CAPITOL e-book #02

Cinema / Teatrul de vară

CAPITOL

Hub cultural

NOTES Save or Cancel pilotează o campanie de conștientizare și de sensibilizare față de patrimoniul cultural național, începând cu 2008, cu aplicație pe Cinema / Teatrul de vară Capitol, relevând potențialul de hub cultural independent al ansamblului. Campania urmărește implicarea artiștilor și organizatorilor de evenimente culturale în cadrul unor proiecte trans-sectoriale, colaborative, ample.

Nevoia acută de spații independente dedicate culturii este demonstrată de existența numeroșilor artiști și promotori ai artei care aplică pentru finanțări sau inițiază activități auto-finanțate și de recenta închidere a majorității spațiilor culturale din clădiri cu risc seismic, în special cinematografe, teatre și galerii de artă.

Cinema / Teatrul de vară Capitol este dispus într-o zonă centrală a orașului București, recunoscută pentru activități creative și recreaționale, și este compus din două monumente de patrimoniu național. În anul 1916, arhitectul Nicolae Nenciulescu a realizat în stil eclectic Teatrul de vară Capitol, strada Constantin Mille nr. 13, iar în 1938 arhitecta Henriette Delavrancea a refăcut în stil modernist fațada cinematografului Capitol, situat pe bulevardul Elisabeta nr. 36. Ansamblul este simbolic la nivelul comunității locale și poate fi capabil de conexiuni în rețea cu alte huburi independente. Între 15 Iulie și 30 Septembrie 2016, monumentul este reintrodus în circuitul public prin reinterpretări democratice ale spațiului urban ca spațiu cultural, explorând legături între artă, natură și oraș.

save or cancel Concept: Cristina Popa, Andrei Racovițan Editori: Cristina Popa, Andrei Racovițan, Vlad Stancu Design: Ana Dămoc, Paramon Ditu Fotografii: save or cancel, feeder.ro, VJ VLC, Ștefan Tuchilă, Dincolo de fațade, Future Shorts, Alex Iacob “Reptilianul”, Ciprian Rășoiu, arhiva N. Nenciulescu, Willy Pragher, Nicolae Ionescu © 2017 save or cancel & the authors București, România

Cuprins

04 ABOUT 06 Hub cultural Cinema / Teatrul de vară CAPITOL 2017 - 2018 14 Cinema / Teatrul de vară CAPITOL #OpenLab 2016 20 Sărindar sec. XVI - XIX 22 Teatru de vară Alhambra 1916 24 Cinema CAPITOL 1912 - 1938 26 CAPITOL în comunism 1948 - 1990 28 Re:activarea Teatrului de vară CAPITOL 2008 - 2014 32 Hub Cultural CAPITOL 2021

ABOUT Hub cultural Cinema / Teatrul de vară CAPITOL Situat în București, ansamblul de monumente istorice Cinema CAPITOL (B-II-m-B-18683 - arh. Henriette Delavrancea) și Teatrul de vară CAPITOL (B-II-m-B-19202 arh. Nicolae Nenciulescu) ocupă parcela dintre bd. Elisabeta 36 și str. Constantin Mille 13. În 2017-2018, Save or Cancel propune o campanie de conștientizare și sensibilizare față de patrimoniul cultural național, cu aplicație pe Cinema/Teatrul de vară Capitol, relevând potențialul economic, social și educațional al tuturor spațiilor culturale abandonate din România.

4 conferințe, 3 instalații artistice, 4 expoziții, un workshop de desen pentru copii și 4 apeluri deschise pentru idei vor reactiva memoria colectivă, reintegrând monumentele în circuitul public prin reinterpretări democratice ale spațiului cultural, explorând legături între artă, natură și oraș.

04

OBIECTIVE • atragerea unor noi categorii de public pentru spațiile culturale alternative și pentru patrimoniu.

• sensibilizarea audienței față de patrimoniul cultural, relevând potențialul acestuia pentru sectorul cultural independent.

• promovarea creațiilor contemporane locale și susținerea artiștilor tineri.

• promovarea creativității ca alternativă sustenabilă la abandonul instituționalizat al patrimoniului.

DE CE? Cinema / Teatrul de vară CAPITOL este o ruină remarcabilă care are potențialul să reactiveze social și economic comunitatea.

Proiectul propune sensibilizarea artiștilor, promotorilor culturali și comunității pentru a identifica modele inovatoare de re-utilizare adaptabilă a patrimoniului, un exercițiu democratic, sustenabil.

Nevoia acută de spații independente dedicate culturii este accentuată de închiderea unui număr mare de spații culturale, în special cinematografe, teatre și galerii de artă, ca urmare a legii 282/2015.

CUM? • investigarea, re-utilizarea și promovarea patrimoniului participă la regenerarea urbană și la transformarea socială și economică a comunității; • investiție în ecosisteme artistice; • procese colective, co-creație; • mobil și efemer: utilizarea și integrarea fațadei în proiecte la scara umană: semnale urbane; • inițiative temporare, pop-up, care pot fi prezentate itinerant.

05

Hub cultural Cinema / Teatrul de vară CAPITOL

“ 06

n a

u ă

e, n d n zi.

ă e. i i

r, i a

r e n, ă, l e, e e e

e i e ă

1. FORMEAZĂ VIITORUL CAPITOL OPEN CALL I Citit În Spațiul Poetic Capitol - spectacol de teatru DESIGN interior 4-19 Mai feeder.ro În foyerul Teatrului Mic, laboratorul artistic interdisciplinar Citit În pune în scenă un spectacol de Save orinterior Cancelpentru căută 35 să de reîncarce identitatea CAPITOL și teatru spectatori. știm că comunitatea de creativi pasionați poate face mult mai mult!spațiului” CAPITOL de areBachelard nevoie nu Gaston, doar de un logo, ci de un ”Poetica scaune, eșarfe, sistem de identitate.

Ar putea fi abstract, schimbător, textul “Teatre de vară și cinematografe în București – asertiv sau aminimal, intrepid sau neobișnuit, emfatic sau Conversie patrimoniului construit – hub cultural low-key.

Mai presus de toate, ar trebui să vorbească Capitol”, 5 kilograme de sare, doi actori, 50 mp de hârtie despre istoria remarcabilă și posibilul viitor de împachetat și o violonistă/performer suntCAPITOL. elementele Jurizare: 1/3 vot online public; 1/3 juriu:în Alexandru cu care Citit În pilotează turul virtual trecutul, Ciubotariuși(Pisica Dragoș Motică (Ubikubi) // prezentul viitorulPătrată) Teatrului//de vară Capitol.

