Profitul Agricol nr. 48_ 2024_v2

La Anul [i La Mul]i Ani!

Intr\m cam cu st=ngul ;n 2025. Seceta nu vrea s\ ne sl\beasc\. Mai r\u, nici restul economiei nu are mai mult suflu. Cine s\ ;i mai sprijine [i pe agricultorii care abia mai duc crucea grea a afacerii, dup\ at=]ia ani de secet\? D\-le Doamne s\n\tate [i ploi la vreme, c\ci speran]a le este ;n Tine, ;n cine s\ le mai fie?

S\ nu ;l ocolim cu ur\rile nici pe ministru. Chiar a f\cut ceva-ceva din pu]inul pe care i l-au pus la dispozi]ie liberalii de la Finan]e. C\ci, acum s\ o zicem franc, ce strategie a supravie]uirii s\ fac\ f\r\ bani? Iar necazul este c\ o strategie, oric=t de bun\ sau de proast\ ar fi, produce efecte abia peste c=]iva ani, iar nu m=ine, cum am avea noi at=ta nevoie.

Deja ne este limpede, ba chiar [i guvernan]ilor (care altfel au ;n fi[a postului obliga]ia la optimism), c\ 2025 va fi un an dificil. C\ prin buzunarul Finan]elor noastre bate v=ntul, nu e prima dat\. Mai r\u e c\ a ;nceput s\ bat\ [i prin ale Finan]elor din Vest.

Doamne Fere[te de un tsunami financiar prin Europa. Iar anul care vine este unul delicat, ;n care ;ncep discu]iile despre viitorul buget european, cel de dup\ 2027. {i mult\ lume se uit\ cu jind la bugetul PAC, din care ar t\ia o halc\.

S\ mai sper\m c\ alegerile de la anul vor fi cumva mai echilibrate dec=t cele de anul acesta, ar ;nsemna deja s\ cerem prea mult.

La Anul [i La Mul]i Ani!

Andrei OSTROVEANU

anul XXVII, nr. 48/2024

Redactor- ¿ef

Andrei Ostroveanu

0730 588 779

andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe

Arpad Dobre

Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596

Gheorghe Miron

Regiunea de Vest 0748 807 243

Viorel Patrichi

Cre¿terea animalelor 0730 588 782

Robert Veress

Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i

Daniel Botånoiu

Gabriel Cheroiu

Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro

Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Evenimentele s\pt\m=nii

Rusia suspend\ livr\rile de cereale ;n Siria 8

Nimic nou la ultimul consiliu Agrifish 8

Derog\rile pentru neonicotinoide se prelungesc [i în 2025 7

Pre]uri [i pie]e

Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii 14

China import\ mai pu]in porumb, pe baza unei produc]ii-record 16

Produc]ii reduse de porumb pe glob 17

683,4 milioane tone de semin]e oleaginoase 18

Produc]ie mic\ de grâu în Uniunea European\ 20

Prognoze sc\zute pentru grâu în aceast\ lun\ 21

Prognoze reduse pentru floarea-soarelui [i rapi]\ 22

Succesul IFN-ului Agrinvest este dat de cunoa[terea ;n profunzime a agriculturii 10

Fermierii blocheaz\ centrul Londrei 11

Un robot la st=n\ 11

Ajutorul de minimis va fi dublu 12

Trump negociaz\ un tratat de liber schimb cu Marea Britanie 12

de cereale ;n Egipt

Turcia elimin\ taxa vamal\ pe floarea-soarelui

Cre[terea animalelor

Importurile de lapte au crescut

Unit\]ile de procesare din România au colectat, în primele 10 luni ale anului, o cantitate de lapte de vac\ în cre[tere cu 3,7% fa]\ de aceea[i perioad\ din 2023, respectiv 1,06 milioane de tone, în timp ce importurile de lapte brut sau majorat cu 44,5%, pân\ la 129.258 tone, arat\ datele publicate, luni, de Institutul Na]ional de Statistic\.

Noi focare de PPA

S\pt\m=na trecut\ au fost descoperite trei noi focare de Pest\ Porcin\ African\. Unul a fost ;ntr-o gospod\rie din localitatea Hodod, jude]ul Satu Mare, iar dou\ focare au fost confirmate la Buz\u, ;n comunele Cozieni [i Tis\u. Potrivit speciali[tilor, cele dou\ focare din Buz\u au ap\rut din cauza porcilor mistre]i. :n toate situa]iile animalele au fost sacrificate [i au fost instituite zone de protec]ie.

