PLAN DE ACลขIUNE INTEGRAT REFILL CLUJ-NAPOCA
Aprilie 2018
CUPRINS Capitol 1. Introducere 1.1 Prezentarea generală a Planului de Acţiune Integrat...............................................2 1.2 Obiectivele cheie la nivelul reţelei transnaţionale REFILL .......................................3 1.3 Sinergii cu alte programe și proiecte locale.............................................................4 Capitol 2. Context urban local al Municipiului Cluj-Napoca 2.1 Elemente generale de context urban......................................................................5 2.2 Elemente de context în raport cu fondul de spaţii vacante și utilizarea temporară..6 2.3 Sinergii cu alte programe și proiecte locale.............................................................7 2.4 Identificarea de potenţiale soluţii...........................................................................8 Capitol 3. Zona de interes, viziune și obiective strategice 3.1 Stabilirea zonei de interes.......................................................................................9 3.2 Viziune strategică pentru Planul de Acţiune Integrat.............................................12 3.3 Obiective strategice pentru Planul de Acţiune Integrat..........................................13 Capitol 4. Priorităţi de intervenţie și Plan de Acţiune 4.1 Priorităţi și acţiuni cheie................................................................................... ....14 4.2 Fișe ale programelor și proiectelor pilot................................................................20 Capitol 5. Descrierea procesului și a pașilor următori 5.1 Descrierea procesului...........................................................................................26 5.2 Cadrul de elaborare și parcursul de implementare................................................28 5.3 Cadrul de monitorizare și evaluare........................................................................29 Capitol 6. Analiza riscurilor 6.1 Analiza riscurilor în raport cu obiectivele Planului de Acţiune................................30 Lista de Imagini și Tabele ............................................................................................. 32
Capitolul 1. Introducere
1 .1
Prezentarea generală a Planului de Acţiune Integrat
Planul de Acţiune Integrat aparţine proiectului REFILL, în cadrul programului URBACT, fiind un instrument util în provocarea cu care se luptă orașul Cluj-Napoca și anume: existenţa spaţiilor vacante/ subutilizate, pe de o parte, și emergenţa iniţiativelor locale (culturale, artistice, industrii creative) ce caută un spaţiu pentru a-și acomoda ideile și proiectele. Fiind un plan de acţiune de tip integrat, acesta se adresează unor dimensiuni diferite ale problemei (dimensiunea socială, economică, fizică și de mediu), luând totodată în calcul toate nivelurile teritoriale relevante (scara orașului, a cartierului și a zonei pilot), astfel încât implementarea soluţiilor să fie posibilă și realistă. Reţeaua transnaţională REFILL evidenţiază conceptul de utilizare temporară ca utilizare a clădirilor și a terenurilor vacante de către actorii urbani, antreprenori, ceea ce conduce la provocări sociale variate, dar creează posibilităţi de dezvoltare a inovării sociale. Așadar, Planul Integrat de Acţiune descrie o abordare oficială care oferă o strategie de comunicare și cooperare între diferite părţi: 1) autorităţile publice locale, 2) comunitatea locală și 3) instrumentele de încurajare și sprijin, precum și potenţiale surse și programe de finanţare. Legătura dintre cele trei părţi este esenţială pentru a spori impactul utilizării temporare urbane la nivelul Municipiului Cluj-Napoca. Mai mult, acest Plan Integrat de Acţiune reprezintă dovada că adoptarea metodei de co-design și co-producţie este cea mai potrivită pentru o abordare integrată reușită. În următoarele capitole și subcapitole vor fi prezentate informaţii cu privire la: contextul orașului și definirea provocărilor cu care se confruntă Cluj – Napoca, o serie de obiective, listarea acţiunilor și durata acestora, potenţiale surse de finanţare, contextual cadru pentru livrarea propunerilor, descrierea procesului și analiza riscurilor aferente implementării acţiunilor.
1.2
Obiective cheie la nivelul reţelei transnaţionale REFILL
Proiectul REFILL reunește 10 orașe europene (Amersfoort, Atena, Bremen, Cluj-Napoca, Ghent, Helsinki, Nantes, Ostrava, Poznan, Riga), provenind din medii cu diferite niveluri de experienţă în ceea ce privește utilizarea temporară (de la novice până la foarte experimentate), prin urmare, se adresează următoarelor obiective comune: Schimbul și evaluarea instrumentelor locale de sprijin a utilizării temporare; Asigurarea efectelor pe termen lung, ale temporalităţii; Construirea unei administraţii publice mai flexibilă și mai colaborativă.
2
Reţeaua REFILL abordează 6 subiecte principale legate de utilizarea temporară, și anume: Asigurarea introducerii utilizării temporare în cadrul legal - utilizarea temporară ar trebui să fie recunoscută ca o practică de către administraţia orașului și ar trebui să beneficieze de o adaptare a cadrului normativ; Intermedierea între părţile interesate implicate în utilizarea temporară - utilizarea temporară necesită o mediere corectă și dedicată între părţile interesate, atât pe durata perioadei de utilizare temporară, cât și după aceea; Sprijinirea utilizării temporare - Pentru a beneficia de utilizarea temporară, iniţiativele locale/ utilizatorii necesită sprijin, dar trebuie să adopte o postură corectă vizavi de subiect; Dezvoltarea utilizării temporare ca serviciu (normal) - Utilizarea temporară este noul "normal" în orașe (spaţiile urbane vacante nu mai sunt considerate ca o anomalie) și, ca atare, este probabil și necesar să se dezvolte ca un serviciu cu stimulente și reguli; Utilizarea temporară (sau transformatoare) - Iniţiativele de utilizare temporară ar trebui să prevadă evoluţia dincolo de perioada temporară pentru a-și asigura beneficiile și activele; Laboratoare urbane și utilizarea temporară strategică - Utilizarea temporară este un instrument de planificare urbană de jos în sus (bottom-up), un mod de experimentare în dezvoltarea orașului și un laborator de inventare și incubare a orașului.
1.3
Sinergii cu alte programe și proiecte locale
Practicile solide și eficiente de utilizare temporară a spaţiilor vacante aduc o externalizare pozitivă asupra unei comunităţi, fiind capabilă să atragă cetăţeni creativi care să iniţieze transformarea către cartiere vii, atractive. Majoritatea spaţiilor reactivate prin utilizare temporară sunt unice și îndrăzneţe, intrând în contact cu oamenii pasionaţi și creative, cărora le oferă un cadru adecvat pentru prezentarea și expunerea ideilor inovatoare ale proiectelor și produselor locale. O serie de strategii, politici și programe locale au un impact direct și pozitiv asupra dezvoltării orașului ClujNapoca, iar acest Plan Acţiune Integrat va suplimenta “Strategia de dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca pentru perioada 2014-2020”. Așadar, Planul Integrat de Acţiune va lua în considerare următoarele obiective, direcţii de acţiune și programe cheie operaţionale: Istorie și identitate Iniţierea unui proiect de (re)amenajare a unui Patinoar și a unui Pavilion de Patinaj prin revitalizarea (recreaţională & istorică) a lacului din Parcul Central; Revitalizarea (restaurarea, conservarea și valorificarea publică & turistică) a Turnului Cizmarilor, Turnului Porţii Mici din Uliţa Săpunului/ Ţesătorilor/ Pompierilor, Citadelei austriece şi a Promenadei Elisabeta;
3
Asociativitate și filantropie Stimularea parteneriatului intra și intersectorial între ONG-urile clujene și alţi actori comunitari și creșterea impactului coagulat al ONG-urilor în sectoare cheie ale comunităţii; Comunicarea, la nivelul comunităţii clujene, a impactului organizaţiilor nonprofit în economia locală și incluziunea socială a grupurilor vulnerabile, cât și stimularea inovaţiei sociale și dezvoltarea comunitară; Cinematografie Crearea unei infrastructuri specializate (studiouri de înregistrări și post producţie, platouri de filmare, decoruri) sau capacitarea unor clădiri deja existente în spaţii care pot fi folosite pentru producţia locală de film; Cultură și sport Program de activare a unor spaţii periferice pentru activităţi culturale și comunitare; Program de optimizare a sistemului de afișaj și comunicare culturală în oraș; Platformă online pentru sectorul cultural – calendarul evenimentelor culturale, organizare resurse (spaţii, echipamente etc.) la nivelul orașului; Program de construcţii, reabilitare, renovare, revitalizare a spaţiilor culturale; Sporirea participării și accesului la programe culturale și sportive (Someșul, râul Clujenilor; Olimpiada cartierelor; Clujul alb). Utilizarea și conversia terenurilor și construcţiilor inactive și pentru regenerare urbană Program pentru restructurarea zonelor inactive industriale sau feroviare și a terenurilor virane; Program pentru reciclarea zonelor de conversie funcţională – Reconversiile de suprafeţe industrial se vor face pe bază de contracte individuale pentru negocierea intersului public. Incluziune socială și Tineret Reţeaua centrelor comunitare integrate și susţinerea creaţiei și expresiei artistice a tinerilor; Susţinerea proiectelor care vizează educaţia antreprenorială; Programe locale: Neuron Kid; Programul “Primii trei paşi”; Programul 50 Plus. Industrii creative și cercetare știinţifică Promovarea Industriilor Creative prin Evenimente; Promovarea unor mecanisme pentru susţinerea iniţiativelor antreprenoriale ale tinerilor inclusiv ale studenţilor, promovând capacitatea creatoare și de inovare a acestora. Astfel, programele operaţionale din cadrul “Strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 20142020'' prezintă un rol de direcţionare pentru dezvoltarea viziunii Planului de Acţiune Integrat, în contextul utilizării temporare în spaţiile vacante. Se poate observa că toate programele au un scop comun, și anume acela de a crea o comunitate închegată, sănătoasă și fericită. În funcţie de fiecare obiectiv specific, spaţiile vacante pot căpăta funcţiuni și decoruri diferite, iar noi coridoarele și conexiuni se vor activa, încurajând m deplasarea blândă în cadrul orașului.
