Modul 1_Formare competente_IT_certificare_IT_57406 by Pop Florin

Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul OperaŃional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 „EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenŃie 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane în educaŃie şi formare profesională” Titlul proiectului:” CompetenŃă, profesionalism şi dimensiune europeană prin integrarea TIC în actul educaŃional” Nr. de identificare al contractului de finanŃare: POSDRU/87/1.3/S/57406

Drd. Simona Găbureanu Cercet. Dr. Magdalena Balica

CUPRINS INTRODUCERE: OBIECTIVE, PRINCIPII, STRATEGII ............................................... 3 TEMA 1. ROLUL INSTRUMENTELOR TIC ÎN UTILIZAREA METODOLOGIILOR ACTIV PARTICIPATIVE ÎN EDUCAŢIE: EXPERIENŢE, VALENŢE, LIMITE .................. 9 1.1. Utilizarea TIC în educaţie – situaţia actuală în context naţional şi European...........10 1.2. Dimensiuni ale inovării metodologiilor de predare-învăţare-evaluare cu ajutorul TIC18

TEMA 2. APLICAŢII DE BAZĂ PE CALCULATOR ŞI UTILIZAREA ACESTORA ÎN EDUCAŢIE .............................................................................................. 21 2.1. Procesarea textului. Utilizarea Word în situaţii de predare/învăţare/evaluare .......22 2.2. Calcul tabelar – utilizarea Microsoft Excel în predare/ învăţare/ evaluare ..............49 2.3. Realizarea unei prezentări......................................................................................69 2.4. Instrumente multimedia ........................................................................................83

TEMA 3. INTERNETUL ŞI POTENŢIALUL ACESTUIA PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PROCESELOR DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE.................................. 99 3.1.Funcţiile Internetului şi valenţele sale în activitatea educativă - căutare avansată 100 3.2.Comunicarea virtuală şi utilitatea acesteia în educaţie (e-mail, mesagerie instant, grupuri) ......................................................................................................................116 3.3.Instrumente de colaborare online. Valorificarea instrumentelor de colaborare în activitatea didactică....................................................................................................127

TEMA 4. PLANIFICAREA, IMPLEMENTAREA ŞI EVALUAREA SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE CU AJUTORUL TIC ............................................................... 131 4.1.Instrumente şi aplicaţii TIC în analiza de nevoi educaţionale şi în planificarea experienţelor de învăţare ale elevilor .........................................................................132 4.2.Instrumente şi aplicaţii TIC în activităţile curriculare şi extracurriculare ................135 4.3.Instrumente şi aplicaţii TIC în analiza de nevoi educaţionale şi în evaluarea învăţării elevilor........................................................................................................................138

TEMA 5. PLATFORMA DE ÎNVĂŢARE AEL ........................................................ 141 5.1. ELearning – Cadrul conceptual. Abordări pedagogice...........................................142 5.2. Managementul resurselor educaţionale pe platforma eLearning .........................146 5.3. Crearea conţinutului educaţional ........................................................................153

BIBLIOGRAFIE................................................................................................. 164 2

Introducere: obiective, principii, strategii Bine aţi venit la cursul Formarea competentelor IT si certificare IT. Acest curs se adresează cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, interesate de a împărtăşi experienţe privind utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare în activitatea didactică şi de a descoperi împreună cu formatorii şi colegii de curs noi valenţe ale tehnologiei, pentru o învăţare mai activă, mai atractivă şi mai inovativă, la clasă sau în afara acesteia.

Obiective şi competenţe

De-a lungul acestui curs vom explora împreună experienţele în domeniul utilizării noilor tehnologii din activitatea proprie, a colegilor şi a formatorilor, astfel încât la finalul acestei călătorii de formare, fiecare dintre noi va fi capabil să: •

descopere şi să valorifice potenţialului educaţional al utilizării TIC în activitatea de planificare, implementare şi evaluare a învăţării elevilor/preşcolarilor şi în dezvoltarea profesională;

•

construiască exemple de contexte educaţionale în care utilizarea TIC poate facilita şi îmbunătăţi procesele de predareînvăţare-evaluare;

•

utilizeze aplicaţii de bază oferite de calculator şi INTERNET în contexte educaţionale specifice (Microsoft Word, Microsoft Excel, Prezi, aplicaţii multimedia);

•

utilizeze instrumente de comunicare şi instrumente electronice pentru dezvoltarea resurselor educaţionale cu ajutorul INTERNET-ului;

•

să utilizeze platforma de învăţare AeL şi principalele facilităţi ale acesteia pentru designul unor secvenţe sau materiale de învăţare.

De asemenea, participarea la acest curs ne va oferi ocazii de reflecţie şi analiză asupra impactului pe care noile tehnologii le au în prezent şi le vor avea, cel mai probabil, în viitor pentru viaţa şcolii, a cadrelor didactice şi a modului în care învaţă elevii noştri. 3

Conţinutul şi structura cursului

Cursul pe care vi-l propunem este structurat pe 5 teme majore: Tema 1. Rolul instrumentelor TIC în metodologiile activ participative în educaţie: experienţe, valenţe, limite Tema 2. Aplicaţii bază pe calculator şi utilizarea acestora în educaţie – Word, Excel, aplicaţie pentru crearea unei prezentări, multimedia Tema 3. Internetul şi potenţialul său pentru îmbunătăţirea proceselor de învăţare-predare-evaluare Tema 4. Planificarea, implementarea şi evaluarea situaţiilor de învăţare cu ajutorul TIC: Unde? Când? Cine? Cum? Cu ce impact? Tema 5. Platforma de învăţare AeL Fiecare temă va cuprinde atât elemente de TIC, cât şi elemente privind pedagogia utilizării TIC în activităţi de învăţare specifice.

Principii

Experienţele de formare din acest curs vă propun o călătorie a propriei dumneavoastră învăţări care se bazează pe următoarele principii: •

Principiul adaptării la contexte specifice. Din această perspectivă, programul este construit astfel încât noile informaţii şi competenţe să pornească de la nevoile specifice ale fiecărui cursant, de la contextul local, comunitar, şcolar, al clasei de elevi şi al disciplinei predate. Experienţele de învăţare propuse în cadrul programului de formare dedică activităţi specifice prin care fiecare cursant să poate analiza propriul context şi să-şi poată dezvolta acele competenţe specifice de care are nevoie.

•

Principiul învăţării aplicativ situaţionale. Conform acestui principiu, toate noile informaţii şi competenţe din cadrul programului de formare se vor baza pe exemple concrete: studii de caz, poveşti personale, explorarea directă a instrumentelor TIC propuse în curs.

•

Principiul comunităţii. Deoarece utilizarea TIC în educaţie este încă un domeniu în plină expansiune, este important ca acest curs de formare să reprezinte o ocazie de consolidare a unei comunităţi de cadre didactice interesate să comunice permanent, chiar şi după finalizarea cursului, să împărtăşească experienţe, să înveţe din experienţa celorlalţi.

•

Principiul valorificării experienţelor naţionale şi europene. Deoarece utilizarea TIC în educaţie reprezintă o preocupare majoră a îmbunătăţirii şi modernizării tuturor sistemelor de educaţie din Europa, cursul de formare va valorifica informaţii şi exemple de la nivel naţional şi din alte ţări europene.

Strategii de formare

Cursul se va derula combinând strategii de formare de tip explorativ-aplicativ faţă în faţă cu cele specifice facilitării învăţării în mediul virtual. Cel mai importat principiu în alegerea strategiilor de formare este derivat din abordarea constructivistă a învăţării. Această opţiune se bazează pe faptul că utilizarea noilor tehnologii în educaţie reprezintă o oportunitate reală de a situa elevii în centrul proceselor de învăţare şi de a le stimula curiozitatea intrinsecă pentru învăţare. Tocmai de aceea, strategiile activ participative, reflexive şi exploratorii pe care le vom utiliza în cadrul cursului de formare continuă vor facilita conştientizarea rolului interactiv al noilor tehnologii şi vor echipa cadrele didactice cu acele competenţe de organizare a unor experienţe relevante de învăţare pentru elevi. De aceea, cele mai multe dintre sarcinile de învăţare vor presupune: •

împărtăşirea în grup (3-4 cursanţi) a experienţei personale în utilizarea computerului şi a Internetului în viaţa personală şi în activitatea didactică;

•

demonstrarea frontală a funcţionalităţilor calculatorului şi a Internetului de către formator;

•

explorarea cu ajutorul calculatorului pe Internet sau pe 5

platforma e-learning a instrumentelor prezentate; •

construirea unor situaţii de învăţare cu elevii sau cu colegii de şcoală în care pot fi utilizate cu succes aceste instrumentele explorate la curs;

•

simularea unor situaţii de învăţare în care să folosească cel puţin unul dintre instrumentele prezentate in curs.

•

analiza unor studii de caz.

Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de formare, mijloacele de învăţământ includ: computere, conexiune la Internet, instrumente şi aplicaţii digitale (soft educaţional specializat, platforme de e-learning, forumuri de discuţii), manualul cursului. Evaluare

Evaluarea iniţială Se va realiza prin completarea unui chestionar de autoevaluare a competenţelor de utilizare a calculatorului în activitatea didactică. Acest chestionar are ca scop identificarea punctelor tari şi a celor ce urmează a fi dezvoltate cu precădere pe parcursul sesiunilor de formare, în cadrul unei grupe specifice de formare. De asemenea, chestionarul va cuprinde întrebări referitoare la aşteptările cursanţilor şi la nevoile individuale de învăţare. Evaluarea de parcurs Pentru fiecare temă, activitatea de evaluare pe parcurs are alocate 30 de minute, conform planului-cadru de formare. Metodele şi instrumentele de evaluare pe care vi le propunem sunt următoarele: •

evaluarea prin probe practice adăugate în portofoliul individual, corespunzătoare fiecărei teme;

•

evaluare prin chestionare de evaluare a activităţilor de învăţare corespunzătoare fiecărei teme;

Autoevaluare – la finalul fiecărei teme, cursanţii vor completa o grilă de autoevaluare, care va cuprinde itemi referitori la activitatea proprie (grad de implicare, motivaţia participării, corespondenţa cu nevoile proprii de informare şi formare etc.), precum şi itemi de evaluare a cursului (conţinuturi, metode, activitatea formatorului); 6

evaluare în perechi – pe parcursul activităţilor de formare, fiecare cursant va avea ca sarcină evaluarea unui coleg de grup, prin postarea unor mesaje de feed-back (sugestii, opinii, critici etc.) pe platformă. Evaluarea finală Evaluarea finală se realizează prin susţinerea în şedinţă publică a unui proiect/temă din portofoliul realizat sau a unei lucrări elaborate în acest scop. Din comisia de examinare constituită în acest scop face parte şi un reprezentant al MECTS-DGMRURS sau al CSA. Aprecierea portofoliului şi a susţinerii proiectului/ temei/ lucrării se face prin calificative (Excelent, Foarte Bine, Bine, Suficient, Insuficient). Bugetul de timp alocat evaluării face parte din durata totală a programului de formare continuă. Portofoliul va fi pregătit de către cursanţi pe parcursul derulării programului de formare, prin realizarea unor sarcini punctuale corespunzătoare fiecărei teme. Cursanţii vor încărca pe platforma cursului lucrările din portofoliu, elaborate pe parcursul desfăşurării activităţilor de formare. Beneficiind de feed-back imediat din partea formatorilor, participanţii îşi pot îmbunătăţii piesele de portofoliu, până la finalizarea sesiunilor de formare. Portofoliul pentru evaluarea finală trebuie să conţină cel puţin 2/3 din numărul total de teme recomandate. Portofoliul final va fi evaluat cu Admis sau Respins înainte de evaluarea finală. Vor participa la examenul final doar cursanţii al căror portofoliu individual a fost admis. Rezultatul evaluării portofoliului final reprezintă media rezultatelor obţinute pentru fiecare piesă de portofoliu, înscrise în catalog.

Legendă OBIECTIVE SPECIFICE

COMPETENŢE SPECIFICE

RESURSE INFORMAŢIONALE

EXERCIŢIU INDIVIDUAL

EXERCIŢIU DE GRUP

EXERCIŢIU FRONTAL

TEMĂ DE PORTOFOLIU

APLICAŢIE PE COMPUTER

EVALUARE

EXEMPLE/SUGESTII PEDAGOGICE

TEMA 1. Rolul instrumentelor TIC în utilizarea metodologiilor activ participative în educaţie: experienţe, valenţe, limite Obiective specifice

La finalizarea acestei teme, participanţii la cursul Formarea competentelor IT si certificare IT vor fi capabili: •

să exemplifice situaţii sau contexte de învăţare în care au utilizat TIC, cu evidenţierea avantajelor şi limitelor acestora;

•

să analizeze constructiv experienţele de utilizare a TIC în educaţie, relatate de către colegii de curs;

•

să denumească cel puţin trei dimensiuni inovative ale TIC în activitatea didactică, argumentând alegerile dintr-o perspectivă personală şi contextuală.

Competenţe specifice

•

exersarea abilităţilor de a comunica constructiv în grupul de colegi, de a împărtăşi propriile experienţe de utilizare a TIC şi de a valorifica pozitiv experienţele celorlalţi;

•

conştientizarea importanţei utilizării TIC pentru un învăţământ modern, eficient, atractiv şi motivant pentru elevi;

•

capacitatea de autoevaluare şi de formulare a propriilor obiective şi strategii de învăţare pe parcursul întregii vieţi.

Introducere TEMA 1

În acest capitol introductiv vom explora împreună câteva informaţii, date statistice şi studii recente care pun în evidenţă importanţa utilizării TIC în educaţie. De asemenea, vom face apel la experienţa fiecărui cursant cu privire la utilizarea TIC în activitatea didactică. Ca în orice început, vom avea ocazia să ne cunoaştem colegii de curs şi să descoprim interesele comune şi aştepătările de la această experienţă de formare.

1.1. Utilizarea TIC în educaţie – situaţia actuală în context naţional şi European Ce înseamnă

Atunci când alăturăm cele două concepte: educaţie şi noile tehnologii

TIC în

informaţionale (TIC) putem vorbi în principal despre 3 tipuri de abordări existente

educaţie?

în acest moment în realitatea educaţională: a) Educaţia despre noile tehnologii Vorbim aici despre introducerea unor module/discipline/cursuri despre calculator şi INTERNET în programele de formare a profesorilor sau în curriculum-ul şcolar. Și în România curriculumul naţional cuprinde în aria tehnologii astfel de discipline în cadrul cărora elevii au posibilitatea să înveţe despre noile tehnologii şi despre INTERNET. b) Educaţia cu ajutorul noilor tehnologii În acest caz, ne referim la acele experienţe de învăţare-predare-evaluare care se derulează în mod clasic, dar utilizează o serie de noi tehnologii ca elemente de inovare. Ne referim aici la utilizarea unor aplicaţii pe calculator în clasă, la utilizarea INTERNET-ului ca resursă în activitatea didactică sau la orice alte tehnologii care sprijină procesul didactic. c) Educaţia prin noile tehnologii Ne referim aici la educaţia care se realizează efectiv utilizând noile tehnologii cum ar fi învăţarea online, învăţarea care se derulează exclusiv pe o platformă virtuală de învăţare sau învăţarea care are loc exclusiv cu ajutorul noilor tehnologii mobile (Iphone, Ipod, tablete etc.) În contextul cursului de faţă, ne vom referi mai ales la acele situaţii de educaţie cu ajutorul noilor tehnologii, explorând însă şi câteva aspecte cu privire la cea dea treia abordare, educaţia prin noile tehnologii, în mod special atunci când vom ajunge la tema dedicată platformei AEL. Pentru a avea o imagine globală asupra situaţiei utilizării noilor tehnologii în educaţie în România, dar şi în context european, vă propunem pentru început să analizăm împreună câteva resurse informaţionale relevante.

Cea mai recentă publicaţie a Comisie Europene privind învăţarea şi inovarea cu ajutorul TIC a fost publicată în anul 2011. Principalele rezultate relevante pentru contextul din România sunt următoarele: Date statistice europene

•

În România, din anul 2006 până în anul 2009, ponderea familiilor cu copii care au o conexiune la INTERNET a crescut de aproape 3 ori, de la 17% în 2006, la 46% în anul 2009. În ciuda unui decalaj semnificativ în raport cu media europeană, România a înregistrat însă o evoluţie spectaculoasă în doar 3 ani. Este de aşteptat că această creştere va continuat şi după 2009.

Tabel 1. Ponderea gospodăriilor cu copii care au acces la INTERNET (2006, 2009) Ponderea familiilor cu acces la INTERNET

•

Similar cu situaţia majorităţii ţărilor europene, elevii utilizează mai des un computer acasă, decât la şcoală.

Strategii în domeniul TIC în educaţie

•

Multe ţări europene au deja o strategie coerentă la nivel naţional privind integrarea TIC în procesele de învăţare-predare evaluare. Strategiile vizează atât formarea unor competenţe specifice de utilizare a TIC pentru cadrele didactice, cât şi obiective concrete de utilizare a TIC în curriculumul şcolar. Deşi în România există unele documente strategice în acest sens, referirile cu privire la integrarea TIC în curriculum-ul şcolar sunt formulate la nivel general, fără obiective concrete în acest sens. În consecinţă, astfel de obiective nu sunt măsurate în acest moment şi nici nu intră în sistemele de evaluare a învăţării. 11

•

Tot mai adesea, utilizarea TIC în educaţie este asociată cu promovarea competenţelor de învăţare şi inovare, dar şi cu anumite competenţe mai generale de viaţă şi de orientare în carieră. Tabloul abilităţilor care pot fi dezvoltate cu ajutorul TIC Abilităţi de învăţare şi inovare

Abilităţi de viaţă şi orientare în

Abilităţi asociate

carieră

cu utilizarea TIC în educaţie

Creativitate

Flexibilitate şi adaptabilitate

Inovare

Iniţiativă personală

Gândire critică

Capacitatea

Rezolvare de probleme

Luarea deciziilor

Productivitate

Comunicare

Responsabilitate şi rolul de

Colaborare

Cercetare

gestiona

propriile alegeri

lider

Tot mai multe state europene, fie la iniţiativa instituţiilor guvernamentale, fie a celor non-guvernamentale, au inclus deja în curriculumul şcolar aspecte privind siguranţa în mediile virtuale: comportament virtual sigur, aspecte privind

Securitatea în

integritatea şi aspectele private ale comunicării virtuale, pericolul agresiunii

mediile virtuale

virtuale, aspecte legate de descărcarea unor date, informaţii, resurse, utilizarea în siguranţă a dispozitivelor mobile, contactul cu persoane necunoscute etc.

Utilizarea TIC în educaţie este de asemenea asociată cu o serie de metodologii pedagogice activ-participative cum ar fi:

Metodologii

Metoda proiectelor

activ

Personalizarea învăţării

participative cu

Învăţarea centrată pe elev

ajutorul TIC

Investigaţia ştiinţifică

Învăţarea online

Deşi multe ţări europene recomandă în documentele de curriculum utilizarea TIC în procesele de predare-învăţare-evaluare, în realitate încă relativ puţini elevi beneficiază de noile tehnologii în învăţarea la clasă.

Alte activităţi din sfera educaţiei şi a vieţii şcolare care se derulează în Europa cu ajutorul noilor tehnologii sunt: o împărtăşirea experienţelor pedagogice prin platforme virtuale 12

dedicate comunicării între cadrele didactice; o managementul educaţional; o comunicarea cu părinţii; o prezentarea şcolii sub forma unui site; o prezentarea proiectelor şcolii şi a activităţilor extraşcolare etc. Consultaţi raportul Key Data on Learning and Innovation trough ICT at School in Europe 2011, disponibil în limbile engleză şi franceză la adresa: EURYDICE http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice Lectură

Identificaţi şi alte date şi informaţii relevante de interes pentru disciplina pe

individuală

care o predaţi sau pentru situaţia şcolii dumneavoastră. Opţional, puteţi să introduceţi în portofoliul personal principalele concluzii, întrebări, observaţii pe marginea analizei textului propus spre lectură individuală.

Studiul EduTIC 2009 - Eficienţa utilizării noilor tehnologii în educaţie, parte a unei cercetării realizate la nivel european, a avut ca scop evaluarea impactului tehnologiei în educaţie. Demersul investigativ de analiză a EduTIC 2009

nivelului integrării aspectelor legate de tehnologie în activitatea didactică a fost orientat către: -

relevarea opiniei cadrelor didactice referitoare la integrarea tehnologiei în activitatea didactică, asociată cu evaluarea experienţelor concrete la clasă;

evaluarea impactului utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicării asupra

actorilor

actului

educativ,

profesor/elev,

nivelul

comportamentelor sociale sau cognitive; -

punerea în evidenţă a aspectelor legate de utilizarea TIC în şcoală: existenţa infrastructurii, frecvenţa şi tipologia utilizării computerelor, dificultăţi îmtâmpinate.

Între rezultatele studiului, amintim: -

în procent de 89,7% profesorii spun că există în şcoală computere la dispoziţia elevilor.

între disciplinele şcolare care utilizează în cea mai mare măsură suportul tehnologic se numără ştiinţele - fizică, chimie, biologie (59,7% din 13

respondenţi), limba străină (57,4% din respondenţi) şi geografia (50%). -

impactul utilizării noilor tehnologii în procesul didactic constă în adaptarea activităţilor de învăţare pentru elevii care au nevoi speciale de educaţie sau au dificultăţi de învăţare; facilitarea activităţii de predare.

modificările la nivelul structurilor cognitive, emoţionale, sociale ale elevilor se traduc în: creşterea interesului pentru învăţare; creşterea frecvenţei la activităţile didactice; obţinerea unor rezultate şcolare mai bune.

prioritatea TIC pentru profesionalizare este recunoscută de 98% din respondenţi. În opinia acestora, competenţa digitală este utilă pentru inserţia profesională a viitorilor absolvenţi.

Proiectul UNESCO Standarde de competenţă în domeniul TIC pentru cadrele didactice propune furnizorilor de programe de formare o serie de recomandări pentru elaborarea sau ameliorarea ofertei pentru dezvoltare UNESCO

profesională. Proiectul are ca scop îmbunătăţirea activităţii la clasă a

Standarde de

profesorilor şi învăţătorilor, combinând competenţele TIC cu inovaţiile

competenţă în

referitoare la didactică, curriculum şi management şcolar.

domeniul TIC

Obiectivele proiectului sunt:

pentru cadrele

•

didactice

oferirea unui set de soluţii posibile şi recomandări pe care furnizorii de formare le pot valorifica pentru a identifica, elabora sau evalua materiale didactice sau programe de formare în utilizarea noilor tehnologii în predare şi învăţare;

•

elaborarea unui set de calificări care să le permită cadrelor didactice să integreze TIC în procesele de predare-învăţare, să stimuleze învăţarea elevilor şi să-şi îmbunătăţească activitatea didactică;

•

extinderea ariei de competenţe ale cadrelor didactice, care să permită o dezvoltare profesională centrată pe competenţe pedagogice, de conducere şi de dezvoltare şcolară inovatoare prin utilizarea TIC;

•

armonizarea diferitelor puncte de vedere şi a termenilor legaţi de utilizarea TIC în formarea cadrelor didactice.

Referindu-se la impactul noilor tehnologii asupra societăţii, în general, Richard Thieme spunea că “Pe termen scurt, întotdeauna supraestimăm efectele noilor tehnologii. Dar pe termen lung, întotdeauna le subestimăm.” „HOMO

Aşa se face că doi cercetători: Wim VEEN şi Ben Vrakking au lansat un nou

ZAPPIENS”

concept, parafrazându-l pe cel de homo sapiens: HOMO ZAPPIENS. Această denumire a fost aleasă pentru a caracteriza noua generaţie de copii, născuţi după 1990, care nu au cunoscut niciodată o lume fără INTERNET şi tehnologie. Cercetările celor doi asupra comportamentelor de joc şi învăţare ale copiilor au condus la concluzia că pentru această generaţie de homo zappiens tehnologia şi INTERNETUL reprezintă extensii fireşti ale mediului în care cresc şi se dezvoltă. Această nouă generaţie nu manifestă temeri faţă de utilizarea sau controlul tehnologiei, ci, dimpotrivă, se aşteaptă ca aceasta să fie disponibilă oriunde şi în orice moment, astfel încât să poată fi utilizată în orice context cu uşurinţă. Mai mult decât atât, cercetările arată că noua generaţie nu doar că deţine în mod natural abilităţi de utilizare a noilor tehnologii, dar şi-au dezvoltat în mod firesc şi o serie de alte abilităţi sociale cum

fi:

comunicarea,

colaborarea,

experimentarea,

gestionarea

informaţiei. În viziunea celor doi cercetători, şcoala are obligaţia de integra noile tehnologii în procesele de învăţare, pentru a scăpa riscului de a deveni nerelevantă pentru această nouă generaţie.

În lucrarea recent publicată Homo Zappiens. Joc şi învăţare în epoca digitală, cei doi autori propun o serie de soluţii inovative prin care şcoala ar putea să se angajeze pe drumul inovării cu ajutorul noilor tehnologii. Lucrarea Homo Zappiens a fost tradusă în limba română şi a fost publicată la editura Sigma în anul 2011. În cazul în care o puteţi consulta, notaţi-vă câteva dintre sugestiile de schimbare ale şcolii pe care le propun cei doi autori.

Lectură

Căutaţi pe INTERNET cât mai multe referiri la conceptul de homo zappiens.

suplimentară

Notaţi în portofoliul personal tot ceea ce vi se pare interesant şi relevant pentru disciplina pe care o predaţi, pentru elevii dvs. sau pentru şcoala în care activaţi.

Richard Thieme spunea că “Pe termen scurt, întotdeauna supraestimăm efectele noilor tehnologii. Dar pe termen lung, întotdeauna le subestimăm.” Încercaţi să identificaţi din experienţa personală o situaţie care să susţină sau Temă de

să contrazică această afirmaţie. Notaţi în portofoliul personal câteva

reflecţie

argumente pro sau contra acestei afirmaţii.

Prima temă marchează debutul călătoriei noastre de învăţare şi comunicare privind utilizarea noilor tehnologii în activitatea de predare-învăţare-evaluare. Este momentul în care ne vom exprima interesele şi aşteptările fiecăruia cu privire la utilizarea TIC în educaţie şi vom explora împreună aspectele pe care dorim să le abordăm îm profunzime în acest curs. Să ne cunoaştem!

Pentru moment, veţi face cunoştinţă cu ceilalţi participanţi şi cu formatorii.

Interese,

Comunicarea cu aceştia va constitui, probabil, cea mai importantă ocazie de a

aşteptări, nevoi

învăţa pe parcursul acestui curs, iar acum este momentul să vă faceţi

specifice de

cunoscut.

formare

În experienţa noastră de învăţare vă veţi înregistra reflecţiile şi veţi aduna „suveniruri” la fiecare pas. Toate acestea se vor adăuga de-a lungul săptămânilor de formare sub forma unor înregistrări scrise în portofoliul personal. Portofoliul va fi creat pas cu pas, pe măsură ce progresăm în parcurgerea modulelor. Experienţele, opiniile şi aşteptările colegilor cu privire la utilizarea TIC în educaţie pot semăna destul de mult cu ale dumneavoastră, după cum, în aceeaşi măsură, pot fi foarte diferite. Vă propunem să începem cursul nostru prin a descoperi câte ceva unii despre alţii! Aţi putea să aflaţi acum că o scurtă relatare despre dumneavoastră poate fi chiar mai interesantă pentru a vă prezenta celorlalţi, decât un CV alcătuit după toate regulile. Tipul de lucruri pe care ceilalţi colegi ar dori probabil să le afle sunt următoarele: •

Despre dvs.: Care sunt acele aspecte privind utilizarea TIC în educaţie care vă preocupă? Care este relaţia dintre aceste interese personale şi materia pe care o predaţi sau cu şcoala dvs.? Ce vă determină să vă 16

focalizaţi asupra acestui aspect legat de utilizarea TIC în educaţie? •

Aşteptările dvs.: Ce v-a motivat să participaţi la acest curs? Care sunt interesele pentru care v-aţi înscris? Ce doriţi să obţineţi pentru propria dumneavoastră învăţare, la finalul cursului?

