PRIVE{TE HOREZU, COSTE{TI {I VAIDEENI
FPDL 2010
DATELE EDI}IEI Coordonatorul lucr`rii: Nicoleta RA}~ Autor text: Nadina PASCARIU Autori fotografii: Odeta CATAN~, Liviu BUZEC, Nadina PASCARIU, Lauren]iu CIOC|RLAN Editare, design, tip`rire: Funda]ia Arhitext design
CUPRINS Nicoleta Ra]` CUVÅNT |NAINTE Horezu M~N~STIREA HUREZI (Romanii de Jos) 3 BOLNI}A M~N~STIRII HUREZI (Romanii de Jos) 4 SCHITUL «SFIN}II APOSTOLI» (Romanii de Jos) 5 SCHITUL «SFÅNTUL {TEFAN» (Romanii de Jos) 6 BISERICA ROBILOR (Romanii de Jos) 7 BISERICA DIN B~L~NE{TI (Råme[ti) 8 BISERICA COVRE{TI (Olari) 9 BISERICA DIN TÅRG (Horezu) 10 BISERICA DIN UR{ANI (Ur[ani) 11 BISERICA CEAU{U (Bårzoteni) 12 ANSAMBLU URBAN (Horezu) 13
Coste[ti M~N~STIREA BISTRI}A (Bistri]a) 14 M~N~STIREA ARNOTA (Bistri]a) 15 BISERICA FOSTULUI SCHIT P~PU{A (Bistri]a) 16
BISERICILE DIN PE{TERA SF. GRIGORIE DECAPOLITUL (Bistri]a) 17 BISERICA }IG~NIA A FOSTULUI SCHIT PERI (Bistri]a) 18 PODUL REGINEI MARIA {I CELE DOU~ CRUCI S~PATE |N STÅNC~ (Bistri]a) 19 BISERICA 44 DE IZVOARE A FOSTULUI SCHIT DE SUPIATR~ (Pietreni) 20 BISERICA FOSTULUI SCHIT GR~ME{TI (Pietreni) 21 BISERICA DIN CIOROBE{TI (Pietreni) 22 BISERICA DIN GRU{ETU (Coste[ti) 23 STABILIMENTUL B~ILOR DIN COSTE{TI (Coste[ti) 24 CAS~ CU PR~V~LIE (Coste[ti) 25 ANSAMBLU RURAL (Bistri]a) 26 MOAR~ DE AP~ {I JOAG~R (Pietreni) 27
Vaideeni BISERICA DE LEMN «CUVIOASA PARASCHIVA» (Cornet) 28 BISERICA DE LEMN «CUVIOASA PARASCHIVA» (Mari]a) 29 BISERICA «SFÅNTUL IOAN BOTEZ~TORUL» (Vaideeni) 30 PIV~ {I DARAC (Vaideeni) 31 ANSAMBLU RURAL (Vaideeni) 32
M~N~STIREA HUREZI (Romanii de Jos)
3
HOREZU
M`n`stirea Hurezi, \nc` de la zidirea ei a devenit un punct referen]ial pentru \ntreaga zon`. Sporul economic al satelor [i tårgurilor \nvecinate \i este atribuit; la fel [i \nfiin]area unei [coli de art` romåneasc` ai c`rei ucenici s-au raportat mereu la ea ca la un model. |nscris` din 1993 pe Lista Patrimoniului Cultural Mondial, ctitoria domnitorului Constantin Bråncoveanu r`måne [i azi, dup` mai bine de 300 de ani, cea mai scump` nestemat` din coroana dealurilor [i crestelor muntoase ale ]inutului nord-oltenesc. |n deplin`tatea ei, aceast` cetate [i loc de liber` preumblare a spiritului \nsetat de natur` [i de frumos, \mbin` \n armonie retragerea cu deschiderea, grandoarea cu smerenia, rafinamentul cu sobrietatea, cultura umanist` universal` cu sim]`måntul str`mo[esc al acestui p`månt, fiecare detaliu arhitectural [i ornamental cizelat ca o bijuterie autonom`, r`månånd \n \ntreg o for]` supus` [i o bucurie surprinz`toare.
BOLNI}A M~N~STIRII HUREZI (Romanii de Jos)
HOREZU
Ctitorit` de Maria Doamna, so]ia lui Bråncoveanu, bolni]a Hurezilor de la 1696 e un mic schit \n care n-au mai r`mas s` locuiasc` decåt mormintele monahilor [i monahiilor ce au slujit m`n`stirii. Din fostele chilii nu s-au mai p`strat decåt temelii de zid, acela[i zid de c`r`mid` [i piatr` de råu ce \mprejmuie[te incinta. Ridicat pe un mic platou, sub coama dealului \mp`durit, la estul m`n`stirii, ansamblul bolni]ei a fost gåndit ca loc de alinare [i t`m`duire a celor suferinzi. Priveli[tea v`ii ce coboar` de la baza incintei spre sud-vest, alin` acum pe oricine prive[te dintre coloanele de piatr` ale foi[orului, anume cl`dit parc` \n acest scop. Tot mångåiere prilejuie[te [i bisericu]a cu hramul Adormirii, ce poart` \n alc`tuirea ei robust` [i miniatural`, comori de lucr`turi \n piatr`, lemn [i form` pictural` – «Eu fui mort [i \nviai» e una din inscrip]iile ce puncteaz` scena C`lug`rului r`stignit din pridvor.
