Anul IV Nr. 58 - Decembrie 2009
INTERNET:
www.ianosel.com
MOTTO: Există bătălii pe care e bine să le ocoleşti, nu de teamă că le-ai putea pierde, ci pentru că ai putea deveni ridicol, câştigându-le. Ai totul ... Ai vrut Primăria şi majoritatea concetăţenilor te-au votat. Ai vrut viceprimarul ataşat ţie şi dorinţa ţi-a fost îndeplinită. Ai vrut majoritate în Consiliul Local şi ai obţinut-o. Ai vrut Consiliul Judeţean şi cei mulţi sunt de „culoarea” ta. Ai vrut prefect şi este şi el, de aceeaşi nuanţă politică. Ai vrut senator şi deputat „portocaliu” în zonă şi i-ai primit. Ai vrut prim-ministru din tabăra ta şi visul ţi s-a împlinit. Pe toţi, v-a mai luat şi preşedintele ţării în aceeaşi barcă. Toţi sunt de-ai tăi! Şi ce folos? Ciacova noastră-i o ruină! Unele străzi şi parcurile, arată precum o junglă. Oricând te poţi aştepta să iasă din ierburi sau de după vreun copac, un sălbatic cu suliţa-n mână ... . Ne-ai minţit de fiecare dată când ai avut prilejul şi o faci în continuare cu un tupeu greu de imaginat. Dar aşa cum mi-am obişnuit cititorii, niciodată nu fac afirmaţii fără acoperire. Iată (reamintite) mai jos, unele din promisiunile făcute într-un interviu acordat televiziunii zonale şi difuzat periodic în primăvara acestui an, în prag de alegeri parlamentare: 1- În perioada imediat următoare, va fi amenajat în Ciacova un parc industrial pentru crearea locurilor de muncă. Avem pentru aceasta, 12 Ha de teren disponibil şi suntem deja în tratative avansate cu unii investitori. Zona va fi dotată cu reţea energetică, apă, canalizare şi drumuri de acces. Aici se vor amplasa panouri solare care vor asigura iluminatul public. 2 - Avem asigurată finanţarea de la Uniunea Europeană cu suma de 720.000 euro, pentru colectarea deşeurilor menajere: „Eco Ciacova”. Este un plan ambiţios al meu. 3 - În anul 2010, în actualul „Palat administrativ” va fi mutată administraţia locală, finanţele, trezoreria, seviciile de evidenţă informatizată a persoanelor (documente de identitate, cazier judiciar, paşapoarte). 4 - Avem asigurată suma de 8 miliarde lei vechi, pentru amenajarea parcurilor. În această vară, vom organiza licitaţia pentru demararea lucrărilor. 5 - Avem asigurată finanţarea pentru începerea lucrărilor de renovare a Căminului cultural din satul Petroman. 6 - Vom construi un nou Cămin cultural în Ciacova. Actuala Casă de cultură nu are „cabini” (cabine) de schimb (?!). 7 - Prin Compania Naţională de Investiţii, vom construi în curând în Ciacova, un nou bazin de înot. La sfârşitul lunii iunie, se va organiza licitaţia pentru începerea lucrărilor. 8 - Pe raza oraşului, avem în prezent 600 locuri de muncă. Avem foarte mulţi meseriaşi, care îşi vor găsi de lucru. 9 - Pentru tineri, avem pregătită suprafaţa de 12 Ha ce va fi atribuită gratuit, pentru construirea de case.