•

Contextul dvs.: Care sunt resursele pe care le aveţi la dispoziţie pentru a inova abordările şi metodologiile de învăţare-predare-evaluare cu ajutorul TIC în şcoala în care lucraţi? Care sunt principalele bariere cu care vă confruntaţi?

Temă de portofoliu La finalul exerciţiului de intercunoaştere, probabil că dvs. v-aţi făcut deja o imagine cu privire la preocupările colegilor, la interesele şi problematica legată de utilizarea computerului şi Internetului în învăţare-predare-evaluare. În relaţie cu toate acestea, dvs. unde vă situaţi? V-aţi descoperit punctele forte şi experienţele anterioare care ar putea să vă sprijine în participarea la acest curs? Care sunt lucrurile pe care doriţi să vi le dezvoltaţi pe parcursul cursului? Care sunt reflecţiile dvs. după ce v-aţi cunoscut colegii? Ce aspect v-a atras atenţia în legătură cu asemănările şi deosebirile dintre interesele, motivaţiile şi contextele specifice în care lucraţi dvs.? Acum vă puteţi formula câteva obiective personale de învăţare în cadrul cursului, dar şi strategiile pe care doriţi să le utilizaţi pentru a le atinge! Elaboraţi o scurtă prezentare în portofoliu personal în care să notaţi aceste obiective şi strategii.

1.2. Dimensiuni ale inovării metodologiilor de predare-învăţareevaluare cu ajutorul TIC Am putea să mergem mai departe acum şi să explorăm câte ceva despre experienţa

dvs.

legată

învăţare-predare-evaluare

ajutorul

computerului sau a Internetului. Vă mai amintiţi vreo situaţie de învăţare sau un moment din activitatea dvs. la catedră în care aţi utilizat computerul O experienţă personală

sau Internetul şi de care aţi fost foarte încântat/ă şi cu care să vă mândriţi. Reflectaţi cîteva momente asupra aceastei experienţe de succes pe care aţi trăit-o. În timpul acestei experienţe, probabil aţi trăit momente de dificultate, dar şi reuşite. În final care a fost acel aspect, poate puţin important la prima vedere, care a făcut ca această experienţă să fie de succes? Povestiţi-ne despre toate acestea. • În ce context s-a petrecut această experienţă? Când ? Unde anume s-a întâmplat? • Care au fost instrumentele oferite de computer sau Internet pe care le-aţi utilizat? • În ce fel aţi folosit aceste resurse? Cine v-a fost alături în această experienţă? • Cum au răspuns elevii dvs. în această situaţie? Ce observaţii importante aţi reţinut? • Care au fost după dvs. punctele forte ale acestei experienţe? Dar bariere? • Ce aţi învăţat în urma acestei experienţe? Ne vom grupa câte 3 sau 4 cursanţi şi vom relata în grupul nostru, fiecare pe rând, o astfel de experienţă. Cineva din grup va avea, apoi, rolul de a prezenta cele discutate după următoarea grilă de analiză: 1.

Situaţii posibile de utilizare a computerului şi Internetului

Resurse oferite de computer şi Internet care pot fi utilizate în învăţare Impactul asupra elevilor Punctele tari ale utilizării computerului sau Internetului în învăţare Provocări ale utilizării computerului sau Internetului în învăţare Aspecte inovative din punct de vedere pedagogic

3. 4. 5. 6.

Analiza relatărilor din fiecare grup va evidenţia potenţialului noilor tehnologii pentru îmbunătăţirea proceselor de învăţare, din perspectiva cursanţilor. 18

Utilizarea computerului în învăţare-predare-evaluare: avantaje şi dezavantaje Fiecare participant va primi câte 3 cartonaşe roşii şi câte 3 cartonaşe verzi. Cartonaşele roşii şi verzi

Formatorul va informa cursanţii despre tema dată: fiecare participant va nota 3 avantaje (pe cartonaşele verzi) şi 3 dezavantaje (pe cartonaşele roşii) ale utilizării TIC la disciplina pe care o predă. Cartonaşele vor fi adunate de către formator şi vor fi lipite pe o coală la vedere, în două secţiuni diferite: avantaje şi dezavantaje. Cursanţii vor fi invitaţi să analizeze cele două liste şi să facă observaţii. Formatorul va sublinia următoarea concluzie Unele aspecte semnalate se regăsesc atât în lista cartonaşelor roşii, cât şi în lista cartonaşelor verzi. Ca urmare, unele dintre aspecte pot constitui avantaje în anumite contexte, dar şi dezavantaje în altele. Cum pot fi optimizate activităţile didactice astfel încât dezavantajele să poată trece în lista avantajelor? Formatorul va avea rolul de a facilita discuţiile deschise dintre participanţi. Valori şi atitudini Programele şcolare prezintă în introducere o listă cu valori şi atitudini ce trebuie urmărite de-a lungul experienţelor de învăţare pe care le propun elevilor.

Valori şi atitudini

Acum ne vom împărţi pe grupa discipline/arii curriculare şi vom analiza seturi de valori corespunzătoare. De exemplu, programa pentru limba şi literatura română de clasa a IX-a, lista de valori şi atitudini din programa şcolară este următoarea: VALORI ŞI ATITUDINI •

Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii

•

Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate

•

Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române

•

Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare

•

Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi 19

•

Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural

•

Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală

În grupul dvs., alegeţi una sau două dintre valorile şi atitudinile prezentate în lista de mai sus. Identificaţi în grupul dvs. câteva exemple concrete prin care experienţele de învăţare realizate cu ajutorul TIC în activitatea dvs. didactică pot conduce la exersarea acestor valori şi atitudini la elevii dvs. sau, dimpotrivă, le pot întârzia sau perturba. Realizaţi împreună cu colegii de grup o prezentare ppt în care să concluzionaţi asupra principalelor elemente de inovare pe care TIC le pot aduce asupra predării, învăţării şi evaluării. Pentru fiecare slide ppt. alegeţi un cuvânt cheie care să sintetizeze o idee importantă şi adăugaţi pe slide o imagine pe care aţi găsit-o utilizând google, opţiunea de filtrare – imagini.

Temă de portofoliu Introduceţi în portofoliul dvs. personal o notă în care să exprimaţi în câteva cuvinte interesele şi obiectivele dvs. personale în cadrul acestui curs, precizând totodată strategiile pe care vă gândiţi să le utilizaţi pentru a le atinge. Vă recomandăm ca la finalul cursului să vă reîntoarceţi la această intervenţie pentru a vă autoevalua învăţarea, pentru a vedea dacă din punctul dvs. de vedere aţi reuşit să vă atingeţi obiectivele de învăţare personale.

TEMA 2. Aplicaţii de bază pe calculator şi utilizarea acestora în educaţie Obiective specifice

Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii de formare, participanţi vor fi capabili: • Să elaboreze un material necesar în activitatea didactică, folosind principalele instrumente de editare Word; • Să creeze grafice/ diagrame în Excel, pentru a le oferi elevilor suportul intuitiv adecvat, în activitatea de învăţare; • Să realizeze o prezentare, ca material didactic pentru o lecţie la disciplina de specialitate/ pentru o activitate cu copii, cu ajutorul aplicaţiei Prezi. • Să argumenteze potenţialul diferitelor categorii de media pentru situaţii educaţionale specifice; • Să creeze materiale educaţionale bazate pe fotografie editată şi sunet.

Competenţe specifice • Capacitatea de elaborare a unor materiale necesare în activitatea didactică, cu ajutorul aplicaţiilor Microsoft Word, Microsoft Excel, Prezi şi instrumentele multimedia; • Capacitatea de reprezentare, prin grafice sau diagrame în Excel, a diferitelor seturi de date; • Formarea unei atitudini reflexive privind utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării în activitatea didactică. Introducere Capitol 2

Acest capitol va ajută să exploraţi funcţiile aplicaţiei Word în vederea realizării unor documente-suport pentru învăţare. Folosind aplicaţia Excel, veţi înregistra într-un tabel date numerice şi date de tip text şi veţi învăţa să lucraţi cu formule si functii. Veţi reprezenta, apoi, datele numerice folosind diagramele Excel. Elaborând o prezentare cu ajutorul aplicaţiei Prezi, veţi valorifica ceea ce aţi dobândit în capitolele anterioare. Mai mult decât atât, avem convingerea că veţi îndrăgi acest instrument şi îl veţi utiliza cu succes în lecţie. Explorarea instrumentelor multimedia vă va permite crearea unor materiale educaţionale mai bine adaptate nevoilor de învăţare ale elevilor. 21

2.1. Procesarea textului. Utilizarea Word în situaţii de predare/învăţare/evaluare AplicaŃia Microsoft Word poate fi folosită de cadrele didactie în scopul elaborării documentelor proiectării didactice, al editării lucrărilor pentru sesiunile de comunicări ştiinŃifice, al realizării unor materiale-suport pentru învătare sau al creării instrumentelor de evaluare a performanŃelor şcolare ale elevilor. Luând ca exemplu un document realizat în vederea pregătirii unei fişe de lucru, vom descrie principalele operaŃii de editare şi formatare a documentului. Parcurgând pas cu pas conŃinutul acest capitol şi executând operaŃiile de procesare a textului prezentate, veŃi învăŃa: -

să creaţi un document

să

denumiţi

şi

să

salvaţi

documentul -

să ştergeţi textul

să copiaţi textul şi să-l lipiţi în

culori

fond

să

evidenţiaţi

paragrafele

folosind chenarele -

să creaţi obiecte cu ajutorul editorului pentru desene

acelaşi document -

aplicaţi

paragrafelor

să introduceţi text folosind tastatura

să

să formataţi obiectele create cu editorul pentru desene

să introduceţi ecuaţii folosind

să inseraţi imagini în document

Microsoft Equation Editor

să formataţi documentul

să formataţi obiectul - ecuaţie

să introduceţi text/ imagini în

să creaţi liste cu marcatori şi liste numerotate

antet şi subsol -

să alegeţi tipul, stilul, culoarea şi mărimea fontului

- să indentaţi paragrafele

să examinaţi documentul înainte de imprimare

să

alegeţi

opţiunile

imprimare.

Problema prezentată în fişa de lucru a fost aleasă din manualul de fizică pentru clasa a VI-a, autori Doina Turcitu, Viorica Pop, Magda Panaghianu, Georgeta Negoescu.

Pasul 1 – Deschideţi aplicaţia Microsoft Word Lansaţi aplicaţia Word făcând clic pe Start/ All Programs/ Microsoft Office/ Lansarea aplicaţiei

Microsoft Word sau prin dublu clic pe pictograma Microsoft Word aflată pe desktop. Lucrarea pe care aţi creat-o odată cu lansarea aplicaţiei se numeşte document şi are extensia “.doc”. Documentul este de o pagină. Ca urmare a completării sale cu informaţie, se creează automat o pagină nouă. Folosind combinaţia de taste Ctrl + Enter puteţi adăuga în orice moment o altă pagină.

Salvarea documentului

Pasul 2 – Daţi un nume documentului şi alegeţi calea unde va fi salvat 1. Din meniul File, alegeţi opţiunea Save. (Sau apăsaţi butonul Save din bara de instrumente standard). Pentru că documentul nu a fost salvat niciodată, se va activa automat fereastra Save as. 2. Întroduceţi calea în care doriţi să salvaţi fişierul (ex. alegeţi My computer/ Local Disc (C: )/ My Documents/ Inovează cu TIC). 3. În caseta File name introduceţi numele fişierului. 4. Din lista derulantă Save as type, alegeţi formatul în care se salvează documentul. Formatul implicit este document Word – Word Document (*.doc). Alte formate suportate sunt: Web Page, PDF, Plain Text etc. 5. Pentru stabilirea unor parametri privind securitatea documentului, puteţi selecta General Options, din lista derulantă Tools.

Figura. 2.1.1. Caseta de dialog General options -

În fereastra General options, în caseta Password to open, introduceţi o parolă pentru deschiderea documentului.

În caseta Password to modify, introduceţi o parolă pentru autorizarea modificărilor asupra documentului.

Selectaţi

opţiunea

Read-only

recommanded,

pentru

preveni

modificările accidentale asupra documentului. Dacă doriţi ca documentul să se deschidă normal, deselectaţi această opţiune. 6. Pentru stabilirea unor parametri generali ai operaţiei de salvare, selectaţi Save options, din lista Tools.

Figura. 2.1.2. Caseta de dialog Save Options -

Save AutoRecover information – salvarea automată la un anumit interval de timp, necesară în situaţii accidentale precum o pană de curent.

Embed fonts in the file – salvarea fonturilor care au fost utilizate în document, opţiune utilă în cazul deschiderii ulterioare a documentului pe un sistem în care nu au fost instalate toate aceste fonturi. -

Embed only the characters used in the document – salvarea caracterelor care au fost utilizate în document; nu va fi salvat întregul set de caractere corepunzător fiecărui tip de font utilizat. 25

7. Faceţi clic pe butonul

Save.

Dacă veţi dori să modificaţi documentul elaborat în cadrul cursului, îl veţi putea deschide din meniul File, secţiunea Recent documents. Pentru a deschide un document existent, puteţi utiliza, de asemenea, meniul File/Open.

Pasul 3 - Introduceţi textul folosind tastatura Introducerea

Textul reprezintă un grup de paragrafe, fraze, linii, cuvinte sau caractere.

textului

Caracterul este cea mai mică entitate care se poate introduce într-un document (literă, cifră, caracter special, spaţiu). Un şir de caractere, urmat de un spaţiu sau de un semn de punctuaţie, formează un cuvânt. Un grup de cuvinte, urmat de un caracter de control numit “sfârşit de linie”, formează o linie. Acest caracter se introduce folosind combinaţia de taste Shift+ Enter. Textul introdus între două apăsări ale tastei Enter formează un paragraf. Introducerea textului se poate face cu ajutorul tastaturii sau folosind mouseul. Caracterele/ textul vor fi plasate în spaţiul de editare, în locul în care se află cursorul text. 1. Plasaţi cursorul în locul în care doriţi să introduceţi text, executând dublu clic în spaţiul de editare. 2. Introduceţi textul aşa cum apare în documentul prezentat în imaginea de mai sus. Când se completează rândul, cursorul sare automat pe rândul următor. Mutaţi cursorul pe pagină cu ajutorul tastelor săgeţi sau folosind mouse-ul. Apăsaţi tasta End pentru a muta cursorul la sfârşitul rândului. Cu tasta Home puteţi muta cursorul la începutul rândului. Introducerea textului, într-un document aflat în lucru, se poate realiza în două moduri: -

modul Inserare (Insert) - textul este introdus prin deplasarea spre dreapta a celorlalte caractere;

modul Suprascriere (Overtype) - textul introdus se va suprascrie prin ştergerea caracterele existente.

Alegerea modului inserare se face prin apăsarea butonului OVR (Overtype), de 26

pe bara de stare. Alegerea modului suprascriere se face prin apăsarea butonului Insert, de pe bara de stare. Ştergerea

Dacă aţi introdus greşit anumite caractere, le puteţi şterge folosind tastele:

textului

Backspace – şterge un caracter în stânga cursorului text;

Ctrl+Backspace – şterge un cuvânt în stânga cursorului text;

Delete – şterge un caracter în dreapta cursorului text;

Ctrl+Delete – şterge un cuvânt în dreapta cursorului text.

Copierea şi

Pentru a economisi timp, este necesară, uneori, copierea unui fragment de

lipirea textului

text şi lipirea sa în alt loc, în document. 1. Selectaţi textul: Automobilul trece prin faţa indicatorului A la ora. Cea mai simplă metodă de selectare a textului cu ajutorul mouse-ului constă în poziţionarea cursorului la începutul blocului de text pe care doriţi să-l selectaţi, executarea unui clic în punctul respectiv şi deplasarea mouse-ului, cu butonul apăsat, la sfârşitul blocului text. Altă metodă: poziţionaţi cursorul text la începutul blocului de text, apoi apăsaţi tasta Shift + tastele săgeţi, în sensul selecţiei. Pentru a selecta blocuri de text aflate în diferite zone în document, selectaţi mai întâi un bloc de text, apoi apăsaţi tasta Ctrl şi selectaţi celelalte blocuri de text cu ajutorul mouse-ului. Selectarea unui cuvânt se realizezază cu dublu clic pe cuvânt. Selectarea unui rând se face poziţionând cursorul text la marginea din stânga a rândului. Faceţi clic când cursorul îşi schimbă forma în săgeată cu vârful spre dreapta. Pentru selectarea unui paragraf, faceţi triplu clic în interiorul paragrafului sau dublu clic în stânga lui. Dacă doriţi să selectaţi o propoziţie, apăsaţi Ctrl+clic oriunde în interiorul propoziţiei. Pentru a deselecta zona selectată, faceţi clic pe spaţiul de editare sau apăsaţi o tastă săgeată. 2. Copiaţi textul. Din meniul Edit, alegeţi opţiunea Copy (Editare/ Copiere). 3. Lipiţi textul. Plasaţi cursorul în punctul de inserţie; din meniul Edit alegeţi opţiunea Paste (Editare/ Lipire). 27

Comenzile copiere, lipire se pot executa, de asemenea, cu ajutorul combinaţiei de taste Ctrl+C, Ctrl+V. Introducerea

Pasul 4 – Introduceţi simboluri/ caractere speciale

simbolurilor/

Caracterul ∆ nu se află pe tastatură, deoarece nu este folosit frecvent de

a caracterelor

utilizatorii procesorului de text Word.

speciale

Pentru a introduce simbolul dorit, efectuaţi următoarele operaţii: 1. Din meniul Insert, alegeţi oţiunea Symbol (Inserare/ Simbol). 2. În fereastra Symbol, din fila Symbols (Simboluri) alegeţi ∆; 3. Faceţi clic pe butonul Insert. 4. Închideţi fereastra făcând clic pe butonul X (Închide) sau pe butonul Close.

Figura 2.1.3. Fereastra Symbols Caracterele speciale, precum © (Copyright), § (Section), ¶ (Paragraph) etc., se aleg din fila Special Characters. Inserare de

Pasul 5 – Introduceţi obiectul de mai jos:

obiecte create cu Microsoft Equation Editor

1. Alegeţi Object Equation Editor din meniul Insert sau apăsaţi butonul

2. Introduceţi formula utilizând formatele prestabilite. Alegeţi simbolurile din bara de instrumente. Introduceţi variabilele şi numerele folosind tastatura.

Figura 2.1.4. Meniul Equation

Alegeţi şablonul fracţie, din lista Formate pentru fracţii şi radicali.

Faceţi clic pe caseta situată deasupra liniei de fracţie şi introduceţi numărătorul. Procedaţi la fel pentru a introduce numitorul fracţiei.

Alegeţi operatorul.

Alegeţi din nou şablonul fracţie.

Faceţi clic pe numărător. Din lista Formate pentru sublinieri alegeţi .

Continuaţi scrierea ecuaţiei, cu ajutorul operaţiilor descrise anterior.

3. Faceţi clic stânga în afara obiectului, pentru a închide Editorul de ecuaţii. Meniul Equation conţine următoarele formate: Operatori relaţionali Tipuri de paranteze Tipuri de paranteze şi linii de legătură Formate pentru fracţii şi radicali Format pentru sublinieri Formate pentru exponenţi şi indici Operatori matematici Formate pentru sumă Tipuri de linii cu săgeţi Formate pentru integrale Operatori pentru mulţimi Formate pentru sublinieri inferioare si superioare Operatori pentru mulţimi Tipuri de linii cu săgeţi şi text Simboluri matematice Formate pentru produse şi reuniuni Simboluri greceşti mici 29

Formate pentru matrici Simboluri greceşti mari Pasul 6 – Formataţi obiectul Când creaţi o ecuaţie, editorul ajustează automat mărimea caracterelor şi spaţiul dintre caractere, respectând convenţiile matematice. Pentru a formata obiectul, folosiţi meniurile Format, Style, Size. -

Meniul Format – alinierea conţinutului obiectului;

Meniul Style – crearea stilurilor pentru diferite elemente ale ecuaţiei (text, funcţie, variabilă, caractere greceşti mici, caractere greceşti mari, simbol etc.);

Figura 2.1.5. Caseta de dialog Styles -

Meniul Size – selectarea dimensiunilor elementelor unei ecuaţii.

Figura 2.1.6. Caseta de dialog Sizes Crearea listei cu marcatori sau a listei

Pasul 7 – Creaţi lista numerotată şi lista cu marcatori 1. Selectaţi textul pentru crearea listei numerotate. 2. Alegeţi opţiunea Bullets and Numbering, din meniul Format. 30

numerotate

3. Din fila Numbered, alegeţi formatul pentru numerotare (ex. cu cifre, cu litere). 4. Selectaţi, apoi, textul pentru introducerea marcatorilor. 5. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Bullets and Numbering,. 6. Din fila Bulleted, alegeţi formatul potrivit.

Figura 2.1.7. Caseta de dialog Bullets and Numbering Listele cu marcatori sau listele numerotate pot fi introduse şi în timpul tastării, astfel: 1. Activaţi butonul Bullets sau butonul Numbering, înainte de a introduce primul element al listei. 2. Introduceţi textul şi apăsaţi tasta Enter după fiecare element al listei. 3. Pentru a încheia lista, apăsaţi de două ori tasta Enter. Ştergerea

Dacă este necesar, ştergeţi o parte dintre marcatori urmând paşii:

marcatorilor

1. Selectati textul de la care doriti să eliminaţi marcatorii. 2. Din lista Bullets, alegeţi opţiunea None.

Formatarea

Pasul 8 - Formataţi caracterele

caracterelor -

Aspectul textului trebuie să pună în evidenţă organizarea logică a

Fila Font

conţinutului şi să faciliteze identificarea conceptelor cheie, a informaţiilor esenţiale. Pentru aplicarea diferitelor opţiuni de formatare a caracterelor, selectaţi mai întâi textul. Altfel, opţiunile de formatare se vor aplica textului ce va fi introdus din punctul în care se află cursorul. Formatarea caracterelor se referă la aplicarea următoarelor caracteristici: 31

Font – tipul şi forma caracterelor;

Size – dimensiunea caracterelor;

Style- stilul caracterelor;

Underline style – stilul de subliniere a caracterelor;

Color – culoarea caracterelor;

Character spacing – spaţierea caracterelor;

Effects – efecte aplicate caracterelor;

Text effects – efecte de animaţie aplicate caracterelor.

1. Selectaţi textul. 2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Font.

Figura 2.1.8. Caseta de dialog Font. Fila Font Aceasta conţine trei file (taburi) cu opţiuni de formatare. În fila Font se vor selecta atribute pentru caractere. Modificările se vor urmări în zona Preview.

Din lista Font, alegeţi tipul de font Calibri.

Din lista Font style, alegeţi stilul fonturilor: Regular

Obişnuit 32

Italic Cursiv Bold Îngroşat Underline Subliniat Bold italic Cursiv îngroşat Din lista Size, alegeţi dimeniunea caracterelor.

Din lista Font color, alegeţi culoarea pe care o veţi aplica fonturilor.

Din lista Underline Style, alegeţi stilul de subliniere.

Linie simplă Subliniere cu linie simplă Linie dublă Subliniere cu linie dublă Linie punctată Subliniere cu linie punctată Din lista Underline Color, alegeţi culoarea liniei.

Roşu Subliniere cu linie simplă, roşie Albastru Subliniere cu linie dublă, albastră Verde Subliniere cu linie punctată, verde Din zona Effects (efecte), puteţi selecta efectele ce vor fi aplicate textului selectat.

Strikethrough Efect caracter tăiat cu o linie Double Efect caracter tăiat cu două linii strikethrough Superscript Efect caracter exponent (H+) Subscript Efect caracter indice H2O Shadow Efect caracter umbrit All caps EFECT CARACTER LITERE MARI 3. După alegerea opţiunilor de formatare, apăsaţi butonul OK. Spaţierea

1. Selectaţi textul:

caracterelor -

Viteza unui automobil în fiecare moment reprezintă viteza momentană sau

Fila caracter

instantanee (v), care este, în general, diferită de viteza medie.

Spacing

2. Din fila Character Spacing (Meniul Format/ Font), modificaţi spaţiul dintre caractere.

Figura 2.1.9. Caseta de dialog Font. Fila Character Spacing

Din lista Spacing, alegeţi efectul de spaţiere Expanded Normal Normal Expanded Lărgit Condensed Condensat În caseta By, specificaţi distanţa dintre caractere 1,1 pt. Normal Normal Expanded Lărgit By: 1,5 pt Condensed Condensat By: 1,1 pt În caseta Position, alegeţi opţiunea Normal. Normal Poziţie normală Poziţie ridicată faţa de linia de scriere Raised Lowered Poziţie coborâtă faţa de linia de scriere

3. Apăsaţi butonul OK.

Aplicarea

Din fila Text Effects se pot aplica efecte de animaţie textelor care vor fi citite

efectelor de

numai pe ecran. Rolul lor este de a evidenţia anumite zone din text. Efectele

animaţie

de animaţie nu vor putea fi vizualizate pe documentele printate.

textelor -

Pentru aplicarea efectelor de animaţie, urmaţi paşii :

Fila Text

1. Selectaţi textul pe care doriţi să-l modificaţi.

Effects

2. Din meniul Format / Font, selectaţi Text Effects. 3. Din lista Animation, alegeţi efectul dorit (ex. Blinking Background, Las Vegas Light, Marching Black Ants, Marching Red Ants, Shimmer sau Sparkle text). 4. Apăsaţi pe butonul OK. Pentru a dezactiva un efect de animaţie, selectaţi textul animat şi alegeţi None (nici una) din lista Animation. Dacă apăsaţi butonul Default (Implicit) după ce aţi selectat atributele corespunzătoare în caseta de dialog Font, va fi afişată o casetă asemănătoare celei de mai jos:

Figura 2.1.10. Caseta de dialog Default Dacă apăsaţi Yes, valorile curente din filele Font, Character Spacing şi Text effects vor fi memorate ca setări implicite pentru documentul curent şi pentru documentele ce vor fi deschise ulterior.

Alinierea şi

Pasul 9 - Formataţi paragrafele

indentarea

Indentarea paragrafelor

paragrafului -

1. Selectaţi paragraful următor:

Fila Indents

Vi teza un ui autom obil î n f iecare moment rep rezintă vi teza

and Spacing

momentană sau i ns tantanee (v) , care e ste, în gene ral , dif erită de vi teza me die. 2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Paragraph.

Figura 2.1.11. Caseta de dialog Paragraph. Fila Indents and Spacing Din fila Indents and Spacing, alegeţi tipul de aliniere a paragrafului, opţiunea de spaţiere a liniilor paragrafului, respectiv opţiunea de indentare a liniilor paragrafului.

În zona General, din lista Alignment alegeţi tipul de aliniere. Left Centered Right Justified

Aliniere în partea stângă Aliniere la centru Aliniere în partea dreaptă Aliniere stânga-dreapta (spaţiile dintre cuvinte sunt extinse).

În zona Indentation, în caseta Left specificaţi distanţa între liniile paragrafului şi marginea din stânga (în cm); În caseta Right puteţi specifica distanţa între liniile paragrafului şi marginea din dreapta. 36

Left: 1,5 cm

Right: 1 cm

Indentare paragraf, la stânga. Distanţa liniilor paragrafului, faţă de marginea din stânga, este de 1,5 cm. Indentare paragraf, la dreapta. Distanţa liniilor paragrafului, faţa de marginea din dreapta, este de 1 cm.

