Platforma_Europa_este_liberala_ by Partidul National Liberal

Europa liberală lucrează pentru România!

1. Europa este liberală........................................................................................................................... 2 2. Europarlamentarii liberali lucrează pentru România.........................................................................5 2.1. Libertatea de circulaţie; spaţiul european de libertate, securitate şi justiţie...............................5 Libertatea de circulaţie şi drepturile românilor din străinătate......................................................5 Securitate în spaţiul european........................................................................................................6 Justiţie............................................................................................................................................6 Libertate.........................................................................................................................................7 2.2. Politica energetică şi de protecţie a mediului.............................................................................9 Energia şi schimbările climatice....................................................................................................9 Agricultură, energie, mediu.........................................................................................................11 Protecţia pădurilor....................................................................................................................... 11 2.3. Reglementarea şi utilizarea fondurilor europene, sprijinirea IMM-urilor................................12 Politica de coeziune şi fondurile structurale – esenţiale pentru România...................................12 Priorităţi pentru viitoarea politică regională................................................................................13 Politica pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM)............................................................... 14 2.4. Sprijinirea Republicii Moldova pe un drum european ireversibil............................................15 2.5. Afaceri externe, securitate şi apărare........................................................................................16 2.6. Protecţia consumatorilor...........................................................................................................16 2.7. Sănătate şi drepturile pacienţilor.............................................................................................. 17 2.8. Educaţie, formare, tineret......................................................................................................... 20 2.9. Reforma bugetară a Uniunii Europene.....................................................................................20

Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România!

1. Europa este liberală

Europa este liberală! Acesta nu este doar un slogan electoral, este o realitate a construcţiei europene din ultimii cincizeci de ani, la care suntem şi noi părtaşi şi contributori în ultimii ani. Principiile liberalismului stau la baza principalelor obiective ale Uniunii Europene. Ce poate fi mai liberal decât dărâmarea barierelor între ţările UE prin politica de liberă circulaţie a persoanelor, mărfurilor, capitalului şi serviciilor? Ce poate fi mai liberal decât eliminarea discriminărilor pe bază de naţionalitate, sex, religie, etc? Ce poate fi mai liberal decât respectarea principiilor concurenţei libere în cadrul politicilor economice şi industriale? De aceea, Partidul Naţional Liberal este onorat să facă parte din familia liberală europeană. Deşi este a treia forţă politică din Parlamentul European, grupul parlamentar transnaţional ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa) este cel care adesea înclină balanţa şi astfel are un rol important în definirea politicilor europene. La alegerile de duminică, 7 iunie 2009, votul românilor va putea influenţa în acest sens politica europeană pentru următorii cinci ani. Europarlamentarii PNL care vor reprezenta ţara noastră la Bruxelles şi Strasbourg vor urmări atât promovarea României şi a intereselor românilor oriunde s-ar afla ei în Europa, cât şi realizarea unor politici liberale pentru Uniunea Europeană. Cele două lucruri merg mână în mână şi nu conţin contradicţiile pe care le implică apartenenţa celorlalte partide româneşti la principalele două grupuri parlamentare din PE ("populari" şi socialişti). Astfel, liberalii români şi europeni vor continua să acţioneze pentru eliminarea barierelor care rămân în calea liberei circulaţii a persoanelor, fie ca sunt lucrători, cercetători, studenţi sau pacienţi care au nevoie de îngrijire medicală specializată într-o altă ţară. Liberalii vor promova produsele româneşti industriale sau agricole pe pieţele europene, încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii să desfăşoare activităţi transfrontaliere, iar pentru aceasta trebuie redusă birocraţia. Libertatea de a oferi servicii în UE poate fi un avantaj pentru români, iar acest lucru trebuie mai bine promovat printr-un cadru legislativ adecvat la nivel european. Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România!

Libertatea de circulaţie a capitalului a favorizat o expansiune economică fără precedent în Europa şi în România în ultimii ani. Excesele unora şi cadrul de reglementare rămas în urmă faţă de dezvoltarea pieţelor financiare au dus însă la această criză economică. Liberalii vor promova un sistem de supraveghere adecvat, coordonat la nivel european, şi unde e cazul, la nivel global, pentru a asigura o dezvoltare echilibrată şi durabilă. De asemenea, liberalii europeni sprijină extinderea accelerată a zonei euro pentru a elimina riscurile legate de variaţia cursului de schimb. Pentru liberali, libertăţile civile sunt tot la fel de importante ca şi cele economice. Nu poate exista libertate economică atunci când muncitorii sau întreprinzătorii cetăţeni români aflaţi în unele ţări UE sunt discriminaţi sau victime ale unor manifestări xenofobe. Europarlamentarii PNL vor continua să pună presiune asupra guvernelor care nu respectă legislaţia europeană în domeniu. Libertăţile trebuie apărate şi în faţa intruziunii abuzive în viaţa privată a unor guverne sau ale serviciilor de informaţii (adesea manipulate în scop politic). Criminalitatea organizată şi traficul de persoane pot fi combătute prin legislaţie şi cooperare practică corespunzătoare în UE. Libertăţile civile, protecţia minorităţilor sau a libertăţii de asociere şi expresie trebuie promovate şi în afara UE, iar gândurile şi acţiunile noastre se vor concentra pe Ucraina şi Moldova. Libertăţile noaste trebuie protejate şi prin politica externă şi de securitate comună, prin cooperarea în domeniul militar, în coordonare cu structurile NATO, prin întărirea capacităţii de intervenţie rapidă, cu resurse militare şi civile pentru situaţii de criză. Extinderea UE a constituit un mijloc eficace de asigurare a securităţii şi stabilităţii în Europa, şi de aceea grupul ALDE a fost cel mai fervent susţinător al acestui proces, şi va continua să aibă aceeaşi politică faţă de Turcia, Balcani şi, la momentul potrivit, Moldova şi alte state care aspiră la statutul de membru. Pentru a putea profita de aceste libertăţi, promovarea egalităţii de şanse este esenţială, ea nu trebuie însă confundată cu egalizarea veniturilor. Un copil născut într-un sat din România, cu acces dificil la utilităţi, la internet, la servicii medicale şi la educaţie, nu va avea, la naştere, aceleaşi şanse cu un copil născut într-o capitală vest-europeană. Prin politica regională şi de coeziune se urmăreşte îmbunătăţirea şanselor de succes pentru cei din astfel de regiuni defavorizate. Liberalii vor promova întărirea acestor politici, simplificarea accesului la fondurile europene, iar prin activitatea directă în relaţie cu autorităţile locale, IMM-urile şi ONG-urile din ţară, europarlamentarii români vor sprijini accesul la aceste fonduri. Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România!

