InteRFace. Nr.4, Aprilie - Mai 2016

NUMĂRUL 4 • APRILIE-MAI 2016

Sergiu stanciu Managerul instituției care investește în oameni

Consalcom De zece ani crește valoarea tăriei pe care o distribuie

Petrică PLămădeală Norocul prea puțin și lumea prea multă

Mariana zapuhlîh Valincea înseamnă o nouă treaptă în creșterea calității serviciilor medicale, o șansă dată pacienților!

/2

/3

/4

Andrei CROITORU,

Proprietar CIELO Lounge & Restaurant

/5

SPECIAL PLACE FOR SPECIAL PEOPLE

CIELO este locul ideal pentru o cină romantică, o întalnire de afaceri, o masă cu prietenii sau pentru organizarea unui eveniment. Indiferent că vrei să serbezi o aniversare, să organizezi o conferință sau pur și simplu să savurezi o seară într-o atmosferă selectă, spațiile generoase ale restaurantului (printre care și salonul de evenimente) îți asigură ambientul optim, iar bucatele și deservirea la cel mai înalt nivel sunt întotdeauna la înălțimea numelui acestui excelent restaurant cu specific european, dar și internațional - CIELO.

Str. Piața Unirii Principatelor 3, (+373) 79 309 309, info@cielo.md, www.cielo.md

www.vasconi.md, Email: vasconi@mail.ru www.facebook.com/vasconimd/ Mun. Chișinău, Str. Uzinelor 21, Tel: (+373) 22 421 180

12 InterLOCAL

Mariana Zapuhlîh Medicina privată: o nouă provocare cu noi responsabilităţi

18 InterLOCAL

NUMĂRUL 4 • APRILIE - MAI 2016

Sergiu Stanciu MANAGERUL INSTITUţIEI CARE INVESTEşTE ÎN OAMENI

REDACŢIE:

22

REDACTOR-ŞEF: Nina URSU DIRECTOR-GENERAL: Irina GHERŢA ART-DIRECTOR: Anatol URSU COLABORATORI: Maria EŞANU Petrică PLĂMĂDEALĂ Petru ŞORONGA Mihai ARMAŞ Vlad MOGÎLDEA Cristina MALACHE Olimpia BEGLEȚA CONTACTE: Tel: 079 82 77 04 revinterface@gmail.com www.revistainterface.com

InterLOCAL

Consalcom De 10 ani creşte valoarea tăriei pe care o distribuie

/8

/9

26 / 10

NUMĂRUL 4 • APRILIE - MAI 2016

InterNEWS

Retrospectiva financiară a lunilor aprilie şi mai

30 40 InterCOFFEE

InterREPORT

Norocul prea puţin şi lumea prea multă

FIECARE AL şAPTELEA MUNCITOR, NEMULţUMIT DE SALARIU

34 46 InterREPORT

InterCOFFEE

CREşTEREA ECONOMICĂ DIN 2016 - PUTERNIC AFECTATĂ DE FRAUDA BANCARĂ.

Sveatoslav mihalache ÎN CE VALUTĂ SĂ PĂSTRĂM BANII?

50 InterREPORT

TOPUL PROFITURILOR ÎN SISTEMUL BANCAR DIN ROMÂNIA ÎN 2015

54 InterCOFFEE

proprietatea intelectuală valoarea bunului nevăzut

60 InterREPORT

Branduri de valoare în 2016

/ 11

/ 12

MEDICINA PRIVATĂ: O NOUĂ PROVOCARE CU NOI RESPONSABILITĂȚI Oamenii caută nu numai un spital vestit, dar și un medic iscusit, iar dacă un specialist își tratează pacienții cu dedicație și profesionalism, atunci, la sigur, aceștia vor tinde să ajungă anume în cabinetul acelui specialist. Un medic bun înseamnă un tratament eficient și de calitate, iar unul dintre cele mai moderne cabinete ORL din țară se bucură de activitatea unuia dintre cei mai valoroși medici ORL-Foniatru de la noi, Mariana Zapuhlîh. După mai bine de 23 de ani de experiență de specialist ORL-Foniatru ramură medicală care se ocupă de afecțiunile și tulburările vocii, ale vorbirii și ale limbajului, doctorul Mariana Zapuhlîh recent s-a dedicat activității în sectorul privat. Primăvara a

găsit-o pe specialista în foniatrie într-un nou centru medical, denumit „Valincea”. Pentru a profesa ORL- Foniatria la nivel de profesionist, doamna Mariana a trecut multiple cursuri de perfecționare la instituțiile de vârf din Sankt-Petersburg, București, Moscova și Kiev. De asemenea, și-a făcut stagiul în subspecialitatea „Foniatria” la teatrul „Malîi Dramaticeskii” din Sankt-Petersburg și școala de artă „Sciukin” de la Moscova pentru a trata afecțiunile coardelor vocale și a efectua terapia vocii la interpreți, profesori de canto, preoți și cântăreți ai corulului bisericesc.

Coardele vocale reprezintă cel mai important „instrument de lucru” al diferitor persoane publice și al oamenilor de artă.

MEDICINA PRIVATĂ: O NOUĂ PROVOCARE CU NOI RESPONSABILITĂȚI, MARIANA ZAPUHLÎH / 13

/ 14

Sunteți medic, iar mai nou, putem spune că sunteți o femeie de afaceri, cât de mult vi se potrivește noul statut?

Niciodată nu mi-am propus să fiu șef sau femeie de afaceri, ci doar medic.

Acum doi ani, atunci când am început să lucrăm la acest proiect nou - „Centrul Medical ORL-FONIATRIE”, mi s-a spus așa: „Dumneavoastră veți lucra doar din

VIN DIN PLĂCERE LA SERVICIU, IAR CEL MAI MULT MĂ BUCURĂ FAPTUL CĂ PACIENȚII SUNT ÎNTOTDEAUNA MULȚUMIȚI DE REZULTATELE TRATAMENTULUI...

plăcerea de a trata oamenii suferinzi”.

Astfel, eu trebuie doar să ofer pacientului toată grija, să-l consult și să-i administrez un tratament corect. De detaliile tehnice și administrative nu mă ocup eu, este angajat un director-administrator abilitat.

Așa am ajuns ca, în anii de carieră medicală, pentru prima dată să lucrez într-o ambianță favorabilă, dedicată doar pacientului meu. Vin din plăcere la serviciu, iar cel mai mult mă bucură faptul că pacienții sunt întotdeauna mulțumiți de rezultatele tratamentului, de condițiile și atmosfera din centrul medical. Am preluat această idee din spitalele moderne americane și din Europa de Vest.

Faptul acesta se bazează pe principiul „camuflării” tuturor atributelor medicinii clasice, cum ar fi: aparatele medicale, mobila specială, instrumentele masive, acestea fiind mutate în umbră. Totul trebuie să arate prietenos pentru pacient, mai ales pentru copii.

Mariana Verdeș - asistentă medicală

MEDICINA PRIVATĂ: O NOUĂ PROVOCARE CU NOI RESPONSABILITĂȚI, MARIANA ZAPUHLÎH / 15

Cu ce echipamente medicale este dotat centrul?

Centrul medical ORL-Foniatrie „Valincea” își întâmpină pacienții cu servicii medicale specializate, susținute de un personal competent, cu experință vastă în domeniu, dar și echipament medical performant, produs de renumite companii medicale de utilaj, prezente pe piață. Unul dintre acestea este și videolaringoscopul.

Această tehnologie de endoscopie este utilizată pentru a oferi o imagine clară a corzilor vocale și a căilor respiratorii în proceduri precum: intubații, vizualizări normale sau restricționate, intubații cu anumite secreții pe căile respiratorii, managementul căilor respiratorii la pacienții cu obezitate morbidă, intubări premature sau neonatale, precum și intubații de rutină.

După 34 de ani de experiență în instituțiile medicale de stat, ați decis să activați în sistemul medical privat. Odată cu această decizie v-ați asumat noi responsabilități. Cum le faceți față?

Dintotdeauna am vrut să fiu un medic bun. Faptul că am fost străduitoare și tot lucrul mi l-am făcut cu dedicație, m-a ajutat să mă autodepășesc de fiecare dată.

Gândul de a pleca în sistemul medical privat mi-a apărut odată cu anii, iar acum, după ce am

acumulat o experiență profesională bogată, pot sa-mi dedic cariera ulterioară și unei noi provocări – ORL-FONIATRIA privată. Într-adevăr, medicina privată presupune o nouă provocare cu noi responsabilități. „Valincea” înseamnă o nouă treaptă în creșterea calității serviciilor medicale, o creștere reală a accesibilității actului medical, o șansă dată pacienților, un răspuns corect și responsabil la orice problemă profesională.

/ 16

Cine sunt pacienții dumneavostră și care sunt afecțiunile pe care le tratați cel mai des? Ce servicii profesionale oferiți?

Diferite patologii din domeniul Otorinolaringologia - Foniatrie. De la copii până la cei mai vârstnici, de la interpreți, profesori de canto, până la preoți și cântăreți din coruri bisericești. Am parte de pacienți cu patologii mai dificile, pacienți care au vizitat diverși medici, care au primit multiple tratamente, dar care nu le-au ajutat. Astfel, mulți ajung la mine, iar eu mereu sunt în căutarea unor noi soluții.

Selectarea tratamentului, administrarea lui și rezultatul final reprezintă o adevărată operă de artă. Nu cred în șablonul precum: a venit pacientul cu dureri de nas, iar medicul îi recomandă picături pentru nas, a venit pacientul cu dureri de ochi – medicul îi recomandă picături pentru ochi. Trebuie să tratezi omul, apoi boala, și atunci vei avea succes. În cadrul centrului nostru efectuăm consultații și tratamente ORLFoniatrie pentru toată gama bolilor și problemelor de respirație, dureri în gât și probleme la înghițit, răgușeală, sforăit, precum și multe altele.

De faptul că serviciile prestate în cadrul Centrului Medical Valincea, în special, de către medicul Mariana Zapuhlîh, sunt de calitate ne putem convinge și din cuvintele de apreciere lăsate de către multe vedete autohtone și internaționale în cartea de recenzii, ele confirmând încă o dată profesionalismul și dragostea cu care doamna Zapuhlîh îi tratează pe toți cei care au nevoie de ajutorul dumneaei.

))

Procedurile legate de tratamentul nasului – drenarea cavității nazale cu soluții medicamentoase, lavajul nasului prin metoda vaselor comunicante;

))

Lavajul lacunelor amigdaliene;

))

Afecțiunile urechii, insuflarea cu aer a trompelor lui Eustache, pneumomasajul timpanelor;

))

Examinarea laringelui cu ajutorul videostroboscopului.

În detalii efectuăm : ))

Profilaxia funcționării coardelor vocale la profesioniștii vocii;

))

Controlul aparatului vorbirii la elevii școlilor cu profil muzical, studenților de la canto academic, dirijori corali, pedagogia muzicii, actorie, teologie etc;

))

))

))

Restabilirea vocii în urma intervențiilor chirurgicale la coardele vocale, laringe, glanda tiroidă, stomac, inimă, la vasele sangvine, cervicale și coloana cervicală; Restabilirea vocii în urma situațiilor psihogene, legate de stres, încordare psiho-emoțională, surmenaj; Tratamentul conservativ al sforăitului;

Cum apreciați nivelul specialității ORL-Foniatrie din țară față de nivelul din țările europene?

Noi rămânem foarte mult în urmă față de europeni la compartimentul dotării cu aparataj de diagnostic și tratament, dar în ultimii 5 ani spitalele de stat au

fost înzestrate satisfăcător și încetul cu încetul situația se schimbă spre bine. În sectorul privat situația este un pic altfel, dotarea cu aparataj se face mai rapid din cauza finanțării mai rapide. Datorită calitații serviciilor medicale, dotării cu videolaringoscopuri, atitudinii față de pacient și confortului dedicat lui, cabinetul medical „Valincea” poate cu succes să concureze cu cabinetele ORLFoniatrie din străinătate. În final vreau să subliniez că toată activitatea mea anterioară de medic ORL-Foniatru și trecerea la activitatea privată, unde voi lucra deja pe proprie răspundere, a fost posibilă atât cu suportul profesorilor mei, cât și cu bunăvoința colegilor de breaslă, de care m-am bucurat pe parcursul acestor ani. Țin să le mulțumesc tuturor!

/ 17

Centrul medical

valincea

Tehnologii de ultimă generație în mâinile unui profesionist adevărat.

