 91 vor ca 1fi. n . ' probab il' mai slabe si m se n t1 u p a 1 m ' ' l en V e vor d a c re G . a c o ep a u o n in r lo ri ta � i interesele rv se a u tr en p te ta fi adap a g le ar d , O T A N e al re b em m , la oia d in ra fa e, an m ra r o v ia si Turc a fel se L . il b a b ro p i ab sl r vo re b em m ri alte ta si e el e , tr in d , e 1 , r ·1 tu cu , e re o C i ia n o p a J i A U S e 9 tr in � d 9 ntele a li a u c i a l p m ta 9 n i va te ta r1 cu se e d le ri u at g le i cu el a r 9 i Is A U S e tr in d o ct 9 a f e d ta n alia i lt u m e al n io at rn te in le ii at iz an rg o dintr� SUA si Pakistan. Pentru l ci ifi. d ai m ce in ce in d fi a te u p ar , N A civilization �le, precum ASE in e at afl , n a st ki i Pa a i d In m 9 sa- 9i pastreze coerent a. Tari precu acum c es n efi. d re i i e, ec R i lu iu bo az 9 tabere adverse in perioad a R cii ti li po ile at it al re te ec fl re sa re ca i er ci so interesele si ' cauta noi a at d . acor l u jin ri sp e d va d n ca te en culturale. Ta.rile afr icane, depend n di , ta ap te a a, ic et vi so ta n ue fl 9 in a r de Occide�t pentru a contraca r a de Sud. ic f A e pr ns di jin ri sp i e ar ce in ce mai mult, indrum 9 area er op co ze te li ci a f sa le ra u lt cu De ce ar trebui ca afi.nitat' ile avorizeze f sa le a ur lt cu e el nt re fe di r ia 9i coeziunea intre oameni' ' sciziu nile si conflictele? In primul rand, fi.ecare are identitati multiple, care pot rivaliza sau se pot completa reciproc: de rudenie, profesionala, cultura l�, institutiona la , teritoriala, educ ationala, partizana, ideologica a in conflict cu tr �1 alt ele. in t po e un si en m di o pa a Identific rile du c �le dupa alta dimensiune. Iata un exemplu clasic: in 1914, mun cit orii ger asa cl de a re ca tifi en id tre in ga a mani au trebuit sa ale i l u r ru po po cu la na 9 tio na a re a c tifi en ta id ole riatul german 9i � P a al ur lt cu a a p re tn fic ti en id u , ri na ra po l em ger man. In Iumea cont � � aratie cu p m co in e, ar m ai m ce de in ce n di 9te o importanta al �b� e dirne nsiuni ale identitatii. •

,.,

•

179

SAMUEL

P. HUNTINGTON

Privita unidimensional, identitatea este, de obice i, cea :rn . semnificativa la nivel individual imediat. Totu i, 9 identitaµle :rn: restranse nu intra neaparat in conflict cu cele mai largi. Un ofi t se poate identifica institutional cu compani a, regim entul, di'Vjz� . la 91 arma din care f ace parte. De asemenea, o persoana- poat e sa se identifice cultural cu cla nul, etnia, nationalitatea, religia 9i ci'\Ti ... lizaµa din care face parte. Importanta sporita a identitatii cul� turale la niveluri inferioare ii poate cre te importan ta la niveIUti 9 superioare. Dupa cum sugera Burke, ,,dragostea pentru intreg nu este anulata de preferinta pentru o parte. Ata9 amentul f�ta de subdiviziune, dragostea pentru micul pluton din societate din care facem parte, este primul principiu (germenul, ca sa zic a�a) al afectiunii pentru societate, in a nsamblu." Intr-o lume in care cultura conteaza, plutoanele sunt triburile i grupur ile etnice, re� 9 gimentele sunt natiunile 9i armatele sunt civilizatiil e. Faptul ca oa menii se diferentiaza din ce in ce mai mult dupa pr incipii cultu rale insea mna ca tocmai conflictele dintre grupurile cu ltu.rale sunt din ce in ce ma i importante; civilizatiile sunt entitat ile culturale cele mai mari; prin urmare, conflictele dintre grupuri apartin and unor civilizatii diferite devin centrale in politica global a. In al doilea rand, cre9terea importa ntei identitaµi culturale se datoreaza, in mare masura, a a cum am aratat in c apitolel 3 �i 4, e 9 modernizarii socio-economice atat la nivel individual, unde dislo carea 9i alienarea genereaza nevoia unor identitaµ mai semni fica· tive, cat 9i la nivel societal, unde capacitatile i putere a sporite ale 9 _ societatil or nonoccidentale stimuleaza revitalizarea identitaµIor ' 9i a culturii indigene. . in al treilea rand, identitatea , la orice nivel - personal, tri!i � rasial, civilizational - poate fi definita numai in raport cu ,,al cu o persoana: un trib, o rasa sau cu o civilizatie diferita. De-a Iun· gu l istoriei, relat, iile dintre state sau dintre alte entitati din ace ea9i civilizatie au fost diferite de relatiile dintre state. sau di ue entitaµ apartinand unor civilizaµi diferite. S-au aplicat codurt� de ·· " conduita diferite fata atll rb ,,b a ' de cei care erau ,,ca noi" si de a f ta ' '

180

SI CIOCNIREA CIVILIZATIILOR , , REFACEREA ORDINII MONDIALE

Regulile c are au guvernat relatiile dintre tarile .. . . ·1 ,.. care n· 11 a u fast diferite de cele aplicate 1n relat11 e cu turc11 91 tat a .. cre� tln 1. d'in e ce d 1t f ata d1fer t a ort comp u a si lmani Musu . an1 • p g .. . _'1!1 !1 '' a 11 ,..11 tra tau di1nez b** Ch' f a ta de cei din Dar * si al-Har . · , var al-Islam · ctia 1n · 1s 'lal v • • o· t 1. 1 1 t stra1n i ce pe za e chine 9 . origin de ii n , i stra p e t 1 . fer grupul ,,ei" extrac1V1'liza,t·1on al tional si noi" civiliza, , ul , , p gru intre . e 1ferente de compord Acest irii. omen a istori in nta a nst co . . . .. . este o ac 1vil1zat1on al der1va din. r ext 1·ntra si t en ' tarn . . i de infer1ontate) fata 1. sent1· mente de superioritate (si , . uneor . . de oa meni considerati foarte d 1fer1t1; 2_ teama sau neincredere fata de ace9tia; . . 3. dificultaµ de comunicare provocate de d1ferentele de l1mba si de cod de comportament social; .. . . tere a �ecunoa9 4. principiilor, motivatiilor, relat11lor 91 pract1cilor sociale ale altora. tl erau ca noi. V

• •

·"

In Iumea contemporana, progresele din transporturi 9i co� municaµi au permis interacµuni mai frecvente mai i�t: nse, mai : echilibrate 9i mai putin exclusive .intre oamen1 a?�� t 1n�d unor civilizatii diferite. Drept urmare, identitatile lor c1viliz�t1ona� e a� devenit din ce in ce mai pronuntate. Fra ncezii, germanii, belgienii _ �i olandezii se considera din ce in ce mai mult europeni. Musu�� manii din Orientul Mijlociu se identifica cu bosniacii 9i cu cec n11 : . �1 se raliaza in sprijinul lor. Ch'1nez1··1 d'1n t oata As·1a de Est cons1de. . ra ca interesele celor din China continentala sunt 1. ale lor. Ru Il 9 9 se identific a cu sarbii si cu alti ortodoc i i ii sprijina. Aceste ni9 9 , , . . .... veluri superioare de identitate civilizationala implica O �0��11 nt a mai profunda a diferentelor dintre civiliz atii 9i a necesitat11 de a > Pro!eja ceea ce ne distinge pe ,,noi" de ,,ei". . In al patr ulea rand, sursele conflictelor dintre state 1. grupuri. 9 apartin an d unor civilizatii ' diferite sunt, in mare masura, cele care ---;-_ Casa lsla mului· teritoriile locuite in majoritate de musulmani. (n. tr.) **casa razboiului .. Clltati,

, · (n. tr.)

' teritoriile locuite de nonmusulmani, unde musu1m anii sunt perse-

181

SAMUEL

P. HUNTINGTON

CrocNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

au ge ne rat intotde auna confli cte intre grupuri : dor inta de a con.. trola oameni, teritorii, bogatii 9i resurse 9i de a dobindi PUter, • • .1va e1a t v (capac1 atea unm grup de a-9i i mpu ne valorile, cult � ura � � . .. . 1nst1tut11le unu1 alt grup, capacitate apreciata prin compara . � c capacitatea ce lui de-al doilea grup de a aplica acelasi tratam ent pe u. , . Pri.. . . . mulu1) . Totu91, confl1ctele d1ntre grupurile culturale pot im Ii ca, de asemenea, probleme culturale. Dif erente le ide ologice n t re . . . . marx1sm 1en1n1sm 9 1 democrat ia li berala pot :fi eel put in dez ba.. � tute, daca nu rezolvate. Diferente l e d e int eres e materi ale pot fi . . ne goc1at 91 ad esea rezolvate printr- u n compromis, intr-un mod � de neapl icat pentru proble mele culturale. Hindus, ii s, i musulma·· n11 nu vor so1ut iona probab il o di sputa l egata de construirea unui templu sau a un ei mosch ei la Ayodhya construi nd si una si alta neconstruind nici una sau constr uind o cladire sinc;etica, �are s� fi e util izata atat ca moschee, cat 9i ca templu. Nici probleme te ri toriale aparent simple, precum cea dintre musulmanii albanezi 9i sarbii ortodoc 9i sa u cea dintre evrei 9i arabi cu privi re la Ieru salim, nu pot fi rezolvate u9 or, caci fiecare loc are o semnificape istorica, culturala 9i afectiva profunda pentru amb ele tabere. De asemenea, autoritatile franceze 9i parinti i musulmani nu vor ac cepta probabil un compromis car e le-ar permite fetelor sa poarte costumul musulman traditional o zi da 9 i una nu, in 9colile publi ce. Probleme culturale ca ac estea nu se pot rezolva prin compro mis, ci pr in sol utii de tip ,,da" sa u ,,nu", in care o parte ca9tiga � i cealalta parte pi erde. In al cincilea 9i ultimul rand, conflictul este universal. A uri en au nii e este omenesc. Pentru a se defini si oam a se mobiliza . ' ' voie de du9 mani: conc urenµ in afaceri, rivali in car iera, opozantl e car cei de in politica. Ei sunt in mod natural neincrezatori fata • > stn co ii sunt diferi ti 9i car e au capacitatea de a le face rau, pe care a t r i pa dera potentiale amenintari. Rezolvarea unui conflict si dis i C f� e car e un ui du 9man gene reaza fort e personale, sociale si politic , sa apara noi du9 mani 9i noi conflic te. ,,Tendinta «noi» contra «�1; · ut r az este aproape universala pe scena politica", spunea Ali M

182

ei " sa ap ar ti na ,, ca il ab ob pr ai m e c in ce n di te azi, es de a . e et 1c � lutll. n fl' co t pa ca s u p a nu e ec i R u l iu bo az R Ill . 1 ·1izati i. Sfar9it ul g}tel � i inradacinat e at it nt e d i i no r no u e r te na t da a d�graba, 9 r i di n �turi r izu g e n e ct i nfl co e d ri pu t i i � � �� o ��a 9i unor no p, m t1 1 la e ac In 11. at l1z vi c1 nt su 9 , rg la ai m ' . ttl ·te care ' la niv elu l eel . a·1ferl ele 91 grupunle at st r t e in a e ar er op co a az e j ra cu in a un m co . d noile ra c ultu 11n d" u st ta ta ns co e at po se m cu pa du , sc e rta9 pa im 0 care i ales in domeni ul a m i , r ta e tr in a al on cn e r e r e i , asoc ode ri· u t c stru • c. m o i n co e

:ai

. -

a 1c m o n o c a e e r ra e p o o c i cultura �

e regionalism 9i r sp e d t ul t m i rb vo a s, 90 19 r La inceputul anilo e au al on g re e l e ct i fl on C . e al di on m � ii c ti i l po a y despre re gionalizare _ a M a. al d1 on m e at t r1 cu se de da en ag e p inlocuit conflictul global i pute um ec pr , A SU i na hi C 9 , ia us R 9 rile puteri, ca, de ex emplu, efinit inter esele d re au i, ia rc Tu i a di e Su 9 um ec 9 rile secundare, pr ul regional s-a t er m Co ti, ci i pl ex i al on gi e r i en de securitate in term au t ul m i i un gi re e t r in i ul rt e m co 9 t ca e d d dezvoltat mult mai rapi ro Eu in e al on gi e r c e i m no co e i r u oc bl avut in vedere apar it ia unor pa, America de Nord, Asia de Est 9i poate 9i in alte zone. To tu 9i, termenul ,,regionali sm" nu descrie in mod adecvat tot ceea ce se intampla. Regiunile sunt entitati ge ografice, nu poli tice sau culturale. Ele pot fi sf a9 iate de conflicte inter 9i intraci viliz aponale, ca in cazul Balcanilor sau al Orientului Mijlociu. Regiunile sunt o baza de cooperare intre state doar in masura in care geografi.a i cu ltu ra ,coincid. in absenta a:finitatilor c ulturale, 9 ve:�natatea nu ge nereaza comuni une, ci dimpotriva. Aliantele emI e r in r e ra e o co tar a sit e c e e n e ic i om on ec � � iat � ? 9 asoc iile y te 1n pr1mul . .. 11 lor, 1ar aceasta depinde d e incredere, care 1zvora9 rand din com i de e, ar m ur in Pr . ra 9 ltu cu de si i lor va e unitat ea d �Poca 9i scop ul joaca 9 i el un rol, 'e:ficienta ge· neraly a a organizaµi· t ea or .reg i 0na l e este, de re gula, invers proporµon ala cu d'1vers1ta c1· . iciviun le a tii za ni ga or tio l, ra ne e g n In . lor r ilo ala br a m m e \riliz 1.Iza ti' 0nai e 1ntreprind mai multe, cu mai mult succes, decat cele '

•

183

------SAMUEL

P HUNTINGTON

m�t�civi:izaµonal�. Aceasta e st e v alabil atat p entru orga nizati.. pol1t1ce 9 1 de secur1tate, cat i pen tru ile cele economice. 9 Succesul NATO se datoreaza, in m are par te, faptului c" . . . a est pr 1nc1·pa1a organ1zat1e de securitate , · a > ta ri lo r o cc id . e . n > . . .. fi tale' av va1or1 91 pr1n fi and cip11 loso ce comune. Uniun ea Eu ropeana Occi dentala e ste produsul u nei cu lturi europene comun e. Pe de al ta p rg a n iz a ti � p e n�r� ��cur�:ate i Co�p� � rare in Europa include 9 � din eel put 1n tre 1 c1vil1zaµ1, cu valon 1 interese diferite, care 9 obstacole majore in calea d ezvoltarii unei identitati instituti Pun le solide 9i de sfa 9urarii unei game la a rgi de activita'.ti importa:� Comu nitatea Caraibelor (CARICOM ), formata din treispre · ze: foste colonii britanice anglofone, ap artinand aceleia9i civiliza� a creat o mare varietate de aranjam n e te de cooperare, care es te mai i ntensa intre an umite subgrupu ri. Totu 9i, eforturile de a crea organizatii caraibiene mai extinse, di n care sa faca parte at it tan anglofone , cat 9i tari hispanofone au e9u at sistematic. D e ase�e nea , Asociatia pen tru C ooperare Regiona la in A si a de Sud, fo r mata in 1985 si incluzand state hinduse ' musulmane ' si b udisteJ > a fost aproape complet ineficienta, u neori nere usi n d nici macar > 3 sa se intruneasca. • Relatia dintr e cultura i regionalism este evide nta in privint:a 9 integrarii economice. in ordinea cr e scatoare a gr adului de inte gra re, cele patru niveluri de asociere economica dintre ta ' ri sunt: 1. z ona de comert liber; 2. uniun ea vamala; 3. piata comun a; 4. uniunea economica. •• Uniunea Europeana a mers eel mai d ep arte pe calea integratJl , avand o piata comuna si multe eleme nte de uniune econ omici in 1994, org nizatiile r�lativ omogen e , Mercosu i Pactul �� __ :9 � se aflau 1n pl1n proc es de a crea uniun i vamale. In Asia, asociaP multicivilizationala A SE A N a inceput ab ia in 1992 sa se in d repte spre crearea �nei zon e de comert liber. e o Alte organizatii econ J1li� multicivilizaµonale se plasau i mai in u rma. in 1995, cu e:x:cepP' 9

184

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR 9I REFACEREA ORDINII MONDIALE nici o asemenea organiz tie nu crease o zo:n� NAFTA, a ala n · � roargt 1·ber cu atat mai putin o forma de 1ntegrare economica Ornert 1 , de C '_ ara. erio . . . st1P,. Occiden tala ,si in America Latina , comun1tatea de pa uro E In . . . . at1e aza cooperarea s1 organ1zarea regiona1-a. E uso·muie · · ·vi].1z · . .. . _ ,.. Cl ' Occiden t ,si latino-american11 9 t1u ca au multe 1 n co•• din en11 rop ,.. A . . . . . . . .. e, daca 1n c1 c1 vil1 zat 11 (sas nc1udem 91 Est exista c i de · , s1a , In ' un. .. :rn Rus1a)· "In ace asta zona se ·po ate vedea daca este pos1b1·1a crearea t· nizatii 1 e importa n te care sa nu se bazeze pe o c1·V1·1·1 za, orga or , un . . . nu e xista in Asia de Est n1 ci o 1990, anilor l ceputu n i La una . corn . . sau vreo al1 anta mil1tara mult1·1ate ral-a ,1e de securitate organ1zat' ,.. . . _ . 1 e 1 reg zat organ1 o e ata cr fost a comparabil-a cu NATO. In 1967 ' onala multicivilizationala, ASEAN, din care faceau parte un stat musulmane, toate · 1·c, unul budist, unul cresti s1n , n si , doua state. _ . . confr untate cu amenintari reale din partea m19car1l�r i�s�rge�te 1 a Vietcomuniste si , cu amenintari potentiale din partea Ch 1n e1 9 namului de Nord. ASEAN este citata adesea ca exemplu de organizatie multiculturala eficienta. Ea e ste, totu 9i, un exemplu al limitelor unei . - De9I· membrii ei asemenea organizatii. Nu este o al1anta rm·1·1tara. coopereaza uneori �ilitar, pe baza bila terala, toti i9i maresc bugetul alocat apararii 9i sunt ang ajati intr-o cursa a inarmar 11, in co ntrast frapant cu reducerile pe care le fac, in acest domen _ u, � ,.. tarile din Europa i din �erica Latina. In domeniul econo tc 9 � : ASE AN a avut de la inceput ca obiectiv ,,cooperarea econom1ca rnai degraba decat integrarea economica" i, drept urmare, regi_ 9 o nalismul s-a dezvoltat in ,,ritm mode st" 9i nu se are in veder e nici macar crearea unei zone de comert libe r pana in secolul al XXI-le a4• In 1987 ASEAN a creat Conferinta Post-Ministeriala, in care minis trii de Externe ai statelor membr e se puteau intal ni cu cei ai ,:parte nerilor de dialog": Statele Unite , Japonia, Ca nad a, Aus tralia, Noua Zeelanda, Coreea de Sud 9i Comunitatea E�o pea na. Totusi, aceasta a fost, pana acum, mai mult un for de discuµ i bilateral� �i nu a putut sa trateze ,,probleme de securitate ¥

•

,..

..,

••

185

SAMUEL •

MONDIALE II IN D R O A E R E C A F E R I R O L � CrocNIREA CIVILIZATII

P. HUNTINGTON

1mp?rtante . In 1993, ASEAN a creat o arena si m ai largav , F r R_eg1onal ASEAN, c are ii includea pe membrii ei �i pe partene �l ll) � de dialog, plus Rusia, China, Vietnam Laos s i Pap,ua-Noua Guine . To tu91, dupa cum su?er e��a 9 i n umele sau, aceasta organizatie e. ' a fost un l oc pen tr u d1sc ut11 c ol ective, nu pentr u act, iuni comune .. . . Memb r11 s- au fo1os1t de pr1ma intr unire a organizatiei di · .e· 1994, pen tr u �-�i ., exp�ma punctele de ve dere as�p;a p:��e- m elor ?e secunta te regionale ", dar problem ele controversate � u v fost evitate pentru ca, dupa cum come nta O ofi cialitate dac fost abor?ate, ,,par�:ipantii in teresati ar fi inceput sii � e ce:::� AS�AN_�1 orga�1zat11le create de ea arata limi tele inerente ale or� gan1zat11lor reg1 onale multicivil iz at ionale. O r gavnizatii region ale est- asia tice impor tante vor aparea nu . m a1 daca vor exista sufi ciente elem ente culturale comune care v v v sa le sustina. Societat' ile din Asia de Est au, fara "1ndo1·a1a, puncte com�ne care le deosebesc de O ccident. Prem ierul Malays iei, Mahath_rr M�h ammad, susti ne ca acestea co nstituie o baza pentru asociere 91 a prom ov at for ma rea Grupului E co nom ic al Asiei de �st (GEAE) porni nd tocmai de la aceasta baza. Grupul a r urma sa includa �a.r ile di� �SEAN, Myanmar, Taiwan, Ho ng Kong, Coreea d� Sud 91, eel m a1 impor tant, Ch ina 9i J aponia. Mahathi r sustine ca GEAE are radacini culturale 9i nu ar trebui considerat ,,do� un gru p geo _grafi c, p� ntr� ca este i n Asia de Est, ci 9 i un gru p cultural. Japo nezi, coreen1 sau 1ndonezien i, intre est- asiatici exista anumi te asemanari culturale . [...] Europeni i se aduna america nii se adu na. N oi, asia tici i, a r tre bui sa facem la fel." D�pa cum declara un colaborator al _Iui Mahathi r, scopul acestui gru p este sa intensifice 7 ,,com ertul regional intre ta.rile din Asia care au pu ncte comune" • A9ad ar, premisa care sta la baza GEAE este ca economia ur meaza cultura. Australi a, Noua Z eelanda si Statele Unite vor 6 exclu�e , pentr u ca nu su nt asi atice din pu�c t de ve dere cult ural T?t_u��, succ�su� GEAE depi nde foar te mult de par ti ciparea Jap � t niei �i a C�1 ne1. Maha thir a pledat pe ntru participare a nipon , st" E lor. ,,Japonia este asiatica. Japonia face parte din Asia de t p fa t a afi rma t el i n fata publicului ja ponez. ,,N u puteti ignora aces "5

186

onez s-a p a j l u r n e v u g i, u t o T 9 acestui l o c." ti e in t r a p A l. a r u 1lt t c tel e Unite, ta S e z e s o e n f o u n e sa e g e te m a ndu-s rt a p ' in t n ce at retJ.· aca Japon1a d s a.t n e s n o c n u la s n u a j ar r ii sai nu a u b m e m a c ru t en p ia ar a dera l a r n o p J a a c a D . u n da u a s ia e cu A s c fi ti n e id e s a s ui b e r 1 ne 1 ua t 1 1: a e 1 ·1 b a r _ b o r 9 p a a � : ce a r rov � e a e � c , a in m o d � ar � 1, E A e cat1va d p 1 m T . 1 e GE 1n h C a te ta l1 ' recum s' 1 osti p ri b m e m re t v n ri p ta un e1 ,, zone n a , 1a n o p a ra . J e tr a c e d , a ult despre cre are m it rb o v s-a . A T F A N i a n a e p ro u E a e 9 n abalansa Uni u r t n o c a ru t n e p ��" in Asia e cu l ra tu l u c i tu g e l e in t u p a ra solita ra, cu � t o : te s e ia n o p a J i, �otu9 1 al12ase. r e t a m e s u n n e y a n o na i n 1995, z a p i, i, e i 9 vecini a s u n vis, m a r a n e y a n o z t, n e l a e volua t N A E S A e c p im t in e inte c p m ti n i e i, il z a in m nu a v azut lu E A E G r i a t , a t i z e Japonia a D ezvol . s l o u c ta c e p s t u c s re c i a de Est a s A in d a c i m o n co e a e ractiun unitatile m o c e tr n i d e l a r tu l u c e e i n l egat uril il in c a d ra re a i is tar�a ' rarea g te in ,, t ra e n e g u a i r este le gatu c A . t s E e d ia s A in d chineze e chi z a h u c l e a n o i t a rn e t in ei economii n u a " a u in t n o c la a ci neofi i ,, con ca ti a e s n a H a 9 ig L cu , e t 9 neze, comparabila, in m ulte privin . " o ct f a e d eze n i ch e n u m o c e t e i p ei ducand, probabil, la aparit ia u n ra a fost u lt cu e d ea t a it n u m in Asia de Est' c a s, i in alte zone, co nifi cative. m e s e ic m o n co e i ar r g e t premisa unei in e a no i r ea r c e d le ri u rt fo e ui Rece a stimulat l iu o b z a l R tu Sfarsi ' ra ve chi. o n u a re a z li ta vi re e d organizaµi economice reg ionale �i re de a m e rt a fo ra u as m Succesul acesto r e fo rtur i a depins intr- o c reare a e d l u an l P . e t ca li p im 0mogen itatea cul turala a statel or on P eres im h S e d s u p ro p , u i c o l ij M unei piete comune a Ori en tului " imp. t lt u m a c n i " a n a g r o m 1n 1994, va rama ne prob abil o ,,fata ,,Lumea araba", declara un demnitar arab , ,, nu are nevoie de arte p ca a f sa e r ca n di e 0 in stitu tie s ar a u de O b anca d e d e zvolt entru p , 94 19 n i ta a re c , e en i ib Isra elul.''{o A sociatia Statelor Cara a stabili legaturi int re CARICOM, Haiti 9i ta.rile hispanofone din regiu ne, nu pare capabila sa depa. 9easca diferentel e lingvistice 9 i rita b i i n lo co r o el t s o f a te ta �tural e dintre membrii sai, insulari 11 . Pe de alta e it nic e 9i o rientarea lor preferentiala catre Statele Un . . a1. omogene . Pa,te, e forturi1 e d epuse in ca u1 unor organ1 zat11 m 8

•

c1r '

187

SAMUEL

P HUN1'INGTON

din punct de vedere c ultural au d a t roade. In ciud a 1· . . di£eren · sub c1vi 1zat1o nal e d1' ntre ele, Pa te1l<>r k is t an, Iran si Turcia : a · u r eVit�1! zat,"1n 1985,mur1bunda Co oper ' <;\Q... are Regionala pentru D _ ,.. ez vo . e c are o fond as e ra ltare 1 n 1 9 77, sch 1mbandu- i numele in � Or a _ 2 tia de C ooperare E cono mica i in 9 chein d ulteri or ac orduri !r�� a... r�ducerea taxel or vamale i di 9 verse alte masuri. In 1992, AfVind _ n1stan ul 91 9ase fo ste republici .. a gh sovietice musulmane au deveni m:1:1 bre al O CE . In a cela i ti p , in � 1991, cele cinci foste 9 _ 1:1 _ . re u� bl1c1 sovietice din As ia Centrala au co nvenit ,in pri - p n c . ip iu _.,.. ,sa eze o p1ata comuna 1, 1n 1994 cre-, cele mai mari d oua state 9 di acestea, Uz?e ki tanul i Kaz h stanul, au semn at un aco � � � rd ;�� tr u a per m1te ,, libe ra c 1rculat1e a bunurilo r, s e r viciilor Sl. ca 1·ta• · · 1 " · Iur1 o r 91 -�1 coo rdona politicile P fi � s cale, monet are 9i va· male. . In 1991, Braz1l1a , Argentina, Uru guay 9i Paragu ay au forma t Mer c ?�u r pentru a ,,arde" etapele normale ale integrarii econ omice 91 1n 1995 au const ituit o uniune vamala par tiala. In 1990 Piata Comuna a Americii Centrale,c are stagnase in;i nte, a creat � zo�a de coi:nert liber, iar in 1994, G r �pul Andin,la fel d e pasiv pana � a�u n c1, a creat o un1une vama la. In 1992, tarile din Grupul de Ia V i 9egrad (Polonia, Ung aria,C ehia 9i Sl ovacia) au co nvenit sa for me�e Zona de Co mert Liber a E u ro pei Centrale � i, in 1994, au 9 dec1s sa accelereze realizarea a cesteia12. Integrarea econo mi ca este urm ata de dezvoltare a comertul ui, iar,in a ii 9 8 0 i la inc��utul anilor 1990,comer tul in � � trare�onal a deven1t din c e 1Jn ce mai impo rtant in rapor t c u comertul interre _ gional. Volumul schimburilor c o merciale din i nterio u Com uni r l tatii Europene const itu ia 50,6% din volu mul total al schim buril or co merciale ale comunitatii,in 1 980,9i a crescut Ia 58 9% in 1989, �volutii _similare in favoa rea comertului regiona l s � c;nstata �i in America de Nord i in A sia de Est. In America L atina; crearea 9 Merco sur 9i revitalizarea Pactu lui Andin au stimulat comer tul in, t re ta.rile latino-americane,la inceputul anilo r 1990: schimburile dintre Brazilia 9i Argentina s-a u tripl at, iar cele dintre Columbia 9i Venezuela a u crescut de patru or i,intre 19 , 4 9 1 9 9 0 si 1993. in B razilia a devenit p rincipalul partener c omerci� al Arge nti n e i, 188

C10CNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE or Unite. Crear ea NAFTA a fo st insotita �i de l State 1 ,, d locu · · lt1atl 1 � ntre 'al di SUA e 1 c ste re s emnific ativa a schimbur1l or omerc . o er��- Cornertul dintre ta.rile Asiei de Est s-a _dezvo1ta� n_ia1 :�PI'd rJe,O ost st an1en1ta de f a lu1 erea aregional ,d ar crest extr tul , er . deca" t corn , . a parte,coalt de Pe se. inch1 le piete ine t si a de i : nie Japo , , · · tendint' a o na culturala chineza (ASEAN,Taiwan, z din ta.rile tre n di ertu1 mo ' Kong Co' reea de Sud 9i China) a crescut de 1a ma1. put1. n de fl ng _ imb urilor lor comerci ale, in 1970,la sch al tal o t l iumu 20% d1n VO .1a _ . omertul acestor tart cu Japon c ce timp in 1992 01 in 70, ' 30 pe ' a roa olumul total. In 1992,exp ortur1·1e v din 13% a l 23% a l _ p de t . - . . a scazu t a d a�1t at" ep au a n o din z 1 tar alte catre neza ch i zona din tar ' · ' ilor 1 exportur1·1e 1or comb'1nate s cat e Unit le State n i " lor e il ' tur , imor e-�r . -1 3 _ . in Japonia 9i Comun1t ate a E uropeana . . . . _ . , p1na �cultat1 Ca socie tate 9 i civilizatie unica,J aponia "1ntam in dezvoltare a legaturil or ei economice cu As�a d� Est 91 in re�o--1varea diferendelor ei econ omice cu Statele Unite 91 Europa. Or1cat de puternice ar fi legaturile c omerciale 9i fina�ciare pe care Japo culturale nia le-ar form a cu alte ta , ri din Asia de Est, d1ferentele . " or econom1ce, 1n l elitele de fata fata ales, mai ' de aceste tari si , , .. ..., maioritate chineze o impiedica sa creeze o grupare economica re�ionala sub cond�cerea sa, c omparab ila cu NAFTA sau cu Uni unea Europe ana. in acela�i timp,diferentele culturale fata � Oc � � cide nt exacerbe aza neintelegerile 9i antagonismul in relaµ1le ei economice cu Statele Unite si Eur opa . Daca, dupa cum se pare, integ rarea economica depinde de afinitatile culturale, J aponia, tara solitara din punct de vedere cultural,ar putea ave a un viitor economi c solitar. In trecut relatiile comerciale dintre n atiuni oglindeau relati ile de aliantd dint�e ele14_ in no ua lume, relatiile comerciale vor fi �ftuentate decisiv de relatiile cultur ale. Oamenii de afaceri inche ie con tracte cu persoane pe care le inteleg 9i in care au incredere. · ... .., ate1e renu �t nta la suverani tate in favoarea unor asoc1at11 inter��onale for�a te din state cu aceea�i filoso fie, pe care le inteleg Sl 1"n . .... ,.,. . - - · care au incredere. Coo perarea econom1ca � dacmi·1e ra 1 are 1 9 111 corn_ u n1· ta, tea de cultura. A

)

189

SAMUEL

IILOR 9I A IZ IL IV T C A E IR C1ocN

HUNTINGTON

Structura civilizatiilor ' In timp ul Ra zb oiulu i Rece, ta.rile se raportau Ia ce le doua s u er.. p puter1 · ca al·1at1,· sateliti, client i, state neutre 9i state neaI · iat I n lum ea de dupa Ra zb oiu l Rece, ta.rile se rapor teaza la ci��_zal�: ii c� state me�bre,_ state nudeu, tiiri izolate, tiiri divizate �i t· f a.. _ � 9Iate . Ca 91 tr1bur1le sa u na tiu nile, civilizatiile au structuri tice. Un stat membru es te o tara care s e identifica pe deplin, din de �e�ere �ult ural, �u o civilizat ie, a�a c um se identificii. E p� p� a eu r o cu c1V1l1zat1a ara bo- 1s lamic a 9i Itali a cu civilizati p e � ana , oc a. . ¥ i e poate inclu de si oa m eni c a re i dent a1a. O c1.vilizaµ . impar t asesc ' cu lt ura 91· se 1'den t1·fi ca cu ea, d ar care traiesc in state dom1nate ·' . . · · · l · i1zat1 · de memb r1 a1· a te1· c1V1 au , e are, de ob1·ce1·, unas , 1. 0 c ivilizati m�1· n:1uIte zo ne co ns��e�a�� de membrii ei drept sursa sau sursele pr1nc1pale a le cultur11 c1V1l1zatiei respective . Ac este surse se afla a desea in statul sa u in statele nucleu ale ace lei civilizatii, a dica in s tatul sau st atele cele mai puternice 9i c ele mai importante din pun ct de ve dere cultural. N umarul 9 i rolul statelor nucleu variaza de la o civilizatie la alta 9� se po t sch imba in timp. Civilizap a japor1eza este ide�tica, P: actic cu s:atul j aponez nucleu. Civilizat iile sinica, ortodoxa Ji � hin dusa au cate un stat nucle� dominant , alte state membre si co munitap afiliate care traiesc in s tate dom inate de membri ai �tor civil�� ti� (chi�ezii din diaspora, ru9ii din ,,strainatatea apropiata", tam1l11 di n Sri Lanka). De- a lu ngul is toriei, Occ identul a avutroai n fra l nucleu i e s t mult ate nucleu; acum are doua: Statele Unite s ute de p co-g e:1_11a n din Europ a, Marea Britanie fun d un c�ntru i � na Lati re �d1t1onal gravi tand intre cele doua Islamul, America . rte, a p in :1- frica_ n� au state nucleu. Aceasta situap.e se datoreaza, , fri� 1m�er1alis��lu� puterilor occiden tale, care 9i-au impa rpt A 1 n O �ient�l M� Jloc1u 9�, 1:1tr-un trecut mai in departat 9i intr-o rna .. _ era ma1 put1 n dec1s1va, Am erica Latina. r sc t ata e senta unu i sta t islamic n ucleu pune m ari problem �� .iet til r musulmane, .cat �i ce lor nonmusulmane, pe care le vo� c a a. � Jll a p aborda 1n cap1t olul 7. In ceea ce prive 9te America Latina, S �

190

NDIALE O M II IN D R O A E R E C A F RE

ne s a u o f o n a p i s h ii t a i i c ivil z e n u l a u l e c u n l u t a t eni s v e d ea s a a t c t a u r e i b e l t d d o m P e i au al es in i i r o t . fi a c u � d n . ,.. du- 91. , ,..1n o c gr . � er1ce ' d ar n a 1n t n e m e , b n e p 1 o r u e i r cb1� un stat membru al civiliz at ie ea, 1m r a 1. on1 o c e a . n oste e s al f c u \Tl e ral u lt c u i l e e . Ill ' l egatur . . ca1 ara cal'fi t t1 1 m 1 9 a 1c Sl m o n ea ei ec o t a it c a p a c acela ' i 9 ia t . . tine �1 pro ab"l opul a , . p a c 1 e, e a rs re st1·. . entr u pozitia de lide r a Am er1c11 . - eea . at 1n a c L a a 1c r e il1 m A u r t z n e p a ili a es te Br z a r B i s u t o T i. ' ' ev en d · 1 n uc leu, s e t a t s a a n i v v e d a ate s c fi li a asta c i s e D . m a l s I u , . . entr p ,.. n i ra V1s g 1n 1, u u n ste a r u z a e c 1n ce el1g1o ase r ( e l a n i o t a iz il v i , ub c S e l e ecare t fi e d l en r o tu1 es difer , ac asu marea a ficil i . d fac ) iei l i z ra . B . _ ma1 multe state , Braz1. _ exis . tice ,.1n cazul a t , a in t a L a c i r e m ' A ar in d a s A e. u suprer l t e n . e d1n p , ii. z a e r u c n o c e r a c , a in t n e g r A i � a l e ene zu V , c i x e M a ince rcat i xicul , Ia e M a c u l pt a 9i de fa at mplic o c t e s e tia icana r e m a a tie. Situa o in t l a a e t e nt it a id a l e . d a c a e r t a s i s a c s , � utea sa-1 p sa � e redefi� ea r a te a st e alt i le 9i Ch iar , na rica e m a ordla O identitate n icana ar r e rn a o in t la ia t a z a , civili m r u n i d e l e c n I l. lu i i t a urmeze exemp iz il i v c i e n u a ii. t n ia r a v b u s o ii. n i v e d ii. s i � e z putea sii se int egre nte. e n o p m o c i e tr d occidentale avan ul r e d i l i n e v e d a e d entia l t o p u e l c u n t a t s i u r Capacitatea orica u i in l u t n e in t n o c a e r a iviz d e d a t a i t m i l e t s e e n Africii subsahar ie a de Fil t s a o C , e m e r v o e. Pe ntru n o f lo g n a i r a t i a 9 e i n \ r francofo , m u c a a n a p i , 9 u t o T . de� a fost statul nuc leu a l Africii francofone si dera n o c a r u s a m o r t n sta tul nucleu al Africii francofone a fost, i i poli 9 e r a it i l m , e i c bila, Franta, care a mentin ut legat uri econom n dit a b o d u a i 9 a e t s e c a ii dupa ce n o e l c o c e � n s ra l e st e te s s f u o c � na state i v e d a s ra su a m in inde ende meµ nta . T a.rile afr icane c ele e �i l e s r u s e r p , a e im r ii. n cle s nt ambele anglofone. D ate fiin d � � � � u, dar le c u n t ta s n u 1 n e v e p �1t1a e1 geog rafic a, N igeria ar pute a d . instabi, e r a o t ra jo ri g n i lzarea e i intercivilizationala , coruptia �V ·1ce ·1-au m o n o c lita e e 1 e te a o1·1tica, guvernu l represiv 9i prob1em �_ 1. p 1 -a 9 1J.1.£U 1, r o e n u , 1 9 e , o r tat ser·10s capacitatea de a juca acest artp a a l e as at . d d u S e d ii ia ta a Afr ic c o g e n i s ra ca i n s n i . de dezp a a it z • , , he1�dtn T 1a d mocrat ie, puterea industrialii., nivelul supenor ; 11 0lt acitatea p a c , e n a ic fr a ri are econ omica in comparatie cu alte ta

.. M

u·

1 d ·

•

1 . 1·

·1

191

SAMUEL

MONDIAI,E II IN D R O EA R CE A EF I R R LO II � C10CNIREA CIVILIZAT

P. HUNTINGTON

mili tara, resurs ele n turale 9i conduc erea ei polit ica sofis � ti at v fie ca e vorba de al�1 s au d negri fac din Af rica de Sud I t l , i � . clar al s dulu1 ont entulu1, poate chiar al Africii anglof d� one � _� '.� ft poate al 1ntregi1 Afric1 subsahariene . 0 tara izolata nu are elemente culturale comu ne c u alte SQ.. . . . c1e tat1 . De exemp1u, Eth1op1a este 1zola ta cultu ral de limba e1. do.. v m1 nanta , amhar1c a, scnsa cu caractere etiopien e de re1·1gia . et• dormn anta, ortod oxia copta, de 1stona e1 1mp en ala si de di£ , . erent.ti. re1.1g1. oa sa fata de popoarele maj oritar musulmane din Jur. ·.� · DMI eI.1ta ha1t1 ·-:r, cultivat in mod trad1'ti· , onal IegatUrile .· ·ana a apreci. at si c ulturale cu �ran t� , � ba cre?la, religi a v oodoo, bazele puse de � _ _ sclavi r evolu?ona r1 91 1sto 1 violenta fa din H aiti o tara izolat.a : :" � _ ,,F1eca re naµune este u n1ca , spunea Sidney Mintz , ,, dar Hati i est e c u totul aparte ." Dre pt urmare, in timpul cri zei hait iene din 1994, tarile la ti no-americane nu au considerat ca Haiti era 0 pr?�le a la� ino- ame ricana 9i au re fuza t sa primea sca refugiap. � ha1t1en1, de9 1 au primit refug iati cubanezi . Pres' e dint ele ales din Panama declara cu ac easta ocazi e ca ,,in Am erica L atina, Haiti nu este recunoscuta drept tara latino-am ericana. H aitienii vorbesc o li mba diferita, au radac ini etnice diferite �i o cult ura diferita. Sunt diferiti din toate punct ele de vedere''. H ai ti este izolata �i de tarl. l e anglofone din Caraibe. Haitienii, observa un comentator, sunt ,, la fel de straini pentru cei din Jamaica sau din Grenada, ctll'.P sunt pentru cei din Iowa sau Montana". H aiti, ,,vecinul pe care n i men i nu 9i -l dore 9te ", este, intr-adevar, o tara f ara r ude15 , Cea mai importanta tara izolata est e Ja�onia . Nici o alta � nu-i imparta�e9te c ultura distincta, iar emigrantii j aponezi cliO zcla a g or al te tari sunt putini sau au fost asimil ati de culturile taril pD'" s este (ca, de exemplu, japonezii din SUA). I� olarea Japoniei 0 i lic r ita de fapt ul ca a re o cultura foar te specifica, care nu i:rnp fll U ec (pr religie (precum cre9 tinismul sau lslamul) ori o ideologie ea . t · ll p ' ul sau comun1smul) potential universale, care ar l1beral ism .,l fi exporta te in alte soc ie tati, pe ntru a stabil i astfel o legat ura cu turala cu membrii lor. •

•

192

do ua sau d u cl n i t ca u tr in e , en g o e sunt eter l ri ta e t a to e , . . e . Multe tar1 sun A,proa P e sau r el1g1o s � si ra , e i c tn e i r u p u r � g � . Jllulte _ ele d1:1tre aces e grup ur1 onfl1ct c 1 el t en r f e � i d e c e ar eo d � _ e1, pr ofunz1mea aces �i�1zat e 1t17ca lor. De ob1c l o p in t n a rt o p m n i d \1 a� rol e profunde c il n u i z i iv D i. u l u p m ti l u _u. Zl·un i variaza de -a lu ng . . jo� d 1V1 . . is ex a t 1n en tel am t o p u a s se n ti x ee ot cond uce la v iolent p arat 1·ste e p s u a s t e di. ntr_0 ' 1s m o n o t au e 1 1s' car m erico s1 p st e c A u . vr ' . . ·· ta a 1nc1d cu te n.t ' co e l u ra lt u c e l te n e r e if d d ea at unci can s e d a ai m I ' c oin u n ra u t i c a afi g o e g 9 e o ra c . �aca � g e µ i z o p e d : : : e el ;; : _ mutare. � t ! � a r st n enoc1d sau pr1 g n r1 p a d c1 1n co sa e t u f a.c fi t o ' p le ,e d Cl e e1 a91 c1V1a c an in rt a p a e ct i n t is ri cult ura le d u p u gr cu i r Ta a9a cum s-a in e, n u i s ce e s a l a n a , p e t ofund diviza r p fi t o p i ;i 1iza an da . in la p am in e u p r a s: � acia sau cu m � _ v o sl o h e : C � in t a tarn'.pl v un de 1n tarzle f ro p 1 n u z1 1 sc a r a p a sa il Totusi, este mu lt mai p robab ii di t za i l vi ci n i d e rt a p c a re diviz�te, un d e traie sc gr up uri mari ca ar adesea p a sc e t o s n i e l e ar c e il n feri te. Asemenea sciziuni 9i tensiu i zatii incearca l vi i c ei n u d n an i rt a p a r atunci cand un grup major ita a , re b im l a n u p m i i -� sa i c i t li o 9 sa faca din stat in strumentul sau p ingalezii s i, i u d n i h ca a f sa t a c 9 er c in ligia eyi simbo lurile , a9 a cum a u eyi m usulmanii in India, Sri L anka 9i Malaysia . e citr in ie f al e d ii n i l e d e t a s r T' arile divizate c are su nt trave area l or de rc e c n i in e i t b e s o de e em vilizati i se confrunta cu probl e mu sulmanii tr in d l vi i c u l i o b z a r n, t en da m i ner e a unitat' ii . in Su ea9i divice A . i an de i c ze de za ea n di nord si dur , cre st ' inii din sud zar e civilizationa la a af ectat negativ politica nigeriana pentru o per i oada la fel d e lunga 9i a g ene rat un mare razboi de secesiune, 10Vituri de stat revolte si alte violente. in Tanzania, partea con tin ntala popuiata de a�imi ti cre9ti�i 9i Zanzibarul populat de e 9 d evenit arab i rnusulm u a , e nt vi ri p e lt u m in i, a ni s-au indepart at 9 0 Z anzibar a aderat in secret state de sine statat oar e. in a fost r, a Organizat to a rm u l nu a in r, ia , e ia C onferint, ei Isla mic " , . . . ' co nVin8 16 iz1une 1nde Tanzania sa se retra ga din ea . Aceea�1 d1v tre s icte in Kenya . nfl co si i un i ns e u t t a r l ne e g l� rn� man i si cre stini a corn ul Afr a maj oritar e re it Er �i a tin e cr r a t ri i cii, Ethiop ia majo 9 v

tara

1 ·

·1

•

. . . · 1

f ua n

1992,

193

SAMUEL

HUN'fINGTON

musulmana s-au separat in 1993. Totu9i, in Ethiop ia, a r am s minoritate mus ulmana importa nta in randul popul atiei oroa. 0 Alte tari diviz ate de linii de falie civilization ala sunt: India :0• ( sulm ani 9i hindu9i), Sri Lanka (budi9t i singalezi 9i hindu�i tam ili�.. Malaysia 9i Singapore (chinezi 9i musulmani malaiezieni), Chi (chinezi han, budi9ti tibetani, musulmani turcici), Filipine (er� tini 9i musulm ani) 9i Indonezia (musulmani 9 i cre9t ini timo rezij, Efectul de di viz are al liniilor de falie civiliz atio nala a fost f oar.. te evident in ta.rile divizate, a caror unitate a fost menµn uta hi timpul R azboiului Rece de regimuri comuniste autoritare legit . i. mate de ideologia marxist-leninista. Dupa caderea c9munismului , cultura a inlocuit ideologia ca factor de atractie 9 i de respingere, iar Iugoslavia 9i Uniunea Sovietica s-au divizat in en-titaµ noi� grup ate pe haze civilizational e: b altice (p rotes tante �i catolice), or to doxe 9i musulma ne, in fosta Un iune Sovietica; Slovenia �i Croatia catolice, Bosnia -Hertego vina partial musulmana i Ser 9 bia-Muntenegru 9i Macedonia or todoxe, in fos ta Iugoslavie. In entitatile succes oare, unde au cont inuat sa existe grupuri aparµ nand mai mult or civilizat' ii, s- au manifestat diviziuni secund are. Bosnia-Hertegovina a fost impartita de razboi intre sarbi, musulmani 9i croati, iar sar bii 9 i croat ii din Croatia s- au luptat intre ei. Ramanerea regiunii Kosovo, populata de alb anezi musulmani, in Serbia slava ortodoxa este foarte inc er ta, iar inMacedonia au • • a par ut tensiun i intre minoritatea alba neza mu sulmana i maJori9 tatea sla va ortodoxa. Multe foste republici sovietice sunt traver sate, de asemenea, de l inii de falie civiliz ationala, in par te pentr u ca guver nul sovietic a trasat granitele speci al pentru a crea rep� � 1a blici divizate, incorporand Crimeea ru sa in Ucraina 9i proVll1c N agorno-Karabah, populata de ar men i, in Azer baidj an. Rusia ar� m ai multe minor itati musulmane relativ putin numeroase, �al , ales in Caucazul de N ord i in reg iune a fluviului Volga. Estoni� 9 Letonia 9i Kaza hstan au minoritati r use importante, prod�:e, � mare mas ura, tot de politica sovie tica. Ucraina es te divizata 1�tr � uniatii nationali9ti din vest, care vo rbesc ucraineana, 9i orto 0' 9ii din est, care vo rbe sc rusa. 194

INII MON.DIALE RD O A RE CE FA RE I R LO II ZA LI VI � T CIOCNIREA CI

li vi ci or n u n \i ar p a e c ar ri a m le ri u p u ata' gr iz iv d a r a t o "'Intr- . , or n u em 1n · , art· p 1 a e it . er if d e ar o p o p m 9 te .. dife r1te afirma · "Sun . _ l atrase t n s u 1 � a z ea t ar ep d a in le e 9 i r t, ele de resping er o F " e t · ri e dif e · potriva , . t-a· ti ' cu care au afinitati civilizationa1e. D im io n . . termesoc1e e alt prlil Ill , ta an in de om d re p ra u lt cu ra O singu re a' ta . ,. , sza .. · r sa- 0 sfa (l ar . . une1 civilizatii, dar conducator11 e1 vo 0 t' , . .ul ca-rei a apart1ne . or 91 p o r p di gu 1n s n u m te n u ,,S : n e E i sp u ,.1n alt a civilizati ' re · ona" . transfe z m a b im ' h sc a s em vr ar d . m cu tO,tii aceleiasi ' zo ne, ·1tor1··1 tr s faapart, 1ne o il ar cu o 1 , te a iz iv ' d r rilo e d e locuitorii ta , ir ' b se . deo re · · 1a c1V r su a 1 u n r a d r, o l ii at it 9 � asup ra ident rd _ o c a e d t n u s� s �iate a dintre t n a t or p im e t ar p o la gu . 1· din care f ac par te. D e re ' e _ c1.etatea 1or . 1 l1zat . op·ta- o strategie ke malista si a so c id ec d , conduc-at. or1 ad . a s e, al t en .d 1 cc o n o n ei il e ti tu ti s i n - cultura s, i , sp1nga re sa bu1 . e r t ar · ea1iz t en d 1 cc o se a s i e ez iz n er d o 9 a ure Occ1· den tului' s a se m se al-t · etru ce1 p · 1 u 1 a 1 1n n d cu a p ce in , �� . � _ ze. Rusia a fost o tara sfa9iata .. . d1v· i·z at, i in privinta at' 1 e1 din c are face p arte z l1 vi ci ' Mare1, rus, 11 fi1nd . ... cons1d t a1e, a1t1· 1· o en 1d cc o ei ti za li vi ci a te ar , · er-a o p t ara or: un11 o . . ct . t 1s d xe o d t r o ce ti a i s ra u e i � : ti a z � �onsidera nucleul un ei civili ar sfat e d 1c as cl l lu p em ex , ur � s ig e d , , ra luiMu stafa Kemal este Ta ,. · o d er n1zeze, m e s a s t a rc ce . in a , 0 2 9 1 · · 11 s1a , d d"1n an . ' ta-' care' 1ncepan c e ' t1mp a up D t. en d · i cc O in e ez gr te in sa se occidentalizeze si . ' sa se . amer 1o n ti la ra a t O a c it n fi e d , ue aproape doua secole, Mexicu1 s- a ., _ ara t o tr in t a rm o f ns a tr u a 1i can a opusa Statelor Unite, liderii sa : sfa9iata in anii 1980, incercand s a 1- redefineasca drept tara,.nor�� a:m ericana. in schimb, conducato rii Australiei au incercat: 1n a�11 1 A e Ill e eg : . in 0. sa i t n : de ci , c ' � � 9 A ,. ;; l99Q sa-9i de sprinda tara de O transformand -o de asemene a, intr-o tara sfa91ata. Tarile sf a9la Pot fi identifica�e dupa doua fen omene. Conducatorii lor le nu: ·· rn.e sc ,, p unti" intre doua culturi, i ar obser vator11 spun ca- au,. dou a . fete, as e t in evi o sc e ar c ice ip t ri lu tit a v te ca menea lui Ianus. Iata den ta p ro Rusia prive9t� u : e at i fa s or il r ta e al te 9 blemele de identita spre Ves e ma1 t - 1. spre Es t", "Turci a: Occiden t sau Orient, care 9 bUn?" . e"17 . . , . . - 1 1mpartit , ,,Nationalismul aus tralia n: lo1 al1tat 195 }

SAMUEL

P. HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

Tari sfa�iate: e�ecul schimbarii de civiliz

ati ' e

Pentru ca o tara sfa�iata sa reu�easca sa -s' i redefineasca I·de . . . v . · ntit-� t ea c1viuzat1o nala, trebu1e sa fie indepli n it e ee . "4l.. l p u ti n tr . e · I co . . n d In pr1mu1 ra,. nd, e1·1ta polit1ca s1 economic it-:: l"I. a a tarii trebuie · sa spn... Jine cu entuz1asm aceasta schimbare. In al doilea rand pop l . . . u at-:e1 trebu1e sa fie �1spusa eel put1n sa o ac cepte. In al treilea r�"'«l elementele dom1nante ale civilizatiei ga zda in cele ma1· multe d. cazur1, Occ1dentul, trebUie sa fie d1spuse sa p rimeasca ta ... ra v , conv . eru ta . P rocesuIde redefirure a identitati v i es te , d e re gula, i"ndeIunga , ,. . t, 1ntrerupt �1 dureros din punct de vedere politic, social, int . er nat1.. onal �1· cuItural. Pana in acest momen t a es, uat de fiecare data. v A

• •

•

Rusia. In anii 1990, Mexicul era o tara sfas, iata de mcu , · · "'.\; mu1p.· · a �1, 1ar Turc1a �ra d e cateva decenii. R usia este o tara sfa�iata de cat�va secole �1, spre deosebire d e M exic sau de Turcia republi can:, ea e�te, de ase�enea, statul nu cleu al unei mari civilizapi. Daca Turc1a sau Mexicul ar reu�i sa se integreze in civilizatia ocd �entala, efectul asupra civilizatiei islam ice sau a celei lati�o-ame �c e a� fi minor sau moderat. Daca R usia a r deveni occidental.a, � c�vilizatia o:todoxa nu ar mai exista. D ezintegrarea Uniunii Sovie ce a reapr1ns, in societatea rusa, dezba terile cu privire la ches � tiunea centrala a relatiilor dintre Rusi a �i Occident. Relatiile Rusi:i cu civilizatia occidenta la au cunoscut patrU faze de evolutie. In prima faza, c are a durat pana la domnia lui Petru eel Mare (1689-1725), Rusia Kie veana si Marele Cnezat al Moscove_i a� �xistat separat de Occiden t �i au �vut putine contac te cu soc1etat1Ie europene occidentale . Civilizatia rusa s-a dezvol ta� ca urma�_a a civilizapei bizantine �i apoi, ti�p d e doua sute de ani, de la m�Jlocul secolului al XIII-lea pana la mijlocul secolului al XV-le�, Rus1a s-a aflat sub suzeranitate mongola. Rusia nu a fo�t expusa aproape deloc fenomenelor is torice care au definit civili zapa occidentala: romano-catolicismu l, feudalismul, R en a �terea, �eforma, expa�siunea maritima �i colo niala, Iluminismul �i ap�: t1a statelor-nat1une. �apte dintre cele opt caracteristici definitotil 196 A

dv ilizatiei occidentale, identificate in capitolele precedente a].e_ ia }imbile, separatia intre Biseric a �i stat, statul de drept, e g r li alismul social, organismele reprezentative �i individualispltt! • 1 et d'1n exper1enta aproape comp • s· rusa. 1ngura exlips1t au l U Jll tie posibila este mo�tenirea clasica, care, oricum, a ajuns in ce�ia prin Bizant �i, deci, a fost foarte diferita de aceea care a ��ns in Occident direct de la Roma. Civilizatia rusa a fost produ :� propriilor radacini indigene din Rusia Kieveana �i din Marele Cnezat al Moscovei, al influentei bizantine substantiale �i al inde l�ngatei dominatii mongole. Aceste influente au format o socie tat eyi o cultura care prezenta puµne asemanari cu cele aparute e in O ccident, sub influenta unor forte foarte diferite. La sfarsitul secolului al XVII-lea Rusia nu era numai diferita, ' ci �i inapoiata fata de Europa, dupa cum a aflat Petru eel Mare in calatoria pe care a facut-o in Europa, in 1697-1698. El a hotarat modernizeze si sa-si occidentalizeze tara. Pentru a-i atunci sa-si > ' ' ' face pe ru9i sa arate ca europenii, primul lucru pe care 1-a facut, cand s-a intors la Moscova, a fost sa le ordone nobililor sai sa- 9 i rada barba 9i sa le interzica sa mai poarte caftane 9 i comanace. De�i nu a renuntat la alfabetul chirilic, 1-a reformat �i simplificat �i a introdus cuvinte �i expresii occidentale. Totu 9i, a dat priori tate dezvoltarii si modernizarii armatei ruse: a creat o flota militara., a introdus serviciul militar obligatoriu, a construit fabrici de ar mament, a fondat scoli tehnice, a trimis oameni la studii in Oc cident, care au adus de acolo cele mai recente cunostinte in mater ie de arme, nave �i constructii de nave, navigatie, administratie, P recum 9i din alte domenii esentiale pentru o armata. Pentru a fina nta aceste inovatii, reform;t radical si a extins sistemul fis a al i, spr e sfar itul domniei, a reorganiza� structura guvernului. � � 9 eci� sa faca din Rusia nu numai o putere europeana, ci 9i o put r in uropa, a abandonat Moscova, a construit o noua capitala : E ; 1 an t Petersburg si a lansat Marele Razboi Nordic impotriva k S ediei , pentru a obtine suprematia in regiunea Marii Baltice si a ll ' Se afir ' ' rna pe continent. V

•

197

SAMUEL

P. HUNTINGTON

To tu9i, incer cand sa-9 i m odernizeze 9i sa-9i occidental· ta a, Petru e el M are a subliniat, de asemenea, caracteristicil l2eie � e as... at1ce ale Rusiei, ducand la extrem despotismul s' i elimina...n d o,.; .. ,ce "' soc ia l Nob i sursa- potent1· aIa de pluralism politic si l i ' m ea , rus. a n:u · . . ' _ . _ fusese n1c1odata putern 1c a, dar P etr u eel Mare i-a redus s· i mairn··1t '-ll " d nob'1 l'1mea de se· rvic iu s, i st abilind un s1st puterea , ext.1n zan · ern de . r ngur bazat e m erit, nu pe orig ine sa u pe pozitie sociala N . . o � : _ ? _111, _ ca 91 taran11, era u recrutati in serviciul s ta tu lui, for mand �.. toc r tia servi la", c are1-a infuriat ulterior pe Custine18• Auto�� a a u fost legati · � 9erb1lor a fost redusa 9i mai mul t, caci acesti ' . ' �l Illai . - man tar e de pa " t 91 de sta-pan " u11or. Biser ic a ortod oxa , care fusese · "1n totdeauna ma1 mult sa u mai pu tin sub co ntro lul sta tului , a £1ost . . r �or gan1zat _ 91 su bordonat� u nui si nod n umit direc t de tar. Tarul � 9�-� ar�gat 9� drep: ul de a-91 alege succesoru l, f ara a respecta prac _ e. P rin aceste schimba ri Petru eel M t1ci le d1nastice ob19nmt are a , . . . . . 1n1t1at 9 a exempl1ficat legatura stransa care exista in Rusia intre : modern1zare 9i ccid �ntalizare, pe de o parte, 9i de spotism, pe de � _ al ta parte . Urma ndu-1 exemplul, L enin, S talin s i intr -o roai mica masura , Ecaterina a II- a 9i Alexandru al II-le� �u incercat si ei i divers modur i, sa modernizeze 9i sa occidentalizeze R�ia ti � � sa consol1d eze puterea autocratica. Ce l pup.n pana in anii 1980, democratizatori i din Rusia au fost de regul a occidentalizatorl, dar occide ntaliz ato rii nu au fo st democratizatori. Lectia istoriei Rusiei est e ca centralizarea put erii const ituie premisa �bligat orie a reformelor sociale 9 i economice . La sfarsitul anilor 1980, cola boratorii lui Gorbaciov au regretat ca nu si- au dat seama de acest lucru, cr iticand obsta colele pe care pol iti�a de glasnost le ridicas e in calea l iberalizarii economice. Petr u ee l Mare a avut ma i mul t succes in a aduce Rusia in Eu e if seb o ropa dec t in intentia de a aduce Europa in Rusi a. Sp re de � btll rn rne n u �e Impenul Otoman, Imperiul Rus a fost accept at ca mport ant 9 i legit im al sistemu lui int ernational europe an. Pe P!� � Intern, reformele lui Petru eel Mare au produs unele schitnb�· bi o , e dar societatea a ramas .hibrida : in afara unei elite restrans a9 ceiurile , inst ituti ile 9i convi ngerile bizantine s> i asiatice au rain

198

CrocNIREA C[VILIZA'fIILOR

91 REFACEREA ORDINII MONDIALE

e eurod t ta a el f st a te i v i pr u a r e i ietate a rusa 9 c so in te n a . un rus, ve1. ra- n1. un t-atar", spunea redolllin e9ti v o 1 ca a D ,, i . u r e d . 9 i P , at s a sfa9iata r ta o ia s u R i in eo d ut c fa. a e ar M l ee p �d� M aistre. Petru orii de e at l iz ta en id cc o i t ca i, li fi o a 9 J�: psecolul al XIX- lea , a tat sl v aprig d aca u ea c i z a r t o n c e i s a it ic er f e 9 ?1',.111 eau aceast a situaµe n g a a t arii sau, dim a t le p m o c e r a iz n e p p� � ro eu apat p rintr-o c a . un 1 ea Ia er rc o a p . 1n t sa- . s1 . e en p o r eu r o e 1 t ' im1narea 1nfluen l e . . n r1· p � a, . , 1v tr . 0 aev sustinea a d ea C m cu e r p l ta en d ci o ro p n U s ru t ri i . sp ul at pd f o sa a i a e var u b e r t ia s u R a c i i " u l 9 � so arele este soarel e Occident u e il t u it st in a b i h sc a i n � u il � a 9� � a lum in a pen tru st ea c a ca �:s;as en1 pe rm te d in s o l o f I, sk v e 1l an D a c l fi t enise. Un sl avo o m e l 9 re e ca e europ enizare d il e r tu r o ef za cu a , 0 9 9 1 ii it 9i in an z u a am i�are r m ele fo sc e i cu o l in i i i u l ru p o o p 9 enature aza viata ,,d a c za u ca din l e transplan i e i n r a st i µ t u i st i n 9 a t u cu unele straine", ,,imprum e 9i rn te x i e e n r te in ii e l t la re c 9 teaza pe pa mantul rus" 9i ,,prives ropean, u e , in ra st e er d e v e t d c n u p problemele vietii ruse d intr-un 19• " a a i ropean, ca sa z c 9 u e ie ct a i fr re e d i gh n u u pr ntr-o lent ila c at un r e i d s n co t s fa a e ar M e l e u r in istoria ulterioara a Rusiei, Pet ei m ai c r, lo i i r a rs e dv a · e d a n ta sa i s i r erou de cat re occidentalizato ' acuzat de tra u a 1e r a c , 20 19 ii an n i d ii c invers., unat' i fiin d eurasiati u occi ea g in sp e r ca u tr en p i ic ev dare 9i care i-au acl amat pe bol9 a. v co os M a l la ita p a c d n ta u m i dentalizarea , sfi.dand Euro pa 9 relaµil e dintre n i a ap et i a e t r a o at r gu u a n i Revolutia bol9 evica a act eri r ca re a c t a en l va i b m a ea c e a d si Ru 9i Occident, fo arte dif erita zase cele dou a sec ole anterioare . E a a creat un sistem politico-eco nomic care nu pu tea exista in Occident, in numele unei ideologii formulate in Occident Sl avofilii si occidentalizatorii dezbatusera . �rob lema daca R usia putea sa fi� dif erita de Occident, fara sa fie ro p a st ea a c a t i uc l ra st po at lv zo i re a �� v ata fata de el. Comunismul a acess pu o al t m en m a d i un f a s t en d i cc s O Ru ia era di feri ta de : � "n tU1a intr I ea er uc " d n co a u 1 e ucat era ma 1 avansata d ecat e'1. Ea pr " - 1 urma- , "1n toata · -a, pan te\ro l uti a a , a pro1e tara care avea sa se ext1nd lu ne apoiat, ci un in ic at i a s a t cu e tr n s . u Ru a ip ch ia u nu mai intr Viitt or 80vietic iei sa s Ru is m er p a ia ut ol v e r r, va e -ad r progresist . int A

•

199

SAMUEL P. HUNTINGT ON

depa9easca Occidentul, dif erenpindu-se nu pentru ca ,,su f eriti 9i nu vre m sa aj unge m nt t. ca voi", dupa c u m sustin i e a : u � ci pen tru ca ,, suntem diferit a s l i 9i, pana la urma, veti a junge ca dupa cum spun e a Inte rnat :� ionala comuni st a <>i, . Totu9i, d e9 i comunismul le -a permis lide rilor so vietici diferentieze de Occident, el sf st a c re a t, in a c ela i t im p, legatu 9 nice cu a cesta Marx i Eng n Put els er a u ge r mani; . 9 la sfar itul u}er.. al XIX -lea 9i la inc epu tu l se 9 o s e c l colului XX, majorit atea partizanUor ologie i lor era u vest-europ i: eni; in 1910, multe sindic ate �i social-democr ate i muncit Parti4i! ore� ti din tarile occid ent 9 ale le irnllli ta9ea u ideolo g ia i deveneau din ce in ce mai importa 9 nte in politi ca euro peana. Dupa revolu tia b ol9e vica, partidele d e stanga s-ag impartit in particle comun iste 9i particle socialis te i s-au trans.. form at in fort e import ant 9 e in tarile europene. I n ce a mai mare par te a Occide ntului, pers pec tiva marxista prevala : cotnunismf u 9 i socialismul pareau sa reprezinte viito r l 9i e ra u adoptate u , intr-:0 forma s au alta , de mult i me mbri a i elitelor politice i in 9 telectuale; D ezbaterea din Rusia , dint re slavofili 9i occid entalizato ri, in le tura c u viitorul tarii a fost inlocui ta astfel de o d ezbate re in E\ltOi! pa, intre dreapt a i stanga , cu privire la viitorul Occidentulu till 9 i intrebare a daca Rusia intru chipa s au nu acel viitor. Dupa al Doilea Razboi Mondial, puterea U niunii Sovi etice a s porit atractivitatea com�nismului atat in Occid ent, cat i, fa pt m ai se mnificativ, til 9 randul civi lizatiilor nonoc cidentale care reactionau astfel unpo;, ' triva Occidentului. Elit ele .. din socie tati ' le nonoccidentale dol'IW' nate de Occide nt vorbeau despre autodete rminare i dem oc p� ra 9 cele care voiau sa infrunte Occidentul vorbea u despre rev olutfi8 si elibe rare na tionala . · Ad optand � ideologi e occidentala � i folosind-o pentr u a <Y voc a Occidentul, ru ii s-au apro piat intr-un fe 9 l mai 1:1ult de dent decat in orice alta peri a oa d a a istorie i lor . D P m o e d 1 e ctbt,' 9 liberala 9i comunismul erau ideologii foart e d i ferite, ambel e re vor bea u, intr-o anumita masura, aceea9i limba. Cad erea c �� t nismului i de zint t s e g rarea Uniunii Sovietice au pus capat ac: i 9 200

:0, J

CroC NIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE --.......

p litico-ideologice di ntre Occident 9 i Rusia . Occide�� ·oter erat 9�1 a crezut ca rezultatul va fi triumful de�ocrat1eI � a sp uprinsul fostului impe riu sovietic. Totu91, rezul�a� c to t e p . ·Iibe rale 'l. In 1995 viitorul democr at1e1 ,. b a t ' at d a e previz 1 1 r e u a ,. . . . ._ , acest rwera le ,.in nRus1. a s1 ,.1n celelalte repu blici ortodox e er. a Incert. In lib - sur -a ce, rusii au incetat sa s e po arte ca n1 te marxi· t1· 9. , 9 e rna p , us pl s e comporte ca ni9 te ru9i, prapas t1· a d ·i ntre Occ1sa t � p e nc si au i . apa liberala 91 'dent �1. Rus1a s-a ad"anc1·t. Conflictul intre democr ,. . .. . . . rn-len1n 1sm er a u n conflic t intre ideolog11 care , i n c1ud a s i rnarx . · e dife rentelor se m n1fi cativ. e dintre. ele , er au ambele mod erne, Ia.IC I ert ate, e galit ate si bunast are ent acelea,s1 scopur 1· . 1·b r a ap u V' e a a si , . tal putea sa po ar te o dezbatere rnater1·a1a. Un democrat .occ1den . inteIectuala- cu un ma.no.st soviet·1c, dar nu pu tea sa f aca a cest lucru cu un na,ti� nalist ortodox rus. . . occident alizatorI a AIn epoca sovietica, l upta dIntre slavofili si , . . ,. sau . c ,.intrer upta' din moment ce disidenti S o lJ e nit1n pr e cum iost , Saharov au pus SUb semnu1 1"ntre barii sinteza comunista. 0d ata_ . · d a devarata identicu prabusir ' ea acel ei sinte ze, dezbaterea prIVl� i: tate a Rusiei a reinceput ,.in iort - . Tre buia Rus1a sa a dopte val Orile ' a . . . . instituti , ile si , pr act1cI 1 e occidentale ,si sa incerce sa se Integreze in . . Occident? Sau intr uchip a ea o Cl.vil.iza ,t·ie euroasiatic a SI· ortodoxa distincta, diferita de cea occI.dent al-a, al ca-rei dest.1n un1.'c era de a fi . o punte intre Europa i Asi. a? Ata,. t ,.1n ra,. n dul elitelor mt e1 e ctual e 9 . . . . . s1· politice' cat si in ran _ · tau parer1 d1vergente dul po pul atiel exis , . in aceste privint e. De o parte e ra u occ1'dent alizator ii' " co smopo . liti" sau atlanti�ti" ,1 " ' ' iar de alta. erau succesorii slavo�Ilor, num1·t· . ti)20 . 'k " ( ., nat, ionalis, ti" , "euroasiani,sti" sau ,,der;a vnz 1· etat�� . · .. . D1ferentele principale din e ace ste grupuri privea u po1 it1 ca tr ' exte rna si . . i ntr-o masura ma i mica, reforme 1e econo mice SI. struc· ' , .... a s '-ur tatului Opiniil e variau intre O extrema- �I· alta La un capa- t . al sp ectr ului erau c ei c are fo rmulasera- ,, noua gandire;, adoptat a_ de G�rb actov na corn -�i rezumat:a I. n obiectivul s.l.u de_� cr�a- 0 ,.casa_ e�o��:; un , a", precum �I multI· dintre consil1er1I 1mportant1 at . 1 n u acµ

201

SAMUEL

II MONDIALE IN D R O A E R E C A F E R I S R CIOCNIREA ClVILIZA'f' lILO ,

p HUNTINGTON

' Elti�:, c�: i9i expr ima se dor inta ca Rusia sa de vina ,, o tara n . . or� mala 91 sa fie acceptata in clubul pr1nc1p · · al eIor democrat1i �ndUs� . . , · e, G-7, ca al op tulea membru. Nationalistii ma1 0 e ati, tr1a1izat : ga� precum Serghei Stankevici, sust) ineau ca Rusia t;ebu1·a sa:11resp 1n . t· • . d calea "atlan Ista 91 sa ea prioritate prote ·Jar 11 rus1·1or d1n alte ,t� r1, � V V sa-91 intareasca legaturile cu Turc ia s' i cu tar , suImane s1 , ile mu ·. s�a Promoveze o ,, red'istribuire apreciabila a resurselor a o?t·, 1 nilo r, a l��aturi_lor 9i a intereselor noa stre in favoareaA siei adi cav �inspre est 21 Ce1 care imparta9eau aceasta opin ie ii repro s ' au lui Elt1n ca� . . , subor.dona se in tere sele Ru siei celor ale OccidentulUl, ca redusese .. v puterea militara a t' ar11, ca nu re u91se sa sprijin e prieteni tradi,t1'. . . o�a1 I·pre cum Serb1a 9i ca impusese reforme economice s, i polit 1c � pr1n :11etode care facusera rau poporului rus. Un indiciu al ste1 �en_d1nt: a _fo st no�a opularitate de care au inceput sa se ��:ure ? 1de1le lu1 Piotr Savitki, care, in ani i 1920' sustin , use ca Rus1a era o civilizatie euroasiatica unica. , nalisti rus· , 1, Nationali9tii mai extremi9ti erau imparti ' t' i in natio v , precum Solj eniti , n' care p1eda pentru o Rusie care sa-i includa pe . .. . . V · · toti, ru,s11 ,s1 pe bIeIoru91· ·1 91 ucrainenii slavi ortodoc9i,· cu 1egatun . . .. stranse cu R us1a, · 91· nat1onal19t1 1mper 1. al i9ti precum Vladimir Ji. . r�novsk1� �ar e �?r�au sa refaca imperiul sovie tic 9i puterea milita1 1ntre ex�emi9�ii imperiali9ti erau antisemit,i �i ::::�:�:�� :, ;1dor�au sa r eorienteze politica externa a Rusiei . V fi pn� dominarea sudului musulman (asa cum t �=r:: ��:i!�:�t'.I) ' �e pr1n cooperare a cu sta tele musulma�e si cu . chIna · "1mpotr 1va Occid entului·. N a,ti·ona1·19t11. . pledau si pentru acor. .. . darea unu1_ spr1 J1� mai substantial sarbilor in razb�iul impo triva musul marulor D 1fe re_n,te1e di· ntre co smopoliti 9i nationalisti s-au · . refl ectat, in P1an 1�st1tutional, in punc tele de ve der� ale Ministe. rul u1 d e Externe s1 , ale armatei.· Ele s-au reflectat' de ase menea' . . "1nta:"1· . " In evo1 ut1a I c1··1 externe s1 de securitate a lu1· Elt' 1n " ' ma1 , poI"ti "1ntr-o 1rect1e, apo1 in cealalta. ia ublica rusa era la fel de divizata ca elitele. Un sondaj din ��; ' e� ectuat pe un e9antion de 2 069 de rusi europeni a V V , t ara at ca 40% dintre responde nti erau ,,deschi9i fata de Occiden�", vii

•

a·

202

•

le a a . L i" iey c e d n ,,i t" 9i 24% n e id c c O e d ta fa i iey h c g6% erau ,,in iste au rm fo re le e d i t r a p , 3 ie 199 r b m e c e d in d re ta n e m a iste l a n o ti gerile parl a n i 9 te i s rm fo re ti n tidele a r a p , ri u t o v in d o o/ ,2 4 3 22 • La fel, la alegeril e preziden ob tinut 3, 7 % 1 u r t n e c e d le e d ti r a p i ey 43,3 % ta: circa a iz iv d u o n n i d t s fo a a c li b u p ia in p o 6 9 9 1 ie n u tiale din i idental, c c o ro p l tu a d i d n a c u ntr e p t ta o v u a ri o t a g le a re t n 43% din e p t a t o v u a % 2 5 i 9 i , o! t a m r fo e r i t a id d n a c i lt a u r t Eltin, eyi pen trala a n e c a e n u s ti e h c In . ti i9 n u m o c i 9 i t ey li a n o µ a n ti tru candida i ata, dua ey fa s a r ta o t n e id v e as m a r a 0 9 9 1 r o il n a ia s u R i, i a il b a n identita t e li a in a r u t a s a tr st ituin d ,, o n o c la fi o v la s lo ta n litatea occide 3 • 2 '' l a n io t a i n u l u r e t c a r a c a ercat , c n i a k r ti.i ta lA a m e stafaK u M , 0 3 9 1 i s 0 2 9 1 ' ii n a Turcia. In sa lase l u r o p o p a c fa i 9 s a , ent calculate t a e m r fo e r e d ie r e printr-o s entale m a d n fu le i i ip c n ri P . n a i musulm 9 n a m to o l tu u c e tr in urma ep u r l, u m s li u p o p t s fo u a i lu u m s li a m e k e l a " ti e g a s e sau ,,cel e 9as l. u m is rm fo re i ey l u m s ti ta e ismul, ic la l, u m s i l a n o ti a n l, u blicanism t ri a m r u a l a m e K l, a n o ti a in lt u m u i r e p im i u n u a e e d Re spingand i e ni 9i rm a d n a g i c u i 9 d n a lz en , expu g o m o e n u ti a n tta s n sa cr ee z e u e sultan p i o p a t a n o tr e d a 1l tu i s cop. E s e c a a e r e g in t a u tr n e greci p i c c o ip t e d , n a c li b u p e r itica l o p te ta ri o t u a e d m e t is s 9 i a crea t un ioase, g li re i ti ta ri to u a a a s r u s la a ip c n ri p l, tu fa i l a c t li o b a dental. A e l ii g le o c i 9 le i l o c 9 t ta n i fi s e d a reformat invatamantul eyi clerul, a i 9 c li b u p t n a m ta a v in e d religioa se, a creat un sistem laic unificat lo in , a ic m la is a e g e l u a c i l p a a desfiintat tribunal ele religioase care ian. t e lv e il iv c l u d o c e p c uindu-le c u un nou si stem judiciar bazat etras r a i ey n a ri o g e r g l e e El a inlocuit eyi calendarul traditional cu i Petr u lu l lu p m e x e a p u D . la isl amis mului sta tutul de rel igie oficia l a l o b im s n u ra e a c u r t eel Mare, a interzis purtarea fesului, pen a p e rt a o p a s i n e m a o e p t tra ditionalismului religios, i -a incuraja a im lt u ta s a e c A . n ti la l tu e b a lf larii 9i a inlocuit scrierea araba cu a o p im c ti c ra p t u c fa. a a reforma a avut o importanta capitala. ,,E ta a g o b la a in t la a re e ri c s in s_ibil accesul noilor ge neratii e ducate e n e p ro u e r o il b m li a re ta inva t ja ra u c in a d , la a n io it a tr literatura 203 erau

! I I I

SAMUEL

HUNTINGTON

�i a facilitat co nsider abil cre� ter e a ratei de alfabetizare."24 D ce a redefinit iden itat natio nala, politica, religioasa �i _ : �� cultu:: a po por ulu1 turc, 1n an111930 , Kemal a fa.cut e for turi ener0 . 1ce s ,. s t1m uleze dezvo ltarea econ o m o .. a 1.ca a Turc1e1. Occide ntalizarea rn gea mana 1n mana cu modern . er1z area; occidentaliz andu-se , Turc. avea sa s e modemizeze 1a . Turcia a ramas neutra in timp ul celui de-al Doilea Raboi M dial (1039-1945), un adevara t razboi civil a l Occidentului. Tot:; dupa razbo i, - grabit s a se identifice 9i mai mult cu Oc �� " cident�: Urmand explicit modelele oc cidentale, a trecut de la un sistem m o nopartit la un sistem plu ripartit. A fa.cut pre siuni pentru intra in NATO, ceea ce a �i re u�it in 1952, co nfirmandu-�i astf; apar tenenta la lumea libera . A primit ajut or e co nomic 9i rnilltar in valoare de miliarde de do lari din partea vesticilor; for tele e· militare au fost instruite �i echipate de Occident 9i integ ;ate i� structura de co manda a NATO ; a gazduit haze militare amer icane. Turcia a ajuns sa fi e conside r ata de Occident bastionul sau " . estic rmpotr1va expansiunii Uniun ii Sovietice spre Mediterana, O rientul Mijlociu 9 i Go lful Persic. Pe ntr u aceasta legatura si identifi care cu Occidentul, Tu rcia a fost c r iticata de ta. rile nono�cidentale ne, aliniate, la C onfer inta de la B andung, din 1955 si a fost acuz a ta d e blasfemie de catre ta.rile is lamice25• Dupa Razboiul Rece, elita tu r ca a ramas, in mare a ei majori tate, proocidentala 9i proeuro peana. Apartenenta la NATO este co nsiderata de catre aceasta indispensabila, deo�rece constitu e i o legatura organizati onala stransa c u Oc cidentul s' i este necesara pentru a contrabalansa Grecia . Totu�i, parteneriatul dintre Turcia 9i Occident, concretizat p rin apartenenta ei la NATO, a fost produsul Razbo iului Rece. Odata cu sfar9itu1 acestuia disp re a motivul pr incipal, iar legatur a dintre Turcia si Occident slabes, , te 9i trebuie redefinita. Turcia nu mai este de folos Occidentu lui ca pavaza impotriva marii am enintari din no rd, ci, mai degraba, a9a cum s-a intamplat in tim pul Razboiului din Golf, ca posibil partener in co mbaterea unor amenintari mai putin importa nte ¥

204

....

•

CIOCNIREA CIVILIZA TIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

�In acest razboi' Turcia a ofer it un ajut or c r ucial coalitiei d u . s di!l . . ·va lui Saddam Hussein inchizand, pe ter1tonul sau, co n"tr1Potr1 1 . ca re pet rolul irakian ajungea in reg 1unea med.1terane rin ucta p d . d orn1 akul r mitand avi p or ameri ane ane sa atac pe 9i a, � � an � � � : : e de I baze de pe terito r1ul sau. Totu�1, aceste dec1211 ale pr e�ed1n ritici vehemente in Tu rcia �i au provocat au suscitat c Ozal � u1 l te . A 1 dem·1s·a 1 ministr ului de Externe, a ministr u u. . 1 parar11 9"1 a 9efului . statului major, pr ecum 9i mari demonstrat11 popu1are 1mp�tr1va cooperarii stranse a lui Ozal cu Statele Unite. Ulterio·r, pre9edintele · Demirel si , premierul Ciller au cer ut ridicarea san ct1un1·1or 1mpuse " de ONU I rakului, pentr u ca acestea reprez�ntau,. 1�. ace1a91. t·1n:p: 26 ara ec o V n o . D1spon1b1l1tatea Turc1 e1 mica grea pentru Turcia o p 0 · · de a Colabora cu Occidentul imp otriva amenintar ilor 1s1am1ce d.1n . ince r ta decat era dorinta ei de a 1upta al¥atun SUd este mai putin ' de Occident impotriva amenintarii sovietice. In timp�1 cr1.ze1. d.1n . Golf, pozitia Germaniei, un prieten traditi�nal al �urc1e1, ca_ �e �u a fost de acor d ca un atac ir akian cu rachete 1mpotr1va Turc1e1 sa fie considerat un atac impotriva NATO, a aratat 9i ca Turcia nu pu�ea conta pe ajutorul Occidentului impotriva amenintarilor ven�te y din sud. Confruntarile cu Uniunea Sovietica, din timpul Razbo�� lui Rece, nu ridicau pr oblema identitatii civilizationale a Turciei; nu acelasi ' lucru se poate spune despre relatiile ei cu ta.rile arabe, dupa Razboiul Rece. . . Incepand din anii 1980, un obiectiv prioritar, poa�e ch1ar p:1ncip alul obiectiv de politica externa al elitei turce orientate catre O ccident a fost aderarea la Uniunea Europeana. Turcia a depus 0 cerere oficiala in ap rilie 1987. In decembrie 1989, � s -a comuni at � ca aceasta nu putea fi analizata inainte de 1993. In 19 �4, Un u � � ne a a apr obat cererile de ader are ale Austriei, Finlande1, Sue�1 �� i No r vegiei 9i se anticipa ca, in ur matorii ani, e v r lu ec1z11 � � �� _ favorabile cu privire la Polonia, Ungaria 9i Ceh1a 91 al tarzi �� Poate, cu privire la Slovenia, Slovacia �i republicile balt1ce. : urc11 au fost dezamagiti mai ales de faptul ca, din nou, Germani c l �:. � tnai influ ent membru al Comunitaµi Europene, nu le-a spr1J1n1t ¥

•

205

SAMUEL

activ candidat u ra 9i ca a dat in schimb, pri oritate statelor di n Eu 27 ropa Centrala • La presiunea Statelor Unite, Uni unea Euro pean .. a neg ociat o uniune vamala cu Tu rcia; totu�i, obtinerea statu i � tu de mem�r u cu drepturi depline ramane o posibilitate indep arta� _ _ t a s1 1nc ert a. ' De ce a fost Tu rcia trecuta cu vederea si de ce pare sa fie reu la capatul c ozii? In public, oficialii e u;o peni invo cau niv:: redus de dezvoltare economica a Turciei 9i respectul ei nu toe scandinav fata de drept urile omului. In particular, atat europern� nu, A . •. cat 91 t urc11 c ons1.derau ca adevaratele mo tive erau opozitia inve r9unata a Greciei 9i, mai ales, faptu l ca Tu rcia este o tara musul mana. Tarile europene nu do reau sa se·confrunte cu posibilitate a de a-9i deschide granitele pentru 60 de milio ane de musulmani m ulti dintr e ei � omeri. Fapt mai semnificativ, ele considerau ca' � p �nct de ve_dere cult ural, Turcia nu face parte din Europa: S1t uat�� drept ur1lo r omului in Turcia, du pa cum declara pre�edi ntele Ozal in 1992, este ,,un mo tiv inventat pentru a refuza in trarea Turciei in Co munitatea E u ropeana. Adevaratul motiv este ca n oi suntem � usulmani 9i ca ei sunt cre tini", dar, adauga el, 9 _ , ,,e1 nu spun asta . La randul lor, oficialii europeni considerau ca Uni unea este ,, un club cre9tin" �i ca ,,Turcia este prea saraca, prea populata, prea musulmana, prea dura, prea diferita cult ural, prea orice". ,,Co�marul secret" al europenil or, cementa un observator, este amintirea ,,incu rsiunilor sarazinilor in E uropa Occidentala �i asediul turcilor asu pra Vienei". Aceste atitudini au generat ,,per ceptia raspandita printre turci" po trivit careia ,,Occidentul nu ere de ca exista lo c pentru Turcia in E uropa" 28• Du pa ce a respins Mecca �i a fost respinsa de Bruxelles, Tur cia a profitat de ocazia oferita de dezintegrarea Uniunii Sovietice pentru a se intoarce spre Tas' kent. Pr esedintele Ozal si alti lideri , > ' tu rci au sustinut ideea unei co munitaµ a popo arelor t urcice 9i au fa.cut mari eforturi pentr u a stabili legat u ri cu ,,tu rcii din exte ri or", care traiesc in ,,strainatatea apropiata" a Turcie i, " de la Marea Adriatica pana la granitele C hinei". O atentie deosebita a fost '

206

DIALE ON M I NI DI OR A RE CE FA RE I OR IIL ZA � CIOCNIREA CIVILI T

HUNTINGTON

v or�itoare de i ic bl u p re u tr pa r o l ce i u i ul 9 rdata Azerbaidjan urk me nistan, K a T , an st ki e zb U a, al tr en C a si A �cob1' turcice din lltrl u n mare at ns la a ia rc u T , 92 19 i 91 Kirghistan. in 19 9 si n · ta , bs · · · a e1 a t , fl ,z, uen n 11 1 ur at 1 eg e st e ac a lid o s 9 n o c e a it en m i n u , - de acti . nurnar ung 1 en rm te pe n u u t m u pr im a, te es ac e tr in es te repu blici. Pr · ac in uaJ 1, · ar 1 o d e d e d ar · 1li · m 5 1, de la ta oare t o l va in a ic m . a d ' n a b O . d cu . ecte in valoare de 7 9 de milioane de do1ar1,· te1eviz1une toar e dir . satelit (inlocuind un canal de limba r usa), s1·steme de te1efo . "1n u 1v . ers1·ta. · prin t t1 en d u st u tr pe � rs e b de � ii m e, en ri e a � ii ic rv se � nie, er1 , oame:11 ch n ba u tr n pe a c1 ur T 1n e r ca lifi turce,sti' c ursuri de ca · In a. al r t en C a · s1 A n i d 1 1 · er az i r te o fi e 9 . de afaceri, diplo mati 9i sute d o st fon da te f u a 1 a rc u t de ri so fe r p o i 9 i noile republici, au fost trim 9 omune au c le ra u lt cu le te en m e El . e t ix m ii n circa 2 000 de co mpa a af de o n u a rm afi m cu a up D e. ic � facilitat aceste relaµi eco nom r A 1n e cc u s a e av a u tr n pe t, an �� rt o p � ceri turc, ,,lucrul eel mai im ul 11 p o�r1vit. er en rt pa a e r si ga te es n, ta is en bai djan sau in Turkm : ult m ai m , ra u lt u c i a ee ac m e v A . eu gr 9 Pentru tu rci nu este atat de . b - - r1· e"29. sau mai putin aceea9i limba 9i aceea�1 ucata . 1st st o f a a al tr n e C a si A i z ca u 9 Reorientarea Turciei spre Ca unitati de m o c i ne u ul er lid ni e v de a de mulata nu numai de visul u fl in ea er nd ti ex ra ca ra nt o c a e d a nt ri o d e natiuni turcice ci si d es ac e tr ca de a e r va o m o pr i ite �d 9 en�ei Iranului �i a Arabiei Sa onsiderau c ii rc u T . ne u gi re in ic m la is i u te� a fundame�talismul ca ,,mo delul tu rc" sau ,,ideea Turciei" - un stat musulman laic 9i er�ativa. t al o a nt ze e pr r e a at pi de democrat ic, c u eco nomie In plus, Turcia spera sa impiedice rena9terea influente1_ rus�. t 1ob sa a er sp ia rc u T a, si Ru la i m la Oferin d O alternativa si la Is 9 na mai mult sprijin din partea Uniunii Euro pene 9i poate chiar statutul de membru. ublicile p re in ia rc Tu e d se in pr e tr in i n u ti Valul initial de ac turcice a sca�ut in 1993, din cauza resurselor limitate, a preluarii functiei de pre edinte de catre Suleyman Demirel, dupa m�artea 9 lUi, O zal si a reafirmarii influentei Rusiei in regiunea cons1dera ta. de ea',:�trainatatea apropiata". Cand fostele republici sovietice 207 A

SAMUEL P. HUNTINGTON

turcice au dev enit independente, conducato rii lor s-au grabit spr Ankara, ca sa curteze Turcia . Apoi, la p resiu nil e �i la stimulent el: Rusiei, au dat inapoi �i au subliniat, in ge n e ral, nevoia de a m en� ne relapi ,, echilibrate " cu ruda lor culturala �i cu fostul lor stap an imperial. Totu�i , turcii au continuat sa ince rce sa foloseasca inr u direa culturala pentru a-�i extinde legaturi le economice �i politi ce , iar eel mai mare succes al lor a fost obµne rea acordului guve rnelor �i a l companiil or petroliere in cauza pe ntr u construirea un ei con ducte care sa aduca petrolul din Asia Centr ala � i A zerbaidjan pana la Medite rana, prin Turcia30. in timp c e Tur cia se straduia sa-�i d ezv olte relat iile cu fos tele republici sovietice, propria ei ident itate la ica kemalista era atacata din interior. Mai intai, pentru T urcia, ca �i pentru multe alt e tari, sfar� itul Razboiului Rece �i tu lb uraril e provocate de dez voltarea economic a �i sociala au rid icat probleme importante de , ,identitate nationala �i identificar e etnica"31, la care religia oferea un raspuns. Mo�t enirea la ica a lu i Atati irk �i a elitei turce, veche de circa 60 de ani, era din ce in ce ma i amenintata. E erienta xp turcilor in strainatate a stimulat se n timentele islamiste in tara. Turcii care reveneau din G erman ia de V est ,,r eactionau la ostilita, tea cu care fuses era tratat i acolo, into rcandu-se la ce era familiar, ' adica la Islam" . Opiniile �i practicile p red o minante au devenit din ce in ce mai islamiste . In 1993, s e re l ata ca ,,barbile s' i valurile in stil islamic au proliferat in Turcia, m oscheile atrag �i mai mul� oameni, un ele librarii sunt pline de cart i, ziare, casete audio �i video �i CD-uri c are g lorifica istoria, preceptel e, modul de viata islami ce �i rolul Imper i ului Otoman ca pastrator al valorilor profetului Mahomed". Conform un or rel atari, ,,nu mai puµn de 290 de editur i �i de tipografii, 300 de publicaµ i, dintre care pa tr u cotidiene, cate va sute de postur i de rad io fara licenta �i circa 30 de canale de televiziune tot fara lic en ta facea u propaganda ideologiei is lamice "32• Confruntaµ cu intensificarea senti mente lor islamiste, condu catorii Turciei au incerc at sa adopte practici fundamentaliste �i sa 208

CIOCNIBEA CIVILIZA'flll,OR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE lor. in anii 1980 �i 1990, guveri entalist fundam ul spnJ1n , aga a tr . desch is un B1rou al Macer ilor Re1·igi.c a tt'nut · 1 · a1 1s a-z as , rc tu ul t1 el al unor minister e, a finantat e at c i de mare ma e t bug un , cu e 0as a 1n toate · ct1a · d e mos chei· , a introdus educat' ia r e1·1g1oas stru c 9 oco�ile d�. stat si a subv enti onat �colile islamice, care p�o�ov�d�. u doctr1ne1e 1'.slamic e s, i al caror numar a crescut de c1nc1 or1, in ia . f · · · d. e g1mnaz1� · a� ·11980, fiind recventate de circa 15% d1ntr e e1eVII ;. �1 ice Ele au dat mii d e absol venti, dintre care multi au deven1t :nari publici . in contrast s imbolic, dar e vident, cu Frant�, �:�nul a perm is purtar ea valului tradition� mu�ulman d e ca g f ,. interzrsese purtarea tre ete in 9c o1·I, l a 70 de ani dupa ce Atatiirk · . ,. 3 . fesulUl 3· Aceste act'iuni ale guv ernulu1, motivate in mare par te de dorinta d e a taia avantul islam ieytilor demonstreaza ca"t de puternic er; acest avant in anii 1980 eyi 1990. In al do ilea rand, rena�terea Islamului a sch��bat caracteru1 . . I . . ,. au adoptat Ozal politicii turce. Lider11 po itici, in spec1·a1 Turgut . ' . expli cit simbolurile eyi politicile musulmane �n Turc1a, ca �1 ,.1n. alte . _. tari democratia a stimulat indigenizarea �1 1n�oarc:rea la r: l1�1e . », In 'dor inta l�r de a intra in grat iile alegator1 lor �1 de a caey�ga . • • • • •• • • I si votur i, polit1 c1en11 - �1 ch1ar armata, basti u on . , . garantul la1c1.. tati i - au trebuit sa t ina seama de aspirat1ile rel1g1oase �e populatie i: nu put ine dintr e concesiile pe care le-au_ fac�t _m1roseau � . . d�magogie " Mi�car ile popular e aveau in clinat11 rel1g1oase . Daca elita si grupurile birocratice, in special corpul ofite�esc, aveau · ' onentar e 1aic · a, 1n ra"ndul fort, elor armate s-au man1festat sent1mente islamiste si mai multe sute de cadeµ au fost. exc1ueyi_· d'in acade miile milita�e, in 1987, suspectati fii�d �e se�timent� isla miste. Princ ipalele part icle politice au simt1t din ce 1� ce mai_m':1� nev oia sa incer ce sa obtina spr ijin electoral de la tarzkas (soc1etat1 selecte) musulmane, pe care Atatiirk le interzises�, dar care a� reap arut34_ La alegerile local e din martie 1994, P�r�dul �rosp�ri tatii fundamentalist a fost singurul dintr e cele c1nc1 mar1 �arti�e c are a crescut in optiunile electoratului, obµnand a�rox1n:iat�v 19 % diri votur i, in timp ce Partidul Cail Juste, al pre�1e rulu1.C1 l ler, a obtinut 21o/o, iar Partidul Patr iei, al defunctulu1 pre�ed1nte , V

• ••

209

SAMUEL

-�-- -------

P. HUNTINGTON

ALE R SI CIOCNIREA CIVILIZATIILO ' , REFACEREA ORDINII MONDI

Ozal, 20%. Partidul Prosperitaµi a ca tigat co ntrolul princi 9 P ale lor doua orase ale Turciei, Istanb ul si A n kar a si a avut rezuI � t at e foarte bu n e In partea d e sud a tarII. La aleger1le din decernb �995, Partidul Pr�spe�itatii a ca tigat mai m u lte voturi i 9 9 lac:� In parl am en t de cat oric are alt p artid si du pa sase luni a c0 , ' • • , ' i., rmat un guvern d e coal1t1e cu unu l di• ntre partidele laice. Ca si in alt tari, f un damentali9 tii au fast sprijiniti d e tiner ii em ig ra nt, i intors�1 . . . ·" . . In t, ara, de ,, asupr1t1 SI nevoi asI s1 de nou-veni ti '' · · " , i din orase," "Sans cul�ttes» ai marilor metropole"35. In al treilea rand, rena9terea I slamului a afect at politica exte na a Turciei. S ub conducerea pre edintelu i O zal, Tu rcia fusese i: 9 tabar a Occidentului, in timpul Razboiului di n Golf, in speranta ca acest lucr u o v a ajut a sa obtina st atutul de membru al Com� ni:aµi E uropene. Totu9i, a teptarile ei nu au fa 9 st confi.rm ate, iar ez1t area NATO cu privire la rasp un sul pe care 1 -ar fi dat daca Tur cia ar fi fost atacata de Irak, in timp ul acelui co nflict, nu a fost de natura sa-i lini9 teasca pe tu rci as upr a modulu i in care ar fi. reacti onat NATO la o amenintare nonr usa impotriv a tarii lor36• Lide�ii turci au incerc at sa dezvolte relaµ ile militare cu Israel ul, ceea ce � provocat critici intense din partea islami9tilor tu rci. Fapt mai important, in anii 1980, Turcia si-a extins rela ti ' , ile c u ta. ' rile arabe 9i cu alte tari musulmane 9i, in anii 1990, a promovat activ interesel e islamice acordand un spriji n semnifi.c ativ musulmanilor din Bosni a, dar 9i Azerbaidjanului. In ce ea ce pr ives, te Balcanii' Asia Centrala sau Orientul Mijloci u, politica extern a a Turciei deven ea din ce in ce mai islamizata. Timp de multi ani, Turci a a indeplinit doua dintre ce le trei conditii minime necesare pentru ca o tara sfa siata sa-si schimbe identitatea civilizaµonala. In marea l�r majo; itate, elitele turce s ustineau aceas ta schimbare, iar pop ulati a o accepta. Totusi, eli tele civilizatiei gazda, Occidentul, nu erau rece ptive. In ti�p ce problema era cantarita inca in balanta rena st erea Islamului in , ' ' -�u�ci� a activat sentimentele antioccidentale in randul popula__ tI: 1 91 a 1nceput sa submineze orientare a laica i proocidentala a 9 el1telor turce. Avand in vedere obstacolele de care s-a lovit Turcia :

210

• :

••

de ei a deveni membr u c u drepturi depline al Uni a are cerc "n acitate a ei limitata de a juca un rol domin ant cap e, ropen E �ill u �1111 a art cu fostele republici sovietice tu rcice 9i ascensiunea ten1n r P . r , se pare c a . telor islamice care erodeaza mo9ten1rea l'A m taru·k V

:�ia va ramane O tara sfa9iata.

Reflectand ace ste influente contrare, conducator11 Turc1e1 91-au u nte" intre culturi. Premi r ul �ansu ,,p o pe ca a tar a e ades ris c � d es ciller sp unea, in 1993, ca Turci a este atat o ,,democrat1e occ1�en� �" ca"t si o p arte a Orientulu i Mijlociu", care ,, une9te fiz1c 91 tala, nt a, Ciller 1vale amb sta ce d a a ctan Refle µi". a z civili doua ofic s filo a aparut adesea in fata p ubliculu i de ac asa c a un mus ul�a�, d�, cand s-a adresat NATO, a susµn ut ca ,, realitatea geografica 91 poli tica este ca Turcia e ste o tara europeana". �i pre9 edintele S uleym an Demirel numea Turci a ,,o punte foarte importanta intr-o regiu 37 . " a Chin in pana ne care se intinde de la vest la est, din E uropa Totusi, o punte este o constructie artificiala, care leaga doua enti tati s�lide, dar care nu f ace parte din nici un a din ele. Cand liderii T�rciei is' i descriu astfel tara, ei confirma, in mod eufemistic, ca este vorba de o t' ara sfas' iata. )

))

•

Mexic. Tu rcia a devenit o tara sfa.9iata in anii 1920, Mexicul abia in anii 1980. Totu9i, relatiile lor istorice cu Ocddentul pre zinta unele asemanari. A s emenea Tu rciei, Mexicul avea o cultura evident nonoccidentala. Chiar in secolul XX, dupa cum spunea Oc tavio Paz' ,, esent' a Mexic ului este indiana. E ste noneu ropeana"38• In secolul al XIX-lea, Mexicul, asemenea Imperiului Otoman, a fo st dezmembrat de puteri occidentale. in deceniile al doilea ?i al treilea ale s ecolulu i XX, Mexic ul a trecut, ca 9i Turcia, printr-o revoluti, e care a creat o baza noua pentru identitatea naµonala �i pentru un nou sistem politic monopartit. Totu9i, in Turci a, revoluti a a implicat o respingere a culturii islamice 9i otomane traditionale si un efort de a importa cultura occidentala 9i de a se integ�a in O�cident. In Mexic, ca 9i in Rusia, revolutia a implicat in corporarea i adaptarea u nor elemente ale culturii occidentale, 9

211

SAMUEL

P. HUNTINGTON

NDIALE MO I NI DI OR A RE CE FA RE SI OR IIL AT LIZ VI CI A CIOCNlRE , '

generand un nou tip de nationalism, opus capitalismului s · ' 1 de.. . . . mocrat1e1 occ1dent ale. A st1e i: 1, timp de 60 de ani, Turcia a in cerc at sa se d:fin�asca d �e?t europeana, iar Mexicul a incercat sa se de.. fineasca pr1n opoz1t1e cu Statele Unite. Din anii 1930 pana in a .. nu 1980, conducatorii Mexicului au dus politici economice si , exte� . opuse 1ntereselor americane. In anii 1980, aceasta atitudine s-a schimbat. Presedint I Miguel de la Madrid a initiat o redefinire totala a obi�ctivel: e practicilor �i identitatii Mexicului, continuata de succesorul sa:, Carlos Salin as de Gortari, ace asta fiind cea mai ampla campani� . de sch1mbare de dupa revolutia din 1910. Salin as a devenit un Mustafa Kemal al Mexicului. Atatiirk promovase laicismul si na tionalismul, teme dominante in Occident la vremea lui; S�inas a promovat liberalismul economic, una din cele doua teme do minante in Occident la acea vreme (dar nu a aderat la cealalta' democratia politica). Ca �i in cazul lui Atatiirk, punctele sale de vedere erau imparta�ite de majoritatea membrilor elitei politice �i economice, dintre care mult' i fusesera educati ' in Statele Unite' ca � i el insu�i �i de la Madrid. Salinas a redus drastic inflatia, a privat1zat multe companii de stat, a incurajat investiµile straine, a redus taxele v amale �i subventiile, a restructurat datoria externa, a redus puterea sindicatelor, a crescut productivitatea si a adus Mexicul in Acordul Nord-American de Comert Liber (NAFTA), alaturi de Statele Unite �i de Canada. Asa , cum reformele lui Ataturk aveau ca scop transformarea Turciei dintr-o tara musulmana din Orientul Mijlociu intr-o tara laica european a, reformele lui Salinas erau menite sa transforme Mexicul dintr -o tara latino , americana intr-una nord-americana. Aceasta nu era o alegere inevitabila pentru Mexic. Elitele me xicane ar fi putut continua pe calea antiamericana nationalista si protectionista urmata de predecesorii lor, in cea mai mare parte a secolului. Sau, a�a cum au cerut unii mexic ani, ar fi putut incerca sa formeze impreuna cu Spania, Portugalia �i ta.rile din America de Sud o asociatie a natiunilor iberice.

. . ·vn·

)

212

riajo M ? rd No de ica er Am in e ez gr te in se sa l cu exi M Va reu�i la ua ct le te in �i ica om on ec , ica lit po r lo ite el a e ar ito covar� a te a de ire eb os de re sp , ea en em as De i. ar gr te in i teste favorabila aceste e t es a az dg 1 t1e 1za c1 or 1 1te 1· e a e r a ito rs va co ea maJ·oritat , ' . terc1v . il1 . . zarf' .L urc1· a, a 1n m le ob Pr i. lu cu exi M a le ra tu cul rii ie in al re ila f vorab a am Te a. nt re fe di a st ea ac za. tia en id ev i ' tie imigra , a la ia , uc cr a al � n t1o ro eu e el ar po po le �i ite el t i na rm te de a va. si a m de O unigratie turca a.. an pe ro Eu ea un ni U la i ie rc Tu ii ar er ad a. sc ea iv ene sa. se impotr e at St in , la. ga ile �i la le ga a., iv as m a an ic ex m tia ra ig n schimb, im ea ar tr in ru nt pe as lin Sa de t si lo fo t en m gu ar un st fo le Unite, a ati pt ce ac ne fie e, ril fu a.r m i at pt ce ac ne ie ,,F Mexicului in NAFTA: i Me te ni U e el at St re nt di la. 9 ra ltu cu ta an st di , oamenii". In plus ia lig Re . pa ro Eu i ia rc Tu e r nt di a ce t ca de 9 ica m ai m t xic este mul le ite el , la io an sp te es la cia ofi a s ba lim , ul ism Mexicului este catolic ropa (unde i?i Eu e tr ca i, ie or st i ul ng lu -a de e, at nt sale au fost orie e nd (u ite Un e el at St e tr ca , nt ce re ai m �i, ii) ud st la ii pi tri mitea u co re din a od om ac de a ad rio Pe . ii) ud st la ii pi co i9i trimit in prezent an di in oan sp hi l icu ex M ?i na ica er am ogl an d r No tre Amer ica de a cre?tina p ro Eu re nt di a ee ac t ca de ta r u sc ai m t u.I m fie i sa. ar trebu tira pa. du e, un m co te nc pu r to es ac da ciu In a.. an si , Turcia musulm ta fa e iti oz op o t sta ife an m s-a ite Un ele at St in A, a fic rea NAFT re ne pu im de ri re ce d an a.r ap ic, ex M de e ar de o apropiere mai m a unor restrictii asupra imigratiei, plangeri referitoare la muta citatea Mexicupa ca la ire iv pr i cu iel do in rea unor fabrici in sud si , lui de a respecta conceptele nord-americane de libertate 9i de stat d drept39 • e tien id de rii ba. m hi sc ita u re r u nt pe ie or at lig 9 A trei a cerinta. ob fie acceptata sa re ba m hi sc a. st ea ac ca tate a unei ta. te es te sia sfa ri , ' de populatie, daca. nu 9i sprijinita. Importanta acestui f actor depinde, intr-o anumita masura., de influenta opiniei publice asupra proceselor de luare a deciziilor in tara respectiva. Pana in 1995, Pozitia prooccidentala. a Mexicului nu a fost supusa. testului de lll?craµei. Revolt a din Chiapas, din ziua de Anul Nou, a catorva tnii de luptator i de gherila bine organizaµ �i sprijiniti din exter ior

213

SAMUEL

P. HUNTINGTON

nu a fost, in sine, un indiciu de rezi s tenta so lida 1n fata n ord, allle1c a n 1z ar11. Totu�i, reactia favorabila pe ca � re starnit-o in ran d l 1ntelectualilor, al jurnali�tilor i al altor formatori de opinie 9 . . lll'Ue:°can1 � sugerat ca nord-american izarea, in general, i NA 9 FTA. 1n part1c�la , p u te a i�t�mpina o rezistenta tot mai : � m ar e di � a rt e a el it e � � 9 1 a po�ul�µe1 mexicane. Pre�edintele Salinas a dat 1n mod del1berat pnor1tate reform elor e conomice si occiden t_ lizarii in fata reformelor politice 9i democratizarii. · Totu9i, at:t dezvoltarea economica, cat i relati ile din ce in ce mai stranse 9 cu SUA vor cons olida fortele care pro moveaza o democratizare re _ la a sistemului politic mexican . In trebarea-cheie pentru viitor� Mexicului este in ce masura mo der nizarea 9i democratizarea vo r stirnula dezoccidentalizarea , duca n d la retragerea din NA FTA sau 1� �lab �rea dra stica a acestui a cord i la alte schimbari ale poli 9 t1cilor 1mpuse Mexicului de elitel e sale pro occidentale, d in anti 1 980 9i 1990. Este nord-america nizarea Mexicului compatibila c u democratizarea lui? •

•

• •

Australia. Spre deosebire de Rusia, Turci a 9i Mexic, Australia a fost, de la originile sale, o societ ate occidentala. De-a Iungul se _ colulu1 XX, ea a avut legaturi stran s e mai intai cu Marea Britanie, apoi cu Statele Unite, iar, in timpul Razboiului Rece, nu fa.cu a t parte doar din Occident, ci i din n ucleul militar si informational 9 americano-anglo-c anadiano-austra lian al Occide�tului. Tot�si, la inceputul anilor 1990, liderii politi ci a ustralieni au decis ca 'tara l�r trebuia sa abandoneze Occiden tul, sa se redefineasca drep� so c1etate asiatica �i sa cultive relatii s transe cu vecinii ei geografici. P re mierul Keating declara ca Austr a li a trebuia sa incet eze a mai fi ,, o filiala a imperiului", trebuia sa dev ina republica si . sa incerc e sa ' se 1ntegreze in Asia. El sustinea ca aces tea erau necesare pentr u ca A�stralia sa �obandeasca o identi tate proprie ca tara indepen denta. ,,Australia nu se poate prezen ta in fata lumii ca o tara mu1ti culturala, n u po ate sa se implice in A s ia , si cons truias�a legaturi cu ta.rile asiatice i sa o faca in m 9 od convingator, ramanand, 214

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

Un fel , eel putin in termeni con stitutionali, o societate deri, "utr1 · . . . Potrivit lui Keating, Au stralia a sufer1t multi an1 de ,,anglo . ta va . .. filie �i letargie" �i continuarea aso c1er11 cu _Ma_rea B�· tan�· e � dau na culturii naµonale, viitorului economic �1 dest1nulu1 _[e1] ;nAs ia �i in Pacific". Ministrul de Externe, Gareth Evans, expr1ma . ·1ar40. un punct de vedere s1m1 . . Decizia de a redefi ni Australia c a tara as1atica avea l a baza premisa potrivit careia economia are un rol mai important decat · nat1un1l · · or. Imboldul pr1n · c1p · · al a ultura in construirea des t1nulU1 s u stinuta cfost cresterea a eco nomiilor e st-asiatice, care a stimu, > . . lat cres terea rapida a schimburilor comerciale dintre Austral1a 91 Asia. I� 1971, A sia de Est �i de Sud-Es t absorbea 39o/o din expor turile si furniza 21o/o din importurile Australiei, iar, in 1994, 62% din e�orturi �i 41°lo din importuri. Prin contrast, in 1991, 11,8o/o din exporturile a ustraliene erau destinate Comunitatii Europene si 10,1o/0 Statelor Unite. Aceasta con solidare a legaturilor econo �ice cu A sia a fost stimulata de convingerea australienilor ca lu mea era pe ca le s a se imparta in trei mari blocuri economice 9i ca locul Australiei era in blocul e st-asiatic. In ciuda acestor legaturi economice, planul de a integra Aus tralia in Asia nu pare sa satisfaca nici una dintre conditiile nece sare c a O tara sfasiata sa poata trece dintr-o civiliz atie in alta. Mai intai, la �ijlocul, anilor 1990, elita australiana era departe de a sustine cu entuzias m aceasta schimbare. Intr-o anum1ta masura , era � che stiune partizana, liderii Partidului Liberal fiind ostili ide ii sau indecisi. Guvernul laburist era , de asemenea, criticat aspru de diver�i i�telectuali 9i jurnali�ti. N� exista un consens clar �n randul elitei asupra optiunii asiatice. In al doilea rand, populat1a era nehotarata. Din 198 7 pana in 1993, proporµa australienilor care sprijine a u abolirea monarhiei a crescut de la 21 % la 46 0� Totu�i, ulterior, acest sprijin a inceput sa se erodeze. Proport1a i=lU stralienilor care erau de acord cu abolirea mo narhiei a scazut de la 42%, in mai 1992, la 35o/o in august 1993. Dupa cum observa Un oficial australian in 1992, ,, oamenilor le este greu sa inghita v "

�

•

215

SAMUEL

P. HUNTINGTON

a�a ceva. Cand spun uneori ca Austra i l a ar trebui sa se integ re ze" Asi�, nici nu va imaginati cate scris ori de amenintare prim esc."!� In al reil a rand, �i eel mai i mporta nt, elitele a siatice au � � . fost ch1ar mai put1n recepti. ve la avansuri l e Australie i decat elitele eu, ropene la avansur ile Turciei. Ele au aratat cl ar ca, daca Au · stralla v rea sa se 1ntegreze in Asia, ea treb uie sa dev ina cu ade va . rat as1, at1 ca, c e ce lo se pare apro ap e im po si bil. ,,Succesul in � �" �� : tegrar ij Aus ral1e1 1n Asia , declara o oficia litate indoneziana, ,, depinde � de un s1ngur lucr u - de cat de f av orab ile su nt statele asiatice inten ti ei Australiei. Acceptar ea Australie i in Asia d e p inde de cat de b1n " ·'e 1nteIeg cu1tura �i societatea asiat ice g u ve rnul �i popor u l australian". Asiaticii considera ca exista o discre p an ta in tre re t or ic a asia tica a A_u straliei � i realitatea ei occ identala. Potrivit unui diplomat austral1an, thailandezii trateaza c u ,,tol eranta � i uimir e " insisten ta cu care Australia sustine ca e ste asia tica42• ,,Din punct de ve de re u ltural, Australia este in ca eu ropeana", declara Mahathir � , pr e�1erul Malaysiei, in 1994, ,, ...noi o c onsid eram europeana" �i , deci, ea nu ar tre bui sa faca part e din G ru pul E c ono m ic al Asiei de Est. ,, Noi, asiat icii, suntem ma i puµn inclina,t i sa cr iticam alte ta ri sau sa le judecam. Dar Austra lia, fiind eur opeana, d in punct' de v der cultural, crede ca are dreptul sa le spu na � : altora ce sa faca �1 ce sa nu faca, ce e rau �i c e e bin e. P rin ur mar e bineinteles nu este com pat i bila cu grupul. A c esta este m o tivul [pentr u 'care' ma opun intrari i ei in G EAE]. N u este vorba de culoa rea pielii ci de uItura."43 p e scurt, asiaticii s ' unt hotarati sa µna � departe Australia d cl bu l lor, din acela� i mot iv pentru care � � europenii exclud Turci : ndca e te diferita. P rim-mini strulu i Keating ii pla ea sa � � � c spuna ca va sch1mba Austra lia din ,,tara diferita din afara Asiei in tara diferita d in interiorul Asiei". To tu�i, afirmati a este un oximoron: cei dife riti raman m ereu pe di nafara. Dup a cum spunea Mahath ir, cultura �i valor il e s unt princi palele obstacol e in calea in tegrarii Australie i in Asia. Ap astfel, ar regulat, conflicte in legatura cu angaja mentul australienilo fata r de de mocratie, de drepturil e omului �i de lib ertatea pr esei �i �u V

216

•

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

a rii acestor dre ptu ri de catre g u i calc n a v i tr o p i m lor le e St e t o r p ur or v e cinil o r ei. ,,Adevarata prob lema pe ntut pe a apro e e l n ver e giu ne "' remarc a un dip lomat austral'1an de ran g r n i a i al r U st A trU · valor1l· e noastre soc1'ale fun damen 1 c , u str no agul e st e e st nu ,.1nalt) Jt an nu e ste d'1spus sa re nun,te 1a vreu li stra u a un ci ni ca d e Cr . e tal . "44 . une gi e r n di e na dintre ele pentr u a fi acc eptat de celelalte stat d e as men a, ' i comportame t stil e r, act car e d le e t n e fer 9 Di � : � �� _ athir, as1at1c11 1 91 urmar esc 1n Mah ra e g u s um c a e Dup . pr onuntat , , ile cu alt, ii in m od subtil, indirect, nuantat, oco. li t, teresele in relati . . · 1, d impo tr 1 va, 1· 1en1 r a Aust l. a flictu on c ne i s r o z t i a ral o nem , c neerl·t1 , . .. 1 , m a1 SUnt Cei ma i dire ct' i ' mai franci, mai desch i9i eyi, ar spune un 1 . · sensibili dintre an glo foni. Aceasta cio cnir e dintre cuItur1 a fo st 1n . . " evidenta indeose bi i n timpul tratativel or lu i Keatin g 1nsu�1 cu as1· aticii. Keatin g mtruchipa caracter isticile nationale australiene v• pana la extrem. Er a descr is ca ,, un politician br utal'', cu u� s cl . 1 sai Provocat or si bel icos" si nu ezita sa- i num easca pe adversar1 d ''45 polit ici ,,canalii", ,,gigol o parfumati" �i ,, deranj ati la man�ar a · . in timp ce sustinea ca Australia treb uie sa fac� p�rt: �IP Asia, _ Keating ii irita, eyoc a �i co ntrar ia adesea pe l1�er 11 as1�t1c1 cu :ran chetea l ui brutala. Di stanta din tre cele do ua cultur1 era atat de ma;e incat il impiedica p e sustinatorul con vergen tei culturale sa vada in ce mas ura propr iul sau comporta ment le repugna celo r pe care-i numea frati cult urali. Opt iunea Keat ing-Evans ar putea fi considerata rezultatul politicii nechi bz uite de acordare a unei important e exagerate fac toril or economid �i de a igno ra mai de graba decat de a reinno i cultura tar ii, precum 9i o stratagema politica fol o sita p �tr u a � dist rage atenµa de la pr oblemel e ec onomic e ale Australie1. Sa u ar putea fi considerata o initi ativa vizionara, menita a uni �i a identifica Australia cu no ile centre de pute re ec on o mica, politica �i, eventual, militara din Asia de Est. Din acest pun ct de vedere, Austral ia ar putea fi ur mata de multe tar i occidentale, care ar pu tea in�erca sa abandoneze Occidentul 9i sa se alat ur e civil izat iilor nonoccidentale in ascen siune. La inceputul secolului al XXII-lea, V

)

217

SAMUEL

HUNTINGTON

istoricii ar putea con sidera opµunea Keating-Evans drept un semn impo rtant al de clinului Occidentului. To tu9i, daca aceasta op, tiune va con tinua sa fie ur marita, mo9tenirea occidentala a Aus traliei nu va disparea 9i ,,tara no rocoa sa" va ramane mereu o »ta ra sfa9iata", atat o ,,fi.liala a imper iului", dupa cum o descria critic Pa ul Keating, cat 9i ,, noul guno i alb al Asiei", dupa cum o numea cu dispret Lee Kuan Yew46 . Acesta nu a fost 9i nu este un destin inevitabil pentru Aus tralia. Admitand dorin ta australi enilor de a se rupe de Marea Britanie, in l oc sa defi.neasca Australia ca pute re asiatica, liderii ei ar p ute a sa o ca racterize ze dre pt o tara a Pacifi.c ulu i, a9a c um a incercat sa faca predecesor ul lui Kea ting, Robert Hawke. Daca Australia vrea sa de vina re publica independenta de coroana bri tanica, ea s-ar putea alatura primei tari di n lume care a fa.cut asta, o ta ra care are or igini brita nic e, ca 9i e a, ar e dimen si un i con ti nentale, v o rbe 9te engleza , a fost aliatu l ei in trei razboaie 9 i are o populaµe in maj oritate de origine europe ana, chiar daca, la fe l ca in Australia, numarul asiaticilor este in cre9ter e. Din punct de ve dere cultural, valorile inscrise in De claratia de independenta de la 4 iulie 1776 seamana mult mai mult c u valorile australiene decat cu cele ale oricarei tari asiatic e. Din punct de vedere economic, in loc sa ince rce sa- 9i faca loc cu forta intr-un grup de tari de care este straina cultural 9i care, to cmai din acest motiv, o re sping, condu catorii Australiei ar putea propune extinderea acordului NAFTA si , Pa, transf ormarea ac estuia intr-un acor d al Amer icii de Nord si cifi.c ului de Sud, care sa includa State le Unite , Canada, Australia 9i N oua Zeelanda. 0 asemenea asociere ar reconcilia cult ura 9i eco no mia si ' ar conferi Australiei o identitate solida si ' dur abila, care nu va fi. obtinuta prin e for tur i zadarnice de a o transfor ma intr-0 tara asiatica.