Provocările legate de schimbările climatice, de criza energiei, de catastrofele naturale sau de asigurarea unui mediu sănătos pentru actuala şi pentru viitoarea generaţie sunt urmărite îndeaproape de liberalii români şi europeni printr-o politică durabilă în domeniul energetic şi al protecţiei mediului. Astfel, combaterea defrişărilor, încurajarea eficienţei energetice şi a energiilor regenerabile, a metodelor de stocare geologică a dioxidului de carbon, protecţia ecosistemelor rare (Delta Dunării), dar şi asigurarea securităţii aprovizionării cu energie vor fi priorităţi-cheie în următorul mandat. De asemenea, reforma graduală a politicii agricole şi rurale în ansamblu în direcţia dezvoltării durabile va fi benefică pe termen lung României, Europei, dar şi ţărilor subdezvoltate care au nevoie de o piaţă deschisă a UE pentru aşi comercializa produsele. Politica europeană nu se face însă doar la Bruxelles sau Strasbourg ci în fiecare oraş sau sat, întreprindere sau organizaţie neguvernamentală, şcoală sau universitate, primărie sau agenţie de dezvoltare regională. De aceea, europarlamentarii PNL vor aduce temele europene în dezbaterea naţională, dar şi interesele românilor în dezbaterea europeană. Vor promova imaginea României în Europa şi cunoştiinţele despre UE în România. Astfel, pe lângă proiectele incluse deja în prezentul material, din aceste contacte şi schimburi de idei, vor rezulta propuneri şi soluţii concrete la provocările şi problemele concrete întîmpinate de cetăţenii români, care pot fi abordate la nivel european. Prin activitatea în calitate de vicepreşedinţi ALDE sau ai comisiilor parlamentare, de raportori PE sau ai grupului ALDE pe subiecte de importanţă europeană, sau ca simplii membri, reprezentanţii PNL în Parlamentul European au dovedit că sunt în măsură să reprezinte excelent România şi să promoveze interesele românilor în context european. La alegerile din 7 iunie, românii pot fi siguri că votul pentru PNL este un vot pentru România.

Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România!

2. Europarlamentarii liberali lucrează pentru România

2.1. Libertatea de circulaţie; spaţiul european de libertate, securitate şi justiţie

Libertatea de circulaţie şi drepturile românilor din străinătate

De câţiva ani, imaginea românilor din Italia s-a înrăutăţit, în urma unei susţinute campanii de presă, încurajată de autorităţile italiene înainte şi după aderarea României la Uniunea Europeană. Pe fondul adâncirii crizei economice şi al comiterii unor infracţiuni cu violenţă, xenofobia împotriva românilor a crescut, iar la acest moment putem vorbi de o inrăutăţire a situaţiei, în sensul în care abuzurile autorităţilor italiene au o frecvenţă şi intensitate notabilă. Parlamentarii PNL s-au implicat personal în activităţi de susţinere a drepturilor pe care cetăţenii români, în calitatea lor de cetăţeni europeni, le au în Italia, prin legături cu ONG-uri care luptă pentru apărarea intereselor şi a drepturilor comunităţilor româneşti în Italia şi Spania, prin contacte directe, prin participarea în delegaţii ale Parlamentului European, vizite la faţa locului şi întâlniri cu oficiali italieni. Deputaţii PNL au adus subiectul pe agenda de discuţie a plenului şi a comisiei specializate a Parlamentului European, a Comisiei Europene şi vor continua să monitorizeze aceste aspecte. De asemenea, în următorul mandat, parlamentarii PNL vor urmări: • Aplicarea unui tratament egal între cetăţenii Uniunii în ceea ce priveşte piaţa muncii, pentru a se evita crearea de "cetăţeni europeni de mâna a doua"; •

Asigurarea implementării corecte a directivei privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora;

Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România!

• Informarea cetăţenilor români şi europeni cu privire la dreptul lor de a circula şi a munci în Uniunea Europeană; •

Urmărirea şi sprijinirea includerii României în zona Schengen;

•

În ceea ce priveşte vizele SUA, căutarea unor soluţii alternative la nivel european care să includă România şi alte state membre, pe principiul tratamentului egal al cetăţenilor europeni

Securitate în spaţiul european

Viziunile de securitate în cadrul NATO şi al UE sunt influenţate de doctrine care le susţin, iar în contextul luptei împotriva terorismului, ele pun în discuţie drepturile şi libertăţile individuale. Ca europeni, considerăm că în această bătălie trebuie asigurat un echilibru între forţa ripostei şi respectarea drepturilor individuale, nefiind necesare îngrădiri ale acestor drepturi pentru a da forţă reacţiei statale. În acest context, trebuie găsite soluţii pentru îmbunătăţirea activităţii Agenţiei Europene de Gestionare a Cooperării Operative ale Frontierei Externe a statelor membre ale UE (FRONTEX), utile în finalizarea proiectului de securizare a frontierelor în ţara noastră. În proiectul pregătirii următoarelor etape ale gestionării frontierelor în UE, putem avea un punct de vedere important în proiectul călătorilor înregistraţi, cât şi programul internaţional de control accelerat al călătorilor, ca posibile modele pentru statele membre. Justiţie

În Uniunea Europeană se poartă de câţiva ani discuţii foarte serioase care vizează crearea unui spaţiu nu doar de securitate, ci şi de justiţie, la nivel european. Acest lucru nu înseamnă că nu vor mai exista sisteme de drept individuale în statele membre, nici că se va reuşi o armonizare a legislaţiilor naţionale. Statele membre ale UE ţin foarte mult la identitatea lor în acest domeniu.

Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România!

În acelaşi timp, a devenit evident că libertatea de mişcare existentă în UE, de altfel principiu fundamental de funcţionare a Uniunii, ca şi existenţa spaţiului Schengen, au şi consecinţe negative, printre care o creştere a criminalităţii transfrontaliere, care se manifestă în situaţii penale din cele mai grave, de la traficul de fiinţe umane, la traficul de droguri, la acţiuni teroriste etc. Acest lucru a făcut ca, în ultima perioadă, să se legifereze mult la nivelul UE, cu contribuţia directă a PE, în sensul adâncirii cooperării între statele membre, între diversele structuri cu rol în investigaţii de acest tip. Acest tip de cooperare este de maximă importanţă şi în timp, 5-10 ani, ar putea duce chiar la crearea unui tip de "procuror" la nivel european şi eventual la o jurisdicţie europeană în domeniul terorismului şi al criminalităţii transfrontaliere, ceea ce lipseşte în momentul de faţă (cu consecinţe negative şi în privinţa sancţionării celor vinovaţi, dar şi a respectării drepturilor persoanelor suspecte de a fi comis astfel de fapte). Pentru România acest spaţiu de justiţie european ar fi extrem de important, din mai multe puncte de vedere: -

În condițiile in care reforma justiției se tot lasă a șteptata, aceasta cooperare judiciara in domeniul combaterii criminalită ții ar putea fi văzută ca parte a unei reforme a sistemului de afară spre interior, ceea ce oricum ar fi in avantajul României şi al cetățenilor ei;

Eforturile legislative si de practica in vederea cooperării in aceasta materie contribuie enorm la întărirea încrederii între magistra ții din diferitele ţări, contribuind la însăşi responsabilizarea magistra ților români incluşi în astfel de acțiuni;

La nivel european se adoptă legislație care are drept scop recunoa șterea hotărârilor judecătorești în domenii din cele mai sensibile, ceea ce este extraordinar pentru creșterea încrederii în justiția din Romania; fără o astfel de responsabilitate faţă de instanțele de judecată din diferite state ale UE, cu greu vom asista la o trezire a conștiinței multor judecători români; obligațiile pe care şi le asumă implicit prin legisla ția europeană vor constitui mult mai repede un factor de responsabilizare care va duce la imbunatăţirea actului de justiție.

Libertate

În ceea ce priveşte dezbaterile recente şi controversate privind protecţia datelor şi problematica legată de datele biometrice, se impune, dat fiind faptul Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România!

că siguranţa acestui tip de date nu este absolută şi că acestea nu sunt în toate cazurile corecte, realizarea unor proceduri alternative şi a unor profiluri de risc temeinic elaborate. Ar fi necesară crearea unui protocol-standard pentru folosirea şi schimbul de informaţii privind datele biometrice, a unor acorduri privind controlul interfeţei pentru descrierea modului în care va fi folosit protocolul şi elaborarea unui standard de calitate în utilizarea acestor date pentru a se evita divergenţele în materie de acceptare dintre diferitele state membre ale Uniunii Europene. Lupta împotriva terorismului şi a criminalității organizate trebuie să se realizeze cu respectarea drepturilor persoanelor suspecte, ale inculpaților, ale condamnaților şi, evident, ale victimelor şi chiar potențialelor victime. Marea Britanie este doar un exemplu de stat care a fost recent condamnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru legislația excesivă şi practica abuzivă în materia interceptării comunica țiilor şi a lipsei de protecție a datelor personale. În acelaşi timp, ea este clar promovată de membrii PPE din Parlamentul European, ca şi de cei care se situează mai la dreapta decât PPE sau chiar spre extremă dreapta. Pe fondul adâncirii crizei economice şi al creşterii criminalităţii, foarte probabil se va mări şi numărul acestor deputați în PE, context în care bătălia pe care ALDE o duce pentru “salvarea drepturilor omului” este cu atât mai importantă. Legislaţia pe care o adoptă PE trebuie să reflecte tocmai grija pentru respectarea drepturilor omului. Nevoia de a avea reglementări care să respecte, să protejeze drepturile omului şi să sancționeze ferm şi imediat orice violare a acestora este evidentă în România. La noi, legislaţia încă lasă de dorit, pe alocuri s-a deteriorat în ultimii ani. E vorba şi de acţiunea Parchetului şi a Poliţiei, potrivit Codului de procedură penală, dar şi puterile uriaşe pe care le au serviciile de informații de tot felul de a pătrunde fără probleme în viaţa noastră privată, făcând doar jocuri politice murdare. De aceea trebuie adoptate reglementări bune la nivel european, care să fie adecvat transpuse în legislația internă a României.

Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România!

2.2. Politica energetică şi de protecţie a mediului În ultimii ani, o serie de evenimente au adus domeniul energiei şi al protecţiei mediului pe unul din primele locuri în atenția publicului. Energia şi schimbările climatice

Schimbările climatice devin din ce în ce mai mult o realitate care nu mai poate fi ignorată. Măsurile de luptă împotriva schimbărilor climatice nu trebuie percepute ca un inamic al competitivităţii. În realitate, există o legătură directă între politicile în materie de energie, mediu şi competitivitate: -

Susţinerea acelor măsuri de combatere a schimbărilor climatice, ce vor ajuta România să îşi reducă emisiile şi în acelaşi timp să devină mai competitivă în noua ordine economică globală, bazată pe eficienţă energetică, emisii reduse de carbon şi respect pentru mediul înconjurător.

- Implementarea pachetului pe energie şi schimbări climatice va fi o mare provocare pentru România şi este necesar să sprijinim operatorii pentru ca această legislaţie să aibă rezultatele scontate. -

Îmbunătăţirea standardelor de mediu ale produselor. Sistemele actuale de producţie şi consum duc la epuizarea accelerată a resurselor naturale. Trebuie să eficientizăm consumul de resurse per ansamblu şi să reducem impactul produselor asupra mediului atât în faza de producţie, consum cât şi de reciclare.

