Evenimentele lunii decembrie!

Sãrbãtori fericite!

www.pro­fun.ro

Pro FUN ­ NOIEMBRIE 2011 ­ pag. 2

pag. 3 ­ Pro FUN ­ DECEMBRIE 2011

1 Decembrie Ziua Naþionalã a României! Acum 93 de ani, cei 100.000 de români adunaþi la Alba­Iulia nu aveau luxul de a se gândi dacã sunt sau nu patrioþi.

Pentru ei, abia ivita Românie era cu adevãrat patrie, nu o þarã în care, întâmplãtor, s­au nãscut. Ce­i drept, acei oameni nu mãsurau patriotismul în câºtiguri. Azi, suntem poate printre puþinele popoare din lume pentru care propriul nume are nuanþe peiorative. Mulþi români sunt grãbiþi sã emigreze, unii au fãcut­o deja, îndemnaþi pânã ºi de conducãtorii statului. La 22 de ani de la revoluþie, naþionaliºtii încep sã disparã. E timpul sã ne simþim bine ca români, sã nu trecem prin lume cerându­ ne scuze pentru ceea ce suntem. Eºti patriot doar pentru cã strigi sus si tare La multi ani ! când vine 1 Decembrie? Am eu niste spiriduºi pe creier care îmi spun cã pentru a fi patriot, îþi trebuie mai mult decât o zi pe an. La fel cum ideea de a fi mai bun de Crãciun a început sã devinã complet agasantã. Ar trebui sã fim mai buni tot anul, nu doar în decembrie. De ce sã ne împãcãm de Crãciun cu toatã lumea? Nu ne putem împãca ºi în august? De ce sa dãm SMS­uri la toatã agenda sau sã primim felicitãri virtuale de la necunoscuþi doar 1 zi pe an? Eu propun sã ne luãm o primã de Crãciun (cine o mai primeºte, desigur) ºi în aprilie (dar nu pe 1). Hai cã m­am transformat în Grinch, ºtiþi voi, ãla de­a furat Crãciunul, iar verdele nu mã prinde deloc. Poate ego­ul nostru pur ºi simplu nu suportã 365 de zile de însufleþire patrioticã ºi nici nu putem fi mai buni atât amar de timp.

Noiembrie? O lunã plinã de evenimente. Cora ºi­a onorat programul: 19 ­ 20 noiembrie ­ Uniforme în slujba cetãþeanului , concert Anna Lesko în data de 19, precum ºi un târg de antichitãþi Drobeta Antica 25 ­ 27. Ba chiar s­a mecenizat, preluând din mers, în 29 noiembrie, concertul Filarmonicii din Craiova, abandonat de responsabilii care îl anunþaserã la Casa Tineretului. Maia Morgenstern a rãmas o femeie singurã pe aceiaºi scenã deoarece nevastã­mea nu s­a mai mãritat, rãzgândindu­se în ultimul moment.

Festivalul de muzicã uºoarã Iulian Andreescu a þinut sã se desfãºoare într­o locaþie surprinzãtoare, Club Equinox, cu 2 nume grele, Andreea Balan ºi Alex Velea, dar ºi participanþii au fost la înãlþime. Tot Equinox ne­a mai oferit nopþi incendiare alãturi de LLP, Chris Mayer dar ºi o ediþie Sensation White. La Sala Polivalenta ne­am bucurat din nou de handbal, Trofeul Carpaþi. Spectacol total, mai ales cã echipa Pro FUN ­ DECEMBRIE 2011 ­ pag. 4

