3 Meteorologie

Numele şi prenumele persoanei examinate

Data

Nota/procente (%)

Semnătura

Numele şi semnătura examinatorului

METEOROLIGIE Chestionar de examinare (grilă test) – eliberare / revalidare / reînnoire / recunoaştere / echivalare licenţă de pilot de Aeronave Ultrauşoare Motorizate 1. Ce este temperatura punctului de rouă?

2. Scrieţi în clar în limba engleză abrevierea CAVOK. Enumeraţi condiţiile necesare pentru folosirea a acestei abrevieri.

3. Enumeraţi tipurile de turbulenţă atmosferică.

4. Scrieţi în clar în limba română următorul mesaj: LRIA 300600Z VRB24002G10MPS 0800 R15 / 0800 FG SQ BKN004 SCT030 OVC10000 / 00Q1016 NOSIG

5. Scrieţi în clar în limba română următorul mesaj: LRIA 300600Z 04002MPS 0800 FG BKN004 SCT030 OVC100 03 / 03 Q1010 FM 0800 TL 0900 VRB02G20 O400 SQ +TSRASH FM 0930 NOSIG

6. Prin CAVOK se înţelege: a. vizibilitate min. 10 km, baza norilor min. 1,5 km, fără fenomene meteo semnificative b. vizibilitate min. 10 km, cer senin c. vizibilitate min. 5 km, plafon la minim 500m, fără ploaie sau ninsoare 7. Când temperatura aerului este identică cu temperatura de rouă: a. se depune roua b. apare ceaţa c. începe ploaia 8. În condiţii unui vânt de faţă, exceptând orice eroare instrumentală, ce indică vitezometrul? O viteză: a. egală cu viteza faţă de sol b. inferioară vitezei faţă de sol c. superioară vitezei faţă de sol 9. Scrieţi în clar următoarele abrevieri: SKC BECMG VRB NSC BKN

NOSIG TEMPO NSW CB OVC

10. Când zburaţi de la o zonă cu aer rece spre o zona cu aer cald cum va fi înălţimea indicată de altimetru fată de cea reală (presupunem că menţinem acelaşi nivel de zbor) ? a. mai mare b. mai mică c. identică

11. Prin ce mod se încălzeşte atmosfera? a. prin radiaţie b. prin convecţie c. prin unde calorice de la soare 12. Pâcla este a. o suspensie de particule solide în aer umed în proces de evaporare b. o suspensie de particule solide în aer antrenate de vânt c. o degajare de praf antrenat de curenţii termici ascendenţi 13. Scrieţi în clar următoarele abrevieri: TS FZ RA IC GR

SH BC SN FG BR

14. Condiţiile cele mai grele de zbor în prezenţa undelor orografice se întâlnesc a. în partea de sub vânt a obstacolului orografic b. în faţa obstacolului orografic, pe direcţia vântului c. la cca. 1000 m deasupra vârfului munţilor 15. Scrieţi în clar următorul mesaj ( nebulozitatea în optimi) LRAR 121100Z 07003MPS 5000 NSC 18/5 Q1010 BECMG 1400 FEW025 BKN030 TEMPO 1615 06005G10MPS 3000 +TSGRRA BKN030CB OVC080 FM1900 27004MPS NSW OVC030

16. Gradientul vântului la aterizare: a. nu depinde de starea suprafeţei solului b. nu influenţează incidenţa c. depinde de forţa vântului d. nu depinde de starea suprafeţei

17. Temperatura minimă şi maximă a zilei se atinge a. la ora locală 05.00 şi ora locală 14.00 b. la 1 ora după răsăritul soarelui şi la 2 ore după trecerea soarelui de meridianul local c. depinde de anotimp şi zona geografică 18. Scrieţi in clar următoarele abrevieri: NSC BKN SKC BECMG VRB

