Anul V Nr. 67 - Septembrie 2010
INTERNET:
www.ianosel.com Coordonator: Mihai
Aurel Ianoşel
ÎNVAŢĂ Purtând în suflete minunatele culori ale verii, în prag de toamnă curtea Liceului ciacovean va fi din nou plină de viaţă. Fiecare dintre noi, indiferent dacă suntem elevi, părinţi, bunici sau dascăli, sperăm ca acest an să fie mai bun decât precedenţii. Filele întoarse din calendarul ajuns în luna septembrie, ne fac să rememorăm primele zile de şcoală din viaţa fiecăruia dintre noi, cu emoţiile, sfiala şi optimismul pe care cu toţii le-am trăit an de an. Începutul unui nou an şcolar, dincolo de momentul festiv şi al bucuriei că o nouă generaţie de şcolari păşeşte pentru prima dată pragul şcolii, ne reaminteşte că urcăm cu toţii încă o treaptă spre maturitate. Întreaga perioadă de formare şi modelare începe în familie, se consolidează în şcoală şi se continuă toată viaţa în relaţiile interumane. Pentru aceste motive, cu toţii, de la copil la părinte, de la dascăl la educator şi mai departe la autorităţile locale cu responsabilităţi legate de activitatea şcolii, avem datoria ca în ciuda greutăţilor care se ivesc, să ne indeplinim misiunea. De multe ori în paginile ziarului îmi exprimam respectul şi recunoştinţa pentru munca dascălilor, o profesie deloc uşoară dar nobilă şi frumoasă, având sarcina de a lumina mintea şi de a sensibiliza sufletul tinerilor aflaţi pe băncile şcolii. Personal mi-am dorit cândva să îmbrăţişez această carieră. După primii ani de facultate mi-am dat seama că peste ani şi ani, nu voi avea satisfacţia deplină că sunt “produsul voinţei mele”, aşa cum ne-a dorit tuturor colegilor mei de promoţie, eminentul dascăl pe care l-am avut în toţi anii de şcoală, profesorul şi directorul Liceului Teoretic timp de 20 de ani, Trifu Petcu. O mare responsabilitate în “dăltuirea” caracterelor şi pregătirea fiecărui copil, le revine şi părinţilor, care trebuie să fie preocupaţi nu doar de grijile materiale care, e adevărat, ne copleşesc de multe ori, implicându-se în efortul de educaţie într-o strânsă relaţie cu şcoala. Fie ca începutul acestui nou an şcolar, să constitue moment de sărbătoare, cu speranţa şi încrederea că elevii vor găsi în şcoală un sprijin; că noul început le va da putere dascălilor să treacă peste erorile guvernanţilor legate de retribuirea lor, reuşind să-şi ducă la bun sfârşit misiunea asumată: de formare de oameni cinstiţi şi demni. Nu pot încheia fără să aduc un elogiu foştilor mei colegi de şcoală ciacoveană, care au îmbrăcat “haina” de dascăl, făcându - şi fiecare în parte datoria de formatori de oameni, cum nu se poate mai bine şi care din acestă toamnă s-au retras din activitate, intrând într-o lungă vacanţă pe care personal le-o doresc cât mai lipsită de griji. Numele lor: prof. Măgăran (n. Albu) Luminiţa, prof. Bosica Aurel, prof. Seculici Ivan şi prof. Medişan Viorica. Recunoştinţă din partea celor de mai sus cât şi din partea autorului acestor rânduri, celui ce ne-a fost tuturor dascăl la catedră şi în viaţă, dl. prof. Nicolae Stoica, rezident în Canada şi aflat în aceste zile din nou printre noi. - Mihai Aurel Ianoşel -
Învaţă de la apă să ai statornic drum, Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum. Învaţă de la umbră să treci şi să veghezi, Învaţă de la stâncă cum neclintit să şezi. Învaţă de la greier când singur eşti să cânţi, Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi. Învaţă de la vulturi când umerii ţi-s grei, Şi du-te la furnică să vezi povara ei. Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea, Învaţă de la miel să ai blândeţea sa. Învaţă de la păsări să fii mereu în zbor, Învaţă de la toate, că totu-i trecător. - Traian Dorz Aflat într-un turneu recent prin Europa, am dat curs şi invitaţiei primită din partea familiei Iakob şi Elisabeta Bieber - cândva locuitori ai satului Obad - în prezent rezidenţi în Germania. Se numără printre pasionaţii cititori ai ediţiei on-line ai ziarului „Cetatea Ciacovei”. Soţii Bieber au emigrat în Germania în anul 1988. Le-a fost grea despărţirea de locurile natale, dar s-au acomodat treptat cu noul mod de viaţă occidental, bazat pe „ordine şi disciplină”. Din banii agonisiţi şi-au cumpărat o casă pe care au reamenajat-o, încât acum le face plăcere să le-o prezinte celor ce le trec pragul. Le-am arătat mai multe fotografii din Ciacova şi satele noastre, aflate în memoria laptop-ului de care nu m-am despărţit nicio clipă şi pe care îmi redactam în clipele de răgaz, ediţia de faţă a ziarului. Văzându-le, au rămas oarecum descumpăniţi. Ştiau de la prietenii din zona Banatului că multe localităţi şi-au schimbat în bine, faţa. La noi însă, totul parcă a încremenit cu mulţi ani în urmă.
