Anul V Nr. 64 - Iunie 2010
INTERNET:
www.ianosel.com
Consiliul Judeţean Timiş împreună cu Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, au organizat duminică 16.05.2010, începând cu orele 1000 în sala de spectacole a Liceului „Alexandru Mocioni” din Ciacova, cea de-a IV- a ediţie a Festivalului „Lada cu zestre”. Pe scenă au urcat pe rând, formaţiile de dansuri populare ale şcolilor din localităţile: Ciacova, Sânmihaiul Român, Deta, Livezile, Pădureni, Jebel, Voiteg, Ghilad, Foeni, Liebling, Giulvăz, Şag, Peciu Nou, Otelec, Parţa, Uivar, şi Diniaş. Ar fi nedrept să menţionăm aici, doar locurile fruntaşe ocupate de concurenţi. În astfel de competiţii, juriului format din profesionişti, îi revine şi greaua sarcină a departajării. Doresc însă, să zăbovesc puţin asupra altui aspect. Am asistat timp de aproape patru ore, la un spectacol de înaltă ţinută artistică. Pe fondul muzical al unor melodii de joc pur bănăţean, am avut de multe ori senzaţia că pe scenă se află profesionişti în adevăratul sens al cuvântului. A impresionat şi varietatea costumelor populare, ale dansatorilor. Aceasta, cu atât mai mult cu cât pe scenă au evoluat şi formaţii de dansuri sârbeşti şi ţigăneşti. Desigur, despre cele relatate mai sus, se pot spune multe şi se pot scrie pagini întregi. Strădania instructorilor şi a elevilor participanţi, nu ar putea fi apreciată decât la superlativ. Ne-am fi dorit ca şi despre unele aspecte legate de organizare, să putem spune acelaşi lucru. Dar ... n-a fost să fie aşa. Calitatea sunetului în difuzoarele din sală, a fost de toată jena. Aproape nimic din cuvintele prezentatoarei, nu a fost înţeles de spectatori. Staţia de amplificare a suprapus uneori două melodii, derutând dansatorii. Mi-am amintit de o scenă oarecum asemănătoare, petrecută cu doar trei zile înainte. La slujba de pomenire de la Monumentul Eroilor, domnul primar căuta prin mulţime un microfon, ca să spună câteva cuvinte. A renunţat în final, vorbind doar celor din imediata apropiere. Nu e posibil! De ani de zile se repetă aceeaşi situaţie. Deşi tehnica electonică a evoluat mult în raport direct cu scăderea preţurilor la astfel de aparatură, Primăria nu a reuşit încă, să achiziţioneze o staţie de amplificare performantă. De remarcat şi dezinteresul localnicilor şi îndeosebi al reprezentanţilor Consiliului Local, pentru evenimente de felul celor menţionate. La ambele festivităţi a fost prezent doar primarul (în al doilea caz şi viceprimarul) şi un singur consilier local, din cei 15 retribuiţi lunar. În sala de spectacole a Liceului, au mai rămas doar vreo 40 de ciacoveni după plecarea părinţilor elevilor, componenţi ai formaţiilor care au evoluat pe scenă. Îmi amintesc uneori cu nostalgie, de spectacolele la care participam cândva ca elev, organizate în sala Căminului cultural din Ciacova. Atunci, sala era plină la refuz iar spectatorii cereau insistent să se deschidă geamurile ca să intre aer proaspăt de afară. Nu-mi mai rămâne acum în final, decât să-mi pun o întrebare retorică: - Unde sunteţi voi, ciacovenii mei ?! ...
Mihai Aurel Ianoşel
Coordonator:
Mihai Aurel Ianoşel
Pentru a sensibiliza o bună parte a locuitorilor oraşului, cât şi pentru a demonstra că motto-ul ziarului nostru poate fi aplicat şi pe plan local, conducerea Primăriei a luat iniţiativa ca o echipă de muncitori retribuiţi pentru „ajutor social”, să cosească iarba din faţa imobilelor unor cetăţeni în vârstă aflaţi în imposibilitate de a îngriji corespunzător, spaţiul respectiv. Iniţiativa a mers mai departe, lucrarea fiind efectuată şi în faţa imobilelor unor (să le zicem deocamdată) cetăţeni mai delăsători, dar care sunt foarte vocali atunci când vine vorba de ... drepturile lor. Rămâne să vedem dacă şi proprietarii de combine de recoltat, de remorci, semănători şi alte utilaje agricole, cât şi autoturisme scoase din uz care sunt „parcate” pe străzi, vor înţelege să se alinieze strădaniei celor mulţi. Dacă dorim ca urbea noastră să arate cât de cât mai îngrijită, avem cu toţii şi unele ... obligaţii.