naþionalã a terminat câºtigãtoare. Pentru Undrea (adicã decembrie, da?) se anunþã inaugurarea complexului pietonal din zona Criºan, precum ºi evenimente interesante în marile centre comerciale. La Carrefour concert Andra în 20 decembrie; la Cora, din 3 pânã în 17 decembrie vom avea evenimente ºi piese de teatru pentru copii, carnaval, târg (de Crãciun, normal), concerte de colinde ºi Radu Ile. Isteria Sãrbãtorilor a început deja (încã de la jumãtea lui noiembrie!), aºa cã în toate magazinele se aud numai clopoþei ºi colinde, câteva ever­green­uri de sezon (aceleaºi în fiecare an), primãria a împodobit oraºul cu ghirlande luminoase ºi brazi, localurile vã îmbie cu oferte de petrecere a nopþii dintre ani, în curand o sã­nnebunim cu toþii ºi n­o sã mai putem intra în cel mai neînsemnat butic, ca sã ne cumpãrãm un pachet de þigãri, fãrã sã ne expunem riscului de a fi cãlcaþi în picioare, urmeazã o lunã în care va trebui sã ne bucurãm la comandã ºi în care vom fi îndemnaþi obsesiv sã mâncãm ºi sã bem pânã ne ia ambulanþa. Ipocrizia va fi ridicatã la rang de artã, sub toate formele ei.

Politicienii vor oferi mici atenþii bãtrânilor ºi orfanilor pentru cã sunt pãtrunºi de spiritul Moºului, nu pentru cã urmeazã alegeri la anul. Magazinele ne vor asalta cu promoþii din acelasi motiv, nu pentru cã oricum îºi vor face planul într­o singurã lunã pentru mult timp de acum înainte. Chiar ºi noi vom face cadouri apropiaþilor absolut altruist, nu pentru cã vom aºtepta nerãbdãtori sã desfacem pachetul primit la schimb. Crãciunul este din ce în ce mai mult marketing pur ºi mai puþin sãrbãtoarea naºterii Domnului.

Din câte ºtiam eu, Moº Crãciun e bãtrânelul acela simpatic, plinuþ, care se deplaseazã cu sania (ecologic adicã), împãrþind daruri copiilor dupã gradul de cuminþenie. Omul ar trebui sã vinã în seara de Ajun, sã coboare pe horn sau sã inventeze ceva pentru cei care nu au horn, sã lase cadourile ºi sã o taie mai departe, fãrã ca noi sã­l vedem. Mã întreb oare ce zice un copil de 5 ­ 6 ani când vede în fiecare magazin, în fiecare vitrinã ºi la fiecare televiziune câte un moº? Parcã nu mai þine povestea, nu? Dar când acelaºi pici merge cu tãticul din dotare, de mânã la cumpãrãturi ºi vede o Crãciuniþã tunatã la care face concurs de holbat cu tatãl?

Nu cred cã mai înþelege mare lucru. Cred cã ar trebui schimbatã povestea. Sau suplimentat Crãciunul. Încã unul, mai în varã, ar fi perfect.

Crãciun fericit vã urez, aºadar, cu pãrere de rãu cã nu sunt primul! Ca sã fi fost primul, trebuia sã vã urez prin august! Aloo! Zâmbiþi! Bucuraþi­vã! Fiþi entuziaºti! Vin sãrbãtorile, vine Crãciunul! Adio, deci, pe curând (adicã la anul) ! Voi dragii mei, alegeþi sã fiþi pro­fun, pentru cã de figuri triste e plinã lumea.

Citiþi ºi daþi mai departe!

Ho, ho, ho!

PS: De petrecerea de Revelion nu mai am loc, dar lasã cã ne povestim în ianuarie.

Informaþii ºi rezervãri: Calea Timisoarei nr.180, tel. 0352­405653 pag. 5 ­ Pro FUN ­ DECEMBRIE 2011

pag. 7 ­ Pro FUN ­ NOIEMBRIE 2011

Pro FUN ­ DECEMBRIE 2011 ­ pag. 8

pag. 9 ­ Pro FUN ­ DECEMBRIE 2011

Tradiþii ºi obiceiuri de Crãciun

La români, sãrbãtorile de iarnã, îndeosebi cele de Crãciun sunt adevarate sãrbãtori de suflet. Amintirile copilãriei ce ne revin puternic în minte ºi suflet, zãpezile bogate ºi prevestitoare de rod îmbelºugat, colindele ºi clinchetele de clopoþei, mirosul proaspãt de brad, dar ºi de cozonaci, nerãbdarea aºteptãrii darurilor sub pomul de iarnã, toate creeazã în sânul familiei o atmosferã de basm, liniºte sufleteascã ºi iubire.