Am depănat împreună amintiri, bucurându-ne de revedere. La despărţire au ţinut să transmită prin intermediul ziarului, urări de bine tuturor de-acasă şi de pretutindeni care le-au fost prieteni ori colegi de serviciu. - Coordonatorul publicaţiei -
Ziarul “Cetatea Ciacovei” nu este aservit vreunei formaţiuni politice. Îşi rezervă însă dreptul de a prezenta şi faţa nevăzută a celor aflaţi în diferite structuri de conducere, care ne hotărăsc vremelnic destinele. Acesta este printre altele şi rolul unei prese libere şi independente.
CETATEA CIACOVEI
PAGINA 2
În cursul lunii iulie a acestui an, la fel ca în vara anului 2008, am efectuat recensământul berzelor albe de pe raza oraşului Ciacova, incluzând aici şi satele aparţinătoare. Astfel, în anul 2010, am avut un număr de 14 perechi de berze la un total de 15 cuiburi existente, repartizate după cum urmează : 4 perechi în Ciacova, 3 perechi în Macedonia, 3 perechi în Petroman, 2 perechi în Cebza şi 2 perechi în Obad, un cuib în Cebza nefiind ocupat. Faţă de anul 2008, când am avut 12 perechi cuibăritoare, se constată ca fapt îmbucurător, o creştere cu 2 perechi a numărului de berze! Dintre acestea însă, doar 5 perechi au avut pui care au ajuns la maturitate, în alte trei cazuri puii murind, probabil din cauza ploilor abundente de la sfârşitul lunii iunie. Au fost în total doar 12 pui, cu mult mai puţin ca în anul 2008, când am semnalat un număr de 33 pui! Nu a fost aşadar, un an favorabil puilor, dar aceste variaţii sunt normale, ca peste tot existând ani „buni” şi ani mai puţini buni. Voi continua şi în anii care vin numărarea acestor minunate vieţuitoare, care au ajuns în zilele noastre, să cuibărească exclusiv în aşezările omeneşti, fiind de aceea, printre cele mai îndrăgite păsări, de care se leagă un număr mare de legende şi superstiţii. Mi-a făcut plăcere, în peregrinările mele pentru a le observa, să discut cu oamenii, în special cu cei vârstnici de la care aproape întotdeauna ai ceva de învăţat, dacă ai răbdarea să îi asculţi. Astfel, de la dl. Marcu Mladin din Macedonia am aflat că în pădurea Macedoniei cuibăreau în anii ’50 ai secolului trecut, 6 perechi de vulturi codalbi.