Mul]i bani cheltui]i pe nimic

Comisia European\ a anun]at c\ va aloca 58 de milioane de euro pentru promovarea produselor agroalimentare europene ;n Europa. Al]i 63 de milioane vor fi aloca]i pentru publicitatea produselor alimentare UE ;n afata Uniunii. Comisia identific\ [i c=teva pie]e cu poten]ial de cre[tere> China, America. Bugetul este aproape triplu dec=t anul acesta. :n caz c\ nu [tia]i, produsele alimentare din UE sunt promovate sub un slogan unic, “Enjoy, it’s from Europe” (Bucura]i-v\, este din Europa). “Putem fi m=ndri de modul ;n care producem alimente ;n UE. Marca noastr\ trebuie s\ fie recunoscut\ [i ;n]eleas\ ;n ;ntreaga lume”, declara comisarul pentru Agricultur\, Christophe Hansen.

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

A fost adoptat\ Legea Arendei

Luni la amiaz\, pe 16 decembrie, dup\ încheierea [edin]ei Biroului Permanent al Camerei Deputa]ilor, liderii grupurilor PNL, USR [i AUR au anun]at c\ nu sus]in modificarea la minim 7 ani a duratei contractelor de arend\. Atunci, luni, proiectul de lege se afla la pozi]ia 21 pe Ordinea de zi a plenului Camerei Deputa]ilor. Soarta p\rea s\ îi fie pecetluit\.

“Am f\cut tot ce a ]inut de mine, am încercat s\-i conving pe to]i colegii deputa]i,” spunea nu f\r\ am\r\ciune Adrian Chesnoiu, pre[edintele Comisiei pentru Agricultur\ din Camera Deputa]ilor.

Mar]i, pe 17 decembrie, ceva s-a schimbat ;n strategia partidelor. De la tribuna Camerei Deputa]ilor, Adrian

Chesnoiu i-a cerut lui Simion s\-[i respecte promisiunea f\cut\ lui, f\cut\ fermierilor, c\ deputa]ii AUR vor vota Legea Arendei. :nainte de vot, Chesnoiu a mai f\cut un apel, la consensul alian]ei PSD-PNL-USR-UDMR.

Votul final a fost f\r\ drept de apel -204 voturi Pentru -39 voturi :mpotriv\ -14 Ab]ineri

Legea Arendei, era adoptat\ de Camera Deputa]ilor, for decizional ;n acest caz.

Dup\ vot, deputatul Chesnoiu a urcat din nou la tribun\ ca s\ mul]umeasc\ pentru ceea ce el consider\ un pilon fundamental al agriculturii rom=ne[ti.

SUA testeaz\ tot laptele la nivel na]ional

Un ordin al Departamentul de stat pentru Agricultur\ din SUA (USDA) le solicit\ tuturor companiilor care proceseaz\ lapte crud, a[a cum sunt produc\torii de lactate, s\ trimit\ autorit\]ilor mostre care vor fi testate pentru a preveni contaminarea cu virusul gripei aviare.

Ini]ial, m\sura se va aplica în statele California, Colorado, Michigan, Mississippi, Pennsylvania [i Oregon,

iar mostrele vor fi testate s\pt\mânal sau lunar.

Ordinul USDA îl completeaz\ pe cel emis în luna aprilie, care prevede testarea tuturor vacilor care produc lapte, dac\ acestea sunt transportate între state. Începând din martie, virusul H5N1 s-a extins rapid în fermele de lactate americane, fiind raportate peste 700 de focare de infec]ie, majoritatea în statul California.

Robert VERESS

Durata contractului va fi de minim 7 ani

Derog\rile pentru neonicotinoide se prelungesc [i în 2025

Cu o discre]ie dictat\ probabil de sensibilit\]ile alegerilor, pe 5 decembrie, ministrul Florin Barbu a aprobat autoriza]iile pentru folosirea insecticidelor eoticotinoide. Au fost permise 3 produse> Picus 600 FS, Nuprid AL 600 FS, Cruiser 350 FS pentru tratarea semin]elor de porumb [i floarea-soarelui, în perioada 20 ianuarie - 19 mai 2025.