Alina Rizescu și Bogdan Ștefănescu (RIZI) // Paul Dunca (#FLUID); 1/3 or Cancel: Cristina Popa // Andrei Denumirea CititSave În se referă la intenția persistentă Racovițan (parțial conștientă) a membrilor Olga Berar, Adrian Câștigător: Acme Industries – Yde a citi spectatorilor Ciglenean, Răzvan Ropotan armonii posibile între conținutul și contextul poetic al momentului și spațiului performativ.

2. REACTVAREA PATRIMONIULUI DIALOGURILE CAPITOL 1/4 27 Mai // 19:00 CNDB, Bd. Mărășești, nr. 80-82, București

Sâmbătă, 27 Mai, ora 19:00, la CNDB, a avut loc o discuție http://cititin.wordpress.com informală despre provocările și beneficiile reactivării patrimoniului, urmată de un performance experimental #FLUID. Invitații primei conferințe din serie sunt persoane a căror activitate susținută îmbunătățește constant calitatea vieții și a spațiului, în orașul București.

Ne-am propus ca, prin această întâlnire, să descoperim modele de bună practică și experiențe particulare, specifice fiecărui caz.

Fața ascunsă remix Invitați: Asociația Icult - Cinema Marconi; Raluca Munteanu - Pro Patrimonio; Teodor Frolu - The Ark și După 6 weekenduri consecutive, seria de evenimente Cinema Uranus; Anca Majaru - Monumente Uitate și propuse de Save or Cancel în cadrul proiectului Teatrul de Asociația Arché; Save or Cancel - Cinema / Teatrul de vara Capitol s-a încheiat cu performance-ul Fața ascunsă vară CAPITOL. remix, care propune o explorare audio-vizuală a depresiei, așa cum se vede și se ascunde ea în București, în 2016.

Cinty Ionescu (video design) și Sorin Păun Randomform (sound design) interpretează și remixează live mărturiile personale legate de depresie prezentate în documentarul interactiv Fața ascunsă. Documentarul este rezultatul unei cercetări subiective desfășurate pe parcursul unui an și jumătate. Acesta prezintă mărturiile a 15 persoane, rezultate în urma unui proces de organizare și de selecție a unei arhive video de aproximativ 80 de ore.

Pop-up Event Kit se ocupă de scenografia spațiului public integrând 5 panouri pentru proiecții, un set modular de scaune și băncuțe, alături de turnul pentru proiector, transformând strada într-o scenă urbană animată

www.fataascunsa.ro

3. CAPITOL — GRĂDINA CINEMA ➔ INSTALAȚIE 17 - 18 Iunie // 11:00-23:00 Someș Delivery, Cluj CAPITOL – Grădina Cinema este o instalație care testează posibile utilizări cotidiene și culturale ale spațiului public, care își dorește transformarea Someșului în o grădină urbană și zonă de relaxare, lectură și dialog, dar și cinematograf alternativ în aer liber pe timpul serii.

4. PISICA PĂTRATĂ LA TEATRUL DE VARĂ CAPITOL INTERVENȚIE ARTISTICĂ SEMNAL URBAN I 8 – 20 Aug // 18:00 Teatrul de vară CAPITOL, str. Constantin Mille, nr. 13, București Pisica Pătrată ajută Teatrul de vară Capitol să participe la viața orașului. El a ilustrat “spiritul locului” în 2009 și 2016, pisica verde care interacționează cu trecătorii de pe Constantin Mille. Noua intervenție artistică Pisica Pătrată pe fațada teatrului re-utilizează sistemul existent de afișaj pentru reclame și cele două vitrine, care au înlocuit statuile originale.

5. OPEN CALL II ➔ INTERVENȚIE ARTISTICĂ ➔ SEMNAL URBAN II 14 August Start 28 August Deadline 29 August - 4 Sept Poll 5 Sept Winners feeder.ro Save or Cancel lansează două noi apeluri deschise, cu tema “Exerciții de memorie colectivă: cum interacționăm cu patrimoniul?“, căutând să reîncarce memoria colectivă cu noi instanțe din viața ansamblului de monumente CAPITOL. Primul apel deschis, a pornit în căutarea unui semnal urban, o lucrare realizată sau aproape gata, care investighează procesele memoriei colective. Publicul și juriul au ales unanim instalația artistică AR propusă de Ciprian Făcăeru, Dan Făcăeru / Augmented Space Agency, intitulată Capitol Continuum, pe care o explorăm pentru prima dată pe 15 Septembrie, în fața Teatrului de vară CAPITOL, alături de un performance #FLUID – The Stage is Yours, inspirat de istoria grădinii de vară.

Capitol Continuum este o intervenție artistică digitală site-specific augmented reality pe fațada Teatrului de Vară Capitol, creată de Augmented Space Agency. Proiectul evidențiază existența trans-mediatică, în spațiul fizic și în spațiul virtual, a monumentului arhitectural. Procesul creativ a presupus digitalizarea teatrului cu ajutorul unor tehnici de scanare 3D. Astfel, instalând aplicația Capitol Continuum, veți putea vedea dincolo de fațada Teatrului de vară Capitol.

Apelul deschis 2 caută o fotografie neobișnuită a fațadei Cinematografului sau Teatrulului de vară Capitol, realizată în 2017. Lasă-te inspirat/ă de trecutul remarcabil și viitorul posibil al ansamblului de monumente.

“

10

6. CINEMA CAPITOL AT THE BEACH EXPOZIȚIE ȘI CINEMA ÎN AER LIBER 4–15 August // 11:00-23:00 Plaja de Carte, Vama Veche Timp de 3 zile, Plaja de Carte din Vama Veche este transformată într-un cinematograf de artă în aer liber, unde vizitatorii pot vedea gratuit filme și scurtmetraje remarcabile care au diferite legături și interacțiuni cu spațiul Cinema / Teatrul de vară Capitol, din București.

Expoziția poate fi vizitată până pe 15 Septembrie.

7. OPEN CALL III POEM 11 - 29 Septembrie / Înscrieri 30 Septembrie – 6 Octombrie / Poll 7 Octombrie / Anunț câștigători feeder.ro Scopul concursului de idei este sensibilizarea scriitorilor consacrați și nepublicați, și persoanelor creative în general, prin re-activarea memoriei colective și promovarea prin literatură a patrimoniului național, cu aplicație pe Cinema / Teatru de vară CAPITOL. Obiectivul concursului este identificarea identității culturale printr-un concurs literar, pentru promovarea ansamblului de monumente CAPITOL Cinema și Teatru de vară, luând în considerare istoria, contextul și potențialul acestuia, în viitor.

3 poeme, câștigătoare ale apelului deschis, sunt selectate prin vot public.

Open call Capitol Poem va inspira și stimula imaginația indefinit, devenind o resursă pentru tinerii poeți.