În caseta Special, alegeti una dintre opţiunile: (none) Paragraf fără indentare. First line Indentare prima linie a paragrafului, la By:1,5 cm stânga 1,5 cm. Hanging Indentare de tip Hanging (Agăţat). Prima linie By:1,5 cm rămâne neschimbată. Pentru restul liniilor se aplică indentare la stânga, cu distanţa selectată în caseta By.

În caseta Line Spacing, alegeţi opţiunea de spaţiere a liniilor din paragraf: Single Spaţiere la un rând – se oferă spaţiu pentru cel mai mare caracter folosit în liniile paragrafului, la care se adaugă un spaţiu suplimentar. 1,5 lines Spaţiere automată a liniilor paragrafului cu 1,5 rânduri Double

Spaţiere automată a liniilor paragrafului cu două rânduri

Exactly At: 20pt Alte opţiuni: At Least Multiple

Spaţiere automată a liniilor paragrafului cu 20pt. Acestea necesită specificarea distanţei de spaţiere a liniilor paragrafului.

Adăugarea de

Evidenţierea paragrafelor folosind chenarele

borduri

1. Selectaţi paragraful pe care doriţi să-l încadraţi într-un chenar.

(chenare) unui

2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Borders and Shading.

paragraf

3. În fila Borders (Chenare) -

din lista Setting, alegeţi tipul de chenar;

din lista Style, alegeţi tipul de linie;

din lista Color, alegeti culoarea liniei;

din lista Width, selectaţi grosimea liniei;

în zona Preview, adăugaţi sau eliminaţi linii de chenar;

din lista Apply to (Se aplică la), alegeţi Paragraph.

4. Apăsaţi butonul OK.

Figura 2.1.12. Caseta de dialog Borders and Shading. Fila Borders Adăugarea

Evidenţierea paragrafelor prin aplicarea unei culori de fond

unei umbriri (culori de fond)

Figura 2.1.13. Borders and Shading. Fila Shading 1. Selectaţi paragraful. 2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Borders and Shading. 3. În fila Shading (Umbrire), din lista Fill (umplere) alegeţi culoarea de fundal. 4. Din lista Apply to: alegeţi Paragraph. 5. Faceţi clic pe butonul OK . Pentru a vedea care sunt paragrafele introduse în document, apăsaţi butonul ¶ marcator de paragraf. Aduceţi documentul la forma iniţială, apăsând din nou acest buton. Dacă doriţi să scrieţi într-un document versurile unei poezii, nu folosiţi tasta Enter pentru a trece pe rândul următor! Introduceţi un marcator întrerupere de linie (line break) apăsând tastele Shift+Enter. Acest marcator nu este vizibil în paragraf, decât atunci când apăsaţi butonul ¶. Toate versurile vor fi scrise într-un singur paragraf, facilitându-se, astfel, aplicarea opţiunilor de formatare. Crearea

Pasul 10 – Creaţi elemente grafice în document, folosind editorul pentru

obiectelor cu

desene

Word Draw Figura 2.1.14. Bara cu instrumente pentru desenare Afişarea barei Drawing se face din meniul View/Toolbars.

Toate elementele grafice create cu instrumentele din bara Drawing se vor comporta ca obiecte. Accesând pictogramele corespunzătoare, introduceţi în document: -

AutoShapes – forme predefinit

Obiecte de tip linie, săgeată, dreptunghi, cerc

Obiecte de tip text

Pentru a şterge chenarul obiectului de tip text, din lista Shape Outline, alegeţi opţiunea No outline. -

Obiecte de tip text artistic

Se pot introduce, de asemenea, obiecte de tip diagramă

Pentru a încadra un obiect de tip text (ex. Bucureşti 60 km), alegeţi unul dintre obiectele predefinite şi faceţi clic pe obiectul de tip text. Dacă forma de încadrare a obiectului acoperă întregul text, acesta va deveni invizibil. Din meniul Draw, alegeţi opţiunea Send behind text pentru a trimite obiectul predefinit în spatele textului. Deoarece este foarte greu să mutăm în document cele două obiecte, aşezate astfel, vom grupa obiectele într-unul singur: selectaţi cele două obiecte ţinând apăsată tasta Shift; din meniul Draw, alegeţi opţiunea Group. 40

Obiectul creat va fi încadrat de opt puncte cu rol de ghidaje de redimensionare. Formatarea

Pentru a formata obiectele introduse, faceţi clic dreapta pe obiectul inserat şi

obiectelor

alegeţi Format autoshape. Selectaţi caracteristicile dorite.

Pentru a formata obiectele de tip linie, alegeţi culoarea liniei, stilul şi orientarea:

Inserarea de

Pasul 11 – Inseraţi o imagine

miniaturi

Pentru a ilustra caracteristicile obiectelor descrise în materialul-suport pentru

(ClipArt)

învăţare, puteţi insera în document imagini ClipArt, din aplicaţia Microsoft Word. 1. Accesaţi meniul Insert/ Picture/ ClipArt. 2. Alegeţi Clip Organizer - colecţia de imagini ClipArt. 3. Copiaţi imaginea potrivită (faceţi clic dreapta pe imagine şi alegeţi opţiunea Copy sau faceţi clic pe săgeata din dreptul imaginii şi alegeţi opţiunea Copy). 4. Marcaţi punctul de inserţie, aşezând cursorul acolo unde doriţi să adăugaţi imaginea ClipArt; lipiţi imaginea (faceţi clic dreapta şi alegeţi opţiunea Paste). Sau

3. Faceţi clic pe săgeata din dreptul imaginii şi alegeţi opţiunea Insert. Imaginea ClipArt va fi inserată în locul în care se afla cursorul înainte de a accesa meniul Insert/ Picture/ ClipArt. 41

Dacă vreţi să adăugaţi în document o imagine dintr-un fişier, urmaţi paşii: 1. Aşezaţi cursorul în document, pentru a marca punctul de inserţie. 2. Alegeţi calea către fişier: Insert/Picture/From File. 3. Faceţi clic pe imagine şi apăsaţi butonul Insert. Din lista Insert, puteţi selecta opţiunea Link to file, pentru a crea o legătură către fişierul respectiv. Astfel, orice modificare ulterioară a imaginii se va regăsi şi în documentul Word, cu condiţia ca ambele fişiere să fie salvate în calculatorul pe care se afişează documentul.

Prelucrarea

Pentru a redimensiona o imagine, efectuaţi clic în interiorul acesteia şi folosiţi

imaginilor

ghidajele de redimensionare. Altă modalitate: 1. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Picture. 2. Din caseta Format picture, selectaţi fila Size. 3. În secţiunea Size and rotate, puteţi indica dimensiunile imaginii. 4. În secţiunea Scale, puteţi indica dimensiunile în procente, în raport cu mărimea iniţială a imaginii. Bifaţi caseta Lock aspect ratio, pentru a fi respectate proporţiile obiectului. Puteţi apăsa butonul Reset, dacă doriţi să reveniţi la dimensiunile iniţiale ale imaginii. Pentru a schimba poziţia unui obiect grafic în cadrul documentului, efectuaţi operaţiile: 1. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Picture. 2. Din caseta Format picture, selectaţi fila Layout. 3. În zona Wrapping style, setaţi opţiunile potrivite: - In line with text – plasarea obiectului la acelaşi nivel cu textul; - Square şi Tight – încadrarea obiectului în text; - Behind text- plasarea obiectului sub text; - In front of the text – afişarea obiectului deasupra textului (opţiunea este potrivită numai dacă imaginea este transparentă). 4. În zona Horizontal alignment, setaţi alinierea orizontală a obiectului în pagină. 5. Pentru opţiuni suplimentare, apăsaţi butonul Advanced. 42

Dimensionarea şi orientarea

Pasul 12 - Formataţi documentul 1. Din meniul File, alegeţi opţiunea Page Setup (Fişier/ Iniţializare pagină)

paginii documentului

2. În fila Margins (Margini), în zona Margins, specificaţi distanţa faţă de marginea superioară (Top), marginea inferioară (Bottom), marginea din stânga (Left) şi marginea din dreapta (Right) a paginii. Dacă se doreşte margine de îndosariere (Gutter), se alege poziţia şi distanţa faţă de marginea foii. În zona Orientation (Orientare), alegeţi Portrait sau Landscape.

Figura 2.1.15. Page Setup. Fila Margins În zona Pages, din lista Multiple pages, puteţi alege: -

Normal

Mirror Margins – aşezarea paginilor în oglindă, în cazul imprimării acestora faţă-verso;

2 pages per sheet – comprimarea a două pagini ale documentului, pentru a fi imprimate pe o singură pagină fizică.

În zona Preview, din lista Apply to, alegeţi Whole document (se aplică întregului document) sau This point forward (de la poziţia curentă a cursorului). 3. În fila Paper (Hârtie), din lista Paper size, alegeţi dimensiunea foii (A4). Din lista Apply to, alegeţi Whole document sau This point forward.

Apăsaţi butonul OK pentru a salva opţiunile.

Figura 2.1.16. Page Setup. Fila Paper Dimensiunile se copiază automat la paginile noi ale documentului. Dacă doriţi să selectaţi dimensiuni diferite pentru două pagini succesive, la sfârşitul primei pagini, introduceţi un marcator sfârşit de pagină (Insert/ Break/ Page break), apoi alegeţi dimensiunile pentru fiecare pagină în parte. Adăugarea şi

Pasul 13 - Adăugaţi text/ imagini în antet sau subsol

modificarea

Antetul şi subsolul permit repetarea pe fiecare pagină a unor elemente de

unui text în

identificare sau a altor informaţii (ex. sigla şcolii, sigla proiectului, titlul

antet şi subsol

documentului, autorul, numărul paginii, data etc.). Pentru crearea antetului sau subsolului de pagină, urmaţi paşii: 1. Din meniul View, alegeţi opţiunea Header and Footer. Se va activa zona Header (antet) sau Footer (subsol). 2. Introduceţi text/ imagine; formataţi textul/ prelucraţi imaginea. 3. Comutaţi între antet şi subsol, prin clic pe butonul

de pe bara de

instrumente Header and Footer.

Figura 2.1.17. Antet şi subsol 4. Apăsaţi butonul Close sau faceţi dublu clic în zona de lucru pentru a reveni 44

în document. Pentru a modifica textul sau obiectele din antet şi/sau subsol, activaţi zona Antet, respectiv zona Subsol, executând operaţiile prezentate mai sus. Pentru adăugarea altor informaţii în antet sau subsol, urmaţi paşi: 1. Accesaţi meniul View / Header and Footer. 2. Faceţi clic pe butonul corespunzător de pe bara de instrumente Header and Footer: - inserarea numărului paginii curente; - afişarea numărului paginii curente, din numărul total de pagini ale documentului; - alegerea formatului pentru afişarea numărului paginii; - inserarea datei curente; - inserare orei. 3. Reveniţi în document. Examinarea

Pasul 14 – Examinaţi documentul înainte de imprimare

documentului

Examinarea documentului este necesară pentru indentificarea problemelor de

înaintea

aranjare în pagină a textului şi a obiectelor inserate.

imprimării

1. Din meniul File, alegeţi opţiunea Print Preview sau apăsaţi pe butonul corespunzător din bara de instrumente:

2. Selectaţi butonul

One Page, pentru a examina câte o pagină.

Cu ajutorul barelor pentru defilare puteţi vizualiza toate paginile unui document. Alegerea

3. Faceţi clic pe butonul Close. Pasul 13 – Imprimaţi documentul

opţiunilor de

1. Din meniul File, alegeţi opţiunea Print sau folosiţi combinaţia de taste

imprimare

Ctrl+P.

Figura 2.1.18. Caseta de dialog Print 2. În caseta de dialog Print, - În zona Printer, din lista Name, alegeţi numele imprimantei. - În zona Page range, alegeţi -

All - toate paginile,

Current page - pagina curentă,

Selection - paginile selectate sau

Pages – anumite pagini (Exemplu: 2,5,7,10-15).

- Din lista Print alegeţi All pages in range (Toate paginile la rând), Even pages (pagini pare) sau Odd pages (pagini impare). - În caseta Number of copies, introduceţi numărul de exemplare. -

Dacă selectaţi Collate, se vor imprima toate paginile specificate pentru un exemplar, apoi se va imprima următoarul exemplar.

3. Apăsaţi butonul OK. Comanda rapidă de imprimare constă în apăsarea butonului

de pe bara

de instrumente sau în accesarea combinaţiei de taste Ctrl+ P.

Deschideţi un document nou, alegând opţiunea New, din meniul File. Căutaţi în colecţia Microsoft Office imagini ClipArt potrivite conţinutului ştiinţific al disciplinei pe care o predaţi şi introduceţi-le în document. Descrieţi în câteva cuvinte aceste imagini. Prelucraţi imaginile inserate, din punct de vedere al dimensiunii şi al poziţionării acestora în raport cu alte elemente din document.

Dacă predaţi discipline din aria curriculară Matematică şi ştiinte, folosiţi Microsoft Equation Editor pentru a introduce formule în document.

C + H2O

CO + H2

Scrieţi pe un post-it două dintre acţiunile/operaţiile necesare pentru elaborarea materialului didactic cu ajutorul procesorului de texte Word, pe care doriţi să le exploraţi cu sprijinul formatorului sau al colegilor. Lipiţi-l pe flipchart! În grupurile de lucru constituite sub îndrumarea formatorului, jucaţi rolul profesorului şi executaţi demonstrativ anumite operaţii de editare a textului, respectiv rolul elevului pentru a învăţa de la colegi ceea ce vă intereseză.

Reflectaţi asupra modului în care puteţi orienta elevul către folosirea calculatorului în activitatea de învăţare. Propuneţi diferite sarcini de lucru pentru elevi, care implică utilizarea aplicaţiei Microsoft Word. Exemple: Realizaţi o hartă conceptulă pornind de la noţiunea de sferă. Scrieţi, într-un document, formulele de calcul prescurtat. Folosiţi materialul pentru a memora formulele. Realizaţi un poster cu tema Erupţii vulcanice. Cu ajutorul unei imagini, evidenţiaţi părţile componente ale plantei.

2.2. Calcul tabelar – utilizarea Microsoft Excel în predare-învăţareevaluare Pe baza conŃinutului cuprins în capitolul anterior aŃi explorat opŃiunile de utilizare a aplicaŃiei Word pentru elaborarea materialului didactic şi pentru pregătirea altor documente necesare în activitatea profesională. Aplicaţia de calcul tabelar permite organizarea şi prelucrarea diferitelor tipuri de date precum şi reprezentarea grafică a datelor numerice. Pentru a descriere operaŃiile de utilizare a aplicaŃiei Excel, vom lua ca exemplu crearea unei baze de date reprezentând rezultatele şcolare ale elevilor în anul şcolar 2010-2011.

Media obŃinută la disciplina Nr. crt. Numele elevului Limba română Matematică Fizică Chimie Istorie Geografie 1 Popescu Ion

2 Manea Ana

4 Toader Ina

5 Peleanu Maria

6 Deleanu Mircea

3 Florea Mihai

Media generală 8,17 9,50 6,67 8,83 9,17 9,50

Parcurgând informaţiile prezentate în acest capitol, veţi învăţa: -

să creaţi un registru de calcul

nou

să

aplicaţi

diferite

formate

pentru afişarea numerelor

să salvaţi registrul de calcul

să încadraţi textul în celulă

să redenumiţi o foaie de calcul

să îmbinaţi celule

să introduceţi diferite tipuri date

să formataţi textul

într-o celulă

să aplicaţi chenare şi culori de

să selectaţi celule/ rânduri/ -

coloane -

să

ştergeţi

celule/

rânduri/

coloane -

să

inseraţi

celule/

rânduri/

coloane -

să

fond celulelor

modificaţi

să creaţi formule de calcul cu ajutorul operatorilor aritmetici

să lucraţi cu funcţii Excel

să creaţi diferite tipuri de diagrame, pentru a reprezenta

dimensiunile

datele de tip numeric.

coloanelor/ rândurilor

Pasul 1 – Lansaţi aplicaţia Microsoft Office Excel Deschideţi aplicaţia de calcul tabelar din meniul Start / Programs / Microsoft Lansarea

Office sau faceţi dublu clic pe pictograma de pe ecran Microsoft Excel.

, sub care scrie

aplicaţiei

Figura 2.2.1. Lansarea aplicaţiei La deschiderea aplicaţiei se creează automat un registru de calcul, ce conţine trei foi de calcul (Sheet). Foia de calcul activă are eticheta scrisă cu negru pe fond alb. Salvarea

Pasul 2 – Salvaţi registrul de calcul

unui registru

1. Din meniul File alegeţi opţiunea Save.

de calcul nou

2. În caseta de dialog Save as, din lista Save in, alegeţi calea unde veţi salva fişierul; în caseta File name, completaţi noul nume al registrului de calcul; din lista Save as type, alegeţi tipul fişierului. Tipul implicit este Registru de calcul Microsoft Excel (Microsoft Excel Workbook) cu extensia *.xls. Pentru salvarea documentului în format Web, selectaţi opţiunea Web Page (*.htm; *.html).

Crearea unui

Dacă într-o sesiune de lucru doriţi să creaţi un nou registru de calcul, din meniul

nou registru

File, alegeţi opţiunea New.

de calcul

Redenumirea Pasul 3 – Redenumiţi foaia de calcul în care veţi introduce datele unei foi de

1. Pe bara ilustrată în imaginea de mai jos, denumită Selector foi, faceţi clic cu

calcul

butonul din dreapta al mouse-ului pe eticheta foii de calcul, pe care doriţi să o redenumiti, şi alegeţi opţiunea Rename. Sau faceţi dublu clic pe eticheta foii de calcul.

2. Introduceţi numele nou (ex. Rezultate şcolare 2011). 3. Definitivaţi modificarea făcând clic oriunde în foaia de calcul. Introducerea

Pasul 4 – Introduceţi informaţiile în celule, pentru a crea o bază de date cu

informaţiilor în celule

situaţia şcolară a elevilor, din anul şcolar 2010-2011 După cum observaţi, modul de organizare a foii de calcul este asemănător unei matrici. Fiecare celulă are o adresă (referinţă celulă) formată din: •

identificatorul de linie (număr);

•

identificatorul de coloană (literă).

La deschiderea unei foi de calcul, celula activă este A1. Pentru a introduce informaţii într-o celulă, poziţionaţi mai întâi cursorul pe celula respectivă. După ce aţi terminat de introdus informaţiile în celulă, apăsaţi tasta Enter. În Excel informaţiile sunt clasificate în: •

date de tip numeric – valori numerice raţionale ce se construiesc cu cifrele 0-9,

punctul (“.”), virgula (“,”), procentul (“%”), simbolurile E şi e. Operatorii aritmetici, +, -, * (înmulţire), / (împărţire), ^ (ridicare la putere), produc valori de tip numeric. Prioritatea acestor operatori este cea cunoscută, însă, cu ajutorul parantezelor “(” sau “)”, priorităţile pot fi schimbate. Alinierea datelor de tip numeric se face automat la dreapta. •

date de tip text – şiruri de caractere

Alinierea lor se face automat la stânga. Operatorii nu se pot aplica datelor de tip text. Dacă se doreşte transformarea unei date de tip numeric în dată de tip text, se utilizează apostroful « ‘«. •

tipul dată calendaristică şi timp – cu formate predefinite pentru afişarea datelor calendaristice şi a datelor de tip timp. 51

Formatele pentru dată calendaristică sunt: ll/zz/aa (ll=luna, zz=ziua, aa=anul; de exemplu 02/10/12) zz-luna-aa (zz=ziua, aa=anul; de exemplu 10-Feb-12). Formatul pentru date de tip timp este: hh:mm AM/PM şi hh:mm:ss, unde hh=ora, mm=minute, ss=secunde. Pentru introducerea datei calendaristice curente se face clic pe celulă şi se apasă simultan tastele Ctrl şi ; Pentru introducerea orei curente se execută clic pe celulă şi Ctrl + Shift + ; Introducerea

Introducerea datelor într-o celulă se poate face manual, prin selectarea celulei (clic

datelor într-o pe celula respectivă) şi introducerea datelor în bara de formule. Sau se execută clic celulă

pe celulă şi se introduc datele direct în celula respectivă. Introducerea datelor prin incrementare presupune utilizarea unor serii cu pas cunoscut. Aceasta modalitate implică folosirea comenzii AutoFill. În foaia de calcul activă, introduceţi manual datele de tip text. În prima coloană, pe primele 3 rânduri completaţi numărul curent. Folosiţi comanda AutoFill pentru a numerota celelalte rânduri din prima coloană a tabelului, astfel: 1. Selectaţi cele trei celule în care aţi completat numărul curent. 2. Pozitionaţi cursorul în colţul din dreapta jos al ultimei celule selectate. 3. Când acesta ia forma

+, glisaţi, în jos, peste celelalte celulele din coloana Nr.

crt., pe care doriţi sa le umpleţi. Celulele pot fi completate automat, nu numai cu o serie numerică în progresie aritmetică, ci şi cu o serie text. Exemplu: Numele şi prenumele Clasa Media generală Numele şi prenumele Clasa Media generală Numele şi prenumele Clasa Media generală

Selectarea unei celule se face prin clic pe celula respectivă. Selectarea unui bloc de celule (zonă compactă de celule adiacente): 1. Faceţi clic pe colţul din stânga sus al blocului de celule; Selectarea celulelor, rândurilor, coloanelor

2. Apăsaţi şi ţineţi apăsată tasta Shift; 3. Faceţi clic pe colţul din dreapta jos al blocului de celule. Sau glisaţi mouse-ul de la prima celulă până la ultima celulă a blocului de celule. Selectarea unor celule/blocuri neadiacente: 1. Selectaţi prima celulă/ primul bloc de celule. 2. Selectaţi, pe rând, celelalte celule sau blocuri de celule ţinând apăsată tasta Ctrl. Selectarea unei linii se face prin clic pe identificatorul liniei (numărul liniei). Selectarea unei coloane se face prin clic pe identificatorul coloanei (litera coloanei). Selectarea unor linii sau coloane adiacente: 1. Selectaţi o linie sau o coloană; 2. Ţineţi apăsată tasta Shift şi selectaţi celelalte linii sau coloane. Selectarea unor linii sau coloane neadiacente: 1. Selectaţi o linie sau o coloană; 2. Ţineţi apăsată tasta Ctrl şi selectaţi celelalte linii sau coloane. Selectarea tuturor celulelor unei foi de calcul se face prin apăsarea butonului Select all (clic pe dreptunghiul gri din colţul stânga sus al foii de calcul, unde se îmbină liniile cu coloanele). Ştergerea conţinutului unei celule: selectaţi celula şi apăsaţi tasta Delete. Ştergerea celulelor: Selectaţi celulele, accesaţi Edit/ Delete şi alegeţi una dintre variantele Shift cells left (deplasarea către stânga a celulelor rămase) sau Shift cells

Stergerea unor celule/ rânduri/

up (deplasarea în sus a celulelor rămase). Ştergerea rândurilor/ coloanelor: Selectaţi celulele, accesaţi Edit/ Delete şi alegeţi una dintre variantele Entire row (tot rândul) sau Entire Column (toată coloana).

coloane Pasul 4 – Introduceţi coloane, pentru a adăuga rezultatele şcolare ale elevilor, la alte discipline din planul de învăţământ Inserare rânduri/

1. Selectaţi coloana în stânga căreia doriţi să introduceţi o coloană nouă. 2. Faceţi clic dreapta şi alegeţi opţiunea Insert. Sau 53

coloane/

1. Selectaţi o celulă din coloana în stânga căreia doriti să adăugaţi o coloană nouă.

celule

2. Din meniul Insert, alegeţi opţiunea Columns.

Pasul 5 – Introduceţi rânduri, pentru a completa mai uşor lista numelor elevilor, în ordine alfabetică 1. Selectaţi rândul deasupra căruia doriţi să introduceţi un rând nou. 2. Faceţi clic dreapta şi alegeţi opţiunea Insert. Sau 1. Selectaţi o celulă aflată pe rândul deasupra căruia doriţi să inseraţi un rând nou. 2. Din meniul Insert, alegeţi opţiunea Rows. Pasul 6 – Ajustaţi dimensiunea fiecărei coloane Modificarea

Celule în care se introduc date de tip text

dimensiunii

Dacă datele care se introduc în celulă sunt mai lungi decât lăţimea curentă a

coloanelor

coloanei, acestea vor trece peste linia/ liniile de demarcaţie a coloanelor. Celule în care se introduc date de tip numeric Dacă datele introduse depăşesc lăţimea curentă a coloanei, informaţia este afişată ca o serie de semne diez

. Acest lucru nu afectează informaţia

introdusă, deoarece este stocată intern. Pentru a vizualiza intrările, trebuie modificată lăţimea coloanei. 1. Selectaţi o celulă din coloană sau selectaţi coloana. 2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Column; din lista derulantă, alegeţi opţiunea Width.

Figura 2.2.2. Redimensionare lătime celulă 3. În câmpul Column Width, specificaţi lăţimea coloanei şi apăsaţi butonul OK.

Figura 2.2.3. Caseta de dialog Colomn Width Sau Glisaţi, cu marginea din dreapta a selectorului de coloană, la dreapta sau la stânga, pentru a mări sau micşora lăţimea coloanei.

Figura 2.2.4. Selector de coloană Modificarea

Pasul 7 – Modificaţi dimensiunea rândurilor

dimensiunii

Pentru ajustarea dimensiunii unui rând, urmaţi paşii:

rândurilor

1. Selectaţi o celulă din rândul respectiv sau selectaţi rândul. 2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Row; din lista derulantă, alegeţi opţiunea Height, pentru deschide caseta de dialog Row Height: 3. Completaţi câmpul Row height şi apăsaţi butonul OK. Sau, cu ajutorul selectorului pentru rând, glisaţi marginea rândului, în sus sau în jos, pentru a mări sau micşora înălţimea acestuia.

Figura 2.2.5. Selector rând Formatarea

Pasul 8 – Formataţi celulele în care aţi introdus valorile corespunzătoare mediilor

celulelor –

la fiecare disciplină studiată

Afişarea

1. Selectaţi blocul de celule în care aţi specificat mediile elevilor la fiecare

datelor în diferite

disciplină. 2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Format cells.

formate

Figura 2.2.6. Caseta de dialog Format cells 3. În fila Number alegeţi categoria Number (pentru date de tip numeric); în câmpul Decimal places, din lista derulantă selectaţi 2 (cu două zecimale) şi apăsaţi butonul OK. Alte formate prestabilite pentru afişarea numerelor: Format

Descriere

General

Formatul prestabilit.

Currency (monedă)

Afişează numărul şi simbolul monedei. Se specifică numărul de zecimale. Se alege forma de prezentare a numerelor negative. Se poate folosi separatorul pentru mii. Afişează şi valorile nule.

Accouting (contabilitate)

Aliniază simbolurile monedei şi punctele zecimale în coloană. Afişează valorile nule sub formă de liniuţe.

Date (dată)

Afişează seria de numere ca valori de tip dată.

Time (timp)

Afişează seria de numere ca valori de timp.

Fraction (fracţie)

Afişează un număr ca fracţie, în funcţie de formatul de fracţie specificat. Ex. 1/4 în loc de 0,25.

Percentage (procent)

Afişează rezultatul cu simbolul procent. Se specifică numărul de zecimale.

