6 Cunoastere

Numele şi prenumele persoanei examinate

Data

Semnătura

Nota/procente (%)

Numele şi semnătura examinatorului

CUNOAŞTEREA AERONAVEI Chestionar de examinare (grilă test) – eliberare / revalidare / reînnoire / recunoaştere / echivalare licenţă de pilot de Aeronave Ultrauşoare Motorizate 1. Ce este unghiul de calaj al aripii?

2. Ce poziţie ocupă trimerul, ca suprafaţă aerodinamică, faţă de coarda profilului profundorului din zona respectivă, în cazul unei aeronave al cărui centraj se află către faţă şi în limitele admise, pentru zborul orizontal?

3. Explicaţi ce rol au generatorul de curent electric de tip magnetou, elementul declanşator al producerii scânteii (de genul platină/ruptor, trigger/captor/senzor, volantă magnetică etc.), bobina de inducţie şi bujia, în cadrul unui sistem de aprindere al unui motor OTTO (luând în considerare un singur cilindru).

4. Enumeraţi succesiunea evenimentelor dintr-un ciclu (timpii) pentru un motor Otto (cu benzină) în 4 timpi şi precizaţi câte rotaţii ale arborelui cotit sunt necesare pentru a se parcurge un ciclu complet al unui cilindru.

5. Ce poziţie ocupă trimerul, ca suprafaţă aerodinamică, faţă de coarda profilului profundorului din zona respectivă, în cazul unei aeronave al cărui centraj se află către spate şi în limitele admise, pentru zborul orizontal?

6. Ce este avansul la aprindere al unui motor cu piston? a. intervalul de timp dintre momentul producerii scânteii şi PMI b. intervalul de timp dintre momentul producerii scânteii şi evacuare c. intervalul de timp dintre momentul producerii scânteii şi PMS 7. La înclinarea aeronavei spre stânga a. eleronul stâng coboară şi cel drept se ridica b. eleronul stâng se ridica şi cel drept coboară c. eleronul stâng coboară şi cel drept rămâne orizontal 8. Vitezometrul determina IAS prin a. măsurarea presiunii dinamice a aeronavei b. măsurarea diferenţei dintre presiunea statica şi cea dinamica c. măsurarea diferenţei dintre presiunea totala şi cea statica 9. Carterul unui motor Otto în 4 timpi poate fi a. plin cu ulei sub presiune b. uscat presurizat sau cu baie de ulei c. plin cu ulei la presiune atmosferica 10. Răcirea unui motor în 2 sau 4 timpi se poate face a. mixt, cu aer sau lichid b. cu aer c. forţat cu lichid 11. Compensatorul altimetric al carburatorului acţionează la a. creşterea presiunii atmosferice, asupra debitului de combustibil b. scăderea presiunii atmosferice, asupra debitului de combustibil c. variaţia altitudinii aeronavei, asupra debitului de carburant 12. Ce creste regimul maxim continuu al unui motor OTTO? a. regimul în care durata de funcţionare este nelimitată ca timp b. regimul la care motorul nu se poate defecta c. regimul la care siguranţa funcţionării motorului este asigurată

13. Circuitul de răcire cu lichid al unui motor OTTO funcţionează a. la presiune atmosferică şi asigură parametrii de temperatură necesari funcţionării motorului b. presurizat sau la presiune atmosferică şi asigură parametrii de temperatură necesari funcţionării motorului c. presurizat sau la presiune atmosferică şi asigură răcirea chiulasei 14. Avansul la aprindere al unui motor OTTO poate fi a. reglabil b. fix sau reglabil c. nu se reglează el fiind reglat de producător 15. Ordinea aprinderii la motoarele OTTO este importantă deoarece a. asigură optimizarea funcţionării motorului b. vibraţiile sunt minime c. nu are nicio importanţă ordinea aprinderii 16. Ce este demarorul unui motor a. un motor electric necesar pornirii motorului b. poate fi şi un alt sistem decât un motor electric, manual sau nu c. este un motor electric care generează curentul electric necesar încărcării bateriei 17. Energia electrică necesară aprinderii la un motor OTTO este produsă de a. magnetouri sau sistemul baterie generator de curent b. bobinele de inducţie c. aprinderea electronică 18. La un motor OTTO care are carterul uscat presurizat uleiul circula din carter în rezervor a. datorita pompei de ulei b. datorita presiunii gazelor din carter c. datorita depresiunii din carter 19. Compensatorul altimetric al carburatorului acţionează la a. creşterea presiunii atmosferice b. variaţia altitudinii aeronavei c. scăderea presiunii atmosferice 20. La un carburator se poate regla la rece a. turaţia de ralanti şi gradul de amestec b. turaţia de ralanti la 2000 rpm şi gradul de amestec la minim 75% c. numai turaţia de ralanti

