NOD makerspace
Interviu cu Tamina Lolev despre transformarea clădirilor vechi, comunitatea creativă, DIY şi un incubator de business.
Reporter: Cosmin Caciuc Foto / Photo: Cătălin Georgescu
Interview with Tamina Lolev about the transformation of old buildings, creative community, DIY and a business incubator.
C.C.: Cine a avut ideea Nod makerspace? Cum v-aţi întemeiat grupul? T.L.: Ideea de makerspace nu e nouă. În State, sunt multe astfel de spaţii, la fel şi în oraşele mari ale Europei, mai puţin în estul Europei. În România, e nouă ideea pentru publicul larg, deşi mai există 2–3 astfel de spaţii, fie la o scară mai mică şi mai nişate, fie orientate spre producţie. Nod makerspace este răspunsul pe care l-am găsit unei nevoi existente în grupul nostru: cea de spaţiu şi instrumente pentru a construi proiecte împreună. Nod vine de la cuvântul din limba română care înseamnă loc în care se leagă lucrurile ca să stea strâns împreună. Grupul nostru extins s-a format în 2010 la Casa Lupu, într‑un apartament plătit de 30 de persoane, care era spaţiu de lucru, spaţiu de petreceri, de întâlniri şi loc de joacă. Vara, activitatea se muta în grădina blocului. După un an de zile, apartamentul s-a transformat în locuinţă, din cauza problemelor cu poliţia. De atunci, am tot căutat locul potrivit pentru a reface Casa Lupu. Nu l-am găsit, dar, în timpul căutărilor, s-a conturat proiectul Calup, care ne oferea posibilitatea de a intra în casele valoroase, dar nefolosite din Bucureşti. Prin proiectul Calup, am reuşit să obţinem accesul în câteva case în care am făcut o serie de evenimente de reactivare. De la teatru, expoziţii la pop-up restaurant, scopul nostru era să demonstrăm potenţialul nevăzut al acestor case. Aşadar, dintr-un motiv aparent egoist de a găsi o casă în care să desfăşurăm cu cât mai mulţi din grupul extins activităţi mixte, am ajuns să gândim un proiect care să aducă lucruri bune oraşului. Acum, experienţa anterioară Calup se va transforma
64
C.C.: Whose idea was to make Nod makerspace? How did you found the group? T.L.: Makerspace idea is not new. In the US, there are many such spaces, as well as in major European cities, but no so much in Eastern Europe. In Romania, the idea is new to the public, although there are 2-3 such spaces, on a smaller scale or production-oriented. Nod makerspace is the answer we found to an existing need in our group: the need for space and tools to build projects together. Nod (knot, in Romanian) means a place where things tightly bind together. Our group was formed in 2010 at Casa Lupu (Wolf House), in an apartment paid by 30 people, which was, in turn, working space, a place for parties, meetings and playground. In summer, we were working in the building’s garden. A year later, the apartment remained only with its original housing purpose, because of some problems with the police. Since then, we have been looking for the right place to restore Casa Lupu. We have not found it, but during the search, Calup project was shaped, and it gave us the opportunity to enter valuable unused houses in Bucharest. Calup project allowed us to obtain access to some houses, where we made a series of reactivation events. Theater, exhibitions, pop-up restaurant, our aim was to demonstrate the potential of these unseen houses. So apparently our selfish purpose to find a house for mixed activities in our extended group, has lead us to think of a project that brings good things to the city. Now, all the previous experience with Calup turns into a tool for the city. Next there is the launch of a platform for communication between owners, creative industries and other beneficiaries of the premises.