Scientific (ştiinţific)

Afişează un număr în notaţia exponent . Ex. 1,23E+10, în loc de 12345678901 Converteşte conţinutul celulei în text. Conţinutul celulei se aliniază la stânga. Afişează un număr în format special: cod poştal, număr de telefon. Permite selectarea dintr-o listă de formate personalizate.

Formate pentru afişarea numerelor

Text (text) Special Custom (personalizare)

Pentru datele de tip text nu există formate prestabilite.

Pasul 9 – Încadraţi textul Dacă datele de tip text pe care le-aţi introdus depăşesc dimensiunea celulei, puteţi alege dispunerea acestora pe mai multe linii, astfel: Încadrarea

1. Selectaţi celula în care aţi introdus datele.

textului în

2. Din meniul Format, alegeţi oţiunea Format cells.

celulă

3. În fila Alignment, în zona Text Alignment, bifaţi câmpul Wrap text (încadrarea textului) şi apăsaţi butonul OK. 4. Dacă este necesar, modificaţi dimensiunea rândului cu ajutorul selectorului de coloană.

1 2 3 4

Numele elevului

Media generală

Disciplina Matematică

Îmbinarea

Pasul 10 – Utilizaţi opţiunea de îmbinare a celulelor pentru a afişa textul ca în

celulelor

imaginea de mai jos: 1 2 3 4

A Numele elevului

B Media generală

C Disciplina Matematică

1. Selectaţi celula în care aţi introdus datele de tip text şi celula aflată pe rândul următor. 2. Din meniul Format, alegeţi oţiunea Format cells. 3. În fila Alignment, în zona Text control, bifaţi câmpul Merge cells (îmbinarea celulelor) şi apăsaţi butonul OK. Procedaţi în acelaşi mod, pentru a scrie un text pe mai multe coloane: 1 2 3 4

A Numele elevului

B Media generală

D Disciplina Matematică Fizică

E Chimie

Formatarea

Pasul 11- Schimbaţi aspectul fontului

textului

1. Selectaţi celulele în care doriţi să modificaţi tipul de font, dimensiunea caracterelor etc. 2. Din meniul Format, alegeţi oţiunea Format cells. 3. Din fila Font, alegeţi tipul de font, stilul, mărimea fontului, stilul de subliniere, culoarea fontului etc. şi apăsaţi butonul OK. 57

Adăugarea

Pasul 12 – Adăugaţi chenare celulelor

de chenare

1. Selectaţi celulele. 2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Format Cells. 3. Din fila Border, alegeţi tipul de chenar, respectiv tipul şi culoarea liniei.

Adăugarea

Pasul 13 – Adăugaţi culori de fond celulelor

culori de

1. Selectaţi celulele.

fond

2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Format Cells. 3. Din fila Fill, alegeţi culoarea. Pasul 14 – Introduceţi formula de calcul pentru afişarea mediilor generale obţinute de elevi Formula cuprinde următoarele elemente: -

operanzi (valori constante, funcţii, referinţe de celule)

operatori aritmetici (+ adunare, - scădere, * înmulţire, / împărţire, ^ ridicare la putere); operatori logici (and, or, not); operatori relaţionali (< mai mic, <=mai mic sau egal, = egal, > mai mare, >= mai mare sau egal, <> diferit).

paranteze rotunde pentru a indica ordinea de efectuare a operaţiilor.

Toate formulele încep cu semnul “=” Pentru a vizualiza o formulă, faceţi clic pe celula care conţine formula. Cititi formula din bara de formule. 1. Selectaţi prima celulă din coloana Media generală. 2. Introduceţi de la tastatură semnul „=” Introducerea

3. Completaţi formula cu referinţele celulelor şi operatorii corespunzători. Ex. =(B3+B4+B5+B6+B7+B8+B9)/7

unei formule

Puteţi introduce referinţele de celule selectând celulele cu ajutorul mouse-ului sau folosind tastatura. 4. Apăsaţi tasta Enter pentru a afişa rezultatul în celulă. Puteţi renunţa la introducerea formulei în timpul tastării, prin apăsarea tastei Escape. Pentru modificarea unei formule, selectaţi celula, apoi operaţi modificările în bara de formule. Apăsaţi tasta Enter pentru a confirma formula. Sau Faceţi dublu clic în celulă şi operaţi modificarea. Confirmaţi formula.

Pasul 15 – Completaţi toate celulele din coloana Media generală, prin copierea şi lipirea formulei aritmetice din prima celulă a coloanei Copierea/ lipirea unei formulei

1. Selectaţi celula în care aţi afişat media generală a primului elev din listă. Vizualizaţi formula în bara de formule. 2. Copiaţi formula apăsând Ctrl+C. 3. Selectaţi, apoi, folosind mouse-ul, următoarea celulă din colana Media generală. 4. Lipiţi formula apăsând Ctrl+V. Vizualizaţi formula în bara de formule. Ce observaţi? Când copiaţi o formulă şi o lipiţi într-o altă celulă din aceeaşi coloană, Excel modifică automat numărul rândului în referinţele de celule. Repetaţi paşii, pentru a copia formula în celelalte celule din coloană: 1. Selectaţi celula. 2. Copiaţi formula. 3. Selectaţi celelalte celule, în care doriţi să afişaţi media generală a fiecărui elev. Lipiţi formula. Atenţie! La Pasul 14 şi la Pasul 15 am prezentat operaţiile de introducere a unei formule şi

Lucrul cu funcţii

de copiere/ lipire a formulei. Însă, rezultatele pe care dorim să le afişăm în coloana Media generală se pot obţine şi cu ajutorul unei funcţii Excel. Ştergeţi conţinutul celulelor din coloana Media generală. 1. Selectaţi prima celulă din aceasta coloană. 2. Din meniul Insert, alegeţi opţiunea Function (Inserare/ Funcţie). Sau apăsaţi butonul

Insert Function, din bara de formule.

Figura 2.2.7. Insert Function În zona Or Select a Category (Selectarea categoriei), din lista derulantă, dintre categoriile de funcţii descrise mai jos, alegeţi Statistical. Categorie All Financial Date&Time Math&Trig Statistical Database Text Logical

Descriere Lista tuturor funcţiilor din programul Excel Lista funcţiilor financiare Lista funcţiilor pentru calculul valorilor de dată şi oră (NOW, DATE etc.) Lista funcţiilor matematice şi trigonometrice (COS, LOG, POWER etc.) Lista funcţiilor statistice Lista funcţiilor pentru căutarea/ calcularea valorilor într-o bază de date Lista funcţiilor care pot fi folosite cu text Lista funcţiilor logice (AND, FALSE, TRUE, OR, IF etc.)

În zona Select a function (Selectarea funcţiei), din listele cu funcţiile grupate pe categorii, alegeţi AVERAGE şi apăsaţi butonul OK. În fereastra Function Arguments introduceţi argumentele pentru funcţia selectată.

Figura 2.2.8. Introducere argumente funcţie Caseta de dialog Function Arguments permite introducerea mai multor serii de date. În exemplul nostru, valorile care ne interesează sunt cuprinse într-o singură serie de date. -

În câmpul Number 1, introduceţi argumentele funcţiei, fie prin selectarea celulelor care conţin argumentele, fie prin introducerea valorilor cu ajutorul tastaturii. După introducerea argumentelor, rezultatul apare în zona Formula result = (Rezultatul formulei =).

Faceţi clic pe butonul OK pentru afişarea acestui rezultat în celulă.

Mutaţi pe foaia de calcul caseta de dialog, în care se introduc argumentele funcţiei, 60

pentru a permite vizualizarea câmpurilor care conţin argumentele. Referinţa la un grup de celule adiacente este redată folosind semnul „:”. Ex. Referinţa la grupul de celule de pe rândul 5, din coloanele D, E, F, G, H, este D5:H5. Referinţa la grupul de celule din coloana C, de pe rândurile 4,5,6,7,8, este C4:C8. Principalele funcţii Excel pentru prelucrarea datelor de tip numeric sunt următoarele: Funcţia

Descriere

AVERAGE (x1, Media aritmetică a numerelor x1, x2,…,xn x2,…, xn) A B C D E F 1 2

SUM(x1, x2,…, Suma aritmetică a numerelor x1, x2,…,xn xn) A B C D E F 1 2

PRODUCT(x1, x2,… ,xn)

Nr.1 Nr.2 Nr.3 Nr.4 Nr.5 Nr.6 Tip functie 11 21 22 100 55 47 AVERAGE(A2:F2)

Rezultat 42,67

Nr.1 Nr.2 Nr.3 Nr.4 Nr.5 Nr.6 Tip functie Rezultat 11 21 22 100 55 47 SUM(A2:F2) 256

Produsul aritmetic al numerelor x1, x2,…,xn A B C D E F 1 2

Nr.1 Nr.2 Nr.3 Nr.4 Nr.5 Nr.6 Tip functie 11 21 22 100 55 47 PRODUCT(A2:F2)

Rezultat 1313697000

MIN (x1, x2,…, Valoarea minimă dintre numerele x1, x2,…, xn xn) A B C D E F G 1 2

Nr.1 Nr.2 Nr.3 Nr.4 Nr.5 Nr.6 Tip functie 11 21 22 100 55 47 MIN(A2:F2)

Rezultat 11

MAX (x1, Valoarea maximă dintre numerele x1, x2,…, xn x2,…, xn) A B C D E F G 1 2

Nr.1 Nr.2 Nr.3 Nr.4 Nr.5 Nr.6 Tip functie 11 21 22 100 55 47 MAX(A2:F2)

H Rezultat 100

COUNT (v1, Numărul de celule care conţin valori numerice v2,…,vn) A B C D E F G 1 2

Nr.1 Nr.2 Nr.3 Nr.4 Nr.5 Nr.6 Tip functie Rezultat 11 21 22 100 55 47 COUNT(A2:F2) 6

Afişaţi, într-o coloană nouă, prima literă din numele fiecărui elev din listă. Folosiţi una dintre funcţiile de prelucrare text descrise mai jos: Funcţia LEN(s)

Descriere Numărul de caractere din şirul de caractere s A 1 2

Sir de caractere Manea Ion

B Tip de functie =LEN(A2)

C Rezultat 9

LEFT(s,n)

Primele n caractere din şirul de caractere s 61

A 1 2

RIGHT(s,n)

Sir de caractere Manea Ion

A Sir de caractere Manea Ion

B Tip de functie =RIGHT(A2,1)

C Rezultat n

Returnează n2 caractere din şirul de caractere s, de la poziţia n1 A 1 2

REPT (s,n)

C Rezultat Mane

Ultimele n caractere din şirul de caractere s 1 2

MID(s,n1,n2)

B Tip de functie =LEFT(A2,4)

Sir de caractere Manea Ion

B Tip de functie =MID(A2,1,2)

C Rezultat Ma

Şirul de caractere format prin repetarea de n ori a şirului s de caractere A 1 2

Sir de caractere Manea Ion

B Tip de functie =REPT(A2,2)

C Rezultat Manea IonManea Ion

După introducerea şi prelucrarea diferitelor date este de preferat, uneori, să realizaţi reprezentări grafice ale acestora. Alegearea tipului de diagramă se face în funcţie de datele/ seriile de date de tip numeric cu care aţi operat. În continuare, vom descrie principalele etape de parcurs pentru crearea unei diagrame. 1. Adăugaţi datele într-un tabel. 2. Selectaţi celulele care conţin datele ce urmează a fi reprezentate grafic. 3. Accesaţi meniul Insert,

iar din lista derulantă alegeţi opţiunea Chart

(Diagramă).

Figura 2.2.9. Inserare diagramă Sau faceţi clic pe butonul ChartWizard

de pe bara standard.

4. În caseta de dialog Chart Wizard, în fila Standard Types alegeţi tipul şi subtipul de diagramă, din modelele prestabilite.

Figura 2.2.10. Fila Standard Types

Digramele statistice – permit reprezentarea evoluţiei statistice a datelor (Column, Bar, Pie, Line etc.);

Diagramele ştiinţifice - permit reprezentarea variaţiei unei date în funcţie de alta (XY Scatter).

Din fila Custom Types (Modele Personalizate) puteţi alege modele de diagrame personalizate, similare unui şablon. Acestea conţin formate adiţionale şi opţiuni de diagramă. 5. Parcurgeţi în continuare paşii din casetele de dialog ale aplicaţiei Chart Wizard, completând detaliile în funcţie de cerinţe. Pasul 1 Selectarea tipului de diagramă

Diagramă pe coloane (Column) – pentru compararea valorilor între categorii

Diagramă pe coloane stratificate

Diagramă linie (Line) – pentru a reprezenta evoluţia în timp

Diagramă cu structură radiară (Pie) – pentru a reprezenta proporţiile; se utilizează doar pentru o singură serie de date, cu valori pozitive.

Diagramă stratificată (Area) – evidenţiază diferenţele între anumite serii de date, într-o perioadă de timp.

Diagramă Scatter sau diagrama de tip XY - reprezentarea datelor ştiinţifice (variaţia unei valori în funcţie de alta).

După alegerea tipului potrivit, apăsaţi butonul Next. Pasul 2 - Stabilirea sursei de date În caseta Chart Source Data, în fila Series, modificaţi, dacă este necesar domeniul de date, folosind butonul Collaps Dialog.

Figura 2.2.11. Fila Series Cu ajutorul butoanelor Add şi Remove se adaugă sau se elimină serii de date.

Name – se redenumeşte serie;

X values – se alege domeniul valorilor care vor fi reprezentate pe axa x pentru seriile ştiinţifice;

Y values – se alege domeniul valorilor care vor fi reprezentate pe axa y, pentru seriile ştiinţifice.

În cazul seriilor statistice se alege doar domeniul valorilor care vor fi reprezentate şi etichetele de sub fiecare serie. În fila Data Range, butoanele radio Rows şi Columns permit schimbarea orientării datelor din linii (Rows) în coloane (Columns).

Figura 2.2.12. Fila Data range Pasul 3 - Alegerea opţiunilor de diagramă În fereastra Chart Options •

În fila Titles introduceţi un titlu pentru diagramă, un nume pentru axa categoriilor şi unul pentru cea a valorilor;

Figura 2.2.13. Fila Titles •

În fila Axes (Axe) bifaţi opţiunea Category (X) Axis. Butonul radio selectat va indica ce afişează axa. Etichetele axei se pot elimina prin deselectarea opţiunii Category (X) Axis.

•

Figura 2.2.14. Fila Axes În fila Linii de grilă (Gridlines) puteţi alege, pe axe, linii majore sau minore. Pentru a realiza o diagramă neaglomerată, se recomandă evitarea liniilor de grilă. Se pot păstra liniile de grilă majore pentru axa Y sau Z.

Figura 2.2.15. Fila Gridlines •

Dn fila Legendă (Legend) alegeţi opţiunile de afişare a legendei.

Figura 2.2.16. Fila Legend •

În fila Etichete de date (Data Labels) alegeţi opţiunile de afişare de etichete sau valori corespunzătoare fiecărei serii de date.

Figura 2.2.17. Fila Data Labels •

Din fila Tabel de date (Data Tabel) puteţi ataşa tabelului diagramei create.

Figura 2.2.18. Fila Data Table Pasul 4 - Alegerea locaţiei pentru diagrama creată •

As Object In- obiect în foaia de calcul;

•

As New Sheet- aplicaţia Chart Wizard creează automat o foaie cu numele implicit Chart 1. Alegeţi din listă foia de calcul în care doriţi să plasaţi diagrama şi apăsaţi butonul Finish.

Figura 2.2.19. Chart Wizard Elervii dvs. ştiu să lucreze cu aplicatia Microsoft Excel? Cum aţi putea sprijini elevii să utilizeze acest instrument în activitatea de învăţare? Discutaţi cu 2-3 colegi despre posibilităţile de utilizare a diagramelor Excel în activitatea didactică. Propuneţi 2-3 sarcini de învăţare pentru elevi, care necesită lucrul cu diagrame de diferite tipuri. Rezolvaţi una dintre sarcinile de lucru propuse. Dacă aplicaţia Microsoft Excel nu este cea mai potrivită pentru activitatea didactică pe care o desfăşuraţi, având în vedere specificul conţinutului predat, evidenţiaţi posibilităţile de utilizare a acesteia în activitatea profesională, în general.

2.3. Realizarea unei prezentări Prezi este o aplicaţie web ce face posibilă conceperea unor prezentări atractive, care servesc realizării obiectivelor de nivel superior şi stimulării creativităţii elevilor. Ce este Prezi?

În loc de diapozitive obişnuite, Prezi oferă un spaţiu mare pentru introducerea informaţiei. Organizarea conţinutului se face cu uşurinţă, fără a fi necesară stabilirea, de la început, a firului prezentării. Prin modul în care este redată informaţia, se poate asigura concentrarea atenţiei elevilor asupra aspectelor esenţiale. Variatele modalităţi de organizare a conţinutului precum şi facilităţile de modificare a aspectului prezentării, fac din fiecare material creat unul diferit de alte prezentări cu aceeaşi temă. Prezi este un instrument eficient de elaborare a resurselor educaţionale.

The Zooming Presentation Editor – http://prezi.com Ce veţi învăţa? -

să deschideţi aplicaţia Prezi

să intoduceţi text, imagini şi alte obiecte în prezentare

să utilizaţi operaţiile de navigare în prezentare

să vizualizaţi prezentarea în modul

să formataţi textul

offline

să redimensionaţi mai multe -

să

obiecte în acelaşi timp

prezentare PowerPoint

să schimbaţi aspectul prezentării

să stabiliţi calea de parcurgere a conţinutului

să

editaţi

prezentarea

completaţi

în

Prezi

prezentarea

parcursul desfăşurării lecţiei -

colaborativ

să

transformaţi

să creati o prezentare nouă, folosind materialele disponibile în portalul Prezi

Formaţi un grup de lucru cu 3-4 profesori care predau diferite discipline. Propuneţi o temă care să permită o abodare interdisciplinară şi creaţi pe foaia de flipchart o hartă conceptuală pornind de la conceptul-cheie ales. Alegerea

Exemplu: fotografie – educaţie plastică (elemente de simetrie, estetica

temei pentru

proporţiilor, efecte de lumină şi culoare); chimie (reacţii chimice- developare),

prezentare

psihologie (exprimarea emoţiilor) etc. Folosiţi produsul activităţii pentru a realiza o prezentare cu ajutorul aplicaţiei Prezi. Pasul 1 – Deschideţi aplicaţia Prezi 1. Accesaţi http://prezi.com

Deschiderea

2. Creaţi-vă un cont sau folosiţi profilul de Facebook pentru autentificare.

aplicaţiei Pasul 2 – Vizualizaţi prezentările create de alţi utilizatori Vizualizarea

Din pagina principală, accesaţi secţiunea Explore pentru a căuta şi vizualiza

prezentărilor

prezentările disponibile în portalul Prezi.

create de alţi utilizatori

Figura 2.3.1. Pagina principală Sau accesaţi link-urile: http://prezi.com/zk38sp4hcnz6/math-videos/ http://prezi.com/q-ccx8fsi5c0/atomic-theory-timeline/ http://prezi.com/e5j6l-u3sokl/the-circulatory-system/ Pentru a vizualiza o prezentare, apăsaţi săgeata Start.

Figura 2.3.2. Săgeata Start Afişaţi conţinutul prezentării cu ajutorul acestei săgeţi. Pentru a afişa prezentarea pe întregul ecran, poziţionaţi mouse-ul pe zona More şi alegeţi opţiunea Fullscreen. •

Ce v-a plăcut în mod deosebit la prezentările pe care le-aţi analizat?

•

Ce aţi schimba în ceea ce priveşte modul de afişare a conţinutului prezentării?

Lipiti pe o foaie de flipchart ideile dvs., scrise pe post-it-uri de culori diferite. Discutati aceste aspecte cu colegii dvs. Aveti în vedere opiniile exprimate, pentru a realiza o prezentare de calitate. Crearea unei prezentări

Pasul 3 – Creaţi o prezentare Înainte de a începe să lucraţi cu acest instrument, urmăriţi cele 3 tutoriale video din secţiunea Learn. 1. Accesaţi secţiunea Your prezis. 2. Apăsaţi butonul New prezi. În fereastra Create a new prezi, scrieţi titlul prezentării, adăugaţi descrierea prezentării şi apăsaţi butonul New prezi. 3. Din fereastra Templates, vizualizaţi şaboanele disponibile: Selectaţi un şablon şi apăsaţi butonul Preview. Faceţi clic pe butonul săgeată drepta.

Figura 2.3.3. Vizualizare şablon Apăsaţi butonul Back, pentru a reveni la fereastra Templates. 4. Selectaţi şablonul potrivit şi apăsaţi butonul Start Editing. Introducerea textului

Pasul 4 - Introduceţi informaţiile completate pe foaia de flipchart Faceţi dublu clic pe spaţiul de lucru pentru a introduce text. Folosiţi, apoi, instrumentele de formatare a textului.

Textul introdus în caseta de mai sus este considerat obiect. Comenzile de formatare a textului se aplică întregului text introdus în casetă sau doar textului selectat.

Bubble Menu Meniul Principal

Fig. 2.3.4. Meniul principal Faceţi clic pe cercurile albastre pentru a le activa! Veţi observa că fiecare dintre acestea capătă o formă similară fractalului, afişând diferite opţiuni de editare.

Write (scrierea textului, cu opţiunile de aliniere a textului, de marcare a 72

elementelor unei enumerării, de schimbare a culorii caracterelor, de alegere a font-ului) Insert Shapes – pentru inserarea unor forme geometrice sau pentru desenarea lor cu mouse-ul

Image – pentru inserarea unei imagini din computer sau de pe Internet

YouTube - pentru inserarea unui fisier video

Diagrams (ex. linia timpului, piramidă, tabel etc.)

File – pentru inserarea unui fişier din computer

[]

Frame

Path

Add – pentru evidenţierea ordinii de afişare a zonelor de conţinut

Delete all – pentru ştergerea comenzii de afişare adăugată anterior

Capture view – pentru crearea unui diapozitiv care cuprinde tot conţinutul adăugat în zona de lucru, aşa cum este afişat pe ecranul computerului.

Colors & Fonts Theme Wizard– pentru a schimba diferite atribute de formatare

Original Theme – pentru a reveni la versiunea originală a temei

Şabloane- temă, care includ atribute de formatare precum: culoarea de fundal, culorile tipurilor de caractere şi a formelor utilizate în prezentare.

Faceţi clic pe meniurile Insert, Frame, Path, Colors & Fonts pentru a afişa opţiunile. Reveniţi la Meniul principal făcând clic pe sectorul circular albastru, aflat în colţul din stânga sus al ecranului sau apăsaţi tasta Escape [ESC]. 73

Pentru a trece de la un meniul la altul, pe parcursul editării, apăsaţi tastele cu literele corespunzătoare meniului. Ex. tasta [I] pentru Insert, tasta [P] pentru Path, tasta [F] pentru Frame. Butonul (+)

Accesaţi link-ul de mai jos pentru a urmări un tutorial privind utilizarea butonului (Add +): http://prezi.com/learn/new-features/?utm_source=newfeatures/#plus În Prezi, informaţiile nu se completează în diapozitive diferite. Adăugarea conţinutului se face în zona de lucru, pe caroiaj. Vizualizarea ulterioară a

Deplasarea în spaţiul de

prezentarii se bazează pe mărirea şi micşorarea succesivă a fiecărei zone de conţinut.

editare

Pe măsură ce completaţi prezentarea, trebuie să adăugaţi informaţii în diferite

Drag - trage

părti ale caroiajului. Trecerea de la o zonă la alta, în spaţiul de editare, se realizează prin tragerea reţelei de pătrate, cu ajutorul mouse-ului. Altă modalitate: ţineţi apăsată tasta [X] şi mişcaţi mouse-ul; când procedaţi astfel, caroiajul se deplasează în sensul opus mişcării mouse-ului. Dacă vreţi să-l deplasaţi mult într-o parte, faceţi întâi zoom out (micşoraţi), trageţi caroiajul, apoi măriţi. Butoanele Zoom in şi Zoom out se găsesc la marginea din dreapta a spaţiului de editare.

Editarea textului

Pasul 5 – Operaţi modificări asupra textului introdus Dacă doritiţi să modificaţi o idee notată anterior, faceţi clic pe textul respectiv pentru a selecta obiectul-text. Utilizaţi zebra să mutaţi/ să rotiţi/ să schimbaţi mărimea textului/ să modificaţi textul.

Fig. 2.3.5. Transformation Zebra

Trageţi de cercul exterior pentru a roti obiectul selectat.

Trageţi de cercul din mijoc pentru a mări/ micşora obiectul; sau faceţi clic 74

pe pictogramele

Trageţi de pictograma

Faceţi clic pe pictograma Edit

Faceţi clic pe pictograma Delete

pentru a muta obiectul pe spaţiul de lucru. pentru a modifica textul introdus. pentru a şterge obiectul.

Obiectele din pagină se pot mări/ micşora şi cu ajutorul mouse-ului, folosind Scroll. Altă modalitate: apăsaţi şi tineţi apăsată tasta [Z], mişcaţi mouse-ul.

Apăsând butonul back, din bara de instrumente, puteţi anula ultima operaţie efectuată (ex. mutarea unui text, mărirea unei imagini, inserarea unui film, scrierea unui text etc.).

Fig. 2.3.6. Butonul Back Pasul 6 - Inseraţi imagini în prezentare

Inserarea imaginilor sau a altor obiecte în prezentare Meniul

Fig. 2.3.7. Meniul Insert

Insert

Faceţi clic pe Insert. Alegeţi opţiunea Image. În fereastra Insert imagine, în secţiunea From your computer, apăsaţi butonul Select files… pentru a încărca o imagine salvată în computer. Sau În fereastra Insert imagine, în secţiunea From web,

Inserare

Scrieţi cuvântul-cheie şi apăsaţi butonul Search pentru a afişa imagini de pe

imagine

Internet.

Faceţi clic pe imaginea aleasă şi apăsaţi butonul [OK]. Sau Deschideti o nouă filă (un nou tab) Ctrl+T. Căutaţi o imagine pe Internet. Faceţi clic dreapta pe imaginea pe care doriţi să o adăugaţi în prezentare şi alegeţi opţiunea Copiază adresa legăturii (Copy Image Location). Reveniţi în fila în care editaţi prezentarea şi completaţi, în caseta From web, adresa imaginii: clic dreapta, apoi Paste. Inserare video YouTube

Pasul 7 – Adăugaţi un film în prezentare Faceţi clic pe Insert. Alegeţi opţiunea YouTube. În fereastra Insert YouTube Video trebuie sa adăugaţi adresa legăturii. Deschideţi o nouă filă şi accesaţi http://www.youtube.com/. Căutaţi materialul video potrivit. Apăsaţi apoi butonul Share (Share or embed this video), pentru a vizualiza adresa web a acestuia. Selectaţi şi copiaţi adresa web afişată. Reveniţi în fila prezentării. În fereastra Insert YouTube Video, lipiţi adresa şi apăsaţi butonul Insert. Alte surse: SchoolTube (http://www.schooltube.com) sau de pe TeacherTube (http://www.teachertube.com/).

Insert

În scopul evidenţierii anumitor elemente de conţinut, din meniul Insert, alegeţi

Shapes

opţiunea Shapes. Faceţi clic pe figura potrivită.

Inserare

Pasul 8 – Alegeţi diferite diagrame pentru prezentarea informaţiilor

desen/

Pentru a reda în mod adecvat conceptele/ ideile, în funcţie de specificul

figură

conţinutului, puteţi insera: timeline (linia timpului), piramidă, diagramă de proces etc.