4
SCHITUL «SFIN}II APOSTOLI» (Romanii de Jos)
5
HOREZU
<Pre pilda st`pånilor s`i, Arhimandritul Ioan – «v`zånd c` aceste ale lumii toate ca o umbr` se mut` [i neavånd \n urm` pe nimene – ca s` nu fie de tot uitat [i s` nu r`mån` ca pomul cel f`r` de road`» – \n`l]` [i el, cu voe [i cu ajutor de la domnie, la 1698, \n p`durea de deasupra m`n`stirii, \ntru slava lui Dumnezeu [i pohvala prea vesti]ilor [i marilor Apostoli Petru [i Pavel, un schitule] ½...¹> (Alex. L`pedatu, 1908). Me[terii M`n`stirii Hurezi, cl`dind [i biserica acestui schit, au adaptat cu m`iestrie formula lor noului context. Astfel c` aleea ce suie printre nuci [i castani, la dreapta unei paradisiace livezi de meri \n terase v`lurite, te conduce la o incint` de zid \nl`untrul c`reia, o biseric` zvelt` apare aidoma brazilor ce o str`juiesc. Alungit` de pridvor [i de lipsa absidelor laterale, \n`l]at` de turl`, cu simplu decor de ciubuce [i corni[e zim]ate, biserica ad`poste[te o pictur` pre]ioas` cu portrete de ctitori: Bråncoveanu, Matei Basarab, mitropolitul Tudosie [i egumenul Ioan, ce a dat mult` road` \n arta sfintelor zidiri.
SCHITUL «SFÅNTUL {TEFAN» (Romanii de Jos)
HOREZU
F`cånd pereche cu schitul Sf. Apostoli, schitul Sf. {tefan m`rgine[te de la o distan]` ceva mai mare de centru ansamblul m`n`stiresc al Hurezilor, marcånd pe axele cardinale punctul s`u vestic. Po]i ajunge la el urcånd spre Romanii de Sus, la vreo 10 minute de mers de-a lungul råului de la podul asfaltat, sau venind dinspre m`n`stire po]i scurta calea prin desi[ul de anini, pån` la o punte ce trece råul chiar \n dreptul pantei care urc` la schit. |n \mprejmuirea acestuia vei g`si ctitoria celui de-al doilea fiu al lui Bråncoveanu, {tefan, purtånd asem`nare la scar` redus` cu biserica m`n`stirii; precum fiul, tat`lui s`u. Maicile Marta [i Modesta au \n grija lor acum o gr`din` de flori \n afara bisericii [i o alta, de sfin]i [i cåmpuri albastre \nstelate, la interior. {i se gåndesc c` ar fi frumos dac` un pictor le-ar redea [i icoana de hram din ni[a de deasupra intr`rii – dar cine mai picteaz` azi \n felul zugravilor Constantinos, Ioan, Andrei, Stan, Neagoe, Ioachim...
6
BISERICA ROBILOR (Romanii de Jos)
7
HOREZU
O biseric` atipic` pentru ansamblul din care face parte, este Biserica Robilor din sudul M`n`stirii Hurezi. De zid [i cu acoperi[ul de [i]`, \nalt` [i alungit`, are planul dreptunghiular rotunjit la ambele capete – prin altarul heptagonal [i pridvorul deschis, pe stålpi sub]iri de lemn. E simpl` [i monumental`, rustic` [i elegant`. Bråul colorat ce o \ncinge de jur \mprejur se une[te deasupra intr`rii \ntr-o multipl` arcad` caleidoscopic` ce-l are \n centru pe Sf. Arh. Mihail. E o presupunere c` de la hramul zilei de 6 sept., cånd se serbeaz` Minunea Sf. Arh. Mihail din Colose, enoria[ii i-au atribuit ulterior mai cunoscutul hram de 8 nov., cånd e prezent [i \ngerul Gavriil. Siguri sunt anii: 1700, cånd egumenul Ioan a ridicat-o ca schit al m`n`stirii pentru robii s`i, [i 1757, cånd prin grija egumenului Dionisie a fost reparat` [i zugr`vit`. Bogat ornamentat` la interior cu o luxuriant` diversitate de motive florale [i geometrice, e vizibil din p`cate un anumit schematism al figurilor pe por]iunile repictate mai tårziu, care au pierdut din noble]ea \ngerului de la intrare.
BISERICA DIN B~L~NE{TI (Råme[ti)
HOREZU
Biserica satului Råme[ti de pe dealul B`l`ne[tilor este special` cel pu]in prin aceste trei atribute: prin volumetria arhitectural` care \i atest`, tipologic [i estetic, calitatea istoricit`]ii sale (ctitorit` \n 1658/59 de mitropolitul {tefan, originar din Råme[ti, biserica de piatr` cu abside poligonale [i turl` p`trat` pe pronaos este cea mai veche din zona Horezului); catapeteasma lucrat` \n stil Matei Basarab ce con]ine un medalion cu portretele mitropolitului [i al domnitorului Mihnea al III-lea; [i prin buna amplasare \n peisaj. Pe fa]ada tencuit` \ntr-o epoc` ulterioar`, avånd la \nceput apareiajul de piatr`, o reprezentare expresionist` a fabulei esopice B`trånul [i moartea, o identific` azi \n mai mare m`sur` decåt portretul ctitorului, pierdut \n noianul de slabe reprezent`ri picturale de la «restaurarea» din 1859. Restaurare ce a avut [i ea un merit – salvånd-o, m`car fragmentar, de la ruin`.
