Dezvolatre Comunitara Eger Romania by PrismaCPOE

Dezvoltare comunitară

Dezvoltare comunitară bazată pe resurse sau Abecedar pentru ieşirea noastră din mizerie

Compilare Patkós Csaba şi Varró Bálint Fundaţia Geografia Agria

Dezvoltare comunitară

Publicația a apărut ca parte a proiectului ” ABC civil în spațiul orașului Eger ” cu ajutorul financiar al candidaturii nr. NCTA-2014-8349-C al Fundației de Sprijin Civil Norvegian

FUNDAȚIA DE SPRIJIN CIVIL NORVEGIAN

Ökotárs – Fundația de autoorganizare civilă pentru o societate democratică, dreaptă și Sustenabilă Demnet – Fundația pentru Dezvoltare Drepturilor Democratice Fundația Autonomia – Fundația pentru integrarea categoriilor devaforizate, în special al Romilor eea grants - Alocații Islanda, Lichtnstein, și Norvegia norway grants - Alocații Norvegia

ISBN 078-063-12-2678-2 Publicat de : Funfați Geografia Agria 3300 Eger strada Leányka nr.6 Ungaria Cod fiscal : 18593169-1-10

Dezvoltare comunitară

Cuprins

1. Întroducere................................................................................................... 4 1.1. Pe marginea unui proiect civil............................................................4 1.2. Ce este ABCD ( Dezvoltare comunitară bazată pe abilitate...............5 1.3. Minicercuri pretutindeni !...................................................................7 2. Pașii prospectării ........................................................................................10 2.1. Definirea scopului. Cum să începem ?..............................................10 2.2. Recensământul autoorganizărilor......................................................11 2.3. Clegerea și sistematizarea datelor de pe teren...................................12 2.4. Descoperirea resurselor micilor cercuri locale..................................15 2.5. Cei 13 + 1 punct ale lui Jaap Huurman..............................................17 3.Mobilizarea organizațiilor locale în vederea dezvoltării comunitare..............19 4. În loc de concluzii...........................................................................................30 6. Anexe 1. Formular pentru un inerviu aprofundat al unei comunități......................31 2. Studii de caz.............................................................................................45

Dezvoltare comunitară

1. Întroducere 1.1. Pe marginea unui proiect civil În ultimii cincsprezece ani, am încercat la diferite nivele, de la cursuri pentru adulţi, până la masterat universitar, să predau unor numeroşi oameni, tainele dezvoltării teritoriale şi a dezvoltării aşezărilor umane. Am fost destul de des chemat pentru " expertize " în diferite spaţii ale ţării, şi cu aceste ocazii mulţi priveau spre mine cu mari aşteptări, spunând că " Domnul profesor " ne va arăta cum ne putem dezvolta. Sincer să spun, nu pot crede că sfaturile mele date cu bună credinţă, sau o mare parte din studiile elaborate s-ar fi realizat. Buna intenţie însă a fost întodeauna de partea mea. Apoi într-o zi m-am trezit, că activitatea mea universitară şi de teren, este concentrată pe nu altceva decât pe propagarea faptului, prin ce fel de mijloace sofisticate putem accesa noi şi noi fonduri de la Uniunea Europeană , sau de la alte organizaţii, şi cum să le cheltuim în "mod regulat " adeseori în scopuri la care pe plan local nu avem nevoie. Înainte de a deveni un adevărat prădător, într-un moment de clemenţă, a apărut la noi un domn olandez care vorbea - cel puţin eu aşa am înţeles – că oamenii sunt cei care trebue să-şi inventeze viitorul, şi că nu le putem lua sentimentul de a fi mândrii pe rezultatele obţinute. Jaap Huurman – căci el a fost acest om – şi-a evocat experienţele dobândite în India, Republica Sudafricană, sau chiar în Cehoslovacia, şi a ajuns la concluzia că puterea adevărată se află colaborarea constructivă pornită de jos. Deosebit m-a impresionat întâmplarea, când prietenul unui dezoltator rural din India refuză maşina de teren, sau motocicleta oferită, deoarece acestea nu au fost dobândite de jos, respectiv ceace ar produce numai discordie între sate. Cu această ocazie a amintit, că şi în propria comunitate de locatari din Arnhem a aplicat această metodă, menţionat prescurtat ABCD, şi că prin aceasta a reuşit să înfiinţeze Reţeaua Comunităţilor Europene Sustenabile ( CoSE ), şi prin mica lor iniţiativă în lupta împotriva schimbărilor climatce a dobândit un mare premiu european. Deja atunci mi-a trezit interesul, ce poate fi acestă piatră filozofală ABCD, care declanşează organizarea oamenilor capabili şi îndrăzneţi, gata să se angajeze cu responsabilitate, pentru ei îşişi şi pentru mediul ambiant, indiferenţi de vârstă , domiciliu, pregătire, religie, şi culoarea pielii. Ulterior documentându-mă am constatat că ABCD are o literatură de specialitate pe Internet, cât o bibliotecă, desigur în special în limba engleză. Sau derulat numeroase programe de succes în SUA, Panama, Brazilia, India, sau Scoţia şi Japonia. Totodată oferta autohtonă nu era nicăieri de găsit. Dezvoltarea comunitară are un trecut

Dezvoltare comunitară

de mai multe decenii, au fost iniţiative de mare succes – în spaţiul nostru mai restrâns al oraşului Eger. Totuşi abordarea prin metoda ABCD nu a prins rădăcini pe plaiul autohton. Apoi în trecutul recent previzionam cu conducătorii Asociaţiei pentru Dezvoltarea Spaţiului oraşului Eger : ce ar fi dacă în spaţiul nostru restrâns am începe o organizare cu adevăratele organizaţii civile, cu cei care sunt în contact zilnic cu populaţia, şi care cunosc cel mai bine temerile şi aspiraţiile lor. În cazul identificării lor, am putea construi un adevărat parteneriat de dezvoltare teritorială în microspaţiul de odinioară al oraşului Eger. Previzionarea a fost urmată de fapte, astfel Fundaţia Agria Geografia a înaintat un proiect către Fondul Norvegian Civil de Asistenţă, în ipoteza , chiar dacă nu câştigăm, totuşi o vom face într-o formă sau alta. În sfârşit am învins ! Cititorul poate avea în mână un " produs " al acestui proiect, o carte ABC, care este destinat să prezinte bazele metodologiei. Ghidul nostru ne ajută la identificarea capacităţilor ascunse ale comunităţii noastre şi în mobilizare. cele mai importante capitole sunt următoarele : - În prima parte prezentăm metodele de identificare după metoda ABCD, a comunităţilor locale, paşii de urmat, respectiv prezentăm sugestii referitoare la mobilizarea grupărilor locale, în vederea dezvoltării economiei şi a comunităţii. - În a doua parte căutăm răspunsuri privind posibilitatea concretă a formării abilităţilor identificate, respectiv a ţelurilor şi visurilor, în dezvoltări reale. - În anexă , găsim materiale adjuvante cu ajutorul cărora putem identifica facilităţile propriului nostru mediu ambiant. 1.2. Ce este ABCD ( Dezvoltarea comunitară pe bază de resurse ) Înainte de a schiţa metodele concrete, este important să înţelegem noţiunea dezvoltăîrii comunitare pe bază de resurse. Dezvoltarea comunitară este deseori caracterizată prin direcţia de sus în jos, respectiv din afară spre interior. De multe ori consecinţa acestora este ca în loc să ne concentrăm asupra sprijinirii facilităţilor și oportunităților locale, ne concentrăm asupra posibilităţilor de finanțare. În centrul programelor şi proiectelor astfel lansate stă eliminarea slăbiciunilor şi lipsurilor locale. Ca o alternativă la filosofia de sus în jos/din afară spre interior, serveşte metoda care leagă abilitățile individuale şi de grup, multiplicând puterea acestora. Conform acestei abordări în programele de acest gen vor trebui incluse acele instituţii locale care până acum nu au fost active la realizarea scopurilor de dezvoltare locală. Asta se numeşte Dezvoltarea comunitară

Dezvoltare comunitară

bazată pe resurse (ABCD : Asset-Based-Community-Development ) . În acest caz în centrul dezvoltării intervin factori, care deja sunt prezenţi în comunitate : locatarii, formele de autoorganizare din împrejurimi, instituţii şi capabilităţile existente ale acestora, respectiv resurse locale.1 Agenţii cei mai importanţi ai dezvoltării locale sunt: populaţia, formele de autoorganizare, şi unele instituţii. Ca să găsim aceşti actori, mai întâi trebue să cunoaştem şi să înţelegem funcţionarea lor. Populaţia – fără să evităm pătura cea mai săracă – constă din oameni plini de talent şi de idei, şi nu de clienţi cu probleme. Explorarea şi mobilizarea abilităților şi competeţelor lor ajută la construirea capacităţii de rezolvare a problemelor şi puterii economice. Formele de autoorganizare locale ala populaţiei există în fiecare comunitate, deoarece noi oamenii ne organizăm în jurul valorilor culturale, a problemelor sociale, a apropierii fizice, a diferitelor mişcări, şi a problemelor concrete. Cunoaşterea şi înţelegerea unor asemenea mici cercuri este importantă, ca să dăm putere oamenilor şi să contracarăm dependenţa lor de strategiile și dezvoltări bazate pe necesitate. Instituţiile după definiţia tradiţională se pot fi în următoarele categorii : - agenţii non profit (de dezvoltare), firme orientate spre profit, şi de (auto) guvernare (biblioteci publice). Toate dispun de mijloace, cu care pot sprijini dezvoltarea comunităţilor. Toate cele trei grupuri sunt resurse importante în dezvoltarea comunităţii, dar cheia se află în autoorganizarea locală. De multe ori oficial nici nu ştim de ele, în statistici nu se află evidenţiate. Conform experienţelor pot însemna o forţă semnificativă chiar şi în spaţiile cele mai sărace, pot sprijini de exemplu siguranţa publică, cultura şi economia. O mică formă de autoorganizare înseamnă un grup de cetăţeni, al cărui scop este dezvoltarea abilităţii şi a talentululi membrilor săi prin munca efectuată în comun. Indiferent de posibilităţile materiale ale populaţiei, pretutindeni există astfel de cercuri. Permanent sunt în formare grupuri organizate pe baza unui interes comun, cum ar fi grupuri religioase, cluburi, astfel ca ca oameni cu interese similare să se poată întâlni. Aceste mici cercuri sunt acele unutăţi de bază, prin care oamenii pot crea putere2 respectiv îşi pot mobiliza capacităţile, astfel să facă mai bună propria lor viaţă şi a vecinilor. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Dezvoltare comunitară