Coordonator: Mihai Aurel Ianoşel
10 - Va fi finalizat în curând, un proiect pentru construirea a 3 blocuri de locuinţe prin ANL. 11 - Am făcut cabinet medical în satul Cebza (?!). 12 - În două luni (iunie 2009), vor fi funcţionale cabinetele medicale din Obad şi Petroman. Bani avem suficienţi. 13 - Promit că vom rezolva şi problema punctelor farmaceutice la sate. Şi uite aşa, oamenii l-au ascultat, l-au crezut şi i-au votat din nou pe-ai lui. A contat desigur, votul masiv şi disciplinat al bihorenilor stabiliţi în localităţile noastre. Dar şi când va avea parte de judecata lor, nu ştiu pe unde-şi va scoate cămaşa. Va veni mai devreme sau mai târziu şi ziua bilanţului, când va trebui să dea socoteală în faţa lor. Şi va avea parte de judecată ... „de la ăl cu ţâţa-n gură, pân’ la ăl cu barba sură”. Dacă în plan profesional nu lasă aproape nimic în urmă, în plan personal este deja un om realizat. Numai din retribuţia lunară a încasat până în prezent, mult peste un miliard de lei vechi din banii noştri, ai contribuabililor, din taxele şi impozitele pe care le plătim anual. Şi-a mai aranjat prin diferite posturi în organigrama Liceului, pe unii dintre colaboratori, cât şi rude apropiate. A avut parte şi de concursul unui „om pendulă” care de frica pierderii funcţiei de comandă, se înclină de fiecare dată după cum bate vântul. Om fără coloană vertebrală, „doctor” în trădări şi linsul bocancilor stăpânului, indiferent care ar fi acela. Primarul Filip Petru, a pus mâna abuziv şi pe cel mai mare spaţiu comercial din centrul Ciacovei. Şi-a amenajat între timp şi o „pensiune” într-un imobil achiziţionat tot prin inginerii imobiliare, despre care vă vom informa în numerele viitoare. Şi desigur, sunt încă multe de relatat. Toate însă la timpul lor ... . De ce scriu toate acestea? Pentru că şi tu cititorule, poate ai o parte de vină pentru situaţia în care ne aflăm, dar nu ai puterea să o recunoşti. Poate că şi prin votul tău dat cândva, ţi-ai făcut un mare rău ţie, cât şi celor din jurul tău. Iar dacă regreţi, peste doar câteva zile ai posibilitatea să mai îndrepţi câte ceva. Nu-ţi fie frică. Ai curaj şi ... fă-o!
- MIHAI AUREL IANOŞEL 1. Se zvoneşte că în perioada următoare vom asista la demisii din Consiliul Local. Unii consilieri din echipa d-lui primar FILIP PETRU, doresc astfel să-şi exprime nemulţumirea faţă de atitudinea dictatorială, abuzurile, minciunile şi promisiunile neonorate, ale edilului-şef. Printre demisionari nu se va regăsi desigur, clopotarul bisericii din Petroman - TABACU PETRU - care cu greu îşi scrie numele din trei încercări, specialist în spargeri de autoturisme în timpul campaniilor electorale, omul cu cele mai importante funcţii în comisiile de specialitate din Consiliul Local, sfetnic de taină şi om de curte al primarului. 2. Regizorul şi sponsorul campaniei electorale portocalii pentru alegerile locale - consilierul judeţean CĂNDEA DORIN - nu a mai fost văzut de foarte multă vreme pe la noi, iar senatorul BORZA DOREL, niciodată. „Gurile rele” spun că şi-au dat seama că nu au cu cine colabora. Din păcate, nu sunt singurii ... .
- Elena: Noi ne tragem din Traian! - Poporul: Ea şi-o trage cu Traian! - La vot: Să i-o tragem lui Traian!