8
BISERICA COVRE{TI (Olari)
9
HOREZU
Pe strada ce urc` din centrul Horezului spre fostul sat Olari, ajungi dup` vreun kilometru \n dreptul unei vechi bisericu]e de zid ce te \ntåmpin` cu altarul spre poart`. E \mpodobit` sub corni[` cu o friz` de profe]i [i arhangheli, c`reia \i corespunde simetric få[ia soclului din piatr` de råu. |naintånd pe aleea nordic`, vei \ntålni chiar la intrare zarv` [i chiote de joc: pe dealurile vålcene, un urs brun se ca]`r` pe b`]ul unui ursar, \n timp ce altul \i bate ritmul \ntr-o daraban`. E destul s` ridici privirea ca ritmul s` sporeasc`: pa[ii s`lt`re]i ai nunta[ilor din Caana sunt anima]i de sunetele unei goarne. De mai era nevoie, la picioarele lor, semn`tura me[terului zugrav Ilie din Teiu[ (de la care [i alte surprize r`mån de descoperit). A[a poate c` aminte[te el de evenimentul \ncuscririi celor doi boieri ctitori, Covrea [i B`l`nescu, din anul 1826 – an \n care au ridicat [i aceast` biseric`, ce ar merita s` fie restaurat` pentru arta constructorilor s`i [i a lui Ilie, [i pentru istoria romåneasc`.
BISERICA DIN TÅRG (Horezu)
HOREZU
Prolificul ctitor Ion Ur[anu \ntemeia la 1800 l`ca[ul mo[nenesc de la Ur[ani [i, \mpreun` cu Constandin Covrea (un alt Covrea decåt la Olari), ctitorea totodat` – Biserica din Tårg. O siluet` elegant`, cu turle \nguste sidefii ce par relicve [lefuite de atingerile credincio[ilor, a r`mas la fel de måndr` [i pre]ioas` \n mijlocul fostului tårg, azi ora[ul Horezu, \n ciuda prefacerilor dimprejurul s`u. E poate doar mai tainic` pentru cei ce r`zbindu-i farmecul de ansamblu, \ncearc` s` descifreze semnifica]ia unor reprezent`ri: un ursar, un huhurez cu chip de om, o scen` de vån`toare, heruvimi multicolori ca fluturii printre sibile a c`ror gra]ie pare principalul motiv pentru care au fost zugr`vite... Dar e destul s` intra]i [i s`-i vede]i pe ctitori cum se \ncumet` s` \nainteze \n naos – [i ei, cåt [i me[terii, \[i afirm` noua libertate ce clatin` temelia orånduirii feudale. E un moment bogat \n trecerea spre arta laic`, \n care Dinu [i Manole «ot Craiova» aveau \nc` de transmis calfelor soliditatea vechiului me[te[ug [i toat` prospe]imea unui nou orizont – ca la o cump`n` de veacuri.
10
BISERICA DIN UR{ANI (Ur[ani)
11
HOREZU
Biserica de la 1800 a satului Ur[ani se \nal]` måndr` [i alb`, cu cåteva sibile [i filozofi prevestitori [i cu cele dou` turle ale sale, pe colina unde a a[ezato vestitul v`taf al plaiului Hurezu, Ion Ur[anu, \mpreun` cu multe rude [i ajutat, dup` cum se spune, de \ntreaga comunitate. Cel pu]in despre 37 dintre ei, (incluzåndu-l [i pe v`taf), care pe zidurile pronaosului, cu måinile \n fa]a pieptului, ofer` [i se \nchin` totodat`, \ntr-o procesiune liturgic` emo]ionant`, [tim c` au contribuit la zidirea [i \nfrumuse]area acestui l`ca[; cu mai mul]i taleri, cu unul singur sau, cel pu]in... «cu alerg`tura». Sub bol]ile m`iestrit pictate de zugravii gorjeni [i-a ales I. G. Duca s`-i stea piatra de ve[nicie – iar oamenii i-au ales, – pentru moartea, dar mai ales pentru via]a sa –, s` fie vegheat de un sfånt arhanghel Mihail cu sabie r`zbun`toare. Iar despre haiducii care au ascuns comori \n zidurile sfinte, s`-l \ntreba]i pe p`rintele paroh Constantin M`nescu, c`ci el [tie mai multe [i v` va povesti.
BISERICA CEAU{U (Bårzoteni)
HOREZU
Pe marginea dinspre vale a islazului dintre Bårzoteni [i Olari, \n mijlocul unui mic cimitir, cu clopotni]` [i pr`znicar [i numai verdea]` \n rest, se afl` o biseric` sor` a celei din Olari – dup` leat [i dup` \nf`]i[are. Biserica poart` numele celui care a donat por]iunea de teren, Ceau[u, dar mai mul]i boieri sunt \nscri[i \n prima pisanie, cea din vremea lui Grigore D. Ghica. Din p`cate, repict`ri ulterioare la interior s-au f`cut f`r` me[te[ug, dar au mai r`mas [i por]iuni de suav` \ndemånare a primilor zugravi, care f`r` s` mearg` pån` la arta [colit` a unui teiu[an, au creat personaje lejere ce vie]uiesc \n spa]iul bol]ilor roz-albastre, cu pl`cute transparen]e [i ar`t`ri comic-prietenoase pe alocuri. Un imens pridvor \nchis cu geam, ad`ugat ca \nc` o jum`tate de biseric`, reconfigureaz` \ntrist`tor fa]ada de vest a intr`rii. Cel pu]in, ne putem gåndi c` prin aceast` modificare ea este mai util` comunit`]ii care o are \n grij` [i ]ine la ea. Precum bråul de flori ro[ii solare ce o \nconjoar` sub friza proorocilor, s` fie \nconjurat` cu grij` [i mai departe.