Înactul normativ este men]ionat\ doar Alian]a pentru Agricultur\ [i Cooperare (AAC), derog\rile fiind acordate la solicitarea acestei confedera]ii. Îns\ AAC le mul]ume[te FAPPR [i CFRo pentru cooperare în dosarul neonicotinoidelor, semn clar c\ [i aceste organiza]ii au solicitat derog\rile. În autoriza]iile de urgen]\ se precizeaz\ c\ plantarea semin]elor de porumb [i floarea-soarelui tratate de prestatorii de servicii autoriza]i, cu cele trei produse pe baz\ de tiametoxam, respectiv imidacloprid, în campania de prim\var\ a anului 2025, se va face exclusiv în zonele [i pe suprafe]ele puternic afectate de atacul d\un\torilor de sol Tanymecus dilaticollis [i Agriotes spp. Adic\ acolo unde se dep\[e[te pragul economic de d\unare (PED), care este 5 adul]i/mp în cazul Tanymecus dilaticollis.

Documentul, care urmeaz\ s\ fie transmis Comisiei Europene, aminte[te

c\ MADR a finan]at proiectul “Realizarea unui sistem de monitorizare [i cuantificare a efectelor tratamentului semin]elor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin [i tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui [i rapi]\, asupra produc]iei agricole [i a popula]iilor de Apis melifera, în condi]iile agro-pedoclimatice specifice ]\rii noastre”.

AAC aminte[te c\, în colaborare cu INCDA Fundulea, ICDPP, MADR [i ANF, se fac eforturi pentru a se modifica Regulamentele Europene 783,784,785/2018, pentru “actualizarea reglement\rilor privind excep]iile în cazul tratamentului la s\mân]\, acolo unde pragul economic de d\unare este dep\[it de la natur\”.

La realizarea studiilor a participat un consor]iu format din 5 parteneri> ICDPP Bucure[ti (coordonator), SCDA Secuieni, SCDA Pite[ti, INCDA Fundulea, ICD Apicultura SA. În vederea monitoriz\rii nivelului de reziduuri de pesticide s-au recoltat probe biologice, respectiv, sol, plante în diferite fenofaze, albine, polen, fagure [i miere.

Ca urmare a monitoriz\rii reziduurilor de pesticide (538 de probe), cu referire la cele trei neonicotinoide, rezultatele demonstreaz\ faptul c\ în florile culturilor melifere nu s-au identificat reziduuri peste limita admis\. În schimb, au fost identificate reziduuri apar]inând altor clase de pesticide, fapt ce demonstreaz\ c\ neonicotinoidele au un profil ecologic superior insecticidelor de contact.

Robert VERESS

FAPPR aminte[te c\ “stu d iul ADER 2.1.6, de cercetare [tiin]ific\ în câmp, în care Forumul APPR s-a implicat necontenit, a furnizat argumente solide în favoarea m\surilor de autorizare temporar\ în regim de urgen]\ a tratamentului insecticid pentru prim\vara anului 2025”.

AAC roag\ fermierii “s\ dea dovad\ de responsabilitate [i s\ anun]e auto r it\]ile cu privire la situa]ia d\un\torilor din culturi. De asemenea, este important s\ se transmit\ c\tre ANF informa]ii privind suprafe]ele îns\mân]ate cu s\mân]\ tratat\, precum [i ]inerea unei eviden]e cu privire la num\rul de d\un\tori/plant\, pentru a putea aprecia pragul economic de d\unare”.

MADR a finan]at, prin planul sectorial ADER 2019-2022, proiectul “Cercet\ri privind impactul utiliz\rii insecticidelor neonicotinoide asupra plantelor [i produselor agricole ale culturilor de interes melifer, albinelor [i produselor stupului [i elaborarea de sisteme de combatere integrat\ a d\un\torilor de sol la culturile de interes melifer”, care a avut scopul de a identifica metode alternative de combatere a d\u n \torilor [i de a ela b ora un model de combatere integrat\. Din p\cate, s-a constatat c\ nicio alt\ modalitate de combatere nu are eficien]\ economic\, cele dou\ insecte neputând fi controlate atunci cândse dep\[e[te PED.

