Oros confundå ARCPA cu Asocia¡ia Båncilor

câteva precizåri ¿i considera¡ii personale.

În primul rând, spune Iosif, Minis terul Agriculturii nu a invitat niciodatå AIPROM la consultåri pe subiectul proiectului de oug.

Dacå reprezentan¡ii traderilor au avut prilejul så-¿i sus¡inå punctele de vedere atât în discu¡ii bilaterale, cât ¿i în cadrul ¿edin¡ei OIPA cereale, cei ai fur nizorilor au fost ignora¡i. De¿i este limpede cå ordonan¡a ar provoca implica¡ii negative pentru afacerile producåtorilor ¿i distribuitorilor de inputuri.

“¥n schimb, spune Vasile Iosif, am pri mit råspunsuri de la douå case de a vocaturå, a¿teptåm ¿i de la altele. Con form acestora, în ordonan¡å nu este de loc clar cât timp ar dura påsuirea de la pla tå acordatå fermierilor. Se intrå în normal dupå încheierea stårii de cala mitate? Ce se întâmplå cu datoriile cåtre partenerii de afaceri? Fiindcå nu e vorba de o anulare a datoriilor, ci de o amânare a acestora, probabil fårå pe nalitå¡i.”

“Eu consider cå ¿i noi, furnizorii de inputuri, suntem la fel de importan¡i pentru agriculturå ca ¿i fermierii. Fårå inputuri, fermierii nu pot produce nimic. Noi finan¡åm agricultura româ neas cå când vine vorba de pesticide ¿i se min¡e, nu Guvernul României!

Produse în valoare de peste 500 de milioane de euro sunt livrate anual de companiile de pesticide, cu plata la 240-270 de zile. Dacå fermierii ar fi obliga¡i så plåteascå pe loc sau la 60 de zile, ar fi un dezastru, fiindcå mul¡i nu ar avea de unde!

Såmân¡a este în aceea¿i situa¡ie: se livreazå în ianuarie ¿i banii se înca seazå în ultimul trimestru al anului.”

Iosif nu este singurul din pia¡å care considerå cå guvernan¡ii riscå stabilitatea agriculturii pe termen lung, pentru un interes electoral de moment.

“Avoca¡ii care au studiat prima formå a ordonan¡ei ne-au spus cå distribuitorii ar fi fost afecta¡i doar dacå lucrau în contrapartidå (inputuri pentru produse agricole).

Ceilal¡i distribuitori ar fi fost în continuare proteja¡i de prevederile Codului Civil ¿i ale altor legi.

Înså noua formå a legii ne afecteazå direct pe to¡i. Guvernul încearcå så joa ce un joc destul de periculos. Dar gre ¿e¿te dacå î¿i imagineazå cå am ab sor bi asemenea pierderi fårå consecin¡e. Pierderile nu ni le acoperå Dumnezeu. Iar multina¡ionalele care aduc inputurile în ¡arå, în cazul pesticidelor, sau le produc aici, în cazul semin¡elor, dacå vor înregistra pierderi ¿i riscuri sporite de neîncasare, vor deconecta România de la inputuri.

Guvernul se în¿alå amarnic dacå î¿i imagineazå cå este normal ca fermierul så î¿i respecte obliga¡iile contractuale doar când înregistreazå profit!”.

În cazul în care guvernan¡ii ar insista cu adoptarea ordonan¡ei în forma propuså, Iosif crede cå anul viitor ar urma så disparå creditul furnizor. Fermierii nu vor mai gåsi pesticide ¿i semin¡e, decât cu banii jos!

Vasile Iosif le sugereazå guver nan¡ilor så creeze un fond na¡ional de asigurare pentru calamitate tip secetå, gestionat public, întrucât societå¡ile de asigurare nu ar putea fi convinse så participe.

“Fermierii så fie obliga¡i så cotizeze la acest fond cu o sumå fixå pe hectar. ªi din acel fond så fie despågubi¡i fermierii care pierd cultura din cauze naturale obiective”.

O altå sugestie este ca exclusiv fermierii care nu au posibilitatea de a iriga så fie despågubi¡i pentru secetå.

pagini de

Robert VERESS Oros confund\ ARCPA cu Asocia]ia B\ncilor

Întrebat, în ultima conferin¡å de “Între fermieri ¿i traderi sunt ni¿te problemå. Con sideråm cå am fåcut ce preså sus¡inutå, cum va råspunde so - contracte în care Ministerul Agriculturii aveam de fåcut”. licitårilor asocia¡iei traderilor, ministrul nu are cum så intervinå! Noi putem fi Dar, dincolo de confuzia între pro Adrian Oros a fåcut o confuzie în tre pro - doar un moderator, un mediator. Am bleme, de în¡eles dupå o conferin¡å de blema ordonan¡ei pentru calamitate ¿i încercat så facem acest lucru de trei- preså, meritå re¡inut finalul råspunsului cea pentru amânarea ratelor fermierilor patru ori. Am fost ¿i la Ministerul de Fi- dat de ministrul Adrian Oros. la bånci. “Este un subiect care ne pre- nan¡e de trei patru ori, ca så nu “Ministerul se pozi¡ioneazå ca un ocupå. Am fåcut trei sau patru întâlniri på¡eascå fermierii ca în al¡i ani, când mediator. Nu putem så intervenim în aici. ªi cu båncile, cu ARB, cu fermierii, nu doar cå nu au primit despågubiri, contractul dintre fermier ¿i trader. Am cu asiguratorii. Din punctul de vedere al dar cei de la ANAF, când au verificat pus proiectul în dezbatere publicå. MADR, am folosit pârghiile pe care le situa¡iile contabile, i-au a mendat pe Dacå dezbaterile sunt mai aprinse - ¿i, de¡inem legat de acest subiect, care are fermieri pentru cå nu ¿i-au înregistrat întotdeauna, pe subiecte delicate, dezlegåturå cu agricultura, dar nu are re- recoltele. Recolte care nu existau, din baterile sunt mai aprinse - este tot ce a zolvarea la Ministerul Agriculturii”. cauza secetei. Am gåsit o modalitate putut face mi nisterul, prin pârghiile le -

Continuându-¿i råspunsul, Adrian de lucru, cu cei de la ANAF, în a¿a fel gale ¿i administrative pe care le are la Oros a ajuns ¿i la rela¡ia fermierilor cu încât, anul viitor, când vor verifica si - dispozi¡ie. Ministerul nu poate intertraderii. ªi la ANAF. tua¡iile contabile, så nu repete aceea¿i veni într-un contract între douå pår¡i”.