În acest Ghid în loc de expresia engleză association folosim expresia autoorganizare, mici cercuri (după Bibó István ) sau organizaţie locală. Conform definiţiei, acestea sunt grupări adiacente unde membrii muncesc , dar nu primesc salarii. Faţă de aceasta Instituţiile sunt organizaţii unde munca este efectuată de angajaţi plătiţi. 1

1.3. Mici cercuri peste tot Încă din secolul al 19-elea s-a descris (de exemplu călătorul francez Alexis de Tocquerville despre SUA), că în ţările democratice cercurile autoorganizatorice stau în centrul dezvoltării comunităților. Prin ei populaţia a efectuat prin micile cercuri cele mai importante decizii politice şi economice. Cercul mic de autoorganizare există şi astăzi. Câţiva oameni în vederea îndeplinirii scopurilor propuse planifică şi decid împreună. Pot angaja un salariat (de exemplu un adminstrator sau un secretar) totuşi membrii sunt cei care planifică şi fac paşii cei mai importanţi spre scopurile dorite. Pot exista diferite tipuri de autoorganizare, cum ar fi reuniuni pe bază de credinţă comună, sau grupuri cu scopul să rezolve câte o problemă socială (politică, siguranţă publică, protecţia mediului). Sunt cercuri individuale organizate pe baza unor abilităţi sau caractere (cluburi de pensionari, sportive, sau culturale) sau chiar cercuri bazate pe vecinătate fizică, cum ar fi cercurile preocupate de dezvoltarea diferitelor părţi ale aşezămintelor umane. Pot funcţiona cu funcţionari desemnaţi oficial şi cu membrii cotizanţi, sau neoficial, după caz, fără nume, funcţionar sau membru desemnat. Pot fi locali sau regionali, iar numărul personalului poate varia de la doi membri până la o sută, pot gestiona probleme simple şi/sau probleme complexe şi pot angaja angajat remunerat sau voluntar. Pe teren în mod sigur îi putem identifica dacă ne concentrăm asupra următoarelor :  În echipă marea parte a muncii o execută locatarii locali  Cele mai importante sarcini se extind în mediul ambiant  Membrii fie se prezentă în mod voluntar, desemnaţi sau aleşi în general efectuează munci voluntare. Micile cercuri pot ajuta pe mai multe căi dezvoltarea. În primul rând pot ajunge la mai mulţi oameni şi pot implica mai mulţi oameni în iniţiativele locale decât instituţiile, deoarece ei cunosc locatarii unui anumit cartier. În al doilea rând o astfel de organizaţie influenţează comportarea oamenilor, atunci când elaborează reguli şi încurajează memrii săi la noi forme de comportare. În al treilea rând , cu toate că cele mai multe organizaţii se concentreză asupra unui singur scop sau domeniu de interes, ea se poate angaja şi la alte activităţi. ( de exemplu membrii unui cor pot colecta bani pentru

Dezvoltare comunitară

recondiţionarea unei clădiri, cercuri amicale de femei pot colecta bani pentru cercetarea cancerului, un grup de tineri pot vizita persoane în vârstă legate de pat, etc ). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------2

Aici ia fiinţă puterea comunicativă descrisă de Jürgen Habermas

Realizarea unui spaţiu rezidenţial sănătos este condiţionată şi de dezvoltarea economică, ca să ştim ce fel de organizări funcţionează în interiorul comunităţii. Activitatea organizaţiilor pot fi pot fi instrumente valoroase, astfel că este importantă identificarea lor. Informaţiile culese despre ei vor terbui organizate într-o bază de date şi vor trebue făcute accesibile pentru populaţia locală. Merită să definim funcţiile de dezvoltare comunitară a organizaţiilor, şi a decoperi care sunt şi alte activităţi ce pot fi implicate. datele nu sunt culese pentru noi ! Vor trebui prezentate populaţiei locale care vor fi ajutaţi în folosirea informaţiilor. 1.4. Despre filozofia ABCD După cum am mai explicat, din păcate sinonima pentru progres-dezvoltare au devenit expresiile concurs şi bani. Aceasta a fost caracteristica politicii de dezvoltare bazată pe necesitate-lipsă. Întrebarea de bază a acestor ani todeauna a fost : ce lipseşte şi de ce avem nevoie ? Întrebarea a fost urmată de donaţii consistente /cadouri / "asistenţă nerambursabilă" ceace este doar aparent o binecuvântare pentru comunitate. Deoarece se declanşează cercul diabolic al omogenizării- alienării-controlului extern. Devin importante, datele numerice, şi conformitatea cu economia şi cu controlul extern. Astfel entuziasmul iniţial de multe ori se transformă în perechea dezamăgire sau teamă, şi din păcate de multe ori împreună cu fenomenul excluderii. ( figura 2 ) În cazul dezvoltării de tip ABCD , comunitatea însuşi determină îşi determină dezvoltarea, bazându-se pe taelente necunoscute până acum. Cu mijloacele şi valorile existente proprii, poate iniţia "dezvoltări pe măsură" prin prioritatea participării. deoarece sunt implicaţi mai mulţi oameni, din ideile şi entuziasmul local porneşte o spirală pozitivă. Devine importantă valoarea şi calitatea locală, capacităţile oamenilor, repectiv construirea prin propriile puteri. După cum a formulat activistul bolivian Oscar Olivera, când poporul oraşului Cochabamba a alungat multifirma Bechtel care a obţinut lucrarea de alimentare cu apă a aşezării : " Apa este a noastră ! Avem mintea şi capacitatea . Îl vom realiza noi înşine ! "

De ce avem nevoie ?

Ce avem deja ?

Dezvoltare comunitară

ce avemC Ce avem deja ?

Fig. 1 Este o problemă de punct de vedere ...... ABCD Tratează ca valoare resursele existente , fie că este o proprietate tangibilă, sau experienţă sau capacitate umană. Ne concentrăm asupra ce există, şi asta ne dă putere şi mândrie. Împreună putem umple şi acest pahar. ( Fig. 1. ) Control Producţie şi Consum

Control Lipsuri Alienare

Omogenizare

Date Estimare Cantitativ Dezamăgire şi Teamă Participare A dona şi a primi

Speranţă şi Joc

Participare Mijloace

Imaginaţie Caliativ

Includere Diversitate

Fig. Nr. 2 Două variante de dezvoltare- două ordine de valori. Depinde de alegere! Potenţialul valorilor locale este aproape infinit şi acest lucru este astfel în fiecare sat mic sau sector de oraş, acolo unde trăiesc oameni.  Aptitudini care pot fi mobilizate ( Servicii de creaţie, de birou, comercial, îngrijire Dădăcire, construcţiim- reparaţii etc. )  Deprinderi şi competenţe care le putem împărtăşi şi altora ( artă, convorbiri , manufactură, , grădinărit, instruire , sport, organizare etc. )  Experienţe practice ( evenimente de călătorii , şcoli, VIAŢĂ )  Dorinţe şi vise , pentru care trăim ( motivaţia )

Dezvoltare comunitară

ABCD le aduce acestea la suprafaţă şi crează o bază puternică, pe car se poate clădi o cominitate sustenabilă.

2. Paşii prospectării 2.1. Definirea scopului. Cum începem ? De ce iniţiem o investigare ABCD bazată pe aptitudini ? De exemplu , ca să realizăm o comunitate de locatari colaboranţi, dar putem induce şi dezvoltări orientate pe profit. Totodată o problemă cheie a zilelor noastre este siguranţa publică, iar îmbunătăţirea acestuia poate fi aşteptată , prin această metodă. Exemple clasice demonstrează, că metoda poate avea succes în organizarea programelor pentru tineret, sau în reabiliterea unor districte ale aşezămintelor. Pentru realizare trebuiesc adunate toţi posibili participanţi şi susţinători, trebuie identificat necesarul de mijloace. Este important să pregătim pe cei ce realizează interviurile, la posibile provocări. La finalul procesului , trebuie realizată un sistem de management al informaţiilor, prin care vom putea utiliza datele colectate. Cu toate că colectarea informaţiilor de asociaţie poate avea un ton ştiinţific, este mai important cuprinderea în muncă a civililor locali. Scopul identificării nu este întocmirea unor liste, ci mai cu seamă colectarea unor asemenea informaţii folositoare , care cresc puterea civililor locali. Cercetarea trebuie folosită pentru crearea unor noi legături între populaţia locală şi între autoorganizări. În acest lucru cu toţii suntem interesaţi. Este important a decide, cine este beneficiarul informaţiilor colectate. Este de prisos realizarea unor noi informaţii, dacă acestea nu sunt folosite. Va fi nevoie de unul sau mai mulţi organizatori care să îndrume micile cercuri nou organizate, şi care să le asocieze cu instituţiile locale. Este bine să avem la îndemână diferiţi specialişti, care pot da sfaturi pentru localnici. ( de exemplu : planificare, achiziţii de surse ) Identificarea poate avea mai multe capcane, ca de exemplu . informaţiile culese le colectăm pentru sertarul de birou. Putem greşi dacă accentul se pune pe colectarea de date şi nu pe mobilizarea populaţiei ! După unii digitalizarea informaţiilor,respectiv transcrierea pe calculator, poate fi periculoasă, deoarece informaţiile astfel prelucrate se degradează în aşa zise „ date ” ceace pentru omul de rând este inaccesibil şi nefolosibil.