123 de cereri de intrare ;n insolven]\

Conform statisticilor Infinexa, companie specializatâ ;n restructurara [i finan]area firmelor aflate ;n dificultate, între 1 ianuarie [i 30 septembrie 2024 au fost formulate 123 de cereri de deschidere a procedurilor de insolven]\ împotriva companiilor din sectorul agricol. 66 dintre acestea au fost deja admise de instan]\ [i vizeaz\ societ\]i care cumuleaz\ active de peste 300 de milioane euro (193 milioane euro în active imobilizate [i 112 milioane în active circulante). Aproa pe jum\tate dintre companiile ale c\ror cereri au fost admise au intrat direct în faliment, adic\ nu mai aveau nicio [ans\ s\ se redreseze, 38 în procedura general\ a insolven]ei [i doar una în procedura concordatului preventiv.

3 miliarde de euro pentru tinerii fermieri europeni

S\pt\m=na trecut\, pe 12 decembrie, la Bruxelles a s-a ]inut o ;nt=lnire a comisarului pentru Agricultur\, Christophe Hansen, cu tinerii fermieri. Din Rom=nia a participat George C\]ean (fermier din Bra[ov, fost secretar de stat la Agricultur\). Au fost dou\ ore de discu]ii ;ntre comisar [i cei 20 de tineri invita]i. S-a discutat despre consolidarea lan]urilor scurte, diversificarea activit\]ilor fermierilor pentru mai mult\ siguran]\ a veniturilor, simplificare [i debirocratizare. Hansen a mai men]ionat o alocare de 3 miliarde de euro, prin Banca European\ de Investi]ii, pentru tinerii fermieri, [i venituri garantate pentru agricultori [i procesatori. “Dup\ mai bine de un deceniu ;n care comisarii pentru Agricultur\ au fost lideri cu o v=rst\ respectabil\, Uniunea a decis s\ ;ncredin]eze urm\torii 5 ani unui comisar t=n\r”, avea s\ povesteasc\ dup\ ;nt=lnire George C\]ean.

Rusia suspend\ livr\rile de cereale ;n Siria

Moscova a suspendat exporturile de cereale c\tre Siria, din cauza problemelor legate de plat\, transmite Reuters. Dou\ nave ruse[ti care transportau grâu c\tre Siria nu au mai ajuns la destina]ie. Una este ancorat\ în largul coastelor siriene, iar cealalt\ a fost redirec]ionat\ spre portul egiptean Alexandria.

“Cred c\ nimeni nu ar trebui s\ ri[te s\ furnizeze grâu Siriei în circumstan]ele actuale, întrucât risc\ s\ nu-[i î ncaseze banii”, spune una dintre aceste surse, care s-au exprimat toate cu condi]ia anonimatului [i au mai

men]ionat c\ guvernul interimar sirian [i Rusia se afl\ în contact pe acest subiect.

Un viceministru rus de Externe, Mihail Bogdanov, a anun]at joi c\ Rusia a intrat în contact cu reprezentan]ii HTS. El a f\cut referire la discu]ii cu ace[tia despre situa]ia celor dou\ baze militare ruse din Siria, baza aerian\ de la Hmeimim [i baza naval\ de la Tartus, dar nu a spus nimic despre exporturile de cereale.

Nimic nou la ultimul consiliu Agrifish

În cadrul reuniunii lunare a mini[trilor Agriculturii, care s-a desf\[urat în perioada 9-10 decembrie, s-au aprobat concluziile privind o Politic\ Agricol\ Comun\ post 2027. Exact cum v\ a[tepta]i, cei 27 de mini[tri s-au pronun]at pentru o PAC orientat\ spre fermieri.

Din Rom=nia, a participat secretarul de stat Violeta Mu[at (PSD).

Este ultima reuniune de anul acesta, sub pre[edin]ia maghiar\. La anul ;ncepe procesul de negociere al cadrului financiar multianual post 2027.

Documentul votat subliniaz\ importan]a Politicii Agricole Comune [i obiectivele-cheie de asigurare a securit\]ii alimentare, garantând în acela[i timp un standard de trai echitabil pentru comunitatea agricol\ [i pre]uri rezonabile pentru consumatori. Rom=nia a repetat dorin]a de convergen]\ extern\ a pl\]ilor directe, actualizarea suprafe]ei de referin]\ la nivelul anului 2024 [i necesitatea men]inerii unui buget PAC distinct, structurat pe cei doi Piloni, de minimum 1% din PIB-ul UE.