12
ANSAMBLU URBAN (Horezu)
13
HOREZU
Centrul ora[ului Horezu mai p`streaz` \nc` din atmosfera tårgului de odinioar`, cånd tarabele cu tot felul de m`rfuri aduse \n c`ru]e – de la sarea de la Ocnele Mari la [i]a de la Polovragi –, \nghesuiau str`zile, iar la hanul lui Marcea, vizavi de judec`torie, se aduna intelectualitatea \n frunte cu avoca]ii. Era [i centru bancar \n perioada interbelic`, avea micii s`i industria[i locali, o gazet` ce se numea «Lumån`rica zilei» (!). Arhitectura de atunci, \n ciuda eclectismului elementelor de detaliu, cu foi[orul bråncovenesc al fostului spital din Str. 1 Decembrie sau cupolele [i ornamenta]ia baroc` a caselor cu scar` exprimat` \n fa]ad` din cap`tul acelea[i str`zi, sau aplica]iile neoclasice de pe fa]adele caselor cu etaj [i magazin la parter din zona pietonal`, compune un spa]iu armonios cu dimensiuni umane ce faciliteaz` [i acum o via]` comunitar` \nchegat`. Deschiderile la strad`, apropierea lor, chiar [i inova]iile cu care s-a deosebit fiecare dintre fo[tii proprietari, arat` o concep]ie unitar` a ansamblului urban, c`reia tot mai mult \i ducem dorul \n ziua de azi.
M~N~STIREA BISTRI}A (Bistri]a)
COSTE{TI
La Bistri]a Vålcii, cum mai e numit`, spre a o diferen]ia de m`n`stirea cu acela[i nume din jude]ul Neam], o istorie cu greutate s`l`[luie[te sincronic \n \ntruchip`ri dintre cele mai felurite – de la moa[tele Sfåntului Grigorie Decapolitul, a[ezate la temelia ei de primul ctitor, boierul Barbu Craiovescu, \n 1497, pån` la biserica mare, recl`dit` dup` numeroase c`deri [i prefaceri, de domnitorii Gheorghe Bibescu [i Barbu {tirbei. Trecånd prin biserica bolni]ei cu pictura cea veche \ntr-un exemplar stil paleolog [i pridvorul s`u vesel ornamentat din epoca bråncoveneasc`, prin arta de factur` occidental` a bisericii mari pictate de Tattarescu, continu`m a afla despre [coli, spitale, ateliere de covoare ce au func]ionat aici, despre rodnica activitate de scriptoriu [i cea de pionierat \n tipografia romåneasc`, despre personalit`]i ce [i-au legat numele de acest loc [i numeroasele schituri spre care se deschide aceast` mare m`n`stire, din [i mai marea vale a «apei repezi» numite, pe slavon`, Bistri]a.
14
M~N~STIREA ARNOTA (Bistri]a)
15
COSTE{TI
Pe temelia unui mai vechi a[ez`månt monahal de pe o teras` a muntelui Arnota, voievodul Matei Basarab a construit la 1633 o m`n`stire de c`lug`ri, care s`-i fie [i loc de odihn` ve[nic`. Un adev`rat cuib de vulturi, la doar 3 km de M`n`stirea Bistri]a suind piepti[. Accesul a devenit mai facil din 1935, cånd Carol al II-lea a dat dispozi]ia de a se t`ia drum \n munte. Izolarea pe stånca \mp`durit` nu a salvat \ns` cet`]uia nici de la cutremure [i incendii, nici de la dinamit`rile din cariera de calcar sau amenaj`rile improprii din epoca recent`. Se p`streaz` \nc` din ansamblul originar numai biserica lui Matei-Vod`, cu pictura zugravului Stroe din Tårgovi[te, c`reia Bråncoveanu i-a ad`ugat pridvor cu turl` [i poart` sculptat` din lemn de castan. Legenda rodnicei crea]ii medievale din }ara Romåneasc` d`inuie, a[adar: \n rotunjimea pl`cutelor propor]ii, \n decorul de c`r`mid` al fa]adei, \n pictura sobr` [i expresiv` pe al c`rei fundal albastru cenu[iu se profileaz` un remarcabil portret al ctitorului – \nhumat sub lespedea de marmur` din pronaos.
BISERICA FOSTULUI SCHIT P~PU{A (Bistri]a)
COSTE{TI
Un mitograf britanic, Jacob Bryant, interpreta \n secolul al XVIII-lea etimologia cuvåntului Eleon ca loc \nchinat zeului-soare. Acesta e numele muntelui din r`s`ritul Ierusalimului, zis [i al M`slinilor, de pe al c`rui vårf, spune tradi]ia cre[tin`, Iisus s-a \n`l]at la ceruri, la 40 de zile dup` |nviere. Un munte cu schituri, m`n`stiri [i pe[teri locuite de siha[tri, \n a c`rui oglindire [i-au recunoscut s`la[ul primii c`lug`ri de pe muntele Arnotei. Odat` cu \ntemeierea M`n`stirii Bistri]a, a fost cl`dit [i un schit, pu]in deasupra ei, la poalele Arnotei, cu biserica \nchinat` Sf. Grigorie Decapolitul. I s-a zis Schitul P`pu[a – nume inspirat de forma ståncii pe care e a[ezat –, de pe muntele Eleon. Aici vie]uiau c`lug`rii c`rturari ai m`n`stirii, \n acest loc sc`ldat de soare, ce pare a fi reproducerea \n negativ a Pe[terii Sf. Grigorie Decapolitul, care se \nal]` la acela[i nivel \n stånca de vizavi, de peste apa Bistri]ei. Bisericu]a alb` ce s-a mai p`strat din schit, a[a cum a fost ref`cut` \n 1712, cu pictura tot de atunci ar`tåndu-l pe Bråncoveanu \n portret, cåt [i \n maniera reprezent`rii, d`inuie azi ca biseric` parohial`.