Dezvoltare comunitară

Va trebui să fim atenţi ca informaţiile culese pe parcursul identificăii, să fie păstrate în forma originală, astfel ca populaţia locală să le accepte ca ale lor. A doua posibilitate de a greşi, constă în faptul că subestimăm numărul colaboratorilor. Identificarea necesită muncă susţinută şi deaceea implicarea participanţilor trebuie gândită cu grijă. Este important să reflectăm asupra problemelor personale şi materiale. Poate fi sursa unui eşec insuficienţa numărului de suporteri. Dacă numărul locatarilor şi asociaţilor este foarte mică ( sau zero ), atunci mobilizarea se poate împotmoli. Conform experienţelor, dacă nu locatarii locali întocmesc interviurile, atunci informaţiile se pot pierde. Conform specialistului olandez Jaap Huurman omul venit din afară cu o viziune „proaspătă” poate descoperi mai uşor ceva nou. Fiecare interviu este o posibilitate de a crea o legătură între locatarii locali şi conducătorii comunităţilor. Aceste legături pot fi punctele critice a activităţii comunitare. 2.2. Recensământul autoorganizărilor. Primul pas al întocmirii inventarului constă în trasarea limitelor geografice ale proiectului. Acest lucru depinde în mare măsură , dacă lucrăm într-un sat sau într-un oraş. Într-o aşezare mai mică putem alege întreaga unitate administrativă. În oraşe ne putem concentra asupra unui sector sau pe un bloc de locuinţe. Conform experienţei ABCD din Arnhem a lui Jaap Huurman pentru o asemenea dezvoltare este potrivită o mică asociaţie de locatari sau o comunitate imobiliară. Desigur teritoriul obiect nu trebuie să coincidă cu limitele administrative , doar suntem civili. Merită să căutăm o hartă detailată pe care putem marca teritoriul obiect. Asemenea hartă poate fi obţinută de la consiliile locale ( de exemplu de la compartimentul sistematizare ) , dar poate fi găsită şi pe internet! Dacă avem nevoie de informaţii privind evidenţa geografică a populaţiei, acestea pot fi găsite la consiliile locale ( autoguvernări ), eventual la universitatea / facultatea locală etc. O parte privind recensământul populaţiei şi alte date de bază pot fi accesate pe internet. ( De ex. Ksh.hu ) Înainte de începerea investigaţiilor, vor trebui alese persoanele potrivite pentru culegerea datelor de pe teren. Mărimea efectivului depinde de mărimea teritoriului obiect. Este ideal ca culegătorii de date să fie locatari locali, deoarece ei nu numai dispun de cunoştinţe unice, dar sunt capabili să descopere lucruri noi. Astfel contactarea populaţiei locale este mai lesnicioasă. Totodată experienţele olandeze dovedesc , că o persoană venită din exterior, poate observa lucruri pe care cei locali nu o pot observa.

Dezvoltare comunitară

Pentru un „ ochi proaspăt ” nimic nu este evident, şi astfel se recomandă , ca în măsura posibilităţilor să implicăm culegători de date din alt părţi. Poate e corect ca printre cei ce realizează interogatoriile, să se găsească oameni cheie locali. ( „ Gatekeeper ” ) respectiv oameni din exterior. În ultima instanţă putem recruta interogatori dintre muncitori publici, dintre locatari, sau dintre organizaţii locale. Putem implica şcolari sau studenţi care îşi pot îmbogăţi experienţa profesională în cadrul identificărilor ABCD. Dacă teritoriul este prea mare, sau misiunea este prea complicată, va trebui chibzuit, cum am putea onora din punct de vedere material culegătorii de date de pe teren. După alegerea lor toţi culegătorii de date, vor trebui instruiţi pentru programuil ABCD. Putem întocmi o bază de cunoştinţe în care putem elabora procedeul de lucru şi metoda de lucru, o putem complecta cu date existente comunitare ( de exemplu o listă cu instituţiile de servicii publice , şcoli, reprezentanţe locale ale unor organizaţii internaţionale, hărţi comunitare, şi unităţi de administraţie publică ). Aceste informaţii pot fi de folos pentru culegătorii de date, în special când va trebui să disatingem între micile cercuri locale şi instituţiile oficiale. După definitivarea proiectului, a teritoriului obiect, precum şi a efectivului, va trebui stabilit ce resurse avem nevoie pentru realizara obiectivului propus. Vom putea elabora materiale pentru diferite concursuri şi putem obţine donaţii de la firme, pentru acoperirea cheltuielilor ivite. Putem alege parteneri care pot asigura resurse umane sau resurse obiective. În Ungaria, în asemenea cazuri ne gândim la susţinerea unor concurenţi externi, dar exemplele olandeze demonstrează că donaţiile publice pot avea mare succes. 2.3. Colectare şi sistematizarea datelor de pe teren. Înainte de începerea muncii pe teren va trebui pregătit un jurnal de date în care se întroduc datele culese. Culegerea datelor primare poate avea mai multe surse :  Analiza bazelor de date publice : Informaţiile în legătură cu autoorganizaţiile poate cineva deja le-a asamblat într-un registru de titluri. Datele colectate din surse publice, totuşi merită să fie întroduse într-un jurnal propriu de date.  Interviu cu conducătorii instituţiilor. Putem realiza interviul cu conducătorii organizaţiilor nonprofit şi cu angajaţii acestora, cu autoguvernări şi antreprenori, iar cu acestea putem complecta jurnalul de date. Putem cere conducătorilor locali, să nominalizeze organizaţii cunoscute de ei. Se va memora următoarea întrebare, astfel ca să putem face disticţie între micile cercuri şi organizaţiile

Dezvoltare comunitară

non profit: Populaţia locală participă în mod activ în munca organizaţiei şi în definirea principiilor de bază şi direcţiei organizaţiei ? Dacă undeva lucrează angajaţi prestatori de serviciu, atunci gruparea nu poate fi considerată ca o autoorganizaţie locală.  Convorbiri cu conducătorii confesiunilor religioase locale. La complectarea unui formular , poate ajuta preotul sau împuternicitul grupărilor religioase locale, care cunoaşte micile cercuri, cum ar fi : coruri, echipe sportive , asociaţii religioase şi alte grupări.  Interviu cu locatari şi cu membrii organizaţiilor civile. Cu ocazia convorbirilor merită să fie rugaţi , ca să ajute la identificarea acelor comunităţi, despre care nu am avut cunoştinţă.  Sondaj de opinie telefonică ocazională. Această metodă este costisitoare, dar ne poate ajuta înn cazul când prin celelalte metode nu am putut identifica suficiente mici cercuri. În scopul interviului se vor marca părţile de aşezământ importante din punct de vedere al proiectului, ca de exemplu : zone cu case familiare, îmrejurimi locuite de vârstnici sau subchiriaşi, eventual, cartiere comerciale. Cu ajutorul cercetătorilor universitari , putem alege mostre reprezentative, prin întocmirea unei liste cu numere telefonice, sau denumiri de străzi. Sarcinile enumerate mai sus, nu au o ordine recomandată, dar este bine să începem cu inspectarea bazelor de date publice. În cele ce urmează,aceasta va fi baza inventarului de organizaţie, iar datele adunate aici pot fi arătate conducătorilor locali şi locatarilor. Scopul final al culegerii datelor este ca să apropiem diferitele organizaţii, antreprize şi instituţii locale. Este important ca informaţiile scoase la iveală să fie sistematizate. - Va trebui ca toate datele să fie accesibile ( de ex. : denumirea organizaţiei,adresa persoana de contact, număr de telefon, data şi ora întîlnirii ). - Datele să fie actualizate la zi. - Noile organizaţii să fie adăugate la baza existentă de date. - Micile cercuri să fie clasificate după aşezarea lor geografică. Informaţiile pot fi aranjate în două feluri : pe hârtie sau pe calculator. Însemnările pe hârtie pot fi folosite mai uşor, dacă avem de a face cu puţine ( mai puţin de 50 ) organizaţii. În cazul mai multor organizaţii, sistemul bazat pe computer poate fi mai funcţional. Avantajul sistemului bazat pe calculator este că că el poate funcţiona şi pe bază de internet.

Dezvoltare comunitară

În cazul sistemulşui bazat pe hârtie, să complectăm pentru fiecare organizaţie câte o fişăcartelă de dimensiuni 8 x 12 pentru informaţiile colectate. Pe fiecare cartelă să asigurăm spaţiul necesar pentru următoarele : - Toate informaţiile importante de contact: nume, adresă, număr de telefon al preşedintelui organizaţiei. - Data ralizării sau modificării însemnării - Literele de început al numelui celui care a întocmit însemnarea, scrise într-un colţ al cartelei. - Data şedinţei organizaţiei. - Sursa informaţiei privind organizaţia care poate identificat şi în jurnalul de teren întocmit în faza de culegere a informaţiilor. - Adresa sediului organizaţiei în cazul că aceasta nu este identică cu locuinţa preşedintelui Pe hârtie se va lucra de preferinţă cu creionul, astfel ca mai târziu să-l putem modifica. După terminarea interviului, putem adăuga o altă cartelă de altă culoare, în aşa fel, ca sistemul să fie uşor lizibil în ansamblu. Cartelele pot fi sistematizate în ordine alfabetică sau după tip astfel ca recăutarea ulterioară a informaţiei să fie lesnicioasă. ( fig. 3 )

Denumirea organizaţiei Tipul_____________________________ Data consemnării ____________________ Denumire _________________________ Modificat___________________________ Adresa ___________________________ Localitatea________________________ Sectorul____________________________ Telefon___________________________ Cod poştal__________________________ Conducător / Director________________ Telefon mobil ______________________Sursa informaţiei________________________________________________________ ______________________________________________________________________ Data şedinţelor_________________________________________________________ Locul întâlnirii__________________________________________________________ Observaţii______________________________________________________________

Fig. 3 Un formular pentru o posibilă cartelă a organizaţiei. În cazul bazei de date întroduse în calculator se poate utiliza orice sistem tabular sau soft pentru înregistrarea şi evidenţa datelor. Datele vor trebui să provină din jurnalul de informaţii de teren. Va trebui să creem asemnea spaţii, care să permită trecerea în revistă, sistematizarea şi recăutarea.