CETATEA CIACOVEI
Pe lista monumentelor înscrise în Patrimoniul Naţional al României, oraşul Ciacova îşi aduce o frumoasă contribuţie, cu două astfel de edificii de mare valoare: turnul-donjon „Cula”, construit în secolul al XIV-lea, şi Biserica ortodoxă sârbă, care datează din a doua jumătate a veacului al XVIII-lea. Dacă despre clădirea-emblemă a oraşului nostru, Cula, am avut prilejul să scriem în nr.10 din 30 decembrie 2006 al acestei publicaţii, a venit rândul să prezentăm cititorilor noştri al doilea monument istoric şi artistic ca importanţă şi vechime din Ciacova, Biserica ortodoxă sârbă. Demersul nostru se leagă de evenimentul fericit pe care l-a trăit comunitatea noastră, la începutul lunii noiembrie, sfinţirea acestui sfânt lăcaş, în urma amplelor lucrări de restaurare şi consolidare. Biserica ortodoxă sârbă, situată pe strada Dositej Obradovici, nr. 77, a fost construită între anii 1764-1766 sau, cel mai probabil, între 1768-1771, pe locul sau mai posibil, lângă un edificiu de cult ortodox mai vechi dar de dimensiuni mult mai modeste, care a existat în mod sigur în Ciacova. Aflată în mijlocul unui vechi cimitir, Biserica a fost sfinţită în anul 1771, în prezenţa episcopului ortodox de Timişoara, fiind ctitorită de Gheorghe Karagici, al cărui tablou se poate vedea la intrarea în naos, în partea dreaptă. Aparţinând stilului baroc, construită sub forma unei nave în cruce bizantină, cu dimensiunile 36 m lungime, 11,20 m lăţime şi 10 m înălţime, la care se adaugă înălţimea acoperişului de circa 7 m, biserica a fost, în momentul zidirii sale, cel mai frumos monument de acest gen din Banat, neegalat în măreţie până astăzi. Zidurile, care ating la bază grosimea de 1,80 m, sunt construite din cărămidă arsă de foarte bună calitate, iar turnul împreună cu turla din cupru sub formă de ceapă, globul înalt de 1 m şi crucea, înaltă de 2,50 m poleită cu aur, are înălţimea totală de 28 m. Turla bisericii a fost realizată în anul 1892, iar cele trei clopote actuale au fost turnate în anul 1935. Interiorul edificiului este pavat cu cărămidă arsă, iar pictura interioară a bisericii, opera cunoscutului pictor sârb Stevan Alexici, a fost finalizată în anul 1908. Aceasta surprinde printr-un pronunţat realism, eliberată total de hieratismul picturii bisericeşti bizantine, dar şi prin forţa expresiei şi prin extraordinara redare a detaliilor anatomice. De o deosebită frumuseţe şi valoare artistică, sunt reprezentarea lui „Dumnezeu în slavă”, înconjurat de cei patru evanghelişti, din centrul bolţii, care acoperă nava bisericii, scenă extrem de rară, dacă nu unică în bisericile din România, dar şi scenele „Răstignirii” şi „Coborârii de pe Cruce” a lui Iisus, din faţa altarului, care impresionează prin durerea şi dramatismul pe care le degajă. De o valoare inestimabilă este iconostasul din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, sculptat de Dimitrie Popovici şi pictat de renumitul pictor bănăţean Nedelcu Popovici, distrus din păcate în proporţie de 40 % de un incendiu, în aprilie 2004. Importanţa acestei biserici este dovedită de prezenţa amvonului cu trei trepte, lăcaşul posedând ca zestre cultural-artistică icoane de mare valoare din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, un baldachin din 1902, element decorativ deosebit, neobişnuit în bisericile ortodoxe, scăpat ca prin minune din incendiul din 2004, dar şi un steag de mătase al „Reuniunii de cântări” din localitate. În curtea bisericii se pot vedea încă două monumente funerare cu inscripţii în slavonă, din 1811 şi 1829, dar şi o cruce mare din marmură, din secolul al XVIII-lea. Biserica, având hramul „Adormirea Maicii Domnului” după stil vechi (28 august), când este ruga sârbească la Ciacova, a fost folosită deopotrivă de sârbi şi de români până în anul
PAGINA 2
1897. Grav afectată de trecerea timpului, de igrasie, dar mai ales de cele două mari cutremure de pământ din iunie şi 2 decembrie 1991, Biserica risca să devină în scurt timp, o adevărată ruină. Dar, în urma repetatelor demersuri şi a lăudabilului efort al părintelui paroh, Liubomir Matici, preot în Ciacova din 1985, s-a reuşit la timp şi într-un timp record, consolidarea şi restaurarea exterioară a bisericii. Ampla lucrare a fost realizată de firma „Grup Corint SA”, specializată în reabilitarea monumentelor istorice, ocupându-se printre altele de restaurarea castelelor de la Bran şi Hunedoara, în perioada 8 aprilie 2008 - 2 noiembrie 2009, cu aproape doi ani mai repede decât termenul prevăzut iniţial, martie 2011! Finanţarea lucrării s-a făcut în totalitate de Ministerul Culturii şi Cultelor din România, Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice Bucureşti, fără implicarea părţii sârbe sau a autorităţilor locale.
