Compactul fiscal european. Implicatii asupra Romaniei

Compactul fiscal european. Implicatii asupra Romaniei

Ionut Dumitru presedinte Consiliul Fiscal si economist sef Raiffeisen Bank* 8 Februarie 2012 *Opiniile exprimate in aceasta prezentare sunt opinii personale ale autorului si nu reprezinta neaparat si opiniile institutiilor cu care acesta este asociat

1. Ce contine Compactul fiscal european?

•

Parte a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii economice și monetare – tratat nou pe care vor sa il semneze toate statele UE, cu exceptia Regatului Unit și a Republicii Cehe.

•

Tratatul vizează consolidarea disciplinei fiscale prin introducerea unor sancțiuni aplicate într-un mod mai automat și a unei supravegheri mai stricte.

•

Noul tratat include cerința ca bugetele naționale să fie echilibrate sau în surplus.

Această cerință va fi îndeplinită dacă deficitul structural anual nu va depăși 0,5 % din PIB.

•

Statele membre vor avea obligația de a introduce această „normă privind un buget echilibrat” în sistemele lor juridice naționale, de preferință la nivel constituțional. Termenul pentru îndeplinirea acestei obligații este de cel mult un an de la intrarea în vigoare a tratatului.

•

Daca datoria publica este semnificativ sub 60% din PIB si riscurile la adresa sustenabilitatii finantelor publice pe termen lung sunt reduse, deficitul structural maxim poate ajunge la 1% din PIB.

2. Este suficient compactul fiscal pentru buna functionare a Uniunii Monetare? (1) •

Limitele de 3% din PIB pentru deficitul bugetar si 60% din PIB in cazul datoriei publice au existat dintotdeauna, fiind instituite prin Tratatul de la Maastricht in 1992.

•

Pactul de Stabilitate si Crestere (1997) stabilea ca pozitia structurala pe termen mediu a bugetului sa fie pe echilibru sau pe surplus („close to balance or in surplus”).

•

Noul pact fiscal stabileste reguli automate de corectie si penalitati atunci cand o tara depaseste aceste limite.

•

Zona euro este o uniune monetara fara precedent in istorie, avand doar politica monetara comuna, fara uniune fiscala

•

Uniunile monetare de succes in istorie sunt cele care au combinat uniunea monetara cu cea fiscala (SUA, Canada, Germania si Elvetia).

2. Este suficient compactul fiscal pentru buna functionare a Uniunii Monetare? (2) •

Bordo, Markiewicz si Jonung (2011) - caracteristici necesare ale unei uniuni monetare de succes: – – –

–

o banca centrala independenta care are ca obiectiv stabilitatea preturilor libertatea comertului si a circulatiei factorilor de productie si capitalului o politica fiscala comuna, cu reguli fiscale puternice, statele membre avand o anumita independenta fiscala, insa disciplina fiscala fiind atat una a pietei, cat si data de regula de „no bail-out“ a statelor membre de catre guvernul federal existenta unor mecanisme puternice de contracarare a unor socuri asimetrice (stabilizatori automati de tipul indemnizatiilor de somaj si impozitarii progresive a veniturilor si existenta unor transferuri de la statele mai putin afectate de socuri la cele mai puternic afectate).

•

Bugetul comun al Uniunii Europene reprezinta putin peste 1% din PIB, foarte mic, iar acesta nu este utilizat ca mecanism de stabilizare.

•

Nu exista transferuri fiscale intre statele membre UE atunci cand apar socuri asimetrice si mobilitatea si flexibilitatea fortei de munca in Europa este mult mai redusa decat in SUA sau Canada.

•

Eterogenitatea statelor membre UE in termeni de dezvoltare economica si competitivitate

3. Impactul compactului fiscal asupra Romaniei

Deficitul bugetar ciclic si structural •

Deficit bugetar efectiv = Deficit bugetar ciclic (stabilizatori automati) + deficit bugetar structural (politici discretionare)

•

Veniturile si cheltuielile bugetare au o serie de componente care sunt influenţate de ciclul economic. Soldul bugetului contribuie prin fluctuaţiile sale ciclice in mod automat in sensul „netezirii” fluctuaţiilor in cererea agregata si pe aceasta cale in ciclul economic.