16
BISERICILE DIN PE{TERA SF. GRIGORIE DECAPOLITUL (Bistri]a)
17
COSTE{TI
Prezent` azi ca un adaos plin de pitoresc \n periplul celor ce viziteaz` M`n`stirea Bistri]a, Pe[tera Sfåntului Grigorie Decapolitul este chiar punctul de pornire al acestui a[ez`månt monastic [i a fost ocrotitorul s`u de-a lungul veacurilor. |n zidirea natural` de deasupra v`ii, siha[trii [i-au aflat loc de nevoin]` cu mult \nainte ca boierul Craiovescu s` aduc` de la Constantinopol moa[tele sfåntului ce i-a dat numele – fiind aici t`inuit de cåte ori asupra ]`rii s-au ab`tut invazii [i r`zboaie. |n mai multe rånduri ref`cute, dou` bisericu]e ne \ntåmpin` dup` un urcu[ tulbur`tor: «Ovidenia», cu bolt` de calcar [i zid tencuit, cu fresce \n culori vii, datånd de la \ntemeierea m`n`stirii; [i «Sfin]ii \ngeri», de sine st`t`toare, cu acoperi[ de [i]`, sc`ldat` \n lumina din Fereastra Pe[terii, din 1635. Ca ni[te moa[te ele \nsele, au azi nevoie de ocrotirea m`n`stirii \n fa]a invaziei turi[tilor. Nu e de atins, ci numai de privit: lumea neverosimil`, dar real`, a \ngem`n`rii dintre cea mai originar` s`lb`ticie [i cea mai \nalt` treapt` de spiritualitate civilizatoare.
BISERICA }IG~NIA A FOSTULUI SCHIT PERI (Bistri]a)
COSTE{TI
Retras` marilor panorame, biserica de piatr` [i c`r`mid` e precum poarta sa de lemn sculptat` cu fine rinceau-uri [i crini stiliza]i, ce st` ascuns` sub barele verzi ale unei por]i de fier. Nu o vezi nici cånd ajungi \n dreptul ei, pe aleea ce suie printre case cu gr`dini, de cealalt` parte a råului fa]` de M`n`stirea Bistri]a. A fost pe vremuri un schit al s`u, schitul Peri, ridicat pentru ]iganii robi ai m`n`stirii, \n 1689. Acum e o biseric` parohial` \nconjurat` de un mic cimitir. Modest` construc]ie f`r` turl`, f`r` abside [i f`r` pridvor, [i chiar [i f`r` tencuial`, doar cu ni[te bråuri de c`r`mid` [i ni[a hramului pictat` cu scena Na[terii Maicii Domnului, e ca un sipet vechi pe care din prima clip` v`zåndu-l \]i dai seama c` a ad`postit, [i poate \nc` mai ad`poste[te, o comoar`. Vei g`si \n`untrul ei, peste m`sura a[tept`rilor, fresca din a doua jum`tate a secolului al XVIII-lea, p`strånd \ntreg rafinamentul artei bråncovene[ti, doar mai \nnegrit` de vreme – cåt s` str`luceasc` mai bine pe ea aureolele sfin]ilor [i aurul catapetesmei.
18
PODUL REGINEI MARIA {I CELE DOU~ CRUCI S~PATE |N STÅNC~ (Bistri]a)
19
COSTE{TI
Pe o få[ie de stråns` \ntrep`trundere \ntre crea]ia naturii [i crea]ia uman`, \ntre atåtea construc]ii utilitare f`urite de om, dou` reliefuri d`ltuite \n stånc` [i un pode] ce nu duce nic`ieri, stau a[a, ciungi [i ridate, ascunzåndu-[i istoria [i dånd fråu liber imagina]iei. Zic unii c` \n aceast` vale a Bistri]ei, m`noas` \n a[ez`minte monahale, «anahore]i zbur`tori» din vremuri imemoriale ar fi \nsemnat calcarul cu semnul cre[tin`t`]ii. Cu aceea[i fantezie istorisesc al]ii c` \n cinstea partizanilor din Mi[carea de Rezisten]`, ascun[i \n pe[tera de deasupra, ar fi fost s`pate cele 2 cruci. Mai prozaici fiind [i privind inscrip]ia de sub crucea mic`, \n`l]at` de dou` personaje ce nu pot fi decåt Sf. Constantin [i Elena, vedem ni[te nume [i anul de gra]ie 1876. Iar «Podul Reginei Maria», construit de Bibescu \n perioada \n care a ref`cut m`n`stirea, \l putem vedea complet \n imagini de arhiv`, cu balustradele pe care nu le mai are acum. Cåt despre crucea monumental`, avem temeiuri de-a o data \ntre pod [i Sfin]ii |mp`ra]i. La ie[irea din chei, Bistri]a sap` \nc` loc pentru legende.
BISERICA 44 DE IZVOARE A FOSTULUI SCHIT DE SUPIATR~ (Pietreni)
COSTE{TI
Cum se termin` satul Pietreni [i \ncepe muntele Buila, ca o mic` stånc` desprins` din masa de calcar a peretelui de deasupra, biserica ce poart` nume de piatr` [i de ap` pare ea \ns`[i sursa celor 44 de izvoare ce dau via]` ierbii [i livezilor [i codrilor de jur \mprejur. S-ar al`tura prin aceasta minunilor Sf. Nicolae, c`ruia egumenul {tefan al Bistri]ei i-a \nchinat-o cu trei secole \n urm`. Era atunci perioada bråncoveneasc`, iar biserica venea pe locul unui mai vechi schit de lemn, tot ca schit dar din c`r`mid` [i piatr`, \nconjurat` de un zid cu chilii din ale c`ror urme se mai v`d [i azi. B`tut` de vånturi, zdruncinat` de curgerea apelor, pridvorul pe 8 coloane i-a fost treptat \nchis, dealurile dintre arcade s-au [ters, dar sub ]uguiatul acoperi[ de [indril` ce chiar \n acest an e din nou ref`cut, str`luce[te de sub mizeria ce [i ea tocmai urmeaz` a fi \ndep`rtat`, penelul zugravului Efrem – \n 1779 a izvodit el o lume de sfin]i cu priviri bune [i vii, \ntr-un spa]iu rarefiat cu \ngeri aurii [i flori rare, delicate, luate din afar` [i sfin]ite la interior.