MONDIALE I ORDINI REA I REFACE llLOR � A CIVILIZ 'f CIOCNIREA

oeziun ea � �i a \ en zist e r . nta lor demo nstreaza clar for ta, e sr a de s 1 1 nno t::p,cper 1e i e . pac·t r e s a de r o l tea a 1 , _ · c a s 1 e en , dig n · i r nsp1 o . 1 re Daca t. . en Occid ult ur1 n di ·1 i ita a � ge, �jrl :;�:�:�:��:� :ici k emalismul, pe de alt� Hx_n 1dentul Occ . or sa v ale ea ccident r nono ge e t-til a c1e , o s Daca s. e succ vut a a � nu cum dupa e , nu r , lo lul part e o faca in f sa i e u b tr� e e, �ez n1 or e val i od e tiil u rn stit .. n 9 i 1 spr1J 1n1·n du -se pe traditiile, se , ' nt Occide o . . cut fa apon1e1 . J ea s�i:n�n a ii, a fun schimb t o p ca rile propr da a cre sa ta ' an g ro a u a e r c a . bil · De si . inpot Liderii pol1t1c 1 , a t u a 1nevi es or v r o l tii , ta e ura soc ·1 t 1 c u al t en .. occ1'dentale , ei nu pot suprima sau darn . . . ndie cultur11 al e t en em 1 e un1 i cult e trodu. ce al tale en e f undam 1 te n ,.ntr-o me e l e nt ne rma e p a . su1 occ1'dental' odata intro dus i eli m1n u vir ' e art ta p al e d . .1nat. Virusul ramane, dar n u este g ene. P e este gre u d e elim ate, societ alta . : e ' dar nu va mai fi. niciodata la fel. . tm e • est ravi p u s tul n e fatal; paci . n:, �ar u pot sea.pa de istorie. Ei cre e ist� fac t o p litici e o taril p aza e Liderii fect n i lsi . , 1 dentale � cc . o . . tat1 e c1 o s nu e , t eaza tar1 sf"a�1. a . devi. ne caracteristica defi.n1tor1e e car a ral u lt u c e i n fre cu o schizo si contin ua a acest0ra.

Virusul occidental ,si schizofrenia culturalii. in timp ce conduca-.

torii Australiei au lansat o campanie de integrare in Asia, cei at alter tari sfasiate - Turcia, Mexic, Rusia - au incercat sa incor, , pore ze Occidentul in socie tatile lor 9i socie tatile lor in Occident.

218

••

219

- -�-----------

LE IA D N O M II IN D R O A E R E C REFA SI R O L II T A IZ IL IV C ' A E IR N ' C CIO

CAPITOLUL

?l ORDINEA CMLIZATIONALA Civilizatii �i ordine

. . .. In noua politica globala, statel.e n_ucI�u ale m ar1lor c1vil1zatii in. y 1 locuiesc ce le doua superputer1 d1n timpul R az bo 1·u. u1 R ec' e, ca . . pr1 nc1pali poli d e atracti e si de resp. " in��e P�:1tru �te tari. Aceste schimbari sunt cele m;i e"\rident� in c1vil1z at1ile occ1dentala, ortoy · · 1iz· ationale care d e c a doxa si s i n ica. i n a stc e l 1 , ap ar gr z ur 1 · 1 c� VI p�_ u n , includ state nucleu, s tate memb_r populat11 m1noritare inrudite . cul tural din state v ecin . ai �isc utabi!, po poare aparpnand a ,..e. Statel� di n ac es te bloc ur i civilialtor culturi din state in:::�1 1� . · fi tin b a d s a : t e d ist · r z ti onale 1 u1 e 1n cercur 1 concentn·ee, "in J urul sta. tulu1 sau al statelor nucleu refl:c ta" n d gra_?ul_l or de identifica re cu blocul respect iv si de integ,rare 1n cesta. In l1psa u nui stat nucleu � . i " � - , dar, pa" na · r ec unoscu t' Isla ul 1s1 ·n t ens 1fica cons. t ii n t, a comuna , y . . - comuna rudimentar ac um, a construi t doar o structura polit ic a y a. _ . y y Taril e tind sa se asoc1eze cu tari . cu_� cuItura asemanatoare v' , . 91 sa ajunga la o relatie de ech'l"b cu t�n cu :are nu au afinitap culturale. Acest lucr� este ad:�a.:.�t ma1 a les i ny c:ea ce pr ive9te statel e nucleu. Puterea lor le atra pe cel_e ase�ai: atoare cultural 9i le respinge pe cele diferite cul��ral. Din ratrun1 de. securitate, statel e nuc leu pot "1ncerca sa- "1ncorporeze sau sa- do m1ne popoare " · apar ti · nand altor c1vil1· zat11· · care' l a randu11or, 1ncearca sa rezis te sau sa scape de acest c · � 1 ( a, d e e�e�plu, China cu tibeta nii 9i u igurii sau Rusia �: t��ari� ' cece nii 91 musulm anii din Asia . . Centrala) · R elati· . 11· e 1·stor1ce s1 considerenteIe 1egate de echilibru1 . flude putere pot determina, de ·aseme nea' unele t, a- r1. sa- rez1.ste in . a Rusi entei sta tul ui nucl eu al civil"1zat1. e1 Ior. Atat Ge orgia , cat si ' y

u rezist a t a ii n e i g r o e g i, e i r ungul isto l a e d r, a d , e x o d o t r o i r ta t su nt a n i h n C i l u u s m a n t e 9 u sia . V i R u c i i r e i c o s a i ti e s ei ru 9 i 9 t a n i d el ase rn o m n u a t do s xi e e l e a r in tre d , e t s i n ia c fu n o c i ar ou a t d n a me n l e e , p rn i m t i n , a t e a s e ate ac o t u C . a c i r o t is e i n a m e du 9 d r o t a n aponale a iz il rn iv c e t in ti n o c 9 olta rea une i v z e d i e n u m o c e l a r 9 u lt cu e, i p o r p a e s a s i r a t ele t te s ea f ace ace t u p r a e ic n r t e u p i mai largi 9i ma entale . id c c o e il r a t u c t a l s - a intamp m u c at u l lt u z e r as• a a r e la ia d n o r din e a m o , e c e R i lu iu o b z a In t impul R u fl in l a i i r u c lo b a u o 9 d r supra celo a r o l i r e t u p r e p u s er e a t u p , e dornin ap ei t a n e s a e d 9 ea pe cale m u l n i . a i e r T a a e u n vi s entei lo r in Lu m la a b lo g a e t a it n u ar com i , a it a p e d e n u ti o n 9 o e tere se globala e st n i e r a u n , te i n U ar S tatel e c a m i ic n , a r a t o i umea l 1ndepar tat . Nic in ii n di r o e l t e n e n o p tante. Co m r o p m i e l a b o l g te de secu rita ul ci r o i r e t n i in c s e s a g e a z i se d a n e g o r t e e i a m i a mai complex 9 izatiilor il iv c a z a b e p a n o d r o e a se va m u L . e l e e r t n i i r o viliz atiil ...9 nii in i d r o e l e s r u s t n u s u e l statel e nuc , e m u l ta s a e c a In sau delo c. e u, a le l c u n e t ta s te l a u c nego ciere in r p i, r lo ii t a iz 9 interior ul civil ordinii in tre civiliza t'ii. c ere sau u d n o c e d l o r n u cl eu joac a u n e l te ta s re a c in 0 lume me in lu o i s te s e r a D . a t . r de influen ' lo e r e f ,s a e m l u o te domina nt es te t e mperata s e u e l c u n l tu ta s e c atre d i e t n e u fl in a e r a t i c r care exe u statele c te e a t r a p im o 9 9 u na pe care m o c a r tu l u c e d ta �i modera meaza ti i g e l ra u lt c u e d a munitate o C . e l a s i e ti a iz il iv c membre a le eu, atat l c u n i u l u t ta s l a ii re a ordin e n u p im e d i e r e c rolul de co ndu 9 terile � i in u p u c e l i i t l� e r in in relatiile cu statel e membre, cat 9i a sfere e :r e n ti n e m ,, e d la u stit utiile exter ne. Prin urmare , o reg eral al n e g l u r a t re c e s e d a romulgat p a e c m u c e r p " a t n lor d e influe ele de t r fo ia re a c t i iv r t p o , 4 9 9 1 in , li a h -G s o r t u o B s ONU, Boutro u i g e r a i t m u n a r -o t n i actioneaza re a c , U N O e l a i i c a mentinere a p e o treime d e r a m i a m e p r o ne, nu ar trebu i sa fi e formate in prop adar nica. z te s e , e n iu g e r a e din trupe ale puterii dominante din a c c e regi i r o in : a c i t li o p o e g 0 asemenea re gula sfideaz a realitate a urata ta s in fi e t a o p u n a ce une unde exista un stat do minant , pa este o u n U N O . t a t s i u l �i menµnuta d ecat prin auto rita tea ace e in v e d la a n o i g re a re te altern ativa la puterea re gionala, iar pu

221

SAMUEL

HUNTINGTON

resp onsa bila si le gitima atunci c" d ta de statele u.. cleu asupra altor state �: ��::�:;��: n membre ci Un stat nucleu isi po ate . inde lini fu C:��=� ' rdo�at�r': �eo ce statele membre ii c o n s are ide ra i!udit cu : e. c�vi�iz este_ � - f amilie extinsa � i, atie as emene a memb . r ilo: v�r �tn1c1 fam1l11, s ta tele nucleu le cl_! un ei of era r udelo r sp . . . . nJ1 n �1 d1sc1pl1na. I senta acestei inrudir i cu n ab.. ltura le, cap aat . atea unui s"tat ma1· PU ter.. n1c· de a re zolva con icte . fl si de a im r 1 ea n r e de influen ta este limit : k �iunea lUi I a ta P a istan�rn; � 1 � a g__ a es?ul �1 L anka nu vo r accepta ca chiar Sn I ndia sa faca �rd·ine I� As:� de Sud �i nid � alta ta ra e st-asia tica nu va accePta ca Japonia sa J oace acest rol 1 n A sia de E st.

Cand civilizatiile nu au state nucleu' crearea or . . . " . d1n11 in inter 1or ul l or s, i neg .. ocierea o rd in11 . " . 1nt re eIe sunt muI t ma1 dificile. Absen ta unui s ta t nucleu . 1·s1am1c' care ar fi avut I . . �g1 · t · autor1 tatea sa-i spr ijine 1m1t ate a �i . . p e b srua c _ a�a cum Ru . s1a I-a spri jini t pe sarbi �i Germania pe c � 6 . roa ; o Iig at St�tele Unite sa incer ce sa joa ce a cest rol. In eficient� e s ra a a fost provoca lipsa intere sului strategic de _ : � ta :� t: al S atel r n1_te in c_ hest iunea trasarii frontierelor in fosta Iu . gosI_ avi_e, a bsente1 une1 1e gaturi cu1turale intre Statele Un1·te s1· Bo sn1a s1 : opo2 1t,· iei· tarilo r europe ne fata de cre area unui sta t rn'usul n in E ur ?pa . A bs enta statelor n�cleu in Afr ica �i in lumea ar a: a complicat fo a rte mu · lt pos1· b11· 1tatea ga- s1·r1·1· unei solutii in ra . zbo ·u1 . 1 d 'in Sudan. Pe de ac olo unde exist� alta parte, CIVI � sta te nu e�, ace stea sunt elementele funda mentale ale noii ordini in . terna , 1onal e bazate p e c ivilizatii .

Delimitarea Occidentului

In timpul Razboiului Rece ' State} ' . e U n it e au f ost centrul unui grup multicivilizat, ional mare s.1 d1vers de t, a�· , c_are aveau un scop . comun - acel a de a impie dic ' a' Un1u . nea Sovietica sa-�i continu e expansiune a. Acest gr u p, num.1t Lumea Lib era- " ' "0cc1.dentu1" sau , , Aliaµi", includea mu lte t' ari opc�1·d_ entale, da r n u pe toate, plus Turcia, Greci a' Japoni·a C . · oreea' ilip1ne' IsraeI SI., In ' " tr-o oarecare masura, alte t, -ar1· precum . ' Taiwan' Thailanda �1. Pak istan. Acestuia

222

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' REFACEREA ORDINII MONDIALE '

. se 0pune a u n grup de tari aproape la fel de eterogen, c are in Judea toate tarile ortodoxe, cu excepti a Gr eciei, mai multe tar i oc cidentale din punct de veder e istoric, Vietnam, Cuba 9i, intr-o rnai rnica masura, India 9i uneori una sau m ai multe tari a fr icane. La sfar �itul Razboiului Rece, aceste grupuri multiciviliz a µo nale 9i eterogene cultural s-au fragmentat. Dis olutia sistemului sovietic, rnai ales a Pactului de la Var9ovia , a fost brusca. In mod asema nator, dar in ritm mai lent, ,,Lumea Libera" multiciviliza tion ala din timpul Razboiului Rece se reconfigureaza intr-un nou grup care coincide, mai mult sau mai putin, cu civilizatia occidentala. Are l oc un pr oces de delimitare car e implica definire a cr iter iilor de apartenenta la organizatiile inter nation ale occidentale. Statele nucleu ale Uniunii Europene, Fr anta 9i Germania, sunt inconjurate, mai intfil, de un gr up inter ior de state for mat din Belgi a, Ola nda 9i Luxemburg, care au acceptat sa elimin e toa te bar ierele asupra tranzitului de mar furi 9i de persoane, apoi de alte tari membre, precum Italia , Spania, Portugalia , Dan emarca , Mare a Br itanie, Irlanda si , Grecia, de st ate care au devenit membre in 1995 (Austria , Finl anda si Suedia) si de tari care erau, la aceasta data, membri asociaµ (P olonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria 9i R omania). Reflectand aceasta realitate, in to amna lui 1994, atat p artidul de guvernamant din Germania, cat 9i demni tari francezi au fa.cut propuneri pentr u o Uniune cu m ai multe niveluri. Pl anul german prevedea ca ,,nucleul dur " sa fie format din membr ii fondatori ai Uniunii minus Italia, iar ,,Ge rm ania si Franta sa f ormeze nucleul nucleului dur ". Tarile din nucleul du r urmau sa creeze rapid o uniune monetara 9i sa-�i integreze po liticile externe 9i de aparare. Apro ape simultan, premierul fran cez , Edouard Balladur, propun ea un plan pe ntru o Uniune cu trei • niveluri, in care cele cinci state integraµoniste fo rmau nucleul, ceilalti membr i formau un al doilea cerc 9i noile state, in curs de ade rare, fo rmau un al treilea cerc. Ulter ior, ministrul de Exter ne francez, Alain Juppe, a dezvoltat acest concept propunand un ,, cerc exter ior de state <<par tenere», car e sa includa tarile din Euro pa Centrala �i de Est, un cerc de mijloc format din state memb re, ,

223

SAMUEL P. HUNTINGTON

LOR 91 CIOCNIREA CIVILIZA'fII

care vor trebui sa accepte o disciplina comuna In anumite don-. ....e, nii (piata unica, uniunea vamala etc.), �i mai multe cercuri interj, oare de «solidaritate consolidata», care sa incorporeze statele care vor �i pot sa evolueze mai repede decat altele, In domenii precutn apararea, integrarea monetara, politica externa etc"1. Aiti liderj politici au propus alte tipuri de aranjamente, toate implicand u n grup interior mai restrans de state asociate �i grupuri exterioare de state mai putin integrate cu statele nucleu, pana la frontiera dintre statele membre si cele nemembre. Stabilirea acestei frontiere in Europa este una dintre prin cipalele provocari cu care s-a confruntat Occidentul la sfarsitu l Razboiului Rece. In timpul Razboiului Rece, Europa nu exista ca intreg, insa, dupa caderea comunismului, a devenit necesar sa se raspunda la intrebarea: ce este Europa? La vest, sud �i nord, Eu ropa este delimitata de mari intinderi de apa, cea din sud, Marea Mediterana, despartind culturi net diferite. Dar uncle este fron tiera estica a Europei? Cine ar trebui considerat european �i deci, un potenµal membru al Uniunii Europene, NATO �i al altar orga nizatii comparabile? Cel mai convingator �i mai larg acceptat raspuns la aceasta intrebare este oferit de marea frontiera istorica, veche de secole, dintre popoarele cre�tine occidentale �i cele musulmane �i ortodo xe. Aceasta frontiera dateaza de la imparp.rea Imperiului Roman, in secolul al IV-lea �i de la crearea Sfantului Imperiu Roman, in se colul al X-lea. Ea a ramas aproape neschimbata de eel putin cind secole. Incepand din nord, ea se intinde de-a lungul granitelor ac a, (Estoni tuale dintre Finlanda si Rusia si dintre statele baltice ' ' Letonia �i Lituania) �i Rusia, trece prin vestul Belarusului, prin Ucraina, separand vestul uniat de estul ortodox, prin Romania, intre Transilvania cu populatia ei maghiara catolica �i restul tarii, �i prin fosta Iugoslavie, separand Slovenia �i Croatia de celelalt� republici. In Balcani, aceasta frontiera coincide cu granita istonca dintre Imperiul Austro-Ungar �i Imperiul Otoman. Este frontier � culturala a Europei �i, in lumea de dupa Razboiul Rece, este �1 frontiera politica �i economica a Europei �i a Occidentului. A

224

LE IA D N O M II IN D R O A E R REFACE

le a t n e id c c o i ie t iz il iv c a Frontiera estica a

)

POLONIA

225

SAMUEL

HUNTINGTON

P aradig ma civilizationala ofe ra, astfel, un raspuns clar . V 8, i• co vingator 1a 1 ntre barea cu car ne se c onfrunta ve st-europen . ii.· und se ter m1na Eur opa? Ea se e ter mina ac olo u nde s e ter mina ti•naV tatea occ 1'dentalav 1• 1ncep creso rtod oxi a 9i Islamul. Ace 9 V sta est rasp unsul p e care v or sa.-1 auda vest-eu e r o p n e ii . , p e c are, in rn �, sust1. n 1?r �aJor._1�a:e, u area . s o tt o voce 91 pe care div er i intele _ ctuali si 9 l1der1 polit1c1 9 1 l-au asumat fati 9. D up a cum afirma Mic hael H� ward, este ne ce sar sa recuno astem distinc t ia e s tompata "in ep soviet 1ca, d 1n�r E uropa Cen oca t rala, sau Mitteleuropa, i Eu : . ropa de 9 Est propr1 - z sa . E u opa Ce n trala includ e ,, te rito riile ca � � � re faceau par �e o�ata din cr� t1natatea occidenta la; v e chil 9 e teritorii ale Im penulu1 Ha bsbu rg 1c, Austria , Ungari a 9i Cehoslovac ia, p re c urn si Polonia 9i regiu nile de la gr anita e stica a G erm aniei. Termen ltl «Eu ropa de Est» ar trebui re zervat reg iunilo r care s-au d ezvoltat s ub eg i�a B s r _ � � icii O r_todoxe: comunit a tile de la Mar ea Neagra ale R oman1e1 91 Bulgar 1ei, car e au ie it d e sub d o 9 m inatia otomana abia in secolul al XIX -lea 9i zonele «eu ropene » ale Uni�nii Sovieti ce ." Dupa H owa rd, primul ob iectiv a l Europei occidental e es te ,,sa reabso arba popoarele din E uropa C entrala in comunitate a eco n m ica i culturala � careia ii aparµn de drep t : sa 9 refaca legaturile d_1 ntre Londra, P aris, R oma, Miinc hen 9i Leipzig, Var ovi a, Fraga 9 I B u d a p e s t a". Doi a ni mai t arzi 9 u, Pierre B eh ar obs e r va ca est e pe cal e sa apara o ,, nou a linie de falie, o frontie ra in es enta cu urala lt , care de spar t e o E uropa ma rca ta de cre9 tinismul occiden (ro tal mano-c atolic sau pro testant) de o E u ropa ma r c ata de crestinis �ul oriental 9i de tra ditiile islamic e". De as em enea , pot rivit unui imp ortant diploma t finland ez , Cortin a de Fier a fost inloc ta de ui ,,vec �e a _!inie de f ie cultura � la dintre E s t 9i Ve st", care p seaza la ,,ter1tor1ile fostulu1 Impe riu Austro-Ung ar, p recum si Po nia i lo 9 s�atele b�ltic e" in E uropa de Vest 9i c elelalt e tari e�t- ur ene e op 91 balcan1ce in afara ei. Aceasta era, adm itea un istoric englez de ma rca, ,, marea diviz i une religio asa [.. . ] int re bise ricil e orie ntale 9i occide ntale : in t e r m eni generali, in tre p opo are le, care au devenit cre9 tine direct su b influent a Romei sau pr in in te rm ed iari ce lti oti

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

•

226

•

c el e din es t 9 i sud-est, c are au d evenit. cre9tin e prin si ani , 11errn . �ltlterrnediul Con stantinopolulu1 (B'1zant,u1ui')"2 · . . . Cei din Europ a Centrala insista 9i asupra semn�ficat1e1 aceste1 .. de demarc at ie. Ta.ril e care au fa.cut progres e 1mportante pe li �ll Galea spre demo�rati� ' si sp re economia de piata, dezbar andu-s e ' · n1a lal d 1 sun t d e sparµt e d e c e ' 1 ea co mu nis t e nir l e te a, e t o _ de m 9 : · 1e" . In urcare sep ara catolicismul si , pro testantism ul de ortodox . . . .. a cu cateva secole, declara pre9 edintele-Lituan 1e1, 1·1tuan 1en1� a:1 :ebui t sa aleaga intre ,, doua civilizatii" _ 9i ,, au ales lumea latin�, v _ convertit la roman o-catolicism 9i au al es o fo rma de org an1::� stat ala bazata pe lege ". in termeni similari, polonezii spun c_a " e1· fac par te din Occide nt din s ecolul al X-lea , c and au al es cre9t1. 3 - sch1mb, popoare1 e · mul l atin in de favo ar ea celui biz antin • In n1s ortodoxe din Europ a de Est manifesta o oarecare a�b'1��1enta i n _ . legatura cu impor tanta ac ordata, in prezent, aceste1 � 1n1 1 de f�e culturale. Bulg ar ii 9i rom anii i9i dau se ama de av �n� aJ�le n:1ar1 _ � e care le-ar avea daca ar fac e parte din Occident 9 1 din 1nst1tut1 1le lui, dar se identifica 9i cu tradiµ a lor ortodoxa 9i, m cazul bulgar i lor, cu legatura lor istor ica stransa cu Rusia 9i _ Bizant':1· . Iden tifi.carea Europe i cu cre 9tinatatea occ1dental a furn1zeaza un criteriu clar pentr u admiterea de noi membri in organiza�iile occid ental e. Un iunea Eur opeana es te cea m ai importanta entit a te occidentala din Europa 9i extinderea ei a fos t reluata in 1994, cand au fo st adm ise tre i tari occidental e din punct de ve dere cul tural Austri a Suedia si Finlan da. in primavara lui 1994, Uniun ea a de�s, provi�oriu, sa 'refuze ade rarea fostelor republici sovietice : cu exc epµ a statelor baltice. Ea a semnat, de asemene�, ,, acord ri � de asocie re" cu patru state din Europ a Centrala (Polonia , U g r 1a � � : Cehia si Slovacia ) si cu doua state din Europa de Est (Romania 91 Bulgaria). Totu i, �ici unul dintre ace stea nu va deveni, pr oba�il, 9 rnem bru cu drep turi depline al UE pana in se colul al XXI-lea, 1ar statele din Europa Centrala vor obtine , fara indoiala, acest stat t � inaintea Rom aniei 9i Bulg ariei, daca acest ea din urma il v or obt1ne vreodata. in acela9i timp, perspe ctivele de aderare al e statelo r v

227

SAMUEL

HUNTINGTON

MONDIALE II IN D R O A E R E C A F E R I S R CIOCNIREA CIVILIZAT' IILO '

y prom 1tatoare .

en·1e1· sunt baltic e si ale Slov Pana in 1995, n� se lu.. . ,. : . ase Inca o d ec1z1e cu privir e la cererile de ad era re al e T urc1e I rnu.. . sulmane, al e Malte 1, o tara pr ea mi ca ' s, i al e c·1 prulu1 ort o do "' JC. In ' ene , sunt prefe rate in modI cI statel e · derea un1· un1. 1. Europ e xt in cu o cultura occidentala si ' cu o ec onom·1e ma1� dezvo tata( Daca� _se va a?1·ic a aces: cri teri u, ta.ri le din Grupul de la Vis, egr. ad Polon1 a, . Ceh1a, Slovac 1a, Ungaria) ' republicil e halt·ice, Sl oven1a, Croat· � Ia , 1 . ,.. . .. Malt a vor deven1, pana la urma ' membre al e Un1un 11 E uropene, . care va ocupa ter1toriu1 civilizati ei occidental e europene . ' . ,.. . · a c1v Log1c · 1zat 1'ilor d1cteaza un re zultat,. s1m 1·1ar in ce ea ce prive9te extinderea NATO· Razboiul Rece a 1nceput cu extinderea . . . . .. . . . cont ro1ulu1 pol 1t1c s, 1 militar al Un1un11 Soviet1c e in Eu Cen: y St:1tele _Unite �i �a.rile vest-europene au format �rala. C : ciraiez e 9 1, l a nev o} e, �a re�pinga o ev entuala agresiune so�:� � . . n umea de dupa Razbo1 ul R e ce NATOy est or an1zat1a de ti : � · A se curitate a civil izat'ie i o ccide nt a le cum ' ca R azboiul R ece s-a · . · at, NA:TO are un scop central si im erativ· sa s as1gure ca term1n y d�1n nou con acesta nu reinc epe, impiedicand Rusia s a-�i i mp�na trolul po1·t· I ic_ ?1· m ita r asupra Europe i Centrale . In aces te cond it, ii' . . at e deven1 me mbru al NATO oric po · e stat occidental care doreste . . y,..in matene de compesa y adere ?I care indeplines, te condit· ,1il e d e baza . t enta m1·1·itara, de mocrati control c·1vil asupra armate1. e politica si , , . .. P oI1t1ca am er 1cana privind acordurile de securitate eu·ropene . R ece a fost, la ince put, mai universalista' con de du�ay R a- zb�1ul . y cretizandu-se in Parteneriatul pentru Pace, desch1s· tar1·1or europene 91· ch·Ia� 9·1 celor eurasiatice. Aceasta a bordare a�orda un rol . I: ��t�� ?1 O:ganizatiei pentru Securitate 9i Co operare in Euro ; � . I_ata c�m e ra ea fo��ulata de pre�edintel e Clinton, in �ursul vizit ei _s�e In Europa, din ianu arie 1994: ,,Fronti erele libe · r:;a i··1 ar tre bu1 sa fie d e fini·t e acum de noul compor ta ment' nu de t-t ' . . ,.. n tuturor ce 1or care ar vrea sa trase ze o no ua vech ea istone.·Le spu . linieyde d:marc atie in Europa ca nu ar trebui sa impi edicam Euro. ste pe pa sa a1ba ce1 mai bun VII·· tor posi'b'l 1 - pe ste tot d emo crati e , ' . . ' si peste tot co operare intre tari tot ec onom 1e de piata pentru .se-" , ' . . put1 n. . . cur1t· ate re c1proca. Nu ar trebu i sa ne mult, um 1m cu ma1

:-r,

n·

N�ri

n·

228

ate a t a n m e s in a e t o n u c e r 9 inistratia m d a , i u z r ta i a m n a n fotut;,i, u ai putin" m ,, n u a t p e c c a i " ie e ch ea istor 9 v ,, e d e it n fi e d r o l e r fro nti e istrat ia in m d A . le a n i o t a i z il iv c r e rentelo if d le ti ta li a e r a t c e fl in , O T A N care re a e r e d i n t x e e d l ar u d n le a c i e i il r e i t r c d i p 9 a r ehia, C , a i r a el ab orat a g n U i o p a , a i n o l ai intai P o m e s i m d a e fi sa u a care urm e baltice . il c li b u p e r l i b a b o r p i, o enia 9i , m a i a p v lo S , a i c a v i li Slo ra e b li i a m i i 9 ru , O T A 9 e xtind erii N t n e e m h e v s u p o a Rusia s il p u b a r e d i s n o c i r o s p r a a ac east a c d n ta n e m u g r a li a t n prooccide a . Totu9i, i s u R i n d l e a t n e d i c e 9i a nti oc t s li a n i o t a n r o l e t r e9r tere a fo c c i r o t s i n i t r a p a e r c ita la ta.rile a m li r a s O T A N a e r daca extinde a S er re a r g e t in e n i ie s u R a r garan ta a t s a e c a , e l a t n e d i c c tinatatii o ei, atata in a r c U i i lu u s u r a l e 9 ld ov e i, B o M , i ie n a m o R i, e ri a lg biei, Bu erii NATO d n i t x e a e r a it i m L . e unita n a m a r a m r u n i d a e c t ca timp e stat d i ie s u R l lu o r , a e n e ia , d e a s em n li b u s r a e l ta n e id c c la statel e o e sp onsa r a r a t e d i c e d , e x o d ist in ct e, orto d i µ a z i il iv c i e n u l nu.cleu a o doxie i . t r o e l e r ie t n o fr a l e d nterior ul 9i i in d a e n i d r o u r t n e bila p nale de o ti a iz il v i i c i r te i cr or dupa il r ta i ri e ti n e r e if d a e t a Ut ilit singurele t n u s a e t s e c A . e c i lt icilor ba l b u p re l u z c a n i ta n e id v vine e iz a il iv c n i d i i b u d a r fa ac pa rt e f e r a c e c ti ie v o s i c li fost e repu b a lor a t r a o s r a i r, lo ia i g l e r a 9i r u lt u c , ia r to is in r p la ta n e tia occid ecunos cut r u a u n e i t n U e l e en t u l. Stat id c c O u e r e m t p a cu o pre s pri u a e , l a c i t e i v o S a e n a lor in U niu e r a r o rp o c n i l a i c fi o niciodata iunea So n U d n a c a t n e d n e p n di ind e a b o d e r i a e d e il r u rt it 9 jin efo a ru l d n e l a c e t c e p s e r a s at ca r u9ii t s i s in u a i t i u b ra vietica s-a p 9 9 esajul M i. c li b u p e r e t s e c a in convenit pentru re trag erea tru pel or d le bal i r ta. a c l tu p a f a c s a o n u c sa re adr esat ruey ilor era ca t rebuiau orit s a d fi r a i i e re a c e p 9 nta e u fl in e d i e r e f s a r a f a n i u ce ti se afla east a c A . c e i t e i v o s i c i l b u p e r o stabil ea sca in rap or t cu alt e fost e i de lu u tr is in m it iv tr o p n a fost, to n li C i e ti ra t is in m d al a re izare a a l i ti u b ri t n o c e t n a t r o p m i i Exte rne a l Suediei , ,,una dintre cel e ma at ii r c o m e d e p t a t ju a a securitat ea 9i stabilitatea e urop eana" 9i iilor ru9i t i l a n o µ a n le a 9 e rd ru9i, aratand c a orice planu ri revan9a ata d e f i lu tu n e id c c O l a r a l c i lu erau zadar nice in fa ta an gajam entu 4 u ce p re blicile balti •

229

SAlv.fUEL

p HUNTINGTON

De�i s -a acordat mu lta ate . . . . . nt' ie ex t1n · d e n i Un 1un11 Europe a NATO' reconfigu ne �i rar ea culturala a acestor o . . . " rgan1zat11 a ridic de asemenea, problema po at, si bile 1· Io r restrangeri. . o t ara nonocr; denta1a_ , Gre cia' f ace part �-, e din amb'ele organ1z· at11, ·· i·ar o alta, . cia, este mem bra Tur.. a NATO �1 0 c an d - la aderarea Id ata Ia UE. Aceste re1at 11· · au fost pro . . dusul R azb01ulm R ece. M ai· au eIe 1oc in Iume a c ivilizatiilor? noua Ob t1n · erea de catre Turcia a sta . tutulu1 d: 1:1�mbru cu d reptun depline al Uniunii E urope n e es te problemat ica, iar ap ar tenent a la NATO a fost ata cata de p ei ' p ar 1 t · d u l r osper ita . -t, i·i._cu toate acest Turc1a va ra ma ne probabil ea, in NATO dac:- Part1dul Prosperitapi nu rep u r te aza o victor ie e lecto rala ;as u t a e sau daca Turcia nu respinge de liberat most : i ;� rea lui Ata ur �1 nu se r eni edefineste ca lider a l lumii islam1·ce, , c eea c e este pos 1·bI·1 �1· ar pu tea fi chi ar d e dorit pentru Turcia dar . st f m rob��il in vii t a�ropia t. O ric are orul va fi ;olul e;;: cad;� �l�� . , urc1a 1�1 va urmari din ce in ce mai mult p rop . r1·n e 1nte rese in Balcan·i, ,.in . ,. 1umea araba �1 1 n Asia Centrala. Grecia nu face par t e di n c ivilizap. a occ1. d entala, dar a fost leaganul civil izat, iei clasice, . . un izvor importan t al a. v ... i·1�z · apei occiden tale. In opozitia Ior fa . . ta de tu rci �ec11 s�a� con s1derat, de-a lungul istoriei , pur tatori a i stindard�lu1 cre�t in 1smulu i. Spre deosebire de sarbi, roma"n1· sa u b u1 gari istor1· a lor s-a ...i m p l e tit strans c u istoria Occi de n . tului. Totusi Gre�·1a este � 1 ea o anomalie, outsider ul ortodox din o rgan1·zat ' . . . 1· n e' occ1de ntale N c u a io� t n1c1oda ta un me mbr u com od a · l UE sau al NATO si a avut . . d ifi cultat1 de adaptare la princip iile s' i Ia regulile d ' _ . e condu1ta ale a mbe1or or . . . .. garuzatii. De Ia _ m11locul anilor 1960 si· pan . " a 1a m11.1ocul an il ' , or 1 9 7 0 , a fo s t condus a de o jun ta mil itara- s1· n u a putut intra ...In un1u · ne. a Europeana pana cand nu a trecut la' de . mocrat, 1e. Conduca- ton1· · e1 au la.sa t adesea impresia ca se stra-du1. e s c sa se abata de la norme le occidentale �i sa invraj bea sca guVer . ne1e occ1dentale Era ma1. _ _ ,.. . s at a r aca dec alt1 membri ai Comunitatii · . . Europe e �1 a1 NATO �i a urmat ade sea politici econom ice ca;e n_ area� �a sfid�ze standardele p te a lica Ia Br uxelles. Comportam eJtul ei in perioada in c are a detinut

230

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI • • REFACEREA ORDlNil MONDIALE

- exaspera: pe ceilalµ mem pre��dinti�.Consili�lui. UE, in 1994, i � bri, 1ar un11 dem n1tar1 vest-europen1 numesc , 1n sp atele u�ilor accep tare a ei c a membr u in Un iune drept o gre�eala. , ise h c n 1 In lumea de dupa Razboiul Re ce, politicile Greciei s- au distan tat din ce in ce mai mult de cele occidentale. Guvernele occidentale ;-au opus vehement blocadei pe care Grecia a impus-o Ma cedo niei, ceea ce a determinat Comisia Europeana sa ceara o ho tarare judecatoreasca de susp:ndare impotriva acestei decizii la Cur tea Europeana de Justitie. In ceea ce prive�te conflictele din fosta Iu goslavie, Grecia s-a delimitat de politicile ur mate de principalele pu teri occidentale, i- a sustinut ac tiv pe sarbi �i a incalcat fla grant sanctiunile impuse ac estora de ONU. Acum, ca Uniunea Sovietica �i pericolul co munist au dispar ut, Grecia �i Rusia au interese co mune impotriva du�m anului lor comun, Turcia. Grecia a permis Rusiei sa aiba o preze nta impor tanta in partea greaca a Cipr ului �i, dato rita ,,relig iei lor or todoxe comune", cipriotii greci au primit 5 atat ru 9i, c at 9i sar bi pe insula • In 1995, in Cipru functionau circa 2 000 d e c om panii deµnute de ru9i, erau publicate ziare ruse� ti 9 i sarbo-croate , iar guver nul ciprio t grec cumpara m ari cantitap de ar me din Rusia. Grecia a explorat, de asemenea, impr euna cu Rusia posibili tatea de a aduce petrol din Caucaz �i Asia Centrala pana la Mediterana , printr-un oleoduct bulgaro-grec care sa oco leasca Turcia 9i alte tari musulmane. in general, politica externa gre aca a capatat o o rientare puternic ortodoxa. Greda va ramane, fara indoiala, memb ru ofici al al NATO 9i al Uniunii Europene. Pe masura ce procesul de reconfigu rar e culturala se in tensifica, aceste legaturi vo r deveni fara indoiala mai slab e, mai putin sem nificative �i mai problemat ice pentr u partiJe implicate. D�9manul Uniunii Sovietice , din timpul Razboiului Rec e, se transforma in ali atul Rusiei, dupa Razboiul Rece.

Rusia �i strainatatea ei apropiata

Succe sorul imperiilor tar ist 9i comunist este un bloc civilizatio nal care seamana, in multe privinte, cu eel occ idental din Eur opa.

231

I I

SAMUEL p HUNTING TON

Nucleul ac es tuia este Rus . ia, care joaca un rol bival ent _cu Fran�ei �i G ermani ei. Ea c� } al are 1 e gatu ri stranse ;� un cerc inter care includ e cel e doua re ior, pub1 1·c1· preponderen t ortod oxe, Be1ar �1· Moldova, precum �i us Kazahstanul , cu o popula . pe fo rmata i proportie de 40% din r . n usi , I Ar m en1a, ca re a . . • , ' s. fos t' de-a 1 ung 1stor 1e1, un aliat . . ap ropiat al Rus1e1. La .. u1 m11locul an1·1or _ 199. 0, to acest e tari aveau g uver ate ne p rorus e ca re' in ge� er�, aJunses putere prin alegeri. Re1a era la . tii a ro mai dilua e � sta, semene a, intre Rusia �i Geo;gi:;::: �� de � � xi o ar ortodoxa) �1 Ucr J (1n ma re p a r te ortodoxa ain a .. ) ambeI e cu o cons, tu n .... t, a p utern1ca · t1tat11 nat, ionale si a iden. , a ind e pen dente1 Ior trecute I .. . n B a l canu doc�1, Rusia are relatii st orto. · . ranse cu....B�1 gana, Greaa, Serbia �i Cip �i ceva mai putin str�ns e ru cu R o an1a. R epublicile musulm fos ta Uniune Sovietica an e din � ram"an oa�t: �ep enden te d e Rusia, at . economic' cat si at , in domen1u l secur1tati1 . ' R epublic · il e balt1ce, dimpotriva, sub ef ectul f ort, · . e1· de atract1e a . . "n sfera Eu rop e1, · a u 1e · � 1t 1 d d e 1....nfluenta ' , a Rus1· e1.· In general, Rusia constr ui est e un bloc ava" nd in " centru un teri toriu or todox aflat sub c o nd,ucerea ei,· " inconJu · rat de o zona tampo n formata . . din state islam1ce r �la t1v slabe, pe care le va do mina intr -o masurav mcu. ,.,; mare sau ma1 mIc· av �1· "1n ca re va incerca sa impi edice alte puten· sa-s1 extinda influ:nta. Rus1.a se a�teapta �i ca Iumea sa acce te isi ' ;�v apvrobe acest s1st:_m. Pre�edint E ele 1tin dec1ara, in f ebru:rie 9 ca g uv emele stra1ne �i or ganiza t' iile internation , ale trebui · e ,, s....a 11 acorde Rusiei p ute ri· spec1a· le, ca garant al pacii si al s tabilit - ti1. 1 . . n £ost e1 e reg1un 1 ale URSS". Daca _ Uniunea Sovi etic� era o sup;;puter e cu 1n terese glob a l e, Rus1a · este o mare put ere cu in terese region . . . . . ale �1 c1vil1za tional e. _ . Tanle ortodox e din fosta Uniune S OVI.eti.ca au un rol esenpal in const ruir ea unui· blo . c rus coerent in a£ac eri l e euroasiatic e �I . in ternation . , al e Ca"nd Un1u n....ea S ovietica- s-a d est ra-ma t, to ac s.... · ate e te cinci t, ari au por nit mai. 1n.... ta.i. p e o cale . n a t 1· 0 n a " nd l 1 , st . a, 1n s1st · · a asupra ind ependente1 · nou castiga ' . te �1· distanta....ndu-se d e Moscova. Ul ten·o r, r ec unoas' t erea re al·Itav t1·1or e conomic e, geopolitice �i 232 •

•

..... ,

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI REFACEREA ORDINII MONDIALE '

culturale i-a determinat p e al e gatorii din pa tr u dintre aceste ta ri sa aleaga guverne pror us e �i sa sustina politici prorus e. C etate nii acestor tar i se a�teapta ca Rusia sa-i sprijine �i sa-i p rotejez e. in cea de-a cincea tara, G eorgia, Rusia a constrans guvernul sa-�i schim be atitudinea printr-o inter ve ntie militara. D e-a lungul istoriei, Armenia �i-a identificat inter esele cu ale Rusiei, iar aceasta s-a mandrit cu fap tul ca aparas e Ar m enia de vecinii ei musulmani. Aceasta relap.e a fost revitalizata dupa dez inte gr area Uniunii Sovietice. Armenii sunt d ep endenti de spriji nul economic �i militar al Rusiei �i au sustinut Rusia In chestiuni legate de relatiile dintre fos tele republici sovi etice. C ele doua tari au interese stra tegice conver gente. Spre deos ebi re de Arm enia, B elarus are o slaba con�tiinta naponala �i est e chiar mai depend enta de sprijinul Rusiei. Multi din tre cetatenii ei par sa se identifice, In aceea�i masu ra, cu pro pria ta ra �i cu Rusia. In ianuari e 1994, l e gislativul 1-a Inlocuit p e nationalistul cent rist si moderat de la conducerea statului cu un conser vator p rorus. in iulie 1994, In functia de pre�edint e a fost ales, cu 80% dintre voturi, un extremis t pro rus aliat cu Vladimi r Jirinovski. Belarusul a fost printre p rimele tari ca re au intrat In Comunitatea Statelor Independente, a fos t membru fonda tor al uniunii economic e create, In 1993, imp reuna cu Rusia �i Uc raina, a acceptat sa for mez e o uniune monetara cu Rusia, a p redat a r m ele sale nucl ear e Rusi ei �i a fost de acord cu stap.onarea de t rupe ruse�ti pe t eritoriul ei pana la sfar�itul secolului. In 1995, Bela rus ul era, de fapt, o pa rte a Rusi ei din toate punctele de vedere, .. in afara de nume. Dupa ce Moldova a devenit ind ep endenta, odata cu prabu�i rea Uniunii Sovietice, mulµ a�teptau cu ne rabdar e reuni rea ei cu Romania. Totu�i, teama ca aceasta reuni re s-a r pute a produce a stimulat o misca ' re secesionista in estul rusifica t, care a avut spri.. Jinu l tacit al Moscovei �i sprijinul activ al Armatei a XIV-a ruse �i care a dus la crear ea Republicii Transnistria. In ceea ce prive�te reu nirea cu Romania, sentimentul unionist a slabit in Moldova I

233

I I I

IALE D N O M II IN D R O A E R E C R �I REFA O L II ' A IZ IL IV C f A E IR N C CIO

SAMUEL P HUNTINGTON

din cauz a problernelor econornice ale am b elo r tari 9i a presi u nu econornice a Rusiei. M oldova a intrat in CSI i comer tul c u Rusia 9 A a c rescut. In februari e 1 994, p artide le prorus e au ca tigat cu 0 9 maj oritate zd ro bitoare al eg erile p arlamentare. In aceste tre i state, din interese econ ornice 9i strategice, po , p ulatia a adus la putere guverne favorabil e unei asoci eri str an, se cu Rusia. Ucraina a avut o evolutie oarecum asemanatoar e. in Georgia , cursul evenirnentel or a fost diferit . Georgia a fost 0 tara in d ependenta pana in 1801, c and re gel e George al XIII-lea a cerut protec µa r u9il or impot riva tu rc ilor. Ti mp de trei ani dupa Revolutia Rusa, di n 19 18 pana in 1921, Georgia a fost din nou ind epend enta, dar b ol9evicii au inc orporat- o cu forta in Uni unea Sovietica. Cand aceasta din urma s- a dezintegrat, Georgia i-a 9 declarat din nou indepen denta. 0 co alitie nationalista a ca tigat 9 alegeril e, d ar lider ul ei s-a an gaj at intr- o campanie de represiune autodistructiva, fiin d rasturnat d e la putere pr in violenta Eduard . A. � evard nadze, fost m inistru de Exte rne al Uni unii Sovietice, s-a intors sa conduca tara 9i a fost confi rmat la putere de alegerile prezidential e din 1992 9i 1995. Cu toa te acestea, s-a confruntat cu o rni9c are separatista in Abhazia , care a pr imit un sprijin sub sta ntial din partea Rusiei, 9i cu o insurectie condusa de fostul p re9edinte al ungat de la pu tere, Zviad Gamsakurdia. Asemenea re gelui Ge orge al XIII-lea , i e l a ajuns la c oncluzia ca ,, nu prea 9 avem de ale s" 9 i a c erut ajut orul Moscov e i. Tr upele ruse au inter ven it sa-1 sp rijine, in schimb ul intrarii Georgiei in CSI. In 1994, georgienii au fost de acord ca ru 9ii sa pastrez e trei baz e militare in Georgia, pe ter men nedefinit . Astfel, inte rvenind militar mai intai pen tru a slabi guvernul georgian 9i apoi pentr u a-1 sustine, Rusia a a dus Georgia indepen dent a in tabara e i. I n af ara de R usia, cea mai impor tanta 9i mai popula ta fosta re publi ca sovieti ca este Ucraina. i n diferite perioade al e istoriei ei, Ucraina a fost independenta. Totu9i, in cea mai mare parte a epo cii moderne, a facut par te din tr- o entitate politica guvernata de Moscova. Evenimentul d ecisiv a avut loc in 1654, cand B ogdan A

234

r iva sta� � o p m i r o il c a z a c . a . , c onducat orul unei revolte 1tki r ulu � o t u J a l 1'-.r1.a.rn. eln u b im h c s , . •• arului, in t a , t n i e d r e t a · r u J a e z e n o l ' o p t 1a une1 p e nir11 . c x e a u c . 1 9 9 1 n "1 ' � a n ,. a p 1 c n u t a F e D . r o il z e n lo . p ot r1va po 920) , 1 �µ.-r1 v 7 1 9 (1 a t n e d n e p �, e • repub lica 1' nd t s fo a e car in ,.. e d e p er1oa t u e Mosr d ic t li c o p a t s . a l o r t · n c o az1· ' a fost m e t , s a o n u c o m u c c ula u o d u c , {Jcra 1n a, a�a a t a iz iv . na es te o tara d ra1 Uc ea , st e toate ac Cu v . t n e a id c c O e r t co in d e li a f n1:a de _1 e, 1· l o c e s e lt u m i a m te. De c in t is · n diferite perioad e din d i r u t I 1 e tn a r c U l u · tr n e · c n e pr i trec · · doxie to tu an1a �1 i si L n , or i d v a i n o l o ' P ar te din p t c u f a a i e . in ra . c U l u t e � . v , e e de in 1 t e a istor1 i t a l u p o p n i d e t mare p ar O r . a n g U o r t s u A l . r todox , dar care re cunoa�te audin Irnper 1u. te de r1t o s e e r ca , a t a un1 . ucrainenii din ves t au vorb'i t . or 1e biserica , i t s . i l u g n u l a e D . pape1 . ali�ti Pe de alta par te, 1ocu1· totorit ate a . ati on n . e t r a f o t s f o au 1 � a · n a . ·itate orto docs' i s' i au vorb it ucraine ,..1n' m aJo r t s o f u · � 1 · ra1ne Uc rii din estul ul ati a p o p in d o o/ 2 2 u a usii form r O 9 9 r o il n a l u t rusa. La inc ep u .. tI,•V1• de rusa 3 1o/o . M ajoritatea a n ' 11 r o 1t � b r o v r a · 1 · 6 1, e 1n · . to tala a Ucra a s u r a b m li n i i , t a c u eu e rau e d · 1c 1 e d i . s a r a rim p a al co � de r o vil ele . . r .1, a facut parte din Federat1a , maJor1ta t n u s � ii u r e d n u , Crimee a . ei, apa in a r c U o t a r e f s n a r va ,..1n 1954, can d H rusc1ov a t . . n a · p Rusa ' ntru dec1zia luata de Hme1n itk1 . a- p e t n t1 � o n u c e r e d n m e rent in s in urma cu trei s ecole. . estu1 U era1·nei sunt evidente in . v 1 s l u t s e re t n i d e l e t Diferen eim e r t o , 2 9 9 1 i , lu l u t · l � ar 1 u, 1a sf" p m e x e e D i. e i t a l atitudinile popu ev spui . K in d m io 0 1 · 1 a m . u n .. in veSt ul U cr �in ei: fat a de dintre ru�11 d . . · r ant1· r use7 Ruptura dintre est 11 o . in d u 1t t a a u z a c n 1 d r a e f u neau ca s . nt, iale din iulie 1994. Prer1.1e prez1de e g e l a a l a t n e i 'd v e eyi vest a fost s n a r t s a r . o b l a o c . i , s e d , re a c ' k 1u c . v a r K. 1 d n o e L , e ti c eyedintele in fu.n . si· e i·, se rez ent a drept nat, i·onalist' a cas' tigat in cu con ducator11 Ru . .P o. o/ 0 9 la . a n a p e d e t a t · i r . o maJo u c t s e v in d i ci in v ro cele treispr ezece p · ucima care 1u ase lectii de ucraineana in - Le onid K Adver sar ul sau, . 1,. a cas, tigat in c' e 1e tre.1sprezece provincii din est, timp ul campan1e . a a ca,.. st1g erile cu 52o/o d'1n g e l a t a · . . i cu procentaJe comparabil. e. Kuc1m t, n a m r fi n o c a r o fi il n e . a a uc,rain v a r e t a it r o j a m o Votur 1. De fapt, . i' ,..in 1654 Dupa cum obser va e1n1tk m H e d a t u c fa a e r 199' 4 ' ale ge V

•

235

... SAMUEL

HUN1'INGTON

un expe rt american, ace ste al e ger l. u ,, r efle ctat $i chiar Crist,.. 1J zat fisura dintre slavii � ' e uropen· 1zat1 d1n vestul U cra· ine1·�1. viziu�.. r uso-sla va , asupra identitatii Ucra nea 1.ne .1 Este vor . ba ma1 degr de cuItun. diferite de , . . cat de o polanzare e ab:i:ct tnica "8 .

Ucraina: o �ara diviza ta

Chernlhiv 72,3 (2S,1)

Sumy 67,8 (28,9)

Kharl<iv 71,0 (26.0)

Mykolaiv

w..

f� . '!ff' !'Ill·. \\ ,

(\ .' t . ,�i'i.}ji ri �

Rezultate prelim inare ofi�i ale Regiuni care au votat t:J Leonid Kucima pentru: II!·· t:::l Leonid Kravciuk ,.

Cifrelo arat.\ procentele '" voturi' ��tru Ku drna ;i (l<nv du.k) lotalw include voturile nwe. .•

!' ' ' '

ti • '

Sursa : Intern ational

••• "

i '�

:" .

S2,8 (44,7) Ode 66,8 (2 . )

Marea Neagra

Kherson 64,6 (32,0)

Z.,porizhi::hia 70,7 (26,8)

t:J

Sevastopol 91,9 (6,S)

Foundation for Electora l Systems

Ca urmare a acestei divizari' relat. • 11·1e dintre Ucraina �i Rus ar putea e volua ia in una d'I ntre u m _ t tul anilor 1990' intr : � �arele trei directii. La incepue cele dou a t ar 1 au ex.istat p robleme extrem de d elicate legate de arme1 e nuc 1,eare de CrI� · e�a, de drepturi.le ru� il or din Ucr aina, de flota de Ia M�ea ' Neagra �1 de relatiile economice . Multi au cre zut c-a un confl1ct ·arm ' , .1 a £ a t e ra p r o babil ·, ceea ce . - acut p e unii analisti oco' dent · _ a1I sa sustina �-a 0cc1'd tre bu1t entu1 ar fi . sa sprijin e pret, e ntiile Ucrai. e1. de a, det1 ne arme nucleare p entru a d escu ra3·a o � agres, 1. une rus a Totus.1, d aca . iz ceea ce conteaza' un r c . 1 v il . atia este · , -.z b01. mtre a ,. ucraineni·�1· ru�1. este babil Este vorba de proputin ' doua popoare slave, . maJoritar ortodoxe care 236

--------- -

CroCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

au a vut relaµi st:anse timp de s ecole �i intre care casatoriil e mixte In ciud a unor probl eme foarte litigioase �i a pre obi�nuite t . un s si unii nap.onali�tilor extremi�ti din ambele tab ere, conducator ii arnbelor tari au fa.cut mari eforturi �i, in mare parte, au reu�it sa dornoleasca aceste dispute. Ale gerea unui pre�edinte cu orientare pror usa declarata, la mijlocul anului 1994, a redus �i m a� mult probabilitatea exacerbarii conflictului intre cele doua ta r i. In alte regiuni ale foste i Uniuni Sovietice, s-au dus lupte serio ase intre rnusulmani �i cre�tini; de aseme nea, au existat m ulte tensiuni �i chiar unele ciocniri armate intre ru�i �i popo arele baltice, insa, pana in 1995, nu avusese loc nici o confruntare violenta intre ru�i si ucraineni. 0 a doua posibilitate, putin mai plauzibila, este ca Ucraina sa se divizeze de-a lungul liniei de f alie, in doua entitati distincte, iar cea estica sa s e uneasca cu Rusia Problema secesiunii s-a pus pen . tru pr ima data in privinta Crimeii. Populatia Crimeii, for mata in propo rp. e de 70% din ru�i, a sustinut in majoritate independenta Ucrainei fata , de Uniunea Sovietica, la referendum ul din decembrie 1991 . in mai 1992, parlamentul Crimeii a votat in favo area declara rii independente i f ata de Ucraina �i, apoi, sub presiunea Ucrainei, a anulat votul. Cu toate acestea, parlamentul r us a votat anularea hotara rii prin care Crimeea fusese cedata Ucrainei, in 1954. In i anuarie 1994, populatia Cr imeii a ales un pre� edinte care sustinuse in campania electorala ,,unitatea cu Rusia" Aceasta . i-a fa.cut pe unii sa se intrebe daca nu cumva Crimeea v a fi urma tor ul Nagorno-Karab ah sau urmatoa rea Abhazie10. Raspunsul a fost un ,,nu" catego ric, caci noul pre� edinte al Crimeii a revenit asupra pr omisiunii sal e de a organiza un referendum privind in dependenta �i a negociat, in schimb, cu guver nul de la Kiev in mai . 1994, situatia s-a tensionat din nou, cand parlame ntul Crimeii a Votat pentr u reintrare a in vigo are a constitutiei din 1992, care o facea practic independenta de Ucraina. Cu toate acestea, modera tia conducatorilo r Rusiei �i ai Uc rainei a impiedicat degenerarea situatiei �i vi9lentele au fost evitate, iar ale ger ea, dupa doua luni, 237

I I

SAMUEL

HUNTINGTON

OR L II A IZ IL IV T C A E IR N C CIO

•

prorusului Kucima in funcp.a d e pre9edinte al Ucrainei a po tolit avantul sec esionis t al Crimeii. Totu9i, aceasta alegere a ridic at posibilitatea ca partea ve stica a tar ii sa s e se pa re d e Ucraina , care se apropi a din ce in ce mai rnuit d e Rusia. Unii ru9i s- ar pute a bucura daca ac est lucru s-ar in tarn pla. Dupa cum a:firma un general r us, ,,Ucraina, mai bine zis es tul ei, s e v a intoarce l a noi in cinci, zec e, cincisprezece ani. Ve stu} 11 poate sa s e duca dracului!" Totu9i, o Ucraina uniata i ori en tata 9 spre Occident nu ar :ti vi abila d ecat cu un sprijin occidental pu ter nic. Acest sprijin nu ar fi, pro babil, acordat decat daca rel aµ ile dintre Occ ident 9i Rusia s- ar deteriora grav 9i ar aju nge sa s eme ne cu c el e din timpul Razboiului Rece. Al treilea 9i eel mai proba bil scenariu este ca Ucraina sa rama na uni ta teritorial, divi zata cultural, indep end enta 9i sa coopere ze ind eaproape cu Rusia . Odata rezolvate probl emele de tranzitie legate de armele nucl eare 9i d e fortele milit are, cele mai serioase probleme p e ter men lu ng vor fi economice, iar rezolvarea acesto ra v a fi facilit ata de elementele cultu ra le co mune i d 9 e legaturi le per sonale stra nse dintre cele doua popoar e. Potrivit lui John Mo rrison, rel ati a ruso-ucraineana este pentru Europa de Est ceea ce este rel ati a franc o-ger mana pentru Europa de Vest12• A a cum 9 aceasta din ur ma f ormeaza nucleul Uniu nii Europene, e di ntai c a constituie n ucl eul esenti al pentr u unitatea lumii or todoxe. a

ed ere juriv d e .. t c n u p in d ar te f c 1 rovinc p rab�a, nd ide a in t a r p a s , e z e n n i h c n ��:i:t, i;�jori;ar n o co p au . -u· chineze care vor fi s au d.1c, din China.., dar .. ) o c 1et a ' s g . n a Ji ' in X ' e t "b I (T 1 µ. iz a . .1, "1n cond.itii b in e d efin 1te - ,tor civil ' e ·C h1ne t a r . o p r o c n i ,.. e fi a s l 1 • ib s o p a, z e 31. 1n h c r a e it t r o j S a m e i e op u lat, p ) o u c t a t s n . . :e. u n a � · a1 T ' ng, o K (Bo ng . 1entat spre B ei.ing (Singapore)' pop u laµ1 ch11 1 or ma e c in a, e i s y l a a M . m a din c n t e i ' V a1·1and a' Th J in c s e r t � ar c e in�u��t_e t oar oC , d u S f e d a ze e e r o (C e z nonch in e i t a t e � oc s , 1 , 1ne 9 a 91 Fil 1p ezi a r u don ,.. lt u c , e t r a p e In r a m n i c es ' s a t r a p im e r a ' c ) m a n t e i V reea de Nord s, i . . _ . ta. s n1 a 1 fuc on c a . ov iet tce. S ii n chin,...ez .. iu n U l a t a 1 1t c a al' n fi e d . a _ s � n i ch· 1950, 1 1 In an . .c t a s-a autodefinit ca l1der n?-so vi ch 1 a tu r u� du pa : :� :��:superputeri, lucru care � Apoi, tr1�a c e1 o p im , a 1 e r T a a p u . . D . al Lumii ii c fi e n e b e in t . substan t, 1a le s' 1 1-a adus pu , implicat costur1 " . pu1 adm1· nistrat, iei Nixon, Ch"11n t1m A U ' S · · 11 c · 1 t 1 1. o p rea a schimb r e ceIe t n i d u r ib il h c e l t, "1n fragilu r e t e d l lu o r � c a na a i ncerc at sa J? .. u-se cu Statel e Unite i n anii 1970, ca,. nd . doua super puter1, al1n11nd ant a ,.. t is id h c e i a m · e 1 t · 1 z o , . and. a po 1 o p t p o d a 1 · , e b a l s u a e 9 r a t 91 acestea p u c s e r c a e t i n U r o l a State a r a · t 1 ·1 1 m a e r ,...1mpote t u p in anii 1980, . ca,....nd ,...ntr-un decli·n economic s, i s- a . r"at i · t n I a a c 1 t e i v o 1 S a e at Uniu n u a 1 r e t u p r e p u s e r t n i 1 , ·ia d et·t p � o c _d n a C . n t a is n molit i n Afgha . rebuit t a a n i h C i s a e r rdut va lo a ie p a 1 __ " a z e n i h 9 sfar9it , ,, cartea c at s a il, e f t s A . le 9 a n o i t a n r c. rile inte � a 1n l lu o r a c s a e � � sa-si redefin tas , e z e in h c ii r Vto u t l u c area ' . apar a a in v e d sa e: iv t c 1e b o a u it o bil d . t eze toate comunitat, ile chineze, �1 or1 en e s a s re ca re sp l u tu nucle . in Asia de Est, pierduta. . tor1c a is 1a n o m e g e h a c s sa-si redobandea in secolul al XIX-lea. . 1ur·1 ale Ch.1ne.1 sunt evi"dente' in primul r a. nd, in Aceste n o1 r o. at' ionale, n r e t in e il r e c f a a 1 1 1· a "n e poz·t i . r c s d e · 1 " 1 a 1n h C 9 modu l in care '.derabila a di asporei chmeze . ns 1 o c a e r a c li p im · n ,... i , d 1n or 1 t ,." al do1lea. ra,... n la e r a e r a t l o v z e d n i " , d n . ,.. ea ra il e r l t a n i , 1? 1 · · e1 1n 1n econom1a Ch" . ·c e �·1 diplo mat.1ce dintre China s, i celela lte tre·1 economice, po1 1t1 e r p , e r o p a g in S i s n a iw Ta , g n o K � n o H , le a ip c n ri p entitati chineze. . Asia d� Sud-Est, in care or din il ' r a t a a in h C e d ' a cu m si 1ere . -. , aprop , in . at1va c 'fi 1 n m e s a ic t 1 1· o p chi nezii au o 1nfluenta

•

Marea China �i sfera ei de coprosperitate

De- a lungul istoriei, China a considerat ca teritoriul sau era for mat dintr-o ,,zona sinica", care includea Coreea, Vietna m, insulele Liu Chiu 9i, une ori, Japonia, o ,,zo na asiati ca interioara", locui ta de popul atii nonchineze (manciuri eni, mongoli, uiguri, turci si ' tibet ani), care trebuia control ata din rat' iuni de securitate, si , o ,,zona exteri oara", locuita de barb ari, care ,,trebuiau sa plateasca tribut �i sa recunoasca superioritatea Chi nei"13. Civilizatia sinica de azi incepe sa capete o structura simil ara: un nucleu, China h an, provincii periferice care fac parte din Chi na , d ar au o autonomie 238

NDIALE O M II IN D R O A E R E C A F RE

•

·n

239

SAMUEL

ONDIALE M II IN D R O A E R E C A F E R ' IILOR S I CIOCNIREA CIVILIZAT

p HUNrfINGTON

)

?uv�r�ul_chi nez consi dera Ch ina continentala statul nucleu a l . . . c1 vil1zaµ e1 ch 1neze, spre care ar trebui sa se or1en tez: toa_ te celela}, te comun itap c hi neze. Renunt, and de mul ta vreme sa- s, 1 pr ornove, . . ze interese1e ,..In str aina tate prin intermediul pa rt idelor comunist . . locale , a cautat s a se ,, poz1t 1o nez ca repr ezent a nt m on dial al q·� � 4 1 vilizat'iei ch ineze" · G uve rnul ch 1nez con�1· der� :a _persoanele de origi ne chi neza, chi ar daca sunt ceta,teni a� a lte1 tar1, fac parte din . comunitatea chineza si de , , c1, sunt supuse 1ntr o anum1t· a_ masura autorit atii lui. Identitat ea chineza est e defin'Ita :,..in termen1 rasiali. . Ch ine zi i ,, sunt de aceeas, I rasa , au acela�1 sange �i ac ee - as, i cultura�"' . R dupa cum afirma un savant din epu bli a Pop�la :a Ch1neza. La d�tcu_tata din ce in c� rnai mij locul anilor 1990, aceasta tern ::i: s p v�t_e. Pentru ch1nezi n_iult de surse chineze guvername ctl n �1 pentru ce tate nii de origine chineza ai to r tan, ,,testul ogl inzii" . v ." devine' astfel, testul de 1'dent1tate · · ,, pr1vi ,.. · · t, 1· -va 1" n oglindal" 1 . ' 1 in. ... .. ,.. ' dea mna ch1nez1 1 orientati spre Be JI e e c I car incearca sa: se � � ? � I c . i · integreze in societat,i st r in e. h1nez11 d1n diaspora, num1t1 . huaren sau persoane de orig'1ne ch'1neza pentru a-1· de aseb'1 d e zhonv gguoren sau ceta,ten11·· statuIu1. ch.1ne'z , au de_zvoItat d'In ce in ce v mai mult conce ptul Ch ina cultu Ia" c� m an1fe:tare a con�tiintei lor comune, gonshi. Identitatea c�i n u n1 te atacuri din partea Occidentului,�:z:�;�:�u:�:e ;;de��: ' zeis. acum pe baza elementelor peren e ale cul turi i ch'1ne . . De-a 1ungul i·stor1. e1 aceasta identitate a fast , de as em enea, . . ,.. · ' a1 mult sau m a1· pu,tin comp atibila c u. relat1·11e m · st ranse cu auton.1 . ta.tile centrale ale statulu ch 1 nez . A ceas ta co n�t iinta a identitaµ i . . ' v , 1·1or eco nom1ce d1n c uiturale facil 1teaza dezvoltarea relati tre cele 1 o v e z ns o cateva Chine si i" n 1 . . , 1 1 a e c o I'd c e a D t 1mp es t ta a s d e e a. ... , ' . · tarea schimbun1or comerc1ale a' fost un £actor maJ or de crestere . n · " econom ica rapi'dav in Ch'1na contme tala �1 1n alte reg iun i, cres ' tere care ' la rand ul ei·, a sti'mu1at materi'al �1· psi'hOIog1c· consolidar ea identitatii , culturale ch'1neze. . ,,M area Ch ina" nu este' d �1, doar un concept abstract . Este o re alitate economica s · ultu ;_ a �are �e de�volta rapid �i care a ince . � put sa devina o realit��e po Itica. Chinez1 1 au realizat o dezvoltare V

,..

•

240

•

,..

o nt inen c a n i h C n i : 0 9 9 1 i 1 9 8 0 �i i n a in a s a o l u c a t c e mica sp o t re i e r n a o c e r t n c i (d i" e i e s t igrii A ,, e t i m u n a r p u s i r a t n cele p a t ru i , ste din e la t s E e d i ie ta s A ia st. Econom -E d u S e d ia s A n i i nez e) , � i h c t n i. Chin e z e n i h su c e d a t a in i dom a m i � a in h C e p a t a r t n e c are par te m o ce in ce mai t a z i n r fu u a e r in gapo S i � n a w i a T , g n o K g n t i o c i e in h iii d in Ho n C a e ic m o n re eyt er i i eco c a z a b la t a t s a e r t au s -E d din c ap italul ca u S e d a i s A n i d i r in alt e t a d ii z e n i h C . 0 9 9 1 ii inezii h c , nentale, in an 0 9 9 1 r o il n a l u t u p o r. L a in ce l r o il r e ta il i m o n a n za v in dorn inat e co d o o/ 5 3 u a i z l a or, dar r e l e n i l ip i F a i t la u p o n ezii i h c formau 1 o/o din p , 0 8 9 1 r o il n a l u c a , l a mijlo i z e n o d n I n i le . a c l o i p a c n rile firmelo r i d o o/ 0 7 a c r i c u r detinea a d , e i t la u p o p in d reprezenta u 2-3% ii erau n a p m o c e d 5 2 l r a i ma m le e c e r t n i d 7 1 ; n r e talul pr ivat int in PNB. d o o/ S a z i l a e r z e n i h lomerat c g n o c n u i � i z e in h c controlate de eime r t o e p a o r p a u a t reprezen i i z e in h c , 0 9 9 1 r La inc ep utul anilo omi a n o c e l a t o t e p a o r p inau a m o d a s in , i ie s y la a M din populat ia t este, s E e d i ie s A a i m o . n o c 16 In afara Ja poniei �i a Core ii, e acesteia • . a z e n i h c ie m o n o c e o in esent> a, t fal u m t s fa a e n i h C i i r ate a ma it r e p s o r p o c e d i e r Apar it ia sfe i � , le a n o s r e p i � le ia l i relatii fam e d , " s u b m a b e d cilitata de o ,,retea ina h C in i r e c a f a c a f e t a n strain at i d i i z e n i h C . a n u de o cultura com a , in in h C n i i. i z e n o p ja u ntalii sa e d i c c o c a f o t a c e d mul t ma i u� or u de n , l e a n o s r e p le e ontact c e d d in p e d l u t n e m cred ere a eyi a ngaja e af a d r o il n e m a O . e ic ente jurid m u c o d e t l a e d u a s cont rac te, le g i i a decat d In n i i r e c a f a a c a u� or s a f i a m e r a p e s li li a t ceri occ ide n relatia e p a z a e z a b e s ui acor d n u a e t a t il i b la io v in Chin a , und e in invidie , u c a e n u p s t n e u nez infl o p ja n U i. t r a p e r person ala din t ne g u s t o r i e d e t i n a r g a r a f " e ,, o re tea d a i c fi e n e b a r a t in 1993, c a 17. Chinezii din " t s -E d u s i a de S A i ey n a iw a T , g n o K chine zi in Hong t en e p m o c u a ,, , n a c i r e m a e afacer i d m o n u a e t ey o n u c r e st ain atate, r aua e t e r c s e s lo o f i � a sc limb e b r o v , e r a s e c e n le tele ant rep renoria t e. Este c a t n o c i il b a t s a u ie p entr il m a f e d r o il r u t a g de bambus a le tul unui r o p a r a e d a s ie u b e U n avantaj enorm in fat a cuiv a care tr n tajele a v A ." ia h l p e d a il on s au Ph r Ak n i d e i t a r t s i in n co siliu d e adm n ezii de i h c u c i r e c fa a c a f chine zilor din afa ra c ontinentului, care

241

MONDIALE I NI DI OR A RE CE FA RE SI OR IL TI ZA LI VI CIOCNIREA CI , ,

SAMUEL P. HUNTINGTON

•

pe con�ne t, a� f�st b!n f r mulate �i de Lee Kuan Yew: ,,Su _ : � ntern � d e etn1e ch1neza. Imparta91m a num1te carac teristici da torit� . a or1· ·· g1n · 1·1 91· cultur�1 noastre c omune. [...] Oame nii empa tizeaza in ll1od na tur l cu c e1 c re a acelea i atribute fizice. Ac est sentiment � � � � de apro�1ere est 91 ma1 putern1c cand a u i o baza lingvistica 9 9i cuI : turala c om una . Toa te aceste a fac il ite aza inte leg ere a s, i incred.erea , " care sunt f un damentale in toate relatii 18 .' l e de afa c e r i · La sf" , ars1. tu� an1l or 1980 9i in anii 1990, ch inezii din strainatate au put�t ,, sa demonst reze unei lumi sce ptice ca Iegaturile quanxi, sta bilit pe baza li1:1bii 9i a culturii com une, pot compensa lipsa stat ulu� d � drept � 1 a t ransparentei regulilo r 9i reglementarilo r". Radac i nil e culturale ale dezvol ta rii econo mi ce a u fost evid enti , ate Ia a do ua Conf e rinta Mondiala a Antrepren orilor Chinezi, organiza ta la Ho ng K ong, in noiembrie 1993, descrisa ca o ,,sarbatoare a tri umfalismului chi nez, la care au parti cipa t oam en i de afaceri de origine chineza din toa ta lu mea" 19• in lumea chine za, ca peste tot, _ comun1tatea d e cultura favorizeaza le gat ur ile economice. Reducerea implica ri i economice a Occidentului in China' in urma revoltei din p iata Tiananme n, dupa un d e eni c u de crestere economica rapida, le-a dat ocazia i i-a st imul at pe chinezii din 9 strainata te sa se foloseas ca de cult ura co muna si de conta ctele personale �i sa investeasca m asi v in China. Rezult�tul a fost o dez vo ltare c�nsid erabila a lega tur ilo r economic e dintre comunitatile chineze. In 1992, 80% dintre in vestitiile straine directe i n Chin a (11, 3 milia rde de do lari) erau fa.cut e de chinezii din strainatate, mai ales din Hong Kong (68,3%), dar 9i din Taiwa n (9, 3 %), Singa pore, Macao etc. Prin contrast, Japonia furniza 6,6%, iar Statele Unite 4,6% din total. Dintr-u n total cumulat al investitiilor stra ine de 50 de milia rde de dolari, 67% provenea din surs� chineze. Cre�terea s chimburilor comerciale a fost la fel de impresionan·ta. Exporturile Taiwanului in China au ajuns de la aproape zero, in 1986, Ia 8% di n to tal, in 1992, crescand in acel an cu 35%. Expor turile sta tului S ingapore in Ch ina au crescut cu 22% in 1992, in timp ce vol um ul total al expor tu rilor sale a cresc u t cu mai putin 242

in ciud a ,, upa cum ob s erva D m . de 2 -;o. . oneze actuale in regiune, econom1a cu haze chineze i J ap · ·, · 011·nat' ie o · dustr1e1 d. Asia O transfo rma rapid intr-un nou ep1centru al 1n i d n rt u lui si :fina ntelo r. Aceasta zona strateg ica are mijloace teh ' , · corne , tr ean er , fl n ) a iw (T e t an t a r o p m i e al acitati in dustr i p ca �i e c gi lo o ii exc ept' ional (Hong Kong), 0 ic n ori'al, de market ing si v er s e d , pren al · e de cap1t v r z re ), r e p o ga in ( ii at ic n u � � n a retea d e com u b e t r a fo 1 umane foar te e al ur t n a , re a c1 n fu 9 e r s su re , · enorme ( toate t rei) si a al 20 n p lus, d esigur, Ch'1n cont1nent _ I � _ rnari (China cont inentala)." um e 91, la l n di e n 1u s n pa ex in a i at p . era, Proba bil, cea mai ma re ta te d'1n ce 1� n 1 e r o au r a i C n i e il i it s t _ v �� : rn ijlocul anilor 1990, in e ortur1 xp e re p s 1 � ar d , ta 1a p a st a ce a ce mai mult spre vanzar ile pe catre alte p iete. ura mai as m o rt in ti a il m si a t n su st E du S Chinezii din Asia d e desea a te e r ut n a st a e c A a. al 9 l oc a mare sau ma i mica d e populati o�enta, n i za ea r e en g e d i, r eo n u � , re a sent imente an tichineze, c 1z�uc a d n ca , 94 19 ie l ri ap n i i a, z e n do � n I in asa cum s -a intampla t n ez ieni o d in i z i ie a al m i i n U . an 9 ed nit o r evolta a nt ichi neza la M e fl ", it p c e � � od ex ,, un � n d i fi � a ? c au apreciat in mod cr it ic, � 11 pol1t1c1, 1n entala, 1 ar lider n ti c on a n i h C re sp e z e i n in vestit ii ch u re opu g s a i it vo e n t f os u � , o t -a ar � : � frunte cu pre9 edintel e Suh r1. L a randul ta a ou d r l o e c i e l i om n co e a t c latia ca acesta nu va afe ii u nde r ta i al oi l u ra e ca t at s i s in u a t s lo� chinezii din Asia de Sud-E an ilor 1990, l tu pu e c n i La r. o l or l i o m se �a scusera, nu tarii stra 9 na a fo � con hi C re p s t s -E ud S de i a s A in z d e � _ fluxul d e capital chin n F1l1p1ne, i e z e an w ai t i i t ti s e v in de v trabalansat de fluxul masi Malaysia �i Vietnam. . _ comuna_ au ch1neza a r tu l cu i � a d n a sc e cr a ic Pu terea econom deter minat Hong Kongul, T aiwanul 9i Singapore sa se implice tot e pentr u -s u d n ti ga e Pr a. al t n e in t n co In ai mult economi c in China in epu t au g on K g o H n i d i zi e in ch , � e r te r ap opiatul tra nsfer de pu � _ up eel: a r se ca u J ce pa du , i � lu u g n � iji sa se adapteze re gulilor Be ale Londrei.' Oamenii de afaceri 9i alti lider i au inceput sa evite sa Crit ice China sau sa realizeze actiuni care ar fi putut sa o ofenseze. 243

Murray Weidenbaum in 1993 ,

SAMUEL

IALE D N O M II IN D R O A E R E C A F E ' R , ILOR SI CIOCNlREA CIVlLIZKfI

P. HUNTINGTON

�and s- a intampl at a9 a �eva , guve�nu l chinez a ripostat prompt In 1994, sute de oamen1 de af acer1 cooperau cu BeiJ' ingul s, i erau ·1· · ,,cons�1e r1 �entr u Hong Kong", formand, de fa pt , un guvern din . umbra . L a 1nceput ul anilor 1990, China si-a sp orit co n siderab· il . I· nfluen ta econom1ca 1n Hong Kong, unde a investit , in 1993 mult �ecat Japonia �i St�t'.:le Unite la un loc 21 • La mijlocul 1990 1ntegrare a econom1ca a H ong Kongului in China conti nen. 1-a s-a inc he1at pr actic, iar cea politica s- a realizat in 1997. ta Legaturile Taiw anului cu China conti nentala au ramas in urma cel o : ale � on� �? ngul ui. Totu9i, in anii 1980, au inceput sa se pr oduca sc h1mb ar1 1mpor tan te. Timp de treizeci de ani, du a 1949, cele doua republici c hineze au refuzat sa-9i rec unoasca re�i proc existenta sau l egit imitatea , nu au avut nici un fel de co ntacte d i�lomatice 9� au f o�t practic "in razboi, di n cand in cand inreg is t randu�se s�h1m� ur1 de focu ri pe in sulele di n l arg. Totu9 i, du pa ce D�ng Xiao ping 91-a co nsolid at puterea 9i a inceput r ef orma econo m1ca, guv��nul �hinei c ontinentale a recur s la o serie de ge sturi de reconc1l1ere. In 1981, guve rnul Taiw anului a ras puns a cestor gesturi 9i a inceput sa re nunte la politic a sa de pana atunci - nici un cont act, nici o negociere, nici un compromis. In mai 1986, au avut loc primele n egocier i int re reprezenta nti ai cel or doua parti c u privire la restituirea unui avion al Republicii China care fus�se deturnat pe continent, i ar, in anul urmato r, aceasta a ridi cat 1nterd icti a calator iilor pen tru taiwanezi22• Dezvoltare a rapida a relati ilor economice dintre Taiw an 9i China continent ala a fost mult f acilitata de identitatea lor chineza com una" 9i de inc re der ea reciproca izvorata din aceasta. D upa cum remarc a principalul negociator taiwanez, o amenii din China 9i T aiwan au ,,sentime ntul ca sangele apa nu se face " si se mandresc unii cu realizarile altora. Pana la sfarsitul anului 1993, peste 4,2 milioane de taiw anezi vizitasera Ch ina continentala 9i 40 000 de c hinez i de pe continent vizitasera Taiw anul; zilnic, se expe�iau �O 000 de scr isor i 9i se dadeau 1-3 000 de ape luri te lefon1ce dintr-o tara in alta. Sc himburile co merciale dintre cele ,

.:n:

244

0 0 0 0 2 r ia , 3 9 9 1 n i i r l a o d e d i liarde m ,4 4 1 s n ti a u a e n i h C o � i li ar de d e m e d 0 3 i 5 1 e tr n i 9 d ll:rnpanii t aiw an eze investisera . n c e_ 1n ce 1 d' de c t � tr n e c n o c a 1l u n a 9 ntine ntala. Ta,iw o c a in h C n i ri la o ne�1 t n co a in h C cu ce i m d rnult atentia asup ra rela t, iilor econo . . , ·!ll a1· a:1e : 1 ta r a t n 1 m : � n U t. n ai depe nd e m t o t it n e v e d � ta a re ca tala, de t a p1a n ta r o p 1� i a m a e c , 0 nte de 198 a i n ,,i a c , 3 9 9 1 n i , v l ce l_ obser va ru o ct fa ca m t1 ey , 0 9 9 1 ii n a in , sii. in , a c ri e m A ra e n a iw a T pentru a in h C te s e e z e n a iw a t i i e m o n o cc es ul e c su u r . t n e p t n . ta r o p m · i rnai nt1 entala 1- � o c a n h i C n i d a n t i f � a de l uc ru ie n a M ". la ta n e n i cont a fort e1 s p li u c u a t n u fr n o c e zi car e se n a iw t a ii r o it t s e v in atras p e ta re o e d r s e v n i s e c o r p n � � a inceput u , 4 9 9 1 n i . a s a c a a c de mun o u a Chin:, d le ce re t n i ca n u m or ta de f la it p a c i u l ru ib il h c e z e re a d ch1e d 0 0 0 0 1 t a j a g n a taiw aneze au t i u sc e p e d e il i n a p cand co m o arele lor. p a v e p t n e n i t n o c e p nezi de a de negoe r e i t i in a l s u d a e c i or ec onom l ri u t a g le a re a lt o v z e D aµ a d n u F t a re c a n a w i a T , 1 9 9 1 In . e rn e v u g a u o d le ce cieri intre or ii, i�r t m ra t S le a ri u l a M cele D o ua e tr n i d le i r u b im h c S pentru area T a1to m ra t S n i i µ a l e R u r ociati a pent s A , la a t n e n ti n o c a i h n C av u t a e iu n u re a i m r P . � a una c u alta ic n u m o c a u tr n e p wanului, nd orga i re a io r e t l u i r i n � l a t n i , 3 9 9 1 e li ri p a in , e r o p a g n i c S n lo i A aJ uns l a un a s , 4 9 9 1 t s u g u a In nizate pe continent �i in T aiw an. n c put i u a i � ie e h c e m le b o r p : r o lt u m i a m _ r a p u s a l" a t i a p c rd ,, aco el mai 1nal t e a l re i n l a t n i a il ib s o sa apara speculat ii cu privir e la o p , 0 9 9 1 r o il n a l u c o jl i m a L nivel intre liderii celor dou a guverne. i1:1cl u�iv , g n i ij e B i i e p i a T e tr 9 existau inca probleme im port ante in atiil e uz r a rg o a l i u l u n a iw iciparea Ta t r a p i, ti a it n ra e v l su b pro ema sca dr ept a e n fi e d re se sa a t s inter national e si posibilit atea ca ace ai e c in ce in d t i n e v e d � _ stat indep end e�t. Ac easta posibilit ate a ar t1d� 1, n e d n e p e d in � l a r to �� inde part ata, caci pr in cipalul sust ina anez 1 w 1 a t 1 r1 to a g e l a a c t ri Democratic Pro gre sist (PDP), a descope i ca ��nsele � la ta n e n i t n o c a in h nu doreau s a perturbe relat iile cu C e1 c h es st e c a r a p su a t a st i s lui electorale s-ar fi redus daca ar fi in ung e j a r o v ca a d , a c t ia tiuni. Prin urmare, li der ii PDP au sublin g uver ne a u o d le e C . te a t ri o ri p la p utere, independent a nu va fi o 245 A

MONDIALE II IN RD O A RE CE FA RE SI R O IL TI ' CIOCNIREA CIVILIZA '

SAMUEL P. HUNTINGTON aveau,

d e as eme nea, interesu l sa afirme s uvera nitatea Ch. a�u�ra i�s�lel�r Spratly �i a altor insule din Marea Chinei �:ej de �1 sa obtina din par tea SUA clauza natiunii cel ei mai favo · d , r1zate . . pentru Ch1�� co tin ntala. La in ce putul anilor 1990, len � : t, dar .. percept1bil �11nevitab1l, cel e do ua Chine s e apropiau una de alta 1 d ezvolt au interes e com une pe baza rela tiil or economice e · � , xtinse . . d . - .. I �1 a 1 ent1tat1 1 cu turale com une. Aceasta evolutie sp re reconc iliere a fost intrerupta brus 1995, can d guv�r nul ta iwanez a fa.cut presiuni agresive pe:� r cunoa �terea �plomatica �i a dmiterea in or ganizatiile interna � t1onale. P r��ed_1ntele Lee Te ng-hui a fa.cut o vizita ,,par ticulara" in ... St a:ele ?n1�e, 1a r, 1n decembrie 1995, in Taiwan au avut Ioc ale ger1 leg�slat1ve, u rmate de alege ri prezidentiale, in niartie 1996. �rept ras pu�s, guvernul chinez a testat rach ete in apele din apro . 1erea pr1nc1pa lelo r porturi taiwane ze �i a e fect uat mane vre mi � lita�e �pro ape de insule controlate de Taiwan. Aceste evenimente a � �d1<:_at-doua probl �me-che ie. in a cest moment, poate Taiwanul sa ramana democratic fara sa ·devina indepen dent oficial? in vii tor, va pu tea Ta iwanul sa fie d emo cratic fa ra sa ramana indepen dent efectiv? De fap t, relatiile Taiwanului cu China continentala au cunoscut . d oua faze si ar putea 1· ntra "In a tre1·a . T im p de de cenii, g uvernul . , . nati�nali st a pretins ca este g uvernul intregii Chine; aceasta pre tenpe 1-a a dus, evident, in conflict cu g uvernu l care conducea de f apt i1:trea ga China, cu exceptia Taiwanului. in anii 1980, g uver nul t iwane z a renuntat la aceas ta pre tentie �i s� a declarat guvern . al _Taiwa nulu1, ceea ce a stat la baza unui acord asupra conceptu _ l� i cont1�ental ,,� tara, doua siste me". Totu �i, diverse persoan e _ ?1 gr�p�� din Ta iwan au insistat, din c e in ce mai mult, asupra identitat11 cult urale distincte a insulei, as upra fa ptului ca el nu a fos t su� c�n�rolul Chinei deca t o pe rioada relativ scurta i asupra 9 faptulw ca limba locala nu poate fi intel easa de cei care vorbesc chi neza ma ndari na. De fapt, ince rcau s A d fin e easca societatea tai waneza drept nonchineza 9i, d eci, ca fiind independe nta legitilll

246

activ pe i a m it en v e d a ez an iw vernul ta gu d an c s, lu p . in a n e Chi anu l era w ai T ca a ti za en s at d a u ace st lucr dIan I·nternat, ional' si , ul ta 1wanez rn e v u g , t r cu s P e P e i. in h ta , n u o parte a C a r a p e s . . .. o rara " o1 c ��vern a , e in h C 1 1 g e tr 1n al n r � � a i in tai c a guve m it n fi e d s-a 1 care a t t t1 en e1 n u l a n er v u g sfar �it , ca in , ei si n i h C a i t ar p , i e , _, ai un a 1· 1z ·a c1 o fi r a re ca , e i at tu si a m r u na. Ce a din i h C n i d r te a p ea c f . nu a a pentab·11p e cc a n 1 al t to te s e i, lu u . depend ent, a de f acto a Taiwan 1n etat , ca e ste p e r d o m 1n t, a m r fi a a e nul de la Beiji ng, c ar er v u g u tr e r1··1 ch.1nez1· a u 1 'd L . a ... ·c di e i p im o a u r t n e easca f orta p s lo f o sa s u p s di n� Kon1o !' a C P R n ea r r a o p r co e a , ca , dupa in � n e m e s a e d , t ra a d ecl e as 1p al re a s a rc ce 1n r o v , 9 9 9 1 in , a zo n ei M acao si 7 9 9 , 1 , n · i 1 l, U gu u va dep·1nde, cr u l t s e c a c o l ea v a a v e r ca si Taiwanul. Mo dul in ca en d en e p i n u tr n e p l u n � ji ri e sp ca re va c re9t l in u d ra g e d l, i ab �b pr 1une de la s ce c u s ru t n e p i e t p lu l u e rezul t at d , n a w ai T in a al ci fi o a t e f oarte fi s ri ta li i i t ic li � p o ii er � d li 9 � Beijing, care ii incuraje aza pe e care z e 1n h c re ta 1 1l m r o l ti a t i nationalisti si d e de zvoltare a ca pac a �ncepu L i. u l u n a w ai T a e zi a v n i ar face p�sibila o bloc ada sau o eg oc1ere sau n a, rt o f n ri p , ca il ab b o r p tul sec olului al XXI-le a, pare ul sa fie an iw a T , a u o d le ce e r t mai de grab a pr intr- o co mbinatie in . in tegrat mai bine cu China continentala. . ag n Si a l ic b u p e r re t n i d e il ti la Pana la sfarsitul anil or 1970, re au fos t za e in h C a ar l u p o P ca li b u p pore, ferro anti�o mu nista , 9i Re et uiau ina: r p is d zi re o p a g n si ri e d li ti al glaciale, i ar Lee Kuan Yew 9i se sa � p ce in za e n i ch ia m o n co e poierea Chine i. In anii 1980, cand re cont1_nent sp e z te en i r o re e s sa t u se dezvolte, Singap o re a incep a g in S , 2 9 9 1 n i a n Pa i. lu u s ce c pentru c a de acolo batea vantul su urmato r l u an in r a i , a n i h C in i r a l o d pore investise 1 9 miliarde de trial s u d in ra o i u n u a re i u tr 9 s au fost anuntat� planuri pe nt ru con e mil�a r d ii it t s v e n i ta si e ec n re ca , ,, Singapore ri", langa Shanghai urilor n la p t s a zi a:! tu n e r to a de de d ola ri. Lee a devenit un sustin e s a in h C In ,, i. e i ri te u p al r to ra i m economice ale Chinei si un ad 24.• Investiti l e 3 9 1 � intam pla lucru rile im�orta nte", spunea el in � � n zta , In �1 a si ay al M � in e t t ra : n ce singap or,e ze, ca re fu sese ra con . atate in ra t s in d e l te c e i ro p n di e t s-au orie nta t c atre China. Jumata v

247

•

SAMUEL

IALE D N O M II IN D R O A E R E C A OR S' I REF L II T A IZ IL IV C A E IR N C ' IO C

HUNTINGTON

" . i n spr ijin ite de gu vernul singaporez 1993 au avut 1oc In. Chtna. .. . " . Se spune ca, In cursul primei sale vizite la BeIJing, in anII 1 970, · . v Lee Kuan Ye w a in · sistat sa se adreseze conducatorilor c_hinez1. "i n . engleza , m l oc sa folos easca dialectul mandar1n. Este put1n pro ba, ' . .. v v v b1·1 ca a fac ut acel as, i l ucru dupa douazec1 d e an1 ,

,..

Islamul: con�tiinta fara coeziune

Str uctura l oialitatii politice printre arabi si r intr musulman i � a fost, in general, contrara cel ei din Occid�niul mo ern. pentru acesta din urma statul -nat· f st apog�ul loialitatii politi ce. � Loialitati mai re�transe su�;:b:r onate �1 subsumate in loiali. · 1 tatea stat ului-nati , une Grupur 1 e care transcend stateIe-naµune · . . . · gVIst · 1· ce sau rel ig1oase ori civilizati comunitati , l e 11n , ile - au impus . . . . . . o lo1al1tate s' 1 un angaJ·ament ma1 put' 1n intense . De-a Iungu1 unu i . . " �Ir nei ntrerupt, de la entit ati , le mai_ res tran se la ce le mai l argi, loia litatile occidentale tind sa fie maxime spre zona de �I·J·1oc, curba · i ntensitati c Ide U rast urnat . In Iumea is ' i loialitat' ii forma nd un ie . Iam1· ca, str uc tura l oialitat, ii a fost aproape exact inversa. Islamul a .. " inre 1. s� t un gol in m :Jlocul ierarhiei lo iali taplor lui. Potrivit lui f ; Ira ap1 us, ,,cele doua structuri -f damenta1e, originale �i du: rabile" au fost fami lia clanul si tri pe de O parte, 1? i ,, unita.tile .' ' . ,: , de cultura reli gie sI· imper 1u ' pe de alta par te2s . Un cerceta�or . . . libi an rem:U.ca, de asemenea ca tr ibalis m_u1 �1 re11g1 a (islamica) . . ' n " 1ficat1_v 1?1 determinant in dezau jucat �i inca joaca un r �1 sem . voltarea economica, al cultural�v �1 politica a societatilor �i ::�� . tr-adevar, ele se impletesc intr-un sistemelor politice a " d "inc� sunt c�n�iderate variabile le �i factorii cei asemenea .' mai impor;:�t, i care 1ormeaza 81 determlna · cul:ura politica araba . �i spiritul politic arab." Trtbur1 e au fost esent1ale in po litica din . r, statele arabe, dintre care multe dupa cum spunea rr 1ash1n " Bashi . . ' ,.. niste ' "trib up cu steagur 1·". Fondatorul Arabiei Saunu sunt decat . . d1te a reu�1t, In mare parte, sa. formeze ac� �t � tat pentru ca a �t1. ut sa creeze O coaliti, e tr1bala pr1n casator11 �1 pri n alte mijloace, V

j�

·i

248

•

e r a c in , la a ib r t a ic t li o p o , ra l e n e g in , s a m a r a ta i d u a s a ic t li o p in 1 8 t r u p l e C . ia i r u b i r t r o lt ilor � i a a r a m a � a tr n o c a t p ii se lu r i a i 9i ie d u ib L a e r s a t l o v z e d in m nificative e s i r lu o r t a c ju u a i mari r u b s o r i e m u r n i a t m l e e i, r u b i a 500 de t r c r i c a t s i x e , n a d u n S i , a c e n u p s se 26 . ii r a t a i t a l u p o p n i d o o/ ntand 12 e z e e r p i onal e. t a r n i t a it t n e id t ' ' a t s i x e nu a u , la a r t n e C ia s A n i t, u In trec n u st at u , e s i n t x e i e i l i m a f anului, l c i, lu u b i r t i l a i l o u a r ii e n e m a O ligia , e r , a b m " li ,, n u m o c in nii avea u e m a o , a m e r t x e a lt eala a t r o f lui." La c a c i n r e t u p i a m a e c la mul era s ,,I i � " a t ia v e d l u l ni e cultur a � i sti c e c a L ". i lu u ir m e a e r ute p t a c e d r ia h c t l u m i a m care i i un ea, e d 0 0 1 a c r i c u a t is x e , d r l de No u z a c u a C in d e t i d u r �i popoarele in ica t li o p u a l o r t n o c e r a c ", l a campi e e d ,, 0 7 i � " e t n u m clanuri ,,de la o c e e d e r i b e s o e d e r p s , t ura inca s a m a e n e m e s a -o r t �i econo mi a in u o a e v a ii n e c e c a c s u p s i ce, s -a t ie v o S ii n u i n U a a t a c nomi a planifi 27 " a economie ,,cl anificat . ibul 9 i r t , a t in d e r c a e r a m i ul mi c 9 p u r g , a c i m la s i a e m In toata lu nt, e m a t o v e d e d i e t a t li a i lo e d 9 e r a c fo e l le a ip c n i r p t s ummah, au fo a a raba , e m lu n i . t n a t r o p uµ n im p i a m t s o f a e n iu t a iar statul- n tea sunt a t i r jo a m a c u r t n e p e t a it im it g le e d e m le b o r statele au p u e i lu u m l s i a i r e p im io ase, ale ic r p a c u n a c a d , e r produsele arbitra ni tele a r g u c r a c a. m i ic n a e s e d ncid a i o c u n r lo e l te i n ra g r ropean , ia ate t s e t s e c A . r o il z r u k l b erilo r 9i a r e b l u z a c in a c , e c grupur ilor etni b a r a n a p t a t s n u , e t r a p lt a a e d e p , a s n i , a b a r a a e n u au di vizat nati uv e s e n u µ a -n t a t s e d a lus, idee p n I . e e id a c t a z i l ia nu s- a mater i in h a ll A i lu a t e 9 a t i n a r e v n su i a t in d e r c u c a l i i b t a p m o ran este inc l i sm ul a t n e m a d n u f , a r a n o u ti l o v e r e r a c i m a C . h a m 9 m primatul u i, la lu u m a l s I i i t a t i n u n favoarea i e n u µ a n lu t a t s e islamic resp ing atului i r a t e l o r p i µ a it n u n favoarea i a e g in p s e r il l u m fel cum marxis ic a este m a l is a e m u l n i e n u ui-nati l u t a t s a ' e n u i ic b a l S l. a internat, ion l au ia d n o M i o b z a R a e il o D l a a p u d i e d , a c l u t p 9 fa e d fl i re ect ata 9 le ie a o b z a r , e n a lm u s u m ri u p u gr e r t in e t ic fl n o c e s a o avut loc numer nte a t r o p im i a m le e c , e r a tr s fo u a e n a lm u s u m le te tq. s rnari intre n e. i c e v e il r ta. t a d a v n i ' fiind declans' ate de Irak, care a A

249

SAMUEL

p HUNTINGTON

. I a_:1 �i 1970 �i 1980 ac eia� i fa ctori car e au s usc 1tat Renas, tere � a . . . isla m1ca in i nterio rul t, -ar ·1 1 or musulman e a u int ens 1fica t si iden.. . ' t1ficarea cu ummah sa u c· IVI·1·1zat .1a 1. sIamica ,.. ansambl u. Iata. ce o bs er va un cercetii.tor la mijlocttl anilor 198�� . P reocuparea profun da pentru identitat ea s, i un1t ate a . musulmana a f ost stimulata de d�coIon1zare, de er e�. . . t erea demografica- ' d e Industr1al 1zare' de urban1 zare . . . . . �i de schimbarea ord1'n11 econom1ce in terna t 1onale, asocia ta, pr intre alte l e, cu res ur seI e bogate de p etrol . .. • ale tari lor musulmane [ ] Co oderne u consolidat l/i a u dezvoit�� leg�::-J:��:popoare�e musulmane. Numar ul peler inilor la M ecca a c rescut . vertigin os, c eea ce a int ensific at cons' tiint, a i dentit-t·· a , 11 . . _ comune pr 1ntre mu " s-ulman1, din ' Chin a pana in Sen e. A , dIn r emen pana in Bang1a desh. �In ce in ce mai ' ,r gal si . multi stu denti din In d ez1a, _Malaysi a, sudul F ilipi . �� n el or si Afric�,.. st�di a_za m un1versi tati din Or ie ntul : ra- spand1nd i dei si sta bilin . d contact e pe rsoMiJ'loc1u, ' . nal e dincolo de front· i ere1e nationale · se organ1zeaza . ' re gulat si din ce in c e maI d es conf erint' e � 1· c ons£a tu,.. . . . ' · intre intelectual·I musu1man1 s1 1r1 , ule mal e (teolog i), . in ceAntr e precum teheran, Mecca s1 Kuala Lumpu r. . . . [...] Inreg istrat e p e casete (aud10 �I', mai nou, video) predicile din mosc_he1. tr r seaza g ranite le internat' i�:� onal e, asa , ca pred1cator11 1nfluent, i aJung · · acum la un publ ic mult ma ·1 Iarg dec a,.. t comunitatile lor locale2s. Con�tiinta unitatii musul an� a f�s_t reflec tata �i incurajata ; �i de acµuni le unor �tate si o gan 1zap 1 Inte rna tionale. in 1969, A conducatorii Ara biei Saud��· �' in coo�erare cu cei ai P akistanului, _T Marocului, Iranului' Tun1·sie1 s1 urc 1ei au org an1z· at primul sum-. . . ' . m1t islamic l a Rab at. A fost creata atunci O rgan1zapa Conf erintet . . I sI am 1ce, fondat a ofic ial in 1972 ' c ediu� I� Jeddah. P ractic toa te statel e care au O popul at, ie mus�mana importanta fac parte '

250

IALE D N O M II IN D R O A E FACER E R I S R O L II T A IZ IL , ' CrocNIREA CIV

e aces t in t erst at ala d rg a o u a u n e s u d i hin

i zatie n a g r o a r u g in s onfer int ii , C n i d ? e t s i d u b e , x ac uJll o d o t ne, o r i t l/ e r c e l e m mane , e l u v s u m e ti · G u l e n r e uv g ; a i g i l e r a z a b P la u a e care l a t a t s r i ?i e u l t u n n a i r i I , i i u l u t n a t s i k a P , e piZa t i d u a S i e i b er nel e Ara v u g , s ntale, u l e p m a n r e n v u g n I a t ii no z i d an a g r o t i n i j i r p au s i ? t a t i n ? a n ) n fi a t u s i a k a P i n i e dat n o f ( l Libi a i d n o M n a usulm M l u s e r g n o ecum C r p , ) ii. m t i u d u a c S pre n Arab i a i a t a d n o f ( ii. l ondia M ii n a m l oar te f u s a u e s M e d a , e z u a a c Lig car i ?i ? i m , e l c i t r a p , i e reg imur s a deoo i r e e l i r m ii. t n e i r u o n ,. tii? esc r si i\ p m i e l a c d e r e car e c r p s e d , e t rintre a t p e s r r ii u p s e r i e ? d i i t 111 inf orma e d l u x u fl c s e mbogiit ! ., e r a c i ? " e !ogic 29 • " i n a a coe z il a ulm c i s m a l mu s i a t on s, t iin ' c a l e d a e r e c e r este l u m a l s Cu t oat e acest e a, t I , i a t n i ri . M a i u x o d a r a p a u i c a do l p m i er a c c i n i m e a l r s a i c i e f , a e e t un en r u c n o c e r e t u p e d e c entr e t l u m h i a a m m m u in u c r o l i n a divizat m sul u m a e r a c ifi t n e d i a sca de e s l o f o eas c e A s . i a u l s a e r e c c:and on du c b u s a c i m a l s i a e o eziun c a v o m o r p iil e lo r, t a a u z i n a g r o pentr i � e l ofi cia e l i r u m i g e r e r t e duc e in s e e de i t p i t , e r o p ! m e o i l c i t ta a z i n i orga l/ e t s i m la s i e i l r i r eg imu ? , ru e t t n r e a p p i o e I C pe d O i i 9 a cr ear v i t a µ i n i t a lu a au dita S a i , b 1 r a 9 A 9 . 1 e t n r i a . r e s alta p s a N e d e atunci p a t a n i m d o , eat r c a i b a r u a contracara Liga Araba T la n e z H assa n a d u s l u r e d i ol f , l G in d l iu dere o n b o z p a a a R r p t u n d o c o ca ) P I A C ( a r a l u p o P a c i Isl ami a b i a n r a A g r a t o 9 n , i f r P I n e A Co C a erin t a f n o c ia e r t a a L a udit i . s e d a t a n i a s ute m o v , d e I t a la OC c t a p i c i t r au p a , 5 9 9 1 i u l l u t u p i de c e z t p zata l a Kh artoum, l a ince o n i d e t s ri i sl ami a c i m i � ii t a 9 z i nis a h g f d e deleg ati ai unor o rgan A n i d l u i e, razbo l a i c fi o i i t a z i n in e de t tari30. P e langa ac est e orga s e d n a l c i e l a i 9 ri neofic a p u r g e d a s n i t an a produs o ret ea int a mist e, in l s i u a s e n a lm u s u m e z u a c u r t n e a p u D . e veterani c are au luptat p n o z e lt a in ine 9i p li i F , a n i t s e l a P rsit a e v i Alge ria, Tun isia, Bosnia, n U a l i t a n ri antr e o t a t p lu t a r t in razb oi, in randurile lor au hanistan g f A n i d e r e b a ar, 9 i in t w a h s e P a g n la tea D aw a 9i J ihad, de i. lnteren i a r t s r lo i i r sust'inato e d i s i n u i t c ' a at f m iu finan t, ate de dif er it e f , r t u a e l a ic d a r i9carilor m e l a i r o il r u 9 u n a r l sele comune al e regim l u in j i r p s u c , i ionale 9 it d a r t r o l e m is nnit e Uneori as}lpra antagon u s e t s i l a t n e m a ar i f und p u r g e r t in i r u lui, au fast cr ea te le gat

251

�

SAMUEL P. HUNTINGTON

�i �iite. Intre Sudan �i Iran exista o cooperare militara str"ansa · · · . . . Aviat1a �1 marina 1ran1ene folosesc bazele sudaneze si cele doua : guver ne au cooperat pentr u a sprijini grupar i fund�mentaI·lSt e . . din Alger1a 91. d1n alte tari. Hassan al-Turabi s, i Saddam Husse.1n . . stranse in 1994, iar Iranul 9i Irakul se indreaPt"a a � stab·1· 1 1t reI�µ1 catre o reconc iliere31 . in al d�ilea rand, conceptul de ummah presupune ilegitimita tea statulu1-naµune 9i, totu9i, ummah nu poate fi unificata decat ... · · · pr1n act1un1·1e unu1a sau mai multor state nucleu, care, in prezent, . ... nu exista. Conceptul de Islam ca o comunitate polit ico-religioasa... · - ,. unifi cata a 1 nsemnat ca, in trecu t, s-au format state-natiune do cand conducerea religioasa �i cea polit ica - califatul �i sultan: tul - au fost combinate intr-o institutie gu vernamentabila unic" C��eri �ea rapida de catre arabi a Afr icii de Nord �i a Orientul: ,. M1Jloc 1u, 1n secolul al VII-lea, a culminat cu perioada califatului ummayad, c are avea capitala la Damasc . Acesta a fost urmat, in �ecolul al VIII-lea, de cal ifatul abbasid, cu capitala Ia Bagdad, de influenta persana, iar, in secolul al X-lea, au aparut califate secu n dare la Ca iro �i Cordoba. Dupa 400 de ani, turci i otomani s-au ras pa_:1dit in Ori entul M ijlociu, cuceri nd Constantinopole, in 1453, . . �1 1nteme1nd un no� califat in 1517. Cam in aceea�i perioada, alte . pop�are turc1c� au 1nva dat India 9i au fondat Imperiul Mogul. As . c�ns1u�� a Occ1d�nt� u1 a subminat imperiile otoma n �i mogul �i dispar1t1a Imper1ulUI Otoman a la.sat lumea islamica fara un stat nu leu. T�ri toriile lui au fost, in mare parte, impartite intre pu � terile occ1dentale, care atunci cand s-au retras au lasat in urma state fragile formate dupa modelul occidental, strain de traditiile Isl�mului. Prin urmare, in cea mai mare parte a secolului XX, _ n ic1 o tara mus ulmana nu a fost destul de putem ica si nu a avut suficienta legitimitate culturala 9i religioasa pentru 'a-si asuma rolul de stat nucleu 9i pentru a fi acceptata ca lider al islamultti de celelalte state islamice, dar �i de ta.r ile nonislamice. Absenta unui stat nucleu islamic este o ca uza importanta a nu meroaselor conflicte inteme �i externe care caracterizeaza Isla mul. Con�ti inta fara coeziune este o sursa de slabiciune pentr u

252

MONDIALE II IN D R O A E R E C A F E R I S R CIOCNIREA CIVILIZAT. IILO '

te a o P i. i t a iz il iv c e lt la le e c u r t n e p le o c i r e p e d i • s a ic m . Vl·1·z la , 1 ati a is c1 ? e u . in t n c o a s i e t a u it s a , e 1c m o n o c e le e s r u aceast s e r a ie sa aib u b e tr i c m la s i u le c u Un stat n islamic a a e t a it t n e id , c a i r o at iz n a g r o a t n e t e p m o c , a r a i t il terea m i religios � i c t i l o p e c u d n o c a u tr n e p m la Is e d a t a f l u t n e m ' ,. d ,.1n ca,. nd, c a pos·bi ps1� devota 1 ll n · a c in d , e t a n o i t n e m t n u s e t a t , s te · � e 1 1n p e d ,. 1n u' mmah. S, ase u e 1 e e tr i n d I nic i unu i:i t, n . e z e r p in ; i lu u m la Is i a 1a z e n o d lideri In t. n 1e c fi e u le c u n t ta s n u i n e v e d a u r t n e . p e iil it d n o c e t . a to in pu n ct d d 1 p a r a 1 t o v z e d e is � a n a lm u s u m a r a t e r a m i a e ste ce a m r p d , e ic � m la s i i i � m lu : iferia r e p la a ft. a e s r a d , c i m n o 1c a , � e vedere e c o t 1a s -a d u s , ta a x la e r te s e i de Islam e ta n ia r a V . b a r a i e , e n e de centrul g i d n i e t n e u fl in e d n amestec u t n u s a s a r u lt u c · r poporul s) i a r 1a a a r a t o te s e ul t ip g E . e in �t e r c i � e z e in h c , e s u d n i h , e mt1sulman e d , l a r � n e c a c fi a r g � o e g i o pozitie � a s a o r e m u n ie t la ba, cu O p o p u al � 1p c 1n r p a ft. a e s i c i A . i u c o i jl M l u t n ie r O in a ic g e t a r t s a t importan 1, u t o T . r a h z A 9 lA a e t a t i s r c, U nive i m la s i t n a m ta a v in e instit u tie d , e i U le �e ta S e d c i � m o on � c e ta n e d n e p e d , a c a r a s _ i r a t Egiptui este o e 1l r a t e d 1 � t n e id c c O e d te la o tr n o c le a n o ti a n r te in e il i t • de institu > l. o . tr e p e d te a g o b e s r u s re u c e arab li p x e d o m n i , t i n fi : e d u udita s-a a S ia b a r A i s l u n a t is Iranu l Pak ta n e u fl in te i c r e x e i a s v ti c a t a c 9 r e c in u a i s � n a lm u s u m i cit ca tar cu_: in e tr in a le e l, e tf s A . h a � m m � u in � ia t � m e r p u s . a _ n u �i �a-9i' imp t ta p l e p 1 n 1 11 r p s 1 � a in , � e ic m la is i r a p u r g i ii t a iz n a 9 a finanta org 1a s n e a l � u s u � m le e r a o p � o p a � t r u c a in i � n ta is n a h fg rii din A , e 1c r to 1s le 1i t 1 d a tr , i a t la u p o ala , p tr n e c a i µ z o p , a e m i r a M Centrala. al e 1u e m a c i m o ? n o c e e r a lt o v z e d e d l lu e iv n i � e r e i l o tr resu rsele pe % 0 9 1, u t o T . u le c u 9 n ic islam t ta s a in v e d a s a c fi li a c Iran ulu i 1-ar e t s e a n a s r e p , t i i te s e l u n a Ir 9 r ia , iµ n n u s t n u s i n a dintre musulm i r e p e tr n i d 9 le i ti la e r r ia i, lu u m la Is a a b m li a c i e b a mult in urma ar iei. r to is l u g n lu -a e d te is s' i arabi au fost antagon e c e n a r a t i il m a e r e t u p i a9 µ la u p o p , a e im r a m e r a l u n Pak ista t p e r d a n u p m i -1 a s t n a t s n cat co r e c in u a i lu i i r to a c u d n sare, iar co c e r to ta r u p a � c i � e c i m la is 9 le te ta s e tr n i ii r a r e p o o l c promotoru a s v t1 la e r te s e l u n ta is k a u�i, P t o T i. i m u l l u t s e r n i i lu u va nt a l Islam , le a n io g e r i e ic tn e e n r 9 te in te ic fl n o c e s a io r e s u c ta n u rac, s e confr 253 M

--=------------------- - - CrocNIREA CIVILIZA'flILOR

SAMUEL P. HUNTINGTON

o istorie de instabilitate politica 9i e ste obsedat de problem securitatii sale fata de India , ceea ce explica, in m are, interes; lui d e a de zvolta relapi stranse cu alte tari islamice, precurn �i cu puteri nonislamice, precum China 9i Statel e Unite. Arabia Saudita a fost leagan ul Isl amului; acolo se afla cele Illai sfinte alta re ale Isla mului; limba ei este limba Isl amului; are cele mai mari r�zerve de petrol din lume 9i o influenta financiara p e masura; guvernul ei a organizat societate a sa udita dupa reguli is lamice stricte . In a nii 1970 9i 1980, Arabi a S audita a fost cea mai influenta forta din Islam. A cheltuit mili arde d e dolari pentru a sprijini cauze musulm an e din toata lumea, d e la moschei 9i manu ale la particle politice, organiza tii islamiste 9i mi 9cari teroriste, in mod relati v nediscriminator. Pe de alta parte, populatia ei relativ putin numeroasa 9i poziti a geografica vulnerabila o f ac dependen ta de Occident, in ceea ce prive9te propria securitate. In cele din urma, Turcia are istoria, populatia , nivelul mediu de dezvoltare economica, coeziunea nationala, traditia 9i compe t ent a mili ta ra necesare pentru a fi statul nucleu al Islamului. Cu toate acestea , definind in mod explicit Turcia ca societate laica, Ataturk a impiedic at republica turca sa preia acest rol dupa de,zin tegrarea Imperiului Otoman. Turcia nu a putut nici macar sa devi na membru fondator al OCI, fiindca laicit atea ei este garantata de constitutie. Atata timp cat Turcia va continua sa se defineasca drept stat laic, nu va putea dobandi suprematia in Iumea islamica. Dar daca Turcia s-ar redefini? La un moment dat, ea ar putea fi pregatita sa renunt e la rolul frustrant 9i umilitor de cer9etor care implora sa fie accept at in Occident 9i sa-9i reia rolul istoric mult m ai impresionant 9i mai nobil de principal interlocutor 9i adversar islamic al Occiden tului. Fundamentalismul este in cre� tere in Turci a ; sub conducerea lui Ozal, t ara a fa.cut mari eforturi de a se identifica cu Iumea araba; s-a folosit de legaturile ei etni ce 9i li ngvistice pentru a juca un rol modest in Asia Cent rala; i-a incurajat 9i i-a suspnut pe musulmanii din Bosnia. Dintre ta.rile musulmane, Turcia este singura care are lega turi istorice extinse are

254

E L IA D N O M II IN D R O A E R E C REFA

.. . n� B a lc an1. , Orientul Mijlociu, A frica de Nord 9 i musulma n11 di .a ar utea ,,proceda precum Ctld•.., Asia Centrala. Intr-adev a- r, Turc1 � n st ra i d n fi i a c c , i a l l" l i e l u t a la stat t u n n e r a te u p ar . "· u d · · r -a s 1 .Afr ica de S � d 1 e h t r a p a a l t a t n u n 1.c - d. e Sud a re fr A cu m a a ei, 9 fi i nta � ei sale in � ti e a civ iliz d al pa ri t a n st u r t in d l f e t s a a m o r f ns a utea tr. en t ' 1 ·d . c c in ,. u a r e e c i s p ul e1. Dupa- ce a exper im ent at ce e b un , _ r . a e s a t a c d fi 1 l a c li te r a . fo . . . 1ca de Sud este r f A ' "d 1 e th r a a p 1 . rin cre� t1n1sm 9 . m ent at ce e i r e p x e a e c a p u D p 1nent a f c con� ul intreg a a ar i rc conduc u T , e ti a c r o m e d i s te a it � : � :: r p , t n e id c c O n i u a bun s, i ce e r aceasta, u r t n e p , r a D l u ' m a 1 c onduca Is . a s t a a c fi I l" a c e d l fe a l fi . al decat a ic d a r i a m . Putea rk tu a t A ui n1 rea 1 moste a g 1n p s re a s 1 a c ar trebu u d n o c . . n u e d i , s ie o v e n fi r A . . 1n a '1u1 Le n e 1r n . . te s , o . m 1a s u R s in p s 1. re m 1 1t g e I , p t im i s a l e . u11u1. Atatu.. rk' care s a- a1·ba- ' i"n ac , . tor de cal1br . 1 c a r u T a m r fo s n a tr a u r t ·ig1oasa- , pen 1 e r t e a it i m it ' g le i s t�e poll·t1· ca . tr-o t ara sfasiata intr-un stat nuc1eu. d1n , ,

•

255

r lo ii t a iz il iv c e il ir n ' C"ioc

(APITOLUL

VESTUL �I RESTUL: PROBLEM£ INTERCIVILIZAJIONALE Universalismul occidental

In lumea pe cale de a se na�te, relatiile dintre state �i grupuri apar tinand unor dvilizatii diferite nu vor fi apropiate, ba chiar adesea vor fi antagoniste. Totu�i, unele relatii intercivilizaponale sunt mai predispuse la conflicte decat altele. La nivel regional, cele mai violente linii de falie sunt cele dintre Islam �i vecinii sai ortodoc�i, hindu�i, africani �i cre�tini occidentali. La nivel planetar, diviziu nea dominanta este intre Occident si , restul lumii, conflictele cele mai intense avand loc intre societatile musulmane �i asiatice, pe de o parte, �i Occident, pe de alta parte. in viitor, ciocnirile pe riculoase vor aparea, probabil, din interactiunea dintre aroganta occidentala, intoleranta islamica 9i ambitia de afirmare sinica. Occidentul este singura civilizatie care a avut un impact ma jor, uneori devastator, asupra tuturor celorlalte. Relatia dintre puterea �i cultura Occidentului �i puterea �i culturile celorlaltor civilizaµi este, a�adar, caracteristica predominanta a lumii ci vilizatiilor. Pe masura ce puterea relativa a celorlaltor civilizaµi cre�te, atractivitatea culturii occidentale scade �i popoarele no noccidentale au din ce in ce mai multa incredere in culturile indi gene �i le sunt tot mai devotate. Prin urmare, problema centrala in relatiile dintre Occident si , ' restul lumii este discordanta ' dintre eforturile Occidentului - mai ales ale Statelor Unite - de a prornova o cultura occidentala universala �i declinul capacitaµi lui de a o realiza.

