Președintele Republicii Moldova

Maia SANDU

Președintele Republicii Moldova

PREȘEDINȚIA, MAI APROAPE DE OAMENI

Este una din prioritățile enunțate de președintele Republicii Moldova, Maia SANDU, care râmâne valabilă pentru întreg mandatul. Or, în baza acestei sintagme, cetățenii pot analiza acțiunile întreprinse în primul an de mandat. Astfel, unele repere ale agendei prezidințiale expuse în acest comentariu vor facilita crearea unei impresii despre cele realizate până în prezent de prima președintă a Republicii Moldova, formulă intrată în uz după alegerile prezidențiale din 15 noiembrie 2020, cea care și-a trasat obiective clare.

,,Republica Moldova trebuie să iasă din criza sanitară și economică, să curețe instituțiile de corupție și să construiască relații strânse cu partenerii internaționali și cu statele vecine, care să ne ajute să ne dezvoltăm și modernizăm țara. Am spus că voi munci pe aceste patru direcții în campania electorală și, din prima zi la Președinte, am depus eforturi pentru a scoate țara noastră din criză, din izolare și din corupție.

Președinția a pornit pe această cale a dezvoltării și a bunăstării. În șase luni, am lansat procesul de schimbare internă, declanșând alegeri parlamentare anticipate, am restabilit și intensificat cooperarea cu principalii parteneri internaționali și am obținut sprijin pentru lupta cu pandemia și pentru recuperarea economică a țării noastre. Am reușit, totodată, să pornim din loc procesul de curățare a instituțiilor statului de corupție”, una din primele declarații ale președintei Maia Sandu.

Primul an de mandat al Președintelui Republicii Moldova, Maia SANDU, s-a desfășurat în totalitate în condiții de stare de urgență în sănătate publică, dar și cu 30 de zile de stare de urgență în legătură cu deficiențele de aprovizionare cu gaze naturale. Plus la aceasta, anul 2021 a fost marcat și de o criză politică. Un prim pas spre depășirea acesteia a fost semnarea pe data de 28 aprilie a Decretului prezidențial pentru dizolvarea Parlamentului, după ce Curtea Constituțională a constatat ilegală decretarea stării de urgență în Republica Moldova. ,, ... Astfel, am deschis calea ca cetățenii să poată să își aleagă un parlament nou. Puterea este acum în mâinile poporului. Am încredere că cetățenii noștri vor alege calea corectă spre crearea unui stat dezvoltat și democratic. După 11 iulie 2021 trebuie să punem cât mai curând punct haosului. După alegeri vom numi un Guvern responsabil, vom ieși din criză, vom face ordine în toate instituțiile statului. Cetățenii au câștigat dreptul de a-și decide viitorul. Lupta pentru curățarea sistemului public, pentru oprirea hoțiilor, pentru dreptate este o luptă grea. Dar suntem pe calea cea bună”, a declarat șefa statului. Oponenții politici au criticat această decizie a președintei Maia SANDU, precum și pe celelalte, considerate de ei radicale sau de divizare a societății. Cu toate acestea, haosul care plana asupra țării nu s-a întâmplat. Au fost doar unele proteste și acțiuni stradale sporadice, dar principalul pașnice. Probabil, cetățenii au înțeles că pot exista și alte modalități de gestionare a crizelor și că acțiunile provocatoare nu ar fi în beneficiul lor. Astfel, țara și-a continuat cursul în albia sa, ajungând la cea de a 30-a aniversare de la declararea Independenței, care a fost consemnată mai altfel. Pentru prima dată în istoria țării la festivitatea de marcare a evenimentului au participat și lideri ai altor state - Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, Președintele României, Klaus Werner Iohannis, și Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky. A fost încă un gest de solidaritate, de deschidere din partea vecinilor și prietenilor. Această deschidere din exterior a fost reiterară și de președinta Maia Sandu prin vizitele oficiale pe care le-a efectuat în primul său an de mandat - la Kiev, București, Bruxelles, Strasbourg, Roma, Varșovia, Paris, Berlin, New-York, Viena, Batumi. Toate acestea argumentează că ,, Acum Republica Moldova se află într-o poziție diferită pe plan internațional decât era la sfârșitul anului 2020. În acest timp scurt, am reușit să restabilim respectul pentru Republica Moldova și imaginea țării noastre peste hotare. Partenerii noștri au decis să ne ajute văzând intenția fermă de curățare a statului și modernizare europeană, transmisă de oameni la alegeri. Sarcina noastră este să respectăm și să realizăm voința cetățenilor. M-am ghidat de acest scop atunci când am formulat viziunea mea asupra priorităților politicii externe a Republicii Moldova pentru anul 2021-2022, ceea ce presupune o politică externă activă pentru o Moldovă mai puternică și mai bine guvernată”, specifică președinta Maia SANDU.

AJUTOR PENTRU AGRICULTURĂ ȘI RELANASARE ECONOMIEI. Declarațiile despre această deschidere și sprijinul anunțat în conferințe de presă de către președinta Maia SANDU și omologii său nu au rămas la stadiul declarațiilor. Ajutorul anunțat a fost oferit prin diverse mecanisme, atât la nivel bilateral, cât și multilateral.

