Revista Misiunea Casa nr. 4 - mai 2008 by Alina Ivan

Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice

mai

2008

6LEI50

65.000 ROL

Construcþii · Renovãri ·

Nr. 4 (XXX)

Misiunea

Secretãurlilor amene acaj litate d

CASA

www.misiuneacasa.ro

Garajul – o problemã rezolvatã

Pag. 38

Uºile secþionale

Pag. 38

n Cele mai noi tipuri de

sticlã pentru construcþii n Bricolaj: realizarea unei mãsuþe rabatabile din lemn n Porþi glisante – sisteme complet automatizate n Geotehnicã: rezultatele investigãrii terenului

Design interior

KALIMERA! C O N C UelRecS tr ic e

e cu pr em ii în sc ul

Pag. 6

Mini-apartamentul copilului tãu Compartimentarea ºi alegerea finisajelor

LA PAGINA 77

j ta r po na e : R dria

Pag. 62

L A anu A I ã la uþe 28 C E as hm agina P S Ac a a p B

editorial

Misiunea La Bulivar, birjar! La Bulivar!...

CASA Revistã editatã lunar de Leon consuLting în colaborare cu

fachschriften verLag stuttgart

iaþa Kogãlniceanu are, pentru bucureºteni, o semnificaþie privilegiatã. E o zonã în jurul cãreia se concentreazã cea mai mare parte a simbolurilor acestui oraº: Primãria Mare, Opera Naþionalã, Universitatea cu numeroasele ei amplasamente, Teatrul Bulandra, Ciºmigiul, ce a mai rãmas din berãria Gambrinus... Lucrurile sunt relativ simple pentru un turist care se limiteazã la contemplarea de la nivelul strãzii a caselor elegante, mãrturii ale îndepãrtatului an 1900. Neoclasice, eclectice sau neoromâneºti – toate aceste faþade spectaculoase par a spune poveºti cu Nenea Iancu ºi Carol I – spirite riguroase prin educaþie ºi aspiraþii, fãcându-ne sã uitãm cã trãim într-o þarã unde aparenþele au datoria fundamentalã de a fi înºelãtoare, de multe ori cu concursul ageamiilor în „scenografia“ unui oraº. Pentru cei care trãiesc în aceste case, foste naþionalizate în bunã parte, viaþa de zi cu zi seamãnã, privitã maliþios, cu o condamnare la domiciliu forþat. Bineînþeles, fiecare trãieºte cu sentimentul cã participã la ceva important numai prin faptul cã locuieºte în aceastã zonã. Epitetele de boiereºti ori nemþeºti, acordate odinioarã caselor respective par a se rãsfrânge ºi asupra locatarilor lor. Din pãcate, avantajele se terminã pe undeva pe-aici. Problemele sociale nu se opresc nicidecum la intrarea pe bulevard, din contrã, parcã au o afinitate pentru „ultracentral“. Bucureºtenii din centru nu sunt privilegiaþii capitalismului românesc, ci pensionari care lasã aceste bijuterii arhitectonice sã se degradeze. Privilegiaþii doar supravegheazã zona, în aºteptarea unui nou tun imobiliar, pe locul vechii clãdiri nãruite. Puþine iniþiative au avut ca rezultat renovarea ºi transformarea unor edificii de excepþie în hoteluri, imobile de birouri sau apartamente pentru închiriat. Excepþiile sunt doar argumente în favoarea celor care dau din umeri: „doar atât s-a putut“. În campania electoralã, edilii nu s-au sfiit sã ne amãgeascã prezentând proiecte cu pasaje kilometrice din oþel ºi sticlã, suspendate ºi insinuate prin centrul Capitalei. Turiºtii vor avea ce vedea: programele sociale cu oameni ai strãzii la grãtar prin curþi pãrãsite sau camere cu vedere direct din stradã, pitoreºtile acoperiºuri care au rezistat bombardamentelor din aprilie ’44 ºi colecþiile vestimentare de toamnã-iarnã expuse la balcoane ºi ferestre. „La Bulivar, birjar! La Bulivar!...“ Lucian nicolescu Redactor-ºef

Preªedinte Ioana Ceccarelli redactor-ªef

Lucian Nicolescu

s.g.r. Andreea Cernatoni redactori

Alina Constantin Paul Amfim Robert Malischitz

coLaBoratori

dr. Iulia Boian Ana Tomescu ing. Valentin Boian prof. Virgiliu Z. Teodorescu

dtP & Layout

Rodica Manole

PrePress

Dragoº Manole

fotograf

Mihaela Matei

foto coPertÃ

DEDON

consuLtanÞi

ing. Florin Boian

de sPeciaLitate

arh. Maria Buicã dr. ing. Alexandrina Amãriuþei

PuBLicitate

Dan Tomescu Lavinia Cojocaru

aBonaMente director difuZare

Adrian Neagu Mihnea Ghedrãuþeanu

director econoMic

Livia Bãrãgan

tiPar

Infopress S.A.

issn

Publicaþie auditatã în perioada ianuarie – iunie 2007

841-2432

Revista MISIUNEA CASA beneficiazã de rezultate de audienþã conform Studiului Naþional de Audienþã mãsurate în perioada aprilie – iulie 2006

adresa redacþiei: ªoseaua Panduri nr.25, bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti telefon: 021/411.00.29 fax: 021/411.03.29 e-mail: revista@misiuneacasa.ro © Reproducerea oricãrui material scris sau ilustrativ din aceastã publicaþie este permisã doar cu acordul editorului.

rePortaj Adriana Bahmuþeanu ºi Silviu Prigoanã aºteaptã cu nerãbdare finalizarea lucrãrilor la casa din Pipera

Sumar

Paginile 28–32

Kalimera!

Între

Mai actual ca niciodatã: clasicul grecesc ºi influenþele lui incontestabile în amenajãrile zilelor noastre

Vitra tot m

Rolul casei pentru o familie mondenã La Adriana Bahmuþeanu, despre viaþa la „ultracentral“, între obiecte dragi ºi planuri de viitor

Adriana Bahmuþeanu

Sãn 28

Tehnologii inteligente – porþi glisante Protecþia accesului pe proprietate ºi utilizarea comodã a sistemelor de deschidere-închidere

între Piaþa Kogãlniceanu ºi Pipera

Paginile 6–25 KaLIMera! Un salut venit din Vechea Grecie, care ne însoþeºte ºi în relaxantul nostru periplu prin designul modern

Min 34

Bric

Pick-Up ºi Van – cei mai puternici membri ai echipei Dacia continuã ofensiva pe piaþa auto

Desp cu m

Uºi de garaj

Geo

Înlocuirea clasicei uºi pivotante, în cazul lipsei de spaþiu, cu o uºã modernã, secþionalã

Prez teren

Colores del Mundo Colecþie de vopsele cu nuanþe inspirate din naturã, menite sã aducã o nouã înfãþiºare locuinþei Cum a cucerit caravana noastrã Universitatea din Cluj ºi centrul comercial Iulius Mall

Bise 42

O flo pute

Jurn

Pugl aflat

Caz problematic: Garaj îngust, accesibil din stradã Soluþia: O poartã secþionalã

Caz problematic: Accesul larg impune diminuarea spaþiului curþii Soluþia: O poartã glisantã, în locul celei cu douã canaturi

Mes

Opþiuni transparente – despre sticlã ºi multiplele ei întrebuinþãri în arhitectura modernã

Paginile 38–40 Uºi de garaj

Porþi glisante

Evoc 175 d

Noi tehnologii în construcþii



Paginile 34–35

Un d prin

Pe patru roþi

Zilele Misiunea Casa în oraºul tãu

Sigla specialã vã ajutã sã gãsiþi mai uºor cursurile practice în paginile revistei.

Purif însã

Paginile 96–97 Surprize pentru colecþionari Completaþi-vã cunoºtinþele din domeniul amenajãrilor colecþionând ediþiile revistei noastre apãrute în anii anteriori!

Între clasic ºi modern 6

Vitraliul – element decorativ ºi funcþional care pãtrunde tot mai frecvent în casele noastre

Strãlucitor, cu umbre medievale 54

Paginile 54–55

Sãnãtatea casei 28

Purificatoarele de aer – soluþii uneori costisitoare, însã alegeri raþionale atunci când vorbim despre sãnãtate

Mini-apartamentul copilului 34

Un dormitor ºi o baie obþinute de specialiºtii noºtri prin recompartimentarea unei camere

Vitralii tradiþionale ºi moderne, rezultate ale unor procese laborioase, cu multe etape ºi operaþiuni minuþioase

Purificatoarele de aer Cum putem aduce o pãrticicã din sãnãtatea naturii în casele noastre, folosind dispozitive moderne de purificare

Bricolaj 36

Despre cum puteþi realiza o policioarã cochetã, cu multiple întrebuinþãri ºi uºor de personalizat

Geotehnicã 38

Prezentare detaliatã a fazelor ºi rezultatelor investigãrii terenului de fundare al unui imobil

Paginile 58–60 80

Biserica Ghica-Tei 42

Evocarea unui monument istoric la ceas aniversar – 175 de ani de la sfinþirea lãcaºului

Mesager între zei ºi oameni 46

O floare plãpândã, însã cu istorie veche ºi simbolisticã puternicã: irisul, denumit popular „stânjenel“

Paginile 80–81 86

Jurnal de cãlãtorie 47

Puglia – veche provincie italianã cu multe clãdiri aflate în patrimoniul UNESCO

Prezentarea rezultatelor investigãrii terenului de fundaþie

Investigare preliminarã a terenului de fundare care, conform legislaþiei actuale, se finalizeazã cu un aviz geotehnic conþinând cele mai importante componente ale studiului

BRiColAJ:

o policioarã cochetã Paginile 74–76

Un model de policioarã care poate fi pliat de-a lungul peretelui, datoritã balamalelor montate între componentele ei

Mini-apartamentul copilului tãu O camerã spaþioasã, care ne poate inspira pentru diverse modalitãþi de compartimentare ºi amenajare

Paginile 62–71

design de efect

kalimera! Toþi cei care au pus piciorul mãcar o datã pe tãrâmul zeilor din Olimp au auzit cu siguranþã rostindu-se cuvântul „Kalimera“. Este salutul tradiþional al grecilor, o formã de respect acordatã turiºtilor de cãtre ghizi ºi localnici, un fel de „Bunã ziua!“ spus cu optimism ºi prietenie. Design ºi pasiune pentru mituri Unii oameni se îndrãgostesc de Grecia chiar înainte sã ajungã acolo, fascinaþi fiind de legendele legate de religia vechii civilizaþii elene, cu zei creatori ºi eroi având puteri supranaturale. Pornind de la aceste pasiuni ºi inspiraþi de nuanþele de la verde la azuriu oferite de Marea Egee, designerii de mobilier ºi-au adaptat colecþiile pentru un stil de viaþã special.

Albastru ºi alb

sunt, la propriu ºi la figurat, culorile Greciei. Dincolo de faptul cã drapelul naþional le integreazã, aici pot fi vãzute multe imagini cu marea albastrã ºi clãdirile albe.

stilul elenistic Obiectele de mobilier

au fost mereu prezente în viaþa omului. Evoluþia lor a mers în paralel cu arhitectura, ambele fiind legate de apariþia unor noi materiale ºi de nevoia de schimbare.

Noile generaþii îºi impun ºi ele personalitatea în decorarea locuinþei. Puteþi crea astfel un colþiºor de paradis pentru copiii dumneavoastrã .

n Foto: DEDON

Bunul-gust în decorarea locuinþelor nu

mai este legat de un model stilistic stereotip. Fãrã limitãri de stil ºi prejudecãþi inutile, se poate ajunge la casa visatã.

Misiunea

CASA 4/08

stilul elenistic

design de efect

O notã de exotism este imprimatã interioarelor sofisticate, prin folosirea în amenajarea locuinþei a mobilierului din împletituri de fibre naturale.

O asemãnare izbitoare, ce dovedeºte cã designerii s-au inspirat din arhitectura Greciei antice, se vede între piesele de mobilier ºi bãncile sau scaunele din teatrul lui Dionysos Eleuthereus, situat la poalele Acropolei..

Fibrele naturale întâlnite des-

Modernismul îºi spune cuvântul în amenajãri În ultimii ani, stilul modern, minimalist a invadat interioarele ºi a lãsat în urmã farmecul epocilor trecute. Pentru a echilibra parcã balanþa, între cele douã stiluri de bazã - clasic ºi modern - s-a impus pe piaþã mobilierul din fibre naturale, o adaptare a designului la o variantã uºor rusticã, ce poate fi utilizatã atât într-un decor vechi sau nou.

Misiunea

CASA 4/08

n Foto: ExOtiquE

tul de des în amenajãrile specific mediteraneene prezintã elasticitate ºi rezistenþã, ceea ce le face ideale pentru realizarea de împletituri cu forme extrem de variate.

design de efect Forma obiectelor de mobilier în Grecia Anticã era inspiratã din arhitecturile egipteanã ºi asirianã. Am putea spune cã la originea formelor reinventate astãzi sunt aceste civilizaþii strãvechi. Tot în Grecia se pare cã s-au folosit pentru prima datã saltelele pentru mobilierul destinat odihnei ºi tapiþerii din diverse materiale pentru ºezutul scaunelor.

Spiritul zilelor însorite de varã Nu mai este mult pânã ce zilele cãlduroase de vãrã ne vor îndemna la clipe de relaxare ºi de ce nu - la o meritatã vacanþã. În acest sens, designerii au creat o linie de mobilier lejer, confortabil, cu un look modern, care oferã ingredientul perfect pentru un aspect ce combinã rusticul rafinat cu un subtil accent exotic. Ultimele trenduri în design se orienteazã cãtre linii curbe, ample ºi forme îndrãzneþe.

Naturalul este la modã ºi acest lucru implicã atât materialele utilizate ca finisaje, cât ºi culorile inspirate din naturã. Curentul nou în design integreazã armonios în decor ºi piesele de mobilier din împletituri.

10 l

Misiunea

CASA 4/08

n Foto: CANE-LiNE

stilul elenistic

Scaune graþioase

stilul elenistic

design de efect

Arcadele ºi bolþile în arcuri sunt întâlnite destul de des în arhitectura ºi designul modern. Acestea „îndulcesc“ liniile drepte ale mobilierului de tip clasic, mai ales pe cele influenþate de vechiul stil doric al grecilor. Ele au fost inventate cu mult înainte de a fi preluate de egipteni, greci ºi romani, cea mai veche arcadã din lume aparþinând Mesopotamiei.

Istorie ºi inspiraþie De la începuturile lui, mobilierul din Grecia era caracterizat prin armonie ºi comoditate, dar cel mai important lucru este cã formele ºi ornamentele inventate în acest spaþiu, în Antichitate au format baza pentru evoluþia stilurilor de mobilier ulterioare. Designerii au folosit aceste informaþii drept model ºi izvor de inspiraþie.

12 l

Misiunea

CASA 4/08

Evoluþia mobilierului

a depins de tehnologiile cunoscute într-un anumit moment. Pânã în secolul al XIX-lea, la realizarea lui s-a folosit doar lemn masiv, specific stilului clasic, iar ulterior acesta a fost înlocuit treptat de noile materiale descoperite, cum ar fi PAL-ul ºi PFL-ul.

n Foto: CAViO

Colonadele au fost ºi ele transpuse în amenajãrile interioare. Le descoperim în structura unui ansamblu de piese de mobilier, copiate aproape în detaliu dupã construcþii arhitecturale concepute de vechii greci în scop decorativ.

Misiunea

CASA 4/08

l 13

design de efect

Vechii greci

stilul elenistic

au fost printre primii designeri care au creat armonie între mobilier ºi decoraþiuni, prin simetria ºi echilibrul amenajãrii.

Nevoia de design De la patul de odihnã al grecilor ºi romanilor, la diversitatea luxuriantã a paturilor nobiliare din Renaºtere ºi pânã la variantele noastre ergonomice, de la hamac la tatami, s-a „scris“ o istorie a civilizaþiilor. Construit în jurul patului, dormitorul reproduce nevoia de intimitate.

Configuraþia spaþialã a dormitorului depinde, în mare mãsurã, de spaþiul disponibil, care determinã atât poziþia ºi mãrimea patului, cât ºi locul altor piese de mobilier.

14 l

Misiunea

CASA 4/08

n Foto: BONALDO

O ambianþã primitoare, astfel ar putea fi definit un spaþiu destinat odihnei, pentru care nu este suficientã doar alegerea opþiunii de funcþionalitate.

stilul elenistic

design de efect

Organizarea spaþiului

în bucãtãrie poate deveni una dintre cele mai dificile misiuni, dacã nu se oferã atenþie zonelor de depozitare. Pentru a economisi timp ºi energie, ar fi bine sã cereþi sfatul unui designer care vã poate învãþa cum sã utilizaþi mai eficient fiecare colþiºor.

Detalii importante În evoluþia lor, istoricã ºi decorativã, amenajãrile interioare au fost direct influenþate de principalele stiluri de mobilier ºi de combinaþiile dintre ele. Dacã unei perioade i-a aparþinut un anumit stil ºi totul a gravitat în jurul lui, pânã în cele mai mici detalii, astãzi, tendinþele în design pun accentul pe necesitãþile funcþionale ºi estetice. În amenajãrile moderne, stilurile se întrepãtrund în mãsura în care acestea nu aglomereazã interioarele.

16 l

Misiunea

CASA 4/08

Dulap suspendat, de inspiraþie bizantinã

Coloanele ºi arcadele ce au fãcut istorie în arhitectura bizantinã, dar ºi intensitatea pasiunii grecilor pentru edificii culturale, au trecut dincolo de graniþa strictã a domeniului de care aparþin ºi au fost transformate în elemente decorative pentru mobilier.

Schema coloristicã

n Foto: RAtiONAL

pentru amenajarea bucãtãriei nu trebuie sã fie alcãtuitã numai din culorile preferate. Ideal ar fi sã creaþi un echilibru între mobilier, electrocasnice ºi restul amenajãrii. Efectele de culoare pot fi realizate prin amplasarea unor accente decorative cu o anume însemnãtate pentru dumneavoastrã. Bucãtãria clasicã este aceea zugrãvitã în alb, fiind ºtiut faptul cã acesta nu se demodeazã.

Misiunea

CASA 4/08

l 1

design de efect Finisajele rustice

stilul elenistic

oferã ceva din eleganþa interioarelor antice, mai ales când se pãstreazã culoarea lemnului natur. Mobilierul în linii drepte se încadreazã perfect într-un spaþiu generos luminat.

Bucãtãria – inima casei

Minimalism în bucãtãrie

Dacã vã tenteazã stilul rustic, dar vreþi ºi ceva modern, alegeþi un mobilier minimalist ºi finisaje simple.

1 l

Misiunea

CASA 4/08

Din vremea bunicilor ne amintim de mobilierul cu vitrinã în care erau puse la vedere vasele din ceramicã. Variantele retro sunt acum la modã.

n Foto: ADYA

Indiferent dacã preferaþi ca design o bucãtãrie tradiþionalã sau contemporanã, ea trebuie sã fie ºi practicã. Începeþi deci amenajarea din perspectiva spaþiului ºi a mobilierului pe care l-aþi ales, apoi folosiþi propria creativitate pentru a dezvolta un stil unic.

advertorial

Eleganþã naturalã

Mobileazã-þi grãdina cu Adya! M

obilierul de grãdinã trebuie sã aibã câteva trãsãturi de care sã vã puteþi bucura în decursul sezonului cald: rezistenþã, aspect plãcut ºi armonie cu mediul în care este amplasat. Toate aceste calitãþi se regãsesc din plin la produsele comercializate în reþeaua de magazine Adya, aparþinând grupului Chemicalcom Adya. Aici puteþi gãsi o gamã largã de elemente de mobilier pentru grãdini, terase ºi piscine, produse de grupul italian Pircher. Mobilierul prezentat este realizat din lemn de teck, eucalipt sau pin nordic, în combinaþii echilibrate ºi atractive cu elemente de aluminiu, diferite tipuri de texturi, teflon ºi materiale textile marca Benetton.

Elementele constitutive ale pergolelor, gazebourilor, cãsuþelor ºi pardoselilor sunt realizate din

lemn stratificat (obþinut din pin nordic selecþionat) fiind tratate sub presiune cu sãruri minerale speciale. Pentru acest motiv, garanþia produselor din gama respectivã este de circa 10 ani. Adya asigurã atât serviciile de proiectare a acestor construcþii din lemn, în funcþie

de dorinþele clienþilor, cât ºi montajul acestora. Pentru o mai bunã vizualizare a aspectului final, se fac simulãri tridimensionale.

INFO Mai multe detalii aflaþi în showroomul de la sediul nostru, aflat pe ªoseaua de Centurã nr. 6, ªtefãneºtii de Jos, Judeþul ilfov, sau sunând la 0740.157.759. Misiunea

CASA 4/08

l 19

stilul elenistic

design de efect

Obiectele de colecþie au, în

mare parte, ºi un rol decorativ pentru locuinþã. Indiferent de spaþiul în care le expuneþi (bucãtãrie, living sau bibliotecã) grecii ne-au oferit soluþia perfectã: niºa în perete.

La prima vedere, avem în faþã o simplã bucãtãrie, dar, în detaliu, dulapul suspendat „copiazã“ într-o oarecare mãsurã, silueta unui templu grecesc.

20 l

Misiunea

CASA 4/08

Preferinþa grecilor pentru viaþa îmbelºugatã este de sute de ani

reprezentatã prin crenguþa de mãslin, un ornament întâlnit ºi astãzi în arhitecturã ºi design – în cazul nostru: mobilierul de bucãtãrie. De altfel, uleiul de mãsline este ingredientul de bazã pentru toate reþetele tradiþionale greceºti.