SAMUEL

E L IA D N O M II IN D R O A FACERE E R I S R O L II T A IZ IL IV ' ' CIOCNIREA C

p HUNTINGTON

Prabu9irea comunis mului a exac er bat ac easta di scordant-� � . cons olidand in Occident c onvi ng erea ca ideo1o�·a de m ocratica . . l1b e ral a triumfase l a ni vel g lobal si , , dec1, era universal valab;1� -Ucl. -Occidentul, in sp ec1'al Sta te1e Unite care au fost intotdea una o . nat iune misionara, crede ca o o ar ele �on �cc1d�nt� e ar tre bui. sa ' crat�a , p1a ta l1bera , guvernarea dop te valo rile occidentale_:d�mo � . l1 mitata, drep tur il e omulu i' ind'IVIdualismul, st atul d d r e?� - �i . � 1 te c1vilizaa� tre�u1 sa l e incorpo rez e m institut, iil e lor. In ceIe _ . . . t11, exista minoritati care imbr::��: z� 91 sus t1 aceste v�ori , dar � atitudinea predominanta f ata • ' in c ulturile nonocc 1dentale, m erg e d e la scep ticism la oPozitie 1nv r9 un�ta. :�ea c e Occiden� l ' tul considera universalism, r e stu l um11 cons1dera imp er1·ausm. . 0c c1dentul inc earca ,si va cont'mua sa- ,.1nc erc e sa-91· mentin a . · poz1tia dominanta s, i sa- si , apere 1nteres ele defin·1n du -1e ca inte. rese al e ,,co muni tat, ii mondiale ". A c easta expresie a deven1t un . . euf em1sm colectiv folosit (in lo c de ,, Iumea l1b era") p entru a da . leg itimit ate glo bala unor ac t·1un1 car e refiec ta- , de f apt, 1n tere. sele St atelor Unit e si , ale alto' r p uter1 occiden tal e. D e exemp lu Occiden tul,.inc earca sa integre ze econom1·ne tar1lor . nonocciden_ . . tal e intr- un sistem econo m1c gIobal p e care tl domina. Prin FMI . . . -. teresele ' e 191· ap ar i al mic - av 1n t e Int erna tio nale I e in sti tu tii e co n o 9 · . ' . , · economic e si , impune altor nat 1un1 politic11e econom1ce p e care le . . , considera ad ecvate• ,,.,ot i, us1, ,.1n onc e son daJ· e£ectuat --1ntr-o tara no. . . . · .. no ccidentala' doar m1 n1strn de F1nant, e 91 alt_ e c� ,. teva persoane s-ar . pronunta in favoare a FMI, iar ap�oap e t�t1 �ei lalti cetat eni 9i-ar expri m a dezaproba rea si ar subsc r1e_ d_escr1 er11 fa.cut e de Gheorghi Arbatov oficialilor FMI··· ,, neobol se vic1' care adora- sa expropr1eze . v · . · _ ui'ta economica 9i politica ban11 altora' imp una"nd reg·uI·1 d e cond . . nedemocratic e si , strain e 91 ,.inavbu91nd l1b.ertatea eco. no mica."1. De aseme nea, non occide ntalii nu _ez1ta- s �- subl1n1. eze diferena dubl e p l r occ1d e � tal1lor i i l i _ t r i Ipoc r izi a , i l i a e c e e i p s t e c n n i d _ n u . t masura 9i exc eptiile s�nt p' re tul pretentiilor un1 versaliste. Occ1. d entul susti . ne democrat1a d ar nu daca- aduce 1a p utere funda. aV' nonprolife rar ea arm elor pentru Iran m entalisti . islamici,· pred'ic V

•

260

l u r lixi e t p e r d r e b !i J. om e r t u c e i r c s e d ; l e a r s I dar n u p e n tr u ntru , e k p a i t c e r f e i la r 9 si are ac e 9 u n e r a c r a d e , c r ii e con omi a t l e in t a c o l v a c n i t n z u s e i u d e omul l i r u t p e r d a c a r n s i de o c ; a r u t l u iunea c s e r g a i ic g r e gr n e e a res pin g ; a t i d u a S a i b a r n u 9i i n A r a d , a a im e n u i s e in r g a i h u n r C 9 trol, da e p in µ a g o b r o iv a kuweitienil etul r r t p o e p t s e d r a d n a t s rn l lu i b u D l. o r t e p u a u n e r a cilor c ia n s o b a iv potr iv ersale. n u i i i p c in r p e d dardelor n a t s l a il b a cid e nc o n o n e il r a t , inevit c i t en te poli d n e p e d in it n e Dupa c e au dev i c ul a � r a t i l i m , a ic m o atia econ in m o d e d e z e r e elib e s a s r o v e s a eg ae l a c e p tal t n u s t s sia d e E A n i d e il r a T . i u l u ccident O a ai m a i a c l a a t r u a c u e c t i m tice s' i isl a ia s a e l i r a T l. u t c ciden ' O ic m o n o c e edere v e e d t z c e n u p l in d l cidentu c O a r u c n o c a u r e c te p ent ir d i e t r denta i c c u o i 9 e sc µ a iz il v i c rsale ale e v i n u e i il t a r i p s e in ce c in militar. Date fiind a d a l a r u lt u c a afirm are i e v i t la e r i 9 e ii nt 9i e id c c le, dec linul p uter O e r t in d i, relaµile µ a z li i v i c r o lt la mai puternic a a cel or i gradul r lo a r u t a 9 n , i e . Totu9 il c fi i d , l a r e n e g restu l lumii s unt, i n a in trei z a e r d a c n i e s i dera bil 9 i s n o c z a a i r a v are l u t lor de antagonism n e id c c O , a n i u l 9i Ch m la s I , e l a v i r e l ii de p e categ orii. Cu civilizat a e s e d a i e t a d r 9 - �i va c ontinua p robabil sa ai ba relaµi inco u a civi o d , a c i r f A i a n i t a 9 erica L m A u c i lu e l i i t la pozitii op u s e. R e asura m a t i m u n a o r t st in o f u a m u c a a n a p e lizatii mai slabe, car e, mai l a u t c i fl n o c n t i u p i t ma l u m fi r o v , t n e d i c c dia dependente de O n I i a i n o p a J , 9 ia s e cu Ru il µ la e R . a n i t a L ales cele c u A merica licand p m i , a r a i d e m r e t egori e in t a c o r t in , l i b a b se incadr eaza, pro eu s e l c u n e t a t s i e r t i ac este c a c , t c i fl n o c i e r ele m ente de coop era 9 ivili zat' ii c e t s e c A i. u l i li a riv u c i r o e lt a l, u t n e id c c ali aza uneori cu O is lami c a e l i p a iz il v c i i e, 9 t r a p o e d e p , t n e d i c ,,oscileaza" int re Oc �i sinica, p e de alta . aro f , e l a r u lt u c ii it d a r a mari t z a e ip h c u r t in a Isl amul 9i C hin oar e i r e p u s t i n fi n i , hii lor c o in i, ey , la a t n e id te d if er ite de ce a occ identul c c O u c t r o p a r r doua in lo e c a e r a m r fi a ey i acesteia. Puterea el e a l e c s i r lo e l e s e r , e t e s> i in il r lo a v e r t n i d e l e spo resc, iar conflic t l u m la s I a c d n ii F . e s n ai inte m in v e d i s c s e lt , Occ ide ntului se inmu . e la d lt u m a r e if d l u t n e id c u Occ i lu e l ii t la e r , u e l c u ' nu ar e un stat n 261

... Sruv1UEL

P. HUNTINGTON

tara la alt a . Totu�i, incepand din anii 1970, a existat un curent antioccidental destul de unifo r m, marc at de ascensiunea f unda.. mentali smului, de inlocuirea unor guver ne m ai proocidentale cu guver ne mai antioccidentale in ta.rile musulmane, de apariµa une i stari de cvasi- razboi int re unele g rupari islamice �i Occident eyi de slabi rea legaturil or de securit ate care existau in timpul Razboiu.. lui Rece intre unele st ate musulm ane �i St atele Unite. La baza <fi.. fer endelor avand legatura cu probleme particulare este intrebarea fundamentala privind rolul pe c are aceste c ivilizatii il vo r juca, in rapo rt cu Occidentul, la construirea lumii de ma ine. Vor reflec t a institut iile globale, distr ibut ia puterii, politicile �i economiile natiunilo r, in secolul al XXI-lea in principal, valor ile �i inte resele Occidentului sau vor fi ele modelate mai ales de cele ale Islamului si ale Chinei? Pornind de la teor ia realista a relaµilor internationale se poa nonoccident ale se vor te afirma ca statele nudeu ale civilizatiilor ' coaliza pentru a echilibr a puterea dominanta a Occidentulu i. in unele zone, acest lucru s-a intamplat deja. Totu�i, o coalitie anti o ccidentala generalizata pare putin probabila in viitorul apropiat. Civilizatiile islamica �i sinica dife ra fund amental in ceea ce pri ve�te religia, cultura, str uctura sociala, traditiile, politica �i con vinger ile care stau la baza modului lo r de viata. ' in mod intrinsec, ele au, fara indoiala, mai puµne in comun una cu alta decat au cu civilizatia occ identala . Totu�i, in politica, un dueyman comun creeaza. un interes comun. Astfel, ta.rile islamice s' i si nice, care ' considera Occ identul drept adversarul lo r , au motive sa coopereze impotriva lui, a�a cum Aliaµi au co operat cu Stali n impotri va lui Hitler. Aceasta cooperare are loc in diverse domenii, ca, de exemplu, drepturile omului, economie �i dezvoltarea capacitati lor militar e, mai ales a armelor de distrugere in masa �i a rache telor pentr u lansare a acestora, pent r u a raspunde superioritatii La ince-" Occidentului in ceea ce priveste • armele conventionale. ' putul anilor 1990, s-a stabilit o ,, legatura. confucianisto-islamica intre China �i Coreea de Nord, pe de o parte, �i, in diferite grade,

262 --

ALE MONDI II ORDIN REFACEREA �I lILOR ZA CrocN IREA ClVILI 'f

a se u pentr ' rte a p t a l a e d pe , ria Alge , a si Libi ' a Siri .. n, a r I , 1,;st an _ omen11 . d ceste . a PaJV. n i . cmai o t u1 l entu onocn cc1d O ietati e c so n p aceste . de o u dentul 0 c �� are despart c mele rnatiinte oble a gend Pr a . ce ,.1 ce mai 1mport ante pe . in d a-�1 sunt de e 1 l i: t ntulu . a n Occide . ci de rturile o ef ca im�� ele �� di�tr� �i re ei a r lifer T o . nepr ala on ci de liti o p rin p a tar 1 atea m i1 1t r o supen i a m1Jey e e n himic i t c si , en rn ologice bi ' e . ar e l c nu or · l . rme a 1 a £ uinstit o 1 erare r �i p le ri a tr valo a n v o rom co . d � r a acest� sa ns�re l a · etaµ de oci r s o l or alt ! asupra loace ::!ni r � p n tale, f�ca de 1 cc dent o i e ic Occ polit in se intele , t ele t. iile sun . um c · a s a 1 mulu o e a ur11 t proteJ rep d a e de t c 3. ; spe re occidental delul o � ocra\ ia d , dem ntale . dopte occide a r ilo sa t , eta i ,.. si soc a ' a c n1 et . 1 � s a �P: social : ala ur n 1 ult . c ali t a te a cciden grit . nono inte fuaiati o- , e re d u . a s nt1 a ' . 1m1gr de ul a bar a1 num sa a d u n onti itan c v a lirn .. 0cc1.dentul a avut s. i . . . 1 1 1 domen e at, 1tr soaet este r a c eselo toate r nte . ' rese1 e ,..rmpotriva i apara inte i -s a n i ultati , d·fi 1 C , . dentale ci noc o n lor

r armelo rarea Prolife

ii ecoar dezvolt ta n ci . m·1· conse este e . t3: 1 1 t a\1lor c 1 in a d e p c a bogat a re ai Extinde m .ale g1 O bale Pe masura- ce vor deveni vor e asiatic i tar nomice �i soc1 alte : i s China , a n1 . Japo nomic, o i c ey e e r bil, a vede prob de t un c la "mp' ' P a �mt va · mt·1·tar se ce ceea t 1ce putern i refo r. , daca reuse mai sa-� deveni ste , , 1a _ . us · R 1 • s 1' e . f La . ' e ic m a 1 tan .. ale seco1 u1Ul· XX, multe cu societat' ile 1s . , cen11 de . ,.. le e · im t ul In 1denocc tari meze econom 1a . din , · cate 1 fist so arme nat ·1� ·t· 1 i locale bric nonoccidentale au ach'1� a f struit i au con s China din r op si, ua tale, din Rusia, Is rael �1 contin vor ocese pr , ' Aceste me care produc a semenea ar ·.. . a1. secolulu1· al XXI-lea. Cu toate ant ,.. m11 1 · n i a r ul e l e c c ajutor a cu babil, se vor Unite, Statele al rind n ,.. , a _P: ic ngurul si acestea, Occid.en. tul, ad timp mult ca in ,.. s· ' ane . � m _ a r P va � . , te1 n . Fra 1 1. , lum1 M arii Britan11 � 1 al a parte ricare o e p a r � ap in r ' milita arda bomb capabil sa intervina a de a n . e vor avea capac1tatea aen·a ale ale numai Statele Unit esenti ntele nt eleme su ea . Acest glob · aproape or1ce 1oc de pe 263

SAMUEL P. HUNTIN GTON

pozitiei militare a State lor Unite ca putere g lo bala �i a Occ ide lui ca civilizape domin ntu.. a ntii in lume. i n viitorul imediat , ech puterii militare conven ilibruJ tionale, intre Occiden t �i restul lumii, co n siderabil f av ora bil O va fi ccidentului. Timpul, e for turile �i resursele finan ci are enorme nec pe ntru a constr ui o ca esare pacitate militara conv enti onala de man a sunt motive m prima a i mult de cat s ufic iente pent r u ca s nonoccidentale sa cau tatele te alte cai de a raspu nde puterii milit conventiona le a Occide are ntului. Scur t at ura gasit a de ele este tio narea d e arme de d achizi., istr u ger e in masa �i de mijloace p entru a lan sa. Sta tele nucleu a le le civilizatii lor �i tarile c are sunt sau aspir sa fie puter i dominante a reg ionale au i nteres e s pec ia le de a achizi tiona asemenea arme A cestea le permit, in pr . imul rand, s a-� puna dom in aµ a asupr i im a altor st ate din ci viliza µa �i din regi lor 9i, in al doilea rand, unea sa impiedice St atel e Un ite sau alte puteri externe s a intervina in civiliz atia �i in regiune a lor. D�ca Sad Hussein ar fi amanat in dam vazia Kuweitului cu do i sau trei ani, pana cand Irakul achizitiona arme nucleare, ar fi controla t a zi Kuweitul 9 i, prob ab il , terenuri le p et ro lifere saudite. St at ele nonocc identale t rag invatamintele evid ente din Razboiul din Golf. Pentru arma ta nord-c oreeana, aces tea au fost: ,,Nu-i las a ti pe americani sa-�i co nsolideze fo rtele; n u-i l asa µ sa-�i folosea sca puterea aeriana; nu- i l asa t i s a i a ini t' i ativa; nu' i l as ati sa poar te un razboi care s -ar ' solda cu p u tine vict ime de partea lor". Pentru u n inalt responsabil militar ind ia n, lectia a fost 9i mai dara: ,,Nu v a luptati cu S tatele Unite, daca n u aveti arm e nucle are" 2• A c ea st a le ct ie a fo ta pe de rost de liderii st invata politici �i militar i d in t oata lumea nonoc cidentala, � i are un co rolar plauzi bil: ,,Daca aveµ arme nucleare, Statele Unite nu s e vo r lupta cu voi". ,, in loc s a consolideze politica de forµ c a de obicei", observa L awrence Freedman, ,, ar mele nuclea re confirma, de fapt, o ten di nta spre f ragmentare a sistemului inter na µo nal, in care marile puteri de altad at a joac a un rol redus." Astfel, in lumea de dupa Razboiul Rece, armele n ucleare au pen tru Occ ident un rol opus 264

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

celui pe ca:e..tl aveau in. timpul acestuia · Dupa cum ar at a secre· · n 1 narar11 e l c tu c I r e nucle are o mp e ns a u a , � e s Ap Asp �, a r1:'1 ul tar fe rioritatea Occ1�ent /ata de Uniunea Sovie tica in domeniul � c o nv e r o o nµ n e l . e erau factorul egalizator". in lumea de e arrn dup a R boiul Rece, St atel e U n1:t'e au "o putere militar a c onve n. ti, ona la f ara egal, Iar potential ' ii no eyt ri inami ci pot obtin e arme nucleare. No·1 suntem cei care am putea fi eg alat, i·"3 . vto,.,r ca Rusia a acordat o imPrin urmare, nu este surpr1. nza v 1 a a rmelor nucl eare 1n planuril e sale de apara re Port anta deoseb•t . si ' ca, in 1995, a f acut ar anJam ente s.a cumpere rachete interc on-. tinent ale eyi. bomb ardi. ere de 1a U craina. "Auzim azi lucr uri1e pe . .. care l e spuneam despr e r usI , ,.,In an1I 1950"' comenta un expert amencan In armament . ,,Acum r us1·1· spun: «Avem nevoie de arme . , orr·tatea lo r convent, ionalva»." nucleare pen tr u a compensa supen . . _ In timpul Razbo1ulu1 Rece, ,.,in sco p de descuraj ar e, Statele Unite . · e ca,., nu vor avea Intt· i· ativa folosir ii armelor au refuz at sa se ang aJeZ nucleare ,.,1ntr-un c onflict· In con cordantv , a �u noul rol de descurajare al 1 arme or nuc l e are, in lumea de d upa Razboi ul Rece' Rus 1a a ---.. . renuntat, m 19 93 ' 1a anga�. amentul Unrun1·1· Sovietice de a nu fo1osi prima arme1_e nuc1e�e rntr-un confl.ic t. "In acel asi , timp, China, dezvol tandu-eyI strategra nuc1eara de descurajare limitat a, de dupa " e 9i Rece, a inceput ' de asemen ea, sa repuna in discuti Razboiul , . 10l osI pr ima armele nucle are, sa slabeasca angaJamentul de a nu c angajament 1uat ,.,In 19644 Pe masurva ce achizit, ioneaza arme nu· . ,. c1eare 91 , m general' ar me de d1.strugere "In masa, al te state nuc1eu �i puteri re gionale vor ur�a probabil aceste- exemple pentru a maximiza efectul de descur aJ are al ar melor lor 9 i pentru a preveni . o eventuala acµune mil itara convention_ ala a Occidentului impo triva lor. Arme1e nuc1eare Pot ' de asemenea, sa amenint, e Occidentul rnai direct. ch1. na 91· Rusia au rachete balistice care pot lovi Eu. . ropa si Americ 1eare . Coreea de Nord, Paa de Nord cu ogive nuc . kistan, ul s1. India ex t"nd 1 raza de act1une a rachetelor lor ,si, la un rnoment 'dat' vor avea probabil cap' ac1. tatea de a lovi Occide ntul · V

�

•

265

SAMUEL

DIALE N O M II IN D R O A E R E I REFAC S R O L II T A IZ IL IV C ' A ' " IRE CIOCN

P. HUNTINGTON .

. In plus, armele nucleare pot fi 1 e ?1 pnn _alte mijloace. Anali�tii militari au descris un spec:r:s: vio lente1 care s � intinde de l r azboaie de foa rte mica intensitate p cum t curile te rerist _ �� e � ;c b er ila la 1 r a z sp or ad i oaie l e d e gh e e li mitate ca z?na � 9 i �; �a conflagratii de mari proport, ii, ;are i:P l a fo rte c�nvent1on aie · 1· , te r impresionante, pana la razboiul nuc le ar. De -a l ungul 1s tor1e o· r 1smu1 a fost arma ce lor slabi ' a dica- a ce1or care nu p ose d-a putere . · m·1 1 itara convention · ala · Dup-a a1 D01·1ea Razboi M on dIal' arrnele . · ri nucle are au ser vit tot celor sl ab1, pentr u a compen sa i· nter 1o ta. tea I or. In trecut, teroristii puteau com1te doar acte de violenta , · . cu efecte limitate, omora'.:nd ca" t1va oamen1· u�deva _:'au d1strugand - pe sc ara l arga era nevoie de o cladire altun deva. P entru vi� lenta , . . forte , militare impres1onante . La un. momen t. d_at, to tu.91 , cativa . , , 1 teror i�ti vor fi cap abili sa pr oduca vio ent e s1 distr uger1 mas1ve. · u1 s1. armele nucleare sunt armele celor Luate separat' teror1sm , . " · 1 ,., d n e £ I slabi, din af ara Occidentulu·1. Daca s1 vor o OSI impr euna, , ca ace�tia vor deveni puternici. In lumea de dupa Razboiul Rece' ce1e ma1. marI eforturi de a ,., construi arme de distru au s� f acute �e statele is :�:! � � : : � ; lamic e � i de c ele conf uci tanu �1, pro ba bil, Coreea de t . au c apaciNord au un mic numa-r de arme nuc1 e are sau ce1 p ut in . _ ta tea de a le asambla rapid' i,.,n p1us, fabr1ca sau c umpara �i rac hete · cu raz a mai l ung.a de a ct,1 une, pe ca re s unt cap ab'1le sa - Ie lanseze.. . . . . Irakul avea un numar important de arme ch1m1ce �1 f-acea mar1 . _ 1 efor t uri p entr u a ac hizitiona a rme bio o g1ce �1 nuc leare. Ira nul are .ns . . . truct' 1e de a rme nuc1e are SI s1-a ext1 , n un program amplu de co s " '. ' · tatea de a Ie 1ansa. In 1988' pre�ed·intele RafsanJa ni declara c ap aci · . ca ira nienii "trebui e sa se doteze cu arme ch'imice, bacte riologice . "' . . · si radiologice ' pentru a Ie fo1os1 ,.,1n scopuri �fens1ve �1 defensrve . : . iar tr ei ani mai tarziu vicepres' edintele Ir anian afirma la o confe· · con t i r inta n m " m m i s l ami c a e nt ce Israelul nu a o sa de tina arme · , .. . nucle are' noi, musulman11, trebu1 e sa c� opera- m pentru a pro duce . d'1ca " 1 erent de tentativele ONU de a 1mp1e o bomb.a a tomic.a' ind'f . pr oliferarea armelor nucleare" · In 19 92 �1 1993, inalµ responsabili · . din serviciile de info rma,t 1·1 amer 1cane declarau ca Iran u l in cerca A

266

tat s e d l u r a t e r c e s n 1995, i , r ia , e r a le c u n eze arme n io t i z i e azi c h c a f l u a n a r I ,, a c u a a s nea p e �le u p s , r e h p o t s i r h a n, Warre n C ic r e ate mu t s e t l A . " e r a le c arn e nu m r a a c s ia u r t s n o c a ten se s in i r ia, ib u L t t n u s r e o f m r a a e e mene s a a c s a i u r t s n o c a t e resa t e s n i e n a ui ci u l u r o n a r p u s s ulrn a e d na este lu i m S e ,, . a t i d u a a S i b a r A i � i � a , i i r r u z e a M lg li .A A i lu reas ca a o t i p a i s e r p x e i entru a f olos p , a" aju nge c a r e t u p r pe a l u m entul. Isla d i c c O i a m u n enint a nu m a e t c u h in t ii a o a p iz l i iv c a u o d a cu a lt e r a le c u n a c s a e s u olitizat, p l u m sa ujoace r uleta r s i a d u i i nismu l 9 i o s u c i , d u S 9 duismul, in Asia de 5 ijloci u" • M l u t n e i r nfucio O c a r u t in a g e l e r a c eniul· in m o d e t e s r lo e Prol ifer are a ar m ta, China e r c n o c i a m a e c t r ans a si s i a m a e c t s o f necon i anisto-islam ica a le a n io t n e v 9 n e arme co d l u r e f s n a r t in l ur i r e f s n a jucand rolul c ent ra r t e t s e c A . usulmane m e t a t s e s a o r e rat , i n a vent' ionale catre num p a e in b t e r c e s nucle ar r o t c a e r i u n u a e trivit o p includ: co ns tru ir l, i b a p a c r a d c e tare , r e c u r t n e p t n e r a p i h c e m de9e rtul alge rian, a r a e d a e r a z oniu; va n t u l p a c u d o r p a s e acti d exper tilor o cciden ta li, e i d e m a z a r u c e CSS-2, t e h c a r e d a e r a iale r e t mice Libiei ; furniz a m e d u a s ie g tehnolo e d a e r a i z n r u f ; e i u n u l une, Arabie i Sau d it u r e f s n a r t i s ; d ii de Nor ' e r o C i s i e i i r S , i e i ' ib L , i e ruf nucleare Irakulu s n a r t a g n a l e P . k a ale catre Ir n io t n e v n o c e m r mare numar de a e Nor d d a e e r o C , 0 9 9 1 l anilor u t u p e c in a l , n a i i r rile efectuate de Ch iu s a i o p a i � , n 9 a Ir ate p r in r v li , -C d u c S e t e a furnizat Sir iei rach 6 ia mobile pentru lansar e • t la e r t s o f a e c i m la s i o ianist c u f n o c e r a t i il m ii r N ucl eul legatu e de p , d r o N e d a e e r o ura, C s a m a c i m i a m -o r t , 1 9 dintre China 9i, in 9 1 i 0 8 9 1 e r t n l 9 lta p a r te. a e d e p , n a r I i o p arte, 9i Pakistan 9 i Pakista l u n a r I t s o f 9 u a e or chinez l e rn r a i a i r a t a n i principalii dest an u l t is k a P i a in h C , 0 7 9 in anii 19 d d n a p e c n I . k a Ir nul, urmate de ce le , 9 8 9 1 n I . r a t i il m l e n sa la n iv a r t s e d rn e r t x e au cla dit o relat' ie tara in i il m e r a r e p o o c ,, ece ani de z e p d r o c a n u t a doua tari au semn er ului f s n a r t , e n u m o c i roductie p i ii r a t e c r e c 9 i, e do meniile achiziti i, r a t e t r e t e r t a c i lu u t r e x po l iu n e m o d n i i rn u c 9 de tehnolog ie, pre i l p u s d r o c a n u t a n e m ost s f a , 3 9 9 1 n I . " c o r ip c pe baza de aco rd re e m r a e d le ii it iz h c a u r t n e p e z e in h c e it d e r c a e d :tnentar c are preve 267

ONDIALE M II IN D R O A E R E C A E F R I OR � CIOCNIREA CIVILIZATIIL

SAMUEL P. HUNTINGTON

or m , w k il S e rach ete �i d e teh nolog1e a£eren. ta: d . l anilo r 1980 pr1n 1nt ermediul C oreii d e No rd,. 1·1..vr...rate la s f a,. r�1tu . . etelo r ey1 h c a r a e r a id h g e d e e s 1stem d , te . u s r ia h c e t a o p i, c e . si ,,z a a utor 1a n i h C . 5 9 9 1 4 9 9 r1 a " i n 1 e t p m o c e t n e m a : 1: � de echip oreea d e C . n a Ir i n l o s lo s te e h ;ac en ta c li b s u a e r e c u d o r p at s, i . . 1· a" n d I ranu1u1. rachete Scud' aJ· utandu-1 sa-�i zNord a contr1bu1t . a latii de productie � i accep tand apo1, n st i le �� n p o r p a c s i a ru : const ne d u ti c a e d a z ra c u I g � on d o e , N e c h r e z e 1z n in 1993, sa-i fu� ;e-a ! . latura a triu nghiului, I ranul � 1 c e . etr1 m o kil de � 600 � � nsa i n d�a r t s re ra e p o o c e d 1 el e o ::i:tie � t 1 li b a t s u a l u n pakista . nuI pregatin d oameni de s, tii nt, a iran ien1. . ar, Pakista . rneniul nucle . 9 9 2 PakistanuI, Iranu1 �1 Ch.ina au conven1t sa Iu. cordat ' in noiembr1e 1 tantial a s b u s l ru to " JU A s . re a e 1 c e nu ct · ro1e p a 1 a n u e r p im e z e r c . entr u achizitia s' i construc' nuIu1, p ra I i , s 1 · u l u n ta s i k a P de Chin a " rd'inar o a r t x e n u a z a re t s n o em d , a s a m n i re e g u tr is d d e m r \ia d e a � . te tari. s e c a re t i n re ra e p o o nivel de a ngaJ ame nt �1 de c

...

ale Pakistanului. I n c ons eci nta., China a dev enit ,eel m ai mare , �i mai d e incredere furni zor militar al Pakistanul ui, exp or tand ec hi pamente de toate tipurile �i des tin at e t ut uror sect oar elor armate i pakista neze". China a ajutat, d e asem enea, Pakistanul sa constru iasca fab rici de avioa ne cu reactie, de � tancuri, de arm e d e ar tile rie �i rach et e. Mult mai impor tant, Ch ina a acordat un a jutor esen tial Pakis tanului p entru a-�i d ezv olta capaci tatea de c onstruire a ar melor nucl eare: se spune ca i-a fu rnizat uraniu pent ru imboga tire, ca i-a ac ordat consultanta pentru co nc ep erea bom bei �i este posibil sa-i fi pe rmis sa detoneze un dispozi tiv nucl ea p r e t erit0.. riul ei. Apo i, Chi na a fur niz at Pakis tan ulu i rachete balistice M ll c u raza de actiu ne de 300 de kilo metri, care pot fi folosit e p entru a lansa arme nucleare, incalcand astf el un a ngajamen t pe care si, 1 l uase fat,a de Statel e U nite. in schimb, Chi na a obti nut teh, nol ogi e de realim ent are c u c ombus tib il in zbor �i rach ete Stinger d e la Pakist an7• Pana in anti 1990, transferurile d e arme di ntre Chin si a , Iran s-au int ensificat �i ele. in timpul razboiului dintre Iran �i I r ak, din anii 1980, China a furnizat 22% din ar mele Iranului, iar, in 1989, a deve nit p r incipalul sau fu rnizor de ar mament. De asemenea , China a colaborat activ cu I ranul in efortu ril e declarate al ac es e tuia de a achizitiona arme nucle are. D upa ce au semnat un ,,acord initial de coop erare sin o -iraniana", ce le doua tari au incheiat, in ianuarie 1990, un acord pe zece an i de cooperare �tiintifi �i de ca transfer de tehnologie milit ara. In septembrie 1992, pr e�edintele R afsanj ani, insoµt de experti nucleari iranieni, a vizitat Pakis ta nul �i apoi China , uncle a semnat un alt acord de cooper re in a dome niul nucle ar, iar, in februarie 1993, China a acceptat sa co;i strui asca doua reactoare nucleare de 300 de megawati in Ir n. In a conformitate cu aces te acorduri, Chin a a transfer at tehnologie ?i informatii nucleare I ranului, a pregat it oameni de �tiinta �i ingi neri ir anieni �i a furniz at Iranului un calutron pentru imbogati rea uraniului. In 1995, dupa presiuni susµnute din partea SUA, China a acceptat sa ,,anuleze", potrivit Statelor Unite, sau sa ,,sus pende", potrivit Chinei, vanzarea celor doua re actoare de 30� de mega wati. China a furnizat Iranului �i importante cantitap 268

in dusiv rach et e

TABELUL8.l , T N E M A M R A E D E Z E IN H C I TRANSFER UR 1980-1991 (selectie)

Tancuri Transportoare blindate de trupe Rachete ghidate antitanc Piese de artilerie/lansatoare de rachete Avioane de lupta Rachete antinavale Rachete sol-a er

Iran Pakistan

540 300 7 500 1 200* 140 332 788*

1100

100 50 212 32 222*

Irak 1300 650 720

. neconfirmate in totalitate. * Indica livrar1 ncing Chznese e u f_ f In d n a n . . n l Su rsa: Karl W. Eikenberry, Ex� az � tgatea ra re A p de ti a. on al a , a N 1 rs e 1v U n ' n to g . in h as Arms Transfers (w 269

SAMUEL

P. HUNTINGTON

Instit utul de St ud.ii St rategice Nationale, McNair Paper nr. 36, februari e 1995), p. 12 Ca u rmare a acest or evolutii �i a ameninta rilor potentiale pe care le reprezinta acestea pent ru interese le occid entale, prolifera rea ar me lo r d e distrugere in ma sa a deve nit o p roblema de secun tate pri orit ar a p entr u Occident. D e exemplu, in 1990, 59'3/o dintre amer ica ni considerau ca prevenirea raspandir ii armelor n uc le are era un obi ectiv important al politi cii exte me . In 1994, 82% din tre ce tat eni �i 90'3/o dintre respons abilii de politica exter na er au de aceasta parere. P re�edinte le Clinton sublinia, in septembrie 1993, ca nepro liferarea era o p rior itate, iar in toamna lui 1994 declara ,,st are de urgenta nationala" pentru a raspunde ,, ame nin ta rii neobi�n uite 9i extraordinare p e care o reprezinta pentru se curitatea naµo nala, pentr u politica externa �i pentru economia Statelor Unite proliferarea armel or nucl eare, biologice 9i chi mice 9i a mijloacelo r d e a le lansa". in 1991, CIA crea un Centru pentru Ne prolife rare cu 100 de angaj aµ 9i, in decembrie 1993, secretarul Apararii, Les Aspin, anunt a o noua Initiativa de Apa.rare privind pro liferarea a D epart amentul ui Apara rii 9i crearea unui nou post de subsecretar pent ru secur it ate nucleara 9i contrapr oliferare9• in ti mpul Razboiul ui Re ce, St ate le Unite 9 i Uni unea Sovietica s- au angaj at int r-o cursa a in armar ii cl asica, constr uind arme nu cleare din c e in ce mai sofisticate, din punc t de vedere te hnologic, 9i vehicule de lans are. Era o competiti e in care fi.ecare sup er pute re in cerca sa acumulez e arme cat mai multe 9i mai pe rformante. In lumea de dupa Razb oiul Rece, competitia princ ipala in mate rie de armament este de alt tip. Adversar ii Occidentului incearca sa achizitionez e arme de distrugere in masa, i ar Occidentul face tot posibilul sa-i impiedi ce. Nu mai este o compe titie in car e la ac umularea de arme se rasp undea cu ac umulare, ci una in care la acumulare se raspunde cu limit are. La.sand retor ic a la o parte, marimea 9 i c apacitatea a rs enalului nuclear al O ccid ent ului nu fac pa rte din co mpetiµe. Rezult atul unei curse a inarma rii de tip 270

MONDlALE ORDINll CEREA I REFA IILOR � ZA CIVILl T CIOC1'1REA

ep com i 9 r sele, su re e d . e nd 1 acumulare d ep are ermin at. ul det e pr urn e st e u t· N d�� elor : e olo gice al hn este e are t it m ele e-li ar t ul ::n acu m ar r n 1 e curs i e un tul e O cci ; d � : e a � �� t u ult fa.c ii r a Re are a in arm e l r � ort� E� vizibil ar nu d e tari, pr e alt e atr . rnai me de c r a e :� r a on ach 1z 1t�1 n 1 inceti cciden t . o o non p . r o t taril n a ociala de ca � n 9 eco oltarea zv e D ertiza pri. xp e si o e ot logi o op � me teh� � cu 1 u rt e m ale n abilitat ea co t o gi re profi. r ril� e u t . 1 ale p s ' tale' eu l uc n r o tel ce al e sta t 1 · li po e urile tiil efort a tiv za . o . ea in rn m si ocal� sub l r o l 1e 1 n emo ea he g jar rote p u . 'pentr u1. ul nt e id cc O e al aceasare c a it nd lirn sustina de roliferare e n r n t e p abilitate st Occide ntu l militeaza si e �1unl ordin 1 _or P entru n�t r o r utu resul t inte eresele ta int ec e st fi e e r rv e s ta ea , . alt e nat,iun1 cons1dera_ ca. 1 , u� t oraingriJ e d e rnondiala. To ril u l e reaza niv t ns emo d O entale d · cci e. o O · e 1 d mon1e e at t s e nif · hege . erare a�mamentului ma rol1f p e d fata erile put te ri e si d rte re dif e a p o � de atele al de S� i ec sp e alta d pe in , nt, e �r e r lif: cid e pro d ta ;:;�c�= ar ecur1!ate s caror 1993 a ln e ii. al ore region C zul ca obser va in t utu p a sa a eare nucl . . ceasta diferen \ A me . r e art r oduca a P s a 1 1 P n coree . ca nordv a 1 ct e e9e rsp pr e p 1993, - si 1994 e bri , e · "In n oiem ·t ni U e l e t a St 1 "n a cr1z · o ore·1·1 ca C tata te i ra m t r fost e p e . e poat s i u N ,, ic: . or g ecl ara cate d inton . - Trebuie sa fim foa rte l C le dinte t ormca. a a b m bo 0 a . membn· a1· Camerei Reprede Nord sa constr ui. asc . ator1, n e S " . t . 1vin, r p at a st scut 1 d au fermi in acea . Bush a , ' adm'in1. strati . r .1 f0 ti demn�-1tar1 din ordn are le zentanti, lo 9 .9 c u n a fabricilor supr . a nt1v tac preve a 1 u n oreean u e a t a d-c it s r no nece mul ,. _ _ ,. a cu P rogra . tur a g le in SUA 1 eral'f ro p a coreene. Ingr.1Jorarea l re ivi r p area lor cu p reocu p din Nord e d izvora, in mare masura, eea r o C e r e cat d eare l nuc e m ar ateSt e al rea globala; produ cerea d e ctiuni a tualele ' n e v e a . c li comp ar 1 · a t 1 · nu num ai ca ar. 1.1m 9 _ aceasta 1· -ar vinde tehnolog1a 91·/ 9 ar d aca d , Est e d 1a s A entr u p 1or Unite in , e bil a r a p m co efecte ea v a ea t u p r a u sau arme1e, a cest lucr . a de Sud . 1,. 0 ientul Mijlociu. atea sibilit Statele Unite, in Asi o p a l t a eaction r a :1 � e � a ee 'a de Nord in conforPe de alta part. e , C or oree C e catr e d re erat onsid c producerii bombei n�cl ea. u a eni e or sud-c Multi e al gion · ' rnit ate cu interesele ei re 271

x::i�

•

efor turil e

SAMUEL ca o

P. HUNTINGTON

bo mba nord-coreea na ar fi o bomba coreeand, care nu ar fi fo l osita nicioda ta impotriva altor coreeni, da r care ar putea fi fol� sita pentr u a apa ra independenta �i interesele coreene impotriy a Japoniei �i a altor potenµale ameninta ri. De mnitari c ivili �i ofi teri sud-coree ni �i-au manifestat deschis speranta c a, in curand , C oreea se va reunifica �i va de tine arme nucl eare. Co reea de Sud ar fi avut de ca�tiga t: C oreea de Nord ar fi suport at chelt uielile �i oprobriul international pentr u construirea bombei; C oreea d e Sud ar fi mo�tenit-o pana la urma; combinatia dintre armele nu clea re aparµnand No rdului �i capac ita tea industrial a a Sudului ar fi per mis Coreii reunificate sa devi na un ac tor important pe scena est-asiatica. D rept urmare, a u existat diferente e vidente intre ati t udinea Sta telor Unite �i cea a Core ii de Sud: Washing to nul a con siderat ca a existat o criza major a in penins ula coreeana, in 1994, in timp ce, la Seul, nu s-a manifestat sentim entul existentei unei crize, ceea ce a crea t o ,,diferenta de nivel d e panica" intre cele doua capitale. Un jurnalist observ a la ap ogeul ,, crizei", in iunie 1994, ca ,,una dintre ciudateniile impa sului nu clear nord- coreean, d e la incepu t ul lui, acum cativ a ani, este ca sentimentul de criza cres, te oda ta cu dist ant, a fat, a de C oreea". 0 diferent, a asemanatoa re intre i nteresele de sec uritate americane �i cele ale puter ilo r regionale a aparut in Asia de Sud, Stat ele Unite fiind mai ingrij ora te de proliferarea nucleara din aceasta re giune decat locuitorii ei. India �i Pakista nul au considerat fiecare in parte arsenalul nuclear al cele ilalte mai u�or de ac ceptat decat propuner ile americane de a limita , a reduce sau a distr uge ambele ameninta ri10• irn a e Eforturile Statelor Unite si a l e a l tor t a r i oc cide nt al e d , , " piedic a proliferarea armelor de distr ugere in ma sa ,,egalizatoare au avut �i probabil vor avea �i in co ntinuare un succ es limitat. La o luna dupa ce pre �edin tele Clinton declar a ca nu i se putea permite Coreii de N ord sa detina arme nucleare, se rviciile secre 11 te am e rica ne il informa ca ac easta avea pr obabil una sau doua · in consec inta, SUA �i-au schimbat politica· fata de Coreea de Nord, oferindu-i stimulente pentru a o convinge sa nu-�i extinda 272

ATIILOR CIOCNIR EA CIVILIZ

MONDIALE l ORDINl EREA REFAC

iedice imp sa putut e Unite nu au l e at S 1 n clear. L l u opreasa s i c i n en �i re ! ::� : a � � rs le rm e nuc a a c a uias t s a st anul s 1 k Pa 51 1.: a , . ,.inre gistr at de Iran in acest domen1u. 1 uw . de Neproliferare Nucl eara, din a pro gresul c L a conf erinta asupra Trata�u1u1 oit inn re ia u e b r t ca acesta da t o s f a a al tr ema cen bl o r p , 1995 te au · Uni e e l ate ili St . r ani. ap . d a nede fin1 ta sau pent ru 25 de . un oa tu�1, per1 o e . t o anen T e rm p l ui p e girii lun oare condus tab�ra in �a� : y;; l a o asem enea prelungire, dac� tat b u a 1 r a t e d enalulw ars a a c i mar e num ar ast dr mai lt mu e ucer d e r O e d iptul ra inso\tt� Eg e u plus, n n I e. t ea u osc e recun ear l uc n i er t u celor c�n :_1 al ccepta r a nu clea �i ul at nu . , �ac� Israelu l nu semna trat e lung1�11 pr t un pus btinu o o a u e s-a Unit S tatele , urma la a an P r 1tate. secu e d tii ed efin ec ta a p dur e p in s , ngirii ea prelu voar a f in ral e. intar en am consens ap roape gene i s e ' ere ' mituir "ng a r t ns co e d strategie d · s 1n 0 l o f . E g1·ptul, care se declarasera 1mnita . 1, n1c 1 . u xic M 1c1 · · n u, e n\in e m putut De exempl s• i-au nu , 'tav m fi e d ne a t a r p e du e · 1r11 · g · n u l re p tatele S triva de e po mic o n tei.lor eco en d n e dep , in cauza d' 1 · a ocm nt1··1 t ta a en zi\i z re o p p e r n consens, ri P_ ·t lungi re p a fo st ul t a rat si t i es Ecript D te , Libia -. Uni . ' , Irak o, n, ra I n1a, a d r I o e (S'�r ia ' n a ulm s mu i r ta ezaprod a �apt e imat r xp e au , si( a) er1. g i N. e an c 1 fr a Malaysia) s' i a une.i ta ri 1 2 erau um bar ea la d ez bate rile fi nale . c sa a ului t ' · cci·den O e al . ct1ve 1e · b o e erare la In 1993, pr1nc i palel lif ro e p n a l e d t recut au a n ca . r1 ame 1 ica reali s ele definite i n po1·t· e r te aey o cun e ost o r f a re a himb c s a contraproliferare . Aceast a timL ta. ta vi e fi e u p oat n a r a e ucl n a e ar ta a fa pt ului ca prolifer . ba de la contraprolif erare la . po1·t· se va sch1m SUA ica 1 p ul potr1vi . t, scap e de a s te s s e , e u ' r tra,tia n1s . 1. m d a aca d si adaptarea 1a pr ol1·fe rare , ' . ece, la incurajarea proliferao 1u1u1 R Razb pul im t · mentalitatea din . u toat e acestea, in 1995 , . ... . entu1u1. C . d . 1 Occ al i s SUA r11 · · 1n 1nter esul , 1ca d e 1 t l o p intr-o te anga1. a u ea . aman r l u nt S tate le Unite ey1. 0 cci· de are a ar er lif o Pr a eeyecului. ·tv ti r so fi a v a linu.tar e, c are, pa,. na 1a urm ' n fenou e est masa . a altor arm e de d'1struger e "in tnelor nucleare �1 n lumea i ii uter p . nevit a e n difuziu bila a . i r a tnen central in len ta, d tnulticivilizati' onala. V

•

273

SAMUEL

HUNTINGTON

D r e p t u r i l e o m u l u i � i dem

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

ocrat, ia

In anii 1970 9i 1980, peste 30 d e tar i a u trec ut d e la . siste me p c e a utor1t are Ia o}iti� democrat1·e. �cest val de t r anziµi a avut m ai tn c uze. De zv o lt ar ulte e a econom1ca a fos t , fara In � doiala, factorul c1pal car e a gene P r in r at aceste schimb � a r . i politi ce. To tu si p . o li ticile s1 ' ' ct1 n1·1 S t telor � � � � U�1te , ale marilor p uter i ve s t-europe n e 9i ale 1nst 1tut1ilor 1n ternat1ona le au c ont rib uit i ele la instau rar ea 9 mocratiei I n Spania i Po d e r t u g alia, in multe tari latin o9 amer ican in Fil ipine , In Coreea de S e, ud 9i in E uropa de Est. Democratizarea reu9 it eel mai bine m tari a le u nd e influe ntele c restin e s, i occidenta1e erau p u ternice . Noile re , , gimu ri dem oc ratice pare au sa aiba sa se foar te m ari d e na s e stabili za, in , tarile preponderent catol ice sau P :�test n te din Europ d e Sud 9i Ce ntrala, i mai p � � � u µn certe, in 9 tar1le din Americ _ a Latina. In Asia de Est , Filipin e, o tara cato i p lica 9 uternic influen tata de Statele Un i te , a revenit la d� mocratie in a nii 1980, in timp ce, in C oreea de Sud si in Taiwan lider ii cr�stini au promovat t rec erea la de mocra tie. Dupa c um am mai ar atat, in fosta Uniune Sovietica, democratia pare sa se s t abilizeze in re publicile balt ce; gradul i stabilitatea democ ratie � 9 i in republicile orto doxe var1az a c onsid erabil 9i sun t inc er te ; p er spectivele de mocratiei in republicile m us ulmane s unt s u . mbre. In anii 1990 ' cu e�c_ept1a Cubei, tranzitia la democraµe s-a produs _ in majoritatea t ar1lor din a fara A fricii, care sun t romano -catolice sa u protestan te s au in c a r e e x ist a pute r nice influente cre tine. 9 Ac�asta tranziti e i prab u 9irea U niunii S � 9 ovie tice au generat 1n Occident, mai_ ales in Statele Uni te , convingere a ca avea loco revolutie democrat ica glo bala 9i ca, in scurt timp, conceptul occi dental de dreptu ri ale omului 9 i formele oc cidentale de democra tie politica vor avea ca t 9 ig de cauz a i n toata lumea. Prin urm re, sustinerea acest ui val d a e democ ratizare a deven it O priorita te pent r u occidentali. Adm inistraµa Bush a adopt at aceasta vizi une, secret arul de stat James Baker declarand, in aprilie 1990, ca ,,dupa politica de s tavil ire a comunismului, urm eaza democra µa" 9i ca ,,pre 9edintele B ush a definit noua noastr a misiune dupa 274 '

)

i ul Rece, aceea de a sus tine 9 i de a cons olida demo raµa" Jzbo a � R : · ta te randur1 i ca rnpan1·a sa di n 1992 , Bill Clinton a afirmat in repe . _ . . � s� rijinirea democ raµei va fi o pr ioritate esenµala a adm �n. 1s: ca . _ ct de pol1t 1ca uat1' e1 s ale , ia r democratizar ea a fost singurul sub1e · D upae ter na car uia i-a dedicat un int reg discurs de campa n1e. ' rea cu do ua t reimi a fondurilor cex a fost ales ' a recomandat c reste � acordate F undati, ei Nat' ionale pentr u Democ ratie. Co nsil'1er ul sau · · exterde securita t. e nationala preciza ca tema centra1�a a ��1·l��·c11 _ ne era " extl nderea democrat' iei", iar secretarul Apar an1 cons1de. ra sprl J' inirea democrati ' ei drept unul dint re cele pat ru ob"1ect'1ve · I� d�p� rt �me�tu1_ majore 9i a incercat sa creeze un post sup�r1or - pentr u promovarea acestui obiectiv. In ma1 mica masura 91 sau . intr-un mod mai subtil, spr ijinirea drepturilo_: omul�1· 91· a de�o. eratl·ei a J·ucat' de asemenea, un rol impor tant 1n polit1ca extern a � · ··1e economice statelor europene 9i in cr iteriile folo site de 1·nst1tut11 inter natio nale controlate de Occ ident , pentru ac or darea de 1mprumut�ri 9i de granturi tarilor in cur s d dezv�ltare. . � A Pana 1n 1995, e forturile europene 91 amer1cane de a atinge · aceste obiective au avut un succ es limitat. Aproape toat� ct·':·1izatiile nonoccidentale au rezistat la presiunea Occidentulu1 Pr�tr: : ;cestea s-au numarat civilizatiile hindusa, or todoxa, �f�cana 9�, intr- o anumit a masura, chiar 9i tarile din America Latina. Totu91 : efor turile de democratizare occidentale au int ampinat c a m� � mare rezistenta in lumea isl amica 9i in Asia. Aceasta rezistent� era inradacin�t a in mi9carile mai ample de afirmar � cu�turala reprezentate de Rena9terea islamic a 9i de afirmarea as1at1c _ �. . Esecul Statelor Unite in privinta Asiei a fa st provocat 1n pr1mul ;and de cresterea economi ca 9i a increderii in sine a �uver � nelor asiatice. Ziaristii asiatici au reamintit in repetate randur Occidentului ca vre�ea dependentei 9i a subordonarii a t:ecut 91� ca O ccidentul care realiza jumatate di n produsul ec nom c mon � : � dial in anii 1940, care domina ONU 9i scria Declarat1a un1versala a drepturilor omului este istorie. ,,Efor turile de a apara dre tu � : rile omului in Asia", susµnea un demnitar singaporez , ,,t ebu1e sa : _ tina cont si de faptul ca dist rihutia puterii s-a sch1mbat 1n lumea A

�

)

275

SAMUEL

P. HUNTINGTON

de dupa Razboiul Rece. [...] In fluenta O ccidentului as upra Asi. de Est �i de Sud-Est s-a redu ei s consid�rabil."13 Are dreptat e . Daca acordul dintre Statele Unite si C , oreea de No rd, asupra pro le::1elor nuclear e , ar putea � . fi descris drept 0 . ,, cap1tulare n egoc1ata , cap1t ularea american a in problem a drep turilor omului i n Chin a s, i in , a lt e t a r i a s ia t ice a fost n econdi·t,Io _ , · na, t a . Du�a c a� inistrati Cli nto n a amenin t at C � � . � hina cu refuzu} cla ze1 na t1u 11 c ele 1 ma1 favorizate, daca nu se � � arata dispusa faca �rogrese 1n respectarea sa drepturilor omului, secreta rul de stat amer1can a fost um ilit la Beijing , refuzan d u - i-s e pana 9i un gest de salvare a apare ntelor. Wa shington ul a raspuns renun tand 1 politica sa anterioa ra �i la co ndition area clauzei natiunii c�lei m a� favorizate de drepturile om ului. L� randul ei, China a re actionat la aceasta demonstratie de sla biciune continu and �i inten sificand comportamentul fata de ca r e administratia Clin ton ob iectase. Administratia a ha.tut in retr agere, in mod asem anator si in trata tivele ei cu Singapore, cu priv ire la pedeapsa cu bataia' ;rim ita de un cetatean american i cu I ndonezia, in legatu 9 ra cu represiunea violenta d in Timorul de Est. Capacitatea regim urilor asia tice de a rezista presiunii Occi dentului in c eea ce prive te 9 drepturile omului a fost sprijinita de mai multi fa ctori. Dor nici sa -s, i extinda co mertul si investi .... . ti, ile in , , aceste t�r 1 cu cre tere econo m ica ra pida, oamen 9 ii de afaceri america?i 9i europeni au facut p resiuni puternic e asupra guvern or el lo�, pentru a nu perturba rela tiile econo mice cu ele. in plus, ta.rile _ as1at1ce a u considera t presiunea Occidentului in favoarea respec tarii drepturilor omului o in calcare a suveranit atii lor si au venit una in sprijinul alteia cand au aparu t asemenea �roble�e. Qaroe nii de afaceri din Taiwan, Jap onia 9i Hong Kong , care au investit in China, au fost deosebit de interesati ca aceasta sa-si pastreze privilegiile oferi te de clauza nap.unii celei m ai favori;ate in ra por t c� � tatele Unite. Guvern ul japonez s-a dista ntat, in general, . de polit1c1le am ericane privi n d drepturile omu a Ia s lu i: v n o u m , ni9te ,notiuni abstracte desp re drepturile omului sa ne afecteze 276

CIOCNJREA CIVILIZA TIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

cu Chi n a", declar a premierul Kiichi Miyazama, l a putin tiile 1 r c rul din pi ata Tia na nmen. Ta.rile din ASEAN nu � a' dupa masa ' urnP · . . · u vrut sa faca presiuni asupra Myan marulu1, b a ch1ar au pr1m1t � ta militara la reuniun ea lor din 1994, in timp ce Uniune a EuJun . ropean a, dupa c um afirma purtatorul sau de cuvan t, a treb u1t sa . _ a avusese succes " �1 ca era re cunoasca faptul ca politica sa ,, nu pre _ _ 1 s f · a ta de Mya n a adopte pozitia ASEAN pu mu m a r. M a i ·t a t, vo1 ne , , . m1s unor state terea lor economica din ce in ce mai mare le-a. per .. . , ar1·1or pre cu m Malaysia �i Indonezia sa aplice ,,cond1µ1 inverse " tv si' firmelor c are le critica sau care adopta alte comportamente cu care ele nu sunt de acord14. . . . In general, forta economica tot mai mare a tar1l� r �s1at1ce le . ide n tala, 1n ceea ce face dln ce in ce mai imune la presiun ea occ priveste drepturile omului 9i democratia. ,, In prezent,, , ob s�r:7a Rich;rd Nixon, in 1994, ,,puterea ec onomica a Chinei face predi� ile SUA despre drept urile om ului sa fie imprudente. Peste zece an1 le va face irelevan te, iar peste douazeci, ridicole."15 Cu toate acestea, . )ana atunci, dezvoltarea ec onomica a Chinei le-ar putea f�c: in� tile. Cresterea economic a spore9 te puterea guvernelor asiatice in ra port c� puterea guvernelor occiden tale. Pe ter men lung, ea va spori 9i puterea so cietatilor asiatice in raport cu guv:r:1el� c�re le conduc. Daca dem ocratia va fi instaurata 9i in alte tan asi��ce, acest lucru se va in tampla pentru ca burghezia eyi clasa de m1Jloc, din ce in ce m ai puternice in acele tari, vor dori sa o instaureze : _ Spre deo sebire de acordul de prelungir� pe dura:a nedefi°:ita a tratatului de neproliferare, eforturile Occ1dentulu1 de a sustine drepturile omului 9i democratia in cadrul agentiilor ONU au e9� at, in general. Cu cateva exceptii, precum con damnarea Ira�ulu1, rezolutiile referitoare la drepturile o mului au fost aproape into � de aun� respin se prin vot la ONU. in afara de unele ari din Am r1y � ca Latina, alte guverne nu au fost dispuse sa se asoaez efort:u,r�or � de a prom ova ceea ce multe dintre ele considerau u ,, 1mperialis � _:11 al drepturilor omului". De exemplu, in 1990, S ed1a a propus, in � numele a douazeci de tari occide ntale, o rezolut1e care condamna '

277

p SAMUEL

P. HUNTINGTON

regimul militar din Myanmar, dar aceasta nu a fost adopta ... ta e tru ca mai multe tari din Asia 9i din alte regiuni s-au opu R P n.. s. ezoIu.. µ1 ··1e care condamnau Iranul pentru abuzuri impotriva dreptur ijor . . om . u1u1 au fost 91 ele respinse, iar China a putut, timp d . e cin ci " nd, "1n an11·· 1990, sa mobilizeze sprijinul altor tari as1· at .c an1· la ra , ie . .. pentru a resp1nge rezolut1ile propuse de Occident prin care se eJc.. .. " · pr1ma 1ngr11orarea ,.1n 1 egatura cu incalcarile drepturilor omu1Ul. de . autor1tatile ch1neze. In 1994, Pakistanul a depus la Comisia ON pentru ?repturile Omului o rezoluµe care condamna incalca rij� . drepturilor omulu1 comise de India in Kashmir. Tari le care ave . au , . . . reIaµ1·· de �r1e�en�e cu In�a s-_au raliat impotriva acestei rezolup i, la fel c a 91 do1 d1ntre ce1 mai apropiati prieteni ai Pakistanul · China 9i Iranul, care fusesera tintele unor masuri similare si Ul, c , are . . au convins Pak·1stanul sa-91 retraga propunerea. Dupa cum scria The Economist, Comisia pentru Drepturile Omului a ONU nere U9ind sa condamne violentele comise de India in Kashmi;, ,,le-a apro�at implicit. �i alte tari care comit crime scapa nepedepsite: Turc1a, Indonezia, Columbia 9i Algeria nu au fost criticate. Comi sia sprijina astfel guverne care practica macelul si , tortura ' ceea ce contrazice intenµile creatorilor ei."16 Diverg ntele dintre Occident 9i celelalte civilizatii, cu privire � la drepturile omului, precum 9i ca pacitatea limitata a Occiden tului de a-9i atinge scopurile au devenit evidente la Conferinta ' Mondiala a ONU asupra Drepturilor Omului, organizata la Viena, in iunie 1993. De o parte erau ta.rile europene 9i nord-americane; de cealalta era un bloc de circa 50 de state nonoccidentale, printre cei mai activi 15 membri ai acestuia numarandu-se O tara lati no-americana (Cuba), o tara budista (Myanmar), patru tari con fucianiste cu ideologii politice, sisteme economice si ni;eluri de dezvoltare foarte diferite (Singapore, Vietnam, Co;eea de Nord 9i China) 9i noua tari musulmane (Malaysia, Indonezia, Pakistan, Iran, Irak, Siria, Yemen, Sudan 9i Libia). Acest grup asiatico-isla m ic era condus de China, Siria 9i Iran . Intre aceste doua grupuri se plasau ta.rile latino- americane, cu exceptia Cubei, care au sustinut •

278

NDIALE O M II IN D OR A RE CE FA RE I R LO � CIOCNIREA CIVILIZATII

it n ji ri sp u a 1re a c , xe o d o rt o si e afr ican le . ri ta. si , , l , tu en d Cl c 0 ea s d a u opus. s i a e s e a d i a m l e e a eeor . , dar e z a h e p te a iz iv d st fa u a le ri ta. ra ro ca ta ,. in v ri p in le e m . . l e !1, t.1 probl . vism c u1tuti la e /r te a t l1 a r:s e 1v n u : arele to a rm u . u a er le a . n 0 · . . at1 . r1 tu p re d a a v t1 · ili z la re a te Clv ta r1 rio p i; lu u m o le ri tu p re d a l e i ·r • nv · p cu e d ta a f , re ta 1 al o v z e d la 1 r lu tu p re ale, inclusiv a d ci so si , e ic m . . o con . . e co e 1 te n e st s1 a a a c lor ti li o p a re a , n 1o d1t, n co , ce ti li o p si · e · l i · v ci e 1 · ·1 e r1 tu p re d u dreptun. tr n e p U N O l a misar co e d st o p i u n u a re a e cr · . e, . m1c no an1zat, 11·1o r rg o a 1t rm e p se li a sa i u b e tr re a . c in ra su a m . u a e om u1u1,· n " a t 1n l se re a c , m ul m o le ri tu p re d u tr n e p le ta n e m a rn . . la confer1. nta guvernamennong uve a part1c1pe s , a n ie V a l , p · m · ti I in ace a91 1 , ta n r1 fe n co 9 e d te ca fi t1 a r e uiau sa fi b e tr re ca le ri tu p re d alva,. r� p b se 1 a _s 1a u r: _t ca � d , lu p m e x ca, de e , re la u ic rt a p i a m i n u ti c hes le r1 u z u b a a � a d 1 t� n r1 fe n 9 asca la co e rb o v sa a a m L i la a D i mita lu amd n co u 1a u b e tr 1 lu u m o r lo ri tu p re d a iv tr o p im ia sn o B in e comis _ . . . nate explicit. � lo b �1 le ta n e 1d cc o le r1 ta e tr Existau divergente importante in a luni u o d u C . e m le b ro p e st ce a cul asiatico-islamic c u privire la a l ra e is l� ta in se ce ti a si a iena, tarile V la e d ta n ri fe n co e d te n rnai u � o le r1 t� � r� d ca i� n li b su Bangkok 9i adopt asera o declaraµe care , 1� at n r lo t1 t� r1 la cu t1 ar p ] . .. [ l u xt lui trebuiau considerate ,,in conte , le ra u lt cu � e " �s io g li re ii it 9 nale �i regionale 9i al diferitelor trad a su�era c lv �a 1n 1 lu u m o r lo ri ca suprav egherea respectarii dreptu a tu s1 e d a 1c m o n o ec ta n te is as a nitatea statala si ca a condition are. lt o v ez d la l tu p re d a lc ca �a drepturilo r �mului dintr-o tara in u a er le te � la i ar d e, m le b ro 9 p D ivergentele cu privire la aceste t ta ac d re 1 lu tu en m cu o d l tu u n ti n co atat de mari, incat aproape tot a rg o a, n ie V a l e d i te n ri fe n la ultima reuniune pregatitoare a co aranteze, p e tr in s u p a er , ai m i nizata la Geneva , la inceputul lu care in dicau faptul ca una sau mai multe tari nu erau de acord cu . Prevederile respective. e d ta n r1 fe n co u tr en p e it at g re p ab Ta.rile occidentale au fast sl la Vien a, au fast in inferioritate numerica 9i , in timpul lucrari lo r, au facut mai multe concesii decat adversarii lor. Prin urmare, •

•

279

SAMUEL

HUNTINGTON

m a fa ra u nui spr ijin utern ic pentr u dreptur ile femeilo p r, decla tia adop ta ta la conferint a a ra, fost minimala.. Dupa cum obser va u n m ilitant entr u dre pturile omului, ea a fost u n p document ,, lin defect e 9i cont radictoriu'' � i p de a repre zentat o vic torie pent ru t ia asiatico-islamica i o in c o aJi, f r n a g ere pe ntr u Occide 17 9 nt • Declarat a de la Viena nu contin ea nic i i un a rt icol c are sa a ere ex plicit dr ep, p tul la lib e ra exprimare, libe r tatea re sei, lib e r p tatea de intrunire lib ertatea religioasa, fiind a si , stfel, in m ulte privinte, ma i slaba de, cat Dec lara tia universala a dre pturilor om ului, ado ta p ta de ONU in 1948. A c easta evolutie re flec ta decli nul p uterii O ccidentului. ,, Regim ul international al dr epturilo r om ul u i din 1945 nu mai exista", remar c a u n sustinato r american al d repturilor om ului. ,, Hegemonia americana s - a e rodat . Eu ro a, chia r dupa ev eni m p en tele din 1992, este putin mai mult decat o en insula. Lumea este p acu_ m, in aceea i masura, a r 9 ab a , asiatica, a fric a na. 9i occidentala. In pr eze nt, D eda raµa univ er sala a dre tu rilo r omului �i conven p tiile international e sunt m a i puµ n rele vante entru cea ma i mare p parte a Ium ii dec at in perioa da imedia t u rmato are celui de-al Doi lea Razboi Mondial." Un crit ic asi atic al Occid en tului ex p rima un u n c t d e v e p dere asemanator : ,,Pentru p rima d ata de la a d opta rea Declaratiei unive rsale m 19 48, tari c are nu su nt rofun d marcate p d e traditia iude o-cre tina 9 9i d e traditia d rept ului natura l sunt in p rima linie. A ce asta situatie fa ra p rece dent va de fini noua politica internationala a dr e turilor o mul ui. De asemenea, ea va d p uce la cres' terea numer ica a ocazii lor de confli ct."18 ,, Marele ca9tigator de la V ie na ", afirma un alt obser vator, ,, a fost, e vident, China, eel p u µn d aca succe sul se masoara dupa capacitatea de a spune alto ra sa se dea la o arte . B eij ingul a ca� p tigat de la inc eput u l pana la sfar�i tul reuniun ii, p ur 9i simplu prin inti midare "19 D epa�it num eric �i tactic la Vi . ena, Occident ul a re u9it, totu�i, sa obtina, du pa cat eva lu ni, o victo rie nu lip ta de si importanta impotriva Chin ei. Obtin erea dre pt ului de a organiza Jocurile Olimpice de Vara d in 2000 era u n obi ec tiv majo gu er r al v nului chinez , care investise resurse enorme p en tr u a-1 i ndeplin i. 280

CIOCNIREA CIVILIZA':fIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

s e f¥ acuse o publicitate imensa candid aturii chi ne ze 9i Chin � lri populat1a avea a�teptari mari· guvernul chine z facuse presiuni f ederat, iile lo r olimpice ; . guveme sa 1·ntervi�a pe l anga a.supra altar . · anulV,s1 Hong Kongul s -au alaturat Chinei in aceasta campanie . ra1w Pe de alt a p��te , Con resul Statelor U nite, Parlamentu1 E uropea� _ a drepturilor omulu i s-au opus ene rg1c si' organ1zati 1le d e �p!rare . · · ulu1 Desi ·· B e1·Jing , vo tu1 C omi'tet ului Olimpic Interna,..tional aleger11 . est e secret, el a refle� tat' evident alinierile civilizationale. In pr i. _ rnul tur, Beijingul a ie �1t pe rim� loc se spune cu spr ijinul larg P ' . .. al Afr1c11, u r.mat de Sydney In turur1·1e urmat oare, dupa ce Istan_ . bulul a fost el1m1nat, grup�l confucianisto-islamic a votat apro a pe in n�nim itat pen ·1· g· can d B er1·1n s1· Manch ester au B · : :: �:� � � � � u i tre voturile ior au mers catre fost el1m1nate, c_..e � m " Sydney, care a ca�t1gat in al patr ule a t ur, ceea ce a reprezentat o . " infrangere umi"litoare pentru Ch ina, c are a ac uzat Statele Unite de ace st e �e c* · "Ame rica si Marea B r1·tan1. e " , come nta Lee Kuan Yew, ,, au reu�1. t sa pun a Chin a 1a punct . [. ..] Motivul ap are nt a fost . ul a d . Mot1v «drepturile omulu1». " evarat a fost politic, o demonstra . . v tie de i. nfluent, a politica a Occ1dentu1ui."20 Fara indoiala spor tul . ' . . . tere se aza pe mult ma1. mu1t1 oam en1 dec at drepturile omulu1, 1n . dar, da te fiind infranger 1le O• c1.d entulu1. in privinta drep turilor � . omulUl, 1a COnferint, a de la V1ena, da r �i cu alte �cazii, acea sta . demons tra ti v" occ1• dentala a reamintit Sl de ' e izolata de ,,influenta slabiciunea Occidentul ui. V

* Voturile in cele patru tururi de scrutin: Beijing Sydney Manchester Berlin Istanbul Abti • neri Total

Turul I

32 30 11 9 7 89

Turul II

37 30 13 9

-9 -

Turul III

Turul IV

1 89

40 37 11

43 45

281

SAMUEL

DIALE N O M II IN D R O A E R E C A F OR �I RE CIOCNIREA CIVILIZATIIL

P. HUNTINGTON

Nu numai ca influent' a Occiden tului s- a diminuat, dar paradoxul democratiei slabeste , si , , voint, a o ccid entalilor de a sprijini democ ratia in lume, dupa Razbo iul Rece. In timpul Razboiului Rece Occidentul 9 i, in special, Statele Unite se confruntasera cu problema ,tiranului prietenos": se afl.asera adesea in situaµa dificila de a , coopera cuJ·unte milita re si cu dictator i care erau anticomunisti si dec i, part eneri folositori in Razb oiul Rece. 0 as emenea cooperare a generat nelini9 te i uneori j ena cand aceste regimuri inc alcau 9 flagr an t dreptur ile omului. Totu9i, cooperarea putea fi justificata, fiind considerat? raul mai mic: aceste g uverne e rau, de obicei, mai putin represive decat regimurile comuniste 9i era de a9teptat sa fie mai putin durabile 9i mai sensibile la infl.uenta Statelor Unite 9i a alter tari. De ce sa nu coopereze cu un tiran prietenos mai pu tin br utal, d aca alternativa era un tir an neprie tenos i mult mai 9 brutal? In lumea de dupa Razboiul Rece, Oc cidentul s-ar putea confrunta cu o alegere ma i difi cila, intre un tiran pri ten e os 9 i o de mocratie neprietenoasa. Presupune rea simplista a Occidentu lui, potrivit careia guvernele alese democratic vor fi cooperante i 9 prooccidentale, s-ar putea do ve di falsa in s ociet atile nonocciden tale unde compe tiµa electorala poate aduce la putere nationali ti 9 si fu ndamentalisti antioccidentali. Occiden tul a ras uflat usurat ca nd armata algeriana a intervenit, in1992, 9i a anulat alegerile pe care era evident ca urma sa le ca tige partidul fundamenta 9 list FIS (Frontul Islamic al S alvarii). Guver nele occidentale s- au simµt ma i lini9tite 9i cand Partidul Prosperitaµi fundamentalist din Turcia 9i partidul nationalist BJP din India au fost excluse de la putere, dupa ce obtinusera victo rii ele ctorale, in1995 919 i 96. Pe de alta parte, in contextul rev olutiei, Iranul are, in une pri le vinte, unul dintre regimurile cel e mai democratic e din lum isla ea mi ca 9i est e apr oape cert ca in multe tari arabe, inclusiv in Ar bia a Saudita 9i in Egipt, daca s- ar o rganiza alege ri libere, ar veni la pu tere forte politice mult mai putin receptive la int eresele Occiden tului decat regimurile nedemocratice astazi in func ti ' e. In Chi na, un guvern ales de popor ar putea fi foarte nationalis t. Pe masura ce liderii occidentali i9i dau s eama ca procesele de mocratice din I

282

)

at a f e s a o n te ie r p e e r ne n v u g a e s e d a c d � r � p le a t n n o noccide i e a il m r .:i n u p e d i s t� . e il r e g , le nflu e nt, e z e a i a s a . c r a . e c n i i e nt, ccide O 1. de r t e ta s . e . c . a . n i a i t a r c o m e d 1 n , a sp r1J 1 u r t n e p i r u t r o f e t, ine

Jmigratia '

)

o� u1 � o m t n u s ie t la u p .1n miscar ile d e p o t s e d e t s e . le 1 1 µ d D aca dem n o ,.. ografia c , e r e t s e r c e d e ' r at e'1 e difer··1 t ' , e t u . e c . r t 1 1 e � o sec . . a s·1v e m 11 . istor1e1. In . t a r ig m t a in m r e t e . r n el o r a u d e v . u g e l 1 c u 1· o p 1 � ce o r, ·1 econom1 i v a n di n a c s e l a , e c i n or ge rm a il r u ib tr l a , . � o il � e r v ale grecilor, : r i, a cest� o e n U e r a o p o p r te l a . le a i s r o l 1 � z e in h c r , o 1l � 1, � turcilor , r u tu , o T . te . n l e io v e d . l tu . pas, n1ce alte or 1 , des iv t a 1 r e t . . mis, ca r i au fos '.. d e 1 1 e z a v in i a i n o i p m a c e n11 au fos t p r o u e e a , 1 IX ,.. X l a in secolul ue e d e n a o i il m 2 e d 5 5 . v 4 r ox imati p a 9 1 1 � 2 1 8 1 e r t mografice. In ' 4 e mili'oane in S tat ele Unite. · car e 3 d e r t n ' � d , t a r g 1 m e ropeni a u op oare , a u p . e lt a t a n i . rm e t x e u 1 u_n e o �1 a t 1 r � c u c u a i li 9 ta n e Occid . or tul d e p x . E . te a l u p o p n ti r1t? �11 m te t a z 1 n o l o c u a i t explor a 9 ui s n e c s a a e n u i s n e im d . ta : � r o� p im 1 a m a e c e t a o p t s oam e n i a fo ' . "' r' e s�co1e 1 e a l XVI- lea si XX. nii Occidentu lu1 , int e if d e ti a r ig m e d l a v n � a produs s ' � 1 lu lu ? c e s l u it r� La sfa . e d 0 0 c irca1 u a t is x e e ' m lu "' n i , 9 0 9 1 In re a m i a _m ar � h c te a p o t, ri or p i � ti a i g u f e r e d e . n a io il c a19 m r ci � 1 eg 1 t n ra ' ig m 1 e d e n a milio . n ou v a l de t s . e A c l a g e il · ti an r 1g 1 ·ioane d e 1m b abil eel puµn1 0m·1 ,.. orm a rea f e d , e r a iz n lo c o e d e t� 1? par te , d � c o v ro p st fo a e ti r a ig m r t at o f u a u a s t · J a ra u c in u atal e care a st c i ti li o p e d · 1 . o1 n e t a . st unor 9 . 1 ii r 9 al a iz rn e d o m l . tu a lt u z e r s1 t oamen11 sa p1ece · Tot. us, 1' e1 a f os ' ur11· or rt o sp n ra t l iu n e m o d ' dezvoltarii tehnolog1� e. p��gres�1e d o greser p ; a in ft ie a i m si a � r a p 1 � au fa.cut migratia ma1 f�c1l�� m a ute c · sa i , n e m . a o e p t la u m 1 t s u a r 1. le di. n domen1u1 c om un1 cat11l o . a nt 1 r ig em e tr n i d e l . e ct ta n c o t 1 a_ 1 ·t , fac·1 opor tunitati econ om1 ce �1 au . um cres c s a a , s l u p n I " e 1n , g 1 r o e d . ' �i familiil e lo� rva- mase "'n t, ara n secol ul i , ea r r a ig em t a l u im st : en tu lu i a terea econom1ca a Occid a fa le ta n e . d ci c o n o n r lo ri t v a a1 XIX- 1 ea: de zv oltarea econ om1ca a , A ces car e se ro p n u e in ev d a ti g r a i M cut acelaey1 lucr u in seco_ XX . ne Myron " , susti ' ei i t· A ra 1g m . a L , > ge e : « o auto1ntret1 ' ne. ,, Daca ex1sta , 283 ••

•

SAMUEL

DIALE N O M II IN D R O A E R E S' I REFAC R O L II T A IZ IL IV C A ' E CroCNIR

HUNTINGTON

. Weiner' ,, este c-a un flux m1g rator od t- ,.. ut, s e autoalimen, :r � : : ; ii e ra-mase acasa sa tea�a. Emigrantii l�i ajut priet nii , em1g re ze furniza ndu-le inform atii, desp re cum sa o f a ca, resu r . . . se pentr u a se m uta �i aj utor pentr u a- s, i gas - 1 sluJbe �1 locuint'e"• . Rezultatul este o "c r1·z -a global-a a m1grat, iei"21. .. . li£ - n�cl�are �i au Occ 1dentalii s-au opus constant ;:� spr�jinit democrapa �i drepturi le om::i: , de 1m1gratie, in . sch1mb, au avut atitudini amb'ivalente s1 1nconstante, ec hil'ib ruI .. . ,.. du-se semni ficativ i"n ultime1'e doua decen11 ale secomod'fi I c an . 1uIu1 XX. Pana in anii 1970' t-ar1·1e europene au fost, "in general' . favorabile imigratie , i' i ar unel'e, m a1 ales G er mania �·1 Elvet1·a, au . . . ,.. incura Jat-o pent ru a rezolva pro blema c r1z e1 for tei de munca I"n . . 1965 , Statele Un·t 1 e au supr im at _co t_eIe d� im1. graµ' e din anii 1920, favorabi le europenilo r, s, I· au revizu1t radical legile i,..n acest dome. .. . . I n1u, ceea ce a dus la c rest ' erea exp oz1va a num-arulu1 1m1gr anti, .. 1or din alte regiuni al e 1um11.. , ,.in an11 1970 s, i 1980 · 'Bo tu�.1, "1n anii . _ si 19 80, ratel e m ari ale som , a JuI_ u1. � numarul c rescut de im ig ranti 1 :,, faptul ca ac estia erau in ma Jor1tate covarsitoare ,, noneuropen1 ' . " . . . ' schimb-an d rast1ce tn atitudinile �1 po1·1t1cile euroau determi nat . .. . pen e. Cativ, a ani mai tarz1u, "1ngr1 Jorar1 _ asemana - -toare au provocat . o sch imbare comparabila- i,..n State1e Unite. . . . . MaJo r1tatea imigrantilor si , � ref ug1atilor, de la sfar� itul secolulu i XX, au plecat d'1n' tr-o t ara , nonoca·denta1-a "in alta tara no. . nocciden tala. Totus, i' afluxul d e 1m1gr anti , in t, arile occ1'dentale se . . . apr op ie, in cif re abso lute, de er_n1grat1a occ1dentala d in secolul al . XIX-lea. In 1990' "in St atel e Unite,..' s e ga-sea u circ a 20 de milioane de imigranti . m E ur opa, c i·rc a 1 5, 5 milioane �i , de pr ima- generatie . . a i n Australia si, Can· ad a' �irca mi 1ioane. Propor tia im igrantilor ,.' ' . 10 di at·ins 7-8 07 ·n popu1at1a total-" a in mar1·1e tar1 e uropene. In Statele Unite' imigranti , i re' pr ezentau 8, 7% din popuIa t, 1e " 19 94' · , in . , a ori mai mult decat in 1970' �1 formau 2 5% din pop ulatia d e aou . . ane Califomiei si, 16o/c o d'in popu1at1. a New Yorkului. c·ire� 8, 3 m1l1o , .. de oamen i au intrat in State!� Unite' "in anii 1980, � 1 4, 5 m ilioane, din 1990 pana in 1994_

8 '.

284

•

enid c c o n o n i r a t t at e, din i r o j a m n i , u a e n N"oii imigrant i ve ero9 i m u n i a m i e c i n ntii strai e id z e r , a i n a m r n Ge i , 0 9 9 1 n I ieni 9i l a t i , i, v a l s o g iu tale e d ati m r u , ) e n a o s r e p e d 0 0 rci (1 67 5 0 u le t e t a t S u , c o r a M era in d u a e en v i t n a r ig im i lt u m i a m ei c , a li a t I n I i. c ana ca r e e li a it e n gr i ig r o e d i eric an m a e t r a p e r a m n , 0 9 9 1 r o l i n l]nite (prob ab il i a l u c o l ij n e. La m i l ip i F i a i is n u 9 au ac asa), T e c r o t n n ini r a i i i, n a m l se u s u m ane de io l i m 4 iv t a ,.. i m x o au ap r i a r t a t a n u a o r d , 0 5 9 1 ii n in F a n I . e n il ioa m 3 1 a c r i c a l a t n e id r opa Occ u E a g ropa �i u a E e n r i t d u a e n e v e e le Unit t a t S n i d ii t n a r in tre imig d e i d , e r a im e m r i a m t t l u m , numar ul n i d % 5 3 a c ir c an i i 1980, in ; a d a utin p n i a m Ca i a n i t a L a 9 n Americ i d % 5 4 , ia s A n ene au d i v µ n a r g i e r edusa t s m e i a l a r u t a n a em o grafic d a e r e t e r C . a 9 r a te u a ii t de 15% din Europ n a r g i m I n E ur opa. i o r e z e d e p a o te 9i ap r i n U e l e t a t e9te S r c a in e t r a p e r a i m a c ea m a r u ig s a i, c e d i, secint a , de fer tilit ate ridicate 9 n o c n i . e l a t n e atile occid t ie c o s in e r a o t i e d u n i t r ii demografic e v i a d a v n i t n u s ' c,, a lt u m i a m e c n i e c b i, v eoccid entalii s e tern din m li e t l a c s e b r o t.i care v n a r ig m i e d i c i, armate s' i de tancur a slujb ele, u l r o v le e r a c t ur i 9 i l u c r o t l a n i t r a p or v e l i nereaz a alt i zei, a a l ia c o s a 9 t n n asiste i d i a r t r o v , e l i r u aceste le vo r o cup a p ama nt , n n a m ff o H y e l n 22 t lui Sta i iv r t o P • " a t a i v a pe z am eninta modul de a e z a b e s ,, , iv t rafi.c rel a g o m e d l u n li c e a it t n fobii, inr adacinate in d e id e t e v i r p e c a 9 n ce e i i ij r g e p i e l a r u t l 9 verit abile c iocniri cu 23 " in d tea na t'ionala . ii t n a r ig im e r t in trei m i d a u o d , 0 9 9 1 r o L a inceputul anil l e g atura n i r o l i n e p o r u ea e r a r o ij r g n i r ia i, n a lm l u s u Europ a erau musu m ia t a r g i i m e d ra nd, l u m i r p in , a t a c o cu imig ratia este prov cup.i din s a n u o n e r t n i d o o/ O l a c fi a r g o m e d e t man a. Problema es re cei t n i d % 0 5 r a i anti, r ig im e d i i p o c t n u Europa Occiden tal a s l mane, u s u m e il t a t i n u ' a. Com l a r u t l u c i s i b a r ' u n din Bruxelle s sunt a , a t n a r F n i d a n ea algeria c i ia n a r m e G 9 pr ecum ce a turca din enilor, p o r u e a e r a r jo i r g r e in p s i, a d z a g e i l 9 r u t l s -au integra t in cu r ma , fi. a h c a n e m o D e ean M ari J . e c a f r o v o a n u pr ea dau semne c rop a, u E a t a o t n i , r e a m i e in ce ma " c n i d a m a e t o in 1 991, c a ,, exista n fel u , la a n o i t a n s n a r t nana r J, u s u m e t a it n u m ca s e constituie o co 285

SAMUEL

P. HUNTINGTON •

de treis r ez ece� na tiune a Co munit � atii Europene". I a ta ce s � crta. un JUrnal1 st a m er 1c a n d espre imigra nti : Ostil ita t ea euro penilo r este ciuda t d e s el ectiva. Pu tini fra ncezi .sunt ingrijo ra ti d e un po sibil a flux de imigra nti din est - l a u rma urm ei, po lonezii sunt eu ro peni 9i c a to lici. �i ma jorit a tea imigra ntilo r a frica ni ca:e n u s t a ra bi n u sunt nici d e t em ut, nici dispre �� . tu1t1 . Ostil1tatea est e indreptata m a i al es spre mu sulma ni. Cuvantul ,,immigre" este pra ctic sinonim cu musulma n, islamul fiind acum a d ou a religie inF ranta ca numar de a depti, 9i reflecta un ra sism cultural �i etnic adanc in radacinat in 24 ist oria Frante i. , Totu9i, fra ncezii sunt ma i deg ra ba a p arat o ri fer venti ai cul t ur ii l or d ecat ra si9ti, in sensul str ict al cuvantului. E i a� acce p ta t in p a rla ent africa n i n egri c are vor besc francez � a p erfect, dar v n� accepta 1n 9c oli f ete musulm an e car e poarta val. In 1990, 76% dintre fra ncezi considerau ca erau prea mult, i ar abi inFranta .... 46% , ' ca erau prea multi negri, 40% ca era u prea multi asiatici si 24% c� erau pre a multi evrei. In 1994, 47 % dintre germani s�un eau ca P:e�erau sa nu b� vecini a rabi, 39% nu dorea u po lonezi, 36% � � turc1 91 22o/o evre1 . In Europa d e Ves t, o stilitatea fata de arabi a in locuit, in mare parte, ant isemitism ul. Opozitia publica fata de imigrati e si ostilita tea fat, a de imi' . gra nt1 s-au manifestat in forme ext reme, prin acte de viole nta ,.. . , 1m�otr1v comunitatilor de imigranti , care au devenit O problema :, ma1 ales In Ger ma nia, la inceputul a n ilor 1990. Ma i semnificative a u fost cre 9teri le d e proce nte obµnute in aleg eri de partidele de dreapta, nationaliste 9i ostile imigraµei . Totu9i, aceste procente au fost rareori importante. Partidul Republican din Germania a obtin�t peste 7 % din voturi la aleger ile europene din 1989, da r numa1 2 ,1% la alegerile naµonale. In Fra nta, Frontul National, ca re a obtinut un procent neglijabi l in 198,1, a crescut la'9,6%, in 1988, 9i apoi s-a stabilizat intre 12 9i 15% la alegerile regionale 286 )

CIOCNIREA CIVILIZA TIILOR 9I REFACEREA ORDINII MONDIALE

id a ti n a tio �ali9ti la pr��e nd c i a d o ei c , 95 19 In e. tar en rn a arl ,.. . 1 � P. o ntul Na tio n al a c a� 9t1 gat r Fr a i i tur o v din o 9o/ , 19 ut n i· , t ob . . din t1e au . '. ul o n 91. Nis a . In ItaTo 1v lus 1nc 1, ar m � e r o a r o lt mu ai m e -�ariil e d e MSI/Alia nta Na tionala au cre�scut d e_la t nu bti e o l e t en roc �: li p elgia , B In . 90 19 r o nil a tul pu e 1nc la %, 15 01 la 80 19 " anii ' 5%', in . . v o tur!· 1a a1en di t 9:° a g 9t1 l u c a na tio Na ul nt ro /F nd a � Blocul Flam la Anvers. InAus r1 t� vo din % d 28 an in bt o 4, 1 99 n di e l a er ile loc g . rocentul Partidului Liber tatii la alegerile gen erale a crescut 1990, �i l a a pro ap e 23o/o, in , 5% 1 ste pe la 6, 98 1 in , o o/ 10 ub �� : ,-in 199426• ei musulman e _era , in ati igr im ile t s o ne pe o eur e cl rti a p ste e Ac �_ a mist e din tar1le isl lor ide art p a a nd gli o in a e n agi im , e rt pa mar e . . . , altele erau outsideri care cr1t1cau un sis· , un ele si musUlmane. Si rob� e�e1e e:on om1p u a t a o l exp a, tui ces a e el id t r p a �i t up r co tem ce, mai ale s � omajul, face au apeluri et1; ice �i rel1g1oase _�1 ata :a � r 1, o ar1p� 1: caz e el b am In . or l ea t a t cie s o n d e i ain r st e tel en influ extremista s-a ang ajat in acte de terorism 9i violenta. In cele mai multe cazuri, partidel e isla miste �i partidele n ationaliste eur ope ne au obtinut rezulta t e mai bune la alegerile lo cale decat la cele national�. Regimurile politice musulmane �i ,..europene au reac tio�at la aceste evolutii in mo d a semanator. In ta.rile musulma �e, a�a cum am vazut: toate guvern el e au devenit ma� accentuat islamice in orientari, simboluri, politici �i practici. In Europa, partide le principale au ado ptat retor ica �i a u promovat masurile propuse de partidele de drea pta ostile imigratiei. Acolo unde po� litica democratica functiona eficient 9i unde existau doua sau mai rnulte particl e ca alter�ativa la partidul islamist sau na tionalist, acesta obtinus e ee l mult 20% la alegeri. Partidele de protest nu au depa�i� acest prag decat atunci cand nu a existat o alternativa credi bila la partidul sau la coalitia aflate l a putere, �� cum s-a intamplat in Algeria,Austria �i, in mare masura, in It�1a. La inceputul anilor 1990, lide rii po litic; e1:ropen1 s-au 1ntre cut in a raspunde sentimentelor antiimigr 1tie In Fr�1:ta, Jacqu�� : Chira c declara in 1990 ca ,,imigraµa ebme opr1ta complet , A

287

SAMUEL

IALE D N O M II IN D R O A E R I REFACE S R O L II T A IZ IL ' IV C A ' CroCNIRE

P. HUNTINGTON

,. �i�istrul de Intern e, Ch arles Pas ua pI � 1993, pentllt :: �resson, Valery ,,1�1gratie zero", iar Fran�ois Mitt2ra�d, 1 ;h _ . . poz iG1scard d'E stai ng si . n1. moderati adoptau �1 e1 , pol1't1c· 1e , alti .. . . . gratie Imigratia a fost o pro_blema t11 ant11m1 , - i. mpor tanta la ale , . ' gerile parlam�ntare d in 1993,. �.1 pare sa fi con t ribuit la vic tona _ par tidelor conser va toare La incep utuI an1lo r 1990, po1·1t1· ca gu· .ner ea vernului francez s-a sch imbat pentr u a face mai dI'fic1·1-a obti . . . . cetaten1ei de catre copiii imigrant_ilor, 1m1grarea f amiliilor strai. . · a Iger1enilor n ilor, sol icitarea dreptulu1· de azil s1 ac ordarea de vize . . 11 1legal i au fost depo rtati care doreau sa vin a in Frant, a I m1.g, rant' . '' · . · v 1ar pute r1l e poli' t, i·e1· SI · ale altor autorita t•, 1 guve rnamentale care se , ;u f ost spor 1·te . oc up a de imigr atie � . . . . pol1tici In Germania , cancel arul Helmut Kohl �1. alt1 l 1der1 . . . " �1-au exprimat' de asemenea, ingr.1.Jorarea in legatur a- c u 1. m1graµ.a. Cele mai impor tante masur1 1uate de g uver � i"n a�est dome. . n1u au fo st amenda rea arti col ul ui 16 al Con st1tuti e1 ger mane, care garanta dre tul de ·1 ,,p rsoanel r persecutate din moti ve pol itice", si red!cerea aj:: e��r acor �ate solic itantilor de azil. In 1992, a� cerut az il in Ge�:an1a_ 43� 000 de persoane; in 1994, doar 127 000. In 1980' Marea Br1tan1e a red�s drast.1c numar ul . . . ?r1n �rma:e, aceasta 1m1grantilor la ap roximativ 50 000 pe an ��' problema a suscitat sen timente si , o opoz1t1e ma1 put1n intense decat pe continent · Cu toate acestea' int re 1992 _ �1 · 1994, M area . .1or d e az1l carora Ii s -a ap robat Br.1tanie a redus numa r ul sol iCIt· anti . . VIZ · a de �edere de l a peste 20 000 l a mai p utin de 10 000. Cand · barierele impuse ci· rculat1" e1. persoanelor I� " u�1une a E uropeana . n . rat� ma1 ales de pericolul au cazut, Marea Britani� a fost i g�Jo imi gr aµei noneurop en e d t1nen:. In gene�al, l a mijlocul e anilo r 1990, ta ril e din E ur: � d:�e St �e 1:1 drep tau 1revoca bil s pre �n u sp re el1m1n area totala a imigratiei reducerea l a minimum, daca din ..!ta r11·�e noneuropene . . g 1 ni p ra t1 e 1 In Statele U te, roblema im. . a aJuns in prim-p lan . . . " E uropa s1 n u a suso'tat p as1un1 la fel de ceva mai tar ziu decat in . . s-a t1, c st Into ,. t' deau na 0 t, ara de .1m1.gran intense. Statele Uni·te a io . 1,. a c reat mecanis me extreill definit as tfel si , , de-a lungul .1sto r1e v

•

288

ii 1980 eyi n a in , s u l p n i r en itilo . v u o n a e r a l i im s iente de a ma de c a e t i � a fi p e o r u E n zut decat i de a c s i a m lt u m t ajul a f os m il e o � in d u it , t a v i 0 is 9 c e d uen tat fl in 19 a u n a c n u m e locu r ile de d r ie e l e m ai i � p u a r e i i e µ -s a r a s ele i mig r u S . e i a f r ig m i e in fi a e a �erican ilor fat a d d a m a e t a c a, a a p o r u E n i t a c e d e it a t e le U n t S n i e s r aµ on a l, n l e v i n l a a c i m dive a fost mai n i a r t s p u r g r u e un sing d e gr u r µ t n i a d e l d a r u lt a u c v ifere nt e D . e n o z e l e n u ost re ala in f a a e in ezii, 9 i p li i fi i i i n a c i x de9 e 9 eroase, m m u n i a m e l e c i t n im igr a e d ropa : e u E l in i t a c r e u p d a c i ul t mai m m , a e n e m e s a e zda era , d a g olic i t a r a c u t n u t s i i z e in cul p la; fili io n a p s c s e b r o v i i xican ii sun t ca to lic 9

me ad opt a m r s'i vorbesc en g leza . u a e r a c l o ul de s ec t r e s f n i , i r o t c a f In ciuda acesto r mar mu lt u n i u n u a e r r a isese imig m r e p e r a c , 5 6 er ic an a m a a c tarii legii din 19 i l b u p a i n i ican i , op r e m a o n i t a l i i c eau r o d i n mai m are de asiati 9 a c r i e m a e r int d % 3 3 r a o d , 5 6 9 1 n I , 6 8 9 1 in s- a sch imbat dec is iv. , % 2 4 a l t u tu l a cresc n e c o r p , 7 7 9 1 n at con t reducerea imigr at iei . I a r a u a 0 9 9 1 ii n aj ele din a d n o S % 1 6 a l , 3 imi ii r . la 49%, i ar in 199 e c u e d r a e r a o era in fav ie t a l u p o p n i d st ant ca peste 60o/o uent eaza fl in e ic m o n o c e i c on ditiile e l i r a p u c o e r 9 p ozitiei gratiei27. De9i p o a a t n a t s n o c a e e�ter r c , e µ a r g i m i a l e ir v i atit udinile c u p r ele de c in i t a c , e t a t i r 9 e prospe d e l e d a o i r e p n i t fata de aceasta, ata tatea li a n i im r c i a r u 9 at a , cult i v e d l u d o m a c a z a e r e b recesiune, s ug o n U ie . in p o e d e schi mbar a t s a e c a n i t n a t joaca un rol ma i impor iar m ajo h c e t a o p , i n a c i r i am e lt u m ,, a c , 4 9 9 1 in , serv ator comen t a eni, p o r u e e d a t a z i n o l o ite o tara c n U e l e t a t S a c in ritat ea, considera e ( 9i t s e a b im l i e r a c a la Anglia , e d e ir n e t o m 9 ale car ei l egi sun t o ice l b u p i ir d a l c i ii t 9 rei in stitu a c e l a , a z e l g n e ) a n a ar t rebui sa ram eligie are r i e r a c a , l e a t n sice occide la c le e m r o n in sunt inspirate d zultatu l e r l a i t i in t s fo a i ma.reti e e r a c a i s e n i t s e radacini iudeo-cr i , 55% r a p u c o e r p e t s e ecta n d ac fl e R i" i c n u m a eticii prot est ante igra . m i a c t a r la c e d u sond aj a n u la e t a v e i v r e t n dintre persoanel e i en ii p o r u e a c a D a n a america r u lt u c u r t n e p . e r tia est e o am en inta ii n c a i r e m a , a n a m l ' u sau mus a b a r a a µ a r g i im \r�d o amen i nt are in r mai a d , a n a c i r e m a o in t \rad un pericol in imigraµ a asiatica 9i la ri in ce ta d , 0 9 , 9 1 in , t a b ales in c ea mexic� Cand a fost intre 289 1

SAMUEL

P HUNTINGTON

pr imea State le Unite prea mu lti im igranµ, un e antion re p r ezen 9 tat iv a ident ificat Mexicu l de d oua ori mai des decat orice alt a tara. Urm au Cuba , Or ientul (fara p reciza ri), Ame rica d e Sud iA m eri 9 La tina (fara precizar i), Japon ca ia, Vietn am, China i Coreea 28 • 9 Opozitia pub lica crescanda fa t a de imigra µe, in anii 1990, ge n er a o reactie po litica asema natoare celei din E uropa. Da ta fiind natu ra sistemului politic am erican, pa rt ide le de drea pta mig rat ie n u au obt inut voturi 9 i antii , dar jurnal i9tii i gr upurile d e inte 9 re s e ostile im ig rat i ei au devenit din ce in c e m ai numer oase, m ai activ e i m ai vocal e . Cele ma i multe r 9 esentim en te se indreptau impotriva c e lor 3, 5- 4 milioan e de imig ran µ ilegali, iar poli ticienii au reactionat Ca i in Europa , cea mai puter nica reactie s-a 9 . produs la nivelul o ra9elor i al state lo r, caci aceste a supo r 9 ta cea mai mare par te a costur ilor imigratiei in consecinta, in 1994, F lorida , ur ma ta de alte 9ase s tate, a cer u. t guvernului f ed eral 884 de m ilioane de d ola r i pe an pentru a acope ri cheltuieli le cu educatia, as istenta sociala, pentr u institutii le de aplic are a legii i pe ntru alte cheltu 9 ieli generate de imigrantii il egali. fn California, statul cu cei mai mult i imigrant i atat in cifre a bsolute, cat 9i ca proportie, gu ver na toru l Pete Wilson a c a tigat sp r ijinul popul at iei ce 9 rand excluderea copiilor imigrant ilor ilegal din colile publice, refuzand acorda 9 rea cetateniei americane copiilor nascuµ in SUA ai acestor imi granti 9i oprind fi nan tarea de catre stat a asisten fe i ,.. medicale de urgenta pentru ace9ti a In noiemb rie 1994, californien ii au apro . bat cu o m ajo ritate cople it oare Pro punere a 187, pr in care Ii se refu 9 za im igran tilor i legali i copiilo r lor d reptul la asistenta m c 9 edi al.a, la educatie 9 i la ajutoare socia le. Tot in 1994, admin ist ratia Cli nton, schimbandu- i at itudine a 9 de pana atunci, a sporit cont r oa lele, a inaspr it regulile de c r a o dare a azilului pol itic, a exti ns Ser viciul de Imigr are i Natura liza re, a intarit Pa 9 tr ula de F ronti era si a constr uit bariere fizice ' de-a lungul g ranitei c u Mexicu l. in 1995 , Comis ia pe nt ru Refo ma r Imigrap.ei, infiintata de Congr e s m 1990, a recomandat reduc rea e im ig rat iei legale anuale de la 800 000 la 550 000 de persoane, acordand preferinta copiilor ·de varsta mica i sotilor sau so or tiil 9

290

---------- -CIOCNIREA CIVILIZATII�OR 9I REFACEREA ORDINII MONDIALE

� ' 1l or ,si rezidenµ.1or, dar nu 9·1 altor rude ale acestora, reen t ta ce . e"29 Le�· corna. nd are care a ,, ,..1nfuria t f amiliile asi atice 91. h 1.span1c . care includeau multe dintre recomandarile com.1s1. e1. 91. alte �,..asur 1 de l imit are a 1.m.1gra,tiei s-au aflat in dezbatere a Congresulu1 in le ··1OCU1 anilor 1990 imigratia deve nise - a 1995-1996 • La IDlJ gislatur ' ' ,.. astf l o probl � olit ica majora in Statele Unite, i ar, in 1996, � Bucha:: iacuse din opozi\ia f ata de imigratie �n punct Patrick , ale. Dupa Europa, �1 Statele central al campan.1e1. sale prezidenti Unite incearca sa re duca substant ial numarul de nonocc1'den tal'1 accepta,t i pe ter itoriul lor. . rator? p0t Europa sau StateIe U n1·te sa op reasca fluxu1 m1g . • Frant, a a cunoscut un curent important de pesimism demografic, al lui Jean Rasp ai l, d"1n an1..1 1970' pana la de 1� rom ��ul muscator ' a lui Jean-C laude Ch esn ais, din anii 1990, re 1 anal1z a 9t11n ,t'fica ,.. ··1 e din 1991 ale lui Pierre Lellouche: ,,Istoria, zumat 1 n comentaru geog rafia si saracia garanteaza ca F ranra !·1 E uropa sunt' destina . te sa fie i�vadate de im igranti din soc1etatil: e9��te d in sud. In . In vi 1tor, nu va �a� trecut, Europa a fost alba si ' iudeo-cre9tina . . ,.. fi. "*30 Totusi viito r ul nu este d eterm1n at in mo d irevoc ab1l s 1 ni:i:n viitor �� este per manent Prob le ma n� este_daca E�rop� . va fi 1slam1zata sau daca Statele Unite vor fi h1sp an1zate, c1 daca Europa ,siAmerica vor deveni societati divizate, care vor cup_r·1�de . ,.. doua comunitati dist1ncte 9.1 1n ma re Parte separate apartinand . unor civilizat' i1. 'd1.ferite, .iar aceasta depinde de numaru '� 1 d,e 1.m1·_ granti 9i de gradul 1or de �s1·m1·1�e de cat re cultur 1·1e occ1·dentale predomin ante in Europ a �1 Am erica. In en eral societatile europene fi e nu vor sa-i asimileze pe imigra!ti ' , fie �u m ari dificultat i in a-i asimil a, iar gradul in care V

•

. * Romanul Le Camp des saznts al lui Ras ail a fost p�blicat pentru prima data in � 197 3 la Paris de edit ra R obe a ff 1 1985 cand ingrijorarea cu o nt, 9 1 re publ. cat 'n , rt L u 1 Privi-re la imigratie s-a inten R . si·nicat.in Franta omanul a f ost a'dus in atentia ameri. • .1ora can ilor cand aceasta_ 1ng .1 ·•1n State1e Um·te, de Matthew Connelly pa a · s tr r1 re 9 . . �1 Paul Kennedy in art1co1U1 "Mus t It Be the Rest Aga . nst the West?" publicat in ' i · Atlantic Monthly, vol. 74 (de embr· 199 4) pp 61 s1. urm., 1ar · prefata lui Raspail 2 i . _: · c la editia franceza din 1985 a fo5t pu licata in eng1ez� in The Social Contract, vol 4 . (iarna 1993-1994), pp. 115-117.

291

•

SAMUEL

P. HUNTINGTON

musulm anii 9i copiii lor doresc sa fie asimilati nu este clar defi.. · p . . . . n1t . nn ur mare, o 1m1g rat1e substan t1'al a 9i sustin uta va prod U e c - 1· d.1viz 1 , t, ar cres, t ine s, i musul mane. Acest probab·1 · ate ,.1n comunita.ti , . re zul tat poate fi evitat daca guvernele 9i popoarele europene sun dispuse sa suporte costurile limitarii imigraµei, care includ cost � _ rile fis c�e �r t ale mas ril r antii mig ratie, costur ile so ciale � � ? �<:_ � _ cre9ter11 ost1l1tat 11 comun1tatilor de imigrant, i existe nte s, i poten. µ.aIe1e costu ri ec onomice, pe ter men lung, generate de lips a fort, ei· de munca- 91. de rateIe de cre9tere mai mici. Totu9i, p robl em a inv aziei demografice musulmane se va ate nu , prob abil, c�n d ratele de cre 9tere demogra fica al e ta ri l or din � Af rica de Nord 91 din Orientul Mijl oc iu vor atinge n ivelul maxim �9a cum s-a intamplat deja in unele ta ri, �i vor incepe sa scada31: �n _ ma s�ra in care presiunea de mografic a stimulea za imigratia, im igrat1a musulm ana ar putea sca dea mult pana in 2025. Acest luc r u nu e ste valabil pent ru Af rica subs aha riana.Daca ta.rile din Af rica de Vest 9i Central a se vor dezvolta economic, ace� t fapt va favoriza m obiliz area social a 9i din ce in ce mai multi oameni vor fi stimula µ sa emigreze 9i vo r avea resurse sa o faca, iar amenin tarea ,,isla mizarii" Eur opei va fi urm ata de cea a ,, africanizarii" . Gradul de materializare a acestei amenintari va fi influentat sem nificativ de masura in care p opulatia af ric�na va fi re dusa �ume ric de SIDA 9i de alte flagelur i, pr ecum 9i de masura in care Africa de Sud va atrage imigranti din alte z one ale Afric ii. In timp ce musulmanii re prezinta o problema imediata pentru Europa, mexicanii sunt o problema pentru Statele Unite. Dupa cum arata Tabelul 8.2, daca tendintele 9i politicile actuale vor co ntinua, popul atia americana se va schimba cons iderabil in prim a jumatate a secolulu i al XXI-lea, devenind aproape SO% alba d n privi i 5 2 % h i sp an i ca . el c a L a f ticii i n Europa, schimba r ile pol i 9 im ig ratia 9i aplicarea efic ie nta a masur ilor imp otr iv a imigrap ei ar pu tea m odifica ace ste p reviziun i. Totu9i, prob l em a centr ala v a ramane gradul in ca re hispa nicii v or fi asimilat' i in societatea . . 1: amenc ana, a9a cu m au fost asimilate g rupu rile p recedente de ill1 granti. Hisp anicii din a doua 9i a treia ge neraµe sunt stimulap �1 A

292

LOR II A IZ IL IV C 'f A E IR N c C1o

E L IA D N O M II IN D R O A E R E C REFA

e d e alta p a rt e, P .,.i n d ive rse modu r i, sa , r e ar a c e t ti c e p s a n a ri p i µ s ig ra pre _ rnexic ana difera ,.de alte im . 1 . . . . 1· n t1a d n i v re ra a c 1 ti n g ra 1g i!!li d, eveni importante. In p rimu rand, 1m . . . trav er seaz a 1 1 n 1 a c x e m ; e n pute a a e c o r av er se aza t ia s A . n i ,. d . . sau d a a n a c opa s r e c a t 1n r u u 1 pU u r t: r c u l 9 9 rau.A ces t n u u a s a · tr s re e . t a -a mentina conta cte t t an · gr s it m r 0 atiilo r l e pe c i n u m o c a i s r o ' ' ' tur il or · sp e 1·denti'fice n s s a e u in t tra n co sa i s e d e o rigine ' il . t " a t i n u m Co , . cu . . . ex1can1 sunt concentrat1 1n s tr anse rant11 m ig im , d n a . r a e il o d . l a n . r-o soc1etate mexicana . cu e1e. --1 i nt d e t r a p c f a 1 s e it n U , tatelo r S l tu ves ez1. Harv o d ( sudra lo o C n i a n a nd e din Yuc atan p i t n i e s re a c ua, n t e 1 z re con nn a c z a re e u re � : e xist a d ov ez i ca � � , � d n ra a e l i e r t ta B.1). in al r m exican1 o l 1 t n ra 1 g 1m l u d n a r ternica in u p · i a · · m e t . s e _ re la . . i 1 ·m . as ta 1a an11 ti�d c e m a c 1 1 t n a r 1g 9 r i de im � u p u r g r o l t a l u z a c n i t decat a f o s az ut cl �r 1n v a s m u c p a u d , a n atea me xica t ti n e id e z re t s a p -si I . n a� 4 9 9 n i , a i r f i l _ a C � in nerea 18� u p o ? � r P e d te ra e n e g le :spute exica n1 m 1 1 n ra 1g 1m t a l a t s y a e s-au 1� c n i a e n u i g e r , d n a r � patrulea lea l a lw u l o c e s l � u c o l 1J m l a � nit e U e l te a t S e d a t a x e a fost an e cul�i M a a c m o n co e a re � ta l � o v z e D i. u l u ic x e M a e r e g dupa infran exicaru. m e tr n r1 p e d r a n a v 9 va genera aproape sigur s entimente re le a X l a l lu co se � in d e n are am erica it il m ii n u si an p e x a le lt te u ez R ans1u nea p x e e d te a l u n a r a i h c ar putea fi amenintate 9i poate . . e c1. dem ogr afica mexica na in secolul al XXI-lea . iv r t n 1 d e r te u p e d i lu ru b Avand in vedere schimbarea echili s co a g in t a i a s u re g i a 9 . lizatii, pentr u Oc cide nt este din ce in ce m rile omulu1, u t e p r d , r lo e m r a a e r purile in ceea ce pr iveste prolifera r deril e in e p a z i im n i m i -� a � u r t imigraµa 9i multe alte probl eme . Pen rsel e su re 1l b a a sc ea s lo o i f -s ace asta situa t' ie Oc cidentul trebuie sa , . ocis te al cu e il r e ci o g e n in i economice ca stimulente si constranger e n p e, il ic t li o p e z e n o d r o o etaµ, sa-si cons olide ze u�itatea 9i sa-9i c tru a impiedic a alte societa ti sa atate o tara occidentala impotriv_a alt eia , sa sustina si sa exploateze diferentele dintre ta.rile nonocc i �e ntale. Cap;cit;tea Occidentului de a aplica aceste strategii va fi nfl�entata, pe de O par te, de natura 9i de intensitatea conflictelor lui l �u c 1vilizatiile rivale si, pe de alta par te, de masura in care va putea identifica �i dezvolt; inte rese comune cu civilizatiile oscilante.

s e las e asimilati .

•

)

293

SAMUEL P. HUNTINGTON

TABELUL8.2 POPULATIA SUA DUPA RASA �I ETNIE (in procente) 2020 (est.) 2050 (est.)

1995

Albi nonhispanid Hispanici Negri Asiatici �i originari din insulele di n Pacific Indieni americani �i indigeni din Alaska Total (milioane)

10 12 3 <1 263

16 13 6 <1 323

53 25 14

394

Sursa: Biroul de Recensamant al SUA, Population Projections ofthe United States by Age, Sex, Race and Hispanic Origin: 1995 to 2050 . (Washington, U.S. Government Printing Office, 1996), pp. 12-13, Harta 8.1 STATELE UNITE: 0 TARA DIVIZATA? PROCENTAJUL PRECONIZAT AL NEGRILOR, ASIATICILOR, INDIENILOR SAU HISPANICILOR IN 2020, PE STATE

CAPITOLUL

poLITICA GLOBALA A CIVILIZAJIILOR -Conflicte intre statele nucleu �i conflicte de falie Civilizatiile sunt , la urma urmei, cele mai mari tr iburi umane, iar ciocnirea c ivi lizatiilor este un conflict tribal la scara globala . fn Iumea pe c ale de a se na9 te, state 9i grupuri din doua c iviliza tii difer ite pot forma l egaturi 9i c oalitii ta ctice !imitate, ad-hoc, pentru a-9i promova interes ele 1mpotriva unor entitati dintr-o a treia ci vilizatie sau pentru a indeplini alte obiective comune. Cu toate acestea, relat iile intre gr upuri din civilizatii difer ite nu vor fi aproape ni cio data st ran se, fiin d de obicei rec i 9i adesea ostile . Legat ur ile mo9 tenite din t recut intre state din civilizatii diferite, ca, de exe mplu, aliantele militare din timpul Razboiului Rece, vor slab i s au vor disparea proba bil. Sperante le de incheiere a unor '' par tene ri ate" int erc iviliza t' io nal e stranse, precum cele referi toare la o cola bor are intre Rus ia 9i Americ a, e xprim ate odata de conduc ator ii lor, nu se vor mate rializa. Noile relatii interci viliz ationale vor va ria in mod nor mal, de la raceala la violenta, majo rita tea situan du-se unde v a int re aceste extreme . In multe cazuri, ele se vor a propia probabil de ,,pacea rece" de c are vo rbea Boris Eltin, aver tizand ca ea ar pu tea :fi viitorul relapilor dintre Rusia si . Occident. Alt e rela tii ' interc ivil izat' io nale ar putea sema na cu un ,,razboi rec e''. Expresia la guerra fria a fo st inventata de spanioli in seco lul al XIII-lea, pe ntru a descrie ,, coexistenta dificila" cu rnusulmanii din bazinul Mediteranei, iar, in anii 1990, multi au vorbit despre un nou ,, ra zbo i re ce civilizaponal" int re Is lam �i Occ ident1. in tr-o lume a civilizapilor, aceasta nu v a fi singura re latie c aracterizata astfel. Pace rece, razboi rece, ra zboi comercial, J

D Sub10%

• ""..

� 10-24,9'1 (II 25-49,9% • PesteSO%

SAMUEL

P. HUNTINGTON

cvas -razboi, ace dificila, rela tii agitate, rivalitate intensa, � � coezj8_ tenta compet1t1_ va, cursa a in armarii: aceste expresii var descr· pr�� abi c e m i a�esea relati ile dintre entitati care fac p �. ! � . arte di� c1vil1zat11 d1fer1te. Increderea 9i prietenia vor fi rare. Conflict le dintre civilizatii ia u doua forme. La nivel local . � s au micro, confl.zctele de falie se produc intre state vecine, din civil1' zatii diferite, intre grupuri d in civilizatii diferite care co exista r ac la9i s.tat 9i intre grupuri care incearca sa creeze noi � state p� ru1nele unora vechi, ca in U niunea Sovietica 9i Iugoslav ia. Con flictele d e falie sunt frecven te mai ales intre musulman i si non musulmani. Cauzele, natura 9i dinamica acestora sunt an'aliz ate in capitolele 10 9 i 11. La nive l global sau macro, confl.ictele dintre statele nucleu se produc intre statele mari din civilizatii diferite. Problemele care stau la baza acestor conflicte sunt eel� cla sice in politica internationala, ca d e exemplu: 1. influenta relativa asupra e venimentelor globale si a acti uni lor organizatiilor internation ale globale, precun{ ONU, FM I 9i Banca Mondiala; 2. puterea militara relativa, care se manifesta prin contr over sele asupra neproliferarii i 9 controlului armelor, precum �i pr1n cursa 1narmar11; 3. bun starea 9i puterea econ omica, care genereaza dispute cu . � pr1vire Ia comert, investitii 9i alte chestiuni; 4. oamenii, mai exact efortu rile fa.cute d e un stat dintr-o ci vilizatie de a proteja populati i inrudite, care traiesc in alta civilizatie, de a discrimina oa meni din alta civilizatie sau de a exclude d e pe teritoriul sau oameni din alta civilizatie; 5. valorile 9 i cultura, care ge nereaza conflicte atunci ca�d un stat incearca sa-9i promovez e sau sa- 9i impuna valorile asu pra unei populatii din alta civ ilizatie·' . 6. teritoriile, pentru care sta ' tele nucleu devin participanti in linia intai la conflictele d e fa lie. Desigur, acestea au fast mere u sursele conflictelor declansa te de-a lungul istoriei. Totu i, ca nd sunt implicate state din civ 9 ili�atii •

296

-.,;

••

CIOCNIRE1\. CIVILIZA TIILOR � I REFACEREA ORDINII MONDIALE

. er1·te, diferentele culturale intetesc conflictul. In competitia lor, ' d1f . . . . . ·1 · d e care nucleu incearca sa coalizeze membr1 1 c1V1 1zat1e1 e 1 e at t 5 · ·1· sprijin din partea unor state d'1n terte c1V1 1 za. , sa obtina ' apart1n . ·1· . . . sa: i" ncuraJ· eze divizarea si tradarea in c1vi 1zaµ.1·1e adverse �1 sa ' tu · ' ' · t1ce 1 · � combinatia adecvata de mijloace diplomat 1 ce, po 1 easca , folos . _ . economice' actiuni secrete, stimulente �1. constranger1 " pentru ' s1 'a-s1· ati·nge scopurile. Totusi, statele nucleu folosesc rareor1 · fort,a , .. . . :litara unul impotriva altuia, cu except1a unor s1 tuay11 prec�m :�e care au existat in Orientul Mijlociu i p� bc� nt1n n!ul 1n � �� : dian, unde se invecineaza pe o linie de fal1e c1vil1zat1onala. In al e ; conditii , , razboaie intre statele nudeu se pot produce doar 1n urmatoarele doua cazuri. Mai intai, ele ar utea aparea 1n _ urma � escaladarii conflictelor de falie dintre grupur1le lo ale, t nc1 ca" � � � :� grupuri inrudite, inclusiv state nucleu se c l zeaza n spr1J 1 � �� : � iiul combatantilor locali. Totu�i, aceasta pos1b1l1tate st1muleaza ' statele nucleu din civilizatiile opuse sa limiteze sau sa rezolve conflictul de pe linia de falie. In al doilea rand, un razboi intre state nucleu ar putea fi �ro · vocat de schimbarile echilibrului de putere global dintre civiliza tii. In civilizatia greaca, puterea crescan�a a Atene� a P:0v�c�� ' potrivit lui Tucidide, razboiul pelopones1ac. La fel, 1 stor1a ci� l1: zatiei occidentale este o istorie de ,,razboaie pentru hegemonie in�re puterile in ascensiune �i cele in declin. Masura in care fac tori similari favorizeaza conflictele intre statele nucleu "1n ascen siune si cele aflate in declin, din diferi�e civilizaµi, depinde, in parte, de modul in care majoritatea statelor din aceste civiliza�ii se adapteaza la ascensiunea unei noi puteri, prin ral! re a P 1n . � � � � echilibrare. Daca ralierea este mai caracteristica c1vil1zat1e1 asi� tice, cre�terea puterii Chinei ar putea provoca e o t uri �e ech i � �_ librare a situatiei din partea unor statE:_ din alte c1vil zat11, ca de � exe mplu, Statele Unite, India �i Rusia. In istoria Occ1 �entulu1: nu a existat un razboi pentru hegemonie intre Statele Unite �1. area � Britanie. Trecerea pa�nica de la Pax Britannica la Pa �merzcana : se explica, in mare masura, prin inrudirea culturala d1ntre cele v

297

...