Organizarea generală General layout
într-un instrument de lucru pentru oraş. Urmează o lansare a unei platforme de comunicare între proprietari, industrii creative şi alţi beneficiari ai spaţiilor. Revenind la nevoia unui makerspace în oraşul nostru. E vorba despre nevoia pe care o au toţi cei care vor să pună mâna să facă ceva şi nu au resursele potrivite, de tip spaţiu, scule, finanţare, oameni cu care să lucreze sau de la care să înveţe. Din punctul meu de vedere, nevoia porneşte de la grupul nostru, dar Florin a pus punctul pe i, cu Campania Start Design-Up din 2014 ţinută de The Plot, în care a văzut că există cerere pentru astfel de funcţiune la o scară mai mare decât grupul nostru. C.C.: Care e conceptul vostru în peisajul afacerilor actuale? T.L.: Nod makerspace este conceput ca un business cu o foarte clară componentă socială. Un makerspace pune la îndemână echipamente pentru prototipare, o comunitate şi mijloace educaţionale cu scopul de a-i stimula şi sprijini pe membrii comunităţii să transforme ideile în prototipuri şi design, lucru pe care fiecare individ în parte nu ar reuşi să îl realizeze cu resurse proprii. Scopul pe termen lung al proiectului este crearea de oportunităţi pentru îmbunătăţirea nivelului de trai, local şi global (incubator) şi închegarea unei comunităţi open-source puternice. Planul pentru prima perioadă este ca makerspace-ul să se autosusţină cu ajutorul departamentului de servicii, pentru ca ulterior procentul de venituri din partea serviciilor să scadă. De asemenea, planul este ca profitul să fie reinvestit fie în dezvoltarea spaţiului şi echipamentelor, fie în dezvoltarea businessurilor emergente. Nod este aşadar între o afacere şi un ONG, deoarece
Turning to the need for a makerspace in our city – it’s about the need of all the people who want to do things and don’t have the right resources: space, tools, financing, people to work with or to learn from. From my point of view, the need starts from our group, but Florin nail it with his Start Design-Up Campaign 2014 held by The Plot, where he saw that there is demand for such services at a larger scale than our group.
65
C.C.: What is your concept in the current business landscape? T.L.: Nod makerspace is designed as a business with a very clear social component. A makerspace offers prototyping equipment, a community and educational resources in order to stimulate and support community members to transform ideas into prototypes and design, things an individual would fail to do with solely his own resources. The long term aim of the project is creating opportunities for improved living standards, local and global (incubator) and bringing together a powerful open-source community. The plan is that in the beginning the makerspace site will be self-supporting, using its services department, and later the percentage of revenue from services to decline. Also, the plan is that the profit will be reinvested in the development of space and equipment, or in emergent businesses. Nod is therefore something between a business and an NGO because it is for and about the community and its needs, it is self-sustaining and the profit will be constantly reinvested in development.
Atelier Eematico de bricolaj pentru copii Eematico DIY workshop for children
este pentru şi despre o comunitate şi nevoile ei, se autosusţine, iar profitul se va reinvesti constant în dezvoltare. C.C.: Ce rol a avut experienţa voastră anterioară (Wolfhouse şi Calup)? T.L.: Experienţa cu Calup însumează mai multe lucruri: recunoaşterea pentru clădiri vechi, obişnuinţa transformării unui spaţiu cu mijloace minime şi lucrul cu voluntari. Proiectul Nod a funcţionat organic, ca şi Calup. Biroul de arhitectură Wolfhouse Productions a fost implicat în amenajarea spaţiului. Dacă ar fi să extrag nişte concluzii din experienţele anterioare Wolfhouse Productions, acestea ar fi: gândirea la scară mare, dar şi contextuală a unui proiect contribuie într-o mare măsură la structurarea şi realizarea acestuia; paşii mici şi concreţi în ciuda planurilor mari contribuie în egală măsură; am învăţat că putem compensa lipsa de experienţă prin studiu, stăruinţă şi entuziasm; am descoperit capacitatea de a realiza proiecte cu impact mare având resurse financiare puţine.