Mariana ZAPUHLÎH, ORL-Foniatru Str. Bulgară 41, Chișinău • info@valincea.md • www.valincea.md (+373) 22 260 070 • (+373 79 309 353)

MANAGERUL INSTITUȚIEI CARE INVESTEȘTE ÎN OAMENI

Funcțiile sunt temporare, iar șefii trebuie să țină minte că, indiferent de domeniul de activitate și de proiectele în care se implică, este important să se dedice totalmente, să genereze succes și să susțină oamenii de alături. A venit la cârma Institutului Muncii acum un an, cu un bagaj bogat de abilități manageriale pe care a reușit să le aplice cu succes, iar rezultatele nu s-au lăsat mult așteptate. Licențiat în artă și design, ex-director general al postului „Radio Chișinău” (Radio România) și ex-viceministru al Tineretului și Sportului (anul 2015), Sergiu Stanciu, a acceptat o altă provocare - funcția de director general al Institutul Muncii al CNSM (Confederației Naționale a Sindicatelor din Republica Moldova).

Investiția în oameni - elementul-cheie al Institutului Muncii Ne întâmpină cu un zâmbet larg și nu ezită să ne fie ghid, pentru câteva minute. Vorbește cu entuziasm despre tot ceea ce înseamnă Institutul Muncii: educație, cercetare, săli de studiu, săli de agrement, restaurant, hotel – toate într-un singur lor. Se lansează în discuţii amicale, vorbește cu o strălucire în ochi despre succesele pe care le-a înregistrat Institutul Muncii de la începuturi, dar și pe parcursul activității domniei sale, despre implicarea fiecărui coleg de-al său în buna funcţionare a instituției, despre încrederea deplină în faptul că Institutul Muncii își merită poziţia de jucător important pe piața serviciilor educaționale.

Constată cu încredere că un serviciu educațional de calitate poate genera profit și că această piață este în continuă dezvoltare. Începând cu anul 2015, Institutul Muncii a avut parte de numeroase transformări pe mai multe segmente de activitate: s-a format o echipă bine consolidată, s-a obținut o cifră de afaceri pozitivă şi un portofoliu de circa 20 de parteneri noi, care s-au alăturat celor tradiţionali. „În activitatea noastră, ne ghidăm de convingerea că investiţiile în oameni sunt cele mai profitabile. În această ordine de idei, am depus eforturi pentru a dezvolta o intenție mai veche a Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova de a transforma Institutul Muncii într-un centru regional de educaţie şi studii sindicale.” Într-o perioadă relativ

scurtă, Sergiu Stanciu, împreună cu echipa sa, a reușit să aducă un spor de imagine instituției prin politici de eficientizare a comunicării cu partenerii și clienții.

Accentuează faptul că valoarea instituției rezidă în capacitatea specialiștilor Institutului Muncii de a dezvolta programe educaționale și de cercetare cu referire la muncă și politici sociale. „Institutul Muncii

reprezintă un furnizor de servicii educaţionale care oferă seminare și cursuri pentru adulți, în special cu scopul dezvoltării competențelor profesionale și sociale. Suntem specializați în educația sindicală și oferim un curriculum de profesionalizare a liderilor și militanților sindicali. O componentă importantă a activității Institutului Muncii o constituie analiza

/ 20

MANAGERUL INSTITUȚIEI CARE INVESTEȘTE ÎN OAMENI, SERGIU STANCIU / 21

și studiul diverselor fenomene legate de universul muncii: motivația muncii, motivația apartenenței la sindicate, drepturile lucrătorilor, sănătatea și securitatea muncii etc. Activitatea educațională a Institutului Muncii este axată, în special, pe următoarele direcţii: coordonarea şi implementarea metodologiei ştiinţifico-didactice a sistemului educaţional al CNSM; elaborarea programelor de formare continuă a funcţionarilor şi activiştilor sindicali şi a programelor tematice; formarea cadrelor şi militanţilor sindicali de nivel național inter-ramural, acordarea asistenţei metodico-didactice pentru desfăşurarea procesului de formare la diferite niveluri, studii, sondaje sociologice,

analize, cercetări ştiinţifice în domenii de interes sindical.” Institutul Muncii a reușit

să transforme instruirea sindicală într-un proces educaţional modern şi accesibil pentru toate categoriile efectivului sindical. „Totodată, ne-am propus să sporim capacitatea Institutului Muncii în calitate de centru de educaţie a adulţilor, pe piaţa locală. Astfel, am lansat câteva proiecte educaţionale în domeniile comunicării, sănătăţii, economiei şi autoorganizării.”

Institutul Muncii este membru al Asociaţiei Internaţionale a Instituţiilor de Formare şi Cercetare în Domeniul Relaţiilor de Muncă, fapt care îi permite să colaboreze cu centre internaţionale de formare şi de cercetări sindicale, instituţii de formare şi de cercetare ale statului şi patronatelor,

instituţii de învăţământ superior din Moldova, dar și să găzduiască multiple programe naționale și internaţionale. Astfel, valorificând potențialul de centru regional. „Vom pune accent pe dotarea instituţiei cu cele mai performante tehnologii de informare şi comunicare, vom continua să favorizăm învăţarea prin crearea unui mediu confortabil și funcţional atât pentru membrii de sindicat, cât și pentru toți clienții și oaspeții instituției. Vom continua să modernizăm programele de formare şi vom stimula dezvoltarea competenţelor formatorilor sindicali. În ultimă instanţă, ne-am dori să atingem performanţele unui centru regional de excelenţă în domeniul raporturilor de muncă şi al formării profesionale.”

/ 22

Intensificarea concurenței, criza financiară precum și evoluția consumului a schimbat, în ultimii ani, piața importurilor și a distribuției de băuturi alcoolice din Republica Moldova. Într-o industrie cu branduri puternice, în care tranzacțiile internaționale pot muta portofolii de la un importator la altul, Adrian Pascaru, director Consalcom, mizează pe dezvoltarea propriei strategii de promovarea a brandurilor cu care colaborează intens, o strategie care să îi asigure companiei succesul, dar și un scut împotriva unor posibile șocuri de pe piața de distribuție.

O echipă puternică definește succesul Importul şi distribuția diferitor băuturi alcoolice şi nealcoolice, atât a producătorilor autohtoni, cât şi a celor de import ca: vodca, vinul, vinul spumant, băuturile slab alcoolice, apa minerală, precum și băuturile răcoritoare, berea; reprezintă, de mai bine de zece ani, misiunea companiei SC „Consalcom” SRL. În calitate de companie distribuitoare, Consalcom încearcă să ofere cel mai bun

serviciu proprietarului mărcii, pus la dispoziție de către o echipă profesionistă, compusă din 60 de agenți de vânzări din toate regiunile țării. „Suntem puntea dintre producător și vânzător. Dacă nu cunoști piața vânzărilor, riști să fii eliminat din acest business. Sunt multe produse bune care nu pot ajunge pe tejghelele din piață din cauza că producătorii nu reușesc să se înțeleagă cu rețelele de magazine. Anume aici intervenim noi pentru a

aduce soluții în favoarea ambelor părți. Ne-am specializat în furnizarea și distribuţia băuturilor alcoolice atât în reţelele de magazine, cât și în sectorul HoReCa. Avantajele noastre sunt condițiile favorabile pentru parteneri, cele mai bune preţuri de pe piaţă, precum şi o logistică de livrare rapidă pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Acest fapt este înalt apreciat de partenerii noștri”, precizează directorul Consalcom, Adrian Pascaru.

DE ZECE ANI CREȘTE VALOAREA TĂRIEI PE CARE O DISTRIBUIE, CONSALCOM / 23

Investițiile care generează progres Numele producătorului și al mărcii sunt elemente foarte importante în decizia de cumpărare a produselor de către client, însă mult mai importantă este siguranța că acesta primește produsul care i-a fost recomandat de către cineva sau pe care și-l dorește doar din motivul că apreciază calitatea și/sau modul de prezentare a produsului. În acest

CONSALCOM SE MÂNDREȘTE CU UN PORTOFOLIU GENEROS ÎN CARE SE REGĂSESC NUMEROASE BRANDURI PUTERNICE DIN ȚARĂ ȘI DIN AFARĂ, PRECUM:

sens, campaniile promoționale desfășurate prin intermediul canalelor media asigură o promovare directă a produselor, însă acestea nu asigură durabilitate și nici eficiență în creșterea vânzărilor pe termen lung. Din acest motiv, Consalcom și-a creat propria strategie de marketing, mai modestă, dar mult mai eficientă. „Noi investim în relațiile intepersonale și încercăm să creăm un parteneriat durabil

nu doar cu managerii rețelelor de magazine cu care colaborăm, dar chiar și cu vânzătorii.

Piața Republicii Moldova este supraîncărcată cu oferte, numărul de magazine este destul de mare. Acest fapt, din pacate, nu întotdeauna generează creșterea vânzărilor în situația în care puterea de cumpărare a populației rămâne la același nivel sau scade. Pentru noi, mărirea numarului de puncte trage dupa sine

Vinuri și spumante de la companiile: Mileștii Mici, Vinăria din Vale, Castel MIMI, Migdal-P, Nis Struguraș, Suvorov Vin, Basavin, DK-Intertrade; Divinuri: AROMA, Migdal; Băuturi tari autohtone: Valahia, Psenoff, Kumaniok Băuturi tari de import: Mernaya, Medoff, Hlebnii Dar, Kozak, Na Brunikah, Hutoroc, Nasha Marka; Creamfield Liqueur; Whisky: McMillans, Tartan, Celtic Cross, Morrigan, Kentuky Sheriff, Aviator; Băuturi slab alcoolice: Shake, Party Juice, Longmixer, Revo, Apps, Pit Bull.

/ 24

creșterea investițiilor în marfă pentru a asigura stocurile necesare. O alta problemă sunt și magazinele care peste noapte se închid și rămân cu datorii, care nu pot fi recuperate nici în instanța de judecată. La fel se întâmplă și în domeniul nostru de activitate. În urmă cu 5-6 ani, pe piața de distribuție erau mult mai multe companii. O bună parte dintre ele s-au închis. Unele au falimentat din cauza managmentului prost sau necorespunzător în timp ce altele nu s-au putut acomoda noilor cerințe ale pieței”, a adăugat Adrian Pascaru.

Consalcom înseamnă flexibilitate și abordare individuală Ca bază pentru dezvoltarea de distribuție regională, compania Consalcom alege să coopereze pe termen lung și reciproc avantajos

cu partenerii, prin utilizarea în mod activ a politicii de prețuri flexibile și o abordare individuală a fiecărui client. În rezultat, corectitudinea deciziei este confirmată de numărul de companii care au încredere în Consalcom pentru distribuția exclusivă a produselor. „Sunt branduri renumite care se vând de la sine, dar sunt mărci comerciale pe care trebuie să știi cum să le promovezi, iar succesul în vânzarea acestora se datorează anume profesionalismului echipei. Abordarea respectuoasă față de client și promovarea corespunzătoare în punctul comercial sunt câteva metode mai puțin standard, care asigură o ascensiune a produsului pe piață”.

DE ZECE ANI CREȘTE VALOAREA TĂRIEI PE CARE O DISTRIBUIE, CONSALCOM / 25

NOI INVESTIM ÎN RELAȚIILE INTEPERSONALE ȘI ÎNCERCĂM SĂ CREĂM UN PARTENERIAT DURABIL NU DOAR CU MANAGERII REȚELELOR DE MAGAZINE CU CARE COLABORĂM, DAR CHIAR ȘI CU VÂNZĂTORII.

„Unul dintre factorii de succes ai companiei îl constituie, fără niciun dubiu, personalul calificat.

Pentru o distribuire eficientă, Consalcom investește în angajații săi. Am constituit un sistem flexibil de motivare și educație a personalului, reușind să creștem atât profesionalismul managerilor de la fiecare treaptă corporativă, cât și dedicația și productivitatea celor din reprezentanțele de vânzări. Acest fapt permite ca succesul individual al fiecărui manager de vânzări să contribuie considerabil la dezvoltarea companiei noastre.” a adăugat directorul companiei Consalcom.

Apriori - spumantul care a surprins piața autohtonă de vinuri Chiar dacă mulți dintre cei care au gustat spumantul Apriori l-au catalogat drept produs

de import, trebuie să știți că marca face parte sută la sută din producţia autohtonă.

Spumantele sunt îmbuteliate la Nis Struguraş în Nisporeni, la comanda Consalcom. Acest tip de spumant este produs după tehnologia Charmat, adică fermentat secundar în rezervoare pasterizate. „Apriori este o nouă direcție a afacerii noastre. Dacă activitatea noastră se bazează pe importul și distribuția băuturilor, atunci cu Apriori este cu totul altfel.

Acest spumant a apărut din necesitatea de a lansa pe piață un produs nou ca aspect și tehnologie. Pentru că nu am găsit un asemenea produs pe piață, ne-am hotărât să îl creăm noi. Împreună cu echipa am lucrat asupra brandului și a tehnologiei. Suntem mulțumiți de succesul pe care îl înregistrează această marcă de spumant, care ne aparține sută la sută”.