21. Ce indica variometrul? a. altitudinea b. viteza de deplasare pe traiectorie c. viteza pe verticală 22. Ce este avansul la aprindere? a. intervalul de timp dintre momentul producerii scânteii şi PMI b. unghiul RAC dintre producerea scânteii şi PMI c. unghiul RAC dintre producerea scânteii şi PMS 23. O elice la care pasul palelor se poate regla numai la sol se numeşte elice cu pas: a. fix b. variabil c. reglabil 24. Ce este unghiul diedru al unei aripi? a. unghiul format de cele două planuri cu planul orizontal b. unghiul dintre cele două planuri c. unghiul de bracaj al eleroanelor 25. Ce este unghiul de săgeata al unei aripi? a. unghiul format de cele două planuri cu planul orizontal b. unghiul format de bordul de atac cu axa transversală c. unghiul de bracaj al flapsului 26. Ce este profundorul? a. partea mobila a ampenajului vertical b. partea mobila a ampenajului orizontal c. maneta de comanda a flapsului 27. Ce este amestecul carburant? a. amestecul aer/vapori de benzină care se aprinde în camera de ardere b. amestecul ulei/benzină care se foloseşte drept carburant la motoarele în doi timpi c. amestecul apa/antigel care se foloseşte la motoarele ce se răcesc cu lichid 28. Ce agregat al motorului realizează dozajul amestecului carburant? a. pompa de ulei b. magnetoul c. carburatorul

29. În ce unitate de măsura este etalonat un vitezometru pe a cărui scală scrie "MPH"? a. kilometri/oră b. mile statutare/oră c. mile marine/oră 30. Ce rol are reductorul? a. multiplică turaţia ce se transmite elicei b. micşorează turaţia ce se transmite elicei c. măreşte puterea motorului, fără a modifica turaţia ce se transmite elicei 31. Scăderea înălţimii densimetrice are efect asupra carburaţiei, rezultând o scădere relativă a puterii motorului, datorită: a. îmbogăţirii excesive a amestecului carburant b. sărăcirea excesivă a amestecului carburant c. reducere capacitate de vaporizare a benzinei 32. Care din condiţiile următoare pot face ca motorului să funcţioneze defectuos: a. presiune mare de admisie b. temperatura mare de admisie c. supraîncălzire motor 33. Care este rezultatul operării unui motor la temperaturi ridicate cu folosirea unui ulei recomandat de fabricant pentru temperaturi mai joase şi vâscozitate mică, comparativ cu un ulei pentru temperaturi ridicate şi care are o vâscozitate mai mare: a. presiunea de ulei este mai mare b. temperatura şi presiunea de ulei este mai mare decât cea normală c. presiunea de ulei este mai mică decât cea normală 34. O aeronava zboară în emisfera Nordica. Capul de compas este 360 grade. La executarea unui viraj spre dreapta compasul magnetic va indica iniţial: a. un viraj spre sud b. un viraj spre est c. un viraj spre vest 35. În cazul unui blocaj al prizei statice când avionul urcă, care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă: a. vitezometrul va supraindica, altimetrul subindică, iar variometrul va rămâne la zero b. vitezometrul va subindică, altimetrul va rămâne la înălţimea din momentul blocajului iar variometrul va reveni la zero c. vitezometrul va subindica, altimetrul va subindica, iar variometrul va reveni la zero