Biserica ortodoxă sârbă, renovată. Amplele lucrări au constat în înlocuirea totală a acoperişului, prin aplicarea unei folii impermeabile din membrană bitumi-noasă (având 50 de ani garanţie), peste lemnăria nouă din brad, fiind utilizată ţiglă sub formă de solzi de peşte, de dimensiuni identice cu cele originale, produsă la Kikinda în Serbia, pe o suprafaţă de 964 m2. Nava a fost strânsă de jur-împrejur cu două centuri din fier beton şi beton armat, s-au aplicat boiandrugi la golurile de la geamuri şi uşi, placate cu cărămidă, s-au injectat fisurile zidurilor şi bolţilor, s-au betonat arcele la nivelul podului, exteriorul fiind tencuit în totalitate cu mortar din nisip spălat şi var gras, după reţeta originală. La nivelul turnului s-au aplicat doi stâlpi din beton de la fundaţie şi până în vârful acestuia, centuri şi plăci din beton din patru în patru metri, Continuare în pagina 3 X
CETATEA CIACOVEI
PAGINA 3
boiandrugi la fiecare gol de fereastră, scări noi de acces, turnul fiind legat de navă printr-o şaibă orizontală. Totodată s-a reuşit izolarea soclului împotriva umidităţii, printr-o tencuială hidrofobă şi prin captarea apelor pluviale prin conducte PVC într-o fosă septică de 6 m3. Ceasurile turnului au fost vopsite, s-a înlocuit vechiul trotuar cu dale din praf de piatră, iar în interiorul bisericii s-au chituit crăpăturile bolţilor şi arcelor de la geamuri. Demnă de semnalat şi descoperirea pe peretele exterior nordic deasupra uşii de la intrare, în urma înlăturării vechii tencuieli, a unui tablou mural vechi, reprezentându-l pe Sf. Gheorghe, destul de bine conservat. Lucrarea, de foarte bună calitate, a redat Bisericii sârbe din Ciacova splendoarea de odinioară, în scurt timp urmând a se demara (sperăm) şi lucrările interioare, mult mai migăloase şi mai costisitoare. Pentru toate acestea ţinem sa-l felicităm pe domnul inginer Cristian Muntea - şeful şantierului - căruia îi mulţumim şi pe această cale pentru amabilitatea de a ne fi oferit datele solicitate, precum şi echipa de 10 meşteri pe care a condus-o. Cât despre părintele protopop Liubomir Matici, suntem siguri că prin acest eveniment şi-a scris definitiv numele în piatră, în istoria Ciacovei, dar şi în inimile enoriaşilor săi!
- Prof. Bogdan Seculici -
Foto stânga: Preasfinţia Sa Lukian.
Foto dreapta: Soborul de preoţi participanţi la ceremonie
N.R. La 31 octombrie 2009, un număr mare de localnici au asistat la sfinţirea Bisericii de către un sobor de preoţi, avându-l în frunte pe Preasfinţia Sa Lukian, episcopul Budapestei şi Timişoarei.