De la Sfântul Nicolae ºi pânã la Sfântul Ion, românii se simt în sãrbãtori. Cel mai aºteptat este însã, Crãciunul, considerat ca sãrbatoare a naºterii Domnului. Oamenii au cultivat­o de­a lungul timpului, creând tradiþii ºi obiceiuri adaptate culturii lor specifice.

Crãciunul mai este numit ºi sãrbãtoarea familiei; este ocazia când toþi se reunesc, pãrinþi, copii, nepoti îºi fac daruri, se bucurã de clipele petrecute împreunã în jurul mesei, cu credinþa cã prin cinstirea cum se cuvine a sãrbãtorilor vor avea un an mai bogat.

La sate, îndeosebi, sunt pãstrate mult mai bine datinile acestei perioade a anului. Una dintre cele mai rãspândite datini la romani este colindatul, un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri ºi gesturi. Astfel în ajunul Crãciunului, cete de colindãtori, costumate tradiþional, ureazã pe la casele gospodarilor pentru sãnãtate, fericire ºi prosperitate, împlinirea dorinþelor în noul an.

Pe langã colindele religioase existã vechi colinde laice cum sunt: Capra, Ursul, Cocostarcul, Caiuþii. Acestea sunt în fapt, jocuri cu mãºti ºi costumaþii speciale confecþionate de meºteri locali ºi care ironizeazã personajele negative ale lumii satului. Colindãtorii sunt aºteptaþi în casele lucind de curãþenie ºi frumos împodobite ºi sunt rãsplãtiþi de gospodari cu covrigi, fructe, nuci, colãcei sau chiar bani.

Cei adulþi sunt invitaþi la o þuica fiartã, vin ºi cozonac. Se aud deasemeni colinde precum: Steaua sus rãsare, Bunã dimineaþa la Moº Ajun, O ce veste minunatã.

Sãrbãtoarea Naºterii Domnului este marcatã de numeroase tradiþii. Începând din ajunul Crãciunului, uliþele satelor rãsunã de glasurile cetelor de colindãtori. Purtând costume tradiþionale ºi traiste cât mai încãpãtoare, aceºtia merg din casã în casã, pentru a le ura oamenilor fericire ºi prosperitate. Colindele sunt de douã feluri: religioase ºi laice. Subiectele celor religioase se referã de cele mai multe ori la Iisus Hristos. Pe de altã parte, colindele lumeºti au un caracter liric ºi deseori sunt improvizate de colindãtori, în funcþie de gazda pentru care cântã .

Etnografii spun cã, copii de pânã la 7­8 ani umblã cu colindeþul în ajunul Crãciunului: Colindeþ, colindeþ, daþi bomboane în coºuleþ .

Pro FUN ­ DECEMBRIE 2011 ­ pag. 10

Când însereazã, încep sã umble pe la case ºi cetele de colindãtori adulþi. Cei maturi umblã cu colinde foarte vechi. În partea de sud a Basarabiei se umblã chiar cu colindul precreºtin laic, de gospodar, de casã, de prunc, de fatã, de flãcãu, de logodiþi.

De la Crãciun ºi pânã la Boboteazã colindãtorii umblã cu steaua, care vesteºte Naºterea lui Iisus. În unele locuri se întâlneºte cântarea religioasã numitã Vecleem , sau Irozii , o dramã religioasã care înfãþiºeazã misterul Naºterii Domnului în toate fazele sale. Pe lângã aspectul religios al colindelor, în timp a evoluat ºi partea laicã a acestei tradiþii. În unele locuri este obiceiul ca flãcãii sã umble cu Capra, Ursul sau Cocostârcul. În aceste jocuri sunt practicate mãºtile confecþionate din piei sau blanã de animale ºi sunt ironizate personajele rele. Cu aceastã ocazie, gazda împarte colindãtorilor covrigi, nuci, mere ºi colãcei, pe care gospodinele le frãmântã din timp cu prilejul Crãciunului.