Codalbul este o superbă pasăre răpitoare de zi, cea mai mare din fauna României, având peste 1 m de la vârful ciocului şi până la capătul cozii, având o anvergură a aripilor de peste 2 m. De culoare maronie, are doar coada de culoare albă (de unde îi vine şi denumirea) şi se hrăneşte în special cu peşte şi cu iepuri de câmp. Astăzi, se mai întâlneşte la noi în ţară, doar în Delta Dunării unde mai cuibăresc maxim 15 perechi, în restul regiunilor României apărând doar extrem de rar şi numai în trecere. Ne revine aşadar misiunea să ocrotim berzele, să nu le distrugem cuiburile, să nu le omorâm puii, pentru ca această pasăre să nu dispară din zona noastră, la fel cum s-a întâmplat cu dropia, acvila de câmp, codalbul, gaia roşie, cocorul, uliul porumbar, turturica, grangurul, păsări care în trecut erau frecvente în pădurea de la Macedonia şi în împrejurimile ei, dar care azi fie au dispărut în totalitate, fie au devenit extrem de rare.
Prof. Bogdan Seculici
Beneficiind de prezenţa celebrului purtătător al tricoului cu numărul 10, atacantul formaţiei italiene A.S. Roma - Francesco Totti - şi de vremea toridă a verii, periodic la Grădina de vară din Ciacova se desfăşurau adevărate turnee de … rémy. Protagoniştii pot fi uşor recunoscuţi în fotografia alăturată. Lipseşte doar “docul". E vorba desigur, de dr. Terfaloagă Ioan, retras de la masă preţ de câteva clipe pentru a-şi comanda o bere rece.
Mă aflam întâmplător pe la începutul lunii august curent, în satul Obad. Un grup de vreo 20 de tineri se pregăteau pentru plecarea de a doua zi în Italia, la muncă. O parte dintre ei au mai fost plecaţi şi s-au întors pentru o perioadă scurtă, ajutându-şi familiile nevoiaşe. Munca lor e răsplătită mult mai bine decât acasă. La fel ne pleacă tinerii din toate satele noastre. Sufleteşte nu se despart de ţară, aici rămânând casa din sufletele lor. Ţara însă, se desparte de ei prin nepăsare şi indiferenţă. E criză şi conducătorilor ţării le este frică de guri mai multe la masa sărăciei. Ciacova are o populaţie din ce în ce mai îmbătrânită şi redusă.O arată toate statisticile. Tinerilor nu li se întrezăreşte la orizont vreo rază de speranţă. Cei rămaşi (încă) acasă, fac naveta în localităţi mai îndepărtate pentru a-şi asigura o bucată de pâine. La noi în oraş s-au tras obloanele pentru locurile de muncă. Am tot sperat că cineva va avea voinţa să le ridice, că de promisiuni nu ducem lipsă! Îndeosebi tinerii iau astfel calea pribegiei, iar noi rămânem cu cei care fac de zor, politică. Ne conduc şi îşi rezolvă problemele personale adunând averi, dar (cică) sunt mereu cu gândul la ... cei nevoiaşi. Sanchi!
- Să trăiţi bine!
M.A.I.
CETATEA CIACOVEI
PAGINA 3
Ideea suplimentării paginaţiei numărului de faţă al ziarului ne-a fost generată de un aspect relativ nesemnificativ, trecut cu vederea de mulţi dintre cei prezenţi la o activitate sportivă de excepţie, care aşa cum ne-au asigurat organizatorii, se va repeta şi în anii următori. Prin multiple afişe stradale şi un anunţ publicat în numărul trecut al ziarului, locuitorii urbei noastre au luat la cunoştinţă despre faptul că în ziua de duminică 1 august 2010, la “Arena” din Ciacova se organizează un campionat de fotbal la care sunt invitate să participe echipe din zonă. La competiţie s-au înscris în total 10 echipe a câte 7 jucători, conform regulamentului convenit. Cu două zile înainte, unul dintre organizatori a fost sunat la telefon de un ... copil. Numele lui: Gliguţă Sebastian. Vorbea în numele mai multor copii de vârsta lui, care doreau să-şi etaleze forţele cu “cei mari”. Desigur, răspunsul primit a fost afirmativ.