Pregătirea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Instituţiile europene ar trebui să investească mai mult în studierea aprofundată a efectelor schimbărilor climatice asupra diferitelor sectoare precum agricultura, silvicultura, turism, construcţii, transport şi promovarea unor soluţii adaptate fiecărei regiunii pentru a diminua impactul acestor fenomene.

Promovarea, împreună cu deputaţi din Parlamentul României, a includerii problematicii de mediu în programa obligatorie de învăţământ.

Creşterea preţurilor energiei a subliniat din nou vulnerabilitatea Europei în materie de energie şi nevoia stringentă de a promova securitatea energetică. Nu este suficient să ne concentrăm numai pe relaţiile externe atunci când analizăm modalităţile de a îmbunătăţi securitatea energetică a

Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România!

României şi a Europei. Avem nevoie de o abordare comună în domeniul energiei, care să se axeze pe susţinerea diversificării resurselor energetice şi pe optimizarea consumului de energie. -

Este necesară introducerea eficienţei energetice în conştiinţa publică şi pe dezvoltarea de programe şi strategii de promovare a energiei regenerabile.

- Producţia de energie la nivelul localităţilor, gospodăriilor individuale, a asociaţiilor şi IMM-urilor trebuie încurajată prin legislaţie, subvenţii şi împrumuturi avantajoase pe termen lung. În acest sens, trebuie stimulate în special tehnologiile care folosesc energie regenerabilă: panouri fotovoltaice, centrale eoliene, microhidrocentrale. -

Obiectivul strategic care trebuie avut în vedere este creşterea eficienţei energetice. România are un potenţial imens de economisire, iar acest potenţial trebuie valorificat. Utilizarea eficientă a energiei presupune realizarea de investiţii în instalaţii performante din punct de vedere energetic, dar şi acordarea de facilităţi fiscale pentru a încuraja consumatorii să investească în audituri energetice şi lucrări de renovare la nivel individual. În România, clădirile administrative trebuie incluse într-un proiect de eficientizare din punct de vedere energetic.

În domeniul politicii energetice, europarlamentarilor PNL:

vor

următoarele

proiecte

ale

Iniţierea cooptării României în cel puţin un proiect finanţat de UE în cadrul programului de stocare şi captare a carbonului;

Promovarea României ca posibilă ţară gazdă a Agenţiei Europene pentru Energie;

- Urmărirea punerii în aplicare a celui de-al treilea pachet legislativ în domeniu şi a continuării politicii UE în această direcţie, în vederea: -

Creării unei pieţe europene competitive de energie electrică şi gaz;

- Creşterea eficienţei energetice; -

Menţinerea unui nivel ridicat al producţiei interne de cărbune, petrol şi gaze, dar eficientizarea acestuia;

Încurajarea energiilor regenerabile şi a celor de captare şi stocare a carbonului;

- Includerea orizontală a aspectelor energetice în alte politici UE, cum ar fi politica externă ("diplomaţie energetică"), de cercetare (stimularea proiectelor în domeniu), fondurile structurale;

Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România!

Agricultură, energie, mediu

Principala formă de stimulare a producătorilor de culturi destinate obţinerii de energie electrică sau termică va fi acordarea de subvenţii directe. Prin dezvoltarea acestui tip de exploataţii nu vor fi afectate celelalte culturi agricole, pentru că multe specii energetice pot fi cultivate pe terenuri de calitate scăzută. În ceea ce priveşte organismele modificate genetic, este necesară realizarea de studii independente la nivel european cu privire la avantajele şi dezavantajele folosirii acestora în agricultura europeană, inclusiv efectele acestora asupra florei şi faunei. Produsele care conţin OMG-uri şi comercializarea alimentelor care provin de la animalele clonate sunt subiecte controversate atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, iar comunitatea ştiinţifică europeană subliniază printre alte efecte negative faptul că OMG-urile pot cauza alergii şi au o rezistenţă mai mare la antibiotice.

Protecţia pădurilor

Combaterea defrişării pădurilor prin crearea unui cadru legislativ care să prevină comercializarea lemnului din surse ilegale pe piaţa europeană. Acesta ar include stabilirea unui sistem de identificare a lemnului până la sursă, includerea unui sistem de etichetare a tuturor produselor din lemn, introducerea unor penalităţi minime la nivel european împotriva defrişărilor ilegale şi a operatorilor care folosesc lemnul contrar legii. Defrişările au atins o cotă alarmantă la nivel global de 13 milioane de hectare pe an, cele mai afectate zone fiind cele tropicale, dar într-o măsură semnificativă şi zonele din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România.

Problema defrişărilor trebuie abordată şi din perspectiva administrării durabile a pădurilor, deoarece uneori pădurile sunt defrişate legal. Astfel este necesară definirea unui standard de legalitate a lemnului prin promovarea adoptării unor standarde comunitare de durabilitate pentru lemn şi produse din lemn.

Garantarea unui grad de protecţie suplimentar pentru spaţiile naturale din cadrul reţelei Natura 2000.

Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România! -

Revizuirea politicilor comunitare ce au un potenţial impact advers asupra pădurilor (politica biocarburanţilor, a produselor, politica agricolă etc.).

Promovarea şi dezvoltarea programelor de monitorizare, utilizând tehnologia informatică, pentru a colecta date privind solul şi biomasa din păduri.