8. #FLUID / AUGMENTED SPACE AGENCY INTERVENȚIE ARTISTICĂ SEMNAL URBAN II 15 Septembrie // 20:00 – 22:00 Teatrul de vară CAPITOL str. Constantin Mille, nr. 13 Ne revedem în fața Teatrului de vară CAPITOL pentru a participa la a treia punere în scenă a performance-ului The Stage is Yours, un traseu muzical și performativ, creat și interpretat de #FLUID, în jurul istoriei spațiului scenic bucureștean, vizând cu preponderență povestea Teatrului de vară și Cinematografului Capitol.

Colaborarea dintre Paul Dunca (performer, coregraf, dramaturg) și Alex Bălă (muzician), materializată #FLUID, este un queer act bucureștean care folosește sunetul, muzica și microfonul ca arme împotriva neutralității civice.

Tot Vineri are loc inaugurarea instalației artistice Capitol Continuum, câștigătoare a apelului deschis pentru CAPITOL. Capitol Continuum este o intervenție artistică digitală site-specific augmented reality pe fațada Teatrului de Vară Capitol, creată de Augmented Space Agency. Proiectul evidențiază existența trans-mediatică, în spațiul fizic și în spațiul virtual, a monumentului arhitectural. Procesul creativ a presupus digitalizarea Teatrului de Vară Capitol cu ajutorul unor tehnici de scanare 3D. Instalează aplicația https://goo.gl/bG7JBW

pentru

Android

9. ATELIER DE DESEN ȘI SERIGRAFIE PENTRU COPII 8 - 15 ANI 11 - 12 Octombrie adresa: TBA Explorăm arta ca mijloc de regenerare urbană. Invităm copii între 8-15 ani să ia parte, gratuit, la un atelier de desen și serigrafie, menit să stârnească interesul pentru patrimoniu și participarea la viața orașului.

10. TEATRE ȘI CINEMATOGRAFE ABANDONATE SAU SCOASE DIN CIRCUITUL PUBLIC. EXPOZIȚIE / LANSARE BOOKLET DIALOGURILE CAPITOL 2/4 20 Octombrie // 19:00 Casa OAR București Str. Sfântul Constantin, nr. 32 Conferința cu tema “Teatre și Cinematografe abandonate sau scoase din circuitul public”, realizată în parteneriat cu Calup și Teatrul Mic, este găzduită de Casa OAR București.

Arhitecți, urbaniști, manageri culturali, activiști, artiști și public sunt invitați să considere nevoile și oportunitățile actuale ale clădirilor de patrimoniu, care au funcțiuni culturale și de loisir, identificând împreună direcții multidisciplinare de acțiune.

Noua instalație a expoziției itinerante prezintă acțiunile din cadrul campaniei pentru reactivaa Cinema / Teatrul de vară Capitol, lucrări realizate împreună cu artiștii implicați și publicul proiectului, alături de materiale de arhivă.

” Lipsa spațiilor e una dintre problemele reale cu care comunitatea artistică se confruntă momentan. „ feeder insider w/ Paul Dunca

13

Cinema / Teatrul de vară CAPITOL #Open Lab 2016

“ “Pisica Pătrată a fost un personaj mai norocos de’al meu, dar care a devenit și un fel de nume folosit în special pentru creația de street-art sau intervenție în spațiul public. [...] “

feeder insider w/ Pisica Pătrată

feeder insider w/ Aural Eye

“Aici e de două ori mai liniște decât pe bulevard. „ EartoBucharest 14

“

“ [...] schimbăm percepția

Pisica Pătrată revizitează în August 2016 desenul conceput în 2009 pentru ușa Teatrului de vară Capitol din strada Constantin Mille nr. 13, într-un exercițiu de democratizare a spațiului public, un posibil spațiu cultural.

Atenția lui Pisica Pătrată pentru detalii a făcut ca reinterpretarea desenului original să dureze două zile.

Folosind atât pensule cât și spray-uri, desenul de pe ușa teatrului a căpătat o imagine nouă și fresh, demonstrând că prin astfel de acțiuni spațiile invizibile pot deveni din nou vizibile. Conștientizarea potențialului cultural și educațional al unui loc precum Teatrul de vară Capitol se poate realiza prin reinterpretări noi ale unor spații existente. Astfel, arta are capacitatea de a aduce în atenție monumente istorice amenințate de abandon, funcționând ca un semnal la nivel urban.

Pisica Pătrată, pe numele său real, Alexandru Ciubotariu, este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați ilustratori din România. El face benzi desenate, ilustrație, street art, pictură, jucării urbane sau animație. Lucrările sale au putut fi văzute la Street sau Train Delivery, H’art Gallery, Lente Subiectiv, Kabinet, Teatrul de vară Capitol și Kube Musette, în cadrul feeder insider pop-up gallery.

http://undergroundbd.blogspot.com

EartoBucharest susțin pe 19 August 2016, un audio performance în fața Teatrului de vară Capitol.

Proiectul EartoBucharest, inițiat de Mara Mărăcinescu și Denis Bolborea, propune o hartă sonoră virtuală a ambientului bucureștean printr-o serie de performance-uri și instalații.

Unul dintre elementele principale ale performance-ului de la Teatrul de vară Capitol este un live stream din Parcul Cișmigiu, mixat cu sunetele produse de participanții la eveniment și background-ul orașului, peste care Mara interferează poveștile locuitorilor din zonă, în timp ce Denis compune un beat din vocea lui trecută printr-un Kaoss pad.

EartoBucharest reușesc, prin performance-ul din fața teatrului, să revitalizeze pentru o seară monumentul de pe fosta stradă Sărindar.

Performance-ul #FLUID reactivează memoria colectivă printr-un itinerariu muzical despre istoria Teatrului de vară Capitol.

Microfonul și conceptul de story-telling sunt uneltele de care se folosesc #FLUID iar rezultatul a fost un queer act memorabil compus din 8 melodii, printre care un cover Grace Jones. Între piese, 8 povestiri din istoria Teatrului de vară Capitol sunt relatate de Paul Dunca și ilustrate sonor de Alex Bălă. Pe măsură ce lumina naturală începe să dispară, video-mapping-ul și visualurile hipnotizante Aural Eye colorează performance-ul #FLUID, antrenând imaginația. #FLUID este un queer act bucureștean care a reieșit din colaborarea lui Paul Dunca (performer, coregraf, dramaturg), Alex Bălă (muzician) și Andrei Grigore. .