Douã elemente nelipsite din perioada sãrbãtorilor de iarnã sunt Moº Crãciun ºi pomul de Crãciun.

Pentru bãnãþenii vestea despre Naºterea Domnului este adusã printr­un ritual aparte Colindatul cu cãluþul. În satele maramureºene dupã slujba de la bisericã localnicii ies sã vadã jocul moºilor. Dupã ce au colindat toatã noaptea de ajun, copiii ºi feciorii îºi iau bicele din chui, se mascheazã ºi ies pe uliþele satului. Nimeni dintre cei nimeriþi în cale nu scapã fãrã sã fie croit cât de puþin de biciul moºililor. În termen de trei zile, moºii nu iartã pe nimeni. Cu toate aceste, nimeni nu se supãrã, înþelegând cã este vorba doar de un joc, sau un obicei nevinovat. În satele bãnãþene, înainte de lãsarea serii, feciori se adunã pe uliþa mare, unde formeazã alaiul pentru colindatul, sau mersul cu cãluþul, dintre care trei sunt magii de la rãsãrit, iar alþi trei sunt oºtenii lui Irod. Alaiul merge la fetele nemãritate, care vor sã se mãrite. Tinerii primesc în dar colaci, pãlincã ºi prãjituri. Ei au datoria sã­i înveþe ºi pe cei mici obiceiul cãluþului, pentru ca tradiþia sã fie dusã mai departe. ªi în Basrarbia oamenii sunt în aºteptarea marelui dar ­ Naºterea Domnului. În zilele din ajun ºi dupã Crãciun, de la miezul nopþii ºi pânã la revãrsatul zorilor, în oraºe ºi sate rãsunã glasurile colindãtorilor. Casele sunt fãcute lunã, brazii sunt împodobiþi, iar gospodinele îºi rãsfaþã familiile cu bucate speciale.

Pro FUN ­ DECEMBRIE 2011 ­ pag. 12

pag 13 ­ Pro FUN ­ DECEMBRIE 2011

Pro FUN ­ DECEMBRIE 2011 ­ pag. 14

pag 15 ­ Pro FUN ­ DECEMBRIE 2011

TEATRUL NAÞIONAL TIMIªOARA

Pro FUN ­ DECEMBRIE 2011 ­ pag. 16

Vineri 2 decembrie 2011, ora: 18:30 O noapte furtunoasã de I. L. Caragiale Sâmbãtã 3 decembrie 2011, ora: 18:30 O noapte furtunoasã de I. L. Caragiale Duminicã 4 decembrie 2011, ora: 18:30 ”Tartuffe” de Molière Luni 5 decembrie ­orele 11,00 si 13,00 DETECTIV PE PORTATIV Marþi 6 decembrie 2011, ora: 18:30 Legãturi de sânge Miercuri 7 decembrie 2011, ora: 18:30 Scaunele Joi 8 decembrie 2011, ora: 18:30 cu: Ilie Gheorghe, Tamara Popescu.

Vineri 9 decembrie 2011, ora: 18:30 Doar Hamlet Sâmbãtã 10 decembrie 2011, ora: 18:30 O noapte furtunoasã de I. L. Caragiale Duminicã 11 decembrie 2011, ora: 18:30 Legãturi de sânge Marþi 13 decembrie 2011, ora: 18:30 O noapte furtunoasã de I. L. Caragiale Miercuri 14 decembrie 2011, ora: 18:30 Hoþi de Dea Loher Vineri 16 decembrie 2011, ora: 18:30 Ce mai taci, Gary? de Toma Grigorie Sâmbãtã 17 decembrie 2011, ora: 18:30 Unde­i revolverul? de Görgey Gábor Duminicã 18 decembrie 2011, ora: 19:00 CRÃCIUN VIENEZ Marþi 20 decembrie 2011, ora: 19:30 VIENNA CLASSIC CHRISTMAS

