Anul V Nr. 61 - Martie 2010
INTERNET:
www.ianosel.com
Probabil că nu este un locuitor al comunităţii noastre, care să nu fi fost vreodată la Ocico. Şi dacă nu a făcut-o încă, a auzit desigur, de renumita piaţă de vechituri din Timişoara. Curios este faptul că şi în alte comunităţi îndepărtate ale ţării, a fost adoptat acest termen, fiindu-le acordată denumirea, pieţelor cu aceeaşi destinaţie. Mulţi vă veţi întreba ce m-a determinat să abordez un subiect banal, care oarecum este în notă discordantă cu temele abordate anterior. Dar iată motivaţia: Recent mi-a fost dat să fac o deplasare de câteva zile, în Germania. Printre preocupările de sfârşit de săptămână ale celor plecaţi din România, este şi aceea de a merge duminica la ... Ocico. Nu că ar căuta ceva în mod deosebit, dar şi-au făcut un obicei din a se întâlni la această piaţă (în denumirea germană - Flohmarkt), pentru a mai sta la „givan”, la o halbă de bere şi un cârnăcior puternic condimentat. Din vorbă în vorbă, i-am întrebat cum se face că au păstrat în vocabularul lor acest termen şi dacă îi cunosc originea. Niciunul nu a fost capabil să-mi răspundă! În perioada copilăriei mele, eram tare fălos când părinţii îmi permiteau să rămân mai multe zile, la rudele din Timişoara. Dacă prindeam la mijloc şi o duminică, atunci în mod sigur mergeam cu văru-meu cu tramvaiul, la Ocico. Era o piaţă imensă în cartierul Fabrik. Găseai acolo tot ce nu-i era de trebuinţă omului prin casă. Erau expuse şi produse noi, aduse îndeosebi din Polonia. Acestea erau la mare căutare şi nu odată vânzătorul prin înlocuirea etichetelor, le prezenta ca fiind din ... America. Nu doresc să mă refer la varietatea lor, reţinându-vă atenţia cu alt amănunt. Denumirea reală a pieţei, era „Ocskó Tereza”. Era numele unei reprezentante de frunte a Partidului Comunist, care a trăit în perioada 1917 - 1940. Glück Jenő descrie în cartea sa apărută la „Editura politică” - 1978, că a murit în chinuri cumplite, refuzând să-şi trădeze tovarăşii. Pentru „meritele” sale, urmaşii doctrinari au găsit o modalitate la îndemână de a-i păstra vie, memoria. În Timişoara a funcţionat cândva, una dintre cele mai renumite fabrici de ciorapi, din ţară. Numele „eroinei” a fost atribuit şi acesteia. Era o practică, ca şi alte fabrici ori unităţi
economice importante ale acelor vremuri, să primească numele unor politicieni „merituoşi”. Amintesc aici doar faimoasa Fabrică de strunguri „Iosif Rangheţ” din Arad. Vom avea (oare) vreodată şi în Ciacova, un edificiu legat de numele unui politician local?! ...
- MIHAI AUREL IANOŞEL -
Coordonator: Mihai Aurel Ianoşel
În prima lună a primăverii - din 1977 încoace - pe 8 Martie, întregul mapamond serbează ziua femeii şi ziua mamei. Este ziua în care poate, femeia ar trebui ridicată pe cel mai înalt piedestal. În această zi deosebită, trebuie să fim mai mult ca oricând, alături de prietenele, soţiile sau mamele noastre. Să oferim aşadar fiinţei dragi, o felicitare, un buchet de flori sau orice altceva preţios sufletului ei. Să acordăm respect şi recunoştinţă, celor ce au menirea să perpetueze viaţa, iar acolo unde acest lucru nu mai este posibil, să-i respectăm şi să-i păstrăm aşa cum se cuvine, memoria! … - Redacţia NU MAI E MĂICUŢA Nu mai e măicuţa, Frunzele cobor, Singurei copiii Nu mai pot de dor. Şi-au pornit să caute Un zugrăvitor, Care să le-ntoarcă Pe măicuţa lor. Mari zugravi din lume, Iată c-au venit Şi pe albul casei O au zugrăvit. I-au scris ochii, faţa, Părul înflorit, Numai glasul mamei N-au mai reuşit … - Grigore Vieru -