4
Capitolul 2. Contextul urban local al Municipiului Cluj-Napoca Capitolul actual oferă o imagine de ansamblu asupra contextului urban și definește problemele și nevoile iniţiale, precum și provocările politice (care este situaţia actuală și de ce se dorește o schimbare?).
2.1
Elemente generale de context urban
Cluj-Napoca este municipiul de reședinţă al judeţului Cluj, fiind recunoscut ca inima Transilvaniei și al doilea cel mai mare oraș din România, cu un impresionant fond de creștere rapidă în ultimii 10 ani. Municipiul Cluj-Napoca are o suprafaţa de 179,5 km pătraţi (aproximativ 1 % din suprafaţa României). Conform recensământului din 2011, Cluj-Napoca avea un număr de 325.576 locuitori, dintre care 46,90% reprezintă populaţia activă. Schimbările sociale, demografice, structura vârstelor și a stilului de viaţă constituie o provocare majoră, în toate orașele. Stabilitatea demografică este un criteriu esenţial în procesul de dezvoltare durabilă spaţială. Factorii sociali, economici și diferenţele etnice pot crea societăţi paralele și un declin în comunitatea din orașul Cluj – Napoca. Orașul Cluj-Napoca prezintă următoarele aspect cheie: Orașul Cluj-Napoca se bazează pe 3 avantaje competitive: 1) profil și tradiţie universitară (deţine peste 10 universităţi cu o diversitate de oferte educaţionale, calitate și valoare a absolvenţilor universitari), 2) dezvoltarea unor structuri puternice și dinamice de tip cluster (în special în industria IT și creativă) și 3) procentul extrem de ridicat al populaţiei de tineri (entuziaști și creativi) (reprezentând un capital intelectual valoros). Prin suprapunerea tuturor acestor aspecte, orașul Cluj-Napoca prezintă un mare potenţial de integrare a cercetării și a inovării în dezvoltarea comunităţii. Orașul beneficiază de un dinamism demografic semnificativ (o tendinţă de creștere rară întâlnită rar în România în ultimii 10 ani), atragerea și reţinerea forţei de muncă înalt calificate, precum și o comunitate multiculturală impresionantă, aspect ce prezintă un avantaj competitiv pentru participarea și implicarea comunitară (prezentat în special în sectorul neguvernamental, care reprezintă o sursă de inspiraţie și un hub de expertiză). Scena culturală a orașului este definită de două "lumi" distincte: sectorul public (instituţii publice axate pe producţia clasică și valorificarea moștenirii culturale, dar care se confruntă cu probleme de infrastructuri depășite și modele rigide de management) și sectorul independent (care rămâne foarte activ chiar în contextul unei lupte constante pentru afirmare și supravieţuire). Suprapunerea celor două lumi aduce un mediu cultural și artistic divers și o dinamică pozitivă în ceea ce privește evenimentele culturale (bazate pe creșterea numărului de evenimente culturale și artistice conduse în ultimii 5-7 ani).
5
2.2
Elemente de context în raport cu fondul de spaţii vacante și utilizarea temporară
Comunitatea Cluj-Napoca manifestă un interes ferm în cee ace privește conceptul de utilizare temporară, în special din partea iniţiativelor locale (ONG-urile și asociaţiile care dezvoltă idei noi și caută în mod constant spaţii pentru a-și acomoda proiectele). Din punct de vedere al contextul local în ceea ce privește utilizarea temporară a spaţiilor vacante, situaţia actuală prezintă următoarele caracteristici: Lipsa terenurilor disponibile pentru dezvoltarea urbană în limitele zonei urbane; Sector cultural și artistic efervescent, în cerere mare de spaţii destinate acomodării activităţilor și evenimentelor din sectoarele culturale, artistice și creative; Spaţii publice vacante sau abandonate și importante resurse de patrimoniu industrial (foste zone industriale private, dar fără ocupaţie). Spaţiile libere sunt frecvent rezultatul unui model istoric (bazat pe fragmentarea proprietăţii terenurilor și procese de litigii care limitează reutilizarea și re-dezvoltarea anumitor zone / spaţii). Comunitatea locală (la fel ca în majoritatea orașelor din România) este afectată de spaţiile vacante, care devin magneti ai activităţilor necorespunzătoare. Această problemă avansează rapid, lăsând în urmă spaţii cu opţiuni limitate de reutilizare, împreună cu riscuri periculoase de contaminare (foste zone industriale poluate), aflându-se într-o nevoie urgentă de acţiune. Lipsa de coordonare între diferiţii actori urbani la nivel de planificare spaţială, organizatori de evenimente, activiști în sfera culturală și iniţiatori de utilizări temporare. Conceptul de utilizare temporară [TU] în Cluj-Napoca este în prezent diferit înţeles și perceput de membrii grupului de lucru, precum și de alte părţi interesate. Ca urmare a dezbaterilor privind definirea tipologiilor spaţiilor TU, au fost propuse următoarele categorii: În conformitate cu regimul juridic / proprietate terenurilor: a) spaţii publice, b) spaţii public gestionat de alte instituţii publice (ex. facilităţi militare) și c) spaţii private; În funcţie de tipul de spaţiu: a) spaţiu exterior și b) spaţiu interior; În funcţie de perioada de utilizare: a) termen scurt (1-7 zile), b) termen mediu (8 zile - 6/8 luni); c) termen lung (între 8 luni și 3 ani) și d) termen nelimitat (până la alte intervenţii).
MATRICE DE IDENTIFICARE A TIPOLOGIILOR DE SPAȚII VACANTE
Fig. 1 Matrice pentru identificarea tipologiilor de spaţiilTU
6
Antreprenorial
Social
Scopul u lizării Cultural/ ar s c
Proprietate publică
Indoor/ interior
Proprietate privată
Tip de spațiu și regim juridic Outdoor/ exterior
Termen lung
Termen mediu
Termen scurt
Perioada de u lizare
2.3
Identificarea problemelor, provocărilor și priorităţilor
Orașul Cluj-Napoca nu pare a fi pe deplin conștient de potenţialul său. Scena culturală și artistică este încă divizată și nu funcţionează neapărat ca o comunitate strânsă. Administraţia publică locală se străduiește să transforme aceste provocări într-o nouă atracţie și potenţial pentru oraș, sprijinind dezvoltarea iniţiativelor culturale și a activităţilor economice și turistice conexe. Au fost identificate următoarele probleme, provocări și nevoi urbane locale legate de TU: Lipsa unei înţelegeri comune a conceptului de TU ca motor/ mecanism de pornire a pieţei în condiţii ce nu se înscriu în termenii pieţei (ex. chirii sub preţul pieţei) și definirea termenului de TU și permisiunilor legislative (ex. prin intermediul unei HCL) și identificarea unor norme cu privire la TU în funcţie de activităţi specifice (ex. diferenţierea preţului/ perioadei pentru închiriere); Imposibilitatea de a planifica pe o perioadă mai lungă de timp datorită reticenţei celor din mediul privat în a închiria pe termen scurt-mediu-lung; Necesitatea imediată a identificării fondului de spaţii vacante (tipologii de spaţii, proprietari, localizare, informaţii tehnice legate de imobil, etc) și maparea/ cartarea spaţiilor vacante în Municipiul Cluj-Napoca drept un instrument facilitator (platformă web) pentru procesul de reutilizare a spaţiilor vacante. Necesitatea instituirii unor mecanisme/ organisme intermediare care monitorizează activitatea de tip TU, urmărește stadiul implementării strategiei/ Planului de Acţiune Integrat (IAP) și poate funcţiona ca facilitator între utilizatorii și beneficiarii TU/ actorii interesaţi de TU. Priorităţi cheie pentru Planul de Acţiune Integrat, în raport cu TU: Definirea unui viziuni clare a administraţiei publice în raport cu zonele de interes pentru TU (în perspectiva Strategiei de dezvoltare a Municipiului); Conturarea unei viziuni comune asupra utilizării temporare a spaţiilor vacante, atât la nivelul iniţiativelor locale (în calitate de potenţiali utilizatori temporari), a propritarilor spaţiilor vacante (atât publici, cât și privaţi), precum și la nivelul factorilor de decizie (ca iniţiatori și responsabili ai cadrului normativ); Înlesnirea accesului la spaţiile vacante (în contextul unei dinamici pozitive de creștere a sectorului cultural-artistic) și anticiparea nevoii de spaţii ca subiect al unei politici publice la nivel local (corelată cu instituirea unor mecanisme/ facilităţi la nivel local – legislative, normative: ex. reduceri taxe, impozite în cazul utilizării în scop artistic-cultural, industrii creative) și a unui acord ca instrument operativ. Stabilirea unor obiective realiste precum: creșterea numărului locaţiilor de TU, identificarea potenţialelor locaţii și a potenţialilor utilizatori; Creșterea gradului de înţelegere a TU la nivelul actorilor urbani: sector public, privat, societate civilă, cetăţeni prin campanii de conștientizare a TU.