----------SAMUEL p HUNTING TON

: :�: s :o� ::· t:c�imba:e a echilibrului d e pute r e dintre Occii , a n, a u n e 1 a s e m e n e , . a mrudiri nu trebu1e _ neaparat sa provoace un conflic . t arm�t, dar_ cre�te riscul aparitiei lui. Dinamismul Islamulu 1. gen ereaza cont1nuu n umeroa s e raz b relativ mici, p e liniile de oaie , . . f-dJ.1Ie · , as cens1unea Chinei p oate provoca un mare razboi interciviliza t, ional,..1ntre state nucleu.

lslamul �i Occidentul

Unii occidentali, inclusiv p res edintele Bill c1·inton, a u . sustmut ca Occidentul nu are roblem . e 'c a 1 n�mai_ cu extr emi� tii islami� ti violenti. J'mie pa tr u :�:� :::!td _e istor1e demonstrea za contrariul. Relatiile di� t::t IsI m 9 1. cre 9t1natate (� tat occiden; tala, cat 9i ortodo�a) au e t noase. 1_ec�re a fost F ,. celalalt" pentru celalalt. C �!�; � : � on fl ct e emocrat1a l1berala si marxism-leninism' din sec ' o lul XX este dear un feno men ·1storic efemer si superficial in ' . par�t1e c� r�latia indelung ata 9 i p r o fund co� flictuala dintre ��{:1 m 1 cre�t1 natate. Une 9 ori, a avut s ort, i . de izba"nd a- c oexistenta pas, n - ,... ica , I�s�- ee1 mai. ades ea rela tia dintre ele a fost una de rivJitate . intens a s1 de razboi' ma_i. m u l t sa u mai putin violent. Potrivit Iui . . ' John Es_p�s1_ :o, ,,d1nam1ca lor istorica [...] a adus a desea ceIe,..dou a c o m un 1tat1 in competitie si le-a fa . cut uneori s a se an gaJeze in lu pte mortale pentru putere ,' pamant si s uflete"2 De-a lu ngul seco lelor' cele doua- re · Iigu · · a u cunoscut maret, ia 9·1 decaderea, ,...intr-o su ccesiune de faz e de expan s1. une, pauza �i contraexpansiune. D e la inceputul secolului a l VII-1e� pa" nala mijlocul s e colului al VIII-lea ' a·rab·11· musulma . n1 a u cucent Afr·ica de Nor d, Peninsula . Iberica' Orientul MIJ . p ··1oc1u, ers1a s1. nordul Ind . . . · ie i. T im p de c1rca . . doua secole, liniile de dI. V1z . ' . . 1une dintre Islam �1 cre�t�n�- tate s-au s:abilizat. Apoi, spre sfar�it ul secolului alX·I-1ea, cre�t1n 11 au redo ba ndit controlul vestulu1. M . . ed 1tera ne1, au cucerit Sicilia s, i Toledo. In 1095, cre�t·ina- tatea a lan . sat cruciadele si, t . im , p de un secol �1 jumatate, potentat, ii cre�t·1n. 1 au ,..incercat cu din ce in ce mai putin 298

-----------�--

CIOCNIREA CMLIZATIILOR SI ' REFACEREA ORDINII MONDIAI,E ,

su cces sa in staureze stapanirea cre�tina in Tara Sfanta �i in regi unile invecinate din Orientul Apropiat, pierzand Acra, ultimul Ior bastion, in 1291. Intre timp, aparusera in scena turcii otomani. Ei au slabit mai intai Bizantul �i apoi au cucerit o mare parte din Balcani, precum �i Africa d e Nord, au luat Constantinopolul in 1453 �i au asediat Viena, in 1529. ,,Timp de aproape o mie de ani", observa Bernard Lewis, ,,de la prima debarcare a maurilor in Spa nia pana la al doilea asediu al turcilor asupra Vienei, Europa a fo st permanent amenintata de Islam."3 Islamul este singura civiliza tie care a pus in pericol supravietuirea Occidentului, eel putin de doua ori. Totu9i, in s ecolul al XV-lea, situaµa a inceput sa se s chimbe. Cre9tinii au recucerit treptat Peninsula Iberica, terminand cu Gra nada, in 1492. In acela�i timp, inovaµile europene in domeniul navigatiei oceanice le-au permis mai intai portughezilor, apoi 9i altora, sa ocoleas ca teritoriile musulmane 9i sa ajunga in Oceanul Indian 9 i mai departe. In aceea�i perioada, ru9ii au pus capat do minatiei tatare, care durase doua sute de ani. Otomanii au dat apoi un ultim asalt, asediind din nou Viena, in 1683. E�ecul lor a marcat inceputul unei lungi retrageri, la care au contribuit lupta popoarelor ortodoxe din Balcani pentru eliberarea de sub domi natia otomana, expan siunea Imperiului Habsburgic �i inaintarea ru�ilor spre Marea Neagra 9i Caucaz. Dupa aproape un secol, ,, fla gelul cre�tinatatii" devenise ,,bolnavul Europei"4• La sfar9itul Pri mului Razboi Mondial, Marea Britanie, Franta , s, i Italia i-au d at lovitura de gratie �i �i-au impus dominatia directa sau indirecta asupra restului Imperiului Otoman, cu exceptia teritoriului Repu hlicii Turce. In 1920, doar patru tari musulmane - Turcia, Arabia Saudita, Iran 9i Afghanistan - nu se aflau sub o forma sau alta de dorninatie , nonmusulmana. Declin ul colonialismului occidental a inceput lent, in anii 1920 �i 1930, �i s -a accelerat dramatic dupa al Doilea Razboi Mond ial. Pra bu�ir ea Uniunii Sovietice le-a permis apoi alter societati mu �ulrn ane sa-�i dobandeasca independenta. Potrivit unor calcule, intre 1757 �i 1919, circa 92 de teritorii musulmane au ajuns 299 •

SAMUEL

P. HUNTINGTON

sub controlul u nor guvern e non musulmane. In 1995, 69 dintr e aceste te ritorii erau din no u sub stapani re mu sulmana i a 9 proxi m ativ 45 de s tate ind ependen te aveau populatii maj orita r musul� m ane. Nat ura vi olenta a acestor relatii fluctuante este refl ectat a de faptul ca 50% dintre razb oaie le int re state cu religii diferite, c are au avut loc intre 1820 9i 1929, au fost p urtate 1ntre musul 5 mani s, i crestin i • , Cauze le acestui con flict secular nu sunt fenomene tranzito:tii precum fan atismul cre9 tin din s ecolul al XII-lea sau fundament a lismul musulm an din secolul XX, ci sun t inradacinate in n atura celor dou a religii 9i a civilizatiilqr bazate pe ele. Conflictul a apa rut, pe de o p arte, din cauza dife rentei di ntre ele, mai ales din tre conceptul de Islam ca mod de vi ata, care transcende i unifica 9 relig ia 9i po litica, 9 i conceptul cre9tin occidental de separatie in t re Bis erica si ' stat. Tot usi, , confli ct ul a izvorat s' i din asemanarile dintre el e. Amb ele su nt relig ii monoteiste ca re, spre deosebire de cele politeist e, nu po t asimila u9o r alte divinitati i care vad l umea 9 in termeni duali 9ti: noi 9i ei Ambele sun t universaliste, fiecare . p retinzand ca este si ng ura c redinta adevarata Ia care top oamenii pot sa ad ere. Ambele sunt misionare, consi derand ca adeptii lor au obligap a sa-i convertea sc a p e necredi nc io i l a singura cre dinta 9 adevarata. De l a originile sal e, Isla mul s -a exti ns prin cuc ire i, er 9 c and a avut ocaz ia , l a fel i cr e tinism ul. Conceptele p aralel de e 9 9 ,,jih ad" 9i ,, cruciada" nu numai ca s e as eamana, dar i deos eb esc 9 ace ste religii de alte mari rel igii ale lumii. Islamul i c re tinismul, 9 9 nnp reuna cu iudaismul, au 9 i viziuni teleologice asupra istor iei, ca re contrasteaza cu viziunile ciclice sau s tatice predomi na nte in alte civiliz atii. ' Nivelul d e violent' a al conflictului dintre Isl am si crestinatate, ' ' de- a lungul timpul ui, a fost influentat de cre9terea 9i de declinul d emografic, d e dezvoltare a econ omica, de schimbarile tehnologice 9i de intensitatea zelul ui religios. Raspandirea Islamului, in secolul al VII-lea , a fast insotita de migratii in masa ale arabilor, ,, cu o vi teza 9i l a o scara" fa ra precedent, pe teritoriil e imperiilor bizantin

300

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR 91 REFACEREA ORDINII MONDIALE

. Cateva secol e mai t arziu , cr uciadele au fost generat e � an ld s a s ra 9i e9tere� dem og r c e d , a c i m o n o ec a re a te ' de d ezv olt �r p are 1 al XI-lea , lu u in rn l o c e s a p o r u E n · 1 d -" ca . erea c1u n1a �t a n e r _ ,, e d 1 . fica ey av a1e r1. c e d e ar m r a m u n i u n u ila m ob iliz area ib os p t u ac f u V VI • spre Tara Sfa·nta. Un ob ser vator care a , ars a u1 m a u tr n e p i n ara t e s, i d . onstanC l a s . n ju a a a d a ci u r c a c1 cand pn·m n u t a ca . ia cr s n t1 n a · z i b - "1ntreg 0ccidentul' in clusiv toate tr1b ur1·1e e, se P are a ca o 1 nop ti . 1 o de Adriatica pana l a Coloanel e 1u1· 1au "d1nco ra t e r a c · r i a b r de ba . as a . t.1 1m m o tr 1n a si A n i d n i al. av ens n 1 gra m e o s u p e in c , e ul :_ ;� u"6• In secolul al XIX-lea, Herc V ea r' a p a 11 ce l e ce te a to cu a , t cornp ac a u ? n o s u d ro a p a p o r u E in d e cta cu loasa p s a c fi a r g � m e d a e r e creeyt . generan d cea ma.1 m are migrat, ie din istorie, catre ter1to. ··1. eruptl' e, e ter1ton lt a re t a c si r a . d . , e , man r1.1 rnusu 1 . ctul i fl n o c t ca i fi s n e t in a a ·1 I b or1 compara ct a f e d e ti a n i b m co 0 rand l u 1 lu . u l o c se itu ��i;:::: e ti ne ri dintre Islam 9i 'occident la sfar9 l d u n n u l a s d u a e n a lm · 1· musu cre9terea popu1 at, 1e . . re adera la cauze i slamiste, exercita som eri 9i de nemultum1t1, ca . . . e nt. in al d ci c O in za ea 1 1 e c presiuni a supra societat�lor v� :� 9 r o increde o l i n a lm su u ! : l a _ e doilea rand, Ren a9terea 1sl a�1c� " ale valo. - "1n caracterul u n1c s1 in mer1·tele civilizati , ei si " , re re1 nno1 " ta . u cele e 0cci'dentului. In al treilea rand, . r1·1or 1or, 1n c ompa rat, 1e c . ltan e ale Occ1.dentu1u1. de a-s' i universaliza valor1le efortur1·1e s1mu . supen. or1.tatea militara si economi. e nt1ne m s1 a-: e d , e 1 1 1 1 ·1 . . . tut 1 st n . " 9 , . ana suscita lm su u m a e m lu n i d e t l e c i fl ca si " nd' ca. , de a interveni in con ea ra l u tr a p l a In 1 n a lm u us m resentimen te intense p ri·ntre · . . u1u.i a "i n departat un 1nam1c comu n al Occiden . dere a comun1sm . a ca- , acum' fiecare d'1n acestea "il consi dera p e tului si Islamu1u 1, a9 . ' " ent, a si t ·s , xi e co , d n ra a e il e n i c al In . a al p · ci· cela lalt amenintarea p rin . . end ci c o si i· n a . , m I u s u m re t n 1 en te d .' contactele din ce "1n ce mal f re cv. ta fa r lo te en er if d 1 a · 1 t• a v 1 •t d t e n , 1 � 1 n 9 tali stimuleaza con 9tiinta �rop . erge� iv d si za ea b r c � e x� a e 1r t� e vi de ceilalti. Interactiunea 91 con · ' re trai e sc a c 1· · 1 t a z 1· 1 I V 1 c ' e1 n u r o l i r b tele cu privire l a drepturi·1e mem " ril e at, 1·1· 'Atat in ta. "1r1 tari ominate de memb ri· a�· celeilalte c1·vn1z · , · d a sca lt la la e c e d ta a f a t , n r a e 1 to , e mus ulman e, cat 9i in cele cre9t1n zut mult in anii 1980 9i 1990. 301 v

•

a1'

•

SAMUEL

P. HUNTINGTON

Cauzele reinnoirii conflictului d intre Islam �i Occident rezid .. astfel, in probleme fundamenta le d e putere �i cultura. Kto ? K ov� Cine conduce? Cine este condus? Problema centrala a politicii, as· cum este definita de Lenin s e afl a la radacina acestei Iupte. T otu�; p e langa aceasta, exista i confl ictul, p e care Lenin 1-ar fi 9 con�i� derat lipsit de sens, dintre dou a versiuni diferite despre cee . . a Ce este b1n e 91 ceea ce este rau,. de ci despre cine are dreptate si ci ne , u a r . A ta ,.. ta ti m p ca t Islamul va ramane Islam ( i � � va ramane) 9 1 O cc 1 d en� ul va ramane Occident (cee 9 a c e este mai putin sigur), acest conflict fundamental din tre doua marl civilizatii si mo du de viata va continua sa definea sca relatiile lor in viiior' asa cW:: ' ' le-a definit in ultimele paisprez ece secoie. Aceste relatii sunt agitate i m ai mult de cateva probleme 9 esentiale asupra carora pozitiile lor sun t diferite sau opuse. In t re cut, o problema majora era con trolul teritoriilor, dar aceasta e ste acum relativ nesemnificativa. N ouasprezece dintre cele douaze ci 9i opt de conflicte intercivilizationale de la m ij lo cul anilor 1990, dintre musulmani �i nonmusu lmani, a u fost intre musulman i si cre9tini. in unsprezece au fos t implicati crestini ortodocsi i� r 1n 9apte adepti ai cre tinismulu i occidental din Africa si Asia de 9 Sud-Est. Numai unul dintre ace ste conflicte violente sau,potentj al ':1�l�nte, ce� di tre croap i b � 9 osniaci, a avut loc chiar de-a lun�ul l1n1e1 de fal1e d1ntre Occident i Islam. Sfar9itul imperialismulu 9 i teritorial occidental i absenta, pana acum, a unei noi expansiun te 9 i ritoriale musulmane au produs o segregare geografica, astfel incat doar in cateva zone din Balcan i comunitatile musulmane si cele occidentale s e invecineaza dire ct. Astfel, c�nflictele dintre 'Islam 9i Occident sunt generate mai putin de proble m e teritoriale decat de probleme in tercivilizationale mai generale, cum ar fi prolifera rea armelor, drepturile omului i democraµa, controlul petrolului, 9 emigratia, terorismul islamist 9i interventionismul occidental. Dupa sfar�itul Razboiului Rece, intensitatea crescanda a aces tui antagonism istoric a fost o bservata de numerosi membri ai ambelor comunitati. De exemplu , in 1991, Barry Bu;an identifica 302 ,.,

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI , , REFACEREA ORDINII MONDIALE

rnai rnulte motive pentru care un razboi rece societal era initiat · frontu1u1·". , Islam, in care Europa va fi pe 1·1n1a 1ntre Occident si ,,

•

. . opoz t1a

Aceasta evoluµe are legatura, in parte, cu _1 dintre valorile laice si cele religioase, in parte, cu r1va litatea istorica dintre cre9 tinatate 9i Islam, in parte, cu invidia suscitata de puterea Occidentului, in parte, cu resentimentele generate de dominatia occidentala asupra structurilor politice postcoloniale �n Or�en . tul Mijlociu 9 i, in parte, cu amaraciunea 91 u:111I1nt_a . provocate de comparatia dintre r� �z��1le �1n �ti: . mele doua secole apartinand c1vilizat11lor 1slam1ca si occidentala.

in plus, afirma el, ,,un razboi rece societal cu Is_lamul va conso: lida identitatea europeana intr-un moment crucial al pr?cesul�1 _ de unificare a Europei". Prin urmare, ,,ar putea e�1sta, 1� �cc1� dent O comunitate importanta pregatita nu numa1 sa sust1na un razb�i rece societal cu Islamul, ci 9i sa adopte politici care sa-1 in. curaJeze". Aln 1990 , Bernard Lewis' un specialist occidental cunos" . . cut in Islam, analiza ,,radacinile maniei musulmane 91 aJungea 1a urmatoarea concluiie: Ar trebui sa fie evident acum ca ne confruntam cu o stare de spirit 9i cu o mi9care care depa9esc cu mult nivelul problemelor, al politicilor ?i al guv�r�elo� care le urmeaza. Aceasta este, nici mai mult n1c1 ma1 putin, o ciocnire a civilizatiilor - acea re�ctie P?ate irationala, dar cu siguranta istorica a unu1 vech1 ad _ _ versar impotriva mo9tenirii noastr� 1u�eo-cre�t1ne, a prezentului nostru laic �i a expans1un11 mon�1�e � ambelor. Este crucial sa nu ne lasam provocat1 91 sa nu avem O reactie la fel de istorica 9i la fel de irationa la impotriva acestui adversar7•

Observatii similare au fost fa.cute de membri ai comunitatii is lanuce. Un i�portant jurnalist egiptean, Mohammed Sid- med � _ � _ afirm a, in 1994, ca ,,exista semne neindoielnice ale une1 c1ocn1r1 303

SAMUEL

P. HUNTINGTON

d in ce in ce mai puternice intre eti ca iud eo -cre9 tina occ iden . . tal"a 91 m19c area· de rena9tere islamic a , ce se intind e ac um de la Atla ntic, in v est, pana l a Chi na, in est" . Un indian musulman influe rit prezice a in 1992 ca ,,urma toar ea c onfrunt are a Occ iden tului va f i in m od c ert cu lumea isl a mica . Lu pta pentru o nou a ordine mo n d iala va incepe in ta.rile islamic e, din Mag reb pana in Pakista n." Po�rivit un i i:11p ortant avocat tu nisia n, aceasta lupta a ince � put deJ a : ,, Colon1al1 smul a incerca t s a d eforme ze toate trad it iile cul tu rale ale Islamulu i. Nu sunt islamis t. N u c red c a exista un confli ct intre religi i, d ar exist a un conflict intre civi liz atii."8 In a nii 1980 9i 1990, te ndinta generala in lumea islami-ca a fo st ant ioccid entala. In parte, aceasta este consec inta ' fireasc a a Rena9teri i isla mice 9i reactia Iagha rbzadegi sa u occidentoxificarea societatil or mu sulman e. ,,Reafirma rea Isl amu lui, oricare a r fi for � a lui s:ctara specifica, inseamna repudierea influentei e u ropene 91 amer1cane a supra societ ati i, po liticii 9i mo ralei l ocale 9 ." In tre cut, liderii m usulmani le spunea u uneori popoarelor lor: ,,Trebuie sa ne occ identalizam". Daca vreu n lider mu sulman a sp us acest lucru in ulti mul sfert d e se col, a fost un ca z iz ol at. Ma i mul t este ' greu sa gase 9ti declara tii ale un or musulmani, fie ei poli ticieni, demnitari, profesori universita ri , oameni d e afaceri sau ziaristi ' c are sa el ogieze valorile 9 i institu tiile occ iden tale. Dimpotriva : ei subli nia za diferen tel e dintre civilizatia lor 9i cea occid en ta la, sup e rioritatea c ult urii lor 9i necesitatea de a proteja integri tatea aces teia impot riva a saltului occid enta l. Musulmanii se tern de puterea Occidentului 9i o detesta pentru ca le ameninta societa tea si con vi ngerile. Ei consid era cultu ra occ id ental a mate ri alist a, c o�upta, decadenta 9i imorala. Da r o consid era 9i s educ at oare, pr in urm are insista cu atat mai mu lt asupra n ecesitatii d e a rezista . influente ' ' i e1 asupra mo dului l or de viata. Din ce in ce ma i des, mu sul manii critica Occ ide ntul nu pentru c a a dera la o religie imperfecta, ero na ta, d a r care est , to : tu91, o ,,religie a c artii", ci pentru ca nu adera la nici o religi e. In ochii mu sulma nilor, la ici sm ul, ireligi ozitat ea 9i, deci, imoralit atea occidentala e ste mai rea d ecat cre sti nismul 304 A

)

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

care a Produs-o. in timpul Razboiului Rece, Occidentul i9i numea · t ·1or fl' I ·vn· c om un is ti f , ara Dumne..zeu" ; in c.on 1ctu c1 1za,11 adversarii " .. · d o ,.. . l v e c e , u s u lma n11 1 91 c ons 1d e r sa rn ,, o cc1Razb iu R e r a a de dupa ,� de ntali fara Dumne zeu . . Nu numai imamii fund amentali9t1 cred ca Occ1dentul este aro� t mater iali st, re presiv, brutal 9 i decadent, ci �i cei pe care multi ::;identali i-ar consider a aliatii �i ��st ina�orii lo: fire�.t i. Putine carti publicate de autori musulman1 1n Occident , 1n ani1 .1990, au f st la fel de bine primite ca Islam and Democracy de Fatima Me��1ss1· , considerat a ' in general, de occid entali ca fiind decl arat1a n . . · 10 T curaj oasa a unei femei musulmane moder ne 91 l1berale . otu91 , m dul in care Occ identul e ste descris in acest volum cu greu ar p ;ea fi mai putin ' flatan t. Occidentul este ,, militarist" �i V,, imperialist" �i a ,, traumatiz at" alte natiuni prin ,, teroa�� coI�n1'ala" (PP · 3, 9). Individualismul, marc a distinctiva a cultur11 occ1dentale, este ,, sur sa tuturor relelo r" (p. 8). Puterea _Occidentului e��e de temut : Occidentul ,,decid e singur d ac a satelitii vor fi fol os1t 1 pentr u a-1 educa pe ara bi s au pentr u a- i bombard a. [...] El ne striv �te poten � ti' alul si ' ne inva deaza viat'a cu pro du sele lui impor t ate 91 cu filmele lu i care inund a canalel e de televiziune. [...] E ste o putere care ne zdrobe ste ne asediaza pietel e 9i ne controlea za resursele, initia tivele 9i c�pacit atile. A9 a per cepeam situatia noastr� , i r R�zbo � iul din Golf a transformat aceast a p�rcepµ e in c ert1tudi ne. (pp. 146-147). Occid entul ,,i9i creeaza puterea prin cercet ari militare" �i apoi vind e produsele ace stor c ercetari unor tari subd ezvoltat� care pentru el sun t ,,c onsu matori pasivi". Pentru a ie 9i di� aceas�� situatie de sub or donare I slamu l trebui e sa-9i pregateasca p rop rtii ingin�ri si oam eni de s�iinta, tre buie sa-9i construiasca propriile arme (n;cleare sau co�ventionale, nu preciz eaz a) 9i ,, sa se elibere ze de depen dent a militara fata de Occid ent" (pp. 43-44). Ace stea, repe t, nu sunt opiniile unui ayatollah cu barba 9i turban. .. Oricare a r fi opi niil e lor pol itice 9i religioase, musulm an11 sunt de acord c a exista diferente fund ame ntale intre cultura lor 91_ cul tur a occidentala. Dupa c�m spunea 9e icul Ghanoushi, ,, aspectul v

•

305

SAMUEL P. HUNTINGTON ese nti al e ste

ca soci etatile n oastre se baz eaz a pe alte valori deca cele occi dentale". ,,America ni i v in a ici", d eclara un inalt fu nctio� ar mus lm an , ,,�i v or sa fim ca ei. Ei nu int eleg � � ni mic din v� r 1le sau din cult ura noastra." o Un ju rnalist egipt ea n era de aceeas· pare re : ,, Suntem dife riti. Ave 1 m un fond cultural d iferit , o i stor{ d�ferita. P rin u r m are, avem d reptul la un viitor diferit." Pu _ blica� µ1le musulman e populare, d ar � i c el e intelectua l e pr e zinta fre e ve nt pr esupus e con spiratii �i planu ri occi de n tale de a subordona a u mili 9i a s ubmina cultu ra �i institutiile islamice11 . �e ac\i'a impotriva Occi dentu lui s e obs er v a nu n umai in impul sul 1ntelectual central al Ren a� teri i islami ce, ci i 9 in schi mbarea ati tu dini lor fa ta de Occident ale guv ernelor tarilo r musulmane. Primele ve rne postcolo1:ial e ave au , in gen eral, i de � _ o logii politice _ 1 e c 9 onom1ce occ1dentale. In politica externa er au proocci dentale, cu c ateva exceptii, ca, de e xem plu, Alg eria 9i Indonezia, care si-au dobandit ind epe nd enta prin re volutii nationa li ste. Totu�i, in Irak� Li bia, Yem e n, Siria, Iran, Sud an, Lib a n 9i Afghan istan guv ernele proocci den tale au fost inlocu ite , u nu l dupa altul, de guver ne care s: id ntifi cau mai pu µn cu Occiden tul sau car e erau e � xplicit an t1 occ1denta le . Ori e n tarea 9i al ini ere a alt or s tate, precum Tunisia, Indonezia 9i Malaysia, au cun osc ut schimbari in ace easi dire ctie dar mai putin radicale . A liat ii mili tari cei mai d e nadejde ai Sta� telor Unite din timpul Razbo i ului Rec e, Turcia 9i Pakistanul, sunt supu9i presiunilor politice isla miste interne, iar legaturil e lor cu Occi den tul sun t sursa unor te nsiuni cr escute . I n 1995, s ingurul stat musu lman care era, in mod evid ent., mai proo ccid ental decat fus e se c u zece ani inainte era Kuwe tul. i Pri etenii apropiaµ ai Occide ntului in lum ea m usulmana sunt acum tari care depind de el din punct de ve der e militar, precuro Kuweitul, Arabia Saudita i em irate le din Golf, sa u c 9 el e care de pind de el di punct de vedere ec onomic, pre cu m Eg � " ipt ul eyi Algeria. La sfar91tul anil or 1980, regim urile com uniste din Europa de Est s-au prabueyit atunci cand a devenit evident ca Uniunea Sovie tica nu mai putea sau nu mai v oia sa le acorde spr i jin economic 1

306

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

·1·t 1 ar. rni s1

Daca ar deveni evident ca Occidentul nu va mai sus 1 o soarta clne regimurile satelite musulmane, ele ar avea probab'l ;semanatoare. . . . ,. . Intensificarea antiocadental1smulu1 1n soc1etat1le musulma . ne a coincis cu cr es, ter ea ingrijorarii provocate de ,, amen1ntarea · a-"' mai ales de extremismul musu1man, "1n soc1. e tat, ile oc. 1am1c 1s . de prol1 ferare nucl eara- , c1·dentale. Islamul este consi derat o su rsa . .. de terorism �i, in Europa, de i mi grant1 ne�o:"1y 1. Aceste aspe: te De exemplu, 1ningr1J· · oreaza atat populat,ia, cat si , liderii p ol1t1c1. . . trebat,i ' in noiembrie 1994, daca ,,Rena�t erea 1slam1ca" e ra. o ame. 0 n1·ntare pentr u int eresele americane din Or1entul M.IJ·1oc1u, 61� . . dintr-un esantion de 35 000 de ame ricani interesat1 d e po1·1tica externa au raspuns a firmativ �i doar 28% au spus ca nu. Cu un an _ inainte, cand fusesera intrebaµ ce tara reprezenta eel ma1 mare pericol pentru Statele Unite, un e�antion aleatoriu �esese Ira�ul, China si Irakul in primele trei locuri. De asemenea, 1n 1994, can� li s-a c;rut sa identifice ,, amenintarile critice" pen tru Stat ele Uru te, 72% din populatie �i 61o/o din respo nsabilii de politica e�ter� . na au identificat prolifer area nucle ara, iar 69% din populatie �1 33% din responsabili, terorismul international - doua �ro�leme ,.. asociate in general cu Islamul. In plus, 33 � din ��pulat1e �1 �9% din responsabili au vazut o amenintare 1n pos1b1la e��n�iune _ . a fundamentalismului islamic. Europenii au atitud1n1 s1m1lare. De exe mplu, in primavara lui 1991, 51o/o dintre france zi �u spus ca principala amenintare pentru Franta venea din sud 1 doar 8o/o .7 ca ar putea veni din est. C ele patru tar i de care francez11 se temeau eel mai mul t erau toate musulmane: Irakul - 52%, Iranul - 35o/o, Libia _ 26% �i Algeria - 22o/o12 • Conducato ri i pol t ci occ dent li, � �� incl usiv cancelarul german �i premierul francez, 191 expr1mau 1n grijorari similare. Secretarul general al NATO a declarat, �n 1995, ca fu ndamentalismul islamic er a ,,e el puµn la fel de per1cul os ca �i comunismul", iar un ,,membru foart e important" al admini � tratiei Clinton indica Islamul drept rivalul la nivel global al Oca, dentului13. •

307

SAMUEL

P HUNTINGTON

Dupa dispa ritia amenin tarii milit are din est, planurile NATO s c n entr a z a din ce in ce mai mult asupra poten � � � � ti a l e lo r arne, �1n ta�1 ven1t� din sud. ,, Flancul sudic i nl ocuie te fron tu l c entr 9 al �1 d evin e rap1� n oua linie intai a NATO", observa un analist din ar mata SUA, 1n 1992. Pentr u a fa ce fat, a acesto r am enin tan· d ' , 1� spre s ud, ta rile sudic e m embre a le NATO - Italia , Frant . . a , S p . a , n1a 1 P o r t u g a l1a - au initiat pla nuri i m an ev 9 re mi litare comune 1· 9 in acela�i timp, au organizat con sultari cu guvernele magrebi e! ' cu privire la modurile de a-i co ntrac ara pe ex tr.emis tii islamist: Acest_e temeri a u justificat i m 9 entinerea un ei prez�nte milit;r� amer 1can e numeroas e in Europa . ,,De�i forte le SUA din Europ a nu sun t un pan ac eu pentr u prob lemele cre ate d e Islamul fu n damen talist", declara un fos t demn itar american , ,, ele arun ca totusi 0 u1:1bra P U::r nica asupra planur ilor milit a re din in treaga regi� . ne. a a 1n t1 µ d e sfa9 urarea reu9ita a fortelor am � :11 er icane, f ran ceze 1 9 br 1tanice din Europa, in timpul Razboiul ui d i n Go lf, din anii 1990-1991? Oam enii din regiu ne i9i amin tes c."14Ar fi putut adauga ca 191 am1ntesc cu tea1!-1a, cu r esentimente i cu ur a . 9 Da te fiin d per ceptiile predomi n a nte pe ca re musu lmanii si occidentalii le au unii despre ce i lalti 9i asc ensiunea e xtremism� lui islamis t, nu este surprin zator ca, dupa revolutia din I ran din 1979, a inceput un cvasi-razbo i interciviliza tional intre Islam si ?ccident. E ste un cvasi-razb oi din trei motiv�. In p rimul rand, n� 1nt reg Islamul a lupt at impotriva intreg ului Occident . Doua state fundame ntali ste (Iranul i Sudan ul), trei state nefundamentaliste 9 �I- r�kul, Lib ia 9i Siria) �i o diversitate de organ iz atii is lamiste, spri J1n 1te financiar de alt e state m usulman e, precum Arabia Saudi ta , au lupta t impot riv a Statelo r U nite i, un eori, a M arii Britanii, 9 Frantei 9� a _altor st te i grupuri oc�identale, precum i impotriva 9 � 9 Israelulu1 91 a evre1lor, in gener a l. In al doilea rand, este un cva si-razboi deoarece, in a fara Raz b oiului din Golf din 199 0-1991, a f�st �u rta� c u_ mijloace !imitate: teroris m, pe de o par te, putere aer�ana, act1un1 secre te 9i sanctiuni economice, pe p ar d a lt e a te. In al tre ilea rand, e ste un cvasi-razboi de oarece, de9i violenta 308 .,,

•

SI CIOCNIREA CIVIL1ZATIILOR , ' REFACEREA ORDIN1I MONDIALE

a fost Cronica ea nu a fost contin ua, ci s-a manifestat prin actiuni .ntermitente ale uneia sau alte1a d1ntre part1, care au provocat 1 . . , din partea celeilalte. Cu t oate aces t ea, un cvas1-.razb 01 e. ste re actii . d ld ·1·1 s o n d zeci l mii e azboi. Chia r e xcluza e 1 d e c1vi e a t1 r un 9 � . tot _ . . ak'1eni ucisi de bombele occidentale, 1n 1anuar1e-februar1e 1991, tr ' · numarul mor t, ilor s, i al altar victime este de o rd'1nu1 m11· ·1 or 91 au · ulti· ist at victime ap roape in fiecare an, dupa 1979. Mu1t maim :cidentali au fost uci9i in acest cvasi-r azboi decat in r azboiu l adevarat" di n Golf. " Mai mult, ambele tabere au recun oscut ca acest con flic t este un razboi. Khomeini dec lara, destul de corect, ca ,,Iranul est�, de faPt' in razboi cuAmer ica"15, iar Gaddafi proclama cu regul ar1t ate . · razboiul sfant impotr iv a Occidentului. Liderii musu1man1 a1 a1tor grupari 9i state extremist e s-au exp rimat in term eni s i�ilari. De partea occidentala, Statele U nit e au clasificat 9apte ta- r1 drept ,, state teror iste", din tre care cinci s un t musulm ane (Iran, Irak, Siria, Libia si Sudan), cel el alte doua fiind Cuba 9 i Coree a de N o rd. De fapt, ac�asta inseamna ca sunt con siderate inamici, pe�tr u _ ca ataca Statele U nite si , prieten ii lor cu armel e cel e mai efic1en . . te de care dispun , ceea ce echivaleaza cu recun oa9tere a ex1st�nte1 unei stari de razboi printre aceste state. Oficialitaµle amer 1c an e au calificat in repetate ran duri aceste state drept ,, state in afa ra legii", ,,state ban dit" 9i ,,st at e violente" - excluzan du-le, astfel, din ordinea inter natio ' n ala civilizata 9i facan du-l e tinte legitim e pentr u contramasuri unilaterale sau multilaterale. Guvernul Statelor U nite i-a acuzat pe atentatorii de la World Trade Cent er ca intentionasera sa ,,inceapa un razboi de terorism urban imp �tri va Statelor U nite(' s' i a susti' nut ca teroris' tii acuzati ca pl anu1esc alte atentate cu bomba in M anhattan erau ,, soldaµ" intr-o lupta ,.implican d un razboi" impotr iva Statelo r U nite. Daca musulma nii afirma ca Occidentul duce un razboi impotriva Islam ului 9i occidentalii afirma ca gruparile islamice due un razboi impotriva Occidentului, pare r ezon abil sa conchidem ca are loc un conflict car e seamana foarte mult cu un razboi. '

•

309

-�--SAMUEL

E L IA D N O M II IN D R O A E R E C R 91 REFA O L II A IZ IL IV C T A E IR N C IO C

P. HUNTINGTON

In acest cva si-razboi, fie care tabara a profitat de f or tele sale 1· de slabiciunile adve rs arulu i. Din punc t de vedere militar, a fosi, i n mare parte, un razboi in care s-au folos it terori smul �i putere aeri ana. Militantii islamici devota? exploateaza oc aziile pe c ar: le ofera s oc ietatil e desch ise din Occ id ent s, i pla seaza bombe 1n . . ma�1n1 capcana pentru a lovi ti nte prec ise. Militarii prof esionisti occidental i e xploa teaza cer ul deschis al I slamului pentru a Ia n's bom�e inteligente asupra unor tinte precise. Islami�tii pun la cal: asas1n area un or pe rs onali tati occident ale; Stat ele Un it e pu n la cale ras tur narea regimur il or islamic e extre miste. Potrivit Depar tamentu lui Apa rarii al SUA, intre 1980 �i 1995, Stat ele Uni te s-au ang ajat in 17 operatiun i mil itar e in Orient ul Mijlociu, toate in dreptate impotriva musulmanilor. Nic i o alta civilizat' ie nu a fost . . t1nta unu1 numar comparabil de operatiuni militare al e SUA. Pana in prezent , cu excepµa Razbo iului din Golf, fiecare ta ba ra a mentinut inte nsitatea violentei la un ni vel destul de scazut 9i s-a ab!inu� s a cal ifice actele violente ale celeilalte part i drept acte de razbo1 la c are trebui e sa raspunda cu toate for tele de care dispune. ,,Daca Libia ar ordona unuia dintre submari�e le sale sa sc ufunde un vas de li nie american", scria The Economist, ,,Statele Unite ar trata acest ordin ca pe un act de razboi al unui guvern 9i nu ar c ere extrad are a c omandantului submarinului. in pr inc ipiu, un_ atenta: c bomba c omis de ser viciul secret libian a supra unui � 16 avion de l1n1e nu este cu nimic d ife rit." Totu9i, in ac es t razbo i, belig eran µi folosesc, unul impotriva altuia, tac tic i mul t mai vio l ente decat au folosit Statele U nite 9i Uniunea Sovietica in timpul Razboiului Rece. C u rare except ii, nici una di ntre superputeri nu a �cis deliberat civili sau ch iar m il ita ri apart inand celeilalte ta bere. In cvasi-razbo iul de azi, acest lucru se int ampla. frecvent. Liderii americani afirma ca musulmani i implicati in cvasi-raz boi sunt o mica m inoritate care foloseste violenta si ca marea ma j or itate a musulmanilor mode raµ respinge acea;ta vi olenta. Poate ca este adeva rat, dar lips esc dovezile in acest se ns. Nu s�au inre g istrat prot este impot riva violent, ei antioccidentale in ta.r ' ile musulmane. Guverne le musulmane, chi ar 9i guv ernele ,, de buncar" , ,._

310

e r etid r o t i im u t s o f u a l, e e de t n e d n e p e d i s l tu n e id c c . ...1 potr1· O . u , ne c te e 1 pr eror1ste m t e l e t c a e n m a d n o c a s p rob le ma s u p a s d n " a c e cent rel europene o � i P?P e l e n r e v u 9 t a parte, g l a e d � e P i . lu tu n e id c c Q tatelor S va e l 1 n 1 u t c 1 a r o e r ra au c ritic a t i s e t r a p e r a m in t , . . ,.. contrast frapa au sustl, ·nu 1, 1n n a m s u m r � o l r o � il r a s r e v d a � v a ri t o v p im e Unit at a de ac f a e s e a o t a 1m r tJ: _ e c ar e au e � _ p a ic rg e n e ia it z � � u1, l u cu opo m 1 s n u m o c a �1 e c 1 t niun11 Sovie U v i a tr o p im e n a ic r ile ame s re deo , e a ti a iz il v i c e l e onfl ic t c � ln . e � c e R i � lu u i ? o b z a R l u p . m _ ; :ti ec 1proc . r a m J n p s e s e 1t d u r n ice, natiunile i g o l o e id e l e c e d sebire e n m a n t s e u n t n e i d � e nt r u Occ � p la a t n e : m a d n fu a m Prob le e1 mem r a c 1 a a t i r e i f d e i t a i z ul, o civ il � m a l Is e t s E . i c m la s i l u m s tal i edat 1 s b o t n u s i � r lo ii r u ate a cult it r o i r e p u s e d i � n i v n bri sunt co C s u n m a l Is u tr n e p � oblema � r � P r. lo � i i r e t u p a e t a it r o i de inf er o c1vil1z aµ l, t n e d i c c O e t s E . � rari i al SUA a p A � l tu n e m a t r a p e sau D u r1 1 lt u c a e t a t l1 a s r e iv n u e d nt convin9 i u s i r b m e m i e r a c i a diferita i g sa ex l b o i , n li c e d n i i � e d , � erioara p � u s r o l a re e t u p a c d r� c lor 9i e ntele 1 d e r n g 1 t n u s a e t s e c e a. A m lu a t a to n i a r u lt u c a t s a tinda ace ent. id c c O i l m a s I e tr n i d 9 onflictul c a z a te n e i m l a e r a c a z a de b

Asia, China �i America

es din l a i a m , a i s A in d e c i e ec onom l ri a b i m h c S . r o il ti a iz l il Cazanu civ e evolutii t n a r o p � i i a m e l e c � Asia de Est, reprezinta una dintre _ ac eas _ , 0 9 9 1 1 1 n a In . XX i din lume, din a dou a jumatate a secolulu erv ator1, s b o re t in r p e ri o f u e o ta dezvoltare econ om ica a generat na a Paci o z a g a e tr in i � t s E multi dintre ei considerand ca Asia de iune, n p e x a u in t n o c n ei � l ia rc � e m o c e e l t re in r p te a g i e l cu fi. u i erau e s m 1s 1m p o t s e c A . ri ta e r t n � i care ave au sa asigure pa cea �i armonia e su nt, l 1a rc e m o c le ri u b m i baza pe ideea, f oa r te di scutabila, ca sch e co a re te e r C , a a e t s 9 e 9 in mod inv ariabil un f actor de pace. Nu o r 9 i intre il r ta l ru i o r e t n i n i nomica cre eaza i�stabilitate politica i. Schim n iu g e r i � i r ta re t n i \ar i, modifi ca nd echilibr ul de putere d u n r a d , i n e m a o e tr in d e l burile economice f avorizeaza contacte stea e c a , i e i r o t s i l u g n u l gar a nteaza c a ac es' tia se vor int' elege. De-a

311

SAMUEL

p HUNTINGTON

au facut adesea popoarele sa con?tie ntizeze mai bine diferent e le dintre ele ?i au generat temeri reci proce. Com ertul dintre ti ri produce, deopotriva, profit i conflict. Jud ecand dupa experie� 9 ta trecuta, inflorirea economica a Asiei va duc e la probleme politic. e, instabilitate si co n fl icte • > Dezvoltarea e conomica a Asi ei i incr edere a in sine din ce in ce 9 mai mare a socie tatilor asiatice pe rt urba politica internationala in cel putin trei mo duri. Mai intai, d e zvoltarea economica le per _ mite statelor asiatice sa- i extinda ca pacitatile militare, suscita 9 incertitudini cu privir e la relatiile vi itoar e dintr e ele 9i aduce in prim-plan proble me i rivalitati care fu 9 se sera suprimate in timpul Razboiului Rece, cre scand astfel probab ilitatea conflictelor si a in stabilitatii in re giune. in al doilea ra nd, dezvoltar ea econo , mica intensifica conflictele dintre ta.rile as iatice 9i Occid ent i spore _ 9 9 te capacitatea a cestor tari sa ca tige a ce ste conflicte. In al treilea 9 rand, cre9terea e conomica a Chi nei, cea mai mare putere a Asiei, spore?te influenta ace steia in regiun e 9i probabilitatea ei de a-�i reafirma h egemonia traditionala in Asia d e Est, obligand astfel alte tari sa i se alatur e i sa se adap te ze acestei evolutii sau sa 9 > o contracareze 9 i sa incerce sa-i limit eze influenta. In timpul secolel or de suprematie o ccid entala , re lati , ile inter> nationale impo rtant e au fost un joc intre marile puteri occidentale, la care au participat, intr-o anu mita masura, Rusia, in secolul al XVIII-lea 9i apoi Japonia, in secolu l XX. Europa a fost princi pala a re na de cooperare ?i de conflic t intr e marile puteri si, chiar in timpul Razboiului Rece, principal a linie de confrunta�e intre superputeri s-a aflat in inima Europ ei. in masura in care re latiile internationale car e conteaza in lum ea d e dupa Razboiul Rec� au o arena principala, aceasta este Asia, in special Asia de Est. Asia este cazanul civilizatiilo r. Numai in Asia d e E st exista tari care fac parte din 9ase civilizaµi - japon eza , sinica, ortodoxi, budis ta, musulmana 9i occidentala - la ca re se adauga o tara hindusa, in Asia de Sud. Statele nucleu a patru civilizati i, Japo ' nia, China, , Rusia 9i Statele Unite, sunt actori p rincipali in Asia de Est. India A

)

312

CroCNIREA CIVILIZATIILOR SI , REFACEREA ORDINII MONDIALE '

joaca- un rol important in Asia de Sud iar Indone zia este o putere J:'l'.}Usulm ana in asce nsiune. In plus, in Asia de Est se gase sc mai " • d'1n ce 1n ce ulte puteri de nivel me diu, cu o puter e econom1ca mare, ca, de e xemplu, Coreea de Sud, Taiwan, M�aysia, �l� s ai . tnamul, Vie care ar putea deveni de asemene a o tara putern1ca. ...:nterR�z ultatul e ste un ansamblu extrem de comp1ex de r�Iaµ.1 tionale, comparabil in multe privinte cu eel care a ex1stat 1n Eu ::· a in secole le al XVIII-le a 9i al XIX-lea, cu toata instabilitate a 9i · �ertitudinea care caracteriz eaza situatiile multipolare. in Natura multipolara 9i multicivilizationala a Asiei de Est o diferentiaza de Europa de Vest, iar diferentele economice eyi po litice a�centue aza acest contrast. Toate ta.rile Europ ei Occidenta le sunt democratii stabile, au e conomii de piata ?i un nivel inalt de dezvoltare ec�nomica. La mijlocul anilor 1990, in Asia de Est exista O singura de mocratie stabila, cateva democratii noi 9i in stabile, patru dintre ultimele cinci dictatur i comuniste din l� me, plus guverne militare, dictaturi personale 9i sisteme au�o:1tare, cu un singur partid. Nivelurile de dezvoltar e econom1ca sunt foarte diferite, de la ce le ale Japoni ei eyi Singapore lui la cele ale Vietnamului si Coreii de Nord. Se observa o tendinta generala de liberalizare e �onomica, dar e xista inca sisteme economice foarte diverse, de la economia dirijata a Coreii de Nord la difer ite com bi natii intre controlul de stat 9i libera initiativa, pana la politica de neam estec in economie, din Hong Kong. In afara de ordine a pe care China, exercitandu-9i suprematia, a reusit sa o instituie uneori in regiune, in Asia de Est nu a e xis tat o 'socie tate internationala (in sensul britanic al terme nului), ' . ca in Eur opa de Vest17• La sfar9itul secolului XX, Europa s-a unit prin intermediul unui ansamblu e xtraordinar de dens de institu tii internationale: Uniun ea Europ eana, NATO, Uniunea Europ ei Occidental�, Consiliul Europ ei, Organizatia pentru Se curitate 9i Coo perare in Europa 9i alte le. In Asia de Est, nu a existat nimic comparabil, cu exce pt ia ASEAN, care nu include nici o mar e pu tere, care a evitat, in ge ne ral, problemele de se curitate eyi de-abia '

•

)

313

SAMUEL

p HUNTINGTON

incepe sa vo l:1eze tre for m ele cele mai primitive de � �� integra re eco nom1ce. In an11 1990, a fast creata o organizatie m ult rn larg�, APEC, care include ma j oritatea tarilor din regiunea Pac. it� culu1, dar aceasta a f ost chia r mai neimp ortanta decat ASEAN Nici� al�a i:nare institutie m ultilaterala nu reune�te pr incipalel� puter1 as1at1ce. Spre deosebi re de Europa, su rsele de c o nflicte in tre state sunt numer oase in Asia d e Est. D oua z o ne pericul oa se, recunoscute aproape unanim, sunt cele d oua Corei �i cele doua Chine . Totusi acestea au fos t create de R azboiul Rece. Diferentele id eologi�e' , s�nt d.1n ce in c ma putin im p ortante �i, pana in 1995, ! : relatiile d1ntre cele do ua Chine se de zvoltase ra semnificativ iar relatiil dintre cele doua Corei incepu sera sa se dezghete. P;obab ilit�te: izbucnirii unui razboi intre c ele doua Corei exis�a, dar es te mica· cea a unui razboi intre cele d oua Chine este mai m are, dar raman� redusa, cu exceptia cazului in care taiwanezii ar renunta la iden titatea lor chineza � i ar cons titui, in mod oficial, o repub lica inde pendenta. Dupa cum spune a un general citat intr-un d ocument militar chinez, ,, ar trebui sa e xiste limite in disputele dintr e mem b rii unei familii"18• De�i vio lenta intre cele do ua Corei s au intre cele doua Chine ramane po sibila, elementele culturale comune v or reduce in timp aceasta p osibilitate. In Asia de Est, conflictele m o �tenite din Razbo iul Rece sunt completate �i inlocuite de alt e conflicte posibile, care reflec ta riva litati vechi �i relatii econom ice n oi. Analizele privind secu ritatea in Asia de Est, la inceputul anilo r 1990, descriau adesea a ceasta r�gi ne �rept ,, o zon a peric uloasa", ,,predispusa la apar � v itia unor r1val1taµ , care se indreapta spre u n viit or in care razboiu in l s s i ta il it 19 a e a v o r p � r e d o m ina • Spre de osebire de Eu ro � pa Occident-ala, 1n -!1-s1a de Est continua sa ex iste, in anii 1990, dispute teri ri to ale, pr1�tre cele _ mai impor tante fiind cea dintre Rusia � i Jap n in v o ia, Ie� atura cu 1nsulele din nord (Insulele K urile) � i cele dintr C a, e h in 1e tn a m , F il ipine �i poate �i alte state din � Asia de Sud-Est, cu pri v1re la Marea Chinei de Sud. Diferendele fr ontaliere dintr C a, e hin

314

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR Sl ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

e de O parte, �i Rusia �i India, pe de alta parte, au fost recluse in ? intensitate la mijlocul anilor 1990,. dar ar putea reaparea, la ..fel ca Chinei in ceea ce pr1ve�te Mongo1·1a. Insurect11 sau ' S1· pretentiile . . . �iscari de secesiune, cele ma1 multe sust1nute di n exten?r, exi. �tv� ,. Mindnadao, in Timorul de Est, in Tibet, in sudul Tha1lande1 �1 �: estul Myanmarului. In plus, de�i, la �ijl oc�l a_� il?r �99?, intr� statele din Asia de Est domne�te pacea, 1n ult1m11 c1nc1z�c1 de an1 u existat razboaie mari in Coreea �i Vietnam, iar princ1pala pu :ere din Asia, China, s-a luptat cu ameri��nii �i c� apr�ape �o�i . . vecinii sai, indusiv cu coreenii, vietnamez11, ch1nez11 nat1onal1�t1, · dienii, tibetanii si 1n , rusii. , In 1993, o analiza realizata de armata . chineza identifica o pt zo.ne fierbinti care amenintau secur1tatea militara a Chinei, iar Comisia Militara Centrala a Chinei ajungea la co ncluzia ca perspectivele securitatii in Asi� de Est erau, in ge neral fo arte sumbre". Dupa secole de conflicte, in Europa de Vest dom�;�te pacea 9i razboiul este de neconceput. El nu est� insa de neconceput in Asia de Est 9i, dupa cum sugera Aar on Friedberg, trecutul Euro pei ar putea fi viit orul Asiei20• Dinamismul economic, disputele teritoriale, rivalitatile re nascute si ince r titudinile politice stimuleaza cre�te ri semnificati ve ale b;getelor �i ale capacitatil or militare ale taril or di� A�ia de Est. Valorificand pr osperitatea recenta 9i, in multe cazur1, n1vel�l de educatie ridicat al populatiei, guvernele asiatice au inlocmt treptat a;matele ,,de tarani", mari �i pr ost echipat� , cu ar:11ate mai mici, mai pro fesioniste, echipate cu tehnolog11 sofisticate. Deoarece implicarea americana in Asia de Est este din ce in �e mai incerta' ta. din ' rile din regiune incearca sa devina aut on ome . punct de vedere militar. Daca statele est-asiatice au cont1nuat sa importe cantitaµ importante de arme din Eur opa, d�n Statele Unite si din fosta Uniune Sovietica, ele au imp ortat ma1 ales teh nologii care le permit sa pr oduca avioane, rachete �i echipa ente � electronice sofisticate. Japonia �i statele sinice - China, Taiw an, Singapore 9i Coreea de Sud - au industrii de armament din ce in ce mai avansate. Dat fiind faptul ca Asia de Est are multe zone de

315

SAMUEL P. HUNTINGTON

coasta, s-a p u s accentul pe pr oi ectia fortelor mi litare i p 9 e capacitaµle aeriene 9i navale. In co nsecinta, tari care inainte n u aveau capacitatea militara s a se lu pte intre el e sunt acum din ce in ce mai capabile sa o faca.Acea sta c onsoli dare a fortelor m ili tare sfa.cut intr-un mod f oarte pu a tin transparent , ceea ce a da t na9tere la 9i mai multe suspiciuni 9i incer titudini 21• Intr-o situatie in ca re raporturile de forta se schi m ba, fiecare guver n i i pune in trebarea 9 legitima 9i necesara: ,,Peste zece ani, cine va fi du�man ul meu �i cine v a fi p rie ten ul meu, da ca voi av ea vreunul?" A

Razboaiele reci asiatico-ame ricane. La sfarsitul anilor 1980 si tnceputul anilor 1990, relati ile di ntre Statele Unite i ta.r i le asiati9 ce, cu excepti a Vie tnamului, au devenit din ce in ce mai in cordate, iar capacitatea Statelor Un i te de a-� i impu ne punctul de ve dere in ace ste controve rse s-a re dus. Aceste tendin te au fes t deosebit ' de e vid ente in ceea ce prive 9te relatiile Statelor Unite cu marile puteri din Asia d e Est, Chin a 9i Japonia, care au cuno scu t evolutii asem anatoare. Atat america nii, cat i chi nezii 9 9i japonezii vorbesc despre un razboi rece int re ta.rile lo r22 • Ace ste tendinte simulta ne au aparut i n ti mpul administratiei Bush i s -au intensificat in 9 ti mpul administratiei Clin ton. La mijloc u l anilor 1990 , relatille Stat elor Unite c u c e le doua mari p u te ri asiatic e puteau fi descrise, in eel mai bun caz, drept ,,i ncordate", iar anse le ca ele 9 sa se rela xeze pareau mici*. )

* Ar trebui sa mentionam ca, eel

putin in Statele Unite, exista o confuzie termino logica in ceea ce prive�te rela tiil e dintre tari. Relatiile ,,bu ne" sunt relatii de pri etenie �i cooperare; relatiile ,,rele" sunt relatii antagoniste, de ostilitate. Aceasta utilizare a term enilor combina doua dim ensiuni foarte diferi te : pri etenie/os· tilitate �i dezira bi litate/indezirabi litate. E a r eflect.a conceptia tipic americana potr ivit care ar o nia in rela tiile internaµona ia m le est e intotdeauna bu n a , ia r conflictul, intotdeauna rau. Cu toat e ac estea, identifica rea relatiilor bune cu cele am icale est e valabila doar daca un potenti al co n fl ict nu este niciodata de dori , t. Ma1· or itatea americanilor con era ca a fost ,, bin e" ca administr sid at• ia Bush a transformat rela ,, ti e • ile cu Irakul in relati prin razboiul din Kuweit. Pe , , re l • i n tr u a evita confuzia intre d ezirabil �i armonios, in caz� lui , .bun", ?i intre ind ezirab il �i ostil, in cazul lui ,,rau", vo i folosi "bun" �i ,,rau num ai "

316

CrOCNIREA CIVILJZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

t 1 anilor 1990 relatiile dintre SUA 9i Japonia au a "n _i veLn1t ;i��e�n ce mai fur;unoa�e, aparand controverse �n_ l:e d g�., tura. cu o gama 1arga- de probl eme, inclusiv cu rolul. Japon1e1 in " e e Golf, cu preze n ta fort e lor mil i tare am r 1 c� in J a: Razbo1ul din. " . · cu atitudInea Jape n ezilor fata de politicile amer1cane fata , pon1a, . ." . . h.In · alte tari In d omen1uI drepturilor omului, cu part1c1pae d C i de mentinere a pacii �i, ee l ma� impor:ant, re a Jap :di�i la �isi.un . . . " 1e gatura cu relatnle economice, "In special comerc1ale.A inceID . . - "1·n mod curent ' de spre razboaie comercia1e23 . beasca, put sa se vor .. . . . .. . R esponsab1lII amer1can1, mai ales cei din admin1strat1 a c1·inton, .. . "In ce mai. multe c once sii din parte a Japon. 1e1 , iar au cerut din ce . . niponi s-au impotr i vit acestor cerer 1 tot ma1 f erm: responsab'lii I . . Contro versele comerc1ale n1pono-americane au de venit tot mai . . " incrancenate �1 mai greu de re zolvat. De exemp1u, "in martie 1994' pre�ed1n . te1e Cl'In ton a semnat un ord'in car . e !:'11, autoriza sa aplice . . .. s . sanct 1unI. comerci ale ma1 str1cte Japon1e1, tarni n d protestel e . . . . . A'TT, principala organizat1e monn1ponI·1or, dar s, 1 ale conducer1I. Gfi . . diala de comert. La scur t timp ' Japoni a a raspun s printr-o ,,cr1t I ca virulenta" a politi cilor amer icane, dupav care s_:ate1e Unite au . . . acuzat ofic1al Japonia" ca di scri mineaza companII el americane'' la . acordarea de contracte publ1ce· In pr1mavara 1u1· 1995 , adminis. . trat' 1a linton a amenintat , ca va impune taxe vamale de 100%o C . mas, i nilor de lux Japonez e, Iar · un acord care a "1mpI'edi'cat aplicarea ._ . . . . _. ,. acestei sanctiu , n1 a fest "in. che. iat chi.ar in ainte ca ea. sa intre In Vl goare.Intre cele doua tar 1 ex1sta, e d nt un conflict care semav na 1J ocu e 1'an1·1or 1990 - , relat, iile demult cu un raz v b 01· comerc 1· al. La m�l venisera atat de tensi·on ate, inc at personal"t at•1 po lI·'t1·ce J' aponeze 1 v ' v v 11 de frunte au inceput sa puna "in d'iscu,tie prezenta fort' eIor m·1·tare ' am ericane in Japo nia. V

•

cu sensul de d ezirabil, respectiv . dezira . bil· Este . in inter esant ?i, in ac e1a�1· ti mp, para ·a . ··· d:0:xal ca am erican11 . . spr1J1na . partide ' puterile statului competitia · intre 1 e1, grupuri, . . �1 companii in soc1etatea . . . . ere d ca, in interiorul societaamer1cana - . De ce amer1can11 . - . iii lor, conflictul este b un, dar intre soc1etat - este o intrebare fascinanta pe � este rau ca re din cate stiu nimeni nu a studiat-o ser10s . )

)

317

SAMUEL P. HUNTINGTON

In ace9ti ani, opinia publica din cel e d oua tari a devenit d· 1n c : 1n ce mai put n avorab i la fa ta d e cealalta tara. In 1985, � . 8?% d1ntre amencan1 declarau ca aveau o at itudine, in general, £avo,.. ra bila fata de Jap onia . I n 1990, pro centul a scazu t la 67% ia "1 1993 la numai 50%, aproape doua trei m i s ust, inand ca ince�rca� � ,.. sa e vi·te sa c umpere p roduse japoneze. In 1985, 73% dintre ·apo nez1 1 ons1·derau ca Japon 1. a a v ea relatn de p rie te n ie c u � Statele Unite · In 1993, �4;° a fi.r au contrariul. An ul 1991 a marcat punctui � . �e co t1tura 1n s ch mbarea opiniei publice dupa R � azboiul Rece. In acel an, fiecare din cele dou a tar i a in locuit Un iunea Sovieticav in " oc h1'·1 ceIe1·1a1te . Pent ru pri ma data americanii cons iderau Japo . · n1a o am en1ntare mai. mare d ecat Uniun ea Sovietica pentr u securitatea �UA, iar japon:z priveau SUA c a p e o amenintare mai m � are decat Un1_ un ea Sovietica pentr u secu rit atea Japoniei 24• �ce� t�: s c�im�ari in atitu�ine a public ului le-au corespu ns ch1mbar1 1n at1t d1ne e i � � � l te�or. In Statele U nite, a aparut un grup impo rtant d e un1vers1tar1,_ 1ntelectual i 9 i pol iticieni r evizionisti . . ' ca re a u 1ns1stat asupra difere nt elor culturale 9i struc turale din tr e c le doua ta i �i sup ra necesitati i ca Statele Unite sa adopte � � _ � 0 linie mult m a1 d ura fata de Japonia in proble mele economice. Imaginea Japoniei in mass-media, in publicat iile d e non-fictiune pi in romanele populare a devenit din ce in �e mai defavor�bila. In ��e�a9i timp, in Japonia, a apa r ut o noua g eneratie de lideri politic1 c re n u cunoscusera puterea S tatelor Unite in timpul celui � de-al �01lea Razboi Mondial, nici ge n erozitatea america na dupa v r� z� �1, care erau oar te mandr i d e succ esele eco nomice ale Japo � niei 91 care erau d1spu i sa reziste c ererilor am ericane intr-un mod 9 dife rit ��ta d re e es ii lor. Ace ,,rezisten ti" japonezi erau � � � � �; 9 � omolog1 ,, re viz1o n19tilor ame r.1can1_ �1, in ambele ta ri, candidatii � la aleger1 a u descoperit ca, daca sustin . ile , eau o linie dura in relati . , n 1pono-amer1ca ne, puteau ca9tiga mai multe vo turi . La sfar9itul anilor 1980 9i inceputul an ilor 1990 relatiile Sta telor Unite cu C hina au deve nit 9i ele din ce in ce �ai in�ordate. De ng Xiaoping afirma, in septemb rie 1991, ca aceste conflicte 318 A

•

OR Sl CIOCNIREA CIVILIZATIIL ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE co nst ituiau ,,un nou razboi rece ", o expresie tari doua e l ce . tre d1I1 ' de n t de presa chineza. In august 1995, agent1a a onst c etata rep nt u e enca a 1no1 s e 1 . · 1 . . aµ re ,, a c ara c d 1 e tala en rnam e guv a _ � � :11 re s cand cele doua tari au stab1l1 t relat11 d1pl� e d e ast pr o rnai �ele _ s1s te�at1c_ at unt den eze au chin e atil orit 9. Aut 197 in ", e c rnati resupusele ingerin te americane in afacerile inter ne ale Ch1ne1. nt r-un docum ent intern al i ata r a e s ", iniem subl sa bui e tr Ar p �vernului chinez, din 1992, ,, ca, �e cand a d:venit singur a s�per 1_ sa exerc1_ te o n ua heur fort e 1 mar t u c fa au e t ni U e el Stat re, e put � dar puterea SUA este 1ntr-un gemonie s' i o noua politica de for ta, . . . p re9ed'1nv " . tata e l1m1 est ne u e l act1 d e a e ci tat capa i lativ 9 declin re tel e Jia ng Z emin declara, in august 1995, ca ,,for tele occidentale ostile nu au abandonat nici u n moment planul lor de a occidenta liza si de a n e diviza ta ra". In 1995, potr ivit unor relatari, exista un c�ns ens larg in randul li derilor 9i al universitarilor chin ezi cu privire la faptul ca Statel e Unite incercau sa ,,divizeze China te_r i: torial, sa o submineze politi c, sa-i limiteze influenta strateg1ca 25 • " ic m o econ ul eni dom in ci di ie n p si sa-i pu a ' Existau dovezi pentru toat e aceste acuzatii. Americanii i-au permis pre9edintelui Lee al Ta iwanului sa viziteze Stat_ el� Uni te, au vandut Taiwa nului 150 de avioane F-16, au num1t T 1betul ,, teritoriu suveran oc upat", au denuntat China pentru incalcarile drepturilor omulu i, au imp iedicat Beijingul sa organizeze Jocu rile Olimpice din 2000, au normalizat relatiile cu Vietnamul, ·au acuzat China ca expo rta componente de arme chimice in Iran, au impus Chinei sanctiuni comerciale pentru ca vanduse rache te Pakistan ului 9i au amen intat-o cu alte sanctiuni economice, blo cand, in acelasi timp, admiterea ei in Organizatia Mondi ala a Com ertului. Fie�are parte a acuzat-o pe cealalta de rea- cre dinta: potri vit ame ricanilo r, China a incalcat acordurile privind expor tur ile de ra chete, drept urile de propr ietate intelectuala 9i munca deµnutilor; potrivit chinezil o r, Statele Unite a incalcat acordu rile, pe rmitandu-i pre9edintelui Lee sa viziteze tara 9i vanzand 1'aiwanului avioane de lupta avansate. J

319

SAMUEL

HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR sr ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

Cel mai impo rtant g ru p din Chin a o stil Statelor Un ite a rmata, care, se p r , fa c a regu r la t presiu ni asu pra guvern� � �� p entru � a�o p t� o lin1 a1 du r�. Se spu ne c a, in 1993, 0 _ � suta : general 1 ch 1nez1 1-au tr�1m1s o scr 1s oa re lui Den g plangandu_s d 1 · . . e e ,,po 1t1ca pas1 va a guvernulu1 fata de Stat ele Unit e si d e incap . , . ac1. tate a Iu1· de a rez · sta e fortur il or a mer 1canil or de a ,, �a � ntaja" China In toamna acelu1 n, un docum en t con fidential a l guver � nului chi� n ez prez e ta moti ve e � 1 armatei pentr u un conflict cu Statele �e : ,, D�t fi�nd �a intre �hina 9i Statel e Unit e exista co n flicte ve: i 1 le atura cu 1deo lo g 1il e, sist eme le soc ial e � � i politicile Ior externe 9 d iferit e, imbu natatirea in pro fun zim e a r elati il o r sino-americane . ' s e va do ved1 ·1 mpos1·b·1 -a". ,,Stat ele U nite nu pot tol era u n adver 1 sa p�ternic in Asia de E st" deoa rece cred c a aceast a regiu ne va de ve� n1 ,,centrul eco n omiei 26 mondiale" • La miJ·locu l anilor 19 90, agen.. . ··1e 9·1 demn1. tar11 tn ch1nezi d es criau in mod c ure nt S ta tele Unit e drept o putere ostila. Cre9t:r�a antago nismului dintre C hina 9i Statele U nit e a fost provocata, in parte, de politic a int erna din fiecare ta ra . C a si in ca z� J�poniei, opinia americana info r mata era diviz�ta. Mu lti mem bri ai sistemului pledau pe nt ru o deschid ere con structi;a catre _ China,_ pe�,: ru dezv oltarea relatiil or e conomic e i pentr u atr age 9 rea Chine1 1n a�a-numita comu nit ate a nati unilor. Altii subliniau ca e� era o pote ntiala a meninta re pen tr� interesele ' a m e ricane, sustineau ca est rile de concilier e fata d e aceasta produ ea re � � c u z�t�te ne gative 91 cereau o polit ica d e reµne re fer ma. In 1993, opin1a ��blica ame ricana c lasa China pe locul doi, dupa Iran, in to�_ul tar�or celor mai periculoa se pe nt ru State le Unite Politici . e nii a er 1cani au fa.cu t adesea ges turi simb oli � ce , ca, de exemplu, p erm1s1unea acordata lui Le e de a vizita Univer sitatea Cornell sau i� ta lnirea �ui Clint n cu Dalai Lam a, c are i-au indignat pe chinezi � _ �1 au dus, In ace la 1 t1mp, la sacri 9 ficare a de cat re administratie a consideratiilor privind drepturile omului in favoarea interese or , l econom ice , ca in cazu l p relungirii clauzei natiu n ii c elei mai favori zate. De par tea chineza , guv ernul av ea ne v�ie de un nou dusrnan pentr u a-9i sustine a pelurile la nat ionalism �i pentru a- i legitirna 9 v((

•

u ·

320

lupta p ent r u suc cesiune s-a prelungit, influenta poCum ea. puter . . rescut, iar pre�e dinte1_e J'1�ng 9 1 al p:eten dent·1 a c matei r a a : ·tica a De �g nu- 9i put ea � pe rm1t e sa arate l1psa de ferm1dup re te pu s tin erea 1nt ereselor ch1neze. u �� s . ' tate .u-... • cu ' n decurs d e un dec:n1u, �e1atill'e SUA c� Ch 1n � i 9 r, ada � ? A ceas ta sch1mbare a relat11lor as1at1coA ra . t o teri e d s-au ia Japon ·· atat de mu1te domen11, arner1·cane a fo st atat d e ampla s, i a atins . . ,.. . eIe ,.1nc"t a cauze le ei nu vor pu tea .fi .desco p.er1te, probabil, 1n conflict ,.. d 1e, vanzaomob'l 1 tere se individual e cu pr1vire la p1ese1e e aut ct, e ·n rafiat 9i de filma t sau bazeIe m 1tare, pe de g o t de o f e at apar de rile . area disid:ntilor, t:ansfer ur1le n 0 parte, sau re fer it oare la i temnit de arme sau pirat eria intel ectuala, pe de alta pa rte. In plus, e�a evident impotriva intereselor. Statel or Unit e sa per mit a ca relat1ile cu ambele mari pute ri asiatice sa devina simultan conflictuale. Conform regulilor elem entare ale diplomatiei 9i ale politicii de forta, State le U nite ar fi trebuit sa incerce sa le invrajbeasca sau eel putin s a amelioreze rel atiile cu una dintre ele, daca rela!iil: cu cealalta d ev eneau mai confli ctuale . Totu 9i, aceasta nu s-a 1ntam plat. Fac tori mai generali au favorizat conflictele in relatiile asiati co- americane si au ingre unat rezolvarea problemelor particulare care au apar ut: Acest fenome n general a avut cauze generale. In primu l rand, cre 9ter ea numarului de interacµuni intre so ciet ati le asiatice si State le Unite prin extinderea comunicaµilor, a schimburilor c�me rciale 9i a investitiilor 9i pr intr-o mai buna c un oa9tere reciproca a dus la inmultirea problemelor 9i a ches tiunilor in care interes el e se puteau ciocni 9i chiar s-au ciocnit. Practici si cre dinte care de la distant a, pareau exotice i in ofensi' 9 , , ' Ve au devenit amenint atoar e. In al doilea rand, pericolul sovietic din anii 1950 a dus la inche ierea acordului de securitate rec ip roca dintre SUA i Japonia. Cre terea pu terii Urriunii Sovietice a dus 9 la stabilire 9 a de re latii " ' diplomatice intre Statele Unite $i China,. 1n 1 97 9, 9i la O cooperare ad-hoc mt re cele doua tari pentru a-�1 sus tine interesul comun, neutralizarea acestui pericol . Odata cu sfar� itul Razboiului Rece, acest interes comun primordial al Sta telor U nite 9 i al puterilor asiatice a disparut 9 i nu a la.sat nimic

n·

321

•

SAMUEL

HUNTINGTON

in lo c. In con secinta, alte ch estiu ni as up ra c a r . o ra existau co . nfl:lCt d e 1n terese 1mpo rtante au · ,. � aJ u ns 1 n p r im e · -plan. In al treile a ra �ezvoltarea ec ono mica a !a ril or din Asi a de Est a mo dificat ec�� l1�r ul de ?u:��e _ general d1nt re ele i S t atele U nite. D up a cum tn 9 v�zut, as�at1�11 91�a_ u afir�at a d i n c e in ce mai m ult validita . tea Valo nlor 91 a 1nstitut1ilor, ca 1 , 9 superioritatea culturala fata de c ultUr occ�. denta1a - . _pe de aIta pa:te, �me:ic an a ii a u p resup us in ge ner . . �a1 ales dup a _vic a}, tona lor 1n R azbo1u l Rece, c a valorile 9i institu ile lo� er� u un1�e�sal adec ti v a t e i c a m ai a veau p uterea de a m . 9 od;Ia pol1t1ca 1nt er na 1 exte rna a tarilo r asiatice. 9 Acest clim at internationa l in schimbare a scos in . eviden ta d1fe rentele culturale fund am entale din t re civil . izat, iile asiatica SI . am e�1cana- � La n1vel ul eel m '· ai g en eral, eto sul c onfucia nist, pr��om1�ant 1n multe societa ti asiatic e pune acc ent pe autoritate, � erarhie, subordonarea dr ep turilor i a ih t e reselor individu 9 ale, 1mpor:a�ta co nsensului, evitarea confrunta rii , salvarea ap ar en telor 91, 1n g en eral, pe supr emati a stat ului as u pra societatii si a societaµ� asu pr _ a �n_d ividului. In plus, asiat icii tin d sa se gandea�ca la evolut1a soc1 etatilor lor p e p erioad e de seco le si milenii si sa dea p�i�ritate maximizarii ca t 9 iguril or pe terme n l�ng. Aceste atitu ��1 -�ontrasteaza cu primat ul aco rdat de americani liber tatii, ega l1tat11, dem ocrati ei i indiv idualismului si cu tendinta lo 9 r de a nu ave a increder e in guve rn, de a se opun� autoritatii ' d e a s ustine echilibr ul i cont ' r olul reciproc al p 9 uter ilo r in stat, d e a incu�aja c �mpe titia, de a considera drept sacre drep turile omului 9i de a u1�a t recutul, de a ignora viitor ul i de a se co ncentra pe maxi 9 m1z area ca9 tigurilo r imed iate. Sursele de conflict sta oc u t mai in a ceste dife re nte s ociale i c 9 ultural e fu ndam entale . Aceste difere nte au avut c onsec int e c oncret e asupra relatiilor . d1ntre Statele U nite i mar ile tari asiatic e. D 9 iplomatii au facut mar i e for t uri s a rezolv e con ' flicte le dintre Statele Unite s Jap nia , i o mai al�s 1:e cele privind exce d entul com ercial japonez E;i reticenta . J�p?n1e1 m a accepta pro dus ele 9i investitiil e amer ic ane. Nego� c�erile co merci�e d!ntre ja ponezi 9i am ericani au ca.pa.ta mult� . t d1ntre caractenst1cile nego cierilor dint re so vietici s' i american1

322

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

. ·re l a c ontrolul arme lor, din timpul Razboiului Rece . Pa�a cu P; ; produsesera rezultate c hiar mai sl ab e decat acestea din 1 1 11 ici aceste c onflicte izvorau din diferentele fundament�� u � :;:� el e doua econo mii �i, in spec ial, �i� u nici�at� a econom1e1 di .aponeze pri'ntre ec ono miile mar ilor ta , r 1 1ndustnal1zate. Imp. orJtu ri.1e J·aponeze de produse manufacturate au repreze ntat circa � · m din PNB-u l ei ' fata ' de o med1 e de 7,4o/o 1n. cazul ce1elalto. r 3 1,o ' · puter i industrializ ate. Investiµ.ile straine directe ,.,1n Japon1a rnart PIB, fata de 28, 6% au repreze ntat un procent infirn de 0,7% din . . r: in Statele Unite 9i 38,5% in Europa. Japon1a a iost s1ng ura d.intre rn arile tari ' in dustrializate care a inregistrat excedente bugetare la 21 90 . il or 19 l an tu u ep i nc In g ener al, ec onomia japoneza nu a urmat re gulile presupus un1·versale ale teoriei economice occidentale. Pr esupuner. e.a super ficiala a eco nomi�tilor occidentali din anii 1980, p otn�t ca·a devalorizarea dolar ului ar fi re dus excedentul comerc1al al �:poniei, s- a dovedit falsa. Daca Acordul de la Plaza, din 1985, corecta deficitul amer ic an fata de Europ a, el a avut un efect redus asup ra deficitul ui american fata de Japonia. C_and !enul s-a a�re ciat fata de dol ar, aj ungand la o cotaµe de ma1 put1n �e _0 su:a de yeni pe ntru un dolar, exce dentul c omercial al Japon1 e1 a_ r:mas mare si chiar a c rescut. Japonez11 · · au put ut , as tfel, sa sus ti , na deopotriva O moneda puter nica �i un excedent co mercial. �andirea economica occidentala tinde sa po stule ze existenta unei co re!a µi negative intre �omaj 9i inflatie : se crede ca _o r��a a �_0ma7 u . lui semnificativ mai mica de 5% gene reaza pres1un1 1nflat1onist e. Totu9i, Japo nia a avut ani de zile o rata mediE:_ a �o::1ajul ui mai mica de 3o/o si O rata medie a inflatiei de 1,5%. In an11 1990, eco nomi9tii am�ric ani �i jap onezi au recuno scut 9i au conceptualizat . diferentele fundamentale dintre aceste do ua sisteme econom1ce. ,,Nivelui exceptional de scazut al importurilor japon eze de p r_o duse manufacturate nu po ate fi explicat prin factor1. econom1c1� 0bisn , uiti" ' ' a fost concluzia unu i studiu. ,,Economia japoneza nu . .. tespecta logica occidentala", afir ma alt analis t, ,, or1ce ar spune pr�\riziunile occidentale, pentr u simplul motiv ca n u este o econom1e v

323

SAMUEL

p HUNTINGTON

de pi ata libera occidentala. Japo nezii au inventat un tip de . eco... nom1e c�re se comporta in mod uri c are depa.9 esc capacita _ ple de prognoz a ale observator1lor occid 28 entali." Ce explica, oare, car acterul disti nct a l economiei j aponez . ? P:1ntre m arile ari ind strializ a te , economi a japoneza este � � u�: ca d�oarec_e soc1et te a J apo eza este o societ ate nonoccident _ � � aJa un1ca. S?c1etate a 91 ultura J apo neze difera de societate a � 9i cuJ... tu ra occ1dentale, mai ales de cele americ ane. Aceste d . iferente "' , au £ost evi"dent1 ate 1n to ate studiile comparative serio ase despre J · · Am · 29 a_ pon� a 91 enc a . �:zolvare a problemelor e c o n omice dintre ele _ dep1nde de sch1mbar1 fundamen tale in natura uneia din ace st economii s au a ambelor, care la ra ndul lor depind de schimbari fun� damentale in societate a i cultu r a uneia din tari sau ale ambe 9 lor. Asemenea schimbari nu sunt im posibile. Societatile si culturile s e schimba. Schimbare a po ate a ve a loc in urma u�ui �venimen t tr aum atizant major: infrangere a totala in a l Doilea Razboi Mon dial a transformat doua din cele mai militariste tari din Turne in doua dintre cele mai pacifiste. T otu9i, pare impr�b abil ca Statele Unite sa impuna o Hiroshima eco nomica Japoniei sau viceversa. Dezvoltarea economica po ate, de asemenea, schimb a profund struc�ura soc!ala 9i cultu a une i tari, a9a cum s- a intamplat in � Sp an1a, de la 1nceputul an1lor 19 50 pana la sfarsitul anilor 1970 91 po ate ca prosper1t ate a va transforma Japon ia intr-o societate de consum mai asemanatoare cele i americane. L a sfarsitul anilor 1980, atat unii americani, cat i u nii j aponezi sustin�au ca tara 9 lor ar trebui sa devina mai asema natoare celeilalte. fntr-o anumi �a m a�ura, acordul nipono- american asupra initia n d ti p v ri e v lo i r 1mped1mentele structurale er a m enit sa promoveze aceasta con vergenta. E9ecul sau i al altor efo rturi similare demonstreaza ca 9 diferentele economice sunt adan c inradacinate in culturile celor doua societati. Daca sursele conflictelor dintre St atele Unite si Asia au fos t diferentele cultur ale, rezultatele lor au reflectat s chimbarea ra porturilor de forta dintre Statele Unite si Asia. Statele Unite au obtinut unele victorii in aceste d ispute, i�sa orientarea a fost rnai 324 •

...,

•

CroCNIREA CIVILIZATIILOR SI , , REFACEREA ORDTNII MONDIALE a exacerbat conrnuIt asi atica 9i schimbare a echilibrului de putere . . flictele. St atele Unite se a9tepta ca guverneIe as1atice s a o a�cept_ e si sa fie de acord sa apl1al "comunitatii ) intern ationale" , ca l·der 1 , . ,. , valorile occidentale 1n soc1et at1le lor.. Pe de alta ce principiile si parte ' asi aticii, dupa cum afirm a secret arul de stat Winston Lord, , si erau " dl·n ce in ce m ai constienti , , m ai mandr1· de rea1·1z ar1·1e Ior. ", au sa fie trat ati c a egali 9i tinde au sa v ada in Statele Unite se astept , . . " . . 0 dad aca intern ationala, daca nu un hul1gan . Totu91, 1mper at1ve " funde din cult�ra americana imping St atele Unite sa fie eel pu pro ,. . . . tin O dad aca, daca nu un huligan 1n af acer1le 1nter:1at1onale, a9 a _ c a "' ;�teptarile americanilor au intr at �in : e in c� �ai � ult � n c�nfl1c: . cu ale asi aticilor. Liderii j aponezi 91 alt1 l1der1 as1 at1c1 au 1nvat at s a le spuna nu omologilor lor americ ani, intr-o g ama l arga �e pr?ble me folosind uneori versiuni asiatice politicoase ale cl as1culu1 , ,va lea!" Punctul de cotitura simbolic in relaµile asi atico-americ ane a fost probabil ceea ce un inalt functionar japonez numea ,,primul mare accident ferovi ar" in rel aµile nipono-americ ane, c are a avut loc in februarie 1994, cand premierul Morihiro Hosokawa a res pins ferm cerere a pre9edintelui Clinton de a fix a obiect!ve in ci fre cl are pentru importurile japoneze de produse :11an�f ac�r ate americ ane. ,,Cu un an in urma, nu ne-am fi putut 1m ag1na c a a9 a ceva se po ate intampl a", comenta alt oficial japonez. Un �n mai tarz iu, ministrul de Externe j aponez sublinia aceasta sch1mb are declarand ca, intr-o epoca de concurenta economica intre tari 9i regiu ni, interesul national al Japoniei era mai import ant decat ,, simpla identitate" de membru al Occidentului30• Adaptarea treptata a SUA la acest nou echilibru de _ p�tere � fost reflectata de evolutia politicii americ ane f ata de Asi a 1n an11 1990. In primul rand, r�cunoscand, de fapt, ca le lipsea voint a 9i/ sau capacit ate a de a face presiuni asupr a tarilor asiatice, Statele Dnite au separat domeniile in care ar fi putut avea i fluenta ?e � cele in care existau conflicte. De9i Clinton declarase c a drepturile Omului erau O prioritate principala a politicii externe america lle fata de China, in 1994, el a raspuns presiunilor oamenilor ?e afac eri americani, Taiwanului i nu numai, a separat dreptur1le 9 V

•

325

SAMUEL

NII MONDIALE DI OR A RE CE FA RE SI OR IL TI ZA LI VI CroCNIREA CI ' ,

P. HUNTINGTON

sa incerce sa 1col omulu i d e problemele economice s, i a renuntat ' 1 0�easca prelungirea clauze i natiuni i celei ma i favorizate pentru a influenta comportamentul Ch inei fata de dis identi i ei politici. fn paralel, ad mi nistratia a separat explicit polit ica de securitate fat¥ de Japonia, domeniu in care ar fi putut exercita influenta, de pr�� blemele economice �i de alta natura, domeniu in care existau cele mai multe conflicte cu Japonia. Statele Unite a renuntat astfel Ia armele pe care le-ar fi putut folosi pentru a apara drepturile omu lui i? Ch ina �i a obti ne concesii comerciale di n partea Japoniei. In al do ilea rand, Statele Unite a urmat, in mod constant 0 polit ica de rec iprocitate antic ipata in relat iile cu tar ile asiati�e: a fa.cut concesii a�teptand u-se ca ele sa aiba ca rezultat concesii comparabile din partea asiat icilor. Aceasta conduita a fost adesea justificata prin necesitatea de a mentine un ,,angajament construc ti v" sau un ,, dialog" cu tarile asiatice. Totu�i, de cele mai multe ori, acestea au interpretat concesi ile drept semne de slabic iune, ceea ce le-a incurajat sa respinga �i mai multe cereri ale Statelor Unite. 1:cest lucru a fost evident mai ales in ceea ce prive�te China, care a raspuns la separarea clauzei naµunii celei mai favorizate de inde pl inire � al�or cr iter ii printr-un nou val de incalcari ale drepturilor omului. Din cauza tendinte ' i' i american ilor de a considera ca relati le ,, bun e" sunt relati ile ,,de pri eteni e", ei sunt foarte dezavantajati fata de asiatici, care considera ca relati ile ,, bune" sunt relatiile di� care au d e ca�tigat. Din punctul de vedere al asi aticilor, co�cesiile am E:ricane nu trebuie rasplatite, ci exploatate. In al treilea rand, a aparut un adevarat t ipar de solutionare a confl ictelor comerciale nipono-americane. Statele Unite faceau an umite cereri �i amenintau cu sanct iuni daca Japonia nu le ac cepta. Urmau negoc ieri prelungite �i, apoi, in ultimul moment, inainte ca sanct iunile sa intre in vigoare, se anunta incheierea unui acord. Acordur ile erau, in general, formulate �tat de arobi guu incat_ Statele Unite puteau pretinde, in principiu, ca obti nusera victor ia, iar Japonia putea implementa sau nu acordul, astfel incat situatia ramanea nesch imbata. in mod similar, chine zii acceptau cu mare greutate sa semneze declarati i de pri ncipi i 1

326

u sa la ua ct le te in ea at et ri op pr , ui ul om d drepturile in iv · pr e al r ne ge · 1er am e d · 1t er f 1 d· e rt oa f u ta re rp te a armelor, d ar le 1n re ra e lif ro . nter�oare. a e il ic it ol p u a u i n t n co i i i . .. �ani 9 9 utere p de 1 lu u r b 1li h ec a re ba 1m h sc i e al Aceste diferente cultur 9 ne ji ri sp se sa ce ti ia as le ri ta. t ja ra i ca au incu er m A i a i s A re 9 t n di 4, 9 9 1 i , l p em ex e D e. it n U le te ta � S � cu _ reciproc in conflictele ee or C �1 a s ay al M la a li ra st u � A la e d ,, ce � ti ia as le i r ta. a at to e ap apro 1 r1 re ce at st z1 re a a st ea ac d n ca , ia on de Sud" s-au solidarizat cu Jap iere simila l ra 0 . ri tu or p m i u tr en p e ar cl SUA de a fi.xa obi ecti ve ei el ii n u aµ n i ze au cl ii ar d or ac ea � ar vo ra s-a produ s simultan in fa t u J.n st su a a aw ok os H ez on p ja l u mai favor izate Ch in ei. Premier dentale ci oc le te p ce n co ei i s A " te e b or te 9 ca nu puteau fi ,, aplica n Y�w a u K ew L ez or p ga n i s l ru ie m re p r de drepturi ale omului, ia e it n U le te ta ,,S , ei n i h C a pr u as i n u i s avertiza ca, daca vor face pre 31 : te ta ri da i l so e d i ar st fe i an m e lt A vor ramane singure in Pacific" • e re p ea er eg al re it jin 9 ri sp au ai um n u n state asiatice, africane �i n ciud� i , ii at at an S a e al di n o M i e i t dintelui japonez al Organiza u un ra tu da di n ca t i jin ri sp a � a i n o opozit iei Occ identului, iar Jap 1 lu tu er om C a le ia d on M i ie at iz su d-coreean la cond ucerea Organ i, lu cu exi M al te in d e re p l u st fo , an ic 9 impotriva candidatului amer blemele o pr in , 90 19 i i an in , ca l i b a Carlos Salinas. Este incontest t ul m e ar ca ra de i s n co st E e d a i transpacifice, fiecare tara din A s . A U S cu t ca de e un i g re i n d ri ta e lt la le mai multe in comun cu ce u nilor i ct ra te n i a ca i er m u n a re te e cr Sfarsitul Razboiului Rece, 9 e it n U r lo te ta S i i r te pu al v i t la re . dintre As ia s' i America si ' decl inul ite 9i Japon1a n U le te ta S e tr n i d al ur lt cu ul au scos la iveala conflict i s re p e st zi re sa ra to es ac is m er p u -a �i alte soc ietati asiatice 9i le e ar oc ov pr o t ta en ez pr re a i e n hi C unilor ameri cane. Ascensiunea u a a n i h C cu le sa e el ct i fl on C . te funda mentala pentru Statele Uni ia, n po Ja cu le ce t ca de a rg la ai m lt u m atin s o gama de probleme b etul, i T i, ul om le ri tu ep dr , ce i om 1: ca, de exemplu, chestiuni econ e ap ro ap In . or el m ar ea ar er if ol pr i Taiwanul, Marea C hinei de Sud 9 in a n u h C i e it n U le te ta S , ta n 9 ta nic i o problema de politica impor aveau ob iective comune. Divergentele erau generale. Ca 9i in ca d acinate in ra in , te ar p e ar m in , au er te zul Japoniei, aceste conflic 327

SAMUEL P. HUNTINGTON

d�f erentele cultu rale dintre cele doua so cietati. Totu9i, conflicte le d1ntre Statele Unite i China implica u 9i probleme fundame 9 ntale de putere. China nu vrea sa accepte co nducerea sau hegemon i globala a Statelor Unite; Statele U ni te nu vo r sa accepte condu � cerea sau heg e monia Chinei in Asia. De do ua sute de ani, Sta �ele Unite incea rca sa impiedice aparitia unei puteri d ominante 1n Eu op . D ap roa e o sut a de ani, incepand cu politica u � �, : � ,, 9ilor deschise fata d e China, inc ea rca· sa faca a ce la9 i lucru in Asia d e Est. Pe ntr u a-9i atinge aceste scopu ri, a luptat in doua razboai e mondia le 9 i intr-un razboi rece, imp otriva Ge rmaniei imperiale a Germaniei n a ziste, a Japoniei impe riale, a Uniunii Sovietice si� Chinei comuniste. Acest interes al S tatelor Unite s-a pastrat si a fast reafirmat de pre edintii R eag an 9i Bush. Afir marea Chin�i 9 ca putere regionala dominanta in A sia d e Est, daca va continua . . ' amen1nta ac es t 1nteres prioritar al S tatelor Unite. Cauza fu ndame ntal� a co �ictului dintre Amer ic a 9i China este divergenta lor � _ cu pr1vire la vi1torul echilibr u de pu tere din Asia de Est. ......

Hegemonia chinezii: echilibru �i alinie re. Avand in vedere ca, in Asia de Est, e xista ase civilizatii, optsprez ece tari, economii cu 9 cre9 tere rapida 9i mari diferente po litice, economice si sociale in tre tari, este g reu de spus care va fi evolutia relatiilo; internatio n�e in aceasta reg iune, la inceputu l secol�lui al XXI-lea. Ar put' ea aparea � n a n s mblu extrem de com plex de relatii de cooperare i � 9 de :el�!11 �onfl.1 tua le intre majoritat ea ma rilo r puteri i puterilor � _ 9 m1Jloc11 din reg1u ne. Pe de alta part e, s-ar pute a for ma un sistem in ter national multipola r de mari pu teri, in car e China, Jap ia, on Statele U nite, Rusia i, poate, India se vor echilibra si vor concuta 9 int re el e. 0 alta posibilitate este ca politica est-asiatica sa fie do minata d e o rivalit ate bipolara su stinu ta intre China si Japonia sau intre China 9i Statele Unite, ia r celelalte t' a ri sa se �iniez e c u una sau alta dintre par ti sau sa op tez e pentr u nealiniere. Este, de asemenea, posi bil ca politica est -asiatica sa revina la str uctura ei uni polara traditionala, cu o iera r hie a puterii in care B eijingul va detine suprematia. Daca China i9 i va mentin e nivelul crescut 328

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE e unita de crest , ere economica in secolul al XXI-lea, daca ,..va r aman . ,. e oca post-Deng, ea va ince rca sa transfor me 1n real1tate acest �ti� scenariu 9i sa devina lider� Asi e_i �e Es�. D�ca va reu9i sau nu depinde de reactiil e celorlalt1 par t1c1pant1 la Jocul de putere olitica din Asia d e Est. . . . p Istoria, cultur a, traditiil e, marimea, dinam1smul economic 91 irnaginea de sine ale Chinei o imping sa incerce sa obtina h egenia in Asia de Est. Acest obiectiv este un rezultat firesc al dez !Il�tarii sale econom ice r api de . Toate celelalte mar i puteri, Marea VO Britani e, Franta, Ger mania, Japonia, State1e Un1. te 91. Un1.une� Sovietica., s-au angajat in expansiune spre exterior in afir��re 91 : imper ialism, in perioadele in care au cunoscut o ndu�tr1al1za e � :, si O cr est , ere economica rapi de sau in pe rioad el e 1med1at urma.. . toare. Nu exista nici un motiv sa credem ca spor1rea puter11 economice si militare nu va avea efecte comparabil e in China. Timp de doua �ii de ani, China a fost pute rea dominanta in Asia de Est. in preze nt, chinezii i9i afirma din ce in ce mai mult intentia de a-si redobandi rolul istoric 9i de a pune capat peri oadei mul t pr ea lu�gi de umilinta 9i de subo rdonare fata de Occi�ent 9i de Ja�o nia, car e a inceput odata cu imp unerea Tratatulu1 de la Nank1ng de catre Marea Brit anie, in 1842. La sfars it ul ani lor 1980, China incepea sa-9i foloseasca resursele eco�omice din c e in ce mai mari pentru a dobandi pu tere militara �i influenta politica. Daca dezvoltarea ei ec�nomi ca �a _ continua, acest proce s va ca.pa.ta propo rtii considerabile. Po�r1:71t cifr elor oficiale in cea mai ma re parte a anilor 1980, cheltu1el1le militare ale Chi�ei au scazut. Cu toate ac estea, intre 1988 9i 1993, ele s-au dublat in contur i curente 9i au cr escut cu 50% in termeni reali. Pentru 1995, er a planificata o cre9tere cu 21%. Estimar ile cheltuie lilor militare chinez e pentr u anul 1993 va ri aza. intre 22 9i 37 de miliarde de dolari, la ratele de schimb oficiale, 9i ajung pana la 90 de miliarde de dolari, in ter meni de paritate a puterii de cumparare. La sfarsitul anilor 1980, China 9i-a schimbat strate gia militara ' trecand de la apararea impotriva unei invazii intr-un . ra.zboi de mari proportii cu Uniunea Sovietica, la� strate g1e .eg 1 � onala care punea accentul pe proiectia de fo rte. In confor m1tate

329

SAMUEL

CIOCNIREA CIVILIZAT IILOR � I REFACEREA ORDINII MONDIALE

HUNTINGTON

cu aceasta schimbare, a inceput sa-9i dezvolte capacitatile na vaie . . . . sa ac h1zrponeze aVIoane de lupta moderne, cu raza mai lunga de ac� , 1une, sa se doteze cu ec hipamente de realimentare cu combust·b· t· 1 il . . " 1n � bor 91 a dec�s s cur:ripere un portavion. A stabilit 9i o relatie � rec1proc avantaJoasa pr1n care sa cumpere armament din Rusia. · Ch1' na este pe caIe sa devina puterea dominanta in Asia de Est. Dezvoltarea economica a regiunii se orienteaza din ce in ce mai mult catre China, fiind stimulata de cresterea economica pida a Chinei continentale 9i a celorlaltor trei Chine, precum si ;e contributia decisiva a etnicilor chinezi la dezvoltarea economiilo Thailandei, Malaysiei, Indoneziei 9i Filipinelor. Mai amenintatoa� r este maniera tot mai energica in care China i9i afirma p;eten � µ1le asupra Marii Chinei de Sud: a construit o baza in insulele Paracel, a luptat cu vietnamezii pentru cateva insule in 1988 a stabilit o prezenta militara in reciful Mischief, din apropiere de Filipine, 9i a revendicat rezervele de gaze naturale din vecinatatea insulei Natuna, care apartine Indoneziei. China a incetat, de ase menea, sa sprijine mentinerea trupelor americane in Asia de Est . " 91 a 1nceput sa se opuna activ prezentei acestora. De asemenea, de9i in timpul Razboiului Rece a indemnat discret Japonia sa-9i consolideze puterea militara, in anii de dupa Razboiul Rece s-a aratat din ce in ce mai ingrijorata de cre9terea arsenalului japo nez. Actionand in maniera clasica a unei puteri regionale domi nante, China incearca sa minimizeze obstacolele care stau in calea obtinerii superioritatii militare regionale. Cu rare exceptii, cum ar fi Marea Chinei de Sud, hegemonia chineza in Asia de Est nu va implica, probabil, o expansiune terito riala prin folosirea directa a fortei militare. Totusi, ea va insemna, eel mai posibil, a9 teptari din partea Chinei ca alte tari est-asiatice sa faca, intr-o masura mai mare sau mai mica, uneie dintre urma toarele lucruri sau chiar toate: • sa sustina integritatea teritoriala a Chinei, controlul ei asu: ut gul Kon pra Tibetului 9i Xinjiangului 9i integrarea Hong 9i a Taiwanului in China; ,

330

e d ei in h C i ri a M ra p su a a ez in ch atea it n a er v su te ep cc a • sa i; e li o g n o a M , e t a o p . . pro i, . Sud 9 nd V1 r1 p l u en 1d �c O cu le te ic fl n co in a : • sa sprijine Chin r lo e rm a a re ra fe li ro p 1, lu u m o le ri tu p re d e, ic m o n o ec le e blem ; i n u i t . s e h c . e lt a si sa 1 � n 1u g re in i e in 9 h C a ra a it il m a • �a accepte superioritate le a n o t1 en v n co e rm a cu u sa re ea cl u n e rm a cu e z te o d se u n ; te ta ri o ri e p su ta s a e c a ta in n e m . a care a r u c e il b ti a p m co i ti ti es v in e d i le a ci er m co ci 9 ti li o p te p o d a • sa o n co e a re a lt o v z e d e ez z ri o v fa a s interesele chineze 9i care mica a Chinei; ; le a n io g re e m le b ro p in e ez in • sa se supuna conducerii ch ; e z e in ch i e ti ra ig im l, ra e n e g in , • sa fie deschise in ti e z e in ch ti n a le 9 ri ca i m e m 9 • s a interzica sau s a supri societatile lor; p re d iv u cl in r, lo le ri ta. in d r o il � • sa resp�cte drepturile chinez ro p cu 1 r lo le e d ru cu 9 se n tul lor de a mentine relatii stra vinciile de origine din China; te al cu ii it al co u sa e ar it il m te n ia al e ' • sa se abti, na sa inchei . . . . c 1puteri impotriva ei; 1mb11 l l a n ri a d n a m i lu u ct le ia d � • sa incurajeze folosirea , a e1 st ce a l cu lo in , a rm u la a n a p neze pe langa engleza 9i, . st E e d a si A in a al n o aµ rn te in e ca limba de comunicar y

Anali9 tii compara ascensiunea Chinei cu aceea a German ei ! wilhelmiene, care a devenit puterea dominanta in Europa la sfar9itul secolului al XIX-lea. Apariµa unor noi mari puteri este intot deauna foarte destabilizatoare i, daca va avea loc, afirmarea 9 Chinei ca O mare putere va depa i cu mult orice fenomen compa 9 rabil din ultima jumatate a mileniului al doilea. ,,China bulve seaza lumea intr-o asemenea masura", observa Lee Kuan Yew, 1:n 1994, ,,incat lumea va trebui sa gaseasca un nou echilibru in 30 sau 40 de ani. Nu putem pretinde ca este vorba doar de un alt ma re jucator. Este eel mai mare jucator din istoria omenirii."32 Daca econo m ia chineza continua sa se dezvolte in urmatorul deceniu,

331

SAMUEL

ceea ce

ONDIALE M II IN D R O A E R E C A F E OR S' I R L II T A IZ IL IV C A E ' CIOCNIR

P. HUNTINGTON are

· ·

,..

p robabil, t:i...:1 ... � . est-asi atice �i intreag a lum e v or trebu1 ' sa reaction eze la afi r �11e tna rA� . . . . ' tot m ,.. a1 puter n1ca- a cel ui m ai mare J. ucator d·1n 1stor1a orn�en1. ni. '-q . In g en eral' s tate 1e pot reaction a l a asc ensi u,..n ea une1 noi pu.. . ,.. . ter 1 in t r- un ul din urma toarel e doua m odur1 s au int r- o rno dalit ate . ,.. ca re l e combina pe acestea IndiVId ual sau 1n coal·ti : ' e c u alte sta.. · te, eIe po t incerca sa-�i asigure securitatea _opuna�du-s e puter u e mergente, stavilindu-i influen ta , , l a nevo1e, P;1 rtand un razboi , si pentr u a o invinge. Pe de alta a e, _s ta tele po t incerca sa i se ra.. :a :: lieze , sa se puna de acord cu , s� ad opte o pozitie secundara sau d e su bord on a re in raport c e spe:a??a c a interesele lor fundam en tal e vor fi protej ate ;a �e:: os�b1l �t�te este ca stat ele ; � sa incerce o c om binatie intr echilibra e �1 al1n1ere, dar aceasta . . prezinta ri scul de a starni an1 m oz1t atea n oii pute r1· �1· de a ramane . . . desc oper ip in f ata ' ei. Potrivit teor1 e1 oc c1d entale a rel atiilor internati ·1ce1· , prefera bil a si, de fapt' , onale' con traponderea este' de Ob . ' a f ost folos1· ta v ma1· frecvent dec"t a alini·erea. I at a ce spunea Stephen Walt : . e In g eneral, calc ulele intenti " Jez ilo r a r tr ebui sa ra cu I� ' statel e sa cont rabalanse ze n oua p utere. Ral1e rea este riscanta pe�tru ca necesit a incredere ; o tara aJ·uta o v putere dom1nanta "in sperant a ca aceasta va ramane . . b 1nev,..o1toare. Este m ai sig ur sa- ,..11. opun a- o contr apon_ der�, in caz ca aceasta se dovedes' te agresiv a Mai mult' · . alin1erea cu cei ma·1 sIab1 11 --· cre�te influenta in coalitia . _ _ ' . u1 ez t a c e sti a · ul _ , au ma1 m ta nevo1e de ajutor.33 ata, cac1 r . Anal1za lui Walt cu pnv· ·ire 1a formarea al iant,elor in Asia de u,.. _ op e sas _ una T '{ s ud- vestarataca statele au 1ncercataproape intotdea , al r e gen , ar ilor externe. De as em en ea, s-a presupus' in na amenintv . . euroe l tate ca acest comportam en t a caracte nzat rel atiile dintre s .,.; ..... te . . . . u ' Pene --1n c ea ma1 mare parte a 18 toriei mode rn e' cele cateva p e aril . � . nt ni e andu-s1 al1. antel schImb" entru a ec?ilibra �i a limita am , e at � ; M ' repre zentate de FiliP a1 I lea , Ludovic al XIV-l ea, Frederic eel are

332

ele p ot t a t s a c e t i m d a t l • tu�i, Wa o T . r e l it H e d i � r e e k aiz d , n e R andall o in t s s u m le u c a p u o i i" �i, d it d n o c e l e n u in ,, r,JaPe alin ie rea ute ri in p i e n u l, i b a b o r p v or ralia , e s t e is n i o l�w z i e v r t atel e s , ti � a c e d a r e ii ll ib a ii s e ii r pe s i � e it � u lt u m e n t n u s s;censiune deoarece 34 • In p lus , dup a cum sug ereaza tatus quo s e d e il r a b i lu a din schim u t a t s e il µ n e t in ii c e r e d e t r c ln a it m u n a o ii t necesi a e r e li a r � alt, oito are. v u a r t n s u u n uri rnic l e o r a t c u u j t o p p e l e t ai uter ii, sta p a e r a r b j il h c e erc a sa xn fn proce su l de c in e t a o p A l u t a t ul ran d , s im r p n I . e r a d n au sec u s tentia l e r o a p a c e p e c r e l p ""rirn i e c are p , B i u l u t a t s a e r e t an s eze pu l a b i p u t e � a u r d t n a t l o v z e �on d , D i tatel e C 9 s u c e t n a i al d n or ma f , r a o c urs a s r a l , il b e a v b d o a r p , e c ea ce v a du e c ( a r u t a n a l t a ra 9i de a it at ie, u i it m s l a t s a a e e c a r n I . etode m e t s e c a d n a n i b m u co a s ) ii r a m r a ipr oc. In in c e r a a z a e r ib il h c e c are s e i r a im r li a iv p r t n u s ept r d t a t s statele A 9i B n u i ic n e r e u c onsid n a s e t a o p A l u t a echi n al doilea rand, st u e z e z i r o v a f a tere sul s n i a e v a e t a o p r a adversar imed iat , d es tea ar c a e r t n i d e r a c i r o a ci c , C i B e l e t a t s e 9 r t in e libru de pute r ea rhulta r p la u m u c a r a tr u el daca n e p e r a t in n e m a r a d putea deveni o n u c e s u r b i il h c e n u exercit a A l u t a t s , e i t a u t i s ' l putere. In aceasta u n u r a im r p u r b i il h c rcita un e e x e t o p e r a c , C fata de statele B 9i fata de altul. epe c in a t s a e c a a c a d , a at a de Chin f e l e t a t s a n o i t c a Cum vo r r e oia la , d in a r F a ? t s E e d c a in Asi a i n o m e g e h e r e t u sa se afirme ca p ept r d e t i n U e l e t a t S t a a defini in h C e s r e v i d e t . react iile vor fi f oar a S U A va fi a t n a in m o d re p P�incipalul e i du 9m an, a9adar tendinta oni a chi m e g e h a _ in v e r p a sa Joac e un rol de echilibrare prim ara �i s ea r a p u c o re p u c a m r o f n neza. Asumarea u nui asem en ea rol ar fi co ei de i s A a u a s i e p o r u E tra�ition ala a SUA de a pre veni dominarea u E in e t a t li a u t c a e d u m ai este n 0 singura v ti c e i b o t s e c A putere . ro u E in x a la e i t ra e d e ropa , dar ar p utea ramane valabil in Asia. 0 f se c u n a tr s e ic m o n o c e i e A a de V e st , cu le gaturi cultural e, poli.tic 9 . , b � ' schrm n I . . a n a c 1 r e m a a e tatele _Un·t 1_ e, nu v a am en1nt a secur1tat enin t' e. m a -o s a e t u p r a a s 0 Ch·1 a n un1fic at a , puternica si ' ambit' ioa rte un a o p a s i it t a g e r p e E St are in interesul am ericanilor sa fi easca d n a b o d a s a in h C raz� 0�1, ac d a va fi n evoie, pen tru a impiedica 333 A

SAMUEL

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR

HUNTINGTON

hegemonia in Asia de Est? Daca economia chineza contin -.. se sa · u: dezvolte, ascensiunea Chin ei ar putea fi cea mai import ta 0 blema de securitate cu care s e vor con frunta responsabil�� i ·11 Polit . " Ci amencan1·1a 1nceput ul secolului al XXI-lea. Daca Statele n1 :e Vor sa impiedice China sa domine Asia de Est ' vor trebu i sav r eo nent . ze al1anta I or cu Japon ia i n acest scop, sa stabileasca relatii 1 e.. i ita ' re stranse cu alte tari asiatice si' sa-si sporeasca prezenta ' ' m�l I·Itara . . "1 . � As1a �1 capac1tatea de a tra nsporta forte milit are pe acest co tinent. Daca Statel e Unite nu vor sa lupte impotriva hegemo � n1ei . ch'1n eze, vo r trebu1 sa renunte la universalism, sa mvete - accep, s a . te aceasta- hegemon1e 9i o reducere impor tanta a capacitatii Ior e d , . a influenta eve nimentele de cealalta parte a Pacificulu1· p·1ecare . . . · . d'1n tre aceste opµuru 1mpl1ca mari costuri si , r iscur1· · Cel · m".lcu.; mare per1· coI este ca Statele Unite sa nu faca O alegere clara si · e , sa- 1ntr . "�ntr-un raz - b01 cu Ch'1na fara sa analizeze atent daca acesta este in nte resul ei 9i fara sa fie pregatita sa po arte un asemene a razboi _ � 1n mod efic1e nt. Te?�etic, Statele Unite a r putea incerca sa stavileasca puterea . Chin e1 Juca,.. nd un rol de echilib rare sec undara daca o alta mare putere ar a t i na ca rival primar al acesteia. Singu rul rival posibil � � este Japonia, 1ar asumarea acestui rol ar necesit a mari schimbari in politica japoneza: intensificarea reinarmarii achizitionarea de a r�� nucleare 9i o competitie activa cu Chin�, pent;u a obµne s rIJI ul altar uteri asiatice. De9i Japonia ar putea fi dispusa � � � sa faca parte �1n tr-o coalitie condusa de Statele Unite pentr u a con�r c ra Chi n , ceea ce nu est': sigur, este improbabil ca ea sa � � � devi na rivalul pr1mar al acesteia . In plus, St atele Un ite nu a par ut a ma nifesta int eres, nici ca pacit ate sa joace u n rol de echilibrare secundara. La inceputul istoriei sale, cand era inca O tara mica, a ince rca t sa joace acest rol in epoca napoleo niana si a sf§.rsit prin a purta razboaie atat cu Marea Britanie, cat si cu Fra nta. In prima pa rte a secolului XX, Statele U nite au fa.cut 'eforturi nrinime pe n r u a sprij ni echilibrul intre ta.rile europene i intre cele asiatice, � � 9 iar consec1nta a fast implicarea in doua razboaie mondiale, pentru a restabili echilibrul distr us. In timpul Razboiului Rece, Statele

334

REFACEREA ORDINII MONDIALE

pal ci n ri p l ru a rs e v ad a n i v e d sa a e ales si d t u av , a u . n e nu a , re it te u p e r a m n . ca e , it n U e l e , dar ' Stat l) l]niun1··1 Sovietice. Asa r o1 ea n e m e s a n U l a. ar d n cu a e echilibrare se d l ro n u . . a at d 1 · . · 1c10 . . n . cat en1e . ic v r ' 1a h c 1 te a t JU 1 u 1g b m a , 9 ate , fle xibilit ate it il ... t b su e n u up es r1J1ne sp sa ze f r u r e a s u sa a ar ab t e b im P tea fi nevoit a sa sch u - c t·1on eze corect · SlJA ar P e, p are sa a , n a c r1 e m a r lo ri o al t v i iv tr ' po . - r1... re ca t sta 1n e J un sp sa s1 , a n u p o i se sa r ia ' ch u edere mor al ' sa v e d t c . un ct de vedere moral. Ch'1ar din pun orect din p c n i za ea n io ct a e · r ca , . t a t s n u a 1tatea Stap c� 1 1, :_e 11 ' h C a r a :1 r i1 p l � lu riva i n e v e d r a - . Statele ia n o p . daca Ja n do1eln1ca 1 e s t e ru 1b il ch e t s ce a i n ji ri sp . a e d e " t i n U . or tel ot nva p 1m t c re 1 d' e z e 1z l bi o m sa se a il b a p ca ai m lt u m . ta- n. e · t es Un1te n1 n e m a a u o d e z re ib il ch e sa t a tente dec is x e ri · · i nta · en m a e1 , un t ice � s1 a e ·1 r1 te u p e t ri p ca il b � � t , es �e _prob a i r� � a sf in . le a : ti n te po n ite sa U e l te t a S ca 1 ed 1 p m 1 r a e a l1n1 ere, care d ta n i d n e t O e t is x sa e egiune. r n i r a d n cu e s r e ra ib il ch _ tre1. devina un f actor de e ta l zu re e, er ed r c n i e d e d in p e In masur a in care ali nierea d s t ate r e t n i a il ab b ro p ai m te situatii. In primul rand, alinierea es e cultu�ale n e em el au e r � ca u sa e ti za care fac parte din acee a9i civili ea 1l o d al In . e l ra u lt cu i at i t n afi au comune decat intr e state care n u n baiat U . t x te n co e d e cµ n fu in rand nivelu l de incred ere variaza eti , ai b µ al cu e il r a t n u fr n co se v; alatura fratelui sau �ai mare in as a i u g si fi r �: o v d n ca el � n i e � er d � _ dar va av ea mai puµ na incre n c1vilizaµ1 di te a st e r t n i e t n e v ec fr Prin urmare interactiunile mai ei tr al n r. o il µ za � li vi ci l ru o ri te n diferite vor in curaja �inierea in i o la e d a 1 r va t po e ar r ib il h ec lea rand tendintele d e alin iere si de r lo ii br m e m re t n di e er r ed c n civiliza tie la alta' deoarece nivelcl de i na echi i om d re p re ca n i ei ti ua t si ea difera. De exem�l u , raspandir librarea in Orientul Mijlociu poate reflecta n ivelul de in credere scazut din cultur ile arabe si din alte cu lturi din regiune. e echi r sp u sa re ie n i al re sp a Pe ri: inclinaµ o ct fa ga i n �t ac la e . ea ce ce in e l te n ri fe e pr �i lib rare va fi influenta e il ar de as, tept ta si • > , ni pr t cu e tr au e en p ro eu le ti iv Pr e�te distributia pu terii. Societa tr-o faza de abs�lutism, dar au evita t imperiile birocratice sau »des potismel e orientale" care au caracterizat Asia, in cea mai lllare parte a istoriei sale. Feudalismul a constituit o baza pentru tr ebu it

335

SAMUEL

P HUNTINGTON

pluralism � i pen tr u ide ea ca o anumi ta dispersie a put erii er reasc a �i d e dorit. A � a da r, un e chilibru intre pu teri era con sid : fi.. fire sc � i de �orit � i la nivel inte �na�i onal, ia r oamenii de st . at ave:� r espon sabil1t ate a de a-1 pro t e Ja � 1 d e a-1 m e ntine. Prin urrna e cand echilibrul era ameninta t , r ee chilibra re a era necesara pen: , a-1 re s tabili. Pe scur t , m o delul europe an d e societate inte rnati nala re flect a mo delul euro pean ' 0� de societate intern a . In imperiile birocratice asia tic e , dim p otriva, nu p rea era loc pen tru pluralis m social sau po li tic �i pen tr u impartirea puterii. In China, alinierea pare sa fi fo st mul t mai im por tan ta decat co ntrabalansarea in comparati e cu Europ a . in a nii 1920, Lucian Pye nota c a ,, des potii razb oinic i incercau m a i intai sa afle c e ar fi avu t de ca9tigat daca se aliau cu cei pu ternici � i abia dupa aceea analizau beneficiile un ei alia nte cu cei slabi. [...] pentru desp oµi razboinici chine zi, auton omia n u era valoarea suprema, a�a cu m era in calcul ele europ en e t raditio n a le ale e chilibrului de putere; d eciziile lo r se bazau p e aso cierea cu cei p u ternici." Po t rivit lui Avery G oldst ein, ralierea a caract erizat poli tica in China comunis ta in tre 1949 si 1966, cand s tructura autoritatii era r elati , v clara. Apoi, cand revolutia culturala a cr • e at co nditii de cvasianarh ie si • • incertitudin e · in c eea ce prive�te a u toritatea �i a amenintat supravietuirea act orilor politici, e chilib rar ea a inceput sa predomine35• Se poate cred e ca restaurarea un e i struc turi d e au toritate mai clar definite dupa 1978 a readus in ate nµ e, de asemenea, alinierea ca m odel dominant de comportame nt politic. De-a lungul istoriei, chin ezii n u au fa.cut o distinct, ie clara intre afac erile intern e �i cele ext e rne. ,,Imaginea lor despre ordin ea m ondiala nu e ra decat un corolar al ordinii in ter n e chineze, de ci o proiectie extinsa a id en titatii civilizati ei chin eze", despre car: ,, se credea ca s e re produce in c ercuri concen trice din ce in ce rna1 largi, fiind ordin ea cosmica corecta. " Dupa cum spun ea Roderick MacFarquha r, ,,viziunea chin eza tra diµonala d esp re lume refie� ta viziunea c onfucianista desp re so cie tate ca un sistem iera rh�: bin e organiza t. Statele �i monarhii s traini erau considerati vasalii 336 A

C1ocNIREA CIVILIZATIILOR

9I REFACEREA

ORDINII MONDIALE

· u de MiJ"l oc: «Nu sun t doi sori pe cer, nu pot fi doi imen· lm l!llP . t »". Drept urmar e , chinezii nu au fost favo rabili' aman p e p ti para tel o r de securita te mul tip olare sau chiar multilaterale". In n p e c "" , co · ' ' h e 1 s un t d ispu�i s a ,,acc e p t o 1e rar 1e n r e a, 1 iat I ·1e ici ti i s a ,general . . ter na't10 nale' iar razboaie pentru he gemonie, de tip europe an, 111 ' • S tat in ist o ria Asiei de Est. In Asia nu a exis ta t n1c1 un e u u XI a 11 . ,. Eu. tern f un cti· onal de echilibru de putere, a9a cum a existat 1n 515 , · · ocul_ secolulu:· al sosirea pu terilor occide n tale, la m1Jl P la ana a p ro · , onale in Asia de Est erau s1n oc entnce, X1X-1 ea, relati", ile in te rnati J. ce1 eIalte tari aflandu-se in dife rite grade de _ subordonare, . de co3s e aut o nomie fata d , Beijing Bin eint eles, idealul u d e s a re opera • . . · d ata pe defuaan1 · s· t de ordin e m ondiala nu s-a real1za t n1c10 con . . Cu to ate aceste a, m odelul iatic de poli. t1ca 1nternat1onal a, as 1 �::�t pe ierarhia de pu tere, con traste aza puternic cu m odelul european bazat pe e chilibrul de puter e. . . Ca O consecinta a acestei ima gini de spre ord1nea mond!ala, :n� clina tia chinezilor spre aliniere in politica in terna se ma�1fes�� 91 in reiatiile internatio nale. Gradul in care ea influenteaza pol1:1ca extern� a diferitelor s tate de pinde de masura in care aceStea _im par tasesc cultura confucianista 9i de relatiile lor istorice cu Chi�a. Din p�nct de vede re cultural, Coreea are multe in comun_ cu China �i, de-a lungul istoriei, a inclinat spre ac easta. Pen�ru �tngapore, Chin a comunista a fo st un du9man in timpul Razboiul�i Re� e. To� tusi · ' in anii 1980 ' Singapore a inceput sa-9i schimbe atitudinea 9� · · e �1· �lte t' ar1 conducatorii sai au sustinut en erg1c ca S tate1e Un1t . . . · D t fi'in d populatia trebuiau sa accepte puter ea Ch1n e1 chmeae e1. , za numero asa si tendin tele an tiocciden tale ale conducatorilor el, Malaysia a inclina t , de �sem enea, puternic spre C�.ina. Thaila�da �i-a pastrat indepe ndenta in secolele al XIX-le� �1 XX,_ adapt�n du-se imperialismului european 9i japonez, 9.1 9 -a an�festa� :n� : � tentia de a pro ceda la fel in rapor t cu Chi�a, 1 clinat1e __intarita � � de amenint area potentiala pe care o re prez1nta V1e tnamul pentru s ecurita tea ei. lndonezia si Vietnamul sunt ta.rile din Asia de Sud-E5t _eel � lllai inclinate �a con trabalanseze 9i sa limiteze puterea Chinei. A

•

337

SAMUEL

HUNTINGTON

I� donezia es te mare, musulmana �i indepartata de Chin a, dar, far aJutorul altor tari, nu poate impiedica Ch ina sa-�i im puna con r a � o, lul asupra Marii Ch inei de Sud. In toam na lui 1995 , Indonez1a . " . �i Australia au 1 nche1at un acord de securitate prin care se a ngaJau . " " . sa se consu1te rec1proc 1n cazul 1n care secur1t atea lor ar fi f os · · t amen1 ntata. De 91 ambe1e part1 au ne gat ca ar fi fost vo rba de O intelegere an tichi neza, ele au ide ntificat Chi na drept surs a cea rn probabila de posibile provocari ostile37• Vietnamul are o cultu: predo minant confucianista, dar, de-a lungul istoriei, a avut relatii extrem de incordate cu China �i, in 1979, a dus chiar u n razb�i de scurta durata cu ea. Atat Vietn amul, cat i China au revendi 9 cat suveranitatea asupra insule lor Spratly, iar flotele lor militare s-a u infruntat de mai multe ori in anii 1970 i 1980. La inc eputul 9 anilor 1990, capacitatile militare ale Viet namului scazuser a fata de cele ale Ch inei. Pr in urmare, V ietnamul are mai multe mo ti;e decat oricare alt stat asiatic sa caute parten eri pentru a echilibra puterea Chinei. Admiterea sa in ASEAN si normalizarea relatiilor , , sale cu Statele U nite, in 1995, au fost doi pa i in aceasta direcµe. 9 Date fiind difere ntele de pozitie din cadrul ASEAN i reticenta 9 acestei asociaµi de a provoca China, este extrem de impro babil ca ea se va tra nsforma intr-o alia nta ' an tichineza sau ca va acorda un sprijin substa ntial Vietnamului intr-o co nfruntare cu China. Statele Unite ar fi mai dispuse sa stavileasca puterea Chinei, dar, la mijlocul anilo r 1990, nu era inca clar cat de departe ar merge, daca China ar incerca sa-9i impuna controlul asupra Marii Chinei de Sud. La urma urmelor, pentru Vi etnam ,,raul eel mai mic" ar putea fi sa ajunga la un aco rd cu China �i sa accepte finla ndizarea, care de9�,,i-ar ran i ma ndria [...], i-ar putea garanta supravietuirea"38• In anii 1990, aproape toate ta.rile din Asia de Est, cu excepµa Chinei 9i a Coreii de Nord, i9 i exprimau spr ijinul pentru mentinerea prezen tei mil itare americane in regiune. Totu i, in pract1ca, 9 cu exceptia V iet namului, ele tin d sa se puna de acord cu China, Bazele navale �i aeriene americane din Filipin e au fost desfiintate, iar in Oki nawa a crescut opozitia fata de preze nta numeroaselot V

•

338

II MONDIALE OR SI CIOCNIREA CIVILIZATIIL ' ' REFACEREA ORDIN

americane pe i nsula. in 1994, Thailanda, Malaysia e ar rnilit r ns cerer ile SUA de a gazdui in apele lor teritoi resp au a ezi it� f� n o s1 n . onare ca baza p1ut1toare , pentru a fac 1i oviz apr de ave n sase ,.. r'·ial. e ntr-o I t. -Ves Sud de sau -Est Sud de Asia n i tara mili ' tia rven e , . . ta int n a, la pr1ma �a reun1une, Chi de fa,ta ect resp de e star e if n a alta rn ererea aceste1a ca proble c t pta acce a AN ASE al al n io Reg ul orum Fma insulelo r Spratly sa nu fie discutata, ia.r,. in 1995, ocuparea de neIor, nu a . 1p1 1 n aprop1erea p·1· di f, chie Mis i fulu i rec a a n e . V Chi t car i din ASEAN. In 1995-199�, e tar alt ei u n ici n e tel tes pro it n s tar guver nele as1ul, wan Tai itar mil si bal ver ntat i en am a a n Chi , d ,. , can ... . . au raspun s din nou printr-o tacere asurzitoare. Inclinaµa lor atlCe .. 1 1 en nberg: ,,1·d se Ok el cha Mi de ata um rez e n bi era e r nie ali re sp n 1 a 1m b h' sc ea put r s-a t ere pu de ul libr chi e ca ji gri fac isi i asiatic itorul , nu v or sa vi te n i eli n cu d n pa tici n a , dar ei, n i Ch 9 a' are o v fa infrunte Beijingul acum" 9i ,,nu se v or alatura Statelor Unite . intr- o cruciada impotnva ch·1ne1·"39. Ascensiunea Chinei va reprezenta o provocare maj ora pentru Japonia, iar japo nezii vor fi extrem de divizati in legatura cu stra tegia pe care tara lor ar trebui s-o adopte. Ar tre?ui, �are, sa in�er� ce sa se inteleaga cu Ch ina, poate printr-un sch1mb 1n care Ch1ne1 . . . r recunoa on1e1 1 s-a i s-ar recunoas, te dominati 9 ' a mi litara, iar Jap te suprematia ec onomica? Ar trebui sa incerce sa dea un nou �e ns �i o noua vigoare aliant ei nipono-americane, ca nucleu al une1 co alitii care sa contrabalanseze 9i sa limiteze puterea Chinei? Sau ar trebui sa in cerce sa-si dezvolte propria putere militara, pentru a-�i apara interesele i�potriva unei eventuale invazii chineze? Japonia va evita probabil cat de mult va putea sa raspunda clar la aceste intrebari. Pentru a echilibra puterea Chinei, alianta militara nipono americ ana este esentiala. Japonia ar putea accepta, incetul cu incetul reor ientarea �iante i in acest scop, dar aceasta ar depin de d e i�crederea ei in: (1) �apacitatea Statelor Unite de a ramane si ngu ra superputere mo ndiala 9i de a- 9i pastra rolul d� lider ac� tiv in afacerile mondiale; (2) angajamentul State lor Unite de a -91

n·

)