Folosind sunetul, dansul, cross-dresing-ul și conceptul de story-telling ca armă împotriva neutralității civice, au susținut un queer act memorabil compus din 8 melodii, printre care și un cover după Grace Jones, care au fost separate între ele de 8 capitole despre Teatrul de vară Capitol povestite de Paul Dunca. Povestea a fost completată de visualurile hipnotizante create de Aural Eye. Astfel, Teatrul de vară Capitol a devenit un punct de atracție pe strada Constantin Mille iar spectatorii și simplii trecători au putut afla evoluția pe parcursul timpului a monumentului. Atrăgând atenția asupra trecutului plin de evenimente al teatrului, #FLUID și Aural Eye au reactivat memoria colectivă și subliniat importanța patrimoniului cultural. Locurile vechi și devenite invizibile în timp pot redeveni vizibile prin astfel de evenimente iar oamenii pot descoperi noi alternative de a-și petrece timpul liber..

http://soundcloud.com/fluidbucharest http://electriqueheartboy.blogspot.ro/

http://auraleye.ro

Mara Mărăcinescu este interesată de arta sunetului și de ecologie acustică, participând activ cu înregistrări din București și România în diverse evenimente care celebrează ascultarea activă și prezervarea peisajelor acustice ce ne înconjoară.

Din 2013, Denis Bolborea a început un proces de familiarizare a publicului din România cu manifestări muzicale create în real time prin folosirea manipulării digitale (sampling și looping) pornind doar de la voce si beatbox. În absența instrumentelor digitale, îndeplinește rolul percuției în grupul acapella Blue Noise.

https://soundcloud.com/eartobucharest

Ada Kaleh, Oana și VJ VLC reintegrează monumentul în circuitul public printr-o reinterpretare democratică a spațiului urban. În August 2016, Teatrul de vară Capitol se re:activează cu un audio performance captivant de la Oana care îmbină armonios piesele într-o atmosferă imersivă.

Sunete din natură, complementate de instrumente calde, sunt uneltele folosite de Ada Kaleh pentru a crea un prezent etern. Producțiile sale sinestezice surprind emoții complexe și se întrepătrund pentru a contura un soundscape plin de culoare, în care ești liber să explorezi.

Live-visuals VJ VLC fac ca fațada teatrului să redevină cel mai vizibil punct de pe strada Constantin Mille.

Printre proiecțiile hipnotizante, fractali saturați contrastează cu cadre alb-negru, desene animate și grafică prietenoasă.

Interesul artiștilor, spectatorilor, dar și cel al trecătorilor, sunt argumente care demonstrează nevoia de locuri alternative, independente, în care cultura și creativitatea se poate dezvolta. https://soundcloud.com/adakalehromania https://soundcloud.com/oanamuzica http://www.feeder.ro/vlc/

Citit În Spațiul Poetic Capitol - spectacol de teatru interior În foyerul Teatrului Mic, laboratorul artistic interdisciplinar Citit În pune în scenă un spectacol de teatru interior pentru 35 de spectatori. ”Poetica spațiului” de Bachelard Gaston, scaune, eșarfe, textul “Teatre de vară și cinematografe în București – Conversie a patrimoniului construit – hub cultural Capitol”, 5 kilograme de sare, doi actori, 50 mp de hârtie de împachetat și o violonistă/performer sunt elementele cu care Citit În pilotează turul virtual în trecutul, prezentul și viitorul Teatrului de vară Capitol.

Denumirea Citit În se referă la intenția persistentă (parțial conștientă) a membrilor Olga Berar, Adrian Ciglenean, Răzvan Ropotan de a citi spectatorilor armonii posibile între conținutul și contextul poetic al momentului și spațiului performativ.

http://cititin.wordpress.com

Fața ascunsă remix

#UnNouCapitol

După 6 weekenduri consecutive, seria de evenimente propuse de Save or Cancel în cadrul proiectului Teatrul de vara Capitol s-a încheiat cu performance-ul Fața ascunsă remix, care propune o explorare audio-vizuală a depresiei, așa cum se vede și se ascunde ea în București, în 2016.

Plecând de la tema Open Call-ului lansat de Save or Cancel și o serie de întrebări legate de mecanismele socio-politice care permit dezintegrarea corpului urban, provocând invizibilitatea acestuia în memoria colectivă, Alina Turdean și Martin Balint propun proiectul #UnNouCapitol. Din totalul de 1421 voturi înregistrate, 719 rezonează cu această propunere de recontextualizare a fațadei, instalație artistică care este expusă timp de trei săptămâni pe strada Constantin Mille nr. 13.

Cinty Ionescu (video design) și Sorin Păun Randomform (sound design) interpretează și remixează live mărturiile personale legate de depresie prezentate în documentarul interactiv Fața ascunsă. Documentarul este rezultatul unei cercetări subiective desfășurate pe parcursul unui an și jumătate. Acesta prezintă mărturiile a 15 persoane, rezultate în urma unui proces de organizare și de selecție a unei arhive video de aproximativ 80 de ore.

Materialul utilizat, folie de supraviețuire, pune în discuție metodele autohtone dezechilibrate ale revitalizării spațiului urban. Este o interogare asupra tipurilor de spiritualitate la care conștiința colectivă poate sau nu să reacționeze.

Pop-up Event Kit se ocupă de scenografia spațiului public integrând 5 panouri pentru proiecții, un set modular de scaune și băncuțe, alături de turnul pentru proiector, transformând strada într-o scenă urbană animată

Alina Turdean Martin Balint http://www.alinaturdean.ro http://martinbalint.com

www.fataascunsa.ro

“ [...] oamenii au libertatea deplină de a își crea orice stare doresc și de a explora sunetul și atmosfera. Îmi doresc să fie eliberați și în același timp captivi pentru câteva minute în spațiul pe care l-am creat. „ feeder insider w/ Ada Kaleh

“ [...] recontextualizarea

conflictuală a fațadei, pune în discuție metodele autohtone dezechilibrate ale revitalizării “ [...] cum de mă simt un străin spațiului urban. „ în casa mea, în orașul meu. „

#UnNouCapitol / Alina Turdean, Martin Balint

Fața ascunsă w/ Cinty Ionescu

17

Abandon Cultură 1

7

9

8 6

5 2

4

2 1

6 3

4 5

3

11

21

20

18 15

14

13

19

Spații abandonate 1. Cinema / Teatrul de vară Capitol 2. Cinema Vezuviu Festival 3. Cinema Regal Festival 4. fosta Tipografie și ziarul Adevărul 5. ex Cinema Trianon 6. ex Cinema Bizantin București 7. Hotel Palace 8. Str. Ion Oteteleșanu 8 9. Str. George Vraca 6 10. Hotel Muntenia 11. Băile Eforie 12. Cinema Corso 13. Casa Memorială Gheorghe Tăttărescu 14. Blocul Rosenthal 15. Palatul Băncii Marmorosch Blank 16. Magazinul București