36. Menţinerea aeronavei ultrausoare motorizate în stare curată este: a. nu priveşte responsabilitatea pilotului de ULM b. neimportantă, deoarece atunci când se efectuează lucrări de întreţinere şi reparaţii ULM se spală şi se curată c. importanţă, deoarece prin curăţare se face un prim control al stării tehnice generale, se reduce posibilitatea de coroziune şi se uşurează lucrările de întreţinere 37. În timpul verificărilor la sol motorul funcţionează cu trepidaţii, scăderea turaţiei pe magnetouri este normala şi nu se obţine turaţia maxima. Defecţiunea poate fi cauzată de: a. un cilindru nu funcţionează normal b. câteva bujii sunt defecte la diferiţi cilindrii c. neetanşeitatea la galeria de admisie a aerului în cilindrii 38. Atunci când contactul de aprindere magnetouri este oprit (off-tăiat), înseamnă că: a. circuitele primare ale ambelor magnetouri sunt puse la masă b. circuitele secundare ale ambelor magnetouri sunt puse la masă c. toate circuitele magnetourilor sunt automat deschise (tăiate) 39. Daca filtrul de aer a motorului se înfundă complet/total, atunci: a. puterea motorului scade cu cca 3%; b. puterea motorului scade cu cca 5%; c. motorul se opreşte 40. La motoarele cu elice cu pas fix, givrarea carburatorului în timpul zborului produce: a. creşterea turaţiei b. scăderea turaţiei c. creşterea presiunii de admisie 41. Acţionând manşa în profunzime (înainte şi înapoi) acţionam asupra: a. direcţiei b. profundorului c. eleronului 42. Dispozitivele de hipersustentaţie tip fante de bord de atac au rolul: a. măresc viteza fileurilor de aer pe extrados b. măresc viteza fileurilor de aer pe intrados c. micşorează viteza fileurilor de aer pe extrados

43. Oxidarea unei piese: a. îi degradează aspectul b. trădează o slăbire a carecteristicilor de rezistenţă ale acesteia c. scade doar preţul de vânzare al aparatului 44. Depăşirea masei maxime admise la decolare: a. are drept consecinţă doar diminuarea performanţelor aparatului b. este interzisă întrucât atrage depăşirea rezistenţei structurale c. nu are consecinţe 45. Pasul real al elicei este: a. diferenţa dintre pasul geometric şi alunecarea elicei b. diametrul cercului descris de vârfurile palelor c. distanta parcursă de elice în aer, într-o singură rotaţie, pe direcţia axială 46. Rolul trimerilor este: a. de a reduce efortul (la manşă) depus asupra comenzilor b. nu se utilizează la avioane c. de a permite viraje cu viteză mică 47. Elementele structurii unei aripi sunt: a. săgeata, alungirea, profilul, anvergura b. lonjeroane, lise, nervuri, traverse, înveliş c. grinzi, conducte, racorduri, splint 48. Cuplul reactiv al elicei se manifestă prin: a. tendinţa avionului de a se înclina în partea opusa mişcării de rotaţie a elicei b. menţinerea aripii la orizontală c. tendinţa avionului de a se înclina în partea mişcării de rotaţie a elicei 49. Principiul de funcţionare al variometrului se bazează pe: a. viteza de variaţie a presiunii statice la creşterea/scăderea înălţimii b. viteza de variaţie a presiunii dinamice la creşterea/scăderea înălţimii c. principiul vaselor comunicante 50. La bordul avionului măsurarea (captarea) presiunilor statică şi dinamică se realizează cu: a. fante de bord de atac b. instalaţia de presurizare c. tubul Pitot

51. Părţile fixe ale motorului sunt: a. cilindri, carterul b. piston, bielă, arbore cotit c. nici a), nici b) 52. Un motor cu puterea de 40 kW are: a. 40 C.P. b. 54,8 C.P. c. 50 C.P. 53. La înclinarea aeronavei spre stânga a. eleronul stâng coboară şi cel drept se ridică b. eleronul stâng se ridica şi cel drept coboară c. eleronul stâng coboară şi cel drept rămâne orizontal 54. Vitezometrul determina IAS prin: a. măsurarea presiunii dinamice a aeronavei b. măsurarea diferenţei dintre presiunea statică şi cea dinamică c. măsurarea diferenţei dintre presiunea dinamică şi cea statică 55. Carterul unui motor poate fi: a. plin cu ulei sub presiune b. uscat presurizat c. plin cu ulei la presiune atmosferică 56. Compensatorul altimetric al unui carburator acţionează la: a. creşterea presiunii atmosferice, asupra debitului de combustibil b. scăderea presiunii atmosferice, asupra debitului de combustibil c. variaţia altitudinii avionului, asupra debitului de amestec carburant 57. Carburantul utilizat la motoarele de aviaţie poate fi: a. benzină de aviaţie AVGAS 100 LL b. benzină auto cu plumb sau fără plumb având cifra octanică stabilită prin specificaţiile motorului c. benzină aviaţie CO 80 58. Consemnarea lucrărilor periodice regulamentare se face în: a. carnetul de zbor b. fişa de navigaţie c. livretul aeronavei