(Sursa www.prezi.com/explore) Inserare

Pasul 9 – Completaţi prezentarea adăugând imagini, filme sau text din fişiere

fişier din

salvate în calculator

calculatorul

Faceţi clic pe Insert.

personal

Alegeţi opţiunea File. Selectaţi calea către fişierul dorit, care poate fi imagine, film sau document în format pdf. Apăsaţi butonul Open. Pentru a mări/ micşora mai multe obiecte în acelaşi timp, executaţi următoarele operaţii:

Selectarea şi modificarea mai multor obiecte din prezentare Meniul Write

Faceţi clic pe zebra din meniul principal. Selectaţi obiectele: apăsaţi tasta Shift; faceţi clic pe ecran în colţul din stângasus a zonei în care se află obiectele asupra cărora doriţi să faceţi modificări şi glisaţi mouse-ul peste zona respectivă. Folosiţi zebra pentru executarea operaţiilor necesare. Faceţi clic pe ecran pentru deselectare. Comanda Zebra + [Shift] În timp ce mutaţi sau rotiţi un obiect, ţineţi apăsată tasta [Shift]. Acest lucru vă ajută sa aliniaţi obiectele şi să păstraţi unghiurile de înclinare. Pasul 10 – Organizaţi informaţia

Organizarea conţinutului prezentării Meniul Frame

Fig. 2.3.8. Meniul Frame Pentru a organiza logic conţinutul prezentarii, folosiţi meniul Frame. Cele trei cadre (rame) disponibile permit gruparea ideilor în funcţie de gradul de generalizare şi de importanţa acestora. Faceţi clic pe Frame. Faceţi clic pe cadrul ales (cerc, dreptunghi, paranteze pătrate, cadru ascuns). Faceţi clic pe ecran şi trageţi cursorul pentru a aranja cadrul, astfel încât să cuprindă conţinutul dorit. Faceţi clic pe cadru pentru a-l modifica folosind zebra.

Organizaţi conţinutul prezentării astfel: Grupaţi obiectele din prezentare pe zone de conţinut folosind cadrele. Pentru ideile din acelaşi registru/ cu acelaşi nivel de generalizare, folosiţi acelaşi tip de cadru. Tineţi cont de faptul că fiecare cadru, respectiv fiecare obiect din cadru, poate fi adăugat ca diapozitiv în prezentare. Pasul 11 - Stabiliţi ordinea de parcurgere a conţinutului prezentării dvs. Folosiţi meniul Path. Adăugarea căii de parcurgere a conţinutului Meniul Path

Din Meniul principal, alegeţi Path. Selectaţi obiectele în ordinea în care doriţi să le afişati. Zonele de conţinut, astfel create, vor fi dispuse în ordinea indicată, sub forma unor diapozitive. Pentru a schimba ordinea de afişare a zonelor de conţinut din prezentare, trageţi cu mouse-ul diapozitivele şi aşezaţi-le cum doriţi. Pasul 12 - Formataţi prezentarea

Designul prezentării

Fig. 2.3.9. Meniul Colors & Fonts Din meniul Colors and Fonts alegeţi şablonul potrivit. Faceţi clic pe fiecare temă design pentru a vizualiza şabloanele disponibile. Alegeţi şablonul, apoi reveniţi la meniul principal. Dacă doriţi să alegeţi dvs colorile pentru fundal/ cadre/ caractere, faceţi clic pe Theme Wizard, apoi clic pe butonul Manual.

Fig. 2.3.10. Theme Wizard În fereastra Theme Wizard, modificaţi culoarea de fundal şi culorile pentru tipurile de font, introducând de la tastatură numere de la 0 la 255, în casetele corespunzăroare colorilor primare – roşu, galben, albastru. Urmăriţi modificările afişate. În acelaşi mod, alegeţi culorile pentru Cicle Frame, Bracket Frame & Rectangular Frame, Arrow Line, Marker. Apăsaţi butonul Done. Dacă doriţi să reveniţi la designul anterior, faceţi clic pe meniul Colors & Fonts şi selectaţi Original Theme. Pasul 13 – Salvare şi vizualizare

Salvare şi

Prezentarea se salvează automat. Pentru vizualizare, apăsaţi butonul

vizualizare

aflat în colţul din dreapta-jos. Faceţi clic pe pictograma Fullscreen. Folosiţi

săgeţile albastre pentru a naviga în prezentare. Apăsaţi butonul Exit, pentru a ieşi din modul de editare.

Vizualizare

Pentru a vizualiza prezentarea în lecţie, fără a fi necesară conectarea la

offline

Internet, descărcaţi în calculator materialul realizat. Din pagina principală, din secţiunea Your Prezis, alegeţi prezentarea pe care doriţi să o utilizaţi în modul offline. Apăsaţi butonul Download din bara de instrumente şi urmaţi paşii:

Reţineţi faptul ca nu puteţi face modificări în prezentările dvs. descărcate de pe portalul Prezi. Dacă doriţi să adăgaţi informaţii în prezentare, accesaţi din nou http://prezi.com. Din pagina principală, din secţiunea Your Prezis, alegeţi prezentarea pe care doriţi să o modificaţi şi apăsaţi butonul Edit prezi. Descărcaţi, apoi, prezentarea în calculator. Pasul 14 – Pregătiţi forma finală a prezentării, folosind opţiunea de editare Editare

colaborativă

Pentru a elabora prezentarea lucrând împreună cu un coleg, în modul editare, apăsaţi Meeting/ Invite to edit, din bara de meniu. În fereastra Invite to edit veţi vedea afişat linkul prezentării dumneavoastră. Copiaţi link-ul şi trimiteţi-l colegului prim e-mail sau Instant messaging.

Dacă aţi ieşit din modul editare, din secţiunea Your Prezis, apăsaţi butonul Edit together.

În caseta de dialog, alegeţi Editing. Copiaţi linkul prezentarii şi trimiteţi-l unui coleg. Folosiţi caseta comments pentru a adăuga observaţiile dvs. privind prezentările realizate de colegi. Alte informaţii utile Transformarea unei prezentări PowerPoint în Prezi Reutilizarea conţinutului unei prezentări

Pentru valorificarea unei prezentări PowerPoint, realizată anterior, puteţi importa în Prezi slide-urile PowerPoint: Converţi diapozitivele în pdf. (Deschideţi prezentarea PowerPoint; faceţi clic pe Save as; alegeţi pdf din lista Save as type; apăsaţi butonul Save). Faceţi clic pe Insert. Faceţi clic pe File. Selectaţi calea către fişierul pdf şi apăsaţi butonul Open. Folosiţi spaţiul de editare Prezi pentru a rearanja elementele din prezentare; Măriţi anumite elemente de conţinut în funcţie de importanţa acestora. Folosiţi Frame pentru a grupa diapozitivele sau anumite obiecte din diapozitive. Faceţi clic pe Path şi clic pe fiecare slide pentru a-l numerota; veţi stabili, astfel, ordinea în care vor fi afişate diapozitivele. Vlorificarea unei prezentări din secţiunea Public Reusable Prezi În secţiunea Explore, căutaţi un material pentru tema pe care aţi ales-o. Deschideţi aplicaţia Prezi. Faceţi clic pe Explore. În fereastra de căutare, scrieţi diferite cunvintele cheie pentru a găsi materialul potrivit. Vizualizaţi prezentările afişate şi selectaţi prezentarea pe care doriţi să o utilizaţi în materialul dvs. Faceţi clic pe Make a copy. Editaţi prezentarea. Păstraţi doar elementele de conţinut adecvate şi aranjaţi-le 81

cum doriţi. Adăugaţi în prezentare elemente noi de conţinut. Formataţi prezentarea folosind Colors & Fonts. Dacă prezentarea originală nu poate fi copiată, folosiţi Jing, sau o aplicaţie similară, pentru captarea imaginii unei părti din prezentare. Editati imaginea în Paint. Inseraţi apoi imaginea în prezentarea dvs., precizând sursa. Editarea

Completarea prezentării cu informaţiile oferite de elevi

prezentării în Din modul Vizualizare, apăsaţi tasta [ESC] pentru a reveni la meniul principal. timpul

Adăugaţi în prezentare răspunsurile primite de la elevi, cu ajutorul

activităţii

instrumentelor de editare a textului.

didactice

Acest lucru se poate realiza numai online. Analizaţi materialul creat în cadrul cursului, din perspectiva posibilităţilor de utilizare în lecţie. Ce ar trebui să adăugaţi sau să modificaţi în prezentare, pentru ca aceasta să susţină realizarea unor obiective de nivel superior? Precizaţi trei motive pentru utilizarea unei prezentări într-o lecţie de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor. Teme de portofoliu Elaborati un material-suport pentru învăţare, folosind aplicatia Microsoft Word. Formulaţi o sarcină de lucru pentru a fi rezolvată de elevi, cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Excel. Prezentati modul de rezolvare a sarcinii de lucru propuse. Folosind aplicaţia Prezi, creati o prezentare pentru o lectie de transmitere/ dobândire de cunoştinţe.

2.4. Instrumente multimedia Gândiţi-vă că vă aflaţi într-una dintre situaţiile descrise mai jos: 1. Urmează să predaţi tema “Literatura română interbelică”. 2. Vă propuneţi să-i învăţaţi pe elevi ce este centrul de simetrie/ planul de simetrie. 3. Aveţi ca obiectiv înţelegerea de către elevi a conceptului de “izomerie”, utilizat în chimie. Reflectaţi asupra următoarelor aspecte: -

Cum v-ar putea ajuta un material didactic multimedia, în acest scop?

Presupunând că deţineţi competenţele digitale necesare utilizării instrumentelor multimedia, descrieţi succint materialul multimedia pe care l-aţi crea dvs., pentru a fi utilizat în lecţie.

Ce elemente multimedia consideraţi că ar putea fi cuprinse într-un material didactic multimedia pentru discipline precum istoria, educaţia civică, literatura? Ce rol ar avea aceste elemente în învăţare?

Pentru a găsi răspunsuri la aceste întrebări, vom analiza o serie de aspecte psihopedagogice privind selectarea sau elaborarea materialelor mutimedia în scop didactic. Parcurgând materialul veţi reuşi să creaţi un proiect multimedia, folosind una dintre aplicaţiile prezentate. Ce este Multimedia ?

Etimologic, multimedia este un cuvânt compus format din prefixul „multi” (mai mult decât unul, mai multe) şi substantivul „media” care este pluralul termenului „medium” (cu sensul de mijloc, intermediar, menire). Deci o traducere brută este aceea de mijloace multiple. Termenul la plural „media” are mai multe semnificaţii. În diferite contexte găsim: massmedia (mijloace de comunicare în masă), communication media (mijloace de comunicare), computer storage media (mijloace de stocare a informaţiei procesate de computer) sau presentation–media (mijloace de prezentare).

Clasificări ale mediilor

Se pot identifica mai multe criterii prin care mediile se deosebesc. Sistemul perceptiv uman este unul dintre criterii, după care deosebim mediul vizual, audio, etc. De asemenea, după originea informaţiilor există informaţii captate şi create. De exemplu, la aceeaşi percepţie vizuală mediul video captează 83

informaţiile, iar animaţia este creată pe computer. Tipurile media mai pot fi clasificate în temporale şi non-temporale. Tipuri media temporale au un comportament dinamic, dependent de timp şi caracterizat prin continuitate. Un mediu dependent de timp este descris printr-un flux, între unităţile fluxului fiind o relaţie de timp. Dacă duratele de prezentare ale tuturor unităţilor elementelor mediului dependent de timp sunt egale, mediul se numeşte continuu. În această categorie pot fi incluse tipurile audio şi video. Tipurile media non-temporale sunt statice, independente de timp şi caracterizate prin valori discrete. Un mediu independent de timp este orice tip din mediile tradiţionale precum text sau imagini grafice. Conţinutul acestor tipuri de medii nu depinde de timp. Avantajele utilizării proiectelor multimedia în lecţie: • Le oferă elevilor oportunitatea de a analiza diferite moduri de reprezentare a unor concepte. Acest lucru presupune crearea condiţiilor adecvate pentru Rolul proiectelor multimedia în învăţare

ca elevul să transpună limbajul ştiinţific în limbajul comun şi să exploreze moduri variate de reprezentare a conceptelor discutate în clasă. • Vizualizarea joacă un rol major pentru rezolvarea diferitelor situaţiiproblemă apărute în activitatea de zi cu zi, în diferite domenii de activitate. Pentru a investiga fenomenele naturale, chimiştii, spre exemplu, au elaborat reprezentări variate, precum modelul molecular, structura chimică, formula chimică, ecuaţia chimică, simbolul chimic (Hoffmann & Laszlo, 1991, apud Hsin-Kai Wu & Shah, 2011), pe care le-au valorificat, apoi, în calitate de master images, pentru a extindere cunoaşterea în acest domeniu. • Favorizează percepţia multimodală a realităţii reflectate (vizuală şi auditivă) • Permit antrenarea diferitelor modalităţi de procesare a informaţiilor: •

modalitatea activă, ce presupune manipularea elementelor din realitatea înconjurătoare, de către cel care învaţă;

•

modalitatea iconică, bazată pe organizarea imaginilor fără manipulare efectivă;

•

modalitatea simbolică, în care imaginea şi acţiunea sunt înlocuite cu simbolurile ale acestora. 84

Cerinţe privind elaborarea proiectelor multimedia: -

Oferirea de informaţii suficiente, relevante în raport cu obiectivele învăţării;

Alegerea optimă a elementelor multimedia – imagine, text, sunet, video, animaţie - în raport cu conţinutul predat;

Proiectarea strategiei didactice, lunând în considerare potenţialul pedagogic al tehnologiei multimedia şi propriile abilităţi de lucru cu aceasta.

Windows Media Player (WMP)

Windows Media Player (prescurtat WMP) este un program dezvoltat de Microsoft pentru redarea proiectelor multimedia. Deschiderea programului WMP WMP se poate accesa din meniul START / All Programs ca în imaginea de mai jos, cu un simplu click.

WMP se poate accesa din meniul START / All Programs ca în imaginea de mai jos, cu un simplu click.

Meniul principal

Redarea fişierelor multimedia cu WMP

Fişiere suportate de WMP sunt: .asf, .wma, .avi, .mp3, .mp2, .mpa, .mid, .midi, .wav, .cda etc. Crearea unei liste de redat în WMP În dreapta spaţiului de lucru: Now Playing se adaugă fişierele. Se selectează fişierul multimedia cu click stânga şi cu mişcarea mouse-ului se trage în spaţiul unde este menţionat: Drag items Here to create playlist (Adăugaţi aici pentru crearea unei liste de redat). Butoanele de control: se aplică la fişierele aflate în lista de redare.

Figura 2.4.1. Butoane de control

- redarea aleatorie - repetarea redării - oprirea redării ,

- fişierul anterior, următor

- pornirea şi oprirea - controlul volumului sunetului.

Informaţii despre fişiere În meniul Library (Bibliotecă) se pot viziona sau modifica informaţiile legate de fişiere. Informaţiile se referă la Artist, Album, Gen, An.

Pentru a modifica o informaţie se dă click dreapta - Edit. Se completează şi se acţionează butonul Enter.

Copierea de pe un CD sau DVD În meniul principal Rip există opţiunea de a copia datele de pe CD sau DVD local, în format ales de către utilizator. 87

Copiere pe un CD sau DVD Din meniul principal Burn se pot copia datele de pe local pe un CD sau DVD. În partea dreaptă a spaţiului de lucru se adaugă datele ce se vor scrie pe CD / DVD (Drag items here to create burn list). Burn Now Playing - opţiunea de a transcrie pe CD / DVD fişierele care se află în lista de redare.

Redarea direct de pe un dispozitiv Dacă avem deja o listă de redare salvată pe un dispozitiv: iPod, mp3Player; nu este necesară copierea datelor în lista de redare. În meniul Sync se face sincronizarea între datele de pe dispozitiv şi lista de redare a WMP.

Ieşirea din aplicaţie Închiderea aplicaţiei Windows Media Player se face în acelaşi mod ca toate aplicaţiile: prin butonul

din colţul dreapta de sus sau prin combinaţia

de taste Alt+F4.

În programul Windows Media Player creaţi o listă proprie de redare cu cel puţin trei melodii. La una dintre melodii modificaţi numele artistului şi anul lansării. Aplicaţii Aplicaţia Windows Picture and Fax Viewer foto şi video Windows Picture and Fax Viewer este un program de vizionare a pozelor şi imaginilor. Acesta poate afişa imagini în format .jpg, .jpeg, .png, .bmp, .gif, .wmf, .tiff. Spre deosebire de alte aplicaţii care se pot deschide din lista de programe (START / All Programs), acesta se lansează prin dublu click pe o imagine. Este aplicaţie exclusiv de vizionare a pozelor şi nu de editare.

Butoane de control: - vizualizare poză anterioară / următoare (aflate în aceeaşi locaţie) - aşezare poză la dimensiune potrivită sau dimensiune reală - prezentarea tuturor pozelor dintr-o locaţie - mărirea şi micşorarea unei poze - rotirea unei poze în sensul rotirii ceasului şi invers - şterge poza afişată

- deschide opţiuni de printare a pozei - oferă posibilitatea salvării pozei sub altă denumire şi alt format, fără a afecta poza iniţială. - închide aplicaţia Windows Picture and Fax Viewer şi deschide aplicaţia de editare a pozelor: Paint - deschide o fereastră de ajutor. Deschideţi o imagine cu programul Windows Picture and Fax Viewer. Întoarceţi poza în sens invers decât al acelor ceasornicului. Salvaţi noua imagine cu numele "Răsturnat". Aplicaţia video digitală Windows Movie Maker

Pentru a deschide aplicaţia Windows Movie Maker accesaţi START / Programs / Windows Movie Maker.

Figura 2.4.2. Accesarea Windows Movie Maker

Dacă pe spaţiu de lucru (desktop) este creată o pictogramă rapidă, atunci

aplicaţia se poate deschide cu dublu click pe pictogramă

Figura 2.4.3. Interfaţa aplicaţiei Windows Movie Maker

În centru este spaţiu pentru adăuga imagini, clipuri şi sunete ce vor compune filmul în final. În dreapta se poate vizualiza filmul creat şi jos sunt secvenţele de imagini şi clipuri în ordinea apariţiei şi sunetul. Meniul principal

În continuare vom parcurge meniurile de bază ale acestei aplicaţii: Meniul File New Project

Permite crearea unui nou proiect

Open Project

Deschide lista cu proiectele existente şi permite deschiderea

Save project

Salvează proiectul actual

Save Project As..

Salvează proiectul actual în alt format în funcţie de preferinţele utilizatorului

Capture Video

Preia informaţii video de pe un dispozitiv ataşat la computer(aparat video/foto digital)

Import

into Copiază din memoria locală în galeria aplicaţiei poze, 91

Collection

secvenţe video şi sunete ce pot fi utilizate în crearea unui film

Properties

Proprietăţile proiectului: titlu, autor, durata, descriere

Exit

Ieşire din aplicaţie

Meniul Edit Undo..

Aduce proiectul în starea anterioară

Redo..

Aduce proiectul în starea ulterioară

Cut

Taie secvenţa selectată cu posibilitatea de a insera selecţia în alt loc

Copy

Copiază o secvenţă selectată

Paste

Lipeşte ultima secvenţă copiată sau tăiată

Delete

Şterge secvenţa selectată

Select all

Selectează tot

Rename

Redenumeşte proiectul

Clear storyboard

Goleşte secvenţele adăugate în film, dar se păstrează în galeria aplicaţiei

Meniul View Storyboard / Timeline

Schimbă modul de vizionare a secvenţelor ce compun filmul: Storyboard: arată imaginile în succesiunea lor în cadrul filmului, cu efectele de trecere de la un cadru la altul Timeline: desfăşurarea imaginilor şi sunetului în timp

Zoom in / out / to fit

Mărirea, micşorarea sau potrivirea imaginii

Task Pane

Centralizează paşii necesari în crearea unui proiect

Collections

Deschide galeria aplicaţiei. Aici se adaugă toate imaginile şi sunetele pentru film

Thumbnails / Details

Modul de afişare a imaginilor: pictograme mici sau numele imaginilor şi detalii

Meniul Tools AutoMovie..

Oferă stiluri predefinite pentru editarea unui proiect

(efecte, tranziţii între imagini) Titles and Credits

Adăugarea sau editarea titlurilor în anumite faze ale filmului: la început, la începutul unei secvenţe anume, pe o secvenţă anume, la sfârşitul filmului

Video Effects

Lista efectelor video ce pot fi aplicate secvenţelor

Video Transitions

Lista modurilor de trecere de la o imagine la alta

Narrate Timeline

Oferă

posibilitatea înregistrării unei voci, pe

parcursul filmului(narator)

Meniul Play Play Clip

Rularea imaginilor

Stop

Oprirea rulării proiectului

Play Timeline

Rularea imaginilor şi sunetelor

Rewind Timeline

Rulează de la început

Back / Forward

Secvenţe anterioare / următoare

Realizaţi un film de 30 secunde. Includeţi imagini salvate local, folosiţi tranziţii pentru trecerea de la o imagine la alta. Adăugaţi titlu la începutul filmului şi credite la sfârşitul filmului. Salvaţi filmul sub ce nume doriţi. Pasul 1. Deschideţi aplicaţia şi creaţi un proiect nou urmând paşii Start / All Programs / Windows Movie Maker File / New Project (sau combinaţia taste CTR+N). Pasul 2. Accesaţi Task Pane / Movie tasks

Figura 2.4.4. Meniul Movie Tasks Pasul 3. Import Video / Import Pictures / Import audio or music. Acest pas presupune copierea în galeria aplicaţiei a pozelor, video şi a imaginilor care vor compune filmul.

Figura 2.4.5. Galeria După ce copiem în galerie selectăm poza sau materialul video şi cu mouse-ul tragem imaginea în Storyboard (partea de jos) în pătrăţelele mari. Se aduc pozele în ordinea dorită.

Pasul 4. Pentru a vizualiza lista de efecte ce se pot aplica unei imagini sau video vom deschide din Movie Tasks Video effect sau din Clip / Video / Video effect. 94

Selectăm unul dintre efecte şi cu mouse-ul îl tragem peste imagine sau din fereastra Add or Remove Video Effects selectaţi din lista din partea stângă efectul dorit şi îl treceţi în partea dreaptă folosind butonul Add. Apoi daţi click pe OK. O altă posibilitate de atribuire de efect unei imagini: se selectează o imagine cu click dreapta. Din lista de opţiuni se alege Video Effect. Se alege un efect şi se dă click Add (adaugă) – OK Pasul 5. Pătrăţelele mici se utilizează pentru aplicarea unei tranziţii: trecerea de la o imagine la alta. Deschidem din Task Pane - View Video Transition. Din listă vom selecta un model şi cu ajutorul mouse-ului vom adăuga o tranziţie de la o poză la alta. Pasul 6. Adăugăm titlu prin accesarea Make titles or credits.

Add title at the beginning of the movie - adăugare titlu la începutul filmului. În câmpul apărut vom scrie titlul filmului. Pentru a asocia şi titlului un efect sau schimba mărimea şi culoarea se accesează Change the title animation sau Change the text font and color După ce aţi completat titlul se selectează: Done, add title to movie (Am terminat, adaugă titlu fimului) Pasul 7. Adăugarea creditelor de la sfârşitul filmului se face prin selectarea din Movie tasks Make titles and credits / Add credits at the end of the movie. În acelaşi mod se completează creditele şi în final se selectează Done, add title to movie.

Pasul 8. Salvarea filmului se face din meniul principal File / Save.

Din fereastra Save Project As se alege calea unde se va salva fişierul, se redenumeşte fişierul în câmpul File name şi se salvează prin apăsarea butonului Save.

1. Creaţi un film utilizând 10 imagini. 2. Folosiţi câte un efect pentru fiecare imagine 3. Adăugaţi elemente de legătură - de tranziţie între imagini 5. Adăugaţi un titlu la începutul filmului Utilizarea YouTube

O modalitate de integrare a aplicaţiilor video în cadrul unor site-uri de tip wiki, blog sau site-ul şcolii o reprezintă şi YouTube. YouTube permite oricui să vizioneze sau să încarce şi să distribuie videoclipuri. Astfel de videoclipuri pot conţine fotografii sau filme pe care le realizăm în orele de chimie cu elevii noştri cu ocazia unui experiment, unei activităţi de învăţare sau a unui proiect de grup sau individuale. Pentru a descoperi cum putem distribui un astfel de video, este necesar doar sa

exploram

informaţiile

prezentate

site-ul

YouTube:

http://www.youtube.com/t/about_youtube

Realizaţi o activitate de învăţare pe care să o puteţi filma cu o cameră de luat vederi. Editaţi apoi fişierul şi încărcaţi-l pe YouTube, urmând instrucţiunile de pe site. După ce aţi încărcat fişierul video, copiaţi codul de embeded şi postaţi acest video într-o secţiune specială pe blogul dvs., pe site-ul şcolii sau pe un wiki.

TEMA 3. INTERNETUL şi potenţialul acestuia pentru îmbunătăţirea proceselor de predare-învăţareevaluare Obiective

La finalizarea acestei teme, participanţii la cursul Inovează cu TIC vor fi capabili:

specifice

• să utilizeze instrumente şi strategii de căutare avansată a informaţiei, în contexte educaţionale date; • să utilizeze principalele instrumente de comunicare şi colaborare cu ajutorul Internetului, în situaţii de învăţare specifice (e-mail, mesagerie instant, grupuri, wiki); • să administreze un cont de wiki pentru realizarea unei activităţi de învăţare bazată pe colaborare în grup.

Competenţe • exersarea abilităţilor de comunicare folosind instrumente moderne de specifice

comunicare; • abilitarea pentru realizarea unor activităţi colaborative bazate pe instrumente moderne de colaborare; • capacitatea de valorificare a valenţelor Internetului pentru optimizarea activităţii didactice şi în scopul dezvoltării profesionale; • exersarea abilităţilor de căutare a celor mai potrivite surse de informare privind domeniul de specialitate; • exersarea capacităţii de operare cu mijloacele informatice moderne pentru crearea legăturilor cu comunitatea profesională.

Introducere

În capitolele anterioare am explorat împreună cele mai importante aplicaţii pe

TEMA 3

calculator pe care le utilizăm adesea în activitatea didactică. Aceste aplicaţii pot fi utilizate independent de faptul că un computer este sau nu conectat la INTERNET. O conexiune la INTERNET ne oferă însă o varietate largă de instrumente, aplicaţii şi servicii pe care le putem utiliza cu uşurinţă în clasă sau în propria noastră dezvoltare profesională. În acest capitol vom explora împreună valenţele INTERNETULUI, ale instrumentelor de comunicare şi colaborare online pentru activitatea didactică. Cel mai probabil, unele dintre propunerile de integrare a instrumentelor disponibile pe INTERNET în activitatea didactică vă vor părea surprinzătoare. Putem utiliza Yahoo Meesenger în clasă, de exemplu? Acest capitol are tocmai această menire de a descoperi împreună care sunt oportunităţile, valenţele şi limitele educaţionale ale unor astfel de instrumente neobişnuite încă în practica didactică din şcoala românească. 99

3.1.Funcţiile Internetului şi valenţele sale în activitatea educativă căutare avansată Ce este

INTERNETUL reprezintă o reţea globală, accesibilă utilizatorilor din

INTERNETUL?

întreaga lume, oriunde s-ar afla aceştia, realizată prin interconectarea a milioane de reţele de calculatoare cu ajutorul unor protocoale specifice de comunicare. Internetul îşi are originea în anul 1969, atunci când a fost lansat un proiect experimental al Advanced Research Projects Agency (ARPA) – din cadrul Departamentului de Apărare al Statelor Unite ale Americii. Proiectul iniţial, numit ARPANet, conecta calculatoarele din Universitatea din California, Los Angeles (UCLA) cu cele ale Institutului de Cercetări din Standford (SRI) pentru ca mai apoi să fie alăturate şi Universitatea din Utah, precum şi cea din California. În anul 1981 reţeaua număra 213 noduri. În 1990 Tim Berners-Lee, fizician la CERN Geneva, introduce protocoalele de comunicaţie pentru World Wide Web, creând şi un limbaj specific HTML (Hypertext Markup Language).