17

10

7

8

9

10

11

12

Spații active

13

cu funcțiuni culturale

14

15 16

16

1. Palatul Universul 2. Teatrul Mic 3. Institutul Cervantes 4. Centrul de Arta MORA 5. Teatrul de Revistă C.tin Tănase 6. Teatrul Odeon 7. Teatrul National București 8. Muzeul Municipiului București 9. Cinema PRO 10. Centrul Ceh 11. Palatul Camerei de Comerț 12. Muzeul Băncii Naționale 13. Godot Teatru 14. Teatrul de pe Lipscani 15. ARCUB 16. Teatrul de Comedie 17. Muzeul Națtional de Istorie a Romăniei 18. Cinemateca Eforie 19. Memorialul Holocaustului 20. Cinema Corso 21. Teatrul Elisabeta

Sărindar sec. XVI - XIX

secolul XVI

1652

1884–1889

Această zonă se afla în proprietatea boierilor Cocorăşti. Se presupune că ei au construit, pe locul unde se află astăzi clădirea Cercului Militar Național, o biserică de lemn căreia i se zicea a „Coconilor”.

Prin grija lui Matei Basarab, a fost ridicată o biserică cu ziduri groase de cărămidă, cu chenare de piatră sculptate la uşi şi la ferestre. Noua biserică s-a numit Sărindar.

S-a elaborat un proiect pentru prelungirea Străzii Noi (actuala Edgar Quinet) din calea Victoriei până în Brezoianu, tronson denumit inițial strada Sărindar, actuala Constantin Mille.

1893

Fiind grav avariată din cauza cutremurelor, s-a hotărât dărâmarea Bisericii Sărindar, informează ziarul „Universul”: „Luni s-a ținut la Ministerul Cultelor licitația pentru dărâmarea bisericii Sărindar. Dărâmarea s-a adjudecat pe preț de 3500 lei. Lucrarea trebuie sfârşită până într-o lună”. Primar Nicolae Filipescu

1896

Se re-amenajează fântâna din Piața Sărindar, cu prilejul vizitei împăratului Franz Josef la București. Se păstrează forma generală a compoziției, re-denumindu-se „Fântâna Păcii”.

Grupul statuar înfățișa Statuia Păcii, înconjurată de patru statui care reprezentau Justiția, Forța, Artele, Industria și Comerțul.

Mănăstirea Sărindar. cca. 1880-1893

20

Fântâna din Piața Sărindar. cca. 1896

Începuturile spectacolului ca artă în București Primul edificiu al unui teatru românesc este cel de la Cișmeaua Roșie, ridicat de Domnița Ralu în anul 1817, precedat de reprezentații organizate de aceasta la palatul lui Vodă Caragea. În 1849, Friederich Bossel deschide o sală de teatru și de bal la etajul superior al casei sale, situată pe Calea Victoriei, o scenă prolifică a culturii românești. În data de 19 Noiembrie 1872, Sala Bossel este gazdă a primului spectacol de revistă românesc – „Apele de la Văcărești” de Matei Millo. În data de 27 mai 1896, cinematograful a fost prezentat publicului român, cu un debut celebrat de ziarele vremii, evenimentul petrecându-se la scurt timp după premiera de la Londra în 7 februarie 1896. Spațiul care a găzduit această primă vizionare a fost clădirea ziarului „L’independance Roumaine”.

Permisivitatea publicului pentru tot ceea ce însemna spectacolul și entuziasmul creator au dat naștere la un real fenomen al grădinilor de vară în secolele XIX și XX. Prima etapă din viața grădinilor ca scenă de spectacol se petrece în a doua jumătate a secolului XIX, când spații amenajate în aer liber, ca Union-Suisse, Orfeul Român, Rașca, Stavri, Dacia, Jignitza, au găzduit piese de varieteu, melodramă și comedie. În primele două decenii ale secolului XX, opereta a fost atracția principală în spațiile grădinilor Oteteleșanu, Blanduzia, Ambasador, Colos, Amicii Orbilor, constituind o nouă etapă de dezvoltare a fenomenului. Anii 1920 au adus teatrul de revistă în prim-plan, jucat în grădinile Cărăbuș, Alhambra, Teatrul Nou, Izbânda, Marconi. Începând cu 1931, o parte din grădinile de vară situate în centrul Bucureștilor au fost desființate pentru a face loc noilor construcții, ca urmare a creșterii pieței imobiliare. Pentru restul spațiilor de spectacol în aer liber, acest deceniu a însemnat o creștere a calității pieselor. Evenimentele celui de-al doilea război mondial, căt și măsurile de siguranță, au dus la modificări în amenajarea spațiului teatral și frecvența spectacolelor.

Cinema Teatru Capitol © Nicolae Ionescu, 1928

1911

Pe parcela pe care mai târziu se va construi sala Cinematografului Clasic (astăzi CAPITOL), figurează casa dr. Dobrovici, bulevardul Elisabeta, nr 16.

1912

Se aprobă planurile de transformare a casei dr.

Dobrovici în foyer și aparat de intrare cât și adăugarea unei săli de cinematograf, prima de pe bulevardul Elisabeta.

1916

Teatrul de vară Alhambra îl are ca proprietar pe Dumitru Papaianopol, fiind realizat în stil eclectic de arh. Nicolae Nenciulescu în jumătatea de nord a parcelei.

Lucrările de stucatură, cariatidele și statuile (azi dispărute) au fost executate din ghips de către sculptorul Spiridon Georgescu.

Arhitect Nicolae Nenciulescu

Teatru de vară Alhambra, fațadă Str. Sărindar, 1916 Fotografie realizată de arh. N. Nenciulescu

Provenind dintr-o familie boierească, Nicolae Nenciulescu s-a născut pe 6 septembrie 1879, a urmat Liceul Sf. Sava din București și apoi Școala Națională Superioară de Belle Arte din Paris absolvind în 1910. În 1916, a realizat în stil eclectic Teatrul de vară Capitol, care se numea la vremea aceea Teatrul de vară Alhambra.

Nenciulescu a fost unul dintre arhitecții Palatului Regal.

Lucrările de reconstrucție a palatului, aprobate în 1928 de Înalta Regență, au fost conduse inițial de Karel Liman până pe 15 iulie 1928 și apoi de Nicolae Nenciulescu pănă în 15 martie 1932. Alte lucrări importante ale lui Nenciulescu au fost: sanatoriul de băi calde de nămol din Eforie, Antrepozitele și Abatorul de Export din Constanța realizate între 1933 și 1936, planul și macheta Pieții Palatului Regal concepute cu arhitectul Nicolae Lupu.