339

SAMUEL

HUNTINGTON

entine rezenta n Asia i de_ a com bate eforturile Chinei 9 � � � de eJ..t t1ndere a 1nfluente1; (3) capac1tatea S ta telor Unite si a Japon· · . . . . 1e1 de a l1m1ta puterea Ch1ne1 fara costuri ec onomice mari si . fa ra · � rlS , · maJore de a provoca un razboi. n In absenta unei demonstraµi pute rnice (de altfel, improb a b· 1' la) d e hotarare si . a n g a ja m en t din partea Statelor Unite , ap ' ,.. J on1a va 1nce�ca, pro abil, sa se inteleag a cu China. Cu exceptia � anilor 1930 911940, cand a urmat o poli tica unilaterala d e cucerire · ... � As1. a de Est, cu consec1nte dezastruoase, J aponia a incercat, de-a lu�gul istoriei, sa- 9i asigure securita tea aliindu-se cu puterea do m1nanta. Chiar in anii 1930, s-a a liat cu puterile Axei, pentru . .:1: Cd 1 se pareau forta ideologico-militara cea mai dinamica in politica mondiala. Anterior, la inceputul se colului, incheiase o alianta cu Marea Brit�nie, fiindca aceasta era puterea dominanta in afa�erile mondiale. In anii 1950, s-a asociat cu Statele Unite de· oarece erau cea mai puternica tara din lume, ca re ii putea asigura securitatea. Asemenea chinezilor, japonezii co nsidera ca politica internaµo nala este ierarhica, pentru ca a a 9 este politica lor interna. Dupa cum spunea un cun.oscut specialist japonez: Cand japonezii se gandesc la locul ta ' rii lor in cadrul comunitatii internaµonale, model ele japoneze interne ofera adesea analogii. Japonezii tind sa creada ca ordinea internationala este o expre sie externa a mo delelor culturale din societatea ja poneza, care este caracterizata de importanta aco rdata structurilor organizate p e verticala. 0 asemen ea imagine despre ordinea internationala a fost influ enta ile ' ta de relati ' pe care Japonia le-a avut mult tim p cu China, in perioada premoderna (un sistem trib utar). Prin urmare, in ceea ce prive te 9 aliantele, Japonia ,,a ales, in general, alinierea, nu echilibrare a" 9i ,,alianta cu puterea do minanta."40. Potrivit unui occidenta l care locuiest e de mult tirnP " ' 1n aceasta tara, japonezii ,,sunt m ai prompµ decat rnajoritatea 340 y

CIOCNIREA CIVILIZA'fIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

in a se inclina in fata une1 puter1 super1oare 91 1n a pcoop era cu aceia pe care ii considera superiori din punct de vedere f p b il " uzur or indigneaza extrem de repede 1n ata [ ] si se a a l · · , 11or 1 ·se· de un hegemon slab moralmente, care bate in retragere". Tcom1 va deven1 putePe masura ce rolul SUA in Asia va scadea 91 China . ,.. rea domin anta, politica japoneza se va adapta 1n �onsec1n\a. D e fa t, a 9i inceput sa o faca. Dupa cum observa Kishore Mahbup · "mtrebarea-cheie in relatiile sino-japoneze poate suna astfel: ban1, ' . . ,. · ma1 cIar. ce 1n Cine este numarul unu?" Raspunsul devine din ce "Nu vor exista declaratii sau intelegeri explicite, dar a fost sem �ificativ faptul ca imparatul Japoniei a ales sa viziteze China in 1992, intr-o perioada in care Beijingul era inca relativ izolat pe . . v "41 scena 1nternationaIa. La modul ideal, poporul �i liderii japonezi ar prefera, fara indoiala mentinerea situatiei din ultimele cateva decenii 9i rarna nerea sub p�otectia Statelor Unite ca putere dominanta. Totu 9i, cu cat implicarea SUA in Asia va scadea, fortele interne care ce � _ _ »reasiatizarea" Japoniei vor deveni din ce in ce ma1 puternice 91 japonezii vor sfar9i prin a accepta ca inevitabila restaurarea �o minatiei Chinei asupra Asiei de Est. De exemplu, cand au fost 1n treba�i in 1994 ce tara va avea cea mai mare influenta in Asia in se c olcl' XX.I, 44o/o dintre japonezi au indicat China, 30% Statele Unite 9i doar 16% Japonia42. Un inalt functionar de stat japonez prezicea in 1995 ca Japonia va avea ,,disciplina" sa se adapteze ascensiunii Chinei. El se intreba apoi daca 9i Statele Unite o vor avea. Predictia sa initiala este plauzibila; raspunsul la intrebarea ' ' sa ulterioara este incert. Hegemonia chineza va reduce instabilitatea 9i conflictele in Asia de Est. Ea va reduce i influenta americana eyi occidentala in 9 �ceasta regiune 9i va obliga Statele Unite sa accepte ceea ce a� 1ncer cat sa previna de-a lungul istoriei lor: dominarea une1. reg1Uni- che ie a Iurnii de catre o alta putere. Totu i, masura in care 9 aceasta hegemonie ameninta interesele altor tari asiatice sau ale Statelor Unite depinde in parte de ceea ce se intampla in China. r o o arelo

•

341 •

II MONDIALE IN {D OI A RE CE FA RE �I OR IIL ZA Ll 'f CIOCNIREA CIVI

SAMUEL P HUNTINGTON

Cre�terea ec on o mica genereaza putere militara si influentva , , .. Poli . . t1ca, dar p oate st1m . ula 91 dezvoltarea po litica 9i evo lutia cat re 0 fo rma de p olitica mai deschisa, pluralista 9i p oate chiar detno cra.. . t 1ca. Se p oate Aspune ca ea a avut deja acest efect in Coreea de S Ud · . In ambele tari, totu9i, liderii politici care au mij 9i in Taiwan ltat . . ce1 mai activ pentru democratie au fost cre9tini. Mo 9tenir�a c�nfuci�nis�a a Chinei, care pune accentul pe au.. . t or1tate, ord1ne, 1erarh1e 91 pe supremaµa co lectivitatii as upra , . . ,.. 1ndiVI.dulu1, creeaza- o bstacole 1n calea democratizarii. Totu i c re9terea eco nomica genereaza, in sudul Chinei, din ce in ce m� : multa pro speritate 9i duce la apariµa unej burghezii dinamice,: acumularea de putere economica nesupusa controlului guverna mental 9i la dezvo ltarea rapida a clasei de mijloc. In plus, chinezii sunt profund implicaµ in alte tari, prin comert, investitii si edu catie. Toate acestea creeaza o baza sociala pe�tru evol�ti� catre pluralismul p o litic. Co�ditia prealabila pentru deschiderea po litica este, de regu _ la, ven1rea la putere a unor elemente reformatoare provenite din sistemul autoritar. Se va intampla acest lucr u in China? Proba bil nu in caz':l primului succesor al lui Deng, poate in cazul celui de-al doilea. In noul secol ar putea aparea, in sudul Chinei, gru puri cu programe politice care vor fi, de fapt, chiar daca nu 9i cu numele, germeni de particle p olitice 9i care vor avea probabil legaturi stranse cu chinezii din Taiwan, Hong Kong 9i Singapore cari mi i e r ca ijinite r sp fi or v asemenea Daca ei. de aparea r o v 9 9 in sudul Chinei 9i daca o factiune ref or mista va lua puterea la Beijing, s-ar putea produce 9i tranzitia politica. Democratizarea i-ar putea incuraja pe po liticieni sa faca apeluri nationaliste, ceea ce ar cre9te riscul unui razb oi, dar, pe termen lung, un sistem p olitic pluralist stabil in China i-ar facilita relatiile cu alte puteri. ' Poate ca, dupa cum sugera Friedberg, trecutul Europei es �e viitorul Asiei, dar este mai probabil ca trecutul Asiei sa fie 9i vii ul e pr � cu torul ei. Asia trebuie sa. aleaga intre a echilibra puterea e til eta conflictului sau a asigura pacea cu pretul hegemo niei. Soci a ur t cul occidentale ar putea alege conflictul 9i echilibrul. Istoria, V

34 2

eh i ea ac p e eg al va a 9 si A ca za ea er . rapor tul de fort' e real sug n di al t en d · 1 cc o 1 cu te es �1 am cu a at a inceput od re ca ra E . ia ge 0 o si 1850 se incheie, China i9i recapata rolul de hegemon �1 1;4 , . ,..1n 1ume. . ri1 a . o cul care 1 se cuvine l a p cu o l tu en ri O regional si

e t n a li i a o n : u le c u n e t a t s i � Civilizatii

oiul b az R a p u d e d al n o aµ iz il iv ic lt u � ultip olara 9i m m ea m lu a, In te es ac e at o t u C a. r a cl e ar ar p se o linie de ta is ex ai m _ . re terea U n Rece c 1 a an lm su u 9 m ca 9 afi gr o em d ea n u si an p ex . t ca ·ata"ta timp 1 t en d . 1 cc 0 e tr . 1n d 9 e 1 e i ct fl n o c a, u n ti n r co o mica asiatica v o at ec d a al b lo g ca ti li o p in te an o rt p _ ;�:�zatiile rivale vo r fi mai im ro p 1, en e d r o v e an l su u m r o l ri ta e :7 el n er v u G � j. a iv cl e _ d ii n li alte r avea vo 1 1 lu tu en 1d cc O e il b 9 ra vo fa n ti u p ai m ce in ce in d il ab b olente, intre vi n ti u p ai m u sa lt u m ai m loc c�nflicte intermitente, e at St re in d le ii at el R e. al t en d : cd o e _ gruparile islamice 9 i societatil e , p ce t1 1a a te ta _ te al _ 1 1a n o ap J � 9 � le Unite, pe de o par te, 9i China, ar� n u 1 cn u b 1z a te u p ar i e at rd co � in te 9 _ de alta parte, v or fi foar e1 1n h C 1a on em eg h e st te n o c sa a rc ce in razboi daca Statele Unite va in Asia. as p va se ic am sl -i to is an ci fu :i o � c In aceste co nditii, legatura _ _ , n 1u ex on c 1 te es ac a re ili ab st � In tra 9i poate chiar se va dezvolta. 1, lu _ tu en 1d cc O ile st o e ic n si i e an m ul us coope rarea dintre ta.rile m 9 te al i i lu om le ri tu ep 9 dr , or el m ar ea r � in ceea ce prive9te prolifera ,. e ns _ ra st 1le t1 la re st o f au ei ul le uc N . chestiuni a jucat un rol esential l tu pu ce in la at liz ta is cr au se r ca dintre Pakistan, Iran 9i China, anilor 1990, odata cu vizitele pre9 edintelui Yang Shangkun in Ir an 9i ale presedintelui Rafsanjani in Pakistan 9i China. Aceste ran I , an st e r t in te en pi ci in �� e nt te ia zi ,,indicau aparitia unei al � �1 China". In drum spre China, pre9edintele RafsanJan1 declar� 1� Is lamabad ca intre Iran si Pakistan exista ,, o alianta strategica 1mac at un at er id �1 ca un ns co fi va ui atac impot riva Pakistanul P 0triva Iranului. fn acela9i spirit, Benazir Bhutto a vizitat Iran� _ o ctombr1e in �1 Chin a u, tr is in -m im pr t ni ve de a imedia t dupa ce te la gu re 199 . oope ri bu im h sc us cl in a ri ta ei tr le rarea dintre ce 3 C 1

•

343

SAMUEL

Nil MONDIALE DI OR A RE CE FA RE 9I OR IIL ZA LI VI CI T CIOCNIREA

P HUNTINGTON

intre respo nsabilii politici, militari si • guvernamentali si , e£Ottutj comune in diverse domenii, civile 9 i militare, ca, de exernp lu 1 pro�uct1_ a de armament, pe langa transferurile de arme din Ch� 1 na catre celelalte state. Dezvoltarea acestei relatii a fast spri ' . J in1ta . .. putern1c d e pak'1stanez11 care apartineau 9co lilo r de gandire »in de pendentista" 9i ,, musulmana" in materie de politica externa f ' avo. - .. . rabil1 for mar11 une1 axe ,,,,, 1eh eran-IsIam abad-Beijing", in timp ce �a Teheran, s-a sustinut ca ,,natura unica a lumii contemporane� 1mpune ,, o cooperare stransa 9 i substantiala" intre Iran, Chin a Pakistan 9i Kazahstan. La mijlo cul anilor 1990, exista o alianta d� facto intre cele trei tari, care i9i avea radacinile in opozitia fata de Occident, in ingrijorarile privind pericolul reprezentat de I�dia pentru securitatea lor 9i in dorinta de a contracara influenta , Tur43 ciei si • a Rusiei in Asia Centrala. ' Vor for ma aceste trei state nucleul unei grupari mai Iargi de tari musulmane 9i asiatice? Potrivit lui Graha m Fuller, ,,o alianta confucianisto-islamica neoficiala s-ar putea fo rma nu pentru ca Mahomed 9i C onfucius sunt antiocccidentali, ci pentru ca aceste culturi ofera po pulap.ei un mijloc de exprimare a nemultumiri lor provocate de probleme pentru care Occidentul este considerat partial vinovat. Dominatia politica, militara, economica 9i cultu rala a Occidentului deranjeaza din ce in ce mai mult intr-o lume in care statele considera ca «nu sunt obligate sa mai suporte»." Apelul eel mai fervent in favoarea unei asemenea cooperari era lansat de Mu'ammar al-Gaddafi, care declara, in martie 1994: Noua ordine mondiala inseamna ca evreii si cres' tinii ii controleaza pe musulmani 9i, daca vor putea, vor domina apoi confucianismul 9i alte religii, in In dia, China 9i Japonia. [...] Cre9tinii 9i evreii spun acum: am fost hotarati sa zdrobim comunismul, iar Occidentul trebuie sa zdro beasca acum Islamul si ' confucianismul. Speram astazi sa asistam la o confruntare intre e Statel China, care conduce tabara confucianista, si ' )

344

pu u N i. n ti e cr r o l aµ ci u cr ra ba ta 9 c u d n c o Unite, care l or. Suntem de µ ia uc cr a iv tr o p im m fi sa t . · tern deca d n ,. ta up l 1 1 e cu e -n du n ii al r; 9 o l ti i arte a co nfucian 9 onal, vom aµ rn te in t n o fr r gu n si n -u tr �aturi de ei in omun. c ru st o n l u n a m u d a 9 elimin . Ch.ina ,.1n e 1n st su m o v , ii an m l su u m i, o n Asadar, ] ... [ . n u m o c ru st o n i lu u an m u d a 9 lupta,ei impotriv 44 ] . .. [ e. Ii dorim Chinei victori o�cidentati n ta n ia al u o tr en p l u m � Cu to ate acestea, entuzias m1ce a fost la 1s e el at st ,. s uni·ta� "intre statele confucianiste si ' . . n ra . st a l e m1 Z g a 1 J l te 1 n d e e p a, ez � in ch � ea rt a 9 p : e d t u n � ti re a . b mai degra 1c1 o tara. n cu ta _ an 1 al o a 1 e ch in a v u n i lu ra ta ca 5 , 9 " 9 , 1 in , d n a ar . ch'1neza potr1·1 dec 1ca as cl v a ti p ce n co il ab b ro p ta ec ' e refl Aceasta poziti v a r al t n ce re te u p e d c, lo ij M e d mperiu I � e d ei a te _ ta li ca in , a ei ar c . resul altar ar vit te 1n in te ! � es i i al ci fi o ti ia al e d 9 ie o ev n e ar u n China 1n C le te ic fl n co � d in fi at �� d , te ar p � ta al e d e P . ea cu e ez er p o co sa occ1 t1 n e at st te al � cu at 1 er n te cu Occidentul, e a va aprecia un par te st 1n fi a st ac e tr � in d � � te en u fl � dentale, cele mai multe 9 i mai in o va :mpin e i n h C a l o r et p e d a d n ca : islamice. In plus, nevoia cres ia Sau b ra A 1 l u ak Ir l, u an Ir cu 9 e : ge, probabil, sa-9i dezvolte relatiil a ax ea en m e as 0 l. u n ja d ai rb ze A i dita ' precum si ' cu Kazahstanul 9 va " nu 1994 · " In e i g er en 1 n t ar me-cont ra-petrol, observa un exper � 45 ':' " 1 lu u n o gt 1n h as W e al u sa i lu u is ar P i, re d n o L e ai el m fi la o rdin c ? cu eu cl u n r lo r o el at st e al i i µ Relatiile celorlalto r civiliza 9 e, ic d su le ii at iz il iv C . il ab er d si n cidentul' si rivalii lui vor varia co e d t n su i st o f au , eu cl u n 9 e at st America Latina si Africa, nu au e er ed e d ct n u p in d e ab sl � nt relativ pende nte de Oc�ident si '. su v · merica LaA 1· in · id p · ra a b ( m 1 h · sc se rn1· 1tar 91 econom·ic d e9 1 s1tuat,1a . id in i l ab b ro p a lu o ev r v o tina). In relatiile lor cu Occidentul, ele i_ den �. cc O e d r u lt cu ta ia � p ro :ectii opuse. America Latina este ap In anii 1980 si 1990 sistemele ei politice 9i economice au devenit din ce in ce �ai ase�anatoare celor occidentale. Cele doua state latino-americane care incercasera sa achizitioneze arme �ucle� re au renuntat la aceste planuri. Fiind civilizatia cea mat puµn ' 345 • v

•

SAMUEL

HUNTINGTON

E C1ocNIREA ClVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIAL

inarmata dintre toate, Ame rica Latina ar pu tea sa fi e deran . . . . Ja1-� de dom1nat1a m 11.1tara a Statelor Unite dar n u m ani£estv . a n1. q '-Ct . . 1ntenµe de a o contesta. Ascens1un ea ra'p1. 0 da a pr ot e st ant·ismu},,; "1n . . . . multe soc1etat1 1at1no-ame r1cane le face sa se '-t! m e n e m aI· . ult cu soc1etat1·1e mIX te cato1·1co-protestante din Occident si ereeaza noi . . , . Iega-tur1 re1·1gi oase "1ntre A meric a Latina si O ccident pe Ianga 1 .. ' ,.. · eg a� tur1·1: de a· exist · en t c are tr c pr n Roma.In sens inv' ers, afluxu} d � _ � � _ : me� 1�an1, cub anez1 1 c r b1en1 in Statele Unite �i impactul � �� his� pan1c1lor asupra soc1etat11 amer1_ cane favo rizeaza, de asemen e · a' convergenta culturala. Principalele proble me confiictuale din . ' tre Am er1ca Lat1.na- 91. 0cc1'dent, care, d e fapt, insea mna Statele n1·te, . . . sunt 1m1grat1a, drogur·ile i terorismul gen e rat de ele si integr 9 area . e conom1c •v a (adm1terea statelor latino-ame ric ane in ' _ N A F TA /ext1nderea acordurilor latino-am erican e, prec um Mercosur sip tul Andin). Dupa cum arata problemele aparu te in legatura �u i:�a rea Mexicului in NAFTA, mariaju l civiliz atiilor latino-americana 9i �ccidentala nu va fi u9or de realizat, va �ecesita, probabil, cea �� mare parte a secolului al XXI-l ea �i ar putea sa nu se consume n1c1odata . Totu�i, diferentele dintre Ame rica Latina si Occident raman m1c1 1n comparatie cu diferentele di ntre Occident si alte ' ' civiliz atii. v

•

Ill

•

)

Relaµile � ccidentului cu Africa ar tre bui sa fie doar putin mai " 1nc�rdate dec at cele cu America L atina, in primul rand pentru ca Africa este foarte slaba. Totu i, exista cat e va probleme importan 9 te. Spre deosebire de Brazilia i Argentina, Africa de Sud nu 9i-a 9 abandonat pr og ramul nuclea r; a distrus armele pe care le fabri _ c ase deJ�- A ceste arme fuses era produse de u tr pe n un gu al b v rn e a descuraJa atacurile straine impotriva apartheidului, iar acel gu vern nu a vrut sa i le lase unui guvern ne gru, care le-ar fi putut folosi in alte scopuri. Cu toate acestea, ca pacitatea de a fabrica arme nucleare nu poate fi distrusa 9 i este posibil ca un gu vern postapartheid sa construiasca un nou ars enal nuclear, pentr u � asigura Africii de Sud rolul de stat nucleu al ci 1 � ne ca viliz atiei afri pentru a impiedica Occidentul sa intervina in Afri�a. Drepturile omului·, 1m · 1g · rat1a · , problemele economic e si terorismul sunt ?1· ele '

346

.nea de zi in discut, iile dintre Occident �i Africa. In ciuda di . r . O e a me nt, ine leg atun stranse cu fosteI e e1 co de pf rtur1. 1or Frantei , ' O 12 are d al' t en c1 e d zo e e s oc pr un loc a aib sa re pa a � ric e .. , 111 Af � Iorill ent, a puter1lor occ1dent ale sc ad, flu in si l su ere int ta a r d � , a , u g un . . . de Sud eIemenl de . d·igena se reafirma ' iar in cultura Afr1c 11 n i cultura africane . or ce 1 t a pt e tr e t a n rdo bo su nt su ze gle , en si re ne a 'k rt f . a . e . . tel . entala, Af r1ca se ,..1ndecid oc i ma e e vin ,. d a tin a L a ric e Am In t1rnp ce edif ri du mo in , an ram a ou nd ma a si tu To e . nt d c1· Oc '' . . arteaza de a votur1lor de l a ONU, µ cep ex cu si, nt e cid e Oc d e nt e d , P_ '. . . al11 . . rite depen a1. s riv 1 nt e c1 Oc d e tr d1n ul br ili ch e iv e 9 cis d a nt e fiu , ' t ·in . . 1. nu po e tre1 c1V1· 1I ce re sp e d e un sp e at po e s ru luc si a cel a , nu EVl·dent, . . ' pe scena . .. oscilante". Statele lo r nucleu sunt actori pnncipali zat li " . .. exe, amb1valente 1 p m co t11 a l e r , bil a ob pr , a ve a i r vo la na 9 internatio a, ne me as e , ea a v r vo e i. El sa i ali riv i l � tu en cid Oc cu : 9 si fluctdante . am aratat, 1n � mp, m cu a A . e l e alt cu le e un are to ba 9 im sch i ;elati se n1 po Ja ita nt nu ma a a liz na a o ut a o pa du i � te i lin ne cu �ulta � 9 9 ia de Chi�a . op p a v se i e it Un e l e t St a de bil b a pro 9 art a va indep � : Asemenea altor ali ante transcivilizaµonale din t1mpul Ra�boiu lui Rece, legaturil e de securitate ale Japoniei cu St�tele _Un1te v�r slabi, de9i nu vor fi rupte niciodata oficial. Relat11le e1 �u �us1: vor ramane dificil e atata timp cat aceasta din urma refuza sa faca un compromis cu privire la Insulele Kurile, pe c are le-a ocupat in 1945. La sfarsi e, aceasta problema ar fi puc Re ui iul zbo Ra tul , . .. tut fi rezolvata dar oc azia a trecut repede din cauza ascensiunii n aµon alismului rus, Statele Unite nemaiavand motive sa sustina rev endicarea Japoniei in viitor, a9a cum au facut-o in trecut. . In ultimele decenii ale Razboiului Rece, China a jucat efic1ent �cartea chin eza" impotriva Uniunii Sovietice 9i a Stat:�or �nite. In lumea de dupa Razboiul Rece, Rusia are o ,,carte rus a de J�ca�. O alianta intre Rusi a si China ar inclina decisiv balanta euroasiati ca. in defavo e de area Occidentului 9i ar reinvia nelini9tile provoc at relatiile sino-s ovietice in anii 1950. Daca Rusia ar coopera 8trans cu O ccident ul ea ar contribui la contrabalansarea legaturii confu cianisto -isla �ice in problemele globale 9i ar rede9te�t� �� Chi�a te rnerile din timpul Razboiului Rece, legate de o pos1b1la 1nvaz1e V

•

,..

347

SAMUEL

DIALE N O M II IN D R O A E R E C A F E R IILOR SI ' CroCNIREA CIVILIZAT'

p HUNTINGTON

. .. �in n�rd. Totu9i, Rusia are �i probleme cu aceste doua crv11i ia1-:: invec1n ate. C ele cu Occidentul tind sa fie pro bleme pe t erm n }ti : lllai sc�_r t.Ele sunt o consecinta a sfar�itului Razboiului R ce � a e I I l . on de a redefini echilibrul dintre Rusia si Occident 1�e a a. ? Junge �a un acord cu privire la egalitate a fund�mentala dintre ele �i la " sferele lor de influenta. ' In practica, aceasta ar 1nsemna: .. 1. acceptarea de catre Rusia a extinder1· 1· un·1un11 Europene i f a NATO' pentru a include statele catolice si , pro testante din Europa Centrala 91 de Est, �i angajamentul Occidentul . de " u1 . a nu ext1nde NATO mai depart e, in afara de cazul in care . Ucra1na s-ar diviza·' 2.un tratat de parteneriat intre Rusia si , NA .fl'TO care sa includa .. . a g aJ amente de neagresiune , consultari regulate e pr "b?eme vd�. s�curitate, eforturi comune pentru a evi! osa 1 arman1 �1 negocierea unor acorduri de control al ar�:o � a apt�te nevoilor lor de securitate din perioada de dupCl! R azb01ul Rece'· 3. recunoa�t�rea de catre Occident a rolului Rusi ei de principal . responsab11. cu menti , nerea secur1taµ1 intre tarile ortodoxe ." . �1 in reg1un 1le unde predomina ortodoxi a,. . 4.recunoasterea de catre Occident a problemelor de securita. te rea1e 9·1 potentiale cu care Rusia se confrunta din partea popoarelor musulmane aflate 1a su d de ea si acceptarea re. .. · · · d c1orteIe armate conventionale in vizuir 11 tratatului p rivin . Europa s1 a altor masuri pe care Rus1 a ar putea ave a nevoie . sa 1e Ia p'entru a face fata acestor amenintari ' ·' 5. un acord intre Rusia · �I· 0cc1'dent pentru a coopera de pe . .. . . poz1t11 egale' in pro bleme care 1mpl1ca deopotriva interese occI. cl entale 9i ortodoxe, cum ar fi Bosni a. . Daca se ajunge Ia O "in,teIegere pe aceste haze sau pe haze s1. . , i1 ab prob . m11are , n1c1 Rusi a' nic·1 oCCI'dentu1 nu vor reprezenta ' . . t al il · celu o amenintare pe termen Iung un ul pentru securitatea '. e . d e rat E uro�a 91 Rusia sunt societati mature demografic cu r e; a n atal1tate scazute si , cu O med'1e de varsta din ce in ce mai m V

•

348

•

••

•

e la n s a s a u tr n e p a r a s e c e n a vigoare u a u n ti ta e i c o s ea en JP. . a se iv s n e f , o a t is n io s n a � t r- o poli tica exp e rul ii t la e r , e c e R i lu iu bo z a R e r a o t a m r u Ul t ia d e im a d ere li a t n o fr In perio a l e e t u p is D . e t a i i aprop a m lt u m it n e v e d u a e z e n n o r f e i l a a h lt a c e d i e t r a e o p d 9 e r a 50 it il m e l e t r o f e ; t at; fi.e lt o fost rezolva v z e d u a s e ial c r e e com il r u b im h c s e ; s u l c e r t s a:rei au fo e r p s e r a e l c u n e t e h c a r e ept r d in i a m i i a s t a t e c in 9 a ti r a p in d e in n u m o c e l e s e r ;are e t in t a z li a n ern e au a t x E e d ii r t i in m 9 a a i s u R , t n a t r o ceal alta, ia r p im i a M . lamic is i lu u m s li a t n e m a d n u f e rea t a b e echi r e rn p m u c a s co ic n r o d , a n a m e d e r a d u c t n e li c n u a in h e lupta, d e gasit in C n a io a v i, r u c n a t e, inclusiv r a it il m ii g lo o n h e t 6 Pe ntru • 4 parnente 9i r e a lo s e t e h c a r i e n e actiu d a 9 g n lu a z a r u c e r ie d r a b ecizie d bom o t a t a t a t n e z e r p e r a a relatiilor e r e d in t s e d a t s a e Rusia, ac en erul" t r a p ,, a r e id s n o c o e e car p , a in h C u c a r e p o o c a e d ,. ia cons• tienta n o p a J u c i e r o il ti la e r enta a t is s r e p la a c e a r d in fi a t ei asiatic, da e la extin ir iv r p u c l, u t n e id c el e ei cu Oc t ic fl n o c la e ti c a e r cat �i o e nt a t is s a , r lo e m r a l lu o tr n e, co ic m o n o c e e l e m r fo e r la , O derea NAT . le ta n e id c c o e l a n io t a n r e inte il ti . tu ti s in la a e r ' a r e d a la i s a ic m o on ec ' era sin u n a c i lu tu n e id c c O a tr emons d t tu u p a a in h C i, l e u d n a L ra eces are, n re a it il m e l ti a it c a p a c a n io it iz h c a a e t u p ca i e m ra lu gu in 9 e forte. d e ti c e i ro p e d la a egia region t ra st a t n e m e l p im u i a tr pen 9 a r tu a g e l i a c , te s e a z e 9 in h -c o s ru ra tu a g le o , ri ta e l e tr Pen u amb ni u i a re te u p ra 9 a c a tr n o c a e confucianisto-islamica, un mijloc d versalismul occidental. e foarte d in p e d g n lu n e m r Suprav ietuirea acestei legaturi pe te n e id c c O u c i e i s u R e il ti a l rnult, in primul rand, de gradul in care re i rt a p e l e b m a u tr n e p re t� se vor stabiliza p e o baz a satisfacatoa sia A in i e in h C ia n o m e g e h re a �1, in al doilea rand, de masura in c a it il m i e c fi ra g o m e 9 d , e ic m de Est va ameninta interesele econo e ib S in s n ti x e a si e in h C re ale Rusiei. Dinamismul economic a l eaza 9i r lo p x e i z e n o p ja i i ria �i oameni de afaceri chin ezi, coreen 9 e c in d d re c a ri e ib S in d i :xploate aza ocaziile ivite de acolo. Rusi e Est, d a si A e d t a g e l e st e in ce mai mult ca viitorul lor economi� n e p re a to ta in n e m a i a M peana. ro u ai e ia s u R r e g d e d t a a c b e a d � u ta is ex , 5 9 9 1 in , e l c n u , ru Rusia este imigratia chineza in Siberia 349

....--- - SAMUEL P. HUNTINGTON

intre 3 9i 5 milioane de imigranti chin ezi il egali, fata , de ce·1 Q. r . . , . 7 m1l1oan e de ru9 1 in estul Siberiei. Ministr ul ru s al Aparan1. ca vel Gracev, avertiza ca ,,chinezii sunt pe ca le sa cucereasc" ' Pa.. a pa�ru O r 1entul Indepartat Rus". Cel mai inalt r . e spons abil rus cu 1· rn1gr c� a ti 1.. a declara 91· eI.· ,,T rebu1e · sa rez1stam expans1onismului ch in ez"47 In plus, dezvoltarea relatiilor economice di n tr e China si . f ostele , . republ1c1· sovi·et 1· ce d'1n Asia Centrala ar pu tea te nsiona relati1'le · cu Rus1a · . E xpans1unea ch'1neza ar putea lua si o fo rma militar"a, daca.. . , Ch 1n a dec1'de sa re vendice Mongolia, p e ca re Rusia a separat-o . d ea dupa Pnmul Razboi Mon dial 9i care a fost, timp d e de . . cen11,: . un s�te11� s vie�.c. La un m o men t <lat, ,,h � oardele galbene" care _ . au bantu1t 1mag1naµa ru 1lor d e la invazi il e mongole incoace ar 9 putea de ve ni din nou realitate. _R :latiile Rusi ei cu Islamul sunt influen tate de mo tenirea is 9 to r1ca a secolelor de expansiune prin razboi ul impotriva turcilor a popoarelor din Caucazul de Nord i a em iratelor din Asia Cenua' 9 la. Rusia colaboreaza acum cu ali atii ei orto doc 9i, Serbia 9i Grecia, pent� u a contracara influen ta Turcie i in Balc ani, 9i cu Armenia, a lt al1at ortodox, pentru a limita aceasta influ enta in Transcau cazia. A fa.cut e forturi sa- i mentina influ enta poiitica, economi 9 ca 9i m�litara in republicile din Asia Cent rala, le-a incorporat in Comun1tatea St atelor Indepe nden te si a de sfasurat forte militare in fiecare dintre acestea. Esenµale p�ntru int�resele Rusiei sunt re�ervele de petrol 9i gaze natural e din Mare a Caspica 9i rutele prin ca re aceste resurse vor ajunge in O ccide nt si in Asia de Est. R�sia dus 9i un razboi in Cauc azul d e N ord imp�triva musulma � n1lor din Cecenia 9 i un alt razboi in Tadjik istan, unde a sprijinit guv ernul impotriva unei insurectii la care au participat 9i funda m entali9ti islamici. Aceste p r obleme de secu ritate reprezinta un a rgument puternic in favoar ea unei cooperari cu China , pent ru a stavili ,, amenintarea islamica" in Asia Cent rala si in favoarea unei apropieri d e Iran. Rusia a va ndut Iranului sub�arine, avioan e de lupta sofistic ate, avioane de vanatoare, bo mb ardiere, rachete sol ae r 9i echipamente militare , s pl u el ectronice si In de r cu e. e no as' ter ' o

•

350

ALE R SI CroCNIREA CIVILIZATIILO ' REFACEREA ORDINII MONDI '

. a acc eptat sa construiasca reactoare nucleare cu apa u9o ara Rus1a . . eze echipamente de imbogat1re a uran1·u1u1. AIn iz furn sa-i si n , _ . . 111 Ira . b Rusia se aste a pta expl1 at ca Iranu1 sa stavi1easca raspan, sch1rn ' . . y ace sta ca . rala 91 imp1·1c1t Cent Asia in lui smu ntali e am fund di. fea . . . a contracara extinderea infl u ente1 Turc1e1 1n ntru e p e z e oper � sa co . . . C auc az. In urmatoare1e decenn, re1at11·1e Ruin e si un regi , ta s acea . . . . . . e1 cu pr1vire .e1· cu Isl amul vor fi influentat e dec1s1v de perceptia ' , 51 m ul demografic musulman de boo e a d ta nt e z e pr e r a e tar enin , 1a am la perif eria ei sudica. . . . in timpul Razboiului R ec e, India , al tre1lea stat nucleu ,,osc1lant", s-a aliat cu Uniunea Sovietica 9i a purtat un razboi cu �hina si mai multe cu Pakistanul. Relatiile ei cu Occide�ntul, in special cu Statele Unite, au fost reci, UI?- eori chi.ar ostile. In lumea de dupa Razboiul Rece, relatiile Indiei cu Pakistanul vor ramane, proba bil, ext rem d e conflictuale in ceea ce prive9te Kashmirul, ar mele nucleare si echilibrul militar g eneral de pe subcontinent. Daca Pa kistanul �a reu9i sa obtina sprijinul altor tari musulmane, relatiile Indiei cu Islamul vor fi, in general, incordate. Pentr u a impiedica acest lucru, Indi a va face eforturi deosebite, a9a cum a fa.cut 9i in trecut, pentru a convinge diferite tari musulmane sa se distan teze de Pakistan. Dupa c e Razboiul Rece a luat sfar9it, eforturile Chinei de a stabili relatii ' mai amicale cu vecinii au vizat 9i India �i tensiunile dintre cele doua tari s-au atenuat. Totu9i, este putin probabil c a aceasta tendint' a sa dureze m ult. China s-a implicat activ in politica din Asi a de Sud 9i va continua probabil sa o faca, mentin capacitatile ' and relatii ' stranse cu Pakistanul, consolidand milit are conventionale 9i nucleare ale acestei tari 9i incercand sa atraga Myanmarul prin asiste nta economica, investitii 9i ajutor rnilitar si , sa construiasca h aze navale acolo. Puterea Chinei se extinde in prezent; putere a Indiei ar putea c re9te considerabil la " 1nce putul secolului al XX.I-lea. Un conflict intre ele pare foarte proLabil. ,,Rivalitatea de putere fundamentala dintre cei doi giganti asiatici �i im aginile lor de sine ca mari puteri i centre de cul 9 tur a �i civilizatie", afir ma un analist, ,,vor continua sa le impinga ' w

•

,..

351

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

SAMUEL P. HUNTINGTON

sa sprijine tari 9i cauze diferite. India va incerca nu nurnai s" devina un centru de putere independent 1ntr-o lume multipo� Iara, ci 9i sa contra�alanseze puterea 9i influenta Chinei."48 Daca se va confrunta cu o alianta sino-pakistaneza sau cu una confucianisto-islamica rnai larga, India va avea, evident, intere sul sa pastreze relatii stranse cu Rusia �i sa continue sa curnpere cantitati irnportante de echipamente militare ruse9ti. La mijlocu} anilor 1990, India cumpara din Rusia aproape toate tipurile de arme, inclusiv un portavion 9i tehnologie pentru rachete crioge nice, atragandu- 9i sanctiuni din partea SUA. Pe langa proliferarea armelor, 1ntre Statele Unite 9i India exista 9i alte probleme, ca, de exemplu, respectarea drepturilor omului, Kashmirul 9i liberaliza rea economica. Cu toate acestea, in timp, racirea relaµilor dintre SUA si , Pakistan si ' interesele cornune ale Indiei si , ale Statelor Unite de a limita puterea Chinei ar trebui sa le apropie. Expansiunea puterii Indiei in Asia de Sud-Est nu poate dauna intereselor SUA �i ar putea chiar sa le serveasca. Relaµile intre civilizatii 9i intre statele lor nucleu sunt compli cate, adesea ambivalente 9i se modifica mereu. Majoritatea tarilor din orice civilizaµe vor adopta, in general, pozitia statului nudeu in relatiile lor cu tari dintr-o alta civilizatie. Dar acest lucru nu se ' ' ' va intampla intotdeauna 9i, evident, toate ta.rile dintr-o civilizape nu vor avea relatii identice cu toate ta.rile din alta civilizatie. Inte resele comune, de obicei un du9man comun, dintr-o terta civiliza µe, pot genera cooperare intre tari din civilizatii diferite. Evide1:t, conflicte apar 9i in interiorul civilizatiilor, mai ales in Islam. �n plus, relatiile dintre grupurile aflate de-a lungul liniilor de falie dintre civilizatii pot sa fie semnificativ diferite de relatiile dintre statele nucleu ale acelorasi civilizatii. Totusi, tendintele generale nte alia sunt evidente 9i se pot face generalizari plauzibile despre le 9i conflictele in curs de aparitie intre civilizatii 9i stat� n�cle� Acestea sunt rezumate in Figura 9.1. Bipolaritatea relat1v s1mP . din timpul Razboiului Rece este inlocuita de relaµile rnult mat complexe din lumea multipolara 9i multicivilizationala. ,

352

NTE IA AL O! N R: O IL TI ZA LI VI CI A L.A BA {O � fJGlITJ� l pO L Ortodoxie Japonia - ----· (Rusia) Islam .Afri ca Occide nt

Americ a Latina

Civilizaµe . . s1ruca (China) �

Civilizatie ' hindusa (India) Relatii • mai conflictuale Relatii mai putin conflictuale

353

SI CIOCNIREA CJVILIZATIILOR ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

CAPITOLUL

DE LA RAZBOAIELE DE TRANZ ITIE LA RAZBOAIELE D E FALIE V

�

specialist occidental, acesta a fost ,,primul razboi de un va r obs_e impotriva unei puteri straine, care nu s-a bavictorios ta en . rei1st ' • . • . 1s . 1anatJ.onaliste sau soc1'al1ste"2, c1. pe pr1nc1p11 rincipii e p ia� p fost purtat ca un jihad eyi care a contribuit enorm la a e car ic rri �rea increderii in sine 9 i la cre9 terea puterii lumii islamice. In po s � adevar, impactul lui asupra lumii islamice a fost comparabil cu tr avut victoria japonezilor impotriva ru9ilor, in 1905, 1-a care e l p ce · t orient 1 e. eea ce ccc1 entu cons1 era o vie or1e al C O 'd · a d lumii ra sup tumii l ibere, musulmanii considera o victorie a Islamului. Dolarii eyi rachetele americane au fost indispensabile pentru infrangerea sovieticilor. Totu9 i, la fel a fost 9i efortul colectiv al ls larnului, multe guverne eyi grupari intrecandu-se in a contribui la infrangerea sovieticilor 9i la obtinerea unei victorii care le servea inte resele. Sprijinul financiar pentru razboi a venit, in principal, din partea Arabiei Saudite. Intre 1984 �9 i 1986, sauditii au oferit 525 de milioane de dolari. In 1989, ei au acceptat sa rezistentei ' ofere 61% dint r -o suma totala de 715 milioane de dolari, adica 436 de milioane de dolari, restul fiind asigurat de Statele Unite. in 1993, au dat 193 de milioane de dolari guvernului afgan. Suma totala cu care sauditii au contribuit la razboi a fost eel putin egala cu contribu tia , Statelor Unite, de 3-3,3 miliarde de dolari, probabil chiar mai mare. In razboi au luptat circa 25 000 de voluntari din alte tari islamice' mai ales arabe. Recrutati ' ' in mare parte in Iordania, acesti voluntari au fost antrenati de catre serviciul de ' ' informatii pakistanez. Pakistanul a pus, de asemenea, la dispo• • 21tie baza externa indispensabila pentru rezistenta, precum �i �prijin logistic eyi nu numai. In plus, Pakistanul a fost agentul eyi 1 ter � rnediarul pentru plata banilor oferitJ. de americani eyi a di rtJa t inte ntionat 75% din aceste sume catre gruparile islamiste i tna: funda�entaliste 50% din total fiind alocat factiunii sunni � fu ndamentaliste c�lei mai extremiste, condusa d� Gulbuddin e at krn yar. Desi au luptat impotriva sovieticilor, majoritatea Participa ntilor �rabi la razboi erau antioccidentali si condamnau agenµ.ile u�anitare occidentale ca fiind imorale 9i s�bversive fata V

Razboaie de tranzitie: Afghanistan �i Golful Persic

,, La premiere guerre civilisationelle" as, a descria distinsuI spe· t marocan Mahdi Elman c1·a11s djra Razboiul din Golf "in tim · p ce ac�sta era 1nca :n d�sfa�_urare1 . D e fap t, era vorba de al doilea. Pr1mul fusese razbo1ul d1ntre Afghanis tan si Uniunea Sotrieti d!� 197�-1989. Ambele razboaie au inceput prin invadare a u� :i t�r1 de cat e alta, dar s-au transformat in razboaie intre civilizapi : 91 a� fost, 1n ma:e parte, redefinite astfel. Ele au fost, de fapt , raz boaie de tranz1. t1e spre o epoca dominat a d e conflicte etnice si de razboaie de falie intre grupuri din civiliz atii diferite·. Razboiul din Afghanistan a inceput ca un- efort al Uniunii Sovietice de a sustine un regim satelit. El a devenit un razboi in cadrul Razboiului Rece cand Statele Un ite au reacti ona,t energic . . ' 9� au or�an1zat, au finantat �i au echipat insurgentii afgani care t�ne a� p1ept fortelor sovietice. Pentru am ericani, infrange rea so . viet1c1l r a fos� o confirmare a doctrine i lui Reagan de incuraja � re a rez1stente1 armate fata de regimurile comuniste si o umilire a sovieticilor, comparabila cu aceea su ferita de Stateie Unite in Vietnam, care i-a lini tit. A fost i o infr angere care a avut efe cte 9 9 asupr� i tregii s cietati sovietice i a co a re ca i e nd uc c po er lit ii i 9 � 9 ? contr1bu1t semn1ficativ la dezintegrarea imperiului sovietic. Pen tru americani 9i pentru occidentali in ge neral, Afghanistanul a re prezentat victoria finala, decisiva, Wat erloo-ul Razboiului Rec�tl Pe de alta parte, pentru cei care au Iu vi e so va ptat impotri . cilor, razboiul din Afghanistan a reprez l cu tr a D up entat altceva. ,..

,..

•

35 5

SAMUEL

P. HUNTINGTON

de Islam. Pan a la urma, s ovieticii au fost in frant, i de trei f . acto� pe c are nu 1-au putut egala sau contracara : tehn 4• olo gia amer i·cana, banii sauditi 9i de mografi.a i zelul m usulm a ne3. 9 Dupa raz boi, s-a for mat o co alitie insta bila d e organizati ,. e sa- pr i lS . te hotarat , · 1a.. mis o moveze Is1amu 1 impotriva tuturor forte!0 non�usulma e. Raz boiul a lasat in urma � 9 i luptatori expe;µ : exp er 1mentat1, tabere, haze d e a n tre namen t si , d e l ob oi.stica' reteI�e • . , trans1slannce co mplexe de relatii pers onale si ' organizat,ionale , . ,un nu ma r i mportant d e echi pam en te milit are, inclusiv 300-500 d rachete Stin ger care au disp arut 9i, eel mai im portant, un senti� ment ameti tor dat de putere 9i de incred erea in sine, impreuna cu o dorinta puternica de a repur ta i al te victori i. D upa cum spunea 9 u n responsa bil am e rican in 19 94, ,,volu ntarii afgani sunt comba tanti model ai jihadului, atat din pu nct de vede re r eligios, cat si politic. Au invins una din cele do ua su per p uter i ale lumii si acu� incearca sa o invinga pe a doua." 4 Razboiul din Afghanistan a de venit u n r azbo i intre civiliza tii deoarece musul manii de pretutindeni 1au vazut astfel si s-au aliat impotr iva Uniu nii Sovietice. Razboiul din Golf a devenit un razboi int re civilizatii deoa r ec e Occide ntul a int er venit mill, tar intr- un conflict mu sulman, m area major itate a occidentalilo r sprijinind ac easta inter ventie, ia r m usulman ii din toata lumea au ajuns sa vada in aceasta inter ventie un raz boi contra lor, aliin, du-se impotriva a ce ea ce ei considerau a fi inca un exemplu de imperialism occide ntal. Guvernel e arabe 9i musulm ane au avut la ce in put atitudini diferite fata de acest razboi. Saddam Huss ein incalcase invi ola bilitatea frontierelor 9 i, in august 1990, Li ga Araba a votat cu 0 majoritate cople9itoare (14 pentru, 2 impotr iva 9i 5 abµneri) in fa voarea condamnarii actiunii Irakului Egipt at u l 9i Sir ia au accep� . sa cont ribuie cu un mare numa r de soldati la coalitia antiirakia� na co ndusa de Statele Unite, iar Pakista�ul , Maro�ul 9i Banglai deshul cu un numar mai mic Turcia a inch etr� p e d ct a i s u nd c o . dinspre Irak sp re Marea Mediterana, care e i, l iu to traversa te ri r 1

356

C10CNIREA CIVILIZA TIILOR

REFACEREA ORDINII MONDIALE

e i sa-i f olose asca baz ele aerie ne. In schimb, Turaliti co is ' . perrn �1 a . . 1-a re1·terat cerer ea de a in tra in Europa ; P aki stanul 9 1· M arocu1 . . c1 a 5' · .�1-au reafirmat relat' iil e stranse cu Ar·abia Sa·ud1ta; Eg1ptuI a obti· d a tor iei s ale externe; Siri a a o bt1nut contro1 u1 asupra ea ular · !lutan · · 1·, 1·b 1 ie1, · P e de alta par te' guvemele IranuIui, I ordanie 1 nu L'ba Ul, 1 . . 1 or gan19 r,Aaur1·taniei, Yemenului, Sudan ului 9i Tunisiei·,· precum · · .. precum OEP, Ha m as si d ciu a spr1·J1nu1u1 financ1 ar pe FIS, in , zatll . e dint re ele il p rimise ra de la Arabia Sau dita, au spr1J1n1·t rnult 'e r ca Ir ak u1 s,i au condamnat int er ventia occidentala. Alte guverne ··musulrnane, ca, de exemp lu, eel al Indoneziei, a� ado?��t poz1·t1i de compromis s au au ince rcat sa evite luarea u ne1 poz1t11. Daca guvernele musulmane au fost la inceput divizate: op�. n1a publica araba s, i m usulmana a fost tot de la inceput ant1 occ1dentala intr-o major ita te covar9itoare. Un obser vator amer1can care a vizitat Ye menul, Si ria, Egiptul, Iordania 9i Arabia Saudita la trei saptamani dupa invadarea Kuweitului relata ca ,, lumea a ra ba fierbe de resentimente impotriva SUA 9i abia i9i poate stapani bucuria la gandul ca un lider ar ab ar av ea destul curaj sa s�de�e cea mai mare p utere de pe pa mant" 5. Milioane de musulman1, �n Ma roc pana in China, s-au unit in sprijinul lui Saddam Hussein �i ,,1-au aclamat ca pe un erou m usulman"6• Paradoxul democra µei a fost ,, marele paradox al ac estui conflict": sprijinul pentru Saddam H ussein a fost ,,eel mai larg 9i mai infocat" in ta.rile arabe in care politica era mai deschisa i libertatea de expresie mai pu 9 tin restr icti onata7• In Maroc, Pakistan, Iordania, Indonezia 9i i n alte tari a� avut loc demonstr atii masive impotriva Occide ntului �i a unor lideri politici precum regele H ass an, Benazir Bhutto i � S uharto, co nsiderati lacheii Occidentului. 0 opoziti e fata de coali tie s-a ma nifestat chiar i in Siria, uncle ,,cetateni din categorii so 9 ciale fo arte diver s e s-au opus prezent ei f ort el or str aine in G olf" . 75% din cei 100 de milio ane de musulmani din India au acuzat s tatele Unite de declansarea razboiului, iar cei 171 de milioa ne de ln Usulmani din Indon�zia s-au opus, ,,aproape in unanimitate ", acµUnii militare americane in Golf. Intelectualii a rabi au adoptat v

•

• ••

357

SAMUEL

P. HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATlILOR SI REFACEREA ORDINII MONDlALE ' )

pozitii similare 9i au for mulat rationamente complic ate pentr minimaliza brutalitatea l ui Saddam Hus sein i pentru a c um.a� 9 on d . a n a 1. nter vent1a occ 1'de ntalv a8. ' Ar bii 9 i alti musu!mani r ecuno 9teau, i n general, ca S � adda m ,. Hus sein putea fi un t1ra n sang ero s, da r, pent ru ei, era ,,tiranuJ. n o s u sa ngero s", o c nc eptie ce aminte te � 9 de gandirea politica � a lu1 F.D. Ro osevelt. Din punc tul lor de vedere , invazia era O pro blema de familie, care trebuia rezolvata in familie, iar cei care in ter veneau in numele unei nobile teorii a justiti ei in ternation ale 0 faceau pent ru a-9i proteja in te resele egoiste i pent ru a cons 9 olida subordonarea lumii arabe fata de Occ ident. Un studiu a ara tat ca intelec tualii arabi ,,dispretuiesc regimul irakian i condamna bru 9 talitatea 9i autoritarismul acestuia, da r il considera un c entru de rezistenta impotriva marelui du man al lum ii arabe, Oc cidentul". 9 Ei ,,definesc lum ea araba p rin opozitie cu Occ identul". ,,Ceea ce a fa.cut Saddam este gre9it, dar n u putem c ondamn a Irakul pentru ca rezista interventiei militare occ ide ntale", afi rma un profesor univers itar pal es tinia n. Mus ulman ii d i n Occ ide nt 9i din alte parµ ale lumii au condamnat prezenta trupelor nonmu sulmane in Ara bia Saudita 9i ,,profanarea" locurilor sfinte musulma ne9• Pe scurt, punctul de vedere dominant era urmatorul: Saddam a g re i:t inva 9 dand Kuweitul, Occidentul a g re 9it i mai mult inter venind, prin 9 urmare, Saddam are dreptate sa lupte impot iva r Occidentului 9i noi avem dreptate s a-1 sprijinim. A seme nea participa ntilor la alte razboai e de falie, £addarn Hus sein 9i-a identific at regimul, pana atunci laic , cu cauza care i-ar fi adus eel mai mare sprijin : Islamul. Data fiind distributia in forma de U a identitatilor i n lumea musulmana ' Saddam nu ave a o alter nativa reala. Un c omentator egiptean afirma c a alegerea Islamului 9 i nu a nationalismului arab sau un a ui vag antioccid�� talism tiermondist ,,atesta valoa rea Islamului ca ideologie p olit1: 1 � c a pent ru a mobiliza sprijin" 10. De i Arabia Sau tici prac e dita ar 9 institutii musulmane mai stricte decat alte ta ri musulmane, c� exc epti�, poate, a Iranului 9i a Sudanului, i d� i finanta se grupa1: 9 9 islami ste din toata lumea, nici o miscare islami sta din nici o tara ' )

358

nut coalitia occ identala impotriva I rakului 9i aproape susti ' a JlU . . . us 1 ntervent1e1 occ1'dentale. op s-au toate Astfel, pe ntru musulmani, razboiul a devenit repede un ra�n car e e ra i n joc inviolabilitatea IslamulUI. i ii, civilizat e r int . bol . · · ste fun damental'1ste d'1n Eg1pt, n1a, or a r1a, 1 s· . I d lam1 s i a.rile Grup Pakistan , Malaysia, Afghanista n, Sudan 91· d'1n alt� !ar1 .1-�� c o?: damnat numindu-1 un razboi im?o�r i�a. ,,Is!a�ul:11_91 a c1vil1zat1e1 lui" , purtat de o alianta de ,,cruc1at1_ 91 -�10�1 t1 91 1 a- u pro�la�at ,,agres1un11 rml1tare 91 ec onom1c e 1m5 rijinul pe ntru Irak i n fata �triva poporului sau". i n toamna anului 1990, decanul Colegiu iui I slamic din Mecc a, Safar al-H awali, declar a intr-.o i nregist rare care a cunoscut o ma re ci rculatie i n Arabia Saudita ca acest a nu era ,,un razboi al lumii impot riva Irakului, ci al Occidentului im potriva Islamului". In terme ni similari, regele Hussein al Iord�i ei sustinea c a este vorba de un ,, razboi impotriva tuturor a rabilor si ' tutur or musulmanilo r , nu numai impotr iva Ir akului". In plus, dupa cum observa Fatima Mer nissi, invoc ar ea retoric a frec venta a lui Dumnezeu de catre pr e9 edintele Bush, in numel e Statelo r Unite, a inta rit percepµa ar abilor c a era un ,,razboi religio s". Re ma rcile lui Bush aminteau periculos de mult ,,de atacurile merc e na re 9i calc ulate ale hoardelor p reislamice din secolul al VI I-lea 9i de cruciadele crestine de mai tarziu". La r andul lor, argumentele potriv it carora razboiul era o c ruciada pusa la c ale de o conspi rat ie occident ala 9i sionista justific au 9i chiar impuneau mobilizarea unui jihad ca raspuns11. Defini rea razboiului de catre musulmani ca un conflict intre Occident si Islam a facilitat moderarea sau suspendarea antago. ' nismelor din lumea musulma na. Vechile dife rende dintre musultnani au deve nit mai putin impor tante i n comparaµe cu diferendul Prin cipal dintre Islam si Occident. in cur sul razboiului, guvernele . ' �1 gruparil e musulma ne s-au di stant, at constant de Occident. Asetne nea razboiului din Afghanistan, Razboiul din Golf a reunit musuI� ani ca re pana atunc i fusesera du mani i nver unati: laici tii, 9 9 9 �at�0�ali9tii 9i fundame ntali9tii arabi; guvernul iordanian 9i . Stin1 enii; OEP i Hamas; Iranul i Irakul; pa rt1d ele de opoz1t1e 9 9 V

•

)

?�-

359

SAMUEL

HUNTINGTON

C10CNIREA CIVILIZATIILOR 91 REFACEREA ORDINII MONDIALE

�i guvern el e . Du�� cum _s�uena Safar al-Haw ali,,,baathi�tii Irak sunt du�man11 no�tr1 t1mp de cateva ore,da r Roma est e din d manul nostru pana in ziua de apoi"12• Razb oiul a fost si , incep �.. . . ut ..1 proc esuIu1· de re conc1l1 ere intre Iran si Irak. Lid erii relig1·0 . . · ' SI· SU �-1.ll H 1ran1en1 au cond amnat interventia occidentala si au chem , , ' . . ' " . at' ll"'-a un JIh ad 1mpotr1va Occ1dentului. Guvernul iran ian s-a dista n�t de masurile indreptate impotriva fostului sau dusm an,1·ar raz.. . , b01u1 a 1cost urmat de o am eliorare treptata a re latiilor dintre cele doua reg1mur1. . Un in�mi_c exte�n reduce �i c onflictul intern di ntr-o tara. De exemplu,1n 1anuane 1991,se r elata ca Pakistanul cazuse . ,pra , d a poIem1c1·1or ant1.o cc1.dentale " care,eel putin pen tru scurt tim reuni�era ace asta tara. ,,Pakistanul nu a fost nic iodata atat �ni�. I� provivnci� sudica Si:1d,un _ �e ba�tina�ii sindhi �i imigran; 1nd1en1 se mac elaresc de c1nc1 an1,o ameni din am bele tab ere au d e mo nstrat impreuna impotriva am ericanilor. In zon el e tribale ultraconservatoare de la fronti era nord-v estica, chiar si femeile au i e9it in strada sa protest ez e ,ades e a in locuri unde o�menii nu se adunas era niciodata decat pentru rugaciunile de vineri."13 Cand opozitia publica fata de razb oi a devenit mai ferm gu a, vernele care,la ince put,s e asocias era cu c oaliti , a au rev enit asupra pozitiei lor, s-au divizat sau au inve ntat argum ente sofisticate pentru actiun il e lor. Liderii tarilor ca re au contribu it cu trupe, ca, de exemplu, Hafiz al-Asad, au sustinut ca aceste er neces are a au ' pentru a echilibra �i a inlocui,in cele din urma,f ortele occidentale in Arabia Saudita �i ca,in orice caz,ave au sa fi e fo site doar in lo scopuri defensive �i p entru prot ectia l ocurilor sfint In Turcia s,i e. Pakistan,lideri militari d e prim rang au criticat publ participa ic rea guvern elor lor la coalitie. Guvern ele Egiptului i al Siriei, care 9 au cont ribuit cu c ei mai multi soldati aveau destul control asupra ' soc� e tatilor lor p entru a putea suprima i ign ora presiunile a�t19 occ1dental e. Guve rnele unor tari musulmane ceva mai deschise ' au fost d ete rminate sa se ind eparteze de Occid ent �i sa adopte pozitii din c e in c e ma i ant ioccid ental e. In Magr eb,,,explozi a de sprijin pent ru Irak" a fost ,,una dintre cele mai mar surprize ale i ,

•

)

360

)

. lui". Opinia publ ica tunisiana era puternic antiocciden�,,_b o1u · · !cV-� i. res e dintele B en Ali s-a grabit sa con damne 1nterv ent1a tal� s, o cului contribuis e init i al cu 1 500 de Mar rnul e Guv i. al � · occ1den occ1·dent ale s-au e ant1 il ur grup cand i o , ap dar , · e aliti o c la , so1da.t1. obat o greva gen erala de solidarit ate cu Irakul. In apr a at ' iz · · mo b1· 1 00 000 4 at 1c1p part au care la , iana irak pro atie nstr o dem 0 · , ' pJgeria " ine determinat pe pre9edinte1e Bend'J ed.1d,car .. a 1 , e soan per de . oare a Occide ntului,sa- 91 sch'1mbe poz1t1a, fav in ial init e , clinas . e ca ,,Al gena va fi al atur1 de lar sa dec si tul den i Occ e mn nda sa co 14 erne ma greb"1eguv tre1 cele 0, 199 ust aug In • ul" Irak ei le fr t igii Arab e pentru co:1damnar�a Irakului. L ul cadr in s;ra :ota : n ionand la se nt1mentele intens e ale t reac an, �i luia e ac a amn to In ei motiuni care condamna un fav area o t in vota au lor, r o l re a o p po interv ent1a am er1cana. Efortcl militar occiden_tal a atras putin spr ijin din partea civilizat iilor nonoccidentale nonmusulmane. In ianuarie 1991,53% dintre japonezi erau impotriva razboiului,in timp ce 25o/o erau m favo area lui. Jumatate dintre hindu9i il considerau pe Saddam Hussein vinovat p entru razb oi,c ealalta jumatate pe G eorge Bush. The Times ofIndia avertiza ca acest razb oi ar putea duce la ,, o con fruntare de proportii mult mai mari,intre o lum e iudeo-cre�tina puternica 9i aroganta �i o lume musulmana slaba,anima�a d� : e lul religios".Astfe l,Razb oiul din Golf a inc eput ca un razb o1 1n tre Irak si Kuwe it,devenind apoi un razboi intre Irak �i Occident, apoi un 'razb oi intre Islam s' i Occident �i a ajuns,pana la urma, sa fie consid erat de multi' non occid entali un razboi intre Orient �i Occident, ,,un razb oi al albilor,o noua manifestare a imperi alistnului d e moda ve che" 15• In afara de kuwe itieni,nici un popor islamic nu a manifestat entuziasm fata d e razboi si in marea l or major itat e,celelalte po' ' , P0are s-au opus ferm interventiei occidentale. Cand razboiul s-a terminat,nu au fost organizate parade ale victori ei d ecat la Lon dra �i la New York. ,,Sfarsitul razb oi ului", spune Sohail H. Hashmi, »nu a dat motiv e de sarb�toar e" arabilor. In sch imb,atmosfera era doniinata. de s entimente intense de dezamagire,demoralizare, A

•

361

SAMUEL

P. HUNTINGTON

umilinta �i ranchiuna. Din nou, Occidentul invinsese. Din n , " ultimul Saladin care le daduse sperante arabilor fusese infra" ntou de . . , . puterea coples1toare a Occ1dentulu1 care patrunsese cu forta " . .' . ' � comun1tatea 1slam1ca. ,,Ce putea sa Ii se intample mai r,au ara b1_ " . . . Ior", se 1ntreba Fat1ma Mern1ss1, ,,decat ceea ce a produs razb . 01u1, ad•1ca sa fim bombardati de intregul Occident, cu toata tehnolo g . ia 16 lui? A fost oroarea suprema." Dupa ra�bo�, _o�iniavpublica din afara Kuweitului a devenit di n ce 1nv ce_ ma1 cr1t1ca fa a de prezenta militara americana in Golf. 7 Dup� el1berarea Kuw�1tului, motivele pentru a se coaliza impotn va lu1 Saddam Hussein disparusera �i ramasesera putine motive pentru mentinerea de trupe americane in Golf. Prin urmare, chiar �i in tari precum Egiptul opinia publica a devenit din ce in ce mai favorabila Irakului. Guvernele arabe care se alaturasera coalitiei �i-au schimbat pozitia17 • Egiptul, Siria �i alte tari s-au opus im punerii unei zone de interdictie aeriana in sudul Irakului, in au gust 1992. Guvernele arabe �i eel turc au obiectat, de asemenea, la atacurile aeriene asupra Irakului din ianuarie 1993. Daca puterea aeriana occidentala putea fi folosita pentru a raspunde atacurilor musulmanilor sunniti impotriva musulmanilor siiti ' a kurzi, ' si lor, de ce nu era folosita �i pentru a raspunde atacurilor sarbilor ortodoc�i impotriva musulmanilor din Bosnia? in iunie 1993, cand pre�edintele Clinton a ordonat un bombardament asupra Bagdadului ca represalii la incercarea irakienilor de a-1 asasina pe s-au fostul pre�edinte Bush, reactiile internationale comunitatii , ' , impartit strict dupa linii civilizationale. Israelul �i guvernele din Europa de Vest au sustinut raidul; Rusia 1-a acceptat ca un act de autoaparare ,,justificat"; China �i-a exprimat ,,profunda ingrij ora re"; Arabia Saudita �i emiratele din Golf nu au spus nimic; alte guverne musulmane, inclusiv eel egiptean, 1-au condamnat drep t l ndu numi un alt exemplu de dublu standard occidental, Iranul o ,,agresiune flagranta" provocata de ,,neoexpansionismul 9i ego ce 18 de a: centrismul" americane . S-a pus in mod repetat intrebare Statele Unite �i ,,comunitatea internationala" (adica Occidentul) V

362

DINII MONDIALE OR A RE CE FA RE SI R ILO TI ZA ILI CIV A RE NI CIOC ' '

s lo da an l sc tu en am rt po m co la r ila m si od m in actioneaza ��? es �c e t� ca de __ ? N O � lo tii �u zo ,re ile ar lc ca in la �i p\ll:r :el� lui . npe 11, at l1z vi c1 e tr 1n o1 zb ra ul m pn st l fo a f ol G a Razboiul din daca a e: a iz M . ce Re ul oi zb Ra pa du de , or el rs su re trtl controlul in lume d ol tr pe de e rv ze re te ga bo ai m r lo ce a e i:nai mare part , or el at ir em e al �i ite ud Sa ei bi ra A e el rn c:: fi controlate de guve se te e iv pr ce ea ce in a al nt de ci 9 oc ra ta ili m a re pute de e nt de en :e p·tatea , sau de regimuri independente antioccidentale care ar cur1 a m ar ca ul ol tr pe ca as se lo fo sa ri do t tu pu fi fi fost capabile 9i ar pe e rn oa st ra -1 sa it u re a nu l tu en id cc O i. 9 lu tu en Occid 1111potriva de ta en id ev in d an ot sc va ti la re ie or ct o vi at S addam, dar a repurt , te ta ri cu se de ie er at m in t, en id cc O de f ol G n di or e ndenta statel . ce pa de p m ti pe e un gi re in ra ta ili m ta en �i cons;lid andu-�i prez u f ol G al e ar er op Co de ul ili ns Co , ul ak Ir , ul an Ir , inainte de razboi zra a up D f. ol G in ta en flu in ru nt pe au pt lui si Statele Unite se lu boi, acesta devenise un lac american. V

Caracteristicile razboaielor de falie Razboaiele dintre clanuri, triburi, grupuri etnice, comunitati re ligioase �i natiuni au fost un lucru obi�nuit in toate epocile �i in toate civilizatiile pentru ca i9 i au radacinile in identitatea oame nilor. Aceste conflicte tind sa aiba o particularitate, prin aceea ca nu implica probleme ideologice sau politice mai generale de inte res direct pentru neparticipanti; deeyi pot starni ingrijorarea unor grupuri din afara sub aspect umanitar. Ele tind, de asemenea, sa fie violente i sangeroase. in plus, sunt, in general, indelungate; 9 P0t fi intrerupte de armistitii sau acorduri, dar acestea sunt, de re gula incalcate si luptele reincep. Pe de alta parte, victoria m i litara decisiva a �neia dintre tabere intr-un razboi civil identitar cre 9te riscul de genocid19. Co nflictele de falie sunt conflicte intercomunitare intre stae ! �au grupuri apartinand unor civilizatii di�eri�e. Razboaiele de a.lie sunt conflicte de acest fel care au deven1t violente. Astfel de

363

-------------- -- - SAMUEL

MONDIALE I NI DI OR A RE CE FA RE SI OR IL TI ZA CIOCNIREA ClVlLI ' ,

P HUNTINGTON

r�zboaie pot aparea intre state, intre grupuri nonguvernamenta} Conflictele de fali: 9� i1:tre s�ate 9i grupuri nonguvernamentale. _ din 1nter1orul statelor pot 1mplica grupuri situate' in maJ· oritate, . " · 1n zone geogra fice d'1st1ncte, 1ar ,..1n acest caz grupul care nu con, tro1eaza guvernu11upta, de obicei, pentru independenta si poate �au 1:u sav fie d'1spus sa accepte mai putin. Conflictele de falie di 1nter1orul statelor pot implica 9i grupuri eterogene din punct d: . v�dere geografic, 1ar, in acest caz, relapile permanent incordate _ . d1ntre grupur1 produc din cand in cand confruntari violente as cum �e !nt�mpl � :u hindu9!i 9i musulmanii in India 9i cu m�sltl� . man11 91 ch1nez11 1n Malaysia, sau pot sa aiba loc razboaie totale, . . ma1 ales atunc1 cand se definesc noi state 9i frontierele acestora 9i sa apara incercari brutale de a separa popoare folosind forta. onflictel� de falie sunt uneori lupte pentru controlul p�pu � . l �t1e1, dar �a1 adesea pentru controlul teritoriului. Scopul eel pu tin al unu1a dintre participanp este sa cucereasca un teritoriu si sa elimine alµ locuitori din acest teritoriu prin expulzare, exte; _ m1nare sau folosind ambele metode, adica prin ,,epurare etnica". Aceste conflicte sunt de regula violente 9i urate, cu masacre, acte teroriste, torturi 9i violuri comise de ambele parti. Teritoriul in disputa este adesea, pentru una dintre tabere sa� pentru aman doua, un simbol incarcat de semnificatii al istoriei si al identitatii lor, un pamant sfant la care considera ca au un d;ept inviolabil, ca, de exemplu, Cisiordania, Kashmirul, Nagomo-Karabah valea Drinei sau Kosovo. Razboaiele de falie prezinta unele dintre caracteristicile raz boaielor intercomunitare,-in general, dar nu pe toate. Ele sunt conflicte indelungate. Cand au loc in interiorul statelor' durea za in medie de 9ase ori mai mult decat razboaiele dintre state. Dat fiind ca implica probleme fundamentale de identitate si de pu te �e, su�t greu de rezolvat prin negocieri 9i compromis�ri. Cand se 1nche1e acorduri, foarte adesea la acestea nu subscriu toate par µle din fiecare tabara 9i, de obicei, nu dureaza mult. Razboaiele de falie sunt razboaie intermitente care pot exploda cu violenta deosebita 9i apoi se pot reduce la lupte de mica intensitate sau V

364

- --

. sc ru b oi ap e d n ri ap re se a u tr en p e, intatoar 0 ostilitate amen t n u i at it n u m co e in i ri u l � cu fo � � mun!tare 9iv co i p ta ti en id l u _ �oc te ca a er t n su d n ca le � 1i at tu s1 e d _ a ar af se complet, 1n in st ri . o re ra te al ca e, l1 fa e d le ie oa 9 zb ra t, u m � a az a dure u tr � en P . d ci n ge � � prin e d ar m u n e ar m n u , al er n ge 1n c, u , prod re ta m u m o rc te 1n e ai o razb ar d a, rv ze re cu e at at tr ie u eb tr e il ar im . t i· me si de refugiat,i. Est , vie l tu u p ce in la c lo u ea av re ca e li fa e d e zboaiel ra in r o il rt o m e el fr ci 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 5 e, in ip il F in 0 0 0 0 5 e: el ar o at rm u au er 0 9 9 1 r nilo , an d Su in e an io il m ,5 -1 0 0 0 0 Kashmir, 50 in 0 0 0 0 2 a, k an L i Sr :n in 0 0 0 0 0 -2 0 0 0 0 5 , ia at ro C in 0 0 0 0 5 , n ta is k ji ad T in 0 0 0 0 10 0 0 0 0 0 2 , et ib T in 0 0 0 0 0 1 , ia Bosnia, 30 000-50 000 in Cecen un s u d ro p u a te ic 20 fl n co te es ac e at to e ap in Timorul de E st . Apro . ti ia g fu re e d re a m ai m lt u m r a num a im lt u r oa d t n su e n ra o p m te n co Multe dintre aceste razboaie vi r ia e, as ro ge n sa te ic fl n co e d runda dintr-o istorie indelungata , iv it n efi d ta ri p o fi t tu u p a u n XX i lu olenta de la sfarsitul secolu in d le te p lu , lu p em ex e D s. n se t es cu t�ate eforturiie fa.cute in ac a sd n ca , 3 7 9 1 in a an p at u n ti n , au co Sudan au izbucnit in 1956 si i n zo a al ti ar p ie om n to au a � d or ac se re ajuns la o intelegere prin ca 1m ta ea n iu el eb R . 83 9 1 in t u p ce in sudice a Sudanului, dar au re st fo au e ac p e d le ri ie oc eg n ; 83 9 1 lilor din Sri Lanka a inceput in de d or ac n u la e -s u d n ga n u aj , 4 9 9 1 in e at intrerupte in 1991 9i relu ru at p a p u d a, te es ac e at to u C . 5 9 19 incetare a focului in ianuarie e d as tr re au si l u p ti is m ar at lc ca 9 luni, tigrii tamili insurgenti au in a. it or sp ta en ol vi o cu t pu ce in re la tratativele de pace, iar razboiul a l tu pu ce in la it cn bu iz a e in p li Fi n di o Rebeliunea populaµei mor le te in o la s un aj a sce pa du , 76 19 anilo r 1970 �i s-a potolit in . ao an d in M in d i n u gi re r o n u ie gere prin care se acorda autonom te n ve ec fr ai m ce in ce in d t, u p ce in re au Tot u�i, in 1993, violentele ti en id is d e d ri u p u gr ce a p u d a, rg la �i pe o scara din ce in ce mai ce i i ru i ri to ca du on 9 C 9 . ce pa e d ins urgenti au respins eforturile a it en m , 95 19 e li iu in re za ri ta ceni au i�cheiat un acord de demili az R . 4 9 9 1 e ri b em ec d in ra se � u p ce in Pune capat ostilitaµlor care 1 ur ac at cu t u p ce in re a oi ap ar d , p m boiul s-a potolit pentru un ti ii al es pr re e d e at rm u i, ru ro p u sa cecene impotriva unor lideri ru9i 9

365

SAMUEL P. HUNTINGTON

INII MONDIALE ORD REA ACE REF SI OR CIOCNIREA CIVILIZATIIL , ,

ruse, de incursiunea cecena in Daghestan, din ianuarie 1996 · , �1 de ofens1va rusa mas1va, de 1a ,..1nceputul lu1. 1996. De9i razboaiele de falie au in comun cu alte razboaie int erco· mun1ta�e durat rescuta, ruvelurile de violenta ridicate �i �: atnbi�alenta 1deolog1ca, ele se deosebesc de acestea prin doua aspec · In primul rand, razboaiele intercomunitare se pot produce in: grupuri etnice, religioase, rasiale sau lingvistice. Cu toate aces� tea, <lat fiind ca religia este principala caracteristica definito ri civilizatiilor, razboaiele de falie au loc aproape intotdeauna in�: popoare de religii diferite. Unii anali9ti minimalizeaza import an ta acestui factor. De exemplu, ei arata ca sarbii i musulmanii d 9 in B osnia au acelea9i caracteristici etnice 9i vorbesc aceea i limba, ca 9 ace9tia au convietuit pa9 nic in trecut 9i ca exista numeroase casa torii mixte, refuzand sa ia in considerare factorul religios, facand referire la ceea ce Freud numea ,,narcisismul micilor diferente"21. Totu9i, acest punct de vedere i9 i are radacinile intr-o miopie iaica. Milenii de istorie au aratat ca religia nu este o " mica diferenta" ci' ,. ' poate, diferenta cea mai profunda dintre oameni. Frecventa, intensitatea 9i violenta razboaielor de falie sunt sporite con�iderabil de �iferentele de credinta religioasa. In al doilea rand, 9i alte razboaie intercomunitare sunt, in ge neral, particularizate, deci riscurile ca ele sa se extinda i sa impli 9 ce alti participanµ sunt relativ mici. In schimb, razboaiele de falie sunt prin definitie razboaie intre grupuri care fac parte din enti tati culturale mai largi. Intr-un conflict intercomunitar obi9nuit, grupul A se lupta cu grupul B, iar grupurile C, D i E nu au nici 9 un motiv sa se implice, daca A sau B nu le ataca direct interesele. Intr-un razboi de falie, dimpotriva, grupul Al se lupta cu grupul B1 e zez mob ili 9i fiecare dintre ele va incerca sa extinda razboiul si sa ' sprijinul unor grupuri inrudite din aceeasi civilizatie A2, A3, A4 ' ' ' 9i respectiv B2, B3, B4, iar aceste grupuri se vor identifica la randul lor cu ,,ruda" implicata in conflict. Revolutia transporturilor �i a comunicatiilor in lumea moderna a facilitat stabilirea unor ase menea legaturi 9i deci ,,internationalizarea" conflictelor de falie. v

•

366

•

. ratia a creat diaspore in terte civilizatii. Gratie comunica· · pur1 ·e1 "1nrud'1te Et111g ' pot cere mai u9 or aJutor 91 gru ·il·or, beligerantii , " ,..1n . . t1 ' e1, ,,m1c9 orarea f Ast t1a. ace cu pla am int se ce t dia irne 9 fl.a a ··· ot p mo J1n e spn r d aco sa 1te d' u inr ilor pur gru te mi per ii lum a . gen eral e es 1 nte ata i b r con: ilo par ial ter ma eyi iar 9 anc fin , tic : ma ! lo _ ral, dip 1n ale on at1 ern 1nt ele ret aza me for Se a. fac o nu sa u gre i ult ma ta aju ii ijin spr st ace iar , ijin spr nea me ase i unu arii niz fur t1l scopul . est Ac . tul fl1c con te ge lun pre i ta lup ue tin con sa ti pan 9 9 e partici e est p drom al tar ay, enw Gre .S. H.D a me nu il cum " ite ud inr ilor ' , · ,,sin ,.. . . . sel 1tu r sfa la de 1e fal de lor a1e bo raz a ala 9 nti ese ica ist r 0 caracte 22• Mai general, chiar violente de mica amploare intre X:X colului e car pe e int sec con eyi i ati ific ram au te eri dif i ati iliz civ din oameni violenta intracivilizaponala nu le are. Cand ni9te terori9ti sunniti fe in hi, rac Ka din ee sch mo r-o int iiti i cio din cre 18 cat au impu9 9 9 bruarie 1995, ei au tulburat lini 9tea in ora9 9i au creat o problema entru Pakistan. Cu un an inainte, cand un colonist evreu a ucis p 29 de musulmani care se rugau la Mormantul Patriarhilor din He bron, acesta a perturbat procesul de pace din Orientul Mijlociu 9i a creat o problema pentru intreaga lume. V

Raspandire: frontierele insangerate ale Islamului fac parte din isConflictele intercomunitare si , razboaiele de falie torie. Potrivit unei estimari, in timpul Razboiului Rece au avut loc circa 32 de conflicte etnice, inclusiv razboaie de falie intre arabi 9i israeleni, indieni i pakistanezi, musulmani 9i cre9tini sudanezi, 9 bud�ti 9i tamili srilankezi, eyiiti 9i maroniti libanezi. Razboaiele identitare au constituit circa jumatate din toate razboaiele civile din anii 1940 si 1950 ' dar circa trei sferturi din razboaiele civile ' din deceniile urmatoare' iar intensitatea revoltelor in care au fast . 1rnplic ate grupuri etnice s-a triplat intre inceputul anilor 1950 9i sfar�itul anilor 1980. Totu i, data fiind rivalitatea dominanta din 9 tre cele doua superputeri, aceste conflicte, cu cateva exceptii, au atras destul de putina atentie i au fost privite adesea prin prisma 9 367

SAMUEL

P. HUNTINGTON

REA ORDINII MONDIALE ACE REF SI R ILO CrocNIREA CIVILIZATI ' '

Razboiului Rece. Cand acesta s-a terminat, conflictele interco nitare au deve:1it mai vizibile 9i, s-ar putea spune, mai raspan:u te decat inainte. Intr-adevar, conflictele etnice au cunoscut O re crudescenta dupa Razboiul Rece23 • Aceste conflicte etnice 9i razboaie de falie nu au fost distribu ite uniform intre civilizatiile lumii. Conflicte de falie majore a avut loc mtre sarbi 9i croati in fosta Iugoslavie 9i intre budisti u si hindu9i in Sri Lanka, in timp ce conflicte mai putin violente 's-a� produs intre grupuri nonmusulmane, in alte cateva regiuni ale lumii. Totu9i, marea majoritate a conflictelor de falie au avut loc de-a lungul frontierei care separa musulmanii de nonmusulmani ' in Eurasia 9i Africa. La nivel global sau la nivel macro, principala ciocnire dintre civilizap.i este cea dintre Occident 9i restul lumii, dar la nivel local sau micro este aceea dintre Islam 9i restul lumii. Antagonismele intense 9i conflictele violente intre popoarele musulmane 9i cele nonmusulmane sunt foarte raspandite la ni vel local. In Bosnia, musulmanii au dus un razboi sangeros 9i de zastruos impotriva sarbilor ortodocsi ' au avut alte confruntari ' si violente cu croatii catolici. In Kosovo, musulmanii albanezi suporta cu nemultumire dominatia sarba 9i mentin un guvern para lel in umbra, probabilitatea izbucnirii de violente ' intre cele doua grupuri fiind foarte mare. Guvernele albanez 9i grec se cearta cu privire la drepturile. minoritatilor lor din cele doua tari. Turcii 9i ' grecii sunt la cuµte de multa vreme. In Cipru, turcii musulmani 9i grecii ortodoc9 i forrneaza doua state vecine ostile. in Caucaz, Turcia si Armenia sunt vechi dusrnani iar azerii si armenii due un razboi pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah. in Caucazul de Nord, cecenii, ingu 9ii 9i alte popoare musulmane lupta de doua secole pentru independenta fata de Rusia, lupta reluata sangeros de Rusia 9i Cecenia, in 1994. Au avut loc lupte 9i intre ingu9ii rnu sulmani 9i osetii ortodoc9i. in bazinul Volgai, tatarii musulrnani au luptat irnpotriva ru9ilor in trecut 9i, la inceputul anilor 1990, au ajuns la un comprornis fragil cu Rusia pentru O suveranitate limitata. 1

368

;

tins progresiv, ex i-a sia Ru a, -le XIX al lui olu sec l 9 gu lun pe-a . forta, controlul asupra popoarelor musulmane din Asia Cen r ri ma de i bo raz un t rta pu au ii ru i ii an afg , 80 19 ii an 9 ptr;a. 9 inuat in nt co a iul bo raz , or sil ru a ere rag ret pa du iar ' , 1 · . . ' roporu, · 1 nt ste exi ul rn ve gu au ne sti su re 9 ca se ru le rte fo tre in P d'Jikistan, 'fa · 91· alt� · 1· ur11 u a g, · · n Xi AI n · n1. m u 1 us te � ita jor ma in , � ti � � _ . � �� insurgen 1les c relat11 b 1 sta 11 r za 1 n 1 s a nv ot rnp 1 ta lup e an 9 ulm gru puri mus · e. · t1c 1c1· sovie bl' pu e re I te os f din ta in ed cr de i ie etn de lor 9 fratii raz rei rta p a dia I ! i tan kis Pa , ian ind l � tu en tin 9 ,: on � � � �� subc _ � 1ana 1n Kash d 1n a 1 at 1n m do ta es nt co a an rn ul us m lta vo boaie, 0 re sa As i e b tri ele ar po po cu a pt lu se i an ulm us m �: � tii an � igr mir, im 1e 1 d l In nu 1to ter reg int pe za jea ga an se ii du hin i ii 9 iar musulman 9 ea iun ns ce as de te ula m sti e, dic rio pe te len vio ni tiu ac i e in revolt 9 ti religi ita un m co lor be am l cu ijlo m in te lis ta en am nd fu lor ari c mis rii na mi cri dis va tri po irn za ea est ot pr tii di bu , esh lad ng Ba oa�e. In 9 ar nm ya M in iar a, an lm su mu tea ita jor ma de i pu su nt su e car la 9 su nt su e car la rii na mi cri dis va tri po im za tea tes pro anii musulrn pueyi de majoritatea budista. In Malaysia 9i Indonezia, musulma nii se revolta periodic impotriva chinezilor, protestand contra dominatiei acestora asupra econorniei. In sudul Thailandei, gru puri rnusulmane au fost implicate in revolte sporadice irnpotri va guvernului budist, in timp ce, in sudul Filipinelor, insurgenti musulmani lupta pentru independenta fata de aceasta tara cato lica 9i fa�a de guvernul ei. Pe de alta parte, in Indonezia, catolicii din Tirno rul de Est lupta irnpotriva represiunii exercitate de gu vernul musulman. In Orientul Mijlociu, conflictul dintre arabi 9i evrei din Pales tina a inceput odata cu fondarea statului evreu. Au avut loc patru razboaie intre Israel si statele arabe, iar palestinienii s-au anga jat in intifada impotriva dominatiei israeliene. in Liban, cre9tinii rnaronit i au luptat impotriva 9iitilor 9i a altor musulmani, dar au i ost infranti. in Ethiopia, amharii ortodoc9i au suprimat, de-a Un gul isto riei, grupurile etnice rnusulmane 9i s-au confruntat cu 0 re avut loc au t Ves de volta a oromosilo ica Afr in ni. ma sul mu r '

369

SAMUEL

diverse conflicte intre popoarele arabe si musulmane'mno d· ' · td, i cre tine, din popoarele negre anirniste sud. Cel 1 mai s"angero 9 9 9 . " :r: musu1mani 9i cr� 9tini se duce in ��dan, de dec e r�b01 1n nii' �1 _ _ a facut pana acum sute de m11 de vict1me. Pol1t1ca nigeriana ti � st :. � dominata de conflictul dintre populaµile musulmane fula ni us� di� nord 9i triburile cre9 tine din sud, care a generat rev�l�e a: 1 �ovi�ur1 de stat �recvente: precum 9i un razboi de mari proporJ In C1ad, Kenya 91 Tanzania au avut loc lupte similare intre grupu' · . n·1e cre9t1ne 91. ceIe musulmane. In toate aceste regiuni ale globului, rela!iile dintre musulm . . 91 popoarele din alte civilizatii - catolici, protestanti, ortodo�1 hindu9i, chinezi, budi9ti, evrei - au fost, in general 1ncordate� 1 majoritatea au fost violente in diferite perioade din trecut; mul:e au �us la vi�lente in a�ii 1990. Oriunde ne-am uita, de-a Iungul per1metrulu1 Islamulu1, musulmanii au probleme in a convietui pa 9nic cu vecinii lor. Se pune, in mod firesc, intrebarea daca ac;st tipar de conflict de la sfar9itul secolului XX dintre musulmani 9i nonmusulmani se observa 9i in cazul relatiilor dintre grupuri care fac parte din alte civilizatii. Adevarul este ca nu se observa. Musulmanii formeaza circa o cincime din populatia , lumii' dar' in anii 1990, au fost mult mai adesea implicati in violente intre grupuri culturale diferite decat popoarele din oricare alta civilizaµ e. Dovezile sunt cople9itoare. 1. Musulmanii au participat Ia 26 dintre cele 50 de conflic te etn o politice din anii 1993-1994, analizate in detaliu de Ted Robert Gurr (vezi Tabelul 10.1). 20 dintre aceste con 15. e diferit flicte au avut loc intre grupuri din civilizatii ' intre musulmani 9i nonmusulmani. Pe scurt, au fost de trel t fos u a ori mai multe conflicte intercivilizationale in care ' implicati musulmani decat co nflicte intre civilizapi no nst f0 au ' i musulmane. Conflictele din interiorul Islamulu - ci a de asemenea, mai numeroase decat cele din oricar e alt vilizatie, inclusiv decat conflictele tribale din Africa. Spr� a ou d in deosebire de Islam, Occidentul a fast implicat doar V

�

370

I MONDIALE NI DI OR A RE E C. FA RE SI OR IIL AT LIZ VI CI A RE CIOCNI ' '

P. HUNTINGTON

ili iv rc te in te ic nfl co ua do in i le na µo za ili 9 conflicte intraciv aµ ic pl im st fo au re ca in le te ic nfl co , ea en em as e D zationale. e tr in D e. im ct vi te ul m te ar fo l ra ne ge in t cu fa. rn�sulmani au l ee i i uc st fo au ca za ea m ti 9 es r ur G re ca cele 9 ase razboaie in de ul o m Ti i ia sn Bo , an ud ( e tr i, en 9 : m oa de � � _ putin 200 000 o (S ua do 1, an m ul us nm no 1 1 an m ul us m e tr in st fo 9 Est) au u un ai m nu i i an m ul us m e tr in st fo 9 au ) zi ur malia, Irak-k (Angola) intre nonmusw.mani. au er , 93 19 in e, d un ne zo de 48 at fic ti en id a es m � 2. New York Ti n di e at at m ju In . ce ni et te ic nfl co de 59 a in desfas' urare circ u sa i an m ul us m µ. al cu au pt lu se ii an m ul us m , aceste locuri in au er te ic nfl co de 59 le ce re nt di 31 i. an cu nonmusulm n di 1) (2 i m ei tr ua do r ia , te ri fe di ii at tre grupuri din civiliz i an m ul us m e tr in au er le na tio za ili iv rc te in te aceste conflic . ) .2 10 l lu be Ta i ez (v i an m ul us si nonm zra de 29 a fic ti en id rd va .Si r ge Le th Ru a, iz al an 3.. Intr-o alta e im ct vi de 0 00 1 e st pe c fa re ca te ic nfl co t ep dr boaie ( definite ic nfl co 12 le ce re nt di a ou N . 92 19 in e pe an) in desfa9urar ul us nm no si i an m ul us m e tr in au er , e nal tio za ili te interciv , te ul m ai m in ap ic pl im u, no n di , au er ii an m mani, iar musul 24 . tie za ili civ a alt e ar ic or n di e el ar po po t ca ie de oa razb TABELUL 10.1 CONFLICTE ETNOPOLITICE, 1993-1994 In tercivilizationale , Intracivilizationale ' Islam Altu , Total

11 1 9* 30

15 5

Total 26

24 50

* Dintre care 10 au fost conflicte tribale din Africa.

Sursa: Ted Robert Gurr, ))Peoples Against States: Ethnopolitical Conflict and the Changing World System", International Students 371

SAMUEL

P. HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINI1 MONDIALE

Quarterly, vol. 38 (septembrie 1994), pp. 347-378. Am folo .1 clasificarea conflictelor realizata de Gurr cu exceptia confl u: � ict Ui sino-tibetan, pe care el 1-a clasificat drept noncivilizational si care I-am incadrat in categoria conflictelor intercivilizatio�aie deoarece este, evident, o ciocnire 1ntre chinezii han confucian e� is· ti si ' tibetanii budisti ' lamaisti. , TABELUL 10.2

CONFLICTE ETNICE, 1993 Intracivilizationale , Islam Altii ' Total

7 21*

Intercivilizationale '

Total

21 10 31

28 31 59

* Dintre care 10 au fost conflicte tribale din Africa Sursa: New York Times, 7 februarie 1993, pp. 1, 14. A 9adar, trei compilatii diferite de date due la aceea�i conclu zie: la inceputul anilor 1990, musulmanii au fost angajati in mai multe conflicte 1ntre grupuri decat nonmusulmanii ?i intre doua treimi si le s-au ' trei sferturi dintre razboaiele intercivilizationa , purtat intre musulmani 9i nonmusulmani. Frontierele Islam ului sunt insangerate, la fel 9i teritoriile lui* . Inclinap.a musulmanilor spre conflicte violente este sugerata ile ta.r 1980 anti i de gradul de militarizare al societatilor Ior. in 9 musulmane aveau rate de militarizare (numarul de militari la mia de locuitori) 9i indici de efort militar (rata de militarizare masu: rata in raport cu bogap.a unei tari) semnificativ maj mari decat al ma;

* Nici o alta afirmatie din articolul meu aparut in Foreign Affairs nu a atras _ e multe critici decat ,,Islamul are frontiere 1nsangerate". Am facut aceasta afirmaµ P _ fur e ativ cantit baza unei analize sumare a conflictelor intercivilizationale. Dovezile ' nizate de toate sursele dezinteresate demonstreaza concludent validitatea ei.

372

tarile cre9ti �e av�au r�te de militarizare a, riv pot Dim i. tar tor _ ratelor de . cat1v ma1 rm. c1. Media n1fi r sem ita mil rt efo de . i dic �l r musulilo tar ale r lita rt mi efo de or icil ind dia me � rizare si � :lita , . . . . rn1 1or cre9t1ne n ta e al e cel at dec n ma 1 ma or1 a dou a circ de u era ne 111 (V:zi Tabelul 10.3). ,,Este evident ca exista o legatura intre Islam 25 . " J p 1 . ne ay es am za ea 1on uz ne co , m ris a ilit si , m A

•

TABELUL 10.3 !v1ILITARISMUL TARILOR MUSULMANE $I CRE$TINE Media indicilor Media ratelor de efort militar de militarizare Tari musulmane (n=25) (n=112) Alte tari ' crestine (n=57) Tari ' ' (n=80) Alte tari '

11,8 7,1 5,8 9,5

17,7 12,3 8,2 16,9

Sursa: James Payne, Why Nations Arm (Basil Blackwell, Oxford, 1989), pp. 125, 138-139. Tarile cre9 tine 9 i musulrnane sunt cele in care peste 80% din populatie se declara de religia respectiva. De asemenea, statele musulmane au avut 9i au o inclinap.e pu ternica de a recurge la violenta in crizele internationale: au fo losit-o pentru a rezolva 76 dintre cele 142 de crize in care au fost implicate, intre 1928 i 1979. In 25 de cazuri, violenta a fost prin 9 cip ala modalitate de rezolvare a crizei; in 51 de cazuri, ea a fost folosita impreuna cu alte mijloace. Cand au recurs la violenta, aceasta a fost deosebit de intensa: in 41o/o dintre cazuri au dus razboaie totale, iar in 38% dintre cazuri s-au angajat in ostilitati d amploare. In timp ce statele musulmane au recurs la violenta e in S3,So/o dintre crizele in care au fest implicate, Marea Britanie a folosit-o doar in 11,So/o, Statele Unite in 17,9% 9i Uniunea So Vietica in 28,5%. Dintre marile puteri, doar China are o inclinatie spre violenta mai puternica decat statele musulmane: ea a folosit 373

------------- - -----SAMUEL

HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI REFACEREA ORDINII MONDIALE I

violenta in 76,9% dintre crizele in care a fost implicata26. In cli tia musulmanilor spre violenta i razboi, Ia sfa r itul se 9 colului; 9 e ste o realitate pe care nici musulmanii, nici nonmusul manii nll o pot nega.

Cauze: istoria, demografia, politica Cum se explica cre9 terea numarului de razboaie de falie la sfars itu} secolului XX i rolul central al musulm 9 anilor in aceste confli� te.? � In primul rand, aceste razboaie au radacini istorice. Violenta int ermitenta din trecut, dintre grupuri apartinand un or civilizatii diferite, a ramas in memoria oamenilor pana azi, g ene rand tea�a 9i ne siguranta d e ambele parti. Musulmanii �i hindu9ii din subcon tinentul indian, ru9ii 9i caucazienii din Caucazul de Nord , armenii 9i turcii din Transcaucazia, arabii 9i evreii din Palestina, catolicii, musulmanii 9 i ortodoc9ii din Balcani, ru ii i turcii di n Balcani 9 9 pana in Asia Ce ntrala, singalezii si tamilii din Sri Lanka ' ' arabii si' negrii din Africa: toate acestea sunt relatii care, de-a lungul ecos lelor, au alternat intre suspiciune i viole nta feroce . Exista o mo� 9 tenire istorica de conflicte care poate fi e xploatata de cei care au motive sa o faca. In aceste relatii, istoria este vie i ingrozitoare. 9 Cu toate acestea, o istorie de masacre sporadice nu explica de ce violenta a reaparut la sfar itul secolului XX. La urma urme 9 lor, dupa cum au observat multi, sarbii, croatii si musulmanii au ' ' ' trait timp de decenii in pace in Iugoslavia. La fel i musulmanii 9 9 i hindu9ii in India. Numeroasele grupuri etnice 9i religioase din Uniunea Sovie tica au coexistat pa nic, cu cat eva exceptii notabil�� 9 de care guvernul sovietic a fost responsabil. Tamilii i singalez11 9 au coabitat 9i ei in lini9te pe o insula descrisa adesea drept un pa radis tropical. Istoria nu a impiedicat ace ste grupuri sa ramana �n relatii relativ pa9 nice pentru perioade indelungate de timp; prin urmare, doar istoria nu este suficienta pentru a explica ruperea pacii. Alti factori trebuie sa fi intervenit in ultimele decenii ale s ecolului XX. �

374

schimbarile echilibrului demografic au consti�it un. as�me te rea numerica a unui grup genereaza pres1un1 po Cre or. act 9 e f omice 9 i sociale asupra altor grupuri 9i provoaca reactii econ � � e l1tlC ' ' . carare din partea acestora. Ch"1ar ma1 1mportant este ntra 0 de ea produce presiuni militare asupra unor grupuri mai � ca 1 fa� : dinamice demografi.c. Prabu irea, la inceputul anilor 1970, 9 u i pa or' dinii constitutionale care exista de 30 de ani in Liban a fost, in · · ·· rnar e masura, re zultatul cre9 terii spectacu1oase a popuIat1e: �11t� 1n Sri ,. rapart cu cre s, tinii maroniti. , Dupa cum arata Gary Fuller, rn . Lanka apogeul revoltei nationaliste singaleze din 1970 9 1 apoge�� revoltei tamile de la sfar 9itul anilor 1980 au coincis exact cu an11 in care proportia tinerilor intre 15 9i 24 de ani a depa.9it 20% din 27 (vezi Figura :?·1). Un d��l�mat grup carui e fi a totala tia popula american din Sri Lanka ob serva ca aproape tot1 1nsurgent11 s1nga lezi aveau sub 24 de ani. Potrivit relatarilor, tigrii tamili ,, se bazau pe O armata de copii", recrutand ,,baieti 9i fete cu varste incepand de la 11 ani", iar ce i uci9i in lupte ,,nu erau inca adolescenti: doar cativa aveau peste optsprezece ani". Dupa c�m observa The Eco nomist, tigrii purtau un ,,razboi cu minori"28• In mod asemanator, razboaiele de falie dintre ru9 i 9 i popoarele musulmane din sud au fost provocate 9i intreµnute de diferentele mari intre ratele de cre�tere demografica. La inceputul anilor 1990, rata fertilita tii ' femeilor din Federatia Rusa era de 1,5, in timp ce, in foste le ' republici sovietice majoritar musulmane din Asia Centrala, rata fertilitati ' i era de circa 4' 4' iar rata de cres' tere demografica neta (rat a bruta a natalitatii minus rata bruta a mortalitatii), la sfar, �itul anilo r 1980 era de cinci- s ase ori mai mare decat in Rusia. ' ' Nurnarul cece nilor a crescut cu 26% in anii 1980, iar Cecenia era llna dintre regiunile cele mai dens populate din Rusi , ratele ei � de n atalitate ridicate producand emigranti i soldati29 . In mod si 9 lllilar, ratele de natalitate ridicate ale musulmanilor i imigratia 9 Pakist ane za in Kashmir au stimulat relans area rezistentei impo triva domin at'iei indiene. 375

---------------- - -- · · SAMUEL

P HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZAT IILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

FIGURA 10.1

anilor 1980, schimbar ea echilibrului demografic La sfarsitul , . . .K osovo a 1 se terminat pe albanezi sa ceara ca provinc1e1

SRI LANK.A: PERIOADELE DE CRE$TERE A PROPORTIEI TINERILOR SINGALEZI $1 TAMIL! I

Procentul tinerilor cu varste intre 15 $i 24 Revolta singaleza

20 19 18 17 16 1950 55

de ani din popula�ia totala Mari razmerite antitamile in Colo:m. Apogeul revoltei tamile, septemb bo rie 1985

Nivelul critic* - Totalul din Sri !,anka - Sin.alezi

.ad � 1l s tatutul de republica iugoslava. Sarbii 9 i guvernul 1ugos e r aco opus' de teama ca ' odata ce Kosovo dobandea dreptul u s-a . . . 1av se putea desprinde de Iugoslav1a �1 se putea uni cu , siune sece de · In mar tie 1981, au izbucnit p rot este �1. razmer1t e al e alAlb ania. . . banezi·1or in sprijinul cere rii lor de a pnm1 statutul de republica. · t 1e 1"mpotr1Potrivit sa rbilor, discr iminarile, persecut1 e 91 vio 1E:n,e ... "bilor s-au intensificat dupa acest moment. ,,I ncepand de la �s� 1n osovo au sfarsitul anilo r 1970", obser va u n protestant croat, ,, "K c:cte de vandaavut, loc multe incide nte violente, ca, de. exemplu,. "I , a, , , violuri, lupte 91 omo rur 1. n consec1. ntv lism, Co ncedieri , har tuiri .. nut ca amenintarea la adresa lor luase proport11 "bii au susti ,,sar > " s · n . u i ca eau . t ocid o mai pu le 1 or d'1n a t 1tuaµa sa" :b'l en de g 9 � � . Kosovo a avut ecou in r estul Serb1e1 9 1, ...1n 1986, doua sute d� _ intelectuali, per sonalitati politice, lideri religio9i 9 i ofit en sarb1, inclusiv redactorii ziarului liberal de opozitie Praxis, au semnat o declaratie in car e cereau guvernului sa ia masuri e nergice pentru a pune 'capat ge nocidului la care erau supu9i sarbii din Ko� ovo. Dupa o rice definitie rezonabila a genocidului, acea��a acuza�1e era mult exage rata, de9i, potrivit unui observator str�n care s�mpa� tiza cu albanezii, ,,in anii 1980 nationali9tii alba nez1 au com1s ma1 multe atacuri violente impotriva sarbilor 9i au distrus mai multe proprietati sarbe"31. Toate �cestea au ata sarb 9 i Sloboda n Milo9e' , t' at nationalismul vici a profitat de ocazie. In 1987, el a tinut un discurs important in Kosovo in care le-a ce rut sarbilor sa- i revendice propriul pa 9 rnant 9i propria istor ie. ,,Im ediat, un mare numar de sar�i - comu ni�ti, necomunisti si chiar anticomu nieyti - au inceput sa se adune in jur ul lui hot�rati nu numai sa protejez e minoritatea sar ba din Kosov o, ci �i sa-i repr ime pe albanezi eyi s a -i transforme in cetateni de rangul � doilea. In scurt timp, Milo evici a fost recunoscut 9 drept lid er national."32 Doi ani mai tarziu, pe 28 iunie 1989, s-a intors inKoso�o insotit de 1-2 milioane de sarbi, pentru a marca clllive rsar ea a sa�e sut� de ani de la marea ha.ta.li e care simboliza taz boiul lor co�tinuu cu musulmanii. V

-Tamili 2000 OS

* Nivelul critic este punctul in car e tinerii r eprezinta eel putin 20

o/o din populatie.

Procesele complicate care au dus la razbo aiele intercivilizational e din fosta Iugoslavie au avut multe cauze 9i pu ncte de pornire. Totu9i, eel mai important factor care a dus la izbucnirea acestor co nflicte a fost, probabil, schimbarea d e mo grafica din Kosovo. Kosovo era o provincie autonoma in cadr ul Republicii Sarbe, care avea de facto acelea i prerogative ca i ce 9 le 9ase republici iugos 9 lav e, cu exceptia dreptului d e secesiune. In 1961, albanezii mu sulmani forrnau 67% din populaµa lui, ia r sa rbii or todoc�i, 24%. Totu9i, rata natalitatii albaneze era cea mai mare din Europa �i !(osovo a d ev enit regiunea cea mai dens populata din Iugoslavia. I n anii 1980, aproape 50% dintre alban ezi aveau mai putin de 20 de ani. D in cauza acestei crest eri demog rafice' sarbii au erni, grat din Kosovo in cautarea unor noi anse la Belgrad 9i in aI:e 9 parµ. Drept urmare, in 1991, populatia pr ovincie i era formata__in proportie d e 90 % din musulma ni i in sa: di n pr op 10 or % tie d e 9 bi30. Cu toat e acestea, pentru sar bi, Kosov o era ,,pamantul sfant' ,, Ierusalimul" lor, unde, pr int re altele, a avut loc marea batalie �e pe 28 iunie 1389, cand au fost invinsi de turcii otomani, sub srapanirea carora au ramas tirnp de aproape cinci secole. 376

·n · ·

•

377

SAMUEL P.

HlJNTINGTON

DIALE ON I M NI DI OR A RE CE FA RE I OR IIL ZA LI VI � CI T CroCNIREA

Temerile 9i nat�onal�smul sarbilor, prov ocate de ava ntuJ ,.. c de.. mografic al albanez 1lor s1 de cre ste rea pu ter ii ace st o ra , ' . ' aU J.0St tens1ficate de s chimbarile demografice din Bosnia. fn 196l ... .in.. · . · sa r ' b · U const1tu1au 43m 10 din populatia B osniei-Hertegovinei · , .. , ' 1ar rnusui .. m�n11 2�%. In 19�1, proport1ile ap roape se inversasera : sarb.u: scaz usera la 31%, 1ar musulmanii crescusera Ia 4407 io. "rn ace . . . ti 30 de _an1, c roat11 au scazut de la 22% la 17%. Expansiune a etn�ica.. a unu1 grup a determinat celalalt grup sa treaca I a purifi care et.. . . . . ,. n1ca. ,, De ce omoram cop111? Pentru ca, intr- o zi, vor crest . , e s1 va ,.trebu 1. sa-1 o mo�am �tunc1 , dec1ara un combatant sarb in 19g2 Intr-un mod ma1 put1n brutal, autoritatile croate au actio · na t , pen,. . . , . tr u a 1m p1ed1ca ,, ocupat1a demografica" a localitatilor lor de cavtre ' 33 musulmani • Schimb�r�le_ ec�ilibrului demografi.c 9 i cre terile tempo rare 9 ale P:opo�t1e1 �n_e�o: la peste 20% din populatie explica mu lte confl.1cte 1nterc1vil1zat, 1onale de la sfarsitu l sec olului XX dar nu , , pe toate. De exem�lu: luptele dintre sarbi i croati nu pot fi puse pe 9 s�ama d�mo grafie1 91, de altfel, nici in totalitate pe seama istorl e� �at "fi1nd ca a�este doua popoare au convietiiit relativ pa nic, 9 pa:1-a cand usta911 croati i-au macelarit pe sarbi in al Doilea Raz bo1 Mo ndial. Aici, ca 9i in alte parti, politica a f ost si ea o cauza a co�fli�telo r. _Prab�9irea imperiilor austro - ungar, ot�man i rus, 9 la sfar91tul Pnmulu1 Razboi M ondial, a stimulat conflicte etnice 9i civilizaµonale intre popoarele 9i statele care le-au succedat. Dezintegrarea imperiilor britanic, francez si olandez a avut con secinte similare la sfar9itul celui de-al D;ilea Razboi Mondial. Caderea regimurilor comuniste in Uniunea Sovietica si Iugoslavia a avut acela9i efect la sfar9itul Razboiului Rece. Oa�enii nu se mai puteau defini drept com uni9 ti, cetateni sovietici sau iugos lavi 9i aveau nevoie disperata de o noua identitate. Au gasit-o in vechile surse: etnicitatea 9i religia. Ordinea represiva, dar paf�c� a statelor care sustineau ca nu exista Du mnezeu a fost tnlocuita de violenta popoarelor care cred in du mnezei diferiti. . Acest proces a fost exacerbat de necesitatea ca 'noile entita� politice sa adopte procedurile democratiei. Cand Uniunea Sovie tica 9 i I ugoslavia au inceput sa se dezint�greze, elitele de la putere v

378

•

•"

olitici ii p er lid , o tu c fa fi ar a ac D . le na o ti alegeri na , t za ni ga or au ut ut p fi ar 1 la ra nt ce a re te pu ru nt 9 pe e ti ti pe m co . trat in fltl in civilizationale ti ul m i e ic tn tie ul m e am gr o pr 9 te firca sa prezin ar · · re 1a £eI ,.ince 1ta or aJ m re ta en m rla pa ii lit oa c e ez rm fo sa si i lu tu . . a . or " . t ec u�o�1 ,. 1n 1 el t a c a, 1� et vi 5 � �a � u u 9 r U in at at b, m Iuraliste. In schi ubl1ca, p re de l" ve n1 la 1 ta 1 :1 �1 1:1 e_ at :�z a1 �g o st d:f erile au f o eg al a la o campa tr 1n e ez ns la se sa 1 1c lit o p 1 r 1 de 1 l pe at ul im st ·-a . . 1 ce ea ce sa 1 c n1 et ul m is ' n al p.o . na · la 9 el ap ca fa sa i, ,. potriva centrulu . im . . ,. n1e 1� Bosn1a 1 r_ 1a · ch r. o 1 r ? ·1 1 ' 1c bl � p 9 ta �e en d nrilite ze pentru indepen . . 9� 19 n 1 di l� er eg al 1� , ce n1 et 11 er 1t cr pa otat strict du v a ia at ul 0 u obt1a t_ 1s un m co d t1 ar _p ul f st o �i c, ni et ti ul m t, is �aftidul Reform ut: de n t1 ob le te en c ro P . 1 r u t o v n di % 10 de n ti u p nut fiecare mai l du t1 ar P e ), 4% (3 an lm su u m , ca ti � ra oc em D ne iu Partidul de Act oata �18%) a� C� ta ra oc em D ea un ni U de ;,i ) 0% (3 _ D emocrat Sarb or, sarbilor 9: ul ar lm su u m r o il rµ ? p_ o pr t ac ex e . co respuns aproap os:el� republ1:1 f e at o t e ap o � ap In . la ta to a ti la croatilor, in popu . 11e d _ e at t�g ca s� fo u a e er l1b 1 er eg 9 al e el im pr e, av sovietice 9i iu gosl 1 pro te l1 na t1� na le te en im 9 nt se la el ap ra se cu fa � deri politici care onal1 tatea lor _t1 na a ar ap a u r nt pe c gi er en ze ne misesera sa actio a az je ra cu in la ra to ec el ia tit pe m o C e. c ni et i ur up impotriva alto; gr n� co a re c� ifi ns te in , el tf as , za ea riz o v fa i te lis apelurile natio na 9 1 c un At . lie fa de ie oa zb ra in r l o ea ar rm o sf an tr lo si fiicte r de falie 34 , s" o m de ca.nd, ca sa-1 cita� pe Bogdan Denici, ,, etnosul devine re zultat ul iniµal este polemos, razboiul. .. 1 1 an m ul us m , XX i u l lu co se l itu ar sf la , ce de ea ar a m eb Ra. ne intr 9 sunt implicati in mult mai multe conflicte violente intre grupuri decat popo�ele apartinand altor civilizap.i. A9a a fost intotdeau na? In trecut ' crestinii s-au macelarit intre ei 9i au masacrat po poare de alte religii in numar mare. Pentru a evalua inclin�tiile spre violenta ale civilizatiilor, de-a lungul istoriei, ar fi nevo1e de �n studiu �mplu, care �ste imposibil aici. In schimb, putem sa up, care 1denti gr de e an lm su u m tei len o vi ale ficam posibile cauze se inanifesta astazi atat in interior ul Islamului, cat ;,i intre Islam �i alte civili zatii, si sa facem o distinctie intre cauzele care explica 0 1 ncl in atie istorica mai puternica spre conflictele de grup, daca ea exista: ul it r;, sfa la ar do tie na cli in sta ea ac ica pl ex re ca de cele •

379

SAMUEL

P. HUNTINGTON

NDIALE I MO NI DI OR A RE CE FA RE SI R LO TII ZA ILI CIV A RE CIOCNI ' '

s�col ului �- Am identificat �ase cauze posibil e. Trei exp lic:.. doar violen�a d1ntre m usul mani �i nonmusulmani si trei e . a acest tip de �olen�ii, cat �i violenta din interi;rul Isla!� - atat Ul. De . ase menea, tre1 explica doar inclinatia ac t uala a musulm ilor s , � e viol enta, iar cele lalte trei o explica p e aceasta, precum s1 � . 1nclinapr · · . 1stor1ca a musu lmanilor spre violenta dacav ea exi. sta- To' t · pa u . s I, dac .. , a . v aceasta 1nclinat1e 1stor1ca spre violent, a nu exista, at unc1. presu.. . pus eIe ei cauze nu pot explica nici inclinat ia act uala demo nstrata a musulmanilor spre violent, a d e grup· in' ac es t caz, aceast a din v �rm nu po�te fi explicata decat prin cauze specifice secolului � XX, 1nexisten te 1n secolele prece d ente (vezi Tabelul 10.4). ,

,..

•

TABELUL 10.4 CAUZE POSIBILE ALE INCLINATIEI MU SULMANILOR SPRE CONFLICT Conflicte extramusulmane

Conflicte intra �i extramusulmane

Conflicte istorice �i contemporane

Vecinatate Imposib ilita tea asimilarii

Militarism

Conflicte contemporane

Stat ut de victima

Crestere demografica semnificativa Absenta unui stat nudeu

1 ? pr im� :and, s-a afirmat ca Islamul a fost de la inceput 0 . r �igie a s�b1e 1� care glor ifica virtutile militare. Islamul a apa rut P:in�e ,,triburile n omade de bedu ini razboin ici" si aceasta origi in ne vi olenta sta la fundat, ia Islamului Mahame d ,..' · a r:-'-: c:u,....as s1 1nsu · 35 · on. e c_a un riizboinic dur �i ca un com andant milit� priceput." (�im eni 1:u ar s�une asta despre Hri stos sau despre B uddha.) S _a �pu� ca doct�na Islamulu i d icteaza razboiul impotri va nec�e . dincio�ilor, dar cand expansiunea initiala a Islamului a incetintt,

380

eput sa se lupte c in u a ei, rin ct do r ra nt co e , an m ul us upuri le m a sad jih i , ne er t in e e l t ic nfl co u sa , 9 na t fit re n l di �rtre ele. Raportu 1 e texte sacre alt �i l nu ra Co r. lo e im pr a ar e vo fa in �irnbat drastic le ntei, iar conce ptu l o e vi al i ti ic rd te in ne ti pu in nt co s usulman e usulmane. m a tic ac pr i a t rin c do n di e t e s l ip ta 9 en 9 :nonviol lamul s-a ras Is , ut ar ap a e ncl u , ia b a Ar n di , nd ra In al doilea ri entului Mijl o O a e rt pa e ar m -o tr in , rd No d e ica pandit in Afr i an di in ul t en tin on u bc s in 9 la, ra nt e C ia As ciu 9i, mai tarziu, in e di ar po po te ul m cu t ac t n co in d an tr in ii an m ul in Balca ni, mus te nirea acestui o� m r ia , te ti er nv co �i e t ri e u c c st fo au feri te, care e din Ba l an om t r o ilo rir c e u c a rm u . In i az na pr oces s-a pastrat pa esea la islam, ad it t r e nv co a sd su n di a an b ur a av l s i cani, populat a re nt di ia ct in i d st ut ar ap el a tf as o i tu c fa au 9 in timp ce taranii nu te , expan r pa a alt e d e P i. c� do to or ii b r sa �i i an bosniacii m usulm ia As in i az uc Ca in , ra ag N e a e ar M e 9 r sp s u R i u l riu e p siun ea Im ul us m e ar po o p ite i r e f d u c uu in o nt c ic t nfl co in s Centrala, 1-a adu la apogeul pute a afl e s nd . Ca l e o c s e te ul m ai m e d p mane, tim unui stat a e ar e cr t i in rij sp a ul nt i e d c Oc i, u l u rii sale in fata Islam t agonismulu i per an ele az b nd na u p , ciu lo ij M ul t n u i e re Or in ev usul m i ni siu an xp e za u ca n Di . ni i e a el isr i i b a manent dint re ar 9 mane 9i nonmusulmane pe uscat , musulmanii 9i nonmusulmanii au ajuns sa fie vecini in toata E urasia. Dimpo triva, expansiu nea Occident ului peste mari 9i oc eane nu a adus, de obicei, popoarele occidentale in v ecinatatea celor nonoccidentale: acestea din urma au f ost fie supuse dominat iei europene, fie deci mate de coloni9tii occiden t ali, mai puti n in Africa de Su d. 0 a treia sursa posibila de conflicte intre musulmani �i non lllu sulmani implica ceea ce un om de stat, vorbind despre tara sa, nurnea ,i mposibilitatea asimilarii" musulmanilor. Totu9i, aceasta functione, aza in ambele sensuri: tarile musulmane au probleme cu rnino ritatile nonmusul mane co mparabile cu cele pe care le au tar ile no nmusulmane cu mino ritatile musulmane. Chiar mai :tiult decat cre stin ismul, islamul este o credinta absolutista, care 1 lllb ina religia �i pol itica 9i trage o linie de de�arcape clara intre

381

---------------- - ---- cei din Dar al-islam 9i cei din Dar al-harb. In consecinta, ' confUcia 1 or, bu d"1 9t1·1or, cre 9tiniIor occidentali si crestinilor ort n1· 9t·I docs1 e este ma 1 u9or sa se adapteze 9i sa coabiteze unii cu altii de : �t sa se adapteze 9i sa coabiteze cu musulmanii. De exempI' u, :tni, • v 1 e etn1ce c h"1neze domina economiile celor mai multe n?r1•ta:t•l t" . Etnicii chinezi au fost asimilati cu succes·� din Asia de S u dEst. in soc1etatea tha1landeza bud1sta 91 1n soc1etatea filipineza crest· , Ina... . · tva, pract�c, caz�ri _semni�cative de violente antichineze co� n� exis rmse de grupur1le ma3or1tare din aceste tari. Dimpotriva' revoIte . . I . h.1neze au avut loc In Indonezia si In Malay · 1 vio ente antic 9 s1a, , . . . ,.. tar 1 musu1mane, 1ar rolul ch 1nezilor 1n aceste societati ramane problema sensibila 9i potential exploziva, ceea ce nu �e intampI� In Thailanda 9i In Filipine. �ilitarismul, imposibilitatea asimilarii 9i vecinatatea cu g ru pur1 nonmusulmane sunt caracteristici constante ale Islamului 9i ar putea explica Inclinatia istorica spre conflict a musulmani lor, d�ca_ e·a exista. Alti trei factori, limitati temporal, ar putea co�tr 1bu1 la aceasta Inclinatie, la sfar9itul secolului XX. O expli cat1e avansata de musulmani este ca imperialismul occjdental �i dominatia asupra societatilor musulmane In secolele al XIX-lea �i XX au creat o imagine de slabiciune militara si economica a Isla mului, care Incurajeaza grupurile nonmusul�ane sa-i considere pe musulmani o tinta atractiva. Potrivit acestui argument, musul manii sunt victimele unei prejudecati antimusulmane raspandite, comparabile cu antisemitismul raspandit, in trecut, in societatile occidentale. Grupurile musulmane precum palestinienii, bosnia cii, kashmirii 9i cecenii sunt, dupa Akbar Ahmed, ca ,,pieile ro9ii, grupuri oprimate, private de demnitate, inchise in rezer vap.i pe pamanturile stramo 9ilor lor"36 • Totu9i, acest argument nu ex plica unrn no conflictele dintre majoritatile minoritatile musulmane si ' , > sulmane din tari precum Sudan, Egipt, Iran 9i Indonezia. Un factor mai convingator, care ar putea explica atat conflicte stat i unu le intraislamice, cat 9i pe cele extraislamice ' este absenta , ..1 nucleu in Islam. Aparatorii Islamului afirma adesea ca oponenP )

•

382

MONDIALE II IN D OR A RE CE FA RE SI OR IL TI ZA , , CIOCNIREA CIVILI

SAMUEL P. HUNTINGTON

•

,..