Savoare ºi arome Pe lângã templul zeiþei Atena, Acropole ºi muntele Athos, bucãtãria tradiþionalã reprezintã pentru greci un bun de patrimoniu, punct de atracþie pentru milioanele de turiºti. Nicãieri în lume, specificul bucãtãriei nu a fost mai mult influenþat de istorie ca în Grecia. Aici fiecare fel de mâncare, bazat pe vegetale, mirodenii ºi ulei de mãsline are o poveste milenarã.

Misiunea

CASA 4/08

n Foto: CAEsAR

Accente mediteraneene

Amenajãrile care vor sã adopte mãcar câteva elemente din stilul mediteraneean pot „importa“ nuanþe de galben, lavandã sau teracotã, dar ºi reflexii ale mãrii sau cerului Mediteranei.

l 21

design de efect Pasiune pentru decor

stilul elenistic

În Antichitate, grecii ºi romanii au dezvoltat un stil arhitectural destul de sofisticat, oferind o atenþie deosebitã decorãrii locurilor publice ºi caselor. Mozaicurile ºi frescele erau nelipsite, mai ales din casele celor bogaþi.

În afara sezonului rece, ºemineul nu îºi pierde din valoarea esteticã. Aºezaþi în cãmin lemne de mesteacãn (culoare albã, texturã finã) pentru a crea impresia cã e gata de aprins. La ocazii speciale, poate da luminã, în completarea lumânãrilor.

Spaþiile deschise

pentru depozitare, create din placãri cu faianþã, unde se renunþã la clasicul mobilier din lemn, oferã imaginea unui interior antic în care rafturile ºi mesele din piatrã erau cele mai simple variante.

Designul este un instrument prin care

specialiºtii ne învaþã cã nu e suficient doar sã fie frumos, ci trebuie ºi sã se introducã ordinea sau raþiunea în folosirea obiectelor care ne înconjoarã. În istoria artei decorative, utilul cu plãcutul au mers mereu împreunã.

vor asorta cu albul, prin urmare puteþi alege gresia ºi faianþa din baie în orice nuanþã vã place: roz, verde pal, galben ºi bleu. Încãperea va arãta mai spaþioasã ºi plinã de luminã.

22 l

Misiunea

CASA 4/08

n Foto: GREs DE GREs

Culorile pale se

stilul elenistic

design de efect

Primele bãi placate cu mozaic ceramic se pot vedea ºi astãzi în cetãþile

greceºti, însã vechimea placãrilor de acest tip a fost evaluatã la 4000-5000 de ani, fiind descoperite în interiorul piramidelor egiptene.

Stilul modern-minimalist, oferã multiple variante de amenajare prin obiecte sanitare suspendate, de tip hi-tech ºi combinaþii de placãri ceramice cu sticlã semitransparentã.

Baia modernã aduce conceptul de lavoar dublu, suspendat sau încastrat în corpul de mobilier ºi baterii aplicate pe perete. Într-o variantã clasicã, apar bateriile antichizate ºi cãzile cu forme rotunjite. Trebuie subliniat însã cã cel care a fãcut prima menþiune scrisã despre baie a fost Homer, în „Iliada”, unde vorbeºte despre pasiunea grecilor pentru îmbãiat ºi sfaturile lui Hippocrat pentru sãnãtate. Apa era adusã din izvoarele montane, prin conducte din lut ars, iar cãzile aveau forma unor vase largi din marmurã.

24 l

Misiunea

CASA 4/08

Accente mediteraneene

Mobilierul de baie oscileazã de la simplu ºi funcþional pânã la formal-superficial, iar culorile devin „ecouri“ ale mãrii ºi cerului mediteraneean. Nici nisipul cu tente de auriu nu este scãpat din vedere, el fiind reprezentat prin aplicaþii de bronz patinat ce se regãsesc atât în plãcile ceramice, cât ºi în accesoriile din baie.

Mozaicul împodobea adesea interioarele din Grecia Anticã, fiind un material durabil, rezista cu succes trecerii timpului. Tehnica mozaicului era cunoscutã încã din Mesopotamia, unde acesta se realiza din bucãþi mici de piatrã finã. Adevãratele mozaicuri însã, din pietricele monocrome sau uºor colorate au apãrut în Grecia secolelor V-IV î.Hr., iar, ulterior, în perioada elenisticã, au fost realizate din prisme de marmurã divers colorate. Evoluþia acestei arte a trecut testul timpului, iar bãile moderne se încadreazã în tendinþe mai ales prin folosirea mozaicului.

Armonia vizualã este datã de asortarea componentelor, ca formã ºi culoare, pãstrând o atenþie deosebitã pentru detalii. Conturate pe linii moderne sau clasice, suprafeþele sunt lucioase, transparente sau opace. Misiunea

CASA 4/08

n Foto: DELtA DEsiGN

Arta mozaicului ºi testul timpului...

l 25

acasã

Adriana Bahmuþeanu între Piaþa Kogãlniceanu ºi Pipera „Rolul casei, pentru mine : sã mã relaxez dupã o zi obositoare de muncã.“

ntr-un apartament din apropierea Pieþei Kogãlniceanu din Bucureºti, Adriana Bahmuþeanu ºi Silviu Prigoanã aºteaptã cu nerãbdare finalizarea lucrãrilor de reamenajare a casei din Pipera. În privinþa termenelor de execuþie, socotelile de dinaintea naºterii fiului lor nu s-au potrivit cu cele de pe ºantier, aºa cã, momentan, trebuie sã se mulþumeascã cu condiþiile oferite de aceastã locaþie, ultracentralã dar nelipsitã de problemele inerente zonei: trafic

intens, zgomot, lipsa parcãrilor ºi spaþiul restrâns al unui apartament de 130 mp, conceput pentru nevoile unei familii de la începutul secolului trecut. Chiar ºi aºa, câteva piese de mobilier, finisajele ºi decoraþiunile din acest apartament ne-au ajutat sã ne facem o idee despre stilul de viaþã al unui cuplu cu vizibilitate în peisajul monden. Dialogul purtat cu Adriana, proprietara locuinþei, ne-a edificat ºi asupra gusturilor în amenajãri ale

reportaj tru faptul cã... nu se mai poartã. Oricum, apartamentul pe care îl vedeþi a fost gata într-un an de zile, timp în care puteam sã ridic o casã la roºu“, îºi aminteºte gazda, nu fãrã resentimente.

Vecini de tot felul

„Pretenþiile“ unui locatar din centrul Bucureºtiului: o scarã curatã ºi utilizatã, pe cât posibil, de cãtre cei din bloc ºi nu de oamenii strãzii.

Vorbind de securitate, nu ne referim neapãrat la obiecte de preþ, ci la liniºtea familiei. Un portar la intrare... poate în filmele americane; sau, mai nou, în ansamblurile rezidenþiale de lux din afara Capitalei.

celor doi parteneri, gusturi care se vor materializa pe deplin în viitoarea lor casã de la marginea Capitalei.

Viaþa la „ultracentral“

Dacã ar fi numai atât, probabil cã aºteptarea mutãrii nu ar fi atât de grea. Dar viaþa în acest apartament are o istorie complicatã ºi plinã de peripeþii. În primul rând, au fost modernizarea ºi transformarea într-un spaþiu locuibil. Din fericire, este vorba de o clãdire încã solidã, fãrã „bulina roºie“, pe care clãdirea alãturatã o are. Recompartimentarea, cu demolarea câtorva pereþi care nu contribuiau la structura de rezistenþã, au fãcut posibilã amenajarea unui living. „Am acoperit pereþii cu gips-carton - aceasta a fost soluþia la momentul respectiv, acum nu ºtiu dacã ar mai fi cazul sã recurgem la aceastã variantã, chiar ºi pen-

Misiunea

l 29

CASA 4/08



Se considerã cã un apartament la Piaþa Kogãlniceanu este un avantaj, iar gazda noastrã este parþial de acord, deoarece poate ajunge pe drumul cel mai scurt în orice punct al oraºului. „Avantajul este însã mai mult teoretic. În realitate, e un bulevard murdar, traficul e infernal ºi nu sunt locuri de parcare - lãsãm maºinile pe trotuar, prilej de continuã rivalitate, iar primãria pune borne, redu-

când zona utilizabilã. Ne-am fãcut doar iluzia cã vom locui civilizat. Nici apropierea Ciºmigiului nu ne salveazã e foarte aglomerat. Iniþial, dedesubtul apartamentului fusese o bãcãnie... acum e un club de striptease. A fost nevoie de câteva reclamaþii ºi de notorietatea soþului meu pentru a putea dormi noaptea. S-a fãcut o izolaþie fonicã, zgomotul s-a redus, dar încã nu e suficient. În privinþa serviciului, aº putea spune cã, prin natura meseriei (presa mondenã - n.r.) „biroul“ meu e mai degrabã câte o cafenea din zona Dorobanþi. Deci... nu e greu de ajuns din Pipera, unde o sã locuim“.

Dar greul abia avea sã înceapã. În fiecare noapte, în clãdire se strecurau oameni ai strãzii sau tineri sub influenþa drogurilor, veniþi de prin cluburile din apropiere. „Aproape cã m-am îmbolnãvit de inimã în perioada aceea, când intram pe întuneric ºi îi gãseam aici. Mã edificam dupã miros dacã am musafiri ºi uneori eram nevoitã sã apelez la Poliþie, pentru cã erau violenþi. Pe perioada iernii, toþi cerºetorii se refugiau în scãrile blocurilor din zonã. Am reamenajat scara, din banii noºtri, am pus interfon, am tras un bec de la mine din casã, deoarece vecinii îl stingeau, ºi... vãd cã s-au mai rãrit. Chiar ºi aºa, seara când vin acasã, mã mai împiedic de câte unul...“ O altã problemã sunt vecinii, cei legali. În general, sunt pensionari care nu-ºi permit sã suporte cheltuielile unei întreþineri decente a clãdirii, aºa cã perechea Bahmuþeanu-Prigoanã e cam singura cotizantã. Când a fost cazul sã fie fãcutã dezinsecþia, aceiaºi vecini s-au opus, ca sã nu li se impute lucrarea (ºi chiar nu era cazul). Un alt subiect de discuþie a fost interfonul, pe care l-au privit cu neîncredere - le era teamã cã n-o sã mai poatã intra în imobil - ºi pe care, bineînþeles, nu l-au plãtit. „Oamenii nu vor sã se mute de aici, chiar dacã ar lua un preþ bun pe apartament, sã-ºi cumpere în altã parte ºi sã le rãmânã o sumã frumuºicã... Iar dupã ce am fãcut toate îmbunãtãþirile, inclusiv reamenajarea scãrii, nici mãcar nu ne-au mulþumit“, a punctat Adriana destul de seninã.

acasã

reportaj

Ecosisteme complexe Apartamentul era unul „de rezervã“ dar a trebuit sã se transforme în locuinþã relativ permanentã. „Iniþial, arãta ca o peºterã. Dupã ce am nãscut, la câteva sãptãmâni, am observat cã prin bucãtãrie au început sã circule un soi de viermi. Nu îmi dãdeam seama de unde vin.“ Bineînþeles, s-a apelat la firma de dezinsecþie a domnului Prigoanã. Enigma avea sã fie dezvãluitã: în afarã de uºa principalã de la scarã, care fusese dotatã cu interfon, mai exista o intrare. Una dintre clãdirile învecinate avea o uºã de serviciu, pe unde intrau, odinioarã, cei care se ocupau de întreþinerea casei. Era o cale de acces dositã în spatele unei cafenele. Astfel, se ajungea într-un pod care avea legãturã cu celelalte clãdiri. Cineva spãrsese uºa ºi, în consecinþã, îºi fãcuserã loc aici vreo 20 de „aurolaci“ care creau mediul propice pentru o colonie de fluturi. Conform declaraþiilor celor implicaþi, 6 muncitori au încãrcat, timp de 2 zile, 3 camioane cu gunoi - cartoane, saltele vechi, haine etc. Au fost schimbate uºile, s-a curãþat, s-a dezinfectat iar arealul acestor specii urbane a fost afectat serios. Pericolul, însã, planeazã continuu asupra locuitorilor zonei...

Pasiunea pentru lãmpile Berger Poveºtile neplãcute pe care le-am ascultat de la gazda noastrã nu ne-au împiedicat sã observãm câteva elemente de mobilier sau decor cu totul speciale. Pasiunea pentru antichitãþi sau piese rare este un subiect dezbãtut deseori în cadrul întâlnirilor cu persoane publice ºi nici de aceastã datã nu s-a fãcut excepþie. Nu ne-am putut lua ochii de la un secrétaire din lemn de nuc de la 1700, cumpãrat de la un magazin de

30 l MisiuneaCASA 4/08

O felicitare de la preºedintele þãrii, un secrétaire din secolul al XVIII-lea, mici statuete ºi colecþia de lãmpi Berger – obiecte de preþ care intrã, de la un anumit punct, în „zestrea“ familiei, definind-o. Noul amplasament din afara oraºului le va pune, probabil, într-o altã luminã, neestompatã de praf ºi gaze de eºapament.

Uºile de interior sunt piese unicat, datoritã geamurilor care intrã în componenþa lor, realizate de artistul plastic Divriceanu.

antichitãþi din România. „A fost un cadou de-al meu pentru Silviu ºi a rãmas aici. Oricum, câteva obiecte din apartament vor ajunge în casa din Pipera, în special lãmpile mele Berger. În general, el cumpãrã antichitãþile. Uneori, le cãutãm împreunã, în mãsura timpului pe care îl avem la dispoziþie. Ne place sã avem obiecte vechi. Nefiind loc pentru depozitare, am dus foarte multe la el la firmã: statui, tablouri, mic mobilier.“ Inedite sunt ºi uºile de interior realizate cu ajutorul unor foi de sticlã sablatã ºi coloratã. Sunt piese unicat, semnate de artistul plastic Divriceanu. Mai este un set de mãsuþe cu tãblie de

Din lumea exclusivistã a colecþionarilor Lãmpile Berger au fost inventate în 1898 de un farmacist francez (Maurice Berger) care a gãsit o metodã de a arde, cu ajutorul unui amestec pe bazã de alcool, atât microorganismele nocive, cât ºi mirosurile neplãcute din aer (de la fum de þigarã, animale etc). În plus, sunt emanate parfumuri plãcute. Folosite iniþial în spitale, lãmpile Berger au pus bazele unei ramuri a industriei parfumurilor. Multe piese sunt create de artiºti ºi fac parte din colecþii renumite, vândute numai în cercuri restrânse de cunoscãtori. Unele colecþii se vând integral aceleiaºi persoane, pentru ca aceasta sã se poatã înscrie în cercul colecþionarilor (ca în cazul pieselor Swarovski).

nu le-am folosit niciodatã, de fricã sã nu le stric. Cele mai multe sunt aduse din strãinãtate ºi fiecare are o poveste a ei. Odatã am cumpãrat una din Germania, împreunã cu uleiul, ºi mi-a fost teamã sã nu-mi fie confiscatã la urcarea în avion. Am ascuns totul printre haine ºi am trecut cu bine. M-am bucurat sã descopãr un magazin de uleiuri în Bucureºti. Mai iau din strãinãtate doar lãmpile. Oricum, firmele din Occident ºi-au deschis reprezentanþe în România, aºa cã pot comanda. Multe sunt de la soþul meu - ºtie cã îmi plac ºi, atunci când gãseºte pe undeva, îmi cumpãrã. Eu, la rândul meu, le trimit prietenilor lãmpiþe din acestea. E un cadou frumos.“

Muncitorul român

Stilul clasic - iatã un motiv pentru care membrii echipei Misiunea Casa s-au simþit relaxaþi în casa din Bdul Kogãlniceanu. Ioana Ceccarelli ºi Adriana Bahmuþeanu au schimbat fãrã reþineri impresii despre tendinþele actuale în design.

Misiunea

l 31

CASA 4/08



marmurã ºi picioare metalice patinate, care a fost cumpãrat de la Curtea Sticlarilor. Deºi aflatã într-un colþ al livingului, nu poate trece neobservatã vitrina cu lãmpi Berger. Interesul gazdei noastre pentru acestea e relativ cunoscut - chiar ºi pe site-ul personal sunt scoase în evidenþã. „E o pasiune care s-a dezvoltat în timp ºi, în momentul acesta, de câte ori merg undeva ºi vãd o lãmpiþã, nu mã pot abþine sã n-o cumpãr“, a recunoscut Adriana Bahmuþeanu. „Unele, pe care mi le-a adus Silviu, sunt foarte vechi, au peste 100 de ani. Funcþioneazã tot pe principiul spirtierei, dar pe cele de colecþie

Orice am face, revenim, fãrã plãcere neapãrat, la subiecte care „ard“. Tocmai admiram un ºemineu din fontã, cu ceramicã smãlþuitã, când Adriana ne-a redus simþitor entuziasmul: „L-am comandat cu 4 ani în urmã ºi nici acum nu funcþioneazã. E cu gaz, îi lipseºte o bucºã, iar firma de la care l-am cumpãrat îmi tot promite cã mi-o aduce. A venit deja cãldura ºi... deocamdatã nu-ºi mai are rostul. De fapt, întotdeauna, la orice amenajare, am avut probleme cu muncitorul român. Se crede un mic Dumnezeu, e neserios, face multã mizerie, trebuie sã stai lângã el ca sã lucreze bine ºi niciodatã nu terminã la timp. Apoi te muþi în casã ºi încep sã se spargã þevile. Nici când e vorba de firme lucrurile nu stau mai bine. Încarcã devizele, în acte se consumã mult mai multe materiale decât este cazul... De exemplu, în casa din Pipera s-a pus parchet, s-a lustruit ºi a trebuit sã insist pentru a-l proteja, pentru cã voiau sã treacã peste el cu materialele ºi noroiul de afarã. Faptul cã lucreazã pentru o persoanã publicã nu are nicio influenþã.“

acasã

reportaj

Despre firmele „de fiþe“ Peste puþin timp, casa de la marginea Bucureºtiului va fi gata, pânã la ultimul retuº. Un specialist în draperii va lucra acolo cu maºina lui de cusut. „M-am sãturat de firmele de bani mulþi care confecþioneazã perdele; descoperi cã nu oferã calitatea doritã, galeria abia se þine... ºi m-am hotãrât sã le fac la faþa locului. Materialele «de firmã» nu sunt neapãrat

Un tonomat Juke Box îºi gãseºte locul în orice casã, oricare ar fi stilul ei de amenajare. Are un aer retro, iar ineditul formei, luciul suprafeþelor ºi bogãþia ornamentelor îl transformã instantaneu în „vedeta“ unei încãperi.

Spaþiul restrâns a determinat evitarea gratuitãþilor. ªi totuºi, s-a gãsit loc ºi pentru câteva fotografii.

O mascã din lemn pentru calorifer poate deveni element de mobilier, pe care sã fie aºezate diverse obiecte.

cele mai bune. Am cumpãrat o faianþã de la un creator cu renume ºi plãcile nu se potriveau. Am fost apoi în Valea Cascadelor, am gãsit o faianþã la ofertã, foarte bunã: ieftinã, fãrã defecte ºi frumoasã. Chiar ºi aici avem o gresie «de fiþe». Acum 4 ani era în vogã, dar... nici nu se mai observã acum, gãseºti ceva similar ºi la un magazin obiºnuit, cu 20 de lei/mp. La mobilã sau parchet poate cã meritã sã fii atent la firmã, dar în cazul ceramicii - nu e cazul.“

Casa ca un hotel Adriana Bahmuþeanu are o agendã de serviciu destul de încãrcatã. Director executiv la

32 l MisiuneaCASA 4/08

revista „Zãu“, director editorial la „Ideal Mariaj“, o rubricã în „Libertatea“, transformatã în emisiune la Kanal D, plus o grãdiniþã particularã (se pregãteºte pentru deschiderea celei de-a doua) - acestea sunt doar câteva dintre sarcinile tinerei mãmici. „Plec dimineaþa ºi vin noaptea. Mai sunt ºi evenimente mondene... pânã la urmã, casa este un hotel în care vin sã dorm ºi sã stau cu copilul. Nu am activitãþi casnice decât foarte rar. Îmi place sã gãtesc, dar nu am când. Nu prea primim oaspeþi, evitãm restaurantele ºi preferãm sã mâncãm împreunã - stãm de vorbã, ne jucãm cu copilul ºi cam atât. Acesta e rolul casei pentru mine: sã mã re-

laxez dupã o zi obositoare de muncã.“ În puþinul timp liber, sarcinile în casã sunt oarecum împãrþite: mulþimea de aparate, cu cablurile aferente, sunt în grija lui Silviu Prigoanã, iar Adriana se ocupã cu decoraþiunile. Se poate întrevedea cum se vor desfãºura lucrurile în casa nouã. „Pânã sã ne mutãm aici, unde ne simþim ca niºte sinistraþi, eram obiºnuiþi cu o casã mare,

fiecare cu camera ºi baia lui. Avem tot felul de obiecte împrãºtiate prin apartament, pe care o sã ne gândim dacã le vom duce în Pipera - de pildã un cuier din metal care a aparþinut lui Alexandru Ioan Cuza. ªi în Pipera se circulã greu, trebuie sã plecãm la serviciu cu o jumãtate de orã mai devreme, dar avem unde sã ieºim cu copilul ºi este o casã mare. Când o sã fie gata, vã invit s-o vedeþi!“ n

porþi glisante

dispozitive

Caz problematic: Accesul larg impune diminuarea spaþiului curþii Pentru accesul pe proprietate, s-a ales o poartã glisantã de mari dimensiuni în locul uneia cu douã canaturi. Acþionatã printr-un singur dispozitiv, nu necesitã spaþiu la interior, precum la deschiderea prin pivotare.

acã în curte nu e spaþiu suficient pentru deschiderea spre interior a unei porþi pivotante (mai ales dacã maºina va fi parcatã alãturi de canaturile ei), ori dacã nu doriþi sã renunþaþi la suprafaþa reclamatã de o atare soluþie, aveþi posibilitatea de a monta o poartã glisantã ce permite o intrare de lãþime mare ºi e acþionatã de un motor corespunzãtor. Avantajul unei soluþii de acest tip este ºi faptul cã nu necesitã douã motoare, respectiv dispozitive de acþionare, ca la sistemul cu douã canaturi. E suficient unul singur, de glisare, plasat pe latura spre care se deschide poarta. Execuþia presupune o fundaþie continuã, rezistentã la îngheþ, ºi suficient spaþiu pentru culisarea porþii. În cazul prezentat de noi, tranzitul se deruleazã pe o lãþime de 4 metri, ceea ce impune o extensie a ºinelor de minimum 3,90 m în dreapta porþii. Poarta (în cazul nostru o variantã din metal) culiseazã în lateral pe o ºinã, acþionatã fiind de un motor puternic

34 l

Misiunea

CASA 4/08

1. ªina dinþatã, realizatã din elemente din plastic dur, trebuie asamblatã mai întâi de probã, pentru a se stabili necesarul de componente ce va acoperi lungimea porþii.