Dezvoltare comunitară

Dsupă terminarea consemnărilor organizaţiile pot fi listate pe tipuri. Dacă un mic cerc se potriveşte în mai multe categorii, trebuie decisă funcţia primordială. De exemplu un cor de bărbaţi poate fi categorisit ca grup de bărbaţi, dar şi ca o grupare culturală. Categoriile merită să fie stbilite pe baza particularităţilor locale. Aceste noi clasificări pot fi înserate între consemnările pe hârtie. 2.4. Descoperirea resurselor micilor cercuri locale. Dacă am schiţat reţeaua de comunităţi, studiul merită aprofundat pe mai departe. Dacă dorim să înfiinţăm un cămin multifuncţional ( More – Generation-Home MGH ) va trebui clarificat , care sunt micile cercuri pentru care acest lucru este important. În aceste cazuri merită să întrebăm conducătorul fiecărui microcerc ( eventual un model ), care sunt planurile şi intenţiile lor, şi înviitor în ce măsură pot fi mobilizaţi pentru asemenea proiecte. Desigur cele mai multe asociaţii au luat fiinţă pentru un anumit scop,ceace poate fi reflectat în denumirea lor. Totodată acest lucru nu este suficient , deoarece pot avea proiecte , care nu se oglindesc în denumirea lor. De exemplu clubul de bătrâni poate colabora şi cu tineri, un cor bisericesc poate colecta fonduri pentru o expoziţie artistică, iar un club de automobile poate poate avea grijă de copii locali. Asemenea informaţii sunt indispensabil necesare pentru scopul proiectului, şi astfel este important să înţelegem reprezentanţii organizaţiilor identificate. Pentru aceasta este important să întocmim un formular cu întrebări sau o schiţă de interviu. Trebuie să avem grijă, deoarece , dacă formularul cu întrebări este prea complex , aceasta ne va solicita foarte mult timp. Pe parcursul întocmirii trebuie ca formularul să fie concis, şi să conţină întrebări care să se potrivească cât mai bine scopurilor proiectului. Merită inclus în formularul de întrebări, cât mai multe întrebări tip după cum urmază : - Dezvoltarea organizaţiei şi principalele rezultate ( de ex. : anul înfiinţării, membrii fondatori, cele mai importante rezultate din anii precedenţi. - Structura organizatorică ( de ex : compunerea, bugetul , funcţionarii ) - Prezentarea membrilor ( de ex. vârsta, genul , ocupaţia, domiciliul ) - Legăturile cu alte comunităţi din trecut şi cele actuale, cu alte organizaţii comunitare şi cu organizaţii orientate spre profit. - Activităţi de dezvoltare economică ( de ex: colaborarea cu alte firme locale ) - Participarea la proiecte de dezvoltare ale localităţilor ( de ex. înfrumuseţarea spaţiilor publice, siguranţa publică, evenimente culturale ) - Munci pentru rezolvarea provocărilor locale (de exemplu prevenţia drogurilor )

Dezvoltare comunitară

Cu cele precedente putem forma profilul micului cerc – cine sunt ei, ce fac, ce activităţi au preconizat şi la ce sunt predisponibili. Este important, ca formularul cu întrebări să se concentreze asupra întrebărilor importante. Merită testat prima versiune, putem decide care sunt întrebările importante, cât de lung va fi interviul, sau formularul de întrebări. Va trebui să fim atenţi, ca o convorbire să nu fie mai lungă decât 10 minute. Din lista precedentă va trebui să alegem care sunt micile cercuri, cu care întocmim interviul. Putem vizita toate organizaţiile identificate, dar ne putem concentra asupra unui model. Cum să alegem un model ? ( 1 ) Se crează o echipă de lucru, care vor alege membrii modelului. Se listează fiecare organizație, iar după aceasta le grupăm în 3 categorii, în funcție ca din aceste 3 categorii ( proiectare, execuție, comunicare ) în care categorie merită să fie incluse. Pe baza acestora, ne putem da seama, care sunt cele care contribue la succesul proiectului nostru. ( 2 ) Realizăm interviuri cu organizațiile selectate. Merită să ne concentrăm asupra acelora, a căror mebrii reprezintă relativ bine populația teritoriului țintă.) ( 3 ) Pentru ralizarea interviului, putem alege organizații de pe o suprafață geografică dată. Dacă scopul proiectului are o suprafață, bine delimitată, atunci merită să alegem oganizațiile pentru interviu pe criterii geografice. Pe baza datelor de bază putem identifica repede aceste mici cercuri. ( 4 ) Interviuri realizate, cu organizații alese în mod întâmplător. În acest caz merită să alegem din baza de date, fiecare al patulea organizație, sau o altă metodă în cazul organizațiilor grupate, din fiecare grupă alegem pentru interviu organizația cu același număr. ( 5 ) De la primul intervievat subiect, după terminarea convorbirilor, cerem propuneri pentru alte două subiecte, în vederea unor interviuri cu un posibil potențial. În cazul unei grupări alese, va trebui desemnat și subiectul concret al interviului.. În cazul când subiectul intevievat este o organizație oficială, în mod caracteristic, aceasta poate fi președintele sau careva funcționar. ( de ex. : vicepreședintele, casierul, secretarul ) În cazul unor comunități neoficiale, putem alege noi dintre membrii , dar trebuie să fim atenți la capacitatea de decizie a subiectului intervevat. Ca proiectul să câștie încrederea subiectului intervievat, este important să prezentăm în mod clar și pe înțelese sopul proiectului. Desfășurarea interviului depinde de sursele disponibile ale organizației noastre. Se pot propune patru feluri de metode pentru dsfășurara interviului.

Dezvoltare comunitară

1 ) Metoda față în față, în cadrul căreia, convorbirile se poartă între patru ochi, cu fiecare conducător comunitar. În acest caz e bine să întocmim un plan operativ privind datele întâlnirilor. 2 ) Metoda grupului concentrat, în care purtăm discuții cu mai mulți conducători, astfel putem împărți investigarea între conducători, care pot complecta investigarea prin ajutor reciproc. Este impotantă comunicarea în ambele sensuri, adică și noi putem da răspunsuri la întrebările ridicate de ei. 3. Metoda autocomplectării, în care un conducător de organizație poate complecta independent un formular. În acest caz formularele sunt trimise la conducători, care după complectare ni le restitue. ( conform experiențelor noastre această metodă nu este suficient de eficientă. 4. Tipul telefonării, în care deasemeni noi punem întrebările participanților, prin telefon. În acest caz se listează acei oameni, pe care îi dorim să-i întrebăm, îi chemăm la telefon , ca să răspundă la întrebări. O metodă populară dintre acestea este metoda în profunzime față în față. În, cazul unor mici cercuri, aceste interviuri vor fi primele prilejuri de întâlnire cu conducătorii, și astfel să nu uităm, că interviul este mai mult decât o culegere de date, ea este prilej de realizarea unor legături. După întocmirea interviului, metoda ABCD propune sistematizarea datelor. În cazul sistemului bazat pe hârtie, datele interviului merită să fie notate pe cartele de 3 x 5 și păstrate încopciate. Dacă alegem sistemul de calculator, atunci prin complectarea bazei de date existente putem depozita rezultatele. 2.5. Cele 13 + 1 puncte ale lui Jaap Huurman Sucesul colectării datelor poate fi ajutată de câteva sfaturi valoroase definite de specialistul olandez Jaap Huurman enunţate cu ocazia deplasărilor pe teren în cadrul proiectului „ ABC civil în spaţiul oraşului Eger ” şi după realizarea unei duzini de interviuri. 1. Să folosim cunoştinţele existente : Cu toate că denumirea ABCD nu este cunoscută, iniţiative asmemănătoare nu sunt străine nici în Ungaria. Şi societatea civilă autohtonă este receptivă la sursele de potenţial local, astfel în cadrul interviurilor de multe ori batem porţile deschse, şi astfel este mai uşoară construcţia unui parteneriat.

Dezvoltare comunitară

2. Să fim atenţi şi la reacţiile verbale : În timpul interviului să fim atenţi la mimica partenerului, la ţinuta corporală, şi la reacţiile lui. Un om ocupat nu e sigur că se supune cu bucurie la un interviu de durata unei ore. Dacă observăm simptomele oboselii, vom încerca să scurtăm durata interviului sau vom încerca să-i trezim atenţia! 3. Să fim pregătiţi pentru surprize : Afară pe teren lucrurile nu întodeauna evoluează conform aşteptărilor noastre. Todeauna să fim pregătiţi la un scenariu cu probleme, de exemplu, dacă convorbirile nu decurg după cum ne-am imaginat. 4. Să folosim exemple din propria noastră viaţă : Atenţia ce se stinge, sau împotrivirea poate fi calmată cu câte un exemplu din propria noastră viaţă. Să nu ne temem de a fi deschişi în faţa subiectului de interviu. O personalitate deschisă poate deschide şi pe alţii! 5. Ungurilor le place să fie visători. După experienţa noastră , chiar şi în cel mai înapoiat sat, sunt doritori să ajungă de la unu la doi. Pot ieşi la iveală proiecte foarte frumoase chiar şi între pereţii unei case de cultură sătesc, care pot fi realizabile! 6. Utilizarea cuvintelor reflectă cultura : Pe parcursul interviului să fim atenţi la cuvintele folosite de partener – unele nuanţe de cuvinte pot fi expresive. Putem ajunge la o mai mare deschidere dacă cuvintele noastre le ajustăm la inventarul de cuvinte ale partenerului de discuţii. 7. „ Şi care este pasul următor ? ” În urma viselor, pasul următor este îndeplinirea. Să încercăm să convingem partenerul nostru de discuţii „ cuprins de vise ” să gândească La următoarea întrebare : „ Care va fi primul pas pe care îl fac mâine la ora 9 ca să-mi realizez aceste ţeluri ? ” 8. Să fim atenţi la expectative ! : Cine este de acord să-şi sacrifice timpul şi cunoştinţele, ca să stea de vorbă cu noi pentru câteva minute despre viitor şi capabilităţi, acela merită să fim atenţi şi la expectativele lui. Esenţa metodei ABCD, cu care se pot dezvolta multe feluri de programe, este că scopurile trebuiesc potrivite la expectativele locale. 9. Din când în când să spunem lucrurilor pe nume ! : Convorbirile de multe ori se pot împotmoli în generalităţi, sau să devieze de la ţelul stabilit. Odată cu respectarea politeţei, să menţinem discuţiile pe făgaş şi să ne străduim să rămânem pe aceleaşi lungimi de undă cu intervievatul subiect. 10. Să semnalizăm viceversa ! : Partenerul de discuţii poate obosi în timpul intervievării,

Dezvoltare comunitară

Să-i arătăm că suntem atenţi , înţelegem ce spune şi suntem interesaţi şi în continuare, depoarece părerea lui este importantă şi contează.. 11. Este important şi locul – să efectuăm interviul acasă : dacă este posibil să desfăşurăm convorbirea acolo unde partenerul de discuţii se simte acasă. Dacă nu deranjăm şi este de acord să-l căutăm acasă , acolo unde se poate comporta nestingherit. 12. Fii mândru pe ce am realizat sau ce au realizat alţii ! : decă avem experienţe în viaţa civilă, o putem povesti cu încredere partenerului nostru, poate şi el învăţa din aceasta. Dacă suntem în posesia experienţelor altora , să povestim şi acele experienţe. 13. Să implicăm şcolile şi tinerii ! : Proiectul nostru din Eger a pornit prin gândirea comună a parteneriatului dintre generaţii pentru ralizarea unor cămine pentru multigeneraţii. În acest scop în primul rând au fost vizaţi prin interviul nostru cei vârstnici şi pensionarii. A fost important integrarea altor generaţii, deoarece un cerc sănătos şi sustenabil nu poate funcţiona nici fără tineri. 14. Ne angajăm cu bucurie la riscul că ceva va reuşi! : De a lungul realizării proiectului ABCD ne vom întâlni cu multe obstacole şi scepticism. Şi noi ne-am îtâlnit cu fenomenul ... „ Aici n-o să meargă ” „ Olandezilor e uşor, ei sunt bogaţi ” „ Ce rost are asta ? ” Să nu uităm că niciodată că nu problemele ne stau în faţă ci provocările !