Ce este browser-

Informaţiile disponibile pe Intenet pot fi de organizate în formate diverse:

ul?

aplicaţii, documente, imagini, fişiere multimedia etc. Cea mai mare provocare pentru utilizator rămâne însă localizarea informaţiilor de real interes pentru utilizator. În ajutorul utilizatorilor vin motoarele de căutare.

Navigatorul web sau Browser-ul este o aplicaţie care permite utilizatorilor să afişeze pe ecranul calculatorului text, grafică, să redea video, muzică şi alte informaţii localizate pe o pagină din World Wide Web, dar şi să schimbe informaţii cu alţi utilizatori care au creat sau care accesează acea pagină.

100

Un motor de căutare este o aplicaţie disponibilă online care oferă posibilitatea căutării de informaţie pe World Wide Web, prin intermediul interogărilor efectuate de către utilizatori. Aceste interogări utilizează Motoare de căutare

cuvinte sau grupuri de cuvinte (denumite cuvinte cheie) care surprind esenţa tematicii căutate. Informaţiile identificate cu ajutorul motoarelor de căutare pot fi: site-uri web, imagini, fişiere video, documente, etc. Unele dintre cele mai utilizate browsere web sunt: Microsoft Internet Explorer – accesibil la adresa: http://www.microsoft.com/nz/windows/internet-explorer/default.aspx Mozilla Firefox – accesibil la adresa: http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/ Google Chrome http://www.google.com/chrome/index.html?hl=ro&brand=CHMA&utm_c ampaign=ro&utm_source=ro-ha-emea-ro-bk&utm_medium=ha Apple Safari: http://www.apple.com/safari/download/ Opera Software - Opera: http://www.opera.com/download/ Mozilla Camino: http://caminobrowser.org/ Flock: http://flock.com/ Funcţionarea motoarelor de căutare se bazează pe culegerea si stocarea

Funcţionarea motoarelor de căutare

de informaţii în legătura cu site-urile web, operaţie denumită indexare. Culegerea de informaţii este realizată de către un browser automat care, periodic, analizează toate site-urile disponibile pe World Wide Web. Pentru a se asigura o căutare cât mai cuprinzătoare a World Wide Web browserul automat urmează, toate hyperlink-urile existente la un moment dat. Conţinutul fiecărui site web este analizat în cele mai mici detalii pentru a se determina modul în care va fi indexat. Filtrarea informaţiei se realizează pornind de la cuvintele care apar în site-uri, respectiv frecevenţa lor, poziţia în document etc., dar si de la toate celelalte elemente componente, cum ar fi imagini, fişiere video, etc. Aceste informaţii sunt stocate de către motoarele de căutare pentru a fi utilizate ulterior în a oferi un răspuns interogărilor realizate de către utilizatori. Concomitent cu procesul de indexare, motorul de căutare face si o copie a 101

site-ului analizat (denumita şi copie cache). Când un utilizator tastează o interogare unui motor de căutare, prin intermediul unor cuvinte sau grupuri de cuvinte cheie, acesta îşi Utilizarea motoarelor de căutare

examinează indexul şi oferă o listă cu documente care corespund cel mai bine criteriilor de căutare din interogare (vezi figura 1). Ordinea de expunere în listă este dată de relevanţa pe care o are documentul respectiv în raport cu tema interogării. Această relevanţă este stabilită de motorul de căutare prin utilizarea unor algoritmi care ţin cont de parametri cum ar fi de exemplu frecvenţa cuvintelor cheie in documentul respectiv.

Fiecare element al unei liste de documente afişate de către un motor de căutare in urma unei interogări, conţine următoarele componente:

Reguli de căutare avansată

Titlul documentului, cu link către document.

Un segment de text din conţinutul documentului, relevant in raport cu temat interogării.

Adresa electronică (URL-ul) a documentului.

Un link către copia cache a documentului.

Un Link către o listă de documente cu o temă similară cu cea a documentului.

În cadrul primelor trei elemente afişate, cuvintele cheie utilizate în interogare sunt evidenţiate în context. Interogarea motoarelor de căutare se face pe baza unor reguli. Aceste 102

reguli pot fi respectate fie prin aplicarea unei sintaxe cuvintelor cheie scrise in câmpul de căutare, fie prin utilizarea unor aplicaţii specializate oferite prin panoul “Advanced Search”. Utilizarea facilităţilor din panoul “Advanced Search” este recomandabilă, deoarece aceasta nu presupune neapărat ca utilizatorul sa cunoască regulile de sintaxă de căutare. In schimb, apelul la regulile de căutare, direct in câmpul de căutare, este mai rapid si permite căutări mai complexe, prin utilizarea combinată a mai multor reguli de sintaxă. Vă propunem să explorăm în câteva exemple regulile de căutare, atât in varianta de sintaxa de interogare, cât şi în varianta de căutare cu ajutorul “Advanced Search”. Sintaxa de interogare: termen_1 Căutare cu ajutorul “Advanced Search” De utilizat atunci când se caută resurse care conţin cuvântul cheie termen_1.

Exemplu: Căutaţi resurse care conţin cuvântul curriculum. (curriculum)

Sintaxa de interogare: termen_1 termen_2 Căutare cu ajutorul “Advanced Search” 103

De utilizat atunci când se caută resurse care conţin cuvântul cheie termen_1, precum si cuvântul cheie termen_2.

Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul metode, precum si cuvântul didactice. (metode didactice)

Sintaxa de interogare: termen_1 OR termen_2 Căutare cu ajutorul “Advanced Search” De utilizat atunci când se caută resurse care conţin cuvântul cheie termen_1 sau cuvântul cheie termen_2.

104

Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul pedagogie sau cuvântul didactica. (pedagogie OR didactică) Sintaxa de interogare: termen_1 -termen_2 Căutare cu ajutorul “Advanced Search” Vezi figura 5. De utilizat atunci când se caută documentelor care conţin cuvântul cheie termen_1, dar nu conţin cuvântul cheie termen_2.

105

Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul educaţie dar nu conţin cuvântul preşcolar. (educaţie –preşcolar) Sintaxa de interogare: “termen_1 termen_2” Căutare cu ajutorul “Advanced Search” De utilizat atunci când se caută documente care conţin grupul de cuvinte cheie termen_1 termen_2.

106

Exemplu: Să se caute resurse care conţin grupul de cuvinte metode pedagogice active (“metode pedagogice active”) Sintaxa de interogare: “termen_1 * termen_2” De utilizat atunci când se caută resurse care conţin grupul de cuvinte cheie termen_1 * termen_2, unde * poate fi orice cuvânt.

107

Exemplu: Sa se caute resurse care conţin grupul de cuvinte "principiul * constructivist", unde * poate fi orice cuvânt. ("principiul * constructivist") Sintaxa de interogare: “termen_1” (sau se mai poate folosi si sintaxa +termen_1) Căutare cu ajutorul “Advanced Search” De utilizat atunci când se caută documente care conţin cuvântul cheie termen_1, strict in aceasta formă.

108

Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul emotivitate (strict, nu si alte cuvinte din aceiaşi familie cum ar fi emotiv). ("emotivitate") Sintaxa de interogare: termen_1 site:adresa_web De utilizat atunci când se caută documente care conţin cuvântul cheie termen_1, doar la adresa adresa_web.

109

Figura 9. Căutare termen_1 site:adresa_web cu ajutorul “Advanced Search” Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul pedagogie si se afla pe site-ul aflat la adresa www.ise.ro. (pedagogie site:www.ise.ro) Sintaxa de interogare: termen_1 site:domeniu_web De utilizat atunci când se caută documente care conţin cuvântul cheie termen_1, doar la din domeniul web domeniu_web.

110

Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul geography si se afla pe site-uri din domeniul educaţional (*.edu). (geography site:edu)

Sintaxa de interogare: termen_1 filetype:tip_fisier Căutare cu ajutorul “Advanced Search” De utilizat atunci când se caută documente de tip tip_fisier, care conţin cuvântul cheie termen_1.

111

Exemplu: Să se caute documente de tip *.pdf care conţin cuvântul education. (education filetype:pdf) Sintaxa de interogare: allintitle: termen_1 De utilizat atunci când se caută resurse care conţin cuvântul cheie termen_1 in titlul documentului.

112

Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul teacher in titlul documentului. (allintitle: teacher) Sintaxa de interogare: allinurl: termen_1 De utilizat atunci când caută resurse care conţin cuvântul cheie termen_1 in titlul documentului.

113

Exemplu: Să se caute documente care conţin cuvântul training in adresa documentului. (allinurl: training) Sintaxa de interogare: termen_1 De utilizat atunci când se caută documente scrise intr-o anumită limbă, care conţin cuvântul cheie termen_1.

114

Întocmiţi o listă de referinţe electronice relevante pentru următoarea temă: noile tehnologii în educaţie, utilizând diferite strategii de căutare Întocmirea unei liste de referinţe electronice

avansată. Puteţi întocmi această listă atât cu referinţe în limba română, cât şi într-o limbă străină. Puteţi propune şi o altă sintaxă de căutare care să corespundă mai adecvat intereselor dvs. sau disciplinei pe care o predaţi. Înainte de a trece la un nou capitol sau temă la disciplina dvs. oferiţi ca exerciţiu pentru elevi (individual sau de grup), căutarea unor referinţe electronice utilizând câţiva termeni cheie. Această căutare poate însemna

Sugestii practice

o bună pregătire a elevilor pentru a se implica mai activ în procesele de învăţare presupuse de noua temă, oricât de inedită ar putea părea aceasta.

115

3.2.Comunicarea virtuală şi utilitatea acesteia în educaţie (e-mail, mesagerie instant, grupuri) Ce este e-mailul şi la ce ne foloseşte în educaţie?

E-mailul este o formă de comunicare scrisă care utilizează ca mijloc de transmitere INTERNETUL. Dacă în urmă cu doar câteva decenii obişnuiam să trimitem celor dragi scrisori prin poştă, astăzi avem la dispoziţie o formă de comunicare mult mai rapidă, care poate ajunge la destinatar în doar câteva secunde. E-mailul a devenit astăzi aproape indispensabil, atât în viaţa noastră personală, cât şi în cea profesională. De asemenea, e-mailul este utilizat din ce în ce mai mult în comunicarea educaţională, deoarece unele cercetări arată că o astfel de comunicare sprijină foarte mult furnizarea şi primirea de informaţii, feedback şi facilitare a proceselor de învăţare. Utilizarea corectă a e-mailului a devenit deja o competenţă introdusă în multe ţări în curriculumul şcolar. Valenţele educative ale utilizării emailului pentru elevi pot fi: -

Dezvoltarea abilităţilor de comunicare scrisă (redactarea unei comunicări scurte);

Exersarea abilităţilor de comunicare într-o limbă străină;

Exersarea abilităţilor de comunicare interculturală, prin schimbul de informaţii şi valori culturale facilitate de comunicarea cu persoane care aparţin unor spaţii geografice şi culturale diferite.

Cum se creează o adresă de e-mail?

Probabil cei mai mulţi dintre dvs. aveţi deja o adresă de e-mail. Vă mai amintiţi când v-aţi creat această adresă? Cine v-a ajutat? Cui aţi trimis primul mesaj şi în ce scop? Ce aţi simţit când aţi utilizat prima dată poşta electronică? Cum priviţi acum poşta electronică şi utilitatea acesteia? Dacă nu aveţi încă o adresă de e-mail, veţi găsi cu siguranţă o mulţime de resurse pe INTERNET care să vă îndrume pas cu pas. Cei mai utilizaţi furnizori de e-mail gratuit în acest moment sunt: www.yahoo.com www.gmail.com www.hotmail.com

116

…există însă numeroşi alţi furnizori la care puteţi apela. Să spunem că aţi ales să vă faceţi o adresă de e-mail pe www.yahoo.com.

Accesaţi

din

browser-ul

dvs.

INTERNET

www.yahoo.com. Fereastră care se va deschide este următoarea:

Alegeţi opţiunea Creare cont nou.

117

Completaţi informaţiile solicitate în formularul de mai sus. Ca o măsură de securitate, la final se cere introducerea unor caractere.

Adresa este creată automat în momentul în care se acţionează butonul Create My Account.

118

Temă în perechi În funcţie de nivelul experienţei dvs. de utilizare a diferitelor căsuţe de email, alegeţi din grupul dvs. un coleg/ă cu mai multă experienţă, sau după caz, cu mai puţină experienţă decât dvs.

Exploraţi împreună următoarele activităţi de comunicare cu ajutorul emailului: Tema 1. Compuneţi un mesaj nou către unul sau mai mulţi colegi de curs – folosind butonul New, •

în câmpul To: adresa de email a persoane căruia doriţi să transmiteţi mesajul

•

în câmpul CC (numit şi carbon copy sau copie la indigo): introduceţi adresele colegilor cărora doriţi să le aduceţi la cunoştinţă mesajul trimis. Persoanele ale căror adrese sunt trecute în câmpul Cc: se mai numesc "destinatarii secundari".

•

Opţional, în câmpul BCC (prescurtarea de la Blind Carbon Copy sau copie confidenţială), vizibil dacă se apasă butonul Show BCC:, câmpul poate cuprinde adresele unor destinatari secundari. Diferenţa faţă de copia simplă constă în faptul că destinatarii primari şi secundari ai mesajului nu vor şti că mesajul este recepţionat de aceşti corespondenţi.

•

În câmpul Subject: tastaţi un titlu al mesajului.

•

Formulaţi mesajul dvs. în câmpul gol.

Tema 2. Răspundeţi la un mesaj pe care l-aţi primit deja în căsuţa dvs. de e-mail, folosind butonul Replay. Pentru a răspunde la un mesaj, daţi click pe mesajul primit şi apoi alegeţi butonul Replay. Unui mesaj primit i se poate răspunde folosind una dintre opţiunile: •

Replay – pentru a răspunde direct destinatarului

•

Replay to All – pentru a răspunde întregii liste de destinatari

•

Forward – pentru a trimite emailul mai departe, altor destinatari.

119

Să spunem că vă gândiţi să utilizaţi poşta electronică pentru a facilita comunicare cu elevii dvs. sau părinţii acestora. O primă întrebare legitimă, atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru părinţi ar fi următoarea:

Ce vârstă ar fi potrivită pentru a avea propria adresă de e-mail?

Ce vârstă ar fi potrivită pentru un elev pentru a avea propria adresă de e-mail?

Specialiştii spun că nu există o vârstă limită pentru a avea o adresă de email. Unele voci spun că orice copil poate avea o adresă de e-mail imediat ce ştie să scrie şi să citească. Alţii recomandă mai degrabă vârsta de 12-13 ani, atunci când un copil poate avea maturitatea necesară de a-şi administra propria comunicare electronică. Cei mai înţelepţi sfătuitori recomandă însă prudenţă şi responsabilitate din partea părinţilor. Părinţii sunt prima instanţă de decizie cu privire la acest aspect. Cel mai probabil, un copil îşi poate creea o adresă de e-mail numai cu acordul părinţilor şi sub supravegherea acestora. Chiar şi atunci când un cadru didactic decide să utilizeze poşta electronică în comunicare cu elevii săi, cel mai potrivit ar fi să se consulte mai întâi cu fiecare părinte în parte şi să ceară acordul acestuia.

Prudenţa şi controlul din partea unui adult se referă mai ales la mesajele de tip spam. Acestea pot conţine informaţii care să depăşească nivelul de maturitate al copilului, de aceea este necesară o monitorizare atentă din partea părinţilor. Sunt însă şi părinţi care consideră că un astfel de control reprezintă o intruziune în intimitatea copilului. În acest caz, părinţii pot renunţa la control, dar este important ca aceştia să iniţieze permanent conversaţii relevante cu copilul despre mesajele din căsuţa de e-mail şi să negocieze împreună pe baza unui climat de încredere şi responsabilitate modul în care vor fi tratate aceste mesaje de către copil.

120

Utilizarea poştei electronice în educaţie: avantaje şi riscuri

Organizaţi participanţii în grupuri de câte 4. Oferiţi spre discuţie şi analiză următoarea grilă cu privire la avantajele şi dezavantajele utilizării e-mailului în educaţie. Context

Avantaje

Dezavantaje

Riscuri posibile

educaţional în care va fi utilizat e-mailul 1. Transmiterea unor resurse pentru învăţare (documente, teme, imagini, linkuri) 2. Comunicare unor mesaje personalizate elevilor 3. Comunicarea unor mesaje personalizate părinţilor 4. Transmiterea unor chestionare online

elevilor

şi părinţilor 5. Mesaje

felicitare ocazia

cu unor

sărbători, evenimente 6. Anunţuri şi invitaţii la evenimente 7. Alte situaţii…

121

Proiecte educaţionale cu ajutorul poştei electronice

Există deja în experienţa didactică numeroase proiecte educaţionale realizate cu ajutorul e-mailului. Înainte de a propune un asfel de proiect, asiguraţi-vă că aveţi acordul părinţilor pentru ca fiecare dintre copiii din clasa dvs. să deţină şi să administtreze un cont de e-mail. Sugeraţi părinţilor să stabilească împreună cu copilul un set de reguli pentru utilizarea căsuţei de e-mail. Titlul proiectului: Multumesc! Obiective: -

Consolidarea unor relaţii pozitive în grupul de elevi ai clasei prin aprecierea şi confirmarea unor comportamente pozitive în grup;

Exersarea abilităţii de a alcătui un mesaj scris către un covârstnic;

Exersarea abilităţii de a utiliza noile tehnologii pentru comunicare socială.

Activităţi: Planficaţi împreună cu elevii din clasa dvs. o zi specială în care să mulţumească unui coleg pentru un gest sau un comportament pe care l-a admirat sincer. Realizaţi bileţele pe care să scrieţi numele şi adresa de e-mail a fiecărui copil din clasă şi organizaţi o extragere de bileţele. Fiecare elev va extrage un bileţel cu numele unui coleg căruia urmează să îi mulţumească printr-un e-mail personal. Numele colegului va fi păstrat secret. Stabiliţi o zi în care vor fi transmise mesajele de mulţumire. Discutaţi apoi cu elevii despre mesajele primite şi observaţi reacţiile şi aprecierile acestora cu privire la acest exerciţiu.

Titlul proiectului: Școala mea/Oraşul meu Realizaţi un schimb de adrese de e-mail cu o clasă de elevi din altă localitate sau din altă ţară. Oferiţi fiecărui elev din clasă adresa de e-mail a unui elev din şcoala prietenă. Iniţiaţi comunicarea dintre elevi pe teme cum ar fi Oraşul meu, Școala mea, Cum îmi petrec timpul liber, Muzica preferată etc. Discutaţi apoi cu elevii despre mesajele primite şi observaţi reacţiile şi aprecierile acestora cu privire la acest exerciţiu.

122

Shirley Taylor “E-mailul - codul bunelor maniere”

Taylor, S. “E-mailul - codul bunelor maniere”, Editura Litera International, Bucureşti, 2010 Un ghid pentru comunicarea electronică adresat tuturor celor care vor să transforme deja uzitatul e-mail într-un instrument util de comunicare. Cartea prezintă exemple şi sfaturi utile despre cele mai potrivite formule de salut şi de încheiere, despre cum să scriem mesaje concise şi eficiente, cum să practicăm o corespondenţă sigură, cum să ne structurăm conţinutul unui mesaj, cum încheiem, cum ne administrăm căsuţa de e-mail, cum evităm unele greşeli tipice în transmiterea şi primirea mesajelor.

10 reguli de utilizare sigură a e-mailului

1. Nu deschideţi imediat un ataşament dacă nu recunoaşteţi persoana care v-a transmis e-mailul. Dacă totuşi credeţi că sursa ar putea fi de încredere, salvaţi ataşamentul în computerul dvs., scanaţi-l cu un program de tratare a viruşilor şi abia apoi deschideţi-l.

Reţineţi

că

deschiderea

mesajului

este

periculoasă, ci doar deschiderea ataşamentului. 2. Dacă primiţi un mesaj prin care sunteţi anunţaţi despre un potenţial virus, nu îl transmiteţi imediat tuturor contactelor din lista dvs. Nu veţi face decât să aglomeraţi căsuţa de e-mail a unui număr considerabil de utilizatori. Puteţi însă să forwardaţi mesajul administratorului dvs. de server care ar putea evalua un eventual pericol pentru computerul dvs. 3. Nu răspundeţi dacă primiţi un mesaj de tip bulk sau spam pe care nu îl recunoaşteţi. 4. Scrieţi mesajul ca şi cum persoana căreia vă adresaţi se află în faţa dvs. Chiar dacă comunicarea online ne poate da impresia că suntem mai liberi să ne exprimăm, să nu uităm că orice mesaj va ajunge în final la o persoană cu sentimente, gânduri şi sensibilităţi personale. Un e-mail nu ar trebui să conţină mesaje pe care altfel nu am putea să le spunem în faţă persoanei căreia ne adresăm. 5. Este mai bine să evităm utilizarea literelor mari de tipar într-un mesaj, în afara situaţiei în care dorim să accentuăm un cuvânt în 123

mod special. 6. Un mesaj bun este un mesaj concis şi la obiect. Evitaţi să oferiţi detalii excesive care fac mesaj excesiv de extins. Este mai greu să citim un mesaj care depăşeşte spaţiu unui ecran de desktop. 7. Evitaţi să transmiteţi ataşamente foarte mari ca dimensiuni. Acestea iau timp atât în transmitere, cât şi în descărcare. Pentru transmiterea unor ataşamente de mari dimensiuni puteţi utiliza servicii specializate precum transfer.ro sau DropBox. 8. Nu transmiteţi informaţii confidenţiale prin e-mail. Riscul ca acest mesaj să poată fi citit de alte persoane este relativ ridicat. De asemenea, nu forwardaţi mesaje care să conţină identitatea celor de la care le-aţi primit, fără permisiunea acestora. 9. E-mailul a devenit deja un document legal. Asiguraţi-vă că ceea ce aţi scris nu poate fi folosit în vreun fel împotriva dvs. şi nu veţi regret că l-aţi scris. 10. Transmiteţi un mesaj de confirmare atunci când primiţi un email, chiar dacă simţiţi că nu aveţi nimic de răspuns în mod special la mesajul respectiv. Resurse suplimentare pentru utilizarea e-malului în educaţie

Bloch, J. (2002). Student/teacher interaction via email: The social context of Internet discourse. Journal of Second Language Writing, 11:2, 117-134. Debard, R. and Guidara, S. (1999). Adapting asynchronous communication to meet the seven principles of effective teaching. Journal of Educational Technology Systems, 28(3), 219-239. Joshi , V., Saxena, A., (2005). Analyzing E-mail Communication of Prospective Learners. Turkish Online Journal of Distance Education–TOJDE, 6(4). Kirkwood, A. (1998). New media mania: Can information and communication technologies enhance the quality of open and distance learning?, Distance Education, 19(2), pp 228-241. Smith, C.D., Whiteley, H.E. and Smith, S. (1999). Using e-mail for teaching. Computers and education Vol. 33, pp. 15-25. Tao, L. and Boulware, B. (2002). Issues in technology email: Instructional potentials and learning opportunities. Reading and Writing Quarterly, 18, 285-288. Yu, F. Y., Yu, H. J., (2002). Incorporating e-mail into the learning process: its impact on student academic achievement and attitudes. Computers and Education, 38, 117–126. 124

Ce este mesageria Mesageria Instant (IM) este o aplicaţie care permite utilizatorilor să instant şi care sunt comunice simultan, aici şi acum. cele

mai

utilizate INTERNETUL pune la dispoziţia utilizatorilor în acest moment foarte

aplicaţii?

multe programe pentru mesagerie instant, pentru orice tip de sistem de operare folosit. Printre cele cu un număr mare de utilizatori se numără: Yahoo Messenger http://messenger.yahoo.com/download/ poate fi utilizată de oricine este înregistrat pe site-ul Yahoo care utilizează sistemul de operare Windows. Skype – www.skype.com. MSN Messenger – http://download.live.com/. AOL Instant Messenger (AIM) – www.aim.com

Comunică în timp Accesaţi real

prin

Messenger

http://messenger.yahoo.com/download/

şi

Yahoo calculatorul dvs. aplicaţia Yahoo Messenger. Accesaţi

instalaţi

pictograma

colegii de curs

de pe desktop. În fereastra care apare, introduceţi numele de utilizator şi parola dvs. Adăugaţi în lista de contacte 3 colegi de curs şi comunicaţi instant cu aceştia cu privire la impresiile dvs. despre acest curs până în acest moment.

Utilizarea

Desigur, utilizarea mesageriei instant în timpul orelor ar putea

mesageriei instant

reprezenta un subiect aprins de dezbatere pentru orice comunitate

în activitatea

pedagogică. Cele mai multe voci vor spune că utilizarea mesageriei

didactică

instant în clasă nu înseamnă decât o pierdere de vreme, o posibilă distragere a elevilor de la ore, un instrument care încurcă şi creează indisciplină. Multe şcoli au decis deja ca atunci când sunt utilizate computerele la oră, orice fel de program de mesagerie instant să fie interzis elevilor. Există însă în comunitatea cadrelor didactice şi viziuni ceva mai entuziaste cu privire la utilizarea mesageriei instant în clasă. Unele experimente au dovedit că încurajarea utilizării mesagerie instant în clasă poate aduce beneficii relevante pentru participare, motivare şi învăţare. Cele mai frecvent beneficii citate în diferite experimente ale cadrelor 125

didactice în utilizarea mesageriei instant în clasă ar fi următoarele: -

creşterea interesul pentru lecţie, de vreme ce elevii sunt invitaţi să utilizeze un instrument pe care sunt obişnuiţi să îl foloseasca cu plăcere pentru comunicarea cu colegii şi prietenii în afara şcolii;

creşterea motivaţiei şi participării, chiar şi pentru acei elevi care, de obicei, nu ridică mâna şi nu se implică, în condiţiile în care este mai la îndemână să scrii un scurt mesaj pentru a-ţi exprima o opinie în timp real;

posibilitatea de a aduce în clasă în timp real şi alţi parteneri (cum ar fi un expert într-u domeniu, un coleg dintr-o altă şcoală, un cadru didactic de la o altă disciplină etc.)

stimularea interesului pentru comunicare scrisă şi cooperare.

Acestea sunt doar câteva dintre beneficiile pe care mesageria instant le-ar putea aduce pentru o abordare inovativă a participării elevilor la activităţile de învăţare. Este de reţinut, însă, că simpla utilizare a mesagerie instant în clasă nu aduce în sine beneficii, decât dacă acest instrument este integrat într-o strategie didactică bine gândită din punct de vedere pedagogic, astfel încât aceasta să fie relevantă din punctul de vedere al învăţării. Linkuri utile pentru http://www.speedofcreativity.org/2006/08/28/the-case-for-instantutilizarea messaging-in-the-classroom/ mesageriei instant în clasă http://www.interactiveni.com/Enterprise/learning.htm http://tbarrett.edublogs.org/2009/02/25/using-instant-messaging-toengage-children-with-reading-comprehension/

Temă de portofoliu Planificaţi o activitate educaţională adresată elevilor sau părinţilor care să se realizeze cu ajutorul poştei electronice sau a mesageriei instant. Stabiliţi obiectivele acestei activităţi, modul în care se va derula şi rezultatele pe care le aşteptaţi. Discutaţi apoi cu elevii şi părinţii despre această activitate. Notaţi în portofoliul dvs. câteva dintre concluziile la care aţi ajuns pe baza acestei experienţe privind utilitatea e-mailului sau a mesageriei instant în educaţie. 126

3.3.Instrumente de colaborare online. Valorificarea instrumentelor de colaborare în activitatea didactică Ce este wiki? Wiki-ul este un website de tip resursă deschisă, destinat oricărui utilizator interesat să creeze sau să modifice conţinut, un instrument de colaborare online, accesibil şi uşor de utilizat. Cel mai popular exemplu de Wiki este Wikipedia.org, cea mai accesată enciclopedie online, care se dezvoltă continuu prin contribuţii publice. Cantitatea de informaţie stocată deja pe Wikipedia a depăşit cu mult orice altă enciclopedie (electronică sau tipărită). Wiki este o alternativă la comunicarea prin E-mail, mai ales atunci când participanţii la comunicare doresc să beneficieze de un schimb permanent de informaţie în grup. Activitate de portofoliu Accesaţi linkul de mai jos şi urmăriţi filmuleţul http://dotsub.com/view/77366331-a04d-48f0-8cab-cb5e278c4033.

