Anul V Nr. 65 - Iulie 2010
INTERNET:
www.ianosel.com
De fiecare dată la redactarea articolului de fond, sunt pus într-o oarecare dificultate. Din multiplele aspecte pe care-mi doresc să le abordez, trebuie să aleg unul singur. Aşa voi proceda şi de această dată, referindu-mă la un aspect care m-a mâhnit în mare măsură (ca să nu folosesc un termen mai categoric: revoltat). Cu riscul de a deranja pe unii, voi repeta cele scrise în ziarul nostru din 1 Mai 2010, în articolul:
Coordonator:
Mihai Aurel Ianoşel Don’ doctor, s-a trezit din comă şi vrea să ştie dacă în Ciacova s-a creat vreun loc de muncă. Spuneţi-i Dvs. că eu n-am curaj!
OMAGIU PENTRU CAMPIOANA MONDIALĂ “Coordonatorul ziarului şi iniţiator al Proiectului de hotărâre privind acordarea titlului de „CETĂŢEAN DE ONOARE” d-nei profesor Ana Nemetz Schauberger, sugerează conducerii Primăriei să organizeze festivitatea de acordare a titlului în ziua de Chirvai - 30.05.2010, prin înmânarea acestuia unei rude apropiate, conform Regulamentului aprobat în acest sens”. Consiliul Local a aprobat în unanimitate Proiectul încă din luna iulie a anului 2009, urmând ca titlul să fie înmânat unui reprezentant al familiei (dată fiind imposibilitatea de deplasare a titularei, din motive de sănătate). Deşi frecvent a fost prezent în Ciacova dl. Iosef Nemetz (frate), conducerea Primăriei nu a găsit de cuviinţă să mişte un deget în cele 11 luni care au trecut. Am făcut o ultimă încercare prin articolul de mai sus. Domnul primar a avut la dispoziţie o lună de zile ca să completeze pe un formular tipizat, preţ de câteva secunde, doar ... un nume. Mâhnirea ce o resimt este cu atât mai mare cu cât la sărbătoarea de “Kirchweihfest” din 30 mai, au fost prezenţi în Ciacova: fiul, fraţii, cumnatele, nora şi nepoţii d-nei Ana Nemetz Schauberger. Deasemeni au fost prezenţi şi unii cetăţeni rezidenţi în Gemania, cândva locuitori ai Ciacovei. Închipuiţi-vă voi cititori ai acestor rânduri, cu ce încărcătură spirituală plecau acasă aceşti oameni şi ce impact avea asupra celor prezenţi, ca după slujba religioasă în biserică, domnul primar să fi înmânat titlul de “Cetăţean de Onoare”, fiului prezent la festivitate. Nu a simţit nevoia să o facă. Dacă era cuprins de emoţii şi mândrie în faţa micului ecran ca mulţi dintre noi cu ceva ani în urmă, pe vremea când Any Nemetz la doar 18 ani a făcut ca pe cel mai înalt catarg la Campionatul mondial de handbal să fie înălţat drapelul nostru naţional şi să fie intonat imnul României, probabil că altfel gândea şi proceda acum. Dacă era elev al Liceului din Ciacova în perioada în care campioana nostră mondială se afla la catedră ca profesor, nu uita acest lucru. Şi poate dacă conştientiza că trebuie să respecte şi opinia unui consilier local care (personal) are în spate aproape o mie de votanţi, ar fi făcut aşa cum a promis, adică ... ceea ce trebuie! M-am referit aici, la o perioadă în care erai fălos să afirmi că eşti ciacovean. Domnul primar era însă atunci pe alte meleaguri şi nu-i reproşez asta. Îi reproşez însă, că nu a îmbrăcat încă ... haina de ciacovean.