La data şi ora stabilită au fost primii pe stadion. Au început “încălzirea” şi au aşteptat cu nerăbdare momentul confruntării. Au disputat mai multe partide, fiind in final învinşi cu greu la scorul de 3 : 0 de echipa de “profesionişti” din Petroman. Niciodată nu se ştie de unde sare iepurele. Nu ar fi exclus ca dintre cei prezenţi în fotografia de mai sus, unul sau chiar mai mulţi, să facă cinste oraşului nostru, excelând într-o ramură sportivă. Totul depinde de noi şi de ei. De felul cum îi pregătim şi ce condiţii le oferim. Campionii nu se nasc, ei se formează! Şi poate cândva, exemplarul de faţă al ziarului nostru înfăţişându-i în faza de debut, va fi la mare căutare şi valoare. Nu pregetaţi să vi-l procuraţi pentru colecţie! Şi-acum, numele lor de la stânga la dreapta: Rândul de sus: Huţănaşu Daniel, Moga Sorin, Cristian, Balaj Leo, Remzing Ştefan. Rândul de jos: Negrea Claudiu, Popescu Emil, Moga Mirel şi Gliguţă Sebastian (cpt.)
Cu o mână la ... suportul umbrelei şi cealaltă pe aparatul de filmat ( într-o companie plăcută), cameramanul televiziunii locale - “Geolgău” - este la datorie. ¨ ¨ ¨
CETATEA CIACOVEI PAGINA 4 ¨ ¨ ¨ Lipsindu-ne pregătirea necesară pentru comentarii sportive, nu ne vom hazarda să le facem. Aşadar nu facem referire la calitatea jocului şi prestaţia jucătorilor echipelor participante. Spectacolul oferit, în ansamblu, a fost de bună calitate. Câteva remarci însă se impun a fi făcute. Iniţiativa organizării competiţiei a aparţinut la doi foşti colegi de liceu şi de facultate, care din acest an sunt profesori de sport. Au făcut-o aşa cum s-au priceput şi totul a ieşit bine. Le-au fost alături colegi de generaţie în buna organizare şi în tot ce ţinea de partea logistică. Ca la orice confruntare au fost şi câştigători ai celor trei cupe. De pierdut, nu a avut nimeni. Până şi ultimul spectator a avut parte de câteva ore de relaxare. Partidele s-au disputat între orele 09,00 – 17,00. Numărul spectatorilor a fost însă relativ redus. Spre final şi-a făcut apariţia şi consilierul local cu atribuţii pe linie de tineret şi sport, care ca de obicei nu s-a putut abţine să nu intervină în deciziile arbitrului. Şi a făcut-o tot intr-o partidă în care era angrenată echipa din Petroman, după ce cu ceva vreme în urmă a luat o schelfăneală zdravănă de la suporterii petromănenţi pe fondul sonor al cântării sfinte “Isaia dănţuieşte”. E cel care se angaja în Consiliul Local cu un an şi ceva în urmă, că va revigora activitatea fotbalistică. Nu a mişcat un deget, însă este foarte activ în tot felul de combinaţii murdare şi intrigi. Mai nou este revoltat de faptul că nu a fost desemnat de Consiliul Local, în Consiliul de administraţie al Centrului de Sănătate (spitalul uman). Îmaginaţi-vă ce om de valoare morală şi profesională s-a pierdut! Numele lui: Davidovici Iovan Zoran. In vremurile trecute, Ciacova a dat sportului de performanţă, valoroase personalităţi. Mişcarea sportivă a fost mereu “la înălţime”, numărându-se printre activităţile care erau permanent în atenţia administraţiei locale din acele vremuri. Unele dintre acestea au fost prezentate mai detaliat într-un articol semnat de dl. prof. Aurel Bosica, în numărul 36 / ianuarie 2008 al ziarului nostru. Multe altele ne sunt relatate de dl. Mărgineanţu Roman, care la cei 92 de ani este văzut zilnic mergând pe bicicletă. În ciuda vârstei înaintate, are o memorie a datelor de invidiat şi un talent de povestitor care nu a fost (încă) exploatat. Şi e păcat! ...
Echipa de fotbal “Progresul Ciacova” care cândva ne-a adus multe satisfacţii pe terenul de joc, alături de “echipa tehnică” şi o parte dintre cei mai inflăcăraţi suporteri.
1 august 2010. Echipa câştigătoare a diplomei şi cupei, alături de cei doi organizatori: stânga sus - arbitrul partidelor disputate şi dreapta jos - component al echipei învingătoare.
