14 ROM+NI ~N ITALIA
Gazeta Rom=neasc\
Vladimir Ghika, comemorat la Bologna
22 - 28 mai 2009
Dup\ venirea comuni[tilor a refuzat s\-[i p\r\seasc\ ]ara
La sf=r[itul s\pt\m=nii trecute, la Bologna, `n spa]iul Man\stirii Deoniene s-a desf\[urat o conferin]\ dedicat\ personalit\]ii monseniorului Vladimir Ghika (1873-1954). Ideea organizarii acestei manifest\ri pe 16 mai, `n ziua `n care `n 1954 preotul Vladimir Ghika trecea la cele ve[nice dup\ o teribil\ suferin]\ `n `nchisoarea comunist\ de la Aiud a fost a noului consul onorific de la Ancona, prof. univ. George Teseleanu. Moderatorii [i organizatorii acestei manifest\ri au fost George Teseleanu, consul onorific al Rom=niei si preotul greco-catolic Marinel Mure[an. La `nt=lnire au participat Marius Gabriel Lazurc\, ambasadorul Rom=niei la Vatican, PS Siluan, Episcopul Italiei, preotul romano-catolic Francisc Ungureanu din partea Postulaturii Monseniorului Ghika, academicianul C. B\l\ceanu Stolnici, pre[edintele Societ\]ii Ateneul Rom=n [i Anca Berlogea, autoarea documentarului tv "Monsenior Ghika" premiat cu aur de Institutul Cultural Francez din Bucure[ti anul trecut. George Teseleanu s-a hot\r=t s\ organizeze aceast\ comemorare dup\ ce a citit cartea "Fratelui meu din exil - perioada stalinist\ `n Rom=nia `n scrisorile Monseniorului Vladimir Ghika, prin], preot [i martir". Este vorba despre publicarea unei colec]ii inedite de scrisori, trimise de pr. Ghika `n perioada 1948-1952 fratelui s\u, Dimitrie, fost ambasador [i ministru de externe al Rom=niei, plecat `n exil `n Elve]ia. Scrisorile au fost trimise `n principal prin ambasada Fran]ei la Bucure[ti [i descriu instalarea progresiv\ a regimului totalitar [i persecu]ia `mpotriva Bisericii Catolice din Rom=nia, pe m\sur\ ce lucrurile se `nt=mplau. ~n sentin]a dat\ de tribunalul militar, prin care Vladimir Ghika era condamnat la trei ani de temni]\ grea, unul dintre motive a fost [i faptul c\ a `ndr\znit s\ scrie aceste scrisori fratelui s\u. Coresponden]a a fost redescoperit\ anul trecut, 2007, `n arhiva familiei lui Dimitrie - a
"Mor cu con[tiin]a `mp\cat\ c\ am facut tot ceea ce puteam, chiar dac\ nu tot ceea ce trebuia, pentru adev\rata Biseric\ a lui Hristos, `n timpul unei perioade triste pentru ]ara mea [i pentru `ntreaga lume". nepo]ilor acestuia, [i a fost publicat\ `n facsimil, transcriere `n limba francez\ [i traducere `n limba rom=n\.
Via]\ fascinant\ Via]a fascinant\ a nepotului ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Ghika, `ncepe la Constantinopol `n ziua de Cr\ciun a anului 1873. Va studia `mpreun\ cu fratele s\u, Dimitrie `n Fran]a [i mai apoi la Roma. Desf\[oar\ o activitate de apostolat laic `n toat\ lumea: la Bucure[ti, Roma, Paris, Congo, Tokyo, Sidney, Buenos Aires. Mai t=rziu, Papa Pius XI la chemat "marele vagabond apostolic". S-a dedicat activit\]ilor de caritate `nfiint=nd primul spital ambulator "Bethleem Mariae" din Bucure[ti, [i mai apoi unuia mai mare, spitalul [i sanatoriul "San Vincenzo de Paoli", primul spital gratuit din Rom=nia care a avut serviciu de ambulan]\ `n premier\ `n ]ar\, actualul spital C.I. Parhon. ~n 7 octombrie 1923, dup\ moartea mamei sale profund ortodoxe care s-a `mpotrivit dorin]ei fiului ei de deveni catolic, va fi ordonat preot la Paris, dar conserv=nd o profund\ [i nostalgic\ iubire pentru Rom=nia [i tradi]iile religiose, i-a cerut Papei s\-i
Episcopul Siluan: “Suntem m=ndri de monseniorul Ghika� acorde privilegiul de putea celebra Sf=nta Liturghie `n ambele rituri: latin [i bizantin, privilegiu acordat `n premier\ unui rom=n. Parohia sa de la periferia Parisului, Villedejuif, era compus\ din oameni s\raci, bolnavi, str\ini sau scursuri ale societ\]ii. ~n 1931 Papa `i ofer\ premiul "Protonotario apostolico", pe care Vladimir Ghika `l accept\ cu mult\ modestie, afirm=nd: "nimic nu se va schimba din modul meu de a fi". Se `ntoarce `n Rom=nia `n 1939, `n timpul r\zboiului ajut=nd s\racii, bolnavii [i r\ni]ii din bombardamentele Capitalei.
Martir la Aiud Dup\ venirea comuni[tilor, Vladimir Ghika a refuzat s\-[i p\r\seasc\ ]ara, r\m=n=nd al\turi de bolnavii [i nevoia[ii pe care `i avea `n grij\. A fost arestat `n 18 noiembrie 1952 cu acuzarea de `nalt\ tr\dare. ~nchis la Jilava, va fi amenin]at, b\tut la s=nge, torturat. Un an mai t=rziu este judecat [i condamnat la trei ani de munc\ silnic\ de[i avea peste 80 de ani. A murit `n 16 mai 1954 `n `nchisoarea din Aiud, ca mul]i al]i preo]i care prin sacrificiul lor au devenit martiri ai neamului rom=nesc. PS Siluan, episcopul rom=n ortodox al Italiei a subliniat faptul c\ povestea monseniorului Vladimir Ghika este asemenea celei a
p\rintelui Nicolae de la Rohia (Nicolae Steinhardt), `nchis la Jilava, dup\ cum poveste[te `n "Jurnalul fericirii", [i unde a fost botezat de parintele ortodox Mina Dobzeu (acum arhimandrit) [i n\[it de doi p\rin]i greco-catolici. Alegerea p\rintelui Nicolae era clar\: cei doi pl\m=ni ai Bisericii Occidentale [i Orientale erau egali [i de neseparat `n sufletul lui Steinhardt. PS Siluan a ad\ugat c\ suntem m=ndri de monseniorul Ghika, de activitatea sa din Franta, Italia [i Rom=nia, de scrierile sale [i de faptul c\ este rom=n [i cre[tin, adev\rat precursor al ecumenismului [i un model pentru societatea modern\. Postulatorul Francisc Ungureanu a sus]inut `n prelegerea sa c\ dac\ `n aceste momente doar `l comemor\m pe monseniorul Ghika, `n scurt timp vom putea afla c\ a fost beatificat de Vatican [i vom mai avea un sf=nt rom=n. La sf=r[itul conferin]ei, `n prezen]a unui public numeros, a fost prezentat filmul documentar realizat de regizorul Anca Berlogea. Organizatorii, Asocia]ia "Democrazia e Liberta" din Roma, condus\ de prof. univ George Teseleanu, `mpreun\ cu Asocia]ia cultural\ "Vasile Alecsandri" din Bologna, condus\ de Antonia Dejeu, au promis c\ vor mai organiza astfel de activit\]i, cu sprijinul [i disponibilitatea M=n\stirii Deoniene. Crina Suceveanu