CB OVC NOSIG TEMPO NSW

19. Scrieţi în clar următoarele abrevieri: IC GR TS FZ RA

FG BR SH BC SN

20. Factorii care pot conduce la apariţia givrajului carburatoarelor în zbor, conf. diagramei de givraj, sunt: a. umiditatea atmosferică, temperatura atmosferică, temperatura punctului de rouă b. umiditatea atmosferică, temperatura atmosferica, FL, IAS c. temperatura atmosferică, IAS, FL 21. Scrieţi în clar următorul mesaj (nebulozitatea în optimi) LROP 101019Z 09005G11KTS 5000 1011 20/5 SQ SCT035CB BKN080 FM1200 05006KTS 3000 980 15/7 +TSRA BKN030CB BECMG1415 9999 NSW CAVOK

22. Cum se numeşte stratul dintre Troposferă şi Stratosferă? a. ionosferă b. atmosferă c. tropopauză

23. Jumătate din greutatea totală a atmosferei se află în primii: a. b. c. d.

3 km 5 km 8 km 11km

24. Umezeala relativă măsurată pe un eşantion de aer (1m³) este de 99%. Această masă de aer spunem că este: a. b. c. d.

masă de aer uscat masă de aer umed masă de aer parţial umedă masă de aer neutră

25. O masă de aer devine saturată când umezeala relativă devine : a. b. c. d.

99% 30% 100% 50 %.

26. Atmosfera devine instabilă odată cu apropierea unui: a. b. c. d.

front cald front oclus front rece cumulonimbus

27. Frontul atmosferic este: a. linia de nori care apare când se răceşte vremea b. zona de demarcaţie între ploaie şi timp frumos c. zona de contact între două mase de aer cu caracter termic diferit 28. Când o masă de aer rece întâlneşte una caldă atunci se formează un: a. b. c. d.

front rece front cald front oclus nu este un front.

29. La apropierea unui front rece : a. vântul se roteşte brusc spre dreapta, temperatura scade, vizibilitatea creşte, presiunea creşte b. vântul se roteşte brusc spre stânga, temperatura scade, vizibilitatea creşte, presiunea scade c. vântul se roteşte brusc spre dreapta, temperatura scade, vizibilitatea scade, presiunea creşte 30. Cu care tip de nori sunt asociate furtunile? a. b. c. d.

nori de tip Cirus nori de tip Cumulus nori de tip Altocumulus norii de tip Cumulonimbus

31. Previziunea de tip METAR se eliberează la fiecare: a. b. c. d.

15 min 45 min 60 min 30 min

32. Inversiunea termică este a. o descreştere a presiunii cu înălţimea b. o descreştere a temperaturii cu înălţimea c. o creştere a temperaturii cu înălţimea 33. Care sunt factorii atmosferici care determină schimbările în atmosferă? a. temperatura b. mareele, temperatura, mişcările aerului c. presiunea, temperatura, umiditatea, vântul 34. Temperatura punctului de rouă este definită ca fiind: a. temperatura la care se depune roua b. temperatura la care aerul devine saturat c. temperatura la care umezeala din atmosfera a ajuns la un maxim şi începe să plouă 35. Nivelul de condensare reprezintă: a. înălţimea la care umezeala relativă devine 100% b. înălţimea până la care urcă aerul uscat c. înălţimea până la care urcă norii