6. Iatã lucrãri pregãtitoare pentru conectarea cablurilor de alimentare ºi reþea (trase prin soclul din beton).

2. Amplasaþi apoi provizoriu dispozitivul de acþionare al porþii, cu roata dinþatã în spate, pentru a determina înãlþimea optimã a ºinei dinþate (cremalierei).

7. Blocul dispozitivului (fãrã capacul de acoperire) e ancorat în soclul din beton, cu 4 dibluri metalice.

8. Segmentele de ºinã se pun acum pe roata dinþatã ºi se înºurubeazã în tocul porþii, etapizat.

Vedere dinspre curte: Poarta de mari dimensiuni aºezatã pe ºinã e gata de rulare prin intermediul dispozitivului de acþionare plasat la dreapta, în faþa stâlpului. În prealabil, se efectueazã lucrãri pregãtitoare constând în turnarea betonului pentru soclu ºi executarea traseului cablurilor aferente instalaþiei.

3. La capãtul porþii, în prelungirea ramei de jos, a mai fost sudatã o þeavã pãtratã ...

9. Capãtul cremalierei ajunge chiar ºi pe þeava de prelungire, înlesnind roþii dinþate intrarea în contact imediat.

4. ... pentru ca ulterior ºina dinþatã (cremaliera) sã poatã trece dincolo de poartã. Aceastã operaþiune este necesarã numai atunci când unitatea de acþionare e situatã în afara porþii aflate în poziþia „închis“.

(corespunzãtor greutãþii porþii) ºi este pusã în miºcare mecanic, prin intermediul unei roþi dinþate. În timpul funcþionãrii, roata dinþatã din alamã, fixatã pe arborele motor, se îmbucã în dantura ºinei înºurubate pe panoul porþii. De aceea, la montarea dispozitivului, e important sã fie determinat exact locul acestuia, iar poarta sã ruleze fãrã oprire, proces care depinde ºi de fixarea cât mai riguroasã a cremalierei în ºuruburi. În cazul de faþã, aceasta e compusã din segmente separate de plastic dur, ce urmeazã a fi înºurubate succesiv în partea de jos a cadrului porþii. Aºa cum v-am obiºnuit, fotografiile din reportajul nostru vã aratã exact ceea ce trebuie sã faceþi pentru o reuºitã ireproºabilã. Dacã aveþi o poartã metalicã, deformatã sub propria greutate, soluþia noastrã n este cea mai potrivitã.

5. În faþa fundaþiei e instalat un tub gol destinat introducerii ºi izolãrii cablurilor electrice necesare.

11. Poarta alunecã uºor pe ºinã înainte ºi înapoi. Cremaliera e rezistentã la intemperii, nefãcând nici prea mult zgomot. Poarta primeºte semnale printr-o antenã radio externã, dar poate funcþiona ºi fãrã aceasta, deoarece are ºi receptor integrat.

10. Poarta e acþionatã din interior prin taster, din exterior prin comutatorul cu cheie iar din maºinã, prin telecomandã. Misiunea

CASA 4/08

l 35

advertorial

Logan Pick-Up

n domeniul construcþiilor ºi ame najãrilor, fãrã un partener de nãdejde calitatea ºi rapiditatea lucrãrilor au de suferit. Dacia vine în ajutorul specialiºtilor în amenajãri cu noul Logan PickUp. Acesta completeazã suita de mode le Logan, alcãtuitã din cunoscuta ber linã, breakul aflat în plinã ascensiune a vânzãrilor ºi o versiune utilitarã pe gustul multor clienþi. Vehiculul a fost conceput pentru a rãspunde aºteptã rilor unei categorii largi de utilizatori, de la micii antreprenori ºi comercianþi, pânã la cei aflaþi în cãutarea unui ve hicul pentru escapade în timpul liber. Noul model este echipat cu motoare pe benzinã sau Diesel, fabricate de Renault, ºi preia baza rulantã a mode lului Logan MCV. Vehicul robust ºi modern, Logan PickUp se remarcã prin latura sa practicã.

Pregãtit pentru orice experienþã Bena Loganului PickUp are o lun gime de încãrcare de 1,80 m ºi o sarcinã utilã de 800 kg. Vehiculul este conceput pentru a face faþã celor mai dificile drumuri, datoritã arcurilor elicoidale ºi amorti zoarelor verticale. În plus, ºasiul este echipat, în serie, cu o barã antiruliu în faþã. Toate aceste elemente fac din Dacia Logan PickUp un vehicul sigur în orice condiþii. Modelul mai include airbag frontal pentru ºofer în dotarea standard iar, opþional, oferã airbag frontal pentru pasager. Versiunile Logan PickUp prevãzute cu ABS sunt echipate cu un sistem Bosch 8.0 de ultimã generaþie, cu repartitor electronic de frânare EBV. Logan PickUp este echipat cu un propulsor pe benzinã 1,6 MPI (90 CP) ºi o motorizare Diesel 1,5 dCi, având disponibile douã variante de putere: 70 CP ºi 85 CP.

Exigenþã ºi inovaþie Logan PickUp vine în sprijinul ce lor mai exigenþi, remarcânduse prin lãþimea maximã de încãrcare de 1,37 m ºi oblonul de închidere a benei ce poate suporta în poziþia rabatatã o încãrcãturã de pânã la 300 kg. Treap ta dispusã în partea inferioarã a oblo nului permite un acces rapid ºi uºor

36 l MisiuneaCASA 4/08

Cel mai puternic membru al echipei cãtre interiorul benei. Bena are 16 puncte pentru ancorare, ce faciliteazã fixarea solidã a oricãrei încãrcãturi.

MOTOR

Mai mult decât un pick-up

Numãr de locuri

Logan PickUp dispune de nume roase posibilitãþi de depozitare. Pe lângã torpedou ºi spaþiile de depozi tare din portiere sau de la baza con solei centrale, ocupanþii vehiculului au la dispoziþie o zonã cu o capacita te de aproape 300 litri, situatã în spatele scaunelor. Modelul PickUp este prevãzut cu douã niveluri de echipare, care includ: airbag ºofer, scaun pasager rabatabil, direcþie asistatã, închidere centralizatã, retro vizoare reglabile din interior sau ba ghete de protecþie lateralã. Opþional, vehiculul poate fi echipat cu aer condiþionat, radioCD, pack siguranþã (ABS + airbag pasager) sau pack electric (geamuri electrice + telecomandã pentru uºi). Dacia Logan PickUp oferã un ra port imbatabil între preþ ºi prestaþii, putând fi achiziþionat de pe piaþa internã pentru o sumã începând de la 7.250 euro (TVA inclus). În 2008, Logan PickUp va fi co mercializat, în afarã de România, ºi în Bulgaria, Turcia iar, începând cu 2009, modelul va fi disponibil ºi pe n alte pieþe.

Tipul de cutie de viteze Nivel de depoluare Tip motor Cilindree (cm3) Alezaj x cursa (mm)

1.6 MPI 90CP

1.5 dCi 70CP

1.5 dCi 85CP

Manualã

Euro 4

K7M 710

K9K 792

K9K 796

1.598

1.461

1.461 76 x 80,5

79,5 x 80,5

76 x 80,5

Numãr de cilindri

Raport volumetric

9,5

17,9

Putere maximã kW CEE (CP)

Numãr total de supape

64 (90)

50 (70)

63 (85)

Regim putere maximã (rot/min)

5.500

4.000

3.750

Cuplu maxim Nm CEE Regim cuplu maxim (rot/min) Tip de injecþie Carburant

128

160

200

3.000

1.700

1.900

Electronicã multipunct

Directã Common Rail cu turbo compresor ºi schimbãtor aeraer

Benzinã

Diesel

Vitezã maximã (km/h)

163

146

0100 km/h (s)

13,0

16,8

160 13,5

CONSUM norme CEE n° 99/100 (l/100 km) CO2 (g/km)

192

140

137

Urban

11,0

6,2

5,9

Extraurban

6,5

4,8

Mixt

8,1

5,3

5,2

Total maxim autorizat (MMAC)

1.890

1.940

Total rulant (MTR)

2.540

2.590

Sarcinã utilã (CU)

800

Remorcabilã cu frânare

650

Remorcabilã fãrã frânare

580

605

CAPACITATE Rezervor carburant (l)

c i

advertorial

Dacia Logan VAN

continuã ofensiva pe piaþa utilitarelor M

odern, robust ºi economic, Lo gan VAN este rezultatul expe rienþei îndelungate acumulate de gru pul Renault în materie de vehicule utilitare.

Atuul constructorului - preþul Chiar dacã unele caracteristici teh nice ar reclama un preþ mai ridicat, aceastã premisã nu este aplicabilã pentru Logan VAN. Vehiculul rãspunde aºteptãrilor unei categorii largi de clienþi care se aflã în cãutarea unui mijloc de transport cu o capacitate de încãrcare cât mai mare, dar cu o investiþie minimã. Logan VAN poate fi achiziþionat, în prezent, pentru un preþ pornind de la 5.840 euro, fãrã TVA, costurile de întreþinere fiind de ase menea accesibile.

Cuvântul de ordine - fiabilitate

Siguranþa, un deziderat împlinit Logan VAN este echipat cu arcuri elicoidale ºi amortizoare verticale având cursa de suspensie mãritã pen tru a permite vehiculului sã ruleze în condiþii de siguranþã chiar ºi pe ºoselele cele mai dificile. ªasiul este prevãzut, în echiparea standard, cu barã antiruliu în faþã. Sistemul de frâ nare a fost adaptat conform scopului practic al vehiculului. Versiunile dota te cu ABS dispun de un sistem Bosch 8.0 de ultimã generaþie, cu repartitor electronic al forþei de frânare EBV. Lo gan VAN dispune, în funcþie de variantã, de airbag frontal ºofer ºi, opþional, de airbag frontal pasager.

Portiere originale Logan VAN preia designul ºi dimensiunile Logan MCV. Astfel, el

dispune de portiere laterale în spate de tip VP (vehicul de persoane). Panourile interioare ale portierelor sunt prevãzute cu elemente de protecþie din material plastic. În spate, existã douã portiere batante care au trei poziþii de deschidere, la 40°, 90° ºi 180°, în funcþie de necesitate ºi de natura încãrcãturii. Autoutilitara are geamurile laterale spate ºi portierele batante spate acoperite cu tablã, la fel ca ºi geamurile de custodã din spate.

O capacitate de încãrcare remarcabilã Logan VAN are o structurã de rezis tenþã special conceputã pentru a face faþã unor încãrcãri de pânã la 800 kg. Lungimea caroseriei asigurã variantei Logan VAN o capacitate de încãrcare pe o lungime de 1.936 mm, o valoare ineditã pentru aceastã categorie de ve

hicule. În ceea ce priveºte volumul de încãrcare, acesta se situeazã la 2,5 m3. Lãþimea de încãrcare se ridicã la 1.420 mm, iar înãlþimea utilã la 940 mm. Pra gul de încãrcare este la 582 mm, pen tru a se asigura o utilizare confortabilã.

O zonã de încãrcare bine delimitatã Logan VAN dispune de un planºeu în douã segmente montate pe un ca dru fixat de planºeul de origine. Ast fel, rezultã o zonã de încãrcare total planã. Cabina este separatã de zona de încãrcare printrun perete cu rol protector ºi izolator pentru habitaclu. Existã ºi opþiunea de mascare, cu un covor de protecþie plastifiat, a zonei de încãrcare. Autoutilitara poate fi dotatã cu o gamã largã de accesorii, printre care panouri laterale din plas n tic ºi galerie de pavilion.

Logan VAN a fost creat pentru a rezista cu succes în condiþii severe de exploatare ºi trafic. Interiorul este spaþios ºi confortabil, ºoferul regãsind aici aceeaºi ambianþã a postului de conducere ºi aceleaºi co menzi cu care sa familiarizat pe ver siunea break. Panourile portierelor, tapiþeria, planºa de bord sunt conce pute pentru a rezista uzurii. Autouti litara este dotatã cu bandouri de protecþie a portierelor, are garda la sol mai înaltã decât media iar scutul de protecþie este amplasat sub gru pul motopropulsor.

Consum redus de combustibil Logan VAN este disponibil în douã variante de motorizare: pe benzinã 1,4 (75 CP) ºi 1,6 (90 CP) ºi Diesel 1,5 dCi (70 CP). Varianta Diesel are un consum extrem de redus de com bustibil – 5,3 litri/100 km în ciclu mixt; motorul de 70 CP este echipat cu un sistem de injecþie common rail din a doua generaþie, contribuind la menþinerea emisiilor de CO2 la un nivel scãzut, de numai 140 g/km. Misiunea

l 37

CASA 4/08

uºi de garaj

acces

Caz problematic: Garaj îngust, accesibil direct din stradã Dacã, din raþiuni practice ºi de siguranþã, e contraindicatã montarea unei uºi pivotante ample, cu deschidere spre exterior, existã opþiunea pentru o poartã secþionalã, ce nu necesitã deloc spaþiu în faþa garajului, degajându-l ºi pe cel din interior.

1. Garajului renovat îi mai trebuie doar o uºã nouã. A fost aleasã una secþionalã, realizatã la dimensiuni corespunzãtoare.

38 l

Misiunea

CASA 4/08

2. Segmentele uºii unicat sunt livrate în baloturi compacte. Montatorii le transportã mai uºor spre locul de montare.



enovarea cu succes a unei clãdiri vechi ºi impunãtoare ce include ºi un garaj nu trebuie sã omitã aplicarea tehnologiilor de ultimã orã pentru acþionarea uºii acestuia. În cazul de faþã, pentru soluþionarea probleme lor ridicate de garajul amplasat la stradã, a fost aleasã o variantã de uºã simplu de manevrat, cu un finisaj conceput sã satisfacã gusturile cele mai exigente. E vorba de o uºã secþionalã, per fect armonizatã cu frumoasa clãdire de epocã. Ea a corespuns întocmai ne cesitãþii garãrii unui vehicol ceva mai înalt decât media o maºinã de teren, eventual ºi a permis utilizarea completã a spaþiului din interior (atât la sol, pentru parcarea maºinii, cât ºi pe toatã suprafaþa pereþilor, în alte scopuri). În plus, aceastã variantã înlesnea folosirea

3. Mai întâi, e fixat tocul (adicã rama uºii) de latura dinspre interior a buiandrugului. Se vede ºi cum a fost obturatã denivelarea dintre aceste elemente.

4. Profilele sunt fixate bine cu ajutorul diblurilor amplasate în diferite puncte de montaj.

Garajul prezentat e realizat în acelaºi stil constructiv ºi cromatic cu vila. Cât priveºte uºa, ea a fost vopsitã în verde chiar de cãtre proprietarul locuinþei.

5. Elementele uºii au fost inversate de pe verticalã pe orizontalã prin intermediul unei role de ghidare.

6. În plus, pe ambele laturi a fost necesar câte un ghidaj arcuit, fixat corespunzãtor de ºina marginalã.

uºi de garaj

acces

7. Mecanismul cu arc de înfãºurare a cablului de tracþiune pe stânga ºi dreapta e în spate, oblic, sub plafon.

8. Acum poate fi montat fiecare segment al uºii, de jos în sus. Segmentele sunt îmbinate între ele cu piese metalice speciale.

10. Uºa garajului realizatã din patru segmente e deja finalizatã ºi montatã la locul ei. Mai trebuie executate însã ultimele operaþiuni de ajustare.

la maximum a lãþimii utile, luânduse în considerare ºi des chiderea portierelor vehicolului. Spre deosebire de uºile pivotan te rigide, de mari dimensiuni, la deschidere, elementele ce lor secþionale se pliazã în spa tele buiandrugului, sub plafon. Aceastã segmentare necesitã aºadar numai o razã redusã de ghidare pentru a ajunge în spa tele grinzii, fãrã a reduce sensi bil înãlþimea utilã a incintei. Deoarece uºa se deschide vertical în sus, toatã suprafaþa garajului rãmâne disponibilã ºi totodatã e evitat orice pericol pentru persoanele care circulã pe trotuar. În plus, uºa se poa te deschide chiar dacã în zona situatã imediat în faþa garaju lui (în funcþie ºi de suprafaþa ei) staþioneazã altã maºinã, amplasatã în mod nefericit. Acþionarea uºilor secþionale se petrece ca la cele pivotan te, prin intermediul unei ºine de rulare montate în plafon. De fapt, motorul dispozitivului e

40 l

Misiunea

CASA 4/08

11. Abia acum e rândul montãrii ºinei de rulare din plafon ºi a dispozitivului de acþionare. În cazul nostru, ºina a fost ...

9. În nuturile longitudinale sunt introduse un profil de protecþie a clemelor ºi unul de etanºare.

12 . ... fixatã direct sub tavan. Aici mecanismul de antrenare e asamblat printr-o articulaþie cu panoul uºii de garaj.

Soluþii alternative de uºi secþionale Cine are un garaj cu lãþime mare poate rezolva optim problema uºii cu ajutorul unei variante secþionale ghidate de-a lungul peretelui acestuia. Aici, dispozitivul de acþionare este amplasat la capãtul ºinei de rulare.

13. Poarta e montatã perfect pe poziþie în spatele buiandrugului. Segmentele nu se disting din afarã.

cel care ridicã segmentele uºii, antrenând deschiderea acesteia. Iatã, aºadar, cum a fost gãsitã soluþia pãstrãrii acestei mici construcþii de la stradã, pe care proprietarii ar fi fost nevoiþi sã o demoleze sau sã o modi fice pentru a nu crea dificultãþi de trafic pe stradã ºi pe trotu ar, dacã ar fi întrebuinþat un sis tem de uºi batante. Nici siste mele glisante nu erau utile, din cauza pantei uºoare a terenului n de construcþie.

Acest dispozitiv automat aferent porþilor sau uºilor secþionale e construit în aºa fel încât nu necesitã absolut deloc spaþiu suplimentar pe plafon ori buiandrug, fiind montat chiar pe ºina de rulare.

Existã ºi modele pentru trasee ce îºi schimbã direcþia pe raze foarte mici, alcãtuite din profile mobile, spre a se evita ruperea segmentelor.

fascinaþia culorii

Colores del Mundo! Prima colecþie pe care dorim sã o prezentãm este Sahara. Inspiratã de deºertul cel mai întins ºi frumos din lume, care pare cã se topeºte sub soarele arzãtor al Africii, Sahara invocã o paletã incredibil de frumoasã a nuanþelor galbene. Vopselele din aceastã gamã vor acoperi pereþii cu o frumuseþe natu ralã ºi vor aduce energie în locuinþa dumneavoastrã.

egrul este non-culoarea formalã ºi convenþionalã, aflatã în antitezã cu verdele, care este culoarea vieþii. De obicei, negrul este asociat cu moartea ºi durerea provocatã de aceasta, dar, în unele þãri – cum este China – ritualul morþii este simbolizat de culoarea albã. Albul simbolizeazã Luna, prin urmare feminitatea ºi puritatea. Oare ce s-ar întâmpla dacã am trãi într-o lume „pictatã“ numai în alb ºi negru? Din fericire pentru noi ºi sãnãtatea noastrã, nu se întâmplã deloc aºa. Lumea noastrã este o lume plinã de culoare. Culori-

42 l MisiuneaCASA 4/08

le ierbii sau ale florilor, hainele, maºinile sau reclamele viu colorate, toate se miºcã în jurul nostru în acelaºi dans al culorilor, care ne inspirã în fiecare zi ºi ne influenþeazã starea de spirit ºi chiar sentimentele. Pe lângã cele douã „non-culori“, albul ºi negrul, existã ºapte culori principale, care pot fi observate atunci când se formeazã curcubeul, dupã ploaie, sau prin reflectarea razelor soarelui într-o prismã de cristal. Cele ºapte culori sunt: roºu, portocaliu, galben, albastru, verde, violet ºi indigo. Dintre acestea, roºul, galbenul ºi al-

bastrul sunt culori primare sau fundamentale, iar culorile rezultate din combinãrile lor sunt culori secundare: verde, oranj, violet. În lumea fizicã, toate lucrurile se supun unor legi bine definite. Pe scurt, lumina reprezintã o frecvenþã, iar fiecãrei culori prezente în spectru îi corespunde o anumitã frecvenþã. Se naºte întrebarea: „Cum percepem culorile?“. Explicaþia este simplã: fiecare obiect reflectã lumina pe anumite frecvenþe de undã, iar ochiul uman recepteazã aceste frecvenþe. Spre exemplu, gazonul din

parcuri este verde pentru cã reflectã verdele ºi absoarbe în schimb toate culorile luminii solare sau artificiale. Spectrul de lungimi de undã are la limita inferioarã culoarea roºie, care este caracterizatã de o frecvenþã joasã ºi o lungime de undã înaltã, iar la limita superioarã, culoarea violet este caracterizatã de o frecvenþã înaltã ºi o lungime de undã joasã. Dacã veþi merge la un curs de picturã, veþi începe desigur cu tema nuanþelor spectrului ROGVAIV; specialiºtii clasificã toate culorile în culori calde (roºu, oranj, galben)

Colecþia Toscana ne duce cu gândul la descoperirile culturale ale lumii, la frumuseþile unui univers de inspiraþie artisticã ºi a deliciilor cu linare. Nuanþele colecþiei Toscana – din gama roºului cardinal – înnobileazã razele solare care pãtrund în locuinþa dumneavoastrã. Astfel, pereþii frumos coloraþi vor genera o atmosferã specialã, caldã, intimã ºi plinã de confort.