Teatru de vară Alhambra 1916

Teatru de vară Alhambra, vedere dinspre scenă, 1916

Teatru de vară Albambra, fațadă scenă, 1916

23

Cinema CAPITOL 1912 - 1938

Vechea fațadă a Cinematografului Capitol arh. necunoscut cca. 1928

Fațadă Cinema Capitol arh. Henriette Delavrancea 1938

24

1912 Are loc inaugurarea Cinematografului Clasic

1927-1937 Cinematograful Clasic devine Cinematograf Capitol, bd. Elisabeta 14.

1938 În acest an se reface fațada și aparatul de intrare în stil modernist de către arh. Henriette Delavrancea Gibory

Portret de Eustațiu Stoenescu, 1938

Arhitect Henriette Delavrancea-Gibory Henriette Delavrancea-Gibory este una dintre primele femei care au studiat la Școala Superioară de Arhitectură din București, și un reprezentant important al curentului modernist în arhitectură locală.

Prima construcție proiectată de Henriette a fost propria casă, în 1925, pe strada Mihai Eminescu. Este apreciată pentru construcțiile din Balcic unde îmbină stilul balcanic cu elemente de arhitectură internațională. Printre proiectele ei se numără Vila Inginer Prager, Vila Cantuniari, Institutul Oncologic Spitalul Filantropia, casa poet Ion Pillat, Vila Lupoaicei, Casa Ghiul Serai, Casa Iunian, Casa Eliza Brătianu, Casa Moșescu, Pavilionul de ceai și Pavilionul Grănicerilor din complexul Palatul Regal al Reginei Maria de la Balcic. În Mai-August 1938 ea a proiectat fațada cinematografului Capitol de pe Bulevardul Elisabeta 14, actual 38, și foyerul de la intrare, până atunci o clădire eclectică, tipică pentru bulevardul Haussmanian. Semnalul luminos, o referință la Brâncuși, alături de ecranul de pe fațadă, o soluție interesantă și ingenioasă pentru a afișa postere de film.

1948 Naționalizare - decretul 303 din 3 Noiembrie trece Cinema Capitol în proprietatea și administrarea statului.

1960 Se petrec două schimbări în acest an. Cinema Capitol devine Cinema I.C. Frimu iar bd.

Elisabeta primește numele de bd. 6 Martie.

1977 Cutremurul afectează ansamblul, producând avarii la nivelul structurii.

1977–1989 În această perioadă se fac o serie de modificări: Teatrul de vară CAPITOL: - se îndepărtează statuile de pe fațadă și decorațiunile; - se re-compartimentează aparatul de intrare, eliminând scările din aparatul de intrare pentru a face loc unui grup sanitar; - se înlocuiește ușa de acces; se adaugă un nivel intermediar destinat noii camere tehnice de proiecție; - se instalează scări metalice în grădina de vară.

Cinematograful CAPITOL: - subsolul și grupurile sanitare sunt utilizate în comun cu Cinematograful Festival.

1990

Ansamblul intră în domeniul public al statului și este luat în patrimoniu de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului care îl dă spre administrare către RADEF. În același an, grădina de vară și cinematograful se închid și ies din circuitul public.

Capitol în comunism 1948 - 1990

1972-1990 releveu 1960 - Schimbarea identității Cinema I.C. FRIMU, bd. 6 Martie

27

RE:activare Teatrul de vară Capitol 2008 - 2014

Intervenție Pisica Pătrată Iunie 2009 FUTURE SHORTS Iulie 2008 28

“Fă-te că te plouă!”

August 2009

Reabilitarea Teatrului de vară Capitol 2008 Reabilitarea Teatrului este un proiect cultural-artistic care reintroduce în circuitul public grădina Teatrului de vară Capitol, printr-o serie de proiecte și programe-eveniment ce au avut loc în mod regulat între 11 iulie și 10 august 2008. Evenimentele se adresează unui target larg prin varietatea abordărilor și tematicilor, dar și prin apartenența lor la diferite curente artistice contemporane, semnalizând posibilitățile de utilizare pe care le oferă acest tip de spațiu cultural în București, o grădină de vară publică.

Save or Cancel consideră ansamblul Cinema / Teatrul de vară CAPITOL, încărcat de frânturi din viața culturală a vechiului București, un loc unde trecutul poate fi racordat armonios la nevoile beneficiarilor actuali, fără a fi idealizat și imitat prin mijloace moderne.

Soluția propusă expune trecutul, reprezentat de grădina Teatrului de vară Capitol, conceptelor și lucrărilor unor artiști contemporani din domenii ca fotografie, video art, teatru, poezie, muzică, design vestimentar, arhitectură, dans și street art.

Prin reabilitarea temporară a Teatrului de vară Capitol comunitatea de artiști și arhitecți bucureșteni este sensibilizată și este semnalizată existența a numeroase spații destinate culturii și artelor care așteaptă să fie redescoperite și exploatate.

Teatrul de vară Capitol MMIX Propunerea inițiată de Save or Cancel pentru Teatrul de vară Capitol se extinde și în vara anului 2009 ca urmare a reacțiilor și rezultatelor pozitive generate de inițiativa din Iulie – August 2008, intitulată „Reabilitarea Teatrului de vară CAPITOL”. Între 24 Iulie și 23 August 2009, Save or Cancel readuce în circuitul public Grădina de vară Capitol printr-o serie de evenimente cultural-artistice desfășurate în cadrul proiectului Teatrul de vară CAPITOL MMIX. Proiectul este implementat sub patronajul Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Cultural Național, în parteneriat cu Direcția de Cultură a municipiului București și Primăria Sectorului 1.

Proiectul de reabilitare are un caracter temporar și urmărește interogarea dobândirii și pierderii statutului de spațiu public Kaleh, Oana și VJ VLC reintegrează monumentul în în relație cuAda societatea/comunitatea căruia acesta îi aparține. circuitul public printr-o reinterpretare democratică a Dacă suntemspațiului de acord urban. că:

În August 2016, de vară Capitol se re:activează „Change, multiplicity andTeatrul contestation – rather than cu un audio performance captivant de la Oana care îmbină constitutingarmonios the failure public space imersivă.

– may in fact pieseleofîntr-o atmosferă define its very nature.” (Crawford, Margaret - „Contesting the

Sunete din natură, complementate instrumente Public Realm: Struggles over Public Space indeLos Angeles” calde sunt uneltele folosite de Ada Kaleh pentru a crea un 1984) prezent etern. Producțiile sale sinestezice surprind emoții complexe și se întrepătrund pentru a contura un soundscape de culoare, ești liber explorez atunci putem spune că plin starea actualăînacare Teatrului de săvară CAPITOL este una firească, partefac a unui ciclu teatrului de schimbări Live-visuals VJ VLC ca fațada să redevină dictate de necesitățile și aportul (saudelipsa din partea Mille cel mai vizibil punct pe acestuia) strada Constantin Printre proiecțiile hipnotizante, fractali societății. Pluralismul invocat de Margaret Crawford este unsaturați contrastează cu cadre alb-negru, desene animate și deziderat algrafică unei prietenoasă. societăți democratice, iar o societate democratică este un deziderat general valabil.