DESCARCĂ DE PE

DESCARCĂ DE PE

App Store

„Încă nu mi-am descărcat aplicaţia asta, fiindcă nu am încă, ştiţi, nu ştiu ce nu am, dar era bine să fie. O instalez chiar acum. Vă spun sincer."

agora.md/app

/ 27

Fii corect, natura ține parte doar adevărului.

Adolf Loos

Aprilie-Mai 2016 Rubrică realizată în parteneriat cu www.agora.md

România ajută băncile moldoveneŞti să scape de raideri În cadrul discuțiilor au fost analizate aspectele relațiilor românilor de pe ambele maluri ale Prutului și perspectivele impulsionării acestora pe toate dimensiunile, accentul fiind pus pe implementarea unor proiecte investiționale, utilizând platformele existente sau crearea unor platforme noi.

România intenționează să ajute Republica Moldova să rezolve problemele din bănci, potrivit declarației ministrului Finanțelor de la București, Anca Dana Dragu la Reuniunea anuală a Guvernatorilor BERD de la Londra.

Un alt subiect al discuțiilor au fost reformele în sistemul financiar-bancar, care sunt implementate de autoritățile de la Chișinău și posibilitatea utilizării experienței României în soluționarea problemelor din domeniul respectiv. Băncile din republică se confruntă cu probleme de transparență a acționarilor, motiv pentru care donatorii externi și-au sistat finanțările. Ei au cerut un audit complex de la trei cele mai mari bănci locale: Agroindbank, Moldindconbank și Victoriabank. Cele trei instituții financiare dețin 66% din totalul activelor de pe piața bancară.

Octavian Calmîc și Anca Dana Dragu au abordat și problema oferirii de către România

Republicii Moldova a primei tranșe de 60 de milioane de euro din creditul de 150 de milioane. Ministrul Economiei a informat oficialul român despre sectoarele economiei spre care vor fi direcționate sursele financiare, precum și despre proiectele care urmează a fi realizate cu suportul creditului venit de la București. În acest context, Octavian Calmîc și Sergiu Cioclea au informat ministrul român al Finanțelor Publice despre dialogul autorităților Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional și perspectivele semnării unui nou acord cu instituția dată.

Prezent la întrevedere, Andrei Dragoș, director subtitut la BERD pentru Turcia, România, Azerbaidjan și Kârgâzstan, a menționat că România este dispusă spre o cooperare multidimensională cu Republica Moldova, precum și să-i ofere Republicii Moldova tot sprijinul în cadrul multiplelor organisme internaționale.

Rubrică realizată în parteneriat cu

/ 28

Creditele neperformante s-au majorat cu 10 la sută trimestrului I al anului 2016 cu 14.0 % faţă de perioada similară a anului precedent până la 5.15 miliarde de lei. Această modificare este cauzată de situația economică dificilă, de lipsa cererii la credite, precum și de rata medie a dobânzii la credite înaltă. Factorii sus-nominalizați au condus la redirecționarea investițiilor băncii. Astfel, în perioada analizată s-au majorat investițiile în valori mobiliare cu 22.1 % până la 4.59 miliarde de lei.

Pe parcursul primelor trei luni ale anului curent profitul celor 11 bănci licențiate a constituit 473 de milioane de lei, fiind în creștere față de perioada similară a anului trecut. Totuși, se atestă o reducere cu 14.0 % a volumului total al creditelor noi acordate, în timp ce soldul creditelor neperformante s-a majorat cu 10.6 %.

La 31 martie 2016, în Republica Moldova funcţionau 11 bănci licenţiate de Banca Naţională a Moldovei, inclusiv 4 sucursale ale băncilor şi grupurilor financiare străine.

Cota investițiilor străine în capitalul băncilor la finele lunii martie 2016 a constituit 83.2 la sută, fiind practic la același nivel cu finele anului precedent. Deși cota investițiilor străine înregistrează o pondere substanțială, lipsa transparenței acționarilor reprezintă o problemă stringentă cu care se confruntă băncile din Republica Moldova, se menționează în raportul Băncii Naționale.

Pe parcursul primelor trei luni ale anului curent, activele totale au constituit 69.66 de miliarde lei și s-au majorat comparativ cu finele anului precedent cu 567.7 milioane lei (0.8%).

Portofoliul de credite brut la 31martie 2016 a constituit 37.85 de miliarde de lei, micșorându-se pe parcursul trimestrului I al anului 2016 cu 335.4 milioane lei (0.9 %), de asemenea s-a micșorat și volumul total al creditelor noi acordate pe parcursul

Soldul creditelor neperformante (substandard, dubioase și compromise) în valoare absolută s-a majorat cu 401.2 milioane de lei (10.6 %), constituind 4.19 miliarde de lei, iar ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor a crescut cu 1.1 %. față de finele anului precedent, constituind 11.1 % la 31.martie 2016. Ponderea creditelor neperformante nete în capitalul normativ total s-a majorat cu 0.6 % și a înregistrat, la 31 martie 2016,15.7%.

Majorarea creditelor neperformante este condiționată atât de situația din economia reală, cât și de cerințele impuse de către BNM referitor la reflectarea adecvată a riscurilor aferente activelor în bilanțurile băncilor.

La 31 martie 2016, profitul aferent exercițiului a însumat 473.1 milioane de lei.

Comparativ cu perioada similară a anului precedent, profitul s-a majorat cu 4.4 % din contul majorării veniturilor din dobânzi cu 52.3%. Concomitent, veniturile neaferente dobânzilor s-au micșorat cu 27.0%, iar cheltuielile cu dobânzi s-au majorat cu 58.4 la sută și cheltuielile neaferente dobânzilor cu 9.5%.

Soldul depozitelor, conform rapoartelor prudenţiale de la 31 martie 2016, a descrescut cu 0.3 % pe parcursul trimestrului I al anului 2016 până la 50.072 miliarde de lei, ca urmare a descreșterii depozitelor persoanelor juridice cu 5.7 % până la 14.16 miliarde de lei și soldului depozitelor băncilor cu 37.2 % până la 102.2 milioane de lei. Concomitent, soldul depozitelor persoanelor fizice s-a majorat cu 2.2 % până la 35.8 miliarde de lei. Totodată, s-a micșorat și volumul total al depozitelor noi atrase la termen cu 10.7 % față de perioada similară a anului precedent până la 11.3 miliarde de lei.

BNM diminuează iar rata de bază Comitetul executiv al Băncii Naţionale a luat decizia de a reduce cu 2% rata de bază. De asemenea, a fost diminuată rata dobânzii pentru creditele și depozitele overnight, transmite agora.md. În cadrul şedinţei din 28 aprilie 2016, Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei, a adoptat prin vot unanim hotărârea de a diminua rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2%, de la 17 % până la 15% la sută anual.

De asemenea, au fost diminuate ratele de dobândă la creditele overnight cu 2.0 puncte procentuale, de la 20.0 până la 18.0 la sută anual, precum și la depozitele overnight cu 2.0 puncte procentuale, de la 14.0 până la 12.0 % anual.

Pe de altă parte, a fost decis să se menţine norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în valută liber convertibilă la nivelul de 14.0 la sută din baza de calcul, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul de 35.0 la sută din baza de calcul.

Decizia a fost luată de BNM în contextul dinamicii descendente a ratei anuale a inflației pentru a treia lună consecutivă. Rata anuală a inflaţiei pentru luna martie 2016 a înregistrat nivelul de 9.4 % sau cu 0.9 % inferior celui din luna precedentă. La 31 martie 2016 BNM a luat decizia de a reduce cu 2% rata de bază, aceeași reducere a fost aplicată pentru creditele și depozitele overnight.

Aprilie-Mai 2016 / 29

sancţiunile continuă - Rusia rămâne fără fonduri de rezervă în 2016 SUA va renunța la sancționarea Moscovei în următoarele 12 luni.

începând cu acest moment.

Oficialii de la Moscova au estimat impactul anual al sancțiunilor economice la 28 de miliarde de dolari, dar costurile reale pot fi mult mai mari, după cum avertizează cel mai recent raport al Băncii Mondiale.

extern advers, redresarea economică a Rusiei va fi lungă și anevoioasă. Retragerea sancțiunilor economice va avea efect asupra creșterii nivelului investițiilor, dar acest lucru va avea un impact limitat, ca urmare a potențialului relativ modest de creștere economică din Rusia în intervalul de timp analizat”, arată studiul Băncii Mondiale.

O singură speranță Cel mai optimist scenariu luat în calcul de analiștii Băncii Mondiale prevede o creștere a economiei ruse cu 1,7% în 2018, doar în cazul ridicării sancțiunilor economice internaționale în perioada imediat următoare. Pe de altă parte, doar 13% dintre analiști consideră că

Dezastru total Într-o altă variantă, economiștii Băncii Mondiale merg pe supoziția că sancțiunile economice impuse Rusiei vor rămâne în vigoare până în 2018. Fără acces pe piața financiară internațională, băncile și companiile din Rusia vor fi extrem de vulnerabile

Sărăcie în creștere Lipsurile materiale vor fi resimțite și de către populație, iar nivelul sărăciei va crește destul de rapid, indiferent de evoluția prețului petrolului. „În toate scenariile analizate, gradul de sărăcie în Rusia va crește în 2016, chiar și dacă s-ar înregistra o ușoară revenire a prețului petrolului”, susțin analiștii instituției financiare. Încă un milion de ruși vor ajunge să cunoască spectrul sărăciei lucii. Nivelul populației ajunse la acest prag minim de trai ar urma să crească în acest an de la 13,4% (19,2 milioane de persoane) la 14,2% (20,3 milioane de persoane), după cum se estimează în raportul Băncii Mondiale.

Procesul de redresarea economică a Rusiei ar putea dura mai mult decât s-ar fi presupus. Țara traversează o perioadă critică din punct de vedere al nivelului de trai al populației, ca urmare a scăderii drastice a prețului petrolului și a sancțiunilor economice impuse pentru declanșarea crizei din Ucraina.

Rușii au început să simtă austeritatea noii La un preț mediu al barilului de petrol de 37 realități economice de la sfârșitul anului de dolari, economia 2014, iar anul trecut au fost rusă va descrește nevoiți să acopere găuri în acest an cu 1,9%, FONDURILE DE REZERVĂ ALE importante din buget cu mult peste prognoza ajutorul rezervelor valutare RUSIEI VOR FI CHELTUITE optimistă de 0,7%, internaționale, gestionate PÂNĂ LA ULTIMUL BAN ÎN înaintată la sfârșitului de bancă centrală. Astfel, anului 2015 de către CURSUL ACESTUI AN, DUPĂ fondurile de rezervă ale organismul financiar Rusiei vor fi cheltuite până la CUM EXPLICĂ EXPERȚII internațional. ultimul ban în cursul acestui an, după cum explică experții BĂNCII MONDIALE. „Datorită existenței Băncii Mondiale. continue a unui mediu

creştere economică de 1,7% pentru ue în 2016 În primul trimestru din acest an, Uniunea Europeană a înregistrat o creștere economică anuală de 1,7%, comparativ cu un avans de 1,8% în ultimele trei luni din 2015, în timp ce expansiunea zonei euro s-a situat la 1,6%, similar cu nivelul înregistrat în trimestrul patru al anului trecut, arată datele preliminare publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Potrivit Eurostat, în ritm trimestrial, PIBul zonei euro a urcat cu 0,6%, în primele trei luni din acest an, față de un avans de 0,3% înregistrat în precedentele trei luni, în timp ce Uniunea Europeană a înregistrat o expansiune de 0,5%, față de 0,4% în trimestrul patru din 2015.

/ 30

NOROCUL PREA PUȚIN ȘI LUMEA

Cu titlul de mai sus Ion Luca Caragiale (cuvintele-i aparțin) surprinde tranșant esența eforturilor lumești de a trăi bine și de a o face fără efort. Expresia de mai sus se potrivește ca o mănușă atât pentru indivizii care nu s-au bucurat de privilegiul de a fi avut străbuni lorzi și baroni pana pe la a 7-a generație; nu au moștenit vreun imperiu financiar, sau industrial; nu au parvenit speculand haosul din societate, cât și pentru comunitățile privite ca ansamblu vitregite de-a lungul timpului de tot felul de intemperii.

NOROCUL E PREA PUȚIN ȘI LUMEA PREA MULTĂ, PETRICĂ PLĂMĂDEALĂ / 31

Petrică plămădeală Arhicunoscut este obiceiul de a privi în ograda vecinului și de a jubila atunci când capra-i stă să-și dea duhul. Prin comparație logica dominantă este următoarea: este mai bine la mine atunci când la celălalt este mai rău, asta chiar dacă „binele meu” nu înseamnă mai mult decât câteva cepe degerate. „Mulțumitul cu puținul” este ceva creștinesc spun unii sau este apăsător, deranjant și provoacă stres, spun restul. Ori, fatalismul autohton reprezentat de smerenie și acceptare necondiționată a tot ce ni se întâmplă îl regăsim pretutindeni în literatură „Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război”, în proverbe și cimilituri „Capul plecat sabia nu-l taie” sau în folclor: mândrul și harnicul baci moldovean din balada Miorița privește iminența morții cu seninătate și chiar își încredințează viața dușmanilor.