Din aceastã categorie de vopseluri colorate nu putea sã lipseascã verdele. De aceea, specialiºtii au creat pentru dumneavoastrã colecþia Bali. Nuanþele colecþiei ne poartã cu gândul la verdeaþa ºi palmierii unui paradis, care ne calmeazã ºi ne inspirã. Cele cinci nuanþe de verde natu ral din colecþia Bali pot fi combinate uºor ºi vor sugera o atmosferã tropicalã locuinþei dumneavoastrã.

se se numeºte cromoterapie. Terapia prin culori face parte din medicina complementarã, alãturi de acupuncturã, homeopatie, aromaterapie ºi altele. Cei care practicã cromoterapia au indicaþii precise de utilizare a fiecãrei culori. Culoarea din mediul înconjurãtor ne influenþeazã starea de spirit, relaþiile, sãnãtatea, deciziile. Culorile îmbrãcãminþii sau culorile pereþilor unei camere îþi pot modifica în mod inconºtient acþiunile, nivelul de energie fizicã ºi starea emoþionalã. Experþii în marketing, psihologii, specialiºtii în

publicitate ºi creatorii de modã jongleazã cu întreaga gamã coloristicã, conºtienþi de faptul cã diversele combinaþii de culori îþi vor afecta deciziile ºi starea de spirit. De exemplu, ambalajul oricãrui lucru pe care îl cumperi este rezultatul lucrului asupra unei scheme coloristice, al cãrui efect este încurajarea acþiunii de cumpãrare. Culorile din restaurante sunt deseori aranjate special pentru a deschide apetitul (roºu, portocaliu), sau pentru a-þi prelungi sau scurta ºederea într-o anumitã încãpere. Mai mult, culorile alimentelor îþi pot deschide

sau distruge pofta de mâncare. Culoarea poate fi folositã pentru a crea o stare de bine ºi de mulþumire, pentru a agita spiritele, pentru a calma ºi vindeca, pentru a exprima frivolitate sau seriozitate. Este demonstrat ºtiinþific faptul cã lumina ºi culorile au efecte diferite asupra afectivitãþii indivizilor.Reacþiile ºi atitudinile faþã de anumite tonuri de culoare sunt cauzate de puterea pe care culorile „o exercitã” asupra psihicului nostru: ele ne pot calma, relaxa sau vindeca, sau ne pot face triºti, pot induce o stare de nervozitate etc. Misiunea

l 43

CASA 4/08



ºi reci (albastru, violet, verde). ªi totuºi, pornind de la aceastã clasificare, sã ne gândim la urmãtoarea problemã: ce ne place mai mult la un tablou, în comparaþie cu altul, sau ce ne atrage mai mult la un interior, în comparaþie cu un altul? În fiecare zi suntem mai mult sau mai puþin influenþaþi de culorile din jurul nostru; de altfel, aceasta este o descoperire care dateazã din timpuri strãvechi, când diferite culturi foloseau culorile în tratarea anumitor afecþiuni. Aceastã ºtiinþã, veche de secole, care foloseºte culoarea pentru vindecãri miraculoa-

fascinaþia culorii

De asemenea, putem ghici calitãþile sau defectele unei persoane în funcþie de preferinþele pe care aceasta le are pentru anumite culori.

De ce Colores del Mundo?

Albastrul ne îndeamnã sã ne gândim la mare ºi la nemãrginirea ei. Plecând de la cea mai frumoasã mare a Europei, Akzo Nobel Coatings a creat colecþia Mediterraneo. Poate o sã vã întrebaþi ce semnificã aceastã colecþie de nuanþe albastre? Rãspunsul este simplu: Mediterraneo înseamnã un temperament particular, vegetaþie densã ºi transparenþa mãrii. Este un amestec al tentaþiei ºi al plãcerilor, în ambianþa plãcutã a valurilor care se rãsfrâng pe mal. Culorile acestei colecþii aduc farmecul unui albastru infinit în locuinþa dumneavoastrã, vã descãtuºeazã ºi vã îndeamnã cãtre tentaþii ºi plãceri infinite.

Ultima colecþie de nuanþe a gamei Colores del Mundo este Havana, care are un stil aparte, unic ºi romantic. Luminile ºi umbrele portocalii sunt tandre ºi luxoase, creând un fundal perfect pentru obiectele sau colecþiile personale.

44 l MisiuneaCASA 4/08

În alegerea culorilor care vã înfrumuseþeazã casa, trebuie sã þineþi cont de gusturi, tendinþe, grupe de vârstã, destinaþia camerei, forma ºi dimensiunea acesteia, tipul de iluminare (naturalã sau artificialã). Dacã aþi fost vreodatã în excursii în locuri exotice sau aþi admirat fotografii din acele locuri, probabil cã v-au fermecat culorile fantastice întâlnite în astfel de peisaje. Pentru a putea pune aceste culori exotice pe pereþii caselor dumneavoastrã, Akzo Nobel Coatings a creat colecþia Colores del Mundo. Acestea sunt vopseluri lavabile colorate, care fac parte din gama Supralux. Nuanþele colecþiei vã coloreazã casa într-o paletã de culori uºor aplicabile ºi variate. Cu ajutorul lui Supralux Colores del Mundo, locuinþa dumneavoastrã va obþine un strop din atmosfera locurilor celor mai inspirate din lume. Culorile acestei colecþii dau un aspect unic ºi special pereþilor. În fiecare colecþie a gamei Supralux Colores del Mundo gãsim 4 nuanþe. Acestea se pot îmbina într-o armonie perfectã, indiferent de numãrul de nuanþe pe care le alegeþi. Existã ºi posibilitatea de a combina nuanþele diferitelor grupe. De exemplu, puteþi folosi foarte bine colecþia Mediterraneo pe lângã Havana. De ce sã nu faceþi o combinaþie interesantã? ªi, pentru cã tot vorbim despre combinãri deosebite, care sã încânte privirea, revenim la aceeaºi întrebare: „De ce Colores del Mundo?”. Rãspunsul este simplu: pentru cã astfel plecãm într-o cãlãtorie imaginarã în cele mai exotice ºi îndepãrtate zone n ale lumii.

actual Misiunea Casa

Clujul a fost gazdã pentru Zilele Misiunea Casa în oraºul tãu

lujul a fost marcat luna trecutã de „Zilele Misiunea Casa în oraºul tãu“. Caravana noastrã a cucerit pe 3 aprilie Universitatea din Cluj, iar pe 6 a fost rândul centrului comercial Iulius Mall sã fie gazda manifestãrilor acestui eveniment. La sesiunile de discuþii dedicate construcþiilor au fost prezenþi studenþi, specialiºti din domeniul construcþiilor sau do it yourselferi, pasionaþi de acest domeniu. Sponsorii caravanei clujene au fost: Henkel, Schneider Electric, Bosch ºi Logan Pick-Up de la Dacia.

Pentru specialiºti: Lider Construct

niversitatea Tehnicã din Cluj, prin Facultatea de Construcþii, a gãzduit „Lider Construct“, prima întâlnire a caravanei. Adresate studenþilor în construcþii ºi specialiºtilor din domeniu, discuþiile s-au dovedit o realã sursã de informare pentru cei prezenþi. Câteva argumente în acest sens au fost discuþiile aprinse ºi întrebãrile pertinente venite dinspre

Pe 6 a fost show!

public – într-un cuvânt, dialogul. Sala a fost plinã pânã la sfârºit! „Alãturi de alte instituþii de învãþãmânt superior ºi sponsori care înþeleg valoarea de comunicare a proiectului, vom implementa Lider Construct ºi în alte centre universitare din þarã. Urmãtoarea noastrã þintã este Iaºi“, declara Mihaela Cârstea, directorul proiectului.

E Arhitectul ªerban Þigãnaº, vorbind în faþa unui public format din studenþi, specialiºti ºi pasionaþi de domeniul construcþiilor

46 l MisiuneaCASA 4/08

venimentul desfãºurat în incinta complexului Iulius Mall a fost gândit ca un show live în care specialiºtii Misiunea Casa au interacþionat cu publicul. Reprezentaþia „Hanging Man“ cu Loctite ºi, dupã ora 18, apariþia formaþiei Direcþia 5 au încins atmosfera pentru cei 10 mii de spectatori din Cluj. Logan Pick-Up de la Dacia, prezent lângã scenã, a fost testat cu atenþie, fiind una dintre atracþiile serii.

noi tehnologii

sticla Vom prezenta în continuare cele mai întâlnite tipuri de geam, obþinute cu tehnologii moderne care le asigurã durabilitatea ºi aspectul plãcut. Geamul float incolor este un geam clar, transparent, cu feþele plane paralele, obþinut prin procedeul de flotare pe baie de staniu topit. Acest tip de sticlã este folosit în construcþii, amenajãri interioare sau exterioare ºi pentru obþinerea altor tipuri de geam: securizat, duplex, emailat, sablat sau termoizolant. Sticla float coloratã în masã (bronz, gri, verde etc) este destinatã tuturor tipurilor de aplicaþii, inclusiv pentru geamuri duble cu unele performanþe de control (respectiv protecþie) în privinþa radiaþiei solare, dar ºi pentru aranjamente interioare sau mobilier. Grosimile obþinute în mod uzual se situeazã între 3 ºi 9 mm.

Opþiuni

Geamul reflexiv ºi absorbant are proprietatea de a controla lumina, mai ales cea solarã. Este obþinut prin pulverizarea la cald a unui oxid metalic pe geamul float, incolor sau colorat. Procedeul de fabricaþie industrialã, prin pirolizã (depunere la temperaturi înalte), asigurã stratului de oxid metalic o rezistenþã ridicatã ºi o mare stabilitate în timp. Stratul meta-

transparente

lic, care se integreazã complet în sticlã, conferã geamurilor reflexive ºi calitãþi estetice. Geamul reflexiv ºi absorbant oferã o mare variaþie în ceea ce priveºte aspectul - pot fi obþinute nuanþe diferite, potenþate de natura ºi poziþionarea stratului metalic. Misiunea

l 47

CASA 4/08



Pentru o construcþie nouã sau o reamenajare, puteþi recurge la o abordare nouã a esteticii ºi confortului termic informându-vã asupra multitudinii de tipuri de sticlã comercializate astãzi pe piaþa româneascã.

sticla

noi tehnologii Astfel, dacã stratul metalic e situat la exterior, sticla are o reflexie fidelã, conferind suprafeþelor faþadei un aspect animat. Când stratul metalic e la interior, reflexivitatea este atenuatã ºi culoarea geamului folosit este pusã în valoare. În funcþie de modelul selecþionat, se va favoriza iluminatul natural de interior sau se va limita factorul solar. Este importantã ºi culoarea geamului pe care a fost depus stratul metalic, pentru alegerea nuanþelor - bronz, gri, albastru sau verde. Geamurile reflexive ºi absorbante au diferite aplicaþii, în special execuþia de ferestre pentru birouri, magazine, ºcoli, construcþii industriale sau locuinþe. Sunt recomandate, de asemenea, pentru realizarea de sere, verande ºi mansarde. Grosimea uzualã pentru construcþii variazã între 4 ºi 10 mm. Geamul termoizolant este un geam izolator ºi constã din douã foi de geam (sau trei, ca în imaginea de mai jos) asamblate prin intermediul distanþierelor metalice din aluminiu. Sistemul de dublã lipire este compus dintr-o lipire primarã împotriva umiditãþii, obþinutã prin aplicarea unei benzi de poliizobutilenã ºi o a doua lipire perifericã, folosind adeziv de polisulfurã. Distanþierul conþine o sitã

molecularã care absoarbe vaporii din spaþiul de aer închis. Gama de grosimi pentru foaia de sticlã din compoziþia geamului termoizolant variazã între 3 mm ºi 19 mm (pentru

48 l MisiuneaCASA 4/08

Marile hoteluri, centre comerciale sau de birouri din Occident se mândresc etalând asemenea construcþii de anvergurã. Este vorba de acvarii imense, la care presiunea apei nu poate fi suportatã decât folosind pentru pereþi un tip special de sticlã curbatã, de grosime mare.

construcþiile de mare anvergurã, în general), iar spaþiul distanþier poate fi de la 6 la 24 mm. Astfel, grosimea totalã depinde de elementele de construcþie utilizate, de domeniul, scopul ºi amplasarea acestui tip de geam. La execuþia geamului termoizolant sunt posibile diverse combinaþii ale variantelor de sticlã: 1 Geamul pentru foaia din exterior poate fi: float incolor, colorat în masã, reflexiv, ornament, serigrafiat, securizat sau duplex. 2 Geamul standard pentru foaia din interior este float incolor sau float Low-E (poate fi ºi alt tip, în funcþie de dorinþa utilizatorului).

Producãtorii din România fac investiþii continue în noi tehnologii, pentru a veni în întâmpinarea arhitecþilor ºi, implicit, a clienþilor. Din aceastã lunã, în premierã în aceastã zonã a Europei, Gerom SA Buzãu are un nou cuptor care produce geam termoizolant din sticlã curbã securizatã.

Pentru a se înþelege aportul geamului termoizolant în economisirea energiei termice, sunt de notat valorile factorului „K“, privind transferul termic. Menþionãm cã gradul de izolare creºte odatã cu scãderea coeficientului de transfer termic K. Tipul de geam

Factorul K

Simplu, 4 mm

5,4 W/mpK

Termoizolant, 4 - 12* - 4 mm, din geam float clar cu aer

2,8 - 3 W/mpK

Termoizolant, 4 - 12* - 4, având o foaie de geam float clar ºi una de geam float Low-E cu aer

1,1 - 1,4 W/mpK

* lãþimea distanþierului

Misiunea

l 49

CASA 4/08



În concluzie, geamul termoizolant de înaltã performanþã constã dintr-o foaie de geam float în exterior ºi, în interior, una de geam float obiºnuit sau Low-E (geam cu strat metalizat transparent, foarte subþire, aplicat prin depunere magneticã în vacuum sau prin metoda piroliticã). Geamul Low-E este avantajos atât pentru sezonul rece (rezultã un consum redus de energie prin reducerea pierderilor de cãldurã din interiorul clãdirii cãtre exterior), cât ºi pentru cel cald (stratul metalizat acþioneazã în direcþia reducerii schimbului termic între exterior ºi interior).

sticla

noi tehnologii Reducerea transferului termic se poate accentua dacã aerul din interiorul geamului termoizolant se înlocuieºte cu alt gaz (argon, kripton), valoarea K fiind de 1 W/mpK sau chiar mai puþin. Pe lângã efectul de izolator termic, acest produs mai are ºi rolul de izolator fonic, reducând nivelul de zgomot de la 60-100 dB la 36-52 dB. Dupã cum v-aþi familiarizat deja, geamul termoizolant este folosit în construcþii, la ferestre cu tâmplãrie din PVC, Al sau lemn, suprafeþe de vitrine structurale, pereþi despãrþitori în spaþii deschise etc. Dar existã ºi alte domenii în care este utilizat cu succes: vitrine ºi lãzi frigorifice, geamuri pentru vagoane ºi alte mijloace de transport, pe scurt în toate domeniile în care este necesarã o bunã izolare termicã ºi fonicã. Geamul armat este un geam plan, translucid, incolor sau color, consolidat cu o plasã metalicã. El are numeroase aplicaþii: devine parte integrantã a uºilor, ferestrelor sau mobilierului, constituie luminatoare pentru halele industriale sau pereþi despãrþitori în interiorul unei construcþii. Trebuie specificat cã geamul armat nu se poate amplasa deasupra instalaþiilor care degajã cãldurã, pentru a nu-ºi modifica proprietãþile fizice. Ca toate geamurile imprimate, cu rol estetic, acesta are un sens al modelului, de care trebuie sã se þinã seama pentru a obþine un aspect uniform. În general, grosimea poate fi de 6-8 mm.

50 l MisiuneaCASA 4/08

lui sau de cea a foliei PVB folosite. Datoritã unei varietãþi impresionante de culori conferite foliei PVB, produsele VANGER, prezente pe piaþa româneascã, au o coloristicã diversã. Geamul duplex arhitectural este mult mai eficient în reducerea transmisiei de zgomote nedorite datoritã amortizãrii oferite de materialul PVB. Aceste geamuri au un rol important ºi în privinþa securitãþii: rezistã la penetrare în caz de impact accidental ºi rãmân în ramã în urma impactului. Aplicaþiile tipice includ faþade ale clãdirilor, uºi de in-

trare (eventual rezistente la vânt puternic) panouri de duº, pereþi despãrþitori, tavane etc. Geamurile duplex reprezintã un ecran efectiv împotriva radiaþiilor ultraviolete ºi reduc transmisia solarã. Se ºtie cã unele obiecte din interiorul locuinþei îºi schimbã culoarea în timp sub acþiunea radiaþiei solare ºi chiar s-au fãcut studii pe aceastã temã. Atenuarea culorii este cauzatã de o serie de factori cum sunt radiaþia UV, radiaþia vizibilã, oxigenul, umezeala ºi poluanþii atmosferici. În competiþia dintre gea-

Sticla securizatã, planã sau de formã curbã va contribui la protecþia apartamentelor sau balcoanelor, oferind totodatã un aspect futurist.

mul duplex ºi cel obiºnuit, testele de atenuare a culorii aratã o reducere semnificativã a ratei de atenuare a coloranþilor din þesãturi sau mobilier, în favoarea celui dintâi. Prin micºorarea efectelor acestor factori, se reduce substanþial procesul de deteriorare, geamul duplex fiind practic opac la radiaþia UV, proprietate stabilã în timp. Domeniul de utilizare este acelaºi cu al variantelor menþionate anterior, grosimile obþinute ºi folosite fiind între 5 ºi 20 mm, uneori ºi mai mult. Geamul securizat este realizat prin încãlzirea geamului plan la o temperaturã de circa 700°C, urmatã de o rãcire bruscã ºi uniformã, tratament termic care induce tensiuni de compresie în stratul superficial. Poate fi obþinut din geam normal ºi geam ornamental incolor sau peliculizat colorat. Drept urmare, sunt obþinute caracteristici deosebite, precum un grad ridicat de rezistenþã la impact, ceea ce micºoreazã posibilitãþile de spargere a ferestrelor. Atunci când se sparg, totuºi, ele se divizeazã în



Geamul duplex (sau stratificat) este o combinaþie de douã sau mai multe foi de sticlã, cu una sau mai multe folii PVB (polivinilbutiral) lipite sub acþiunea presiunii ºi temperaturii. Poate fi color, incolor sau translucid în funcþie de configuraþia folositã la combinarea straturilor. Nuanþa poate fi datã de culoarea geamu-

Avem în aceastã imagine un exemplu de geam duplex sablat, suficient de rezistent pentru a susþine traficul mediu ºi chiar intens dintr-un centru comercial

sticla

noi tehnologii mici particule care micºoreazã posibilitatea de rãnire. Excelenta rezistenþã termicã, inclusiv în cazul schimbãrilor bruºte de temperaturã, este o altã proprietate generalã a geamurilor securizate. Ele sunt folosite cu succes la construcþii în care se impun reglementãri de protecþie ºi siguranþã cum ar fi instituþii financiare, magazine, ºcoli, spitale, birouri etc. Atunci când se folosesc la vitrine, se recomandã sã se acorde o atenþie specialã calitãþii ºi fiabilitãþii materialelor auxiliare cum ar fi adezivii sau feroneria. Alt aspect important este cã, dupã fabricare, geamurile securizate nu mai pot fi tãiate, gãurite sau prelucrate, deci este foarte important a se preciza forma ºi dimensiunile la emiterea comenzii. Securizarea geamului trebuie sã rãspundã standardelor SR EN 12150, ANSI – Z - 97 ºi BS 6206. Se poate securiza o gamã variatã de sortimente de geam float: Low - E, reflexiv, incolor, colorat în masã ºi ornamental. Grosimea variazã între 3 ºi 20 mm, iar dimensiunile maxime ale unei foi sunt de 2,4 x 4,2 m. Geamul antiefracþie reprezintã un geam stratificat care, printr-o configuraþie corectã, asigurã o protecþie ridicatã în caz de pãtrundere prin efracþie. Oglinda argintatã se obþine, prin depunerea pe un geam incolor sau colorat, a urmãtoarelor straturi: argint, cupru ºi unul sau mai multe straturi de protecþie. Oglinzile argintate au multiple aplicaþii, de pildã pentru zonele comune din imobilele colective ºi publice (holuri de intrare, paliere, ascensoare). În cadrul locuinþelor, devin parte integrantã a mobilei, se pot monta pe pereþi, mai ales pentru a compensa iluminarea naturalã scãzutã ºi pentru a crea impresia de spaþiu în cazul locuinþelor de dimesiuni reduse. Mai pot fi

52 l MisiuneaCASA 4/08

Serigrafierea oferã oportunitãþi decorative care cu greu pot fi realizate prin altã metodã. Fiind vorba ºi de un geam securizat, montat în sistemul faþadelor ventilate, serviciile sunt complete!