•

air sp n co a, al tr n ce e ar to ec ir d a rt fo ca exista o ed cr li ta n c e d ci 1o o p im e il n u µ ac za ea n o rd o co ii i a az ze li 9 5� in Islam, care il mobi . la ea in se , ta as ed cr ii 9 ic it cr a ac ti�:a Occidentului 9i nu numai. D n u e ar u trl n ca u tr en p e m lu in e at it il ab rsa de inst su o te es ul · 1· , 1 u u Is larn I am s I 1 1 · er 1· d 1 a in · ev d sa a ir re asp ca e el at St t. an in m o d · centru ao p , · 1 1a rc u T , l u an st ki a 9 P , ul an Ir a, dit u Sa ia b ra A , lu p em ex a, de i ic n a: ic m la is ea m lu in ta en u fl in u tr cte, Indonezia, se lupta pen n co ia ed m a u tr en p a ic rn te u p tie zi o p o e ar u n e el e tr in d unul ze 1e 0: t1 ac �a il b a p ca te es u ul n n u i ic n i m la Is in d e rn 9 te in e el ct fli 1ntre d le te 1c fl n co a lv zo re a u tr pen i, lu u m la Is e el m u n in ar it autor e. an lm �u u m n o n le r� u p u � i e grupurile musulman 9 c1 so in d ca afi gr o em d a z1 lo p ex , ce 1 or de In sfar9it 9i mai presus 5 1 e tr in e st ar v cu i at b ar b e d e ar etatile musulmane 9i numarul m e at it il ab st in e d la ra u at n a rs su o t n su si 3'0 de ani, adesea 9omeri, a lm su u m n o n a iv tr o p im i t ca i, an lm su 9 �i violenta atat intre mu , ca li p ex a te u p ar r o ct fa t es ac , ta is ex �ilor. Orice alte cauze ar mai aIn . 0 9 9 1 i 0 8 9 1 ii an in d a 9 an lm su u m in mare masura, violenta al a le ei tr al l iu n ce de in a an p , ii at intarea in varsta a acestei gener alm su u m r lo ri ta a a ic om on ec a re , ta ol secolului al XXI-lea si ' dezv o la e, ar rm u in pr , ce du a te u p ar ne, cand si daca se va produce, r ilo an m ul us m a ta en ol vi re sp ei aµ in reducere �emnifi.cativa a incl oa zb ra i ti ta si n te in a i i te n ve ec fr a a al 9 er �i , deci, la o scadere gen ielor de falie. v·

•

383

CIOCNIREA CIVILIZA TIILOR

CAPITOLUL 11 DINAMICA RAZBOAIELOR DE FALIE Identitatea: intensificarea con�tiintei , civilizati , onale Razbo aiele d e falie tree prin proces e de intensificare, extinde re limitare, intrerupere i, rareori, solution are. Aceste procese in� 9 cep, de obicei, se cvential, dar adesea se su prapun 9i se pot repe ta. Odata incepute, razboaiele de falie, a semenea altar conflicte intercomunitare, tind sa capete o vi ata proprie 9i sa evolueze dupa modelul actiune-reactiune. Identita tile care fusesera pana atunci multiple i sl abe se c oncentreaza �i se consolideaza; con 9 flictele intercomunitare sunt numite, pe bu na dreptate, ,,razboaie identitare" 1. Pe masura ce violenta se ex ace rbeaza' mizele init,iale , tind sa fi e redefinite mai exclusiv ca ,,noi " contra ,,lor", iar coeziunea 9i ang aj amentul fiecarui grup cresc . Liderii politici i9i in tensifica apelurile la loia litate etnica i re 9 ligio asa, iar con9 tiinta civiliza tionala devine mai puternica in raport cu alte identitaµ. Apare o "dinamica a urii", comparabila cu ,,dilema de securitate" din relatiile internationale, in care temer ile nein crederea si ura reciproce se a limenteaza una pe alta2• Fieca re parte dramatizeaza �i amplifica diferenta dintre fortele binelu i si fortele raului si in cearca sa o transf orme, pana la urma, in dif erent a esentiala dintre viata ' si ' moarte. Pe masura ce revolutiile evolueaza mod eratii girondinii 9i men9 evicii pierd in fata radicalilor, iacobit Un , ilor si ' bols, evicilor. . . proces similar tinde sa aiba lac in razbo aie le de falie. Moderat11 cu obiective mai !imitate, ca, de exemplu, a utonomi a in locul in dependentei, nu indeplinesc aceste obie ctiv e prin negocieri, ca re e9 uea za aproape intotdeauna de la inc eput, u sa ta ti co i su m nt pl e 9 '

91 REFACEREA ORDINll MONDIALE

1·t1· de r adicali, hotarati, sa f oloseasca violenta ,..pentru a inA_10cu iI� e m ai ambiµoa se, chi a r extremiste. In c�nflictul obiectiv i' in de l Pro-filipinez, prin cipalului grup insurgent, Frontul National de Moro, i s-a alatur at, mai intai, Frontul Islamic de Eli re era Jll�b Eli · · . · c are a vea o poz1t1e ma1 rad1cala, apo1 grupare a Abu Moro, e ar ber . . . ai extremista, care a resp1ns arm1st1µ e negoc1at e de m si f a , SayY ' ,.. .. . . ce1elalte grupari cu guvernul fil1p1nez. In an111980, guvernul suin ce mai extreme 9i, la , islamiste din ce danez a a doptat pozitii . s-a divizat, o noua gru' tn cepUtul anilor1990 ' insurgent· a crest1na pare, Mis, carea pentru Independent,..a Sudanului de Sud, cerand . ae1·1en1. ·1nd ependent, a ' nu doar autonomia. In conflictu1 d.1ntre 1sr . . . S1· arabi, cand Orga niz ati , a pentru Eliberarea Palest1ne1 a dec1s �a inceapa negocierile cu guvernul israelian, Fratia M:1-sulman� Ham as a incerca t sa-i fure loialita tea palestinienilor. In acela91 timp, ang ajarea guvernului isr aelian in negocieri a star it pr � ? teste si violente din partea grupurilor religio ase extrem1ste din Israel.' Cand co�flictul dintre ru9i 9i ce ceni s- a intensificat, in anii 1992-1993, guvernul Dudaev a ajuns sa fie dominat de ,, factiu nile cele mai radicale ale naµonali9tilor ceceni, care se opuneau oricarei intelegeri cu Moscova, fortele mai moderate fiind impin se in opozitie". in Tadjikistan s-a produs o schimbare simil ara. ,,Pe masura' ce confli ctul a escaladat in1992, gruparile nationa list-demo cr ate ta djice au pierdut treptat din influenta in favoarea gruparilor isl amiste, care ii mobiliz a u m ai bine pe sar acii de la tara 9i pe tinerii nemultumiµ din ora9e. Mesa jul islamist a de ven it din ce in ce mai radical, pe masura ce a u aparut lideri mai tineri, care au contestat ierarhia religio asa tr aditionala, mai prag ll_:atica." ,,inchid diction arul diplom atiei", declara un lider tadji c. ,,ln cep sa vorbesc limba razboiului, care este singura potrivita, data fiind situatia creata de Rusia in patria mea."3 in Bosnia, fac tiu nea nationalist a mai extremista, condusa de Alija Izetbegovici, , a ca.pa.tat mai multa influenta in cadrul Partidului Actiunii Democrati ce (SDA) musulman decat factiunea mai toleranta, de orien tare rn ulticulturalista, condusa de Haris Silajdzici4•

·n

•

385

SAJ\1UEL

P. HUNTINGTON

NDIALE MO II DIN OR A RE CE FA RE SI R LO TII ZA ILI CIV A IRE cN Cro ' '

v·

nu este neaparat definitiva· 10le Victoria extremistilor ' n extremista nu are mai multe �anse decat compromisul moder � a.tin p V b.01 de fal'1e. e masura ce costurile urna a pune capaVt unu1• raz ne si .. . mater1a1e cresc, 1ar rezu1tate 1e sunt nesemnificative, este pr b' bil ca moderatii sa reapara in ambele tabere, reafirmand abo a, sur, ditatea" razboiului �i insistand sa se incerce din nou soluti� nar , ea . . confl1ctulu1· pr1n negocieri. In cursul razboiulo.i, identitatile multiple se estompeazv 1 identitatea cea mai semnificativa in raport cu conflictul de;: dominanta. Aceasta identitate este aproape intotdeauna defin it� �e religie. Din punct de vedere psihologic, religia furnizeaza jus� tificarea care ofera cea mai mare siguranta �i eel mai mult sprijin pentru a lupta impotriva fortelor ,,fara Dumnezeu", consider. ate amenintatoare. Din punct de vedere practic, comunitatea religi oasa sau civilizationala din care face parte este comunitatea cea mai larga la care un grup local implicat intr-un conflict poate apela pentru sprijin. Daca, intr-un razboi local dintre doua triburi afri car1e, unul se poate defini drept musulman, iar celalalt drept cre� tin, primul poate spera sa fie sustinut financiar de sauditi, ajutat de mujahedinii afgani �i sprijinit de iranieni cu arme �i c0nsilieri militari, iar al doilea poate incerca sa obtina ajutor economic �i umanitar din Occident �i sprijin politic �i diplomatic din partea guvernelor occidentale. Daca un grup nu reu�e�te sa se prezinte in mod convingator drept victima unui genocid �i sa starneasca ast fel compasiunea Occidentului, asa cum au fa.cut musulmanii din Bosnia, el nu se poate a�tepta sa primeasca un ajutor semnificativ decat din partea popoarelor care fac parte din aceea�i civilizati, e �i, cu excepµa musulmanilor din Bosnia, a�a s-a �i intamplat, de inale loc obicei. Razboaiele de falie sunt' prin definitie ' ' razboaie ustim , tre grupuri locale cu legaturi mai vaste �i, prin urmare leaza identitatile civilizationale in randul participantilorr ul d ran Consolidarea identitatilor civilizationale s-a produs in ar d e, fali popoarelor din alte civilizatii implicate in razboaie de la a ve a mai ales in randul musulmanilor. Un razboi de falie poate v

)

386

buri, dar cum in lutri u sa ri nu cla , ilii fam re int e ict nfl co . ine a ur as m pe U, de a rm fo in fie sa d tin ile at tit en id a an m ul us m e icte nfl co ea en em as in ti ica pl ii im an m ul us m , ua in nt co !lle luptele l gu tre in la v ze ele ap sa si ea at tit en id da tin ex -si sa , ' cincearca repede . . . . un t1f an c la1 un , ein ss Hu am dd Sa s1 iar ch ut fa.c a m cu ' a as J.ll , I . a , Is cat, de a Ju er az ul rn ve gu ca a rv se !:> l o_ ta en cid oc Un t. _ damentalis a re ca o1 zb ra n -u tr , in an ist ik dj Ta In ". ica am isl a te se men ea, ,,car it �n de u iti! e rg su in , rn 9 te l in na gio re ict nfl co � : � :nceput ca un n di e iel oa zb ra In . u1 ul am Isl a uz t ca ep dr a uz ca . in ce mai mult i, ru i rd No de 9 ul 9 az uc Ca n di ele ar po po re nt di lea ::colul al XIXsa it u re a i ist am 9 isl t ep dr 9 ea fin de se il am Sh an m ul us liderul m �i ui ul am Isl za ba e ,,p ice ist gv lin i ce ni et i ur up gr 9 uneasca zeci de t ta ofi pr a ev da Du , 90 19 ii an ". In sa ru ea rir ce cu la ei a re zistent ma ur a ru nt pe 80 19 ii an n di az uc Ca n di ica am isl ea er st na de Re ' i i an m ul us m 9 ii ric cle de it in rij sp st a fo El . ra ila sim 0 strategie n ra Co pe re sti ve in de l tu an m ra ju s pu de a e, ist am isl e l de de parti in i, x) do to or l hu 9 ar tri pa de tat an uv ec bin st fo a in (asa cum Elt' 1994, a propus ca statul cecen sa devina stat islamic guvernat de cu at od br a er re ca e ,,p i rz ve fe ar e u rta pu ni ce 9 ce shar'ia. Soldatii vantul «Gavazat», care inseamna razboi sfant in cecena" �i strigau 5 mu r, ato an em as " d mo In • ie tal ba la u ca u ple lah nd »Al Akbar ca sulm anii din Kashmir au trecut de la identitatea regionala, care cuprindea musulmani, hindu9i 9i budi9ti, sau de la identificarea cu laicismul indian, la o a treia identitate reflectata in ,,ascensi un ea nationalismului musulman in Kashmir si ' in raspandirea ut fa.c u i-a re ca le, na -valorilor islamice fundamentaliste transnatio ' Pe musulmanii din Kashmir sa simta ca fac parte din Pakistanul lll.usulma n si din lumea islamica". Revolta din 1989 impotriva Indiei a fos� condusa, la inceput, de o organizatie ,,relativ laica", � prijinita de guvernul pakistanez. Acesta a sprijinit apoi gruparile i slamic e n Di e. nt na mi do e tel for nit ve de e au car ste ali nt me da ' fun ' . . e1e faceau parte 9i ,,insurgenti duri", care pareau ,,dec19 1 sa cont·1� ue jihadul de dragul jihadului, indiferent de 9 anse 9i de conse. . 1 U " t n c , e · n alt observator relata ca ,,sentlmente1e nat1ona1·1ste au

011!

)

387

SAMUEL

P. HUNTINGTON

CIOCNlREA ClVILIZATIILOR SI ' , REFACEREA ORDINII MONDIALE

fost intens ificate de diferentele religioase; avantul mondial al litantismului islamic le-a dat curaj insurgentilor din Kashmir :11 a erodat tradit' ia locala a tolerantei dintr e hindu si si , ' ' musulman·:, l 6 intens�:ficare_dram tica a ide �titati,lor civilizationale s-a p �r � �us 1:° B�sn 1a: 1:1 �1 ales 1n comun 1tatea musulmana. De-a Iungu _ _ 1 1stor1e1, 1dent1tat1le comun1tare nu au fost puternice in Bosni . sarbii, croat, ii si , mus ulmanii au convietui , t pas, nic ca vecini·, cas�a�toriile mixte erau frecvente; identificarile religi oase erau slabe. S-a spus ca musulmanii erau bosniaci care nu se duceau la mos chee, croatii erau bosniaci care nu se duceau la catedrala, iar sarbii erau bosniaci care nu se duceau la biserica. Totu�i, odata ce identi tatea iugoslava mai larga s-a prabu�it, aceste identitati religioase slabe au dobandit o noua semnificatie �i s -au intensificat dupa ce luptele a u Inceput. Multiculturalismul s-a evaporat �i :fiecare grup s-a identificat din ce in ce mai mult cu comunitatea lui culturala mai larga �i s-a definit in termeni religio�i. Sarb ii din Bosnia au devenit nationali�ti sarbi extremi�ti, identificandu-se cu Serbia Mare, cu Biserica Ortodoxa Sarba s, i cu comunitatea ortodoxa mai larga. Croat, ii din Bos nia au devenit cei mai ferventi nationalisti , , croaµ, s-au considerat cetateni ai Croatiei, au insistat asupra catolicis mului lor si ' , impreuna cu croat, ii din Croat' ia' s -au identificat cu Occidentul catolic. Dezvoltarea const , iintei ' civilizat, ionale a fast chiar mai marcata s ulmamu In cazul musulmanilor. Pana la declansare i razboiulu a ' , nii din Bosnia aveau conceptii foarte laice, se considerau europeni i � ace si i bosn i unei ai societat i ' erau cei ma i puternici sustinator ' ' ai unui stat bosniac multicultural. Totu�i, lucrurile au inceput sa r s e schimbe cand Iugoslavia s-a dezmembrat. Asemenea croatil o �i sarbilor, la alegerile din 1990, musulmanii au respins partidel e l i�u Part multietnice, votand, in major itate cople�itoare, pentru c. i gov Izetbe Actiunii Democratice (SDA) musulman condus de Musulmah zelos, Izetbegovic a fost intemnitat pentru acti�srP a: 1sl tia islamic de catre guvernul comunis t �i in cartea sa Declara 1 l ; t u larn s mica, publicata in 1970, a sustinut ,,incompatibilitatea I a te n is cu sistemele nonislamice. Nu poate fi nici pace, nici coex t

)

388

. gia islamica si institutiile sociale si politice nonislamice". , ' , ,, tre rell puternica, ea trebuie sa illa,. d rniscarea islamica devine destul de . ' . c n 1 ca · bli s1am1ca. AIn acest nou st at, este u rep ze o cree s a . u terea s1 ) fi • • 1a p ,, sa e 1 mai� 1 1a d ' d at1a �1 mas e u� t ca tan por im de t ebi 1: : : �� deo s v a m1c a 1sla ual lect 1nte �1 rala mo ate or1t aut r a caro eni oam le unor 7 • " ontestabila. inc ste e Cand Bosnia a devenit independenta, Izetbegovici a promont, ina dom pul gru fie i sa ani ulm s e mu car In c i tn ltie mu t sta at un i rez sta isl a mizarii ut put a el nu i, u Tot tar. jori ma nu a dac 9 r �hia t icen a lui de a repudia public Ret . boi raz de ate voc pro ale, s i �ari sul mu non tre prin eri tem erat gen a ii mic isla pa lara Dec it lic exp �i �ani. Cum razboiul a continuat, mulµ sarbi 9i croati din Bosnia au plecat din zonele controlate de guvernul bosniac, iar cei care au ramas au fast exclu�i treptat din posturile de decizie 9i din ins titu tiile statului. ,,Islamul a dobandit mai multa importanta In comu �itatea nationala musulmana �i o puternica identitate nationala musulmana a devenit parte a politicii �i religiei." Nationalismul musulman, spre deosebire de nationalismul multicultural bosniac, s-a exprimat din ce in ce mai accentuat In mass-media. invat a mantul religios s-a extins in 9coli, iar noile manuale subliniau bi ne facerile dominat' iei otomane. Limba bosniaca a fast promovata ca limba di fer ita de sarbo-croata 9i au fas t incorpor ate din ce in ce mai multe cuvinte turcesti ' s' i arabe. Autoritat' ile au criticat casator iile mixte si difuzarea muzicii sarbesti, Gu. ' a ,,agresorului". , vern ul a incurajat religia islamica 9i a preferat musulmanii pentru angajari 9i promovari. Cel mai important a fost faptul ca armata bosn iaca s-a islamizat, musulmanii const ituind peste 90% din Personalul e i, in 1995. Din ce in ce mai multe unitati ale armatei s-au identificat cu Islamul, s-au angajat in practici islam ice i au 9 folosit simboluri musulmane, unitatile de elita fiind cele mai isla' . tnizate si devenind din ce in ce mai numeroase. Aceasta tendinta ' ' a �eterminat cinci membr i ai pre�edintiei bosn iace (printre care doi croati i doi sarbi) sa inainteze un protest lui Izetbegovici, pe 9 c�re acesta 1 -a respins, ducand i la demisia premierului Haris 9 Sil ajdzici, adept al multiculturalismului8 • V

•

389

SAMUEL

HUNTING1'0N

Din punct de vedere politic, partidul musulman al lui Izet begovici, �DA, �i-a extins controlul asupra statului 9i a societatii bosniace. In 1995, el domina ,,armata, administraµa publica 'si intreprinderile de stat". Potrivit relatarilor presei, ,, musulrnanii care nu fac parte din partid obµn greu slujbe decente, ca sa nu mai vorbim de nonmusulmani". Criticii au acuzat partidul ca ,, de venise un instrument de exercitare a unui autoritarism islarnic marcat de practicile guvernului comunist"9 • In general, dupa curn relata alt observator: Nationalismul musulman devine mai extremist. El nu mai tine cont de alte sensibilitaµ nationale; este pro prietatea, privilegiul 9i instrumentul politic al natiu nii musulmane care predomina de puµna vreme. [ ...] Rezultatul principal al acestui nou nationalism musulman este o mi 9care spre omogenizare naµo nala. [ ... ] Fundamentalismul religios islamic ca�tiga �i el din ce in ce mai multa influenta , in determinarea intere10 . musulmane selor nationale ,

Intensificarea identitatii religioase provocata de razboi 9i de epurarea etnica, preferintele conducatorilor ei 9i sprijinul 9i pre siunea altar state musulmane au transformat lent, dar sigur, Bos Balcanilor in Iranul Balcanilor. nia din Elvetia > In razboaiele de falie, fiecare parte este motivata sa insiste nu numai asupra propriei identita:ti civilizaµonale, ci 9i asupra identitatii celeilalte parµ. in razboiul local pe care il duce, fiecare parte considera ca lupta nu numai impotriva unui alt grup etnic local, ci impotriva unei alte civilizatii. Amenintarea este, astfel, amplificata de resursele unei mari civilizatii, iar infrangerea a�e consecinte nu numai pentru partea infranta, ci pentru toata ci vilizatia al carei membru este. De aici rezulta nevoia urgenta ca aceasta civilizatie sa vina in sprijinul ei in conflict. Razboiul local este rede finit ca un razboi intre religii, ca o ciocnire a civilizatiilor, cu consecinte multiple pentru segmente importante ale omenirii. 390

REFACEREA ORDINII MONDIALE SI CIOCNlREA CIVILIZATIILOR > >

xa au odo Ort e ica Bis i odo or d can 0, 199 lor ani l utu cep � 9 � � : __ La in e car e, rus ale 1on nat 1 taµ nt1 1de ale le tra cen nte me ele t eni edev rau exclus alte religii prezente in Rusia, din care Islamul este eel 11 11, ru ii au considerat ca este in interesul lor sa " ant ort imp 9 ai i raz n sta jiki Tad din i iun reg i i nur cla tre din 9 ul boi raz sca ea 9 n :fi r, ula , sec plu am i ma t flic con ui un ale de soa epi ca a eni Cec din boiul fiind devotati funda ali loc lor cii mi ina m, Isla i e oxi od ort re 9 int anµ ent rez rep ca and ion act i ui dul jiha i mic isla lui mu alis 9 9 rnent . rei ka An i i ulu ad Ry i, ulu ran he Te i, ulu ad ab 9 am Isl ai ai ori rat apa vii bra u era sid con se atii cro e, avi osl Iug ta fos in Isla i i xie odo ort r rilo ltu asa iva otr imp i ulu 9 ent cid Oc ei tier on fr mului. Pentru sarbi, inamicii nu erau doar croatii 9i musulmanii r i ,,tu ci" mi isla tii li nta me nda ,,fu l", nu tica ,;va i 9 ci , 9 nia Bos din 9 cii infami" care amenintau cre�tinatatea de secole. Un diplomat occidental afirma ca liderul sarbilor bosniaci, Radovan Karadzic ' ,,considera ca acesta este razboiul antiimperialist din Europa �i spune ca are misiunea sa eradicheze ultimele rama9ite ale 12 La randul lor, musulmanii din . " opa Eur din n ma Oto lui eriu I mp Bosnia considerau ca erau victimele unui genocid, ca erau igno raµ de Occident din cauza religiei lor 9i, deci, meritau sprijinul lumii musulmane. Prin urmare, toate partile beligerante 9i ma joritatea observatorilor externi au ajuns sa considere razboaiele din Iugoslavia razboaie religioase sau etnoreligioase. Dupa cum a aratat Misha Glenny, conflictul ,,a ca.pa.tat din ce in ce mai mult caracteristicile unei lupte religioase, definita de trei mari credinte europene - romano-catolicismul, ortodoxia rasariteana 9i isla ntiere fro or car ale r iilo per im ale ale mul - ' ramasi ion fes con tele ' > se intalneau in Bosnia" 13 • Perceperea razboaielor de falie drept ciocniri ale civilizatiilor ului boi Raz a readu s in atentie da ioa per din i ulu ino dom ria teo ' Rece, insa acum statele dominante ale civilizaµilor erau cele care considerau necesar sa previna o infrangere intr-un conflict local, caci aceasta putea declan 9a o serie de pierderi din in ce mai mari �i putea duce la dezastru. Poziµa dura a guvernului indian cu pri Vire la Kashmir a fost determinata, in mare masura, de teama 391

SAMUEL

P. HUNTINGTON

ca pierderea lui ar fi incurajat alte minoritati etnice si , , reii·g·io a se sa c:ara independenta, ceea ce ar fi dus la dezmembrare a Indie· _ M1�1st�ul de �xte e K zirev v rtiza ca, daca Rusia � � nu Pun� � � capat violente1 pol1t1ce din TadJ rkistan, aceasta se putea intind in Kirghistan 9 i Uzbekistan, ceea ce, potrivit unora, putea inc � raja apoi mi9cari secesioniste in republicile musulmane din Fedu_ ratia Rusa, sugerandu-se chiar ca rezultatul final putea fi intrar: fundamentalismului islamic in Piata Ro ie. Prin urm are, Elti� 9 a declarat ca granita dintre Tadjikistan i Afghanistan ,,este, 'de 9 fapt, a Rusiei". La randul lor, europenii i-au exprimat ingrijo ra 9 rea ca aparitia unui stat musulman in fosta Iugoslavie va crea 0 baza pentru raspandirea imigrantilor musulmani i a 9 fundamen talismului islamic, intensificand ceea ce presa franceza numea ' parafrazandu-1 pe Jacques Chirac, les odeurs de l'islam in Eu ropa14. Frontiera Croatiei este, de fapt, a Europei. Pe masura ce un razboi de falie se intensifica fiecare parte ' isi' demonizeaza inamicii, descriindu-i adesea drept subumani iju 9 stificand astfel eliminarea lor. ,,Cainii turbati trebuie impu caµ" , 9 declara Eltin referindu-se la gherilele cecene. ,,Ace ti oameni de 9 soi rau trebuie impu9cati... 9i ii vom impu ca", spunea generalul 9 indonezian Try Sutrisno referindu-se la masacrul din Timorul de Est, din 1991. Demonii trecutului sunt resuscitaµ in prezent: croati' i devin ,,ustasi" , , musulmanii - ,, turci" si ' sar" bii - " cetnici". Omorurile in masa, tortura, violurile i expulzarea brutala a ci9 vililor sunt justificabile, caci ura comunitara se hraneste cu ura ' comun.itara. Principalele simboluri si artefacte ale culturii adver' sarului devin tin as, te. Sarbii au distrus sistematic moschei si ' man tiri franciscane, iar croati ' i au aruncat in aer manastiri ortodoxe. Ca depozitare ale culturii, muzeele si bibliotecile sunt vulnerabile: fortele de securitate singaleze au i�cendiat biblioteca publica di� Jaffna, distrugand ,,documente literare si istorice de neinloc uit ' ale culturii tamile, iar artileristii sarbi au bombardat si distrUS c Biblioteca Natio nia na · la din Sa bos raJ e�o . Sar bii > au curata t oras�l , , Zvomik de cei 40 000 de musulmani si au asezat o cruce pe Iocul ' ,

392

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' , REFACEREA ORDINII MONDIALE

care inturn aer, in sera arunca il i tocma care pe n otoma lui turnu · 1e " 146315 . "1n raz � boare · se biserica ortodoxa distrusa de turc1· 1n 1ocU1 dintre culturi, cultura pierde.

e por dias �i dite inru ala: tari tion liza civi rea alie R

ndit raspa s-a ctul i confl Rece, iului Razbo ai ani de zeci patru ei ,.In c . " de sus in jos, pe masura ce una dintre superputerr a 1ncerc�t sa re: a sau sa • sa submineze, sa converteasc cruteZe aliati , si , parteneri si . .. 1. Compet1t1a , si neutralizeze aliatii , partenerii celeilalte superputer . e l state unde , Trera a ea in Lum a mai acerb cea es, intel bine fost, a i si tinere au fost supuse presiunilor de a participa la mare e 1 unic ictul confl Rece, oiul Razb dupi de a �inflict global. In lume dintre superputeri a fost inlocuit de numeroase conflicte interco munitare. Cand aceste conflicte intercomunitare implica grupuri din civilizatii diferite, ele tind sa se extinda 9i sa escaladeze. Pe masura ce c�nflictul se intensifica, fiecare parte incearca sa obtina sprijinul unor tari 9i grupuri care fac parte din aceea9i civili�a tie ca si ea. Mereu una sau mai multe tari sau grupuri inrudrte ;corda' sprijin, sub o forma sau alta, oficial sau neoficial, pe fata sau pe ascuns, material, uman, diplomatic, fi.nanciar, simbolic sau militar. Cu cat un conflict de falie dureaza mai mult, cu atat im plica mai multe tari inrudite, in roluri de sprijinire, constrangere �i mediere. Ca urmare a acestui,,sindrom al tarilor inrudite", con flictele de falie prezinta un rise de a escalada mult mai mare decat co nflict ele intracivilizationale si ' necesita, de obicei, o cooperare ' intercivilizationala pentru a le impiedica sa se extinda 9i a le pune capat. Spre deosebire de Razboiul Rece, conflictul nu se mai pro Paga acum de sus in jos, ci de jos in sus. . Statele 9i grupurile au niveluri diferite de implicare in razboa iele de falie. La nivelul primar se gasesc partile beligerante, care se lupta si se macelaresc intre ele. Acestea pot fi state, ca in raz bo aiele dintre India i Pakistan i in cele dintre Israel 9i vecinii sai, 9 9 dar pot fi i grupuri locale, care nu sunt state sau sunt, eel mult, 9

393

SAMUEL

P. HUNTINGTON

state in formare, cum a fost cazul in Bosnia si ·1 , cazul armemor� Nagorno-Karabach. Aceste conflicte pot implica , de asemene 11 .d a, . . . secundar, de obicei, state mrudite d'ire ct cu e n1vel part1c1pant1 . be1.1gerant11. . pr1.man,. ca, de exemplu, guvernele Serbiei sic r ' oatie1 · . " .c1osta I ugosIavie · 91· cele ale Armeniei si ' 1n " Ca , AzerbaidJ anullll· in ucaz. S, 1. ma1. s1ab asociate cu conflictul sunt statele tertiar e, , care ." .·�1· sun t ma1 1ndepartate de teatrul de razboi, dar au legaturi c·1.v u1z a. . · .1,. ca, de exemplu, Germania, Rusia si t, 1ona1e cu b e11gerant1 , state1 e . ... . · 1am1ce 1n ceea ce pr1ve 9te fosta Iugoslavie si Rusia, Turcia 91· Ira1s , . . nuI ,..n cazu1 d'1s ute1 d1ntre armeni 9i azeri. Ace9 ti participanti de � � la n1velul al treilea sunt adesea statele nucleu ale civilizatiilo; Iwor : · ari m pri a. o Acolo unde ele exista, diasporele participantilor J �1 ca , . . e1e un roI ,,1n razboa1ele de fal1e. Dat fiind numarul mic de oamen1 · d · de regula la nivelul primar, chiar 9i ajutoare m 1stent, e e ar e 1 9 � externe relat1v modeste, sub for ma de bani, arme sau voluntari, _ adesea semnificativ soarta razboiului. pot 1nfluenta Interesele celorlaltor parti implicate in conflict nu sunt iden tice cu ale participantilor de la nivelul primar. Sprijinul eel mai fervent, necondiµonat, acordat acestora din urma vine, de obicei, din partea diasporelor care se identifica puternic cu cauza rudelor I r 9i d vin ,, m i catolice decat papa". Interesele guvernelor de la : � � n1velur1le al do1lea 9i al treilea sunt mai complicate. fn general, ele corda sprijin tot participantilor de la nivelul primar 9i, chiar : daca nu o fac, sunt suspectate de grupurile adverse ca o fac, ceea le � termina pe· acestea din urma sa se simta indreptaµte sa-?i � spr1J1ne rudele. Totu9i, guvernele de la nivelurile al doilea 9i al treilea au 9i ele interesul sa impiedice extinderea conflictului �i sa u de �na implicate direct. Prin urmare, de9i ii sprijina pe parti � � c1pant11 de la nivelul primar, ele incearca, in acelasi timp, sa-i tina in frau 9i sa-i convinga sa- 9i modereze obiectivel�. De asemenea, incearca, de obicei, sa negocieze cu omologii Ior de la nivelurile al doilea 9i al treilea, aflati de cealalta parte a liniei de falie, 9i sa i ma i razbo previna astfel transformarea unui razboi local intr-un amp� in �are sa fie implicate state nucleu. Figura 11.1 sublinia�a � relat11le d1ntre potentialii actori participanti la un razboi de falie.

394

DINII MONDIALE OR EA ER C . -\. Fi RE SI OR lL Tl ZA LI VI CI CIOCNIREA , '

e pr ta le p m co a µ bu ri st di ut av au p ti t es ac de le ie oa zb ra e t oa t in d le ce , lu m p e ex e d , ca , ea e d at ci efi NeU tata aici, dar unele au ben e d oi zb ra e ic or e ap ro i ap a, zi ca au 9 . zfos!lta Iugoslavie 9i din Transc . ,t·1 an 1p t· 1c r pa e ic p 1· im sa ge n Ju a a te pu ar i e nd 9 ti ex a te pu ar sfalie nivelurile. . . ate o t la mpl11 st fo au e it d ru in le ri ta. �i e el or intr-un fel sau altul, diasp d in fi a at D . 90 ii 19 an n di e li fa de le ie oa zb toate ra e ap ro ap in te a mar in i pr el iv n la e an m ul us m � or il ur ecventa a grup fr . . ea ar ic pl irn c1 t1 ar p t n su e m 1 an su u m e I ii at ci o e 9i as el rn ve gu e, ai o zb ra te aces au ve ti ac ai m e el C i. it u n i ob ai m i ce ri ia 9 antii secundari �i tert i i ie rc u i, lu u an Ir i, lu u an � st � ki Pa e, it d fost' guvernele Arabiei Sau r1 sp au 1e, an lm su u m e at st te al i cu ri 9 eo n u a, n u re p im , re ca i, e i b Li mp?triva no:1u i ta lu re ca ii an m l su u m pe � jinit, in diferite grade, , 1a en ec C , ia n os B a, c1 ur T , an Ir , n ba Li a, musulmanilor in Palestin gu l u jin ri sp ga n la Pe e. n pi li i Fi an Transcaucazia, Kashmir, Sud 9 mar ri p el iv n la e at ic pl m i e an m l u vernamental, multe grupuri mus mista de la is a al n io at rn te in de e ut in st su in aceste razboaie au fost te ri fe di la at ip ic rt pa a re ca , n ta is an h fg lu ptatori din razboiul din A ia en ec C n di ul oi zb ra la ia er lg A n con flicte, de la razboiul civil di a n io at rn te in a st ea ac t, is al an ui un it iv tr �i la eel din Filipine. Po a ru nt pe i ar nt lu vo de ea er it m ri ,,t in a la islamist a a fast implicat a; ni os B i ir m h as K , an st ni 9 ha fg A impune regimuri islamiste in eau un op se re ca or el rn ve gu a iv tr po m i da . razboaie de propagan di in e ic m la is re nt ce de a re ea cr ; ta al u isla mis, tilor in tr o- ta ' ra sa eac e at to ru nt pe le ra ne ge re ie rt ca t aspora, care sa serveasca drep ei nt ri fe on C ia at iz an rg O 16 i ba ra A lepartide" . D e asemenea, Liga 9 lslamice au sustinut si au incercat sa coordoneze eforturile mem te ic nfl co in e at ic pl im e an m ul us m ile i ur br lor lor de a sprijini grup • 1nte rcivilizationale. ' ul oi zb ra la ar im pr t an ip ic rt pa un st fa a Uniun ea Sovietica din Afgha nistan, iar, dupa ce Razboiul Rece a luat sfar9it, Rusia a fost un participant primar la razboiul din Cecenia, un participant s� cundar la luptele din Tadjikistan 9i un participant tertiar la mar i pr l ve ni la at ic pl m i a sa a di In : zboaiele din fosta Iugoslavie. in Kashmir si la nivel secundar in Sri Lanka. Principalele state ' V

•

395

SAMUEL

P HUNTINGTON

au fast participanµ tertiari la razboaiele din rUgos. . n·1asporeIe au Jucat un rol important de ambele parti ... Iavia. n conflictul indelungat dintre israelieni si palestinieni' prec·um' �1'. In � . . . . '. " s1 cecen1l or 1n conflictele care i-.au sust1nerea armenil or, croat1lor , , . . . . 1mpl1cat. Pr1n 1nterm ediul televiziunii' al faxului si • al e-mailu}Ul ,, devotam entul diasporelor este revigorat 9i un eo ri p olarizat d� contactul co nstant cu fostele l or patrii; «f ostele» nu mai inseam na acum ce insemna odata"17 . �n r�zbo�u ! din K ��h�ir, Pakistanul a oferit un sprijin diplo matic 91 pol1t 1c expl1at 1nsurgentil or, precum 9i, potrivit unor surse militare pakistaneze, mari sume de bani 9i cantitati im p �rtante de arm e, pregatire militara, sprijin logistic 9i refugiu. A 1ntervenit 9i p e langa alte guverne musulmane in favoarea Ior. Potrivit un or informatii, in 1995 insurgenµlor Ii se alaturasera eel putin 1 200 de mujahe dini din Afghanistan, Tadjikistan 9i Su dan, inarmaµ cu rachete Stinger 9i cu alte arme furnizate de SUA in timpul razbo iului lor impotriva Uniunii Sovietice18• Insurgentii moro din Filipine au b eneficiat, un timp, de fonduri 9i de echipa m ente din partea Malaysiei; div erse guverne arabe i-au sprijinit �i financiar; mai multe mii de insurgenti au fast antrenati in Libia; gruparea insurgenta extremista Abu Sayyaf a fast organizata de fundamentali9ti pakistanezi 9i afgani19• In Africa, Su danul i -a aju tat co nstant pe rebelii musulmani din Eritree a care luptau impo triva Ethiopiei, iar Ethiopia a rip ostat fur nizand ,,sprijin logistic 9i azil" ,, rebelilor cre9tini" care luptau impotriva Sudanului. Ace� tia din urma au primit 9i din partea Ugandei un ajutor similar, care reflecta, partial ,,legaturile religioase, rasiale 9i etnice puter nice" ale acestei tari cu rebelii sudanezi. Pe de alta parte, guvernul sudanez a primit arme chinez esti ' in v alo are de 300 de milioane de dolari din partea Iranului 9 i pregatire din par t ea unor consilieri militari iranieni, ce ea ce i-a permis sa lanseze O mare o fensiva impotriva rebelilor, in 1992. Diverse organizatii crestine o cciden tale au furnizat rebelilor cre9 tini alimente, m edica�ente, proviz il 20 i, p • trivit guvernului su d an e z, a r m e o 9 occide ntale

396

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR

9t REFACEREA ORDINII MONDIALE

11.1 URA G I F UNUI R.AZBOI DE FALIE COMPLEX

A R U T C U R r s Civiliz atia A

Civilizatia B

______________________ ...... ..,....

............ -------------- ------------

', , , , , , ,'

•' ••

'' '' • '• '

•--- ------ -----------------------------• •'

•• •

•' ''

', , , , ••

•' , ,

-..�

�

violenta ' sprijin ....... ......... ... moderare • -----·-··· neg ooere �

n si l u rn ve gu i i u d in h i il m ta i 9 9 In razb oiul dintre insurgenti n u al ip in at rd o ac a n ia d in l u m e v gu galez budist din Sri Lanka, di ei 9i In l u d su in -i u d an n re t sprijin substantial insurgentilor, an ez k an il sr i lu u rn v e gu e l e rt fo d n ca dandu-le arme si bani. In 1987, in ca li u b p ia in p o i, il m ta ii r g erau p e punctui d e a- i infrange pe ti n ia d in l u rn e v gu i " id oc n e ,,g i u st 9 diana s-a indignat imp otriva ace e9edinr [p t, p fa e d , -i u d an al n m e ,,s , or a p aras, utat alimente tamilil ga an fr in -i sa e ic d e i p im -1 sa a on te lui] Jayeward ene ca India intenµ 21 G uvemele indian 9i sr ilankez au " Pe tigri prin utilizarea fortei . ord e o ac sa a m r u ka n La r i S ia ru i nchei at apo i un acord p otrivit ca autonomi e considerabila regiunilor tamile, iar insurgentii urmau e d 0 0 0 0 5 t a ur a sf de a ia d In . e 9 sa predea armele fort' elor indien s oldati p e insula p entru a aplica a cordul, dar tigrii au refuzat sa

397

SAMUEL

predea armele 9i, in scurt timp, fortele indiene au fost antr ena te . In . a c1orteIor de gherila pe care le,.. spriJ'iUisera ,.. tr-un razb01. "1mpotriv . · Forte1e Ind1ene s-au retras incepand cu anul 1988. In 199l, Pre.. . · c · · Gan dh1· a 1ost asasinat - potrivit indienilor, de ml eru1 RaJIV un . . sus,tinaVtor al Insurgentilor tamiIi - 9i atitudinea guvernu}lU. . in.. v dian fa t, a de Insurge . nt1. a deven1t . d.1n ce in ce mai ostila. Totu . 1 � guvernul nu a putut sa-i impiedice pe cei 50 de milioane de ta-' . m il1 d"1n su du1 Ind'IeI· sa 1e acorde simpatie 9i sprijin insurgentilo Reflectand aceasta _ opinie, demnitari din guvernul statului ta� Nadu au sfidat cap1tal a New Delhi �i au permis tigrilor tamili sa.. ac,1onez e ,, aproape l'b t. 1 er " de-a 1ungul celor 800 de kilometri d co asta ai statului lor �i sa trimita provizii 9i arme insurgentilo; din "Sri Lank a prin stramtoarea Palk22 • Incepand din 1979, sovieticii 9i apoi ru9ii s-au angajat in trei mari razboaie de falie cu vecinii lor musulmani din sud: razbo iul din Afghanistan din 1979-1989, continuarea lui, razboiul din Tadjikistan, care a inceput in 1992, 9i razboiul din Cecenia, care a inceput in 1994. Dupa prabu 9irea Uniunii Sovietice, in Tadji kist an a venit la putere un nou guvern comunist. Acest guvem a fost contestat, in primavara lui 1992, de o opozitie formata din grupuri regional� 9i etnice rivale, care includeau deopotriva isla mi 9ti 9i laici 9ti. In septembrie 1992, aceasta opozitie, sustinuta de armele primite din Afghanistan, a alungat guvernul prorus din capitala Du9anbe. Guvernele rus 9i uzbek au reactionat energic, avertizand asupra extinderii fundamentalismului islamic. Divizia de pu9ca9i motoriz ata rusa 201, care ramasese in Tadjikistan, a furnizat arme fortelor proguvernamentale, iar Rusia a trimis tr� pe suplimentare pentru a pazi granita cu Afghanistanul. In no iembrie 1992, Rusia, Uzbekistanul, Kazahstanul 9i Kirghistanul , ce uzbe si au cazut de acord asupra unei interventii ruse ' ' militare ndori e, al carei motiv oficial era mentinere a pacii' dar' in realitat , du-se participarea la razboi. Cu acest sprijin 9i cu armele �i ba: nii primiµ din partea Rusiei, fortele fostului guvern au reu�it s� recucereasca Du9anbe 9i sa reca9tige controlul asupra unei rnart V

398

CIOCNIREA CIVILIZAT IILOR �I REFACEREA ORDINII MONDIALE

P HUNTINGTON

gi atii 9i fu re r a i a, ic n et re a r u ep e d s at u n proce rm u A i. ri ta ., !ti' a a anist an . h fg A in as tr re u a sei ti zi o p }e o p at imst te ro p u a trU� iu oc ijl M l tu en ri O n di e vernele musulman anish fg A �i l u n a st ki u a P , ul an Ir . se . va intervent, iei militare ru . . . m1s ,.. . potr1 , ta a1 1s1a m ce 1n ce in d a e en ev d at opozitia, care t u aj au 1 , 3 9 9 tanu 1 in r, lo ri ta l a re it iv tr Po . ra a it il m tire ga re p si · e · m ar i, an · b h ·. ' · · cu afgan1, 11 di a J � m e d t1 a e� tr at anti erau �n b m co � e d � ii m . e lt u rn t sa n la au Cl Jl d ta 1 r1 en rg su 1n , an 1 u el ac a ar V in Si a ar av , m ri p " in . r, . . col de gran1. a, �c1gand ia 1n d r1 cu t a a e lt m i a � m n a . t is an h fg � A ... u din l µ u a1 m 1 n a r �u a f es d s n u 9 _ sp ra a a si u R � i. ru � i er ic an gr 9 caµva 1e r le t1 �r e d v s1 a m J a r a b n ,,u d an n an , decla 9 t is k ji ad T . in µ a sold in d te n t1 r o n u r a p su a e n ie er a ri cu a t a d n re" si , lansa Sl· de mortie arap m cu t a t n a n fi �u e b a r a e el .Afghanist an. L a randul lor, guve � a contracara u tr en p t1 en rg su 1n e tr ca e . ,.. rea unor rachete Stinger d 1n t1 ra u a f es d ri a it il m e d 9 0 0 0 5 2 avi atia. In 1995, Rusia avea circa are su� s ce n le ri u d n fo in d e at at m ju �_ Tadjikistan 9i furniza peste au spr1 er 1 tJen rg su in e, rt a p ta al : µ.nerii guvernului tadjic. Pe de an e. Dupa lm su u m te a st te al e d i n jiniti activ d e guvernul afga 9 ationale rn te in or il ti n ge a a te ta ci a cu� arata Barnett Rubin, incap adjikist anu T v ti a c ifi n m se r to ju a un a si a Occidentului de a acord e d t en d en ep d l ta to i ta in d l ee e p iui 9i Afghanistanului 1-a fa.cut ane. s u m le sa e el d ru e d t en d en ep d � ru9i 9i p e eel de-al doilea e tr in ra st r to u aj a n µ ob sa zi a a er ,,O rice comandant afgan care sp akistanezi, p i bi r a a r lo ri to ta an 9 n fi le te buie fie sa respecte dorin l cu afi tr in e tr in sa e fi a, al tr en C a si A care vor sa extinda jihadul in cu droguri."23 aucazul de C in d l ee , ei si u R al n a lm su Al treilea razboi antimu ate, din at n ci ve n di e el pt lu og ol pr Nord cu cecenii, a avut drept , ii gu In i. n a lm su u m 9 ii gu in i 9 1992-1 993 1ntre oseµi ordodoc9i 9 cecenii 9i alte popoare musulman e au fost deportati in Asia Cen tr ala in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Oseµi au ramas �i �i-au insu 9it proprietatile ingu9ilor. In 1956-1957, popoarelor dep ort ate li s-a permis sa se intoarca 9i au inceput,.. disp�tele �n legatura cu proprietaµle i cu controlul teritoriului. In no1embr1e 9 1

•

399

SAMUEL

P . HUNTINGTON

•

19�2 ingu9i� au lan �t atacuri din republica lo r pentru a reca � sti reg1unea Pr 1gorodn11, pe care guvernul soviet ic o atribuise 0' �a .. seti 1 or. Ru9 11 au raspuns pnntr-o 1nterve ntie mas iva in sprijinu} ose tilor ortodocs, i, la care au participat si unitat · i de cazac1 Ia tv . ,.. , , m . a cu descr1a un comentator extern: ,,In noiembri e 1992, satele inguse d.1� 0set·1a au fos� ,..1n�ercu1.te 1. bo mbard at e d e tancuri ruse� 9 ti. Ce1 c�r� au supravietu1t bombardamentului au fost uci�i sa u lua ti ostat1c1. Masacrul a fost comis de brigazi ose te ale OMON [ oli tia speciala], dar trupele ruse trimise «sa m en tina pacea» l�• • " au as1gurat acoper1rea. 24 Potrivit The Economist, era ,,gre u de in teles ca atatea distrugeri avusesera loc in mai puti n de O saptam�nv" , a . Aceasta a fast ,,prima operatiune de e purare e tnica din Federatia R s�':· Rusi a f losit apoi acest conflict pe � ntru a-i ameninta �e � _� _ al1at11 cecen1 a1 1ngu9ilor, ceea ce ,,a dus la mobilizarea imedia ta a Cecenie i 9i a Confe deratiei Popoarelor di n Caucaz [majoritar musulmana], KNK. KNK a amenintat ca va trimite 500 000 de voluntari impotriva fortelor ruse, daca aceste a nu se retrageau de pe teritoriul cecen . Dupa o perioada de impas incordata, Moscova a dat inapoi pentru a evita escaladarea confi ictului dintre osetii > din nord 9i ingu9i, intr-o conflagratie regional 25 a." 0 conflagratie mai intensa i de proportii mai mari a izbucnit 9 in dec embrie 1994, cand Rusia a lansat un at ac militar masiv asu pra Ceceniei. Conducatorii Ge orgiei i ai Arm eniei, doua republici 9 ortodoxe, au sustinut actiunea Rusiei, in tim p ce pre�edintele Ucrainei a avut o atitudine ,,diplomatica plin a de tact ' multu ' ' min du-se sa indemne la o solutionare pa nica a cr izei". Actiunea ru9i9 lo r a fost aprobata 9i de guvernul ortodox al O seti ei de Nord 9i de 55-60% din populatia acesteia26• In schimb, mus ulmanii din inte riorul 9i din afara Fe deraµei Ruse au fost, in m area Ior majoritate, de partea cecenilor. Internationala islamista a contribuit imedia• t • cu Iuptatori din Azerbaidjan, Afghanistan, Pa kistan, Sudan 9i din alte tari. Statele musulmane au sustinut cauz t ri � po t i, a cecena 9 unor relatari, Turcia 9i Iranul au furnizat ce c ri e nilor ajutor mate al, ceea ce a dat 9i mai multe motive Rusiei sa e er cil i co n e incerc e o r v

400

•

CIOCNIREA ClVILIZA TIILOR

91 REFACEREA ORDINII MONDIALE

ux continuu de arme pentru ce ceni a inceput sa Un fl u1 t1 Iran . . ,.. d . - 1. . determ1na . . n Rus1a sa- 9 Rusa din Aze rba1dJan, c t re ,.1n Federatia , .. . 11 easta tara, blocand astfel 9 1 1ntrarea me dicaac cu granita a i : d . .. ,.. 111ch . 21 C 11 ecen1a . viz m tor pro al si r o tel , p1en :Musulmanii din Federatia Rusa au trecut d: par�ea cecen1·1or. paca apelurile la un razboi sfant al musulman1lor din tot Caucad . ucator11 ce1or 9ase f con e ct, e fara au ramas Rusiei , potriva l zu 1m . oscove1 sa puna carepublici din regiune a Volga-Ural au cerut M · or mus 1c1 ·1 ul e militare, iar re prezentant11· republ" sal pat actiunii , . a ere c1vi·iv rn·ane din Caucaz au che mat la o campanie de nesupun . .. 1 pe impotriva dominatiei ruse9 ti. Pre9ed�nte.Ie Ciuva91e1 1-� scut·t _ 1mpotr1va recrutii . din aceasta republica de obl1gat1a .de a lupta . ,. . fratilor lor musulmani. ,,Protestele cele ma1 putern1ce 1mpotr1va razboiului" au avut lac in doua republici vecine cu Ce cenia, :n gu�etia 9i Daghestan. Ingu9ii au atacat trupele ruse care se :�� v dreptau spre Cecenia, determinandu-1 pe min� str:11 ru_s al �P �;�r11 sa declare ca guve rnul ingu9 ,,de clarase pract1c razbo1 Rus1e1 ' 1ar .. atacuri asupra fortelor ruse au avut loc 9i in Daghestan. Ru911 au raspuns bombardand sate ingu9e 9i daghestane28• Dupa raidul ce cen din orasul Kizliar, din ianuarie 1996, ru9ii au ras din temelii satul Pervo�aiskoie, inte nsificand ostilitate a locuitorilor Daghe tanului fata , de rusi. Cauza ce cena � fost sprijinita 9 i de diaspora ce cena, produsa, in mare parte , de agre siunea rusa din secolul al XIX-le a impotriva popo arelor din muntii Caucaz. Diaspora a strans fonduri, a pro, curat arme si a furnizat voluntari fortelor ce cene. Ace asta era de, , 0sebit de numeroasa in Iordania 9 i Turcia, ceea ce a determinat Iordania sa adopte O pozitie ferma impotriva ru ilor i a crescut 9 9 disponibilit atea Turciei de a-i ajuta pe ce ceni. In ianuarie 1996, can d razboiul s-a e xtins in Turcia, opinia publica turca a aprobat capturare a unui feribot �i a unor ostatici ru9i de catre membri ai di asp orei. Cu ajutorul lide rilor cec eni, guvernul turc a negociat tezolvare a crizei intr-un mod care a inrautaµt relatiile deja te nsi onate dintre Turcia si , Rusia. v

• •

401

----- ------ - ---------------

SAMUEL

----

P HUNTINGTON

Incutsiunea cecena in Daghestan, riposta rusa 9i capturare feribotului, la inceputul lui 1996, au evidentiat posibilitatea extin� derii conflictului 9i a transformarii lui intr-un conflict generaliza intre ru�i 9i popoarele din munti, asemanator celui din secol� al XIX-lea, care a durat zeci de ani. ,,Caucazul de Nord este un butoi cu pulbere", avertiza Fiona Hill in 1995, ,,unde un conflict dintr-o republica poate declan�a o conflagratie regionala, care se va intinde dincolo de granitele sale in restul Federatiei Ruse si va antrena Georgia, Azerbaidjanul, Turcia, Iranul 9 i diasporeie nord-caucaziene din aceste tari. A9a cum o demonstreaza razho iul din Cecenia, un conflict in aceasta regiune nu este u9or de sta vilit 9i luptele s-au extins in republici �i teritorii vecine statulqi cecen." Un analist rus confirma acest lucru, sustinand ca se formau ,,coalitii neoficiale" pe haze civilizationale. ,,Georgia, Armenia, Nagorno-Karabah �i Osetia de Nord cre9tii1e se aliaza impotri va Azerbaidjanului, Abhaziei, Ceceniei �i Ingu9 etiei musulmane." Luptand deja in Tadjikistan, Rusia ,,risca sa fie antrenata intr-o confruntare de lunga durata cu lumea musulmana."29 • Intr-un alt razboi de falie intre ortodoc�i �i musulmani, participantii primari au fost armenii din enclava Nagorno-Karab.ah �i guvernul 9i poporul azer, armenii luptand pentru independenta fata de Azerbaidjan. Guvernul Armeniei a fost un participant se cun 1ar, iar Rusia, Turcia 9i Iranul s-au implicat la nivelul al trei lea. In plus, diaspora armeana numeroasa din Europa Occidentala �i din America de Nord a jucat un rol important. Luptele au ince put in 1988, inainte de dizolvarea URSS-ului, s-au intensificat in 1992-1993 9i s-au mai calmat dupa negocierea unui acord de in· cetare a focului, in 1994. Turcii 9i alti musulmani i-au sprijinit pe azeri, in timp ce Rusia i-a sustinut pe armeni, dar apoi s-a folosit de influenta pe care o avea asupra lor 9i pentru a combate 1nflu enta turca in Azerbaidjan. Acest razboi era ultimul episod atat al conflictului secular dintre ru9i 9i turci, care incepus,e cu luptele dintre Imperiul Rus 9 i Imperiul Otoman pentru controlul bazi nu lui Marii Negre 9i al Caucazului, cat 9i al antagonismului intens

402

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI , ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

dintre armeni 9i turci care dateaza de la masacrele de la inceputul s ecolului XX comise de turci impotriva armenilor. in acest razboi, Turcia a fost un sustinator constant al Azerbai oscut recun a care tara Prima ilor. armen al sar adver un i nului 9 dja , Turcia fost a ltice nonba ice soviet lici repub unei a ndent depe in care a recunoscut Azerbaidjanul. Pe toata durata conflictului, Tur cia a acordat sprijin financiar 9i material Azerbaidjanului �i a an trenat soldati azeri. Cand violenta s-a intensificat, in 1991-1992 si armenii au patruns pe teritoriul Azerbaidjanului, opinia publi �a turca s-a indignat 9i s-au facut presiuni asupra guvernului turc pentru a sprijini poporul azer, inrudit prin religie 9i etnie. Pe de alta parte, guvernul turc se temea ca sprijinindu-i pe azeri va ac centua falia dintre musulmani �i cre9tini, va declan�a o avalan�a de sprijin occidental pentru Armenia �i ii va nemultumi pe aliatii sai din NATO. Turcia se confrunta, astfel, cu presiunile contrare clasice la care este supus un participant secundar la un razboi de falie. Totu�i, guvernul turc a decis ca era in interesul sau sa spriji ne Azerbaidjanul �i sa se opuna Armeniei. ,,Este imposibil sa nu fii afectat cand rudele tale sunt ucise", ·declara un demnitar turc, iar altul adauga: ,,Suntem sub presiune. Ziarele noastre sunt pline de fotografii cu atrocitati. [...] Poate ca ar trebui sa aratam Armeniei ca exista o mare Turcie in aceasta regiune." Pre�edintele Turgut Ozal era de acord, afirmand ca Turda ,,ar trebui sa-i sperie putin pe armeni". Asemenea Iranului, Turcia a avertizat Armenia ca nu va tolera nici o modificare a frontierelor. Ozal a blocat trecerea alimentelor 9i altor provizii destinate armenilor prin Turcia, ceea ce a adus populatia Armeniei in pragul foametei, in iarna dintre anii 1992-1993. In consecinta, mare�alul rus Evgheni �apo�ni kov avertiza ca ,,daca o alta parte [adica Turcia] se va implica" in razboi, ,,ne vom afla in pragul celui de-al Treilea Razboi Mondial". Dn an mai tarziu, Ozal avea aceea�i atitudine belicoasa �i sar castic a. ,,Ce pot face armenii daca se vor trage focuri de arma...? 30 ." coltii arata va or isi sta Acea a? Turci in d V intra mars' aluin , ' '

403

SAMUEL

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI , ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

HUNTINGTON

In vara 9i toamna anului 1993, ofensiva armeana, care se apropia de granita cu Iranul, a suscitat 9i mai multe reactii atat din partea Turciei, cat 9i a Iranului, care rivalizau pentru influenta in Azerbaidjan 9i in statele musulmane din Asia Centrala. Turcia a declarat ca ofensiva ii ameninta securitatea, a cerut ca forte le armene sa se retraga ,,imediat 9i neconditionat" de pe teritoriul Azerbaidjanului 9i a trimis intariri la granita ei cu Armenia. S-a relatat ca au avut loc schimburi de focuri peste aceasta granita intre trupele ruse 9i turce. Premierul turc, Tansu Ciller, a afir�a� ca va cere o declaratie de razboi daca trupele armene intrau in en clava azera Nahicevan din apropierea Turciei. Iranul a trimis fort� inAzerbaidjan, sub pretextul crearii unor tabere pentru refugiatii care se retrageau din fata ofensivei armene. Actiunea Iranului i-a fa.cut pe turci sa creada ca puteau lua masuri suplimentare fara a atrage represalii din partea Rusiei si i -a stimulat si mai mult sa concureze cu Iranul pentru a oferi protectieAzerbaidjanului. Criza a fost, in cele din urma, aplanata prin negocierile organizate la Moscova intre conducatorii Turciei, Armeniei si , AzerbaidJ' anului' prin presiunile exercitate de americani asupra guvernului armean 9i prin presiunile exercitate de guvernul armean asupra armenilor din Nagorno-Karabah31 • mica fara iesire la mare' cu resurse putine, Traind intr-o tara , ' , inconjurata de popoare turcice ostile, armenii au contat de-a lungul istoriei pe rudele lor ortodoxe, Rusia 9i Georgia, sa le proteje ze. Rusia, in special, a fost considerata un frate mai mare. Totu9i, in timp ce Uniunea Sovietica se prabu9ea, armenii din Nagorno Karabah 9i-au lansat cererile de independenta, dar regimul Gor baciov le-a respins dorintele 9i a trimis trupe in regiune pentru a sustine guvernul comunist de la Baku, considerat loial. Dupa disparitia Uniunii Sovietice, aceste considerente au fost inlocuite de unele mai vechi, istorice 9i culturale, Azerbaidjanul acuzand ,,guvernul rus ca s-a intors cu 180 de grade" 9i ca sprijina activ Armenia cre9tina. Ru9ii incepusera, de fapt, sa acorde asiste nta militara armenilor inaintea acestui moment, in armata sovietica, in care armenii erau promovati in grade mai inalte eyi repartizati J

404

in unitati de lupta mult mai frecvent decat musulmanii. Dupa in a arm al 366 izat tor mo i ca pu de l ntu ime Reg i, ulu boi raz rea 9 9 cepe in pal nci pri rol un at juc a , bah ara o-K orn Nag in a baz cu e, rus tei t fos au s ca spu s-a e car in , jali Kod i ulu ora pra asu ean arm cul 9 ata masacrati pana la 1 000 de azeri. Ulterior, la lupte au luat parte 9i a nia me Ar d can , 993 2-1 199 ii iern pul tim In z. tna spe e rus trupe suferit din cauza embargoului turcesc, ea a fost ,,salvata de la co lapsul economic total printr-o infuzie de credite ruse9ti, in valoa s-au e rus e pel tru 3, 199 lui a var ma pri In le". rub e de iard mil de re alaturat fortelor armene regulate pentru a deschide un coridor in treArmenia 9i Nagorno-Karabah. Potrivit relatarilor, o forta blin data rusa, formata din 40 de tancuri, a participat apoi la ofensiva 32 . La randul ei, dupa cum arata Hill 3 199 lui a var din h, din Karaba si Jewett, Armenia ,,nu prea avea alternative in afara unei aliante stranse cu Rusia, de care depinde pentru materii prime, energie, alimente 9i aparare impotriva dueymanilor istorici de la frontiere le sale, precum Azerbaidjanul 9i Turcia. Armenia a semnat toate acordurile economice eyi militare ale CSI, a permis staµonarea de trupe ruse9ti pe teritoriul ei 9i a renuntat la orice pretentie fata 33 iei." Rus ea de patrimoniul fostei Uniuni Sovietice, in favoar Sprijinul acordat de Rusia armenilor a sporit infl.uenta Rusi ei in Azerbaidjan. in iunie 1993, pre9 edintele nationalist Abulfez Elchibei a fost inlaturat de la putere prin lovitura de stat 9i in locuit de Gaidar Aliev, un fost comunist probabil prorus. Aliev a recun oscut necesitatea de a imbunataµ relatiile cu Rusia pentru a opriArmenia. El a revenit asupra refuzului Azerbaidjanului de a intra in CSI 9i a permis stationarea de trupe ruse9ti pe teritoriul tarii. El a deschis 9i calea pentru participarea Rusiei la un consor µu international pentru exploatarea petrolului azer. in schimb, Rusia a inceput sa antreneze trupe azere 9i a fa.cut presiuni asupra Armeniei pentru ca aceasta sa nu mai sprijine fortele din Nagor no-Karabah 9i sa le convinga sa se retraga de pe teritoriulAzerbai djan ului. Mutandu-9i atentia dintr-o parte in alta, Rusia a reu9it sa obtina rezultate favorabile Azerbaidjanului 9i sa contracareze 1

405

SAMUEL

P. HUNTINGTON

influenta Iranului 9i a Turciei in aceasta tara. Astfel, sprijinind Ar menia, Rusia nu numai ca 9i-a consolidat aliatul eel mai apropiat din Caucaz, dar i-a slabit, in acela9i timp, pe principalii ei rivali musulmani din regiune. In afara de Rusia, principala sursa de sprijin a Armeniei a fost diaspora ei numeroasa, bogata 9i influenta din Europa Occidenta la 9i din America de Nord, care include circa un milion de membri in Statele Unite 9i vreo 450 000 de Franta. Ace 9tia au furnizat bani 9i provizii pentru a ajuta Armenia sa supravietuiasca blocadei turce9ti, precum 9i functionari pentru guvern 9i voluntari pentru armata armeana. Contributiile armenilor din Statele Unite pen tru ajutorarea Armeniei s-au ridicat la 50-75 de milioane de do lari pe an, la mijlocul anilor 1990. Membrii diasporei au exercitat, de asemenea, o influenta considerabila asupra guvernelor tarilor de adopµe: Cele mai mari comunitati armene din SUA se gasesc in state-cheie precum California, Massachusetts 9i New Jersey. Drept urmare, Congresul a interzis orice ajutor pentru Azerbai djan 9i a fa.cut din Armenia al treilea mare beneficiar de asistenta americana pe cap de locuitor. Acest sprijin extern a fost eseniial pentru supravietuirea Armeniei 9i i-a adus supranumele potrivit de ,,Israelul Caucazului"34• A9 a cum, in secolul al XIX-lea atacuri le ru9ilor asupra popoarelor nord-caucaziene au produs diaspora care i-a ajutat pe ceceni sa reziste Rusiei, masacrele comise de tur ci impotriva armenilor au produs o diaspora care a permis Arme niei sa reziste presiunilor Turciei 9i sa invinga Azerbaidjanul. In fosta Iugoslavie a avut loc seria cea mai complexa, confuza 9i completa de razboaie de falie, de la inceputul anilor 1990. La nivel primar, in Croatia guvernul croat 9i croatii au luptat impo triva sarbilor, in timp ce in Bosnia-Hertegovina guvernul bosniac a luptat impotriva sarbilor 9i a croatilor din Bosnia, care s-au lup tat, de asemenea, unii cu alµi. La nivel secundar, guvernul sarb a promovat ideea ,,Serbiei Mari" ajutandu-i pe sarbii din Croatia " 9i din Bosnia, iar guvernul croat, care aspira la o ,,Croatie Mare i-a sprijinit pe croaµi din Bosnia. La nivelul al treilea, s-a produs 406

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' REFACEREA ORDINII MONDIALE '

l, alte anu tic Va ia, str Au a, ani rm Ge a: siv ma ala on ati iliz civ e ier ral 0 par de , ite Un e tel Sta or, eri ult i, e olic cat ne ope eur ri pu gru 9 tari 9i de , oxe od ort ri pu gru i i tar alte i cia Gre , sia Ru ei; ati Cro 9 9 tea atio ern int ia, Lib , ita ud Sa bia Ara a, rci Tu l, nu Ira or; bil sar tea par ma sul mu tea par de l, era gen in ce, mi isla ile ta.r i sta mi isla nala 9 nilor din Bosnia. Ace9tia din urma au primit ajutor 9i din partea , fel alt de l, aru tip in la na tio iza vil nci no e ali om an o , ite Un or Statel universal al conflictului, in care beligerantii au fost sprijiniti de a rm Ge din ata cro ra spo Dia al. on aµ iliz civ ite ud inr ri pu gru i tari 9 it in ajutorul tarilor lor ven au a rci Tu din aca sni bo ra spo dia �ia si ' . te toa in ive act t fos au e oas igi rel , rile pu gru i cile eri Bis e. gin ori de 9 cele trei tabere. Actiunile guvernelor german, turc, rus 9i ameri de i ne siu pre de rile pu gru de iv cat nifi sem 9 te nta ue infl t fos au can opinia publica din societatile lor. . . 1 ilea do al rile elu niv la de i nti ipa tic par 9 de t rda aco l nu riji Sp al treilea a fost esential pentru desfa9urarea razboiului, iar con ver Gu . lui ea nar mi ter tru pen ale nµ ese ei de se pu im le eri strang nele croat si sarb au oferit arme, provizii, fonduri, azil 9i uneori . lici ub rep lte ela cel in tau lup e car , lor lor eni oam �te arm te for al de la nti sta sub tor aju un t mi pri au nii ma sul mu Sarbii' croati' i si ' ma de for sub i, avi osl Iug tei fos ra afa din ale on rudele lor civilizati ' bani, arme, provizii, voluntari, pregatire militara 9i sprijin politic r, care ma pri el niv la de bi sar i ati cro i nti era lig Be c. i ati lom dip 9 9 nu erau controla\i de guvernele respective, erau, in general, de un i combativi in urlor le eri cer in ili cab pla im , rem ext 9 lism na natio , la nivelul al doilea de at cro i b sar e nel ver Gu . lor lor uri marirea tel 9 ' i-au sustinut initial energic pe fratii lor implicati la nivel primar, dar apoi propriile lor interese mai diversificate 1:-au fa.cut sa joace manaase d mo In ui. tul flic con a re ita lim de roluri de mediere si , tor, guvernele rus, german 9i american, de la nivelul al treilea, au indemnat la retinere 9i la compromis guvemele de la nivelul al doilea, pe care le sustinusera. Dezintegrarea Iugoslaviei a inceput in 1991, cand Slovenia 9i Cro aµa 9i-au declarat independenta 9 i au cerut sprijinul puterilor 407

SAMUEL

P HUNTINGrfON

din Europa Occidentala. Raspunsul Occidentului a fast defini t de Germania, iar raspu nsul acesteia a fast impus, in mare P arte de legatura catolica. Guvernul de la Bo nn a fast presat sa actio� n eze de catre ierarhia catolica din Germania, de partenerul 'Iui d� co�itie, partidul Uniunea Cre9 tin Sociala din Bavaria, i de pu 9 bl1cat1a Frankfurter Allgemeine Zeitung, alaturi de alte mijloace de comunicare in masa. Mass-media bavareza, in special, a jucat un rol crucial in crearea unui curent de opinie favorabil recun oaste rii celor doua state. Flora Lewis scria ca ,,televiziunea bavar�za , puternic infl.uentata de guvernul bavarez foarte conservator si ' de biserica catolica bavareza, puternica 9i autoritara, care avea leg aturi stran se cu biserica din Croatia, a realizat reportajele difuzate in toata Germania cand a inceput razboiul [cu sarbii]. Prezenta rea evenimenteloi a fast foarte partinitoare." Guvernul german a ezitat sa recunoasca in depen denta celor doua tari, dar, date fiind presiunile din societatea germana, nu prea a avut de ales. ,, In Germania, sprijinul in favoarea recunoasterii Croatiei a venit . ' din partea populatiei, care a co nvins guvernul, nu invers." Germania a presat Uniun ea Europeana sa recunoasca independenta Croatiei 9i a Sloveniei, iar, apoi, dupa ce a obtinut acordul aceste ia, s-a grabit sa recunoasca cele doua tari in ainte ca Uniun ea sa o ' faca, in decembrie 1991. ,,Pe toata durata conflictului" observa un specialist german in 1995, ,,guvernul de la Bonn a considerat Croaµa 9i pe conducatorul ei, Franjo Tudjman, un fel de protejati ai politicii externe germane, al caror comportament in consecvent era en ervant, dar care puteau conta mai departe pe sprijinul ferro al Germaniei."35 Austria 9i Italia au recunoscut repede cele doua noi state, ur mate, la foarte scurt timp, de celelalte tari occidentale' inclusiv de ' Statele Unite. Vaticanul a jucat 9 i el un rol esential. Papa a declarat Croatia ,,pavaza cre9 tinitaµi [occidentale]" i s-a grabit sa acorde 9 recun oa9 terea diplomatica celor doua state inaintea Uniunii Eu ropene36 . Vaticanul a devenit, astfel, un partizan in conflict, fapt care a avut consecinte in 1994, cand papa a planificat vizite in cele

408

CroCNIREA CIVlLIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

trei republici. Opozitia Bisericii Ortodoxe Sarbe 1-a impiedicat sa rnearga la Belgrad, iar refuzul sarbilor de a-i garan ta securitatea a dus la anularea vizitei sale la Sarajevo. Totu�i, el s-a dus la Zagreb, unde 1-a omagiat pe cardinalul Alojzieje Septin ac, care in timpul celui de-al Doilea Razboi Mon dial, a fast un apropiat al regimului croat ·fascist, care a persecutat 9i a masacrat sarbi, µgani 9i evrei. Dupa ce indepen denta sa a fost recunoscuta de Occident, Croatia a inceput sa- 9i dezvolte capacitatea militara, in ciuda em bargoului asupra armelor impus de ONU tuturor republicilor din fosta Iugoslavie, in septembrie 1991. Armele ven eau in Croaµa catolice europene, ca, de exemplu, Germania, Polonia 9i din tari ' Ungaria, precum 9 i din tari latino-american e, cum ar fi Panama, Chile si ' Bolivia. Cand razboiul a escaladat in 1991, exporturile de arme din Spania, despre care s a- spus ca erau ,,controlate in mare parte de Opus Dei", au crescut de 9ase ori, intr-o perioada scurta de timp, cele mai multe dintre aceste a.rme ajun gand, probabil, la Ljubliana 9i Zagreb. in 1993, se relata ca Croatia a cumparat mai multe avioan e Mig-21 din Germania 9i Polonia, cu 9 tirea guverne lor acestor tari. Fortele de aparare croate au fost intarite de sute, poate chiar mii de voluntari ,,din Europa de Vest, diaspora croata 9i ta.rile catolice din Europa de Est", dornici sa lupte ,,intr-o cruci ada cre9 tina impotriva comunismului sarbesc 9i a fundamentalis mului islamic". Speciali9 ti militari din tari occidentale le acordau asistenta tehnica. Multumita, in parte, acestui ajutor dat de ta.rile inrudite, croatii au putut sa-9 i con solideze fortele armate 9i sa se opuna armatei iugoslave dominate de sarbi37. Occidentul a sprijinit, de asemen ea, Croaµa inchizand ochii la epurarea etn ica 9i la incalcarile drepturilor omului 9i ale legi lor razboiului pentru care sarbii erau condamn ati cu regularitate. Occidentul a ta.cut in 1995 can d armata croata modernizata a Ian sat un atac asupra sarbilor din Kraina, care traiau acolo de secole, 9i can d i-a fortat sa plece cu sutele de mii in exil, in Bosnia 9i in Serbia. Croatia , a ben eficiat de asemenea de sprijinul n umeroasei diaspore create. Croatii bogati din Europa Occiden tala 9 i din

409

llNII MONDIALE CIOCNIREA CfVIL1ZATIILOR SI ' REFACEREA Olil

SAMUEL P. HUNTINGTON

)

America de Nord au contribuit cu bani pe ntru arme �i echipa mente. Asoc1· at11 ··1e de croaµ· d.1n Statele U nite au fa.cut presiuni pe lang� Congres �i pre9edinte in fa voarea tarii lo r de origine. De oseb1t de importa nti 9i influ e nti au fost cei 600 000 de cro a ti din Germania . F urnizand sute de v olunta ri armatei croat ,, comunitatile create din Canada , Statele U nite, Australia si Ge:� mania s-au mobilizat pentru a-9i apara tara de origine, �are isi ca9 ti gase recent independenta"38• In 1994, Statele Unite au inceput sa sprij ine, de asemenea cre9terea cap ac itatii milit are creat e. Ignorand incalcarile flagra nt� ale embargoului asupra armelor impus de ONU co mise de croati guver nul american a oferit pregatire militara croatilor 9i a permi� unor generali americ ani in rezerva sa-i consilieze. G uver nul ame rica n 9i eel german au dat unda verde ofensivei create din Kraina' in 1995. Consilieri militari americani au participat la planificarea acestu i at ac in stil american, ca re, potrivit croatilor, a beneficiat �i de informatii o ferite de satelitii de spion aj ameri cani. Croatia a devenit ,, aliat ul n ostru strategic de fac to", dupa cu m decla ra �n responsabil din Departamentul de Stat. S-a sp us ca aceasta evo lutie reflecta ,,un calcul pe terme n lung po tr ivit caruia, pana la urma, aceasta pa rte a lumii v a fi do minata de doua p uteri locale una cu capitala la Zagreb 9i una cu capita la la Belgrad; una Iegata de Washington, cealalta inglo bata intr-un bloc slav, care se va in tinde pana la Moscova"39 • Razboaiele din Iugoslavia au provocat �i ral ierea cvasiunanima a lumii ortod oxe in jurul Serbiei. In Rusia ' nat, iona li stii ' , , ' ofiterii parlame ntarii 9i c onducatorii Bisericii Orto doxe si-au exprimat clar sprijinul pentr u Serbia, i -a u ponegrit pe ,, tur� ii" b osniaci 9i au criticat imper ialismul occidental 9i al NATO. Natio nalistii rusi 9i sarbi au colab orat pentr u a s tar ni in ta.rile lor o�oziµa 'fata de ,, noua o rdine m ondiala" occidentala. Aceste sen timente era u iro parta� it e intr-o masura considerabila de populatia rusa; de exem plu, peste 60% din tre moscoviti se opuneau l oviturilor aeriene ale NATO, din vara lui 1995. Grup urile nationaliste ruse au ret1sit A

)

410

multe ora9 e mari pentru a se alatura i a m din eri n ti e tez u r rec sa te o mie de rusi, imprepes , sei pre t i triv P o . ve" a sl i tie fra zei u a C olat in fortele inr u s-a ia , c Gre �i a i n ma o n R di ri a t un vol cu una sarbe pentru a lupta impotriva ,,fasci�tilor catolici" 9i a militan usa in ,, uniforme r te ta i un o a c a e un sp se , 92 n 19 I . ici" islam t ilor ari r u9 i serveau in unitati lit , mi 95 19 n I n . a i s o B n i a per o ce" a caz combatanti grec i 9 i U, ON al t p i r o a r nu u it riv pot i, a t eli de sarbe 9 ru�i a u particip at la atacul sarb asupra zonei de securitate ONU 40 a p • Ze de la In c iu da embargoului asupra armelor, prietenii ei ortodoc�i au a ne ave re ca de e n tel me ipa ech i ele arm i bie Ser a ziµ o p dis a 9 pus l voie. La inc eputul lui 1993, o rg anizatiile militare 9i de informatii antiracheta e het ac r 5, T-5 i n cur ta r o bil sar re, a p se t, u n d va au ruse nite sol- aer, in valoare de 300 de milioane de dolari. Teh che a r si , chipa e ste ace a per o a u tr pen bia Ser in u d s u s-a i r u ri lit a mi cie ni 9 mente �i a -i invata pe sarbi sa le foloseasca. Serbia a ach iziµonat arme din alte tari ortodoxe, de exemplu, din Roma nia 9 i Bulgaria , furnizorii ,,cei ma i activi", dar 9i din Ucraina. In plus, trupele r use avo area f in a t ed c au a tal n ie Or a ni v o Sl a n di ii c pa a ere n tin me de sarbilo r provizii trimise de ONU, au facilitat mi�carile trupelor 41 . e arm sarbe 9i au a jutat fortele sarbe sa achizitioneze I n ciu da san ct, iunilor eco nomice, Serbia s-a putut descurca destul de bine ca urmare a contrab andei masive cu carburant �i cu alte bunu ri di n Timi�oara, org anizata de functionari ai guver nului rom an, �i din Alb ania , o rganizata mai intai de comp anii ita liene, apoi de com panii grece�ti, c u complicitatea guver nului grec. Alimente, produse chimice, computere 9i alte bunuri au ajuns din Grecia in Serbia prin Macedonia, iar ca ntitati comparabile de ex 42 portu ri sarbe au ie9it din tara. • Farmecul dolarilor s-a im pletit cu simpatia pentru r udele culturale, transformand intr-o farsa sanc iei 9i embargoul b Ser a v tri po im U ON de te a t dic ce i mi u no i o n le ec t asupra armelor impus de ONU tuturor fostelor republici iugoslave. i n cursu l razboaielor din I ugoslavia , guver nul grec s-a distan ccidentali ai NATO, s-a o rii mb me de te inu u t s tat s rile asu m de ' ' ,,

)

411

SAMUEL P HUNTINGTON

opus actiunii militare a NATO in Bosnia, i-a sprijinit pe sarbi la ONU 9i a fa.cut demersuri pe langa guvernul american pentru ri dicarea sanctiunilor economice impotriva Serbiei. in 1994, pre mierul grec, Andreas Papandreu, subliniind importanta legat Urii ortodoxe cu Serbia, critica public Vaticanul, Germania i Uniun 9 ea Europeana pentru graba cu care acordasera recunoa terea diplo 9 matica Sloveniei 9i Croatiei, la sfar9itul lui 199143• Ca lider al unei tari participante la nive1ul al treilea in conflict Boris Eltin dorea, pe de o parte, sa mentina, sa extinda i sa bene� 9 ficieze de bunele relatii cu Occidentul 9 i, pe de alta parte, sa-i aju te pe sarbi 9i sa-9i dezarmeze opozitia politica, de care era acuzat cu regularitate ca cedeaza in fata Occidentului. In general, a doua preocupare a avut ca 9tig de cauza 9i sprijinul diplomatic al Rusiei pentru sarbi a fost frecvent 9i constant. In 1993 i 1995 guver 9 nul rus s -a opus energic impunerii unor sanctiuni economice mai , stricte Serbiei, iar parlamentul rus a votat aproape in unanimitate in favoarea ridicarii sancµunilor existente impotriva sarbilor. Rusia a cerut inasprirea embargoului asupra armelor impus mu sulmanilor 9i aplicarea unor sanctiuni economice impotriva Cro _ atiei. In decembrie 1993, Rusia a solicitat reducerea sanctiunilor , economice pentru a i se permite sa furnizeze Serbiei gaz natural in timpul iernii, propunere blocata de Statele Unite si Marea Bri' tanie. In 1994 9i din nou in 1995, Rusia s-a opus ferm loviturilor aeriene ale NATO impotriva sarbilor din Bosnia. In 1995, Duma a condamnat bombardamentele printr-un vot aproape unanim i 9 a cerut demisia ministrului de Externe, Andrei Kozirev, pentru ca nu reu9ise sa apere interesele nationale ale Rusiei in Balcani. ' Tot in 1995, Rusia a acuzat NATO de ,,genocid" impotriva sarbilor, iar pre9edintele Eltin a avertizat ca eventuala continuare a bombardamentelor va afecta grav cooperarea Rusiei cu Occiden tul, inclusiv participarea ei la Parteneriatul pentru pace propus de NATO. ,,Cum putem incheia un acord cu NATO, cand NATO ii bombardeaza pe sarbi?", intreba el. Occidentul aplica evident un dublu standard. ,,Cum se face ca atunci cand musulmanii ataca nu 412

CIOCNIREA CIVILIZATI . REFACEREA ORDINII MONDIALE ' ILOR SI 44 me ase De " ca.? ata i ati cro d can Sau ? lor a riv pot im i sur ma se iau goul bar em d pen sus a de r rilo rtu efo nt sta con s opu s-a sia Ru , � nea a ave ar e, a osl Iug ta fos din or icil ubl rep s pu im r elo arm ra � � : asup er1nc 1 a a, sni Bo din or nil ma sul mu pra 9 asu t pac im re ma i ma eel cat regulat sa-1 inaspreasca. Rusia si-a folosit in diverse alte moduri poziµa din ONU 9i din alte orgau'isme internationale pentru a apara interesele sarbilor. de ui liul nsi Co a µe olu rez o o vet n pri cat blo a 4, 199 e bri em dec In Securitate al ONU, depusa de ta.rile musulmane, care ar fi interzis transferul de combustibil din Serbia spre sarbii din Bosnia 9i din Croatia. In aprilie 1994, Rusia a bl�cat o rezolutie a ONU care ii cond�mna pe sarbi pentru epurare etnica. Ea a impiedicat 9i nu al or cur pro ca TO NA al ru mb me t sta i unu al an ate cet i unu ea mir ' ONU pentr� crime de razboi, sustinand ca ar fi fost partinitor 9i i-ar fi defavorizat pe sarbi, s-a opus punerii sub acuzare a coman dantului sarbilor din Bosnia, Ratko Mladici, de catre Tribunalul International pentru Crime de Razboi 9i i-a oferit lui Mladici azil in Rusia45 • In septembrie 1993, Rusia a obstrucµonat reinnoirea autorizatiei ONU pentru cele 22 000 de ca9ti albastre din fosta Iugoslavie. In vara lui 1995 Rusia s-a opus, fara a-9i exercita drep oriaut care ate urit Sec de lui siliu Con a tul de veto, unei rezolutii ' za trimiterea altor 12 000 de ca�ti albastre ONU 9i a condamnat ofensiva croatilor unpotriva sarbilor din Kraina 9i faptul ca guver nele occidentale nu au luat masuri impotriva acestei operaµuni. Cea mai ampla �i mai eficienta raliere civilizationala a fost cea a lumii musulmane in jurul musulmanilor din Bosnia. Cauza lor a fost populara in toata lumea musulmana; au primit ajutor din diverse surse, publice 9i private; guvernele musulmane, mai ales da acor le a in ecut intr s-au , dite Sau iei Arab cele ale Iranului si ' sprijin 9i in a incerca sa ca9 tige influenta gratie acestui sprijin. , fundamentaliste 9i laice, Societat' i musulmane sunnite si ' siite ' in izat coal s-au a aysi Mal in a pan oc Mar din e arabe si arab non ' ' jurul lor. Acest sprijin a luat diferite forme, de la ajutor umanitar (inclusiv 90 de milioane de dolari stran9i in Arabia Saudita,

413

SAMUEL

P H UNTING1'0N

in 1995), la sprijin diplomatic 9i asistenta militara masiva, pana la acte de violenta, ca, de exemplu, uciderea a 12 croati, in 1993 in Algeria, de catre extremi9ti islami9ti ,,ca riposta la masacrar e� coreligionarilor no9tri ale caror gaturi au fost taiatein Bosnia"4s Ralierea a avut un impact major asupra c ursului razboiului. E� a fost esentiala pentru supravietuirea statului bosniac i pentr u 9 recucerirea mai multor teritorii de catre acesta, dupa victoriile initiale zdrobitoare ale sarbilor. Ea a stimulat considerabil islami zarea societatii bosniace 9i identificarea mus ulmanilor din Bosnia cu comunitatea islamica mondiala, sensibilizand Statele Unite la nevoile bosniacilor. Gu vernele musulmane 9i-au exprimatin repetate randuri, in dividual 9i colectiv, solidaritatea cu coreligionarii lor bosniaci. Ira nul a luat iniµativain 1992, descriind razboiul drept un conflict religios,in care sarbii cre9tini comiteau un genocidimpotriva mu sulmanilor bosniaci. Potrivit lui Fouad Ajami, Iranul dadea astfel ,, un acont pentru recuno9tinta statu lui bos niac", un exemplu i un 9 stimulent pentru alte puteri musulmane, precum Tu rcia i Arabia 9 Saudita, ca sail urmeze. Laindemnul Iranului, Organizatia Con ferintei Islamice a preluat problema 9 i a creat u n grup de presiune in favoarea cauzei bosniace la ONU. In aug ust 1992, reprezentan tii tarilor islamice au denuntat presupu sul genocid m Adunarea Generala a ONU si, ' in numele OCI, Turcia a introdu s o rezolutie ' care cerea o intervenµe militara conform articolului 7 al Cartei ONU. Ta.rile musulmane au fixat un termen limita lainceputul lui 1993, pentru ca Occidentul sa ia masu ri cu scopu l de a-i proteja pe musulmanii din Bosnia, dupa expirarea caruia s-ar fi simtit libere sa furnizeze arme Bos niei. In mai 1993, OCI a criticat planul con ceput de ta.rile occidentale 9i de Rusia, de a crea zone de securitate pentru musulmani 9i de a supraveghea frontiera c u Serbia, dar de a nuintreprin de nici o interventie militara. OCI a cer ut ridicarea embargo ului asupra armelor, folosirea fortei impotriva armelor grele ale sarbilor, supravegherea agresiva a frontierei sarbe i 9 includerea de trupe din tar ' i musulma nein fortel ' e de menti ' nere

414

CIOCNIRE,'\ CIVILIZATIILOR

91 REFACEREA ORDINII MONDIALE

u da obiecµilor occi�entale 9i r�se ci re, in atoa urm a un l In i. paci a : oCI a determinat Conferinta ONU asupra Dreptur1lor Omulu1 sa adopte o rezolutie care condamna agresiunea sarba 9i cr-oa�a 7i rin care se cerea ridicarea embargoului asupra armelor. In 1ul1e i993, OCI a pus inincurcatura Occidentul oferind ONU 18 000 de soldati pentru fortele de mentinere a pacii, soldati provenind din Iran, Turcia, Malaysia, Tunisia, Pakistan 9i Bangladesh. Sta tele Unite s-au opus prin veto participarii Iranului, iar sarbii au obiectat vehement la participarea trupelor turce. Acestea din urma au ajuns, totu9i, in Bosnia, in vara lui 1994, iar, in 1995, dintre cei 25 000 de soldati ai Fortei de protectie a ONU, 7 000 proveneau din Turcia, Pakistan, Malaysia, Ind�nezia _9i. Bangla desh. In august 1993, o delegaµe a OCI, condusa de m1n1strul de Externe turc, a insistat pe langa Boutros Boutros-Ghali 9i Warren Christopher sa susµna lovituri aeriene imediate ale NATO pentru a i- proteja pe bosniaci impotriva atacurilor sarbilor. Occidentul nu a recurs la lovituri aeriene, ceea ce, potrivit uno r relatari, a 47 • T0 NA din ei µi alia i cia Tur creat tensiuni serioase 1ntre 9 Ulterior, premierii Turciei 9i ai Pakistanului facusera o vizita foarte mediatizata la s·arajevo, pentru a demonstra ingrijorarea n nou asistenta militara pendi se ceru OCI iar , ane sulm u m lor tari , tru bosniaci. In vara lui 1995, e 9ecul Occidentului de a apara zonele de securitateimpotriva atacurilor sarbe a determinat Turcia sa acorde ajutor militar Bosniei 9 i sa antreneze soldati bosniaci, Malaysia sa le vanda arme, incalcand embargoul impus de ONU, d uriin scofon e izez furn sa e ept acc sa ite Un be Ara si ele irat Em , puri militare 9i u manitare. In august 1995, mini9trii de Externe ai noua tari din OCI au declarat nul embargoul asupra armelor impu s d� ONU, iar, in septembrie, cei 52 de membri ai OCI au aprobat acordarea de asistenta economica 9i militara bosniacilor. Nici o alta problema nu a generat un sprijin mai larg in lu usulmanilor din Bosnia a m a cila difi atia u sit mea islamica '· totusi , ' nia a facut parte din Imavut o rezonanta , specialain Turcia. Bos . . periul Otoman pana 1n 1878, practic, 9i panain 1908, teoretic, 1ar )

415

•

SAMUEL

P. HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' . REFACEREA ORDINII MONDIALE

imigrantii 9i refugi a tii bosniaci forme aza circ a 5% din populatia Turciei. Fo a rte multi turci simpatiz au cu cauz a bosniaca si er� indignati de f aptul ca, dupa parerea lor, Occidentul nu reuiea sa� protejeze pe bosniaci, Par tidul Prosperitatii, un pa rtid isl amist de opozitie, exploatand chi a r situatia pentru a ataca guvernul. La randul lor, functi on ari guvernamentali au sublini at respons abili tatile speciale ale Turciei fata de toti musulmanii din Balcani, iar guvernul turc a cerut cu regul aritate o intervenµe milita ra a ONU pentru a-i proteja pe musulmanii din Bosnia48 • Ajutorul eel mai importan t pe ca re ummah 1 -a d at musulma nilor din Bosnia a fost, de departe, asistent a milit a ra: arme, bani pentru a cumpara a rme, pregatire milit a ra 9i voluntari. Imediat dupa inceperea razboiului, guvernul bosni ac a fa.cut apel la muja hedini 9i s- a spus ca numarul total al volunta rilor s-a ridicat la cir ca 4 000, mai multi decat strainii c are au luptat de partea sarbi lor s au de par tea croaµlor. Acest numar includea unitati din garzile republica ne ira niene 9 i multi veter ani din Afgha nist an. Printre ei erau pakis tanezi, turci, iranieni, saudit'i ' algerieni egipteni si ' ' suda nezi, precum 9i muncitori alb anezi 9i turci din Germ ania, Austri a 9i Elveti a. Organizatiile religioase saudite au sponsoriz at multi volun tari; 24 de sauditi au fost uci9 i in primele lun i ale raz boiului, in 1992; Adun a rea Mondiala a Tineretului Musulm an a tr a�sport at ranitii cu avionul l a Jedd ah, pentru ingrijiri med ic a le. In toamn a lui 1992, lupta tori de gherila din organiz atia siita libaneza Hezboll ah au ajuns in Bosnia pentru a instrui a rrr't ata bosniaca, instructie preluata ulterior, in majoritate, de garzile re � publica ne ira niene. In primavara lui 1992, serviciile de inform atii ' oc cidentale au r aportat ca o unitate de 400 de garzi republic ane ira niene orga niza unitati de gher ila extremiste 9i teroriste. O ofi cialitate ameri cana afirm a ca ,,ira ni enii vad in asta un mod de a ajunge in punctul vulnerabil al Europei". Potrivit ONU, muj. ahedi nii au pregatit in tre 3 000 9i 5 000 de bosniaci pentru brigazi isla miste speciale. Guvernul bosniac i-a folosit pe mujahedini pentru ,, activitati teroriste, ilegale si , c a trupe de soc , , "' desi , aceste unitati 1

416

har tuiau a desea popul atia locala, producand alte probleme pen tru guvern. Acordurile de l a Dayton prevedeau ca toti combat an tii straini sa paraseasca Bosnia, d ar guvernul bosni ac i -a ajutat pe unii sa ramana acordandu-le cetatenia bosniaca 9i angajand rnembri ai garzilor republicane ira niene ca activi9ti um anitari. La 1nceputul a nului 1996, un demnitar americ an avertiz a: ,,Guver nul bosniac le datorea za foa rte mult acestor grupuri, m ai ales ira nienilor, 9i s-a dovedit incap abil sa le rezolve problem a. Peste 12 Iuni, noi vom pleca, dar mujahedinii intentioneaza sa ramana."49 Statele bog ate ale ummah, conduse de Arabi a Saudita 9i Iran, militare a au contribuit cu sum e enorme l a dezvoltare a puterii Bosniei. In 1992, in primele luni ale razboiului, guvernul saudit ate au oferit bosniacilor 150 de milio ane de dopriv e surs le une si , lari, ofi cial in s copuri um anita re, d ar, in general, se crede ca ace9ti bani au fost folositi in m a re pa rte in scopuri militare. Se spune ca bosni acii au primit arme in va lo a re de 160 de milioane de dola ri, in primii doi ani ai razboiului. Intre 1993 9i 1995, au m ai pr imit 300 de milioane de dola ri pentru arme de la s auditi, plus 500 de milioane de dol ari ca a9a-zis ajutor um anitar. Ira nul a fost 9i el o sursa importanta de as istenta militara 9i, potrivit unor oficialitap. americane, a cheltuit sute de milioane de dol ari pe an pe armele destinate bosniacilor. Po trivit unui alt raport, intre 80% 9i 90% dintre a rmele in valoare totala de 2 miliarde de dolari, ca re au in trat in Bosnia in primii a ni ai razboiului, au ajuns la musulmani. Datorita acestui ajutor financiar, bosniacii au putut cumpara mii de tone de arme. Printre tra nsporturile interceptate au fost unul de 4 000 de pu9t i 9i un milion de car tu9e, altul de 11 000 de pu9ti, cu r achete lea trei al un si e rtus a c de 000 30 de mortiere si 750 ' , ' sol-sol ' munit' ie ' J. eepuri si ' pistoale. Toate acestea veneau din Iran, care a fost sursa principala de arme, d ar Turcia 9i Malaysia au fost �i ele fumizori importa nµ. Unele arme au fast tra nsportate cu avionul direct in Bosni a, dar majoritatea au ajuns acolo prin Cro a p.a, fie pe cale a aerului pana la Z agreb 9i apoi pe uscat, fie pe m are Pana la Split s au in alte por turi cro ate, 9i apoi pe uscat. Pentru 417

SAMUEL P. HUNTINGTON

a permite acest tranzit, croatii i9i opreau o parte din arme, se p are ca o treime. Con9 tienti ca ar fi putut lupta impotriva Bosniei in viitor, ei au interzis transportul de tancuri 9i artilerie grea pe 50 teritoriul lor . Banii, oamenii, pregatirea militara 9i armele primite din Iran , Arabia Saudita, Turcia 9i din alte tari musulmane le-au perm is bosniacilor sa transforme o ,,armata pestrita de zdrentaroeyi" in tr-o forta militara competenta, decent echipata. In iarna lui 1994 , observatori externi raportau cre9teri spectaculoase ale coerente i organizatorice si ale eficacitat,ii militare a acesteia51 . Folosindu-s ,i noile capacitati militare, bosniacii au incalcat un acord de incetare a focului 9 i au lansat ofensive incununate de succes mai intai impotriva militiilor croate 9i, mai tarziu, in primavara, impotriva sarbilor. In toamna lui 1994, Corpul 5 de armata bosniac a ieeyit din zona de securitate ONU de la Bihac 9i a respins fortele sarbe, obtinand cea mai mare victorie bosniaca de pana atunci i recu 9 perand un teritoriu substantial de la sarbi, care erau afectati de embargoul impus de pre9edintele Miloeyevici asupra sprijinului pentru ei. In martie 1995, armata bosniaca a incalcat din nou un armistitiu 9i a avansat aproape de Tuzla, dupa care a declan at 9 o ofensiva in iunie, in jurul ora9 ului Sarajevo. Sprijinul fratilor musulmani a fost un factor necesar 9i decisiv care a permis guver nului bosniac sa schimbe raportul de forte militare in Bosnia. Razboiul din Bosnia a fost un razboi intre civilizatii. Cei trei participanti primari faceau parte din civilizatii diferite i aveau 9 religii diferite. Cu o singura exceptie partiala, participantii de la nivelurile al doilea 9i al treilea au respectat intocmai modelul ci vilizational. Statele 9i organizatiile musulmane s-au coalizat in jurul musulmanilor din Bosnia 9i s-au opus croatilor i sarbilor. 9 Ta.rile eyi organizatiile ortodoxe i-au sprijinit pe sarbi eyi s-au opus croatil , or si , musulmanilor. Guvernele si ' elitele occidentale i-au sprijinit pe croati, i-au criticat aspru pe sarbi 9i au fost, in general, indiferente fata ' de musulmani ori s-au temut de ei. Pe masura ce razboiul a continuat, ura 9i prapastia dintre grupuri s-a adancit, )

418

CIOCNIREA CIVTLIZATIILOR SI ' , REFACEREA ORDINII MONDIALE

iar identitatile lor religioase 9i civilizationale s-au intensificat, rnai ales in cazul musulmanilor. In mare, lectiile razboiului din Bosnia sunt urmatoarele: (1) participantii primari la razboaiele de falie pot conta pe ajutorul popoarelor inrudite civilizaµonal, care poate fi substanµal; (2) acest ajutor poate afecta semnificativ cursul razboiului; (3) guvernele 9i popoarele dintr-o civilizatie nu risipesc bani sau sange pentru a ajuta oamenii din alta civilizatie sa duca un razboi de falie. Exceptia partiala de la acest model civilizaµonal a fost Statele Unite, ai caror conducatori au ti!lut discursuri in favoarea mu sulmanilor. In practica, totu9i, sprijinul american a fost limitat. Administratia Clinton a aprobat folosirea aviaµei americane (dar nu si trimiterea de trupe de infanterie) pentru a proteja zonele de sec�ritate instituite de ONU 9i a sustinut ridicarea embargoului asupra armelor. Nu a exercitat presiuni serioase asupra aliatilor sai, in acest sens, dar a inchis ochii la livrarile de arme iranie ne catre bosniaci eyi la finantarea de catre saudi\i a cumpararii de 52 • goul embar aplice sa t inceta a 1994, in arme pentru Bosnia, iar, Actionand astfel, Statele Unite i-a nemultumit pe aliatii lor eyi au pr�vocat o criza majora a NATO. Dupa semnarea acordurilor de la Dayton, Statele Unite a acceptat sa coopereze cu Arabia Saudita si cu alte tari musulmane pentru a antrena 9i a echipa fortele bos �iace. Int,rebarea este de ce, prin urmare, in timpul razboiului eyi dupa terminarea lui, Statele Unite a ie9it din tiparul civilizaµonal, devenind singura tara nonmusulmana care a aparat interesele musulmanilor din Bosnia �i a colaborat cu tari musulmane pen tru a-i sprijini? Care este explicatia acestei anomalii american:? Un posibil raspuns este ca aceasta sa nu fi fost o anomal1e, ci o realpolitik civilizationala atent calculata. Luand partea bos niacilor �i propunand, fara succes, ridicarea embargoului, Statele Unite incercau sa reduca influenta unor tari musulmane funda mentaliste precum Iran eyi Arabia Saudita asupra bosniacilor, care fusesera, pana atunci, laici �i orientati spre Europa. Totueyi, daca acesta a fost motivul, atunci de ce Statele Unite a fost de acord cu 419

SAMUEL P. HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' , REFACEREA ORDINII MONDIALE

ajutorul saudit 9i iranian 9i de ce nu a insistat mai mult pentru ridicarea embargoului, care ar fi permis ajutorul occidental? De ce oficialitatile americane nu au avertizat public asupra pericolelor fundamentalismului islamist in Balcani? 0 alta explicatie pentru comportamentul Statelor Unite este ca guvernul american a fost supus unor presiuni de catre prietenii sai din lumea musulma na, mai ales de Turcia 9i de Arabia Saudita, 9i ca a fost de acord cu dorintele lor pentru a pastra relatii bune cu ei. Totu9i, aceste relaµi sunt inradacinate in interese comune, care nu au legatura cu Bosnia 9i care nu ar fi fost probabil afectate serios, daca ame ricanii nu ar fi ajutat Bosnia. In plus, aceasta ipoteza nu explica de ce Statele Unite au aprobat implicit intrarea in Bosnia a unor cantitati enorme de arme iraniene intr-o perioada in care infrun tau cu regularitate Iranul pe alte fronturi 9i in care Arabia Saudita rivaliza cu Iranul pentru influenta in Bosnia. De9i este posibil ca anumite considerente de realpolitik civili zationala sa fi influentat atitudinea Statelor Unite in acest con flict, alµ factori par sa fi jucat un rol mai important. Americanii vor sa identifice clar fortele binelui si raului in orice con, ' fortele ' flict extern si ' sa se alinieze celor dintai. Atrocitatil , e comise de sarbi la inceputul razboiului le-au adus acestora reputatia de ,,baieti un adevarat ' rai" care uddeau oameni nevinovati' savarsind ' genocid, in timp ce bosniacii au reu9it sa-9i promoveze o imagine de victime neajutorate. De-a lungul razboiului, presa americana a acordat puµna atentie epurarilor etnice 9i crimelor de razboi �omise de croati 9i de musulmani sau incalcarilor zonelor de se curitate 9i nerespectarii armistiµilor de catre fortele bosniace. Pentru americani, bosniacii au devenit, potrivit Rebeccai West, ,,poporul lor favorit din Balcani, care a ocupat un loc in inima lor ca napastuit 9i nevinovat, permanent victima 9i niciodata autor al unor masacre"53 . ece deoar Elitele americane au fost si ele favorabile bosniacilor ' le placea ideea de tara multiculturala 9i, in primele etape ale razboiului, guvernul bosniac a reu9it sa promoveze aceasta imagi ne. )

420

Pe toata durata razboiului, politica americana a ramas ata9ata cu tncapatanare ideii unei Bosnii multietnice, in ciuda faptului ca rnarea majoritate a sarbilor 9 i a croatilor din Bosnia o respingeau. a9a , daca sibila impo nt evide era c ietni mult stat unui ea crear Desi , cum credeau, un grup etnic comitea un genocid impotriva altuia, elitele americane au suprapus mental aceste imagini contradic torii, suscitand o larga simpatie populara pentru cauza bosniaca. Idealismul, moralismul, instinctele umanitare 9i naivitatea ame ricanilor, precum 9i ignoranta lor in legatura cu Balcanii i-au fa.cut sa fie de partea bosniacilor 9i impotriva sarbilor. In acela9i timp, dat fiind ca Statele Unite nu aveau interese de securitate impor tante in Bosnia, nici vreo legatura culturala cu aceasta tara, gu vernul american nu avea nici un motiv sa faca prea multe pentru a-i ajuta pe bosniaci, in afara de a le permite iranienilor 9i saudi oiului, razb e tatil reali ca noas recu sa zand Refu eze. inarm sa-i tilor , guvernul american i-a nemultumit pe aliatii sai, a prelungit luptele si a contribuit la crearea, in Balcani, a unui stat musulman puternic influentat de Iran. In cele din urma, bosniacii au ramas cu sentimente de profunda amaraciune fata de Statele Unite, care tinuse discursuri marete, dar facuse putine, 9i de adanca recuno9tinta fata de rudele lor musulmane, care ii ajutasera cu banii 9 i ar mele necesare pentru a supravietui 9i a repurta victorii militare. ,,Bosnia este Spania noastra", observa Bernard-Henri Levy, iar un editor saudit confirma: ,,Razboiul din Bosnia-Hertegovina a devenit echivalentul emotional al luptei impotriva fascismului din Razboiul Civil spaniol. Cei care au murit acolo sunt considerati 54 salveze semenii musulmani." Commartiri care au incercat sa-si , paratia este nimerita. Intr-o epoca a civilizaµilor, Bosnia este Spania tuturor. Razboiul Civil spaniol a fost un razboi intre sisteme 9i ideologii politice, eel din Bosnia, un razboi intre civilizatii 9i religii. Democrati comunisti si fascisti s-au dus in Spania sa lupte alaturi de fratii lor ideologici, iar guvernele democratice, cele comuniste si eel mai activ cele fasciste le-au sarit in aJ·utor. In razboaiele din Iugo slavia s-a produs o mobilizare masiva, similara sprijinului J

)

421

SAMUEL

P. HUNTINGTON

extern

acordat de cre9tinii din Occident, de cre tinii ortodo 9 csi 9i de musulmani fraµlor lor de civilizatie. Principalele puteri 0;_ todoxe, islamice 9i occidentale au fost profund implicate. Dupa patru ani, Razboiul Civil spaniol s-a terminat cu victoria for tel , or 1ui Franco. Razboaiele dintre comunitatile religioase din Balca ni se pot domoli 9i chiar pot inceta temporar, dar nici una dintre parti nu pare capabila sa obtina o victori e decisiva, iar fara victo rie nu poate exista un sfar9it. Razboiul Civil spaniel a fast un pre ludiu la eel d e-al Doilea Razboi Mondial. Razboiul din Bosnia este inca un episod sangeros al unei ciocniri continue intre civilizatii ' .

Stoparea razboaielor de falie ,,Orice razboi are un sfar9it." Acesta este opinia generala. Este oa re adevarat 9i in cazul razboaielor de falie? Da si nu. Violenta de-a ' ' lungul unei linii de falie poate inceta pentru o perioada, dar rareori definitiv. Razboaiele de falie sunt marcate d e pauze, de ince tari ale focului 9i de armistitii frecvente, dar nu de tratate de pace cuprinzatoare, care sa rezolve problemele politice fundamentale. Ele au aceasta natura intermitenta deoarece sunt inradacinate in conflicte de falie profunde, care implica relatii antagoniste traditi onale intre grupuri din civilizatii diferite. La randul lor, confl.icte le izvorasc din proximitatea geografica, din dife rentele religioase 9i culturale, din structuri sociale diferite si din amintirile istorice ale celor doua societati. in cursul secolel�r, ace stea pot evolua i 9 conflictul de baza poate disparea. Sau conflictul poate disparea rapid 9 i brutal, daca un grup il extermina pe ce lalalt. Totu i, daca 9 nu se intampla nici unul dintre aceste lucruri, conflictul continua 9i perioadele de violenta reapar. Razboaiele de falie sunt interm i tente ; conflictele de falie sunt interminabile. Oprirea, chiar 9i temporara, a unui razboi de falie depinde, de obicei, de doi factori. Primul este epuizarea participantilor primari. La un moment <lat, cand numarul victimelor ajunge la ze ci de mii, eel al refugiaµlor la sute de mii, iar ora ele - Beirut, 9 422

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

Groznii, Vukovar - sunt transformate in ruine, oamenii striga ,, e o nebunie, e o nebunie, ajunge", radicalii din ambele tabere nu mai pot mobiliza furia populara, negocierile care au trenat ani de zile fara a se ajunge la un rezultat se intensifica, iar mode ratii se rea firma 9 i ajung la o intelegere pentru a opri macelul. In primavara lui 1994, razboiul de 9ase ani din Nagorno-Karabah ii ,,e puizase " atat pe armeni, cat 9i pe azeri, a9a ca s-a incheiat un armistitiu. in toamna lui 1995, se spunea ca in Bosnia ,,toate partile sunt epuizate " 9i, astfel, s-au materializat Acordurile de la Dayton55 . Cu toate acestea, asemenea pauze s� autolimiteaza. Ele le permit ambelor parti sa se odihneasca 9i sa- 9i refaca resursele. Apoi, cand una dintre parti vede o ocazie de a ca9tiga, razboiul reincepe. Pentru a opri temporar un razboi de falie este nevoie de un al doilea factor: implicarea participantilor de la celelalte niveluri decat de la eel primar, care au intere sul 9i influenta necesara sa ii convinga pe beligeranti sa accepte un compromis. Razboaiele de falie nu sunt oprite aproape niciodata prin negocieri directe intre participantii primari �i doar rare ori prin medierea unor parti dez interesate. Date fiind distanta culturala, ura intensa 9i violentele pe care l e-au comis una impotriva alteia, este extr em de dificil ca partile direct implicate sa se a�e ze la masa tratativelor 9i sa se an gajeze in discuµi productive pentru a incheia un acord de i11cetare a focului. Problemele politice fundamentale � cine ce teritorii 9i ce oame ni controle aza 9i in ce conditii, revin mereu la suprafata �i fac imposibil un acord asupra unor che stiuni mai punctuale . Confl.ictele dintre tari sau grupuri cu o cultura comuna pot fi uneori rezolvate prin me dierea unei terte parti dezinteresate care imparta 9e�te aceea9i cultura, are o le gitimitate recunoscuta in cultura respe ctiva 9i in care, prin urmare, ambele parti pot avea incre dere ca va gasi o solutie inradacinata in valorile acelei culturi. Papa a reu9it sa me dieze disputa frontaliera dintre Argentina �i Chile. in conflictele dintre tari sau grupuri din civilizatii dife rite, nu exista parti d.ezintere sate. Gasirea une i persoane, a unei institutii sau a unui stat in care ambe le parti sa aiba incredere 423

SAMUEL P. HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' REFACEREA ORDINII MONDIALE )

este extrem de dificila. Orice potential mediator apartine uneia din civilizatiile aflate in conflict sau unei terte civilizatii cu alta cultura 9i alte interese care nu inspira incredere nici uneia dintre partile beligerante. Papa nu va fi chemat de ceceni i ru i, nic i de 9 9 tamili 9i singalezi. Organizatiile internationale e ueaza i ele de 9 9 obicei, deoarece nu au capacitatea de a impune costuri sem nifica tive partilor sau de a le oferi beneficii substantiale. ' Razboaiele de falie nu sunt oprite de persoane, grupuri sau organizatii dezinteresate, ci de parti secundare sau tertiare inte resate, care au venit in sprijinul rudelor lor culturale si care au , capacitatea sa negocieze acorduri cu omologii lor, pe de o parte, 9i sa-9i convinga rudele culturale sa accepte aceste acorduri, pe de alta parte. De9i ralierea intensifica i prelunge te razboiul, ea 9 9 este, in acela9i timp, o conditie necesara, dar nu suficienta pe n tru limitarea 9i oprirea razboiului. in general, participantii de la nivelurile al doilea 9i al treilea nu doresc sa devina combatanti ' de nivel primar 9 i, prin urmare, incearca sa tina razboiul sub contro l. ' Ei au 9i interese mai diversificate decat participanµi primari, ca re se concentreaza exclusiv asupra razboiului, i sunt preocupati de 9 alte probleme in relatiile dintre ei. De aceea, la un moment dat, pot considera ca este in interesul lor sa opreasca luptele. Pentru ca s-au alaturat rudelor lor, au influenta asupra acestora. Astfel, aliatii beligerantilor ii modereaza i opresc razboiul. 9 Razboaiele in care nu sunt implicate parti secundare i tertia 9 re prezinta un rise mai mic de extindere decat altele, dar sunt mai greu de oprit; la fel 9i razboaiele intre grupuri din civilizatii fara state nucleu. Razboaiele de falie care implica o revolta in interio rul unui stat 9i in care nu se produc ralieri semnificative pun i ele 9 probleme speciale. Daca razboiul se prelunge te, cererile insur 9 gentilor tind sa escaladeze de la o anumita forma de autonomie la independenta completa, solicitare pe care guvernul o va respin ge. Guvernul cere, de obicei, insurgentilor sa predea armele ca un prim pas catre incetarea ostilitatilor, ceea ce insurgentii refuza. 424

In mod firesc, guvernul se opune implicarii unor parti externe in ceea ce considera a fi o problema strict interna, provocata de " elemente criminale". Definirea razboiului drept o problema interna le ofera altor state 9i o scuza ca sa nu se implice, ca in cazul puterilor occidentale care nu s-au implicat in Cecenia. Aceste probleme se complica atunci carid civilizatiile implicate nu au state nucleu. De exemplu, razboiul din Sudan, care a ince put in 1956, a incetat in 1972, cand toate partile erau epuizate, iar Consiliul Mondial al Bisericilor 9i Consiliul African al Biserici lor au reu9it - realizare unica penrru organizatiile internationale neguvernamentale - sa negocieze Acordul de la Addis Abeba, prin care se oferea autonomie sudului Sudanului. Cu toate acestea, dupa zece ani, guvernul a abrogat acordul, razboiul a reinceput, obiectivele insurgenµlor au devenit mai ambitioase, pozitia gu vernului a devenit mai intransigenta 9 i incercarile de a negocia o noua incetare a ostilitatilor au esuat. Nici lumea araba, nici Afri' , ca nu au state nucleu care sa aiba interesul 9i influenta necesare pentru a face presiuni asupra participantilor. Eforturile de medi ere ale lui Jimmy Carter 9i ale unor lideri africani au e9uat, la fel si ' eforturile unui comitet de state din Africa de Est, format din Kenya, Eritreea, Uganda 9i Ethiopia. Statele Unite, care are relatii profund antagoniste cu Sudanul, nu putea actiona direct, nici nu putea cere Iranului, Irakului sau Libiei, care au relatii stranse cu Sudanul, sa joace roluri utile, a9 a ca a trebuit sa apeleze la Arabia 56 Saudita, dar influenta acesteia asupra Sudanului era limitata. . ' in general, negocierile de incetare a focului avanseaza in masura in care exista o implicare relativ paralela �i egala a partici pantilor secundari 9i tertiari, de ambele parti. Totu9 i, in unele situaµi, un singur stat nucleu poate fi destul de puternic pentru a opri un razboi. In 1992, Conferinta pentru Securitate 9i Coo perare in Europa (CSCE) a incercat sa medieze razboiul dintre Armenia �i Azerbaidjan. A fast constituit un comitet, Grupul de la Minsk, care includea partile primare, secundare �i tertiare din conflict (armenii din Nagorno-Karabah, Armenia, Azerbaidjan, 425

SAMUEL

HUNTINGTON

Rusia, Turcia), plus Franta, Germania, Italia, Suedia, Cehia, Bela rus 9i Statele Unite. in afara de Statele Unite ?i de Franta, unde trai_esc comunitati armene importante, celelalte tari neimplicate in conflict aveau un interes redus 9i mijloace limitate (sau ine xistente) sa puna capat razboiului. Cand cele doua parti terµare, Rusia 9i Turcia, impreuna cu Statele Unite, au convenit asupra unui plan, ac esta a fast respins de armenii din Nagorno-Karabah. Totu�i, Rusia a patr o nat independent o lunga serie de negocieri Ia Moscova, intre Armenia �i Azerbaidjan, care ,,au creat o alternati va la Grupul de la Minsk �i [...] astfel a disipat eforturile eomunitatii internationale"57 . In cele din urma, dupa ce participantii primari au f ost epuizati ?i dupa ce Rusia a obtinut sprijinul Iran1tlui pentru negocieri, efortul ru9ilor a dus la incheierea unui acord de incetare a focului. Ca parti secundare, Rusia ?i Iranul au cooperat, de aseme nea, in incercarile de a obtine o incetare a focului in Tad' jikistan, care au fost sporadic incununate de succes. Rusia va continua sa fie prezenta in Transcaucazia si ' va avea capacitatea sa impuna respectarea acordului de incetare a focului pe care 1-a patronat, atata timp cat va avea interesul sa o faea. Pozitia lor eontrasteaza cu situatia Statelor Unite in ceea ce pri ve�te Bo snia. Acordurile de la Dayton au avut la baza propunerile e lab o rate de grupul de contact, format din statele nucle u inte resate (Germania, Marea Britanie, Franta, Rusia si ' ' Statele Unite), dar nici una dintre celelalte parti de la hivelul al treilea nu a fost implicata indeaproape in redactarea aeordului final, iar doua dintre eele trei parti beligerante au avut o po zitie marginala la negocieri. Ap licarea acordului depinde de o forta a NATO domi nata de amerieani. Daea Statele Unite i9i vor retrage trupele din Bosnia, nici puteril e europene, nici Rusia nu vor avea interesul sa continue implementarea acordului, guvernul bosniac, sarbii 9i croatii vor avea tot interesul sa reia luptele, dupa ce i�i vor re face fortele, iar guvernele sarb ?i croat vor fi te ntate sa pr ofite de ocazie pentru a-�i indeplini visurile de a crea o Serbie Mare �i o Croatie ' Mare. A

426

NII MONDIALE DI OR A RE CE FA RE SI R LO TII ZA ILI CIV A RE NI OC CI ' '

Robert Putnam sublinia masura in care negocierile dintre state sunt ,,jocuri pe doua niveluri", in care diplomatii negociaza simultan cu grupuri din propria tara 9i cu omologii lor din cealalta tara. intr-o analiza paralela, am aratat ca reformatorii dintr-un guvern autoritar, care n egociaza o tr�nziti: la democratie c� mo� deratii din opozitie, trebuie sa negoc1eze 91 cu conservato r11 dur1 din guvern sau sa ii contracareze, in timp ee mo deratii trebuie sa procedeze la fel cu radicalii din opozitie58·� In a:este j ocuri pe �oua _ _ _ niveluri sunt implicate eel put1n patru parµ, 1ntre care exista eel putin trei relatii, adesea patru. ,Totu�i, un razboi �� fali: com�lex este un joc pe trei niveluri, cu eel putin �ase part1 1mpl1cate �1 eel putin �apte relatii intre ele (vezi Figura 11.1). Re� atii o�iz?ntale care traverseaza liniile de falie exista intre perech1 de part1 de la nivelurile intai, al doilea ?i al treilea. Relatii verticale exista intre partile din aceea9i civilizatie, implicate in co nflict l a niveluri dife: rite. Astfel, pentru a opri luptele intr-un razbo i ,,model complet este probabil nevoie de : ea 9i al l oi d al e l i l ur ve ni la e d r lo i rt pa a • impliearea activa treilea; • negociere din partea partil or de l a nivelul al treilea a termenilor generali pentru incetarea luptelor; • folosirea unor stimulente �i ame nintari de catre partile de lul al ve ni a l e d e il rt pa ge in nv c o a ru nt pe a e l la nivelul al trei esiuni asupra pr ca fa sa i e ni rm te ti e� ac e pt ce ac 9 d oilea sa par\ilor primare sa le accepte; . . mare 1 pr r ilo rt pa ea ar d a tr c, ti ae pr , eyi l ui u in rij • retragerea sp de catre cele secun dare; l or de i en rm te a e ar pt ce ac o , ni iu es pr r to es ac • ca rezultat al ci un at a lc ca in r vo ii s, le te in ne bi , re ca e, ar m i pr ile catre part esul lor sa o faca. r te in in e e st ca a er i d ns co r vo cand Procesul de pace din Bosnia a inclus toate aceste elemente. Eforturile unor aetori individuali - Statele Unite, Rusia, Uniunea Europeana - in vederea semnarii unui acord au e �uat. Puterile

427

SAMUEL

I MONDIALE NI DI OR A RE CE FA RE SI OR IL TI ZA LI VI ' CIOCNIREA CI '

HUNTINGTON

i au �a fac� eb tr ii n ca i er am , in rk iu C i l � spunea diplomatul rus Vita u911 1 r r lo µ oa cr a pr u as 9 ii n a rm resiuni asupra bosniacilor, ge 60 in pr imele faze ale razboaielor d�n �ugoslavi�, �supra sarbilor • n om1o ec 1 un 1 ct n sa d n ta p ce ac ta n Rusia fac use o concesie importa ute�u _av:� p ii rb sa re ca n i , ta i d u r n i ra __ ce impotriva Serbiei. Ca ta -1 1 sa r1 ge n ra st n co a n pu 9 m i le sa ri eo n u t incredere, Rusia a putu ns. �e pi re r le el tf re ca � pe ri su i � � - � preseze sa accepte comprom n Bosnia i d 11 rb sa e p s n vi n co a u ia i c re G i ey exemplu, in 1995 R us ia i , in tu To . i c i t ta os u ea 9 in t ii re ca e p i sa elibereze soldatii olan dez urile d or ac t ta ec sp re u a u n ia n os B n di ii anumite mome nte, sarb ncur�a1 n 1 a st ea ac e p o su p au i ey incheiate sub presiu nea Rusiei ilor rb sa l u d or ac t u n ti ob a a i s u R 4, 9 19 e tura. D e exemplu, in aprili , de az or G ui l u a or ra p u as r lo i 9 lu u din Bosnia sa pun a capat atac urio�i : un di f st fo u i a i � u R l. du or ac at lc dar ulterior aceeytia au inca i ", Elti n o zb ra e d i at d se ob t i en ev d plomat r us declara ca ,,sarbii au nducerea co re ca e p i lu tu n e m ja ga n a i insi sta asupra ,,indepliniri i ile fata t ec i ob as tr re -a �i a si u R ar sarba 9i 1 -a luat fata d e R usia", 51i de loviturile aeriene· ale NAT0 • , ar d , ia at ro C t i n ji i r sp u a le ta n e Germania si alte state occid ntele i d eye re P . ti oa cr e p u a fr n I a n ti -i 1n acelaey i timp: au re ueyit sa ca ta ta p ce ac e fi sa ca li to ca sa ra Tudjman dorea foarte mult ca ta t u P e. en p r u e le i µ i za n ga or � n i a it m � tara european a eyi sa fie pri nomic o ec , ic at m lo p i d l u in j i r sp rile occidentale a u exploatat atat ac fi a e d ei ta n i or d i t ca , i e i at ro C at 9 si militar pe care 1-au acord m :o ca fa sa n a jm d u T e p e n vi _ �eptata In ,,c lub ", pentru a-1 con � u1 TudJm�n l , 5 9 9 1 e ti ar m n I e. m le b _ promisuri asupra multor pro u1a eb tr t, n e id cc O n i d te ar p ca fa i s-a comunicat ca, daca voia sa e st E ' a. in r K n I a n a m ra sa U N O a ie � ;, sa permita fortei de protect nt d e id cc O n I t ta p ce ac e fi sa n ; �� foarte importa nt pentru Tudjma ur cu sarb11 g in s t sa la. e fi sa ea vr u ,,N clara un ·di plomat european. ura ep e ez it m i l sa , ea n e em as e d si cu rusii." E l a fost avertizat, i In Kraina �i ri to ri te u a re ce u c le sa e el ;ea etni�a a tun ci cand trup nsiva e of a d n i t ex sa a in t ab se sa in alte zone pop ulate de sarbi eyi u in a tr n i u n a ac d , ca s u sp a sin Slavonia Orientala. Croatilor li

occ identale erau reticente in a incl ude Rusia ca partener egal in procesul de pace. R u9ii au protestat energic impotriva exclude rii lor, susµna nd ca avea u legaturi istorice cu sarbii 9i interese in Balcani mai directe decat oricare alta mare putere. Rusia a insis ta� �a fie un j ucator egal in eforturile de a rezolva conflictele 9i a cr1t1cat dur ,,ten dinta Statelor Unite de a dicta termenii proprii". Necesitatea de a include R usia a devenit clara in febr uarie 1994. Fara a consulta Rusia, NATO a dat un ultimatum sarbilor din Bos ni a de a- 9i retrage armele grele din jurul ora9ului Sarajevo, in caz co ntrar urma nd a fi supu9i un or atac uri aeriene. Sarbii au refuzat 9i o ciocnire viole nta cu NATO parea probabi la. Eltin a avertizat ca ,, unii incearca sa rezolve problema bos ni aca fara parti ciparea Rusi ei" 9i ca ,,nu vom permite acest lucru". Guver nul rus a pre luat apoi initiativa 9i i-a convins pe sarbi sa- 9i retraga armele, cu conditia ca Rusia sa poata desfa 9ura tr upe de mentinere a pacii in regiunea Sarajevo. Aceasta lovitura diplomatica a prevenit escala darea violentei, a demonstrat Occidentului ca Rusia avea influen ta as upra sarbilor 9i a adus tr upe ruse in centrul zonei disputate de musulmanii 9i sarbii din Bosnia59• Prin aceasta manevra, Rusia a dovedit ca avea dreptul de a fi un ,,partener egal" al Occidentului in problema bosniaca. Cu toate �cestea, in aprilie, NATO a autorizat din nou bom bardarea pozitii lor sarbe, fara sa consulte R usia. Aceasta a provo cat o imensa reactie negativa din partea intregii clase politice ruse 9i a intarit opozitia ' nat' ionalista fata ' Kozirev. Imediat ' n si ' de Elti dupa, puterile interesate de la nivelul al treilea - Marea Britanie, Fra nta, Germania, R usia 9i Statele Unite - au format gr upul de co ntact pe ntru a i ncepe redactarea unui acord. In iunie 1994, gru pul a propus un plan care atribuia 51% din Bosnia unei federati 'i croato-musulmane 9i 49% sarbilor din Bosnia 9i pe baza caruia a fost elaborat ulterior acordul de la Dayto n. In anul urmator, a fost nevo ie sa fie puse la punct aranjamen te pentru participarea trupelor r use la aplicarea acordurilor de la Dayton. Acordurile dintre partile de la nivelul al treilea trebuie sa fie acceptate 9i de parti cipantii pr imari 9i sec undar i. D upa curn 428

•

429

SAMUEL

HUNTINGTON

federatie cu musulmanii, ,,u9a Occidentului se va inchide pentru totdeauna pentru ei", dupa cum declara un demnitar americans2 Ca principala sursa externa de ajutor fi.nanciar a Croatiei ' Germa , • C mare influenta asupra acesteia. Relatia strann1a avea o 1oarte a contribuit si sa pe care Statele Unite au stabilit-o cu Croatia ea , , . 1a evitarea punerii in practica, eel putin pana in 1995, a dorintei deseori exprimate de Tudjman de a imparp Bosnia-Hertegovi�a ' intre Croatia 9i Serbia. Spre deosebire de Rusia 9i Germania, Statele Unite nu aveau elemente culturale comune cu protejatii lor bosniaci, astfel incat capacitatea lor de a-i resa pe mus:11mani in vederea ajungerii . � la unele comprom1sur1 era redusa. In plus, lasand retorica la 0 parte, Statele Unite nu i-au ajutat pe bosniaci decat inchizand ochii la incalcarile embargoului asupra armelor comise de Iran si alte state musulmane. In consecinta, musulmanii din Bosnia s-a� simtit din ce in ce mai recunoscatori comunitatii islamice cu care s-au identificat tot mai mult. In acela9i timp, �i au acuza; Statele agresiunea resping nu standard" ,,dublu un aplica a nite ca i 9 ? � impotriva lor, a9a cum facusera in cazul Kuweitului. Dat fiind ca musulman �i se prezentau drept victime, a fost 9i mai greu pentru Statele Unite sa faca presiuni asupra lor pentru a fi concilianti. Astfel, ei au putut sa respinga propunerile de pace, sa-si consoii deze capacitatea militara cu autorul prietenilor lor mus�lmani si in cele din urma, sa ia iniµativa �i sa reca9tige o parte substantiaii ' din teritoriul pe care il pierdusera. R ziste ta parµlor primare la compromis este puternica. in � :n razboiul din Transcaucazia, Federatia Revolutionara Armeana (Dashnak), ultranationalista, care e;a foarte p�temic sustinuta ' d diaspora armeana, a dominat enclava Nagorno-Karabah, a res � pins propunerile de pace turco-ruso-americane, din mai 1993, ac cepta �e de g�vemele Armeniei 9i Azerbaidjanului, s-a angajat in _ of :n�ive mil1tare ca.re i-au adus acuzatii de purificare etnica, a con tr1bu1t la cre 9terea riscului extinderii razboiului si si-a deteriorat relatiile cu guvernul armean, mai moderat. Succe�ui ofensivei din V

430

NII MONDIALE DI OR A RE CE FA RE SI OR IL TI ZA LI VI CI CIOCNIREA ' '

im i sa a re do re ca i, ie en 9 rm A e m le ob pr t Nagorno-Karabah a crea a iz cr ua en at a ru nt pe , ul an Ir cu i ia rc Tu cu ile 9 bunatateasca relati a. rc tu a ad oc bl de i oi zb ra de a at oc ov pr 9 alimentara 9i energetica opl di un ta en m co ", ah ab ar K in ne bi ai m g er ,,Cu cat lucrurile m 63 ." la fid di ai m este ui ul an ev Er ia at tu si at at u ,,c , al nt de ci oc mat a ui eb tr , an si os tr Pe rTe n vo Le i, ie en rm A le te Ca 9i Eltin, pre9 edin s gi le n di r lo ti i al on ti na le ni iu es pr e 9 tr in ru lib hi sa mentina un ec re ca i, rg la ai m a rn te ex a ic lit po de le se re lativul armean 9i inte , 94 19 i lu ul it ar sf la i, e, at st te al 9 9 impuneau compromisuri cu . ia en rm A in ak hn as D ul id rt pa is rz te in a u guvernul sa i ti oa cr i ii rb sa , ah ab ar -K no 9 or p.g N Asemenea armenilor din nd ca , ta in ec ns co in e. nt ge si an tr in i ti zi po din Bosnia au adoptat pen ni iu es pr t ta ci er ex au si ie rb Se i ei µ oa Cr 9 asupra guvernelor re e tr in e m le ob pr ut ar ap au , ce pa de ul tru a contribui la proces st fo au a te es ac r, lo ti oa cr l zu ca In a. ni os B , n lati' ile cu frat'ii lor di a, rm fo de at pt ce ac au ia sn Bo n di i ti oa mai putin serioase, caci cr ii. an m ul us m cu e ti ra de fe o ie tu ti ns co sa , ca daca nu 9i in practi n di l tu ic nfl co , al on rs pe sm ni go ta an In schimb, stimulat de un an ov ad R , ia sn Bo n di r ilo rb sa ul er lid i i ic ev 9 tre pre9 edintele Milo9 c zi ad ar K , 94 19 st gu au In . ic bl pu i at un 9 Karadzic, a devenit inver 9 er uv G i. ic ev ilo M de t ba ro ap se se 9 fu re ca ce a respins-planul de pa t ta un an a r, ilo un ti nc sa a re ca di ri na µ. nul sarb, nerabdator sa ob cu a, ni os B n di ii rb sa cu e al ci er m co le ri tu ga ca intrerupe toate le 1 1: hi sc In . te en am ic ed m i te en im al de 9 exceptfa transporturilor In i. ie rb Se se pu im ile un ti nc sa t xa la re a U N bul acestui gest, O e ez lz pu ex -i sa te oa cr ei at m ar is rm pe anul urmator Milose ' vici a aga tr re se sa ca fa -i sa e an m ul us m or el rt fo i pe sarbii din Kraina 9 an m dj Tu cu , ea en em as de , it en nv co in nord-vestul Bosniei. E l a en ri O i ie on av Sl a t oa cr l ro nt co b sa permita revenirea treptata su t" da re ,,p a iel , ri te pu r ilo ar m a re ba ro tale, ocupata de sarbi. Cu ap an or rp co in n, to ay D la de ile er ci apoi pe sarbii din Bosnia la nego du-i 1n delegatia sa. r ilo un ti nc sa a re ca di ri la ' us nd co Act' iunile lui Milose ' vici au ta en ud pr a re ba ro ap ia tu es ac us ad au ii i ONU impotriva Serbie 9 )

431

•

SAMUEL

P HUNTINGTON

a comunitatii internationale, oarecum surprinsa de schimbarea· atitudinii lui. Naµonalistul, agresivul, purificatorul etnic, beli cosul adept al Serbiei Mari, din 1992, devenise pacificatorul din 1995. Cu toate acestea, pentru mulµ sarbi, el era acum un tradator. A fost aspru criticat la Belgrad de nationali�tii sarbi �i de condu catorii Bisericii Ortodoxe �i acuzat de tradare de sarbii din Kraina �i din Bosnia. Tot de tradare a fost acuzat �i guvernul israelian de catre coloni�tii din Cisiordania, cand a ajuns la un acord cu Organizatia pentru Eliberarea Palestinei. Tradarea rudelor este _pretul pacii intr-un razboi de falie. Epuizarea provocata de razboi �i stimulentele 9i presiunile venite din partea participantilor de la nivelul al treilea ii con strang pe participanµi de la nivelurile primar 9i secundar sa faca schimbari. Extremi�tii fie sunt inlocuiµ de moderati, fie ajung la concluzia ca este in interesul lor sa devina moderati, precum Milo�evici. Totu�i, extremi9tii care adopta o poziµe moderata i�i asuma ni�te riscuri. Cei considerati tradatori suscita o ura muit Lideri ai musulmanilor din decat dusmanii. mai inversunata , , Kashmir, ai cecenilor �i ai singalezilor din Sri Lanka au avut ace ea 9i soarta ca Sadat 9i Rabin, pentru ca au tradat cauza 9i au in cercat sa ajunga la un compromis cu du9 manul. In 1914, un natio nalist sarb a asasinat un arhiduce austriac. Dupa Acordurile de la Dayton, tinta lui cea mai probabila ar fi fost Slobodan Milo9evici. Un acord incheiat cu scopul de a pune capat unui razboi de falie va avea succes, chiar daca doar temporar, daca reflecta echi librul de putere local dintre partile primare 9i interesele partilor secundare 9i tertiare. Impartirea Bosniei in doua entitaµ, re prezentand 51% 9i respectiv 49% din teritoriu, nu era viabila in 1994, cand sarbii controlau 70% din teritoriu; ea a devenit posibi la cand ofensivele create si , musulmane au redus zona controlata de sarbi la aproape jumatate din teritoriu. Procesul de pace a fost 9i el facilitat de epurarile etnice, in urma carora sarbii nu mai re prezentau decat aproape 3% din populatia Croatiei, iar membrii tuturor celor trei grupuri se separasera violent sau voluntar in Bosnia. In plus, partile secundare �i tertiare, ultimele fiind adesea 432

SI CIOCNIREA CIVILIZATIILOR , REFACEREA ORDINII MONDIALE ,

statele nucleu ale civilizatiilor implicate, trebuie sa aiba interese de securitate sau interese comunitare reale intr-un razboi pentru a oferi o solutie viabila. Participantii primari nu pot opri singuri razboaiele de falie. Oprirea acestora 9i prevenirea transformarii Ior in razboaie mondiale depind, in primul rand, de interesele 9i de actiunile statelor nucleu ale marilor civilizatii ale lumii. Razbo iul de falie se propaga rapid, de jos in sus, pacea de falie se propa ga lent, de sus in jos.