2.3. Reglementarea şi utilizarea fondurilor europene, sprijinirea IMMurilor

Politica de coeziune şi fondurile structurale – esenţiale pentru România

Politica de coeziune a UE reprezintă peste o treime din bugetul UE, aproape 350 miliarde euro în perioada 2007-2013. Politica de coeziune a contribuit la dezvoltarea accelerată a statelor mai sărace ale UE, în special Spania, Portugalia, Irlanda şi Grecia, care au ajuns aproape de media UE sau chiar au depăşit-o. Obiectivul României trebuie să fie, de asemenea, utilizarea cât mai eficientă a acestor fonduri. Cel de-al patrulea raport al Comisiei Europene pe tema coeziunii a precizat faptul că, în 2005, trei din noile state membre (Cipru, Slovenia şi Republica Cehă) atinseseră 75% din PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-27. Previziunile sugerează că pentru Polonia, Bulgaria şi România, este posibil ca procesul să fie mai îndelungat, după 2016. Al cincilea raport intermediar de activitate pe tema coeziunii (publicat de Comisia Europeană în 2008) arată că procesul de convergenţă este încă în derulare datorită unei creşteri economice mai puternice în regiunile rămase în urmă. Politica de coeziune a UE va trebui să facă faţă unei serii de provocări majore în viitorul apropiat, de care trebuie să se ţină seama în contextul noii planificări a fondurilor structurale după anul 2014. Aceste provocări includ provocări externe (cum ar fi globalizarea – care afectează în special părţi ale industriei româneşti cu valoare adăugată scăzută, de exemplu textilele; schimbările climatice – care au provocat şi provoacă în România fenomene meteorologice extreme, cum ar fi seceta sau inundaţiile frecvente), provocări interne (reducerea deficienţelor din infrastructură, concurenţa tot mai intensă Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România!

pentru investiţii dintre regiuni) şi provocări de ordin social (cum ar fi migraţia economică, care va deveni o problemă mai importanta odată ce românii din străinătate îşi vor reduce transferurile financiare către ţară; serviciile sociale şi de sănătate; îmbătrânirea populaţiei şi declinul demografic din regiunile periferice; imigraţia).

Priorităţi pentru viitoarea politică regională

Dezvoltarea regiunilor mai puţin avansate economic şi social principalul obiectiv al viitoarei politici de coeziune;

Concentrarea resurselor asupra regiunilor cu potenţial mai mare de creştere economică şi dezvoltare socială;

Coordonarea mai bună între fondurile structurale şi programele sectoriale ale UE (cercetare şi dezvoltare, energie, politică agricolă, etc.);

Reducerea şi simplificarea numărului de fonduri europene, pentru a fi mai uşor de înţeles pentru cetăţeni, companii şi beneficiari în general;

Simplificarea modului de obţinere a finanţărilor, cum ar fi criteriile de eligibilitate, procedurile administrative, efectuarea plăţilor;

Favorizarea cooperării între zonele urbane şi cele rurale învecinate în atragerea fondurilor, pentru a asigura o dezvoltare armonioasă;

Promovarea posibilităţilor de acordare de asistenţă tehnică din fondurile europene pentru dezvoltarea capacităţii de atragere a unor astfel de fonduri;

Îmbunătăţirea comunicării cu privire la fondurile europene;

Eficientizarea aplicării în practică a Fondului de Solidaritate pentru catastrofe naturale şi sprijinirea, în cadrul comisiei de afaceri regionale, a iniţiativelor de coordonare a eforturilor la nivel european în vederea prevenirii catastrofelor naturale şi intervenţiilor în cazuri de urgenţă;

Sprijinirea participării reprezentanților de la nivel local la programe de formare în accesarea fondurilor europene, programe privind modalitățile de susținere a întreprinderilor mici şi mijlocii din teritoriu şi asigurarea unor rețele de cooperare regională si transfrontalieră;

Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România!

Politica pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM)

În Uniunea Europeană sunt peste 23 de milioane de întreprinderi mici şi mijlocii şi numai 41.000 de companii mari. În România sunt înregistrate, în prezent, peste 500.000 de IMM-uri, dar criza economică mondială ameninţă activitatea a aproape 90 la sută dintre acestea. Impozitul forfetar minim introdus de actualul guvern le afectează şi mai mult. Dimpotrivă, la nivel european, s-a elaborat un nou document de politici intitulat "Small Business Act for Europe" (SBA), care vizează optimizarea acţiunilor pentru stimularea antreprenoriatului şi dezvoltarea IMM-urilor la nivelul Uniunii Europene. Documentul conţine 10 principii care ar trebui implementate de statele membre şi de Uniunea Europeană. Printre acestea este necesară transformarea acestor zece principii în politici concrete, prin măsuri legislative, administrative şi fiscale. Astfel, UE şi Statele Membre trebuie să alcătuiască reguli în conformitate cu principiul „Think Small First" („Gândeşte la scară mică mai întâi"), să ţină cont de caracteristicile IMM-urilor atunci când fac legi şi să simplifice regulile în vigoare. Administraţiile publice trebuie să răspundă cu promptitudine nevoilor IMM-urilor, să facă viaţa acestora cât mai simplă cu putinţă, mai ales prin promovarea programelor de e-guvernare şi ghişeu unic. UE şi Statele Membre trebuie să-şi adapteze instrumentele de politici publice la nevoile IMM-urilor. UE şi Statele Membre trebuie să faciliteze accesul IMM-urilor la finanţare, în special la capitalurile de risc, microcredite şi finanţare medie şi să dezvolte un mediu legal şi de afaceri favorabil plăţilor la timp în tranzacţiile comerciale. UE şi Statele Membre trebuie să încurajeze IMM-urile să profite mai mult de oportunităţile oferite de Piaţa Unică prin îmbunătăţirea administrării Pieţei Unice şi a informării despre Piaţa Unică. UE şi Statele Membre trebuie să promoveze creşterea gradului de calificare în rândul IMM-urilor şi aplicarea diverselor forme de inovare. Trebuie să încurajeze investiţiile IMM-urilor în cercetare şi participarea acestora la programe de profil, cercetarea transnaţională şi managementul activ al proprietăţii intelectuale în rândul IMMurilor. UE şi Statele Membre trebuie să autorizeze IMM-urile să transforme provocările de mediu în oportunităţi de afaceri. Trebuie să ofere mai multă informaţie, expertiză şi mai multe stimulente financiare pentru explorarea completă a oportunităţilor pentru noi pieţe „verzi" şi eficienţă energetică crescută, în parte prin implementarea sistemelor de management de mediu la IMM-uri. UE şi Statele Membre trebuie să sprijine IMM-urile să beneficieze de pe urma pieţelor emergente din afara Uniunii, în special prin măsuri specifice de piaţă şi activităţi de instruire de afaceri. Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România!