VINERI, 2 DECEMBRIE, ORA 19:00 FILARMONICA OLTENIA , Solist: FLORIN CROITORU (vioarã) DUMINICÃ, 4 DECEMBRIE, ORA 19:00 ORCHESTRA NAÞIONALÃ RADIO , solist: ALEXANDRU TOMESCU (vioarã) MIERCURI, 7 DECEMBRIE, ORA 19:00 Recital Ludwig van Beethoven VINERI, 9 DECEMBRIE, ORA 19:00 ORCHESTRA SIMFONICÃ ªI CORALA ACADEMICÃ ALE FILARMONICII OLTENIA LUNI, 12 DECEMBRIE, ORA 19:00 Concert de Crãciun Santa Claus is Coming to Town VINERI, 16 DECEMBRIE, ORA 19:00 Închiderea festivalului De la Bach la Offen­Bach Ziua Filarmonicii Oltenia (107 ani de la primul Concert al Societãþii Filarmonice din Craiova) MIERCURI, 14 DECEMBRIE, ORA 19:00 CVARTETUL CORONA ­ BRAªOV VINERI, 23 DECEMBRIE, ORA 19:00 Concert de Colinde CORALA ACADEMICÃ A FILARMONICII OLTENIA Duminicã, 27.11.2011, ora 19, CORALA ACADEMICÃ A FILARMONICII OLTENIA Marți, 29.11.2011, ora 19, Recital MIHAI UNGUREANU (pian), CRISTINA ANGHELESCU (vioarã) pag 17 ­ Pro FUN ­ DECEMBRIE 2011

pag. 19 ­ Pro FUN ­ NOIEMBRIE 2011

HOTELURI

PENSIUNI

DROBETA TR. SEVERIN

DROBETA TR. SEVERIN

Hotel Condor, Bd. Aluniº 18, Tel. 0252­311128 Hotel Traian, T. Vladimirescu, 74 Tel. 0252­311760 Hotel Continental, Carol I, Nr. 2, Tel. 0252­306730 Motel Continental, Timisoarei, 16, Tel. 0252­342144 Hotel Club G, Str. Dr. Saidac 24, Tel. 0252­322277 Hotel Tineretului, Crisan, Nr. 25, Tel. 0252­317999 Hotel Severin, Str. M. Eminescu, Tel. 0252­312074 Hotel Tudor, Timisoarei nr. 180, Tel. 0352­405653 Hotel Clipa, Str. Brâncoveanu 165, Tel. 0352­401723 Hotel Tropical, IL Caragiale nr. 39, Tel. 0252­333023 Hotel Flora, Calea Timisoarei 179, 0252­333115 Hotel Palace, Calea Timisoarei 185, Tel. 0352­405267 Hotel Corona, Bd T. Vladimirescu

Pensiunea Ambiental, Unirii nr. 72, Tel.: 0763­619296 Pensiunea Topaz, Tudor Vladimirescu, 0252­319924 Pensiunea Bulevard, T. Vladimirescu, 0252­325448 Casa Andra, Str. George Cosbuc 2­4, 0352­401444 Pensiunea Europa, Tudor Vladimirescu, 0252­333737

ORSOVA Hotel Meridian, Str. Eroilor 12, Tel. 0252­326810 Hotel Manea, Str. Portile de Fier 14A

MUNÞII SEMENIC

BÃILE HERCULANE Hotel ROMAN, Str. Romana nr. 1, 0255­560394 Hotel Ferdinand, Piaþa Hercules nr.1, 0255­206073 Hotel GETA, Str. Castanilor nr. 2

ORªOVA Flora Hostel, Str. Portile de Fier 26A, 0252­363644 BAIA DE ARAMÃ Izvorul Rece, Sat Brebina nr. 47, Tel.: 0252­381509