66
C.C.: Ce a declanşat interesul vostru pentru patrimoniul industrial şi industriile creative? T.L.: Interesul pentru industriile creative este evident. Patrimoniul industrial este o resursă fantastică şi nemărginită în România, care merită potenţată. Sper, naiv, să surprindem curând şi implicarea autorităţilor în descoperirea patrimoniului industrial. C.C.: Cum e organizat spaţiul de la Nod makerspace? T.L.: Nod makerspace este organizat în 350 m2 de open-space sau spaţiu de lucru comun, 10 studiouri – spaţii de lucru individuale,
C.C.: What role did your previous experience play (Wolfhouse and Calup)? T.L.: Our experience with Calup means several things: recognition of old buildings, the habit of transforming a space with minimal financial means and work with volunteers. The project Nod worked organically, like Calup. The architecture office Wolfhouse Productions has been involved in space planning. If I were to sum up some lessons from our previous experiences with Wolfhouse Productions, they should be: large-scale and contextual thinking contribute greatly to the design and its implementation; small concrete steps, even for big plans, are of equally great importance; I learned that we can compensate for lack of experience through study, perseverance and enthusiasm; we discovered the ability to achieve high impact projects with small financial resources. C.C.: What was the initial spark for your interest in industrial heritage and creative industries? T.L.: Our interest in creative industries is obvious. The industrial heritage is a fantastic infinite resource in Romania, worth potentiating. I hope, naively, soon to observe the involvement of the authorities in the industrial heritage discovery. C.C.: How is the space at Nod makerspace organized? T.L.: Nod makerspace means 350 sqm of open space or common working areas, 10 studios – individual work spaces, facilities – reception, toilets, kitchenette, chill area, conference room, 150 square meters of workshops – wood working, painting, sandblasting, welding, laser cutting and engraving.
dotări – recepţie, grupuri sanitare, chicinetă, zonă de chill, sală de conferinţe, 150 mp de ateliere – pentru prelucrarea lemnului, vopsitorie, sablare, sudură, debitare şi gravare laser. C.C.: Cum v-aţi finanţat investiţia? Aţi accesat granturi sau v-aţi bazat pe parteneri privaţi? T.L.: Cea mai mare parte a investiţiei vine din buzunarele noastre. Pentru că am avut o prezentare a proiectului convingătoare şi pentru că a fost un timing potrivit cu formarea bugetelor companiilor, am reuşit să aducem şi o serie de sponsorizări în proiect, precum: internet de la Telekom, proiectoare şi imprimante de la Epson, materiale pentru amenajare de la Saint-Gobain Glass, Rigips, Isover, Transparent Design, o parte dintre scule de la Hornbach, calculatoare de la Forit. Am pornit la drum cu un plan care s-a modificat pe parcurs. Am ajuns la investiţia de 120.000 de euro. Proiectul a crescut organic, aşa că avem încredere că va fi bine. C.C.: Cât timp v-a luat amenajarea propriu-zisă? T.L.: În noiembrie 2014, am făcut prezentarea proiectului, iar în decembrie a pornit şantierul fără un plan de bătaie foarte bine pus la punct sau, mai bine zis, fără proiect tehnic sau detalii de execuţie. Multe decizii au fost luate pe şantier. Până în martie, am avut o echipă de muncitori condusă de tatăl meu voluntar. Practic, muncitorii au curăţat 3 luni spaţiul, în timp ce tata împreună cu un prieten din grup au refăcut întreaga instalaţie electrică (7 km de cablu electric) şi termică. În martie, am intrat cu grupul de 10–15 oameni în spaţiu şi am construit, timp de o lună, tot mobilierul pe care îl vedem acum, mai puţin scaunele. Conferinţa
C.C.: How did you finance the investment? Did you access grants or did you rely on private partners? T.L.: Most of the investment comes from our own pockets. Because we had a compelling presentation of the project and because the timing was right, we managed to bring a number of sponsoring partners, such as: internet from Telekom, projectors and printers from Epson, equipment from Saint-Gobain Glass, Rigips, Isover, Transparent Design, some tools from Hornbach, and computers from Forit. We started with a plan that has changed over time. The investment reached 120.000 euro. The project grew organically so we think it will turn out well.