Pe data de 22 februarie a fost semnat, la Bruxelles, Contractul de Reziliență COVID-19 pentru Republica Moldova cu Comisia Europeană. În urma semnării acestui acord, țara noastră va primi un ajutor de 15 milioane de Euro, care ne va sprijini în eforturile de combatere a efectelor pandemiei. Am obținut ajutor umanitar din partea României pentru agricultori care au suferit în urma secetei din anul 2020, constând din 6000 de tone de motorină. Primele tranșe de motorină au ajuns în Moldova în luna mai, fiind imediat distribuite agricultorilor. Pe 2 iunie, Comisia Europeană a anunțat lansarea unui Plan de recuperare economică pentru Republica Moldova, care prevede intervenții și investiții în sumă totală de până la 600 de milioane euro, ce vor fi realizate în perioada 2021-2024. Fondurile urmează să fie oferite în baza unor condiționalități stricte convenite cu Uniunea Europeană. Planul se va axa pe cinci piloni: managementul finanțelor publice și guvernanță economică; economie competitivă, comerț și sprijinirea ÎMM-urior; infrastructură; educație și angajare pe piața muncii; și reforma statului de drept și a justiției. În același context, de soluții anticriză și sprijin în lupta cu pandemia sunt și cele peste un milion de doze de vaccin de la diferiți producători, inclusiv peste 400.000 de doze donate de România și peste 140.000 de doze oferite gratuit prin platforma COVAX. Astfel, pe data de 2 martie a început campania de vaccinare datorită donației oferite în urma discuției cu Președintele României, Klaus Iohannis. Iar pe data de 4 martie Republica Moldova a primit primul lot de vaccin gratuit pe platforma COVAX - 14.400 de doze de vaccin AstraZeneca. Moldova a fost prima țară din Europa care a beneficiat de ajutor prin această platformă, datorită sprijinului Uniunii Europene și a discuțiilor purtate cu conducătorii Organizației Mondiale a Sănătății. După negocieri cu conducerea companiei Pfizer, pe 19 martie, în Moldova au ajuns 24.570 de doze de vaccin al acestui producător, prin intermediul platformei COVAX. Pe 27 martie, Moldova a primit cea de-a doua tranșă din donația României, constând din 50.400 de doze de vaccin, iar pe data de 17 aprilie în țară au sosit 132.000 de doze de vaccin oferite de România și alte 48.000 de doze oferite prin platforma COVAX. Ulterior, România ne-a trimis alte două donații a câte 100.800 de doze de vaccin, în lunile mai și iunie, notează site-ul președinției. Tot în prima jumătate a anului 2021 Republica Moldova a primit donații pentru sistemul de sănătate, în valoare de peste 537.000 de euro, din partea Germaniei și Uniunii Europene, în parteneriat cu OMS. Aceasta în urma discuției președintei Maia Sandu cu Angela Merkel, Cancelarul federal al Germaniei cărea i-a solicitat sprijinul pentru depășirea situației alarmante din sistemul de sănătate din țara noastră. Au urmat loturi de ajutoare umanitare și din alte țări și organizații internaționale.PAR-

TENERIATUL ESTIC, SUCCES PENTRU REPUBLICA MOLDOVA

Președintele Maia SANDU, participând la cel de de-al șaselea Summit al Parteneriatului Estic, desfășurat în perioada 14-15 decembrie la Bruxelles, la întrevederile cu oficialii europeni a reafirmat angajamentul Republicii Moldova pentru agenda Parteneriatului Estic. Este un parteneriat care se bazează pe interese reciproce, pe valori și responsabilitate comune. ,,Parteneriatul Estic a fost un succes pentru Republica Moldova până acum. A deschis pentru cetățenii noștri granițele, a întărit și a reformat economia noastră, a construit rute comerciale și a indus schimbări benefice pentru oameni. Datorită Parteneriatului Estic, cetățenii noștri călătoresc fără viză, tinerii noștri beneficiază de burse UE, iar bunurile noastre ajung pe piața Uniunii Europene. Moldovenii au beneficiat de Parteneriatul Estic chiar și atunci când guvernele Republicii Moldova nu împărtășeau valorile europene. Aici, în special, aș dori să mulțumesc Uniunii Europene și statelor sale membre pentru sprijinul neobosit și generos, pe care l-am primit în timpul pandemiei de Covid și a crizei gazelor. UE a adunat, literalmente, sprijin în câteva ore. Și nu exagerez”, a menționat președinta Maia Sandu.

Moldova anul acesta a trecut printr-o transformare istorică. Am avut alegeri și, pentru prima dată, oamenii au ales un guvern cu adevărat pro-european, care crede în valorile UE și se angajează să realizeze reforme.

Aceasta este încă o specificare a președintei Maia SANDU în discuțiile purtate la Bruxelles, ultima sa vizită în primul an de mandat. ,,Cetățenii noștri ne-au dat un mandat puternic de a reforma, a dezvolta și a moderniza Moldova, de a lupta împotriva corupției și a implementa reforma justiției. Așteptările oamenilor sunt mari, iar mizele sunt și mai mari. Lucrăm din greu la reforme în diferite sectoare, cum ar fi justiția, energia, securitatea, poliția, infrastructura, mediul și atragerea investițiilor, finanțele publice și administrația publică, alături de altele. Dorim să construim noi drumuri, școli, spitale, să consolidăm climatul de afaceri, să atragem investiții, să creăm noi locuri de muncă, să scoatem țara din sărăcie și să creștem nivelul de trai. Acțiuni care corespund, de asemenea, obiectivelor politice pe termen lung ale UE. Dar nu putem face toate acestea singuri. Voința noastră politică și hotărârea de a ne schimba țara se pot încununa de succes numai dacă sunt combinate cu sprijinul partenerilor noștri din UE. De aceea, astăzi, vom susține din toată inima declarația comună a Parteneriatului Estic ca un angajament de a pune Moldova și regiunea noastră pe drumul redresării, al reformelor și al rezilienței”. Toate acestea devin oportunități care por devine realitate. În beneficiul cetățenilor Republicii Moldova.