Bunicuţule, în vara asta vom merge în parcul ăla nou, de care îmi tot vorbeşti?
Desigur! Uite, scrie şi aici, în Jurnalul Primăriei!
În şedinţa de Consiliu Local din 20 mai a.c., în prezenţa tuturor consilierilor locali cât şi a conducerii Primăriei, domnul POPA CRISTIAN DORIAN şi-a anunţat demisia din acest organism. Locul domniei sale va fi preluat din luna iunie, de domnul MARGANOVICI ANGELCO.
- 24 iunie – Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul - 29 iunie – Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel Zile de post: întreaga lună iunie Nu se fac nunţi: În Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (31 mai – 29 iunie)
- 3 iunie – Trupul şi Sângele Domnului - 29 iunie – Sfinţii Petru şi Paul
CETATEA CIACOVEI
PAGINA 2
Dintotdeauna mi-a plăcut să colind „la picior” străzile Ciacovei. Sunt un nostalgic dar şi un observator atent al schimbărilor. Admir îndeosebi modul în care unii concetăţeni îşi îngrijesc şi amenajează spaţiile din faţa imobilelor. Nu este săptămână în care să nu trec şi prin faţa casei de pe str. Dositei Obradovici nr. 57. Aici locuiesc soţii Gavrilă şi Verginia Amarandei. Cu mulţi ani în urmă şi-au amenajat „ca-n occident” curtea interioară şi un părculeţ cu flori şi gazon, în stradă. Au împrejmuit terenul pentru a-l feri de furia păsărilor de curte. Florile sunt aduse de fiul lor Gabi, de prin toate colţurile Europei. Ani la rând au primit din partea Primăriei, adrese de ameninţare cu amenzi usturătoare, dacă nu-şi demontează gărduleţul. Acum, sunt lăsaţi în pace. Este unul dintre cele mai îngrijite spaţii din oraşul nostru. I-am întâlnit pe soţii Amarandei în urmă cu mai bine de-o lună, amenajând zona din jurul crucii ce dăinuie de peste două secole, la intersecţia străzilor Unirii cu Voitegului, vis-a-vis de casa lor. Aici e ultima oprire (pentru o scurtă slujbă), a cortegiilor funerare. Au cosit iarba dimprejur şi urcaţi pe-o scară, au curăţat cu peria de sârmă, cu multă migală, fiecare ornament şi detaliu din fier forjat al crucii. La fel au procedat şi cu gărduleţul de împrejmuire. Au vopsit partea metalică în alb şi negru şi au pus ghivece de flori pe soclu. În fiecare seară udă florile şi aprind câte o lumânare care arde până a doua zi de dimineaţă, dacă nu bate vântul sau dacă nu plouă. Am întrebat-o pe d-na Verginia, ce a determinat-o să facă acest lucru? Mi-a răspuns cu vocea-i blândă de moldoveancă neaoşă: - Domnu’ Aurică, eu sunt născută pe 14 septembrie, de Ziua Crucii. Dumnezeu mi-a fost alături întotdeauna în clipele grele ale vieţii. De fiecare dată când am prilejul, îi arăt recunoştinţa. Aşa am făcut şi acuma ... . Orice comentariu, ar fi de prisos! Mi-aş permite ca în final, să fac o sugestie edililor oraşului: să dispună instalarea unui mic reflector în faţa crucii, care este flancată la doar câţiva paşi de stâlpi de electricitate. Se poate. Doar cu puţină ... voinţă!