menþionate magazinele, barurile, restaurantele, hotelurile, sãlile de spectacole, de sport, piscinele ºi altele. Grosimile uzuale sunt de 3 – 4 mm. Geamul sablat provine din ºlefuirea suprafeþelor de sticlã folosind un jet de nisip sub presiune. Prin acest tratament, particulele abrazive atacã suprafaþa geamului, eliminând aspectul strãlucitor (sticla devine translucidã). Granulometria materialului utilizat (nisipul) influenþeazã nivelul de abraziune a geamului ºi, prin aceasta, gradul sãu de transluciditate. Utilizarea geamului sablat permite crearea unei ambianþe deosebite prin alternarea efectelor de transparenþã ºi translucidita-

te. El are numeroase aplicaþii în amenajãri interioare, atât pentru locuri publice, cât ºi private. În urma securizãrii, poate fi utilizat la balustrade, vitrine de magazin sau geamuri termoizolante. Tabla ºcolarã se obþine prin aplicarea unui strat de vopsea de culoare verde, albastru intens sau negru pe partea strãlucitoare a geamului sablat de 6 mm. Apoi, se monteazã o ramã de lemn sau PVC ºi... tabla e gata. Geamul serigrafiat este un geam pe care a fost depus, prin intermediul unei site de poliamidã, un desen specific, din email opac sau translucid. Apoi, acesta poate fi expus la o temperaturã înaltã. Unele procedee folosite vor conferi geamului seri-

grafiat o excepþionalã stabilitate ºi durabilitate - i se asigurã totodatã proprietãþile unui geam securizat. Tehnica de serigrafiere permite realizarea unei mari varietãþi de desene, în conformitate cu dorinþele clientului. Este posibilã realizarea desenului în mai multe culori. La faþade sau interior, geamul serigrafiat oferã multiple posibilitãþi de creaþie. În funcþie de model, acest tip de geam poate acþiona ca un filtru de ecranare a razelor solare. El oferã, în plus, avantajele unei durabilitãþi la ambianþa umedã, la agenþi de n curãþare sau zgârieturi. Articol realizat cu sprijinul geROm S.a. BuZÃu www.gerom-buzau.ro

istoria sticlei

Strãlucitor, cu umbre med Despre vitralii, avem în minte imagini culese de prin catedrale gotice, cu scene religioase sau personaje încoronate. Le asociem, prea grãbit, cu pioºenia catolicã sau cu regate apusene abia nãscute.

storia lor începe, practic, prin secolul al X-lea, în Evul Mediu, ca tehnicã de închidere a ferestrelor, la început în biserici ºi catedrale, apoi în castelele medievale. ªi în Antichitate se folosea sticla coloratã, fixatã în rame metalice, dar arta vitraliului apare ºi se perfecþioneazã în construcþia edificiilor gotice. Denumirea de „vitraliu“ e atestatã la primul monument gotic, mãnãstirea Saint Denis. Efectele extraordinare, mãreþia

54 l MisiuneaCASA 4/08

ºi misterul au dus la crearea unor opere de artã, cu profund caracter religios. Renaºterea ºi Reforma au venit cu un suflu nou. Vitraliul a pãtruns în arhitectura laicã; s-au consacrat marii maeºtri ai concepþiei ºi realizãrii unor opere de artã autentice, astfel încât a devenit picturã ilustrativã ºi element la modã. În secolele al XVII-lea ºi al XVIII-lea, moda vitraliilor a fost înlocuitã cu alte soluþii decorative, iar meºterii ºi-au

pierdut îndemânarea. Tehnica laborioasã de realizare a fost aproape uitatã. Poate cã Romantismul ºi apetenþa lui spre medieval au fãcut ca tehnica artizanilor sã renascã în Anglia secolului al XIX-lea. Este meritul arhitectului Pugin ºi al lui Charles Winston. Ei au redescoperit tehnica vitraliilor în stil gotic ºi au introdus vitraliul ca element decorativ esenþial. Apar astfel ateliere de sticlãrie care produc ferestre în stil ºi cu tehnicã medievale. Pe la 1850, fraþii Bolton, englezi emigranþi, deschid ateliere de vitralii în America ºi, prin tehnica ºi creaþiile dezvoltate de ei, pot fi consideraþi precursorii stilului american în arta sticlei.

În ultimii 30 de ani, interesul pentru produsele din aceastã gamã a crescut. Noile tehnologii, materialele diversificate, modalitãþile artistice insolite au dus la o veritabilã „epocã de aur“ a vitraliului. Panoplia decoraþiunilor interioare merge azi de la ferestre ºi uºi cu geamuri, la panouri decorative, plafoane ºi candelabre, abajururi ºi mese. În SUA, numeroase edificii publice te surprind cu opere de artã realizate în tehnica vitraliului. La noi, încercãrile sunt încã timide, þin de ambientul privat. Ar fi timpul ca arhitecþii sã fie mai îndrãzneþi, sã includã vitraliul printre opþiunile eficiente dar ºi generatoare de originalitate ºi frumos.

vitralii

medievale

Pentru cunoscãtori, vitraliul clasic Douã tehnici clasice sunt îndrãgite ºi recunoscute de artiºtii în vitralii, dar ºi de colecþionari ºi cunoscãtori. n Cea mai veche este tehnica plumbului, folositã de secole, prin care bucãþile de sticlã coloratã care alcãtuiesc desenul conceptual sunt asamblate în ºinã de plumb. Vitraliul tradiþional, cel mai preþios, este rezultatul unui proces laborios, în care sunt incluse alegerea subiectului, crearea unei machete, alegerea ºi tãierea sticlei colorate, pictarea sticlei ºi arderea în cuptor, prinderea într-o grilã de plumb ºi cositorirea. n Inventatã în secolul al XIX-lea, de cãtre L. C. Tiffany, o nouã tehnicã spectaculoasã (care-i poartã numele) a generat obiecte de mare valoa-

re artisticã ºi economicã. Sticla e montatã cu ajutorul unei foiþe de cupru, ceea ce permite modelarea în forme variate, iar obiectele rezistã peste 100 de ani ºi pot fi restaurate.

n O metodã mai nouã, nãscutã în America, foloseºte un film adeziv care se lamineazã la rece pe suprafaþa sticlei. Deºi permite realizarea de lucrãri mari ºi are un preþ mai redus, ea este admisã cu rezervã printre tehnicile clasice, fiind consideratã doar o imitaþie. n O altã tehnicã, de asemenea contestatã de maeºtrii clasici, este tehnica prin care bucãþile de sticlã sunt încãlzite pânã la topire, pentru a se lipi între ele. Folosind materiale costisitoare ºi fiind realizate artizanal, vitraliile clasice au preþuri mai mari, între câteva sute ºi mii de euro pe metrul pãtrat, în funcþie de dimensiuni ºi de complexitatea motivelor decorative. Oricum, asemenea obiecte se constituie ca opere de artã cu dãinuire în timp ºi originalitate incontestabilã.

Vitraliul aplicat – artã sau hobby? Element decorativ ºi funcþional, vitraliul pãtrunde rapid în casele noastre, cãci azi este foarte modern ºi oferã delicii estetice, dar ºi eficienþã în întreþinere. Cel aplicat utilizeazã o tehnicã nouã, care poate fi realizatã de un specialist dar ºi de cãtre fiecare dintre noi, devenind un veritabil hobby. Tehnica vitraliului aplicat permite împodobirea ºi înfrumuseþarea ferestrelor (chiar a celor termoizolante obiºnuite), a uºilor, mobilierului, oglinzilor, veiozelor ºi a altor obiecte decorative. În ateliere se folosesc cutplottere ºi utilaje speciale, dar dacã iubim frumosul, putem sã producem singuri vitralii. În magazinele de specialitate gãsim materialele necesare. Filmul pentru vitralii, cu 3 straturi, din poliester laminat, are o duratã de viaþã de pânã la 25 de ani ºi o filtrare a radiaþilor UV de

circa 90%. Se aplicã uºor ºi protejeazã interiorul odãilor de acþiunea luminii. Plumbul autoadeziv, dupã lipire, creeazã un ansamblu nedemontabil, rezistent la temperaturi între -40°C ºi 120°C. Poate fi în-

chis (patinã naturalã), negru, cenuºiu sau auriu. Din pãcate, la geamul termopan nu este permisã cositorirea. Vitraliile produse prin tehnici neconvenþionale, prin aplicare pe geam a unor folii divers colorate ºi a

unor baghete de plumb, uºor de obþinut, la un preþ rezonabil, sunt o alegere pentru modernizarea locuinþelor, însã nu au valoarea ºi frumuseþea vitraliilor clasice, adevãrate opere de artã.

Misiunea

l 55

CASA 4/08

advertorial

Caparol NatürliCh iNspiriert Vopsele acrilice pentru lemn

Intermezzo, procesul natural de decolorare în gri D

acã unii dintre noi preferã caracterul iniþial ºi culoarea lemnului proaspãt, alþii aleg nuanþa lemnului decolorat. Indiferent de preferinþele individuale, starea finalã a lemnului decolorat în gri este frumoasã ºi plãcutã. Tocmai pe aceastã certitudine se bazeazã cercetarea intensã efectuatã de CAPAROL în domeniul finisajelor pentru lemn. Arhitecturã modernã pentru construcþii din lemn Scopul final este ca lemnul sã îºi pãstreze intactã naturaleþea.

Sã luãm drept model cabanele de la munte, de un frumos griargintiu. Însã, procesul de decolorare în gri dureazã mulþi ani, iar diferenþele de nuanþã pot fi mari (în funcþie de orientarea cãtre punctele cardinale). Suprafeþele protejate (pervazele ferestrelor sau proeminenþele acoperiºurilor) nu se decoloreazã. Rezultã un aspect neunitar ºi pãtat. Soluþia salvatoare vine acum de la CAPAROL, cu gama sa de produse Capadur Natürlich Inspiriert, care rezolvã toate aceste probleme:

n Greyexpress

- reprezintã un catalizator bicomponent pentru accelerarea în mod natural a decolorãrii în gri din spaþiile de interior; n GreyWood - scoate foarte bine în evidenþã decolorarea naturalã în gri; n silverstyle - este o lazurã cu efect maxim pentru finisajul

deosebit al suprafeþelor din lemn (pentru spaþiile de interior ºi exterior); n twinproof - este conceput ca o lazurã transparentã pentru lemn, cu factor de protecþie ridicat contra razelor UV ºi a umezelii, (recomandat pentru suprafeþe de exterior).

sãnãtatea casei

Sãnãtate la îndemâna oricui

Purificatoarele de aer Recomandãri ºi interdicþii

Poluarea este un fenomen global, identificabil în toate mediile de viaþã. Resursele de luptã împotriva sa sunt fie cele individuale, fie cele ale comunitãþii. Nu putem trãi în pãduri lipsite de poluanþi atmosferici, însã pu tem aduce o pãrticicã din sãnãtatea naturii în casele noastre, folosind mijloace simple, necostisitoare, sau mai modernele dispozitive de purificare. mpotriva cui luptãm ºi Îafecteazã ce anume din aerul casei sãnãtatea respiraþiei?

58 l MisiuneaCASA 4/08



Existã particule materiale (praful, resturile organice rezultate prin deshuamãrile epidermei, pãrul animalelor) bacterii ºi viruºi, acarieni; avem însã de înfruntat ºi poluanþii gazoºi – fumul de diverse origini, electrosmogul, compuºii organici volatili degajaþi prin degradarea vopselurilor, pro-

duselor de curãþare, pesticidelor ºi adezivilor. Bolile alergice sau cu substrat atopic au o incidenþã în creºtere, cu declanºare încã din copilãrie. O astfel de patologie poate fi întreþinutã de spaþii neaerisite, care înmagazineazã o cantitate crescutã de alergeni. Categoria mijloacelor tehnice de îndepãrtare a particulelor atmosferice dãunãtoare este variatã, iar dispozitivele

Asociaþiile americane de boli pulmonare ºi agenþiile de protecþie a mediului insistã pe necesitatea introducerii unor mãsuri simple, la îndemâna oricui, care sã contribuie substanþial la ridicarea calitãþii aerului respirat în interiorul caselor:

Interzicerea fumatului în cadrul habitatului

Evitarea pãtrunderii animalelor de casã în camerele de dormit

Îndepãrtarea covoarelor pufoase, a draperiilor din materiale consistente

Aerisirea riguroasã ºi periodicã a camerelor

Asigurarea unui sistem de încãlzire eficient

Instalarea ventilatoarelor cu aer extern la nivelul bucãtãriei ºi bãii

sãnãtatea casei sunt grupate în funcþie de tipul poluanþilor asupra cãrora sunt eficiente. Particulele materiale cu potenþial alergen pot fi eliminate prin filtre mecanice sau electronice. Alergenii volatili, gazoºi sunt îndepãrtaþi fie cu ajutorul filtrelor specifice (particulele toxice sunt reþinute la trecerea prin filtru), fie prin distrugerea cu ajutorul ultravioletelor, oxidãrii fotocatalitice sau generãrii de ozon. Purificatoarele pentru întreaga casã acþioneazã prin încãrcarea particulelor cu forþe electrostatice, urmatã de atragerea acestora cãtre sistemul de filtrare. Modalitatea de prezentare variazã, de la cele plane, pânã la filtre curbate; conectarea se realizeazã întotdeauna la sistemul electric al casei. Purificatoarele pentru o singurã camerã sunt de forma unor cutii, acoperite cu material plastic, care pot fi aºezate direct pe podea sau pe masã ºi sunt destinate eliminãrii fumului de þigarã, polenului ºi prafului, nefiind eficiente asupra dioxidului de carbon, radonului ºi viruºilor. Filtrele de aer au avantajul cã nu emit ozon ºi îºi pãstreazã eficacitatea în îndepãrtarea

Sfatul nostru Asiguraþi revizia periodicã a aparatelor de aer condiþionat! În cadrul acestei operaþiuni, se curãþã ºi filtrele de aer.

60 l MisiuneaCASA 4/08

Sistemele de purificare a aerului sunt deseori integrate în cele care asigurã climatizarea locuinþei. Proiectanþii de instalaþii prevãd ºi amplasarea acestor sisteme, preferate de multe ori în dauna celor mobile, datoritã lipsei de tubulaturi ºi componente rãmase aparente.

prafului, polenului ºi fumului (ce-i drept, aceasta variazã pe o scarã destul de largã). Cele mici sunt mai zgomotoase ºi solicitã costuri de întreþinere mai mari, prin consumul electric ºi prin schimbarea repetatã a filtrelor. Sistemele cu precipitare electrostaticã au costuri de funcþionare reduse, dar emanã ozon. Varianta cu ventilator este zgomotoasã la o intensitate înaltã, însã cea fãrã ventilator este mai redusã ca eficacitate. În cazul purificatoarelor de aer prin precipitare electrostaticã, procesul este succedat de eliminarea unei cantitãþi variabile de ozon în aerul inspirat; deºi acesta este necesar la nivelurile înalte ale atmosferei (tocmai pen-

Sfaturi pentru alegerea unui sistem de purificare a aerului n Evitaþi

filtrele mici de camerã lipsite de ventilator, pentru cã puterea de curãþare este micã, iar cantitatea de ozon emanatã este mare.

alegere raþionalã ar fi achiziþio narea unui sistem de filtrare pen tru întreaga casã, care sã susþinã ºi încãlzirea sau rãcirea aerului.

tru a asigura protecþia împotriva ultravioletelor solare), la nivelul solului ozonul este un gaz iritant, nociv asupra funcþionalitãþii cãilor respiratorii, cu potenþial de agravare a unor boli. Poluarea aerului din interiorul casei se gãseºte printre primii cinci factori de risc pe care mediul înconjurãtor

n Verificaþi

eficienþa produsului înainte de cumpãrare, întrebând care este valoarea eficacitãþii minime.

n Alegeþi

un filtru care funcþionea zã adecvat la o intensitate ceva mai micã (low) – în felul acesta nu veþi mai fi deranjaþi de zgo motul creat.

îi furnizeazã asupra sãnãtãþii umane. Calea naturalã de eliminare a sursei de poluare este ventilarea cu aer liber din exterior, mãsurã limitatã de calitatea îndoielnicã a acestuia. Alternativa este reprezentatã de dispozitivele de purificare ºi ventilare interioare, menite sã controleze nivelul alergenin lor respiratori.

original

Mini-apartamentul O camerã îndeajuns de spaþioasã ne poate inspira pentru diverse modalitãþi de amenajare. Specialiºtii noºtri au lucrat de aceastã datã la un model de mini-apartament format din dormitor ºi baie, destinat unui copil. 62 l MisiuneaCASA 4/08

reamenajare

l copilului tãu C

ale prietenilor despre camera lor, separatã de cea a pãrinþilor sau de a celorlalþi fraþi, încep sã îi fascineze pe cei care nu au avut un spaþiu propriu. În consecinþã, când fiul sau fiica dumneavoastrã vor veni cu propunerea de a le amena-

ja o camerã individualã, cu baie proprie ºi intrare separatã, sã nu intraþi în panicã. Dacã dispuneþi de spaþiul necesar, este recomandat sã le faceþi pe plac înainte ca aceºtia sã resimtã necesitatea ca pe o frustrare. Nu este o cerinþã exageratã iar cheltuielile

pot fi minime. Pentru a le dezvolta o personalitate echilibratã, este important ca dorinþele copiilor sã fie tratate cu interes. Astfel, ei vor simþi cã sunt importanþi pentru pãrinþii lor ºi vor primi sugestiile celor mari cu aceeaºi receptivitate. Misiunea

l 63

CASA 4/08



opiii încep sã-ºi manifeste trãsãturile individualiste la vârste parcã din ce în ce mai mici. Unul din primele semne este dorinþa de a avea un dormitor personal, dupã ce, ani de zile, au insistat sã doarmã alãturi de pãrinþi... Poveºtile colegilor sau

reamenajare

original

2. Primul strat de finisaj implicã un material mai consistent, pentru acoperirea defectelor.

3. Amorsarea pereþilor se face cu un grund de profunzime, rezistent la factori agresivi.

1. Mixarea gletului se face mecanic, obþinându-se o pastã omogenã.

Este o modalitate de a-i apropia ºi responsabiliza.

Un dormitor... De ce nu o garsonierã?

64 l MisiuneaCASA 4/08

4. Pentru realizarea efectului decorativ, s-au folosit vopsele de mai multe culori, simplu de combinat.

6. Cel alãturat a fost vopsit în portocaliu iar fondul zonei ce va fi decoratã - cu un crem închis.

hidroizolaþie umedã. În continuare, s-au aplicat gresia ºi faianþa, care ulterior au fost chituite. Surplusul de chit a fost eliminat iar colþurile interioare – siliconate. Partea superioarã a pereþilor bãii a putut fi acoperitã cu glet, stratul de vopsea de deasupra preluând rolul de barierã de vapori. Limita dintre gresie ºi parchet a fost marcatã printr-o baghetã de trecere, rezistentã la trafic ºi umiditate.

5. Pentru a-i da un aspect incitant, unul din pereþi a fost colorat într-o nuanþã plãcutã de lila.

7. Peste aceastã culoare se vopseºte cu un galben-muºtar, strat care va fi „modelat“ de specialistul decorator.

Finisaj în mai multe straturi Cum zidurile au prezentat unele denivelãri, acestea necesitau oarece lucrãri de finisare. Înainte de toate s-a aplicat un strat de grund, care sã stabilizeze particulele „rebele“. Dacã, dupã uscare, suprafaþa grundului din aceastã gamã este matã, atunci amorsa corespunde standardelor prevãzute de producãtor. A

urmat aplicarea unui sistem de douã gleturi. Primul glet de interior, pe bazã de ipsos aditivat, a fost destinat denivelãrilor de pânã la 10 mm. În general, el se combinã cu apã rece ºi se mixeazã cu ajutorul unui rotator cu paleþi, pânã la obþinerea unei mase uniforme, fãrã aglomerãri. Se aºteaptã 5 minute, apoi se repetã operaþiunea de mixare. Acest prim glet are o rezistenþã mare ºi o aderenþã care sporeºte



Cu o astfel de problemã ne-a abordat unul din cititorii revistei, prin intermediul forumului www.misiuneacasa.ro, iar specialiºtii noºtri nu au ezitat sã rãspundã provocãrii. Dupã primele mãsurãtori de la faþa locului, s-a constatat cã spaþiul pus la dispoziþie este destul de mare. Instantaneu, în mintea tuturor a încolþit o idee: de ce sã nu amenajeze o garsonierã, un miniapartament pentru fiica cititorului nostru? Ideea a prins imediat iar specialiºtii au trecut la realizarea planului. Au imaginat un dormitor mic ºi cochet, separat printr-o compartimentare parþialã de baia aferentã. Între dormitor ºi sala de baie nu a fost prevãzutã o uºã, ci a fost lãsatã o deschidere în care poate fi amplasatã ulterior o perdea sau un canat glisant. Lucrarea a debutat cu finisarea dormitorului. Pentru început, s-au amorsat pereþii, apoi au fost aplicate 2-3 straturi de glet. A urmat acoperirea cu vopsea lavabilã ºi execuþia unui efect decorativ. Finisarea pardoselii a implicat curãþarea ºi grunduirea acesteia, apoi montarea parchetului. În baie a fost necesarã grunduirea pereþilor ºi pardoselii, dupã care s-a recurs la o

reamenajare

original calitatea straturilor aplicate ulterior. Dupã 24-48 de ore (în funcþie de grosime ºi temperaturã), se poate aplica cel de-al doilea glet, într-un strat fin, de maximum 3 mm grosime. Aceastã pastã are o compoziþie pe bazã de compuºi minerali aditivaþi ºi permite finisaje netede. Materialul întãrit este permeabil la vapori ºi are, de asemenea, un grad mare de aderenþã. El poate constitui chiar finisajul final sau poate fi acoperit cu vopsea.

8. Suprafaþa proaspãt vopsitã în galben se tamponeazã cu un instrument special conceput de producãtor, numit „burete marin“.