CETATEA CIACOVEI
PAGINA 5
În 1989, Academia de Ştiinţe a SUA a recomandat consumarea zilnică a cinci sau mai multe porţii de fructe şi legume, cât şi combinaţii de cereale integrale şi leguminoase. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă consumarea zilnică a cel puţin 400 gr. fructe, legume şi verdeţuri, precum şi 30 gr. de leguminoase, nuci şi seminţe. S-a declarat astfel un adevărat război împotriva cărnii la nivel mondial, ducând la apariţia a sute de milioane de vegetarieni în ultimul deceniu. Astfel, numai în România peste un milion de oameni preferă regimul vegetarian, renunţând complet la consumul de carne. Este regimul vegetarian chiar aşa de bun pentru sănătate? Nu ascunde oare şi pericole? Nu se fac şi exagerări? Aspectul a dat naştere la multe dispute. Oricum, Guvernul României are răspunsul la această dilemă, din moment ce a luat măsura reducerii substanţiale a medicamentelor compensate. Aşadar ... verdeţurile sunt salvarea nostră!
Stimată doamnă, în Ciacova aveţi cam mult de lucru. Oamenii sunt pregătiţi şi vă aşteaptă. Guvernul le-a redus medicamentele!
Mâţu s-onvăţat la pui, Îi pringe când îs sătui. Sub umbrari s-ascungie cloţa, Nu-i a noastră-i a lu’ Ioţa. S’o suit în pod coşaru’ L’onţăpat în nas viesparu’. Tri chimieşi să ard la soarie Îs spălacie dă sudoarie Stau pro aţă dă mănilă La socac strâgă Dănilă Rătăşit pră tri cărări Să-i dau bani păntru ţâgări.
Brad dă muncie, sănătos Dar un pic cam puturos Stau şi cucăi în tărnaţ Tot cu gându’ la cârnaţ. Vântu-aduşie cât-o boarie, Dă la porşi vinie putoarie. În cotarca dă nuielie Laie şăgie numa-n piele, Îi căldură frăţâuarie D’abia cie ţâni pră pişioarie. Latră-n lanţ al meu Bobiţă Tot cu gându’ la cărniţă ...
Lae Ţâşcă
►►► CIACOVA: Macovei Dan - 01.09.; Dediu Ion - 02.09.; Maistor Liliana - 02.09.; Chirilă Maria - 02.09.; Metler Conrad - 02.09.; Gal Ioan - 02.09.; Musteţiu Emil - 02.09.; Sein Jenica - 03.09.; Omuţ Solomon - 03.09.; Stănculescu Karla Mariana - 03.09.; Cirici Ştefan 03.09.; Şain Gheorghe - 03.09.; Tabacu Petruţa Lavinia - 03.09.; Sima Domniţa - 03.09.; Cîrpaci Rita - 03.09.; Noje Sorin - 03.09.; Burescu Zamfira Marcela - 03.09.; Coste Gavrilă - 03.09.; Truşculescu Andrei Nicolae - 04.09.; Alexe Aurelia - 04.09.; Semeniuc Mihai 04.09.; Tuhuţ Angelica - 04.09.; Ianoşel Maria - 04.09.; Tofan Veriţa - 05.09.; Aranyi Adela - 05.09.; Bica Marius Ciprian - 05.09.; Tofan Gheorghe Marcel - 05.09.; Cuciureanu Mariana - 05.09.; Peiovici Melania - 05.09.; Mărunţel Magdalena - 06.09.; Mocsany Carol - 06.09.; Iaszfalvi Maria - 06.09.; Gîlmeanu Tatiana Maria - 06.09.; Moldovan Maria - 06.09.; Kilburger Rozalia - 06.09.; Radovan Adalbert - 06.09.; Pop Liliana Mărioara - 07.09.; Bucholcz Carina - 07.09.; Ţurcanu Gheorghe - 07.09.; Sima Ioan - 07.09.; Remzing Ciprian - 07.09.; Bera Zoltan Robert - 08.09.; Tanţa Elena - 