3. Mobilizarea organizaţiilor locale în vederea construcţiei comunităţii. Din cunoştinţele adunate cu ocazia identificărilor, comunitatea numai atunci poate evolua, dacă acesteia li se aduc la cunoştinţă şi le încredinţăm ca să-şi administreze propriile valori. Elementul cheie al sistemului ABCD , este faptul că fiecare este om de valoare, şi dispune de capacităţi pe care le poate oferi cadou pentru propăşirea comunităţii, respectiv pentru atingerea scopurilor. Aceste „ Talente ” formează elementele de legătură, prin care se va realiza dezvoltarea prin controlul comunităţii. Talente pot proveni din faptul că : ştim ce cum funcţionează ( cadouri din cap ), dacă putem repara ceva ( cadouri din mână ), sau pur şi simplu ne interesăm de problemele mediului ambiant ( cadouri din inimă ). Acestea sunt categoriile după care grupăm informaţiile culese cu ocazia identificării şi astfel le dezvăluim publicului. Desigur aceste „ Stocuri de Talente ” nu pot conţine datele personale ale celor care au dat răspunsurile . Ele servesc ca membrii comunităţii se se cunoască pe sine şi pe ceilalţi, respectiv să se poată marca acele direcţii înspre care doresc să evolueze în viitor. Pentru prezentarea rezultatelor trebuie creată publicitate. Putem confecţiona de exemplu afişe ( fig. 4 ) care pot fi expuse într-un loc accesibil comunităţii.

Dezvoltare comunitară

Abilităţile, capacităţile hobby-urile şi scopurile culese şi sistematizate pe teme le putem integra pe un afiş ( fig. 5, 6 şi 7 ). Cu aceasta putem trezi atenţia oamenilor , şi putem realiza, ca în afara celor întrebaţi să participe şi alţii la gândirea în comun în viitor. Pe informaţiile expuse pe afişe, mulţi pot găsi puncte de legătură, respectiv posibilităţi să colaboreze cu alţi membrii ai comunităţii. Pentru coroborarea acestor intenţii poate fi folositor un mini atelier comunitar, unde rezultatele cercetărilor pot fi prezentate prin graiul viu. Această ocazie va începe cu mulţumiri către toţi, care au participat la lucrări şi pentru cei care au venit. În cadrul lucrărilor de atelier prezentăm starea actuală a proiectului ABCD, şi tercem la acele resurse care există în comunitate. Dintre aceşti oameni să îndreptăm atenţia pe acele Talente care au fost prezentate pe afişe. Desigur înafară de acestea se pot prezenta şi alte resurse, ca de exemplu cele fizice ( case şi locuinţe, terenuri de pământ, ape, surse de energie reînnoibile , utilaje şi echipamente : calculatoare, cameră fotografică, fotocopiator etc ), firme şi antreprize ( cum pot participa la construcţia unei comunităţi personajele sectorului orientat spre profit. ) Să evidenţiem , că scopul nostru este de a aduce aceste resurse ( oameni , utilaje, firme, şi resurse naturale ), pe o platformă în vederea dezvoltării. Să dăm posibilitate luărilor de cuvânt! Putem complecta punctele prezentate de noi cu o oră jumătate pentru idei, unde putem cere celor prezenţi, să însume puterile comunităţii ( S ), slăbiciunile lui ( W ) ( acestea sunt proprietăţi interne ! ), respectiv oportunităţile ce vin din nexterior ( O ), sau pericolele ameninţătoare ( T ). Această aşa zisă analiză SWOT, ne permite, ca la proiectare , ne menţinem în picioare pe pământ. Dincolo de aptitudini şi resurse , în cadrul lucrărilor atelierului comunitar tratăm şi visurile şi ţelurile expuse de oamenii întrebaţi. Merită să acordăm puţin timp şi participanţilor, ca ei înşişi să judece – cunoscând şi ţelurile exprimate de ceilalţi - încă odată propria imagine de viitor. Putem ruga de exemplu participanţii, să deseneze : Cum va arăta comunitatea / aşezământul / sectorul în viitor ? Merită concepţia de a încerca viziunea unui viitor mai îndepărtat ( 30- 40 ani ), deoarece în acest caz pot visa mai cu curaj ! Merită ridicată următoarea întrebare : Ce părere aveţi cum ar terbui să arate aşezământul, ca copilul sau nepotul dumneavoastră să poată trăi aici ? În urma meditaţiei să încercăm să îndrumăm întrebarea spre direcţia realizării !

Dezvoltare comunitară

Pe baza unui punct al lui Jaap Huurman ( Ce voi face mâine la ora 8.30 ca să aduc mai aproape înfăptuirea visului ) să încercăm să formulăm un plan de lucru. Cine pot fi aceea care pot fi incluși în ralizarea proiectului ? Care sunt pașii care se pot realiza cu resursele interne ? Unde este necesră o intervenție din exterior sau un ajutor ? La sfârșitul activității de atelier să fim atenți ca din identificări și/sau din ideile prezentate care sunt acele idei concrete de proiect, care pot forma o perspectivă pentru comunitate. Pentru valorificarea ideilor sunt posibile mai multe căi : 1. Dacă se întrevede formarea unui cerc consacrat care ar executa cu plăcere ralizarea unei idei, să-i încurajăm, să-și aleagă un responsabil din rândurile lor, să întocmească un plan operativ în timp, și să-i promitem că vor primi un ajutor profesional în caz că se împotmolesc. Eventual le putem propune diferite metode de întocmirea proiectului ( de exemplu matrice logică cadru4 ), cu care vor elabora mai ușor proiectul. 2. Pentru oamenii interesați, dar încă neangajați, să propunem ajutorul nostru, în cadrul unei întâlniri ” cum în continuare ” unde eventual am putea răspunde la întrebările lor, am putea înlătura dubiile, sau am puta acorda sprijin profesional, care să dea avânt ideii împotmolite. 3. Am putea ridica o o parte din idei la un nivel mai ridicat deoarece o idee concepută într-o mică localitate, poate funcționa la nivelul unui mic așezământ, ba chiar poate avea susținători în satul din vecinătate. Să pregătim pentru discutara unor asemnea cazuri o așa numită întâlnire regională, unde putem așezala o masă oameni proveniți dintr-un alt micromediu, dar cu interese similare. Cea mai mare provocare a comensurării autoorganizărilor este faptul că acestea trebuiesc integrate în dezvoltarea unei comunități mai largi. În cele ce urmează prezentăm câteva posibilități prin care aceștia pot fi integrate într-o dezvoltare mai largă.

Dezvoltare comunitară

Pentru aceasta putem găsi o descriere foarte bună pe site-ul Asociației Hid http://www.hidegyesűlet.hu-nonprofit-2006_2_15-160.php 4

La Tarnaszentmária toată lumea are capacități valoroase, aptitudini și idei bune Mai mult de 20 de oameni au povestit, la ce se pricep, ce știe și care sunt concepțiile lor. Între ei au fost conducători de așezăminte, membrii ai unor oganizații civile, muncitori obștești, pensionari, și tineri. Informațiile relatat de ei le vom folosi ca :  Să adunăm diferite tipuri de oameni și  Să începem o dezvoltare bazată pe comunitate

Dezvoltare comunitară

Vă puteți interesa la Fundația Geografia Agria și Asociația de Dezvoltare al Spațiului Eger 36-817780

Fig.4 Afiș de atenționare – poza să reflecte pe cât posibil o particularitate locală.

CADOURI DIN MÂINI

   

Aproape jumătate din cei care au răspuns se pricep la grădinărit Două treimi se pricep la nivel de utilizator la calculator. O treime a executat deja munci de zidărie și vopsitorie Zece la sută din ei se pricep la un oarecar nivel la manufactură ( ceramică, țesut,împletit,cusut )  Zece la sută se pricep la reaparația micilor utilaje de uz casnic.  Au hobby-uri interesante ca de exemplu :      

Fotbal Baschet Dans Darts Pescuit Colecatrea coșurilor împletite

Tarnaszentmária : un sat plin cu aptitudini Vă puteți interesa la

Dezvoltare comunitară

Fundația Geografia Agria și Asociația de Dezvoltare al Spațiului Eger 36-817780

Fig. 5 Cadouri din mâini - o posibilitate

CADOURI DIN INIMĂ

 Mai mult de jumătate din cei ce au răspuns au obiceiul să doneze

   

o celor nevoiași, articole de uz casnic, îmbrăcăminte second hand. Mai mult dejumătate ajută altora la cumpărături, sau la intrare în oraș. Trei sferturi din ei, este atent la vecini. O treime este în măsură să dea un prim ajutor Câtva teme, de care sunt interesați :  Protecția mediului  Schimbări climaterice  Reciclarea deșeurilor  Siguranța publică  Șanse pentru tineri

Tarnaszentmária : o comunitate grijulie Vă puteți interesa la Fundația Geografia Agria și Asociația de Dezvoltare al Spațiului Eger

Dezvoltare comunitară

36-817780

Fig. 6 Cadouri din inimă – o lectură posibilă

CADOURI DIN GÂNDIRE

 Aproape trei sferturi din cei ce au răpuns ajută la învățatul cititului pentru copii

   

Jumătate din ei a învățat pe altul la ceace se pricepea Mai mult de un sfert obișnuește să scrie poezii sau proză Aproape jumătate au învățat pe alții folosirea calculatorului. Câteva îndemânări, pe car le-ar învăța cu bucurie

 Reînnoirea mobilei  Utilizarea calculatorului  Prim ajutor  Organizare și conducere  Aptitudini creative  Aptitudini pe care le-ar învăța și pe alții :  Prelucrarea lemnului  Cusutul și croitoria  Fotografierea Tarnaszentmária : o comunitate care învață și te învață Vă puteți interesa la