•

Componente veniturilor si cheltuielilor bugetare care sunt influenţate de ciclul economic actioneaza ca “stabilizatori automaţi” contribuind astfel la netezirea ciclului economic si scăderea volatilitatii PIB. Mecanismul functioneaza cu atât mai bine cu cat sistemul de impozitare este mai progresiv.

•

Soldul bugetar structural reprezintă poziţia fiscala in momentul in care factorii de producţie din economie sunt la nivelul lor „normal”, adică atunci când economia este la mijlocul distantei dintre un boom economic si o recesiune.

•

Impactul ciclului economic asupra deficitului bugetar ciclic este determinat de output-gap si de elasticitatile veniturilor si cheltuielilor la modificarea volumului activitatii economice.

Estimarea PIB-ului potential si a deviatiei PIB de la nivelul potential – element esential

360

15

340

10

320 300

5

280

0

260 240

-5

220 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011F 2012F 2013F

PIB potential (mld. RON, preturi constante 2005)

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011F 2012F 2013F

-10

200

Deviatia PIB real de la nivelul potential (in %)

PIB real (mld. RON, preturi constante 2005)

Nota: Estimarile Comisiei Europene, noiembrie 2011

Componenta ciclica si structurala a veniturilor si cheltuielilor publice 40

15

30

10 20 10

5

0

0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011F 2012F 2013F

-10

-5

Componenta structurala a veniturilor publice (% din PIB) Componeta ciclica a veniturilor publice (% din PIB) Total venituri publice (% din PIB)

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011F 2012F 2013F

-10

Deviatia PIB real de la nivelul potential (in %) Componenta ciclica a veniturilor publice (% din PIB) Componenta ciclica a cheltuielilor publice (% din PIB)

50 40 30 20 10

importanta decat componenta ciclica a cheltuielilor

0 -10 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011F 2012F 2013F

Componenta ciclica a veniturilor este mult mai

Componenta structurala a cheltuielilor publice (% din PIB) Componenta ciclica a cheltuielilor publice (% din PIB) Total cheltuieli publice (% din PIB)

Nota: Estimarile Comisiei Europene, noiembrie 2011

Deficit public efectiv, deficit structural si deficit ciclic

15

4 2

10

0 -2

5

-4

0

-6 -8

-5

Deficit public ciclic (% din PIB) Deficit public (% din PIB)

2013F

2012F

2011F

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

Deficit public structural (% din PIB)

-10

1995

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011F 2012F 2013F

-10

Deficit public ciclic (% din PIB) Devitia PIB de la potential (%) Deficit public structural (% din PIB)

Atunci cand economia creste peste potential (output gap pozitiv) se inregistreaza un excedent bugetar ciclic iar deficitul efectiv este mai mic decat deficitul structural riscul ca decidentii sa implementeze politici expansioniste prin cresterea cheltuielilor publice pe baza unor venituri temporare (de natura ciclica) Politica fiscala discretionara prociclica a anulat rolul de stabilizator al ciclului economic al stabilizatorilor automati.

Nota: Zonele hasurate cu verde desemneaza perioade in care output-gapul este pozitiv (economia creste peste potential) Estimarile Comisiei Europene, noiembrie 2011

Noua regula impune un control foarte strict asupra finantelor publice, cu avantaje dar si dezavantaje 4

2.5 1.9

2

Avantaj: Imposibilitatea practicarii unor -0.4

0 -2

politici fiscale prociclice si disciplina fiscala. de exemplu, daca regula s-ar fi aplicat in trecut, in 2008

-2.9

cand economia crestea peste potential ar fi trebuit sa se

-4

-5.7

atinga un excedent bugetar de 2.5% in loc de un deficit

-6

bugetar efectiv de 5.7% -8

Deficit public (% din PIB) Deficit public recalculat pe baza regulii bugetare (% din PIB)