08.09.; Gordan Teodor - 08.09.; Furak Erzsebet - 09.09.; Nistor Petru - 09.09.; Nemetz Mathias 09.09.; Ştefan Marioara - 09.09.; Talpai Ana Maria - 09.09.; Gordan Mariana - 09.09.; Ianoşel Gheorghe - 09.09.; Farago Aliodora Izabela - 10.09.; Iordac Zdravco Eugen - 10.09.; Milla Eduard - 10.09.; Ianoşel Marius Dorel - 10.09.; Creţ Elisabeta - 10.09.; Filip Petru Ştefan 10.09.; Majer Iosif - 10.09.; Şchiopu Roman - 10.09.; Varga Mihai - 10.09.; Livadariu Ilie - 10.09.; Argeşeanu Viorel - 11.09.; Ioiart Anna 11.09.; Kiss Rozina - 11.09.; Iordac Sava - 12.09.; Buckiger Andrei – 12.09.; Ogreanu Grigore – 12.09.; Moldovan Mihaela Dana – 12.09.; Păduraru Gheorghe - 12.09.; Enache Elena - 12.09.; Szabo Alexandru - 13.09.; Chirculescu Ion Cosmin - 13.09.; Corcheş Valeria 13.09.; Amarandei Verginia - 14.09.; Rus Nazarica - 14.09.; Căldăraş Tiberiu - 14.09.; Boţi Doina - 14.09.; Şain Ion - 14.09.; Zablatoschi Florin Daniel - 15.09.; Popa Doina - 15.09.; Velciov Aurica - 15.09.; Szabo Alexandra - 15.09.; Vîrtan Icoania - 15.09.; Prodan Mihai 16.09.; Şain Doina - 16.09.; Tanţa Sofia Eugenia - 16.09.; Dumitru Elena - 16.09.; Radovan Margareta - 16.09.; Müler Ecaterina - 16.09.; Caragea Ana - 17.09.; Marganovici Iuliana - 17.09.; Kiss Iosif - 17.09.; Semerean Ioniţa Violeta - 18.09.; Patrulea Alina Iuliana - 18.09.; Huţănaşu Ion Sergiu - 18.09.; Ungureanu Teodora Ana - 18.09.; Şein Petru - 18.09.; Boţ Veronica - 18.09.; Jiva Maria - 19.09.; Pârv Saveta - 19.09.; Rogojan Cosmin - 19.09.; Ioţcu Tiberiu Liviu - 20.09.; Stoica Nicolae - 20.09.; Florea Lucia Ana - 20.09.; Last Saveta 20.09.; Amarandei Elena - 20.09.; Ladan Valeriu - 20.09.; Boţ Elena - 20.09.; Jivoin Ioan - 21.09.; Dumitraşcu Floare - 21.09.; Semeniuc Ramona Mariana - 21.09.; Tranţă Ion Gabriel - 21.09.; Tofănescu Aurica - 21.09.; Creţ Ana Lavinia - 21.09.; Todoran Dumitru - 22.09.; Samson Adam Achim - 22.09.; Traier Ştefan - 22.09.; Putin Elena - 22.09.; Boţ Traian - 22.09.; Brănescu Dumitru - 23.09.; Spăriosu Alina Dana - 23.09.; Galea Ioan - 24.09.; Argeşanu Valeriu - 24.09.; Ghiorghiescu Vasile - 24.09.; Toth Bela - 24.09.; Szücs Tereza 24.09.; Ioniţă Viorica – 25.09.; Rusti Vasile – 25.09.; Părţan Ionel – 25.09.; Ion Stan – 25.09.; Ciurariu Gheorghe Dănuţ – 25.09.; Horvath Adriana Sorina - 25.09.; Achim Pompiliean - 26.09.; Gordan Ionel - 26.09.; Chimiuc Dumitru - 26.09.; Bîrcaci Sorin Tiberiu - 27.09.; Chelza Vasile - 27.09.; Andrei Maria - 27.09.; Nistor Cristina Gabriela - 27.09.; Pocichaischi Silvia - 27.09.; Zlotar Marin - 28.09.; Omuţ Mariana - 28.09.; Varga Lenuţa - 28.09.; Paparega Dan Ionel - 28.09.; Ghera Ioan - 28.09.; Cercega Ana - 28.09.; Burcă Vera - 28.09.; Rebigea Corina Olga - 29.09.; Ion Covaci Petru - 29.09.; Barna Simona - 29.09.; Bakoş Iosif - 29.09.; Şulţiu Maria - 29.09.; Hustik Gabriel - 30.09.; Negreţ Cristian Paul - 30.09.