Mihai Aurel Ianoşel
Mulţumim pentru ziarul pe care ni-l trimiteţi periodic. Păcat că dvs. nu puteţi vedea reacţia unei citititoare la vârsta senectuţii, acea bucurie a cititorului care aşteaptă ziarul cu expresia simplă, onestă: „ - Aha, mi-ai adus Cetatea lu' Aurică!”. În aceste vremuri triste, am văzut un zâmbet pe faţa ei, pe care azi, eu unul nu i l-am putut aduce. Tocmai de aceea vă doresc să scrieţi în continuare, bucurându-vă de stima nostră! Cu respect, „D”. - 30 mai 2010 Mesaj primit în poşta electronică, pe website-ul personal în fişierul „Guest Book”. Se adaugă altor astfel de gânduri şi aprecieri la adresa ziarului nostru. Ele reprezintă satisfacţia unei împliniri. A faptului că munca micului nostru colectiv redacţional de cinci ani încoace, nu este în zadar. Că prin cele scrise, aducem o fărâmă de bucurie în casele unor oameni, iar acest sentiment nu-şi poate găsi echivalent în vreo răsplată materială ... . - Coordonatorul publicaţiei -
Începând din acest număr, vom prezenta fotografii ale celor ce pentru noi, cei mari, reprezintă florile şi sensul vieţii. Pentru început: Ana - 2 ani (împliniţi în luna mai). Nepoata coordonatorului publicaţiei noastre.
CETATEA CIACOVEI
PAGINA 2
În urmă cu un an, în numărul 52/iunie 2009 al ziarului nostru, sub titlul O INIMĂ SÂNGERÂNDĂ, relatam despre situaţia dramatică a unei tinere de 27 de ani - Cosmina Meseşan - din satul Macedonia, care în urma unui şoc provocat la 14 ani de moartea tragică a tatălui într-un accident de muncă, suferă de o gravă afecţiune cardiacă, fiind necesară şi o intervenţie chirurgicală (repetată) la glanda tiroidă. Practic, fiecare secundă din viaţa ei depinde de un stimulator cardiac implantat în zona inimii, având nevoie în paralel de un tratament medicamentos zilnic, foarte costisitor. Din ajutorul social pentru handicap gradul I (200 lei/lunar), cu greu îşi poate procura medicamentele, iar despre asigurarea celorlalte necesare traiului, aproape că nici nu poate fi vorba. Redacţia noastră s-a hotărât atunci să-i vină în ajutor. Am făcut-o în perioada Sărbătorilor de iarnă prin procurarea unor bunuri alimentare. Cei mulţi însă, au rămas insensibili la apelul nostru. O “inimă mare” de peste Ocean, a vibrat la citirea articolului din ziarul editat on-line. D-na Doina Jojart din Toronto - Canada, ne-a contactat, dorind să o cunoască personal pe Cosmina. Acest lucru a fost posibil cu ocazia unei vizite în România, la mijlocul lunii iunie anul curent. Întâlnirea a fost mijlocită de proprietarul ziarului nostru. Cu această ocazie, pe numele Cosminei a fost deschis un cont bancar în care d-na Jojart a depus o importantă sumă de bani necesari efectuării unei operaţii complicate pe cord deschis, respectiv un implant de valvă, la o clinică de specialitate. Sunt momente şi împrejurări a căror intensitate nu poate fi redată cu fidelitate pe hârtie, indiferent de măiestria sau talentul celui ce ar dori să o facă. Tomai din acest motiv, nu vom încerca să prezentăm scena emoţionantă a întâlnirii. Rămâne la libera imaginaţie a fiecărui cititor ... . Cei care vor să-i întindă o mână de ajutor Cosminei, o pot face personal contactând-o la tel: 0752 814 486 sau prin depuneri de bani (în lei), în contul deschis la Banca Comercială Română: IBAN RO44RNCB0558094182540001 – Titulară cont: Meseşan Cosmina. “Cetatea Ciacovei” va iniţia în lunile următoare mai multe acţiuni pentru salvarea inimii Cosminei. În foto: Cosmina Meseşan (stânga) alături de d-na Doina Jojart (dreapta).