La momentul actual, ţinând seama de criza financiară sunt importante: -

sprijinirea de facilităţi publice de garantare pentru împrumuturile IMM-urilor;

asigurarea că orice sprijin public pentru bănci este dat în favoarea clienţilor şi nu a acţionarilor;

urmărirea flexibilizării regulilor în acordarea ajutoarelor de stat, în special pentru întreprinderile din zonele defavorizate, pentru formarea profesională, protecţia mediului şi restructurare;

Crearea unei platforme interactive pentru a facilita accesul la îndrumare privind alte modalităţi de finanţare;

2.4. Sprijinirea Republicii Moldova pe un drum european ireversibil România şi reprezentanţii săi în Parlamentul European trebuie să susţină în continuare aspiraţiile legitime ale cetăţenilor moldoveni de apropiere de Uniunea Europeană şi valorile europene. Republica Moldova are cu adevărat o şansă de a deveni un stat democratic cu o economie de piaţă funcţională şi prosperă dacă va continua drumul apropierii de Uniunea Europeană, pentru a primi mai întâi statutul de stat asociat şi poate într-un viitor nu foarte îndepărtat să devină parte a marii familii a Uniunii Europene. Din păcate, atitudinea autorităţilor moldovene din campania electorală recent încheiată, dar mai ales neregulile legate de alegerile parlamentare şi gravele încălcări ale drepturilor omului de după manifestaţiile din 7 aprilie au ridicat importante semne de întrebare despre democraţia, funcţionarea statului de drept şi respectarea drepturilor omului în Republica Moldova. Rolul Parlamentului European va fi acela de a sprijini eforturile societăţii civile şi ale partidelor democratice de reformare a sistemului politic şi electoral din Republica Moldova. Republica Moldova trebuie să facă parte din Parteneriatul Estic, dar sprijinul financiar ar trebui condiţionat de o anchetă detaliată şi de pedepsirea celor vinovaţi de degradarea procesului electoral, precum şi de implementarea sub o atentă monitorizare europeană a unor reforme în domeniul procedurii judiciare, dar şi a reformei electorale şi a audiovizualului.

Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România!

2.5. Afaceri externe, securitate şi apărare Din perspectiva Tratatului de la Roma, ţările membre au opţiunea specifică a politicilor de Apărare şi Securitate Naţională, dar în cadrul Uniunii Europene, tinde să se contureze o viziune comună de securitate şi apărare. În cadrul NATO, viziunea asupra securităţii se desparte în multe domenii de cea a Statelor Unite, „liderul informal" al Alianţei. Uniunea Europeană a dezvoltat o politică externă şi de securitate pro-activă, având capacitatea să asigure managementul crizelor şi ale operaţiunilor de menţinere a păcii în Europa şi în afara ei. Globalizarea problematicii de securitate a generat globalizarea soluţiilor. Prevenirea conflictelor în viziunea europeană este partea integrantă a programelor de cooperare între state şi rezultă adesea din deteriorarea stării de siguranţă în diverse zone ale lumii. Politica de dezvoltare şi programele de cooperare sunt adesea instrumente efective pentru a preveni, dar şi a stinge conflictele. Se impune promovarea şi susţinerea la nivel european a unui proiect românesc de prevenire a conflictelor, bazat pe analiza riscurilor asimetrice de securitate (economice, sociale, de mediu), proiect care poate impune o viziune regională asupra situaţiei, dar prin soluţii de tip european. Mobilizarea instrumentelor Comunităţii, cât şi coordonarea efectivă a acţiunilor statelor sunt esenţiale în procesul de construcţie a păcii, democraţiei, stabilităţii politice şi sociale, a evitării marginalizării şi excluziunii sociale.

2.6. Protecţia consumatorilor În domeniul protecţiei consumatorilor cea mai importantă iniţiativă ce va fi dezbătută în Parlamentul European va fi propunerea Comisiei Europene pentru o directivă privind drepturile consumatorilor. Dezbaterea va putea oferi oportunitatea întăririi şi armonizării drepturilor consumatorilor la nivel european, dar şi pentru introducerea unor modificări care să protejeze cetăţenii europeni şi deci şi cetăţenii români ce călătoresc în străinătate, Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România!

de eventualele abuzuri şi încălcări ale drepturilor lor de consumatori de produse şi servicii. Până în prezent, statele membre au adoptat reglementari diferite în domeniul protecţiei consumatorilor, ceea ce a dus la fragmentarea cadrului de legislativ. Ideea de bază a noii directive este crearea unui set unic de norme care sa permită comercianţilor să vândă produsele în toate cele 27 de state membre în aceleaşi condiţii ca şi în ţara de origine. Iar consecinţa cea mai importantă este că toţi consumatorii ar beneficia de un grad uniform de protecţie peste tot în cele 27 de state membre. Directiva se bazează deci pe principiul armonizării totale. Cu privire la acest principiu fundamental al directivei vor fi probabil foarte multe dezbateri întrucât, aşa cum au semnalat unele organizaţii de consumatori, unele state membre pot avea în acest moment un nivel de protecţie a consumatorului mai ridicat, ceea ce înseamnă că unele drepturi deja câştigate ar urma să fie pierdute. Pe de alta parte, deşi e ideal, e greu de crezut că se poate face o armonizare totală la standardul cel mai ridicat. Europarlamentarii liberali vor trebui să analizeze mai bine implicațiile practice şi juridice ale propunerii, cât şi stabilirea rela ției între prevederile armonizate şi remediile generale disponibile în diferitele state membre, dar şi corelarea cu alte directive. Nu în ultimul rând, trebuie continuat dialogul cu părţile implicate în aşa fel încât să se ajungă la un just echilibru – o propunere care să ofere un grad ridicat de protec ție a consumatorului, dar care să nu introducă prevederi dispropor ționate pentru agenții comerciali şi mai ales să nu scadă gradul de protec ție a consumatorului în unele state care beneficiază deja de un grad de protec ție ridicat. A se reconsidera deci gradul de armonizare, de și e dezirabil să avem o cât mai mare armonizare (e şi în avantajul consumatorilor şi în cel al comercianților pentru că povara se reduce considerabil), trebuie să fim aten ți la potențialele efecte perverse ale unei astfel de armonizări.