20
BISERICA FOSTULUI SCHIT GR~ME{TI (Pietreni)
21
COSTE{TI
Cånd auzi numele de «Gr`me[ti». dou` asocieri fonetice \]i vin \n minte simultan: cu gramatica slovelor buchisite pe b`ncile [colii [i cu gramajul de la cåntar. |]i mai po]i aminti atunci de o biseric` de lemn din valea råului Coste[ti, ale c`rei bårne de stejar inscrip]ionate cu slove chirilice ([i cu alte \nflorituri alese), au fost atåt de dibaci m`surate, cioplite [i \mbinate, c` nu las` nici azi cr`p`turi \ntre ele, dup` aproape 350 de ani. Este biserica mitropolitului {tefan, din vremea lui Matei Basarab, care \n drumul spre Arnota trecuse adesea prin acest loc \n`l]at al råpei, umbrit de brazi. Legenda spune c` el ar fi \nchinat l`ca[ul cu hramul Adormirii, de sufletul so]iei sale. Vedem doar c` legenda apare pe potriva realit`]ii: soclul \nalt de sig`, acoladele pridvorului, dantel`ria din ancadramentul u[ii, icoanele care au mai r`mas... au måndre]ea unui dar de nunt` \ntru ve[nicie.
BISERICA DIN CIOROBE{TI (Pietreni)
COSTE{TI
Biserica din Pietreni-Ciorobe[ti e ca o livad` cu diferite specii de pomi ce rodesc laolalt` \ntru \nveselirea inimii [i s`turarea foamei celor care-i calc` pragul. Aflat` ea \ns`[i \ntr-o livad` eteroclit`, ferit` de vånt de P`durea cea Mare de fagi, te prime[te la \nceput doar cu cåteva ornamente zugr`vite pe fa]ada pridvorului. Zigzag-urile ro[ii [i albastre de pe coloane se reiau \n relief pe zim]ii de c`r`mid` ai bråurilor ce dau ocol fa]adei. Dac` observi ceasul solar dintre arcadele sudice, e foarte probabil s` nu afli ora; dar vei afla un indiciu pentru surprizele ce te mai a[teapt` la interior. O abunden]` decorativ` \n stil rustic, prin grosimea [i neregularit`]ile liniaturii, cåt [i prin vioiciunea culorilor primare atotprezente, alterneaz` cu scene [i personaje mai pu]in rustic pictate, dar cu aceea[i prospe]ime. Poate pentru faptul c` de la bun \nceput, din 1750, a fost biseric` s`teasc`, nesubordonat` m`n`stirii Bistri]a, s` fi avut Danciu zugravul libertatea aceasta? Oricum ar fi, \n locul obi[nuitelor scene ale raiului [i iadului, Dumnezeu este pream`rit de ni[te tineri atåt de liberi c` nu se tem nici de lei, nici de foc!
22
BISERICA DIN GRU{ETU (Coste[ti)
23
COSTE{TI
«Acest Sf. tablou s'a pl`tit de George Pretorian. |nv`]`tor», «Acest Sf. tablou s'a pl`tit de Pavel Dimitrescu...»... Clopotni]` de zid [i biseric` de lemn, cu [i]` nou` [i varul proasp`t, punctat de mici fresce rectangulare – a[a se vede azi, [i a[a se alc`tuie[te istoria bisericii din Gru[etu: din inscrip]ii [i pomelnice, ca ni[te p`tr`]ele colorate pe o tencuial` alb`. {irul Domnilor pe care \i pomene[te \ncepe de la Matei Basarab, dar prima ctitorire atestat` documentar e cea a egumenului Bistri]ei, din 1751. A mai fost «zidit` din temelie» [i de egumenul Constandie, pe vremea lui Alexandru Moruzi. Tot atunci, pe la 1800, a fost zugr`vit` la interior cu picturi ce vor mai fi fost ref`cute \n 1833 (din care azi, doar cåteva mostre de fertil` naivitate mai anim` grinzile [i crucea catapetesmei). Clopotni]a din 1840 a fost pictat` 3 ani mai tårziu, iar \n 1885 biserica e reparat`, prime[te pridvor [i e tencuit`, pentru a fi \mpodobit` \n 1892 cu «renascentiste» tablouri cu sfin]i. Abandonat` \n 1937, se \nnoie[te iar \n 2009, sub dealul Lazuri, la nord de Valea Jidovii.
STABILIMENTUL B~ILOR DIN COSTE{TI (Coste[ti)
COSTE{TI
|n apropiere de centrul comunei, pe drumul spre Pietreni, B`ile din Coste[ti au func]ionat de la data finaliz`rii lor \n 1938, pån` \n 1990, cånd au fost l`sate \n p`r`sire. Ele reunesc sub un titlu generic o sum` de atribute valoroase ce n-ar trebui date uit`rii: numele familiei Sacerdo]eanu, care a construit stabilimentul, familie ce a marcat istoria comunei, mai ales prin Aurelian Sacerdo]eanu, care s-a afirmat ca personalitate a culturii na]ionale; calit`]ile arhitecturale cu influen]e de stil neoromånesc ale acestui edificiu – pe care se repet`, pe ambele fa]ade lungi, colonada de zid a parterului [i stålpii prispei de lemn de la etaj; izolarea reconfortant` \n cadrul natural cu br`det de pe malul råului Coste[ti (\n cadrul l`rgit al acestei regiuni pitore[ti); [i func]ionalitatea sa de cazare [i tratament cu apele sulfuroase [i ioduroase ale izvoarelor din apropiere. Veche imagine [i func]iune pe care actualii proprietari \ncearc` s` i le redea, efort \mbucur`tor ce merit` sus]inut din toate punctele de vedere.