Cabana Andra, Munþii Semenic, www.cabanaandra.ro CAZANELE DUNÃRII Pensiunea Melba, Dubova, Dunarii nr. 1, 0252­368080 Steaua Dunãrii, Eºelniþa, Dunãrii 1016, 0722­207918 Pensiunea Doina, Eºelniþa, Dunãrii 960, 0722­506476 Mraconia, Golful Mraconiei nr. 1208 A, 0747­ 532 718 Pensiunea Decebal, Dubova, Tel.: 0252­368032 Cabana Delfinul, Dubova, Codicea Mare 1, 0747­373697 Pensiunea Maria, Eselnita, Dunãrii 984, 0729­997 519 Pensiunea Iulia, Eselnita, Dunarii 1072B, 0722­394130 Pensiunea La Cazane, Dubova, Ponicova, 0252­368093 Casa de vacanþã Timisoreanul, Dubova, 0753­585752 Casa Alex, Eselnita, Mraconia nr. 1, Tel.: 0726­952 285 BÃILE HERCULANE Golden Spirit, Str. Castanilor nr. 1, Tel. 0255­560016 Pensiunea CHARISMA, Trandafirilor 137, 0255 561381 Pensiunea ªOIMUL, Str. Zãvoiului 104, 0255.560.653 Pensiunea El PLAZZA, Str. Vicol 10, Tel. 0255 560 768 Pensiunea PRESIDENT, Castanilor 9A, 0745 609 554 ROUA DE MUNTE, Pecinisca,165,0255.561.561 Pensiunea FOIªOR, Trandafirilor nr. 1B, 0255­561177 Pensiunea ORHIDEEA, Trandafirilor 52, 0255­560461 Pensiunea FLOARE DE COLÞ, Florilor 7,0255­560041 Pensiunea PLATINUM, Vicol, nr. 40, 0742­299916 Pensiunea ADRIAN, Trandafirilor 89B, 0255.560.141 Pensiunea Casa Maria, Zavoiului, 35A, 0255.560.838 Pensiunea DUMBRAVA, Cernei, km12, 0744.551.764 Casa LORABELLA, Str. Zãvoiului nr. 1, 0255­561796 Pensiunea MAGIC, Trandafirilor 72, 0255 560161 Casa ANADAM, Pecinisca nr. 19, 0255.560.650

Pro FUN ­ DECEMBRIE 2011 ­ pag. 20

RESTAURANTE Condor, bd. Aluniº 18, 0252­311128, 0352­405300 16,50, str. Traian nr. 50. Tel. 0252­310478 Taverna Sârbului, E 70, km 344, Tel. 0252­342211 Traian, bd. T. Vladimirescu nr. 74. Tel. 0252­311760 Caprice, bd. Aluniº.

Dunãrea, str. Crisan, nr. 23 Linz, bd. T. Vladimirescu 151 Tudor, Calea Timisoarei nr. 180, Tel. 0352­405653 Casa Andra, str Gh Cosbuc nr 2­4 Europa, Bd. T. Vladimirescu, 66 Trattoria Il Calcio, Bd T. Vladimirescu Bulevard, bd. T. Vladimirescu, 189 Good, Bd. T. Vladimirescu 56, Tel. 0252­310311 Clipa, str. Brâncoveanu, nr.165 Tel. 0352­401723 Topaz , Str. Brancoveanu, nr. 43 Tel. 0252­319924 Carol, bd. Carol I, colþ cu Cicero Tropical, str. I. L. Caragiale nr. 39 Regal Sun , Str. Matei Vasilescu 5 No Name 2011, Str. Th. Costescu, 1­5

PIZZA & FAST FOOD Portobello, Calea Tg. Jiului nr. 2 Portobello, Hypermarket Cora 16,50, str. Traian nr. 50. Tel. 0252­310478 Aurora, Horia nr. 2, 0733­910933 Exclusive, str. Alion, nr. 49A Fast Food Expres, B­dul Revolutiei nr. 2 Fast Food Expres, Str. Independenþei nr. 49 Fast Food Expres, Str. Traian nr. 84 Irish Pub, Bd Carol colþ cu Cicero Craft, str. Alion, nr. 5A Kripton, str. Criºan nr. 8 Beraria Hanovra, Independentei, Nr. 168 El Greco, Bd Revoluþiei colþ cu Orly Grigo, Bd T. Vladimirescu 126, bl. IS8 parter Trattoria Il Calcio, Bd T. Vladimirescu Fresh, Bd Revoluþiei, zona Dunãrea La Papa, Str. Decebal

Maestrul ºi Margareta ­ Mihail Bulgakov Mihail Bulgakov (n. 15 mai 1891 ­ d.