36. Ciclonul este: a. centrul de presiune minimă caracterizat prin descreşterea presiunii către centrul sistemului b. centrul de presiune maximă în care presiunea descreşte către centrul sistemului c. centrul de presiune în care presiunea creşte spre centrul sistemului 37. În anticiclon vântul bate (în emisfera nordică): a. în sensul acelor de ceasornic, de la centru spre exteriorul sistemului b. în sensul acelor de ceasornic de la Est spre Vest c. în sens invers acelor de ceasornic de la centru spre exteriorul sistemului 38. La ce temperatură va ajunge o masă de aer uscat cu temperatura de 20 grade care se răceşte adiabatic până la 800 m? a. 16 grade C b. 8 grade C c. 12 grade C 39. Norii de formaţie verticală sunt: a. nori de tip Cirus b. nori de tip Cumulus c. nori de tip Altocumulus 40. Tipurile de precipitaţii asociate cu norii SC sunt: a. în cea mai mare parte sub formă de picături de apa, care pot fi suprarăcite dacă temperatura este suficient de scăzută b. sub forma de ace de gheaţă c. numai picături de apă suprarăcite 41. Condiţiile de formare ale ceţii de radiaţie sunt: a. masa de aer cald în advecţie peste o suprafaţă rece b. cer acoperit, umiditate relativă mare c. umiditate relativă ridicată, cer senin, vânt slab 42. Care fenomen indică începutul stadiului matur al unui oraj? a. apariţia nicovalei b. debutul precipitaţiilor c. rata maximă de dezvoltare a norilor

43. Vântul catabatic poate determina: a. fenomene orajoase vara b. nori ST c. ceaţă în vale pe timpul nopţii 44. Una din cele mai importante caracteristici ale atmosferei este: a. densitatea este constantă peste 10.000 ft b. aerul este slab conductor de căldură c. gradientul de temperatură depăşeşte frecvent temperatura de 3 °C / 1000 ft 45. Ce reprezintă înălţimea bazei (plafonul) norului? a. distanţa de la suprafaţa solului până la baza norului b. distanţa de la baza la vârful norului c. partea cea mai înaltă a norului 46. Nori formaţi din particule solide (cristale de gheaţă, fulgi de zăpadă) sunt: a. stratus, stratocumulus, cumulus b. cirus c. cirostratus, cirocumulus 47. Briza de mare şi de uscat iau naştere ca urmare a: a. încălzireii diferite a uscatului şi a mării b. mareelor c. umidităţii mai mari din zona litorală 48. Anticiclonul este: a. centrul de presiune minimă caracterizat prin descreşterea presiunii către centrul sistemului b. centrul de presiune maximă caracterizat prin creşterea presiunii către centrul sistemului c. centrul de presiune în care presiunea descreşte spre centrul sistemului 49. În ciclon vântul bate (în emisfera nordică): a. în sensul acelor de ceasornic, de la centru spre exteriorul sistemului b. în sensul acelor de ceasornic de la Est spre Vest c. în sens invers acelor de ceasornic de la exterior spre centrul sistemului

50. Curenţii de convecţie sunt: a. curenţi ce transportă aerul pe orizontală b. curenţi verticali ascendenţi şi descendenţi c. mase de aer cu umiditate mare 51. Care din următoarele specii de nori sunt de natură orografică: a. nori de tip Cirus b. nori de tip Cumulus c. nori de tip Altocumulus lenticularis 52. O aeronavă tocmai efectuează decolarea, iar dv. sunteţi la start, vântul este calm: a. decolaţi imediat b. întârziaţi suficient decolarea pentru a evita turbulenţele de siaj ale aeronavei care a decolat c. puteţi decola imediat dacă este vorba despre un avion cu reacţie, întrucât acestea, spre deosebire de avioanele cu elice, nu provoacă turbulenţe de siaj 53. Când temperatura aerului este identică cu temperatura de rouă: a. se depune roua b. apare ceaţa c. începe ploaia 54. Fineţea, în condiţiile unui vânt de faţă: a. b. c.

este identică cu fineţea în condiţii de vânt nul este mai mică faţă de situaţia unui vânt nul este mai mică faţă de situaţia unui vânt nul

55. Prin ce mod se încălzeşte atmosfera? a. prin radiaţie b. prin convecţie c. prin conducţie 56. Pâcla este a. o suspensie de particule solide în aer umed în proces de evaporare b. o suspensie de particule solide în aer antrenate de vânt c. o degajare de praf antrenat de curenţii termici ascendenţi 57. Liniile care unesc punctele cu aceiaşi presiune atmosferică, se numesc: a. izocore b. izobare c. izocline