►►► CIACOVA: Dula Ana - 01.07.; Hernek Ioan - 01.07.; Moldovan Mihai Radu - 01.07.; Precup Alexandra Andreea - 01.07.; Cârpaci Daniela Andreea - 01.07.; Petruş Liliana - 02.07.; Balint Octavia - 02.07.; Câşu Frăsina - 02.07.; Procopiuc Ileana - 02.07.; Covaciu Rodica - 02.07.; Pop Violeta Rodica - 03.07.; Dolha Andrei Gabriel - 03.07.; Herea Ioan - 03.07.; Petraşcu Nicoleta - 03.07.; Argyelan Maria - 03.07.; Filip Eugenia - 03.07.; Dumitrean Veronica - 04.07.; Szücs Ildico Ramona - 04.07.; Erdei Ernest - 04.07.; Ciulănescu Titus Petru - 04.07.; Nica Stelian - 04.07.; Ţap Vasile - 04.07.; Petruş Cornelia - 04.07.; Kun Ştefan - 04.07.; Bera Ileana - 05.07.; Putin Angela Ramona - 05.07.; Ţurcanu Iulian Ilie - 05.07.; Seculici Ivan - 06.07.; Iaszfalvi Maria Adriana - 06.07.; Panczi Mihaly - 06.07.; Műler Petru 06.07.; Muntean Vasile - 06.07.; Wersching Ioan - 06.07.; Bera Florin - 06.07.; Şain Mihaela - 06.07.; Hizó Carolina Monika - 07.07.; Luka Ionela Ibi - 07.07.; Mârzoca Florica - 07.07.; Covaci Gheorghe Dorel - 07.07.; Pădurariu Iuliana - 07.07.; Şein Călin - 07.07.; Sulţiu Valentin - 07.07.; Marganovici Tihomir - 07.07.; Vajda Lucreţia – 08.07.; Argyelan Cristina – 08.07.; Datcu Ilie – 08.07.; Păşcălău Maria 08.07.; Petrin Vlada - 08.07.; Amarandei Cosmin Costel - 08.07.; Muszkoph Cristian Ştefan - 09.07.; Novacovici Rodica - 09.07.; Vajda Alina Andreea - 10.07.; Antal Maria Ildico - 10.07.; Drăghici Pardelian - 10.07.; Saytoş Claudiu Ioan - 10.07.; Weisz Mihai - 10.07.; Patrulea Marius - 10.07.; Rosuş Ana - 11.07.; Gherman Domnica - 11.07.; Bugariu Maria - 11.07.; Mocsany Gherghina Amelia - 11.07.; Surugiu Teodor - 12.07.; Schipor Alexandru - 12.07.; Petrovici Francisc - 12.07.; Leş Adrian Marcel - 12.07.; Ioniţă Alin Petru - 12.07.; Hustik Ionela - 12.07.; Boţ Cosmin Florin - 12.07.; Buciumanu Zita - 12.07.; Ioiart Daniela - 12.07.; Ioiart Iosif - 13.07.; Podină Maria 13.07.; Mihalache Silvia - 13.07.; Tuhuţ Florin - 13.07.; Lăcătuş Ion - 13.07.; Todoran Dragoş - 13.07.; Gliguţă Marusia - 13.07.; Spăriosu Maria - 14.07.; Raşa Ana - 14.07.; Ghera Ovidiu Cristinel - 14.07.; Corcheş Ilie - 14.07.; Lăzău Mircea Nicolae - 15.07.; Zablatoschi Eugen - 15.07.; Chirculescu Constantin Claudiu - 15.07.; Robotă Florentina - 16.07.; Şişu Cristian Goran - 16.07.; Ţăran Nicolae 16.07.; Boţi Vichentie - 17.07.; Căpitan Cristian - 17.07.; Coslov Elvira Hilde - 17.07.; Werth Dagmar Brunhilde - 18.07.; Petrişor Ioan 18.07.; Balint Marinela Fulvia - 18.07.; Bogdan Maria Dorina - 19.07.; Werth Daniela - 19.07.; Lungu Dorel Puiu - 19.07.; Tacu Maxim 20.07.; Maier Ioan Tiberiu - 20.07.; Cristea Romulus Timi - 20.07.; Morărescu Laurenţiu Cosmin - 20.07.; Kremer Vasile - 20.07.; Sperle Alina Gabriela - 20.07.; Blidar Teodor - 21.07.; Inaşi Maria - 21.07.; Moldovan Ilie Daniel - 21.07.; Stroe Ioan - 21.07.; Martin Ioan 21.07.; Murja Maria Daniela - 22.07.; Novacovici Alina - 22.07.; Marganovici Bogdan Zoran - 22.07.; Moldovan Liliana - 22.07.; Prodan Anca Mihaela - 23.07.; Murariu Maria - 23.07.; Balazs Petre - 23.07.; Baic Ştefania - 23.07.; Cudur Ioan - 23.07.; Fabian Marioara Cristina - 23.07.; Amarandei Loredana - 23.07.; Zamfor Anca Roxana - 24.07.; Vartolomei Nicolae - 24.07.; Buha Ana - 24.07.; Andron Dumitru 24.07.; Petrin Nada -24.07.; Rebigea Ioan Marcian - 24.07.; Tofănescu Marcel Vasile - 24.07.; Gardia Maria - 24.07.; Rusti