Interesul artiștilor, spectatorilor, dar și cel al trecătorilor sunt argumente care demonstrează nevoia de locuri Această abordare relaxată este inovatoare între proiectele alternative, independente, în care cultura și creativitatea bucureștene se preocupate de conservarea patrimoniului ce invocă poate dezvolta. amintiri și legături ale locuitorilor cu spațiile în cauză.

Coștientizând defazajul cultural provocat de comunism, masiva migrație a populației din mediul rural către capitală, dar și emigrarea bucureștenilor, Save or Cancel mizează pe crearea de noi amintiri și senzații legate de Teatrul de vară, amintiri proprii locuitorilor actuali ai orașului – menite să apropie și să stârnească interesul vizavi de statutul și potențialul teatrului.

Save or Cancel nu dorește o nișare a activităților posibile.

Evenimentele din 2008 sunt rezultatul unei invitații publice de participare, invitație valabilă și în 2009. #UnNouCapitol

Plecând de la tema Open Call-ului lansat de Save or Cancel și o serie de întrebări legate de mecanismele First screening Highcare Jetpermit – Sodezintegrarea Fine 2014corpului urban socio-politice provocând invizibilitatea acestuia în memoria colectivă Alina Turdean și Martin Balint propun proiectul Pe 10 septembrie 2014, cei deDin la High Jet au clipul piesei #UnNouCapitol. totalul de lansat 1421 voturi înregistrate „So Fine” la Teatrul vară Capitol. Vizionarea a fost presărată cu de 719 derezonează cu această propunere recontextualizare a fațadei, instalație artistică care live-visuals de la vloop iar una dintre locațiile din videoclip este este expusă timp de trei săptămâni pe strada Constantin Mille chiar Teatrul nr. de 13. vară Capitol.

folie de supraviețuire, pune înde discuție Evenimentul Materialul a venit înutilizat, continuarea reactivărilor demarate metodele autohtone dezechilibrate ale revitalizării Save or Cancel în 2008urban. și 2009,Este prin ocare s-a dorit readucerea în de spațiului interogare asupra tipurilor atenția publică a unui spațiu cultural devenitcolectivă invizibil. poate Succesul spiritualitate la care conștiința sau nu să reacționeze. acestor proiecte demonstrează nevoia de astfel de huburi independente de cultură.

Alina Turdean Martin Balint http://www.alinaturdean.ro http://martinbalint.com

video-mapping Vloop, 2014 lansare Hight Jet, 2014

31

Hub Cultural CAPITOL 2021

CONVERSIA CINEMA / TEATRU DE VARĂ CAPITOL

1915 1916 1938 2021

Cinema / Teatrul de vară CAPITOL SECȚIUNE

Patrimoniul cultural – actor in viața urbană Patrimoniul cultural și arhitectural reprezintă, în opinia autoarei Françoise Choay, prin noțiunile și reprezentările lor succesive, o perspectivă asupra felului în care societățile occidentale și-au asumat relația cu dimensiunea temporală și construită a propriei identități. Prin patrimoniu și exploatarea simbolică și practică a acestuia, o societate beneficiază de o imagine despre sine îmbogațită progresiv prin date genealogice și prin descoperirea construcției timpului istoric. Investite cu rol memorial imprecis, aceste relicve ale unei lumi pierdute sunt mărturii prezente și concrete ale unei experiențe ireductibile, cea a conștiinței de sine, care privește memoria vie a tuturor popoarelor, singura care poate da o întrebuințare legitimă noțiunii de autenticitate.

Patrimoniul este un complex de valori ce traversează timpul și mișcările sociale și reprezintă o resursă prețioasă a culturii contemporane. Parte activă a imaginii și a caracterului orașelor, acest artefact constituie un subiect de studiu actual și necesită o cercetare amănunțită, mai departe de simpla constatare a existenței lui. În cazul particular al Bucureștilor, destinul trecut și actual al monumentelor care constituiau scenele spectacolului în prima jumătate a secolului XX este tratat din punct de vedere istoric, arhitectural și fenomenologic. Investigarea

traseului în relația timp-spațiu-sentiment are ca scop identificarea valorilor și modalitățile în care ele pot fi revelate prin integrarea activă a acestora în viața contemporană.

32

1. Criterii de evaluare

CAPITOL Teatrul de vară 13 Constantin Mille FAȚADĂ

CAPITOL Teatrul de vară SECȚIUNE

Democratizarea cunoașterii ne aduce în fața unei expansiuni a publicului construcțiilor de patrimoniu.

Pentru statele deschise către Convenția privind protecția patrimoniului cultural și natural, adoptată în 1972, apare complexul de obligații vis-à-vis de patrimoniu ce presupune “identificarea, protecția, conservarea, punerea în valoare și transmiterea către generațiile viitoare a patrimoniului cultural”. Conform Convenției pentru protecția patrimoniului arhitectural din Europa , adoptată la Granada în data de 30 Octombrie 1985, Consiliul European recunoaște patrimoniul arhitectural ca fiind o valoare de neînlocuit.

Patrimoniul este investit cu un dublu statut, cel de a răspândi cunoaștere și plăcere, aflate la dispoziția tuturor și cel de produs cultural, fabricat, ambalat și difuzat în vederea consumului.

Expansiunea câmpului cronologic determină deplasarea granițelor patrimoniului către un trecut cât mai apropiat prezentului, astfel că, edificii recente, din secolul XX, sunt incluse în liste naționale ale monumentelor și sunt investite cu drepturi și privilegii similare cu cele ale operelor antice.

Expansiunea tipologică mărește corpusul patrimonial prin includerea și considerarea unor edificii modeste, la prima vedere, elemente remarcabile în accepțiunea unor abordări recente. Tehnicile constructive sunt apreciate ca fiind valoroase, în ceea ce privește patrimoniul generat în cea de-a doua jumătate a secolului XIX, până în cea de-a doua jumătate a secolului XX. Astfel, clădiri cu sisteme constructive inovatoare sunt investite cu valoare: imobile de locuințe, magazine, bănci, teatre, cinematografe, hangare, fabrici, uzine sunt deopotrivă considerate ca făcând parte din patrimoniul unei societăți – rămășițe ale progresului tehnic sau ale schimbării economiei, uneori se găsesc abandonate în interiorul orașelor sau în imediata lor vecinătate.