CIACOVA: Maistor Mihaela Bianca - 03.03.; Miloş Ghiorghina - 03.03.; Preot Filip Dorin Iulian - 04.03.; Neamţu Ioan - 05.03.; Jurma Daniela - 10.03.; Kovacs Florica - 11.03.; Tudor (Neamţu) Manuela - 21.03.; Takacs Domnica - 22.03.; Semerean Cristian - 24.03.; Jurma Tiberiu - 27.03.; Jurma Ana Viorica - 29.03.; Popa Cristian Dorian - 29.03.; Bere Eugenia - 30.03.; Peiovici Violeta - 31.03. CEBZA: Treta Ioan - 01.03.; Zamfor Vasile - 15.03.; Ivan Niculae - 16.03.; Musteţiu Florin - 24.03.; Miat Ioan - 26.03.; Sângepan Silvia - 27.03.; Zamfor Ioana 29.03.; Zamfor Florin - 30.03. MACEDONIA: Minda Ioan - 11.03. PETROMAN: Cotuţiu Cornel - 10.03.; Ciucur Petru 18.03.; Doncea Ciprian - 19.03.; OBAD: Doţ Elisabeta - 01.03.; Popa Nicoleta - 01.03.; Oltean Ileana - 01.03.; Gale Viorica - 18.03.; Lazăr Teodor - 21.03.; Vădean Anica - 21.03. Tuturor, din partea redacţiei noastre:
ˆ_t ÅâÄà| tÇ|4Ê
CETATEA CIACOVEI
PAGINA 2
Săparea unui canal pentru montarea unei conducte în parcul copiilor, în spatele terenului de tenis, în toamna anului 2009, lăsând la o parte faptul că a scos din rădăcini şi a rupt doi arţari tineri plantaţi de autorul acestor rânduri în toamna lui 2007, pe care şoferul excavatorului îi putea ocoli doar cu puţină atenţie, a adus cu sine până la urmă, un eveniment deosebit. Cercetând cu atenţie pământul scos din şanţ, de la o adâncime de 1,5 m (a devenit deja un defect profesional), am avut şansa şi bucuria să descopăr mai multe fragmente de vase, care provin din târgul medieval al Ciacovei, ce s-a aflat pe locul şi în jurul Pieţei Cetăţii de astăzi, şi pe care arheologii de la Muzeul Banatului din Timişoara, cărora le-au fost arătate, le-au datat ca fiind din secolele XIV-XVII. Fragmentele ceramice, destul de mari şi de bine păstrate şi de o mare frumuseţe, provin în special de la buze de vase, torţi, mânere, cahle (recipiente pentru încălzit), fiind de mai multe culori (verde, roşu, portocaliu, maro-deschis), unele smălţuite, pe exterior sau pe interior, altele sunt pictate cu motive geometrice şi vegetale superbe, iar altele, cele mai vechi, sunt incizate cu linii oblice. Ele constituie o mărturie palpabilă, o mică parte din viaţa ciacovenilor de acum 500-600 de ani, topiţi de mult în glia acestor locuri, prea puţin cunoscută, până în momentul de faţă. Trag nădejdea că va veni într-o bună zi şi clipa în care vestigiile trecutului, foarte numeroase şi spectaculoase, pe
care încă le mai ascunde pământul Ciacovei, vor putea fi admirate de oricine într-un muzeu, amenajat chiar în Culă, martorul cel mai vechi şi cel mai de seamă al Cetăţii Ciacovei, stabilimentul cel mai potrivit pentru un asemenea demers! Pentru ca acest lucru să devină realitate, e nevoie de muncă, de implicare, de bani, ne exagerat de mulţi şi nu în ultimul rând, de şansă. E în intenţia autorului acestor rânduri, de a întocmi în viitorul apropiat o monografie arheologică a Ciacovei, inexistentă până în momentul de faţă şi credem, necesară. Primul pas către această realizare, îl constituie identificarea punctelor în care apar la suprafaţa solului, vestigii ale trecutului: cioburi de vase, unelte, statuete, monede, pipe turceşti şi altele. Prin intermediul ziarului Cetatea Ciacovei, adresez rugămintea către ciacoveni, dar şi către locuitorii din satele aparţinătoare, Cebza, Macedonia, Obad şi Petroman, care găsesc fragmente ceramice (cioburi, pietre, sau alte lucruri), în urma lucrărilor agricole, în grădină sau pe câmp, în hotar, să mă contacteze, la adresa din Ciacova, str. Nicolae Bălcescu, nr. 22 sau la telefon: 0724 804 463. Desigur, obiectele le vor fi restituite, intenţia mea fiind aceeea de a afla unde apar asemenea urme arheologice. Un gest simplu şi omenos, care ar putea să ajute la cunoaşterea trecutului acestor meleaguri încărcate de istorie şi de civilizaţie!