După ce aţi vizionat filmuleţul explicativ, întocmiţi o listă cu avantajele unui wiki pentru colaborarea de grup în învăţare, comparativ cu e-mailul. Cum putem Accesaţi linkul de mai jos şi urmăriţi cu atenţie filmul propus. utiliza wiki http://www.youtube.com/watch?v=1pR5yogCmkA&feature=related în activitatea la clasă? – un exemplu

127

Ce este Google Docs?

Google Docs este un program online gratuit care permite utilizatorilor să creeze documente, tabele de calcul şi prezentări online pe care le poate propune oricui alt utilizator spre comentarii, editare şi colaborare în timp real, în orice moment, indiferent unde s-ar afla ceilalţi în spatele unui computer conectat la Internet. Acest program oferă cadrelor didactice, dar şi elevilor, oportunitatea de a lucra împreună, de a colabora la o temă, de a salva produsul muncii de echipă într-un format accesibil online, acasă sau la şcoală. În acest curs, ne vom limita la a ne iniţia împreună în lucrul cu Google Docs.

Google docs poate funcţiona ca un wiki! Google docs vă permite să editaţi documente împreună cu alţii în timp real. Mai mulţi utilizatori pot vizualiza şi efectua modificări simultan. Există o fereastră de conversaţie pe ecran pentru foi de calcul şi pentru revizuirile de documente, în care puteţi vedea exact cine, ce şi când a modificat.

Cum utilizăm Pentru început, vă propunem să vă familiarizaţi cu opţiunile Google.docs pe google.docs? care le puteţi acessa printr-un tutorial în 6 paşi, accesibil la adresa: http://www.google.com/google-d-s/intl/ro/tour1.html

128

Parcurgeţi cei 6 paşi ai tutorialului, accesând paginile de prezentare din partea dreaptă a ecranului. Nu ezitaţi să consultaţi şi rubrica destinată comentariilor din partea unor utilizatori. Este foarte posibil să găsiţi aici câteva relatări interesante care să vă inspire în utilizarea Googl.docs în activitatea dvs.

Pentru a utiliza Google Docs veţi avea nevoie mai mai întâi de un cont pe Google. Dacă aveţi deja un cont de e-mail pe Gmail, atunci puteţi folosi acest cont şi pentru a accesa Google Docs. Dacă nu aveţi un cont pe Gmail, atunci este necesar să vă deschideţi un cont Google cu o adresă de email şi o parolă pe care doriţi să o alegeţi. După ce v-aţi familiarizaţi cu opţiunile google.docs cu ajutorul tutorialului, realizaţi împreună cu alţi 3 colegi următoarea activitate practică: Încărcaţi în contul dvs. google.docs un fisier Word care să conţină un plan de Editarea colaborativă a unui document

lecţie la disciplina pe care o predaţi, printr-un click pe butonul Upload din bara de meniu; Creaţi un folder cu titlul Planuri de lecţie şi mutaţi documentul pe care tocmai l-aţi încărcat în acest folder. Pentru a construi un folder utilizaţi simplu un click pe New din bara de meniu şi alegeţi Folder.

129

Oferiţi acces către documentul pe care tocmai l-aţi încărcat către cei 3 colegi din grupul dvs., astfel încât aceştia să poată citi documentul, oferindu-le drepturi de a opera modificări. Dacă doriţi să vedeţi cine şi ce modificări a operat în planul de lecţie propus, trebuie să faceţi un click pe butonul Revision. Atunci când consideraţi că planul de lecţie a fost revizuit de către toţi colegii din grupul dvs., publicaţi documentul pe Internet, printr-un click pe butonul Publish, după ce în prealabil aţi selectat documentul pe care doriţi să îl publicaţi. Acest buton vă va permite să publicaţi documentul pe Internet şi vă va furniza şi un URL. Temă de portofoliu După ce aţi vizionat filmuletul propus în prima parte a acestui modul şi aţi realizat un documet în colaborare cu colegii pe google.docs, căutaţi pe youtube sau pe teachertube şi alte exemple video despre utilizarea wiki-ului în clasă. Realizaţi un scurt proiect didactic în care să utilizaţi wiki-ul ca instrument de colaborare între elevi. Alegeţi o temă din programa ariei curriculare în care predaţi care să poată fi planificată utilizând metoda proiectului. Formulaţi cel puţin 3 teme de proiect de grup pe care să le propuneţi elevilor dvs. Cîteva exemple: Exemplul 1. Soarele în viaţa noastră - temă de proiect de grup constând în întocmirea unui referat vizând importanţa soarelui în viaţa oamenilor, cu ajutorul unui wiki; Exemplul 2. Aplicaţii practice ale unor legi sau teoreme - temă de proiect de grup constând în colectarea unor descrieri din viaţa de zi cu zi a unor legi sau teoreme matematice; Exemplul 3. Stil de viaţă sănătos etc.

130

TEMA 4. Planificarea, implementarea şi evaluarea situaţiilor de învăţare cu ajutorul TIC Obiective specifice

La finalizarea acestei teme, participanţii la cursul Inovează cu TIC vor fi capabili: •

să planifice o situaţie de învăţare specifică în care să utilizeze TIC;

•

să argumenteze avantajele utilizării TIC într-o situaţie de învăţare dată;

•

să elaboreze scenariul unei unităţi de învăţare în care vor fi valorificate instrumente TIC, cu toate secvenţele acesteia.

Competenţe specifice

Introducere capitol 4

•

exersarea abilităţilor de a analiza constructiv un studiu de caz într-un grup peer;

•

conştientizarea valenţelor creative şi interactive ale instrumentelor TIC în planificarea, implementarea şi evaluarea activităţilor didactice.

În capitolele anterioare am explorat împreună câteva dintre cele mai importante instrumente TIC oferite de calculator şi INTERNET şi am încercat să decoperim care sunt valentele educaţionale ale acestora. În acest capitol vom trece la o abordare pragmatică a unor situaţii de planificare, implementare şi evaluare a învăţării, îmbinând de data aceasta perspectivele pedagogice cu cele tehnice. Un accent deosebit va fi pus pe instrumentele de tip resursă deschisă, care permit crearea de conţinut educaţional, deoarece acestea au un potenţial încă insuficient explorat în activitatea pedagogică.

131

4.1.Instrumente şi aplicaţii TIC în analiza de nevoi educaţionale şi în planificarea experienţelor de învăţare ale elevilor Povestea lui Mihai Mihai este profesor de istorie la o şcoală generală dintr-un oraş de mărime medie din România. Școala sa nu este neapărat cea mai vestită din oraş, dar Povestea lui Mihai studiu de caz

Mihai crede că rezultatele pe care le obţin unii dintre elevii şcolii sunt chiar un motiv de mândrie.

Pasionat de istorie, Mihai nu a visat niciodată că va ajunge profesor, dar vremurile l-au îndreptat către şcoală şi după 10 ani de experienţă, nu-i pare rău. Sunt câţiva colegi profesori cu care se înţelege foarte bine şi de la care a avut multe de învăţat ca profesor. Conducerea şcolii este, de asemenea, foarte activă şi sprijină orice iniţiativă care vine din partea profesorilor, elevilor sau a părinţilor. Aşa se face că nu de mult, şcoala a fost dotată cu un laborator cu calculatoare de ultimă generaţie. Elevii au fost cei mai fericiţi şi îl tot întreabă când vor face şi ei ora de istorie în laborator.

La început a fost reticent, căci istoria este o poveste şi nu are de-a face cu calculatoarele. Mai apoi s-a gândit că poate resursele de pe INTERNET l-ar putea ajuta să facă mai atractivă istoria şi pentru elevii care nu reuşesc să obţină rezultatele aşteptate la ora lui, în ciuda pasiunii sale pentru istorie şi a orelor bune pe care şi le petrece căutând cele mai interesante poveşti istorice pentru fiecare lecţie. A auzit parcă de la un coleg de un sistem de lecţii pe calculator de care ar fi şi el interesat să afle mai multe. Până atunci însă, s-a gândit cum ar putea să planifice câteva situaţii de învăţare a istoriei cu ajutorul computerului şi Internetului. Pentru că tocmai se apropie vacanţa de iarnă, Mihai se gândeşte că acest răgaz ar fi tocmai bun să îşi planifice orele din semestrul următor astfel încât să utilizeze calculatorul şi Internetul în clasă. Cum ar putea să procedeze? De unde ar trebui să înceapă? Cine l-a putea ajuta?

132

Citiţi cu atenţie povestea lui Mihai. Alăturaţi-vă unui grup de 3-4 colegi şi comentaţi povestea împreună cu aceştia. Dacă aţi fi coleg cu Mihai cum vă gândiţi că aţi putea să îl sprijiniţi? Ce sugestii i-aţi face? După finalizarea activităţii de grup, fiecare grup îşi va prezenta concluziile în plen. Formatorul va orienta prezentarea către identificarea principalilor paşi de urmat în planificare unor situaţii de învăţare cu ajutorul TIC şi va face un inventar a instrumentelor TIC sugerate de către participanţi, adăugând, după caz, şi alte sugestii. Întrebări

Câteva întrebări esenţiale când atunci când ne gândim să planificăm experienţe

esenţiale

de învăţare cu ajutorul Internetului sau calculatorului: •

Cum înţelegem învăţarea şi procesele ei?

•

În ce măsură cursurile în formatul actual produc învăţarea pe care ne-o dorim?

•

Cum am putea să reorganizăm cursurile astfel încât acestea să devină mai relevante din perspectiva învăţării?

•

Ce instrumente puse la dispoziţie de calculator sau INTERNET există şi cum am putea să le selectăm?

•

De ce abilităţi avem nevoie ca să putem utiliza aceste instrumente?

Cum înţelegem învăţarea şi procesele ei? Pentru a înţelege mai bine ce tip de învăţare se potriveşte cel mai bine disciplinei pe care o predăm, haideţi să analizăm împreună graficul de mai jos. Conform acestei scheme, învăţarea poate fi deopotrivă: -

Individuală, ceea ce înseamnă că învăţarea se bazează pe efortul izolat al elevului, fără interacţiuni cu alţi colegi, în clasă sau acasă.

Socială, ceea ce înseamnă că învăţarea se produce mai ales prin comunicare cu ceilalţi, colegi, profesori, experţi în domeniu.

Pasivă, atunci când elevul este mai degrabă un receptor de informaţie, nu este implicat direct în procesul cunoaşterii.

Activă, atunci când elevul nu primeşte informaţiile de-a gata, ci mai degrabă le descoperă prin implicare activă în diferite experienţe de învăţare.

Învăţare bazată pe informaţie, mai ales pe textul scris sau mesajul verbal. Învăţare experenţială, atunci când elevul ajunge la cunoaştere prin

133

experimentare, prin lansarea lui în contexte şi situaţii reale sau simulate.

Un model explicativ al învăţării (G. Canole) Analizaţi temele din programa şcolară la disciplina pe care o predaţi şi încercaţi să notaţi în dreptul fiecăreia ce tip de învăţare din cele menţionate mai jos s-ar Ghid pentru

potrivi cel mai bine. Veţi avea la final o imagine a tipurilor dominante de

designul

învăţare pe care doriţi să le utilizaţi la clasă cu elevii.

secvenţelor de învăţare cu ajutorul TIC

1. Analiza structurii actuale a cursului (nr. de ore, obiective, competenţe, activităţi planificate, rezultate aşteptate, evaluare) 2. Identificarea elementelor din structura actuală de curs care ar putea fi potenţate cu ajutorul instrumentelor TIC 3. Planificarea unor activităţi de învăţare cu ajutorul TIC, subsumate temelor din programă 4. Revizuirea formatului cursului cu specificare sarcinilor de învăţare cu ajutorul TIC

O posibilă grilă de planificare a activităţilor de învăţare cu ajutorul TIC ar putea avea următoarea structură: Tema din

Activităţi de

Instrumente şi

programă

învăţare faţă în

învăţare cu

aplicaţii TIC

faţă

ajutorul TIC

necesare

Temă de portofoliu Fiecare participant va introduce în portofoliul personal o planificare la disciplina sa pornind de la programa şcolară, specificând activităţile şi instrumentele TIC ce urmează a fi implementate. 134

4.2.Instrumente şi aplicaţii TIC în activităţile curriculare şi extracurriculare Vă propunem să exploraţi câteva resurse de tip web 2.0 care ne-ar putea ajuta la facilitarea şi evaluarea învăţării elevilor: wiki, blog, chestionare online, bookmarking, youtube, flickr, slideshare, conferinţe online, wikipedia etc. Nu vă limitaţi doar la acestea, de vreme ce este foarte posibil ca fiecare dintre dumneavoastră sau elevii dvs. să fi utilizat deja şi alte instrumente în activitatea didactică sau în cea de învăţare. Pe unele dintre acestea le-aţi utilizat probabil deja. Pentru explorare puteţi folosi următoarele resurse: blog

Video explicativ aici:

http://dotsub.com/view/dc75c2e2-ef81-4851-8353a877aac9fe3c

Site-uri: https://www.blogger.com/start http://wordpress.com/ http://edublogs.org/ http://www.typepad.com/

Chestionare

Site-uri:

online

http://www.surveymonkey.com/ http://www.polldaddy.com/

Conferinţe

http://www.yugma.com/

online bookmarking

Video explicativ aici:

135

http://dotsub.com/view/e843f413-96c2-481f-bf1ebf4548059ff1 Site-uri: http://del.icio.us/ flickr

http://www.flickr.com/

slideshare

http://www.slideshare.net/

video online

http://vimeo.com/ http://www.youtube.com

twitter

Video explicativ aici:

http://dotsub.com/view/665bd0d5-a9f4-4a07-9d9eb31ba926ca78

Site: http://twitter.com/ Wikipedia

http://www.wikipedia.org/

Alte resurse

Pentru o imagine

asupra

celor

mai importante

instrumente de tip web 2.0 puteĹŁi consulta: http://steve-dale.net/?p=181

136

Vă propunem acum o analiză în grup a acestor instrumente din perspectiva utilităţii acestora pentru facilitarea şi evaluarea formării şi învăţării cu ajutorul TIC. După ce aţi explorat diferitele instrumente propuse, notaţi-vă impresiile şi ideile dumneavoastră în raport cu următoarele criterii: RESURSE

Facilităţi oferite

Situaţii de învăţare

Situaţii de evaluare

în care pot fi

utilizate

wiki blog chestionare online bookmarking flickr slideshare youtube vimeo Conferinţe online wikipedia alte resurse pe care le cunoaşteţi

ATENŢIE! Nu este obligatoriu să exploraţi toate resursele recomandate. Alegeţi-le pe acelea care prezintă un interes pentru activitatea dvs. şi încercaţi să analizaţi situaţiile concrete de învăţare şi evaluare în care le-aţi putea folosi. Temă de portofoliu Realizaţi proiectul unei secvenţe didactice la disciplina dvs. în cadrul căreia doriţi să utilizaţi instrumente sau aplicaţii TIC, utilizând următoarea grilă de planificare: Titlul unităţii de învăţare

Timp alocat minute/ore

Obiective/ Competenţe urmărite

Sarcini de învăţare cu ajutorul TIC

Instrumente web utilizate

Modalităţi de evaluare cu ajutorul TIC

137

4.3.Instrumente şi aplicaţii TIC în analiza de nevoi educaţionale şi în evaluarea învăţării elevilor Chestionarul online

Chestionarul online a devenit deja un instrument la îndemână, utilizat pe scară largă, inclusiv în activitatea educaţională. Chestionarul online are avantajul că este mai economic, nu mai cheltuim bani şi timp pentru multiplicare pe hârtie. De asemenea, cele mai multe site-uri oferă modalităţi interesante de analiză a rezultatelor şi de prezentare grafică a acestora. Pentru a avea acces la editarea unui chestionar online, pentru a colecta şi a prelucra informaţiile culese este necesar mai întâi să avem un cont deschis pe un site specializat. Cele mai multe dintre aceste site-uri oferă şi conturi gratuite. Mai uzitate în educaţie sunt următoarele site-uri: http://www.freeonlinesurveys.com/ http://www.kwiksurveys.com/ http://www.surveymonkey.com/ http://fluidsurveys.com/

În ce contexte putem utiliza chestionarul online?

Accesaţi oricare dintre site-urile de mai sus şi deschideţi-vă un cont. Exploraţi opţiunile oferite de site şi transformaţi un chestionar pe care îl aveţi deja la îndemână în variantă online. Chestionarul online poate fi utilizat în diferite contexte: În activitatea profesională, în calitate de manager şcolar: •

putem afla opiniile tuturor cadrelor didactice despre o problemă anume;

•

putem culege un feedback sau propuneri, atunci când avem de luat o decizie importantă;

•

putem realiza o analiză de nevoi cu privire la interesele privind cursurile de formare pentru cadrele didactice din şcoala noastră.

În activitatea cadrelor didactice, atunci când doresc să afle opiniile elevilor sau părinţilor despre anumite aspecte educaţionale de interes: •

colectarea opiniilor şi intereselor elevilor pentru o anumită disciplină, la început de an;

•

colectarea experienţelor anterioare ale elevilor cu privire la o anumită temă 138

•

evaluarea unei experienţe de învăţare etc.

Chestionarele pot fi utilizate şi de către elevi: •

pot colecta date cu privire la un anumit fenomen studiat la şcoală;

•

pot colecta opiniile altor persoane despre un eveniment sau activitate pe care au realizat-o;

•

pot analiza rezultatele unui chestionar, dezvoltându-şi astfel capacitatea de a analiza o informaţii şi date.

Alegeţi împreună cu alţi 2-3 colegi un site care oferă chestionare gratuite şi alcătuiţi un scurt chestionar online adresat elevilor din clasa dvs.

Portofoliul electronic

Ce este portofoliul de învăţare? În ultima vreme, asistăm la o dezvoltare din ce în ce mai interesantă a termenului de portofoliu de învăţare, ca instrument complex cu rol important în implicarea celui care învaţă în propriile decizii privind învăţarea. Mulţi dintre dumneavoastră aţi utilizat probabil deja în activitatea didactică acest instrument. Tipologiile şi modalităţile de utilizare a unui portofoliu sunt astăzi extreme de variate, portofoliul electronic fiind una dintre modalităţile posibile în care se pot păstra rezultatele unui proces de învăţare. Cele trei funcţii de bază ale portofoliului a) Este o autoevaluare a nivelului la care se află la un moment dat un elev, a ţintelor la care doreşte să ajungă, a modului în care intenţionează să atingă aceste ţinte şi a semnelor ce îi vor indica momentul în care le-a atins. b) Este un spaţiu în care pot fi înregistrate lucrurile învăţate pe parcurs, rezolvând sarcinile recomandate în fiecare activitate de învăţare (notiţe, observaţiile diverse, idei referitoare la experienţele personale). c) La finalul cursului, elevii pot utiliza portofoliul pentru a-l le prezenta colegilor, părinţilor, prietenilor etc.

Ce ar putea conţine un portofoli? •

exerciţii, probleme, întrebări, teme de reflecţie rezolvate;

139

•

mărturii ale activităţii elevilor derulate împreună cu colegii (sau orice alte înregistrări ale unor experienţe relevante din afara şcolii);

•

Rezultate ale auto-evaluării,

•

Comentarii, sau încurajări primite de la profesori sau colegi;

•

Reflecţii personale asupra activităţilor de învăţare sau a interacţiunilor cu colegii;

•

Alte resurse relevante descoperite în activităţile de învăţare (de exemplu, bibliografii, articole, site-uri web relevante etc.)

Formatul de realizare a portofoliului electronic Există forme variate de realizare a unui portofoliu electronic. Cea mai simplă variantă ar fi realizarea acestuia într-un document Word sau Power Point. La fel de bine, un portofoliu se poate realiza şi ca o pagină personală web, un blog sau un wiki. Temă de portofoliu Alegeţi o temă din programa şcolară şi realizaţi un set de activităţi de învăţare care ar putea fi realizate de către elevi într-un portofoliul electronic individual sau al clasei. Reflectaţi asupra oportunităţii de a deschide un blog al clasei care să se constituie în timp într-un portofoliu electronic. Photo story – ca formă d evaluare a învăţării

Imaginaţi o activitate de evaluare la disciplina pe care o predaţi care să poate fi realizată de elevi nu printr-un referat sau o lucrare, ci prin imagini şi sunet. Discutaţi cu colegii dumneavoastră despre avantajele şi dezavantajele unei astfel de activitati de evaluare. Notaţi în portofoliul personal câteva idei care să exprime opinia dvs. cu privire la utilizarea photostory în evaluarea învăţării elevilor.

140

TEMA 5. Platforma de învăţare AeL Obiective specifice

Participanţii la cursul Inovează cu TIC vor fi capabili: •

Să definească concepte cheie specifice domeniului eLearning;

•

Să adauge pe platforma eLearning resurse educaţionale, salvate în calculatorul personal;

•

Să creeze materiale educaţionale, direct pe platforma eLearning, folosind elemente foto si video;

Competenţe specifice

•

Să evidenţieze potenţialul pedagogic al platformei AeL.

•

Capacitatea de utilizare a instrumentelor oferite de platforma eLearning pentru crearea materialului didactic;

•

Exersarea abilităţilor de utilizare a principalelor instrumente oferite pe platforma eLearning, în perspectiva folosirii acestora în calitate de cursant;

•

Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de utilizarea TIC într-un mod responsabil.

Introducere TEMA 5

Parcurgând acest capitol, veţi înţelege semnificaţia conceptului de eLearning şi veţi identifica, pe baza experienţei personale, beneficiile eLearning. Prezentarea teoretică poate fi un punct de pornire pentru un exerciţiu de reflexie asupra utilităţii platformei de învăţare AeL: Cum susţine AeL învăţarea sincronă/ asincronă?; Ce resurse sunt disponibile pentru evaluarea prin probe scrise?; Dar pentru evaluarea rezultatelor şcolare ale elevilor cu ajutorul metodelor alternative de evaluare?. Activitatea de explorare a intrumentelor de creare a conţinutului educaţional digital vă ajută să vă tranformaţi din utilizatori, în creatori de software educaţional. Această experienţă de învăţare va fi utilă în activitatea didactică şi în activitatea de dezvoltare profesională prin participarea la programe de formare continuă, în calitate de cursant sau de formator.

141

5.1. ELearning – Cadrul conceptual. Abordări pedagogice Părăsirea prematură a şcolii de către elevi este un fenomen generalizat, foarte multe dintre ţările europene confruntându-se în ultimii anii cu problema abandonului şcolar. Între motivele care generează această situaţie Ce este

se numără: criza valorilor, subfinanţarea învăţământului, lipsa resurselor

eLearning?

materiale pentru suţinerea copilului în şcoală de către familie şi, nu în utilimul rând, lipsa de atractivitate a lecţiilor. Conform opiniilor exprimate de elevi, unele dintre lecţiile la care au participat au fost lipsite de interactivitate şi nestimulative. Specialiştii în domeniu au încredere că tehnologiile eLearning pot revigora procesul de învăţământ prin modalităţile inovatoare de livrare a conţinutului educaţional şi prin crearea unui mediu de învăţare interactiv. Termenul eLearning este compus din e de la electronic şi de la enhance (sporeşte, amplifică, intensifică) şi learning (învăţare). Denumit şi electronic Learning (învăţare prin mijloace electronice) „eLearning este un concept integrator, care descrie orice tip de activitate de învăţare ce se desfăşoară cu sau prin intermediul unui computer”1. Termenul face referire la tehnologii variate şi la aspecte pedagogice privind desfăşurarea procesului de predare/învăţare. În documentul „Better eLearning for Europe al Comisiei Europene”, termenul eLearning este definit ca „folosirea noilor tehnologii multimedia şi a Internetului pentru a îmbunătăţi calitatea învăţării, prin facilitarea accesului la resurse şi servicii, prin colaborare şi schimb de informaţii la distanţă” 2 (European Commission, 2003, p. 3). Sarah Knight consideră eLearning „definiţia învăţării facilitată şi susţinută de utilizarea informaţiilor prin mijloace electronice. eLearning poate implica utilizarea următoarelor tehnologii: computere, software, inclusiv software de asistenţă, camere foto digitale, telefoane mobile” (Knight, 2000). Definiţia propusă de Mihaela Brut evidenţiază cele două dimensiuni ale eLearning –pedagogică şi tehnică: „eLearning reprezintă interacţiunea dintre procesul de predare/învăţare şi tehnologiile informaţionale,

142

acoperind un spectru larg de activităţi, de la învăţământul asistat de calculator (o combinaţie între practicile tradiţionale şi cele online de învăţare) până la învăţământul desfăşurat în întregime în manieră online” (Brut, 2006, p. 10). Pentru profesori, eLearning înseamnă utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării în scopul proiectării, realizării, gestionării şi al extinderii acţiunii educative dincolo de mediul şcolar. ELearning permite orientarea către cursant, prin oferirea unor modalităţi flexibile de parcurgere a conţinutului, în raport cu interesele şi cu nivelul de pregătire ale acestuia. Tehnologiile eLearning pot fi valorificate la orice nivel de învăţământ, de la învăţământul preşcolar până la învăţământul superior. Pe de altă parte, tehnologia în sine, nu determină creşterea calitaţii activităţii didactice. Modul de integrare a tehnologiei în strategii didactice cu un potenţial formativ ridicat este cel care creează premisele unui învăţământ eficient. În grupul de lucru, analizaţi câteva dintre experinţele de eLearning de succes din activitatea dvs. şi notaţi pe o foaie de flipchart beneficiile eLearning. Argumentaţi, cu exemple, ideea exprimată Serge Pounts-Lajus în lucrarea „Trois raisons de dire eLearning”:

„eLearning spune bine ceea ce vrea să spună;

Sensul termenului eLearning este, în limba franceză, de învătare prin intermediul reţelelor electronice. Utilizarea termenului e-enseignement ar fi creat ambiguitate, întrucât semnificaţia acestuia este redusă la activitatea profesorului.

eLearning este justificat din punct de vedere pedagogic;

eLearning oferă deschidere interculturală”3.