7
2.4
Identificarea unor potenţiale soluţii
Două intervenţii și iniţiative temporare (de-a lungul râurilor Someșul și Fabrica de Pensule) au devenit emblematice pentru oraș și exemple de bune practici pentru intensificarea utilizării temporare a spaţiului liber. În urma nevoilor și provocărilor din Cluj-Napoca, precum și a oportunităţilor de dezvoltare locală în ceea ce privește utilizarea temporară a spaţiilor vacante, o serie de exemple de bune practici (din reţeaua REFILL) a fost colectat și analizat din următoarele puncte de vedere: Cartografierea spaţiilor vacante sau a oportunităţilor de spaţii inactive – instrumente și practici pentru cartografierea spaţiilor vacante (ex. The Online Vacancy Detector, Bremen – o platformă online de cartografiere a spaţiilor vacante, 5000 “OCCUPY ME” Stickers, Riga – Actiune artistică ce conduce spre cartografierea colaborativa a spatiilor goale, Speleo Artistic Walk-shop Mapping Vacant Buildings, Athens – plimbare urbană pentru identificarea spaţiilor vacante); Metode de mediere între părţile interesate – modalităţi și instrumente concrete de negociere a unei viziuni comune și modele de punere a bazei unor noi forme de cooperare și colaborare între diverși actori locali (ex. Neighbourhood Managers in Ghent – Manageri de cartiere care intermediază relaţia dintre părţile interesate, ZZZ ZWISCHENZEITZENTRALE a Temporary use Agency in Bremen – o organizaţie intermediară ce se ocupă de medierea între actori implicaţi în utilizarea temporară, FREE RIGA – „Guardians” of Vacant Spaces in Riga – Mediere între părţi interesate dictată de oferta de spaţii vacante, SynAthina Platform to support citizens in Athens – Platformă de colaborare care duce la idei și parteneriate noi); Adaptarea cadrului legal și normativ – exemple de introducere a practicilor de TU în cadrul normativ și în politicile locale (ex. SAMOA and Precarious Occupation Contracts in Nantes – Sprijinirea cadrului juridic pentru utilizarea temporară, Temporary use Fund in Ghent – Sprijin financiar pentru încurajarea utilizării temporare a spaţiilor vacante, Decision-making Matrix in Amersfoort – Instrument pentru măsurarea valorii sociale și economice a utilizării temporare). Acest subcapitol este inclus și detaliat în broșura Colecţia de bune practici pentru promovarea TU a spaţiilor vacante (o broșură în limba română prezentând un set de bune practici). BROȘURĂ - COLECȚIE DE BUNE PRACTICI PENTRU PROMOVAREA UTILIZĂRII TEMPORARE A SPAȚIILOR VACANTE Cartografierea spațiilor vacante sau inac ve
Metode de mediere între părți interesate
Fig. 2 Tematici și exemple de bune practici
8
Adaptarea cadrului legal și norma v
Capitolul 3. Zona de intere, viziune și obiective strategice Acest capitol stabilește aria de focalizare, viziunea strategică și obiectivele Planului de Acţiune Integrat, definind în mod clar obiectivul principal și viziunea pe care orașul o vizează.
3 .1
Stabilirea zonei de interes
Actualul Plan de Acţiune Integrat se adresează provocărilor identificate și propune acţiuni la nivel de oraș, dar se concentrează în special pe o zonă pilot (care are un potenţial ridicat de a deveni o nouă poartă de intrare în oraș și reprezintă o nouă potenţială centralitate) în zona Gării, compusă din următoarele puncte de interes: Parcul Feroviarilor și Armătura, Gara Cluj-Napoca și alte zone industriale vechi din cartier, precum și spaţiile vacante exterioare situate de-a lungul axei râului Someș. Zona este caracterizată de accesibilitate redusă din cauza barierelor fizice, dar și de alte aspecte, cum ar fi: Apropierea de centrul orașului (aproximativ 2 km – 12 minute cu mașina și 30 de minute mers pe jos), dar tranzit public limitat datorită infrastructurii de mobilitate insuficientă; Surse de contaminare a mediului datorită numărului mare de locaţii fost-industriale; Oportunităţi economice limitate din cauza lipsei investiţiilor și a iniţiativelor de Dezvoltare; Spaţii publice exterioare vacante și subutilizate (mai ales de-a lungul râului Someș, dar și în interiorul ţesutului urban) și o mulţime de spaţii private abandonate (exemple de bune practice deja existente: Fabrica de Pensule, Centrul de Interes). Zona pilot este compusă atât din spaţii publice, cât și private, astfel încât, până când acestea vor fi transformate în zone cu destinaţii speciale și activităţi permanente, proiectul REFILL este o oportunitate perfectă de a le transforma în spaţii temporare, oferind un beneficiu comunităţii locale.
Zona pilot (potenţial pol secundar)
Centrul orașului
Fig. 3 Zona pilot în cadrul orașului (în raport cu zona centrală)
9
10
11
3.2
Viziunea strategică pentru Planul de Acţiune Integrat
Viziunea și Planul Integrat de Acţiune se bazează pe construirea de idei împreună cu membrii Grupului de Acţiune local (locuitori ai orașului Cluj-Napoca), în vederea asigurării unei comunităţi vibrante în jurul transformării urbane orientate spre utilizarea temporară a spaţiilor vacante. În următorii 15 ani, zona pilot (alcătuită din diferite puncte de interes / hotspots) va deveni o nouă poartă de intrare pentru oraș (datorită gării care va fi transformată într-un nod de transfer intermodal), iar zona înconjurătoare va juca rolul unui centru secundar (orientat către activităţi culturale și industrii creative). De asemenea, va deveni un centru comunitar care găzduiește o populaţie din categorii de vârstă mixte și provenienţă din medii sociale și culturale diferite, unde oamenii învaţă unul de celălalt și pot contribui la creșterea calităţii și atractivităţii cartierului. Cu alte cuvinte, proiectul REFILL se va dovedi a fi un experiment care facilitează dialogul dintre administraţia publică și actorii locali, pentru a stabili bazele pentru recalificarea/ transformarea bazată pe utilizarea temporară a zonelor urbane abandonate.
Someș
Zon
Zona mixtă cu reţea spaţiilor vacante utilizate temporar
ială ustr a ind
rare
Nod intermodal
Axă de restru
cturare
Sp ații
Nod intermodal
ver
zi
Axă de restru ctu
ă
str
lba
-a de
er
av
Ax
Fig. 4 Pilot area (situaţia actuală și potenţialul de dezvoltare)
3.3
Obiective strategice pentru Planul de Acţiune Integrat
Planul de Acţiune Integrat își propune să contribuie la dezvoltarea socio-economică a orașului Cluj-Napoca prin contextualizarea practicilor de utilizare temporară (a spaţiilor vacante) în cadrul orașului. Obiectivul general este reactivarea adecvată a spaţiilor vacante din Cluj-Napoca, oferind în același timp comunităţii locale posibilitatea de a crea și testa soluţii inovative și creative. Unul dintre obiectivele strategice cheie este de animare a clădirilor abandonate și spaţiilor publice pentru a contribui la planificarea spaţială durabilă a orașului prin transformarea spaţiilor neutilizate în locuri mai atractive. Mai mult decât atât, este esenţial ca Planul de Acţiune să fie adoptat oficial de către Consiliul Local, pentru a fi luat în considerare în viitorul apropiat în următoarele strategii care vor fi dezvoltate la nivel local.
12
Planul de Acţiune Integrat actual urmărește atingerea a trei obiective-cheie, după cum urmează:
1
orientat către comunitate
Creșterea vizibilității și gradului de consțientizare a comunității locale cu privire la conceptul de utilizare temporară
2
administrație & comunitate
Valorificarea fondului de spații vacante prin utilizarea temporară/ multi/ mixtă și crearea legăturilor între zonele de interes din oraș (zona aferentă Gării poate deveni un centru secundar important)
orientat către administrație
1.Creșterea vizibilităţii și conștientizarea comunităţii cu privire la conceptul de utilizare temporară; 2.Valorificarea fondului de spaţii vacante prin utilizare temporară/ multiplă/ mixtă și crearea legăturilor între zonele de interes din oraș (potential centru secundar – zona aferentă Gării); 3.Consolidarea sistemului de utilizare temporară prin dezvoltarea instrumentelor de sprijin (legislative și normative).