- Prof. Bogdan Seculici -
Sângele rămâne încă un mister, deşi s-au descoperit multe lucruri legate de acesta. Nimeni din lume nu a reuşit încă să obţină sânge artificial, deşi se cunosc celulele care intră în alcătuirea sa, precum şi unele funcţii ale acestora. Întreaga amprentă genetică a părinţilor, se regăseşte în sânge, fiind suficientă o singură picătură pentru a dovedi aceasta. Tot genele sunt cele care ne influenţează personalitatea şi ne determină temperamentul. Cercetări mai aprofundate ar putea stabili chiar şi predispunerea la boli şi compatibilitatea între persoane. Rezultatele unor studii, demonstrează că în funcţie de grupa sanguină, oamenii au anumite caracteristici temperamentale, comune. Desigur, temperamentul este cel cu care te naşti, însă comportamentul cunoaşte o evoluţie permanentă determinată în principal de mediu. Educaţia poate influenţa trăsăturile de bază, poate clădi altele, bune sau rele. În numărul viitor al ziarului, vom prezenta principalele trăsături de caracter şi personalitatea, determinate de grupa sanguină.
Au apărut şi în Ciacova, primele semne ale europenizării. Mai exact, ne-au fost trimise în cadrul programului „Eco Ciacova” un număr de două autospeciale destinate colectării gunoiului menajer de la gospodăriile populaţiei. De cca. o lună acestea stau parcate în faţa Primăriei, aşteptând să fie date în folosinţă. Se pare că încă nu s-au găsit conducătorii auto care să corespundă şi să înceapă treaba. XX
◄◄ Profitând de vremea bună din ultima perioadă, echipa de meşteri a Primăriei Ciacova, s-a apucat de treabă. Mai exact, au demarat lucrările de renovare a încăperilor dinspre stradă la fosta clădire a „Finanţelor publice”. Încăperile din curtea interioară, sunt distruse în totalitate din cauza intemperiilor şi furturilor din ultimii ani. Spaţiul amenajat, urmează să fie folosit de pensionarii din localitate, pentru diverse activităţi specifice ... vârstei.
CETATEA CIACOVEI
PAGINA 3
Motto: „Un popor care nu îşi cunoaşte istoria, este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii”. Nicolae Iorga
- septembrie 1884 – se deschide şcoala de ucenici. - noiembrie 1884 – se inaugurează hotelul „Neubauer“ cu „sală de concerte, discursuri şi spectacole“. - mai 1885 – se înfiinţeaza „Asociaţia de Gimnastică Ciacoveană“. - 1 octombrie 1885 – se înfiinţează „Şcoala Agricolă“ Ciacova. - 1886 – se înfiinţează „Asociaţia manufacturieră“. - iunie 1886 – în hotelul „Rösl“ se deschide o şcoală de călărie - 1887 – în hotelul „Neubauer“ se deschide festiv sala de biliard. - 1887 – se deschide „Cafeneaua Josef Neubauer“. - 1887 – se înfiinţează „Asociaţia Vânătorilor“ din Ciacova. - 1888 – se înfiinţează şi se sfinţeşte a doua farmacie din Ciacova: „La Crucea de Aur“. - 1889 – se deschide noua moară cu aburi de pe malul Timişului Vechi (Mort). - 1890 – ultimele două escadroane de cavalerie părăsesc Ciacova într-o atmosferă sărbătorească. - 1891 – se deschide prima fabrică de sifon. - 6 august 1893 – se inaugurează prima linie de cale ferată între Jebel şi Ciacova. - 1895 – ia fiinţă „Starea Civilă“ în Ciacova. - 29 septembrie 1895 – se sfinţeşte şcoala de fete „Notre Dame“. - 1895 – se înfiinţează „Firma de tricotat maşinal“. - 27 noiembrie 1895 – se inaugurează noua linie de cale ferată între Ciacova şi Giera. - 1897 – se introduce iluminatul cu gaz în hotelul „Rösl“. - 1897 – se deschide o vopsitorie, care mai tîrziu va fi şi spălătorie şi curăţătorie. - 1898 – ia fiinţă „Societatea bicicliştilor“. - 1898 – 1899 – se construieşte noua Primărie. - 1899 – se deschide „Prăvălia de făină“. - 1899 – se înfiinţează „Asociaţia producătorilor de lapte“. - 1899 – se construieşte închisoarea, lângă noua primărie. - 1899-1900 – se construieşte Biserica Ortodoxă Română. - 1900 – se construieşte noua moară cu aburi pe malul Timişului. - 1901 – se hotărăşte introducerea curentului electric în localitate. - 1901-1902 – podul vechi de lemn de peste Timişul Vechi (Mort), este înlocuit cu un pod masiv din piatră. - 1904 – apar primele motociclete în Ciacova. - 1904 – se inaugurează fabrica de oţet. - 1904 – se înfiinţează a doua fabrică de sifon. - iunie 1906 – ia fiinţă „Clubul de fotbal“. - 1909 – se înfiinţează „Clubul de tenis“. - 1909 – se deschide prima „prăvălie de produse din tutun“ (tutungerie - n.t.). - 1909 – se construieşte primul spital comunal. - 1910 – primele ţigle produse la „Fabrica de ţigle“. - martie 1911 – deschiderea cinematografului (Mozi). - 1911 – se înfiinţeaza „Azilul de bătrâni“. - 1911 – se dă în funcţiune „Uzina electrică“. - 10 septembrie 1911 – iluminatul de probă a străzilor, cu curent electric.