Atelierul de prelucrare lemn Wood cutting workshop
67
C.C.: How long did the arrangement require? T.L.: In November 2014, we made the presentation of the project and the site started in December, without a game plan, or, better said, without a technical project or execution details. Many decisions were taken on the spot. By March, we had a team of workers led by my father, voluntarily. Basically, the workers spent three months cleaning the space, while my father and a friend of the group remade the entire electrical installation (7 km of electrical cable) and heating installation. In March, the whole group of 10–15 people entered the space and for one month kept building, all the furniture that we see now, minus the seats. The press conference on April 2th and the public opening on May 17th at the RDW served as deadlines and pushed us to finish the refurbishing. Our original and optimistic plan was to begin working in March, with two months of tests with the equipment, and then to make the opening. The plan was respected, even though there were some minor things to be adjusted with equipments. It was interesting how
during the construction months there came some new people interested in the project, and they ended up working with us. C.C.: To whom does your business address? T.L.: We are addressing designers, inventors, entrepreneurs. We are preparing a small department of electronics and robotics, because we want to bring around a community of programmers, too.
68
de presă de pe 2 aprilie şi deschiderea publică de pe 17 mai, în cadrul RDW, au funcţionat ca deadline-uri şi ne-au împins să terminăm amenajarea. Planul iniţial şi foarte optimist era să începem activitatea în martie, să avem 2 luni de teste şi în mai să avem deschiderea. Planul a fost respectat, chiar dacă mai sunt mici lucruri de pus la punct echipamentele. A fost interesant cum pe parcursul şantierului au apărut o serie de oameni noi, interesaţi de proiect, care au tras şi ei cot la cot cu noi.
C.C.: Cui se adresează afacerea voastră? T.L.: Ne adresăm designerilor, inventatorilor, antreprenorilor. Urmează să pregătim un mic departament de electronică şi robotică, pentru că vrem să aducem cu noi şi o comunitate de programatori.
C.C.: Nod înseamnă şi o relaţionare mai largă cu alte zone culturale şi de business? T.L.: Când vorbim despre un makerspace sau despre activitatea pe care o reprezintă el, vorbim despre o cultură a makerilor sau despre cultura DIY, care îmbină tehnologia (inginerie, electronică, robotică) cu craftul (prelucrarea lemnului, a metalului, alte materiale). Nod este deja o comunitate în care se construieşte, dar, după părerea mea, trebuie să creăm o relaţie mai strânsă cu disciplinele STEM ca să ajungem mai departe. În acest sens, avem un obiectiv colateral, faţă de cele principale explicate mai jos, care a fost construit împreună cu Miruna Amza în timpul proiectului. E vorba despre construirea unui pavilion al ştiinţei, în vecinătatea Nod şi cu ajutorul resurselor noastre, care să instige la dialog despre ştiinţă şi tehnologie.
Zona open-space Open space area
C.C.: Nod also means a broader relationship with other cultural and business areas? T.L.: When we speak of a makerspace or its activity, we are talking about a culture of makers or DIY culture that combines technology (engineering, electronics, robotics) with crafts (wood, metal and other materials). Nod is already a community that builds, but in my opinion we need to create a closer relationship with STEM disciplines to reach forward. In this regard, we have a collateral objective, which was built with Miruna Amza during the project. It’s about building a science pavilion, close to Nod and using our resources to instigate dialogue about science and technology. It could be a step towards a science center that Bucharest does not have. C.C.: Do you have competition? T.L.: I do not consider that we have competition, because we don’t look at things from this perspective. There are so many things to be, so there’s room for everyone, and need for everyone to work together so we can advance faster. There are a few other places where you can manufacture in Romania, but not at Nod’s scale, either for lack of resources or lack of space or lack of community. C.C.: Future plans are considering expansion and development? T.L.: Plans are following three main directions. The first objective is to complete a wide range of courses, adjacent and complementary. The courses are designed to support and complement the prototyping work with the knowledge to use the equipment (adjacent courses, such as Laser Cutter, CNC Router, 3D Printing, Vinyl cutter, basic tools for woodworking, welding, electronics, modeling, post-processing etc) and know-how in complementary fields, such as marketing, PR, how to present your project etc. We started with some complementary courses, will focus on seeking others, too. The second objective is to develop the business incubator function. Because the most difficult step for a designer is to move from prototyping to mass production, we aim on the one hand, to create links to facilitate this step; on the other hand, to promote their businesses or projects to business angels or in crowdfunding campaigns. For those who have an idea of what
Recepţie Reception
69
Ar putea fi un pas înainte spre un centru al ştiinţei, pe care Bucureştiul nu îl are.