Consolidarea sistemului de utilizare temporară prin dezvoltarea unor instrumente de sprijin (legislative și normative) la nivel local
3
Fig. 5 Obiective strategice cheie
În mod explicit, Planul de Acţiune Integrat prevede următoarele rezultate: Creșterea conștientizării comunităţii locale cu privire la importanţa conceptului de utilizare temporară – identificarea problemelor relevante și stabilirea principalelor priorităţi pentru a exploata spaţiile vacante și pentru a elabora utilizări potenţiale specifice, prin implicarea comunităţii clujene în procesul de identificare a soluţiilor pentru clădiri și spaţii abandonate; Creșterea numărului de proiecte de utilizare temporară a spaţiilor vacante; Cartografierea spaţiilor vacante și unei baze de date digitale (platformă matchmaking virtual între spaţiile vacante și potenţialii utilizatori temporari - profiluri de utilizator); Facilitarea accesului la spaţii vacante prin intermediul unor mecanisme legislative și normative (ex. politici locale de utilizare temporară a spaţiilor neutilizate și de reconversie a spaţiilor fostindustriale, pentru a găzdui activităţi ale operatorilor culturali); Crearea unui manual de bune practici în ceea ce privește transformarea prin intermediul utilizării temporare cu exemple concrete de bune practice, instrumente și metode. Noi strategii de consolidare a capacităţii autorităţilor publice locale, a părţilor interesate locale și a rezidenţilor de a implementa proiecte de utilizare temporară.
13
Capitolul 4. Priorităţi de intervenţie și Plan de Acţiune Capitolul actual cuprinde o defalcare a activităţilor planificate / listă de acţiuni și proiecte ce urmează a fi realizate, corelate cu obiectivele strategice, calendarul de implementare (graficul GANTT care arată calendarul pentru lista de acţiuni - informaţii despre anul / perioada de realizare a activităţilor, diferenţiate pe termen scurt, mediu și lung) și legate de resursele necesare atingerii obiectivelor (de personal, surse și oportunităţi de finanţare).
4.1
Priorităţi și acţiuni cheie
Planul de Acţiune Integrat se bazează pe următoarea structură: Obiective principale – Obiective și scurtă descriere; Listă de acţiuni – Direcţii de acţiuni și descrierea acţiunilor; Condiţii - prioritate și legături cu alte iniţiative / propuneri locale; Resurse – resurse umane /principalii actori, resurse de timp/ durata și intervalul de timp, resurse financiare/ oportunităţile de finanţare.
Fig. 6 Priorităţi și acţiuni cheie
CULTURĂ
INDUSTRII CREATIVE
ISTORIE ȘI IDENTITATE 14
INCLUZIUNE SOCIALĂ
SPORT
STRATEGIE
ANALIZĂ resurse și condiții locale
Z
ZZ
TEMPORARY USE DYNAMICS FOR LIFE
REFILL THE CITY
PROPUNERE viziune și obiective strategice
ÎMBUNĂTĂȚIRE
implementare
INNOVATION ON LOCAL LEVEL
MONITORIZARE DEFINIRE orizont temporar
15
OBIECTIVE PRINCIPALE Obiective
1 Creșterea vizibilităţii și conștientizarea comunităţii cu privire la conceptul de utilizare temporară
LISTA DE ACŢIUNI
Rezultate
Direcţii de acţiune
Acţiuni
Relaţii consolidate între autorităţile publice locale, actorii/ operatorii/ asociaţiile/ ONGurile active în sfera culturalartistică, a dezvoltării urbane și industriilor creative
1.1 Campanii de
1.1.1 Plimbări urbane pentru a identifica și actualizara situaţia fondului de spaţii vacante
identificare a spaţiilor vacante prin evenimente de tip plimbări urbane și ateliere de idei
1.2 Campanie de conștientizare și promovare a TU și încurajarea angajamentului comunităţii
2 Valorificarea fondului de spaţii vacante prin utilizare temporară/ multiplă/ mixtă & crearea legăturilor între zonele de interes din oraș
1.2.1 Campanii succesive vizate de promovare a beneficiilor TU pentru categoriile de actori 1.2.2 Realizarea și diseminarea unei broșuri de promovare de bune practici 1.2.3 Activităţi/ evenimente de promovare a exemplelor de bune practici TU din Cluj-Napoca și din afara orașului (gestionarea canalelor media sociale: Facebook)
2.1 Proiecte/ evenimente Creșterea nr. de spaţii vacante reintroduse în circuitul imobiliar (prin intervenţii de utilizare temporară)
1.1.2 Ateliere de lucru / de idei (tip brainstoriming) pentru identificarea soluţiilor de utilizare temporară a spaţiilor vacante
de utilizare temporară în spaţiile vacante publice exterioare (zona pilot din proximitatea Gării)
2.1.1 Revitalizarea spaţiilor verzi abandonate și recuperarea istoriei locale Ÿ Intervenţii/ instalaţii în Parcul Feroviarilor Ÿ Intervenţii/ instalaţii în Parcul Armătura 2.1.2 Reactivarea spaţiilor publice verzi/ urbane (urban commons*) Ÿ Parcul Kővári (centru/ spaţiu comunitar) Ÿ Parcul Iris Park (spaţiu comunitar) Ÿ Malurile Someșului (axă de interes public) 2.1.3 Utilizare temporară bazată de evenimente temporare în aer liber Ÿ Malurile Someșului (axă de interes public) Ÿ Strada Maramureșului 187-189 Ÿ (mai multe spaţii vor fi identificate ulterior)
2.2 Proiecte de utilizare temporară în spaţii vacante interiorare (zona pilot din proximitatea Gării
2.2.1 Stimularea interesului în re-utilizare spaţiilor interioare vacante Ÿ H33 – Social Innovation Hub, Centrul de Interes Ÿ Castelul de Apă, Strada Traian 23 Ÿ (mai multe spaţii vor fi identificate ulterior) 2.2.2 Utilizarea multiplă a spaţiilor subutilizate (exemplu – școlile după programul normal pentru activităţi tip: ateliere de lucru creative, film, teatru..) Ÿ Locaţiile vor fi identificate ulterior 2.2.3 Reconversie funcţională prin intermediul utilizării temporare (ex-foste zone industriale) Ÿ Spaţiile vor fi identificate ulterior 2.2.4 Utilizare temporară bazată de evenimente temporare (ex. proeictul Day15)
16
RESURSE ȘI CONDIŢII Prioritate
Cerinţe Resurse umane Resurse umane Expertiză Locaţie Resurse umane Resurse financiare Resurse umane Expertiză Resurse umane Expertiză Resurse financiare
Resurse umane Expertiză Resurse financiare Locaţie Resurse umane Expertiză Resurse financiare Locaţie Resurse umane Expertiză Resurse financiare Locaţie Resurse umane Expertiză Resurse financiare Locaţie Resurse umane Expertiză Resurse financiare Locaţie Resurse umane Expertiză Resurse financiare Locaţie
Actori cheie
Durata
Surse de finanţare
Municipaliatea Activiști/ ONGuri/ Asociaţii în căutare de spaţii libere disponibile Proprietari privaţi
Plimbări urbane (în mod regulat) 2017-2025
Buget local
Întâlniri locale (în mod regulat) 2017-2025
Buget local
Municipaliatea Activiști/ ONGuri/ Asociaţii în căutare de spaţii libere disponibile Proprietari privaţi
Campanii (în mod regulat) 2017-2025
Buget local sponsorizări
2018 (4 luni) (actualizare în mod regulat)
n/a
Activităţi/ evenimente (în mod regulat) 2017-2020
Buget local sponsorizări
2018-2022
Buget local Finanţări private
2018-2024
Buget local Finanţări private Crowdfunding
Activităţi/ evenimente (organizate în mod regulat) 2018-2025/ 2030
Buget local Finanţări private
2017-2022
Buget local Finanţări private
2020-2025
Buget local Finanţări private
2023-2030
Buget local Finanţări private
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj Primăria Cluj-Napoca
Activiști/ ONGuri/ Asociaţii cultural-artistice Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj Municipalitatea ClujNapoca (în calitate de partener de sprijin)
Municipalitatea ClujNapoca, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj Activiști/ ONGuri/ Asociaţii cultural-artistice în căutare de spaţii libere disponibile Proprietari privaţi
17
OBIECTIVE PRINCIPALE Obiective
3 Consolidarea sistemului de utilizare temporară prin dezvoltarea instrumentelor de sprijin (legislative și normative)
LISTA DE ACŢIUNI
Rezultate
Direcţii de acţiune
Acţiuni
Instrumente (legislative și normative) pentru formarea și consolidarea unui ecosistem de utilizare temporară în cadrul dezvoltării urbane locale
3.1 Facilitarea accesului la
3.1.1 Studiu detaliat de identificare/ mapare a fondului de spaţii vacante (inclusiv a proprietarilor privaţi, acolo unde este posibil) Zona pilot – Zona din proximitatea Gării
date publice despre situaţia spaţiilor vacante disponibile
3.1.2 Crearea (și mentenanţa) unei platforme online pentru registrul spaţiilor vacante 3.1.3 Actualizarea platformei online /registrului de spaţii vacante cu informaţii recente
3.2 Facilitarea accesului la date publice despre situaţia spaţiilor vacante disponibile
3.2.1 Dezvoltarea unui proces pentru brokeraj al spaţiilor vacante și medierea între părţile interesate (tip metodologie de matchmaking) 3.2.2 Organizarea unor evenimente de matchmaking (cel puţin o dată la 6 luni) 3.2.3 Introducerea funcţiei de matchmaking între părţile de interes (proprietari și utilizatori temporari) în cadrul platformei online
3.3 Dezvoltarea unui set de instrumente legislative / normative
3.4 Facilitarea accesului la resurse financiare pentru utilizarea temporară a spaţiilor vacante
18
3.3.1 Dezvoltarea unei matrici pentru facilitatea procesului de luare a deciziilor (raport între valoare socială și economică a proiectelor) 3.4.1 Crearea unei categorii noi pentru utilizare temporară în cadrul programului Bugetare Participativă Cluj 3.4.2 Crearea unei noi linii în cadrul schemei de finanţări nerambursabile locale (dedicată utilizării temporare a spaţiilor vacante)
RESURSE ȘI CONDIŢII Prioritate
Cerinţe Resurse umane Expertiză Resurse financiare
Resurse umane Resurse financiare
Actori cheie
Durata
Surse de finanţare
Municipalitatea ClujNapoca
2017-2018
Buget local Finanţtări UE
2018
Buget local Finanţtări UE
Lunar, în mod regulat 2018-2020/2025
Buget local Crowdsourcing
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj
Resurse umane, Expertiză Primăria Cluj-Napoca Resurse financiare Activiști, ONGuri, asociaţii Resurse umane Expertiză
Primăria, ONGuri, asociaţii în 2017-2018 căutare de spaţii libere disponibile, Proprietari privaţi
n/a
Resurse umane Expertiză
Municipalitatea ClujNapoca
2017-2025
n/a
Resurse umane Expertiză Resurse financiare
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj
2019-2020
Buget local / Crowdsourcing/ Crowdfunding
Resurse umane Expertiză Resurse financiare
Municipalitatea Cluj-Napoca, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj
2020-2023
n/a
Resurse umane Expertiză
Municipalitatea Cluj-Napoca, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj
2020-2025
n/a
2019-2025
n/a
Resurse umane Expertiză
Tabel 1 – REFILL Plan de Acţiune Integrat pentru Municipiul Cluj-Napoca – Lista de Acţiuni
19
4.2
Fișe ale programelor / proiectelor pilot
În ceea ce privește dezvoltarea temporară în municipiul Cluj-Napoca, următorul set de acţiuni a fost considerat prioritar. Prin urmare, a fost elaborată o fișă detaliată pentru fiecare program (pentru a asigura o implementare eficientă a acestora). PROGRAM PILOT 1. PlLATFORMĂ DIGITAALĂ PENTRU IDENTIFICAREA/MAPAREA SPAŢIILOR VACANTE DIN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA NIVEL DE ACŢIUNE
Local/ scara cartierului (zona pilot – ţesutul din vecinătatea Gării)
JUSTIFICARE
Orașul Cluj-Napoca nu are o bază de date relevantă pentru a furniza informaţii despre spaţiile vacante, unde pot fi dezvoltate activităţi/proiecte temporare.