58. Norii cu o mare extindere pe verticală, sunt de tip: a. cirocumulus b. cumulonimbus c. nimbostratus 59. Înălţimea bazei norilor la verticala locului, reprezintă: a. plafon b. nebulozitate c. vizibilitate 60. Ceata este considerată densă, atunci când vizibilitatea este între: a. 0 – 50 m b. 50 – 200 m c. 200 – 400 m 61. Frontul în care aerul cald în deplasare îl înlocuieşte pe cel rece se numeşte: a. front rece b. front oclus c. front cald 62. Givrajul afectează aeronavele, prin: a. scăderea vitezei de angajare b. creşterea portanţei c. reducerea portanţei 63. Un centru de maximă presiune se mai numeşte: a. anticiclon b. ciclon c. oraj 64. Avionul care pătrunde într-o zonă turbulentă, suferă un impact a cărui violenţă este cu atât mai mare cu cât: a. avionul zboară mai încet b. viteza avionului este mai mare c. avionul este mai mic 65. Care element din compoziţia aerului este determinant în schimbarea condiţiilor meteo? a. oxigenul b. bioxidul de carbon c. vaporii de apă

66. În ce ordine putem enumera straturile atmosferei? a. troposferă, stratosferă, mezosferă, termosferă b. stratosferă, mezosferă, termosferă, troposferă c. atmosfera, troposfera, stratosfera 67. După trecerea unui front oclus în emisfera nordică vântul: a. slăbeşte b. se roteşte c. creşte 68. După trecerea unui front oclus în emisfera nordică temperatura a. se stabilizează b. coboară sau urcă c. creşte rapid 69. După trecerea unui front oclus în emisfera nordică precipitaţiile a. se reduc în intensitate b. cresc în intensitate c. continuă 70. Un front oclus are caracter de front cald când: a. aerul cald forţează aerul rece să urce peste aerul rece b. aerul rece forţează aerul cald să urce peste aerul rece c. aerul rece presează aerul rece în jos 71. Ceaţa de advecţie se formează când: a. aerul umed se deplasează peste o suprafaţă rece şi temperatura este puţin peste punctul de rouă b. aerul cald şi umed se deplasează peste o suprafaţă rece şi temperatura scade puţin sub punctul de rouă c. aerul uscat se deplasează peste o suprafaţă îngheţată şi temperatura scade mult sub punctul de rouă 72. Ceaţă de radiaţie se formează mai degrabă: a. într-un anticiclon în timpul iernii b. pe dealuri în perioada de toamnă c. în condiţii de vânt de peste 7 m/s, cer senin şi o umiditate relativă mare

73. Nori formaţi prin convecţie sunt totdeauna: a. cu înălţimea bazei în creştere pe parcursul zilei şi se pot dezvoltă până la stadiul de CB b. nori de tip stratificat c. CU, CB, sau Ns 74. Treapta barică se calculează pe intervale. La nivelul mării scade cu a. 1 mb pentru 8,4 m b. 1 mb pentru 16 m c. 1 mb pentru 32 m 75. În ce strat al atmosferei au loc cele mai multe fenomene meteorologice: a. troposfera b. termosfera c. tropopauza 76. În care dintre straturile atmosferei găsim întotdeauna o inversiune sau o izotermie? a. tropopauza b. termosfera c. la baza norilor 77. Prin temperatura aerului înţelegem: a. starea de încălzire a aerului b. temperatura la care a ajuns aerul în urma încălzirii de la soare c. cantitatea de temperatură pe care aerul o cedează în urma încălzirii de la soare, mediului înconjurător 78. Încălzirea atmosferei se realizează prin: a. deplasarea maselor de aer cu diverse temperaturi b. direct de la soare prin intermediul radiaţiei cu lungime de undă mică c. prin contact la suprafaţă solului, prin convecţie în masa troposferei, prin radiaţie cu lungime de undă mare emisă 79. Cum variază procentual oxigenul cu înălţimea în troposferă? a. rămâne constant cu înălţimea b. creşte cu înălţimea c. scade cu înălţimea