- 24 septembrie 1913 – din acest an, există în Ciacova iluminatul stradal electric. - 1913 – se cumpără prima maşină de scris pentru reşedinţa de „Scaun“. - noiembrie 1913 – primesc şi locuinţele particulare curent electric. - 1913 – începe producţia la „Fabrica de gheaţă“. Notă! Izbucneşte primul război mondial. Şi ciacovenii şi-au adus tributul la acest război, cea mai mare măcelărire de oameni de până atunci din istoria omenirii. Cei căzuţi pe câmpul de luptă sunt trecuţi nominal pe monumentul din faţa fostei Primării - a palatului administrativ. E bine să nu ne uităm niciodată morţi, mai ales pe cei fără de morminte. (n.t.) - 15 august 1919 – primele trupe ale ROMÂNIEI MARI pătrund în Banat, inclusiv în Ciacova, ca rezultat şi răspuns a intrării în Banat şi Transilvania a trupelor ungureşti, cu scopul de a anexa aceste teritorii, Ungariei. - 1923 – prima maşină în Ciacova. Marca: „Nash“. - 1923 – 1924 – Şcoala de fete „Notre Dame” este naţionalizată (până atunci era concesionată de mânăstirea de maici) şi de atunci se va numi „Alexandru Mocioni“ (motiv pentru care, probabil, se numeşte şi azi, la fel – n.t.). - 8 februarie 1931 – apare primul număr al ziarului „Csacovaer lebende Zeitung“ (Ziarul viu al Ciacovei – n.t.). - 1935 – se construieşte ştrandul şi se amenajează „terenul pentru timp liber“, inclusiv parcul din preajma „Culei“. - 1936 – se dă în folosinţă actualul spital.
CETATEA CIACOVEI
- 9 martie – Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia. - 25 martie – Buna Vestire (Dezlegare la peşte). - 28 martie – Intrarea Domnului în Ierusalim – Floriile. 15.02 - 03.04. – zile de post (nu se fac nunţi). 08 - 14 martie – Săptămâna lăsatului de carne.
- 19 martie – Sf. Iosif, soţul Sfintei Fecioare Maria. - 28 martie – Duminica Floriilor.
PAGINA 4
În şedinţa de Consiliu Local din luna februarie, a fost aprobat Proiectul de hotărâre privind funcţionarea sălii de sport din Ciacova, situată în incinta stadionului de fotbal de pe str. Timiş. Programul şi condiţiile de închiriere pentru grupurile organizate, vor fi afişate pe un panou la intrarea în sală. Informaţii detaliate se pot obţine la sediul Primăriei, cât şi la administratorul sălii – dl. Maier Ioan Tiberiu (Ianika) – tel.: 0752 445 942.
Până la 31.03.2010, cetăţenii comunităţii noastre care îşi achită taxele de impozit anual pe clădiri, vor beneficia de o reducere de 10%. Nu se aplică această reducere, pentru celelalte servicii (alimentare cu apă, colectare gunoi, etc.).
Redacţia ziarului Cetatea Ciacovei, aduce mulţumiri pe această cale domnului Kuhn Iosef, care a răspuns apelului nostru punându-ne la dispoziţie unele materiale documentare valoroase din trecutul comunităţii noastre, cât şi d-lui Eduard Kernweiss, care a făcut ca acestea să ne parvină (ambii din Hennef – Germania).
Ursul, porcul şi leul, s-au întâlnit la un chef. Ursul: - Dacă urlu eu în pădure, toate animalele tremură de frică! Leul: - Dacă eu răcnesc în junglă, toate animalele se îngrozesc! Porcul: - Asta încă nu-i nimic. Dacă eu strănut o singură dată ... întreaga planetă se vaccinează !
După o întrerupere de peste 20 de ani, dat fiind şi statutul de „oraş” conferit localităţii noastre, în Ciacova va funcţiona în curând o staţie de Salvare. Spaţiul necesar pentru personalul ce o va deservi, a fost deja amenajat în incinta Spitalului. Vă vom ţine la curent cu noi informaţii legate de aceasta.
Vând 5 Ha teren arabil pe perimetrul localităţilor Ciacova şi Obad, situat în trei parcele ( 1,80 Ha; 2,80 Ha şi 0,40 Ha). Preţ negociabil. Inf. la telefon: 0723 428 199 şi 0746 406 342. Vereş Lia (Obad).
Ziarul „CETATEA CIACOVEI” este înregistrat în Catalogul Internaţional al Publicaţiilor Periodice editat de Centrul Internaţional ISSN din Paris - Franţa şi la Biblioteca Naţională a României, având codul de identificare internaţională: ISSN 1843 -7435.