Ansamblul condițiilor spațiale (poziția geografică) și temporale (racordarea la orbita civilizației), modelează atitudini și creează mentalități. Mentalitatea dominantă de la noi, judecată prin prisma factorilor de mai sus este că, geografic suntem așezați în calea tuturor răutăților, așa cum spunea Miron Costin încă acum 400 de ani și civilizațional vrem să avem o viață ca în occidentul secolului XXI cu valori și atitudini de factură sovietică corespondente secolului XX. Asta înseamnă că în orice dialog sau raport cu terții pornim din start cu un handicap interior, un puternic și pronunțat complex de inferioritate. Avem tendința de a găsi calități și de a admira cu o ușoară invidie pe oricine altcineva: nemții harnici cu produse de calitate, americanii inovativi, rușii

care dau senzația de putere, japonezii care se reinventează continuu, englezii care sunt pragmatici sau balticii care au cam terminat tranziția și o duc din ce în ce mai bine, fără ca să învățăm nimic de la niciunii. Această atitudine naște o serie întreagă de paradoxuri: deplângem starea deplorabilă în care ne aflăm și în același timp clamăm ca suntem cei mai deștepți, capabili și muncitori; dăm vina pe conducerea politică și continuăm să realegem aceleași regimuri; spunem că suntem hotărâți, dar ne schimbăm atitudinile la fiecare adiere de promisiuni, sancțiuni sau ipotetic capital.

Paradoxul cel mare este că, chiar dacă ne afundăm tot mai mult, devenim din ce în ce mai optimiști. Vorbim însă de un optimism naiv, de tipul: totul va fi bine. Un optimism căruia îi lipsește esența programatică și metoda, adică modul concret de a face lucrurile să se întâmple. Cumva, atitudinea generală este similară cu cea a jucătorilor la loto: suntem perfect conștienți că șansele sunt extrem de mici, dar credem cu tărie că potul cel mare o să vină! Nu am intenția de a „sparge petrecerea”, doar vă invit să recitiți, la rece, titlul prezentului articol.

Se spune ca soluționarea oricărei probleme pornește, în principal, de la conștientizarea ei. Datul cu părerea și stabilitul de diagnostice a devenit sport național. Așa că o să mă încumet să mai adaug unul. În unul din articolele precedente spuneam ca toate crizele prezente acum în societate, au o mare sursă și anume criza de identitate. Vorbim despre o mutație istorică provocată de un zbucium

Simți nevoia de diversitate în compania ta? Ce zici de oportunitatea de a găzdui un stagiar internațional? AIESEC Chișinău, cea mai mare organizație de tineri din lume, recrutează stagiari internaționali pentru un internship de 6-12 săptămâni în compania ta. Domeniile țintă sunt: IT, Marketing și Predare.

Global Entrepreneur este un program nou, lansat de AIESEC Chișinău, ce are drept scop realizarea legăturii dintre companiile din Republica Moldova și tinerii internaționali, interesați de IT, marketing sau predare, pentru un stagiu de voluntariat în companiile sau start-upurile din țară. Perioada de stagiere variază între 6-12 săptămâni, iar condițiile de participare pentru cei recrutați sunt la discreția companiei.

BENEFICII PENTRU ORGANIZAȚIA TA!

Acces la o piață diversă de talente

Acces la profile de angajați greu de găsit;

Recrutarea are loc după strategia globală;

Colaborezi cu tineri care au absolvit programe de leadership;

Global Entrepreneur este un program unic pe piața Republicii Moldova, care permite companiilor locale să interacționeze cu stagiari internaționali și să obțină bune-practici, cunoștințe și experiențe internaționale pentru afacerea sa.

AIESEC este o organizație globală, nonpolitică și non-profit condusă de studenți și recent absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior. Suntem prezenți în 126 de țări, iar

Diversitate internațională din peste 120 de naționalități.

membrii AIESEC sunt interesați în problematici globale, leadership și management. Fiecare membru întrunește patru calități care promite un stagiu cât mai productiv:* ))

Orientare către soluții

))

Abilitatea de a învăța alte persoane

))

Cetățean Global

))

Cunoașterea potențialului propriu

*această oportunitate prevede o taxă de participare

Pentru mai multe detalii despre program, vizitați site-ul oficial al organizației: www.aiesec.md, pagina de Facebook a acesteia: AIESEC_Chișinău sau contactați-ne la numărul de telefon: 060792312

NOROCUL E PREA PUȚIN ȘI LUMEA PREA MULTĂ, PETRICĂ PLĂMĂDEALĂ / 33

ADEVĂRATA PROVOCARE ESTE CUM FACI CA ÎNTR-O LUPTA DINTRE TINE ȘI LUME, LUMEA SĂ PARIEZE PE TINE?! continuu pentru supraviețuire. În timp ce în Europa occidentală se dezvoltau breslele de meșteșugari, ulterior asociațiile de manufacturieri, în spațiul mioritic ne îndeletniceam cu rezistența în fața ocupațiilor străine (informațional/ propagandistic încă o facem) după logica: codru-i frate cu românul. Decalajele pe care le identificam astăzi față de alte societăți, reprezintă sedimente de rămâneri în urmă acumulate de secole. Sufletul autohton este poetic și cam atât. Ceea ce este cu adevărat alarmant este faptul că dăm impresia că nu avem inspirația și energia necesară să ne depășim condiția și status-quo-ul.

Soluțiile fezabile lipsesc din dezbaterea publică sau sunt pronunțate cu jumătate de gură de către oameni care nu vor săși asume riscuri sau, mai grav, nu vor să erodeze propria imagine.

Corelate într-un întreg, gândurile de mai sus ar transforma lumea întreagă într-o mare masă de joc cu participanți multipli. Să ne imaginăm că jocul ar fi unul de poker, unde toate fisele, a se citi resursele și capitalul, sunt în joc însă sunt inegal distribuite. Partea frumoasă este că, indiferent de ce sau pe cine ai în față, cu o doză suficientă de cunoaștere și un dram de inteligență poți trage foloase maxime și cu o mână aparent slabă.

Mândrul și harnicul baci moldovean din balada Miorița, privește iminența morții cu seninătate și chiar își încredințează viața dușmanilor.

Fisele se plimbă dintr-o parte în alta pe parcursul jocului (în timp și spațiu); trebuie doar să știi cum să faci să rămână cât mai multe la tine. Asta înseamnă că soluții există întotdeauna (nu fac excepție de la regulă și las optimistul din mine să se manifeste). Ține de fiecare să se identifice cu una dintre situațiile problematice descrise mai sus, să gândească, să improvizeze și să pună în aplicare soluții. Franz Kafka spunea că în lupta dintre tine și lume, trebuie să pariezi pe lume. Adevărata provocare este cum faci ca într-o lupta dintre tine și lume, lumea să parieze pe tine?!

CRESTEREA ECONOMICĂ DIN 2016 - PUTERNIC AFECTATĂ DE FRAUDA BANCARĂ.

Foto: Clay Gilliland, flickr.com

Pentru anul 2016, Expert-Grup prognozează o ușoară recuperare economică de 2,5% - un ritm de circa trei ori mai mic față de nivelul necesar pentru a ajunge din urmă țările din regiune.

/ 36

Foto: Dave Proffer, flickr.com

Scădere cu doar 0,5%, în ciuda constrângerilor fără precedent Economia Republicii Moldova a scăzut în 2015 cu doar 0,5%, în ciuda constrângerilor interne și externe fără precedent, fiind aproape de scenariul de bază al prognozei Expert-Grup (-0,8%).

Pentru 2016, Expert-Grup prognozează o ușoară recuperare economică de 2,5% - un ritm de circa trei ori mai mic față de nivelul necesar pentru a ajunge din urmă țările din regiune. Potrivit studiului, recesiunea economică este relativ moderată. Factorul care a atenuat șocurile economice din 2015 a fost deprecierea monedei naționale cu 25%, care a descurajat importurile, pe fondul scăderii dramatice a remiterilor și a salariului real și a atenuat presiunile exercitate asupra exporturilor, fapt ce s-a soldat cu o creștere a balanței exportului net.

Autorii mai sesizează că dacă se exclude exportul net din ecuația

2016 Scenariu de bază

2017 Scenariu pesimist

Scenariu de bază

Scenariu pesimist

Produsul Intern Brut, %

+2,5

+0,8

+5,6

+3,7

Agricultura, VAB, %

+10,3

+4,5

+6,4

+4,0

Industria, VAB, %

+3,5

+1,2

+6,5

+4,0

Construcții, VAB, %

+1,2

+0,1

+6,1

+5,1

Comerț intern cu bunuri și servicii, VAB, %

+2,5

+0,4

5,7

4,9

Transport, VAB, %

0,3

0

6,3

3,6

Impozite nete, %

1,2

0,3

4,6

3,9

Consum final, %

1,4

0,2

3,9

3,2

Formarea brută de capital, %

1,6

0,6

10,8

6,2

Export de mărfuri și servicii, %

5,0

4,5

7,1

5,0

Import de mărfuri și servicii, %

2,2

2,0

5,7

4,6

Remiteri, %

0,7

0,2

5,0

3,0

Investiții, %

0,9

0,1

6,3

4,5

Credite în MDL, %

-1,3

-6,0

7,4

3,3

Venituri fiscale, %

2,6

2,1

6,8

5,1

Salarii, %

1,4

0,6

3,9

3,3

Indicele Prețurilor de Consum, %

8,0

9,0

6,0

7,0

de calcul a PIB-ului, pentru 2015 se constată o recesiune economică semnificativ mai mare, de -4,8%.

Suplimentar, dinamica exportului net a fost determinată și de răcirea consumului pe fondul scăderii dramatice a remiterilor și a salariului real, determinând scăderea importurilor. Concluziile aparțin celui mai recent număr al revistei MEGA, lansată la începutul lunii aprilie.

Potrivit realizatorilor studiului, gravitatea recesiunii curente nu se manifestă prin dinamica PIB-ului, ci prin perpetuarea incertitudinii și instabilității economice, care se vor menține pentru următorii cel puțin 5 ani. Mai mult decât atât, dacă reformele sistemice nu vor fi urgentate, în special cele din sectoarele financiar-bancar, judiciar și energetic, Republica Moldova riscă să rămână într-o stare de creștere economică mediocră pentru următorii 10 ani.

Autorii studiului au identificat și trei constrângeri care urmează să afecteze dezvoltarea economică a republicii: ))

Frauda bancară în proporții de 12% din PIB, falimentul celor trei bănci și implicațiile fiscale rezultate;

))

Înghețarea sau chiar ratarea asistenței externe, care va duce la suspendarea investițiilor în infrastructură și la exodul investițiilor străine;

))

Subminarea competitivității economice, cauzată de ritmul lent de creștere a productivității muncii, în raport cu ritmul creșterii salariilor.

Pentru 2016, Expert-Grup prognozează o ușoară recuperare economică - de 2,5%. Totuși, această creștere nu este suficientă pentru soluționarea dezechilibrelor macroeconomice

CREȘTEREA ECONOMICĂ DIN 2016 - PUTERNIC AFECTATĂ DE FRAUDA BANCARĂ / 37

interne și este de circa trei ori mai mică față de nivelul necesar pentru asigurarea convergenței cu țările din regiune. În plus, recuperarea va fi determinată și de creșterea compensatorie din agricultură, după un an agricol dificil în 2015, dar și de factorul statistic: după o bază de comparație scăzută în 2015, va fi mai ușor de obținut o creștere pozitivă în 2016. În același timp, se prognozează o temperare a inflației, aspect ce va influența pozitiv creșterea economică reală și va motiva BNM să relaxeze gradual politica monetară.