Mihai Aurel Ianoşel
►►► CIACOVA: Blidar Domnicuţa Loredana - 01.06.; Petraşcu Vioara - 01.06.; Dugalici Nicolae Ioan - 02.06.; Dumitrean Ştefan
- 02.06.; Kielburger Ecaterina Rozalia - 02.06.; Vajda Karoly - 02.06.; Goman Alexandrina - 03.06.; Ruşti Elena - 03.06.; Cudur Titiana - 03.06.; Gaje Ioan - 03.06.; Cifor Dumitru - 03.06.; Schipor Silvia Doina - 04.06.; Dediu Carla Iuliana - 04.06.; Balint Nicolae - 04.06.; Dolha Vasile - 04.06.; Panczi Anghela - 05.06.; Albu adrian -05.06.; Davidovici Miloica - 05.06.; Baciu Iulia 06.06.; Balint Terezia - 06.06.; Werth Iudit - 06.06.; Iasfalvi Mihai - 06.06.; Novacovici Hilda - 06.06.; Mănoiu Misirca - 06.06.; Neda Florin Nicolae - 07.06.; Cătău Ioan - 07.06.; Bugariu Maria - 08.06.; Vartolomei Sevastian - 08.06.; Fodor Maria Iuliana 08.06.; Ianoş Marioara - 08.06.; Neda Rozina - 08.06.; Barna Adina Mariana - 08.06.; Marian Nicolae - 08.06.; Uşvat Iuliana 09.06.; Filip Petru (Sr.) - 09.06.; Mircea Ana - 09.06.; Mocsany Cristian - 09.06.; Raici Zlatomir - 09.06.; Minda Silvia - 09.06.; Dolha Ioan - 09.06.; Prodan Costel - 10.06.; Müller Ana - 10.06.; Dobai Ştefan (Jr.) - 10.06.; Varga Petre - 11.06.; Dan Alexandru - 11.06.; Tecsi Elena - 11.06.; Bogdan Mihaiela - 10.06.; Karacson Veronica - 11.06.; Neamţu Rodica Minodora - 12.06.; Ger Veronica Diana - 12.06.; Csorto Haynalka Ildico - 13.06.; Matei Grigoraş - 13.06.; Balint Anamaria - 13.06.; Datcu Daniela Camelia - 13.06.; Kovacs Carol - 13.06.; Petreţchi Ioan - 14.06.; Lamasz Melita - 14.06.; Leuciuc Floare - 14.06.; Panaite Vasile Adrian - 14.06.; Mateiaş Ioan - 15.06.; Filip Lidia Aurelia - 15.06.; Müller Mihai - 15.06.; Popescu Constantin - 15.06.; Boţ Veronica - 15.06.; Popa Simion - 15.06.; Voiţa Cătălin - 15.06.; Albu Sava Aurel - 15.06.; Bucă Ovidiu Daniel - 16.06.; Arsa Sorin Marian - 15.06.; Raicu Andrei - 16.06.; Cîrpaci Liliana Maria - 16.06.; Erdei Persida - 16.06.; Vătafu Paul - 16.06.; Follmer Anton - 16.06.; Davidovici Rozalia - 16.06.; Aioanei Daniel - 16.06.; Amarandei Petru - 18.06.; Şain Petru - 18.06.; Lucan Maria 19.06.; Tanţa Mircea Dan - 19.06.; Mato Sorin - 19.06.; Panaite Vasile - 19.06.; Gîlmeanu Geani Andrei - 19.06.; Cotuţi Liliana Crina - 20.06.; Ganea Gabriel - 20.06.; Ganea Teodor - 20.06.; Robotă Mihai - 20.06.; Lăzău Vasile - 21.06.; Strutin Ileana 21.06.; Trudt Ana - 21.06.; Radu Petru - 22.06.; Filip Gheorghe Valentin - 22.06.; Huţănaşu Ana - 22.06.; Igna Codruţ Petru 22.06.; Marganovici Dragomir - 22.06.; Stoia Maria - 22.06.; Homei Rodica - 23.06.; Ciulonescu Ana Mariana - 23.06.; Putin Ioan Aurel - 23.06.; Patrulea Ioan - 23.06.; Mărginenţu Rozalia - 24.06.; Baic Petru - 24.06.; Bugariu Adriana Monica - 25.06.; Stancu Sava Alexandru Şeterlan - 25.06.; Ionaşcu Dany Ramona - 25.06.; Amarandei Constantin - 25.06.; Ţăran Georgeta 25.06.; Tabacu Petru - Nicolae - 25.06.; Albu Ilie - 25.06.; Căluş Carmen Mihaela - 25.06.; Jurchiţa Adrian Ion - 26.06.; Gîngă Ion - 26.06.; Vamoş Isabela Ramona - 26.06.; Neumann Petruţa - 26.06.; Maruşca Ileana - 26.06.; Boţ Elisabeta - 26.06.; Truşculescu Marinella - 26.06.; Filip Petru (Jr.) - 27.06.; Belagyi Valeria - 27.06.; Coţofan Andrei Petru - 27.06.; Nicolin Lazăr 27.06.; Ţăran Eugenia - 28.06.; Buşe Virgil - 28.06.; Ogodescu Mirel - 28.06.; Noje Cornel - 28.06.; Bica Petru - 29.06.; Miculescu Gianina Nadia - 29.06.; Neda Elisabeta - 29.06.; Gliga Lucreţia - 29.06.; Mateaş Constantin Petru - 29.06.; Veliciu Daniel Petrică - 29.06.; Popescu Petronela Marinela - 30.06.; Galea Vasile - 30.06.; Chelza Vasile - 30.06.; Gretaş Ştefan 30.06.; Minda Alina Cornelia - 30.06.; Popa Petru - 30.06.; Cifor Violeta Ana - 30.06.