24
CAS~ CU PR~V~LIE (Coste[ti)
25
COSTE{TI
Sub copertina barului din centrul Coste[tiului, aflat la parterul unei grandioase case cu dou` niveluri [i segmentare tripartit` \n plan vertical, citim «pisania»: IOACHIM-1930-POPESCU. Judecånd dup` imobilul impozant, cu spa]ii comerciale la parter [i corp central supra-\n`l]at, marcat de coloane [i cele trei arce trilobate care circumscriu un balcon, ctitorul pare s` fi fost o personalitate de vaz` a comunei \n perioada interbelic`. Se pare c` el a avut numai o impresionant` avere ce a trezit multe suspiciuni; cånd [i-a pierdut imobilele (fiindc` mai cl`dise [i altele), la na]ionalizarea din 1948, [ia pierdut totodat` [i min]ile, iar lumea a creat legenda unui blestem pus pe seama comorii necinstit \nsu[ite. |n schimb, casa cu pr`v`lie din fa]a Prim`riei pare s` beneficieze de energii pozitive, continuånd s` \mplineasc` de 80 de ani multiple func]iuni (de la cårcium` la c`min cultural, magazin, [coal`, oficiu po[tal [i apartamente de locuit), [i conferind prin aspectul s`u prestan]` [i atestare istoric` centrului civic al localit`]ii.
ANSAMBLU RURAL (Bistri]a)
COSTE{TI
Ansamblul arhitectural – monument istoric, din satul Bistri]a, e calea regal` ce duce la ctitoria Craiove[tilor. Ca o suit` de curteni, casele ar`toase de la \nceputul secolului trecut m`rginesc de-o parte [i de alta pasajul spre tron. P`måntul pe care sunt a[ezate i-a apar]inut ei: m`n`stirea ce domin` \ntreaga adunare cu tåmpla \ncununat` de veacuri [i de \n`l]imile \mp`durite pe care se reazim`. Dar abia dup` secularizarea din 1863 au putut fi ele cl`dite. De ni[te preo]i [i mai ales de c`tre primii lor descenden]i, \ntre 1895 [i 1939. Casele Greeru[, Popian, Buharu, Petrescu, Cocle], Stoian [i Gl`van constituie o arhitectur` de tip urban ce preia elemente din stilul tradi]ional vålcean al caselor de lemn cu foi[or [i soclu \nalt de piatr`, ca [i din arhitectura bisericeasc`. Fiecare preia \n manier` proprie, precum curtenii moda vremii lor – astfel c` de la conacul c`r`miziu, retras \n verdea]`, al pictori]ei Stoian, la pensiunea pe care a construit-o Gl`van cu dublu etaj de arcade, ne \ntålnim de-a lungul drumului cu cåte un unicat distins \n mijlocul unei adun`ri unitare.
26
MOAR~ DE AP~ {I JOAG~R (Pietreni)
27
COSTE{TI
Cunoscut` din timpuri str`vechi, moara de m`cinat hidraulic` a avut nu numai o existen]` milenar` pe teritoriul ]`rii noastre, ci [i o larg` r`spåndire – \n 1859 au fost num`rate 537 de mori doar \n jude]ul Vålcea. Printre acestea era [i moara din Ciorobe[ti, de pe malul drept al råului Coste[ti, doar pu]in mai sus de biserica men]ionat`. |n acel an ea se afla \n proprietatea m`n`stirii Bistri]a, care o luase de la mo[neni, fiind acolo cel pu]in de la \nceputul secolului al XIX-lea. Dup` secularizarea din 1863 revine \n proprietatea unor localnici: familia Puic`, ce i-a ad`ugat \n timp joag`r [i dinam electric, \ntre]inånd-o [i perfec]ionånd-o pån` cu pu]ini ani \n urm`. Sunt doar vreo [ase ani de cånd nici joag`rul nu mai func]ioneaz`. Joag`rul «la suta» i se zicea. {i mai era joag`rul «la mia», poveste[te Bogdan: <Un pic mai sus, la Bachus, era mai scump; cånd t`ia fier`str`ul se-auzea «mia, mia, mia...», \n timp ce la Puic` f`cea «suta, suta, suta...»...> – [i m` gåndesc c` poate de-aia l-au p`strat pe acesta!
BISERICA DE LEMN «CUVIOASA PARASCHIVA» (Cornet)
COSTE{TI
Oranj, albastru, bleu, gri [i verde; stålpi [i grinzi de lemn; multe [tergare, perdele, covoare, mese, coroane funerare de plastic, sfe[nice [i candelabre, icoane vechi inedite [i altele foarte noi care nu-[i au rostul. Acoperi[ul de [i]` st` ca o c`ciul` mare peste toate acestea, sau ca p`l`ria ciupercii din povestea \n care, crescånd ciuperca sub ploaie, la ad`postul ei se tot adunau nenum`rate viet`]i. Primii pe care \i \ntålnim aici ad`posti]i sunt Sf. Petru [i Sf. Pavel, de-a stånga [i de-a dreapta u[ii, dialogånd parc` la umbra pridvorului, \n lini[tea c`su]ei lor. E o «Cuvioas` Paraschiva» mai pu]in ascetic` decåt cea din Mari]a, din satul vecin, Cornet; unde se spune c` a fost construit` «cu cheltuiala haiducului Coman, \n timpul preotului Simeon, pe timpul D-nii Fanario]iilor, \n locul altei biserici de nuele». La ultima repictare, din 1932, de cånd dateaz` pisania citat`, nicio pagub` nu pare s` fi fost adus` omeniei sfin]ilor din panouri [i din medalioane. Doar pånzeturile cele noi care le acoper` chipurile... [i afumarea sau c`derea tencuielii.