Prognoza PIB - 0,8% 4270,1

1422,4

Prognoza PIB - 2,5%

4041,3

4322,9

9977,0

1440,7

6117,6

10104,4

14867,0 15055,5

3113,8 373,4

3153,0 378,3

O serie de incertitudini continuă să persiste atât la nivel de bancă centrală, cât și la nivel de bănci comerciale. De asemenea, vizita misiunii FMI, din luna februarie, demonstrează că Republica Moldova rămâne slab pregătită pentru semnarea unui nou acord de împrumut, în condițiile în care investigația privind fraudele bancare derulează lent, iar situația privind creditele de urgență acordate de BNM celor trei bănci aflate în proces de lichidare rămâne a fi neclară (nu este clar cine va achiziționa titlurile de stat la

Foto: MArco Fieber, flickr.com

Situația din sectorul bancar autohton 20487,6 20725,2 pare să se stabilizeze gradual după Impozite pe venit Impozite interne pe mărfuri și servicii, inclusiv șocurile înregistrate pe parcursul Contribuții de asigurări sociale TVA, total anului trecut. Pe de altă parte, continuă Prime pentru asigurările obligatorii de asistență medicală Accize, total Impozitul pe bunurile imobiliare Impozite asupra comerțului internațional și operațiunilor externe supravegherea specială impusă la cele mai mari 3 bănci din sector, care trebuie să-și Figura1. Prognozele încasărilor fiscale pe anul 2016 (mil. lei) îmbunătățească de urgență guvernanța corporativă, calitatea rata dobânzii de 5% pentru a acoperi creditul garantat activelor și gradul de risc DACĂ REFORMELE SISTEMICE de către Guvern). Totodată, chiar dacă alegerea unui asumat. În același timp, NU VOR FI URGENTATE, nou guvernator pare să se fi sfârșit cu un rezultat pozitiv, se observă o anumită acest fapt nu rezolvă situația legată de funcționalitatea ÎN SPECIAL CELE DIN activizare a autorităților deplină a băncii centrale, rămânând sub semnul întrebării și a comunității SECTOARELE FINANCIARcele două funcții vacante de viceguvernator (menționăm donatorilor în ceea BANCAR, JUDICIAR ȘI că deciziile importante se iau cu majoritatea voturilor ce ține de reformarea Comitetului executiv al BNM, format din guvernator ENERGETIC, REPUBLICA sectorului bancar, în și patru viceguvernatori). De asemenea, promovarea special în domeniul MOLDOVA RISCĂ SĂ RĂMÂNĂ unui pachet de legi privind fortificarea independenței transparenței acționarilor ÎNTR-O STARE DE CREȘTERE BNM provoacă disensiuni în mediul politic, nefiind certă și implementării MEDIOCRĂ PENTRU perioada adoptării acestuia. prevederilor Basel III. URMĂTORII 10 ANI. Tendințe recente după șocurile din anul trecut ce au determinat ample evoluții structurale în sectorul bancar, situația se stabilizează gradual.

/ 38

Cadrul bugetar-fiscal problematic va submina creșterea economică din următorii doi ani, prin prisma blocajului asistenței financiare externe și creșterii datoriei publice cauzate de convertirea creditelor de urgență băncilor falimentare în obligațiuni de stat. Deși eforturile de consolidare fiscală întreprinse de autorități sunt binevenite, Expert-Grup consideră că este necesar un accent mai sporit pe majorarea eficienței colectărilor și administrării fiscale.

Principala sursă a riscurilor pentru economia moldovenească rămâne a fi sectorul bancar. Potrivit ExpertGrup, ținând cont de faptul că anume fraudele din sistemul bancar au generat majoritatea problemelor cu care se confruntă la moment economia Republicii Moldova, este necesară elaborarea și implementarea de urgență a unui plan complex privind reformarea sistemului bancar care să elimine constrângerile sistemice relevate. Printre acestea cele mai importante țin de transparența acționarilor reali, identificarea grupurilor de interese ce activează concertat, fortificarea instrumentarului de

monitorizare și supraveghere bancară și ajustarea cadrului instituțional și normativ cu privire la gestionarea și prevenirea crizelor bancare. În acest scop, se remarcă o anumită activizare, atât a autorităților, cât și a comunității donatorilor, tendință binevenită, dar care necesită un ritm mai susținut.

Republica Moldova are nevoie, în mod urgent, de implementarea unui plan de acțiuni cuprinzător care să elimine constrângerile sistemice din sectorul bancar. La moment, acestea rămân actuale, fapt ce expune sistemul bancar și întreaga țară la șocuri similare celor din 2015 și în viitor. În acest sens, ExpertGrup a elaborat „Planul de acțiuni pentru asanarea sectorului bancar pentru 20162017”, care cuprinde o serie de măsuri bazate pe bunele practici internaționale, dar și pe principiile Basel III ce trebuie să ghideze reforma cuprinzătoare a sistemului bancar moldovenesc. În vederea asigurării principiului de responsabilitate și eficiență a reformei respective, principala instituție care urmează să răspundă de implementarea acțiunilor respective este Banca Națională a Moldovei, însă aceasta trebuie să beneficieze și de un grad mai mare de independență, care constituie elementulcheie al reformei.

Unele bănci din sectorul bancar au fost puternic influențate de o conduită necorespunzătoare a managementului acestora, asociată cu nerespectarea voită sau intenționată a legilor, a eticii, a guvernanței sau a controalelor interne. Deciziile luate în ultimul an de managementul acestor bănci au afectat atât buna funcționare a sectorului bancar, cât și evoluția social-economică și politică a întregii republici. O bună parte din băncile din sistem rămân, în continuare, a fi supuse riscului de conduită, ca urmare a intereselor imperfect aliniate între manageri și acționari, iar evoluțiile de același ordin ale cadrului macroeconomic au contribuit la relevarea unor aspecte

Foto: MArco Fieber, flickr.com

Principalii indicatori de activitate bancară par să se redreseze odată cu eliminarea din statisticile BNM a punctelor de bilanț a celor trei bănci.

Astfel, analizând evoluția activelor în ultimele 4 luni se observă o tendință anemică de creștere, valoarea totală a acestora variind în jurul sumei de 70 mlrd. MDL. În același timp, indicatorul suficienței capitalului ponderat la risc se menține în jurul valorii de 26%, cu 10 p.p peste limita impusă, ceea ce demonstrează că băncile rămase în sistem sunt capabile, pentru moment, să facă față unor eventuale riscuri majore. Anumite îngrijorări trezește creșterea gradului de concentrare a activelor, în februarie primelor trei bănci revenindu-le 66% din totalul activelor înregistrate în sector, fapt ce subminează concurența în sectorul bancar.

RECUPERAREA ECONOMICĂ DE 2.5%, PROGNOZATĂ PENTRU ANUL 2016, NU ESTE SUFICIENTĂ PENTRU SOLUȚIONAREA DEZECHILIBRELOR MACROECONOMICE INTERNE ȘI ESTE DE CIRCA TREI ORI MAI MICĂ FAȚĂ DE NIVELUL NECESAR PENTRU ASIGURAREA CONVERGENȚEI CU ȚĂRILE DIN REGIUNE.

CREȘTEREA ECONOMICĂ DIN 2016 - PUTERNIC AFECTATĂ DE FRAUDA BANCARĂ / 39

Export

Import

30 20 10 0 -10 -20 -30 T1:2014

T2:2014

T3:2014

T4:2014

T1:2015

T2:2015

T3:2015

Figura 2. Comerțul extern al Republicii Moldova în anii 2013-2015, modificare f-a-p, %

Indicele volumului fizic

Indicele valorii unitare

30 20 10 0 -10 -20 -30 T1:2014

T2:2014

T3:2014

T4:2014

T1:2015

T2:2015

T3:2015

Figura 3. Indicele valorii unitare și indicele volumului fizic la mărfurile exportate, modificare f-a-p, %

și interese mascate, prezente în sistemul bancar autohton. În aceste condiții, sunt necesare atât măsuri motivaționale (elaborarea și promovarea unui Cod general de Guvernanță Corporativă, elaborarea și publicarea anuală a rapoartelor privind transparența gestionării riscurilor și promovarea unor standarde etice și profesionale pentru funcționarii din cadrul băncilor), cât și măsuri coercitive (înăsprirea sancțiunilor pentru guvernarea improprie). În plus, este necesară interzicerea participării în consiliile de administrare a mai multor bănci concomitent, pentru a evita un potențial conflict de interese, având în vedere precedentul creat de cele 3 bănci aflate în proces de lichidare (BEM, BS și UB). Având în vedere importanța sistemică a băncilor comerciale și caracterul public al acestora (acestea activează, în mare parte,

în baza resurselor atrase de la populație și firme), clienții băncilor, regulatorul și întreaga societate are tot dreptul să cunoască proprietarii finali ai băncilor. În acest sens, acțiunile trebuie să vizeze implementarea și instituționalizarea testului fit-andproper (standarde minime de integritate și transparență), facilitarea schimbului de informații cu statele de reședință a acționarilor finali ai băncilor, consolidarea

capacităților instituționale ale BNM în domeniul transparenței acționarilor și elaborarea și publicarea rapoartelor privind transparența acționarilor fiecărei bănci.

Totodată, necesitatea îmbunătățirii gradului de bancarizare și a creșterii nivelului de pregătire profesională a personalului bancar sunt argumente pentru regândirea politicilor de management bancar. Este imperativă adoptarea unei guvernanțe corporative și a unor controale interne de gestionare a riscurilor și a creditelor neperformante,

precum și ample reforme la nivel de conducere executivă, prin promovarea și menținerea unei culturi organizaționale și adoptarea unei culturi etice puternice.

Având în vedere precedentele nefericite din ultimii ani, dar și imperativul asigurării transparenței depline a activității bancare, este necesară interzicerea oricăror interacțiuni dintre bănci și companiile din jurisdicțiile care nu respectă standardele de transparență (deseori denumite în mod convențional drept „companii offshore”), precum și armonizarea deplină a legislației autohtone cu prevederile UE în domeniul spălării banilor. În acest sens, chiar dacă par a fi întârziate, sunt de apreciat acțiunile BNM din ultimele săptămâni privind blocarea drepturilor unor acționari rezidenți în zone off-shore asupra cărora există suspiciuni întemeiate că ar fi acționat concertat sau ar fi obținut acțiunile într-un mod fraudulos.

/ 40

Fiecare al șaptelea angajat din Republica Moldova este nemulțumit de salariu. Acestea sunt rezultatele unui studiu efectuat de Biroul Național de Statistică. Aceeași cercetare arată că, în anul 2015, populaţia economic activă a țării (populaţia ocupată plus şomerii) a constituit 1265,6 mii de persoane, fiind în creştere cu 2,7% (33,2 mii) faţă de anul 2014, conform datelor Biroului Național de Statistică, publicate la începutul lunii aprilie.

FIECARE AL ȘAPTELEA MUNCITOR, NEMULȚUMIT DE SALARIU Conform statisticii, în intervalul analizat, rata de ocupare a populației mai mare de 15 ani, inclusiv, a constituit 42,4%, înregistrând o creștere de 1,2 la sută față de anul 2014 (41,2%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populaţiei masculine – 45,1%, în comparaţie cu cea feminină – 39,9%. În funcție de mediul de activitate, au fost înregistrate următoarele valori: 44,9% în

mediul urban şi 40,4% în mediul rural. În categoria de vârstă 15-29 de ani acest indicator a avut valoarea de 30,9%, iar în categoria 15-64 de ani (vârstă de muncă în ţările Uniunii Europene, conform metodologiei Eurostat) – 46,9%. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă conform legislației naționale (1656 ani pentru femei şi 16-61 ani pentru bărbaţi) a fost de 49,7%.

În același timp, populația activă a Republicii Moldova nu a înregistrat o diferență importantă pe sexe şi medii: ponderea bărbaţilor (50,5%) a depăşit uşor ponderea femeilor (49,5%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare faţă de cea din mediul urban (53,1% şi, respectiv, 46,9%).

FIECARE AL ȘAPTELEA MUNCITOR, NEMULȚUMIT DE SALARIU / 41

Inter Populaţia ocupată a constituit 1203,6 de mii de persoane, în creștere cu 18,7 mii faţă de 2014 (+1,6%). Ca şi în cazul populaţiei economic active, nu au fost înregistrate disparităţi pe sexe (50,2% femei şi 49,8% bărbați). Aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi în repartiţia după mediul de trai (53,9% - rural şi 46,1% - urban).

Rata de ocupare a populației mai mare de 15 ani, inclusiv, a fost de 40,3%, înregistrând o creștere nesemnificativă față de anul 2014 (+0,7 p.p.). Rata de ocupare la bărbaţi (42,3%) a fost mai înaltă în comparaţie cu cea a femeilor (38,4%). În distribuţia pe medii de trai acest indicator a avut valoarea de 42,0% în mediul urban şi 38,9% în mediul rural.

Rata de ocupare a populației apte de muncă după criteriul vârstei (16- 56/61 ani) a fost de 47,0%, a populaţiei în vârstă de 15-64 ani – 44,5% şi în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 27,9%.

Din distribuţia ocupării forței de muncă după activităţile din economia naţională rezultă că în sectorul agricol au activat 381,9 mii de persoane (31,7% din totalul persoanelor ocupate). Din rândul acestora, 40 la sută (sau 13,0% din total ocupare) o constituie persoanele ce activează în agricultură, producând, în exclusivitate, pentru consumul propriu. În comparație cu 2014 numărul populaţiei ocupate în agricultură a crescut cu 20,8 mii, sau cu 5,8%. În activităţile non-agricole au activat 821,7 mii persoane, fiind practic la nivelul anului 2014 (-0,3%). Ponderea persoanelor ocupate în industrie, la fel ca și în anul precedent, a constituit 12,3%, iar în construcţii - 5,4% (5,6% în 2014). Faţă de nivelul anului trecut numărul persoanelor ocupate în industrie a crescut cu 1,4%, iar în construcţii s-a micșorat cu 1,7%. În sectorul servicii au activat 50,5% din totalul persoanelor ocupate, ponderea acestora fiind în descreștere față de anul 2014 (51,6%).