Sfântul Nicolae s-a născut în Orientul Mijlociu, la 350 de mile nord de Bethlehem. Istoria şi legendele legate de Sfântul Nicolae se întrepătrund, dar se cunoaşte cu certitudine că a trăit în secolul al IV-lea. A fost cardinal de Myra (acum aflată pe teritoriul Turciei) şi a fost recunoscut şi onorat ca sfânt, incepând cu secolul VI. Nu mai puţin de 21 de "miracole" îi sunt atribuite, Sfântul Nicolae devenind cunoscut pentru credinţa, zelul şi dragostea pentru semeni şi în special pentru copii. Nicolae provenea dintr-o familie înstărită, iar la moartea ambilor părinţi (era încă copil), a moştenit întreaga avere, pe care s-a hotărât să o folosească în scopuri umanitare şi să-i ajute pe cât mai mulţi nevoiaşi. De-a lungul secolelor au apărut poveşti şi legende despre viaţa şi binefacerile Sfântului Nicolae. Toate acestea au ajutat la înţelegerea caracterului extraordinar al acestuia şi de ce a fost atât de mult îndrăgit şi considerat protector al celor neajutoraţi şi neputincioşi. Una dintre cele mai cunoscute legende, este a celor trei surori, fetele unui om sărac, care datorită situaţiei financiare precare nu se puteau mărita. Se spune ca atunci când fata cea mare a ajuns la vremea măritişului, cel ajuns deja cardinal, Nicolae, a lăsat noaptea la uşa casei fetelor, un săculeţ cu aur. Povestea s-a repetat întocmai şi când a venit vremea de măritat pentru cea de-a doua fată. Când i-a venit vremea şi celei de a treia fete, părintele lor a stat de pază să afle cine-i cel care le-a făcut atâta bine fetelor lui. Întro noapte, l-a surprins pe cardinal lăsând săculeţul cu aur. Când tatăl fetelor a văzut una ca asta, Nicolae l-a rugat să păstreze secretul, dar bineînţeles că acesta nu a putut fi ţinut. De atunci, oricine primea un cadou neaşteptat, îi mulţumea lui Nicolae. Cei trei săculeţi cu aur, făcuţi cadou fetelor au devenit simbolul Sfantului Nicolae sub forma a trei bile de aur. O altă legendă spune că, după călătoria pe care a facut-o în Ţara Sfântă, încercând să meargă pe urmele lui Isus, Nicolae sa întors în ţara lui, pe mare. O furtună teribilă s-a abătut pe mare şi corabia stătea gata să se rupă. Nicolae a stat şi s-a rugat la Dumnezeu, iar marinarii au rămas surprinşi de oprirea neaşteptată a furtunii. De atunci, Sfântul Nicolae a devenit patronul marinarilor şi al călătorilor. La noi, de Sfântul (Moş) Nicolae, în noaptea de 5/6 decembrie, copiii cuminţi primesc dulciuri şi jucării, iar cei mai puţin cuminţi primesc o nuieluşă, care să le amintească de o eventuală pedeapsă.
CETATEA CIACOVEI
„Monitorul Ciacovei” a murit! S-a născut: „Jurnal de Ciacova” ... Cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare din toamna anului trecut, Primăria Ciacova - cu avizul Consiliului Local - a editat o publicaţie lunară proprie: Monitorul Ciacovei, cu un profund caracter politic. A avut viaţă scurtă, doar de câteva luni. După o perioadă îndelungată de repaus, pe piaţa editorială din Ciacova şi-a făcut apariţia: Jurnal de Ciacova. Bineînţeles că apariţia trebuia legată tot de un eveniment politic. Aşa se face că în ultima noapte de campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie, ne-am pomenit cu noua publicaţie vârâtă pe sub porţi, garduri şi ... jaluzele. Nu se ştie cine o editează şi nici cine o finanţează. Din bugetul local în nici-un caz, pentru că aspectul nu s-a discutat în Consiliul Local şi nu a fost dată aprobare în acest sens. Nu comentăm calitatea articolelor, ori interesul stârnit prin informaţiile prezentate. Acest deziderat rămâne la latitudinea fiecărui cititor. Ne-a surprins însă, un titlu al articolului de fond: „De ce este nevoie de un ziar local?” Oare să nu fi ştiut autorul, de faptul că Ciacova are de patru ani o publicaţie lunară foarte apreciată şi solicitată de cititori?! Că aceasta este singura publicaţie care întruneşte condiţiile legale de apariţie pe piaţa presei scrise?! Până una-alta, urăm ca şi în cazul Monitorului, succes şi viaţă (mai) lungă noii publicaţii ce se doreşte a veni în sprijinul concetăţenilor, cu informaţii utile.