2.7. Sănătate şi drepturile pacienţilor UE nu a dobândit decât relativ recent competenţe în domeniul sănătăţii publice, iar acestea sunt limitate la acţiuni de sprijinire şi de coordonare. UE are însă competenţe largi în ceea ce priveşte domenii conexe, cum ar fi etichetarea produselor, siguranţa alimentară şi domeniul sanitar-veterinar, sau în domenii care au un impact asupra serviciilor de sănătate din ţările UE, prin intermediul aplicării principiilor pieţei interne (libera circulaţie a forţei de muncă - personalul sanitar, recunoaşterea diplomelor, libertatea de circulaţie a serviciilor – libera circulaţie a pacienţilor, drepturile sociale – durata timpului Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România!

de muncă sau sănătatea la locul de muncă, standarde pentru aparate medicale, medicamente, norme şi standarde pentru transferul de sânge, organe s.a.m.d. între ţările UE) sau politicii de coeziune (fondurile structurale). Europarlamentarii PNL vor susţine: o promovarea unei abordări de ansamblu a întregii problematici

legate de o alimentaţie sănătoasă şi legătura dintre aceasta şi problema obezităţii, implicarea în acest proces atât a pacienţilor cât şi a doctorilor, pe lângă conturarea unei legislaţii eficiente şi unitare în domeniul etichetării; o tot în domeniul etichetării - stabilirea unor grupe de nutrienţi, pe

baza unor caracteristici comune, în scopul evitării etichetării greşite a unor revendicări de sănătate astfel încât consumatorul european să aibă încredere că produsele alese pentru dieta sa sunt etichetate corect; o etichetare cu privire la produsele care conţin OMG-uri şi sunt

comercializate şi aplicarea principiului precauţiei în acest caz, şi studierea posibilităţii de a introduce o etichetă de tip "fără OMG" pe produsele alimentare; În aprilie 2009, Parlamentul European a adoptat o serie de modificări la directiva privind serviciile medicale transfrontaliere. După ce Consiliul îşi va exprima poziţia, propunerea se va întoarce la PE pentru o a doua lectură, fiind unul dintre subiectele cele mai importante ale începutului noii legislaturi. În urma dezbaterilor din Parlamentul European, proiectul de directivă a fost îmbunătăţit în bună parte prin contribuţia europarlamentarilor din Grupul ALDE. La dezbaterile din Parlamentul European europarlamentarii PNL vor trebui să se asigure că toate îmbunătăţirile câştigate în discuţiile de până acum vor fi păstrate. -

Autorizarea prealabilă să fie necesară doar în cazuri bine definite - în cazul tratamentului spitalicesc autorizarea prealabilă e posibilă doar dacă statul membru de afiliere dovedește că fără aceasta autorizare ar fi afectată gestionarea asistenţei medicale acordate altor pacienţi. Pacienţii suferind de boli rare nu ar fi supuși regimului de autorizare prealabila.

Un pacient care nu e tratat într-un termen rezonabil poate să se deplaseze într-un alt stat UE pentru acelaşi tratament finanțat de sistemul de asigurări din statul de afiliere cu condi ția ca tratamentul să fie disponibil şi în statul de afiliere, iar costul să fie comparabil.

Dar poate cel mai important amendament care trebuie susţinut cu toată forţele de europarlamentarii români este acela că introducerea unui

Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România!

sistem de rambursare directă din partea finan țatorului - pacientul nu trebuie să mai plătească avansul din resursele proprii (decât avansul pe care l-ar fi plătit pentru acela și tratament în statul de afiliere) - fie prin intermediul unei case centrale de compensare (un studiu de fezabilitate va fi făcut de către CE după 2 ani de la intrarea în vigoare a directivei), fie prin intermediul unui sistem de notificare prealabil în care să se menționeze suma maximă care urmează să fie plătită de finanțator direct spitalului în care pacientul prime ște tratamentul. -

Informarea pacienților - înființarea centrelor de informare (puncte naționale de contact) de unde pacienții şi medicii acestora pot afla informații referitoare la posibilitățile de asistenţă medicală transfrontalieră, la costurile şi standardele de calitate a asistenţei medicale.

Recunoaşterea reciprocă a prescripţiilor medicale - dacă medicamentul este autorizat în statul de reşedinţă conform Directivei 2001/83/CE, prescripţia medicală făcută de un medic străin ar trebui recunoscută din punct de vedere medical şi în farmacii. Se va reveni asupra acestui subiect în propunerea legată de siguranţa pacientului.

Cooperare între statul de afiliere şi cel în care se desfăşoară tratamentul pentru ca pacienţii să beneficieze de îngrijiri post-tratament de cea mai înaltă calitate - cooperarea va respecta confidenţialitatea pacientului.

Pacienţii au posibilitatea de a solicita despăgubiri în cazul unor efecte adverse ale asistenţei medicale primite, precum şi instituirea unui mediator european care să trateze plângerile referitoare la autorizaţiile prealabile, efectele adverse ale tratamentului etc.

Cooperarea între statele membre pentru informarea reciprocă referitoare la înregistrarea medicilor şi la dreptul acestora de practica.

În ceea ce priveşte pachetul legislativ farmaceutic, e nevoie de armonizarea regulilor pentru ca toţi pacienţii europeni, indiferent de statul membru, sa dispună de acelaşi grad de calitate a informaţiilor şi de aceeaşi cantitate a informaţiei, şi pentru ca producătorii de medicamente autorizate în mai multe state membre să poată pune la dispoziţie exact aceleaşi informaţii pacienţilor indiferent de statul membru, dar în limba fiecăruia. Aceasta armonizare este esenţială pentru funcţionarea corectă a pieţei interne a medicamentelor. Pacienţii trebuie să aibă la dispoziţie informaţiile utile pentru o mai bună utilizare a medicamentelor şi pentru propria lor siguranţă. Cel mai greu va fi să se ia o decizie prin care să se precizeze distincţia între publicitate la medicamentele eliberate pe baza de prescripţie medicală – care este interzisă în prezent şi va rămâne interzisă – şi simpla Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România!