80. Care din următoarele valori reprezintă gradientul adiabatic uscat? a. 0,65 grd. C/100 m b. 0,5 grd. C/100 m c. 1,0 grd. C/100 m 81. Care din următoarele valori reprezintă gradientul adiabatic umed? a. 0,5 grd. C/100 m b. 0,65 grd. C/100 m c. 1,0 grd. C/100 m 82. Nivelul de condensare reprezintă: a. înălţimea la care umezeala relativa devine 100% b. înălţimea până la care urcă aerul uscat c. înălţimea corespunzătoare vârfului norilor 83. Cum variază presiunea aerului în înălţime? a. scade cu înălţimea b. creşte cu înălţimea c. rămâne constantă 84. Care din următoarele relaţii este corectă? a. 1mmHg = 11,2 hPa b. 1mmHg = 4/3 hPa c. 1mmHg = 8,4 hPa 85. Presiunea atmosferică scade în altitudine datorită: a. scăderii densităţii aerului în înălţime şi scurtării coloanei de aer b. scăderii temperaturii aerului în înălţime c. creşterii umezelii în înălţime 86. Presiunea standard la nivelul mării are valoarea de: a. 960 mm Hg b. 1013.25 hPa c. 760 hPa 87. Vântul este: a. mişcarea turbulentă a aerului b. mişcarea orizontală şi verticală a aerului c. mişcarea orizontală a aerului

88. Anticiclonul se notează prescurtat pe hârtiile sinoptice cu litera: a. M b. D c. L 89. Pe hârtiile sinoptice ciclonul se notează cu litera: a. M b. D c. L 90. Vântul laminar este: a. vântul care suferă variaţii datorită obstacolelor b. vântul care ia naştere prin convecţia aerului c. vântul care îşi păstrează direcţia şi intensitatea 91. Cu câte grade se răceşte în urcare o masă de aer uscat: a. 0,5 grdC /100 m b. 1 grd. C/100m c. 0.65 grd. C/100m 92. Ce temperatură a avut la sol o masă de aer uscat care la înălţimea de 1500 m are temperatura - 40 C ? a. 11 grd. C b. 6 grd. C c. 4 grd. C 93. Norii Cumulus sunt nori de tip : a. ondulaţi b. convectivi c. stratificaţi 94. Norii Cumulus pot fi : a. cumulus Humilis, Cumulus Congestus b. altocumulus, Cirocumulus c. stratocumulus, Cumulonimbus 95. Fronturile reci sunt marcate pe o hartă sinoptică cu culoarea: a. neagră b. roşie c. albastră

96. Care dintre grupele următoare de nori sunt tipici frontului cald? a. Ci, Cs, As, Ns b. Cc, Ac, Cu, Cb c. Cc, St, Ns 97. Vântul se roteşte odată cu creşterea altitudinii datorită: a. scăderii presiunii în înălţime b. zonelor de inversiune şi izotermie c. forţei Coriolis 98. Ce se înţelege prin umezeala relativă? a. raportul dintre umezeala absolută şi umezeala absolută maximă b. cantitatea de vapori de apă conţinută într-un m 3 de aer umed c. cantitatea de vapori de apă conţinută într-un Kg de aer umed 99. Întrând în zbor într-o masa de aer mai rece, altimetrul barometric: a. indică o înălţime mai mare b. indică o înălţime mai mică c. nu este afectat în indicaţie 100. La decolare am "calat" scala presiunilor pe QFE şi acele altimetrului pe "0". La aterizarea pe alt aerodrom (nu am mai umblat la altimetru), altimetrul indică: a. diferenţa dintre QNH sosire şi QFE plecare b. cota aerodromului de sosire c. diferenţa dintre QFE plecare şi QFE sosire 101. Gradientul unui vânt de faţă la aterizare: a. riscă să producă o diminuare prea puternică a incidenţei b. impune adaptarea prealabilă a vitezei c. impune încetinirea pentru a nu ajunge prea repede la sol 102. O perdea de copaci în faţa vântului provoacă: a. turbulenţe în partea vântului b. turbulenţe şi “umbre de vânt” în spatele copacilor, sub vânt c. nu provoacă turbulenţe