I 433

Viitorul civilizatiilor '

CAPITOLUL •

OccIDENTUL, CIVILIZAJIILE SI CIVILIZATIA �

�

Reinnoirea Occidentului? Istoria se sfar�e�te eel putin o data; uneori, chiar de rnai rnulte Cand se naste statul universal al ori in istoria fiecarei civilizatii. , , unei civilizatii, populaµa sa este orbita de ceea ce Toynbee nurnea ,,rnirajul irnortalitatii" �i este convinsa ca a atins stadiul final al evolutiei societatii urnane. A�a s-a intarnplat cu Irnperiul Roman, cu Califatul Abbasid, cu Irnperiul Mogul �i cu Irnperiul Otoman. Cetatenii unui asemenea stat universal ,,in ciuda unor realitati , , evidente [... ] tind sa-1 considere nu un adapost de noapte in salbaticie, ci Pamantul Fagaduintei, scopul tuturor eforturilor uma ne". La fel s-a intarnplat in perioada de apogeu a Pax Britannica. In 1897, pentru englezii din clasa de mijloc, ,,istoria se terminase. [... ] �i aveau toate motivele sa se felicite pentru starea de fericire permanenta pe care acest sfar�it al istoriei le-o oferise"1. Cu toate acestea, societaµle care cred ca istoria lor s -a terrninat sunt, de obi cei, in pragul declinului. Este Occidentul o exceptie de la regula? Melko formula exce lent cele doua intrebari fundamentale: In primul rand, este civilizatia occidentala o spe cie noua, aparte, incomparabil diferita de toate cele lalte civilizatii ' care au existat vreodata? in al doilea rand, expansiunea ei mondiala ameninta (sau promite) sa puna capat posibilitatii dez 2 voltarii tuturor celorlalte civilizatii? '

SAMUEL

P HUNTINGTON

Majoritatea occidentalilor au tendinta fireasca sa raspunda afirmativ la ambele intrebari. Poate ca au dreptate. Totu9i, in tre cut, 9i alte civilizatii au gandit la fel 9i au gre9it. Este evident ca Occidentul difera de toate civilizatiile care au existat vreodata prin aceea ca a avut o influenta enorma asupra tuturor celorlalte civilizaµi incepand din 1500. El a fost, de ase menea, initiatorul proceselor de modernizare 9i industrializare care s-au extins la scara mondiala; in consecinta, societatile din toate celelalte civilizatii au incercat sa-1 ajunga din urma in ceea ce prive9te bogatia 9i modernitatea. Totu9i, inseamna oare toate acestea ca evolutia sunt fundamen, si ' dinamica lui civilizationale ' tal diferite de modelele care au avut ca9tig de cauza in toate celelalte civilizatii? Dovezile istorice 9 i aprecierile speciali9tilor in istoria comparata a civilizatiilor sugereaza altceva. Pana acum, dezvoltarea Occidentului nu s-a indepartat semnificativ de mode lele de evoluµe comune tuturor civilizatiilor existente de-a lungul istoriei. Renastere a islamica si ' ' dinamismul Asiei demonstreaza ca 9i alte civilizaµi sunt active 9i ar putea deveni o amenintare pentru Occident. Un mare razboi intre Occident 9i statele nucleu ale altor civilizatii nu este inevitabil, dar este posibil. Pe de alta parte, declinul treptat 9i fara un curs regulat al Occidentului, care a inceput in secolul al XIX-lea, ar putea continua zeci, poate chiar sute de ani. Sau Occidentul ar putea sa cunoasca o perioada de renastere , sa inverseze tendinta , ' de scadere a influente ' i lui in afacerile mondiale 9i sa- 9i reconfirme pozitia de lider urmat 9i imitat de alte civilizatii. ' In periodizarea probabil cea mai utila a evolutiei civilizaµilor istorice, Carroll Quigley observa un model comun in 9apte faze3 (vezi p. 44). El sustine ca civilizatia occidentala a inceput trep tat sa prinda contur, intre anii 370 9i 750 cl.Hr., prin amestecul unor elemente ale culturilor clasice, semitice, sarazine 9i barbare. Perioada ei de gestatie, de la mijlocul secolului al VIII-lea pana la sfar9itul secolului al X-lea, a fost urmata de o succesiune, ne obi9nuita pentru civilizatii, de faze de expansiune 9i de faze de conflict alternative. Dupa parerea lui Quigley 9i a altor speciali9ti 438

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

in istoria civilizatiilor, Occidentul pare sa iasa acum din faza de conflict. Civilizatia occidentala a devenit o zona de securitate; razboaiele intraoccidentale, cu excepµa cate unui razboi avand ca subiect pescuitul de cod, sunt practic inimaginabile. Occidentul 19i creeaza, dupa cum am aratat in capitolul 2, echivalentul unui imperiu universal, sub forma unui sistem complex de confedera tii, federaµi, regimuri 9 i alte tipuri de instituµi de cooperare, care ;eprezinta materializarea la nivel civilizaµonal a angajamentului sau fata de democratie 9i de pluralismul politic. Pe scurt, Occiden tul a devenit o societate matura, care intra intr-o etapa pe care generatiile viitoare o vor considera o ,,e�oca de aur", � �erioad_a de pace rezultand, potrivit lui Quigley, din ,,absenta or1caror un1tati concurente in interiorul civilizaµei inse9i 9i din faptul ca ori ce 'alte conflicte cu societati din afara sunt indepartate in spatiu sau lipsesc". Aceasta este o perioada de prosperitate produsa de ,,incetarea luptelor interne devastatoare, de reducerea barierelor comerciale interne, de introducerea unui sistem comun de greu de sistemul vast de cheltuieli publice monetar si masuri si tati > ' ' , asociat crearii unui imperiu universal". fn civilizatiile anterioare, aceasta epoca de aur minunata 9i viziunile desp�e nemurire pe care le-a generat au luat sfar9it fie dramatic si rapid, prin victoria unei societati externe, fie lent 9 i la fel de dur�ros, prin dezintegrare interna. Ce se intampla in inte riorul unei civilizatii ' este crucial pentru capacitatea ei de a rezista atat incercarilor externe de a o distruge, cat 9i decaderii interne. Civilizatiile se dezvolta, spunea Quigley in 1961, pentru ca au un ,,inst;ument de expansiune", adica o organizatie militara, politica, economica sau religioasa care acumuleaza surplus 9i il investe9 te in inovatii productive. Civilizatiile decad ca.1_:d incetea: za ,,sa foloseasca surplusul pentru inventii 9i inovatii. In termen1 moderni, spunem ca rata de investitii scade". Aceasta se inta� pla deoarece grupurile sociale care controleaza surplusul au un 1nte res special sa-1 foloseasca ,,nu in scopuri productive, ci pentru a-9! satisface orgoliul [...] 9i il distribuie catre consum, dar nu cr� eaza metode de productie mai eficiente". Oamenii traiesc din cap1talul 439

SAMUEL

P. HUNTINGTON

lor �i civilizatia intra din faza de stat universal in faza de declin Aceasta este o perioada de depresiune economica acuta, de scadere a nivelului de trai, de razboaie civile intre diferitele grupuri de interese �i de cre�tere a analfabetismului. Societatea devine din ce in ce mai slaba. Se fac eforturi le gislative pentru a opri risipa, dar in zadar. Declinul continua. Nivelurile religios, intelectual, social �i politic ale societatii incep sa piarda loialitatea maselor pe scara larga. Incep sa se dezvolte noi mis, cari religioase. Populatia devine din ce in ce mai putin dispusa sa lupte pentru societate sau chiar sa o sustina ' prin impozite. Decaderea duce, apoi, la etapa invaziilor, ,,cand civilizaµa, care nu mai este capabilii sa se apere fiindca nu mai este dispusii. sa o faca, lasa poarta deschisa «invadatorilor barbari»" ca.re vin adesea din ,,alta civilizatie, mai tanara �i mai puternica."4 • Cu toate acestea, lectia cea mai importanta a istoriei civiliza tiilor este ca, de�i multe lucruri sunt probabile, nimic nu este ine vitabil. Civilizatiile se pot reforma �i reinnoi, unele au �i facut-o. Problema principala pentru Occident este daca, la.sand la o parte provocarile externe, este capabil sa opreasca decaderea interna �i sa inverseze tendinta. Se poate reinnoi Occidentul sau degradarea subordonarea interna va continua si si/sau ' ii va accelera sfarsitul ' ' fata de alte civilizatii mai dinamice din punct de vedere economic �i demografic?* * Intr-o estimare care ar putea fi corecta, dar care nu este sprijinita de analiza lui teoretica �i empirica, Quigley conchide: ,,Civilizaµa occidentala nu exista in SOO poate viitor, d.Hr., era in plina inflorire in 1500 d.Hr. si in va inceta sa existe candva ' inainte de 2500 d.Hr." Noile civilizatii din India �i China, spune el, inlocuind u-le pe cele distruse de Occident, vor intra apoi in etapele lor de expansiune �i vor arnenin ta atat civilizatia ocddentala, cat �i pe cea ortodoxa. Carroll Quigley, The Evolution of Civilizations: An Introduction to Historical Analysis (Liberty Press, Indianapolis, 1979; prima ediµe publicata de Macmillan in 1961); pp. 127, 164-166.

440

CroCNIREA CIVILIZAT[ILOR SI ' REFACEREA ORDINII MONDIALE '

La mijlocul anilor 1990, Occidentul avea multe dintre carac teristicile unei civilizatii mature, in pragul declinului, identificate de Quigley. Din punct de vedere economic, Occidentul era mu.It mai bogat decat oricare alta. civilizaµe, dar _ a:ea, _ de a� eme�e� , rate mici de cre�tere economica., de econom1s1re �1 de 1nvest1t11, ai ales prin comparaµe cu societa.tile din Asia de Est. Consumul :dividual �i colectiv avea prioritate asupra crearii capacitatilor necesare mentinerii puterii economice �i militare in viitor. Cre� terea demografica. naturala era sca.zuta., mai ales in comparatie cu cea a ta.rilor islamice. Totu�i, nici una dintre aceste probleme nu ar ave� inevitabil consecinte catastrofale. Economiile occidentale erau inca. in cre�tere, in general popoarele occidentale o duceau mai bine, iar Occidentul ra.manea lider in cercetarea �tiintifica. eyi in inovatia tehnologica. Ratele de natalitate scazute nu puteau fi remediate de guverne (ale caror eforturi in acest sens au, in general, chiar mai putin succes decat eforturile lor de a red� c: cresterea demografica.). Totu�i, imigraµa era o sursa. potent1ala de �goare �i capital uman, daca. erau indeplini: e do�� condi!i� : (1) acceptarea cu prioritate a tinerilor capabili, cal1ficaµ �1 energ1� 1, cu aptitudinile �i competentele de care tara gazda. avea :1�:7 01e; (2) asimilarea noilor imigranti �i a copiilor lor in cultura tar11 res pective 9 i in cultura occidentala., in general. Statele Unite puteau avea probleme in indeplinirea primei conditii, iar Europa in inde _ plinirea celei de-a doua. Cu toate acestea, guvernele occ1dentale au competenta 9 i experienta necesare pentru a elabora �i a im?l� menta politici prin care sa controleze nivelurile eyi sursele 1m1lor. nti gra imi ea ilar asim si le tici gratiei' precum si eris act car ' , Mult mai importante decat economia �i demografia sunt declinul moral, sinuciderea culturala. �i lipsa de unitate politica. ale Occidentului. Printre manifesta.rile eel mai frecvent semna late ale declinului moral se numara: 1. 0 rata in crestere a comportamentelor antisociale, de exemplu, a i;fracµonalitaµi, a consumului de droguri si ' a violentei, ' in general; )

441

SAMUEL

HUNTINGTON

2. d�clinul f��iliei, care se traduce prin cre9terea ratelor d1vortului 91 a numarului de copii ilegitimi, de sarcini la adolescente 9i de familii monoparentale; 3. c�l �uti � i � Statele Unite, un declin al ,,capitalului so cial , ad1ca al numarului de membri al asociatiilor de voluntari 9i al increderii interpersonale aso�iate cu acestea; 4. slabirea generala a ,,eticii muncii" si ' dezvoltarea unui cult al autoindulgentei; 5. descre9terea interesului pentru studiu si ' in ' activitati t �1ectuale, manifestata in Statele Unite prin scaderea . nivelurilor de performanta 9colara. Sa��tate� viitoare a Occidentului 9i influenta sa asupra altor _ societat : dep1nd, intr-o masura considerabila, de capacitatea de a face fata _ ac�stor tendi �te, care, desigur, stau la.baza pretentiilor de super1or1tate morala ale musulmanilor 9i asiaticilor. _Cu!t �ra occ �dentala este contestata de grupuri din interiorul s �c1etatilor occ1dentale, de exemplu, de imigranti din alte civiliza t�1 c�e resping asimilarea 9i continua sa adere 1� valorile, obiceiu rile 91 cult:1ra societatii de origine 9i sa le propage. Acest fenomen se ob�er�a cu pr �cade �e in randul musulmanilor din Europa, care _ constituie, totu9i, o minontate restransa. El se manifesta de ase me�ea, in mai mica masura, in randul hispanicilor din' Statele Unite, care formeaza o minoritate numeroasa. Daca asimilarea hispanicilor e9ueaza, Statele Unite vor deveni o tara divizata cu toate riscurile de dezbinare 9i de conflict intern �ferente. in Eu ropa, civilizatia occidentala ar putea fi subminata si de slabirea compon�ntei sale centrale, cre 9tinismul. Din ce in �e mai putini euro ?�ni se declara credincio 9i, respecta practicile religioase 9i participa la activitati religioase5 • Aceasta tendinta reflecta nu atat ostilitatea fata de religie, cat indiferenta fata de �a. Cu toate aces :ea,_ c ?�ce�tele, valorile 9i practicile cre9tine sunt omniprezente in c�vil1z �t�a eu�opeana. ,, �uedezii sunt, probabil, poporul eel rnai putin rel1gios din Europa , spunea un suedez, ,,dar, pentru a in telege aceasta tara, trebuie sa 9tii ca instituµile, practicile sociale, 442

REA ORDINII MONDIALE CE FA RE SI OR IL CroCNIREA CIVILIZATI ' '

o m pe a az ei m te in se a at 9 vi de ru st no ul od m i farnilia, politica 9 a m ea ar , m ni pe ro eu de e ir eb os de re Sp ". na tenirea noastra lutera r po po un a er id ns co se u, ze ne um D in ed joritate a americanilor cr u ta is ex nu 80 19 r ilo an ul oc ijl m la a ac D . ca ri se bi religios eyi merg la ul ni ce de in a, ic er m A in a as io lig re e er eyt na re dovezi care sa indice o 6 • Erodarea ce ifi ns te in se sa t ru pa. a a as io lig re a te urrnator activita ai m l ee in il, ab ob pr , te es e al nt de ci oc ile at et ci cre9tinismului in so ta na sa ru nt pe ng lu te ar fo en rm te pe re rau caz, doar o ameninta tea civilizatiei occidentale. aSt in sa in it iv a ssa oa ri se ai m si ta ia ed im O amenintare m ai a an ic er am a al on ti na a te ta ti en id , ei ri tele Unite. De-a lungul isto i e al nt de ci oc i ie at liz vi 9 ci a re ni te o m de l ra 9 a fast definita cultu e at it or aj m ea ar m re ca cu , an ic er am ui ul politic de principiile crez adu vi di in a, ti ra oc m de a, te ta er lib ' d: or ac de nt su a americanilor ea at et ri op pr i ul m is al on ti tu ti ns co i, 9 gi le ta fa lismul, egalitatea in ti en id e al e nt ne po m co le be am , XX i lu lu privata. La sfar9itul seco , ic m up gr un de u nu nti co �i t en ol vi e at ac at st fo tatii americane au tu ul tic ul m e el m nu In . ti i ic bl pu i li ua ct le 9 9 dar influent, de inte ia at liz vi ci cu te ni U or el at St a re ca tifi en ralismului, ei au atacat id �i e un m co e an ic er am ri ltu cu ei un ta en st exi t ga occidentala, au ne e, al si ra le na io at bn su le ra ltu cu i ar up gr i aµ au promovat identit 9 ,.. nco au r, lo le te ar po ra re nt di l nu -u tr In etnice si de alta natura. de i a an pe ro eu ra ltu cu ru 9 nt pe a ic at em st si a nt damnat ,,preferi le ra tu ul oc on m ei iv ct pe rs pe a aµ in om ,,d i rivatele ei" in educatie 9 r ge in es hl Sc . M r hu rt A ea un sp m cu a up europeano-americane". D , ci ri nt ce no et i �t ti ra pa se ea es ad e rt oa ,,f nt su i ti Jr., multiculturali 9 ial nt de ci oc e el im cr t ca de a al nt de ci oc a re ni care nu va d in moste pa a an pe ro eu a re ni te o m de i an ic er am 9 lor". Ei vor ,,s a ii scape pe 7 • e" en op ur ne no ri ltu cu in re oa at lv sa te en em el cato asa si ' sa caute op ad gi le e rs ve di in si at st ife an m a sa al ur lt ' Tendinta , multicu , 90 19 ii an in r, ia , 60 19 ii an n di le vi ci r tate dupa-legile drepturilo n di ul un i aµ it rs ve di a re ja ra cu in n di t cu fa. a n to administratia Clin t. an ap fr te es ul ut ec tr cu ul st ra nt Co e. iv ct ie tre principalele ei ob le ob pr o �i e at it al re o ea at it rs ve di au er Pari ntii fondatori consid et it m co un de sa ea al , um un s bu ri lu e a, p ma: de aici deviza national 443 J

SAMUEL

P. HUNTINGTON

Congresului �ont inental , format din Benjamin Franklin, Tho mas Jefferson �1 John Adams. Li derii politici de mai tarziu c re ' � e, se temeau si ei de peri colele diversitat, ii rasial e teritoriale, etnic . . ' econ om1ce ' �1 culturale (care a provocat, intr-adevar, eel mai rnar e · ada 1815-1914) , au raspuns apelului la unitate s1. razb01· din per1o au f_acut din romov area unitaµ i na tional e pr inc ipala lor respo�� _ sabil1tate. ,,S1ngurul mod abso lut sigur de a aduce aceasta natiune in pragul distrugerii este de a o impiedica sa ramana o nati�ne" avertiza Theodore Roosevelt, ,,de a fi lasata sa devina o ad� natu� 8 mpul" i t tot cearta se re a c i • Cu toa te acestea onal i t a n tat i ra de in anii 1990, conducator ii Statelor Unite nu numai ca au permi� acest lucru, ci au sustinut cu asiduitate diversitatea in def avoarea unitatii poporului pe care il conduc. Dupa cum am vazut, conducator ii al tor tari au incercat uneori sa-�i renege mo�tenirea culturala �i sa schimbe identitatea tarii lor de la o c ivil izape la al ta. Pana in prezent, asemenea ten t;tive au e�uat, creand, in schimb, tar i sfa�iate, schizofrenice. Multicul turali�tii americani resping in mod asemanator mostenirea cultu rala a tarii lor, insa, in loc sa incerce sa identifice Statele Unite cu o alta civilizatie, ei vor sa creeze o tara cu civilizat ii mult iple, adica nici unei civilizatii o tara care nu apartine ' ' care nu are un nucl€u ' si cultural. Istoria ne arata ca nic i o tara constituita astfel nu poate rezista mult ti mp ca o soc ietate coerenta. Statele Unite multicivi Uni te. lizaµonale nu vor mai fi Statele Unite, c i Natiunile ' Multicultural i�tii au contestat, de asemenea , un eleme nt esent ial al crezului amer ican, inlocuind drepturile individului cu drepturile grupurilor, definite, in general, in termeni de rasa, et nie, sex �i prefer inte sexuale. in anii 1940, Gunner Myrdal, inta r ind spusele unor observator i straini, incepand cu Hector Saint John de Crevecoeur �i Alexi s de Toqueville, afirma : crezul a fost ,, lian tul acestei natiuni mari �i disparate". Richard Hofstader era de aceea�i parere: ,,A fost destinul nostru ca nat' iune sa nu avern a 9 ideolog i i, ci sa fim una " • Ce se va intampla cu St atele Unite dac aceasta ideologie va fi renegata de o mare parte a cetatenilor arne ricani? Soarta Uniunii Sovietice, cealalta t' ara de mar i dimensiuni, al

444

DIALE ON M I NI DI OR A RE CE FA RE SI OR IL TI CIOCNIREA CIVILIZA ' ' ite, n U r lo te a t S a t ca de t ul m i a m carei unitate era defi.nita, i sa le <lea de u eb tr r a re a c u pl em ex un te :n termeni ideologici, es ara sugera eh m U i sh ke Ta ez n po a j l fu andit ameri c anilor. Filoso a dramat ica a e ar br em zm de i s ] .. [ i u ul i sm x ar . g esecul total al m iberali smului l a re i u� ab pr te �n an sa t ca de �diu�ii Sovietice nu fac al fi a de te ar ep D i. i t ta i n er od m al t n occiden tal , principal ul cure ri to is l i tu � ar sf la de ta an n i m do ia ternativa la marxism �i i deolog 10 ." a de are va ca c o in m do de a es i p a re a o at m ur fi a v ul ei liberalism u lt cu i en rm te in c es n fi de se le re a po I�tr-o epoca in care toate po , al ur lt cu u le uc n ra fa e at et ci so o rali, ce lo c este rezervat pentru itice sunt o l po ile i p i c in Pr c? i t i l po ez cr n definita numai printr-u abila. r du te a t i un m co o i ru st n co a te baza instabila pentru a pu le te ta S , za a te n co a ur lt cu re a c in a Intr-o lume multici vilizational ala a unei m or an va lic re a m ti ul , u pl m i s ' Un ite ar putea fi , pur eyi a conta. gi lo eo id re a c in e, ti i r a sp di lumi occi dentale p e cale de ar sf a n m a se in le ta n de ci oc ei ti a liz vi Respingerea crezului �i a ci amna eyi se in a E . m i t le m cu � a i a i 9 situl Statelor U nite ale Americ i cc zo de se te i n U le te a t S ca a D . le ta n �farsitul c ivilizatie i occ ide i de r ta va te ca a l i � a p ro Eu a l ce du re dentali zeaza, Oc,c identul se ra Fa . te a l pu po n µ pu t n su re ca i , n peste mari colonizate de europe in, cl de in a, ic m e rt a p o a t en Statele Unite, Occidentul va reprez a ta, de la n m se n ei n i ca i m la su n i n pe 9 a populatiei mondiale, pe o atice. i as ro eu e al t en n i t n co i se a m a te a extremit i oc e ti a z i l vi ci i ri to ra pa a �i i t li Ciocnirea dintre multicultura 9 ia lui es pr ex m i s lo fo sa a c , te es an ic er ciden tale si ai crezului am i lu tu en gm se l u or i r te n i n d i e" ir n oc ci James Ku'rth, ,,adevii.rata a ur it ev t po u n ii n a c i er m A . le ta american al ci vil izatiei occ iden au suntern alt s al t n de ci oc r po po un rn te matoarea intrebare: 'su n de d n pi de i lu tu n de i cc O l u or it vi i e it ceva? Vii torul Statelor Un 9 i dentala. c oc a i t a z i l i vi c de ta a f r i lo n reafir marea loialitatii amer ica n i s re a n a se in i aµ it al i lo a � re � In plan intern, aceasta reafirma al1�_m. r tu u 1c l u m la e, ar � to a in zb de � r a d , �erea apelurilor ten tante a l 1 r1 zo u 1l r lo r1 u el p a a re ge n i sp re a n In pla n internat ional, inseam ile econo r tu ga le fi r a re a c i r O . ia s A identifi.carea Statelor Un ite cu ietaµle c so e tr in d la ta en am d n fu mice dintre ele ' distant' a culturala

chiar

445

SAMUEL

P HUNTINGTON

asiatice 9i cea am ericana fa ce imposibila o uniune. Din punct d ve de re cu :tu �al, am er icanii fa c parte din familia Occidentului; rnu.I� . : ticultural1 9t11 pot deteriora sau chiar distruge aceasta relatie, ins� nu o pot i nlo cui. Cand ameri canii i9i cauta radacinile culturale,a le gasesc in Europa. La mijloc ul anilo r 1990, au apa r ut noi discutii cu prtvire I natura 9i la viitorul Occid entului, s-a rec unos cut din nou c a Occ i� dentul era o realitate 9i a crescut pre-ocuparea in legatura cu ceea . ce 1-a r putea asigura supravietui rea. I n pa r te, acestea izvorau din necesitatea de a extind e principala i nstitutie o c cid entala, NATO pentru a includ e tarile occ identale din est 9i din divergentele se� ' . r1oas� care au aparut in Occident, in ceea ce prive9te modul de a �eact1o na fata de dezmembra rea Iugoslaviei. Ele reflectau 9i ingri Jo rarea in l egatura cu unitatea viitoare a Occidentului, in absenta amenintarii sovietice, 9i, mai ales, in legatura cu loialitatea St; telor Unite fata de Europa. Pe masura ce ta.rile occidentale inter actioneaza din ce in ce mai mult cu societati ' nonoccidental e din ce in ce mai puternice, ele con 9tientizeaza fondul c ultural comun c a re l e une 9te . Lide rii de o parte 9 i de alta a Atlanticului au subli niat necesitatea de a intiner i comunitatea atlantica. La sfarsitul lui 1994 9i in 1995, mini9tr ii Apararii german 9i britanic, mini 9trii de Externe f ranc ez 9i america n, H enry Kissinger, 9i alte figuri marcante au imbraµ.9at aceasta cauza. Ea a fost rezumata de mi nistr ul britanic al Apar arii, Marcolm Rifkind, care, in noiembrie 1994, susµnea necesitatea unei ,, comunitati atlan tice" care sa se sprijin e pe patru pilo ni: apa rarea 9i secur itatea, asigurate de NATO; ,, credinta comuna in statul de drept 9i in demo cratia par lamentara"; ,, capitalismul liber al si ' enirea , ,, most ' liber"·, si ' comer tul ea a c la culturala europeana comuna, de la cea greaca si omana r ' ' ui colul Rena 9te rii, pana la valorile, convinger ile si e s ivilizatia c ' ' · "12 Inost ru . n 1995, Comisia Europe ana a lansat un proiect men1t a ,, reinnoi" relaµa tra nsatlantica, care a dus la se mna rea unui pact i c uprinzator i ntre U niunea Europeana 9 i Statele Unite. In acela9 timp, multi lideri politici 9i oam eni de afa ceri impor ta np. din Eu ic. ant transatl ropa au susti r ut n e ar e c ne u a r e d ne zo i rt e com e lib ' ' 446

NII MONDIALE DI OR A RE CE FA RE SI OR IL TI ZA LI VI CI A RE CIOCNI ' '

i F A N us op a sIO -C �� F A a an c ri y e _ am a al � ve9i federatia sindic 1t Jm r1 sp a e1 a e r ce du c on , u1 ul rt e c om a re a alto r masuri de lib eraliz e am nu re a c r, e lib rt e m co e d d or c a a cu entuziasm un asemene ri la sa e r ca in ri ta cu a nt e ur nc co in inta slujbel e americanilor pr europeni i or at rv se on c e d i ut in st su st fo a l 9 �e �rau mici. Acordu ecum 9i de pr , c h) i gr n i G t w e (N i c an ri e am i (Margaret Thatche r) 9 ." canadieni 9i de alti lid eri br itanici. 1n a1 m t cu re t a ul nt e id cc O 2, l lu to pi ca Asa cum am aratat in i expa�siune, �are a re ta ol zv e d e d a n a e 9 op ur e y tai p;intr-o etapa er1cana, am , pa ta e ua do a -o tr in r p oi ap , i e ol 9 durat mai multe s ec nnoiesc viata r 7i i i pa ro Eu i d r o N e d a c 9 ri e m 9 in secolul XX. Daca A e de rm fo a az ee cr i un m co al r u lt cu r lo 9 rnorala, valorifica fondul eta �ol a pl c om a u r nt p e n sa a r st a ic lit integrare economic a 9i po ea intra t pu ar ul nt e id cc O , TO A N ul r borarea lor militara din cad ca 9 i i m no co e e t ta ri e p os r p e d a, an c i intr-o a t reia etapa, euroamer r co ntraca a a iv at fic ni m e s a ic lit po re a gr e t in 0 influenta politica. entului i n ceea d c ci O al v ti la e r ul lin ec d a, ur as ra, intr�o anumita m e_ n:1ilit il at it c a ap i ic m no _ �: co e ul us od r p 9 � ce prive9te demografia, c1V1lizaµJ. r to al r lo r1 e lid i hi oc n i i lu a e r e si ar fac e sa renasca put ce le fa a e t pu ar TA F A -N EU a µ ra e d e f :,cu forta ei comerciala, c on i, tu To i. c ti ia as pe r hi 9 13 at ah M l ru e i m gea in l�me" , ii avertiza pre c, este esen i om on ec i c i lit po ca as e un se sa 9 ul pentr u ca Occident ne occiden u ti na e d a e at it nt e id e r m afi re i sa µal ca Statele Unite 9 ei occidentale. µ za ili iv c al er lid e d al ob gl ul ol r tala si ' sa-s' i defineas ca

Occidentul in lume 0 lume in care identitatile culturale - etnic a, nationala, religioasa �i c ivilizationala - sunt esentiale, iar afin itatile 9i diferentele cul turale determina aliantele, antagonismele 9i politic ile statelor au trei mari implicaµi pentr u Occ ident, in general, 9 i pentru Statele Unite, in particular. in pr imul rand, oamenii de stat pot modific� � ealitat_ � a �on structiv doar daca o recunosc 9i o inteleg. Apar1t1a pol1t1c11- ba zate pe cultura, cre 9terea puter ii c ivilizatiilor no nocciden tale 447

SAMUEL

P HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINil MONDIALE

9i afirmarea culturala din ce in ce mai ferma a acestor societati au fost recunoscute, pe scara larga, in lumea nonoccidentala. Lide rii europeni au atras atentia a:upra fortelor culturale care ii apr o pie 9i ii despart pe oameni. In schimb, elita americana a accep tat 9i a infruntat cu greu aceste noi realitati. Administratiile Bush 9i Clinton au sprijinit unitatea Uniunii Sovietice, a Iugoslaviei, a Bosniei 9i a Rusiei, tari multicivilizationale, incercand zadarnic sa opreasca fortele etnice 9i culturale puternice care actionau in sen sul dezbinarii. Ele au promovat planuri de integrare economica multicivilizationala care fie sunt inutile, ca de exemplu APEC, fie implica mari costuri economice 9i politice neprevazute, ca in cazul intrarii Mexicului in NAFTA. Aceste administratii au incercat sa stabileasca relatii stranse cu statele nucleu ale altor civilizatii sub forma untii ,,parteneriat global" cu Rusia sau a unui ,,angajatnent constructiv" cu China, in ciuda conflictelor de interese firesti dintre Statele Unite 9i aceste tari. In acela9i timp, administratia Clinton nu a implicat Rusia pe deplin in procesul de pace din Bosnia, in ciuda interesului major al Rusiei, statul nucleu al ortodoxiei, in acest razboi. Urmarind himera unei tari multicivilizati, onale, , administratia Clinton a refuzat dreptul la autodeterminare al minoritatilor sarba 9i croata 9i a contribuit la apariµa, in Balcani, a unui stat islamist monopartit partener al Iranului. La fel, guver nul american a sustinut 9i supunerea musulmanilor conducerii ortodoxe, afirmand ca ,,indiscutabil, Cecenia face parte din Fede 14 ratia Rusa." . ' De9i europenii recunosc importanta fundamentala a liniei de demarcatie dintre cre9tinatatea occidentala, pe de o parte, 9i or todoxie 9i Islam, pe de alta parte, Statele Unite, potrivit secreta rului de stat, ,,nu recunosc nici o diviziune fundamentala intre partile catolica, ortodoxa 9i islamica ale Europei". Cei care nu re ediimpi se cunosc diviziunile fundamentale sunt condamnati sa , ce de ele. Administratia Clinton a pa.rut initial sa nu- 9i dea seama asia ca echilibrul de putere dintre Statele Unite si estsocie tatile , ' . tice se schimba 9i, prin urmare, a proclamat in repetate randun A

448

)

. ective in domeniile comertului, drepturilor omului, proliferarii bl , eral gen In ga. atin le sa it reu nu a care pe ai, num nu i are 9 ucle 9 n uvernul american a avut mari dificultati de adaptare la o epoca n care politica globala este determinata de relatiile dintre culturi i. izaµ civil si ' in al doilea rand, in politica externa americana s-a manifestat n reco r chia ori une sau mba schi a na, ndo aba de a ta cen reti O si �idera politicile adoptate pentru a raspunde nevoilor din timpul Razboiului Rece. Unii mai credeau ca Uniunea Sovietica putea re , eral gen mai ul mod La te. Uni ele Stat nou din a nint ame i te na9 9 oamenii tindeau sa considere sacre aliantele 9i acordurile de con trol al armamentului incheiate in timpul Razboiului Rece: NATO trebuie mentinut a9a cum era in timpul Razboiului Rece; tratatul de securitate dintre Japonia 9i Statele Unite este vital pentru se curitatea in Asia de Est; tratatul asupra rachetelor antibalistice este inviolabil; tratatul privind fortele armate convenµonale in Europa trebuie respectat. Evident, nu ar trebui sa se renunte cu usurinta la nici unul dintre aceste acorduri sau la alte acorduri mo9tenite din timpul Razboiului Rece. Totu9 i, nu este neaparat in interesul Statelor Unite sau al Occidentului ca ele sa fie menµ nute in forma de atunci. Realitatile unei lumi multicivilizationale sugereaza ca NATO ar trebui sa se extinda pentru a include alte societati occidentale care doresc sa devina membre si ca ar trebui sa admita ca este absurd sa aiba ca membri doua state care se dusmanesc de moarte si care nu au afinitati culturale cu ceilalti rnembri. Tratatul asupra rachetelor antibalistice, incheiat in timpul Razboiului Rece, pentru a asigura vulnerabilitatea reciproca oi a societatilor sovietica si americana si , a preveni astfel un razb nuclear intre cele doua superputeri, ar putea impiedica Statele Dnite 9 i alte tari sa se protejeze impotriva unor amenintari sau a unor atacuri nucleare imprevizibile, puse la cale de mi9cari tero tiste sau de dictatori nebuni. Tratatul de securitate nipono-ameri can a contribuit la prevenirea unei agresiuni sovietice impotriva Japoniei. Ce scop mai are el dupa terminarea Razboiului Rece? )

)

449

-----

SAMUEL

- -------- --- - - - - - -

HUNTING'I'ON

Sa limiteze influenta Chinei 9i sa descurajeze o agresiune chine '" za? -" " . . " Sa 1ntarz1e aJungerea 1a o 1nte1egere intre Japonia 9i o China in ce�siune? Sa imp��dice Ja�onia sa 9i co�tinue militarizarea? D�: � _ ce 1n ce ma1 multi Japonez1 pun la 1ndo1ala necesitatea preze nte1 . . ' " . ' d1n ce 1n ce mai multi a<m m·1·t 1 1 are amer1can " Japon1a s1 · e 1n ,. , ....,.er1cani . . " . pun la 1ndo1ala neces1tatea unu1 angaJament unilateral al St ate· de a apara Japonia. Acordul privind fortele 1or Un1te armate con, . ,.. vent1o 1n Europa era menit sa modereze confruntarea d'1ntr ' nale e . . NATO 91 Pactul de la Var9ovia in Europa Centrala, sursa de tensiune care a disparut. Principalul efect al acordului este azi acela de a crea dificultati Rusiei in a raspunde amenintarilor percepute la adr:sa securitatii sale din partea popoarelor musulmane din sud. In al treilea rand, diversitatea culturala 9i civilizationala pune sub semnul intrebarii increderea occidentala 9i, mai ales, ameri cana in valoarea universala a culturii occidentale. Aceasta incre dere se exprima atat descriptiv, cat 9i normativ. Descriptiv, ea afirma ca popoarele din toate societatile vor sa adopte valorile, instituµile 9i practicile occidentale. Daca par sa nu doreasca acest lucru 9i raman devotate culturilor lor tradiµonale, sunt victime le unei ,,false con9tiinte", comparabila cu aceea pe care marxi9tii au intalnit-o la proletarii care sprijineau capitalismul. Normativ, credinta universalista occidentala postuleaza ca oamenii din in treaga lume ar trebui sa adopte valorile, institutiile 9i cultura Oc cidentului deoarece ele intruchipeaza modul de a gan di eel mai mai si modern inalt, mai luminat, mai liberal, mai rational mai ' ' ' civilizat al omenirii. In lumea zguduita de conflicte etnice si , de ciocniri intre civilizatii care este pe cale de a se na9 te, increderea occidentalilor in universalitatea culturii lor are trei defecte: este falsa, este imorala a tral cen 9i este periculoasa. Faptul ca este falsa a constituit teza nvi Con ,, : a acestei carti, .a , teza bin e rezumata de Michael Howard gerea, imparta. 9ita de majoritatea occidentalilor, potrivit carei de id rap diversitatea culturala este o curiozitate istorica erodata

450

SI CIOCNIREA CIVILIZA'flILOR ' REFACEREA ORDINTl MONDIAI,£ '

dezv o ltarea unei culturi mondiale comune, anglofone 9i orien tate spre Occident, care modeleaza valorile noastre fundamentale [... ], 15. Un cititor care nu este convins adeva.rata." este nu simplu i pur 9 1nca de intelepciunea observaµei lui sir Michael traie9 te intr-o lurne foarte diferita de aceea descrisa in aceasta carte. C onvingerea ca popoarele nonoccidentale ar trebui sa adopte v alorile, institutiile 9i cultura occidentale este imorala din cauza acti' unilor necesare pentru a o pune in practica. Puterea aproape universala a europenilor, la sfar9 itul secolului al X I X -lea, 9i dominatia globala a Statelor Unite, la sfar9itul secolului XX, au dus la raspandirea civilizatiei occidentale in toata lumea. Cu toate aces tea, globalismul european nu mai exista. Hegemonia americana se restrange, fie �i numai pentru ca nu mai este necesara pen tru a proteja Statele Unite impotriva unei amenintari militare de tip sovietic. Dupa cum am aratat, cultura urmeaza puterea. Daca societatile nonoccidentale vor fi modelate din nou de cultura occidentala, aceasta s@ va intampla numai in urma expansiunii, desfa9urarii 9i a impactului puterii occidentale. Imperialismul este consecinta logica necesara a universalismului. In plus, Occi dentul, o civilizaµe matura, nu mai are dinamismul demografic �i economic necesar pentru a -9i impune vointa asupra altar soci fi contrara autodeetati , si ' orice incercare de a face acest lucru ar ura mas Pe . baza de le enta occid ri valo tiei, ocra dem terminarii si ' ' mai ce in ce din a afirm vor ce civilizatii isi na ulma mus si ica le asiat ' ' ' mult valoarea universala a culturilor lor, occidentalii vor ajunge sa inteleaga din ce in ce mai bine legatura dintre universalism �i imperialism. Universalismul occidental este periculos pentru lume pentru ca ar putea duce la un mare razboi intre statele nucleu ale unor Civilizatii diferite 9 i este periculos pentru Occident pentru ca ar PUtea duce la infrangerea lui. Dupa prabu9 irea Uniunii Sovie tice, occidentalii cred ca civilizatia lor deµne o pozitie dominanta fara precedent in istorie, in timp ce societati mai slabe, precum cele asiatice, musulmane �i nu numai, incep sa capete putere.

451

SAMUEL

P. HUNTINGTON

Prin urmare, ar putea fi determinati sa aplice logica cunos cuta.. 91. p1·1na de forta- a 1u1. Brutus: V

Legiunile noastre sunt complete, cauza noastra este coapt"a. Din zi in zi dusmanul creste. ' ' Acum suntem pe culme, gata sa o luam la vale. ' Soarta omeneasca se schimba ca marea. Daca profiti de valul bun, te duce la noroc, Daca il lasi ' sa treaca, toata viata ' Te zbati printre bancuri de nisip 9i greutati. Suntem acum pe un val bun �i se cuvine a-1 folosi, Altfel ne pierdem 9ansa. (William Shakespeare, Julius Cezar, act 4, scena 3) Totu9i, aceasta logica il va conduce pe Brutus spre infrangere la Philippi. Pentru Occident, ar fi prudent sa nu incerce sa opreas ca schimbarea echilibrului de putere, ci sa invete sa navigheze printre bancuri de nisip, sa suporte greutatile, sa-9i modereze ambitiile 9i sa-9i apere cultura. Toate civilizatiile tree prin procese similare de aparitie, ascen siune 9i declin. Occidentul difera de alte civilizatii nu prin felul in incare s-a dezvoltat, ci prin caracterul distinct al valorilor si , al stitutiilor sale. Printre acestea se remarca indeosebi cre9tinismul, pluralismul, individualismul 9i statul de drept, care au perrnis Occidentului sa inventeze modernitatea, sa se extinda in to ata in ici, lumea 9i sa fie invidiat de alte societati. caracterist Aceste ' ansamblul lor, sunt specifice Occidentului. A9a cum spune Arthur M. Schlesinger Jr., Europa este ,,sursa - unica sursa" a ,,ideilor de libertate individuala, democrape politica, stat de drept, drep turi ale omului 9i libertate culturala. [... ] Acestea sunt idei europene, nu asiatice, nici africane, nici din Orientul Mijlociu - poate do�r 16 atia z civili prin adoptie." r Ele fac civilizatia ia ' ' occidentala unica' tru pen ci sala, r occidentala este valoroasa nu pentru ca este unive r rilo lide ca este unica. Prin urmare, principala responsabilitate a 452

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

occidentali nu este sa incerce sa schimbe alte civilizatii dupa mo del ul Occidentului, ceea ce le depa9e9te puterea aflata in declin, ci sa pastreze 9i sa reinnoiasca aceste calitati unice ale civilizatiei lor. Deoarece Statele Unite ale Americii este cea mai puternica tara occidentala, responsabilitatea ii revine, in cea mai mare parte. Pentru a conserva civilizatia ' occidentala, in ciuda declinului puterii Occidentului, este in interesul SUA 9i al tarilor europene: • sa realizeze o mai mare integrare politica, economica 9i mi litara 9i sa-9i coordoneze politicile pentru a impiedica state le din alte civilizatii sa exploateze divergentele dintre ele; • sa incorporeze in Uniunea Europearta 9i in NATO statele occidentale din Europa Centrala, adica ta.rile din Grupul de la Vi9 egrad, republicile baltice, Slovenia 9i Croatia; • sa incl!,rajeze ,,occidentalizarea" Americii Latine 9i, pe cat posibil, alinierea stransa a tarilor latino-americane cu Occi dentul; • sa franeze dezvoltarea puterii militare convenponale 9i neconventionale a tarilor islamice si ' sinice; ' ' • sa incetineasca indepartarea Japoniei de Occident 9i apropierea ei de China; • sa accepte Rusia ca stat nucleu al ortodoxiei 9i ca mare pu tere regionala, cu interese legitime legate de securitatea frontierelor sale sudice; • sa mentina superioritatea tehnologica �i militara a Occi dentului asupra celo rlaltor civilizatii; • 9i, eel mai important, sa admita ca interventia Occidentului in afacerile altor civilizatii este, probabil, cea mai pericu loasa sursa de instabilitate �i de potential conflict global 1ntr-o lume multicivilizationala. ' Dupa ce Razboiul Rece s-a terminat, in Statele Unite s-a dis cutat foarte mult despre directia pe care trebuia s-o urmeze po litica externa americana. In prezent, Statele Unite nu pot nici sa domine, nici sa evite lumea. Nici internationalismul, nici izolatio nismul, nici multilateralismul, nici unilateralismul nu le vor servi 453

SAMUEL

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI , REFACEREA ORDINII MONDIALE ,

HUNTINGTON

eel mai bine inter:sele. Acestea vor fi aparate eficient prin . e tarea extremelor 91 adoptarea unei politici de cooperare s+--" Vi: .. cu par tener11 europen1,. pentru a proteja 9i a promova int w.ansa eresele · · · · ·1 · · · 91 valor1 e c1vi11zat1e1 un1ce pe care o imparta9esc.

Razboiul �i ordinea civilizatiilor ' Un razboi global in care sa fie implicate statele nucleu ale mar1·1 or . i . .. . . c1v li zat11 ale 1um11 este extrem de improbabil, dar nu imposibil. U asemenea razboi, dupa cum am sugerat, ar putea rezulta din es� caladarea unui razboi de falie intre grupuri din civilizatii diferit eel mai probabil intre musulmani 9i nonmusulmani. E�caladare: este mai probabila daca statele musulmane care aspira la statutul de stat �u�l�u rivalizeaza in acordarea asistentei coreligionarilor lor anga7at1 1n lupte. Ea este mai puµn probabila daca ta.rile inru dite cu beligerantii 9i implicate in conflict la niveluriie al doilea 9 i al treilea au interesul sa nu participe direct la razboi. Schimba rea echilibrului de putere dintre civilizati , i si dintre statele lor nucleu este o sursa mai periculoasa de razboi global intre civilizatii. Ascensiun:ea ,,celui mai mare jucator din istoria omenirii", China, 9i afirmarea ei din ce in ce mai hotarata, in cazul in care vor conti nua, vor pune la grea incercare stabilitatea internationala la mce putul secolului al XXI-lea. Afirmarea Chinei ca put�re dominanta in Asia de Est 9i de Sud-Est ar fi contrara intereselor americane, 17 Unite a9a cum au fost ele definite de-a lungul istoriei Statelor . Avand in vedere interesele americane, cum ar putea izbucni . 9 1 evolua un razboi intre Statele Unite 9i China? Sa presupunern ca suntem in anul 2010. Trupele americane au plecat din Coreea, care s-a reunificat, iar prezenta militara americana in Japonia s-a redus considerabil. Taiwanul 9i China au ajuns la o intelege re. Tai wanul i9i pastreaza, in cea mai mare parte, independenta de facto, dar recunoa9te explicit suzeranitatea Beijingului si, cu sprijinu l Chinei, este admis in ONU dupa modelul Ucrainei si Bielor usiei, in 1946. Exploatarea resurselor petroliere din Mare; Chinei de Su� et, n Chi ul a continuat in ritm rapid, in mare masura sub patronaj

454

cu exceptia unor zone ramase sub control vietnamez, unde resur zatoa mai incre Mult . icane amer anii comp de atate explo sunt ele s re in sine datorita noilor sale capacitati de proiectie de forte, China anunta ca i9i va extinde controlul asupra intregii mari. Vietname zii se opun 9i au loc lupte intre nave de razboi chineze 9i vietna meze. Chinezii, dornici sa razbune umilinta din 1979, invadeaza Vietnamul, care cere ajutorul Statelor Unite. Chinezii avertizeaza Statele Unite sa nu se amestece. Japonia 9i alte tari asiatice ezita . Statele Unite declara ca nu pot accepta cucerirea Vietnamului de catre China, cer sanctiuni economice impotriva acesteia 9i trimit una dintre putinele forte operaµonale cu portavioane pe care le rnai au in Marea Chinei de Sud. Chinezii condamna aceasta acti une drept o incalcare a apelor teritoriale chineze 9i lanseaza lovi turi aeriene impotriva fortei operationale. Eforturile secretarului general al ONU 9i ale premierului japonez de a negocia o incetare de i Asie ale zone alte in d extin se le itati ostil a focului esueaza si , ' Est. Japonia interzice folosirea bazelor americane de pe teritoriul ei pentru actiuni impotriva Chinei, Statele Unite ignora aceasta interdictie, iar Japonia i9 i declara neutralitatea 9i pune bazele in carantina. Submarine 9i avioane chineze operand din Taiwan 9i din China continentala produc pagube serioase navelor 9i bazelor americane din Asia de Est. In acela9i timp, fortele terestre chineze intra in Hanoi 9i ocupa zone intinse ale Vietnamului. Din moment ce atat Statele Unite, cat si • China au rachete care pot lansa bombe nucleare pe teritoriul celeilalte tari, ambele parti se abtin implicit 9i aceste arme nu sunt folosite in primele faze ale ele amb in a exist uri atac enea asem de razboiului. Totusi, a team ' societaµ, fiind deosebit de puternica in Statele Unite. Ea ii face pe mulµ americani sa inceapa sa se intrebe de ce sunt supu9i acestui pericol. Ce importanta are daca China controleaza Marea Chinei de Sud, Vietnamul sau chiar toata Asia de Sud-Est? Opozitia fata de razboi este foarte putemica mai ales in statele dominate de hispanici, din sud-vestul Statelor Unite, ai caror cetateni 9i gu vernanti declara ca ,,acesta nu este razboiul nostru" 9i incearca sa nu se implice, asemenea Noii Anglii in cazul razboiului din 1812.

455

SAMUEL

P HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI , REFACEREA ORDINII MONDIALE ,

Dupa ce chinezii i�i consolideaza victoriile initiale din Asia de Est opinia publica americana incepe sa adopte o atitudine pe car� Japonia sperase ca o vor adopta americanii in 1942: neaplicare in practica a acestei noi pretenµi la hegemonie ar costa prea sa ne multumim sa negociem o incetare a luptelor sporadice sa� ,,falsului razboi" care are loc acum in Pacificul de Vest. Intre timp, razboiul are impact asupra principalelor state ale altor civilizatii. India profita de faptul ca, in Asia de Est, China este ocupata pentru a lansa un atac devastator asupra Pakista nului, cu scopul de a distruge complet capacitatile militare con ventionale �i nucleare ale acestei tari. La inceput are succes, dar alianta militara dintre Pakistan, Iran �i China intra in actiune , �i Iranul vine in ajutorul Pakistanului cu forte militare moderne si , sofisticate. India se impotmole9te in lupte impotriva trupelor iraniene 9i a gherilelor pakistaneze, formate din membrii diferitelor grupuri etnice. Atat Pakistanul, cat 9i India cer ajutorul statelor arabe-India avertizand asupra pericolului dominatiei iraniene in Asia de Sud-Vest-, dar succesele initiale ale Chinei impotriva Sta telor Unite au stimulat mari miscari antioccidentale in societatile ' ' musulmane. Unul cate unul, ultimele cateva guverne prooccidentale din ta.rile arabe si islamiste ' ' Turcia sunt rasturnate de miscari ' sprijinite de cohortele de tineri musulmani. Valul de antioccidentalism provocat de slabiciunea Occidentului duce la un atac arab masiv impotriva Israelului, pe care Flota a VI-a americana, mult redusa, nu il poate opri. China 9i Statele Unite incearca sa atraga sprijinul altor state importante. Cand China repurteaza succese militare, Japonia, in grijorata, i se alatura, trecand de la neutralitatea formala la o ne utralitate prochineza 9i apoi cedand cererilor Chinei 9i devenind cobeligerant. Fortele japoneze ocupa bazele americane ramase in Japonia, iar Statele Unite i9i evacueaza in graba trupele. State!� Unite declara o blocada asupra Japoniei, iar navele japoneze �1 americane se angajeaza in confruntari sporadice in Pacificul de Vest. La inceputul razboiului, China propusese un pact de secu: ritate reciproca Rusiei (care amintea vag de pactul intre Hitler �1

tnul:

456

Stalin). Totu9i, succesele Chinei au asupra Rusiei un efect opus celu i pe care 1-au avut asupra Japoniei. Perspectiva victoriei chi neze �i a dominatiei chineze totale in Asia de Est ingroze9te Mos cova. Cand Rusia incepe sa adopte o orientare antichineza �i sa-9i intareasca trupele din Siberia, numero9 ii chinezi stabiliti acolo 1ncearca sa impiedice aceste mi�cari de trupe. China intervine rnilitar pentru a-i proteja pe compatrioti 9i ocupa Vladivostokul, valea fluviului Amur 9i alte zone strategice din estul Siberiei. In timp ce luptele dintre trupele ruse 9i chineze se extind in Siberia centrala, izbucnesc revolte in Mongolia, pe care China o pusese anterior sub ,,protectoratul" sau. Controlul resurselor petroliere 9i accesul la acestea sunt esen tiale pentru toti combatantii. in ciuda investitiilor ei masive in energia nucleara, Japonia depinde inca foarte mult de importu rile de petrol, ceea ce ii accentueaza tendinta de a face concesii Chinei 9i de a-�i asigura :fluxul petrolier din Golful Persic, Indo nezia si Marea Chinei de Sud. in cursul razboiului, pe masura ce tarile arabe ajung sub controlul militantilor islamici, exporturile de petrol din Golful Persic spre Occident se reduc considerabil, ndent de sursele din asa ' ca Occidentul devine din ce in ce mai depe ul dent Occi a rmin dete u lucr t Aces . trala Cen Asia Rusia, Caucaz si ' sa i9i intensifice eforturile de a atrage Rusia de partea sa 9 i de a o sprijini sa-9i extinda controlul asupra tarilor musulmane din sud, bogate 1n petrol. Intre timp, Statele Unite fac mari eforturi sa mobilizeze sprijinul deplin al aliatilor lor europeni. Ace�tia le acorda ajutor diplo matic 9 i economic, dar ezita sa se implice militar. Totu9i, China �i Iranul se tern ca ta.rile occidentale se vor alatura pana la urma Statelor Unite, a9a cum Statele Unite au venit, pana la urma, in ajutorul Marii Britanii 9 i Frantei in cele doua razboaie mondiale. Pentru a impiedica acest lucru, ele desfa�oara in secret, in Bosnia 9i Algeria, rachete cu raza medie capabile sa transporte ogive nu cleare 9 i avertizeaza puterile europene sa nu se amestece in raz boi. A9a cum s-a intamplat aproape de fiecare data cand China a incercat sa intimideze alte ta.ti, in afara Japoniei, aceasta actiune 457

SAMUEL

HUNTii"JGTON

are consecinte opuse celor scontate. Serviciile de spionaj ameri cane observa 9i raporteaza desfa 9urarea de rachete 9i Consiliu1 NATO cere retragerea lor imediata. Totu9i, inainte ca NAT O sa poata acµona, Serbia, dorind sa- 9i redobandeasca rolul istoric de pavaza a cre 9tinatatii impotriva turcilor, invadeaza Bos11.ia. Croa µ a i se alatura 9 i cele doua tari ocupa 9 i impart Bosnia, captureaza rachetele 9i incearca sa termine epurarea etnica pe care au fost obligate sa o intrerupa in anii 1990. Albania 9i Turcia incearca sa-i ajute pe bosniaci. Grecia 9i Bulgaria lanseaza invazii in partea europeana a Turciei 9i, la Istanbul, se declan 9eaza panica in mo mentul in care turcii fug peste Bosfor. In acela9i timp, o racheta cu ogiva nucleara lansata din Algeria explodeaza langa Marsilia si ' NATO raspunde cu atacuri aeriene devastatoare impotriva unor tinte din Africa de Nord. ' Astfel, Statele Unite, Europa, Rusia 9i India sunt implicate intr-un conflict mondial impotriva Chinei, Japoniei 9i a majoritaµi tarilor islamice. Cum s-ar termina un asemenea razboi? Ambele tabere poseda capacitati nucleare importante 9i, daca acestea ar juca un rol mai mult decat minim in conflict, principalele tari din ambele tabere ar putea fi, in mare parte, distruse. Daca descura jarea reciproca ar functiona, epuizarea partilor ar putea duce la negocierea unui armistitiu, care nu ar rezolva, totu9i, problema fundamentala a hegemoniei chineze in Asia de Est. O alta posibi litate este ca Occidentul sa incerce sa invinga China folosind mij loace militare conventionale. Totu9i, alinierea Japoniei de partea Chinei ii asigura acesteia din urma protectia unui cordon sanitar insular, care impiedica Statele Unite sa- 9i foloseasca puterea na vala impotriva centrelor urbane 9i industria1e chineze de pe coas ta. Alternativa este atacarea Chinei dinspre vest. Luptele dintre Rusia 9i China determina NATO sa accepte Rusia ca stat membru in 9i sa coopereze cu ea pentru a contracara incursiunile chineze Siberia, pentru a mentine controlul rus asupra tarilor musul�a ne bogate in petrol 9i gaz din Asia Centrala, pentru a incuraja in surectii in randul tibetanilor, uigurilor 9i al mongolilor impotri va stapanirii chineze 9i pentru a mobiliza 9i desfa9ura treptat forte

458

CIOCNIREA CJVILIZATIILOR S1 ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

final peste lui ltu asa l pu sco in ei eri Sib ul est in e rus i ale ent cid 9 oc Marele Zid, spre Beijing, Manciuria 9i centrul Chinei han. Oricare ar fi rezultatul imediat al acestui razboi mondial intre a re eta inc de rd aco un , oca ipr rec ara cle nu ea ger tru dis ii zat civili r ma un sau lor nti era lig be i ari uiz ep a 9 urm in iat he inc r ilo tat ostili -, rezultatul en nm na Tia ta Pia in le nta ide occ i e rus or tel for al 9 l dramatic al nu cli de il, ab vit ine pe roa ap fi, ar g lun n me ter pe lui lor ali i nc pri r uro tut a re lita mi i e fic gra mo de ce, mi n? eco � 9 puterii -a s de m1 ns tra s-a e car la ba glo ea ter pu a, int sec con In ti. ran ige bel rca oa int se sa ut ep inc a oi ap i t ves la est la de , lor ole sec l 9 lungu i iar fic ne be rii Ma d. su la rd no la de m acu ce tre ar est la st de la ve tinut ab u s-a e car ile ati iliz civ t sun i ati iliz civ re int i bo raz i stu ace ai vas de d fiin nia po Ja i ina , Ch sia Ru , tul en cid Oc el. la 9 rte pa ia sa a ne me ase o de at p . sea a ca da ia, Ind , µn pu i ma sau lt mu i tate ma distrugere, de9i a participat la razboi, are calea deschisa spre a reconstrui lumea pe haze hinduse. Mari segmente ale opiniei en ori cu ta, tan tes pro a on sax glo an ta eli za acu e can eri am ce publi i Un or tel Sta ii ter pu al er sev l nu cli de de , ala nt ide occ tare strict te. Liderii hispanici vin la putere sustinuti de promisiunea unui ajutor substantial, de tipul planului Marshall, din partea statelor de Pe i. bo raz la at cip rti pa au nu e car re spe pro e can eri -am latino alta parte, Africa nu are mai nimic de oferit pentru reconstructia Europei, in schimb contribuie cu hoarde mobilizate social care i nia po Ja , ina Ch e car in ul caz 9 in ia, As In as. ram i ma a da ce pra re sp tot za sea pla de se ea ter pu i, bo raz de te sta va de Coreea sunt sud, iar Indonezia, care a ramas neutra, devine statul dominant exercita influisi i, en ali str au sai r ilo ier sil con ' rea ma si ru b ind su , ' t, es la a, nd ela Ze ua No din e ind int se e car ne zo ei un ta ra en asup pana in Myanmar 9i Sri Lanka, la vest, 9i in Vietnam, la nord. To a te acestea prevestesc un conflict viitor cu India 9i cu o China care s-a redresat. In orice caz, centrul politicii mondiale se deplaseaza spre sud. Daca cititorul crede ca acest scenariu este o fantezie nebu neasca si neverosimila, cu atat mai bine. Sa speram ca nici un alt scenari� de razboi mondial intre civilizaµi nu va fi mai plauzibil.

459

SAMUEL

P. HUNTfNGTON

REA ORDINII MONDIAI,E ACE REF SI R ILO CIOCNIREA CIVILIZATI , ,

Totu9 i, ceea ce este eel mai plauzibil 9i, prin urmare, c�l mai in . )Orator 1n acest scenar1u este cauza razboiului: interventia st gr-i_.... lui nucleu al unei civilizatii (Statele Unite) intr-o disputa di:!u r statul nucleu al altei civilizatii ( China) 9i un stat membru al ac : 1e civilizatii (Vietnamul). Din punctul de vedere -al St,1telor Un;t i aceasta interventie era necesara pentru a apara dreptul internat; � onal, pentru a respinge o agresiune, a proteja libertatea maril' or, · · a- 91 ment1ne accesu11a petroIul din Marea Chinei de Sud 9i pentr a impiedica dominarea Asiei de Est de catre o singura putere. D� punctul de vedere al Chinei, aceasta interventie era o incercare aroganta absolut intolerabila, dar tipica, a statului occidental do minant de a umili 9i intimida China, de a provoca opozitie fata de China in sfera ei de influenta legitima 9i de a o impiedica �a joace rolul cuvenit in afacerile mondiale. Pe scurt, pentru a evita in viitor razboaie de proportii intre civilizaµi statele nucleu trebuie sa se abµna sa intervina in con flicte din alte civilizatii , . Acesta este un adevar care ' fara indoiala' pentru unele state, in special pentru Statele Unite, va fi greu de acceptat. Aceasta regulii a abpnerii, potrivit careia statele nudeu trebuie sa se abtina sa intervina in conflicte din alte civilizatii ' , ' este prima condiµe a pacii intr-o lume multicivilizaµonala 9i multipolara. A doua conditie este regula medierii comune, potrivit careia statele nucleu trebuie sa negocieze unul cu altul pentru a impiedica escaladarea razboaielor de falie intre state sau intte grupuri din civilizatiile lor ori pentru a le opri. Acceptarea acestor reguli 9i a unei lumi caracterizate printr-o mai mare egalitate intre civilizatii nu va fi u9oara pentru Occident sau pentru civilizatiile care pot aspira sa domine lumea alaturi de el sau in locul lui. De exemplu, intr-o asemenea lume, statele nucleu ar putea considera ca este prerogativa lor sa posede arme nucleare 9i ar putea sa refuze altor state membre ale civilizatiei lor dreptul de a detine asemenea arme. Reflectand retrospec�� asupra eforturilor sale de a oferi o ,,capacitate nucleara completa Pakistanului, Zulfikar Ali Bhutto le justifica astfel: ,,Stim ca Israe lul 9i Africa de Sud au o capacitate nudeara completi. Civilizatiile •

•

460

iliciv ar Do e. tat aci cap a ast ace au sa du hin si sca eia evr , ina ' cres, t . . "18 e. b 1m sc h' se sa e al c pe zatia islamica nu o avea, dar s1tuaµa era t nucleu sta de e sit lip ile ati iliz civ in. nie mo ge he ru nt pe ia tit pe cdm . are cle nu e arm de ea uir str con ru nt pe tia eti mp co i la mu sti oate 9 ca nt de evi e est ul, tan kis Pa cu sa an str e rar pe coo de i ati rel are �esi kis Pa ca lt mu de fel la are cle nu e arm de ie vo ne are �a Ira�ul crede ra og pr la tat un ren au ina nt rge iA ilia az Br , rte pa a alt de Pe ul. 9 tan , are cle nu ele arm s tru dis i-a d Su de a ric Af iar , are cle nu lor 9 mele e sa ep inc ria ge Ni ca da , ele alt ze ne µo izi ach sa ri do tea pu ar dar ca pli im ara cle nu ea rar life pro i De e. arm a ne me ase cu e tez do 9 se in e lum o ii, alt i n ga Sa t ot Sc tau ara m cu pa du 9 e, nt ide ev riscuri ea av ar e ati iliz civ re ma re ca fie din u cle nu te sta ua do sau care unul l stu de e lum o fi tea pu ar te, sta or alt rea oa fav de , in are de nu e arm de stabila. cre t fos au le ipa nc pri ale on ati ern int r ilo uti tit ins tea ita Major ate la scurt timp dupa al Doilea Razboi Mondial 9i configuraµa ra su ma Pe e. tal en cid oc e cil cti pra �i ile lor va e, sel ere int a ect refl lor i civ or alt ea ter pu cu t or rap in a de sca va ui tul en cid Oc ea ce puter lizatii, se vor face presiuni ca aceste institutii sa fie reorganizate pentru a tine seama de interesele acestora din urma. Problema cea mai evidenta, mai importanta �i, probabil, mai controversata cu Se de lui iliu ns Co al t en an rm pe ru mb me de l tu tu priveste sta ritate' al ONU. Doar marile puteri victorioase in al Doilec1 Razboi pu i ma ce in ce din e nd pu res co ce a cee t, tu sta st ace au ial nd Mo tin distributiei reale a puterii in lume. Pe termen mai lung, fie se vor face schimbari in componenta Consiliului, fie se vor crea alte proceduri, mai puµn formale, pentru a trata problemele de secu ritate' as' a cum ' la intalnirile grupului G- 7 se discuta problemele ca fi ar al ide , ala on ati iliz civ lti mu e m lu o trIn le. ba ic econom e glo fiecare mare civilizatie sa aiba eel putin un membru permanent in e at St . au ele re nt di i tre ai m nu t, en ez pr In e. at rit cu Se ul de ili ns Co le Unite au sprijinit acordarea statutului de membru permanent ar do e tin ob r vo il a te es ac ca r cla te es r da , iei an rm Japoniei si Ge r i pe br em m i no ci cin us op pr a a ili az . Br ce fa r vo daca si alte tari o , Japonia, India, Nigeria ia an rm Ge : to ve de t ep dr ra fi man�nti , ' y

461

SAMUEL

P. H UN'fINGTON

9i ea in sa 9i. Totu9i, cei un miliard de musulmani din intreaga lurn ar ramane astfel nereprez entati, c u exce ptia cazului in care Nige� ria 9i-ar asuma aceasta responsabilitate. Din punct de vedere ciVi liza tional, este evident ca Ja ponia 9i In di a ar trebui sa fi e mernbri permanenti, iar Africa, America L atina 9i lumea musulma'ha ar trebui sa aiba loc uri permanente, care ar putea fi oc upate Prin rota tie de statel e dominante ale acestor civilizatii, d esemnate de Organizati a Conferintei I slamice, de O rganizati a Unitatii Africa ne 9i de Organizaµ a St at elor Americane (Statele Unite trebuind sa se abtina). Ar fi, de asemen ea, pot rivit ca locurile Marii B ritanii 9i Frantei sa se comaseze, devenind locul Uniunii E uropene, care sa fie ocupat prin rot ati e de un reprezentant al es de catre aceasta. A stf el, 9apte civilizaµi ar avea cate un loc permanent, iar Occi dent ul ar avea doua, o re partiti e c are ar corespunde, in linii mari, di stribuµ ei popul atiei, bogaµ ei 9 i puterii in l ume.

Punctele comune ale civilizatiilor Unii americ ani au promovat multicult uralismul acasa, altii au promovat universalismul peste hotare, iar eel de-al treilea grup le-a promovat pe amandoua. Multic ulturali smul ameninta Sta tel e Unite si ' Occidentul; univ ers alismul ame ninta ' Occidentul 9i lumea. Ambe le neaga unicitate a culturii occidentale. Adeptii monoc ulturalismului global vor ca lumea sa fie prec um America. A deptii multiculturalismului intern vor c a America sa fie ca lu mea. 0 America multicult urala este impos ibila pentru ca o Ame rica nonoccidentala nu este amer ic ana. O l u me multiculturala este in evitabila pentru ca un imperiu glob al este imposibil. Pen tr u salvgardarea Statelor Unite 9i a Occidentului este nevoie de reinnoirea identitat' ii occidental e. Pentru securitatea lumii este nevoi e de accept area multiculturalitatii global e. . Vacuitatea univ ersalismulu i occidental si realitatea diversi, tat, ii c ulturale due oare, inevitabil si irevocabil' la re lativism mo, ral 9i cultural? Daca universalis mul le gitimeaza imperialismul, relativi smul legitimeaza represiunea? Inca o data, raspunsul la

462

CIOCNlREA CIVlLlZKflILOR SI , ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

ace ste intrebari est e da 9i nu . Culturile sunt relative; moralitatea este absoluta. D upa cu m a aratat Michael Walzer, culturile sun� si mo dele de comportament pentru a-1 ii institut e ofera e l rgi"· a l ' , " hida pe oameni pe dru murile considerate de urmat intr-o anu�ita societate. Totu9i, din ace asta moralitate maximalista deriva 0 moralitate ,,ingusta", minimalis ta, c are este dincolo 9i mai pre su s de ea ;;i c are reune9te ,,caracteristicile reiterate ale diferitelor moralitati cuprinzatoare sau maximaliste". Conceptele morale minime de adeva r 9i de d rept ate exista in toate moralitaµle m� extin se si nu pot fi disod ate de ele. Exista, de asemenea, ,,porunc1 negativ�" in moralitatea minimala, eel mai_ a d� sea_ �re�l� impo triva omorul ui, in9elatoriei, torturii, opres1un11 91 tiran1 e1". Ceea ce oame nii au in comun este ,,mai degraba con9tiinta unui du9man [sau rau] comun decat adeziunea la o cultura comuna". Soci etatea umana este ,,universala pentr u ca este u mana 9i particulara pentru ca este o societate". Uneori mergem alaturi de altii, dar ce! mai ad esea merg em singuri19 . Totu9i, din conditia umana comuna deriva O moralitate minimala ,,ingusta" 9i in toate culturile exista ,,dispozitii univ ersale" 20. Coexistent a culturala necesita cautarea elementelor comune ale majoritaµi civilizatiilor, nu i:romovarea caracteristicilor asa-zi s unive rsale ale unei civilizaµi. Intr-o lume amna a renunt a l a inse tructiv s con a ction a a multiciviliz ationala ' ' , univ ersali sm, a accepta div er sitatea 9i a cauta punctele comune. Un efort de a identifica asemenea puncte comune intr-un spa tiu foarte mic a fo st facut in Singapore, in anii 1990. Populatia �ce stei tari este formata din chin ezi (79o/o), malaiezi 9i musulmani (15%) 9i din indieni hindui9 ti 9i sikh (6o/o). In trecut, guvernul a incercat sa promoveze ,,valorile confucianismului", dar a insistat, de asemenea, ca toti cetate nii sa fie e ducati in engleza si sa O vorbeasca fluent. In ianua rie 1989, pre;;edintele Wee Kim Wee in discursul tinut la deschi derea l ucrarilor parlamentului, atra�ea atenti a as�p ra expunerii inte nse a celor 2, 7 :°ilio ane d: A singaporezi la influentele culturale occide ntale, care 11 ,, adusesera in contact strans cu �oile i dei 9i tehnologii din strainat ate", dar )

�

463

SAMUEL

P. HUNTINGTON

ii ,,e xpusesera 9i unor stiluri de viata 9i unor valori straine". El av tiza ca ,, ideile asiatice traditional e de moralitate, d atorie i 9 soc�;: tate, care ne -au sustinut in trecut, sunt inlocuite de o perspe ctiv� mai occidentalizata, individualista 9i egoc entrica asupra vi et·· u·� Este necesar, afirma el, sa identificam valorile fun damental� . care diferitele comunitati etnice 9i religioase din Singapore l e �� in comun 9 i ,,care re prezinta esenta identitatii singaporeze". Pre 9edintele Wee sugera patru asemenea valori: ,,punerea in teresului societat ii mai presus de interesul in dividual, ocrotir ea familiei, celula de baza a societatii, rezolvarea proble melor impor tante prin consens, nu prin disputa 9i accentuarea tolerantei i a 9 armoniei rasiale 9i religioase". Discursul sau a provocat dezbateri ample asupra valorilor singaporeze si, , doi ani mai tarziu , pozitia ' guvernului a fost prezentata intr-o Carte alba care sustinea toate ' cele patru valori sugerate de pre 9edinte, dar care mai adauga una, sprijinirea in dividului, pentru a sublinia prioritatea meritelor in divid uale in societatea singaporeza, in contrast cu ierarhia si fa' milia, valori confucianiste care puteau duce la ne potism. Cartea alba definea astfel ,,valorile comune" ale singaporezilor: nat, iune a inaintea comunitati ' i [etnice] si , societatea mai presus d e individ ; familia ca unitate de baza a soci etatii; respectul 9i sprijinul comunitatii pentru individ; conse nsul in locul disputei; armoni a rasiala 9i religioasa. De 9i reamintea angajamentul fata de democrati a parlamen tara 9 i fata de excelenta in guvernare, declaratia despre Valorile comune excludea explicit valorile pol itice. Guvernul sublinia ca Singapore era ,,in esenta, , o societate asi atica" si ' ca trebuia sa ramana astfel. ,, Singaporezii nu sunt americani, nici anglosaxoni, de 9i pot vorbi engleza i pot purta ha ine occi dentale . Daca, pe 9 termen lung, singaporezii nu se vor mai deosebi de americani, britanici sau australie ni sau, mai rau, daca vor deve ni o imitatie palida a acestora [adica, o tara sfa9iata], ne vom pierde avantajul

464

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MOKOl-\LE

asu pra acestor societati occidentale, care ne permite sa ne menµ nem pozitia in lume."21 Proiectul singaporez a fost un e fort ambitios 9 i luminat de a de fini o i dentitate culturala singaporeza imparta9ita de toateco rnun itatile etnice 9 i religioase din ace asta tara, care o dife renµa de Occident. In mo d cert, o declaratie a valorilor occidentale �i, in special, americane ar da mult mai multa greutate drepturilor individului in raport cu cele ale comunitatii, ale libertatii de ex presie 9 i ale adevarului, care izvorasc din controversa de idei, par ticiparii 9 i compe titiei politice 9i autoritatii legii, in fata celei a guvernantilor e xp erti, intelepti 9i responsabili. Cu toate acestea, de9 i ar pute a completa valorile singaporeze 9i ar putea da unora dintre ele o importanta mai mica, putini occidentali le -ar respin ge ca n edemne de ei. Cel putin la un niyel moral de baza, exista puncte comune intre Asia 9i Occident. In plus, dupa cum au re marcat multi, , oricat ar fi divizat ele omenirea, mar ile religii ale occidental, orto doxia, hin duismul, budismul, lumii - crestinismill ' islamismul, confucianismul, taoismul 9 i iud aismul - au ¢valori fun damentale comune. Daca oamenii vor construi vre odataoci vilizat ie universala, o vor face treptat, prin e xplorarea �i dezvol tare a acestor puncte comune. Astfel, pe langa regula abµnerii � regula medierii comune, a treia regula pentru a menµne pacea intr-o civilizatie multicivil izationala este regula punctelor comune: popoarele din toate civilizaµile ar trebui sa caute 9i sa dezvolteva lorile, institutiile 9 i practicile pe care le imparta� esc cu pop oarele din alte civilizatii. ' Acest efort ar contribui nu numai la limitarea c iocnirii civilizatiilor, ci 9i la consolid ar ea Civilizatiei la singular (scrisa in continuare cu majuscula, pentru mai multa claritate). Civilizaµa la singular s e refera, probabil, la un amestec complex de nive1uri superio are d e moralitate, religie, educatie, arta, filosofie, tehnolo gie, bunastare 9i poate nu numai. Evident, acestea nu variazanea parat impre una. Totu9 i, speciali9tii identifica cu u9urinta maxhue si minime ale nivelului de Civilizatie in istoriile civilizatiil or. Prin urmare, intrebare a este urmatoare a: cum poate fi reprezentata '

465

SAMUEL

. CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

P. HUNTINGTON

grafic evolutia Civiliza+iei de-a lungul istoriei umanitatii? Exista 0 tendinta generala, secula ra, ca re transcende ci vilizatiile individu ale catre niveluri din ce in ce mai malte de Civilizatie? Daca exista o asemenea tendinta, este ea un produs al proceselor de moder nizare care le permit oamenilor sa controleze mai bine ,mediul in care traiesc, ducand ast�el la progresul continuu al tehnologiei si l a cre9tere a bunastarii? In epoca noastra, este cre9terea nivelullrl de modernitate o condiµe obligatori e pentru cre�terea nivelului de Civ. ilizatie? Sa u nivelul de Ci vilizatie variaza, in primul rand, in i ndividuale? cadrul istoriei civilizatiilor ' Aceasta problema este un alt aspect al dezb aterii despre natura linia ra sau ciclica a istoriei. Este pos ibil ca modernizarea si ' progresul moral al umanitatii, c are rez ulta dintr-o mai buna educa tie, dintr-o con 9tientizare mai profunda �i o mai buna intele gere a societatii umane 9 i a mediului ei n atural, sa determine o cre9tere continua a nivelurilor de Civiliz atie. Pe de alta parte, ni velurile de Civilizatie pot reflecta , pur 9i simplu, diferite faze din evolutia civilizatiilor. Cand civilizatiile a par, populatiile lot sunt, in general, viguroase, dinamice, vi olente, mobile 9i expansioniste. Ele sunt relativ neCivilizate. Pe masura ce o civilizatie ' se dezvolta, popul ati a devine mai stabila �i dobande�te competentele 9i inventeaza tehnicile care o f ac mai Civi lizata. Cand competitia dintre elementele sal e constitutive se reduce 9i apa re un stat universal, civilizatia atinge nivelul ei eel mai inalt, ,,epoca de aur", in care moralitatea, arta, literatura, filosofia, tehnologi a 9i competenta militara, economica 9i politica infloresc. Cand incep·e sa decada, nivelul ei de Civilizatie decade 9i el, pana cand dispa re sub asaltul unei alte civilizatii, cu un nivel de Civilizatie inferior. Modernizare� a dus, in general, la cre9terea nivelului material al Civili zatiei in intreaga lume. Dar a consolidat ea 9 i dimensi u nile morala 9i culturala ale Civili zaµei? In unele privi nte, se p�e ca da. Sclavia, tortura, abuzurile asupra indivizilor au devenit di� ce in ce mai putin acceptabile in lumea contemporana. Totus,i, este acesta doar rezultatul impactului ci vilizatiei occidental e asu pra altor cultur i 9 i, pr in urma re, se va produce oare o reversiune

466

rnorala pe masura ce puterea Occidentului scade? Exista multe dov ezi, in anii 1990, care confirma paradigma ,,haosului pur" a af a cerilor mondiale: o decadere globala a legii 9i ordinii, state e9uate, cre9terea anarhiei in multe parti ale lumii, un val de criminali tate global, mafii 9i ca rteluri ale drogurilor transnationale, cre9terea numarului dependentilor de droguri in multe societati, o subrezire generala a familiei, un declin al increderii 9 i solida ritaµi �ociale in multe tari, violente etnice, religioase 9i civi�zationale s,i legea fortei ca re dicteaza intr-o mare parte a lumii. In t?t mai multe ora9e - Moscova, Rio de Janeiro, Bangkok, Shanghai, Lon dra, Roma, Va r9 ovia, Tokyo, Johannesburg, New Delhi, Karachi, Cairo, Washington - criminalitatea pare sa creasca vertiginos, iar elementele de baza ale Civilizatiei par sa devina din ce in ce mai sla be. Se vorbe9te despre o criza globala a a utoritatii politi ce. Dezvoltarea corporatiilor transnationale care produc bunuri economice este ajunsa din urma, din ce m ce mai repede, de dez voltare a mafiilor, a c artelurilor droguril or 9i a bandelor teroriste transnationale ca re ataca violent Civilizatia . Legea 9 i ordinea sunt primele 'conditii obligatorii ale Civilizatiei 9i, in multe parti ale lu mii - Africa ' America Latina, fosta Uniune Sovietica, Asia de Sud, Orientul Mijlociu -, ele par sa nu mai existe, iar in Ch ina, Japonia si Occident sunt grav amen intate. La nivel global, Civilizatia pa re, in multe privinte sa cedeze in fata barbariei, generand imaginea unui fenomen fara precedent, o epoca intunec ata g lobala, care s-ar putea abate asupra umanitatii. in anii 1950, Lester Pearson avertiza ca oamenii intra u intr-o ,.,epoca in ca re diferitele civilizatii vor trebui sa invete sa traiasca alaturi una de alta in pace, invatand una de la alta, studiind isto ria , idealurile, a rta 9i cultura celorlaltor 9i imbogatindu-9i reciproc existent a. Altern ativa, in aceasta lume mica 9i suprapopulata, este 22 Vi�torul pac�� ." a f stro a t a c neintel�gerea, tensiunea , ciocnirea 9i _ �i al Civilizat iei depinde de intelegerea 9i cooperarea dintre l1de�11 politici, spirituali 9i intelectuali ai marilor civilizatii ale lumii. In ciocnirea civilizatiilor, Europa 9i America i9i vor uni fortel e sau se vor prabu 9i. In marea ciocnire, in ,,adevii.rata ciocnire" globala, .

467 ,

SAMUEL P. HUNTINGTON

dintre Civilizatie �i barbarie, marile civilizatii ale lumii, cu rea}· zarile lor bogate in domeniile religiei, artei, literaturii, filoso fie�-i, .. . �t11nt, e�, tehno1og1e1 · ·, moral'1tatii �i c�mpasiunii, vor pati la fel, isi vor uni fortele sau se vor prabu�i. In epoca pe cale sa inceapa, � ciocnirile civilizatiilor reprezinta cea mai mare amenint, are · pen. tru pacea mondiala, iar o ordine internati , onala bazata pe cii:yn�11·zatii este cea mai sigura pavaza impotriva unui razboi mondial.

468

NOTE Capitolul 1 1. Henry A. Kissinger, Diplomacy, New York, Simon & Schus ter, 1994, pp. 23-24. 2. Expresia lui H.D.S. Greenway, Boston Globe, 3 decembrie 1992, p. 19. 3. Vaclav Havel, ,,The New Measure of Man", New York Times, 8 iulie 1994, p. A27; Jacques D elors, ,,Questions Concerning European Security", discurs, International Institute for Strategic Studies, Bruxelles, 10 septembrie 1993, p. 2. 4. Thomas S. Kuhn, The Structure of Scienti-{i.c Revolutions, Chi cago, University of Chicago Press, 1962,.pp. 17-18. 5. John Lewis Gaddis, ,,Toward the Post-Cold War World", Foreign Affait;s, 70 (primavara 1991), p. 101; Judith Goldstein �i Robert 0. Keohane, ,,Ideas and Foreign Policy: An Analytical Framework", in Goldstein �i Keohane, Ideas and Foreign Policy: Beliefs, Institutions, and Political Change, Ithaca, Cornell Univer sity Press, 1993, pp. 8-17. 6. Francis Fukuyama, ,,The End of History", The National Inte rest, 16 (vara 1989), pp. 4, 18. 7. ,,Address to the Congress Reporting on the Yalta Conference", 1 martie 1945, in Samuel I. Rosenman, coord., Public Papers and Addresses of Franklin D. Roosevelt, New York, Russell and Russell, 1969, XIII, 586. 8. Vezi Max Singer �i Aaron Wildavsky, The Real World Order: Zones of Peace, Zones of Turmoil, Chatham, NJ, Chatham House, 1993; Robert 0. Keohane �i Joseph S. Nye, ,,Introduction: The End of the Cold War in Europe", in Keohane, Nye �i Stanley Hof fmann, coord., After the Cold War: International Institutions and State Strategies in Europe, 1989-1991, Cambridge, Harvard Uni versity Press, 1993, p. 6; �i James M. Goldgeier �i Michael Mcfaul, ,,A Tale of Two Worlds: Core and Periphery in the Post-Cold War Era", International Organization, 46 (primavara 1992), pp. 467-491.

•

SAMUEL

HUNTINGTON

9. VeziF.S.C. Northrop, TheMeetingofEast and West:Aninquir Concerning World Understanding, New York, Macmillan, 1946. y 10. Edward W. Said, Orientalism, New York, Pantheon Books 1978, pp. 43-44. 11. Vezi Kenneth N. Waltz, ,,The Emerging Structure of'In ternational Politics", International Security, 18 (toamna 1993) pp. 44-79; John J. Mearsheimer, ,,Back to the Future: Instabili� ty in Europe after the Cold War", International Security, 15 (vara 1990), pp. 5-56. 12. Stephen D. Krasner pune la 1ndoiala importanta Pacii din Westfalia ca punct de cotitura. Vezi ,,Westphalia and All That", in Goldstein 9i Keohane, coord., Ideas and Foreign Policy, pp. 235-264. 13. Zbigniew Brzezinski, Out of Control: Global Turmoil on the Eve of the Twenty-First Century, New York, Scribner, 1993, Da niel Patrick Moynihan, Pandaemonium: Ethnicity in International Politics, Oxford, Oxford University Press, 1993; vezi 9i Robert Kaplan, ,,The Coming Anarchy", Atlantic Monthly, 273 (februarie 1994), pp. 44-76. 14. Vezi New York Times, 7 februarie 1993, pp. 1, 14; 9i Gabriel Schoenfeld, ,,Outer Limits", Post-Soviet Prospects, 17 (ianuarie 1993), p. 3, care citeaza cifre de la Ministerul rus al Apararii. 15. Vezi Gaddis, ,,Toward the Post-Cold War World"; Benjamin R. Barber, ,,Jihad vs. McWorld", Atlantic Monthly, 269 (martie 1992), pp. 53-63, 9i Jihad vs. McWorld, New York, Times Books, 1995; Hans Mark, ,,After Victory in the Cold War: The Global Vil lage or Tribal Warfare", 1n J.J. Lee 9i Walter Karter, coord., Europe in Transition: Political, Economic, and Security Prospects for the 1990s, LBJ School of Public Affairs, Universitatea Texas din Austin, mar tie 1990, pp. 19-27. ,,, 16. John J. Mearsheimer, ,,The Case for a Nuclear Deterrent Foreign Affairs, 72 (vara 1993), p. 54. 17. Lester B. Pearson, Democracy in World Politics, Princeton, Princeton University Press, 1955, pp. 82-83. 18. Independent, Johan Galtung a elaborat o analiza foarte asemanatoare cu a mea despre importanta celor 9 apte sau opt mari civilizatii 9i a statelor lor nucleu in politica globala. Vezi ,,The 470

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDIN1I MONDIALE

Emerging Conflict Formations", in Katharine 9i Majid Tehranian, coord., Restructuring for World Peace: On the Threshold of the Twen ty-First Century, Cresskill, NJ, Hampton Press, 1992, pp. 23-24. Galtung considera ca apar 9apte grupuri regional-culturale, domi nate de hegemoni: Statele Unite, Comunitatea Europeana, Japo nia, China, Rusia, India si un ,,nucleu islamic". Alti autori care au I > avansat argumente similare privind civilizatiile, la inceputul anilor 1990, sunt: Michael Lind, ,,America as an Ordinary Country", American Enterprise, 1, sept.-oct. 1990, pp. 19-23;. Barry Buzan, ,,New Patterns of Global Security in the Twenty-first Century", International Affairs, 67, 1991, pp. 441, 448-449; Robert Gilpin, ,,The Cycle of Great Powers: Has It Finally Been Broken?", Prin ceton University, articol nepublicat, 19 mai 1993), pp. 6 9i urm.; William S. Lind, ,,North-South Relations: Returning to a World of Cultures in Conflict", Current World Leaders, 35, dee. 1992, pp. 1073-1080 �i ,,Defending Western Culture", Foreign Policy, 84 (toamna 1994), pp. 40-50; ,,Looking Back from 2992: A World History, chap. 13: The Disastrous 21st Century", Ec�nomist, 26 decembrie 1992 - 8 ianuarie 1993, pp. 17-19; ,,The New World Order: Back to the Future", Economist, 8 ianuarie 1994, pp. 21-23; ,,A Survey of Defence and the Democracies", Economist, l septem brie 1990; Zsolt Rostovanyi, ,,Clash of Civilizations and Cultures: Unity and Disunity of World Order", articol nepublicat, 29 martie 1993; Michael Vlahos, ,,Culture and Foreign Policy", Foreign Policy, 82 (primavara 1991), pp. 59-78; Donald J. Puchala, ,,The History of the Future of International Relations", Ethics and International Affairs, 8, 1994, pp. 177-202; Mandi Elmandjra, ,,Cultural Diver sity: Key to Survival in the Future", articol prezentat la Primul Congres Mexican de Studii asupra Viitorului, Ciudad de Mexico, ,., septembrie 1994. In 1991, Elmandjra a publicat, in araba, o carte care a aparut in franceza in anul urmator sub titlul Premiere Guerre Civilisationnelle, Casablanca, Ed. Toubkal, 1992, 1994. 19. Fernand Braudel, On History, Chicago, University of Chi cago Press, 1980, pp. 210-211. 471

SAMUEL

P. HUNTINGTON

Capitolul 2 1. ,,Istoria lumii este istoria marilor culturi", Oswald Spengler, Decline of the West, New York, A.A. Knopf, 1926-1928, II, p. 17 0. Printre marile opere ale acestor speciali9ti care analizeaza natura 9 i dinamica civilizatiilor se numara: Max Weber, The So<;iology of Religion, Boston, Beacon Press, trad. de Ephraim Fischoff, 1968·, , Emile Durkheim 9i Marcel Mauss, ,,Note on the Notion of Civilization", Social Research, 38, 1971, pp. 808-813; Oswald Spengler, Decline of the West; Pitirim Sorokin, Social and Cultural Dyna mics, New York, American Book Co., 4 vol., 1937-1985; Arnold Toynbee, A Study of History, Londra, Oxford University Press, 12 vol., 1934-1961; Alfred Weber, Kulturgeschichte als Kulturso ziologie, Leiden, A.W. Sijthoff's Uitgerversmaatschappij N.V., 1935; A.L. Kroeber, Configurations of Culture Growth, Berkeley, University of California Press, 1944, 9i Style and Civilizations, Westport, CT, Greenwood Press, 1973; Philip Bagby, Culture and History: Prolegomena to the Comparative Study of Civilizations, Londra, Longmans, Green, 1958; Carroll Quigley, The Evolution of Civilizations: An Introduction to Historical Analysis, New York, Macmillan, 1961; Rushton Coulborn, The Origin of Civilized So cieties, Princeton, Princeton University Press, 1959; S.N. Eisen stadt, ,,Cultural Traditions and Political Dynamics: The Origins and Modes of Ideological Politics", British Journal of Sociology, 32 (iunie 1981), pp. 155-181; Fernand Braudel, History of Civili zations, New York, Allen Lane - Penguin Press, 1994 9 i On His tory, Chicago, University of Chicago Press, 1980; William H. McNeill, The Rise of the West: A History of the Human Community, Chicago: University of Chicago Press, 1963; Adda B. Bozem an, ,,Civilizations Under Stress", Virginia Quarterly Review, 51 (iarna 1975), pp. 1-18, Strategic Intelligence and Statecra�, Washing ton, Brassey's (SUA), 1992, 9i Politics and Culture in International History: From the Ancient Near East to the Opening of the Modern Age, New Brunswick, NJ, Transaction Publishers, 1994; Christo pher Dawson, Dynamics of World History, LaSalle, IL, Sherwood Sugden Co., 1978 9 i The Movement of World Revolution, New York, 472

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

Sheed and Ward, 1959; Immanuel Wallerstein, Geopolitics and Geoculture: Essays on the Changing World-system, Cambridge, Cam bridge University Press, 1992; Felipe Fernandez-Armesto, Millen nium: A History of the Last Thousand Years, New York, Scribners, 1995. La acestea s-ar putea adauga ultima lucrare a lui Louis Hartz, A Synthesis of World History, Zurich, Humanity Press, 1983, in care acesta, ,,cu o remarcabila clarviziune", dupa cum afirma Samuel Beer, ,,prevede o impartire a omenirii, foarte asemana toare structurii actuale a lumii de dupa Razboiul Rece", in cinci musulmana, hindusa, confucimari "zone culturale": crestina, , anista si , africana. 0 introducere indispensabila in analiza civilizatiilor este lucrarea lui Matthew Melko, The Nature of Civi, lizations, Boston, Porter Sargent, 1969. Ii sunt, de asemenea, indatorat lui Hayward W. Alker Jr. pentru sugestiile utile fa.cute in studiul sau critic asupra articolului meu din Foreign Affairs, ,,If Not Huntington's «Civilizations», Then Whose?", studiu nepu blicat, Massachusetts Institute of Technology, 25 martie 1994. 2. Braudel, On History, pp. 177-181, 212-214, 9i History of Civilizations, pp. 4-5; Gerrit W. Gong, The Standard of ,,Civiliza tion" in International Society, Oxford, Clarendon Press, 1984, 81 si ' urm., 97-100; Wallerstein, Geopolitics an·d Geo-culture, pp. 160 9i urm. si ' 215 si ' urm., Arnold J. Toyn bee, Study of History, X, pp. 274-275 �i Civilization on Trial, New York, Oxford University Press, 1948, p. 24. 3. Braudel, On History, p. 205. Pentru un studiu detaliat al de finitiilor culturii 9i civilizatiei, in special al conceptiilor germane asupra acestora, vezi A. L. Kroeber 9 i Clyde Kluckhohn, Culture: A Critical Review ofConcepts and Definitions, Cambridge, Papers of the Peabody Museum of American Archaeology and Ethnology, Harvard University, vol. XLVII, no. 1, 1952, passim, dar mai ales pp. 15-29. 4. Bozeman, ,,Civilizations Under Stress", p. 1. 5. Durkheim 9 i Mauss, ,,Notion of Civilization", p. 811; Brau del, On History, pp. 177, 202; Melko, Nature of Civilizations, p. 8; Wallerstein, Geopolitics and Geoculture, p. 215; Dawson, Dynamics of World History, pp. 51, 402; Spengler, Decline ofthe West, I, p. 31. �

473

SA1vIUEL

HUNTINGTON

Este interesant ca International Encyclopedia of the Social Scienc 8 New York, Macmillan and Free Press, coord. David L. Sills, 17 v:1 ,' · 1968, nu conµne nici un articol principal despre ,,civilizatie" , sau . ·1 ,,c1vi 1zat1 · ··" .1 . ,, ConceptuIde civilizatie" Oa singular) estetratatintr-0 subsectiune a articolului ,,revolutia Oa plU' urbana"' iar civilizatiile ' ral) sunt mentionate in trecere intr-un articol intitulat ,,cultura'' 6. Herodot, The Persian Wars, Harmondsworth, Anglia, Pen� guin Books, 1972, pp. 543-544. . Ed�ard �- T�ryakian, ,,Reflections on the Sociology of Civi � . lizations , SoczologzcalAnalysis, 35 (vara 1974), p. 125. 8. Toynbee, Study of History, I, 455, citat in Melko, Nature of Civilizations, pp. 8-9;9i Braudel, On History, p. 202. 9. Braudel, History of Civilizations, p. 35 si , On History' pp. 209-210. 10. Bo�eman, Strategic Intelligence and Statecraft, p. 26. 11. Quigley, Evolution of Civilizations, pp. 146 9i urm., Melko, Nature of Civilizations, pp. 101 si urm. Vezi D. C. Somervell Ar g�ment" in editia sa prescurtati a Arnold J. Toynbee, A St�dy of Hzstory, vol. I-VI, Oxford University Press, 1946, pp. 569 si urm. 12. Lucian W. Pye, ,,China: Erratic State, Frustrated S�dety", ForeignAffairs, 69 (toamna 1990), p. 58. 13. Vezi Quigley, Evolution of Civilizations, cap. 3, in special pp. 77, 84; Max Weber, ,,The Social Psychology of the World Reli gions", in From Max Weber: Essays in Sociology, Londra, Routledge, trad. 9i ed. de H.H. Gerth 9i C. Wright Mills, 1991, p. 267; Bagby, Culture and History, pp. 165-174; Spengler, Decline of the West} II, pp. 319i urm.; Toynbee, Study ofHistory, I, p. 133;XII, pp. 546-547 ; Braudel, History of Civilizations, passim; McNeil}, The Rise of the West, passim; 9i Rostovanyi, ,,Clash of Civilizations", pp. 8-9. 14. Melko, Nature of Civilizations, p. 133. 15. Braudel, On History, p. 226. 16. Pentru o contributie importanta la aceasta literatura din partea unui bun cunoscator al ambelor culturi, vezi Claudio Veliz , The New World of the Gothic Fox, Berkeley, University of Califo rnia Press, 1994. 17. Vezi Charles A. 9i Mary R. Beard, The Rise ofAmerican ner, Ler Civilization, New York, Macmillan, 2 vol., 1927, si Max ' 474

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR ST ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

America.as a Civilization, New York, Simon & Schuster, 1957. Cu e n tuziasm patriotic, Lerner sustine ca ,,de e bine sau rau, America este ceea ce este - o cultura aparte, cu multe linii de forta carac teristice �i semnificatii proprii, una dintre marile civilizatii ale istoriei, alaturi de Grecia si ' , de aseme' el recunoaste , Roma". Totusi, nea, ca ,, aproape fara exceptie, marile teorii ale istoriei nu gasesc loc pentru o civilizatie americana de sine statatoare" (pp. 58-59). 18. Pentru rolul fragmentelor de civilizatie occidentala in crearea de noi societati ' in America de Nord, America Latina, Africa �e Sud �i Australia, vezi Louis Hartz, The Founding of New Societies: Studies in the History of the United States, Latin Ameri ca, SouthAfrica, Canada, andAustralia, New York, Harcourt, Brace & World, 1964. 19. Dawson, Dynamics of World History, p. 128. Vezi �i Mary C. Bateson, ,,Beyond Sovereignty: An Emerging Global Civiliza tion", in R.B.J. Walker 9i Saul H. Mendlovitz, coord., Contending Sovereignties: Rl'defining Political Community, Boulder, Lynne Rien ner, 1990, pp. 148-149. 20. Toynbee include budismul therevada �i budismul lamaist printre civilizatiile fosile, Study ofHistory, I, pp. 35, 91-92. 21. Vezi, de exemplu, Bernard Lewis, Islam and the West, New York, Oxford University Press, 1993; Toynbee, Study of History, cap. IX, ,,Contacts between Civilizations in Space (Encounters bet ween Contemporaries)", VIII, pp. 88 �i urm.; Benjamin Nelson, ,,Civilizational Complexes and Intercivilizational Encounters", SociologicalAnalysis, 34 (vara 1973), pp. 79-105. 22. S.N. Eisenstadt, ,,Cultural Traditions and Political Dy namics: The Origins and Modes of Ideological Politics", British Journal of Sociology, 32 (iunie 1981), p. 157 �i ,,The Axial Age: The Emergence of Transcendental Visions and the Rise of Clerics", Archives Europeennes de Sociologie, 22, nr. 1, 1982, p. 298. Vezi 9i Benjamin I. Schwartz, ,, The Age of Transcendence in Wisdom, Re volution, and Doubt: Perspectives on the First Millennium B.C.", Daedalus, 104 (primavara 1975), p. 3. Conceptul de epoca axiala a fost introdus de Karl Jaspers, Vom Ursprung und Ziel der Geschichte, Zurich, Arternisverlag, 1949. 475

SAMUEL

•

P. HUNTINGTON

23. Toynbee, Civilization on Trial, p. 69. Cf. William H. McNeill The Rise of the West, pp. 295-298, care accentueaza importanta' ,, rutel or comerciale organizate, pe mare 9i pe uscat, care legau ceie patru mari culturi ale continentului" la aparitia cre9tinismului. 24. Braudel, On History, p.14: ,,Influenta culturala vefiea in do ze mici, intarziata de lungimea 9i lentoarea calatoriei. Daca ar fi 8a- dam crezare istoricilor, modele chineze din perioada dinastiei Tan [?18-9�7] �u ca.latorit atat de incet , incat au ajuns pe insula Cipr� 91 l a s traluc1toarea curte a Lusignanilor abia in secolul al XV-l ea. De acolo s-au ra.spandit , cu viteza mai mare a comertului din Mediterana, in Franta 9i la curtea excentrica a lui Carol� VI-lea uncle pa.la.riile conice 9i pantofii cu varful lung 9i ascutit au deve� nit enorm de populari, o mo 9tenire a unei lumi de mult disparute, ca l umina stelelor de ja moarte care aj unge l a noi." 25. Vezi Toynbee, Study ofHistory, VIII, pp. 347-348. 26. McNeill, Rise of the West, p. 547. 27. D.K. Fie ldhouse, Economics and Empire, 1830-1914, L.on dra, Macmillan, 1984, p. 3; F.J.C. Hearnshaw, Sea Power and Empire, Londra, George Harrap and Co, 1940, p. 179. 28. Geoffrey Parker, The Military Revolution: Military Innovation and the Rise of the West, Cambridge, Cambridge Univer sity Press, 1988, p. 4; Michae l Howard, ,,The Mi litary Factor in European Expansion", in Hedl eyBull 9iAdam Watson, coord., The Expansion of International Society, Oxford, Clarendon Press, 1984, pp. 33 9i urm. 29. A.G. Kenwood 9iA.L. Lougheed, The Growth of the Interna tional Economy 1820-1990, Londra, Routledge, 1992, pp. 78-79; Angus Maddison, Dynamic Forces in Capitalist Development, New York, Oxford University Press, 1991, pp. 326-327; Alan S. Blin der, citat in New York Times, 12 martie 1995, p. SE. Vezi �i Si mon Kuznets, ,,Q uantitative Aspects of the Economic Growth of Nations - X. Level and St ructure of Foreign Trade: Long- term Trends", Economic Development and Cultural Change, 15 (ianuarie 1967), par tea II, pp. 2-10. 30. Charle s Ti ll y, ,,R eflec tions on the History of Eur opean State-making", in Tilly, coord., The Formation of National States in 18. p. 1975, Western Europe, Princeton, Princeton University Press, 476

SI REFACEREA ORDINII MONDIALE CIOCNIREA CIVILIZATIILOR > I

31. R.R . Palmer, ,,Frederick the Great, Guibert, Bulow: From Mo of s ker Ma , rd. coo e t, Par ter e P in ", r Wa l na tio Na to ic t s na Dy eton, Prin nc Pri e, Ag ar cle Nu the to lli ave chi Ma m fro gy ate Str dern ceton University Press, 1986, p. 119. 32. Edward Mor time r, ,,Christianity and Islam", International Affairs, 67 (ianuarie 1991), p. 7. 33. Hedley Bull , The Anarchical Society, N ew York, Columbia t son, The Evo Wa am Ad i zi e V . 13 9. pp , 77 19 e ss, Pr ty rsi e 9 Univ e, 19�2 �i Ba rry dg tle Ro u ra, nd Lo ty, cie So al on ati ern Int of lution Buzan, ,,From Internat ional System to International Society: Structural R ealism and Re gime Theory Meet the Engl ish School", International Organization, 47 (vara 1993), pp. 327-352, care face t' ional" de sonc u ,,f si al" ion t iza l vi ,,ci le ele d e mo t r in e cti tin o dis , esc mai ales rb vo cii t ori ,,is ca e id ch con si ala on ati ern t in te a et ci ' ' e" �i ca ,,par sa nu al on ati iliz civ e l na tio na ter in ati ie t soc e spr e d existe exe mple perfecte de societati internationale functionale" (p. 336). 34. Spengler, Decline of the West, I, pp. 93-94. 35. Toynbee, Study of History, I, pp. 149 9i urm., 154, 157 • s1 , urm. 36. Braudel, On History, p. xxxiii. )

)

Capitolul 3

is Wr ta rin nfe Co ", ion t a iliz Civ l rsa e iv Un ur ,,O ul, ipa Na . V.S 1. ton din 1990, Institutul Manhattan, New York Review of Books, 30 oc tomb rie 1990, p. 20. 2. Vezi James Q. Wilson, The Moral Sense, New York, Free Press, 1993; Michael Wal ze r, Thick and Thin: Moral Argument at Home and Abroad, Notre Dame, University of Not re Dame Press, 1994, in special cap. 1 �i 4; �i pent ru o scurta prezentare generala, Fran ces V. Har bou r, ,,Basic Moral Values: A Shared Core", Ethics and International Affairs, 9, 1995, pp. 155-170. , ine az ag M rd rva Ha r", ee n Ve in Th 's on ati liz ivi , ,,C l ve Ha av l c 3.Va 97 (iulie-august 1995), p. 32. 4. Hedley Bull, The Anarchical Society: A Study of Order in World Politics, New York, Columbia University Press, 1977, p. 317. 477

SAMUEL

5. John Rockwell, ,,The New Colossus: American Culture Power E�ort" 9i di';:er9 i autori, ,,Channel-Surfing Through U.�� Cultur: 1n 20 La �ds : New York Times, 30 �anuarie 1994, sec. 2, pp. 1 91 urm.; David Rieff, ,,A Global Culture , World Policy Jour nal' , 10 (iarna 1993-1994), pp. 73-81. 6. Michael Vlahos, ,,Culture and Foreign Policy", Foreign Poli 82 (primavara 1991), p. 69; Kishore Mahbubani, ,,The Dangersc;f Decadence: What the Rest Can Teach the West'', Foreign Affairs 72 (septembrie-octombrie 1993), p. 12. · 7. Aaron L. Friedberg, ,,The Future of American Power", Politi cal Science Quarterly, 109 (primavara 1994), p. 15. 8. Richard Parker, ,,The Myth of Global News", New Perspecti ves Quarterly, 11, iarna 1994, pp. 41-44; Michael Gurevitch, Mark R. Levy 9i Itzhak Roeh, ,,The Global Newsroom: convergences and diversities in the globalization of television news", in Peter Dahl gren 9i Colin Sparks, coord., Communication and Citizenship: Jour nalism and the Public Sphere in the New Media, Londra, Routledge, 1991, p. 215. 9. Ronald Dore, ,,Unity and Diversity in World Culture", in Hedley Bull 9i Adam Watson, coord., The Expansion of Internatio nal Society, Oxford, Oxford University Press, 1984, p. 423. 10. Robert L. Bartley, ,,The Case for Optimism - The West Should Believe in Itself", Foreign Affairs, 72 (1993), p. 16. 11. Vezi Joshua A. Fishman, ,,The Spread of English as a New Perspective for the Study of Language Maintenance and Language Shift", in Joshua A. Fishman, Robert L. Cooper 9i Andrew W. Con rad, The Spread of English: The Sociology of English as an Additional Language, Rowley, MA, Newbury House, 1977, pp. 108 si urin. 12. Fishman, ,,Spread of English as a New Pe�spective", pp. 118-119. 13. Randolf Quirk, in Braj B. Kachru, The Indianization of English, Delhi, Oxford, 1983, p. ii; R.S. Gupta 9i Kapil Kapoo r, co ord., English in India-Issues and Problems, Delhi, Academic Foun dation, 1991, p. 21. Cf. Sarvepalii Copal, ,,The English Language in India", Encounter, 73 (iulie-august 1989), p. 16, care estimeaza ca 35 de mi,lioane de indieni ,,vorbesc 9i scriu un tip sau altul de 478

CIOCNIREA CIVILIZATllLOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

P. HUNTINGTON

engleza". Banca Mondiala, World Development Report 1985, 1991, New York, Oxford University Press, tabelul 1. 14. Kapoor 9 i Gupta, ,,Introduction", in Gupta 9 i Kapoor, coord., English in India, p. 21; Gopal, ,,English Language", p. 16. 15. Fishman, ,,Spread of English as a New Perspective", p. 115. 16. Vezi Newsweek, 19 iulie 1993, p. 22. 17. Citat de R.N. Srivastava 9 i V.P. Sharma, ,,Indian English Today", in Gupta 9 i Kapoor, coord., English in India, p. 191; Gopal, ,,English Language", p. 17. 18. New York Times, 16 iulie 1993, p. A9; Boston Globe, 15 iulie 1993, p. 13. 19. Pe langa previziunile din World Christian Encyclopedia, vezi si previziunile lui Jean Bourgeois-Pichat, ,,Le nombre des hornmes: Etat et prospective", in Albert Jacquard et al., Les Scientifiques Parlent, Paris, Hachette, 1987, pp. 140, 143, 151, 154-156. 20. Edward Said despre V.S. Naipaul, citat de Brent Staples, ,,Con Men and,Conquerors", New York Times Book Review, 1994, p. 42. 21. A.G. Kenwood 9 i A.L. Lougheed, The Growth of the International Economy 1820-1990, Londra, Routledge, ed. a III-a, 1992, pp. 78-79; Angus Maddison, Dynamic Forces in Capitalist Develop ment, New York, Oxford University Press, 1991, pp. 326-327; Alan S. Blinder, New York Times, 12 martie 1995, p. SE. 22. David M. Rowe, ,,The Trade and Security Paradox in Inter national Politics", manuscris nepublicat, Universitatea Statului Ohio, 15 septembrie 1994, p. 16. 23. Dale C. Copeland, ,,Economic Interdependence and War: A Theory of Trade Expectations", International Security, 20 (pri mavara 1996), p. 25. 24. William J. McGuire 9 i Claire V. McGuire, ,,Content and Process in the Experience of Self", Advances in Experimental Social Psychology, 21, 1988, p.·102. 25. Donald L. Horowitz, ,,Ethnic Conflict Management for Po licy-Makers", in Joseph V. Montville 9 i Hans Binnendijk, coord., Conf/.ict and Peacemaking in Multiethnic Societies, Lexington, MA, Lexington Books, 1990, p. 121. ,

;

479

SAMUEL

P. HUNTINGTON

26. Roland Robertson, ,,Globalization Theory and Civiliz atio nal Analysis", Comparative Civilizations Review, 17 (toamna 1987) p. 22; Jeffery A. Shad Jr., ,,Globalization and Islamic Resurgence"' Comparative Civilizations Review, 19 (toamna 1988), p. 67. 27. Vezi Cyril E. Black, The Dynamics ofModernization: A Study in Comparative History, New York, Harper & Row, 1966, PPr 1-34· Reinhard Bendix, ,,Tradition and Modernity Reconsidered", Comp a� rative Studies in Society and History, 9 (aprilie 1967), pp. 292-i93. 28. Fernand Braudel, On History, Chicago, University of Chi cago Press, 1980, p. 213. 29. Literatura despre caracteristicile distinctive ale civilizatiei occidentale este imensa. Vezi, printre altele, William H. McN�ill, Rise of the West: A History of the Human Community, Chicago, University of Chicago Press, 1963; Braudel, On History �i lucrari anterioare; Immanuel Wallerstein, Geopolitics and Geoculture: Essays on the Changing World-System, Cambridge, Cambridge Uni versity Press, 1991. Karl W. Deutsch a facut o comparaµe cu prinzatoare, succinta �i foarte sugestiva intre Occident �i alte noua civilizatii, in functie de 21 de factori geografici, culturali, economici, tehnologici, sociali �i politici, subliniind gradul in care civlizatia occidentala difera de celelalte. Vezi Karl W. Deutsch, ,,On Nationalism, World Regions, and the Nature of the West", in Per Torsvik, coord., Mobilization, Center-Periphery Structures, and Nation-building: A Volume in Commemoration of Stein Rokkan, Bergen, Universitetsforlaget, 1981, pp. 51-93. Pentru un rezu mat al caracteristicilor unice ale civilizatiei occidentale in 1500, ' vezi Charles Tilly, ,,Reflections on the History of Europea n State-making", in Tilly, coord., The Formation of National State s in Western Europe, Princeton, Princeton University Press, 1975, pp. 18 �i urm. 30. Deutsch, ,,Nationalism, World Regions, and the West", p. 77. 31. Vezi Robert D. Putnam, Making Democracy Work: Civil Traditions in Modern Italy, Princeton, Princeton University Press, 1993, p. 121 �i urm. 32.Deutsch, ,,Nationalism, WorldRegions, and the West", p. 78. Vezi �i Stein Rokkan, ,,Dimensions of State Formation and Na tion-building: A Possible Paradigm for Research on Variations 480

CIOCNIREA CIVILIZATllLOR SI , ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

within Europe", in Charles Tilly, The Formation of National States irz Western Europe, Princeton, Princeton University Press, 1975, P· 576 �i Putnam, Making Democracy Work, pp.124-127. 33. Geert Hofstede, ,,National Cultures in Four Dimensions: A Research-based Theory of Cultural Differences among Nations", Inte rnational Studies of Management and Organization, 13, 1983, p. 52. 34. Harry. C. Triandis, ,,Cross-Cultural Studies of Individu alism and Collectivism", in Nebraska Symposium on Motivation 1989, Lincoln, University of Nebraska Press, 1990, pp. 44-133 �i New York Times, 25 decembrie 1990, p. 41. Vezi 9i George C. Lod ge 9i Ezra F. Vogel, coord., Ideology and National Competitiveness: An Analysis of Nine Countries, Boston, Harvard Business School Press 1987, passim. 35. Dezbaterile despre interactiunea civilizatiilor ajung aproape inevitabil la o tipologie de reactii similara. Vezi Arnold J. Toynbee, Study of History, Londra, Oxford University Press, 1935-1961, II, pp. 187 �i urm., VIII, pp. 152-153, 214; John L. Esposito, The Islamzc Threat: Myth or Reality, New York, Oxford University Press, 1992, pp. 53-62; Daniel Pipes, In the Path of God: Islam and Political Power, New York, Basic Books, 1983, pp. 105-142. 36. Pipes, Path of God, p. 349. 37. William Pfaff, ,,Reflections: Economic Development", New Yorker, 25 decembrie 1978, p. 47. 38. Pipes, Path of God, pp. 197-198. 39. Ali Al-Amin Mazrui, Cultural Forces in World Politics, Lon dra, James Currey, 1990, pp. 4-5. 40. Esposito, Islamic Threat, p. 55, vezi, in general, pp. 55-62; Pipes, Path of God, pp. 114-120. 41. Rainer C. Baum, ,,Authority and Identity-The Invariance Hyp othesis II", Zeitschrift fii.r Soziologie, 6 (octombrie 1977), pp. 368-369. Vezi 9i Rainer C. Baum, ,,Authority Codes: The Inva riance Hypothesis", Zeitschrift fii.r Soziologie, 6 (1977), pp. 5-28. 42. Vezi Adda B. Bozeman, ,,Civilizations Under Stress", Virgi nia Quarterly Review, 51 (iarna 1975), pp. 5 �i urm.; Leo Frobe nius, Paideuma: Umrisse einer Kultur- und Seelenlehre, Miinchen, 481

SAMUEL

P HUNTINGTON

C.H. Beck, 1921, pp. 11 9i urm.; Oswald Spengler, The Decline of t�e West, New York, Alfred A. Knopf, 2 vol., 1926, 1928, II, pp. 57 s1 ' urm. 43. Bozeman, ,,Civilizations Under Stress", p. 7. 44. William E . Naff, ,,Reflections on the Question of «East and West» from the Point of View of Japan", Comparative Civillzations Review, 13/14 (toamna 1985-primavara 1986), p. 222. 45. David E. Apter, ,,The Role of Traditionalism in the Political Modernization of Ghana and Uganda", World Politics, 13 (octom brie 1960), pp. 47-68. 46. S.N. Eisenstadt, ,,Transformation of Social, Political, and Cultural Orders in Modernization", American Sociological Review, 30 (octombrie 1965), pp. 659-673. 47. Pipes, Path of God, pp. 107, 191. 48. Braudel, On History, pp. 212-213.