Tuturor, din partea redacţiei noastre:
CETATEA CIACOVEI
PAGINA 3
De mai bine de un an, ţin legătura telefonic şi pe internet cu dl. Alexander Oprendek - emigrat din Ciacova în München - Germania, în urmă cu mai bine de 40 de ani. Nu ne cunoaştem personal. Citeşte în permanenţă şi apreciază ziarul nostru. Şi-a manifestat dorinţa de a scoate la lumina tiparului, personalitatea unui ciacovean cu care comunitatea noastră se poate mândri, acum şi întotdeauna. Timp îndelungat a cules din multiple surse, datele ce urmează a vă fi prezentate în continuare. Reprezintă munca asiduă a unui om cu dragoste nestinsă pentru valorile ciacovene, pentru semenii săi şi locurile care pentru domnia-sa, pot fi sintetizate într-un singur cuvânt: ACASĂ! ... - Coordonatorul publicaţiei -
„Eu nu sunt artist. Eu sunt un meşteşugar a lui Dumnezeu. Ca sacerdot, sunt un mijlocitor al Creatorului, care graţie puterii lui, aproprie credicioşii prin muzică de Dumnezeu spre unirea sferei muzicii cu cea divină. Între Pământ şi Dumnezeu, e doar muzica”. Joseph Gerstenengst Joseph Gerstenengst s-a născut în anul 1920 în Ciacova. Este descendent dintr-o familie de germani, tatăl fiind funcţionar la Banca Populară din Ciacova iar mama, femeie cultă cu înclinaţii muzicale, cânta în corul Bisericii catolice. Tânărul Joseph Gerstenengst, încă de la 6 ani, a luat ore de pian de la învăţătoarea Adele Sommer din Ciacova. În anul 1930 a trecut la Liceul German Catolic din Timişoara, unde şi-a continuat studiile de pian cu prof. Elisabeth Andreé, absolventă a Academiei de Muzică din Leipzig. Era echilibrat şi harnic. Nu se întrezărea că acest elev sârguincios şi concentrat pe muzică, va deveni un artist de mare anvergură. Şi totuşi, profesoara sa de pian, Elisabeth Andreé, în Certificatul de studii eliberat tânărului Joseph Gerstenengst, îi atesta „mari aptitudini tehnice în pătrunderea muzicală, o dotare cu toate condiţiile pentru o dezvoltare superioară, pentru ca arta lui să slujească binelui omenirii.” Aceste cuvinte erau o profeție care prevesteau o viitoare carieră strălucitoare a unui virtuos organist celebru. În anul 1939 la îndemnul părinţilor, se înscrie ca student la Academia de Teologie Romano-Catolică din Timişoara, pentru a se dedica unei cariere clericale. La Seminarului Catolic îl intâlneşte lucrând la întreţinerea orgii, pe Victor Wegenstein descentent al celebrului constructor de orgi, Carl Leopold Wegenstein. Această întâlnire are să fie crucială in viaţa lui Joseph Gerstenengst, schimbându-i destinul. Firma Wegenstein din Timişoara era originară din Viena, fiind cea mai renumită în confecţionarea de orgi. A realizat în România vestita orgă a Basilicii din Radna, orga Domului din Timişoara, orga Bisericii Milenare din cartierului Fabrik din Timişoara, cât şi alte orgi, cum sunt cele din Vinga, Lugoj şi Reşiţa. Victor Wegenstein a remarcat aptitudinile tânărului Gerstenengst şi l-a convins cu persuasiune să-şi schimbe specializarea de la pian la orgă. Noua orientare a fost decisivă pentru viitoarea carieră a lui Joseph Gerstenengst. Studentul exersează la orgă cu perseverenţă, sârguinţă şi devotament, identificandu-se cu acest instrument celest cu sunet solemn, pe care Mozart îl denumea „regina tuturor intrumentelor“. Încă din perioada studenţiei, Joseph Gerstenengst devine cantorul Domului din Timişoara şi acompaniază corul, interpretând la orgă cântări bisericeşti la slujbele religioase. Talentul şi dexteritatea lui instrumentală, sunt remarcate de Prof. Josef Brandeisz de la Conservatorul de muzică din Timişoara şi începând din anul 1940 organizează impreună concerte la Biserica Catolică din Ciacova. În anul 1945 este hirotonisit de episcopul Dr. Augustin Pacha, şi lucrează ca preot al Diecezei din Timişoara, apoi la Biserica din