Elena Monica 24.07.; Haneş Claudiu - 24.07.; Moldovan Rodica - 24.07.; Mabda Vasile - 25.07.; Balint Nicolae - 25.07.; Csuzdi Francisc - 25.07.; Curiac Iacob - 25.07.; Chino Ştefan - 26.07.; Maloş Costică - 26.07.; Kremer Elena - 26.07.; Mateiaş Iuliana - 27.07.; Fűlöp Adalbert - 27.07.; Voicu Mirica - 27.06.; Uşvat Eugen Marius - 28.07.; Vătavu Liviu - 28.07.; Schein Petru - 28.07.; Palincaş Iuliana - 28.07.; Panczi Ecaterina - 29.07.; Csomai Alexandru - 29.07.; Hozinger Iosif - 29.07.; Chirilă Beatrice Camelia - 29.07.; Novacovici Florin - 29.07.; Musteţiu Cosmina Gabriela - 30.07.; Martin Angela - 30.07.; Virag Iulian Marius - 30.07.; Gardia -Rozalia Miriana - 31.07.; Lungu Emilia Gabriela - 31.07.; Gardia Zoltan Duşan - 31.07.; Ciontoş Gavril - 31.07.
Tuturor, din partea redacţiei noastre:
CETATEA CIACOVEI
PAGINA 3
După anul 1958 - preotul Iosef Gerstenengst stabilit fiind în Bucureşti - orchestrele capitalei încep să-i solicite concursul. Susţine concerte la Atheneul Român, la Sala Mare a Palatului, devine component de bază în Orchestra Cinematografiei, şi participă la concertele Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. Dirijorii străini care vin în ţară din străinătate, încep să-i acorde o atenţie crescândă, iar artistului i se deschid de-acum drumurile Europei. În 1964 se află într-un turneu în Polonia, la Wroclaw, la Gdansk şi la Oliva. În 1965 concertează în Austria, la Viena la Stephansdom, în Domul din Salzburg, apoi în Cehoslovacia la Praga şi Brno, iar în 1966 în Germania la Hamburg şi München. Peste tot este apreciat şi elogiat pentru măiestria interpretării pe care o posedă şi pentru stăpânirea perfectă a partiturii, dar şi pentru repertoriul lui inedit. În toamna anului 1971 este invitat în Belgia, unde prezintă la 21 octombrie un recital la Biserica Carmeliţilor iar la 24 octommbrie, un recital de excepţie la Paris, la Catedrala Notre Dame. Columnistul Marc Pellerin vorbeşte în cronica concertului numai la superlativ, făcând referire la tehnica impunătoare a artistului, la subtilitatea, fineţea interpretării şi rafinamentul cu care şi-a selectat repertoriul. Dă curs unei invitaţii în anul 1972 şi concertează la marile orgi din U.R.S.S.: Leningrad, apoi la Talin, Riga şi Vilnius, culegând admiraţia publicului prin interpretarea unor arii din opere de Bach, Buxtehude, Clerambault, cât şi de compozitorii români: Tudor Ciortea, Matei Cozma, Andreas Porfetye, Sigismund Toduţa. Este solicitat şi concertează sub bagheta celor mai vestiţi dirijori ai timpului, în ansambluri muzicale şi filarmonici cu renume din ţară şi străinătate. La bicentenarul aniversării naşterii lui Beethoven, la 6 februarie1970, sub bagheta dirijorului Matei Basarab interpretează cu mult succes Missa Solemnis, partitura de orgă. Călătoreşte şi munceşte neobosit, în activitatea sa alternând turnee în străinătate cu concerte susţinute în ţară. Îşi dezvoltă în permanenţă repertoriul. Recitalurile sale au devenit pentru Bucureşti un act de cultură. Chiar Televiziunea Română începe după Revoluţie să transmită în direct sau înregistrate, recitalurile sale de la Catedrala Sf. Iosif. Pentru părintele Joseph Gerstenengst, breviarul de rugaciuni zilnice se transformă în muzică sacrală. A realizat o simbioză între credinţă şi muzică. Cuvintele apostoliceşti: „Rugaţi-vă fără încetare“ din Sfânta Litughie, la preotul Joseph