ÎN ACTIVITĂŢILE

2015 Rata de ocupare a populaţiei

57,7%

42,3%

Șomeri

57,7%

Bărbați

AU FOST OCUPATE 821,7 MII DE

Rata de ocupare în funcție de sexe Angajați

NON-AGRICOLE

PERSOANE, FIIND 38,4%

Femei

Repartizarea după domeniul de activitate

PRACTIC LA NIVELUL ANULUI 2014 (-0,3%).

Sfera servicii 31,8%

50,5%

5,4% 12,3%

Industrie Construcții Agricultură

Repartizarea după forma de proprietate SECTORUL PRIVAT

26,5%

SECTORUL PUBLIC 73,5%

Rata șomajului în funcție de sexe

36,6%

Bărbați 63,4%

Femei

Atitudinea șomerilor față de piața muncii 0,9% 0,5% Nu caută de lucru și nu vor să lucreze

18,9%

Plecați peste hotre 79,7%

Caută de lucru Alții

În repartizarea după forma de proprietate, 73,5% din populaţie a fost ocupată în sectorul privat şi 26,5% - în sectorul public. Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă că ponderea salariaţilor a constituit 65,4% din total. Majoritate a salariaţilor (92,7%) au fost angajați pe o perioadă nedeterminată. Munca nedeclarată în rândul salariaţilor a constituit 7,5%, fiind în descreștere cu 0,8 p.p. față de nivelul anului precedent (8,3% în 2014).

Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înţelegeri verbale) este mai pe larg întâlnită în rândul bărbațior (8,6% din total bărbaţi) decât în rândul femeilor (6,6% din total femei). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unei înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (46,2%) și comerț (21,4%) .

Din studiu relevă că în sectorul informal au lucrat 15,6% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 34,8% au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal, salariaţii au alcătuit 16,2%, totodată, 8,6% din totalul salariaţilor aveau un loc de muncă

/ 42

informal. Pe de altă parte, practic fiecare al zecelea salariat a declarat că primeşte fie că o parte (1,6% din totalul salariaţilor) sau chiar în întregime (7,1% din totalul salariaţilor) salariul „în plic”. Fenomenul salariului „în plic” prevalează în agricultură (48,9%), comerț (20,0%) și industrie (6,3%).

Potrivit Biroului Național de Statistică,

numărul persoanelor sub-ocupate (adică acelor persoane care au avut un loc de muncă, însă orele efectiv lucrate în total în timpul perioadei de referinţă au fost sub 40 de ore pe săptămână, totodată, doreau şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 74,8 mii, ceea ce reprezintă 6,2% din totalul persoanelor ocupate.

Numărul persoanelor din această categorie a scăzut cu 6,6% (cu 5,3 mii) în comparaţie cu 2014. Același studiu demontrează că fiecare a şaptea persoană ocupată (14,9%) a declarat că ar fi dorit să schimbe situaţia în raport cu locul actual de muncă deoarece nu este satisfăcută de nivelul remunerării (situaţie inadecvată în raport cu venitul).

Tabel 1: Populaţia de 15 ani şi peste după situaţia economică, pe grupe de vârstă

Total

Ocupate

Şomeri BIM

Rata de activitate, %

15-24 ani

107,4

93,6

13,8

20,8

18,2

12,8

25-34 ani

320,6

300,0

20,6

48,1

45,0

6,4

35-44 ani

307,5

293,3

14,2

61,5

58,6

4,6

45-54 ani

298,7

290,1

8,6

62,4

60,6

2,9

55-64 ani

194,5

189,8

4,7

42,5

41,4

2,4

65 ani şi peste

36,9

36,7

0,0

10,0

10,0

0,5

1265,6

1203,6

62,1

42,4

40,3

4,9

Grupe de vârstă

Total

Persoane active

Rate de ocupare, %

Rata de șomaj, %

* Mii Persoane

Tabel 2: Populaţia ocupată după nivelul de instruire Nivel de instruire Grupe de vârstă

Superior

Mediu de specialitate

Secundar profesional

Liceal; Mediu general

Gimnazial

Primar sau fără şcoală

15-24 ani

14,5

9,8

18,7

18,0

30,9

1,8

25-34 ani

109,0

24,4

48,7

47,6

69,0

0,0

35-44 ani

65,0

41,2

69,4

57,9

58,9

0,0

45-54 ani

60,3

55,6

78,8

66,2

29,0

0,0

55-64 ani

36,9

34,3

48,9

44,3

25,1

0,0

65 ani şi peste

8,3

5,3

3,7

5,0

11,9

2,5

294,0

170,6

268,1

239,1

224,8

7,0

Total

* Mii Persoane

FIECARE AL ȘAPTELEA MUNCITOR, NEMULȚUMIT DE SALARIU / 43

Majoritatea persoanelor (90 la sută) doresc o remunerare mai mare. Cota parte a acestora a constituit în total 13,1%, fiind la nivelul anului precedent.

Restul sunt gata să lucreze ore adiţionale pentru un venit mai mare. Cei mai afectați de fenomenul șomajului rămân a fi bărbații. Numărul şomerilor, estimat de către Biroului Internaţional al Muncii

a fost de 62,1 mii, fiind cu 14,5 mii mai mare faţă de 2014. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 63,4% din totalul de şomeri, totodată, mai afectate au fost persoanele din mediul urban – 61,7%. Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de republică a înregistrat valoarea de 4,9%, fiind mai mare faţă

Tabel 3: Evoluția populației după participare la activitatea economică Ani Indicator 2012

2013

2014

2015

Populație activă

1214,5

1235,8

1232,4

1265,6

Populație ocupată

1146,8

1172,8

1184,9

1203,6

Persoane sub-ocupate

83,0

86,0

80,1

74,8

Şomeri BIM

67,7

63,1

47,5

62,1

1768,1

1751,2

1756,1

1721,7

Persoane descurajate

27,4

19,3

13,8

10,7

Persoane plecate peste hotare

328,3

332,5

341,9

325,4

Populație inactivă

Populaţia ocupată pe activităţi, comparație pe sexe 216900 agricultură, piscicultură

165000 agricultură, piscicultură

81700 industrie

66600 industrie

60000 construcții

76200 comerț, hoteluri, restaurante

5300 construcții 599700 populație ocupată

603900 populație ocupată

68600 învățământ, sănătate

167200 învățământ, sănătate

113400 comerț, hoteluri, restaurante

de 2014 (3,9%). Rata şomajului la bărbaţi a fost de 6,2%, iar la femei de 3,6%. Disparităţi semnificative au fost înregistrate în funcție de mediul de trai: 6,4% în urban, faţă de 3,5% în rural. În rândul tinerilor (15-24 de ani) rata şomajului a constituit 12,8%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 9,7%.

/ 44

SPECIAL PLACE FOR SPECIAL PEOPLE

CIELO este locul ideal pentru o cină romantică, o întalnire de afaceri, o masă cu prietenii sau pentru organizarea unui eveniment. Indiferent că vrei să serbezi o aniversare, să organizezi o conferință, sau pur și simplu să savurezi o seară într-o atmosferă selectă, spațiile generoase

ale restaurantului (printre care și salonul de evenimente) îți asigură ambientul optim. Iar bucatele și deservirea la cel mai înalt nivel sunt întotdeauna la înălțimea numelui acestui excelent restaurant cu specific european, dar și internațional - CIELO.

/ 45

/ 46

ÎN CE VALUTĂ SĂ PĂSTRĂM BANII Fiecare dintre noi își dorește ca economiile puse deoparte să nu-şi piardă din valoare, să reziste inflaţiei, variațiilor cursului valutar, schimbărilor politice și economice.

O parte dintre cei care au niște bani puși deoparte stau cu ochii pe evoluția cursului valutar și nu pot decide în ce monedă este mai bine să economisească. În același timp, criza financiară din ultimii ani i-a făcut pe cetățenii Republicii Moldova să fie precauți cu economiile lor.

Nu există un răspuns clar, nimeni nu poate face o recomandare fixă, pentru că nimeni nu poate anticipa cu exactitate ce se va întâmpla pe piață, consideră economistul Sveatoslav Mihalache. Prognozele băncilor mari și a fondurilor de investiții își modifică mereu estimările în funciție de diverse evenimente. Uneori, estimările coincid cu cele ale experților, alteori sunt greșite total. La modul practic însă este important să duci cont de câțiva factori generali atunci când alegi în ce valută să depozitezi banii.

Sveatoslav Mihalche, doctor în economie, ne spune care sunt aceștia: „Este prea banal să afirmi că e bine să păstrăm economiile doar în două valute străine - dolari și euro. Din moment ce pentru consumul curent avem nevoie de lei putem face un calcul simplu pentru a determina suma cheltuielilor planificate, iar restul banilor să îi transformăm în valută străină. Moldovenii care trimit bani acasă pentru a fi depozitați,

sunt îndemnați să îi păstreze în valuta străină, cu excepția rublei rusești”, opinează economistul.

Sveatoslav Mihalache

mașină etc. Restul banilor este indicat să îi depozităm în valută străină.

Totodată, să nu uităm că dobânzile la depozitele în lei sunt cu mult mai mari decât la cele în euro sau dolari și sunt mai atractive pentru cetățeni, iar noi, cetățenii, nu ar trebui să ignorăm riscul valutar, având în vedere tensiunile de pe piețele externe și criza economică externă.

Astfel, nu este rău sa păstrăm o parte din eventualele venituri în alte valute. Spre exemplu, dacă primim dolari, economiile le putem păstra în dolari. Nu trebuie să ne aventurăm spre monede „exotice” nici chiar cu rubla rusească, e bine să rămânem în proporție de 50/50, euro și dolar. „Cel mai important este să știm Celor care când e bine să OAMENII TREBUIE SĂ FIE MAI primesc bani luăm decizia din Rusia, le este de a cumpăra RAȚIONALI. PIAȚA VALUTARĂ recomandat să valută străină.

NU ACCEPTĂ OAMENI FRICOȘI, schimbe rublele Din păcate, LACOMI ȘI IRAȚIONALI. rusești în dolari piața de la noi sau euro și asta funcționează TOTODATĂ, DA, PSIHOLOGIA pentru că piața după principiile TURMEI EXISTĂ ȘI FUNCȚIONEAZĂ valutară rusească mulțimii: atunci FOARTE BINE ÎN SOCIETATE, DAR poate exploda când valuta EA ESTE FOARTE PERICULOASĂ. din nou și ne străină crește, putem aștepta la oamenii se noi deprecieri în masă a rublei. grăbesc și schimbă leii în valută.

Este un lucru greșit. În niciun caz În perioada crizelor nu este nu trebuie să cumpărăm valută recomandat să ne păstrăm banii străină atunci când aceasta a crescut în moneda statului în care are loc considerabil. Ba din contra. Piața nu această criză. acceptă oamenii fricoși și iraționali.

Atunci când ne gândim în ce valută Da, „psihologia turmei” există și să ne păstrăm banii, leii sunt, cu funcționează, dar ea este foarte siguranță, un „rău necesar”, spune periculoasă pentru buzunarele expertul economic, Sveatoslav noastre. Este riscant să intri pe piață Mihalache. Cel mai important aspect și să cumperi/vinzi valută în situație pozitiv pentru păstrarea economiilor de maximă instabilitate economică”, în lei îl reprezintă faptul că acești bani consideră doctorul în economie, pot fi oricând folosiți pentru consum.

Sveatoslav Mihalache. Înainte de a pune bani deoparte, În condiţiile în care dolarul american trebuie să nu uităm de cheltuielile se apreciază atât pe pieţele zilnice cum ar fi: facturi, produse internaţionale cât şi pe cele de la alimentare, combustibil pentru

ÎN CE VALUTĂ SĂ PĂSTRĂM BANII? SVEATOSLAV MIHALACHE / 47

/ 48

noi, economisirea prin intermediul depozitelor bancare în această monedă poate reprezenta o soluţie atractivă.

Atunci când avem de ales în ce valută să păstrăm banii, dolarul se află printre opțiunile preferate. „Dacă vorbim despre perechea valutară dolar-euro, pentru anul 2016, pot spune următoarele: piața valutară americană garantează o stabilitate mult mai ridigă și mai fermă decât cea europeană. Mai ales că sunt șanse ca banca europeană să continue stimularea economiei”, spune economistul Mihalache.