Andrei OSTROVEANU

Andrei OSTROVEANU

Succesul IFN-ului Agrinvest este dat de cunoa[terea ;n profunzime a agriculturii

Agrinvest Credit IFN SA [i-a început activitatea în luna februarie a anului 2020, având ca obiectiv principal finan]area societ\]ilor care desf\[oar\ activit\]i agricole.

De la început, compania a fost direct influen]at\ de provoc\rile cu care fermierii s-au confruntat în ultimii 5 ani. Astfel, pandemia COVID-19, perioadele de secet\ sever\, conflictul armat de la grani]ele ]\rii, volatilitatea extrem\ a pre]urilor, infla]ia [i dobânzile ridicate au fost doar câteva dintre obstacolele pe care le-am gestionat cu responsabilitate, spune Andra Pârvan (foto), directorul general.

Cât de scump este un produs de finan]are?

Costul de finan]are este influen]at de mai mul]i parametri, precum indicatorii financiari ai clientului, produsul de creditare, valoarea finan]\rii, termenul de rambursare sau structura de garan]ii. În general, finan]area contractat\ de la o institu]ie financiar\ nebancar\ este mai scump\ decât o finan]are contractat\ de la o banc\ de prim rang. Noi, la rândul nostru, ne finan]\m de la b\ncile comerciale [i am observat o tendin]\ de cre[tere a costului de finan]are în ultima perioad\.

Cum proceda]i cu clien]ii care întâmpin\ dificult\]i la plata ratelor?

De fiecare dat\, am încercat s\ identific\m solu]ii de amânare a pl\]ii. Noi nu am avut nevoie de un cadru legislativ precum este OUG 4 pentru a ne sus]ine clien]ii în perioade dificile.

Andra Pârvan, director general Agrinvest Credit IFN SA

De fapt, din punctul nostru de vedere, amânarea ratelor pân\ la 1 august 2025 nu face decât s\ creeze dificult\]i suplimentare fermierilor, care vor trebui s\ achite din recolta unui singur an atât datoriile anului 2024, precum [i cele aferente lui 2025.

Când se ajunge la executarea fermierilor?

Nu avem niciun interes s\ apel\m la aceast\ variant\ [i depunem eforturi pentru a identifica orice solu]ie care s\ ne ajute s\ gestion\m situa]iile delicate. Din practic\, [tim foarte bine c\ o procedur\ de executare este p\guboas\ atât pentru noi, cât [i pentru client. Atât din punct de vedere a duratei, c=t [i al sumelor recuperate. De obicei restructur\m creditele astfel încât fermierul s\ poat\ merge mai departe [i s\ se concentreze pe produc]ie.

Dar asta nu ;nseamn\ c\ nu apar [i falimente, nu?

Din p\cate, pe parcursul anilor

2023 [i 2024, am asistat la o cre[tere a num\rului celor care au solicitat intrarea în insolven]\. Pentru noi, executarea este ultima solu]ie la care apel\m [i se întâmpl\ cu prec\dere în situa]iile în care clien]ii nu mai pot fi contacta]i [i nu doresc s\ colaboreze. De exemplu, anul acesta clien]ii no[tri afecta]i de secet\ pedologic\ au beneficiat de amânarea ratelor cu mult înainte de implementarea OUG 4.

Prelua]i active în contul datoriilor înregistrate de fermieri?

Nu. Nu am preluat niciodat\ active în contul creditelor contractate. Nici politica noastr\ de creditare nu permite un astfel de demers.

Nici nu am preluat [i nu am vândut niciodat\ crean]e. Activitatea noastr\ de creditare func]ioneaz\ în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, raportând lunar indicatorii c\tre institu]iile statului.

a consemnat Andrei OSTROVEANU

Fermierii blocheaz\ centrul Londrei

Sute de tractoare au blocat s\pt\mâna trecut\ str\zile din centrul Londrei, într-un nou protest masiv al fermierilor locali contra elimin\rii scutirii acordate pân\ acum pentru taxele de mo[tenire din mediul rural.

M\sura propus\ de guvernul laburist, cunoscut\ [i ca “taxa pe tractor”, este necesar\ pentru a echilibra bugetul public, dar protestatarii spun c\ va distruge fermele de familie [i va reduce produc]ia de alimente.

Fermierii au adus coloane de tractoare pân\ în apropierea cl\dirii Parlamentului [i sper\ ca protestele lor s\ for]eze guvernul s\ cedeze.