Capitolul 4 1. Jeffery R. Barnett, ,,Exclusion as National Security Policy", Parameters, 24 (primavara 1994), p. 54. 2. Aaron L. Friedberg, ,,TheFuture of American Power", Politi cal Science Quarterly, 109 (primavara 1994), pp. 20-21. 3. Hedley Bull, ,,The Revolt Against the West", in Hedley Bull 9i Adam Watson, coord., Expansion of International Society, Oxford, Oxford University Press, 1984, p. 219. 4. Barry G. Buzan, ,,New Patterns of Global Security in the Twenty-First Century", International Affairs, 67 (iulie 1991), p. 451. 5. Project 2025, schita, 20 septembrie 1991, p. 7; Banca Mon diala, World Development Report 1990, Oxford, Oxford University Press, 1990, pp. 229, 244; The World Almanac and Book of Facts 1990, Mahwah, NJ, Funk & Wagnalls, 1989, p. 539. 6. Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, Human Development Report 1994, New York, Oxford University Press, 1994, pp. 136-137, 207-211; Banca Mondiala, ,,World Devel o pment Indicators", World Development Report 1984, 1986, 1990 , 1994; Bruce Russell et al., World Handbook of Political and Social In dicators, New Haven, Yale University Press, 1994, pp. 222-226. 482

CrocNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINU MONDIALE

7. Paul Bairoch, ,,International Industrialization Levels from 1750 to 1980", Journal of European Economic History, 11 (toamna 1982), pp. 296, 304. 8. Economist, 15 mai 1993, p. 83, care citeaza Fondul Mone tar Internaµonal, World Economic Outlook; ,,The Global Economy", Economist, 1 octombrie 1994, pp. 3-9; Wall Street Journal, 17 mai 1993, p. A12; Nicholas D. Kristof, ,,The Rise of China", Foreign Affairs, 72 (noiembrie-decembrie 1993), p. 61; Kishore Mahbu bani, ,,The Pacific Way", Foreign Affairs, 74 (ianuarie-februarie 1995), pp. 100-103. 9. International Institute for Strategic Studies, ,,Tables and Analyses", The Military Balance 1994-1995, Londra, Brassey's, 1994. 10. Project 2025, p. 13; Richard A. Bitzinger, The Globalization of Arms Production: Defense Markets in Transition, Washington, D.C., Defense Budget Project, 1993, passim. 11. Joseph S. Nye, Jr., ,,The Changing Nature of World Power", Political Science Qua,;:terly, 105 (vara 1990), pp. 181-182. 12. William H. McNeill, The Rise of the West: A History of the Human Community, University of Chicago Press, 1963, p. 545. 13. Ronald Dore, ,,Unity and Diversity in Contemporary World Culture", in Bull 9i Watson, coord., Expansion of International Society, pp. 420-421. 14. William E. Naff, ,,Reflections on the Question of «East and West» from the Point of View of Japan", Comparative Civilizations Review, 13/14 (toamna 1985-primavara 1986), p. 219; Arata Iso zaki, ,,Escaping the Cycle of Eternal Resources", New Perspectives Quarterly, 9 (prirnavara 1992), p. 18. 15. Richard Sission, ,,Culture and Democratization in India", in Larry Diamond, Political Culture and Democracy in Developing Countries, Boulder, Lynne Rienner, 1993, pp. 55-61. 16. Graham E. Fuller, ,,The Appeal of Iran", National Interest, 37 (toamna 1994), p. 95. 17. Eisuke Sakakibara, ,,The End of Progressivism: A Search for New Goals", Foreign Affairs, 74 (1995), pp. 8-14. 18. T.S. Eliot, Idea of a Christian Society, New York, Harcourt, Brace and Company, 1940, p. 64. 483

SAMUEL

P HUNTINGTON

19. Gilles Kepel, Revenge of God: The Resurgence ofIslam, Chris tianity and Judaism in the Modern World, University Park, PA, Pen nsylvania State University Press, trad. de Alan Braley, 1994, p. 2. 20. George Weigel, ,,Religion and Peace: An Argument Com plexified", Washington Quarterly, 14 (primavara 1991), p. 27. 21. James H. Billington, ,,The Case for Orthodoxy", New �e public, 30 mai 1994, p. 26; Suzanne Massie, ,,Back to the Future"' Boston Globe, 28 martie 1993, p. 72. 22. Economist, 8 ianuarie 1993, p. 46; James Rupert, ,,Date line Tashkent: Post-Soviet Central Asia"; Foreign Policy, 87 (vara 1992), p. 180. 23. Fareed Zakaria, ,,Culture Is Destiny: A Conversation with Lee Kuan Yew", Foreign Affairs, 73 (martie-aprilie 1994), p. 118. - urabi, ,,The Islamic Awakening's Second 24. Hassan A l T Wave", New Perspectives Quarterly, vara 1992, pp. 52-55; Ted G. Jelen, The Political Mobilization of Religious Belief, New York, Prae ger, 1991, pp. 55 �i urm. 25. Bernard Lewis, ,,Islamic Revolution", New York Review of Books, 21 ianuarie 1988, p. 47; Kepel, Revenge of God, p. 82. 26. Sudhir Kakar, ,,The Colors of Violence: Cultural Identiti es, Religion, and Conflict", manuscris nepublicat, cap. 6, ,,A New Hindu Identity", p. 11. 27. Suzanne Massie, ,,Back to the Future", p. 72; Rupert, ,,Dateline Tashkent", p. 180. 28. Rosemary Radford Ruther, ,,A World on Fire with Faith", New York Times Book Review, 26 ianuarie 1992, p. 10; William H. McNeil!, ,,Fundamentalism and the World of the 1990s", in Martin E. Marty �i R. Scott Appleby, coord., Fundamentalisms and Society, Chicago, University of Chicago Press, 1993, p. 561. 29. New York Times, 15 ianuarie 1993, p. A9; Henry Clement Moore, Images of Development: Egyptian Engineers in Search of Industry, Cambridge, M.I.T. Press, 1980, pp. 227-228. 30. Henry Scott Stokes, ,,Korea's Church Militant", New York Times Magazine, 28 noiembrie 1972, p. 68. 31. Rev. Edward J. Dougherty, S.J., New York Times, 4 iulie ", 1993, p. 10; Timothy Goodman, ,,Latin America's Reformatio n 484

SI CIOCN1REA CIVILIZATIILOR ' REFACEREA ORDINII MONDIALE '

American Enterprise, 2 (iulie-august 1991), p. 43; New York Times, 11 iulie 1993, p. 1; Time, 21 ianuarie 1991, p. 69. 32. Economist, 6 mai 1989, p. 23; 11 noiembrie 1989, p. 41; Times, Londra, 12 aprilie 1990, p. 12; Observer, 27 mai 1990, p. 18. 33. New York Times, 16 iulie 1993, p. A9; Boston Globe, 15 iulie 1993, p. 13. 34. Vezi Mark Juergensmeyer, The New Cold War? Religious Nationalism Confronts the Secular State, Berkeley, University of California Press, 1993. 35. Zakaria, ,,Conversation with Lee Kuan Yew", p. 118; Al-Turabi, ,,Islamic Awakening's Second Wave", p. 53. Vezi Ter rance Carroll, ,,Secularization and States of Modernity", World Politics, 36 (aprilie 1984), pp. 362-382. 36. John L. Esposito, The Islamic Threat: Myth or Reality, New York, Oxford University Press, 1992, p. 10. 37. Regis Debray, ,,God and the Political Planet", New Perspec tives Quarterly, 11 (primavara 1994), p. 15. 38. Esposito, Islamic Threat, p. 10; Gilles Kepel citat in Sophie Lannes, ,,La revanche de Dieu - Interview with Gilles Kepel", Geopolitique, 33 (primavara 1991), p. 14; Moore, Images of Deve lopment, pp. 214-216. 39. Juergensmeyer, The New Cold War, p. 71; Edward A. Gar gan, ,,Hindu Rage Against Muslims Transforming Indian Politics", New York Times, 17 septembrie 1993, p. Al; Khushwaht Singh, "India, the Hindu State", New York Times, 3 august 1993, p. Al7. 40. Dore, in Bull �i Watson, coord., Expansion of International Society, p. 411; McNeil, in Marty 9 i Appleby, coord., Fundamenta lisms and Society, p. 569.

Capitolul 5 1. Kishore Mahbubani, ,,The Pacific Way", Foreign Affairs, 74 (1995), pp. 100-103; IMD Executive Opinion Survey, Economist, 6 mai 1995, p. 5; Banca Mondiala, Global Economic Prospects and the Developing Countries 1993, Washington, 1993, pp. 66-67. 485

SAMUEL P. HUNTINGTON

CroCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII l'v10NDIALE

2. Tommy Koh, America's Role in Asia: Asian Views, Asia Foun dation, Center for Asian Pacific Affairs, raport nr. 13, noiembrie 1993, p. 1. 3. Alex Kerr, Japan Times, 6 noiembrie 1994, p. 10. 4. Yasheng Huang, ,,Why China Will Not Collapse", Foreign t Policy, 95 (vara 1995), p. 57. 5. Cable News Network, 10 mai 1994; Edward Friedman, ,,A Failed Chinese Modernity", Daedalus, 122 (primavara 1993), p. 5; Perry Link, ,,China's 'Core' Problem", ibid., pp. 201-204. 6. Economist, 21 ianuarie 1995, pp. 38-39; William Theodo re de Bary, ,,The New Confucianism in Beijing", American Scholar, 64 (primavara 1995), pp. 175 �i urm.; Benjamin L. Self, ,,Chan ging Role for Confucianism in China", Woodrow Wilson Center Report, 7 (septembrie 1995), pp. 4-5; New York Times, 26 august 1991, p. A19. 7. Lee Teng-hui, ,,Chinese Culture and Political Renewal", Journal of Democracy, 6 (octombrie 1995), pp. 6-8. 8. Alex Kerr, Japan Times, 6 noiembrie 1994, p. 10; Kazu hiko Ozawa, ,,Ambivalence in Asia", Japan Update, 44 (1995), pp. 18-19. 9. Pentru unele dintre aceste probleme, vezi Ivan P. Hall, ,,Japan's Asia Card", National Interest, 38 (1994-1995), pp. 19 • s1 urm. 10. Casimir Yost, ,,America's Role in Asia: One Year Later", Asia Foundation, Center for Asian Pacific Affairs, raport nr. 15, februarie 1994, p. 4; Yoichi Funabashi, ,,The Asianization of Asia", Foreign Affairs, 72 (noiembrie-decembrie 1993), pp. 78; Anwar Ibrahim, International Herald Tribune, 31 ianuarie 1994, p. 6. 11. Kishore Mahbubani, ,,Asia and a United States in De cline", Washington Quarterly, 17 (primavara 1994), pp. 5-23; pentru o contraofensiva, vezi Eric Jones, ,,Asia's Fate: A Res ponse to the Singapore School", National Interest, 35 (1994 ), pp. 18-28. 12. Mahathir bin Mohamad, Mare jirenma (Dilema malaiezia nii), Tokyo, Imura Bunka jigyo, trad. de Takata Masayoshi, 1983, p. 267, citat In Ogura Kazuo, ,,A Call for a New Concept of Asia", Japan Echo, 20 (toamna 1993), p. 40. 486 •

13. Li Xiangiu, ,,A Post-Cold War Alternative from East Asia", Straits Times, 10 februarie 1992, p. 24. 14. Yotaro Kobayashi, ,,Re-Asianize Japan", New Perspectives Quarterly, 9 (iarna 1992), p. 20; Funabashi, ,,The Asianization of Asia", pp. 75 �i urm.; George Yong-Soon Yee, ,,New East Asia in a Multicultural World", International Herald Tribune, 15 iulie 1992, P· 8. 15. Yoichi Funabashi, ,,Globalize Asia," New Perspectives Quarterly, 9 (iarna 1992), pp. 23-24; Kishore M. Mahbubani, ,,The West and the Rest", National Interest, 28 (vara 1992), p. 7; Hazuo, ,,New Concept of Asia", p. 41. 16. Economist, 9 martie 1996, p. 33. 17. Bandar bin Sultan, New York Times, 10 iulie 1994, p. 20. 18. John L. Esposito, The Islamic Threat: Myth or Reality, New York, Oxford University Press, 1992, p. 12; Ali E. Hillal Dessouki, ,,The Islamic Resurgence", In Ali E. Hillal Dessouki, coord., Islamic Resurgence in the Arab World, New York: Praeger, 1982, pp. 9-13. 19. Thomas Ca'se, citat In Michael Walzer, The Revolution of the Saints: A Study in the Origins of Radical Politics, Cambridge, Har vard University Press, 1965, pp. 10-11; Hassan Al-Turabi, ,,The Islamic Awakening's Second Wave", New Perspectives Quarterly, 9 (vara 1992), p. 52. Cea mai utila lucrare pentru a Intelege natu ra, atractivitatea, limitele �i rolul istoric ale fundamentalismului islamic, de la sfar�itul secolului XX, ar putea fi studiul lui Wal zer despre puritanismul calvinist englez din secolele al XVI-lea si ' al XVII-lea. 20. Donald K. Emerson, ,,Islam and Regime in Indonesia: Who's Coopting Whom?", studiu nepublicat, 1989, p. 16; M. Nasir Tamara, Indonesia in the Wake ofIslam, 1965-1985, Kuala Lumpur, Institute of Strategic and International Studies Malaysia, 1986, p. 28; Economist, 14 decembrie 1985, pp. 35-36; Henry Tanner, ,,Islam Challenges Secular Society", International Herald Tribune, 27 iunie 1987, pp. 7-8; Sabri Sayari, ,,Politicization of Islamic Re-traditionalism: Some Preliminary Notes", In Metin Heper �i Raphael Israeli, coord., Islam and Politics in the Modern Middle East, Londra, Groom Helm, 1984, p. 125; New York Times, 26 martie 1989, p. 14; 2 martie 1995, p. AB. Vezi, de exemplu, raportajele 487

SAMUEL

HUNTINGTON

despre aceste tari din New York Times, 17 noiembrie 1985, p.2E; 15 noiembrie 1987, p. 13; 6 martie 1991, p. All; 20 octom brie 1990, p. 4; 26 decembrie 1992, p. 1; 8 martie 1994, p. AlS· 9i Economist, 15 iunie 1985, pp. 36-37 9i 18 septembrie 1992, pp. 23-25. 21. New York Times, 4 octombrie 1993, p.AB; 29 noiembrie 1994, p. A4; 3 februarie 1994, p. 1; 26 decembrie 1992, p. 5; Erika G. Alin, ,,Dynamics of the Palestinian Uprising: An Assessment of Causes, Character, and Consequences", Comparative Politics, 26 (iulie 1994), p. 494; New York Times, 8 martie 1994, p. AlS; James Peacock, ,,The Impact of Islam", Wilson Quarterly, 5 (pritna vara 1981), p. 142; Tamara, Indonesia in the Wake of Islam, p. 22. 22. Olivier Roy, The Failure of Political Islam, Londra, Tautis, 1994, pp. 49 9i urm., New York Times, 19 ianuarie 1992, p. E3; Washington Post, 21 noiembrie 1990, p. Al. Vezi Gilles Keppel, The Revenge of God: The Resurgence of Islam, Christianity, and Judaism in the Modern World, University Park, PA, Pennsylvania State Uni versity Press, 1994, p. 32; Farida Faouzia Charfi, ,,When Galileo Meets Allah", New Perspectives Quarterly, 11 (primavara 1994), p. 30; Esposito, Islamic Threat, p. 10. 23. Mahnaz Ispahani, ,Yarieties of Muslim Experience", Wil son Quarterly, 13 (toamna 1989), p. 72. 24. Saad Eddin Ibhrahim, ,,Appeal of Islamic Fundamenta lism", eseu prezentat la Conferinta asupra islamului 9 i a politi cii in lumea musulmana contemporana, Universitatea Harvard, 15-16 octombrie 1985, pp. 9-10 9i ,,Islamic Militancy as a Social Mo:vement: The Case of Two Groups in Egypt", in Dessouki, coord., Islamic Resurgence, pp. 128-131. 25. Washington Post, 26 octombrie 1980, p. 23; Peacock, ,,Impact of Islam", p. 140; Ilkay Sunar 9 i Binnaz Toprak, ,,Islam in Politics: The Case of Turkey", Government and Opposition, 18 (toamna 1983), p. 436; Richard W. Bulliet, ,,The Israeli-PLO Accord: The Future of the Islamic Movement", Foreign Affairs, 72 (noiembrie-decembrie 1993), p. 42. 26. Ernest Gellner, ,,Up from Imperialism", New Republic, 22 mai 1989, p. 35; John Murray Brown, ,,Tansu Ciller and the 488

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI REFACEREA ORDINII MONDIALE J '

Question of Turkish Identity", World Policy Journal, 11 (toamna 1994), p.58; Roy, Failure of Political Islam, p. 53. 27. Fouad Ajami, ,,The Impossible Life of Muslim Liberalism", New Republic, 2 iunie 1986, p. 27. 28. Clement Moore Henry, ,,The Mediterranean Debt Cres cent", manuscris nepublicat, p. 346; Mark N. Katz, ,,Emerging Patterns in the International Relations of Central Asia", Central Asian Monitor, nr. 2, 1994, p. 27; Mehrdad Haghayeghi, ,,Islamic Revival in the Central Asian Republics", Central Asian Survey, 13, nr.2,1994, p. 255. 29. New York Times, 10 aprilie 1989, p. A3; 22 decembrie 1992, p. 5; Economist, 10 octombrie 1992, p. 41. 30. Economist, 20 iulie 1991, p. 35; 21 decembrie 1991-3 ia nuarie 1992, p. 40; Mahfulzul Hoque Choudhury, ,, Nationalism, Religion and Politics in Bangladesh", in Rafiuddin Ahmed, coord., Bangladesh: Society, Religion and Politics, Chittagong, South Asia Studies Group, 1985, p. 68; New York Times, 30 noiembrie 1994, p. A14; Wall Street Journal, 1 martie 1995, pp.1, A6. 31. Donald L. Horowitz, ,,The Qur'an and the Common Law: Islamic Law Reform and the Theory of Legal Change", American Journal of Comparative Law, 42 (primavara 9i vara 1994), pp. 234 • s1 urm. 32. Dessouki, ,,Islamic Resurgence", p. 23. 33. Daniel Pipes, In the Path of God: Islam and Political Power, New York, Basic Books, 1983, pp. 282-283, 290-292; John Bar rett Kelly, Arabia, the Gulf and the West, New York, Basic Books, 1980, pp.261, 423, citat in Pipes, Path of God, p. 291. 34. Divizia pentru Populatie a ONU, World Population Prospects: The 1992 Revision, New York, United Nations, 1993, tabelul A18; Banca Mondiala, World Development Report 1995, New York, Ox ford University Press, 1995, tabelul 25; Jean Bourgeois Pichat, ,,Le Nombre des Hommes: Etat et Prospective", in Albert Jacquard, coord., Les Scientifzques Parlent, Paris, Hachette, 1987, pp.154, 156. 35. Jack A. Goldstone, Revolution and Rebellion in the Early Modern World, Berkeley,University of California Press, 1991, pas sim, dar mai ales pp. 24-39. 36. Herbert Moeller, ,,Youth as a Force in the Modern Wor ld", Comparative Studies in Society and History, 10 (aprilie 1968), 489

SAMUEL P. HUNTINGTON

pp. 237-260; Lewis S. Feuer, ,,Generations and the Theory of Revolution", Survey, 18 (vara 1972), pp. 161-188. 37. Peter W. Wilson 9i D ouglas F. Graham, Saudi Arabia: The Coming Storm, Armonk, NY, M.E. Sharpe, 1994, pp. 28-29. 38. Philippe Fargues, ,,Demographic Explosion or Social Upheaval", in Ghassen Salame, c oord., Democracy Without Demo crats? The Renewal ofPolitics in the Muslim World, L ondra, I.B. Tau ris, 1994, pp. 158-162, 175-177. 39. Economist, 29 august 1981, p. 40; Denis Dragounski ,,Threshold of Violence", Freedom Review, 26 (1995), p. 11.

Capitolul 6 1. Andreas Papandreou, ,,Europe Turns Left", New Perspecti ves Quarterly, 11 (iarna 1994), 53; Vuk Draskovic, citat in Janice A. Broun, ,,Islam in the Balkans", Freedom Review, 22 (noiem brie-decembrie 1991), p. 31; F. Stephen Larrabee, ,,Instabili ty and Change in the Balkans", Survival, 34 (vara 1992), p. 43; . Misha Glenny, ,,Heading Off Wa r in the Southern Balkans", ForeignAffairs, 74 (mai-iunie 1995), pp. 102-103. 2. Ali Al-Amin Mazrui, Cultural Forces in World Politics' Londra, James Currey, 1990, p. 13. 3. Vezi, de exemplu, Economist, 16 n oiembrie 1991, p. 45, 6 mai 1995, p. 36. 4. R onald B. Palmer 9i Thomas J. Reckford, BuildingASEAN: 20 Years ofSouthEastAsian Cooperation, New Y ork, Praeger, 1987, p. 109; Economist, 23 iulie 1994, pp. 31-32. 5. Barry Buzan 9i Gerald Segal, ,,Rethinking East Asian Secu rity", Survival, 36 (vara 1994), p. 16. 6. Far Eastern Economic Review, 11 august 1994, p. 34. 7. Discutie intre Datsuk Seri Mahathir bin Mohamad din Ma laysia 9i Kenichi Ohmae, pp. 3, 7; Rafidah Azia, New York Times, 12 februarie 1991, p. D6. 8. Japan Times, 7 noiembrie 1994, p. 19; Economist, 19 noiem brie 1994, p. 37. 9. Murray Weidenbaum, ,,Greater China: A New Ec onomic Colossus?", Washington Quarterly, 16 (toamna 1993), pp. 78-80. 490

CIOCNIREA CIVILIZKfIILOR SI , ' REFACEREA ORDINII MO't\TDIALE

10. Wall Street Journal, 30 septembrie 1994, p. AB; New York Times, 17 februarie 1995, p. A6. 11. Economist, 8 oct ombrie 1994, p. 44; Andres Serbin, ,,To wards an Ass ociation of Caribbean States: Raising Some Awk ward Questions", Journal of Interamerican Studies, 36 (1994), pp. 61-90. 12. Far Eastern Economic Review, 5 iulie 1990, pp. 24-25, 5 septembrie 1991, pp. 26-27; New York Times, 16 februarie 1992, p. 16; Economist, 15 ianuarie 1994, p. 38; R obert D. Hormats, ,,Making Regionalism Safe", Foreign Affairs, 73 (martie-aprilie 1994), pp. 102-103; Economist, 10 iunie 1994, pp. 47-48; Boston Globe, 5 februarie 1994, p. 7. Cu privire la Mercosur, vezi Luigi Manzetti, ,,The Political Ec on omy of MERCOSUR", Journal of In teramerican Studies, 35 (iama 1993-1994), pp. 101-141 9i Felix Pena, ,,New Approaches to Economic Integration in the Southern Cone", Washington Quarterly, 18 (vara 1995), 113-122. ·13. New York Times, 8 aprilie 1994, p. A3, 13 iunie 1994, pp. Dl, D5, 4 ianuarie 1995, p. AB; inverviul lui Mahathir cu Ohmae, pp. 2, 5; ,,Asian Trade New Directions", AMEX Bank Review, 20 (22 martie 1993), pp.1-7. 14. Vezi Brian Pollins, ,,Does Trade Still Follow the Flag?", American Political Science Review, 83 (iunie 1989), pp. 465-480; Jo anne Gowa si , Edward D. Mansfield, ,,Power Politics and International Trade", American Political Sdence Review, 87 (1993, pp. 408-421; �i David M. R owe, ,,Trade and Security in International Relations", studiu nepublicat, Ohio State University, 15 septem brie 1994, passim. 15. Sidney W. Mintz, ,,Can Haiti Change?", ForeignAffairs, 75 (1995), p. 73; Ernesto Perez Balladares 9i Joycelyn McCalla citati in ,,Haiti's Tradition of Is olation Makes U.S. Task Harder", Wa shington Post, 25 iulie 1995, p. Al. 16. Economist, 23 octombrie 1993, p. 53.. 17. Boston Globe, 21 martie 1993, pp. 1, 16, 17; Economist, 19 noiembrie 1994, p. 23, 11 iunie 1994, p. 90. Asemanarea din tre T urcia �i Mexic in aceasta privinta a f ost pusa in evidenta de Barry Buzan in ,,New Patterns of Global Security in the Twenty First Century", International Affairs, 67 (iulie 1991), p. 449 9i de 491

SAMUEL

P. HUNTINGTON

Jagdish Bhagwati, in The World Trading System at Risk, Princeton Princeton University Press, 1991, p. 72. 18. Vezi Marchizul de Custine, Empire of the Czar: A journey Through Eternal Russia, New York, Doubleday, 1989; editia origi nala publicata la Paris in 1844, passim. 19. P. I. Ceaadaev,Articles and Letters [Statii i pisma], Mosc'ova ' 1989, p. 178 �i N. I. Danilevski, Russia and Europe [Rossiia i Ievropa], Moscova, 1991, pp. 267-268, citati in Serghei Vladislavovici Ciugrov, ,, Russia Between East and West", in Steve Hirsch, coord., MEMO 3: In Search of Answers in the Post-Soviet Era, Washington, D.C., Bureau of National Affairs, 1992, p. 138. 20. Vezi Leon Aron, ,,The Battle for the Soul of Russian Fo reign Policy", The American Enterprise, 3 (noiembrie-decembrie 1992), pp. 10 �i urm.; Aleksei G. Arbatov, ,, Russia's Foreign Policy Alternatives", International Security, 18 (toamna 1993), 5 �i urm. 21. Serghei Stankevici, ,,Russia in Search of Itself", National Interest, 28 (vara 1992), pp. 48-49. 22. Albert Motivans, ,,«Openness to the West» in European Russia", RFE/RL Research Report, 1 (27 noiembrie 1992), pp. 60-62. Speciali�tii au calculat repartitia voturilor in diferite moduri, di ferentele intre rezultate fiind minore. Am folosit analiza lui Ser, ghei Ciugrov, ,,Political Tendencies in Russia's Regions: Evidence from the 1993 Parliamentary Elections", studiu nepublicat, Uni versitatea Harvard, 1994. 23. Ciugrov, ,, Russia Between" p. 140. 24. Samuel P. Huntington, Political Order in Changing Societi es, New Haven, Yale University Press, 1968, pp. 350-351. 25. Duygo Bazoglu Sezer, ,,Turkey's Grand Strategy Facing a Dilemma", International Spectator, 27 (ianuarie-martie 1992), p. 24. 26. Clyde Haberman, ,,On Iraq's Other Front", New York Times Magazine, 18 noiembrie 1990, p. 42; Bruce R. Kuniholm, ,,Turkey and the West", Foreign Affairs, 70 (primavara 1991), pp. 35-36. 27. Ian Lesser, ,,Turkey and the West after the Gulf War", In ternational Spectator, 27 (ianuarie-martie 1992), p. 33. 28. Financial Times, 9 martie 1992, p. 2; New York Times , 5 aprilie 1992, p. E3; Tansu Ciller, ,,The Role of Turkey in «the New 492

CIOCN1REA CIVILIZATIILOR SI , ' REFACEREA ORDIN1I MONDIALE

World»", Strategic Review, 22 (iarna 1994), p. 9; Haberman, ,,Iraq's Other Front'\ p. 44; John Murray Brown, ,,Tansu Ciller and the Question of Turkish Identity", World Policy Journal, 11 (toamna 1994), p. 58. 29. Sezer, ,,Turkey's Grand Strategy", p. 27; Washington Post, 22 martie 1992; New York Times, 19 iunie 1994, p. 4. 30. New York Times, 4 august 1993, p. A3; 19 iunie 1994, p. 4; Philip Robins, ,,Between Sentiment and Self-Interest: Turkey's Policy toward Azerbaijan and the Central Asian States", Middle East Journal, 47 (toamna 1993), pp. 593-610;�Economist, 17 iunie 1995, pp. 38-39. 31. Bahri Yilmaz, ,,Turkey's new Role in International Poli tics", Aussenpolitik, 45 (ianuarie 1994), p. 94. 32. Eric Rouleau, ,,The Challenges to Turkey", Foreign Affairs, 72 (noiembrie-decembrie 1993), p. 119. 33. Rouleau, ,,Challenges", pp. 120-121; New York Times, 26 martie 1989, p. 14. 34. Ibid. 35. Brown, ,,Question of Turkish Identity", p. 58. 36. Sezer, ,,Turkey's Grand Strategy", pp. 29-30. 37. Ciller, ,,Turkey in «the New World»'', p. 9; Brown, ,,Ques tion of Turkish Identity", p. 56; Tansu Ciller, ,,Turkey and NATO: Stability in the Vortex of Change", NATO Review, 42 (aprilie 1994), p. 6; Suleyman Demirel, BBC Summary of World Broadcasts, 2 februarie 1994. Pentru alte utilizari ale metaforei podului, vezi Bruce R. Kuniholm, ,,Turkey and the West", Foreign Affairs, 70 (primavara 1991), p. 39; Lesser, ,,Turkey and the West", p 33. 38. Octavio Paz, ,,The Border of Time", interviu cu Nathan Gardels, New Perspectives Quarterly, 8 (iarna 1991), p. 36. 39. Vezi Daniel Patrick Moynihan, ,,Free Trade with an Unfree Society: A Commitment and its Consequences", National Interest, (vara 1995), pp. 28-33. 40. Financial Times, 11-12 septembrie 1993, p. 4; New York Times, 16 august 1992, p. 3. 41. Economist, 23 iulie 1994, p. 35; Irene Moss, comisar pen tru drepturile omului (Australia), New York Times, 16 august 1992, 493

SAMUEL P. HUNTINGTON

p. 3; Economist, 23 iulie 1994, p. 35; Boston Globe, 7 iulie 1993 ' p. 2; Cable News Network, buletin de �tiri, 16 decembrie 1993 ; Richard Higgott, ,, C losing a Branch Office of Empire: Australian Foreign Policy and the UK at C entury's End", International Affair s, 70 (ianuarie 1994), p. 58. 42. Jat Sujamiko, The Australian, 5 mai 1993, p. 18, tcitat in Higgott, ,, Closing a Branch", p. 62; Higgott, ,, C losing a Branch" , p. 63; Economist, 12 decembrie 1993, p. 34. 43. Transcriere a unui interviu cu Keniche Ohmae, 24 octom brie 1994, pp. 5-6. Vezi �i Japan Times, 7 noiembrie 1994, p. 19. 44. Fostul ambasador Richard Woolcott (Australia), New York Times, 16 august 1992, p. 3. 45. Paul Kelly, ,,Reinventing Australia", National Interest, 30 (iama 1992), p. 66; Economist, 11 decembrie 1993, p. 34; Higgott, ,,Closing a Branch", p. 58. 46. Lee Kuan Yew citat in Higgott, ,, C losing a Branch", p. 49.

Capitolul 7 1. Economist, 14 ianuarie 1995, p. 45; 26 noiembrie 1994, p. 56, rezumat al unui articol al lui Juppe din Le Monde, 18 noiem brie 1994; New York Times, 4 septembrie 1994, p. 11. 2. Michael Howard, ,,Lessons of the Cold War", Survival, 36 (iarna 1994), pp. 102-103; Pierre Behar, ,,Central Europe: The New Lines of Fracture", Geopolitique, 39 (editia engleza, august 1992), p. 42; Max Jakobson, ,, Collective Security in Europe To day'', Washington Quarterly, 18 (primavara 1995), p. 69; Max Be loff, ,,Fault Lines and Steeples: The Divided Loyalties of Europe", National Interest, 23 (primavara 1991), p. 78. 3. Andreas Oplatka, ,;\Tienna and the Mirror of History", Geo politique, 35 (editia engleza, 1991), p. 25; Vytautas Landsbergi s, ,,The C hoice", Geopolitique, 35 (editia engleza, toamna 1991), p. 3; New York Times, 23 aprilie 1995, p. SE. 4. C arl Bildt, ,,The Baltic Litmus Test", Foreign Affairs, 73 (sep tembrie-octombrie 1994), p. 84. 5. New York Times, 15 iunie 1995, p. AlO. 494

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

6. RFEIRL Research Bulletin, 10 (16 martie 1993), pp. 1, 6. 7. William D. Jackson, ,,Imperial Temptations: Ethnics Ab road", Orbis, 38 (iarna 1994), p. 5. 8. Ian Brzezinski, New York Times, 13 iulie 1994, p. AB. 9. John F. Mearsheimer, ,,The Case for a Ukrainian Nuclear Deterrent: Debate", Foreign Affairs, 72 (vara 1993), pp. 50-66. 10. New York Times, 31 ianuarie 1994, p. AB. 11. C itat in Ola Tunander, ,,New European Dividing Lines? in Valter Angell, coord., Norway Facing a Changing Europe: Perspecti ves and Options, Oslo, Norwegian Foreign Policy Studies, nr. 79, Fridtjof Nansen Institute et al., 1992, p. 55. . . 12. John Morrison, ,,Pereyaslav and After: The Russ1an-Ukra1nian Relationship", International Affairs, 69 (octombrie 1993), p. 677. 13. John King Fairbank, coord., The Chinese World Order: Tra ditional China's Foreign Relations, Cambridge, Harvard University Press, 1968, pp. 2-3. 14. Perry Link, ,,The Old Man's New China", New York Review of Books, 9 iunie 1994, p. 32. 15. Perry Link, ,, C hina's 'Core' Problem", Daedalus, 122 (pri mavara 1993), 205; Weiming Tu, ,, Cultural C hina: The Periphery as the Center", Daedalus, 120 (primavara 1991), p. 22; Economist, 8 iulie 1995, pp. 31-32. 16. Economist, 27 noiembrie 1993, p. 33; 17 iulie 1993, p. 61. 17. Economist, 27 noiembrie 1993, p. 33; Yoichi Funabashi, ,, The Asianization of Asia", Foreign Affairs, 72 (noiembrie-decem brie 1993), p. 80. Vezi in general Murray Weidenbaum �i Samuel Hughes, The Bamboo Network, New York, Free Press, 1996. . 18. Christopher Gray, citat in Washington Post, 1 decembr1e 1992, p. A30; Lee Kuan Yew, citat in Maggie Farley, ,,The Bamboo Network", Boston Globe Magazine, 17 aprilie 1994, p. 38; Interna tional Herald Tribune, 23 noiembrie 1993. 19. International Herald Tribune, 23 noiembrie 1993; George Hicks si J.A.C. Mackie, ,,A Question of Identity: Despite Media Hyp e, They Are Firmly Settled in Southeast Asia", Far Eastern Eco nomic Review, 14 iulie 1994, p. 47. 495

SAMUEL

HUNTINGTON

20. Economist, 16 aprilie 1994, p. 71; Nicholas D. Kristof, ,,The Rise of China", Foreign Affairs, 72 (noiembrie-decembrie 1993), p. 48; Gerrit W. Gong, ,,China's Fourth Revolution", Washingto n Quarterly, 17 (iarna 1994), p. 37; Wall Street Journal, 17 mai 1993, p. A7A, Murray L. Weidenbaum, Greater China: The Next Economic Superpower?, St. Louis, Washington University Center for the Study of American Business, Contemporary Issues Series 57, februarie 1993, pp. 2-3. 21. Steven Mufson, Washington Post, 14 august 1994, p. A30; Newsweek, 19 iulie 1993, p. 24; Economist, 7 mai 1993, p. 35. 22. Vezi Walter C. Clemens Jr. 9i Jun Zhan, ,,Chiang Ching Kuo' s Role in the ROC-PRC Reconciliation",AmericanAsianReview, 12 (primavara 1994), pp. 151-154. 23. Koo Chen Foo, citat in Economist, l mai 1993, p. 31; Link, ,,Old Man's New China", p. 32. Vezi ,,Cross-Strait Relations: Histo rical Lessons", Free China Review, 44 (octombrie 1994), pp. 42-52. Gong, ,,China's Fourth Revolution", p. 39; Economist, 2 iulie 1994, p. 18; Gerald Segal, ,,China's Changing Shape: The Muddle Kingdom?", Foreign Affairs, 73 (1994), p. 49; Ross H. Munro, ,,Giving Taipei a Place at the Table", Foreign Affairs, 73 (noiem brie-decembrie 1994), p. 115; Wall Street journal, 17 mai 1993, p. A 7A, Free China Journal, 29 iulie 1994, p. 1. 24. Economist, 10iulie1993, pp.28-29;2aprilie1994, pp.34-35; International Herald Tribune, 23 noiembrie 1993; Wall Street Journal, 17 mai 1993, p. A7A. 25. Ira M. Lapidus, History of Islamic Societies, Cambridge, Marea Britanie, Cambridge University Press, 1988, p. 3. 26. Mohamed Zahi Mogherbi, ,,Tribalism, Religion and the Challenge of Political Participation: The Case of Libya", studiu pre zentat la Conferinta despre provocarile democratiei in lumea ara ba, Centrul de Studii privind Dezvoltarea Politica 9i Internation;tla., Cairo, 22-27 septembrie 1992, pp. 1, 9; Economist, (Survey of the Arab East), 6 februarie 1988, p. 7; Adlan A. El-Hardallo, ,, Sufism and Tribalism: The Case of Sudan", studiu prega.tit pentru Confe rinta despre provocarile democratiei in lumea araba, Centrul de Studii privind Dezvoltarea Politica 9i Internaµonala, Cairo, 22-27 496

SI CIOCNIREA CfVILIZATIILOR ' REFACEREA ORDINII MONDIALE '

septembrie 1992, p. 2; Economist, 30 octombrie 1987, p. 45; John Duke Anthony, ,, Saudi Arabia: From Tribal Society to Nation-Sta te", in Ragaei El Mellakh 9i Dorothea H. El Mellakh, coord., Sa udi Arabia, Energy, Developmental Planning, and Industrialization, Lexington, MA, Lexington, 1982, pp. 93-94. 27. Yalman Onaran, ,,Economics and Nationalism: The Case of Muslim Central Asia", Central Asian Survey, 13 (nr. 4, 1994), p. 493; Denis Dragounski, ,,Threshold of Violence", Freedom Review, 26 (martie-aprilie 1995), p. 12. 28. Barbara Daly Metcalf, ,,The Comparative Study of Muslim Societies", Items, 40 (martie 1986), p. 3. 29. Metcalf, ,, Muslim Societies", p. 3. 30. Boston Globe, 2 aprilie 1995, p. 2. Despre CAIP, in ge neral, vezi ,, The Popular Arab and Islamic Conference (PAIC): A New 'Islamist International'?", TransState Islam, 1 (1995), pp. 12-16. 31. Bernard St:hechterman si ' Bradford R. McGuinn, ,,Linkages Between Sunni and Shi'i Radical Fundamentalist Organizations: A New Variable in Middle Eastern Politics?", The Political Chronicle, 1 (1989), 22-34; New York Times, 6 decembrie 1994, p. 5.

Capitolul 8 1. Gheorghi Arbatov, ,,Neo-Bolsheviks of the I.M.F.", New York Times, 7 mai 1992, p. A27. 2. Puncte de vedere nord-coreene rezumate de un important analist american, Washington Post, 12 iunie 1994, p. Cl; general· indian citat in Les Aspin, ,,From Deterrence to Denuking: Dea ling with Proliferation in the 1990's", Memorandum, 18 februarie 1992, p. 6. 3. Lawrence Freedman, ,,Great Powers, Vital Interests and Nuclear Weapons", Survival, 36 (iarna 1994), p. 37; Les Aspin, re marci, AcademiaN ationala de �tiinte, Comitetul pentru Securitate 3. p. 3, 199 brie em dec 7 , elor Arm lul tro Con si a nal Internatio , , 4. Stanley Norris citat in Boston Globe, 25 noiembrie 1995, pp. 1, 7; Alastair Iain Johnston, ,,China's New 'Old Thinking': The 497

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

Concept of Limited Deterrence", International Security, 20 (iarna 1995-1996), pp.21-23. 5. Philip L. Ritcheson, ,,Iranian Military Resurgence: Scope, Motivations, and Implications for Regional Security", Armed For ces and Society, 21 (vara 1995), pp. 575-576. Discursul lui Warren Christopher, Kennedy School of Government, 20 ianuarie'1995; Time, 16 decembrie 1991, p. 47; Ali Al-Amin Mazrui, Cultural Forces in World Politics, Londra, J. Currey, 1990, pp.220, 224. 6.New York Times, 15 noiembrie 1991, p. Al; New York Times, 21 februarie 1992, p. A9; 12 decembrie 1993, p. 1; Jane Teufel Dreyer, ,,U.S./China Military Relations: Sanctions or Rapproche ment?" In Depth, 1 (primavara 1991), pp.17-18; Time, 16 decem brie 1991, p. 48; Boston Globe, 5 februarie 1994, p. 2; Monte R. Bullard, ,,U.S.-China Relations: The Strategic Calculus", Parame ters, 23 (vara 1993), p.88. 7. Citat in Karl W. Eikenberry, Explaining and Infl.uencing Chi nese Arms Transfers, Washington, D.C., National Defense Uni versity, Institute for National Strategic Studies, studiul McNair nr. 36, februarie 1995, p.37; declaratie a guvernului pakistanez, Boston Globe, 5 decembrie 1993, p. 19; R. Bates Gill, ,,Curbing Beijing's Arms Sales", Orbis, 36 (vara 1992), p. 386; Chong -pin Lin, ,,Red Army", New Republic, 20 noiembrie 1995, p. 28; New York Times, 8 mai 1992, p. 31. 8. Richard A. Bitzinger, ,,Arms to Go: Chinese Arms Sales to the Third World", International Security, 17 (toamna 1992), p.87; Philip Ritcheson, ,,Iranian Military Resurgence", pp. 576, 578; Washington Post, 31 octombrie 1991, pp. Al, A24; Time, 16 de cembrie 1991, p. 47; New York Times, 18 aprilie 1995, p. AS; 28 septembrie 1995, p. 1; 30 septembrie 1995, p. 4; Monte Bul lard, ,,U.S.-China Relations", p.88, New York Times, 22 iunie 1995, p. l; Gill, ,,Curbing Beijing's Arms", p. 388; New York Times, 8 aprilie 1993, p. A9; 20 iunie 1993, p. 6. 9. John E. Reilly, ,,The Public Mood at Mid -Decade", Foreign Policy, 98 (primavara 1995), p.83; Executive Order 12930, 29 sep tembrie 1994; Executive Order 12938, 14 noiembrie 1994. Aces tea au dus la aparitia Executive Order 12735, 16 noiembrie 1990, 498

decret prin care pre�edintele Bush declara stare de urgenta natio nala cu privire la armele chimice �i biologice. 10. James Fallows, ,,The Panic Gap: Reactions to North Korea's Bomb", National Interest, 38 (iarna 1994), pp. 40-45; David San ger, New York Times, 12 iunie 1994, pp. 1, 16. 11. New York Times, 26 decembrie 1993, p. 1. 12. Washington Post, 12 mai 1995, p.1. 13. Bilahari Kausikan, ,,Asia's Different Standard", Foreign Policy, 92 (toamna 1993), pp. 28-29. 14. Economist, 30 iulie 1994, p. 31; 5 martie 1994, p. 35; 27 august 1994, p. 51; Yash Ghai, ,,Human Rights and Governance: The Asian Debate", Asia Foundation Center for Asian Pacific Affairs, comunicarea nr. 4, noiembrie 1994, p. 14. 15. Richard M. Nixon, Beyond Peace, New York, Random House, 1994, pp.127-128. 16. Economist, 4 februarie 1995, p.:'30. 17. Charles J. Brown, ,,In the Trenches: The Battle Over Rights", Freedom Review, 24 (septembrie-octombrie 1993), p. 9; Douglas W. Payne, ,,Showdown in Vienna", ibid., pp. 6-7. 18. Charles Norchi, ,,The Ayatollah and the Author: Rethin king Human Rights", Yale Journal of World Affairs, 1 (vara 1989), 16; Kausikan, ,,Asia's Different Standard", p. 32. 19.Richard Cohen, The Earth Times, 2 august 1993, p. 14. 20. New York Times, 19 septembrie 1993, p. 4E; 24 septem brie 1993, pp. 1, B9, B16; 9 septembrie 1994, p. A26; Economist, 21 septembrie 1993, p. 75; 18 septembrie 1993, pp. 37-38; Finan cial Times, 25-26 septembrie 1993, p. 11; Straits Times, 14 octom brie 1993, p. 1. 21. Cifrele si ' citatele sunt extrase din Myron Weiner, Global Migration Crisis, New York, HarperCollins, 1995, pp. 21-28. 22. Weiner, Global Migration Crisis, p. 2. 23. Stanley Hoffmann, ,,The Case for Leadership", Foreign Policy, 81 (iarna 1990-1991), p. 30. 24. Vezi B.A. Roberson, ,,Islam and Europe: An Enigma or a Myth?", Middle East Journal, 48 (primavara 1994), p. 302; New York Times, 5 decembrie 1993, p. 1; 5 mai 1995, p. l; Joel Klot kin �i Andries van Agt, ,,Bedouins: Tribes That Have Made it", 499

SAMUEL

P. HUNTINGTON

New Perspectives Quarterly, 8 (toamna 1991), p. 51; Judith Miller ,,Strangers at the Gate", New York Times Magazine, 15 septembrie 1991, p. 49. 25. International Herald Tribune, 29 mai 1990, p. 5; New York Times, 15 septembrie 1994, p. A21. Sondajul din Franta a fost comandat de guvernul francez, eel din Germania, de Comitetul Evreilor din America. 26. Vezi Hans-George Betz, ,,The New Politics of Resentment: Radical Right-Wing Populist Parties in Western Europe", Compa rative Politics, 25 (iulie 1993), pp. 413-427. 27. International Herald Tribune, 1993, p. 3; Wall Street Jour nal, 23 mai 1994; p. Bl; Lawrence H. Fuchs, ,,The Immigration Debate: Little Room for Big Reforms", American Experiment, 2 (iarna 1994), p. 6. 28. James C. Clad, ,,Slowing the Wave", Foreign Policy, 95 (vara 1994), p. 143; Rita J. Simon �i Susan H. Alexander, The Ambi valent Welcome: Print Media, Public Opinion and Immigration, Westport, CT, Praeger, 1993, p. 46. 29. New York Times, 11 iunie 1995, p. E14. 30. Jean Raspail, The Camp of the Saints, New York, Scribner, 1975 �i Jean-Claude Chesnais, Le Crepuscule de l'Occident: Demo graphie et Politique, Paris, Robert Laffont, 1995; Pierre Lellouche, citat in Miller, ,,Strangers at the Gate", p. 80. 31. Philippe Fargues, ,,Demographic Explosion or Social Upheaval?" in Ghassan Salame, coord., Democracy Without Demo crats? The Renewal ofPolitics in the Muslim World, Londra, I.B. Tau rus, 1994, pp. 157 �i urm.

Capitolul 9 1. Adda B. Bozeman, Strategic Intelligence and Statecraft: Selec ted Essays, Washington, Brassey's (SUA), 1992, p. 50; Barry Buzan, ,,New Patterns of Global Security in the Twent y -First Century", International Affairs, 67 (iulie 1991), pp. 448-449. 2. John L. Esposito, The Islamic Threat: Myth or Reality, New York, Oxford University Press, 1992, p. 46. 500

CIOCNIREA CIVILIZAT1ILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

3. Bernard Lewis, Islam and the West, New York, Oxford Uni versity Press, 1993, p. 13. 4. Esposito, Islamic Threat, p. 44. 5. Daniel Pipes, In the Path of God: Islam and Political Power, New York, Basic Books, 1983, pp. 102-103, 169-173; Lewis F. Richardson, Statistics of Deadly Quarrels, Pittsburgh, Boxwood Press, 1960, pp. 235-237. 6. Ira M. Lapidus, A History of Islamic Societies, Cambridge, Cambridge University Press, 1988, pp. 41-42; printesa Anna Comnena, citata in Karen Armstrong, Holy War: The Crusades ar;.d Their Impact on Today's World, New York, Doubleday -Anchor, 1991, pp. 3-4 �i in Arnold J. Toynbee, Study of History, Londra, Oxford University Press, 1954, VIII, p. 390. 7. Barry Buzan, ,,New Patterns", pp. 448-449; Bernard Lewis, ,,The Roots of Muslim Rage: Why So Many Muslims Deeply Resent the West and Why Their Bitterness Will Not Be Easily Mollified", Atlantic Monthly, 266 (septembrie 1990), p. 60. 8. Mohamed Sid-Ahmed, ,,Cybernetic Colonialism and the Moral Search", New Perspectives Quarterly, 11 (primavara 1994), p. 19; M.J. Akbar, citat in Time, 15 iunie 1992, p. 24; Abdelwahab Belwahl, citat ibid., p. 26. 9. William H. McNeill, ,,Epilogue: Fundamentalism and the World of the 1990's", in Martin E. Marty �i R. Scott Appleby,. coord., Fundamentalisms and Society: Reclaiming the Sciences, the Family, and Education, Chicago, University of Chicago Press, p. 569. 10. Fatima Mernissi, Islam and Democracy: Fear of the Modern World, Reading, MA, Addison-Wesley, 1992. 11. Pentru o selecµe, vezi Economist, 1 august 1992, pp. 34-35. 12. John E. Reilly, coord., American Public Opinion and U.S. Fo reign Policy 1995, Chicago, Chicago Council on Foreign Relations, 1995, p. 21; Le Monde, 20 septembrie 1991, p. 12, citat in Marga ret Blunden, ,,Insecurity on Europe's Southern Flank", Survival, 36 (vara 1994), p. 138; Richard Morin, Washington Post 8-14 no iembrie 1993, p. 37; Foreign Policy Association, National Opini on Ballot Report, noiembrie 1994, p. 5. 50-1

SAMUEL

HUNTINGTON

13. Boston Globe, 3 iunie 1994, p. 18; John L. Esposito, ,,Sym posium: Resurgent Islam in the Middle East", Middle East Policy 3 (nr. 2, 1994), p. 9; International Herald Tribune, 10 mai 1994' pp. 1, 4; Christian Science Monitor, 24 februarie 1995, p. 1. 14. Robert Ellsworth, Wall Street Journal, l martie 1995, p. 15; William T. Johnsen, NATO's New Front Line: The Growing Importance of the Southern Tier, Carlisle Barracks, PA, Strategic Studies Institute, U.S. Army War College, 1992, p. vii; Robbin Laird, French Security Policy in Transition: Dynamics of Continui ty and Change, Washington D.C., Institute for National Strategic Studies, Studiul McNair 38, martie 1995, pp. 50-52. 15. Ayatollahul Ruhollah Khomeini, Islam and Revolution, Berkeley, CA, Mizan Press, 1981, p. 305. 16. Economist, 23 noiembrie 1991, p. 15. 17. Barry Buzan 9 i Gerald Segal, ,,Rethinking East Asian Secu rity", Survival, 36 (vara 1994), 15. 18. Can China's Armed Forces Win the Next War?, fragmente traduse 9 i publicate in Ross H. Munro, ,,Eavesdropping on the Chinese Military: Where It Expects War-Where It Doesn't", Orbis, 38 (vara 1994), p. 365. Autorii acestui document afirma ca folosirea fortei militare impotriva Taiwanului ,,ar fi o decizie foarte nechibzuita". 19. Buzan and Segal, ,,Rethinking East Asian Security", p. 7; Richard K. Betts, ,,Wealth, Power and Instability: East Asia and the United States After the Cold War", International Security, 18 (iarna 1993-1994), pp. 34-77; Aaron L. Friedberg, ,,Ripe for Rivalry: Prospects for Peace in Multipolar Asia", International Security, 18 (iarna 1993-1994), pp. 5-33. 20. Can China's Armed Forces Win the Next War? Fragmen te traduse in Munro, ,,Eavesdropping on the Chinese", pp. 355 , Friedberg i urm.; New York Times, A6; 16 noiembrie 1993, p. 9 ,,Ripe for Rivalry", p. 7. 21. Desmond Ball, ,,Arms and Affluence: Military Acquisiti ons in the Asia-Pacific Region", International Security, 18 (iarna 1993-1994), pp. 95-111; Michael T. Klare, ,,The Next Great Arms Race", Foreign Affairs, 72 (vara 1993), pp. 137 9i urm.; Buzan 9i Segal, ,,Rethinking East Asian Security", pp. 8 11; Gerald Segal, 502

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

,,Managing New Arms Races in the Asia/Pacific", Washington Quarterly, 15 (vara 1992), pp. 83-102; Economist, 20 februarie 1993, pp. 19-22. 22. Vezi, de exemplu, Economist, 26 iunie 1993, p. 75; 24 iulie 1995, p. 25; Time, 3 iulie 1995, pp. 30-31; 9i despre China, Ja cob Heilbrunn, ,,The Next Cold War", New Republic, 20 noiembrie 1995, pp. 27 9i urm. 23. Pentru o discutie despre diferitele tipuri de razboaie co merciale 9i despre situatiile in care acestea pot duce la confruntari armate, vezi David Rowe, Trade Wars and International Security: The Political Economy ofInternational Economic Conflict, documen tul de lucru nr. 6, Project on the Changing Security Environment and American National Interests, Institutul de Studii Strategice John M. Olin, Universitatea Harvard, iulie 1994), pp. 7 9 i urm. 24. New_York Times, 6 iulie 1993, p. Al, A6; Time, 10 februa rie 1992, pp. 16 9i urm., Economist, 17 februarie 1990, pp. 21-24; Boston Globe, 29 noiembrie 1991, pp. 1, 8; Dan Oberdorfer, Washington Post, 1 martie 1992, p. Al. 25. Citat in New York Times, 21 aprilie 1992, p. AlO; New York Times, 22 septembrie 1991, p. E2, 21 aprilie 1992, p. Al; 19 sep tembrie 1991, p. A7; 1 august 1995, p. A2; International Herald Tribune, 24 august 1995, p. 4; China Post (Taipei), 26 august 1995, p. 2; New York Times, 1 august 1995, p. A2, citand relatarea lui David Shambaugh despre intrevederile din Beijing. 26. Donald Zagoria, American Foreign Policy Newsletter, 1993, p. 3; Can China's Armed Forces Win the Next War?, in Munro, ,,Eavesdropping on the Chinese Military", pp. 355 �i urm. 27. Roger C. Altman, ,,Why Pressure Tokyo? The US-Japan Rift", Foreign Affairs, 73 (mai-iunie 1994), p. 3; Jeffrey Garten, ,,The Clinton Asia Policy", International Economy, 8 (martie-apri lie 1994), p. 18. 28. Edward J. Lincoln, Japan's Unequal Trade, Washington D.C., Brookings Institution, 1990, pp. 2-3. Vezi C. Fred Bergsten �i Marcus Noland, Reconcilable Differences? United States-Japan Economic Conflict, Washington, Institute for International Eco nomics, 1993; Eisuke Sakakibara, ,,Less Like You", International 503

SAMUEL

P HUNTINGTON

Economy, (aprilie-mai 1990), 36, care face o distinctie intre eco nomia de piata capitalista americana de economia de piata non capitalista japoneza; Marie Anchordoguy, ,,Japanese-American Trade Conflict and Supercomputers", Political Science Quarterly, 109 (primavara 1994), 36, citandu-i pe Rudiger Dornbush, Paul Krugman, Edward J. Lincoln 9i Mordechai E. Kreinin; Ea�onn Fingleton, ,,Japan's Invisible Leviathan", Foreign Affairs, 74 (mar tie-aprilie 1995), p. 70. 29. Pentru un bun rezumat al diferentelor de cultura, valori, relatii sociale 9i atitudini, vezi Seymour Martin Lipset, American Exceptionalism: A Double-Edged Sword, New York: W.W. Norton, 1996, cap. 7, ,,American Exceptionalism - Japanese Uniqueness". 30. Washington Post, 5 mai 1994, p. A38; Daily Telegraph, 6 mai 1994, p. 16; Boston Globe, 6 mai 1994, p. 11; New York Times, 13 februarie 1994, p. 10; Karl D. Jackson, ,,How to Rebuild America's Stature in Asia", Orbis, 39 (iarna 1995), p. 14; Yohei Kono, citat in Chalmers Johnson 9i E.B. Keehn, ,,The Pentagon's Ossified Strategy", Foreign Affairs, 74 (iulie-august 1995), p. 106. 31. New York Times, 2 mai 1994, p. AlO. 32. Barry Buzan9i Gerald Segal, ,,Asia: Skepticism About Op timism", National Interest, 39 (primavara 1995), pp. 83-84; Arthur Waldron, ,,Deterring China", Commentary, 100 (octombrie 1995), p. 18; Nicholas D. Kristof, ,,The Rise of China", Foreign Affairs, 72 (noiembrie-decembrie 1993), p. 74. 33. Stephen P. Walt, ,,Alliance Formation in Southwest Asia: Balancing and Bandwagoning in Cold War Competition", in Ro bert Jervis9i JackSnyder, coord., Dominoes and Bandwagons: Stra tegic Beliefs and Great Power Competition in the Eurasian Rimland, New York, Oxford University Press, 1991, pp. 53, 69. 34. Randall L. Schweller, ,,Bandwagoning for Profit: Bringing the Revisionist State Back In", International Security, 19 (vara 1994), 72 si ' urm. 35. Lucian W. Pye, Dynamics of Factions and Consensus in Chinese Politics: A Model and Some Propositions, Santa Monica, CA, Rand, 1980, p. 120; Arthur Waldron, From War to Nationa lism: China's Turning Point, 1924-1925, Cambridge, Cambridge 504

CIOCNIREA CIVILIZAT1ILOR SI ' , REFACEREA ORDINII MONDIALE

University Press, 1995, pp. 48-49, 212; Avery Goldstein, From Bandwagon to Balance-of-Power Politics: Structured Constraints in Politics in China, 1949-1978, Stanford, CA, Stanford University Press, 1991, pp. 5-6, 35 9i urm. Vezi 9i Lucian W. Pye, ,,Social Science Theories in Search of Chinese Realities", China Quarterly, 132 (decembrie 1992), pp. 1161-1171. 36. Samuel S. Kim si ' Lowell Dittmer, ,,Whither China's Quest for National Identity", in Lowell Dittmer 9i Samuel S. Kim, coord., China's Quest for National Identity, Ithaca, NY, Cornell Uni versity Press, 1991, p. 240; Paul Dibb, Towards a New Balance of Power in Asia, Londra, International Institute for Strategic Stu dies, Adelphi Paper 295, 1995, pp. 10-16; Roderick MacFarquhar, ,,The Post-Confucian Challenge", Economist, 9 februarie 1980, pp. 67-72; Kishore Mahbubani, ,,The Pacific Impulse", Survival, 37 (primavara 1995), pp. 117; James L. Richardson, ,, Asia-Pacific: The Case for Geopolitical Optimism", National Interest, 38 (iarna 1994-1995), p. 32; Paul Dibb, ,,Towards a New Balance", p. 13. Vezi Nicola Baker si ,,The Problem with . ' Leonard C. Sebastian, Parachuting: Strategic Studies and Security in the Asia/Pacific Region", Journal of Strategic Studies, 18 (septembrie 1995), pp. 15 9i urm., pentru o discutie ampla privind imposibilitatea aplica rii in Asia a unor concepte europene precum echilibrul puterilor si ' ' dilema securitatii. 37. Economist, 23 decembrie 1995; 5 ianuarie 1996, pp. 39-40. 38. Richard K. Betts, ,;vietnam's Strategic Predicament", Sur vival, 37 (toamna 1995), pp. 619i urm., 76. 39. New York Times, 12 noiembrie 1994, p. 6; 24 noiembrie 1994, p. A12; International Herald Tribune, 8 noiembrie 1994, p. l; Michel Oksenberg, Washington Post,. 3 septembrie 1995, p. Cl. 40. Jitsuo Tsuchiyama, ,,The End of the Alliance? Dilemmas in the U.S. - Japan Relations", studiu nepublicat, Universitatea Harvard, Institutul de Studii Strategice John M. Olin, 1994), pp. 18-19. 41. Ivan P. Hall, ,,Japan's Asia Card", National Interest, 38 (1994-1995), p. 26; Kishore Mahbubani, ,,The Pacific Impulse", p. 117. 505

SAMUEL

P. HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI , ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

42. Mike M. Mochizuki, ,,Japan and the Strategic Quadran gle", in Michael Mandelbaum, coord., The Strategic Quadrangle: Russia, China, Japan, and the United States in East Asia, New York, Council on Foreign Relations, 1995, pp. 130-139; sondaj de opinie al Asahi Shimbon reluat in Christian Science Monitor, 10 ianuarie 1 1995, p. 7. 43. Financial Times, 10 septembrie 1992, p. 6; Samina Yas meen, ,,Pakistan's Cautious Foreign Policy", Survival, 36 (vara 1994), p. 121, 127-128; Bruce Vaughn, ,,Shifting Geopolitical Realities Between South, Southwest and Central Asia", Central Asian Survey, 13, nr. 2, 1994, p. 313; editorialul din Hamshahri, 30 august 1994, pp. 1, 4, in FBIS-NES-94-173, 2 septembtie 1994, p. 77. 44. Graham E. Fuller, ,,The Appeal of Iran", National Interest, 37 (toamna 1994), p. 95; Mu'ammar al-Qadhdhafi, predica, Tri poli, Libia, 13 martie 1994, in FBIS-NES-94-049, 14 martie 1994, p. 21. 45. Fereidun Fesharaki, East-West Center, Hawaii, citat in New York Times, 3 aprilie 1994, p. E3. 46. Stepq.en J. Blank, Challenging the New World Order: The Arms Transfer Policies of the Russian Republic, Carlisle Barracks, PA, U.S. Army War College, Strategic Studies Institute, 1993, pp. 53-60. 47. International Herald Tribune, 25 august 1995, p. 5. 48. J. Mohan Malik, ,,India Copes with the Kremlin's Fall", Orbis, 37 (iarna 1993), p. 75.

Capitolul 10

•

1. Mahdi Elmandjra, Der Spiegel, 11 februarie 1991, citat in El mandjra, ,,Cultural Diversity: Key to Survival in the Future",Primul Congres Mexican de Studii asupra Viitorului, Ciudad de Mexico, 26-27 septembrie 1994, pp. 3, 11. 2. David C. Rapoport, ,,Comparing Militant Fundamentalist Groups", in Martin E. Marty �i R. Scott Appleby, coord., Funda mentalisms and the State: Remaking Polities, Economies, and Mili tance, Chicago, University of Chicago Press, 1993, p. 445. 506

3. Ted Galen Carpenter, ,,The Unintended Consequences of Afghanistan", World Policy Journal, 11 (primavara1994), pp. 78-79, 81, 82; Anthony Hyman, ,,Arab Involvement in the Afghan War", Beirut Review, 7 (primavara 1994), pp. 78, 82; Mary Anne Weaver, " Letter from Pakistan: Children of the Jihad", New Yorker, 12 iunie 1995, pp. 44-45; Washington Post, 24 iulie 1995, p. Al; New York Times, 20 martie 1995, p. 1; 28 martie 1993, p. 14. 4. Tim Weiner, ,,Blowback from the Afghan Battlefield", New York Times Magazine, 13 martie 1994, p. 54. 5. Harrison J. Goldin, New York Times, 28 august 1992, p. A25. 6. James Piscatori, ,,Religion and Realpolitik: Islamic Respon ses to the Gulf War", in James Piscatori, coord., Islamic Funda mentalisms and the Gulf Crisis, Chicago, Fundamentalism Project, Academia Americana de Arte �i �tiinte, 1991, pp. 1, 6-7. Vezi �i Fatima Mernissi, Islam and Democracy: Fear of the Modern World, Reading, MA, Addison-Wesley, pp. 16-17. 7. Rami G. Khouri, ,,Collage of Comment: The Gulf War and the Mideast Peace; The Appeal of Saddam Hussein", New Perspec tives Quarterly, 8 (primavara 1991), p. 56. 8. Ann Mosely Lesch, ,,Contrasting Reactions to the Persian Gulf Crisis: Egypt, Syria, Jordan, and the Palestinians", Middle East Journal, 45 (iarna 1991), p. 43; Time, 3 decembrie 1990, p. 70; Kanan Makiya, Cruelty and Silence: War, Tyranny, Uprising and the Arab World, New York, W. W. Norton, 1993, pp. 242 �i urm. 9. Eric Evans, ,,Arab Nationalism and the Persian Gulf War", Harvard Middle Eastern and Islamic Review, 1 (februarie 1994), p. 28; Sari Nusselbeh, citat in Time, 15 octombrie 1990, pp. 54-55. 10. Karin Haggag, ,,One Year After the Storm", Civil Society (Cairo), 5 (mai 1992), p. 12. 11. Boston Globe, -19 februarie 1991, p. 7; Safar al-Hawali, citat de Mamoun Pandy, New York Times, 24 noiembrie 1990, p. 21; regele Hussein, citat de David S. Landes, ,, Islam Dunk: the Wars of Muslim Resentment", New Republic, 8 aprilie 1991, pp. 15-16; Fatima Mernissi, Islam and Democracy, p. 102. 12. Safar Al-Hawali, ,, Infidels, Without, and Within", New Per spectives Quarterly, 8 (primavara 1991), p. 51. 507

SAMUEL

P. HUNTINGTON

13. New York Times, 1 februarie 1991, p. A7; Economist, 2 fe bruarie 1991, p. 32. 14. Washington Post, 29 ianuarie 1991, p. A10; 24 februarie 1991, p. Bl; New York Times, 20 octombrie 1990, p. 4. 15. Citat in Saturday Star (Johannesburg), 19 ianuarie 1991, � p. 3; Economist, 26 ianuarie 1991, pp. 31-33. 16. Sohail H. Hasmi, recenzie a Mohammed Haikal, ,,Illusions of Triumph", Harvard Middle Eastern and Islamic Review, 1 (februa rie 1994), p. 107; Mernissi, Islam and Democracy, p. 102. 17. Shibley Telhami, ,,Arab Public Opinion and the Gulf War", Political Science Quarterly, 108 (toamna 1993), p. 451. 18. International Herald Tribune, 28 iunie 1993, p. 10. 19. Roy Licklider, ,,The Consequences of Negotiated Settle ments in Civil Wars, 1945-1993", American Political Science Re view, 89 (septembrie 1995), p. 685, care define9te razboaiele in tercomunitare ca ,,razboaie identitare" 9i Samuel P. Huntington, ,,Civil Violence and the Process of Development", in Civil Violence and the International System, Londra, Institutul Internationa l ' de Studii Strategice, studiul Adelphi nr. 83 (decembrie 1971), pp. 12-14, care prezinta cele cinci mari caracteristici ale razboa ielor intercomunitare: un grad inalt de polarizare, ambivalent.a ideologica, particularism, multe violente 9i durata indelungata. 20. Aceste estimari sunt preluate din ziare 9i dupa Ted Robert Gurr 9i Barbara Harff, Ethnic Conf/.ict in World Politics, Boulder, Westview Press, 1994, pp. 160-165. 21. Richard H. Shultz Jr. 9i William J. Olson, Ethnic and Reli gious Conf/.ict: Emerging Threat to U.S. Security, Washington D.C., National Strategy Information Center, pp. 17 9i urm., H.D.S. Greenway, Boston Globe, 3 decembrie 1992, p. 19. 22. Roy Licklider, ,, Settlements in Civil Wars", p. 685; Gurr 9i Harff, Ethnic Conf/.ict, p. 11; Trent N. Thomas, ,,Global Assessment of Current and Future Trends in Ethnic and Religious Conflict",. in Robert L. Pfaltzgraff Jr. 9i Richard H. Shultz Jr., coord., Eth nic Conf/.ict and Regional Instability: Implications for U.S. Policy and Army Roles and Missions, Carlisle Barracks, PA, Strategic Studies Institute, U.S. Army War College, 1994, p. 36. 508

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI , REFACEREA ORDINII MONDIALE )

23. Vezi Shultz 9i Olson, Ethnic and Religious Conflict, pp. 3-9; Sugata Bose, ,,Factors Causing the Proliferation of Ethnic and Religious Conflict'', in Pfaltzgraff 9 i Shultz, Ethnic Conflict and Regional Instability, pp. 43-49; Michael E. Brown, ,,Causes and Im plications of Ethnic Conflict", in Michael E. Brown, coord., Ethnic Conf/.ict and International Security, Princeton, NJ, Princeton Uni versity Press, 1993, pp. 3-26. Pentru un contraargument potrivit caruia conflictele etnice nu s-au inmultit Razboiu' , de la sfarsitul lui Rece, vezi Thomas, ,,Global Assessment of Current and Future Trends in Ethnic and Religious Conflict", pp. 33-41. 24. Ruth Leger Sivard, World Military and Social Expenditures 1993, Washington, D.C., World Priorities, Inc., 1993, pp. 20-22. -25. James L. Payne, Why Nations Arm, Oxford, B. Blackwell, 1989, p. 124. 26. Christopher B. Stone, ,,Westphalia and Hudaybiyya: A Sur vey of Islamic Perspectives on the Use of Force as Conflict Ma nagement Technique", studiu nepublicat, Universitatea Harvard, pp. 27-31 9 i Jonathan Wilkenfeld, Michael Brecher 9 i Sheila Moser, coord., Crises in the Twentieth Century, Oxford, Pergamon Press, 1988-1989, II, pp. 15, 161. 27. Gary Fuller, ,,The Demographic Backdrop to Ethnic Con flict: A Geographic Overview", in C.I.A., The Challenge of Ethnic Conf/.ict to National and International Order in the 1990's: Geogra phic Perspectives, Washington D.C., C.I.A., RIT 95-10039, octom brie 1995, pp. 151-154. 28. New York Times, 16 octombrie 1994, p. 3; Economist, 5 august 1995, p. 32. 29. Departamentul pentru Informatii Sociale 9 i Economice 9 i Analiza Politica al ONU, Divizia pentru Populaµe, World Popu lation Prospects: The 1994 Revision, New York, Naµunile Unite, 1995, pp. 29, 51; Denis Dragounski, ,,Threshold of Violence", Freedom Review, 26 (martie-aprilie 1995), p. 11. 30. Susan Woodward, Balkan Tragedy: Chaos and Dissolution after the Cold War, Washington D.C., Brookings Institution, 1995, pp. 32-35; Branka Magas, The Destruction of Yugoslavia: Tracking the Breakup 1980-1992, Londra, Verso, 1993, pp. 6, 19. 509

SAMUEL

P. HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MOND[ALE

31. Paul Mojzes, Yugoslavian Inferno: Ethnoreligious Warfare in the Balkans, New York, Continuum, 1994, pp. 95-96; Magas, Des truction of Yugoslavia, pp., 49-73; Aryeh Neier, ,,Kosovo Survives" ' New York Review of Books, 3 februarie 1994, p. 26. 32. Aleksa Djilas, ,,A Profile of Slobodan Milosevic", Foreign Affairs, 72 (vara 1993), p. 83. 33. Woodward, Balkan Tragedy, pp. 33-35, cifre preluate din recensaminte iugoslave �i alte surse; William T. Johnsen, Deci phering the Balkan Enigma: Using History to Inform Policy, Carlisle Barracks, Institutul de Studii Strategice, 1993, p. 25, citand Washington Post, 6 decembrie 1992, p.C2; New York Times, 4 no iembrie 1995, p. 6. 34. Bogdan Denis Deniteh, Ethnic Nationalism: The, Tragic Death of Yugoslavia, Minneapolis, University of Minnesota Press 1994, pp.108-109. 35. Payne, Why Nations Arm, pp. 125, 127. 36. Middle East International, 20 ianuarie, 1995, p.2.

Capitolul 11

.11 noiembrie 1991, p. A7; 17 decembrie 1994, p. 7; Boston Globe, 7 septembrie 1994, p. 16; 17 decembrie 1994, pp.1 �i urm. 6. Raju G.C. Thomas, ,,Secessionist Movements in South Asia", Survival, 36 (vara 1994), pp. 99-101, 109; Stefan Wagstyl, ,,Kashmiri Conflict Destroys a «Paradise>>", Financial Times, 23-24 octombrie 1993, p. 3. 7. Alija Izetbegovic, The Islamic Declaration, 1991, pp. 23, 33. 8. New York Times, 4 februarie 1995, p. 4; 15 iunie 1995, p. A12; 16 iunie 1995, p. Al2. 9. Economist, 20 ianuarie 1996, p. 21; New York Times, 4 februarie 1995, p. 4. 10. Stojan Obradovic, ,,Tuzla: The Last Oasis", Uncaptive Minds, 7 (toamna-iarna 1994), pp. 12-13. 11. Fiona Hill, Russia's Tinderbox: Conff.ict in the North Cauca sus and Its Implications for the Future of the Russian Federation, Uni versitatea Harvard, John F. Kennedy School of Government, Pro iectul de Consolidare a Institutiilor Democratice, 1995, p.104. 12.New York Times, 6 decembrie 1994, p. A3. 13. Vezi Mojzes, Yugoslavian Inferno, cap. 7, ,,The Religious Component in Wars"; Denici, Ethnic Nationalism: The Tragic Death of Yugoslavia, pp. 29-30, 72-73, 131-133; New York Times, 17 septembrie 1992, p. A14; Misha Glenny, ,,Carnage in Bosnia, for Starters", New York Times, 29 iulie 1993, p. A23. 14. New York Times, 13 mai 1995, p. A3; 7 noiembrie 1993, p. E4, 13 martie 1994, p. E3; Boris Eltin, citat in Barnett R. Rubin, ,,The Fragmentation of Tajikistan", Survival, 35 (iarna 1993-1994), p. 86. 15. New York Times, 7 martie 1994, p. l; 26 octombrie 1995, p. A25; 24 septembrie 1995, p. E3; Stanley Jeyaraja Tambiah, Sri Lanka: Ethnic Fratricide and the Dismantling of Democracy, Chicago, University of Chicago Press, 1986, p. 19. 16. Khalid Duran, citat in Richard H. Schultz Jr. �i William J. Olson, Ethnic and Religious Confiict: Emerging Threat to U.S. Se curity, Washington D.C., National Strategy Information Center, p. 25. 17.Khaching Tololyan, ,,The Impact of Diasporas in U.S. Foreign Policy", in Robert L. Pfaltzgraff Jr. �i Richard H. Shultz Jr.,

•

1. Roy Licklider, ,,The Consequences of Negotiated Settle ments in Civil Wars, 1945-1993", American Political Science Review, 89 (septembrie 1995), p. 685. 2. Vezi Barry R. Posen, ,,The Security Dilemma and Ethnic Conflict", in Michael E. Brown, coord., Ethnic Conff.ict and Inter national Security, Princeton, Princeton University Press, 1993, pp. 103-124. 3. Roland Dannreuther, Creating New States in Central Asia, Institutul Internaµonal de Studii Strategice/Brassey' s, Studiul Adelphi nr. 288, martie 1994, pp. 30-31; Dodjoni Atovullo, citat in Urzula Doroszewska, ,,The Forgotten War: What Really Happe ned in Tajikistan", Uncaptive Minds, 6 (toamna 1993),·p. 33. 4. Economist, 26 august 1995, p. 43; 20 ianuarie 1996, p. 21. 5. Boston Globe, 8 noiembrie 1993, p. 2; Brian Murray, ,,Peace . 1n the Caucasus: Multi-Ethnic Stability in Dagestan", Central Asian Survey, 13 (nr. 4, 1994), pp. 514-515; New York Times , 510

511

"" SAMUEL

P. HUNTINGTON

coord., Ethnic Conff.ict and Regional Instability: Implications for U.S. Policy and Army Roles and Missions, Carlisle Barracks, PA, Strategic Studies Institute, U.S. Army War College, 1994, p. 156. 18. New York Times, 25 iunie 1994, p. A6; 7 august 1994, p. A9; Economist, 31 octombrie 1992, p. 38; 19 august 1995, p. 32; , Boston Globe, 16 mai 1994, p. 12; 3 aprilie 1995, p. 12. �9. Economist, 27 febr uarie 1988, p. 25; 8 aprilie 1995, p. 34; David C. �a poport, ,,1:he �ole of Exte rnal Force s in Supporting Ethno-Re l1g1ous Conflic t", 1n Pfaltzgraff 9i Shultz, Ethnic Conff.ict and Regional Instability, p. 64, 20. Rapoport, ,,External Force s", p. 66; New York Times, 19 iu lie 1992, p. E3; Carolyn Fluehr-Lobban, ,,Protracted Civil War in the Sudan: Its Future as a Multi-R e ligious, Multi-Ethnic State", Fletcher Forum of World Affairs, 16 (vara 1992), p. 73. 21. Ste ve n R. Weisman, ,,Sri Lanka: A Nation Disintegrates", New York Times Magazine, 13 decembrie 1987, p. 85. 22. New York Times, 29 aprilie 1984, p. 6; 19 iunie 1995, p. A3; 24 septe mbrie 1995, p. 9; Economist, 11 iunie 1988, p. 38; 26 august 1995, p. 29; 20 mai 1995, p. 35; 4 noiembrie 1995, p. 39. 23. Barne tt Rubin, ,,Fragmentation of Tajikistan", pp. 84, 88; New r:_ork Times, 29 iulie 1993, p.11; Boston Globe, 4 august 1993, p. 4. In ceea ce prive9te desfa9urare a razboiului din Tadjikistan, m-am bazat in mare parte pe Barne tt R. Rubin,' ,,The Fragmen tation of Tajikistan", Survival, 35 (iarna 1993-1994), pp. 71-91; Roland Dannreuther, Creating New States in Central Asia, Insti tutul Inter national de Studii Strate gice, Studiul Adelphi nr. 288, martie 1994; Hafizulla Emadi, ,,State , Ideology, and Islamic Re surgence in Tajikistan", Central Asian Survey, 13 (nr. 4, 1994), 565-574; 9i reportaje din ziare. 24. Urszula Dorosze wska, ,,Caucasus Wars", Uncaptive Minds, 7 (iarna -primavara 1994), p. 86. 25. Economist, 28 noiembrie 1992, p. 58; Hill, Russia's Tinderbox, p. 50. 26. Moscow Times, 20 ianuarie 1995, p. 4; Hill, Russia's Tinder box, p. 90. 27. Economist, 14 ianuarie 1995, pp. 43 si urm., New York Times, 21 dece mbrie 1994, p. Al8; 23 decembrie 1994, pp. Al, 512

CroCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' REFACEREA ORDINII MONDIALE '

AlO; 3 ianuarie 1995, p.1; 1 aprilie 1995, p. 3; 11 dece mbrie 1995, p. A6; Vicken Cheterian, ,, Che chnya and the Transcaucasian Re publics", Swiss Review of World Affairs, fe bruarie 1995, pp. 10-11; Boston Globe, 5 ianuarie 1995, pp. 1 9i urm., 12 august 1995, p. 2. 28. Vera Tolz, ,,Moscow an d Russia's E thnic Republics in the Wake of Chechnya", Centrul de Studii Strate gice 9i Internationa le, Post-Soviet Prospects, 3 (oc tombrie 1995), p. 2; New York Times, 20 decembrie 1994, p. A14. 29. Hill, Russia's Tinderbox, p. 4; Dmitry Temin, ,,Decision Time for Russia", Moscow Times, 3 februar ie 1995, p. 8. 30. New York Times, 7 martie 1992, p. 3; 24 mai 1992, p. 7; Boston Globe, 5 fe bruarie 1993, p. l; Bahri Yilmaz, ,,Turkey's New Role in Internation al Politics", Aussenpolitik, 45 (ianuarie 1994), p. 95; Boston Globe, 7 aprilie 1993, p. 2. 31. Boston Globe, 4 septembrie 1993, p. 2; 5 septembrie 1993, p. 2; 26 septe mbrie 1993, p. 7; New York Times, 4 septembrie 1993, p. 5; 5 septembrie 1993, p. 19; 10 septembr ie 1993, p. A3. 32. New York Times, 12 februar ie 1993, p. A3; 8 martie 1992, p. 20; 5 aprilie 1993, p. A7; 15 aprilie 1993, p. A9; Thomas G oltz, ,,Letter from Eurasia: Russia's Hidden Hand", Foreign Policy, 92 (t oamna 1993), pp. 98-104; Hill 9i Je wett, Back in the USSR, p 5. 33.Fiona Hill 9 i Pamela Jewett, Back in the USSR: Russia's ·In tervention in the Internal Affairs of the Former Soviet Republics and the Implications for the United States Policy Toward Russia, U niver sitatea Harvard, John F. Kennedy School of Government, Proie c tul de Con solidare a Institutiilor Democratice, 1994, p. 10. 34. New York Times, 22 mai 1992, p. A29; 4 august 1993, p. A3; 10 iulie 1994, p. E4, Boston Globe, 25 de cembrie 1993, p. 18; 23 aprilie 1995, pp. 1, 23. 35. Flora Lewis, ,,Betwe en TV an d the Balkan War", New Per spectives Quarterly, 11 (vara 1994), p. 47; Hann s W. Maull, ,, Ger many in the Yugoslav Crisis", Survival, 37 (iarna 1995-1996), p. 112; Wolfgang Krieger, ,,Toward a G aullist Germany? Some Lessons from the Yugoslav Crisis", World Policy Journal, 11 (pri mavara 1994), pp. 31-32. 36. Misha Glenny, ,,Yugoslavia: The Great Fall", New York Review of Books, 23 martie 1993, p. 61; Pierre Behar, ,, Central 513

SAMUEL

P. HUNTINGTON

Europe: The New Lines of Fracture", Geopolitique, 39 (toamna 1994), p. 44. 37. Pierre Behar, ,,Central Europe and the Balkans Today: Strengths and Weaknesses", Geopolitique, 35 (toamna 1991), p. 33; New York Times, 23 septembrie 1993, p. A9; Washington Post, 13 februarie 1993, p. 16; Janusz Bugajski, ,,The Joy 9f War", Post-Soviet Prospects, Centrul de Studii Strategice 9i Internatio nale, 18 martie 1993, p. 4. 38. Dov Ronen, The Origins of Ethnic Confl.ict: Lessons from Yugoslavia, Australian National University, Research School of Pacific Studies, documentul de lucru nr. 155, noiembrie 1994, pp. 23-24; Bugajski, ,,Joy of War", p. 3. 39. New York Times, 1 august 1995, p. A6; 28 octombrie 1995, pp. 1, 5; 5 august 1995, p. 4; Economist, 11 noiembrie 1995, pp. 48-49. 40. Boston Globe, 4 ianuarie 1993, p. 5; 9 februarie 1993, p. 6; 8 septembrie 1995, p. 7; 30 noiembrie 1995, p. 13; New York Times, 18 septembrie 1995, p. A6; 22 iunie 1993, p. A23; Janusz Bugajski, ,,Joy of War", p. 4. 41. Boston Globe, 1 martie 1993, p. 4; 21 februarie 1993, p. 11; 5 decembrie 1993, p. 30; Times (Londra), 2 martie 1993, p. 14; Washington Post, 6 noiembrie 1995, p. A15. 42. New York Times, 2 aprilie 1995, p. 10; 3Q aprilie 1995, p. 4; 30 iulie 1995, p. 8; 19 noiembrie 1995, p. E3. 43. New York Times, 9 februarie 1994, p. Al2; 10 februarie 1994, p. Al; 7 iunie 1995, p. Al; Boston Globe, 9 decembrie 1993, p. 25; Europa Times, mai 1994, p. 6; Andreas Papandreou, ,,Europe Turns Left", New Perspectives Quarterly, 11 (iarna 1994), p. 53. 44. New York Times, 10 septembrie 1995, p.12; 13 septembrie 1995, p. All; 18 septembrie 1995, p. A6; Boston Globe, 8 septem brie 1995, p. 2; 12 septembrie 1995, p. 1; 10 septembrie 1995, p. 28. 45. Boston Globe, 16 decembrie 1995, p. 8; New York Times, 9 iulie 1994, p. 2. 46. Margaret Blunden, ,,Insecurity on Europe's Southern Flank", Survival, 36 (vara 1994), p. 145; New York Times, 16 de cembrie 1993, p. A7. 514

CrocNIREA CIVILIZATIILOR SI REFACEREA ORDINII MONDIALE > '

47. Fouad Ajami, ,,Under Western Eyes: The Fate of Bosnia", raport pregatit pentru Comisia Internationala pentru Balcani a Carnegie Endowment for International Peace 9i Aspen Institute, aprilie 1996, pp. 5 9i urm.; Boston Globe, 14 august 1993, p. 2; Wall Street Journal, 17 august 1992, p. A4. 48. Yilmaz, ,,Turkey's New Role", pp. 94, 97. 49. Janusz Bugajski, ,,Joy of War", p. 4; New York Times, 14 noiembrie 1992, p. 5; 5 decembrie 1992, p. 1; 15 noiembrie 1993, p. 1; 18 februarie 1995, p. 3; 1 decembrie 1995, p. A14; 3 decem brie 1995, p. 1; 16 decembrie 1995, p. 6; 24 ianuarie 1996, pp. Al, A6; Susan Woodward, Balkan Tragedy: Chaos and Dissolution A�er the Cold War, Washington D.C., Brookings Institution, 1995, pp. 356-357; Boston Globe, 10 noiembrie 1992, p. 7; 13 iulie 1993, p. 10; 24 iunie 1995, p. 9; 22 septembrie 1995, pp. 1, 15; Bill Gertz, Washington Times, 2 iunie 1994, p. Al. SO. Jane's Sentinel, citat in Economist, 6 august 1994, p. 41; Economist, 12 februarie 1994, p. 21; New York Times, 10 septem brie 1992, p. A6; � decembrie 1992, p. 6; 26 ianuarie 1993, p. A9; 14 octombrie 1993, p. A14; 14 mai 1994, p. 6; 15 aprilie 1995, p. 3; 15 iunie 1995� p. A12; 3 februarie 1996, p. 6; Boston Globe, 14 aprilie 1995, p. 2; Washington Post, 2 februarie 1996, p. 1. 51. New York Times, 23 ianuarie 1994, p. 1; Boston Globe, 1 februarie 1994, p. 8 52. Despre acceptarea tacita de catre americani a transportu rilor de arme pentru musulmani, vezi New York Times, 15 aprilie 1995, p. 3; 3 februarie 1996, p. 6; Washington Post, 2 februarie 1996, p. l; Boston Globe, 14 aprilie 1995, p. 2. 53. Rebecca West, Black Lamb and Grey Falcon: The Record of a Journey through Yugoslavia in 1937, Londra, Macmillan, 1941, p. 22 citata in Charles G. Boyd, ,,Making Peace with the Guilty: the Truth About Bosnia", Foreign Affairs, 74 (septembrie-octom brie 1995), p. 22. 54. Citat in Timothy Garton Ash, ,,Bosnia in Our Future", New York Review of Books, 21 decembrie 1995, p. 27; New York Times, 5 decembrie 1992, p. 1. 55. New York Times, 3 septembrie 1995, p. 6E; Boston Globe, 11 mai 1995, p. 4. 515

SAMUEL P. HUNTINGTON

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

56. Vezi Institutul pentru Pace al SUA, Sudan: Ending the War, Moving Talks Forward, Washington D.C., Raport special al Institu tului pentru Pace al SUA, 1994; New York Times, 1994, p. 3. 57. John J. Maresca, War in the Caucasus, Washington, Institutul pentru Pace al SUA, Raport special, nedatat, p. 4. 58. Robert D. Putnam, ,,Diplomacy and Domestic Politics: The Logic of Two Level Games", International Organization, 42 (vara 1988), pp. 42�-460; Samuel P. Huntington, The Third Wave.i Democratization in the Late Twentieth Century, Norman, OK, University of Oklahoma Press, 1991, pp. 121-163. 59. New York Times, 27 ianuarie 1993, p. A6; 16 februarie 1994, p. 47. in legatura cu initiativa rusa din februarie 1994, vezi, In general, Leonard J. Cohen, ,,Russia and the Balkans: Pan-Sla vism, Partnership and Power", International Journal, 49 (august 1994), pp. 836-845. 60. Economist, 26 februarie 1994, p. 50. 61. New York Times, 20 aprilie 1994, p. A12; Boston Globe, 19 aprilie 1994, p. 8. 62. New York Times, 15 august 1995, p. 13. 63. Hill �i Jewitt, Back in the USSR, p. 12; Paul Henze, Geor gia and Armenia - Toward Independence, Santa Monica, CA, RAND P-7924, 1995, p. 9; Boston Globe, 22 noiembrie 1993, p. 34.

Capitolul 12 1. Arnold J. Toynbee, A Study of History, Londra, Oxford Uni versity Press, 12 vol., 1934-1961, VII, pp. 7-17; Civilization on Trial: Essays, New York, Oxford University Press, 1948, pp.17-18; Study ofHistory, IX, pp. 421-422. 2. Matthew Melko, The Nature of Civilizations, Boston, Porter Sargent, 1969, p. 155. 3. Carroll Quigley, The Evolution of Civilizations: An IntroductiQn to Historical Analysis, New York: Macmillan, 1961, pp. 146 �i urm. 4. Quigley, Evolution of Civilizations, pp. 138-139, 158-160. 5. Mattei Dogan, ,,The Decline of Religious Beliefs in Wes tern Europe", International Social Science Journal, 47 (septembrie 1995), pp. 405-419. 516

6. Robert Wuthnow, ,,Indices of Religious Resurgence in the United States", In Richard T. Antoun �i Mary Elaine Hegland, coord., Religious Resurgence; Contemporary Cases in Islam, Chris tianity, and Judaism, Syracuse, Syracuse University Press, 1987, pp. 15-34; Economist, 8 (iulie 1995), 19-21. 7. Arthur M. Schlesinger Jr., The Disuniting of America: Re flections on a Multicultural Society, New York, W.W. Norton, 1992, pp. 66-67, 123. 8. Citat in Schlesinger, Disuniting ofAmerica, p. 118. 9. Gunnar Myrdal, An American Dilemma, New York, Harper & Bros., 1944, I, 3. Richard Hofstadter citat in Hans Kohn, Ame rican Nationalism: An Interpretive Essay, New York, Macmillan, 1957, p. 13. 10. Takeshi Umehara, ,,Ancient Japan Shows Post-Modernism the Way", New Perspectives Quarterly, 9 (primavara 1992), p. 10. 11. James Kurth, ,,The Real Clash", National Interest, 37 (toam na 1994), pp. 3-15. 12. Malcolm Rifkind, discurs, Pilgrim Society, Londra, 15 no iembrie 1994, New York, British Information Services, 16 noiem brie 1994, p. 2. 13. International Herald Tribune, 23 mai 1995, p. 13. 14. Richard Holbrooke, ,, America: A European Power", Foreign Affairs, 74 (martie-aprilie 1995), p. 49. 15. Michael Howard, America and the World, St. Louis, Uni versitatea Washington, Conferinta anuala Lewin, 5 aprilie 1984, p. 6. 16. Schlesinger, Disuniting ofAmerica, p. 127. 17. Pentru o expresie a acestor interese in anii 1990, vezi ,,Defense Planning Guidance for the Fiscal Years 1994-1999", proiect, 18 februarie 1992; New York Times, 8 martie 1992, p. 14. 18 Z.A. Bhutto, If I Am Assassinated, New Delhi, Vikas Pu blishing House, 1979, pp. 137-138, citat in Louis Delvoie, ,,The Islamization of Pakistan's Foreign Policy", International Journal, 51 (iama 1995-1996), p. 133. 19. Michael Walzer, Thick and Thin: Moral Argument at Home and Abroad, Notre Dame, University of Notre Dame Press, 1994, pp. 1-11. 517

SAMUEL

P HUNTINGTON

20. James Q. Wilson, The Moral Sense, New York, Free Press, 1993, p. 225. 21. Guvernul statului Singapore, Shared Values, Singapore, Cmd. nr.1 din 1991, 2 ianuarie 1991, pp. 2-10. 22. Lester Pearson, Democracy in World Politics, Princeton, ' University Press, 1955, pp. 83-84. Princeton

518

INDEX A Abdullah,print moďż˝tenitor al AraÂ biei Saudite 165 Afghanistan 168,188,239,251, 253,299,306,354,356,359, 392,395,396,398,399,400, 416,507 Ahmed,Akbar 382,387 Ajami,Fouad 87,160,414,489, 515 al-Assad,Hafiz 360 Albania 133,165,167, 176, 178, 377,411,458 Alexandru al II-lea,tar , al Rusiei 198 Algeria 124,130,140,157, 158, 160, 163, 165, 16&,167,176, 251,252,263,267,278,287, 306,307,361,395,414,457 al-Hawali,Safar 359,360,507 Ali,Ben 161,361 Aliev,Gaidar 405 Ali,Muhammad 99 al-Turabi,Hassan 135,140,155, 251,252,484,485,487 Angola 371 Apter,David E. 104,482 Arbatov,Gheorghi 260,492,497 Argentina 14,58,188,191,346, 423,461 Asociatia din Asia de ' Natiunilor , Sud-Est (ASEAN) 179,184,185, 186,187,189,277,313,314, 338,339,490 Asociatia Statelor Caraibiene 187 Aspin,Les 265, 270,497 Atatilrk,Mustafa Kemal 99,100, 203-212,230,254,255

Australia 58,113,185,186,214, 215,216,217,218,284,327, 338,410,475,493,494 Austria 22,176,223,226,227, 287,407,408,416 Azerbaidjan 46,84,168,178,194, 207,208,210,345,394,400-406, 425,426,430

B Bagby,Philip 49,53,55,472,474 Bairoch, Paul 118,483 Baker,James 274,505 Balladur,Edouard 223 Bandaranaike,Solomon 129 Bangladesh 162,164,168,222, 250,356,369,415,489 Bashir,Tashin 248 Baum,Rainer 102,481 Behar, Pierre 226,494, 513,514 Belarus 177,224,229,232,233, 426 Belgia 14,223,287 Bhutto,Benazir 343, 357 Bhutto,Zulfikar Ali 460,517 Bizant, 63,197,227,299 Bolivia 58,409 Bosnia 23, 24,45,84,117, 165, 167,176,194,210,222,251, 254,279,348,362,365,366, 368,371,378,379,385,386, 388,389,390,391,394,395, 406,407,409,411,412,413, 414,415,416,417,418,419, 420,421,422,423,426,427, 428,429,430,431,432,448, 457,458,511,515

SAMUEL

P. HuNTrNGTON

Boutros-Ghali,Boutros 221,415 Bozeman,Adda 49,54,102,472, 473,474,481,482,500 Braudel, Fernand 48,49,SO,51, 55,59,71,91,105,471,472, 473,474,476,477,480,482 Brazilia 118,119,137,188, 191, 346,461 Brzezinski, Zbigniew 9,11,41,470 Bulgaria 176,177,223,227,232, 411,458 Bull, Hedley 70,74,111,112,476, 477,478,482,483,485 Buzan,Barry 112,302,471,477, 482,490,491,500,501,502, 504 C Canada 39,176,178,185,193, 212,218,284,285,410,475 Carter,Jimmy 10,425 Ceaadaev, Piotr I. 199,492 Cehia 176,188,205,223,227, 228,229,426 Cehoslovacia 193,226 Chesnais,Jean-Claude 291,500 Chile 58,152,191,409,423 Chirac,Jacques 287,392 Christopher,Warren 46,267,415, 498 Ciller,Tansu 205,209,211, 404, 488,492,493 Cipru 177,228,231,232,368,476 Ciurkin,Vitali 429 Clemenceau,Georges 125 Coasta de Fildes' 191 Columbia 9,178,188,278 Comunitatea Caraibelor (CARI COM) 184,187 Comunitatea Statelor Independen te (CSI) 117,233,234,350,405 Confederaµa Popoarelor din Cau ca:z (KNK) 400

520

CroCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' ' REFACEREA ORDINII MONDIALE

Elchibei,Abulfez 405 Eliot,T.S. 132,483 Elmandjra, Mahdi 354,471,506 Eltin, Boris 47, 125,130,139,202, ' 203,232,295,387,392,412, 428,429,431,511 Emiratele Arabe Unite 415 Engels,Friedrich 200 Eritreea 193,396, 425 Esposito,John L. 153, 298, 481, 485,487,488,500,501,502 Estonia 194,224 Ethiopia 59,192,193, 194,369, 396,425 Evans,Gareth 215,217, 218

Conferinta pentru Securitate �i Cooperare in Europa (CSCE) 425 Consiliul Europei 313 Contrareforma 93 Cresson,Edith 288 Crimeea 194, 235,236,237 Croatia 45,177,178, 194,2-24, 228,365,388,406,407,408, 409,410,413,417,429,430, 453,458 Cuba 223,278,290,309

D Danilevski,Nikolai 199,492 Dawson,Christopher 49,51,60, 472,473,475 Debray,Regis 140,485 de la Madrid, Miguel 212 Delors,Jacques 24,469 Demirel,Suleyman 205,207,211, 493 Deng Xiaoping 125,244,318,320, 321,329,342 Denici, Bogdan 379,511 Dessouki,Ali E. Hilla! 154,487, 488,489 Deutsch,Karl W. 94,95,480 Dibdin,Michael 20 Domenach, Jean Marie 285 Dore,Ronald 76,128,140,141, 478,483,485 Dudaev, Djohar 385,387 Durkheim, Emile 49,51,472,473 E Ecaterina a II-a 198 Egipt 99,100,101,140,156,157, 160,164,165,166,167,168, 190,253,273,282,306,356, 357,359,360,362,382 Eisenstadt, Shmuel 49,61,104, 472,475,482

•

F fascism 35, 67, 69,421 Finlanda 176,223, 224, 227 Fishman,Joshua 81,478,479 Fondul Monetar International ' (FMI) 139,260, 296, 483 Franta , 15,22,64,82,89,91,95, 109,123,191,192,209,223, 285,286,287,288,291,299, 307,308,329,334,406,426, 428,476,500 Freedman,Lawrence 264,497 Friedberg, Aaron 315,342,478, 482,502 Frobenius,Leo 102,481 Fukuyama,Francis 34,35,469 Fuller,Gary 375,509 Fuller, Graham 344, 483,506 G Gaddis, John Lewis 32,469,470 Gandhi,Rajiv 398 Gellner,Ernest 488 Georgia 117, 220, 232, 233,234, 402,404,516 Ghanoushi,�eic 305 Giscard d'Estaing,Valery 288

Glenny,Misha 177,391,490,511, 513 Goldstein, Avery 336, SOS Goldstone,Jack 164, 489 Gorbaciov, Mihail 130,198,201, 404 Gracev, Pavel 350 Granada 299 Grecia 176,177,179, 204,222, 223,230,231,232,350,407, 411,429,458,475 Greenway,H.D.S. 367,469,508 Gurr,Ted Robert 370,371,372, 508

H Haiti 64,187,192,491 Hashmi, Sohail H. 361 Hassan, rege al Marocului 161 Havel,Vaclav 24,73,469, 477 Hawke,Robert 218 Hekmatyar,Gulbuddin 355 Hill, Fiona 402, 405,511,512, 513,516 Hitler, Adolf 132, 262.,333, 45.6 Hmelnitki, Bogdan 235 Hoffmann, Stanley 285,469,499 Hofstader, Richard 444 Horowitz, Donald 479, 489 Hosokawa, Morihiro 325,327 Howard, Michael 226,450,476, 494,517 Hussein, rege al Iordaniei 161, 359,507 Hussein, Saddam 205, 252,264, 356,357,358,361,362,387, 507 I Indonezia 123, 131, 143, 155, 156, 158,162,168,170,194,239, 241,243,247,250,253,276, 277,278,306,313,337,338,

521

SAMUEL P HUNTINGTON

339,357,369,382,383,415, 457,459 Iordania 156,160,167,168,273, 355,357,359,401 Irlanda 223 Israel 60,61,95,124,160,179, 187,210,222,261,263,266, 273,308,362,363,369,385, 393,456,460 Italia 65,155,190, 223,285,287, 299,308,408,426 Iugoslavia 24,176,194,296, 374, 376,377,378,379,388,391, 396,410,411,421,429 Izetbegovici,Alija 385,389,390

James,William 32 Jiang Zemin 319,321,345 Jinnah,Mohammad Ali 129 Jirinovski,V ladimir 202,233 Juppe,Alain 223, 494

K Karadzic Radovan 391,431 Kashmir 23,82,178,278,351, 352,364,365,369,375,387, 388,391,395,396,432,511 Kazahstan 155,164,168,188, 194,207,232,344,345,398 Keating,Paul 214,215,216,217, 218 Kelly,John B. 163,489 Kenya 193,370,425 Kepel,Gilles 132,135,140,484, 485 Khomeini,ayatollahul Ruhollah 125,155,309,502 Kissinger,Henry 23,446,469 Kirghistan 84,167,168,207,392, 398 Kozirev,Andrei 392,412,428

522

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI , , REFACEREA ORDINII MONDIALE

Kravciuk,Leonid 47,235 Kucima,Leonid 235, 238 Kuhn,Thomas 32,33,469 Kurth,James 445,517 Kuweit 168,264,306,316,357, 358,361,362,430

L Laos 60,186 Lapidus,Ira 248,496,501 Lawrence,Bruce B. 140 Lee Kuan Yew 129,140,147, 150, 218,242,247,248,281,331, 484,485,494,495 Lee Teng-hui 134,148,246,486 Lellouche,Pierre 291,500 Letonia 194,224 Levy,Bernard-Henry 421 Lewis,Bernard 135,299,303,475, 484,501 Liban 52,140,306,357,369,375, 395 Libia 23,124,168,263,267,273, 278,306,307,308,309,310, 396,407,506 Liga Araba 251,356,395 Liga Hanseatica 187 Lituania 224,235 Lloyd, David 125

Macao 242,247 Macedonia 194,411 MacFarquhar, Roderick 336,505 Magreb 163,164,304,360 Mahathir,Mohammad 152,186, 216,217,447,486,490,491 Mahbubani, Kishore 76,341,478, 483,485,486,487,505 Malta 228 mandarin,dialect 77,78,83,248, 331 Mao Zedong 67,91,146

Maroc 155,159, 160, 161, 165, 166,167,176,250,285,356, 357,361,413 Mauss,Marcel 51, 472, 473 Mazrui,Ali 100,101, 182,267, 481,490,498 McNeill,William H. 49, 55, 127, 136,141,472,474,476,480, 483,484,485,501 Mearsheimer,John 44,470,495 Meiji, restauratia 97,145,148 Melko, Mathew 52,54,56, 437, 473,474,516 Mercosur 178, 184,188, 346, 491 Mernissi,Fatima 305, 359,362, 501,507,508 Milosevici, Slobodan 377, 418, ' 431,432 Mintz,Sidney 192,491 Mitterand, Fran�ois 125, 288 Miyazama, Kiichi 277 Mladici, Ratko 413 Moldova 177,232,233,234 Mongolia 60,315,350,457 . Moore,Clement Henry 159,484, 485,489 Morrison, John 238, 495 Mortimer Edward 69,477 Moynihan, Daniel Patrick 41,470, 493 Myanmar 186, 277, 278,315, 351, 369,459 Myrdal, Gunnar 444,517

Nagorno-Karabah 194, 237, 364, 368,394,402,404,405,423, 425,426,430,431 Naipaul,VS. 72,87,477,479 Nanking,tratatul de la 329 Nasser, Gama! Abder 251 Nigeria 24,81, 155,191, 273,461, 462

Nixon,administratia 239 Norvegia 205 Noua Zeelanda 58,113, 185, 186, 218,459 Nye,Joseph 126,127,469,483

0 Oksenberg, Michael 339, 505 Olanda 223 • Organizapa de Cooperare Economica (OCE) 188 Organizatia pentru Eliberarea Pa lestinei (OEP) 357, 359,385 Ozal,Turgut 162,205, 206, 207, 209,210,254,403 p Pactul Andin 178, 184, 188, 346 Pactul de la Varsovia 118, 122, ' 176,223,450 Palestina 251,369,374,385,395, 432 Palmer, R.R. 67,477,490 Panama 192, 409 Papandreou,Andreas 490,514 Parker,Geoffrey 65,476 Pasqua,Charles 288 Payne, James 373,509, 510 Paz, Octavio 211,493 Pearson,Lester 47,48,467,470, 518 Peres,Shimon 187 Perry, Matthew Calbraith 97 Petru eel Mare 195, 196, 197, 198, 199,203 Pipes, Daniel 97,98,104, 481, 482,489,501 Polonia 47,64,159,176,188,205, 223,226,227,228,229,235, 409 Portugalia 95,212,223,274, 308 Propunerea 187 290,293

523

SAMUEL

P HUN'fINGTON

Putnam, Robert 427,480, 481,

516

Pye, Lucian 55,336,474,504,505

Qing, dinastia 99,146 Quaid-i-Azam 129 Quigley, Carroll 49,54,55,61,

438,439,440,441,472,474, 516

Raspail,Jean 291,500 Razboiul Opiului 97 Reagan, administraµa 10 Rifkind, Malcolm 446,517 Rodinson, Maxine 105 Romania 176,177,223,224,227,

232,233,411 Romanie 226,227,229 Roosevelt, Franklin D. 35,358,469 Roosevelt, Kermit 117 Roosevelt, Theodore 444 Roy, Oliver 158,488,489 Rubin, Barnett 399,511,512 Rwanda 23

s,�

Sagan,Scott 461 Saharov, Andrei 201 Said,Edward 37,470,479 Salinas, Carlos 212,213,214,327 Savitki, Piotr 202 Schlesinger,Arthur M., Jr. 443,

452,517

Schwartz, Benjamin 61,475 Schweller, Randall 333,504 Septinac, Alojzieje 409 Serbia 177,178,194,202,232,

350,388,409,410,411,412, 413,414,430,458 Sicilia 298 Sid-Ahmed, Mohammed 303,501 524

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI ' , REFACEREA ORDINII MONDIALE

Silajdzici,Haris 385,389 Siria 165,166,167,176,263,267,

273,278,306,308,309,356, 357,359,360,362 Sivard, Ruth Leger 371,509 Slavonia 411,429 Slovacia 47,176,188,205,223,i 227,228,229

Slovenia 194,205,224,228,229, 407,408,412,453 Soljenipn, Aleksandr 201,202 Somalia 23,371 Spania 15,22,63,64, 155,167, 190,212,223,274,299,308, 324,409,421 Spengler, Oswald 49,51,55,70, 71,102,111,472,473,474, 477,482 Sri Lanka 24,60,131,190,193, 194,222,365,368,374,375, 395,397,398,432,459,511, 512,527 Stalin, Iosif 132,198,262,457 Stankevici, Serghei 202,492 Sudan 24,47,158,168,193,222, 249,252,278,306,308,309, 357,358,359,365,370,371, 382,385,395,396,400,425, 496,512,516 Suedia 15,176, 183, 197,205, 223,227,229,277,426 Suharto, general 125,161,162, 243,357 $apo�nikov, Evgheni 403 $evardnadze, Eduard A. 234

Tiananmen, piat;a 147,242,277,459 Tibet 60, 239, 315, 319, 327, 330,

Timorul de Est 276, 315,365, 369,

Walt,Stephen 332,333,504 Walzer, Michael 463,477, 487,

365

371,392

Toynbee,Arnold 49,52,53,54,55,

60,71,98,437,472,473,474, 475,476,477,481,501,516 Transnistria 233 Truman, Harry 32 Tudjman, Franjo 408, 429,430,431

Ucraina 24, 44,45,47,122, 176,

177,194,224,229,232,233, 234,235,236,237,238,265, 348,400,411,454,527 Uganda 23,396,425,482 Umehara, Takeshi 445, 517 Uzbekistan 84,164,178,188,207, 392,398 "

Vatican 391, 407, 408, 412 Venezuela 178, 188,191 Vlahos, Michael 76,471, 478

Wallerstein,Immanuel 49, 51,

473,480 517

Weber,Max 49,60,147,472,474 Wee Kim Wee 463,464 Weidenbaum, Murray 243,490,

495,496

Weigel, George 133,484 Weiner,Myron 284,499 Westfalia, tratatele de pace din 41,

67,470

West, Rebecca 420, 515 Wilson, Pete 290, 490 Wilson, Woodrow 125, 486 y Yemen 167,168,250,278,306,

357

Zair 23 Zia ul-Haq, Mohammad 162

T Tadjikistan 164,167,168,177,

350,365,369,385,387,391, 392,395,396,398,399,402, 426,512 Tanzania 193,370 Ter-Petrossian, Levon 431 525

CIOCNIREA CIVILIZATIILOR SI REFACEREA ORDINJI MONDIALE ' )

FIGURI

LISTA ILUSTRATIILOR TABELE •

2.1 Folosirea termenilor de ,,Lume libera" si ' ,,Occident" 3.1 Vorbitori ai principalelor limbi 3.2 Vorbitori ai principalelor dialecte chineze 9i limbi ocd dentale 3.3 Ponderea procentuala a marilor traditii religioase in po pulatia lumii 4.1 Teritorii aflate sub controlul politic al civilizatiilor, 1900-1993 4.2 Populatiile tarilor care apartin marilor civilizaµi ale lumii, 1993 (in mii) 4.3 Procentaje din populaµa lumii controlate politic de civi lizaµi, 1900-2025 (in procente) 4.4 Distributia productiei industriale mondiale pe civilizatii sau tari,1750-1980 (in procente) 4.5 Distributia produsului economic brut mondial pe civili zatii, 1950-1992 (in procente) 4.6 impartirea pe civilizatii a personalului militar la nivel global (in procente) 5.1 Cre9terea proportiei tinerilor in ta.rile musulmane 8.1 Transferuri chineze de armament, 1980-1991 8.2 Populaµa SUA clasificata dupa rasa 9i etnie (in procente) 10.1 Conflicte etnopolitice, 1993-1994 10.2 Conflicte etnice, 1993 10.3 Militarismul tarilor musulmane si ' crestine ' 10.4 Cauze posibile ale inclinatiei musulmanilor spre conflict

Civilizatiile din emisfera estica Reactii ' Occidentului , de influenta ' alternative fata Modernizare si renastere culturala Provocarea economica: Asia 9 i Occidentul Provocarea demografica: Islamul, Rusia 9i Occidentul Cre9terea proportiei tinerilor musulmani pe regiuni Politica globala a civilizatiilor: noi aliante Sri Lanka: perioadele de cre9 tere a proportiei tinerilor singalezi 9i tamili 11.1 Structura unui razboi de falie complex

2.1 3.1 3.2 5.1 5.2 5.3 9.1 10.1

)

HARTi ' 1.1 1.2 1.3 7.1 7.2 8.1

Occidentul si , restul lumii: 1920 Lumea in timpul Razboiului Rece: anii 1960 Lumea civilizatiilor: dupa 1990 Frontiera estica a civilizatiei , occidentale Ucraina: o tara divizata ' Statele Unite: o tara divizata? )

)

527

Colectia , Bestseller Confesiunile unui asasin economic, John Perkins Clubul Bilderberg, CristinaMartin Criza de un trilion de dolari, Charles R. Morris Wall Street-istoria crahului din 1929,

Gordon Thomas & Max-Morgan Witts Istoria lumii de la Big Bang pa.na 1n prezent, Cynthia Stokes Brown CIA - o istorie secreta, Tim Weiner Profetiile maya pentru 2012, Gerald Benedict Putin 9i noua Rusie, Michael Sturmer Asasini 9i asasinate, Paul Donnelley Cea mai lunga sapta.mana, Nick Page Sfa.r9itul secolului american, Paul Starobin secrete, Michael Streeter Istoria societatilor > Razboinicii Jui Hitler, Guido Knopp $i totu 9i Biblia are dreptate, Werner Keller Urma.torul deceniu, George Friedman Mari enigme ale istoriei, Pierre Bellemare ďż˝i Jean-Franc;:ois Nahmias Podul spionilor, Giles Whittell Steagul ro9u, David Priestland Spioni la Vatican, John Koehler Urmatorii 100 de ani, George Friedman vor aparea: Zona 51, Annie Jacobsen Armata de teracota., JohnMan ďż˝

Afla mai mult pe:

-- ....

-� V..'WW.litera.ro

111111 II

ISBN 978·606-600-820-4

9 786066 008204