59. Ce reprezintă celula avionului? a. fuzelajul şi aripile b. avionul în întregime c. întregul ansamblu mai puţin motorul 60. Ce rol are compensatorul mobil de pe profundor (trimerul)? a. de a suplimenta cursa manşei faţă spate b. de a reduce efortul de pe manşe în zbor când avionul e greu sau uşor de bot c. de a regla centrajul avionului 61. O elice are pasul geometric 1.54. Aceasta înseamnă că: a. diametrul elicei este de 1,54 m b. la o rotaţie completă elicea înaintează teoretic 1.54 m c. elicea are un unghi de 1,54 grade 62. Ce este coarda unui profil aerodinamic? a. linia curbă care defineşte extradosul b. linia ce uneşte bordul de atac cu bordul de fugă c. unghiul de bracaj al eleroanelor 63. Ce este unghiul de săgeată al unei aripi? a. unghiul format de cele două planuri cu planul orizontal b. unghiul format de bordul de atac cu axa transversală c. unghiul de bracaj al flapsului 64. Un tren de aterizare triciclu are: a. roată de bot cu bechie b. tren principal şi roată de bot c. tren principal şi bechie 65. Încălzirea carburatorului în zbor are rol de: a. a preveni oprirea motorului iarna b. a preveni depunerea gheţii în carburator c. a preveni răcirea carburatorului sub valoarea la care îngheaţă benzina 66. Ce organ al avionului produce tracţiunea? a. aripa b. motorul c. elicea

67. Ce rol are torsionarea geometrică a elicei? a. reduce zgomotul elicei la capătul ei b. asigură pasul constant pe toata lungimea palei c. măreşte rezistenţa palelor elicei 68. Ce înţelegeţi prin raportul putere greutate 0.4 ? a. raportul dintre tracţiunea şi greutatea avionului b. raportul dintre greutatea echipajului şi puterea motorului c. raportul dintre greutatea motorului şi puterea acestuia 69. Întru-un picaj cu maneta de gaza în aceeaşi poziţie, ce va face turaţia motorului : a. b. c. d.

va creste iar viteza avionului va scade va rămâne constantă indiferent de viteza avionului va creste dacă se permite creşterea vitezei de zbor va descreşte atâta timp cât maneta de gaze rămâne neschimbată

70. Care din definiţiile de mai jos referitor la parametrii unei elicei sunt corecte ? a. unghiul palei este unghiul dintre coarda profilului şi axul longitudinal al avionului b. viteza critică la vârful de pală este viteza la care decroşează fileul de aer de pe suprafaţa palei c. pasul geometric este distanţa teoretică parcursă de o elice la o rotire completă d. unghiul palei este unghiul dintre coarda profilului şi axa verticală a avionului 71. Aripa unui avion se angajează atunci când : a. b. c. d.

viteza indicată este sub minim unghiul de atac critic a fost depăşit curgerea laminară de pe aripă devine turbulentă aripa este expusă unui factor de sarcină G prea mare

72. Un eleron poate fi compensat aerodinamic prin : a. b. c. d.

realizând un unghi de bracare mai mare la eleronul care coboară ataşând o greutate în partea de jos şi puţin în faţa eleronului având balamalele eleronului în spatele bordului de atac al acestuia introducerea unor arcuri readucătoare pe circuitul cinematic al comenzii eleronului 73. Amplasarea flapsurilor la aripa avionului are rolul de : a. sa mărească portanţa, rezistenţa la înaintare şi viteză b. sa mărească portanţa rezistenţa la înaintare şi concomitent reducerea vitezei de angajare c. sa mărească rezistenţa la înaintare, încărcătura pe aripa şi unghiul de angajare d. sa mărească portanţa, sa scadă rezistenţa la înaintare şi viteza de angajare