Tehnologia informaţiei şi comunicării este folosită pe scară largă în diferite contexte educaţionale, de cele mai multe ori drept principalul instrument în dezvoltarea unor noi abordări pedagogice. Abordări pedagogice

Utilizarea TIC în învăţământ conduce la deplasarea accentului de la mediul de învăţare centrat pe profesor la mediul de învăţare centrat pe elev, în care

143

cadrul didactic nu mai reprezintă resursa-cheie de transmitere a cunoştinţelor, ci este facilitator al procesului de construcţie a cunoaşterii prin implicarea activă a elevului în propria formare. În sistemele de educaţie şi formare, programele de eLearning sunt utilizate adesea pentru a înlocui intruirea tradiţională, faţă-în-faţă. În învăţământul preuniversitar, activităţile de eLearning au rolul de complementarizare a educaţiei tradiţionale. Modelele eLearning au evoluat de la replicarea lecţiei tradiţionale către modele care integrează aspecte tehnologice şi pedagogice. În timp ce primele modele de eLearning evidenţiază rolul tehnologiei în furnizarea conţinutului, al accesului la instrumentele şi serviciile electronice, modelele recente se centrează pe problemele pedagogice, precum cele privind designul instrucţional şi crearea comunitaţilor de învăţare. Valoarea adăugată a modelelor de design intrucţional este dată de: personalizarea conţinutului pentru a răspunde nevoilor elevilor; prezentarea rezultatelor aşteptate ale învăţării; structurarea logică a materialului de învătare, în conformitate cu obiectivele pedagogice; proiectarea unor activităţi de învăţare interactive, la care elevii să primească feed-back.

Modelele de design instrucţional sunt extrem de valoroase pentru cadrele didactice care creează conţinut educaţional digital. Aceste modele evidenţiază faptul că eLearning reflectă, în egală măsură, calitatea conţinutului educaţional şi calitatea suportului pedagogic pentru învăţare.

Cele cinci principii ale instrucţiei – modelul de mediere cognitivă propus de Merrill, M. D.

1. Formularea sarcinii de învăţare 2. Activarea experienţei anterioare 3. Demonstrarea prin simulare, prin modelare 4. Aplicarea cunoştinţelor 5. Integrarea – oferirea oportunităţilor de utilizarea a cunoştinţelor în

144

situaţii noi.

Modelul behaviorist, al lui Gagne R., descrie evenimentele instruirii: 1. Captarea atenţiei 2. Reactualizarea cunoştinţelor însuşite anterior 3. Comunicarea obiectivelor lecţiei 4. Prezentarea conţinutului şi dirijarea învăţării 5. Obţinerea performanţei 6. Asigurarea feedback-ului 7. Facilitarea memorării şi a transferului celor învăţate 8. Evaluarea performanţei

Modelul constructivist – Inquiry-based learning 1. Întreabă - Stimularea curiozităţii elevilor 2. Investighează - Explorarea resurselor, colectarea informaţiei 3. Creează - Sintetizarea şi generarea de noi idei, teorii 4. Discută - Împărtăşirea cunoştinţelor 5. Reflectează - Refacerea mintală a drumului parcurs

Problem-based learning presupune implicarea elevilor în activităţi colaborative de rezolvare a unor probleme complexe, stimulative. Acest model vizează stabilirea unor conexiuni între cunoştinţe şi problemele lumii reale.

Accesaţi portalul AeL http://www.advancedelearning.com şi analizaţi resursele didactice disponibile pentru disciplina pe care o predaţi. Ce evenimente ale instruirii pot fi realizate la un nivel calitativ superior prin crearea/ valorificarea conţinutului educaţional digital? Argumentaţi.

145

5.2. Managementul resurselor educaţionale pe platforma eLearning Advanced eLearning – „AeL este un sistem integrat de predare/ învăţare şi management al conţinutului, adresat profesorilor/ tutorilor, elevilor, dezvoltatorilor de conţinut, precum şi altor participanţi la procesul educaţional”4. Ce este AeL?

Sistemul AeL poate fi utilizat în activitatea didactică atât pentru susţinerea activităţii de învăţare dirijată, cât şi pentru activitatea de învăţare independentă. În învăţământul preuniversitar, cadrele didactice nu folosesc platforma de învăţare numai la instruirea asistată de calculator. Pentru aceştia, AeL este un instrument de comunicare între agenţii acţiunii educaţionale, un centru de resurse educaţionale şi un instrument de creare a materialelor didactice interactive, necesare în activitatea de predare/ învăţare. Administrarea resurselor educaţionale se poate realiza şi la nivelul organizaţiei şcolare, făcând astfel posibilă organizarea eficientă a procesului instructiv-educativ. Căutarea conţinutului educaţional pe platforma AeL se realizează din secţiunea Căutare în zona de conţinut, prin alegerea opţiunii Căutare.

Căutarea resurselor educaţionale Figura 5.2.1. Căutare în zona de conţinut Interogarea se face prin introducerea termenilor şi a operatorilor. -

Folosind sintaxa de interogare termen_1, căutaţi resurse care conţin cuvântul termen_1. Ex. "proprietăţi".

Folosind sintaxa de interogare termen_1 termen_2, căutaţi resurse care conţin cuvântul termen_1 şi cuvântul termen_2. Ex. "plante unicelulare".

Folosind sintaxa de interogare termen_1 NOT termen_2, căutaţi resurse care conţin cuvântul termen_1, dar nu conţin cuvântul termen_2. Ex.

146

”triunghiuri” NOT ”asemenea”. -

Folosind sintaxa de interogare termen_1*, căutaţi resurse care conţin cuvântul termen_1, urmat de orice alt cuvânt.

Figura 5.2.2. Căutarea resurselor educaţionale În fila Căutare, în zona căutare, alegeţi cel puţin una dintre locaţile specificate. În zona Opţiuni avansate de căutare, selectaţi criteriile de căutare: -

Arată conţinutul fişierelor în browser. Când veţi alege documentul, din lista afişată, se va deschide o nouă filă în care veţi găsi conţinutul acestuia.

Căutare numai prin atributele documentelor. Dacă nu selectaţi această opţiune, se va căuta atât în atribute, cât şi în conţinutul resurselor.

Platforma AeL permite vizualizarea şi administrarea diferitelor tipuri de conţinut educaţional: resurse didactice interactive de tip multimedia, Adăugarea unor resurse educaţionale

tutoriale, ghiduri interactive, simulări, exerciţii, jocuri educative. Utilizatorii pot opta pentru crearea resurselor educaţionale necesare unui suport de curs sau pentru valorificarea resurselor didactice din cursurile deja organizate în format standard. Vom descrie, în continuare, câteva dintre operaţiile prin care utilizatorii pot să importe obiecte reutilizabile, din alte fişiere, directoare sau din arhive de 147

resurse educaţionale. Acţiunile de adăugare a unor resurse educaţionale, disponibile pe platforma AeL, se realizează în modulul Spaţii de lucru secţiunea Zona de conţinut utilizând meniul Spaţiul meu de lucru.

Figura 5.2.3. Zona de conţinut Resursele necesare realizării unui suport de curs propriu se adaugă în directorul Director Personal, în sub-folderele acestuia sau în Materiale Educaţionale Personale.

Figura 5.2.4 Spaţiul meu de lucru Crearea unui

Crearea unui director în Director personal

director în

Pentru a realizarea acestei acţiuni, efectuaţi următoarele operaţii:

Director

1. Selectaţi directorul Director Personal din cadrul arborelui de navigare.

Personal

2. Selectaţi meniul Operaţii pe fişiere. 3. Apăsaţi butonul Adaugă director. 4. În fereastra apărută, completaţi numele directorului nou creat. 5. Apăsaţi butonului OK. 148

Figura 5.2.5. Creare director Pentru a avea acces rapid la opţiunile de realizare a diferitelor operaţii pe un director, faceţi clic dreapta pe numele directorului. Alegeţi, apoi, opţiunea dorită:

Figura 5.2.6. Operaţii pe directoare • • • • • • • • • -

Deschide – permite vizualizarea conţinutul directorului Redenumeşte – permite schimbarea denumirii directorului Şterge Copiere Mutare Lipire Partajare şi securitate Partajează directorul (pentru alţi utilizatori ai platformei sau pentru grupuri de utilizatori) Modifică permisiunile (stabilirea permisiunilor acordate la nivelul directorului partajat) Import şi export de resurse educaţionale Alte operaţii Istoricul versiunilor (lista modificărilor) – permite vizualizarea versiunilor fişierelor sau ale directoarelor din documentele dumneavoastră personale. Selectaţi un fişier sau un director din 149

documentele dumneavoastră, apoi apăsaţi pe butonul Istoricul versiunilor din bara de instrumente. Se va deschide o nouă pagină cu un raport în care puteţi vizualiza versiunile fişierelor sau ale directoarelor. Checkin Checkout Arhivare - permite arhivarea fişerelor Modificare atribute specific

Adăugarea de

Adăugare de fişiere în Director Personal

fişiere în

Pentru a adăuga un fişier în directorul Director Personal, efectuaţi

Director

următoarele operaţii:

Personal

1. Selectaţi, din cadrul arborelui de navigare, directorul Director personal sau sub-directorul în care se doreşte adăugarea fişierului. 2. Selectaţi meniul Operaţii pe fişiere. 3. Apăsaţi butonul Încarcă fişiere. 4. Apăsaţi butonul Adaugă. 5. În fereastra apărută, selectaţi fişierul pregătit pentru import. 6. Opţional, completaţi data de începere a importului. 7. Apăsaţi butonul Încărcare. 8. Se pot adăuga mai multe documente ce vor fi încărcate o singură dată.

Figura 5.2.7. Adăugare fişiere Adăugare

de Adăugare de arhive cu resurse educaţionale

arhive

cu Pentru a adăuga o arhivă în directorul Director Personal, efectuaţi

resurse educaţionale

următoarele operaţii: 1. Selectaţi directorul Director Personal sau directorul în care doriţi să importaţi/adăugaţi fişierele arhivate.

150

2. Selectaţi meniul Import şi export. 3. Apăsaţi butonul Importă arhivă zip. 4. Apăsaţi butonul Adaugă. 5. Selectaţi fişierule dorite. 6. Opţional, completaţi data de începere a importului. 7. Apăsaţi butonul Încărcare. Se pot adăuga mai multe arhive ce vor fi încărcate o singură dată.

Figura 5.2.8. Import arhive cu resurse educaţionale Import

Import directoare

directoare

Pentru a importa conţinutul unui director în Director Personal, efectuaţi următoarele operaţii: 1. Selectaţi directorul Director Personal sau alt director în care se doreşte adăugarea resurselor. 2. Selectaţi meniul Import şi export. 3. Apăsaţi butonul Importă director. 4. Selectaţi calea către directorul pe care doriţi să-l adăugaţi în Director personal. 5. Completaţi denumirea arhivei ce va fi creată la import. 6. Completaţi data planificată pentru începerea importului. 7. Apăsaţi butonul Transferă.

151

Figura 5.2.9. Import director Export texte

Dacă doriţi să exportaţi textele dintr-un material educaţional disponibil pe platformă, urmaţi paşii: 1. Selectaţi materialul ales, care poate fi un fişier conţinut.xml sau quiz.xml 2. Selectaţi meniul Import şi export. 3. Apăsaţi butonul Exportă toate textele. Astfel, vor fi trasferate, într-un fişier Word, toate textele conţinute în fişierul selectat.

152

5.3. Crearea conţinutului educaţional Dezvoltarea conţinutul educaţional digital necesită respectarea principiilor psiho-pedagogice de selecţie, organizare şi prezentare a informaţiilor. Evaluarea conţinutului educaţional digital se face prin raportarea la criterii tehnice (performantă, fezabilitate, compatibilitate) şi la criterii psihopedagogice

(acurateţe

ştiinţifică,

abodare

metodologică,

grad

interactivitate în învăţare). Conţinutul educaţional variază de la prezentări multimedia, experimente, simulări virtuale, jocuri educative, tutoriale, exerciţii, momente de lecţie, la lecţii cu strategie didactică predefinită. Crearea conţinutului educaţional digital, pentru utilizarea în lecţie, trebuie să se facă pornind de la determinarea

tipului

intervenţie

pedagogică,

caracteristicilor

beneficiarilor, a tipurilor de rezultate aşteptate ale învăţării, a intervalului de timp în care este posibilă producerea efectelor. Preocuparea cadrului didactic nu trebuie să fie îndreptată numai asupra conţinutului, asupra a ceea ce trebuie transmis (ce se comunică?, cât se transmite?, în ce ordine?, sub ce formă?), ci şi asupra activităţilor necesare în procesul de învăţare: exerciţiu, dezbatere, lectură, reflecţie, simulare etc. “Oferirea cunoştinţelor adecvate nu este suficientă. Cunoştinţele trebuie să fie asimilate de către elevi”5 (Koper, 2000). Dubla determinare, pedagogică şi tehnologică, în elaborarea conţinutului educaţional digital este evidenţiată în tabelul de mai jos: 1.

Independenţă, flexibilitate,

obiecte educaţionale reutilizabile, medii

autonomie şi auto-determinare

virtuale de învăţare (VLE), sisteme de

în învăţare, deschidere, educaţie

management al învăţării (LMS), sisteme de

la distanţă

management al conţinutului (CMS)

Lucru în grup şi în echipă,

software social, reţele de învăţare asincronă

învăţare colaborativă asistată de calculator, social elearning 3.

(Auto)evaluare şi exersare

teste de evaluare pe calculator, bănci de itemi, analiză automată a rezultatelor, teste adaptive, analiză semantică automată a textelor 153

Motivare şi angajament

multimedia, realitate virtuală

Învăţare prin descoperire

hypermedia, simulări, jocuri educaţionale pe calculator

Personalizare

medii de învăţare adaptive, sisteme de formare prin completarea portofoliului

Învăţare nonformală şi informală

mobile learning, acces de oriunde şi oricând (ubiquitous computing), forum de discuţii

Tabelul 5.3.1. Utilizarea pedagogică a tehnologiei6 În continuare, veţi explora modul de lucru cu editoarele încorporate: editorul de creare a lecţiei, editorul HTML şi editorul de creare test. În cadrul platformei AeL suporturile de curs (lecţiile) se creează în directorul Materiale Educaţionale Personale. Acestea sunt, apoi, incluse într-un curs Crearea lecţiei

(sesiune de instruire). Crearea unei lecţii Pentru a crea o lecţie în directorul Materiale educaţionale personale, efectuaţi următoarele operaţii: 1. Selectaţi, din cadrul arborelui de navigare, directorul Materiale educaţionale personale. 2. Selectaţi meniul Operaţii pe Materiale educaţionale. 3. Apăsaţi butonul Creare. 4. Alegeţi opţiunea Creare lecţie. 5. Completaţi numele lecţiei. 6. Apăsaţi butonul OK.

Figura 5.3.1. Creare lecţiei Pentru a completa proprietăţile lecţiei, urmaţi paşii: 1. Selectaţi numele lecţiei, din cadrul arborelului de navigare.

154

Figura 5.3.2. Editor lecţie 2. În fila Proprietăţile lecţiei, adăugaţi domenii şi niveluri asociate, resurse comune şi cuvinte cheie. 3. Pentru a salva modificările, apăsaţi butonul Salvează. Trebuie menţionat faptul că resursele comune vor fi utilizate la crearea activităţilor în cadrul lecţiei. Pentru a adăuga o resursă comună, în fila Adaugă resursă comună, completaţi următoarele câmpuri:

Figura 5.3.3. Fila Adaugă o resursă comună -

Identificatorul resursei – codul atribuit resursei pentru a fi recunoscută când se adaugă activităţile în cadrul lecţiei.

Descrierea resursei

Tipul obiectului educaţional – natura resursei: joc educativ, text, imagine, animaţie etc.

Fişiere – Pentru a căuta fişiere asociate resursei, apăsaţi butonul Adaugă. 155

Din fereastra Adaugă fişiere, alegeţi Încarcă fişier (dacă doriţi să valorificaţi resurse proprii) sau Copiază din spaţiul de lucru. Adăugaţi fişierele, specificaţi tipul obiectului educaţional (text, imagine, animaţie etc.) şi apăsaţi butonul Adaugă.

Figura 5.3.4. Adaugă fişiere -

Dependinţe – legături cu resurse comune create anterior.

Cuvinte cheie – sunt necesare pentru căutarea în conţinutul materialelor educaţionale din secţiunea Spaţiul de lucru.

Pentru adăugarea unei secţiuni în cadrul lecţiei, urmaţi paşii: 1. Din arborele de activităţi, accesaţi opţiunea Adaugă secţiune.

Figura 5.3.5. Adăugare secţiune 2. În fereastra Adaugă secţiune, completaţi numele secţiunii şi apăsaţi butonul Adaugă.

156

Figura 5.3.6. Completarea numelui secţiunii 3. Completaţi câmpurile din fila Proprietăţile secţiunii:

Figura 5.3.7. Proprietătile secţiunii Fiecare secţiune poate cuprinde mai multe activităţi. Pentru a adauga o activitate simplă, urmaţi paşii: 1. Din arborele de activităţi alegeţi opţiunea Adaugă activitate simplă. 2. În fereastra Adaugă activitatea, completaţi numele activităţii şi apăsaţi butonul Adaugă. 3. Completaţi câmpurile din fila Proprietăţile activităţii.

157

Figura 5.3.8. Proprietăţile activităţii Crearea

unui Crearea unui document HTML

document

Pentru a crea un document HTML, efectuaţi următoarele operaţii:

HTML

1. Selectaţi din cadrul arborelui de navigare directorul Director Personal sau un alt director în care se doreşte crearea fişierului. 2. Selectaţi meniul Operaţii pe fişiere. 3. Apasaţi butonul Document HTM. 4. Selectaţi opţiunea Creare document nou. 5. Completaţi numele documentului. 6. Apăsaţi butonul OK. 7. Completaţi şi formataţi pagina HTML. Editorul suportă introducerea facilă de imagini, de animaţii, formatarea textului şi a layout-ului documentului rezultat. 8. Apăsaţi butonul Save the file and exit pentru a finaliza operaţia.

Figura 5.3.9. Salvare document HTML Opţiunea Salvează ca şablon permite utilizarea paginii create, ca punct de pornire în elaborarea altor documente HTML.

158

Fişierul poate fi editat ulterior urmând paşii: selectaţi fişierul, apăsaţi butonul Modifică document selectat, din meniul Document HTML, din bara de instrumente.

Crearea unei formule matematice cu Editorul MathMedia 1. Acesaţi editorul de formule matematice.

Figura 5.3.10. Editorul MathMedia 2. Alegeţi, pe rând unul dintre tipurile de şabloanele existente şi selectaţi şablonul potrivit. -

Şabloane de litere greceşti

Şabloane pentru indici şi exponenţi

Şabloane pentru fracţii şi radicali

Sabloane pentru paranteze

Şabloane de integrale etc.

Introduceţi cifrele, caracterele obişnuite şi operatorii aritmetici de la tastatură. Butonul Mod Text, schimbă modul de scriere (cursiv sau normal). Finalizarea introducerii formulei se face prin clic în partea dreaptă a formulei. Selectarea butonului Vizionare mărită permite mărirea obiectului.

Crearea unei ecuaţii chimice cu editorul ChemMedia Editor Dacă sunteţi profesor de chimie, accesaţi tutorialul video disponibil pe 159

portalul AeL şi exploraţi modul de utilizare a editorului ChemMedia: http://www.advancedelearning.com/multimedia/Editoare_AeL/Tutorial_Editoare_AeL/P2/

Figura 5.3.11. Editorul ChemMedia Utilizarea editorului ElectroMedia Dacă sunteţi profesor de fizică, acccesaţi tutorialul video de pe portalul AeL şi exploraţi opţiunile oferite de editorul ElectroMedia: http://advancedelearning.com/multimedia/Editoare_AeL/Tutorial_Editoare_AeL/P3/

Figura 5.3.12. Editorul ElectroMedia Crearea unui

Crearea unui test

test

Un test poate fi creat individual sau poate fi generat dintr-o colecţie de teste. Pentru crearea unui test, urmaţi paşii: 1. Selectaţi din cadrul arborelui de navigare directorul Materiale 160

Educaţionale Personale 2. Selectaţi, din partea dreaptă, meniul Operaţii pe Materiale educaţionale 3. Apăsaţi butonul Creare. 4. Alegeţi opţiunea Creare test. 5. Introduceţi numele testului. 6. Apăsaţi butonul OK. Prin apăsarea butonului OK, în fereastra AeL test editor se va deschide următorul îndrumar pentru crearea întrebărilor din cadrul testului.

Figura 5.3.13. Îndrumar creare întrebări test Din meniul Test/ Proprietăţi se pot edita următoarele informaţii: •

Modul de navigare – poate fi “Liniar” sau “Non Liniar”. Modurile de navigare determină căile generale de parcurgere a itemilor din cadrul testului. Un test în modul liniar obligă elevul să parcurgă fiecare element/întrebare la rând, fără posibilitatea de a se întoarce la întrebările parcurse. Un test în modul nonliniar înlătură această restricţie, elevul fiind liber să navigheze la orice element/întrebare din test, în orice moment.

•

Amestecă Selectarea acestei opţiuni determină trimiterea întrebărilor în ordine aleatoare. În situaţia in care nu bifaţi Amestecă, ordinea itemilor va fi predefinită.

•

Are limită de timp Bifaţi această opţiune dacă doriţi parcugerea testului de către elevi într161

un interval de timp dat. În caz contrar, testul nu va avea nicio limită de timp. •

Limită de timp Limita de timp impusă va cuprinde intervalul de timp necesar formulării răspunsurilor, la care se adaugă orice alt moment petrecut în parcurgerea testului.

Figura 5.3.14. Modificarea proprietăţilor testului Adăugarea întrebărilor în cadrul testului Pentru a introduce întrebări în cadrul testului, urmaţi paşi: 1. Alegeţi din bara de meniu superior opţiunea Întrebare/ Adaugă întrebare. 2. Completaţi denumirea întrebării şi tipul întrebării.

3. Apăsaţi butonul Salvează. Tipurile de întrebări care se pot crea sunt: •

Întrebare de tip variante (presupune alegerea unui răspuns corect

din mai multe variante de răspuns); •

Întrebare de tip text (presupune formularea şi completarea

răspunsului de către elev; întrebarea solicită elaborarea unui răspuns scurt); •

Întrebare de tip încărcare fişier (presupune încărcarea pe platforma

cursului a unui fişier pregătit de elev, reprezentând răspunsul la întrebare). •

Întrebare de tip ordonare (presupune ordonarea corespunzătoare a

variantelor de răspuns). •

Întrebare de tip potrivire (presupune realizarea unei corespondenţe

între elementele aşezate pe coloane diferite) •

Întrebare de tip eseu (presupune construirea răspunsului de către

elev; se urmăreşte originalitatea răspunsurilor) 162

Utilizarea platformei

Ce trebuie să stiu pentru a utiliza platforma eLearning în calitate de de

cursant?

învătare în rolul

Opţiunile care permit managementul cursului în rolul de cursant, se

de cursant

găsesc în meniul Învăţare.

Vizualizarea informaţilor despre curs se face accesând secţiunea Cursuri disponibile, din meniul Învătare. Pentru a vizualiza materialele asociate cursului, apăsaţi butonul Deschide curs. Din secţiunea Nume lecţie, alegeţi materialul dorit şi apăsaţi butonul Parcurge.

Din secţiunea Teme, puteti vizualiza şi rezolva temele de la curs. Lista temelor poate fi exportată în fişier pdf.

În secţiunea Absenţe şi note sunt afişate informaţi despre utilizatorul curent.

În secţiunea Rapoarte cursuri sunt detaliate acţiunile cursantului.

Temă de portofoliu Creaţi, direct pe platforma eLearning, conţinut educaţional digital (obiect reutilizabil, lecţie interactivă sau test) pentru o lecţie la disciplina pe care o predaţi. Includeţi elemente foto şi video.

163

Bibliografie 1. *** Council conclusions of 12 May 2009 on a strategic framework for European cooperation in education and training ("ET 2020").

2. Adăscălitei, A. (2007). Instruire asistată de calculator. Didactică informatică, Iaşi, editura Polirom.

3. Balica, M. (2010). Anchetă privind nevoile de formare în e-learning, 2010, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucuresti.

4. Balica, M. (2009). Perspective asupra învăţării adulţilor şi educaţia la distanţă în Revista de Pedagogie nr. 2/2009.

5. Botnariuc, P. (2005). Competenţe de utilizare a computerului necesare în profesia didactică, în Revista de pedagogie, Bucureşti.

6. Brut, M. (2006). Instrumente pentru e-Learning. Ghidul informatic al profesorului modern, Iaşi, Editura Polirom.

7. EACEA/Eurydice (2011). Key Data on Learning and Innovation through ICT at School in Europe, Bruxelles.

8. European Commission (2008). Commission Staff Working Document on The use of ICT to support innovation and lifelong learning for all – A report on progress. SEC(2008).

9. European Commission (2010). Communication from the Comission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions – A Digital Agenda for Europe. COM (2010).

10. European

Commission

(2003).Better

E-learning

for

Europe,

disponibil

http://europe.eu.int. 164

11. Heilmann, Gregor; Werner B. Korte, Werner, B. Korte (2010). Analysis of the role of Creativity and Innovation in school curricula in the EU27. A content analysis of curricula documents, Institute for Prospective Technological Studies (IPTS), Directorate General Education and Culture (DG EAC).

12. Higgins, Steve (2011).Toolkit of Strategies to Improve Learning - Summary for Schools, Spending the Pupil Premium, CEM Centre, Durham University.

13. Ilie, M., Jugureanu, R., Păcurari, Ş. O., Istrate, O., Dragomirescu, E., Vlădoiu, D. (2008). Manual de instruire a profesorilor pentru utilizarea platformelor de e-learning, Bucureşti, Editura Litera Internaţional.

14. Istrate, O. (2011). Evaluarea programelor de e-learning (teza de doctorat).

15. Koper, R; Tattersall (2000). Learning Design. A Handbook of Modelling and Delivering Networked Education and Training. Education Technology Expertise Centre, Open University of Netherlands.

16. Law, N., Pelgrum, W. and Plomp, T. (2008) Pegadogy and ICT use in schools around the world. Findings from the SITES, London: Springer.

17. Noveanu, E.; Istrate, O. (2004). Impactul formativ al utilizării AEL în educaţie, TEHNE, Bucureşti.

18. Noveanu, E., Potolea, D. (coord.), Velea, S., Botnariuc, P., Novac, C., Istrate, O. (2008). Informatizarea sistemului de învăţământ: Programul S.E.I.

19. Noveanu, E. (2002). Tehnologia Informaţiei şi comunicaţiei - Ghid pentru formatori şi cadre didactice. Bucureşti: MEC Consiliul Naţional pentru pregătirea cadrelor didactice.

20. Paun, E. & D. Potolea. (coord.).(2002). Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Iaşi, Polirom. 165

21. Potolea, Dan; Toma, Steliana (coord.) (2008). Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice. O perspectivă evaluativa

Experienţe şi realizări în context românesc,

Bucuresti.

22. Pounts-Lajus, Serge (2002).Trois raisons de dire eLearning, Observatoire des technologies pour l'éducation en Europe.

23. Stephenson, J., Sangra, A. (2000) Pedagogical models and E-learning. (Document disponibil la: www.uoc.edu, accesat in data de 10 noiembrie 2011.)

24. Toma, S. (coord.), Găbureanu, S., Făt, S., Novak, C. (2009). Teaching in the knowledge society: The impact of the Intel Teach program in Romania, Elearning Romania, Bucharest. 25. Turcitu, D., Pop, V., Panaghianu, M., Negoescu, G. (2010). Fizica. Manual pentru clasa a VI-a, Bucuresti, Editura Radical.

26. UNESCO (2009). Standarde de competenţă în domeniul TIC pentru cadrele didactice (SCCD-TIC). 1. Cadru pentru politici educaţionale.

2. Module de standarde de

competenţă. 3. Recomandări pentru implementare, Bucureşti, Comisia Naţională a României pentru UNESCO & TEHNE-Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie.

27. http://www.learnactivity.com (Learning objects. Churchill, D. ,2005) accesat la 10 noiembrie 2011.

28. http://www.archive.org - an Internet library, offering permanent access to historical collections that exist in digital format. Accesat la 10 noiembrie 2011.

166