9. Dungile de culoare mov, alb ºi roºu se aplicã folosind un ºpaclu din cauciuc, înmuiat succesiv în fiecare vopsea.

Culori tari pentru o atmosferã veselã Unul din elementele cheie în amenajarea corespunzãtoare a dormitorului unui copil este alegerea culorilor cu care se vopsesc pereþii. S-a constatat cã majoritatea preferã nuanþele puternice. Culorile vii ºi calde, în acelaºi timp, îi stimuleazã pe copii, indiferent de vârstã. Noi adãugãm cã trebuie sã ne oprim, totuºi, la anumite limite ale stridenþei, care încarcã atmosfera în mod nejustificat. Dacã un specialist reuºeºte sã combine aceste culori în mod inspirat, atunci dormitorul va deveni un spaþiu foarte plãcut pentru petrecerea timpului. Problema care se pune totuºi este dacã aceste culori pot sã inspire în acelaºi timp calmul necesar, þinând cont ºi de faptul cã este vorba, totuºi, de un loc de odihnã. Secretul constã în ingeniozitatea cu care meºterii

66 l MisiuneaCASA 4/08

10. În continuare, meºterii încep finisarea pardoselii. Ca de obicei, lucrarea debuteazã cu operaþiunea de grunduire.

11. Dupã uscarea amorsei, se aplicã adezivul pe pardosealã ºi la montarea plãcilor de parchet.

14. Pasul urmãtor este mãsurarea ºi trasarea semnelor unde se vor realiza gãurile pentru diblurile baghetei.

15. Fiind o pardosealã de beton, sunt necesare o bormaºinã cu percuþie ºi un burghiu de calitate.

Amenajarea finalã, deºi este una extrem de elaboratã, se potriveºte foarte bine vârstei beneficiarului, fiind practic inspiratã din ideile unui copil. ul, eventual calculatorul), fapt care ar completa cerinþele acestui spaþiu multifuncþional.

Un sistem decorativ de mare efect

12. În continuare, se aplicã adezivul, în linii ondulate, pe plinta ce va masca rosturile de dilataþie pãstrate.

13. Timpul de punere în operã a adezivului este destul de scurt, astfel cã plintele se vor monta într-un ritm alert.

Misiunea

l 67

CASA 4/08



16. Prinderea baghetei de trecere se realizeazã cu ºuruburi. Fixarea acestora se face cu o maºinã de gãurit ºi înºurubat, cu acumulator.

reuºesc sã combine ºi sã echilibreze culorile. Din fericire, avem aici suprafeþe largi cu aspect de lemn - pardoseala ºi mobilierul ceea ce face din acest habitat un loc relaxant ºi odihnitor. Dacã pe peretele opus patului existã o fereastrã, montarea unor draperii de culoare deschisã va contribui la restabilirea echilibrului cromatic. În aceastã camerã poate fi creat ºi un perimetru destinat activitãþilor ºcolare (biro-

Dacã despre vopsirea clasicã a pereþilor mai sunt foarte puþine de spus, credem cã sistemul decorativ aplicat aici necesitã o descriere mai amplã. La prima vedere acesta pare destul de complicat, însã dacã achiziþionaþi sistemul complet, de la aceeaºi firmã producãtoare, veþi intra ºi în posesia informaþiilor referitoare la execuþie. Pentru început, peretele frontal se acoperã cu o vopsea portocalie, apoi cu mai multe tipuri de lazuri, pentru efecte estetice. Lazurile au 4 culori: crem, mov, galben-muºtar ºi roºu. Vopseaua portocalie este o lavabilã de interior fabricatã pe bazã de dispersii apoase de copolimeri acrilo-stirenici, pigmenþi ºi adi-

reamenajare

original

17. În continuare, se preparã amorsa destinatã tratãrii pereþilor bãii.

18. Grunduirea pereþilor bãii este foarte importantã, din cauza umezelii crescute la care vor fi supuºi aici.

20. În continuare, se aplicã cu bidineaua un strat de hidroizolaþie.

68 l MisiuneaCASA 4/08

21. ªi pereþii bãii necesitã hidroizolare. Cu aceastã ocazie se acoperã ºi micile fisuri.

23. Peste materialul proaspãt aplicat se întinde o bandã de etanºare, elasticã ºi rezistentã.

ma aspectului general mai mult dinamism ºi consistenþã.

Baie cu rol funcþional sutã la sutã Dupã încheierea lucrãrilor de finisare a dormitorului, meºterii au luat în primire baia. În prima fazã au fost amorsaþi pereþii ºi pardoseala cu un grund de profunzime, fãrã solvent, rezis-

22. Zonele de îmbinare se hidroizoleazã suplimentar, cu o pastã mai consistentã.

24. Banda de etanºare se înglobeazã ulterior în materialul hidroizolant, astfel încât sã nu rãmânã la vedere.

tent la factori atmosferici agresivi. Apoi, pe aceleaºi suprafeþe, s-a aplicat o hidroizolaþie bicomponentã, flexibilã, care va îndepãrta umezeala de sub plãcile de gresie ºi faianþã ce urmeazã a fi montate. În zona duºului, solicitãrile sunt extreme, în consecinþã hidroizolaþia se suplimenteazã cu benzi de etanºare elastice. Operaþiunea de placare

debuteazã cu aplicarea adezivului pe zid sau pardosealã, în pat subþire, folosindu-se o gletierã cu dinþi de 10 mm, pentru a forma ºanþuri în masa de mortar. Acestea vor asigura o distribuire uniformã a adezivului pe intradosul plãcii când piesa este presatã pe perete, rezultând o aderenþã perfectã. Cele 3 tipuri de plãci de faianþã alese fac parte dintr-o colecþie



tivi. Acest material este rezistent ºi la acþiunea ciupercilor, a mucegaiurilor ºi bacteriilor. Dupã patru ore se poate aplica vopseaua crem, în unul, maximum douã straturi. Peste alte 2-4 ore se aplicã lazura în cele 4 culori. Pentru aceste operaþiuni s-au folosit rola cu blanã, buretele marin ºi ºpaclul de cauciuc. Metoda depunerii lazurii constã în îmbibarea mãnuºii, a buretelui sau a trafaletului, cu lazurã. Se îndepãrteazã excesul de vopsea de bazã ºi se trece la tamponarea zonei vizate. Efectul obþinut þine de porozitatea buretelui sau a mãnuºii. O tehnicã specialã este cea a ºtergerii lazurii - operaþiunea presupune o îndemânare deosebitã, deoarece lazura se aplicã în tuºe scurte - cu pensula, apoi se îndepãrteazã imediat prin tamponare cu buretele, mãnuºa sau trafaletul. Modelele geometrice executate ulterior cu ºpaclul de cauciuc vor impri-

19. Dacã, verificând suprafaþa dupã 3 ore, se constatã o grunduire slabã, amorsarea se va repeta.

reamenajare

original

25. Dupã ce hidroizolaþia s-a uscat, meºterii au început sã lucreze la placarea ceramicã a pereþilor.

26. Piesele de faianþã se preseazã cu grijã peste adeziv. Între plãci se monteazã distanþiere.

27. Au fost aplicate rânduri de faianþã de culori diferite, separate prin brâuri viu colorate.

31. Urmãtoarea operaþiune este îndepãrtarea surplusului de chit, cu un burete umezit.

32. Meºterii noºtri protejeazã suplimentar colþurile, astfel cã, în primã fazã, aplicã o bandã adezivã.

33. Ulterior, printre benzile ce protejeazã elementele ceramice, se aplicã silicon sanitar.

special conceputã pentru bãile de copii. Nuanþele de mov, roz ºi crem au un efect înviorãtor ºi generator de bunã-dispoziþie. Piesele au dimensiunile de 20 x 30 cm, iar finisajul este mat, aderent. Calitãþile acestor plãci includ rezistenþa sporitã la zgâriere ºi la acþiunea agenþilor chimici din detergenþii casnici, întreþinerea lor fiind extrem de facilã. Grafica discretã a emailului care le acoperã, în combinaþie cu brâul multicolor ºi culorile pastelate genereazã un mediu în care copiii sã se simtã cât mai bine, ca într-un loc de joacã numai al lor. Piesele de gresie au dimensiunile 30 x 30 cm ºi suprafaþa mãtuitã. S-a folosit aceeaºi nuanþã cu cea a faianþei, pentru a crea o salã de baie cu aspect uniform. Conform fiºei tehnice, plãcile de gresie au o rezistenþã medie, fiind destinate traficului domestic. Culorile pot fi combinate cu uºurinþã între ele, con-

70 l MisiuneaCASA 4/08

28. În continuare, se monteazã gresia pe pat de adeziv (acelaºi ca în cazul faianþei).

29. Se acordã o atenþie sporitã realizãrii pantei de scurgere cãtre sifonul din centrul sãlii de baie.

30. Dupã 24 de ore, gresia ºi faianþa pot fi chituite. Pentru asta se foloseºte o gletierã din cauciuc.

34. Apoi se pulverizeazã apã, pentru ca siliconul sã poatã fi prelucrat.

35. Cu o linguriþã specialã, meºterul îndepãrteazã surplusul de silicon dintre benzile protectoare.

36. La final, benzile de hârtie sunt îndepãrtate cu grijã, pentru a nu rãmâne urme pe ceramicã.

Pentru a spori efectul estetic, într-unul din pereþii bãii s-a confecþionat o niºã în care au fost amplasate câteva roci.

ferind spaþiului luminozitate ºi senzaþia de spaþiu deschis. Elementele sanitare ºi accesoriile cu care a fost dotatã baia fac parte dintr-o colecþie modernã, adaptatã, de asemenea, în scopul utilizãrii de cãtre copii.

Mobilier ºi accesorii potrivite vârstei Dupã încheierea lucrãrilor de amenajare, a urmat automat operaþiunea de mobilare ºi decorare a dormitorului. Mobilierul a fost compus din piese clasice, la care pot fi adãugate corpuri suspendate ºi elemente pliante. Noi am optat pentru o mobilare sumarã ce include patul, un ºifonier, noptierã, o comodã ºi douã corpuri suspendate. Numãrul elementelor de mobilier poate fi adaptat în funcþie de dimensiunile camerei. Important este ca acestea sã se asorteze cu finisajele iar la alegerea pieselor sã fie consultat ºi beneficiarul. n Misiunea

l 71

CASA 4/08

creaþie proprie

bricolaj

Acest model de policioarã, pe care îl puteþi personaliza prin culorile folosite, poate fi pliat de-a lungul peretelui, datoritã balamalelor care îi asigurã mai multe grade de libertate.

O policioarã cochetã 3

În principiu, suportul poate fi ºi un triunghi dreptunghic, dar noi am ales o formã avantajoasã estetic.

Parcurgeþi contururile în ritul pe care vi-l permite turaþia ferãstrãului, altfel riscaþi sã distrugeþi lama instrumentului. E o scândurã destul de groasã, deci va trebui sã aveþi un pic de rãbdare.

Urmeazã finisarea apelând la ºlefuitorul cu bandã. Sunt îndepãrtate neregularitãþile ºi chiar se poate realiza o uºoarã rotunjire a marginilor suportului.

74 l MisiuneaCASA 4/08

Tãiaþi lemnul dupã un model prestabil it, folosind ferãstrãul pendular care perm ite debitarea cu linii curbe. Vor rezulta platforma policioarei ºi suportul ei mob il.

Procuraþi-vã materialele: o bucatã (panou) de lemn stratificat, vopsele de diverse culori, balamale care sã asigure o mobilitate de minimum 90°.

Sfatul nostru Nu diluaþi vopseaua în mod excesiv, chiar dacã vi se pare cã pensula nu alunecã! Altfel, va trebui sã reluaþi acoperirea de mai multe ori.

De aici încolo trebuie sã deþineþi un control perfect asupra pensulei. Dacã amorsaþi lemnul „crud“, nu va mai fi nevoie...

Am decis ca vopsirea platformei sã se facã în carouri. Pentru aceasta, au fost necesare câteva linii trasate cu creionul de tâmplãrie.

... sã aplicaþi decât un singur strat de vopsea, eventual rectificat în ultima etapã. Folosiþi o pensulã de calitate, care nu îºi „pierde“ firele. Misiunea

l 75

CASA 4/08



bricolaj

creaþie proprie

Colorarea pãtratelor verzi presupune o concentrare deosebitã, dar rezultatul obþinut va fi pe mãsurã.

Urmeazã montarea balamalelor. Întrucât între blat ºi perete se va plia ºi suportul, aceste balamale se vor fixa pe distanþiere de lemn.

Pentru a nu rãmâne urme inestetice de vopsea (în relief), încãrcaþi pensula cât mai puþin.

Cealaltã pereche de balamale se fixeazã pe suport ºi blat. Întrebuinþaþi ºuruburi scurte, pentru lemn.

Dupã ce toate ºuruburile pentru lemn sunt la locurile lor, mai este necesarã fixarea în perete (de preferat cu dibluri). Sistemul de balamale permite ridicarea platformei ºi plierea ei, dupã necesitãþi. Puteþi amplasa aceastã policioarã în bucãtãrie, pe hol sau într-o altã zonã de acces.

CONCURS cu premii în scule electrice Câºtigãtorul ediþiei din luna martie:

Mariana Suciu Veºtem, jud. Sibiu Premiul:

o niVElã CU lASEr

Cu ce unealtã au fost debitate elementele de lemn ale mãsuþei? Trimite-ne rãspunsul completând talonul de pe pagina urmãtoare.

76 l MisiuneaCASA 4/08

PARDOSELI DE LEMN - cel mai natural lucru

Spaþiul natural, accesibil prin

Durabil, tradiþional ºi totuºi inovator, parchetul a fost ºi a rãmas cel mai bun material pentru realizarea pardoselilor. Lemnul este iniþiatorul stãrii de bine, ne stimuleazã simþurile ºi rezoneazã sub paºii noºtri. Îl putem întâlni atât în spaþiile de locuit cât ºi în cele publice, acolo unde se doreºte crearea unui spaþiu familiar, ca acasã. Realizarea unei pardoseli de calitate constã nu numai în calitatea acoperirii finale, dar ºi în felul în care aceasta este montatã ºi pusã în operã. Pentru produsele THOMSIT acest lucru este o “specialitate”, oferind celor ce le folosesc cel mai natural ºi simplu lucru. În proiectarea ºi mai ales în execuþia pardoselilor din lemn, gama THOMSIT rãspunde celor mai exigente cerinþe de siguranþã ºi garanþie în tehnologia de realizare, oferind întregul suport tehnic necesar. De la pregãtirea suprafeþei suport ºi pânã la lipirea efectivã a lamelelor de parchet se lucreazã doar cu produse 100 % compatibile între ele ºi care nu conþin solvenþi. Gama THOMSIT este numãrul 1 în tehnologia de montare a pardoselilor în Germania ºi restul Europei, fiind prezentã pe toate continentele cu o gamã ce depãºeºte 80 de produse dedicate pardoselilor. Lemnul folosit ca ºi pardosealã este un material de la care te aºtepþi sã dureze o viaþã, însã definitorii sunt modul ºi produsele folosite la montaj. Sistemul THOMSIT pentru parchet cuprinde produse pentru repararea suprafeþei suport, amorse, ºape autonivelante, adezivi, produse pentru finisarea parchetului. Lacurile Thomsit pentru parchet sunt realizate pe bazã de apã ºi permit obþinerea unui aspect final mat, ultra-mat sau lucios. Adezivul poliuretanic pentru parchet THOMSIT P625 oferã o foarte bunã rezistenþã în timp ºi este compatibil cu diverse tipuri de pardoseli din lemn ºi esenþe. Protecþia împotriva umiditãþii din suprafaþa suport este realizatã prin tratarea acesteia cu amorsã epoxidicã bicomponentã Thomsit R755,

www.thomsit.ro

cu rol de barierã de vapori. Între stratul barierã ºi adeziv se aplicã ºapa autonivelantã THOMSIT DH maxi, care asigurã o planeitate perfectã a suprafeþei ºi împiedicã adunarea adezivului. Gama THOMSIT oferã nu numai un sistem complet ºi compatibil pentru montarea pardoselilor din lemn, dar este diferenþiatã în funcþie de grosimea si tipul de parchet. Produsele Thomsit aderã atât pe suprafeþe normale cât ºi pe suprafeþe dificile, oferind soluþii alternative, protejând mediul ºi sãnãtatea utilizatorilor. În plus, ele asigurã cea mai bunã protecþie posibilã împotriva reclamaþiilor, reduc timpul de lucru ºi fac ca montarea parchetului sã fie mai economicã.

geotehnicã

soluþii

Studiul geotehnic trebuie sã cuprindã inclusiv menþionarea metodelor, utilajelor ºi aparaturii folosite.

Prezentarea rezultatelor investigãrii terenului de fundare Investigarea preliminarã a terenului de fundare se finalizeazã, de regulã, cu un aviz geotehnic preliminar care va cuprinde, în mãsura în care s-au putut obþine în aceastã fazã, diversele componente ale studiului. Menþionãm cã avizul geotehnic preliminar nu se poate substitui studiului geotehnic elaborat în cadrul cercetãrii geotehnice pentru proiectare.

80 l MisiuneaCASA 4/08

Investigarea de proiectare

Investigarea de control

Investigarea terenului de fundare se efectueazã pe baza unei teme întocmite de proiectantul construc‑ þiei, care trebuie sã cuprindã:

Investigarea de control se efectueazã în faza de execuþie a lucrãrii ºi se finalizeazã printr‑un proces‑verbal de recepþie a tere‑ nului de fundare sau printr‑un raport de monitorizare geotehnicã a execuþiei.

n precizarea

zonei pentru care se realizeazã investigarea respectivã; n planul de ansamblu ºi pe secþiuni ale construcþiilor proiectate, cu indicarea principalelor elemente structurale, a construcþiilor învecinate, a conductelor ºi a instalaþiilor proiectate, a celor situate în zona învecinatã; n date generale asupra construcþiilor proiectate (categorii ºi clase de importanþã, caracteristici constructive, dimensiuni, încãrcãri transmise terenului sau la cota zero, tasãri ºi deformaþii admisibile din punct de vedere tehnologic ºi al structurii de rezistenþã, diferite variante de construcþie ºi montaj tehnologic, date despre procesele tehnologice care ar putea

influenþa terenul de fundare - acþiuni dinamice, surse termice, de umezire, de agresivitate chimicã etc). Pe baza temei, executantul investigãrii terenului de fundare elaboreazã programul de investigare.

Raportul de monitorizare geotehnicã a execuþiei cuprinde, de regulã: n note

privind natura ºi caracteristicile terenurilor întâlnite în timpul execuþiei ºi compararea lor cu previziunile din studiul geotehnic; n dispoziþii de ºantier privind modificarea unor soluþii geotehnice, rapoarte de neconformitate a unor lucrãri geotehnice executate, dispoziþii de sistare ºi de reluare, dupã remediere, a unor lucrãri geotehnice; n note privind comportarea lucrãrii în curs de execuþie ºi a vecinãtãþilor, în raport cu terenul de fundare.