Dezvoltare comunitară

Fundația Geografia Agria și Asociația de Dezvoltare al Spațiului Eger 36-817780

Fig. 7 Cadouri din gândire – o posibilă constelație

1. Organizațiile și economia locală Din datele de interviu am putea descoperi, că numeroase grupări ar fi de acord să colaborezecu antreprenorii locali. Putem ajuta grupările locale, astfel ca să se realizeze un parteneriat între firmele loale și micile cercuri. Scopul colaborării poate fi o achziție mai conștientă, mărirea gradului de siguranță, sau creara unor locuri de parcare. Civilii locali pot concilia cu firmele locale despre acele probleme, care au o influență negaivă asupa calității vieții locatarilor, cât și asupra veniturilor magazinelor și antreprizelor. Autoorganizările pot colabora cu firmele, în vedera inițierii camapniei ” cumpără produsele locale ”. Programul cartelei de fidelitate poate tenta populația locală ca pe cât posibil să-și cheltuiască banii la firmele locale. ” Cartela de bonitate locală ” îi sprjină pe proprietari, prin aceasta ei devin membrii societății locale. Această colaborare poate rezulta la întroducerea unei valute locale, după cum în Ungaria sunt mai multe exemple de succes ( de ex. Korona de Balaton ). 2. Activitățile organizate de grupările locale pentru sprijinirea calificării la locul de muncă, respectiv plasamente de serviciu. Lipsa locurilor de muncă și șomeriatul sunt probleme grave. Totodată multe firme ar prefera preocuparea forței de muncă locală, și de aceea este important ca autoorganizările să aibă în evidență ofertele de serviciu, deoarece astfel ei pot trimite aceste oferte pe scară largă, celor care trăiesc în împrejurimi și eventual pot trimite aceste persoane la un interviu de angajare. Putem colabora și cu alte unități, în vederea depistării potențialilor candidați pentru câte o posibilă angajare la nivel local. În timp ce numeroase asociații sunt disponibile să ogranizeze instructaje la locul de muncă și instructaje pentru promovarea plasamentelor la muncă pentru membrii săi, nu este sigur, că fiecare membru al organizației este interesat să participe la aceste manifestări. Determinarea capacităților și abilităților intreprinzătorilor de muncă este

Dezvoltare comunitară

o altă componentă a promovării și plasării forței de muncă. Merită conlucrarea cu organizațiile locale la elaborarea ”Inventarului de Capacități Idividuale ” care să cuprindă experiențele de lucru mijlocite și nemijlocite ale locatarilor îmrejurimii. 3. Pregătirea micilor cercuri pentru dezvoltarea microantreprizelor. Înființarea unei microantreprize poate fi o parte importantă strategică a dezvoltării economice de comunitate. O parte a autoorganizărilor este dispusă să colaboreze cu antreprenorii locali, astfel și noi putem include autoorganizările împrejurimii la popularzarea antreprizelor.

Micile cercuri identificate pot ajuta în cadrul întâlnirilor organizate sau prin relațiile personale la identificarea antreprenorilor locali. Pot înființa centre locale sau cercuri de sprijinire, care să sprijine antreprenorii începători. Informațiile colectate prin metoda ABCD sunt folositoare și pentru dezvoltări economice complexe, cum ar fi : Grupuri de autoajutorare : Membrii se orientează privind posibilitățile de angajare la muncă și se recomandă reciproc la diferite munci. Colaborează și la cumpărături, și fac colecții pentru lucruri comune. ” Campania cumpără produse locale ” Scopul este formarea unei strategii de marketing care îndeamnă loctarii să cumpere mărfuri produse pe plan local. Organizațiile pot colabora cu magazinele locale, care acordă favoruri pentru cumpărătorii care cumpără produse locale: de exemplu : sub forma unor cupoane. Înființarea unor consilii ale consumatorilor în parteneriat cu instituțiile publice. Scopul consiliilor este realizarea colaborării într organizațiile locale și instituțiile publice. În cadrul acestei colaborări, instituțiile achziționează en gros produse locale la un preț promoțional, dezvoltând astfel economia locală. Cluburi de investiții. Sunt alcătuite din membrii care achziționează diferite mijlaoce și echipamente, individual sau în grup. Alianța dintre organizațiile interesate în dezvoltarea comunităților se poate întruchipa în comunități de dezvoltare organizate pe plan local ( community-led-local development sau CLLD ). În acest caz organizațiile dispun de drepturi care le asigură posibilitatea de a influența dezvoltările legate de cartierul lor. ( de exemplu împărțirea surselor de concursuri ) În colaborarea inter-organizatorică un rol important îl pot avea reclamele și relațiile cu media. Unele comunități deloc nu agrează atenția mediei, și nici alte atenții. Cu toate

Dezvoltare comunitară

acestea efectuează munci excepționale, dar nicodată nu se gândesc la faptul că alții ar fi interesați în această activitate. Un proiect ABCD poate asigura posibilitatea de a promova programele de succes ale unor asemenea organizații, în media locală ( TV, radio, presa tipărită și internetul ) Putem întocmi în colaborare cu alte organizații buletine informative comunitare, care apoi le trimtem la locatarii locali, la diferite agenții și antreprize. Deoarece cheltuielile de marketing al micilor magazine locale sunt limitate, poate fi avantajos pentru ei , ca pe baza unei taxe minime sau pe baza unui beneficiu să poată prezenta anunțuri în aceste buletine informative. Extinderea epocii de informatică a făcut posibilă răspândirea ”birourilor virtuale ” . Este important să folosim aceste posibilități pentru dezvoltarea antreprizelor locale și pentru dezvolatarea populației. Folosirea cotidiană a inernetului a funadmenat pentru organizații și antreprize, posibilitatea funcționării website-urilor. Comunitățile,pe lângă publicarea datelor organizatorice pot iniția pagini web, care pe întreg cartierul pot furniza ” materiale de studii ” pentru căutări cu succes a locurilor de muncă și pentru pornirea unei afaceri de succes. Este important să stimulăm asociațiile, ca contactele să fie luate nu numai pe internet ci să fie realizate și menținute personal. Să ne poziționăm în această rețea, ca una din multiplele posibilități pentru realizarea țelurilor propuse. Zilele de piață sau târguri organizat în mod regulat într-un așezământ sunt importante, deoarece, sun ocazii deosebite ca membrii organizației să se întâlnrască, indiferent vârstă, sex, sau ocupație. Acesta este un prilej deosebit pentru prezentarea capcităților individuale; pentru menținerea legăturilor existente; respectiv să arătăm tinerilor valoarea serviciilor comunitare, și a valorii muncii. Deoarece grupările locale de multe ori dispun doar de puțini membrii tineri, este importantă recrutarea de membrii tineri. Cu aceasta nu numai crește raportul de participare a tinerilor, dar determină la acțiune și celelalte categorii de vârstă. Organizațile prin programul mentor și carieră, pot ”educa și instrui ” tinerii, pot ispira antreprenorii locali, ca să înființeze programe practice profesionale pentru tineri. Micile cercuri locale includ tinerii în inițiative pozitive de comunitate, care ajută la promovarea viabilității comunității ( de exemplu : îmbunătățirea aspectului spațiului public ).

Dezvoltare comunitară

4.În loc de concluzii Pe parcursul screrii acestor rânduri se derulează proiectul ” ABC civil în spațiul oarșului Eger ” . Experiențele anterioare au fost mixte. În unele localități practicanții noștrii au fost primiți cu brațele dechise, au fost trimiși de la braț la braț de către activiștii activi din organizațiile locale, respectiv de locatarii mai puțin activi, dar mai interesați. În alte locuri din păcate cei care întrebau, erau primiți cu scepticism și refuz, sau puteau investiga numai în rândul activiștilor activi , dar zidul care-i înconjura era impenetrabil. Experiențele noastre după terminarea lucrărilor pe teren și după precularea datelor în atelierul de lucru ( workshop ), le vom publica sub formă tipărită. După criticii metodei ABCD, un punct slab al metodei este că ea poate fi folosită în domenii dezvoltate din punct de vedere economic, iar comunitățile din spațiile înapoiate și mai sărace, nu pot construi în acest mod. Pentru ei și pe mai departe este importantă ajutorul venit de sus, trasnfuzia de sânge și euro. Alții totodată exprimă faptul, că și în spațiile sărace este importantă explorarea și folosirea resurselor proprii. Iar cele mai importante resurse se află în ei, în oameni. După cum a enunțat Széchenyi István în lucrarea sa Eszmetőredékek ( Fragmente de idei ) : ” Aurul gata din Peru chiar dacă te înveselește pentru un moment Desigur distruge națiuni În timp de numai acel aur emană binecuvântare și Stisfacție trainică pentru popoare, care este rodul muncii Și al sârguinței ”. Așa a perceput și prietenul dezvoltator de sate din India a lui Jaap Huurman, când a refuzat mașina de teren oferit de prietenul său olandez, ca ajutor din exterior spunând : ” Ar domina numai discordia între sate – toată lumea ar invidia pe cel ce l-ar folosi... De altfel noi suntem mândrii, că nu avem nevoie de ajutor !”

Dezvoltare comunitară

Să ne cuprindă și pe noi asemenea mândrie, să fim mândri la ceace am realizat singuri și între timp să devenim o comunitate satisfăcută. Pot fi de folos de Sper că și proiectul nostru va avea cel puțin atâta succes , ca proiectele inițate de prietenul nostru Jaap, în Africa de Sud , sau Costa Rica. Recomand această publicație tuturor organizațiilor civile autohtone. Poate veți găsi în el pagini care pot fi de folos în misiunea dificilă pentru ei dar și nobilă.

5.Literatura folosită și propusă, pagini pe internet.