103. Atunci când zburăm cu vânt de spate, impresia vizuală tinde să modifice comportamenul pilotului: a. el riscă să zboare prea încet b. el riscă să zboare prea repede 104. Fineţea la sol este: a. mărită de vântul de spate b. diminuată de vântul de spate c. mărită de vântul de faţă 105. În turbulenţă, este de preferat: a. să vă apropiaţi de relief şi să măriţi viteza b. să vă ajustaţi centura de siguranţă c. să vă îndepărtaţi de limitele domeniului de zbor (angajare, VNE, factor de sarcină) 106. În zbor la pantă, virajul spre munte: a. este recomandat b. este dificil de evaluat şi periculos c. permite de a profita din plin de gradient 107. Ce reprezintă abrevierile VMC şi IMC?

108. Puteţi întâlni turbulenţa de forfecare: a. când două mase de aer au direcţii şi caracteristici diferite b. când apare un strat de inversiune c. într-o zonă în care izobarele se lărgesc 109. Efectul gradientului vântului în apropierea pantei se manifestă prin: a. o viteză a aerului inferioară pe aripa apropiată de relief b. o viteză a aerului superioară pe aripa apropiată de relief c. tendinţă a aeronavei de a se îndepărta de relief 110. Vântul efectiv se manifestă prin: a. modificare a vitezei aeronavei faţă de sol sol b. un zbor derapat c. un efect de deviere de la LDO

111. Zburaţi pe vânt laminar de aproximativ 15km/h, efectuaţi un viraj de 360º cu înclinare şi viteză constante. Care este traiectoria dv. faţă de sol? a. b. c.

112. Efectul Venturi se manifestă prin: a. o întrerupere a vântului la nivelul inferior al văii b. dezorganizarea fileurilor de aer atunci când văile se restrâng c. accelerarea vântului atunci când văile se îngustează 113. La 200 m de sol, observaţi un vânt puternic, alegeţi o pantă de coborâre: a. mai înclinată b. mai puţin înclinată c. nu are importanţă 114. În schema următoare, vă aflaţi în punctul cu motorul oprit. Linia punctată trasează traiectoria la fineţe maximă în aer calm. În condiţii de vânt de faţă: a. puteţi atinge punctul 2 b. puteţi atinge punctul 3 c. puteţi atinge eventual punctul 1

115. Pe panta următoare, veţi găsi cei mai buni curenţi dinamici ascendenţi: a. în 1 b. în 2 c. în 3

116. Veţi întâlni turbulenţe ce pot fi periculoase în cazul în care zburaţi prea aproape de relief: a. în 1 b. în 1 şi 2 c. în 3 şi 4

117. Veţi întâlni turbulenţe ce pot fi periculoase în caz de zbor la mică altitudine sau la aterizare: a. b. c.

în 1 în 1 şi 2 în 3 şi 4

118. Indicaţi zonele cu “umbre de vânt”:

a. b. c.

A B şi C D

119. Veţi întâlni turbulenţe ce pot fi periculoase în cazul zborului aproape de relief: a. doar în 1 b. în 1 şi 2 c. în 1, 2 şi 3

120. Decolaţi după o aeronavă, vântul vine din dreapta, alegeţi traiectoria de urcare: a. traiectoria 1 b. traiectoria 2 c. traiectoria 3

121. Care este forma corectă a conului de zbor local în siguranţă în condiţii de vânt?

a. b. c.

122. Într-o regiune montană, la sfârşitul zilei şi în absenţa unui vânt tare, veţi găsi curenţii ascendenţi termici mai ales pe versanţii orientaţi: a. spre Nord b. spre Est c. spre Vest