Gerstenengst primesc o nouă interpretare: „Cuvintele devin cânt, iar rugăciunea muzică”. În anul 1981 este chemat să-şi etaleze arta, în America. Dă curs provocării. La 60 de ani, la apogeul carierei sale, trece oceanul dând concerte la Milwaukee, la Chicago, la Newark, New Jersey, la Mansfield, la Philadelphia şi ca moment culminat la Catedrala St. Patrick din New York. Criticile specialiştilor subliniază rafinamentul stilistic, dexteritatea remarcabilă şi virtuozitatea desevârşită a prezentării preotului artist. Sunt momente de glorie în viaţa artistică a organistului ciacovean. A devenit o somitate şi îl găsim în lexicoane de artişti virtuoşi precum: „Who´s who in Musik and Musicians“ şi în „International Register of Profiles“, ce apar în Anglia. Cu toate succesele de pretutindeni ale artistului, acesta nu s-a abătut cu nimic de la viziunea şi misiunea lui de propagandist de muzică de orgă. Deşi a interpretat pe orgi din cele mai vestite şi faimoase cum sunt orga Silbermann din Freiburg, orga Klais din Domul din Graz, şi orga cu reputaţie unică din Catedrala Trinity Church St. Patrick din New York, în faţa unui public cu inţelegere muzicală, Joseph Gerstenengst nu s-a reţinut să concerteze şi în aşezări mai mici cu public cu iniţiere muzicală modestă. Aşa a susţinut fără ezitare recitaluri şi concerte în sate în care a fost invitat, înzestrate cu orgă. Ba chiar mai mult, în 1989 îl intâlnim la Timişul de Sus, unde în capela catolică a comunei susţine pe un armoniu în lipsă de orgă, în colaborare cu Alexandru Moroşanu, concerte de Bach, Händel şi Schubert. În anul 1990, la 70 de ani, primeşte titlul de „Doctor Honoris Causa” pentru Educaţie Muzicologică, din partea Asociaţiei Internaţionale de Educare pentru Pace în Lume UNO – UNESCO. Activitatea muzicală a preotului Joseph Gerstenengst este atât de bogată şi diversă, incât depăşeşte o prezentare biografică succintă. Fapt este că în activitatea sa muzicală, a vizitat aproape o sută de ţări, a întreprins peste 150 de turnee şi a dat aproape o mie de concerte în toată lumea. A devenit un propangandist de seamă al muzicii de orgă şi un ambasador permanent pentru muzica contemporană românească de orgă. Se stinge din viaţă pe neaşteptate în seara zilei de 9 ianuarie 1992, după terminarea slujbei, la Bucuresti. De neuitat rămâne răspunsul pe care l-a dat cu ocazia seminarului cu studenţii de muzică, la aniversarea lui de 70 de ani. Întrebare: „Unde începe şi unde se termină muzica? Care este legătura dintre muzică şi Dumnezeu? Este admisibil ca preotul să fie şi muzician?“ Răspunsul primit de la Joseph Gerstenengst este un rezumat al filozofiei sale despre viaţă: „Eu nu sunt artist. Eu sunt un meşteşugar al lui Dumnezeu. Ca sacerdot sunt un mijlocitor al Creatorului, care graţie puterii lui, aproprie credicioşii prin muzică de Dumnezeu, spre unirea Sferei muzicii cu cea divină. Între Pământ şi Dumnezeu, e doar muzica!“
Alexander Oprendek – München, Germania
CETATEA CIACOVEI
PAGINA 4