OBIECTIVE ȘI ACŢIUNI
Scop: Cartografierea/ maparea și clasificarea fondului de spaţii vacante Acţiuni complementare: 1.Actualizarea permanentă a bazei de date online cu informaţii relevante despre spaţiile vacante din Cluj-Napoca. 2.Implicarea active a comunităţii locale și a părţilor interesate la procesul de actualizare (ex. prin crowdsourcing / crowdfunding). 3.Organizarea de campanii de sensibilizare pentru a promova relevanţa utilizării temporare a spaţiilor vacante și a modului de funcţionare a platformei. Realizarea unui studiu de identificare a fondului de spaţii vacante dintr-o zonă pilot (ţesutul urban din vecinătatea Gării).
DURATA ESTIMATĂ
Platforma va fi dezvoltată la începutul anului 2018 și va fi lansată oficial înainte de sfârșitul proiectului REFILL. Odată ce platforma este creată și disponibilă publicului/ părţilor interesate de utilizarea temporară a spaţiilor vacante, platforma va fi gestionată de administraţia publică timp de cel puţin 2 ani.
PĂRŢI INTERESATE
Grupuri ţintă: Autorităţi publice locale, companii de construcţii arhitecturale și private, universităţi, ONG-uri, iniţiative culturale și artistice, cetăţeni Beneficiari: Persoane în căutare de spaţii vacante pentru utilizare temporară, care necesită informaţii specifice relevante privind stocul de spaţii disponibile.
SPECIFICAŢII
Spaţiile identificate* vor avea următoarele caractertistici: 1. Caracteristici generale: Ÿ Locaţia (adresa, localizarea pe harta Google); Ÿ Regimul de proprietate (proprietate publică / privată); Ÿ Tipul de spaţiu (interior / exterior); Ÿ Imagini din cadrul locaţiei; Ÿ Informaţii despre proprietar (nume, e-mail, număr de telefon - după caz); 2. Caracteristici speficice: Ÿ Suprafaţă, echipamente, dotări și instalaţii specifice spaţiului;
20
SPECIFICAŢII
Istoricul utilizării terenului: 1) funcţiunea anterioară, 2) funcţiunea actuală (dacă există deja) și 3) funcţiunea viitoare (conform Planului Urbanistic General/ dacă este deja previzionată); Ÿ Perioada de utilizare disponibilă. Ÿ
*Spaţiile identificare în cadrul platformei vor avea un set de caracteristici diferite, în funcţie de disponibilitatea proprietarilor a și infomaţiilor pe care aceștia doresc să le facă publice.
RESURSE NECESARE
Resurse umane și de cunoștinţe: experţi IT care pot oferi expertiză specifică în crearea, dezvoltarea, administrarea și monitorizarea platformei; Echipa de management; Actorii locali responsabili de compleyarea și actualizarea informaţiilor conţinute de platformă; Resurse financiare: aproximativ 3500€ / 3 ani (2000 € pentru dezvoltarea software-ului IT și 500 € costuri de întreţinere pe an); Potenţiale surse de finanţare: buget local / metropolitan, sponsorizări; voluntariat și contribuţii în natură; crowd-sourcing.
REZULTATE AȘTEPTATE Se așteaptă ca platforma digitală pentru cartografierea/ maparea spaţiilor vacante să producă următoarele rezultate: O platformă web funcţională care oferă oportunităţi de informare și căutare a spaţiilor vacante / nefolosite în oraș (bază de date a clădirilor/ spaţiilor neutilizate, informaţii despre condiţiile spaţiilor disponibile); Ÿ O campanie eficientă de conștientizare organizată pentru a promova platforma web, facilităţile sale și specificaţiile tehnice. Ÿ
ALTE OBSERVAŢII
Importanţa de a avea un profil de utilizator în cadrul platformei (similar platformei http://clujbusiness.ro/) pentru a satisface nevoile potenţialilor utilizatori, în completarea ofertei de spaţii vacante din Municipiul Cluj-Napoca. Un astfel de instrument ar putea funcţiona ca un instrument de match-making între utilizatori (potenţiali utilizatori temporari) și proprietari. Pentru o gestionare eficientă a platformei, ar trebui luate în considerare următoarele aspecte funcţionale: Ÿ Utilizatorul va fi anunţat în momentul actualizării platformei web; Ÿ Abilitatea utilizatorilor de a adăuga spaţii vacante, completând detaliile existente ale platformei; Ÿ Abilitatea utilizatorului de a adăuga un proiect/ eveniment de utilizare temporară pentru a găsi lista cea mai potrivită locaţie și sursă de de finanţare; Ÿ Abilitatea utilizatorului de a obţine informaţii despre modul în care poate accesa spaţiul (o hartă detaliată, informaţii precise); Ÿ Posibilitatea contactării coordonatorilor/ administratorilor platformei; Ÿ Platforma web va utiliza conţinut relevant și actualizat, ce trebuie verificat/ validat înainte de a fi disponibil în aplicaţie; Ÿ Promovarea permanentă a platformei web prin canale/ mijloace media.
21
PROGRAM PILOT 2. EVENIMENTE TEMPORARE ȘI CAMPANII DE CONȘTIENTIZARE ASUPRA OPORTUNITĂŢILOR SPAŢIILOR VACANTE ORGANIZATE ÎN CLUJ-NAPOCA NIVEL DE ACŢIUNE
Local/ scara orașului
JUSTIFICARE
Municipiul Cluj-Napoca este reprezentat de o administraţie publică dinamică care susţine și promovează evenimente culturale și sportive. Prin organizarea unor evenimente culturale și artistice temporare în spaţii libere (proiect similar cu Day 15 elaborat în cadrul Capitalei Europene a Tineretului 2015) cu artiști locali și naţionali, municipalitatea poate promova cu succes importanţa utilizării temporare. Astfel, comunitatea va avea ocazia să intre în contact direct cu spaţiile vacante, ce constituite o resursă importantă pentru re-activare.