Nota: deficit recalculat dupa relatia : -0.5% + deficit ciclic (% din PIB) Sursa: Calcule pe baza estimariler Comisiei Europene, noiembrie 2011

2013F

2012F

2011F

2010

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

2009

-9.0

-10

Dezavantaj: spatiu fiscal redus in perioadele de recesiune in cazul Romaniei, limita de deficit structural de 0.5% din PIB va fi cel mai probabil atinsa inainte ca deficitul public efectiv sa ajunga la 3% din PIB (Romania poate avea deficite bugetare de 3% din PIB numai in perioadele extreme de criza – output gap negativ de circa 8%)

Marimea stabilizatorilor automati in economiile europene

Venituri

Cheltuieli (-)

Lituania

Letonia

Slovacia

Romania

Estonia

Malta

Portugalia

Bulgaria

Rep. Ceha

Cipru

Polonia

Grecia

Marea Britanie

Spania

Irlanda

Ungaria

Austria

Slovenia

UE27

Luxemburg

0.30

0.47

0.49 Zona Euro

Italia

Franta

Germania

Belgia

Finlanda

Suedia

Olanda

Danemarca

0.70 0.60 0.50 0.40 0.30 0.20 0.10 0.00 -0.10 -0.20 -0.30

0.60

Modificare in puncte procentuale ca urmare a cresterii output gap cu 1 pp*

Sold bugetar

Capacitatea sectorului guvernamental de a contribui prin stabilizare automata la atenuarea fluctuatiilor ciclului economic este relativ scazuta in Romania, in comparatie cu alte tari europene.

Romania ar avea nevoie de posibilitatea aplicarii unor stimuli fiscali discretionari (deficit structural) mai puternici in perioade de recesiune. *In cazul soldului bugetar, in grafic este reprezentat impactul in % din PIB Sursa: AMECO, estimari proprii.

Marimea stabilizatorilor automati este strans legata de sistemul de impozitare si de ponderea sectorului guvernamental in PIB

Componenta structurala a cheltuielilor guvernamentale (% in PIB pot., medie 2001-2011)

DK

52

SW

FR FI

AU

47

HU PT CZ

42

ELUK

BE SE EU27

NE IT DE

PL

MT

LU

CY ESIR

LV SK

37

EE

LT

BG

RO

32 0.20

0.30

0.40

0.50

Marimea stabilizatorilor automati (pp)

Sursa: AMECO, estimari proprii.

0.60

2013F

2012F

2011F

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

Pe termen mediu si lung, deficitul efectiv este egal cu deficitul structural

Ultimul ciclu economic Ultimele 2 cicluri (1999-2011) economice (1995-2013)

0

Medie anuala a deficitului public (% din PIB)

-2

Medie anuala a componentei ciclice a deficitului public (% din PIB)

-4 -6

Medie anuala a deficitului public structural (% din PIB)

-8

-3.8

-3.7

0.0

0.0

-3.8

-3.7

-10 Deficit public structural (% din PIB) Deficit public (% din PIB)

Prin asumarea unei tinte de deficit structural maxim de 0.5% din PIB, Romania isi asuma obligatia ca deficitul bugetar efectiv, ca medie pe parcursul unui ciclu economic (si media pe un orizont lung de timp), sa fie in jur de 0.5% din PIB Sursa: Calcule pe baza estimarilor Comisiei Europene, noiembrie 2011

Datoria publica: care este nivelul optim?

140 120 100 80 60 40 20 Estonia Bulgaria Romania Suedia Lituania Cehia Slovacia Slovenia Letonia Finlanda Polonia Olanda Spania Austria Germania Franta Marea Britanie Belgia Irlanda Portugalia Italia Grecia

0

Datoria publica (% din PIB, Q3 2011)

140 160

GR

120

IT

PT

IE

100 HU

EU27

80

MT

60

LV

40 BG

20

RO

DE CY

CZ

AT

ES

PL SK

BE

EA FR UK

NL DK

FI

SI

SE

LT EE

0 40

60

80

100

120

140

PIB pe locuitor la PPC in 2010 (% din media EU 27)