Mare le este mirarea multor concetăţeni, văzând cum un drum public în plin centru istoric al oraşului este blocat de o bizară construcţie din lemn, anexă la „Cafe-barul pedeliştilor” (cum este cunoscut localul de care aparţine). Se impun câteva precizări, pentru a ridica vălul de mister legat de apariţia miraculoasă a acestei ... terase. În Consiliul Local nu s-a discutat vreo cerere depusă pentru amplasarea noii construcţii. E greu de crezut că vreun consilier local ar fi acceptat această situaţie, cu atât mai mult cu cât accesul pentru aprovizionarea unităţilor comerciale din zonă a fost obstrucţionat. La fel şi accesul la hidrantul de apă pentru autospeciala pompierilor. Dar haideţi să vedem ce prevede Codul Penal la capitolul „infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice” : aşezarea de obstacole care îngreunează sau împiedică circulaţia pe drumul public, dacă se pune in pericol siguranţa circulaţiei ori se aduce atingere dreptului la liberă circulaţie a participaţilor la trafic, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la doi ani sau cu amendă. Legi avem, dar ele se aplică doar pentru căţei nu şi pentru ... dulăi. Opiniile sunt împărţite. Conducerea Primăriei în şedinţa de Consiliu Local din 7 iunie a „contorizat” noua construcţie artizanală, ca fiind una din măreţele realizări în folosul locuitorilor oraşului. Cei mulţi sunt de altă părere. Noi doar prezentăm situaţia existentă, respectând opiniile tuturor. Aşadar: TOT ÎNAINTE! În jurul umbrarului din imagine sunt amplasate tot felul de indicatoare rutiere aşezate direct pe caldarâm, ca: „stop la intersecţie”, „oprire interzisă”, „sens interzis” şi „cedează trecerea”. Se anulează reciproc între ele. Noi mai venim cu o sugestie: Ia priviţi! Ce ziceţi?
Indicator
DECESE = Kovacs Maria (n. Ötvös) = Mitea Dumitra (n. Paşte) = Minda Stelian = Pitriş Viorica (n. Stoia) = Bocan Camelia Mihaela = Doman Maria (n. Gădău) = Tofănescu Ion = Şipoş Vilma (n. Fabian) = Moisze Floare (n. Petrica)
APRILIE – IUNIE 2010 - 04.04. - 07.04. - 24.04. - 04.05. - 11.06. - 13.06. - 15.06. - 17.06. - 23.06.
-
85 ani 83 ani 51 ani 84 ani 37 ani 88 ani 71 ani 92 ani 72 ani
- Ciacova - Ciacova - Ciacova - Petroman - Ciacova - Macedonia - Ciacova - Ciacova - Ciacova
După ani şi ani de aşteptări, timp în care Ciacova a rămas codaşă la majoritatea capitolelor faţă de celelalte oraşe din judeţ, în cursul lunii trecute s-a turnat un strat de asfalt pe porţiunea de drum de la intrarea în Ciacova până în centru, cât şi din Târg până în comuna Ghilad. În craterele existente până de curând, or fi intrat şi edilii judeţeni cu „gipanele” din dotare, determinându-i să-şi mai întoarcă faţa şi înspre noi. Rămâne să vedem în continuare, dacă va fi reamenajat şi tronsonul de drum dintre Ciacova şi hotarul cu comuna Jebel, care încă dă bătăi de cap participanţilor la trafic. Asta aşa, că doar avem statut de oraş la ... impozite şi taxe!
Guvernul va emite în curând un act normativ prin care se va permite traversarea străzii de către pensionari şi pe culoarea roşie a semaforului electric. Bănuiţi de ce?! Ziarul „CETATEA CIACOVEI” este distribuit GRATUIT la punctele de difuzare cunoscute, în prima zi a fiecărei luni. Mai târziu: niciodată! Mai devreme cu 2-3 zile: de regulă! Se expediază şi în format PDF - color, la 317 adrese de e-mail.
Colectivul redacţional al ziarului aduce mulţumiri d-nei Elwine Baumgärtner (n. Seger) din Műnchen - Germania, pentru donaţia financiară făcută publicaţiei noastre în luna iunie, anul curent.
Ziarul „CETATEA CIACOVEI” este înregistrat în Catalogul Internaţional al Publicaţiilor Periodice editat de Centrul Internaţional ISSN din Paris - Franţa şi la Biblioteca Naţională a României, având codul de identificare internaţională: ISSN 1843 - 7435