OBIECTIVE ȘI ACŢIUNI
Scop: Promovarea importanţei conceptului de utilizare temporară și a cunoștinţelor dobândite de-a lungul proiectului REFILL Acţiuni complementare: 1.Organizarea de evenimente culturale și contemporane de artă temporară la Cluj – Napoca, cu reprezentanţi importanţi din domeniul cultural local și naţional (cum ar fi sculptori, pictori, artiști plastici etc.) în diferite spaţii vacante; 2.Crearea și dezvoltarea unui parteneriat pe termen lung în contextul utilizării temporare și al schimbului cultural, prin consolidarea relaţiilor dintre autorităţile publice locale, instituţiile culturale locale și instituţiile culturale participante; 3.Organizarea unor ateliere de lucru/ evenimente cu rol educaţional pentru cultivatorii locali, cu privire la oportunităţile valorificării spaţiilor vacante (campanii orientate către elevi de liceu, studenţi, grup extins de actori/ operatori culturali/ artistici locali – ex. Dezbatere locală cu tematica utilizării temporare a spaţiilor vacante în cadrul Centrului de Inovare și Imaginaţie Civică); Încurajarea comunităţilor locale să se angajeze în proiecte/ idei de utilizare temporară a spaţiilor vacante (ex. grădini comunitare, activităţi de amenajare a spaţiului comun, instalaţii urbane).
DURATA ESTIMATĂ
Campaniile de conștientizare și sensibilizare, atelierele și evenimentele temporare ar trebui organizate în mod regulat (cel puţin un eveniment la fiecare 2/3 luni) timp de minim 2 ani de la sfârșitul oficial al proiectului REFILL.
PĂRŢI INTERESATE
Grupuri ţintă: Instituţii și actori culturali, specialiști în patrimoniul cultural, activiști, studenţi liceali și universitari implicaţi în programe educaţionale (lecţii de artă, excursii sau evenimente speciale tip școli de vară în spaţii vacante cu memorie istorică); ONGurile care activează în domeniul cultural-artistic, care pot juca un rol activ în organizarea și facilitarea evenimentelor/ proiectelor temporare, industrii creative, comunitatea locală. Beneficiari: Autorităţi publice locale, universităţi, ONG-uri, iniţiative culturale și artistice, cetăţeni și voluntari.
22
RESURSE NECESARE
Resurse umane și competenţe specifice: Echipa de management (responsabilă de asigurarea organizării evenimentelor în strânsă colaborare cu administraţia publică: Departamentele de marketing, informare a cetăţenilor și evenimente publice, precum și presa locală), reprezentanţi ai sectorului cultural și ai industriilor creative, voluntari; Resurse financiare: aproximativ 1500-5000€ / eveniment (cel puţin 3 evenimente organizate în următorii 3 ani după încheierea oficială a proiectului REFILL); Potenţiale surse de finanţare: buget local/ metropolitan/ naţional, sponsorizare, voluntariat și contribuţii în natură; finanţări private, crowd-sourcing/ crowd-funding.
REZULTATE AȘTEPTATE Campaniile de conștientizare și sensibilizare, atelierele și evenimentele temporare ar trebui organizate în mod regulat (cel puţin un eveniment la fiecare 2/3 luni) timp de cel puţin 2 ani de la sfârșitul oficial al proiectului REFILL. Campaniile, atelierele și evenimentele temporare sunt de așteptate să producă următoarele rezultate: Ÿ Cel puţin trei evenimente culturale organizate într-un spaţiu vacant/ nefolosit, cu posibilitatea de a replica evenimentul; Ÿ Cel puţin un parteneriat TU între autoritatea publică locală și actorii, operatorii cullturali, organizaţiile (ca potenţiali utilizatori temporari); Ÿ Un raport bazat pe experienţa Municipiului Cluj-Napoca privind conceptul de utilizare temporară și transferabilitatea exemplelor de bune practici la nivel românesc adaptate nevoilor orașului; Ÿ Vizibilitate mai mare a Municipiului Cluj-Napoca la nivel local și naţional, prin activităţile de promovare propuse de proiect.
ALTE OBSERVAŢII
Pentru o implementare eficientă, trebuie luate în considerare următoarele aspecte: Definirea unei liste a instituţiilor culturale locale, a artiștilor, a părţilor interesate și a ONG-urilor care se vor implica activ în organizarea evenimentelor; Ÿ Definirea în mod clar sprijinul acordat de autorităţile publice locale; Ÿ Stabilirea locurilor cele mai potrivite pentru evenimente, definirea unui program complex (activităţi calendaristică); Ÿ Acţiuni promoţionale precise pentru promovarea evenimentelor; Ÿ Activităţi de monitorizare, evaluare și raportare. Ÿ
23
PROGRAM PILOT 3. INTERVENŢII DE RECALIFICARE, REGENERARE SAU TRANSFORMARE URBANĂ BAZATE PE INTERVENŢII DE UTILIZARE TEMPORARĂ NIVEL DE ACŢIUNE
Local/ scara cartierului (zona pilot – ţesutul din vecinătatea Gării)
JUSTIFICARE
Proiectul REFILL reprezintă primul pas oficial pentru orașul Cluj-Napoca în domeniul regenerării urbane bazată pe utilizarea temporară. Prin aderarea la un consorţiu de parteneri cu experienţă vastă, Municipiul Cluj-Napoca și-a dezvoltat și și-a îmbunătăţit cunoștinţele despre dezvoltarea urbană integrată, concentrându-se pe testarea și implementarea măsurilor soft. Este foarte important ca zonele de intervenţie selectate pentru proiectul REFILL să rămână un punct de referinţă în ceea ce privește regenerarea urbană, și anume să continue să fie zonele ţintă în care sunt organizate proiecte și evenimente de utilizare temporară.
OBIECTIVE ȘI ACŢIUNI
Scop: regenerarea urbană locală bazată iniţiată prin utilizarea temporară a spaţiilor vacante Acţiuni complementare: 1.Organizarea de evenimente temporare în interiorul fostelor platforme industriale (activităţi în interior - activităţi artistice și culturale, activităţi inovatoare pentru copii și studenţi: ateliere, activităţi sportive, activităţi educaţionale și recreative) și reactivarea spaţiilor exterioare de-a lungul malului Someșului: festivaluri de film și muzică, evenimente culturale, expoziţii în aer liber); 2.Introducerea în circuitul de folosinţă temporară a unor spaţii vacante (ex. foste platforme industriale) printr-o gamă largă de activităţi de interior, stabilite împreună cu proprietarii clădirilor / terenurilor; Invitarea experţilor externi în utilizarea temporară pentru a organiza ateliere de lucru cu părţile interesate și cu comunitatea locală. Expertiza poate fi structurată pentru a furniza informaţii specifice privind acţiunile și măsurile necesare pentru pregătirea proiectelor temporare (coaching / incubarea proiectelor TU).
DURATA ESTIMATĂ
Recalificarea urbană locală bazată pe intervenţii de utiulizare temporară este un process de lungă durată, iniţiat în timpul proiectului REFILL. În mod normal, procesul poate dura peste 10 ani, dar cel puţin 3 spaţii vacante trebuie reactivate în intervalul de 5 ani de la sfârșitul oficial al proiectului REFILL.
PĂRŢI INTERESATE
Grupuri ţintă: comunitatea locală din Cluj-Napoca și turiștii care vor putea vizita și bucura de evenimentele de utilizare temporară organizate în spaţii vacante; Beneficiari: autorităţile publice locale, instituţiile culturale și educaţionale, părţile interesate economice și sociale, care pot învăţa despre importanţa utilizării temporare și pot repeta conceptul la nivel local.
RESURSE NECESARE
Resurse umane și competenţe specifice: Echipa de management (responsabilă cu identificarea spaţiilor vacante, match-makingul proprietarilor de spaţii cu potenţialii utilizatori temporari și facilitarea dialogului cu administraţia locală), iniţiative culturale și creative locale (potenţiali utilizatori temporari ai spaţiilor), voluntari;
24
RESURSE NECESARE
Resurse financiare: aproximativ 10.000€ / spaţiu (cel puţin 3 spaţii vor fi reactivate în următorii 5 ani după terminarea oficială REFILL); Potenţiale surse de finanţare: buget local / metropolitan (naţional în domeniul cultural), buget nerambursabil sau granturi; Sponsorizare; Voluntariat.
REZULTATE AȘTEPTATE Recalificarea urbană locală bazată pe intervenţii de utiulizare temporară este de așteptat să furnizeze următoarele rezultate: Creșterea numărului de evenimente și ateliere temporare organizate la nivel local; O campanie locală de conștientizare, sensibilizare, comunicare și diseminare eficientă, orientate către grupuri ţintă; Ÿ Creșterea calităţii spaţiilor subutilizate și a spaţiilor publice vacante, îmbunătăţirea imaginii urbane într-un cartier pilot (zona Gării). Ÿ Ÿ
ALTE OBSERVAŢII
Pentru o implementare eficientă, trebuie luate în considerare următoarele aspecte: Ÿ Extinderea grupului de lucru ULG existent cu un grup mai larg de actori care doresc să se implice activ în organizarea evenimentelor/ proiectelor de utilizare temporară a spaţiilor vacante; Ÿ Stabilirea unui program diversificat pentru evenimente tematice și ateliere temporare, în funcţie de domeniile de interes propuse; Ÿ Identificarea unei liste de potenţiali sponsori care pot contribui cu resurse materiale sau resurse logistice și potenţiali voluntari care pot ajuta la organizarea evenimentelor/ atelierelor și proiectelor; Ÿ Activităţi de monitorizare, evaluare și raportare.