Aradul Nou şi o perioadă la Biserica din Lenauheim. Din anul 1947 se stabileşte în Reşiţa. Reşiţa, un oraş cultural, îl primeşte cu braţele deschise, renumele şi faima de organist mergându-i înainte. Se integrează repede în viaţa sacrală şi muzicală a oraşului. Participă la recitaluri şi desfăşoară o largă activitate concertistică, demonstrându-şi înalta sa abilitate muzicală. Are un bogat repertoriu pentru orgă. Este unul din puţinii organişti care şi-au însuşit deja la această vârstă, un repertoriu muzical atât de bogat, care acoperă mai multe secole, de la preclasicii barocului cum sunt Dietrich Buxtehude, Johann Pachelbel, Nikolaus Bruns, integral operele lui Johann Sebastian Bach , până la stilul romantic reprezentat de Franz Joseph Haydn, Johannes Brahms, Franz Liszt, Max Reger şi mai apoi la contemporani cum sunt György Ligéti, Bertold Hummel sau compozitorii români ca Andreas Porfetye, Franz Dressler, Zeno Vancea, Walter Michael Klepper, Richard Oschanitzky și alții, amintind aici doar câţiva. Dorinţa de a oferi marelui public inţelegerea muzicii, îl insufleţeşte; iniţiază la Reşiţa o largă activitate muzicală publică şi cutreieră toată ţara, iar între anii 1948 şi 1950 este întâlnit la concerte în Oraviţa şi Jimbolia alături de profesorul Josef Brandeisz, la Timişoara alături de renumitul celist Radu Aldulescu, apoi la Sibiu, Ciacova, Oradea şi Cluj, unde-l întâlneşte pe profesorul Franz Xaver Dressler, celebrul muzicolog şi specialist al muzicii de orgă, care-l încurajează pe tânărul ciacovean, ajutându-l să-şi perfecţioneze măestria. În anul 1950 susţine la Bucureşti la Catedrala Sfântul Iosif împreună cu violoncelistul Vladimir Orlov, un concert de mare răsunet, încât ansamblurile muzicale din capitală işi dau seama că locul unui artist de asemenea anvergură este capitala şi nu provincia. Spre sfârşitul anului 1958, părintele Joseph Gerstenengst este chemat la Bucureşti şi numit domorganist la Catedrala Sfântul Josif, cea dintâi Biserică Catolică din ţară. Concertele lui Joseph Gerstenengst la această Catedrală, încântă enoriaşii. Ele sunt apreciate de muzicienii ţării şi artistul devine tot mai cunoscut, cucerind inimile amatorilor de muzică. În ziare şi diverse publicaţii, specialişti în muzică, îl elogiază cu aprecieri pozitive legate de modul în care stăpâneşte tainele orgii şi tehnica sa desăvârşită. (continuare în numărul următor)
CETATEA CIACOVEI
PAGINA 4
MOTTO: Nu există întâmplare. Există undeva o invizibilă mână a dreptăţii, care redă fiecăruia ceea ce a dat cândva ... . Un tânăr sărac vindea diferite mărfuri din poartă-n poartă într-un sat, ca să-şi poată plăti studiile de medicină. Îi era tare foame, dar avea puţini bani la el. La una din porţi a ieşit o tânără. I-a cerut un pahar cu apă. Tânăra i-a adus un pahar mare cu lapte. „Cât mă costă?” - a întrebat. „Nu te costă nimic!” - veni răspunsul. I-a mulţumit din suflet şi a plecat mai departe. După câţiva ani, femeia s-a îmbolnăvit foarte grav. Medicii din sat au trimis-o la oraş, indicându-i numele unui specialist la care să apeleze. Când a auzit numele satului din care venea pacienta, medicul a tresărit. A urcat de îndată în salonul ei. Era deja în comă. Capriciile destinului au făcut ca cea care era la o răscruce a vieţii, să fie tocmai cea care cândva, înfometat fiind, i-a oferit un pahar cu lapte. A făcut tot posibilul şi i-a salvat viaţa. Tratatamentul a fost lung şi foarte costisitor. Medicul a cerut la externare, să i se trimită factura. Pe marginea ei a făcut o menţiune şi i-a trimis-o pacientei. Bănuia că probabil va trebui să lucreze tot restul vieţii, ca să o achite. A deschis-o cu mâinile-i tremurânde. Pe marginea facturii erau scrise următoarele cuvinte: „Achitată integral cu mulţi ani în urmă, cu un pahar cu lapte.”