Un fapt inedit ne este semnalat în pagina a patra a publicaţiei „Jurnal de Ciacova”. Sub titlul „Naşteri la Primăria Ciacova”, suntem informaţi că în prestigioasa instituţie a administraţiei publice locale, în perioada octombrie - noiembrie 2009, s-au născut ... doi copii. Nu ni se precizează cine i-a moşit, dar e lesne de înţeles că primarul este cel mai îndreptăţit să rezolve şi această problemă. La câte specializări a dobândit de-a lungul timpului, n-ar fi exclus să se fi mai adăugat încă una. Sperăm să ni se ofere noi detalii, în numărul următor ... .
Apelul redacţiei noastre, prin care solicitam conducerii Primăriei Ciacova să transmită în direct şi apoi în reluare în zile şi la ore diferite, pe reţeaua locală de televiziune prin cablu, a şedinţelor de Consiliu Local, a avut un larg ecou. Mulţi cititori ne-au semnalat interesul pentru această iniţiativă. Ca urmare, propunem chiar, ca folosind această oportunitate, primarul oraşului să prezinte săptămânal activităţile desfăşurate, iniţiative, măsuri ce urmează a fi luate, întreruperi de curent ori de furnizare a apei, cât şi alte aspecte de interes. Propunem chiar, realizarea prin intermediul televiziunii, a unui dialog direct cu cetăţenii (la telefon). Aloooooo, Primăria! Ne auziţi?!
PAGINA 4
Şi dacă ... Şi dacă ramuri bat în geam Şi iese iarăşi chioru', Eu am plecat la Amsterdam, Că s-a tâmpit poporu'. La cârma bietei noastre ţări Se află un golan, Cu-apucături şi cu purtări De mare beţivan. Şi dacă tot ieşiţi la vot, Că voi sunteţi poporu', Eu sper că n-aţi orbit de tot, S-alegeţi iarăşi ... CHIORU' !
Imediat după anunţarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidenţiale din 22 noiembrie a.c., la sediul Primăriei din Ciacova a fost organizată o mare petrecere. Cei prezenţi fluturau eşarfe şi drapele portocalii, iar la difuzoare răsuna „imnul portocaliu”. Trecătorii prin zonă, au crezut că se sărbătoreşte demararea lucrărilor de canalizare, de alimentare cu apă şi vor sosi în ziua următoare, investitorii. Gospodinele au ieşit la porţi cu buchete de flori, soveacă cu dovleac, vişinată şi borcane cu murături, pentru a-i întâmpina după datina străbună. Dar ... dezamăgire! Este de fapt sentimentul care nu ne mai părăseşte de mulţi ani încoace. La 6 decembrie, are loc al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. De data aceasta, redacţia ziarului nostru le-a pregătit aceloraşi cheflii (pentru situaţii de urgenţă), câte o batistă. Cine ştie, poate se lasă cu ... lacrimi!
Ca în fiecare an, de Sfintele Sărbători de iarnă, colectivul redacţional al ziarului nostru este alături de cititorii săi, cu un gând bun şi o urare. Vă dorim ca spiritul Crăciunului să vă umple sufletele de linişte şi pace. Vă dorim ca în anul care bate la uşă, să aveţi parte de sănătate, bucurii şi împliniri. Şi vă mai dorim, ca noul an să-l încheiaţi cu un bilanţ pozitiv.
ftÜutàÉÜ| YxÜ|v|àx4 _t `âÄà| TÇ|? v|tvÉäxÇ|? ÉÜ|âÇwx ä@tà| tyÄt4 Ziarul „CETATEA CIACOVEI” este înregistrat în Catalogul Internaţional al Publicaţiilor Periodice editat de Centrul Internaţional ISSN din Paris Franţa şi la Biblioteca Naţională a României, având codul de identificare internaţională: ISSN 1843 -7435