Sala de conferinţe Conference hall
C.C.: Aveţi concurenţă? T.L.: Nu considerăm că avem concurenţă, pentru că nu privim aşa lucrurile. La cât de multe sunt de făcut, e loc pentru toată lumea, ba, mai mult, e nevoie de toată lumea ca să mergem mai repede înainte. Mai există câteva spaţii unde poţi face fabricaţie în România, doar că nu au anvergura pe care a luat-o Nod, fie din lipsă de resurse, fie din lipsă de spaţiu, fie lipsa comunităţii. C.C.: Planurile au în vedere extinderea şi dezvoltarea? T.L.: Planurile făcute urmează trei direcţii principale. Primul obiectiv este completarea unei palete largi de cursuri, adiacente şi complementare. Cursurile au scopul de a susţine şi completa activitatea de prototipare cu cunoştinţe de utilizare a echipamentelor (cursuri adiacente, de tip Laser Cutter, CNC Router, 3D Printing, Vinyl cutter, instrumente de bază pentru prelucrarea lemnului, sudură, electronică, modelare, postprocesare etc) şi cu know‑how din domenii complementare, cum ar fi marketing, PR, cum să îţi prezinţi proiectul etc. Am început cu câteva cursuri complementare, urmează să ne concentrăm pe căutarea altora. Cel de-al doilea obiectiv este dezvoltarea funcţiei de incubator de business. Întrucât cel mai greu pas pentru designer este să treacă de la prototipare la producţia în masă, urmărim, pe de o parte, să creăm legăturile care să faciliteze acest pas; pe de altă parte, să promovăm proiectele sau afacerile lor la business angels sau în campanii de crowdfunding. Pentru cei care au doar o idee despre ce vor să facă, accesul la comunitate poate duce la formarea unei echipe care să transforme ideea sau prototipul într-o afacere. Îi vom ghida pe membri să-şi construiască afacerea. Avem deja un prototip care se concretizează într-un produs finit curând. E vorba de o jucărie care parcurge etapele prototipării, făcută prin colaborarea unuia din noi cu un membru nou.
70
Cel de-al treilea obiectiv este crearea de legături sinergetice cu alte funcţiuni din industria bumbacului, din vecinătăţi, dar şi din oraş, pentru a susţine o reconversie naturală a fostului ansamblu industrial. Viziunea noastră pe următorii trei ani sună astfel: fiind foarte atractiv pentru persoanele creative, în 3 ani de-acum încolo, Nod makerspace îşi va extinde spaţiul şi gama de echipamente, punând la dispoziţie membrilor cele mai inovative tehnologii de fabricare. În primii 3 ani de funcţionare, Nod makerspace va fi promovat o serie de start-up-uri pe piaţa de design locală şi globală. Reţeaua Nod va atrage, pe lângă designeri şi programatori, business angels şi finanţări pe crowdfunding. Dezvoltând relaţii sinergetice cu alte afaceri din zonă, Nod makerspace va cataliza o reconversie naturală a industriei bumbacului, care va funcţiona ca un ansamblu de mixed-use a industriilor creative.
they want to do, access to the community can lead to the formation of a team to transform the idea or prototype into a business. We will guide members to build their business. We already have a prototype that will be soon realized. It's about a toy following the stages of prototyping, made by a collaboration between one of our team members and a new partner. The third objective is to create synergetic links with other functions of the Cotton Industry, in neighborhoods, and the city, to support a natural conversion of the former industrial plant. Our vision for the next three years is like this: since it is very attractive for creative people, in three years from now, Nod makerspace will expand the space and the range of equipment, enabling the most innovative manufacturing technologies. In the first 3 years of operation, Nod makerspace will have promoted a number of start-ups in the local and global design market. Nod network will attract, besides designers and programmers, business angels and crowdfunding financing. By developing synergetic relationships with other businesses in the area, Nod makerspace will catalyze a natural reconversion of Cotton Industry, which will operate as an overall mixed-use ensemble of creative industries.
Studiouri Studios
71