28
BISERICA DE LEMN «CUVIOASA PARASCHIVA» (Mari]a)
29
VAIDEENI
De n-ar fi a[ezarea ei semea]`, pe dåmbul din vårful c`ruia vegheaz` asupra unui mic cimitir, biserica de lemn din Mari]a ar putea trece drept chilia unui ascet. Datat` controversat la 1557, ea este dac` nu cea mai veche, totu[i dintre cele mai vechi biserici de lemn oltene[ti care s-au mai p`strat. Netencuit`, cu \nvelitoare de [i]`, f`r` pridvor – un l`ca[ de rug`ciune construit de locuitorii c`tunului pe m`sura nevoilor [i putin]ei lor. S-a p`strat nu doar ca o m`rturie a vremurilor demult apuse, ci [i \ntru consfin]irea perenit`]ii satului de p`stori, unde leg`tura omului cu locul, ca [i a oamenilor \ntre ei, \n strånsa comunitate, ne cheam` c`tre frumuse]ea simplit`]ii [i a tr`iniciei. O tåmpl` alb` cu desene copil`re[ti din contur negru, umplute cu ro[u [i cu verde, lumineaz` interiorul cu acea dezinvoltur` a \nceputurilor asupra sfintelor taine.
BISERICA «SFÅNTUL IOAN BOTEZ~TORUL» (Vaideeni)
VAIDEENI
Se spune \n general despre biserici c` ele ar fi asemeni unor cor`bii – metaforic vorbind, ele \i salveaz` pe credincio[i de la \necul din valurile vie]ii. Biserica «Sf. Ioan Botez`torul» din Vaideeni ilustreaz` chiar \n forma sa aceast` metafor`. Pe promontoriul de la r`spåntia celor dou` drumuri ce se despart din centrul comunei, unul urmånd \n jos firul Luncav`]ului, cel`lalt urcånd pe o coast` de la poalele mun]ilor, aceast` nav` alb` se \ntinde cu acoperi[ul de aram` lucind \n soare, \n`l]åndu-[i turlele ca dou` catarge. E un loc de cinste \n care a fost a[ezat` – nucleu al adun`rii tuturor s`tenilor, simbol ocrotitor asupra lor [i måndrie cu care sunt primi]i cei \n trecere. E locul ales \nc` demult pentru o biseric` a satului, aflåndu-se aici, \naintea ei, o alta de lemn. |ntre 1870-1877, vaideenii au construit-o din zid pe aceasta. |nc` ne\nc`p`toare, au \n`l]at-o \ntre 1905-1910 cu doi metri, iau ad`ugat o turl` [i absidele laterale. Pictura tårzie arat` influen]a occidental` (trompe l'oeil, laicizarea figurilor). Un frumos far lång` care ancoreaz` corabia, e clopotni]a din 1941.
30
PIV~ {I DARAC (Vaideeni)
31
VAIDEENI
Dac-ai putea cuprinde dintr-o privire valea Luncav`]ului, acolo de unde porne[te el [i unde s-a a[ezat mai demult un sat de p`stori, dac-ai vedea [i turmele lor cum se adun` [i cum se risipesc månate pe p`[uni cu iarb` fraged`, a[a cum era odat`, pe vremuri, cånd apele sale neobosite \nvårteau pale]ile morilor [i ro]ile pivelor, din ale c`ror cop`i ie[ea dimia numai bun` de croit, cusut [i ornat cu g`itane negre... dac-ai vedea måndria vaideenilor, care venind ca «vai de ei» dinspre prigoana austro-ungar` au \nmul]it aici roadele p`måntului... nu te-ai bucura oare s` afli aievea o m`rturie a acestei str`fulger`ri? O singur` piv` [i un darac electric au mai r`mas din fostul ansamblu de instala]ii hidraulice al lui Laz`r Apostoloiu, ansamblu de la \nceputul veacului trecut r`mas [i el solitar, dintre toate cåte au fost. Acum zac adormite \n umbra noii pensiuni, «Moara viselor». Nu ]i-ar pl`cea s` mai auzi cum cad maiele grele peste ]es`turi, cånd se \nvårte bu[teanul ce le prinde \n penele sale [i le salt` unul cåte unul?...
ANSAMBLU RURAL (Vaideeni)
VAIDEENI
E doar un an de cånd vechea [coal` a satului, din 1919, a fost abandonat`. De-a lungul cerdacului cu arce trilobate din spatele duzilor care se apleac` peste gard, acest culoar cu cinci clase a adunat un secol de istorie. Nu mai putem [ti toate pove[tile, [tim ce vedem: e o cl`dire \n care ]i-ar pl`cea s` intri, care te-ndeamn` prin \nf`]i[area ei b`tråneasc` s` te por]i «a[a cum se cuvine». Deasupra sa [i mai jos, dup` ce treci de biseric`, mai sunt astfel de case de la acela[i \nceput de secol XX, cånd s-au trasat principalele str`zi din sat. Abia se adunaser` \n acea vreme vaideenii la un loc, coborånd din s`la[urile retrase de teama jafurilor turcilor [i muscalilor. Primiser` terenuri, construiau pive [i darace, \nfiin]au cooperative pentru valorificarea produselor din oierit [i \[i construiau case care s` dureze. Case cu pridvor, ca \n zona Vålcii [i case cu ocol, de tipul celor ardelene[ti, patrie neuitat` a celor veni]i din M`rginimea Sibiului. Patria dinspre care se face o nou` trecere la \nceput de secol XXI e una temporal` – de unde venim [i cu ce ne ducem mai departe?
32