74. Care dintre următoarele organe asigură stabilitatea verticală a aeronavei ? a. b. c. d.

motorul aripa deriva stabilizatorul orizontal

75. Dacă viteza indicată la un avion creşte de la 50 la 100 km /h atunci rezistenţa la înaintare va creşte: a. b. c. d.

de patru ori de şase ori de două ori de 3 ori

76. Când acţionaţi eleroanele în afara poziţiei neutre : a. eleronul care urcă cauzează o creştere a rezistenţei induse b. rezistenţa indusa rămâne aceeaşi, eleronul care urca cauzează o mica creştere a rezistentei la înaintare comparativ cu cel care coboară c. amândouă vor cauza o creştere a rezistenţei induse d. eleronul care coboare va cauza o creştere a rezistentei induse 77. Presiunea statica acţionează : a. b. c. d.

paralel cu curgerea aerului paralel cu presiunea dinamică în toate direcţiile înspre suprafaţa Pământului

78. Dacă mărim unghiul de atac peste valorile unghiului de angajare : a. b. c. d.

portanţa şi rezistenţa la înaintare scad portanta va scădea şi rezistenţa la înaintare va creşte portanta va creşte şi rezistenţa la înaintare va scădea portanta şi rezistenţa la înaintare vor creste

79. Unghiul de atac al unei elicei cu pas fix : a. b. c. d.

este mai mic în decolare decât în zbor de croazieră este optim în zbor este optim în zbor de croazieră stabilizat scade odată cu scăderea vitezei la un regim de RPM constant

80. De ce unghiul de atac la o elice descreşte de la rădăcină la vârf? a. ca sa compenseze schimbarea din secţiune groasa la rădăcina în secţiune subţire la vârf b. ca sa mărească tracţiunea la rădăcină c. ca sa compenseze viteza mare de la vârful palei d. pentru ca pe toata lungimea palei pasul geometric sa fie acelaşi 81. La decolare controlul pe direcţie a unui avion cu bechie va fii afectat de: a. b. c. d.

efectul giroscopic şi efectul de tracţiune asimetrică al palelor cuplul reactiv al elicei şi efectul rotativ al fluxului de aer generat de elice ambele fenomene a) şi b) nici unul din fenomenele a) şi b)

82. În timpul rulajului pentru decolare ce efect va avea cuplul reactiv al elicei când sensul de rotaţie este în sensul acelor de ceasornic (privit din cabină ) a. b. c. d.

greutatea pe roata stângă descreşte iar pe roata stângă creşte greutatea pe roata stângă creşte iar pe roata stângă rămâne constantă greutatea pe roata stângă creşte iar pe roata stângă descreşte greutatea pe roata dreapta creşte iar pe roate stângă descreşte

83. Odată cu accelerarea pentru decolare a unui avion cu elice constant speed: a. b. c. d.

ughiul de atac al palelor va scădea iar turaţia RPM va rămâne constantă unghiul palelor creşte menţinând rpm. constant unghiul de atac al palelor rămâne constant şi RPM creşte viteza periferică a vârfului de pală descreşte progresiv

84. Altimetrul a. conţine o capsulă barometrică într-o carcasă conectată la o sursă de presiune statică care se contractă în timpul coborârii b. conţine o capsulă barometrică care se destinde în timpul coborârii c. constă într-un instrument cu carcasa sigilată care se conectează la o sursa de presiune statică d. conţine capsula parţial deschisă care se destinde în timpul coborârii 85. Dacă în timpul coborârii sursa de presiune statică se blochează atunci : a. b. c. d.

vitezometrul va indica mai mult iar altimetrul mai puţin vitezometrul va indica mai puţin iar altimetrul mai mult ambele instrumente vor indica mai mult ambele instrumente vor indica mai puţin

86. Dacă în timpul unei coborârii se blochează sursa de presiune statică atunci variometrul va : a. b. c. d.

continua să arate ultima indicaţie va indica urcare va indica coborâre va indica valoarea 0 în permanenţă

87. Profilul aerodinamic e conceput ca să producă portanţă rezultată din : a. b. c. d.

depresiune pe intrados şi presiune pe extrados presiune pe intrados şi depresiune pe extrados vacuum dedesubtul aripii şi presiune mărită pe extrados Presiune mărita pe bordul de atac şi depresiune pe bordul de fugă