Tabel 2 – Descrierea programelor și proiectelor pilot din cadrul Planului de Acţiune Integrat
25
Capitolul 5. Descrierea procesului și a pașilor următori Capitolul actual oferă informaţii despre procesul întreprins până în prezent în cadrul grupului de lucru ULG (inclusiv informaţii relevante privind componenţa și rolul membrilor ULG și importanţa schimbului de experienţă transnaţional), cadrul de livrare (evidenţiind în special cine va efectua acţiunile și continuarea procesului după încheierea proiectul URBACT), precum și pașii următori privind foaia de parcurs pentru implementare și descrierea pașilor necesari pentru implementarea planului de acţiune).
5. 1
Descrierea procesului
Administraţia orașului Cluj-Napoca a înţeles încă de la început importanţa dezvoltării utilizării temporare și a încurajat toţi actorii cheie implicaţi în acest domeniu să participe la proiectul REFILL, să facă public și să răspândească conceptul de utilizare temporară. Orașul a încercat să găsească cele mai bune soluţii atât pentru proprietarii de imobile (private), cât și pentru iniţiativele locale (potenţiali utilizatori temporari) interesaţi de dezvoltarea proiectelor de utilizare temporară. Spre sfârșitul proiectului REFILL, administraţia orașului se află în etapa de definire a rolului concret pe care autorităţile publice îl pot lua în procesul de brokeraj / mediere între cele două părţi implicate în utilizarea temporară (proprietari privaţi și iniţiative locale / ONG-uri), deoarece municipalitatea nu deţine un fond de spaţii vacante (și datorită unor probleme de litigiu și condiţii juridice incerte ale clădirilor / spaţiilor). După încheierea oficială a proiectului REFILL, sprijinul politic în elaborarea și dezvoltarea conceptului de utilizare temporară în Cluj-Napoca este deosebit de important, deoarece administraţia este deja implicată în colaborarea cu cetăţenii și iniţiativele locale și trebuie să construiască pe baza relaţiilor și conexiunilor deja existente cu membrii comunităţii locale.
1) CONSTITUIREA GRUPULUI LOCAL URBACT [ULG]
COMUNICARE ȚINTITĂ SPRIJIN POLITIC ACȚIUNI PLASATE ÎN TIMP
3) FAZA DE IMPLEMENTARE REFILL THE CITY VALIDARE
VIZIUNE ȘI OBIECTIVE STRATEGICE
2) FAZA DE PLANIFICARE
COLABORĂRI IMPLICAREA ACTORILOR
INSTRUMENTE DE SPRIJIN
Fig. 7 Procesul local REFILL
26
Planul de Acţiune Integrat a fost elaborat progresiv în conformitate cu cadrul metodologic URBACT, sub coordonarea coordonatorului ULG și a expertului extern. Au fost organizate un număr total de 10 întâlniri ULG, iar implicarea comunităţii locale în procesul de definire a contextului local, a provocărilor și nevoilor și identificarea soluţiilor pentru clădirile și spaţiile vacante și abandonate a fost un aspect esenţial. Pe parcurs, membrii ULG au fost foarte implicaţi, iar mediile de provenienţă diverse (diferite departamente din administraţia publică, iniţiative culturale și artistice, ONG-uri și asociaţii, industrii creative și întreprinderi start-up, arhitecţi și planificatori urbani, precum și reprezentanţi ai platformelor locale de comunicare) a jucat un rol-cheie în stabilirea scenei locale pentru recalificarea urbană pe baza intervenţiilor și proiectelor temporare. ULG Meeting (31/07/2017) ULG Kick-off Meeting (10/08/2016)
ULG Meeting (09/10/2017)
_definition of TU spaces typologies _contextualisation of TU practices
_short intro on REFILL topic _roundtable discussion on local context
_Integrated Action Plan – operational level
H33, Hub Inovare Socială
Cluj-Napoca City Hall
1
2
_Integrated Action Plan - operational level 1) key conditions and challenges, 2) strategic and objectives; 3) list of key actions.
ULG Meeting (25/08/2017)
Cluj-Napoca City Hall
Centru de Interes
3
Matchmaking Workshops (14&15/09/2016) _„speed dating” process between local initiatives and administration departments
4
6
5
ULG Meeting (11/08/2017) _Integrated Action Plan – strategic level
Plaja Grigorescu, Someș
7
8
2 ULG Exploratory urban walks @ Pilot area (27/09 & 05/10/2017) _mapping vacant spaces and identifying potential solutions for reactivation _workshop on solutions for the pilot area
Plimbare urbană @ Zona Gării
9
10 ULG Meeting (21/02/2018) _Networking walk-shop _Matchmaking between vacant spaces owners and potential temporary users
Fabrica de Pensule
Fig. 8 – Organizarea întâlnirilor grupului de lucru ULG
În plus, rolul schimbului de experienţă transnaţională (a celor mai bune practici, instrumente și metode) s-a dovedit a fi foarte important pentru orașul Cluj-Napoca, care începe să construiască cadrul pentru utilizarea temporară a spaţiilor vacante prin activităţi și instrumente de sprijin bazate pe transferul de informaţii și cunoștinţele obţinute din alte orașe partenere, dar în conformitate cu politicile și abordările locale. Orașul a recunoscut și a acceptat faptul că nu are o vastă experienţă în utilizarea temporară și, prin urmare, a recunoscut o mulţime de practici și metode prin această conversaţie internaţională - care au fost promovate ca cele mai bune practici pentru creșterea nivelului de inspiraţie nu numai în administraţia publică, dar și pentru iniţiative locale și, cel mai important, pentru proprietarii privaţi de spaţii vacante/ abandonate. Pe baza progresului practicii de utilizare temporară la nivel local, orașului este deschisă pentru a iniţia o politică / reglementare orientată spre utilizarea temporară în vederea promovării și facilitării unor formelor creative și inovatoare de utilizare a spaţiilor.
27
5. 2
Cadrul de elaborare și parcursul de implementare
Orașul Cluj-Napoca este mulţumit de faptul că o mulţime de tineri entuziaști sunt dispuși să pună în aplicare diverse idei noi și creative cu privire la utilizarea temporară. Administraţia orașului este puternic încrezătoare în puterea de evoluţie dată de practica utilizării temporare a spaţiilor vacante în Dezvoltare urbană și, prin urmare, administraţia publică își asumă rolul de a încuraja și susţine utilizarea temporară ca sursă de inovare și incubator pentru noi forme de utilizare a spaţiului/ terenului. Pentru asigurarea trecerii de la etapa planificării strategice și operaţionale la faza de implementare, orașul Cluj-Napoca recunoaște implicarea activă a părţilor interesate ca pilon-cheie în faza de implementare a Planului de acţiune integrat REFILL. În acest sens, o schemă de guvernanţă pentru gestionarea și monitorizarea fazei de implementare (atât în timpul cât și după încheierea oficială a sprijinului URBACT) a fost propusă. Structura curentă a grupului de lucru ULG adună reprezentanţi din diferite medii (publice și private). Pe baza unei structuri mixte de tip parteneriat public-privat-comunitate, va fi creat un comitet format din membri ai ULG (între 5 și 7 persoane, inclusiv coordonatorul ULG ca reprezentant direct al administraţiei publice) pentru a urmări îndeaproape parcursul de implementare. Principalele responsabilităţi ale comitetului ULG se vor baza pe: Gestionarea grupului de lucru și organizarea întâlnirilor ULG (cel puţin o dată la 3/5 luni), Menţinerea evidenţei membrilor ULG și urmărirea îndeaproape a implementării; Monitorizarea și implicarea activă în implementarea programelor-pilot; Monitorizarea procesului (anual) și recomandarea acţiunilor ce urmează a fi implementate; Actualizarea Planului de Acţiune Integrat – dacă este cazul, în funcţie de rezultatele intermediare ale acţiunile implementate și adaptarea obiectivelor pe termen mediu și lung, în conformitate cu acestea). Cu toate acestea, structura de guvernanţă va rămâne flexibilă și va fi deschisă continuu pentru noii membri, precum și pentru retragerea membrilor care nu mai sunt interesaţi.
MANAGEMENT
MATCH-MAKING MEDIERE
& COMITET ULG
REPLICARE ACORD
& COORDONATOR GRUP DE LUCRU
UTILIZATORI TEMPORARI
PROPRIETARI DE SPAȚII VACANTE
Fig. 9 – Cadrul de elaborare și implementare
28
REFILL VACANT SPACES
GRUP EXTINS
5.3
Cadrul de monitorizare și evaluare
Cadrul de monitorizare se va baza pe următorul set de indicatori de monitorizare (legaţi direct de obiectivele vizate), după cum urmează: OBIECTIV 1) CREȘTEREA VIZIBILITĂŢII ȘI CONȘTIENTIZAREA COMUNITĂŢII CU PRIVIRE LA UTILIZAREA TEMPORARĂ INDICATORI DE MONITORIZARE
Set de indicatori cantitativi: Ÿ Număr de campanii de conștientizare/ ateliere sau evenimente locale de comunicare și diseminare organizate/ participare (cel puţin 5 până în 2020); Ÿ Număr de persoane informate despre conceptul și beneficiile utilizării temporare (cel puţin 1000 de cetăţeni până în 2025); Ÿ Număr de broșuri/ materiale care promovează conceptul de acţiune temporară (cel puţin 100 de materiale difuzate până în 2020); Ÿ Nr. de evenimente pentru promovarea celor mai bune practici din Cluj-Napoca privind utilizarea temporară (participare la minim 5 evenimente până în 2020); Ÿ Număr de plimbări urbane/ ateliere/ dezbateri organizate pe tema reactivării spaţiilor vacante (cel puţin 10 până în 2020); Ÿ Postări pe pagina de social media / REFILL Facebook (cel puţin 10 pe an).