Tuturor, din partea redacţiei noastre:
CETATEA CIACOVEI
PAGINA 6
Folosim uneori expresia: „peisaj trist al oraşului nostru”. Nu este pe placul multora, care ne reproşează că prea mult facem comparaţie cu ... trecutul. Celor veniţi mai târziu pe aceste meleaguri le aducem la cunoştinţă că oraşul nostru este singurul din judeţ fără o piaţă de desfacere a legumelor, fructelor şi produselor lactate. De primăvara până toamna, „madam Gâgea” (în fotografie), duce cu îndârjire povara amintirii unor vremuri de mult apuse. Iar dacă bani pentru reamenajarea unei pieţe (celebră cândva) sunt greu de găsit, nu acelaşi lucru se întâmplă şi atunci când vine vorba de irosit banii „a proasta” (cum îi zâsa). Mai exact, în Piaţa Cetăţii a fost demontată o „arteziană” construită fără nicio logică cu mulţi ani în urmă, dar căreia de Rugă în urmă cu 3 ani i s-a montat tubulatura şi o pompă electrică pentru ca apa să ţâşnească în toate direcţiile. S-au cheltuit de fiecare dată pentru aceste lucrări, nişte bănuţi „frumoşi”. În anul acesta tot de Rugă, s-a demolat totul şi s-a amenajat o nouă fântână arteziană (în imagine). Şi-acum ţineţi-vă bine: valoarea lucrării s-a ridicat la opt sute milioane lei vechi (aproape 20.000 euro) - informaţie obţinută de la Trezoreria Deta, unitate prin intermediul căreia se fac plăţile. Şi aceasta în timp ce Primăria nu mai are bani pentru a achita factura de curent electric consumat pentru iluminatul stradal, redus treptat în ultimele luni. Aşadar banii cheltuiţi nu provin din sponsorizări cum se mai afirmă. Dacă am dezinformat cumva, acordăm conducerii Primăriei un spaţiu special pentru „drept la replică” în numărul viitor al ziarului. Dar haideţi să vă mai servim una ... unică. Ştiaţi că Ciacova este singurul oraş din judeţ fără o toaletă publică? Vă îmaginaţi desigur, ce a rămas în urma celor 17 circari (coloraţi), care ne-au invadat Piaţa cu mai bine de două săptămâni înainte de Rugă!
Citiţi în numărul viitor:
„Puterea ciolanului şi ciolanul puterii”
Până în prezent nu s-a prezentat vreun solicitant al suprafeţei de 752 m2 oferită gratuit de redacţia noastră în zona centrală a Ciacovei, persoanei care poate face dovada prezenţei în oraşul nostru a senatorului Dorel Borza, de la alegerile parlamentare încoace. Oferta rămâne în continuare valabilă până la 30 septembrie 2010! Aşa cum am prevăzut, la Ruga din acest an ne-au „ocolit” mai marii cârmuitori ai judeţului, cu binecunoscutele promisiuni electorale şi adresarea de felicitări pentru „măreţele realizări” prezentate de conducerea administraţiei locale în „Jurnalul Primăriei”, ce apare de trei ori pe an: la Paşti, la Rugă şi de Crăciun. De fiecare dată cu câte un bilanţ pozitiv!
Despre cum s-a obţinut în Ciacova o funcţie de director, nu pe competenţă profesională, ci prin ... implant politic.
= Colectivul nostru redacţional, transmite condoleanţe familiei Toth din satul Obad, pentru pierderea recentă a fiului Claudiu în vârstă de numai 18 ani, într-un grav accident la locul de muncă în Italia. Ziarul „CETATEA CIACOVEI” este înregistrat în Catalogul Internaţional al Publicaţiilor Periodice editat de Centrul Internaţional ISSN din Paris - Franţa şi la Biblioteca Naţională a României, având codul de identificare internaţională: ISSN 1843 – 7435