Componentele studiului geotehnic Partea din studiul geotehnic care se referã la prezentarea informaþiilor va cuprinde:

Partea din studiul geotehnic care se referã la evaluarea informaþiei geotehnice va cuprinde:

1 Date generale:

 încadrarea

 denumirea

obiectivului, adresa amplasamentului (poziþionarea pe planul de situaþie), clientul, faza ºi scopul cercetãrii, date de temã, lista documentelor tehnice furnizate de client (sau proiectant);  numele, adresa ºi calitatea tuturor unitãþilor care au participat la efectuarea cercetãrii terenului de fundare;  caracteristicile topografice, geomorfologice, hidrologice ºi seismice ale amplasamentului. 2 Încadrarea prealabilã a lucrãrii într-o anumitã categorie

geotehnicã 3 Sinteza informaþiilor obþinute din investigarea terenului de fun-

dare:  volumul

de lucrãri realizate; utilajele ºi aparatura folosite;  datele calendaristice între care s-au efectuat lucrãrile de teren ºi de laborator;  metodele folosite pentru recoltarea, transportul ºi depozitarea probelor;  informaþiile obþinute în faza de documentare ºi de recunoaºtere a amplasamentului, cantitatea ºi calitatea datelor preexistente privind parametrii geotehnici ai straturilor ce alcãtuiesc terenul de fundare;  stratificaþia pusã în evidenþã;  nivelul apei subterane ºi caracterul stratului acvifer (cu nivel liber sau sub presiune);  caracteristicile de agresivitate ale apei subterane ºi, eventual, ale unor straturi de pãmânt;  eventuala existenþã a unor presiuni excedentare ale apei în porii pãmântului (faþã de presiunea hidrostaticã);  rezultatele încercãrilor în laborator ºi pe teren;  fiºe sintetice pentru fiecare foraj sau sondaj deschis, cuprinzând: descrierea straturilor identificate, rezultatele sintetice ale încercãrilor de laborator geotehnic, rezultatele penetrãrilor standard  SPT (dacã este cazul), nivelurile de apariþie ºi de stabilizare ale apei subterane;  releveele sondajelor deschise ºi eventuale relevee ale fundaþiilor construcþiilor învecinate;  diagrame, grafice ºi tabele cuprinzând rezultatele lucrãrilor experimentale;  buletine sau centralizatoare pentru analizele chimice;  planuri de situaþie cu amplasarea lucrãrilor de investigare, hãrþi cu particularitãþile geologico-tehnice, geotehnice, geofizice ºi hidrogeologice ale amplasamentului sau a unei zone mai extinse (dacã este cazul);  secþiuni geologice, geotehnice, geofizice, hidrogeologice, bloc-diagrame;  alte date rezultate din lucrãrile întreprinse.  metodele,

OBservaþII Buletinele de încercare cuprin‑ zând înregistrarea tuturor da‑ telor obþinute în timpul încercãrilor ºi toate elemente‑ le necesare verificãrii calcule‑ lor care au condus la rezulta‑

tele încercãrilor respective se pãstreazã, de regulã, la unita‑ tea elaboratoare. Copii ale acestor buletine vor fi înainta‑ te beneficiarului, la cererea acestuia.

definitivã a lucrãrii într-o anumitã categorie geotehnicã sau a pãrþilor din lucrare în diferite categorii geotehnice;  analiza ºi interpretarea datelor lucrãrilor de teren ºi de laborator ºi a rezultatelor încercãrilor, având în vedere metodele de prelevare, transport ºi depozitare a probelor, precum ºi caracteristicile aparaturii ºi ale metodelor de încercare; dacã unele rezultate sunt eronate, nerelevante, insuficiente sau imprecise, acest lucru trebuie menþionat ºi comentat în consecinþã; dupã caz, se vor face propuneri pentru efectuarea unor lucrãri suplimentare;  secþiuni (profile) caracteristice ale terenului, cu delimitarea diferitelor formaþiuni (straturi) pentru care se stabilesc valorile caracteristice ºi valorile de calcul ale principalilor parametri geotehnici; se va preciza modul de determinare a valorilor caracteristice, ponderile acordate diferitelor grupuri de valori (determinate prin încercãri în laborator sau in situ, preluate din bãnci de date etc.) ºi dispersia acestor valori;  evaluarea stabilitãþii generale ºi locale a terenului pe amplasament; evidenþierea amplasamentului construcþiei ºi sistemelor constructive recomandabile, determinate de condiþiile geotehnice, hidrogeologice ºi seismice;  adâncimea ºi sistemul de fundare recomandabile;  evaluarea presiunii convenþionale de bazã ºi a capacitãþii portante (în cazul fundãrii directe), precum ºi a capacitãþii portante estimate a piloþilor sau a baretelor (în cazul fundãrii indirecte);  calcule de tasãri probabile, presiuni critice, verificãri ale stabilitãþii taluzurilor excavaþiilor etc;

Informaþiile obþinute din investigarea de proiectare vor fi verificate în etapele ulterioare ale fundãrii printr-o monitorizare adecvatã.

 soluþii

de îmbunãtãþire a terenului (dacã este cazul); în cazul fundãrii pe pãmânturi cu caracteristici speciale: sensibile la umezire, cu umflãri ºi contracþii mari, lichefiabile, foarte compresibile, sensibile la îngheþ, agresive faþã de construcþii (dacã este cazul);  mãsuri speciale pentru prevenirea producerii degradãrilor în construcþiile existente, învecinate celei proiectate (dacã este cazul);  încadrarea terenurilor în categoriile prevãzute de reglementãrile referitoare la lucrãrile de terasamente;  poziþia gropilor de împrumut ºi volumele disponibile (dacã este cazul);  recomandãri privind tehnologiile de execuþie a lucrãrilor de fundare;  mãsuri privind protejarea construcþiei împotriva infiltraþiilor apei subterane ºi a ascensiunii capilare, precum ºi pentru prevenirea antrenãrii hidrodinamice din teren;  mãsuri pentru protecþia primarã a betonului din fundaþii.  mãsuri

Misiunea

l 81

CASA 4/08

Biserica G

pastila de culturã

1 2 Meritã ºtiut! La ceas aniversar – 175 de ani de la sfinþire – evocãm acest monument istoric cunoscut cu denumirile de Biserica „Înãlþarea Domnului“, „Teiul Doamnei” sau „Ghica-Tei”.

incursiune sumarã în trecutul actualei vetre a Capitalei României ne conduce în zona nordicã, în imediata apropiere a firului apei Colentina. Aspectul de acum diferã radical de cel din veacurile trecute. Pe aceastã succesiune de lacuri, de la nord de Buftea ºi pânã la sifonul de la Cãldãraru, unde apele Colentinei se uneau cu cele ale Dâmboviþei, acumulãrile realizau o cãdere în trepte de circa 50 de metri. Ca atare, au fost

82 l

Misiunea

CASA 4/08

create stãvilare, baraje ºi chiar o ecluzã între lacurile HerãstrãuFloreasca. Situaþia s-a schimbat la regularizarea cursului acestui râu, lucrare de anvergurã întreprinsã conform celor preconizate de inginerul Dorin Pavel, care, pe traseul a mai bine de 50 km, a proiectat o salbã de lacuri menite sã asigure o acumulare de apã necesarã în perioadele secetoase ale anului, oferind agricultorilor posibilitatea de a iriga suprafeþele limitrofe.

1. Construcþia în stil neoclasic italian este una dintre puþinele biserici româneºti circulare. 2. Lãcaºul de cult a fost paraclis familial, iar curtea a devenit cimitirul Ghiculeºtilor. 3. În dreapta bisericii se aflã Palatul Ghica-Tei, valoros monument de arhitecturã al Capitalei.

Malurile acestor lacuri, bordate azi de parcuri, grãdini sau zone rezidenþiale, în veacurile trecute trebuiau protejate de inundaþii. Domnul pãmântean al Þãrii Româneºti, Grigore al IV-lea Ghica (1822-1828), a început construirea unui palat. Domnul a avut reºedinþa în oraº, în casele pãrinteºti de pe podul Mogoºoaiei, dar a dorit ºi un loc retras, nu departe însã de Bucureºtiul acelor ani. Cãutãrile l-au determinat sã se opreascã

în ambianþa râului Colentina, în imediata apropiere a strãvechii mãnãstiri Plumbuita (moºia Colentinei îi aparþinea). Locul mai fusese valorificat în secolul al XVIII-lea de cãtre precursorii Ghiculeºtilor, însã vicisitudinile provocate de conflictele militare ruso-otomane le fuseserã fatale. Lucrarea a fost încredinþatã unor constructori italieni, care îºi exercitau profesiunea, de ani buni, în nordul Mãrii Negre. Lor li se atribuie frumoasa salbã

a Ghica -Tei 3

sit ca reºedinþã ºi de fratele sãu, Alexandru, iar la 1854 a gãzduit un comandament otoman. Ulterior, a cunoscut o totalã neglijare, pentru ca, dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, prin modul de „valorificare” a spaþiilor, sã gãzduiascã o instituþie a celor cu probleme de comportament. Dacã, ulterior, varul a acoperit compoziþiile respective, mai recent, când clãdirea s-a repartizat unei unitãþi de alimentaþie publicã, soluþia a fost ºi mai agresivã, recurgându-se în unele cazuri la aplicarea unor panouri de faianþã. A trebuit sã urmeze dezmeticirea pentru a face actul reparator menit a recupera moºtenirea iniþialã, atât cât s-a mai putut. Sã revenim la faptele ctitorului. La 1833, a considerat cã era necesarã ºi o bisericã. Noua construcþie era menitã a fi paraclis, componentã a palatului. Plasatã pe o zonã cu deschidere largã spre meandrele râului



de construcþii care conferã zonelor limitrofe apelor caracter de staþiune balneoclimatericã. Buni pietrari, valoroºi constructori, receptivi la cele revendicate de comanditar, armonizând utilul cu rezistenþa ºi eleganþa construcþiei, aceºti pricepuþi meºteri au lucrat deseori ºi pe teritoriul românesc. Prin proiectul arhitectului X. Villacrosse, proaspãtul domn a obþinut un edificiu echilibrat, care a intrat în memoria timpului ca Palatul Ghica-Tei. Se pot remarca fericitele proporþii conferite edificiului, fiecare laturã constituind efectiv o faþadã. Teiul, prezent din abundenþã în parcul aferent, a ajuns elementul definitoriu al viitorului cartier ºi mai apoi al respectivului lac. Interioarele palatului cãpãtaserã ºi decoraþiuni interioare, pictate de Giacometti. Din pãcate, în decursul anilor, a avut parte de o diversitate de modificãri, adeseori vãtãmãtoare. Palatul a fost folo-

pastila de culturã

Neoclasicismul, nu foarte cunoscut la acea vreme în Þara Româneascã, cel puþin nu în arta religioasã, a fost reprezentat aici cu succes de meºteri ºi pictori italieni.

Colentina, azi spre lacurile Tei ºi Plumbuita, are un pridvor deschis spre vest, cu coloane dorice perechi ce susþin un fronton triunghiular. Biserica, prin planul ei, este unicat pe teritoriul fostei Þãri Româneºti, având totuºi o „sorã“ de proporþii mai mari pe teritoriul Moldovei, la Leþcani, nu departe de Iaºi. Biserica Ghica - Teiul Doamnei este o construcþie circularã, în stil neoclasic italian. Constructor a fost meºterul (arhitectul) german Iosif Weltz, care a zidit-o în apropierea fundaþiei unei biserici mai vechi. Aceasta a primit, preluând de la anteriorul lãcaº, hramurile: „Înãlþarea Domnului“, „Naºterea Fecioarei Maria“ ºi noul hram „Sf. Grigore“. Iniþial, a fost paraclis familial, ctitorii pictaþi în pronaos flancând intrarea. În incintã se remarcã jilþurile

84 l

Misiunea

CASA 4/08

domneºti ºi dulapurile conþinând 3 tuiuri de învestiturã în calitate de vizir al Imperiului Otoman ºi unul de mazilire. Sfântul lãcaº a fost renovat în 1894, pictura a fost refãcutã în 1927, iar dupã cutremurul din 1940, când s-a prãbuºit turla, aceasta a fost reconstruitã, folosindu-se o formulã mult simplificatã. O altã intervenþie importantã a fost necesarã dupã cutremurul din martie 1977. Biserica circularã, uºor elipsoidalã, are dimensiunile de 18 x 13 m, fiind dominatã de turla centralã, dezvoltatã din cupola semisfericã. La o analizã atentã, sunt remarcate ºi cele 4 niºe, abside semicirculare, mai scunde decât construcþia centralã. Ele sunt ataºate câte douã: spre Rãsãrit, având menirea de a gãzdui proscomidia ºi diaconicul din compunerea alta-

rului, ºi spre Apus cu funcþia de a asigura accesul la cafasul corului. Accesul în incinta bisericii se realizeazã pe la vest, unde construcþia este precedatã de un mic pridvor având în compunere patru coloane sub un fronton triunghiular pictat. Lumina interioarã este asiguratã de ferestrele terminate semicircular (dispuse câte una în fiecare niºã, câte douã pe laturile nordicã ºi sudicã, una pe latura esticã), precum ºi de cele opt ferestre ale turlei. Elemente decorative se întâlnesc atât la exteriorul, cât ºi la interiorul lãcaºului. Ne referim la pilaºtri dorici, la friza de triglife ºi metope cu un relief floral. Pictura a fost realizatã de acelaºi artist care a lucrat la palat, italianul Giacometti. Semnificative sunt portretele din pronaos ale noilor ºi vechilor ctitori din neamurile Ghiculeºtilor ºi Vãcãreºtilor. Acestea sunt dispuse în zona vesticã flancând intrarea în bisericã. Pictura a fost pusã din nou în evidenþã în se-

colul trecut, prin operaþiunea de spãlare din anul 1927. Biserica a fost sfinþitã în 1833 de mitropolitul Þãrii Româneºti, Grigore Dascãlul, revenit, la 22 august 1833, în scaunul mitropolitan dupã ce fusese surghiunit de Þarul Rusiei. Curtea bisericii a fost cimitir familial, iar în ultimele decenii aici au fost reunite o serie de monumente funerare evacuate din fostele mãnãstiri, biserici, conace unde vandalismul demolator le era fatal. În prezent, buna gospodãrire a arealului monumentului a întronat o atmosferã de respect pentru aceste relicve. Ne pãstrãm totuºi speranþa într-un proiect de restaurare autenticã a acestor valori de patrimoniu, la care contribuþia Catedrei de specialitate din cadrul Universitãþii de Artã ar fi beneficã. Metamorfoza preconizatã pentru zona limitrofã va conferi acestui ansamblu o evidenþiere a elementelor de arhitecturã ºi artã, cu realã n valoare istoricã.

viaþa plantelor

Grecii antici obiºnuiau sã decoreze mormintele femeilor iubite cu flori de stânjenel. În acest fel, ei aduceau un tribut zeiþei Iris, a cãrei datorie era sã ducã sufletele femeilor în Paradis.

LEGENDA:

86 l

Misiunea

CASA 4/08

Iris

În mitologia greacã, Iris era zeiþa curcubeului ºi avea misiunea de a rãspândi în rândul muritorilor veºtile bune de pe Muntele Olimp. Apariþia zeiþei era una veselã, ea fiind reprezentatã ca o tânãrã zâmbitoare, îmbrãcatã în robe multicolore. Iris era cea care dãdea la o parte, în fiecare searã, perdeaua ce acoperea bolta cereascã, fãcând stelele sã aparã.

– mesager în

stânjenel Specii de iris cu bulbi

loarea de iris (stânjene lul) este cunoscutã încã din Antichitate, însoþind ome nirea pe parcursul istori ei sale pe multiple meridi ane. În Egiptul antic, dar ºi în vechea Eladã sau în Im periul Roman, rizomul irisu lui era folosit atât în scopuri medicale, cât ºi pentru par fumul sãu deosebit. Apoi, în Evul Mediu, timp de câteva secole, a fost simbolul mo narhiei franceze. Asocierea a fost atât de puternicã, încât, dupã Revoluþia francezã din 1789, imaginea acestei flori a fost total eliminatã din viaþa publicã. În zilele noastre, floa rea de iris este reprezentatã pe stema, respectiv drape lul a douã oraºe complet di ferite, atât din punct de ve dere istoric, cât ºi geografic: Florenþa ºi New Orleans. Momentan, sunt cunoscu te aproximativ 300 de spe

Stânjeneii cu bulbi sunt mult mai puþin întâlniþi – ei cresc în câteva locuri de pe coasta Pacificului. Existã specii hibridizate, de tip englezesc, olandez sau spaniol, numele lor provenind de la þara în care au fost hibridizaþi. Sunt larg cultivaþi de horticultori, în condiþii de serã. Dintre speciile cu bulbi (ale cãror flori sunt prezente pe piaþa româneascã din import) amintim: Iris hispanica – originarã din Spania ºi Nordul Africii, cu un bulb ovoid de culoare galben-brunã. Tija floralã este înaltã de 30-40 cm ºi poartã flori mirositoare, de culoare violetã cu o patã galbenã pe mijlocul lacrimilor externe. Varietãþile acestei specii au flori colorate în alb, cenuºiu, verzui, galben, albastru, atât unicolore cât ºi striate. Iris reticulata – originarã din Asia Micã, având un bulb mic, frunze înguste mai lungi decât tija floralã ºi flori plãcut mirositoare, colorate în violet închis cu o patã galbenã pe mijlocul lacrimilor exterioare. Iris xiphioides – originarã din Pirinei; bulbul sãu este alungit, tunicat; frunzele – lungi, liniare, uºor caniculate; tija floralã – dreaptã, înaltã de 4050 cm, cu douã-trei flori în vârf, colorate în purpuriu, albastru închis ºi lila de diferite nuanþe.

cii ale genului, originare din Europa, Asia, Africa ºi Ame rica de Nord. Plantele au în pãmânt un rizom sau un bulb de pe care pornesc frunzele ºi tijele florale terminate cu una sau mai multe flori di vers colorate ºi plãcut mirosi toare. Stânjeneii sunt decora tivi atât prin aspectul florilor, cât ºi prin coloritul sau forma frunzelor. Florile au periantul alcãtuit din trei foliole petaloide ori entate în sus, recurbate spre centrul florii, formând un fel de boltã. Celelalte trei foliole sunt situate spre exterior ºi rãsfrânte în afarã. Majorita tea speciilor de iris înfloresc în timpul primãverii. Dupã fe lul pãrþii subterane, specii le de iris se împart în douã mari categorii: cu rizomi ºi cu bulbi. Speciile cu rizomi sunt cele mai numeroase ºi mai frecvent întâlnite.

Cerinþe pentru factorii de mediu n Stânjeneii cu bulbi cer un sol afânat, sãnãtos ºi nisipos, cu excepþia speciei xiphiodes,, care are nevoie de un sol mai greu. n Înmulþirea stânjeneilor prin seminþe este rar aplicatã, în acest caz plantele înflorind dupã 3-4 ani. Aceastã metodã se practicã numai pentru obþinerea de hibrizi ºi soiuri noi.

Bolile ºi dãunãtorii n Bolile

cele mai frecvente sunt: Putrezirea cenuºie care se manifestã prin curbarea plantei, bulbul este oprit din creºtere ºi este acoperit cu un mucegai gri-cenuºiu. Boala se transmite prin plantarea pe terenuri infectate sau prin contact direct. Se aplicã tratamente cu fungicide cum ar fi Captaphol sau Captadin.  Putrezirea bazei tulpinii - apare la nivelul liniei suprafeþei pãmântului. Boala apare la circa 30 - 45 de zile dupã plantare ºi planta îºi încetineºte creºterea, frunzele se ofilesc ºi apoi se usucã. Este favorizatã de temperatura ridicatã din sol ºi se combate prin dezinfectarea chimicã sau termicã a pãmântului. n Dintre dãunãtori, amintim tripsul,, care provoacã pete albe pe bracteele ce protejeazã bobocii. Când floarea se deschide, apar mici pete albe pe petale. Se pot observa, de asemenea, larvele de culoare galben-oranj, semn clar cã planta este atacatã. Se aplicã tratament cu insecticide (Sinoratox), cu aproximativ o sãptãmânã înainte de înflorire. 

Iris reticulata

er între zei ºi oameni Misiunea

CASA 4/08

l 87

viaþa plantelor

Iris pumila

Specii de iris cu rizomi Iris germanica (irisul de grãdinã) este specia cea mai rãspânditã, fiind practic întâlnitã în aproape orice grãdinã. Se caracterizeazã printr-un rizom cãrnos destul de viguros, repent ºi articulat. Frunzele sunt puþin arcuite, iar tija floralã înaltã de 50-60 cm se ridicã deasupra frunzelor ºi se terminã cu 4-5 flori dispuse ca un ciorchine. Florile sunt puþin mirositoare ºi au petalele exterioare de culoare violet închis, fiind rãsfrânte în afarã ºi prevãzute pe linia medianã cu periºori galbeni strãlucitori. Petalele interioare au culoare violet deschis, iar la bazã sunt albe–gãlbui, cu viniºoare brune. Specia prezintã ºi o varietate cu flori albe (iris germanica alba), precum ºi numeroase soiuri diferite prin talia ºi coloritul lor.

Dintre speciile de iris cu rizomi mai amintim: Iris florentina - are flori plãcut mirositoare, cu petale externe de culoare albastru pal ºi petale interne albe cu marginea uºor ondulatã;

stânjenel

Iris palida - ajunge pânã la înãlþimea de 1m, are frunze mari, late ºi flori

de culoare albastrã violacee deschisã, plãcut mirositoare; Iris sambucina - cu flori galbene, prevãzute cu un desen de culoare violetã sau purpurie. Iris pumila – este un stânjenel pitic, cu o singurã floare pe tijã, de culoare albastrã, galbenã sau albã. Existã, de asemenea, o varietate a acestei specii care înfloreºte ºi toamna. Iris pumila este foarte apreciat pentru borduri, stâncãrii ºi pete de culori pe peluze. Iris kaempfleri (irisul japonez) – are frunze numeroase care cresc în formã de tufã. Tulpina floralã creºte pânã la aproximativ un metru înãlþime. Petalele exterioare ale florilor sunt aproape orizontale ºi incolore, pe când cele interne sunt mult mai mici ºi mai cãrnoase, având o poziþie cvasi-verticalã. Iris orientalis – originar din Asia Micã, creºte înalt de aproape 120 cm, cu tija viguroasã ºi flori mari de culoare albã, la bazã galbene. Iris sibirica – creºte în formã de tufã, având flori multicolore: albastre, violete sau pãtate cu alb.

Factorii de mediu ºi cultura stânjeneilor n Iris Stânjeneii pumilacu rizomi se dezvoltã frumos pe solurile fertile, revene, expuse la soare ºi bine lucrate. În mod particular, Iris germanica ºi Iris pumila cresc ºi pe soluri aride. n Stânjeneii cu rizomi se înmulþesc prin diviziunea acestora, toamna dupã îngãlbenirea frunzelor sau primãvara înainte de a începe vegetaþia. Plantarea se face la 20-50 cm distanþã, în funcþie de vigoarea speciei. Adâncimea de plantare nu trebuie sã fie mai mare de 6-8 cm, pentru a asigura o bunã înrãdãcinare a rizomilor. n La plantarea de toamnã, rizomii trebuie sã fie bine acoperiþi cu pãmânt pentru a evita îngheþul din timpul iernii. În primul an dupã plantare, înflorirea este mai slabã. În timp, dacã rizomii se înmulþesc exagerat ºi plantele se stânjenesc în creºtere, se face rãrirea acestora sau se trece la schimbarea totalã a locului de culturã. n În caz de secetã, speciile pretenþioase la umiditate se udã regulat. Rizomii care au fost eventual dezveliþi se acoperã cu pãmânt în timpul verii. Tot atunci se recomandã a fi realizatã fertilizarea cu îngrãºãminte lichide în solurile prea sãrace. n Speciile ºi soiurile mai puþin rezistente la temperaturi scãzute se protejeazã de îngheþ cu frunze.

Iris germanica

88 l

Misiunea

CASA 4/08

jurnal de cãlãtorie

La þãrmul

Adriaticii

Pe un teritoriu relativ restrâns, cum este aceastã veche provincie italianã, putem întâlni perspective asupra arhitecturii cu totul diferite ºi originale. Multe clãdiri de aici sunt protejate de UNESCO.

imbajul arhitectonic ºi plastic pugliez din perioada marilor catedrale (secolele al XII-lea ºi al XIII-lea) s-a bazat, în mod fundamental, pe experienþele importante ale secolelor precedente ºi s-a maturat în decursul dominaþiei bizantine, fiind influenþat deopotrivã de curentele culturale nordice. Stilul romanic al acestei zone, ca fenomen arhitectonic inovativ, a fost acompaniat – ca ºi în restul Europei – de naºterea oraºelor ºi de reorganizarea Bisericii. Cultura occidentalã, marcatã evident de prezenþa germanicã, s-a nãscut pe o tradiþie. Bogãþia actelor de creaþie, expresiile artistice noi s-au bazat pe un limbaj ºi o sensibilitate întrutotul mediteraneene. De fapt, este aceastã capacitate de a fi în cumpãnã între Orient ºi Occident, de respirare a aerului ºi absorbire a stimulilor spirituali, care fac din romanicul pugliez un stil absolut original. Bogãþia formelor saturate cu dantelãrii în piatrã e o consecinþã a rãspândirii diverselor stiluri particulare. Aceste obiecte imaginate ºi „traduse“ în piatrã, în special calcar ºi marmurã albã, reprezintã subiecte sacre ºi scene profane, animale reale ºi fantastice, stilizãri ale semnelor zodiacale ºi ale lunilor anului, totul fiind îmbrãcat în simbolisticã ºi alegorie.