Democraţia în şcoli, începe cu cele mai simple lucruri. Şcoala este în mod necesar şi o "şcoală cetăţenească". Unde altundeva pot învăţa elevii printre altele, să adopte un spirit civic?! Dascălii au menirea să le insufle elevilor, ca aceştia să-şi asume răspunderea în cadrul unei comunităţi şi să-şi folosească forţele şi capacităţile nu numai în propriile scopuri, ci şi spre binele celor din jur. Efectul pe care îl au aceste activităţi asupra elevilor, este extrem de convingător. Atunci când ştiu că astăzi vor face ordine sau vor amenaja un spaţiu, vor fi cu toţii mai atenţi la tot ce îi înconjoară. Probabil că la toate acestea s-a gândit şi d-na prof. Ioana Lăzău, când a avut iniţiativa de câţiva ani încoace, ca împreună cu o parte dintre elevii Liceului din Ciacova să organizeze în afara orelor de studiu, unele activităţi gospodăreşti în sprijinul comunităţii.
Sub directa sa îndrumare, recent un grup de elevi au putut fi văzuţi făcând curăţenie şi plantând flori în Piaţa centrală, şi în parc. Pentru a publica numele participanţilor, ne-ar lua prea mult spaţiu. Amintim doar clasele participante: clasa a V-a A, clasa a VII-a A şi clasele a VIII-a A şi B. Cinste lor!
Începe perioada rugilor în satele noastre. Duminică 30 mai la Cebza, iar marţi 29 iunie - la Petroman. Consiliul Local a aprobat sumele de bani ce vor fi alocate acestor evenimente. Sunt desigur, la nivelul posibilităţilor şi situaţiei financiare generale. Restul ... depinde de organizatori.
După doi ani de şedere în Canada, dl. profesor Stoica Nicolae, s-a întors acasă. A venit împreună cu fiul Dorin, care îşi va petrece o parte din concediu în locurile copilăriei. Fire dinamică cum îl cunoaştem, a pornit-o de-a doua zi să-şi contacteze prietenii şi foştii elevi. Iată-l în imaginea alăturată împreună cu fostul său elev, Doru Croitoru. Dl. profesor Stoica, este şi unul din membrii colectivului redacţional al ziarului nostru, aşa că îl lăsăm să se acomodeze câteva zile cu ... fusul orar.
Grupa B (III) Persoanele care au grupa de sânge B (III), sunt extrem de agile, au o memorie rapidă, o gândire iute, o atenţie sporită şi sunt uşor adaptabile. Sunt persoane care tind spre echilibru, având ambiţie, dar şi răbdarea realizării scopurilor. Sunt persoane precaute, dar totodată incântătoare şi fascinante. Au un mare grad de inţelegere faţă de ceilalţi. Sunt persoane flexibile şi prietenoase, plăcute şi agreabile, sociabile şi sincere. Evită însă de cele mai multe ori, confruntările dure, provocările, şi certurile. Alimente recomandate: legume verzi, carnea slabă, ficat, produse lactate (cu conţinut mic de grăsimi), ouă. Alimente ce tebuie evitate: porumb, grâu, arahide, seminţe de susan. Grâul îndeosebi, predispune la îngrăşare.
O tânără intră goală puşcă într-un bar şi cere de băut. Barmanul se uită lung la ea. Tânăra-l întreabă: - Nu ai mai văzut femei goale? - Ba da, dar sunt curios de unde scoţi banii!
Ziarul „CETATEA CIACOVEI” este înregistrat în Catalogul Internaţional al Publicaţiilor Periodice editat de Centrul Internaţional ISSN din Paris - Franţa şi la Biblioteca Naţională a României, având codul de identificare internaţională: ISSN 1843 - 7435.