ASOCIA}II PROFESIONALE câteva precizåri ¿i considera¡ii personale. În primul rând, spune Iosif, Ministerul Agriculturii nu a invitat niciodatå AIPROM la consultåri pe subiectul proiectului de oug. Dacå reprezentan¡ii traderilor au avut prilejul så-¿i sus¡inå punctele de vedere atât în discu¡ii bilaterale, cât ¿i în cadrul ¿edin¡ei OIPA cereale, cei ai furnizorilor au fost ignora¡i. De¿i este limpede cå ordonan¡a ar provoca implica¡ii negative pentru afacerile producåtorilor ¿i distribuitorilor de inputuri. “¥n schimb, spune Vasile Iosif, am primit råspunsuri de la douå case de avocaturå, a¿teptåm ¿i de la altele. Conform acestora, în ordonan¡å nu este deloc clar cât timp ar dura påsuirea de la platå acordatå fermierilor. Se intrå în normal dupå încheierea stårii de calamitate? Ce se întâmplå cu datoriile cåtre partenerii de afaceri? Fiindcå nu e vorba de o anulare a datoriilor, ci de o amânare a acestora, probabil fårå penalitå¡i.” “Eu consider cå ¿i noi, furnizorii de inputuri, suntem la fel de importan¡i pentru agriculturå ca ¿i fermierii. Fårå inputuri, fermierii nu pot produce nimic. Noi finan¡åm agricultura româneas-
cå când vine vorba de pesticide ¿i semin¡e, nu Guvernul României! Produse în valoare de peste 500 de milioane de euro sunt livrate anual de companiile de pesticide, cu plata la 240-270 de zile. Dacå fermierii ar fi obliga¡i så plåteascå pe loc sau la 60 de zile, ar fi un dezastru, fiindcå mul¡i nu ar avea de unde! Såmân¡a este în aceea¿i situa¡ie: se livreazå în ianuarie ¿i banii se încaseazå în ultimul trimestru al anului.” Iosif nu este singurul din pia¡å care considerå cå guvernan¡ii riscå stabilitatea agriculturii pe termen lung, pentru un interes electoral de moment. “Avoca¡ii care au studiat prima formå a ordonan¡ei ne-au spus cå distribuitorii ar fi fost afecta¡i doar dacå lucrau în contrapartidå (inputuri pentru produse agricole). Ceilal¡i distribuitori ar fi fost în continuare proteja¡i de prevederile Codului Civil ¿i ale altor legi. Înså noua formå a legii ne afecteazå direct pe to¡i. Guvernul încearcå så joace un joc destul de periculos. Dar gre¿e¿te dacå î¿i imagineazå cå am absorbi asemenea pierderi fårå consecin¡e. Pierderile nu ni le acoperå Dumnezeu. Iar multina¡ionalele care aduc inputurile în ¡arå, în cazul pesticidelor, sau le pro-
duc aici, în cazul semin¡elor, dacå vor înregistra pierderi ¿i riscuri sporite de neîncasare, vor deconecta România de la inputuri. Guvernul se în¿alå amarnic dacå î¿i imagineazå cå este normal ca fermierul så î¿i respecte obliga¡iile contractuale doar când înregistreazå profit!”. În cazul în care guvernan¡ii ar insista cu adoptarea ordonan¡ei în forma propuså, Iosif crede cå anul viitor ar urma så disparå creditul furnizor. Fermierii nu vor mai gåsi pesticide ¿i semin¡e, decât cu banii jos! Vasile Iosif le sugereazå guver nan¡ilor så creeze un fond na¡ional de asigurare pentru calamitate tip secetå, gestionat public, întrucât societå¡ile de asigurare nu ar putea fi convinse så participe. “Fermierii så fie obliga¡i så cotizeze la acest fond cu o sumå fixå pe hectar. ªi din acel fond så fie despågubi¡i fermierii care pierd cultura din cauze naturale obiective”. O altå sugestie este ca exclusiv fermierii care nu au posibilitatea de a iriga så fie despågubi¡i pentru secetå.
pagini de Robert VERESS
Oros confund\ ARCPA cu Asocia]ia B\ncilor Întrebat, în ultima conferin¡å de preså sus¡inutå, cum va råspunde solicitårilor asocia¡iei traderilor, ministrul Adrian Oros a fåcut o confuzie între problema ordonan¡ei pentru calamitate ¿i cea pentru amânarea ratelor fermierilor la bånci. “Este un subiect care ne preocupå. Am fåcut trei sau patru întâlniri aici. ªi cu båncile, cu ARB, cu fermierii, cu asiguratorii. Din punctul de vedere al MADR, am folosit pârghiile pe care le de¡inem legat de acest subiect, care are legåturå cu agricultura, dar nu are rezolvarea la Ministerul Agriculturii”. Continuându-¿i råspunsul, Adrian Oros a ajuns ¿i la rela¡ia fermierilor cu traderii. ªi la ANAF. Profitul Agricol 42/2020
“Între fermieri ¿i traderi sunt ni¿te contracte în care Ministerul Agriculturii nu are cum så intervinå! Noi putem fi doar un moderator, un mediator. Am încercat så facem acest lucru de treipatru ori. Am fost ¿i la Ministerul de Finan¡e de trei patru ori, ca så nu på¡eascå fermierii ca în al¡i ani, când nu doar cå nu au primit despågubiri, dar cei de la ANAF, când au verificat situa¡iile contabile, i-au amendat pe fermieri pentru cå nu ¿i-au înregistrat recoltele. Recolte care nu existau, din cauza secetei. Am gåsit o modalitate de lucru, cu cei de la ANAF, în a¿a fel încât, anul viitor, când vor verifica situa¡iile contabile, så nu repete aceea¿i
problemå. Consideråm cå am fåcut ce aveam de fåcut”. Dar, dincolo de confuzia între probleme, de în¡eles dupå o conferin¡å de preså, meritå re¡inut finalul råspunsului dat de ministrul Adrian Oros. “Ministerul se pozi¡ioneazå ca un mediator. Nu putem så intervenim în contractul dintre fermier ¿i trader. Am pus proiectul în dezbatere publicå. Dacå dezbaterile sunt mai aprinse - ¿i, întotdeauna, pe subiecte delicate, dezbaterile sunt mai aprinse - este tot ce a putut face ministerul, prin pârghiile legale ¿i administrative pe care le are la dispozi¡ie. Ministerul nu poate interveni într-un contract între douå pår¡i”. 17