Datoria publica (% din PIB, Q3 2011)

Evolutia pe termen lung a datoriei publice (% din PIB) 45.0 40.0 35.0 30.0 Def icit structural de 0.5% din PIB 25.0

Def icit structural de 1% din PIB

20.0

Def icit structural de 0.7% din PIB

15.0

2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024 2026 2028 2030 2032 2034 2036 2038 2040 2042 2044 2046 2048 2050 2052 2054 2056 2058 2060

10.0

Pe termen mediu si lung, limita de 0.5% din PIB pentru deficitul structural conduce la scaderea datoriei publice (ca % din PIB). In circa 20 de ani, la o rata de crestere nominala medie a PIB de 5%, datoria publica tinde la 20% din PIB. Sursa: calcule pe baza datelor publicate de Eurostat

Necesitatea imbunatatirii absorbtiei fondurilor UE Plati ale Comisiei Europene catre tarile membre in cadrul Politicii de Coeziune 2007-2013 (situtia din octombrie 2011)

Nota: plati totale de la bugetul Uniunii Europene ca % din total alocari pentru perioada 2007-2013. Cifrele include si avansurile care reprezinta intre 7.5% si 11% pentru un Stat Membru

Absorbtia fondurilor UE reprezinta un stimul enorm in economie (la 1 leu resurse proprii - deficit bugetar - se pot efectua cheltuieli bugetare de 20 lei), care devine crucial in contextul constrangerii legate de politica fiscala discretionara impusa de noul pact fiscal si de dimensiunea redusa a stabilizatorilor automati !!!!!!!

Sursa: EUROPE’S SOURCES OF GROWTH - Presentation of J.M. Barroso to the European Council of 23 October 2011

Necesitatea cresterii eficientei cheltuielilor publice 15

5

12

4

Austria

Franta

Germania

Slovenia

Spania

Lituania

Irlanda

Polonia

Bulgaria

Cehia

Luxemburg

Romania

Austria

Germania

Franta

Slovenia

Spania

Lituania

Irlanda

Polonia

0 Bulgaria

0

Cehia

3

Luxemburg

1

Estonia

6

Romania

2

Estonia

9

3

Cheltuieli publice de investitii (% din total venituri bugetare, medie 2001-2010)

Cheltuieli publice de investitii (% din PIB, medie 2001-2010) Sursa: calcule pe baza datelor publicate de Eurostat

Sursa: calcule pe baza datelor publicate de Eurostat

7

Resurse financiare mari alocate pentru

6 5

cheltuielile publice de investitii, dar:

4

exista un sentiment puternic ca progresele facute

3 2

in domeniul infrastructurii au fost foarte mici

1

Germania

Franta

Austria

Cehia

Ungaria

Slovacia

Polonia

Bulgaria

Romania

0

Scor privind calitatea infrastructurii (GCI 2011-2012) World Economic Forum, The Global Competitiveness Report 2011-2012

infrastructura slaba ramane o problema esentiala pentru Romania

Concluzii •

Noul pact fiscal are ca avantaj major pentru Romania introducerea unei discipline fiscale stricte, evitand prociclicitatea politicii fiscale discretionare.

•

Dezavantaj – utilizarea politicii fiscale discretionare in special in perioadele de recesiune este limitata, iar stabilizatorii automati sunt relativ redusi pentru a fi suficienti in stabilizarea economiei.

•

Limita de 0.5% din PIB pentru deficitul structural este mai restrictiva pentru Romania decat limita de 3% din PIB pentru deficitul efectiv.

•

Solutii posibile: • prioritate zero - cresterea urgenta si substantiala a absorbtiei fondurilor UE • cresterea eficientei cheltuielilor bugetare • cresterea amplitudinii stabilizatorilor automati

•

Pe termen mediu si lung, limita de 0.5% din PIB pentru deficitul structural conduce la scaderea substantiala a datoriei publice (ca % din PIB). Este acest lucru dezirabil pentru o economie ca a Romaniei?