CAPITOL Cinema

36 Elisabeta FAȚADĂ

33

2. Atitudini față de patrimoniul construit Consiliul Europei recomandă guvernelor membre o serie de poziții și abordări în fața situației actuale a patrimoniului cultural și arhitectural în Europa.

Recomandările sunt atitudini specifice, dezvoltate în urma analizei concrete a situației patrimoniului, considerată ca fiind deplorabilă în marea majoritate a cazurilor, în detrimentul intereselor economice naționale. Astfel, o listă a monumentelor naționale devine o cerință imperativă adresată guvernelor membre ale Uniunii Europene pe lângă o legislație adecvată revitalizării acestora.

Dintre atitudinile cerute a se lua în cadru legislativ, amintim: > facilități fiscale pentru proprietarii de monumente și pentru indivizi, instituții, corporații, organizații care susțin și demarează protejarea și reabilitarea acestora; > facilități financiare, cum ar fi împrumuturi și granturi guvernamentale, destinate proprietarilor de monumente; > facilități administrative, prin obținerea și facilitarea suportului public sau privat destinat proprietarilor care nu dispun de mijloace pentru întreținerea monumentelor aflate în posesie.

Alte recomandări includ: > facilitarea achiziției de clădiri monument de către companii si organizații dispuse să le întrețină și

34

utilizeze; > facilitarea înființării de organizații publice sau private ce au ca scop ajutarea proprietarilor să întrețină obiectele de patrimoniu; > informarea proprietarilor în legătură cu utilizările permise și recomandate (centre turistice și recreaționale, rezidențe secundare, etc.); > studierea cadrului legal prin care, în circumstanțe speciale, proprietarii ar putea fi determinați să păstreze monumentele în bună stare sau să se despartă de acestea; > alocarea de fonduri și personal necesare bunei funcționări a organizațiilor naționale care se ocupă cu protejarea patrimoniului.

3. Zona protejată nr. 06 Bulevardul Haussmannian Ca răspuns la oportunitățile, cerințele și rigorile actuale aplicabile patrimoniului arhitectural și cultural, orașul București beneficiază de regulamente și planuri urbanistice zonale, individualizate în funcție de analiza zonelor apreciate ca fiind valoroase.

Bulevardul Haussmannian (Bd. Elisabeta), zona protejată CP1B, reprezintă un segment distinct al axei majore est-vest, de-a lungul căruia sunt dispuse cele mai multe dintre cinematografele începutului de secol XX. Teatrele și grădinile de vară au fost edificate în apropierea acestui nucleu cultural al Bucureștilor.

Conversia ca metodă de reintegrare a monumentelor de patrimoniu Analiza fenomenului de hub cultural, ca conversie a patrimoniului construit, ne arată că arhitectura există în dimensiunea timpului și mișcării, despre care Jean Nouvel vorbește când spune că ”One conceives and reads a building in terms of sequences”. În cazul particular al monumentelor istorice, dimensiunea timpului este un factor de o importanță aparte și orice intervenție, cum ar fi conversia, trebuie nu doar să-l evidențieze, ci și să-l potențeze.

Pentru a putea răspunde la întrebarea “cum poate arhitectura să regenereze un spațiu generator de cultură fară a-i condiționa spectrul de acțiune?” este necesară o investigație atentă a principiilor care se aplică conservării, așa cum sunt ele formulate în literatura de specialitate și în recomandările oficiale.

Spațiul fizic și conceptual al monumentului este expus și supus constant schimbării.

Integrarea activă a patrimoniului prin conversie este tratată ca o oportunitate, nu doar de ordin funcțional, cât și de ordin cultural. Beneficiile spațiului construit, care își arată toate vârstele, au repercursiuni în toate aspectele vieții publice și în trările interioare ale unei societăți.

Premisele conversiei unui sit protejat Reabilitarea este o abordare cu avantaje sociale, cultural și economice recunoscute. Din punct de vedere social, reabilitarea păstrează identitatea societății și a orașului; cultural, ea este menită să identifice șI să transmită mai departe valori artistice, arhitecturale, arheologice șI documentare – păstrate pentru calitățile lor intriseci șI pentru contribuția acestora la identitatea orașului; economic, pentru că refolosește fondul construit, se salvează astfel energie, se evită costurile demolării și se refolosesc serviciile șI infrastructura existentă.

Refolosirea spațiilor de patrimoniu cultural șI architectural este cea mai paradoxală, îndrăzneață șI dificilă formă de punere în valoare a patrimoniului. Este un moment în care o clădire dezafectată reintră în circuitul public, controlat sau nu, expunând-o astfel privirii dar șI folosințelor curente. Conversia integrată urbană propusă pentru CAPITOL urmează investigațiilor asupra genezei și istoriei ansamblului, în relație cu specificul și caracterul local identificat.

Programul “hub cultural” Situat la convergența dintre discipline, fenomenul de hub cultural descrie un spațiu, fizic sau virtual, scalabil în orice punct al său. Intersecția simbolurilor sociale și culturale, cât și a sensurilor acestora, capătă noi valori în cadrul unui hub cultural, fără a depinde de participarea sau prezența unui protagonist sau altul.

35

OUTRO Prin acțiuni ca Reactivarea temporară a Teatrului de vară Capitol (2008, 2009, 2014, 2016), susținerea demersului de înființare a Parcului Natural Văcărești (2012-2015) și participarea activă în peste 55 de evenimente în ultimii ani, Save or Cancel susține dezvoltarea artistică plurivalentă a societății contemporane prin identificarea oportunităților de promovare și de revalorizare a culturii și patrimoniului.

Reintroducerea ansamblului de monumente Cinema / Teatrul de vară Capitol în atenția publică în ultimii 8 ani este realizată cu participarea a peste 60 de artiști din domenii precum muzica, video, fotografie, teatru, film, pictură, grafică, sculptură și altele. Aceste inițiative sunt exerciții de democratizare a spațiului urban și de conștientizare și sensibilizare a publicului asupra potențialului de hub cultural independent al monumentelor istorice Cinema / Teatrul de vară Capitol.

Succesul de care se bucură inițiativa demonstrează nevoia de spații independente, dedicate artelor și culturii, prezente în viața de zi cu zi a bucureștenilor. capitol.rehab blog.saveorcancel.tv

/TeatruldevaraCapitol /saveorcancel

Această publicație face parte din proiectul cultural co-finanțat în cadrul Programului cultural București Oraș participativ de către Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti ARCUB. Acest proiect face parte din programul cultural multianual “hub cultural Cinema / Teatrul de vară CAPITOL”, co-finanțat de AFCN. Programul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național.

AFCN nu este responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

Produs de

Parteneri

Parteneri media

Co-finanțat de

Šsave or cancel

Produs de

Co-finanțat de

București 2017 - 2018 / 100