Economia Republicii Moldova, dar și piața în sine, este strâns legată de zona euro, așadar, economiile în euro, din punct de vedere al stabilității, par, în acest moment, cele mai sigure. Atunci când vrem să ne procurăm o casă sau un automobil, nu trebuie să ignorăm faptul că prețul acestora este în euro – deci, indiferent de cursul valutar, dacă avem euro, nu avem riscuri. Un alt argument în favoarea economiilor în valută străină sunt și cazurile când colectăm sume, relativ mici, ce urmează a fi folosită pentru achitarea serviciilor

sau cumpărăturilor în valuta de referință. O situație în care este indicat să economisim în valută străină ar fi cea în care intenționăm să acumulăm suma necesară pentru avansul unui credit sau produs de leasing în euro.

Trebuie să ținem cont însă de faptul că economisirea în euro devine mai eficientă decât cea în lei doar dacă se înregistrează o creştere a cursului de schimb.

La modul practic, deprecierea continuă a leului moldovenesc față de dolar și euro i-a determinat pe moldoveni să aleagă să-și păstreze economiile în valută străină. La sfârșitul lunii februarie soldul plasamentelor în valută străină a persoanelor fizice a constituit echivalentul a 18,6 miliarde de lei; cu 9,4% mai mult față de volumul plasamentelor în lei moldovenești, arată datele BNM. Cea mai mare parte a depozitelor o constituie plasamentele la termen, iar cele la vedere - 7,1 miliarde de lei.

Soldul total al depozitelor persoanelor fizice la sfârșitul lunii februarie constituia 35,6 miliarde de lei. În ceea ce privește băncile cu cel mai mare volum al

economiilor atrase, Agroindbank este în fruntea instituțiilor financiare cu un volum al depozitelor de 10,7 miliarde de lei, fiind urmată de Moldindconbank – 8,6 miliarde de lei și Victoriabank – 6,5 miliarde de lei. Celei trei bănci dețin 72% din totalul depozitelor atrase. Cele mai multe depozite în lei moldovenești au fost atrase de Moldindconbank – 4,98 miliarde de lei, Agroindbank cu 4,87 miliarde de lei și Victoriabank cu aproape 3 miliarde de lei. La capitolul plasamentelor în valută străină, primele trei locuri sunt deținute, de asemenea, de Agroindbank, Victoriabank și Moldindconbank, cu echivalentul a 5,8 miliarde de lei, 3,6 miliarde de lei și, respectiv, 3,6 miliarde de lei.

Sveatoslav Mihalache consideră că, în condițiile în care ne aflăm într-o perioadă de criză, este recomandabil, să existe un portofoliu diversificat de depozite, atât în lei, cât și în euro și dolari. Diversificarea economiilor în mai multe valute poate proteja clientul în fața volatilității cursului valutar, oferindu-i posibilitatea să utilizeze banii eficient.

ÎN CE VALUTĂ SĂ PĂSTRĂM BANII? SVEATOSLAV MIHALACHE / 49

/ 50

TOPUL PROFITURILOR ÎN SISTEMUL BANCAR DIN ROMÂNIA ÎN 2015 Sistemul bancar românesc şi-a demonstrat stabilitatea structurală şi, pe parcursul anului 2015, a realizat optimizarea portofoliilor de credite printr-un proces amplu de curăţare a bilanţurilor acordând, pe parcursul anului 2016, credite într-un ritm similar cu cel de dinainte de criză. Sistemul bancar românesc cuprinde 36 de instituţii de credit. Structura sectorului bancar românesc la finele anului 2015 includea: două bănci cu capital integral sau majoritar de stat, două instituţii cu capital majoritar privat autohton, 24 de bănci cu capital majoritar străin, 7 sucursale ale unor bănci străine şi o organizaţie cooperatistă de credit.

Ponderea activelor instituţiilor cu capital străin în totalul activelor sistemului bancar românesc a crescut de la 89,9% în decembrie 2014 la 90,3% la nivelul lunii decembrie 2015. Ponderea activelor instituţiilor cu capital privat, inclusiv sucursale străine în totalul activelor sistemului bancar românesc a crescut de la 91,3%, în decembrie 2014, la 91,7% la nivelul lunii decembrie 2015.

Rata de solvabilitate a înregistrat un nivel ridicat, de 17,59% în decembrie 2014, în condiţiile în care pragul minim stabilit conform cadrului de reglementare european CRD IV/CRR este de 8%. În decembrie 2015 rata de solvabilitate s-a menținut la un nivel apropiat de cel din decembrie 2014, atingând 17,51%. Sistemul bancar românesc este printre puţinele sectoare

bancare din Uniunea Europeană care nu a avut nevoie, pe perioada crizei, de sprjin din fonduri publice.

Măsurat ca pondere în PIB a activelor bancare nete, indicatorul este plasat la 53,1%. Volumul activelor nete este de aproximativ 377,3 miliarde de lei, la finele lunii decembrie 2015. La nivelul lunii decembrie 2014 acest indicator era plasat la 53,2%, volumul

/ 51

activelor nete a fost de aproximativ 364,1 miliarde de lei, la finele lunii decembrie 2014. Practic atât PIB-ul României, cât și volumul activelor bancare nete au crescut in termeni reali cu 3,7%. Perspectivele de creştere econonomică generate de miza atragerii fondurilor europene face din România o destinaţie atractivă pentru investitorii în sistemul bancar. Raportul credite acordate/depozite atrase este plasat la

85,74%, în luna decembrie 2015, o scădere semnificatvă față de decembrie 2014, atunci înregistrându-se un raport de 91,33%. Băncile vor să se implice tot mai mult în creditare pentru a compensa scăderea bilanţurilor.

Lichiditate există în piaţă şi acest lucru este dovedit de nivelul scăzut al dobânzilor de pe piaţa monetară.

Creditarea este afectată încă de lipsa încrederii, absenţa proiectelor mari de

investiţii şi reglementările europene care au condus la o restrictivitate sporită în ceea ce priveşte accesul clientului la creditare. Scăderea raportului credite acordate/depozite din al doilea semestru al anului 2015 se datorează faptului că dobânda la depozite a înregistrat minime istorice.

Un lucru îmbucurător pentru sistemul bancar românesc este faptul că raportul creanțelor depreciate față de totalul

Top 5 cele mai profitabile instituții bancare din România, mln RON 2500 2000 1500 1000 500 Banca Transilvania (BT)

-2000

Banca Comercială Română (BCR)

Banca Română de Dezvoltare (BRD)

Raiffesein

UniCredit

/ 52

când economia şi creditarea duduiau. Un număr de 22 de bănci au reuşit să facă profit anul trecut, în timp ce 14 au avut pierderi, conform datelor băncii naționale a României.

ROA

ROE

20 10 0 -10 -20

12,82

8,88

6,44

7,98

0,91

0,66

0,83

1,35

Mar 2015

Iun 2015

Sep 2015

Dec 2015

-1,32

-12,45

Dec 2014

Figura3: Indicatorul ROA și ROE la nivelul întregului sistem bancar

de credite, totalul activelor se află într-un trend descendent. Astfel raportul creanțelor depreciate în totalul portofoliului de credite a scăzut de la valoarea de 9,39% în luna decembrie 2014 la valoarea 7,23% la nivelul lunii decembrie 2015. O scăderea mai mică a înregistrat și raportul creanțe depreciate în total active, acest raport a scăzut de la 5,1% la finele lunii decembrie 2014, la 3,95% la finele anului 2015. Raportul creanțe depreciate în total datorii a înregistrat în luna decembrie 2015 o valoare de 4,41%, cu 1,24 puncte procentuale mai puțin decât la finele anului 2014.

Profitul cumulat al celor mai mari cinci bănci din sistem a ajuns anul trecut la 4,42 miliarde de lei, în timp ce la nivelul întregului sistem bancar a fost raportat pentru 2015 un câştig record de circa 4,9 miliarde de lei, comparabil cu cel din anul de boom 2008,

Banca Transilvania a raportat pentru anul trecut un profit net contabil de 2,4 miliarde de lei, în creştere cu 456% faţă de anul precedent, ca urmare a înregistrării câştigului de 1,6 miliarde de lei din tranzacţia de preluare a Volksbank România. BCR, cea mai mare bancă din România, controlată de grupul austriac Erste, a raportat pentru 2015 un profit de 919 milioane, după pierderea colosală din 2014 de 2,8 miliarde de lei ca urmare a vânzării creditelor neperformante.

BRD Societe Generale a reușit să-și mărească profitul de circa zece ori față de anul 2014.

Raiffesein Bank a raportat în anul 2015 un profit de 436 milioane de lei, în scădere față de anul 2014. Unicredit Bank s-a menținut și în anul 2015 pe profit, înregistrând un profit de 222 milioane de lei, cu 276,5% mai mare decât în anul 2014.

Raiffesein Bank nu a reușit să-și mențină poziția de lider de cea mai profitabiă bancă din România, după ce timp de trei ani consecutivi a ocupat primul loc în acest clasament.

La nivelul întregului sistem bancar românesc, anul 2014 a fost unul nu prea bun din punct de vedere al profitului înregistrat. Aceasta se poate observa și prin indicatorii ROA (profit nete/total active) și ROE (profit net/capitaluri proprii) care au avut valori negative în anul 2014. La finele anului 2015 observăm o creștere de 2,67 puncte procentuale a indicatorului ROA, înregistrându-se o valoare de 1,35. Această creștere s-a datorat, în special, profiturilor înregistrate de instituțiile bancare la nivelul anului 2015, dar și vânzării creditelor neperformante din anul 2014 la nivelul întregului sistem bancar, o pondere mai mare observăm la nivelul Băncii Comerciale Române (BCR). Același trend observăm și la indicatorul ROE, acest trend fiind cauzat de provizioanele ridicate şi vânzarea de credite neperformante din anul 2014. La sfârșitul anului 2015 valoarea indicatorului ROE a crescut cu 25,27 de puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2014.

/ 53

• • • •

SERVICII EDUCAŢIONALE SERVICII HOTELIERE SERVICII ALIMENTARE SPAŢII PENTRU - EDUCAŢIE - TRAINING - CONFERINŢE - AGREMENT • CENTRUL MEDICAL DIAGNOSTIC • SPĂLĂTORIE

www.institutulmuncii.md

În 2000, statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (WIPO) au stabilit pe 26 aprilie „Ziua mondială a proprietăţii intelectuale“. Lars Wiechen, partener pentru consultanţă financiară în cadrul Deloitte România, vorbeşte despre importanţa proprietăţii intelectuale şi despre cât de valoroasă poate deveni o marcă.

/ 56

Termenul de proprietate intelectuală, explică Lars Wiechen, se referă la următoarele categorii: mărci, brevete, drepturi de autor şi secrete comerciale. „Cel mai valoros secret comercial este formula Coca-Cola; nu este protejată de niciun drept, este ţinută secret într-un seif din Atlanta şi există zvonuri cum că ar fi doar două persoane care au acces la formulă, iar acestea nu au voie să intre în contact, nu au voie nici să călătorească în acelaşi tren sau avion.“ În Republica Moldova, asigurarea protecţiei proprietăţii intelectuale se realizează prin Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). În ziua de azi, brandul este una din cele mai importante active pe care le poate deţine o companie, explică Wiechen.

Dar lucrurile nu au fost întotdeauna aşa. „Dacă ne gândim la anii ’80, de exemplu, dacă facem o analiză a bilanţurilor, putem vedea că valoarea companiilor era dată, în proporţie de 70%, de activele corporale, adică terenuri, clădiri, echipamente, stocuri şi aşa mai departe. Între timp, lucrurile s-au schimbat: dacă am face acum o analiză financiară a bilanţurilor companiilor listate, vom vedea că cel puţin 70% din valoare reprezintă active necorporale (activele necorporale sunt acele active care nu se regăsesc sub o formă materială). Un exemplu: gândiţi-vă la Apple, este cea mai valoroasă marcă la nivel mondial, având o valoare de aproximativ 250 de miliarde de dolari din care numai marca reprezintă 40% din valoarea companiei.

E un raport impresionant“, spune Lars Wiechen. În Republica Moldova sunt depuse anual între cinci și șase mii de cereri, foarte puţin comparativ cu situaţia din alte ţări europene. În Franţa, de exemplu, sunt înregistrate sute de mii de mărci pe an. Oricine are o idee se asigură, mai întâi, că are brandul protejat şi abia apoi se ocupă de dezvoltarea afacerii.

O problemă este faptul că nu avem o piaţă pentru activele necorporale, explică Wiechen. Există câţiva brokeri în Marea Britanie şi Statele Unite, dar nu putem vorbi de o piaţă activă. „Trebuie creată şi o piaţă, pentru că mărcile nu pot fi tranzacţionate pe bursă.