92 l

Misiunea

CASA 4/08

Elementele de arhitecturã se regãsesc ºi la nivelul unor obiecte autonome, mobile, preþioase prin materialul ºi mesajul lor (diversele miniaturi, prelucrãri în metal ºi lemn).

Cavalerii din Barletta Drumul spre Barletta se întinde de-a lungul Mãrii Adriatice. Apa nu foarte adâncã, formele ambarcaþiunilor, tehnicile de pescuit ºi cursele navale îndreptate spre Dalmaþia sau Grecia fac din aceastã mare una aparte în cadrul spaþiului mediteraneean.

Barletta, cu renumita statuie a împãratului roman Heracles Realizatã, conform estimãrilor, prin secolul al V-lea, statuia a ajuns aici pe la 1300, fãrã a se ºti exact cine ºi de ce a adus-o.

Venind în oraº dinspre coastã, un ºir de plaje nisipoase fac loc vestigiilor zidurilor oraºului vechi ºi porþii spre mare. Centrul aºezãrii este dominat de castelul Svevo, ce gãzduieºte astãzi galeria de artã. Istoria locurilor poate fi cititã pe clãdiri, începând cu catedrala dedicatã Sfintei Maria Maggiore, în care Ferdinand I de Aragon a fost înscãunat. Biserica Santo Sepolcro era îndrãgitã de cruciaþi în drumul lor spre Þara Sfântã, iar Biserica Îngerilor era un loc de celebrare a slujbelor de rit grec-ortodox.

Catedrala din Trani a fost legatã de numele lui San Nicola Pellegrino, un creºtin grec care a murit în acest oraº, fiind canonizat de Papa Urban al II-lea. Faþada în stil romanic este decoratã cu elemente de influenþã arabã.

Pe strada principalã, poate fi admirat misteriosul colos de bronz al împãratului Heracles, iar, mai departe, pe „Osteria di Veleno“ era locul unde cavalerii italieni se întâlneau înainte de a merge la luptã împotriva inamicilor francezi. Splendidul Palazzo della Marra, cu frumoasa sa logie barocã deschisã spre mare, adãposteºte astãzi muzeul dedicat lui Giuseppe de Nittis, cunoscutul pictor impresionist nãscut în Barletta.

Catacombe la Trani De la Bari, cãlãtorind spre sud, la 44 de km apare Trani. Oraº al vieþii liniºtite ºi îndestulate, al vinului muscat, Trani este locul celebrei gresii fine ce s-a folosit la multe dintre frumoasele clãdiri puglieze. Oraºul este caracterizat îndeosebi de splendida catedralã dedicatã lui San Nicola Pellegrino, în care se intrã în prezent prin maiestuoasele porþi din bronz, recent restaurate. Iniþial, aici era o criptã, dedesubtul cãreia se afla catacomba cu rol de bisericã edificatã în cinstea lui San Leucio. Castelul ridicat de Frederico II reprezenta o apãrare excelentã împotriva inamicilor ºi a valurilor mãrii. Situat la marginea oraºului, castelul era folosit ca un avanpost de protecþie a portu-

Iniþial, grotele din Polignano a Mare erau folosite de oamenii civilizaþiilor rupestre. Astãzi, aceste locaþii au devenit restaurante.

Trani, port la Marea Adriaticã, este renumit în prezent ºi printre cunoscãtorii de vinuri datoritã unei mãrci celebre: Moscato di Trani.

lui ºi a drumului ce aducea spre oraº. De la biserica Santa Maria di Colonna, promenada duce direct la port, definind conturul frumosului sãu centru istoric.

Polignano a Mare

unui torent în mare s-a format un golf cu o plajã pietroasã ce deschide accesul cãtre mare. Stânca este tãiatã în pereþi verticali de calcar recifal dispus în plãci ce formeazã mici terase pe falezã. Oraºul este construit pânã pe abruptul falezei, încât balcoanele clãdirilor de la margine sunt suspendate deasupra mãrii.

Toatã coasta prezintã grote carstice accesibile dinspre mare sau uscat, cum ar fi frumoasa Grotta Palazzese sau Rondinelle. Mergând cãtre Piazza Morro, se poate vizita un muzeu al artelor moderne dedicat lui Pino Pascali. Apoi, printr-o poartã barocã, se ajunge la vechiul cartier, având ca specific un labirint de alei ºi mici scuaruri cu resta-



La sud de Bari, pe malul mãrii, se ajunge foarte repede la staþiunea turisticã Polignano a

Mare. Înainte de a intra în oraº, se poate face un popas la biserica San Vito, aºezatã în faþa unui mic golf sau pe plaja San Giovanni, cu restaurantele sale tipice ºi cu turnul de observaþie. Intrarea în oraº implicã traversarea unui pod de unde se poate admira una dintre cele mai fascinante vederi asupra oraºului Polignano: la gura de vãrsare a

jurnal de cãlãtorie

Casele cu acoperiº de calcar din Alberobello, numite de localnici „trulli“, sunt, din 1996, pe lista patrimoniului cultural UNESCO.

urante sau magazine pe una din cele trei terase dinspre mare.

Cosmopolitul Monopoli Mergând spre sud, la 10 km de Polignano, se aflã Monopoli, un important centru industrial ºi de afaceri. Partea sa sudicã este bine dotatã cu plaje ºi squaruri pietonale, atrãgând mulþi tineri pe timpul verii. De-a lungul coastei, se întâlnesc mici golfuri, ideale pentru înot, iar din vechiul centru se intrã în oraº. Urmãrind zidul de graniþã, se poate ajunge la castelul lui Carol al V-lea, ce avea un rol principal de apãrare. De aici se deschide portul vechi sau se poate intra în centrul istoric, cu bisericile ºi palatele sale elegante. Între aleile de inspiraþie arabã ºi pieþele veneþiene se aflã Piazza Garibaldi, în care magazinele, acum folosite ca librãrii, sugereazã arhitectura spaniolã. În dreptul pieþei Vittorio Emanuele, o grãdinã mare separã oraºul vechi de cel nou.

Locuinþe din Alberobello Intrând spre continent, de la Bari, la numai 60 km se ajunge la Castellana Grotte. Trecerea se face prin localitãþi mici, cu doar câteva case, ce au un aspect tipic rural. Odatã sosiþi aici, se pot explora celebrele grote, acestea fiind cele mai mari sisteme carstice descoperite în Italia. Toate poartã o mitologie proprie ºi au fost denumite în mod original dupã senzaþia pe care au produs-o în imaginarul primilor exploratori. Foarte aproape de Castellana Grotte se aflã celebrul sãtuc Alberobello, unde se întâlnesc locuinþele tipice, arhaice ale regiunii Puglia. Strãzi întregi de cãsuþe circulare cu acoperiº conic, construite cu ajutorul calcarului scos din plantaþiile de mãslini s-au conservat pânã în

94 l

Misiunea

CASA 4/08

Monopoli, un oraº la mare care nu ºi-a pierdut importanþa economicã de-a lungul vremii

Gravina in Puglia, aºezare condusã în timp de greci, romani, bizantini, normanzi ºi chiar musulmani

Castel del Monte, edificiu care þinteºte perfecþiunea – un alt obiectiv turistic din sud-estul Italiei inclus în patrimoniul UNESCO

prezent, astãzi fiind renovate ºi transformate într-un simbol al regiunii Puglia.

Castel del Monte La 18 km de Andria, izolat pe o colinã a Murgiei bareze, la 540 m altitudine, se aflã Castel del Monte, operã amplã de arhitecturã realizatã în timpul domniei lui Frederico II, împãrat al Sfântului Imperiu Romano-German. Construcþia a început în prima jumãtate a secolului al XIII-lea ºi a sintetizat în mod admirabil

toate influenþele ºi stilurile culturilor existente atunci. Frederico însuºi a fost educat în acel Palermo unde se amestecau, într-o armonie perfectã, civilizaþiile ºi culturile romane, arabe, normande ºi italice. Castel del Monte este încã fascinant ºi mistic: fiecare element constructiv rãspunde unor reguli algebrice ºi astronomice precise, care au alimentat de-a lungul timpului legenda sa ºi dezbaterea privitoare la reala sa întrebuinþare. O particularitate este folosirea repetitivã a numãrului 8. Clãdirea octogo-

nalã are 8 camere, cu vedere spre o curte interioarã, de asemenea octogonalã.

Gravina in Puglia Gravina in Puglia este situatã lângã ravena care „taie“ Murgia, deschizând-o pânã la mare. Aici ºi-a gãsit dintotdeauna un refugiu populaþia care locuia în grote. Orice vizitã trebuie sã includã catedrala începutã sub dominaþie normandã. Ea „priveºte“ cãtre ravena traversatã de un impresionant pod n de piatrã.

2007

Completeazã-þi colecþia Misiunea Casa cu ediþiile anului 2007, 2006 ºi 2005! Poþi comanda una dintre reviste la preþul de 6,5 RON, iar dacã optezi pentru toate ediþiile apãrute într-un an, Obþii O ReduCeRe de 30%!

Nr. 1/2007

    

2006



Nr. 2/2007

     

Nr. 1/2006

     

2005

British style - o nouã abordare pentru casã Calorifere moderne, cu design special Izolarea rosturilor de pe faþadele blocurilor Chiuvete ºi mobilier rustic pentru bucãtãrie Amenajãri cu cãrãmidã de sticlã Sursele de cãldurã la ora adevãrului

Despre pionierii termotehnicii româneºti ºi sfaturile lor Cum vã puteþi amenaja la demisol o salã de petreceri Ghivece cu design unic din trunchiuri de copac Comparaþii între uºile metalice ºi cele din lemn Problemele concrete ale izolãrii termice a blocurilor Grãdinile de iarnã − avantajele unei locuinþe unifamiliale

    

Vopsirea pereþilor de interior în culori de efect Montarea pardoselii din lemn pe ºapã flotantã Paravane din cãrãmizi de sticlã - curs practic Valuri de mozaic într-o cabinã de duº Secretele montãrii spoturilor de luminã Detalii interesante despre copertine ºi garaje

Nr. 3/2007

     

Nr. 2/2006

     

Tendinþe în amenajarea bucãtãriei Lucrãri pentru faþadã − jurnal de ºantier Structuri metalice ºi din beton armat, în balanþã Construirea unui blat cu picior zidit pentru bucãtãrie Cele mai importante probleme ale terenurilor de construit O baie scãldatã în luminã cursuri practice)

     

O micã dilemã: polistiren extrudat sau expandat? Despre rolul incontestabil al unui inspector de ºantier Clematitele - florile de senzaþie ale unei grãdini Construcþia unei saune, de la primul la ultimul ºurub Montarea parchetului, într-un curs complet Despre faianþã, din perspective practice ºi estetice

Influenþele artei orientale în designul contemporan Renovarea unei vile din secolul al XIX-lea Amenajarea livingului ºi a holului în culori atractive Compatibilitatea între faþadã ºi acoperiºul unui imobil Alergiile în locuinþã - cauze ºi metode de prevenire Montarea ºi finisarea unei uºi de interior

Nr. 4/2007

     

Nr. 3/2006

     

Nr. 2/2005

Nr. 1/2005



Stilul clasic în amenajarea locuinþei Dale ºi roci naturale pentru casã ºi grãdinã Reparaþii uzuale ce implicã adezivi, vopsele ºi izolaþii Realizarea unui cuptor cu lemne pentru exterior Izolarea pardoselii cu polistiren extrudat Sisteme de umbrire pentru interior

Variante moderne ale scãrilor interioare Acoperirea treptelor cu parchet laminat – paºi de execuþie Avantajele ferestrelor de mansardã Panourile compozite la ora adevãrului − comparaþii Riscurile construirii unei case la malul mãrii Sistemele de ventilaþie, o necesitate pentru locuinþã

    

Moda în ceea ce priveºte pardoselile Tâmplãria din PVC ºi aluminiu - diferenþe ºi asemãnãri Informaþii generale ºi realizarea placãrilor ceramice Pavarea aleilor din grãdinã curs practic de montare Îndreptarea pereþilor denivelaþi cu panouri din gips-carton Casã ecologicã construitã cu materiale naturale

Nr. 5/2007

     

Nr. 4/2006

     

Nr. 3/2005



Cursuri practice de amenajare a bãilor strâmte Utilizarea spaþiului supraetajarea unui garaj Izolarea, construirea ºi decorarea teraselor Versus: cãzi de fontã sau acrilice? Mobilier pictat în manierã tradiþionalã sãseascã Arhitecturã anticã ºi medievalã în Bucureºti

Amenajarea dormitorului în câteva pagini de design Bricolaj: diferite tipuri de mãsuþe din lemn Aerul condiþionat, pentru o viaþã sãnãtoasã Proiectarea curþii în stilul grãdinilor alpine Transformarea unei locuinþe dupã cerinþele vieþii de azi Limitele imaginaþiei în amenajãrile cu gips-carton

    

Tipuri de învelitori ºi sfaturi pentru alegerea lor Construcþii, acoperiri ºi amenajãri din lemn Diferenþele dintre mobilierul din lemn ºi cel din MDF Varietatea de forme ºi culori a crizantemelor Bricolarea unui paravan pentru dormitorul dumneavoastrã Curs practic pentru montarea plafoanelor din gips-carton

     

Nr. 5/2006

     

Nr. 4/2005



Mobilier de exterior, comercializat în România Amenajare specialã pentru propria sala de fitness Scãrile: clasificãri, situaþii speciale, sfaturi utile Renovarea unei clãdiri vechi, în stil rustic Montarea jgheaburilor ºi burlanelor pentru acoperiº Ofensiva materialelor sintetice: PVC-ul

Despre dressinguri – aspect ºi utilitate Sãnãtatea casei: duºmanii microscopici din frigider Alegerea metodei optime de încãlzire a casei Materialele geosintetice folosite în construcþii Tipuri de acoperiºuri, în funcþie de materiale ºi formã Corpuri de iluminat încastrate în plafoane, pereþi sau podea

     

Nr. 5/2005

     

Idei cromatice inspirate pentru pereþii locuinþei Materiale apãrute recent: betoanele celulare uºoare Izolarea termicã a fundaþiei - curs practic Totul despre obloane ºi rulouri într-un articol amplu Întreþinerea învelitorii pentru diferite tipuri de acoperiº Pericole pe care le presupune consumul apei nefiltrate

Ref spe Ren au Luc unu Gar inte Hid foli Fin trad

Pis var Cam fun Sfa þigl Aco mit Epu pro Un uzu

     

Ale per Mo pen Ter stru Cas Oa Ava vat Cal alu

Surprize pentru colecþionari ! Nr. 6/2007

ercia-



spe-



chi,



burla-



etice:



ct ºi



mã rate dea

entru

Refugiu în naturã - amenajãri speciale pentru grãdini Renovarea cu materiale moderne a unei intrãri Lucrãri specifice recondiþionãrii unui balcon Garajale - investiþii eficiente, integrate în peisaj Hidroizolarea acoperiºului cu folie anticondens Finisaje pentru o cramã tradiþionalã

Nr. 7/2007

     

Nr. 6/2006

    

Piscinele, de la cele clasice la variantele ecologice Camera copiilor, aspect ºi funcþionalitate Sfaturi privind achiziþionarea þiglelor din beton Acoperirea pardoselilor din dormitor, în diverse variante Epurarea rapidã a apei uzate în propria curte Un coº de rufe realizat cu unelte uzuale

Amenajarea locuinþei - influenþe mediteraneene în design Sfaturi practice - montarea ferestrelor de mansardã O garsonierã ineditã prin recompartimentare ºi finisare Confortul de la birou: transformarea spaþiului de lucru Dotãri moderne - aparate electrocasnice de calitate Casele din Alpi, o manierã diferitã de a construi

Nr. 8/2007

     

Nr. 7/2006

     

Baia ca loc de relaxare – tipuri de amenajare Metode corecte de amplasare a aparaturii audio-video Sãnãtatea copiilor care ne umplu casa de bucurie Tehnici de termoizolare cu materiale aspectuoase Piatra naturalã – metodã de amenajare accesibilã Renovarea planºeelor cu piatrã ponce sau fibrã de sticlã

Nr. 9/2007

Dispozitivele electronice ale caselor inteligente ªapele autonivelante - execuþie ºi secrete Amenajarea unui dormitor exotic, în ton cu tendinþele actuale Confortul aduce spor - camera pentru o elevã de nota 10 Bucãtãria cu încãlzire în pardosealã Lucrãri de izolare terrnicã exterioarã în sezonul rece

     

Nr. 8/2006

     

Stilul scandinav ºi amenajãrile în alb Specialiºtii amenajeazã un dormitor matrimonial Noþiuni fundamentale pentru spaþii umede Supraetajarea anexei pentru mai mult spaþiu Sisteme de fixare, ancorare, montare ºi lipire Bricolaj de top - placãri inedite pentru exterior

Nr. 10/2007

     

Nr. 9/2006

Renovarea bucãtãriei – cursuri practice Parchetul masiv ca soluþie mereu la modã Stabilizarea cu vegetaþie a terenurilor cu probleme Termoizolarea blocurilor, un program cu rezultate modeste Paravanele – obiecte moderne de mobilier Protecþia fonicã ºi diminuarea zgomotului în locuinþã

     

Canapelele – din ce în ce mai multe variante Proiectare ambientalã, pentru amenajarea unei mansarde Încãlzirea prin pardosealã cu ajutorul ultimelor modele Energie ieftinã din rumeguº – interviu cu un specialist Montarea mobilei de cãtre amatorii în domeniu Construcþii uºoare realizate cu montaj uscat

Magia Crãciunului - soluþii practice pentru amenajarea cãminului Gazele naturale - principala sursã de energie a acestui secol Alegerea sistemului de alimentare cu apã caldã Renovarea în regie proprie a unei case vechi Idei inedite pentru amenajarea unei bãi moderne Liniºtea casei - metode de înlãturare a poluãrii fonice

Nr. 10/2006

     

Sufrageria: noutãþi în privinþa mobilãrii Cum se construieºte o tejghea Teppan pentru bucãtãrie Încãlzirea prin pereþi – o noutate pentru români Sistemele parazãpadã, elemente pentru acoperiº Pardoseli în nuanþe închise, cu aer exotic Mini-construcþii de interior din lemn, sticlã ºi oþel

Achitaþi contravaloarea revistelor prin mandat poºtal în contul Cod ibAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01 deschis la banca italo Romena, Sucursala bucureºti, pentru Leon Consulting S .R .L . (nr . operator 2343, CUI 14479702) Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa: Leon Consulting S .R .L . ªoseaua Panduri nr . 25, bl . P3A, sc . 1, ap . 1, Sector 5, bucureºti . Menþionaþi pe plic: „Surprize pentru colecþionari“

Nr. 6/2005

 



ulouri



tru



pune



Alegerea ºemineului potrivit din perspectiva zodiacului Montarea pragurilor de trecere pentru pardoseli Termografia: utilizarea în construcþii a unei noi ºtiinþe Case vechi, tradiþionale din Þara Oaºului Avantajele unei fonoizolaþii cu vatã mineralã Calorifere din fontã sau din aluminiu?



Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Da, vreau sã primesc ediþia:

Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .



1/2007



2/2007



1/2006



2/2006



3/2007



4/2007



3/2006



4/2006

Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .



5/2007



6/2007



5/2006



6/2006



7/2007



8/2007



7/2006



9/2007

 10/2007



9/2006

nr . . . bl . . . . . . . . sc . . . ap ap . . . . .sector sector . . . . Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . Cod . . . . . . . . . . . . Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

 toate zece: 45,5 RON

Da, vreau sã primesc ediþia:  1/2005  3/2005  5/2005  toate ºase: 27

   RON

2/2005 4/2005 6/2005

Da, vreau sã primesc ediþia:

8/2006  10/2006

 toate zece: 45,5 RON

Surprize pentru colecþionari

Misiunea

Case din lemn

CASA

În discuþiile referitoare la eficienþa energeticã ºi costurile de construcþie, casele din lemn sunt adesea menþionate ca repere. Sã vedem care sunt argumentele principale ºi care sunt limitele acestora.

Nr. 5/2008 va apãrea pe 15 iunie

Din sumar: 

Bricolaj



Învãþaþi sã realizaþi un paravan din lemn ºi materiale textile, conform sfaturilor ºi exemplului personal al designerului nostru!

Protecþie pentru obiectele metalice preferate



Doctor ªapcã, meseriaºul nostru preferat, ne aratã cum se pot proteja cel mai bine suprafeþele metalice oxidabile precum oþelul sau fonta.

ACUM vã puteþi abona ºi online, accesând site-ul www.misiuneacasa.ro

Talon de abonament Achitaþi contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01 deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti, pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2343, CUI 14479702). Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L., ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti

CASA

 3 apariþii:  6 apariþii:  10 apariþii:

16,58 RON (165.750 ROL) 31,20 RON (312.000 ROL) 50,00 RON (500.000 ROL)

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nr . . . Bl . . . Sc . . . Ap . . Sector . . . Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cod . . . . . . . . . . . Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . Data naºterii . . . . . . . . . . . . . . email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc revista începând cu nr.: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc din numerele anterioare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .



Menþionaþi pe plic:

„Abonament Misiunea Casa“

ABONAMENT Misiunea