Dezvoltare comunitară

4. Anexă 1. Formular pentru scenariul unui interviu extins al comunității. DENUMIREA ORGANIZAȚIEI:.......................................................................... NUMELE SUBIECTULUI INTERVIEVAT :....................................................... ÎNCADRAREA SUBIECTULUI INTERVIEVAT :.............................................. CONTACT SUBIECT : ......................................................................................... PERSOANA CARE ÎNTREABĂ : ........................................................................ Ca reprezentant al [DENUMIREA ORGANIZAȚIEI ] particip la proiectul de dezvoltare al [DENUMIREA COMUNITĂȚII ] prin colaborare cu [PARTENERUL CONCURENT] [DENUMIREA ORGANIZAȚIEI] este o organizație comunitară care are printre altele are scopul de a îmbunătăți calitateta vieții și a dezvolta comunitatea [DENUMIREA COMUNITĂȚII]. Am cunoscut organizația Dvs. prin locatarii/conducătorii altor comunități. Am dori să Vă punem niște întrebări în legătură cu activitatea organizației Dvs, privind influența asupra bunăstării comunitare. Întrebările au caracter general și aveți posibilitatea să omiteți oricare dintre ele, în caz că nu doriți să răspundeți la întrebare. 1. DEZVOLTAREA ORGANIZAȚIEI ȘI REZULTATELE MAI IMPORTANTE În primul rând aș vrea să Vă întreb privind înființarea muncii Dvs, și rezultatele mai importante. 1. Cine a inițiat înființarea organizației ? 2. Când a luat ființă grupul Dvs. Și în cescop ? 2a. ( În caz că nu sa menționat la întrebarea 2. Se va întreba 0=NU : 1=DA Pentru înființare ați primit ajutor d la alte organizații ? 2=POATE 4=NU RĂSPUNDE

3. Până acum care sunt cele două rezultate semnificative pe care le ați menționa din viața grupului Dvs. 4. Ați ajutat până acum la înființarea unei alte comunități ? (a) Dacă da, la care / cărora / ?

Dezvoltare comunitară

0=NU 1=DA (se trece la 4.) 2=POATE 4=NU RĂSPUNDE

4a. Dacă da, la care / cărora / ?

1. INFORMAȚII GENERALE DSPRE MEMBRII În cele ce urmează am dori să Vă punem niște întrebări despre membrii și modul de organizare . 5. Actualmente câți membrii participă în comunitate ? 5a. Raportând la procentul 100% , cât la sută din locatari le-ai denumi membru 6. Ați putea defini caracterul personalității pe care l-ați putea include în comunitate ? ( personalitatea, ocupația, sfera de interes, etc ) Acum voi enumera mai multe caracteristici referitoare la membrii organizației. Ați putea defini la cât la sută din membrii comunității se potrivesc următoarele criterii ? Rog a estima cât mai exact ! 7. Din punct de vedere al vârstei cât la sută este :

8. Raportul de sexe între membrii 9. Procentajul în funcție de calificarea școlară

10. În funcție de locuință cât la sută din membrii

Sub vărsta de 21ani Între 20-40 an Peste 40 ani Peste 60 ani Femei Bărbați Bacalaureat gimnazial Diplomă universitară Școală profesională/muncitor calificat Dispune de locuință proprie Este chiriaș Locuință flotant

Dezvoltare comunitară

11.Ați dori să specificați alte particularități pe care le considerați că merită a fi menționate despre membrii

III. STRUCTURA MEMBRILOR Voi pune niște întrebări privind structura organizatorică a comunității. 12.Cât de des țineți ședințele în comunitate ? 13 Unde se țin decuțiile ? 14. Există diferite funcții în cadru lcomunității ? 0=NU 1=DA (sare la 14a & 14b ) 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 14a. Ce funcții există ? 14b. Dvs. Sunteți conducătorul/președinteleactual? (Dacă nu, aș putea cere numărul de telefon al președintelui pentru viitoerele contacte ?) 15. Gruparea dispune buget ? 0=NU 1=DA (sare la 15a & 15b ) 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 15a.Cum e alcătuit bugetul anual ? 15b. De unde provine venitul ? 16. Aveți angajați cu plată în comunitate ? 0=NU 1=DA (sare la 16a ) 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 16a.Câte persoane ? IV. ACTIVITĂȚI ALE ORGANIZAȚIEI La acest punct aș dori să Vă întreb despre activitatea actuală a comunității. 17. Care sunt actualmente cele mai importante activități ale comunității ? ( Vă rog exemple concrete ! Se va cere intervievatului să vorbească deatilat despre

Dezvoltare comunitară

aceste activități ! De fiecare dată se va întreba dacă are ceva de adăugat ! Întrebările vor fi urmate de o pauză. 18. Acum mă voi referi la întrebarea Descrierea precedentă și m-ar interesa ca dintre activității activitățile amintite, care pot fi folositoare într-un cerc mai larg, dincolo de comunitatea Dvs. ( Aici cel care întreabă va trebui să înșire răspunsurile date la întrebarea nr.17.)

Folosul comunității

În ce fel

COLABORAREA CU ALTE ORGANIZAȚII Cu ajutorul întrebărilor de mai jos aș dori să aflu mai multe despre legăturile interioare și exterioare din cadrul comunității și despre colaborarea cu alte grupări. 19. Comunitatea Dvs. Este comunitatea locală a unei 0=NU organizații guvernamentale sau naționale ? 1=DA (sare la 19a ) 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 19a. La care organizații ? 20. Grupul Dvs. Este membru a unei organizații mai largi ( de 0=NU exemplu unei alianțe ? 1=DA (sare la 20a. &20b. ) 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 20a.Cărei alianțe 20b.Cu ce fel de probleme teme se ocupă comunitatea ? 21. Până acum s-a ocupat gruparea cu o problemă comunitară 0=NU ? 1=DA (sare la 21a ) 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 21a. Cu ce fel de probleme ? 22.Actualmente colaborați cu o altă comunitate sau cerc din 0=NU îmrejurimea Dvs. ? 1=DA (sare la 22a, 22b, 22c) 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 22a. Cu ce fel de organizații ? 22b. În ce fel de temă ? 22c. La ce rezultat Vă așteptați în urma colaborării ?

23. Mai devreme ați colaborat cu alt cerc din îmrejurime ?

23a. Cu ce fel de organizații ? 23b. În ce fel de temă ? 232c. La ce rezultat Vă așteptați în urma colaborării ? 24. În viitor gruparea Dvs. preconizează o anumită colaborare care ar contribui le dezvoltarea comunității ?

24a. Ce fel de activitate? 25. Actualmente colaborați sau ați colaborat cu organizația de mai jos ? a. [ORGANIZAȚIA NR. 1 ]

Dacă da, în ce fel de temă ? b. [ORGANIZAȚIA NR. 2 ]

Dezvoltare comunitară

0=NU 1=DA (sare la 23a, 23b, 23c) 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

0=NU 1=DA (sare la 24a ) 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

Dacă da, în ce fel de temă ? VI. ROLUL PE CARE ÎL AVEȚI ÎN ECONOMIA LOCALĂ Întrebările ce urmează se referă la rolul pe care –l are comunitatea în economia locală. 26. Comunitatea a avut parte de venituri 0=NU din vânzări sau din prestări de serviciu ? 1=DA ( sare la 26a. ) 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 26a. În ce fel ? 27. Mai devreme gruparea a luat anumite măsuri pentru 0=NU sprijinirea afacerii membrilor ? 1=DA ( sare la 27a. ) 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 27a. În ce fel ? 28. A luat parte comunitatea în anumite activități de sprijinirea 0=NU mediului de afaceri locale ? 1=DA ( sare la 28a. ) 2=POATE

Dezvoltare comunitară

4=NU A RĂSPUNS 28a. În ce fel ? 29. A avut comunitatea până acum angajați ?

0=NU 1=DA ( sare la 29a. ) 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

29a. În ce fel ? 30. A luat parte până acum gruparea la anumite activități în scopul sprijinirii economiei locale ?

0=NU 1=DA ( sare la 30a. ) 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

30a. În ce fel ?

În cele ce urmează voi trata diferitele moduri de participare a organizațiilor în economia locală, în mod special cu privire la pornirea noilor afaceri, dezvoltarea spațiului comercial local, creșterea preocupării șomerilor, și activități în vederea formării sentimentului de afinitate în comunitate. 31. COMUNITATEA AR FI DE ACORD CU PORNIREA ȘI SPRIJINIREA NOILOR AFACERI PRIVIND : Tipul activității economice

(A) Afilierea la inițiative care ar dori să înființeze noi firme, și încadrarea acestora în spațiul local (B)Achiziții la o nouă firmă locală

Dacă nu a participat ar fi de acord să participe ?

Ar fi de acord să colaboreze cu alte comunități în cadrul unui asemena proiect ?

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

A efectuat comunitatea aemenea acțiuni ?

Dacă da în mod concret ce fel de acțiuni ?

Dezvoltare comunitară

37 (C) A investi întro nouă afacere locală

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS (D) A participa la 0=NU alte proiecte 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

32. COMUNITATEA AR FI DE ACORD CU SPRIJINIREA ȘI CONSOLIDAREA ÎNTREPRINDERILOR EXISTENTE : Tipul activității economice

(A)Afilierea la inițiative comunitare care intenționează popularizarea noilor úntreprinderi locale ? (B)Afilierea la inițiativa care se îndreaptă spre dezvoltarea mediului general de afaceri (vitrine, înfrumusețarea imaginii, paznici de sigranță, parcări ) ? (C) Investiții în extinderea unei intreprinderi comerciale existente ?

A efectuat comunitatea aemenea acțiuni ?

Dacă da în Dacă nu a mod concret ce participat ar fi fel de acțiuni ? de acord să participe ?

Ar fi de acord să colaboreze cu alte comunități în cadrul unui asemena proiect ?

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS (D)Afilierea la 0=NU inițiativa comunitară 1=DA care dorește 2=POATE nființarea băncilor, în vederea creditării 4=NU A către întreprinderile RĂSPUNS

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

locale ?

Dezvoltare comunitară

38 (E) Afiliera la inițiativa comunitară care este destinată pentru protejarea întreprinderilor locale la influențe negative externe ? (F) Participarea la alte proiecte

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

33. ÎN CADRUL SEMINARIILOR ȘI PENTRU CREAREA LOCURILOR DE MUNCĂ PENTRU POPULAȚIA LOCALĂ COMUNITATEA DVS. AR FI DE ACORD CU URMĂTOARELE : Tipul activității economice

A efectuat comunitatea aemenea acțiuni ?

(A)Afilierea la inițiativa comunitară care intenționează organizarea seminariilor ? (B) Ați participa sau ați informa membrii privind seminariile existente în împrejurime ? (C) Ați participa la întocmirea unui inventar de cunoștințe profesionale din cadrul membrilor și populația locală ? (D) Ați ajuta la eforturile de plasare a forței de muncă locală ?

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU

(E)Ați media direct membrii și locatarii locali

Dacă da în Dacă nu a mod concret ce participat ar fi fel de acțiuni ? de acord să participe ?

Ar fi de acord să colaboreze cu alte comunități în cadrul unui asemena proiect ?

Dezvoltare comunitară

39 direct la locuri de muncă disponibile ?

2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

(F) A informa membrii privind locuri de muncă din îmrejurimi ?