OBIECTIV 2) VALORIFICAREA FONDULUI DE SPAŢII VACANTE PRIN UTILIZARE TEMPORARĂ/ MIXTĂ INDICATORI DE MONITORIZARE
Set de indicatori cantitativi: Ÿ Număr de spaţii vacante reutilizate prin mijloace temporare (cel puţin 5 până în 2020 și 10 până în 2025) și număr de spaţii vacante transformate prin utilizări temporare (cel puţin 10 până în 2030); Ÿ Număr de spaţii transformate în zone mixte (cel puţin 5 până în 2025 și 10 până în 2030) și număr de spaţii vacante activate prin intermediul evenimentelor temporare (cel puţin 20 până în 2030).
OBIECTIV 3) CONSOLIDAREA SISTEMULUI DE TU PRIN DEZVOLTAREA INSTRUMENTELOR DE SPRIJIN INDICATORI DE MONITORIZARE
Set de indicatori cantitativi: Ÿ Număr de spaţii vacante / subutilizate identificate (cel puţin 1 studiu pentru zona pilot și cel puţin 50 spaţii suplimentare identificate până în 2025); Ÿ 1 platformă digitală funcţională pentru cartografierea spaţiilor vacante (gestionarea publică a platformei până în 2020); Ÿ Număr de spaţii vacante identificate și cartografiate/ mapate prin platformă (cel puţin 50 până în 2020); Ÿ Metodologia de elaborare a procesului de brokeraj/ mediere între părţi interesate și nr. Ateliere/ întâlniri organizate (cel puţin 5 până în 2020); Ÿ Nr. de instrumente legislative / normative / financiare pentru sprijinirea utilizării temporare (cel puţin 1 instrument până în 2025 și 2 până în 2030). Tabel 3 – Cadrul de monitorizare și evaluare - set de indicatori
29
Capitolul 6. Analiza riscurilor în raport cu obiectivele planului OBIECTIV 1) CREȘTEREA VIZIBILITĂŢII ȘI CONȘTIENTIZAREA COMUNITĂŢII CU PRIVIRE LA UTILIZAREA TEMPORARĂ DESCRIERE RISC: Nivel scăzut de interes și utilizare a platformei
Probabilitatea riscului: scăzută [ ] medie [ X ] ridicată [ ] Impactul riscului: scăzut [ ] mediu [ ] ridicat [ X ] Acţiuni de reducere/ atenuare: Ÿ Posibilitatea de a oferi mai multe informaţii despre importanţa și beneficiile utilizării temporare și a platformei web prin mijloace online și offline (publicaţii, postări de comunicare digitală, materiale de difuzare, participare la diferite evenimente, conferinţe, seminarii pentru promovare). Ÿ Găsirea unor metode inovatoare pentru a traduce beneficiile culturale/ sociale/ economice și răspândire a conceptului de utilizare temporară printre membrii comunităţii locale; Ÿ Oportunităţile oferite de platforma de cartografiere ar trebui promovate de reţelele media locale și de reţelele sociale. În consecinţă, părţile interesate locale pot dezvolta parteneriate active pentru reutilizarea spaţiilor vacante, crescând interesului asupra platformei, precum și vizibilitatea cu privire la TU.
DESCRIERE RISC: Nivel scăzut de interes din partea actorilor locali
Probabilitatea riscului: scăzută [ X ] medie [ ] ridicată [ ] Impactul riscului: scăzut [ ] mediu [ X ] ridicat [ ] Acţiuni de reducere/ atenuare: Ÿ Oferirea mai multor informaţii despre importanţa beneficiilor utilizării temporare pentru toate categoriile de părţi interesate prin articole și publicaţii de presă; Ÿ Posibilitatea de a implementa o campanie de comunicare și diseminare orientată către diferite categorii de părţi interesate; Ÿ Posibilitatea de a asigura o bună colaborare între administraţia publică și grupurile culturale locale / ONG-uri / asociaţii.
OBIECTIV 2) VALORIFICAREA FONDULUI DE SPAŢII VACANTE PRIN UTILIZARE TEMPORARĂ/ MIXTĂ DESCRIERE RISC: Nivel scăzut de activare și implicare a părţilor interesate
Probabilitatea riscului: scăzută [ X ] medie [ ] ridicată [ ] Impactul riscului: scăzut [ ] mediu [ ] ridicat [ X ] Acţiuni de reducere/ atenuare: Ÿ Expertiza locală oferită de specialiștii în domeniul regenerării urbane și punerea în aplicare a proiectelor de utilizare temporară va contribui în mare măsură la dezvoltarea cunoștinţelor autorităţilor publice locale, a părţilor interesate și a proprietarilor privaţi. Prin crearea de parteneriate public-privat, acorduri sau contracte light, acţiunile vor contribui la dezvoltarea multilaterală a comunităţii locale pe termen mediu și lung. Ÿ Posibilitatea de a oferi mai multe informaţii cu privire la importanţa regenerării urbane, prin organizarea de ateliere de lucru la Cluj-Napoca, coordonate de experţi străini în domeniul utilizării temporare.
30
DESCRIERE RISC: Întârzieri în punerea în aplicare/ implementarea acţiunilor
Probabilitatea riscului: scăzută [ ] medie [ ] ridicată [ X ] Impactul riscului: scăzut [ X ] mediu [ ] ridicat [ ] Acţiuni de reducere/ atenuare: Ÿ Grupul de lucru ULG va fi responsabil să monitorizeze îndeaproape faza de implementare (din punct de vedere cantitativ și calitativ) pentru a asigura implementarea corectă și eficientă a acţiunilor; Ÿ Posibilitatea de a oferi instrumente financiare publice pentru a sprijini punerea în aplicare a acţiunilor (ex. bugetare participativă, fonduri nerambursabile pentru activităţi culturale / sociale); Ÿ Oferirea unui interval sufiecient de timp orașului pentru a înţelege, testa și adapta practica utilizării temporare în cadrul planificării locale.
DESCRIERE RISC: Restricţiile puse de proprietarii privaţi
Probabilitatea riscului: scăzută [ ] medie [ ] ridicată [ X ] Impactul riscului: scăzut [ ] mediu [ ] ridicat [ X ] Acţiuni de reducere/ atenuare: Ÿ Posibilitatea de a pune în aplicare o campanie de comunicare și diseminare vizată pentru a ajunge la proprietarii privaţi și prezenta avantajele oferite de utilizarea temporară și de a găsi metode inovatoare pentru a traduce avantajele culturale / sociale / economice ale utilizării temporare către proprietarii privaţi (pliante / fluturași oferite la momentul plăţii taxelor); Ÿ Posibilitatea de a dezvolta mecanisme și proceduri fiscale eficiente de reducere a impozitelor în cazul utilizării temporare a spaţiilor vacante (activităţi culturale / sociale / comunitare).
OBIECTIV 3) CONSOLIDAREA SISTEMULUI DE TU PRIN DEZVOLTAREA INSTRUMENTELOR DE SPRIJIN DESCRIERE RISC: Permisivitate scăzută a cadrului legal
Probabilitatea riscului: scăzută [ ] medie [ ] ridicată [ X ] Impactul riscului: scăzut [ ] mediu [ ] ridicat [ X ] Acţiuni de reducere/ atenuare: Ÿ Necesitatea de a investiga în prealabil legile și constrângerile administrative înainte de a dezvolta mecanisme / proceduri eficiente de reducere a impozitelor / introducerea unor noi mecanisme financiare în contexul încurajării utilizării temporare a spaţiilor vacante; Ÿ Instituirea unor noi mecanisme legislative și normative la nivel local pentru facilitarea accesului la spaţii vacante și încurajarea utilizării temporare a lor. Tabel 4 – Matrice de analiză a riscurilor
31
LISTA IMAGINI ȘI TABELE Imagini Fig.1 Fig.2 Fig.3 Fig.4 Fig.5 Fig.6 Fig.7 Fig.8 Fig.9
Matrice pentru identificarea tipologiilor de spaţii de utilizare temporară............ 6 Tematici și exemple de bune practici...................................................................8 Zona pilot în cadrul orașului (în raport cu zona centrală)..................................... 9 Zona pilot (situaţia actuală și potenţialul de dezvoltare)....................................12 Obiective strategice cheie.................................................................................13 Priorităţi și acţiuni cheie....................................................................................14 Procesul local REFILL........................................................................................26 Organizarea întâlnirilor grupului de lucru ULG...................................................27 Cadrul de elaborare și implementare ............................................................... 28
Tabele Tabel 1 - Priorităţi și acţiuni cheie ale Planului de Acţiune Integrat...............................19 Tabel 2 - Priorităţi și acţiuni cheie ale Planului de Acţiune Integrat ..............................25 Tabel 3 - Cadrul de monitorizare și evaluare - set de indicatori.....................................29 Tabel 4 - Matricea de analiză a riscurilor.......................................................................31
32