10 martie 1940) a fost un romancier ºi dramaturg sovietic de origine ucraineanã. Destinul lui Bulgakov pare guvernat de acelaºi amestec de satirã, fantastic ºi tragism care e amprenta operei sale. Urmeazã cursurile Facultãþii de Medicinã din Kiev. Dupã facultate, practicã medicina pe front, în timpul Primului Rãzboi Mondial, apoi într­o comunã de lângã Kiev. Peste un deceniu va publica Însemnãrile unui tânãr medic , în care evocã aceastã perioadã. În 1920 renunþã la cariera de medic ºi se dedicã scrisului. În 1928 începe întâia schiþã a romanului sub titlul Inginerul cu copite . În 1933 se dã citire, pentru prima datã, în public, noului sãu roman sub denumirea care l­a fãcut celebru, Maestrul ºi Margareta, romanul fiind publicat pentru prima datã în Rusia în 1966­1967.

O carte extrem de bine apreciatã de critica americanã de specialitate (poate pentru faptul cã este, într­o formã fantasticã, o satirã cu valoare perenã la adresa regimului comunist, ca ºi alte cãrþi ale lui Bulgakov). New York Times o caracteriza ca fiind unul dintre cele mai mari romane ale secolului XX . Maestrul ºi Margareta reia într­un mod creator o temã majorã, similarã celei din Faust a lui Goethe, respectiv pactul cu Diavolul , un pact în care, ca de obicei, trebuie sã fie implicatã ºi o femeie. Dealtfel, romanul chiar începe cu un citat din Faust.

Lucrarea este obsesivã, fascinantã. Îmbinarea incredibilã a elementelor satirice, tragice ºi deopotrivã fantastice, transformã un roman în aparenþã obiºnuit într­o adevãratã capodoperã. Diavolul, personaj enigmatic ce soseºte în capitala Moscovei ºi se prezintã sub pseudonimul de Woland, profesor de magie neagrã, stârneºte ºi aprinde spiritele locuitorilor moscoviþi încã din începutul romanului, odatã cu moartea lui Mihail Alexandrovici Berlioz. Simultan cu planul evenimentelor din Moscova, la care diavolul participã în mod activ, interfereazã alte douã planuri: unul situat în Ierusalim, unde Pilat din Pont îl condamnã la moarte pe Yeshua Ha­Nozri (Iisus), ºtiindu­l nevinovat; ºi un al doilea plan, desfãºurat în Moscova anului 1930, decorul derulãrii poveºtii de iubire dintre Maestru si Margareta ºi unde Maestrul scrie un roman despre Pilat din Pont, fãrã a­l duce însã la bun sfarºit. Woland, întruchiparea diavolului, devine de­a lungul romanului un personaj amuzant, stârnind situaþii mai degrabã hilare, scoþând la ivealã tot raul din oameni, fãrã a face el însuºi rau. Margareta, prototipul femeii constrânse de prejudecãþile societaþii, face un pact cu diavolul, în speranþa recuperãrii iubirii Maestrului. De asemenea, Maestrul, prototipul scriitorului ratat, necesitã ajutorul diavolului pentru a­ºi finaliza romanul. Reunind cele douã personaje, Woland îºi depaºeºte condiþia ºi îºi aratã umanitatea ºi chiar bunãtatea. Într­o lume în care rãul produs de fiinþa umanã nu mai lasã loc niciunui strop de speranþã, diavolul intervine ºi schimbã totul. Un diavol ce reuºeºte sã ilustreze perfect puterea ºi efectele ei distrugãtoare, dar totodatã supremaþia iubirii si fragilitatea umanã.

Maestrul ºi Margareta nu este chiar o lectura de vacanþã. Este o carte care naºte la rândul ei întrebãri, care schimbã de multe ori sistemele de valori ale fiecãruia dintre noi. Una peste alta este numai bunã de citit în aceastã perioadã a Sãrbãtorilor.