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS (G) A informa 0=NU populația locală 1=DA privind 2=POATE posibilitățile de 4=NU A muncă ? RĂSPUNS (H) Ați stimula 0=NU membrii ca să 1=DA ajute tinerii locali 2=POATE să găsească loc 4=NU A de muncă ? RĂSPUNS

(I)Ați stimula membrii cu ocupați,e ca să contacteze locatarii șomeri în vederea informării privind posibile locuri de muncă ? (J) A stimula membrii ocupați în îndrumarea noilor angajați și a șomerilor ? (K) Participarea la alte proiecte ?

VII. DESPRE SPRIJINIREA DEZVOLTĂRILOR DI ÎMREJURIMI

Acum aș dori să Vă întreb privind disponibilitatea de a participa și privind intenția de sprijinire într-o asociație de dezvoltare pe bază de vecinătate.

Dezvoltare comunitară

34. Ar fi de acord membrii organizației Dvs. să sprijine o asociație de dezvoltare economică de vecinătate, în vedera dezvoltării muncii și a întreprinderilor locale? 0=NU 1=DA 2=POATE 4= NU A RĂSPUNS Dacă da sau poate, se trece mai departe la întrebările (a), (b) și (c) a. Membrii organizației Dvs. ar participa în biroul de decizie an organizației de mai sus? 0=NU 1=DA 2=POATE 4= NU A RĂSPUNS b. Oare membrii ar investi bani în fundație ? 0=NU 1=DA 2=POATE 4= NU A RĂSPUNS c. Oare membrii ar putea găsi susținători pentru majorarea sumei de bani a fundației ? 0=NU 1=DA 2=POATE 4= NU A RĂSPUNS 35. Dacă înreprinderile din îmrejurimi ar înființa o organizație de dezvoltare economică, atunci membrii organizației Dvs. ar fi de acord să-l sprijine ? 0=NU 1=DA 2=POATE 4= NU A RĂSPUNS

VIII. LUCRĂRI DE PROIECTE ÎN SPAȚIUL LOCAL În cele ce urmează vom vorbi despre metodele princare oamenii locali se pot ajuta reciproc. Aș aminti diferite proiecte de formare a comunității și am să întreb dacă comunitatea ar participa la acestea. 36. ÎN CELE CE URMEAZĂ VA FI VORBA DESPRE PROIECTELE DIN ÎMPREJURIMI, ȘI VĂ ROG A SPUNE DACĂ ACTUALMENTE GRUPUL PARTICIPĂ LA PROIECTE DE ACEST TIP SAU DACĂ AR FI DE ACORD SĂ PARTICIPE LA ELE ? Tipul proiectului aferent îmrejurimii

A efectuat comunitatea asemenea acțiuni ?

(A) Înfrumusețarea împrejurimii

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE

(B)Colaborarea cu tinerii

Dacă da în mod Dacă nu a concret ce fel de participat ar fi acțiuni ? de acord să participe ?

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE

Ar fi de acord să colaboreze cu alte comunități în cadrul unui asemena proiect ?

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE

Dezvoltare comunitară

4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS (H) Învățământ 0=NU pentru tineretul 1=DA local 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS (I) Sprijin pentru 0=NU vârstnici locali 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS (J)Ameliorarea 0=NU sănătății în 1=DA îmrejurimi 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

(D) Munci efectuate cu handicapați fizic

(E) Colaborare cu cei care primesc ajutor social (D) Colaborare cu foști condamnațái

(G) Sprijin și întărirea familiei

IV. PROVOCĂRI LA LOCUL DE MUNCĂ

Dezvoltare comunitară

37. ACUM VĂ VOI PNE NIȘTE ÎNTREBĂRI CARE ACTUALMENTE POT AVEA INFLUENȚE ASUPRA ÎMPREJURIMILOR. VĂ ROG A VĂ EXPRIMA DACĂ ACTUALMENTE COMUNITATEA SE OCUPĂ CU ACESTE PROBLEME, RESPECTIV DACĂ AR FI DE ACORD SĂ PATICIPE LA ELE ? Dacă nu a participat ar fi de acord să participe ?

Ar fi de acord să colaboreze cu alte comunități în cadrul unui asemena proiect ?

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS (D) Viol încadrul 0=NU familiei 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS (E) Clanuri 0=NU formați din tineri 1=DA interlopi 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS (F)Criminalitate 0=NU locală 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS (G) Analfabetism 0=NU

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU

Tipul provocărilor la locul de mncă

A efectuat comunitatea asemenea acțiuni ?

(A) Graviditatea în tinerețe

(B) Abuz fizic asupra copiilor

În teritoriu

Dacă da în mod concret ce fel de acțiuni ?

Dezvoltare comunitară

1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

X. INTERESE ÎN PROIECTE TERITORIALE Acum aș dori să Vă întreb privind participarea comunității în efortul general de îmbunătățirea traiului. 38.Oare echipa ar fi de acord să se alăture la alte comunități le elaborarea unui proiect de dezvoltare de zece ani spre binele împrjurimii. 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS Dacă da sau poate, atunci următoarea întrebare : (a) Ce contribuție specială ar putea oferi comunitatea pentru proiect? XI. RELAȚIA CU INSTITUȚIILE LOCALE În sfârșit aș dori să Vă întreb privind relațiile cu instituțiilr locale, inclusiv guvernamentale ( sau de autoguvernare ) 39.A CONLUCRAT CÂNDVA COMUNITATEA CU CAREVA DIN INSTITUȚIILE LOCALE ?

Tipul instituției locale (A) Parcuri industriale locale

(B) Școli locale

(D) Instituția locală de prestări sociale

(E)Spitalul Local

A conlucrat ?

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

Dacă da în ce fel ?

Dezvoltare comunitară

(F)Poliția locală

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS (G)Organizații de cartier 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS (H) Organizații de dezvoltare 0=NU economocă de cartier 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS (I) Camere de comerț locale 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS (J) Comunități locale religioase 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS (K) Bănci locale 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 40.MICUL CERC A COLABORAT CU CAREVA DINTRE URMĂTOARELE : Tipul biroului/oficiului ales (A)Superior local

(B) Deputați parlamentari

A conlucrat ?

Dacă da în ce fel ?

0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS

41.Comunitatea de lucru a participat cândva la numărătoarea voturilor ?

41. (a) Dacă da , în ce mod ? 42.Comunitatea de lucru a sprijinit cândva candidat deputat ?

0=NU 1=DA → Întrebarea 41(a.) 2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 0=NU 1=DA → Întrebarea 42(a.)

Dezvoltare comunitară

2=POATE 4=NU A RĂSPUNS 42.(a) Dacă da în ce mod ?

MULȚUMIM PENTRU TIMPUL ACORDAT !

2.Studii de caz 1. Gamblesby , Village Hall Cumbria ( Anglia ) Acest exemplu evidențiează faptul cum o clădire importantă din proprietatea comunității cât de importantă poate fi pentru reabilitarea solidarității decadente a unei comunități. În ultimul deceniu populația satului Gamblesby a scăzut sub 200, iar cei rămași au putut fi martorii oculari al decăderii în continuare a comunității. Epidemia bolii bucale și a unghiilor din anul 2001 a fost ultima picătură în pahar, care a distrus și ultimele posibilități economice ale comunității. În acest moment s-a înființat un comitet energic și determinat, care au afirmat referitor la reînnoirea casei satului, că aceasta poate fi un țel foarte important, care poate acționa cu o forță simbolică, iar comunitatea poate porni în direcție ascendentă pe pantă. Clădirea a fost construită încă în secolul al 19-elea din donația unui fermier local. Bazat pe aceasta în sat a pornit acțiune cu succes, ca dreptul de proprietate să fie trecută de la autoguvernare, la orgnizația civilă în curs de înființare. Organizația a luat în considerare toate oportunitățile de a crea fonduri pentru reînnoirea casei satutlui, respectiv redarea funcției originale.

Dezvoltare comunitară

Eforturile sau dovedit a fi de succes, deoarece Gamlesby deja dispunea de un spațiu central atrăgător, unde se pot organiza în mod continuu și în siguranță evenimentele locale, unde se pot întâlni locuitorii locali, și care poate fi prezentată și străinilor. Grupul care organizează reînnoirea, încă de atunci inspectează în mod continuu starea tehnică a clădirii, astfel ca în viitor să numai ajungă în stare nefolosibilă. Cu ajutorul proiectului locuitorii locali pot fi mândrii pe comunitatea lor, și totodată amplasamentul oferă posibilități – chiar și economice – care crează perspective chiar și pentru un viitor mai îndepărtat. Pe parcursul reînnoirii sau extins și deprinderile și capacitățile locatarilor locali, ca de exemplu cu bazele managementului de proiect, sau cu competența muncii colective. Cu câțiva ani mai târziu proiecul a fost dezvoltat, respectiv dint-un proiect de dezvoltare rurală, au întrodus încălzirea geotermală, astfel fiind reduse substanțial cheltuielile de întreținere. Informații suplimentare ( în limba engleză ) www.cumbriaaction.org.uk/LinkClick.aspx? www.youtube.com/watch?v=IiUPJNpY3wc https://vimeo.com/69546706

Grădina comunitară Smochin Newcastle, New-South-Wales ( Australia ) Proiectul de comunitate a fost inițiat pentru oameni cu capacități de muncă schimbate, dar au putut fi integrați și alți oameni, ca de exemplu pensionari, cercetași , cei de la grădinițe, și alți locatari locali. Actualmente din orașul cu 6500 locuitori 85 oameni ( între vârsta de 2 și 80 ani ) se ocupă de grădinărit în fiecare săprămână. În grădină sunt crescuți plante medicinale, flori, dar se efectuează și compostări. În flacoane uzate din plastic sunt germinate semințele, iar apele pluviale colectate de pe acoperiș sunt folosite la irigații. Proiectul a început în anul 1997 , când autoguvernarea locală a închiriat pământul unei organizații civile, care au curățat terenul și au început elaborara programului prin alocarea a 3 ore de lucru pe săptămână. În 1997 a început organizarea primei grup de grădinari, dar a trebuit așteptat un an și jumătate ( până în august 1998 ) până la inaugurarea oficială a

Dezvoltare comunitară

grădinii comunitare. Încă în anul acesta inițativa a câștigat Premiul de comunitate a Băncii Naționale a Australiei, și a dobândit și alte titluri onorabile. Informații suplimentare ( în limba engleză ) Fig Tree Community Garden PO Box 92 Islington NSW 2296 p : 0411 450 102 figtreegarden@gmail.com www.figtree.org.au www.twitter.com/figtreegarden