activitate de informare obiectivă a pacienţilor, care este una necesară pentru ca pacienţii să poată să se trateze în mod adecvat, fără nici un risc. Parlamentul European va trebui să întărească accesibilitatea acestor informaţii, inclusiv pentru pacienţii cu dizabilităţi prin intermediul mai multor canale: Internet, personalul medical, întrebări adresate de pacienţi direct producătorului de medicamente etc. 2.8. Educaţie, formare, tineret Iată câteva dintre proiectele candidaţilor PNL în acest domeniu: -

susţinerea şi medierea proiectelor care pot contribui la dezvoltarea profesională a profesorilor şi a formatorilor în spiritul identităţii europene;

continuarea promovării www.EuroSpeak.ro;

promovarea importanţei educaţiei adulţilor, contribuind la bunăstarea personală, câştigarea încrederii în sine, integrarea socială şi dialogul intercultural. Accesul adulţilor la programele destinate educaţiei continuă să rămână limitat, în ciuda ambiţiilor Uniunii Europene ca, până în 2010, să se atingă cota de participare de 12,5%;

stimularea participării tinerilor aparţinând diferitelor medii sociale şi implicarea lor în proiectele care privesc societatea în ansamblu;

realizarea de proiecte de promovare a tinerilor şi de îmbunătăţire a calităţii sistemului de învăţământ printr-o abordare complementară a celor trei tipuri de învăţare : formală, non-formală şi informală;

promovarea, împreună cu deputaţi din Parlamentul României, a includerii problematicii de mediu în programa obligatorie de învăţământ. Organizarea unei campanii naţionale, cu sprijinul massmedia, atât în şcoli, cât şi în toate instituţiile, pentru conştientizarea acestor probleme şi încurajarea unor acţiuni precum: folosirea mijloacelor de transport în comun şi a mijloacelor alternative de transport, eficientizarea traficului, introducerea conceptului de ecodriving;

2.9. Reforma bugetară a Uniunii Europene Intrarea României în UE în aceeaşi perioadă cu alte 11 ţări, majoritatea cu un PIB pe cap de locuitor sub media comunitară, a intensificat presiunea Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România!

financiară asupra statelor mai dezvoltate şi a sporit numărul şi nevoile beneficiarilor. Imediat după momentul euforic al reunificării Europei, statele dezvoltate au încercat constant reducerea contribuţiilor proprii la bugetul UE şi ajustarea organizării acestuia pentru a se potrivi cu propriile interese. Astfel, cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 a fost adoptat cu dificultate, şi doar cu condiţia lansării unui proces de reformă a bugetului în anul 2009, reformă a principiilor, criteriilor şi priorităţilor care s-ar aplica în următoarea perioada a cadrului financiar, după 2013. Printre ideile promovate în contextul reformei bugetului UE ar trebui să se numere: -

importanţa stabilirii la început a politicilor şi obiectivelor prioritare comune ce se doresc realizate prin intermediul bugetului UE şi pe urmă a cotei parte din buget alocate fiecărui obiectiv. Atâta timp cât interesul fiecăruia dintre statele membre este acela de a contribui cât mai puţin şi a primi cât mai mult (împărţirea cheltuielilor din bugetul UE fiind realizată în urma acestui tip de analiză), rezultatul nu va fi optimal în ceea ce priveşte eficacitatea cheltuielilor comunitare şi contribuţia bugetului UE la dezvoltarea Europei în ansamblu;

- acordarea unei atenţii sporite diversităţii nevoilor şi caracteristicilor social-economice ale ţărilor UE, cu sublinierea faptului că “valoarea adăugată” a bugetului UE faţă de bugetele naţionale diferă de la ţară la ţară; -

întărirea politicilor UE în domeniul reţelelor trans-europene (energie, transport, telecomunicaţii, etc.);

resurse suficiente pentru asigurarea coeziunii în UE, atât prin politica de coeziune, cât şi prin celelalte politici, astfel încât principiul solidarităţii să fie respectat;

sporirea resurselor pentru cooperarea transfrontalieră;

concentrarea resurselor din diferitele politici către domeniile şi regiunile care au un mai mare potenţial de creştere economică şi dezvoltare socială;

evitarea finanţărilor paralele şi integrarea mai bună a bugetului UE cu cel naţional (ex. cooperare internaţională, cercetare şi dezvoltare, etc.);

asigurarea de mecanisme pentru executarea cât mai eficientă şi deplină a bugetului UE (în prezent, în fiecare an rămân disponibile marje sub plafonul stabilit de cadrul financiar, în special în ceea ce priveşte plăţile - în jurul a 10 miliarde de euro anual);

Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români

Europa liberală lucrează pentru România! -

reflectarea adecvată în bugetul comunitar a rolului UE în lume şi a valorii adăugate a bugetului UE în acest domeniu.

În ceea ce priveşte bugetul anual al UE, marja de manevră este relativ limitată, acesta încadrându-se în planificarea multianuală. Există însă posibilitatea de a promova proiecte pilot. Bugetele anuale ale UE trebuie să asigure finanţare suficientă pentru: infrastructură transfrontalieră (Nabucco, reţele de transport, etc.), politica de coeziune, cooperare regională, eficienţa energetică, recrutarea de personal din România în instituţiile europene, politica agricolă, fondurile de preaderare (Balcani) şi pentru politica de vecinătate (Moldova, Ucraina), precum şi pentru noile politici UE (în urma posibilei intrări în vigoare a Tratatului de la Lisabona) - ca de exemplu politici pentru energie, cooperare judiciară, tineret, sport, sănătate publică, Serviciul european pentru acţiune externă. În ceea ce priveşte regulamentele financiare, este esenţială reducerea birocraţiei. De asemenea, trebuie ca regulamentele financiare să ţină seama de diversitatea tradiţiilor, a categoriilor de beneficiari, a nevoilor pe care programele comunitare încearcă sa le satisfacă.

Europa liberală lucrează pentru România! Miza următorului mandat în Parlamentul European va fi de a construi un statut puternic al României în Uniune, dar şi de a arăta românilor că Europa înseamnă un spaţiu al libertăţii şi prosperităţii!

Platforma de acţiune a europarlamentarilor liberali români