Lecturã plãcutã! pag. 21 ­ Pro FUN ­ DECEMBRIE 2011

Anna Lesko n. 10 ianuarie 1979, Chișinău

Anna Lesko, pe numele adevãrat Anna Stepvania Lyzhcko, s­a nãscut pe data de 10 ianuarie 1979 în Chiºinãu din Republica Moldova. Tatãl interpretei, de profesie inginer constructor, este ºi el pasionat de muzicã, cântând la o serie de instrumente, printre care acordeon sau chitarã. Lesko a fost pasionatã de dans, ea fiind prezentã într­un ansamblu de dansuri populare, continuând apoi cu dans clasic ºi modern. La vârsta de ºaptesprezece ani ea a efectuat o vizitã în România, unde a hotãrât ulterior sã se stabileascã. În anul 2000, artista a decis sã se concentreze asupra unei cariere muzicale, cântând timp de aproximativ un an în compania formaþiei Direcþia 5. În 2002 a apãrut ºi primul material discografic de studio al artistei, Flãcãri, ce conþine ºi primul ºlagãr al solistei Ard în flãcãri care a rãmas pânã astãzi unul dintre cele mai cunoscute cântece ale sale.

La scurt timp a fost lansat un al doilea album, Inseparabili, care a devenit un succes comercial, solista fiind recompensatã ºi cu un disc de aur pentru vânzãrile înregistrate. Urmãtoarele douã discuri lansate Pentru tine ºi Ispita au marcat o schimbare a stilului muzical abordat de interpretã ºi au reprezentat o consolidare a carierei lui Lesko, lucru materializat prin hituri precum Nu mai Pro FUN ­ DECEMBRIE 2011 ­ pag. 22

am timp , Lasã­mã sã cred sau Anicyka Maya . Anul trecut, artista ºi­a lansat cel de­al cincilea material discografic, intitulat Jocul seducþiei, pentru care solista a lucrat cu o serie de compozitori diferiþi. Acest album a fost precedat de douã extrase pe single, Balalaika ºi In My Bedroom . În paralel cu activitatea muzicalã, Lesko a fãcut o pasiune pentru picturã, fiind consiliatã în aceastã artã de personalitãþi notabile, precum Sabin Bãlaºa ºi Mircea Novac, primul felicitând­o totodatã pe interpretã pentru talentul sãu. O serie de creaþii ale sale au fost expuse în Muzeul Naþional de Artã al României. De asemenea, concomitent cu proiectele sale artistice, Lesko s­a implicat ºi în campania umanitarã 1001 România sau a fost distribuitã într­o serie de spoturi televizate pentru diferite produse.

Sursa: http://ro.wikipedia.org

CLUB & PUB Club Kripton, str. Criºan nr. 8 Club Equinox, Splai M. Viteazul (langa OMV) Club 70, bd. Revolutiei, Peco Crihala Tiki Taka Barcelona, Complex Dunãrea Club Diplomat, Str. Dr. Babeº nr. 44C. Club G, Str. Dr. Saidac 24 Irish Pub, Bd Carol I

www.piataseverineana.ro www.drobetapress.ro www.drobetaturnuseverin.eu www.sahul.ro

COFFEE Aurora, Horia nr. 2 Pop s Cafe, Severin Shopping Center, Soho Cafe, Str. Criºan nr. 36 Barcelona Cafe, Bd Carol (parc) Cristin e Caffe, Str. Iuliu Maniu nr. 3, Good, Bd T. Vladimirescu 26 Sweet Coffe, bd. T. Vladimirescu Soul Cafe, Str. Orly Cafe Exclusive, Fortuna Severin (Interex) Decebal Caffe, Str. Horia nr. 12, et. 2 Bizzu, Str. Th. Costescu 1­3 Clipa, Str. Brâncoveanu 165 Crinu, Lângã Fântâna artezianã No Name 2011, Str. Th. Costescu, 1­5

www.pro­fun.ro

pag. 23 ­ Pro FUN ­ DECEMBRIE 2011

Sãrbãtori fericite!

www.pro­fun.ro