88. Ce reprezintă ‘’S’’ şi ‘’q’’(ro) în ecuaţia portanţei a. b. c. d.

presiunea statică şi coarda medie aerodinamică anvergura aripii şi presiunea dinamică suprafaţa aripii şi presiunea dinamică suprafaţa aripii şi densitatea aerului

89. Ce reprezintă raportul de compresie (teoretic) al unui motor Otto (cu aprindere prin scânteie) ?

90. Efectuaţi o schiţă cu principiul constructiv al unui vitezometru (anemobarometric), descrieţi modul de funcţionare al acestuia, indicând pe schiţă inclusiv parametrii fizici de bază care determină funcţionarea acestuia.

91. Se numeşte bord de atac: a. partea din faţă a celulei b. partea din spate a aripii c. partea din faţă a aripii

92. Se numeşte bord de scurgere/fugă: a. partea din spate a celulei b. partea din spate a aripii c. partea din faţă a aripii 93. Extradosul aripii este a. partea din faţă a aripii b. partea superioară a aripii c. partea inferioară a aripii 94. Eleroanele sunt: a. două suprafeţe mobile aflate pe bordul de scurgere al aripii în apropierea extremităţilor acesteia b. constituite din ansamblul suprafeţelor verticale situate în parte posterioară al ULMului c. fixate pe bordul de scurgere al aripii aproape de centrul aparatului 95. Profundorul este o suprafaţă: a. mobilă şi în general situată în partea posterioară a unui ULM b. fixă şi orizontală situată în partea posterioară a unui ULM c. mobilă fixată pe bordul de scurgere al aripii 96. Pe un ULM multi-axe comanda ce permite acţionarea profundorului este: a. manşa, deplasând-o în lateral b. manşa, deplasând-o faţă – spate c. palonierul 97. Apăsarea palonierului determină: a. bracarea direcţiei spre stânga b. bracarea eleronului drept în sus c. bracarea direcţiei spre dreapta 98. Asieta este unghiul cuprins între: a. traiectoria şi axa longitudinală a ULM-ului b. traiectoria şi coarda profilului c. axa longitudinală şi orizontală 99. Înclinarea este unghiul cuprins între: a. perpendiculara pe planul de simetrie şi orizontală b. perpendiculara pe planul de simetrie şi verticală

c. traiectoria Ĺ&#x;i axa longitudinală

A

B C

D

100. În schema de mai înainte, A reprezintă: a. anvergura b. coarda c. lungimea 101. Rodajul motorului: a. nu este indispensabilă pentru motoarele în doi timpi b. se face în acelaşi mod pentru toate motoarele c. este indispensabil să se facă urmând recomandările constructorului 102. Reglarea calităţii carburaţiei: a. permite doar diminuarea consumului de carburant b. este necesară pentru obţinerea puterii maxime a motorului c. nu influenţează performanţele unui ULM 103. Bujiile de aprindere: a. nu au caracteristici particulare b. au toate aceleaşi dimensiuni c. nu pot fi schimbate între ele tot timpul chiar dacă au aceleaşi dimensiuni 104. Întreţinerea unui ULM: a. nu se face decât prin verificări periodice b. nu poate fi efectuată de pilot c. se efectuează prin verificări periodice şi/ sau oricând necesitatea se face resimţită 105. Operaţiile de întreţinere: a. nu privesc motorul b. se efectuează pe întreaga aeronavă c. se efectuează doar asupra pieselor care se strică 106. Vibraţiile: a. nu sunt produse de motor b. pot fi amplificate de fenomenele de rezonanţă c. nu dăunează structurii

107. Toba de eşapament: a. nu este supusă vibraţiilor graţie fixării sale b. trebuie verificată frecvent c. nu poate provoca pagube în timpul pierderii 108. Dacă o piesă a fost supusă unui efort ce a depăşit limita de elasticitate: a. trebuie schimbată b. trebuie reparată c. putem continua să zburăm aşa 109. Efectuaţi schiţa constructivă a unui tub Pitot, figuraţi presiunile care acţionează asupra acestuia, denumirea lor, abrevierile acestora precum şi relaţia dintre ele.