Trebuie să înţelegem că economia, în momentul de faţă, este bazată pe

conceptele de cunoaştere şi pe cel de digital. Cel mai mare retailer din lume, Alibaba, nu are niciun magazin fizic; la fel în cazul iTunes, este vorba doar de conţinut digital. Un alt exemplu foarte bun e Uber, nu deţine flotă, nu deţine nici măcar un taxi şi este totuşi cea mai mare companie de transport.“

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ, VALOAREA BUNULUI NEVĂZUT / 57

/ 58

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ, VALOAREA BUNULUI NEVĂZUT / 59

În ce situaţii poate fi însă folosită proprietatea intelectuală pentru a garanta un împrumut bancar? „Banca este, în primul rând, interesată de o garanţie pe care să o poată executa în cazul în care compania nu mai poate respecta plăţile. Băncile ezită să accepte activele necorporale ca garanţii fiindcă nu există piaţă pentru acest tip de active, nu există companii de asigurări care să preia riscul asociat acestora, iar acceptarea capitalului intelectual ca garanţie în oferirea de finanţare are un impact negativ asupra indicatorilor de performanţă a băncii, spre exemplu asupra ratei de adecvare a capitalului.

Am avut anul trecut două cazuri în care am evaluat active necorporale, mai exact, mărci şi software, pentru garantarea împrumutului la anumite bănci din România şi am observat o deschidere mai mare şi din partea băncilor în ceea ce ține de acceptarea acestei valori, rezultate din proprietatea intelectuală“, spune partenerul de la Deloitte România. „Nu este încă o practică obişnuită în România, pentru că aici suntem deprinși cu garanţiile imobiliare, fie că e vorba de un teren, o clădire de birouri sau rezidenţială, băncile angajează un evaluator, fac anumite ajustări şi decid asupra valorii împrumutului. Suntem familiarizați cu acest sistem, dar nu vedem că şi un teren sau o clădire reprezintă tot un drept, şi anume dreptul de a folosi bunul în cauză. La fel, brevetul este tot un drept asupra unui bun care nu este tangibil – aceasta este singura diferenţă.“ Există în România mărci extrem de

valoroase, iar această valoare este de multe ori reprezentată de puterea de a recunoaşte brandul în cauză. Un exemplu în acest sens este BCR, după cum explică Lars Wiechen: „M-am ocupat de alocarea preţului de achiziţie pentru mai multe companii, printre care şi BCR la momentul vânzării către Erste“, povesteşte partenerul Deloitte. „Atunci ne-am uitat la toate activele din bilanţ, care erau la valoarea contabilă şi le-am reevaluat; la fel şi cu datoriile. Ce am făcut în plus, pentru că nu existau în bilanţul BCR, a fost să identificăm activele necorporale. În cazul BCR, brandul a fost extrem de important; în majoritatea ţărilor numele este Erste, la noi a rămas BCR tocmai pentru că era o marcă extrem de valoroasă.“ Din totalul lucrărilor Deloitte, evaluarea activelor necorporale reprezintă între 5 şi 10%, atât la nivelul României, cât şi la nivelul Europei Centrale şi de Est. „Deschiderea antreprenorilor din România este una medie, aş spune că,

Foto: zf.ro

Un prim pas, spune Lars Wiechen, este creşterea notorietăţii capitalului intelectual: „Trebuie să începem cu antreprenorii, cu IMM-urile care încă nu ştiu foarte bine ce înseamnă un drept de proprietate intelectuală sau faptul că tot ceea ce creează poate fi protejat printr-un brevet sau prin drepturi de autor. În plus, trebuie să creştem notorietatea şi la finanţator, adică la bănci.“

din acest punct de vedere, ne situăm după Polonia şi Cehia“, notează Lars Wiechen. Tot dumnealui menționează că marile companii din România nu folosesc, în majoritatea cazurilor, puterea brandului.

Wiechen s-a stabilit în România de 10 ani, a învăţat limba şi s-a integrat în mediul de afaceri local, devenind un specialist de referinţă în evaluarea activelor şi a afacerilor. De la sfârşitul anului 2014, Wiechen este partener pentru consultanţă financiară la Deloitte România şi coordonator al echipei specializate în proiecte de evaluare şi modelare. De-a lungul carierei sale de 14 ani în companii de consultanţă, atât în Germania, cât şi în România, a construit o expertiză amplă în evaluări de active şi afaceri, studii de fezabilitate financiară, precum şi contabilitate internaţională, evaluarea litigiilor, due diligence financiar, fuziuni şi achiziţii, restructurări şi consultanţă financiară în gestionarea creditelor.

/ 60

Creșterea trimestrială a veniturilor înregistrate de Apple pe parcursul a 13 ani a cunoscut o întrerupere bruscă luna trecută, atunci când gigantul tehnologic a raportat venituri de 50,6 miliarde de dolari, cu 13% mai puțin decât anul trecut, cauzate de vânzările slabe ale iPhone și de o încetinire a producției în China. Sentimentul de pesimism din jurul companiei a atins apogeul odată ce prețul acțiunilor a scăzut cu 30% față de punctul de vârf din toate timpurile înregistrat acum 12 luni.

„Brandurile își obțin valoarea din modul în care sunt percepute de clienți”, spune David Reibstein, profesor de marketing și expert de branding la Wharton, Școala de Științe Economice din cadrul Universității din Pensilvania. „Ceea ce face un brand să fie valoros, din perspectiva unei companii, este predispoziția clienților de a plăti un preț mai mare pentru produs sau probabilitatea crescută ca ei să cumpere produsul”.

Brandul Apple reușește să dea lovitura Totuși, studiul annual, realizat de Forbes, pe ambele fronturi. Fanii Apple vor privind cele mai valoroase branduri din striga că e blasfemie, dar telefoanele lume, arată că, Apple Apple nu sunt atât de rămâne, în continuare, diferite de cel mai recent ȘANSA DE A CREA O liderul clasamentului, gadget Samsung, de acolo având o valoare de 154,1 AMINTIRE ESTE ESENȚA venind și numărul mare de miliarde de dolari ceea cazuri în care cele două MARKETINGULUI DE ce înseamnă cu 87% mai companii se acționeză BRAND” mult decât Google care în judecată reciproc. Cu s-a clasat pe locul doi. Din 2010 , atunci toate acestea, Apple pretinde un preț când Forbes a început evaluarea celor premium și reprezintă aproape jumătate mai bogate branduri, este al șaselea din smartphone-urile vândute în SUA și an consecutive în care Apple deține 75 de milioane vândute la nivel global în întâietatea. perioada de sărbători din decembrie.

/ 61

Apple domină într-o industrie tehnologică de consum în care brandul contează. Veniturile au scăzut în ultimul trimestru, dar lansarea iPhone 7 va fi, cu siguranță, acompaniată de cozi ale fanilor care vor sta, la toamnă, ore în șir în fața magazinelor înaintea lansării. Adularea a permis companiei să genereze, anul trecut, venituri nete de 53 de miliarde. „Șansa de a crea o amintire este esența marketingului de brand”, a declarat tânărul Steve Jobs, la fondarea Apple. Brandul a făcut acest lucru prin crearea unei legături cu clienții prin intermediul muzici și tehnicii de calcul. Acum, Apple vrea să facă același lucru prin intermediul ceasurilor, televizoarelor și a plăților pentru mai multe categorii, cum ar fi mașinile, aflate și ele în vizorul companiei.

Google a depășit Microsoft în acest an și s-a poziționat pe locul 2, reușind astfel să reducă decalajul față de Apple cu valoarea de brand de până la 26%, la 82,5 miliarde de dolari (brandul Apple a crescut cu 6%). Gigantul motor de căutare a devenit o componentă a Alphabet, o entitate nou formată anul trecut, dar brandul acestuia este în continuare sursa fundamentală de profit a companiei care subvenționează „alte pariuri” precum: mașinile fără șofer, Google Fiber, Calico și Nest, care au cauzat anul trecut pierderi de 3,6 miliarde de dolari. Datorită brandului, oamenii sunt mult mai predispuși să utilizeze Google și nu Bing, chiar dacă rezultatele căutărilor s-ar putea să nu difere mult. Google a devenit termenul generic pentru căutare, ceea ce reprezintă nivelul suprem în branding. Reibstein este

copleșit de modul în care Google se comportă cu logoul său spunând că „este antiteza a ceea ce toată lumea ne învață despre branding”.

Unele companii angajează „poliția de branduri” pentru a urmări utilizarea logourilor care le aparțin și pentru a se asigura că, în cazul lor, sunt folosite fonturile și culorile potrivite. Lucru care nu e valabil și pentru Google. Compania schimbă logoul de pe pagina sa în fiecare zi, cu un nou doodle inteligent.

Topul celor 5 branduri este întregit de Microsoft (75,2 miliarde de dolari), Coca-Cola (58,5 miliarde de dolari) și Facebook (52,6 miliarde de dolari).

Facebook, în creștere cu 44%, este, pentru al doilea an consecutiv, brandul cu cea mai rapidă ascendență în top 100. Numărul de utilizatori activi a crescut brusc la 1,65 miliarde.

Utilizatorul mediu petrece 50 de minute pe zi folosind Facebook și Instagram (valoarea de brand prezentată exclude impactul financiar al Instagram). Editorialistul James Stewart de la New York Times constată că acest interval este mai mare decât cel pe care oamenii îl petrec combinat citind (19 minute), practicând sportul (17 minute) și socializând (4 minute). Timpul este măsura finală a fidelizării față de un brand. „Facebook continuă să inoveze și să adauge tot mai multe funcții și caracteristici”, spune Reibstein. „Companiile deslușesc modul în care să folosească Facebook, astfel încât veniturile lor să fie în creștere. Transformarea a ceea ce fac ei cu activitatea lor de bază este incredibilă”.

Am analizat mai mult de 200 de branduri la nivel mondial pentru a stabili lista finală a 100 cele mai valoroase branduri din lume. Brandurilor li s-a cerut să aibă mai mult decât o prezență simbolică în S.U.A., lucru care a făcut knock-out unele branduri mari cum ar fi compania multinațională de telecomunicații Vodafone și gigantul de comerț electronic Alibaba. Topul 100 include branduri de produse precum Marlboro, deținut de Altria și Philip Morris International, precum și branduri comercializate sub numele lor corporativ ca în cazul celor de la McDonald’s.

Brandurile au fost evaluate pe o perioadă de trei ani, timp în care au fost înregistrate venituri și a alocat un procent din veniturile respective în funcție de rolul pe care brandul îl joacă în fiecare industrie (de exemplu, ridicat pentru produse și băuturi de lux, redus pentru companiile aeriene și companiile petroliere). S-a aplicat valoarea medie a multiplicatorului preț-câștig din ultimii

trei ani pentru aceste câștiguri a se ajunge la valoarea finală a brandului.

Cele mai valoroase 100 de branduri își extind activitatea pe teritoriul a 16 țări și traversează 19 categorii largi ale industriei. Brandurile companiilor din S.U.A. reprezintă puțin peste jumătate din lista de 52 de branduri.

Germania deține, în acest sens, locul 2 cu 11 branduri, fiind urmată de Japonia (8 branduri) și Franța (6 branduri).

Brandurile tehnologice sunt cel mai des întâlnite - 17, inclusiv primele trei din top. Companiile ce prestează servicii financiare sunt reprezentate de 13 branduri în top 100, în fruntea lor, pe locul 24, situându-se American Express. Alte industrii mari au inclus industria auto (12 branduri) și industria bunurilor de larg consum (10 branduri), urmate de cea a luxului și de comerțul cu amănuntul, ambele fiind prezente cu câte opt poziții în top.

Compania cu cel mai mare declin este IBM, care a scăzut cu 17% la 41,4

miliarde de dolari și s-a clasat pe locul 7 în topul general. Big Blue a raportat 16 trimestre consecutive de scăderi ale veniturilor. Veniturile din ultimul trimestru au fost cele mai mici venituri înregistrate de companie în ultimii 14 ani. „Oamenii au probleme cu definirea a ceea ce este IBM astăzi”, spune Reibstein, care menționează că singurul lucru care ar putea salva IBM este platforma sa de tehnologie inteligentă artificială Watson pentru care compania își dublează eforturile, promovând-o în campaniile sale publicitare. Șapte branduri, în frunte cu CVS pe locul 47, cu o valoare de 11,7 miliarde de dolari au pătruns în top 100 pentru prima dată. Valoarea medie de creștere a brandului a fost de 6% comparativ cu anul 2015. Valoarea cumulată a brandurilor din top 100 este de 1,8 trilioane de dolari, cu valoarea de referință de 6,7 miliarde de dolari pentru brandul de pe locul 100 Costco.

/ 64

TEL: 0 78 331 340;

EMAIL: INFO@MARRY.MD

PĂȘEȘTE CU DREPTUL ÎN SEZONUL NUNȚILOR 2016!

ADAUGĂ-ȚI SERVICIUL ÎN CEL MAI POPULAR CATALOG DE NUNTĂ DIN MOLDOVA.