“Este ultimul cui în co[ciugul agriculturii noastre”, spune fermierul galez Gareth Wyn Jones, care a adus o

pancart\ cu mesajul “F\r\ fermieri, f\r\ alimente, f\r\ viitor”.

Ministrul Mediului, Steve Reed, a declarat îns\ c\ guvernul nu va renun]a la taxa de mo[tenire, dar lucreaz\ la o strategie de subven]ionare a mediului rural, pentru a-i ajuta pe fermieri.

Dac\ în prezent fermele din mediul rural sunt complet scutite de taxele pe mo[tenire, din anul 2026 mo[tenitorii vor achita o tax\ de 20% din valoarea fermei, dac\ aceasta este mai mare de un milion de lire sterline. Prin diverse scutiri [i excep]ii acordate familiilor, limita pân\ la care mo[tenirea se poate face f\r\ taxe ajunge la un maxim de 3 milioane de lire sterline.

Un robot la st=n\

Un grup de cercet\tori de la Universitatea din Sydney a dezvoltat un robot autonom care ar putea înlocui în viitor câinii ciob\ne[ti de la st=n\. Robotul, botezat SwagBot, se poate deplasa pe orice teren cu ajutorul a patru ro]i [i dispune de senzori, inteligen]\ artificial\ [i un sistem de înv\]are automat\.

Cu ajutorul acestor tehnologii, robotul poate monitoriza atât calitatea p\[unilor, cât [i s\n\tatea animalelor. El folose[te aceste informa]ii pentru a mâna turmele spre cele mai bune p\[uni [i a le muta de acolo înainte ca ele s\ pasc\ prea mult [i s\ degradeze solul.

“Dup\ ce vacile se obi[nuiesc cu robotul, ele îl vor urma. Ne dorim ca

animalele s\ pasc\ în zona potrivit\ a p\[unii, acolo unde exist\ resurse bune de proteine [i carbohidra]i. Robotul poate face asta într-un mod foarte fluid, f\r\ s\ fie nevoie de garduri”, spune profesorul Salah Sukkarieh, conduc\torul echipei care l-a creat pe SwagBot.

Australia este unul dintre cei mai mari produc\tori de carne de vit\ din lume, iar cele 30 de milioane de vaci pe care le are sunt r\spândite pe suprafe]e uria[e, în general zone aride cu p\[uni de calitate proast\.

:nc\ un mare procesator de lactate în insolven]\

Ferma Abbotsford, unul dintre cei mai importan]i produc\tori de lactate din provincia British Columbia, din Canada, a intrat în insolven]\ dup\ ce nu a putut s\ ramburseze un împrumut în valoare de 75 milioane de dolari. Insolven]a companiei, care a fost condus\ de o singur\ familie timp de 60 de ani, a provocat panic\ în industria local\ de lactate, care se confrunt\ cu presiuni financiare tot mai mari.

Pakistanul nu vrea s\ mai importe uleiuri vegetale

Guvernul din Pakistan a început s\ implementeze o strategie de cre[tere a produc]iei interne de uleiuri alimentare, pentru a elimina sau a reduce importurile care au ajuns s\ valoreze 3 miliarde de dolari anual. În acest sezon, guvernul a sprijinit îns\mân]area a 850.000 de hectare de rapi]\ [i 750.000 de hectare de floarea-soarelui. Pe viitor, Pakistanul vrea s\ produc\ [i ulei de palmier, care este îns\ o solu]ie pe termen lung, pentru c\ arborii au nevoie de 10 ani pentru a ajunge la maturitate.

Ucraina se ofer\ s\ trimit\ cereale în Siria

pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Pre[edintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a oferit s\ trimit\ ajutoare alimentare în Siria, dup\ ce livr\rile de cereale ruse s-au oprit în urma victoriei rebelilor sirieni, care l-au înl\turat de la putere pe dictatorul Bashar al-Assad. Zelenski a anun]at c\ alimentele ar putea fi furnizate prin programul umanitar “Cereale din Ucraina” [i a cerut guvernului de la Kiev s\ ia leg\tura cu ONU [i alte organiza]ii interna]ionale care coordoneaz\ livrarea ajutoarelor.

Pierderi-record pentru fermierii

britanici

Fermierii din Marea Britanie vor înregistra pierderi cumulate în valoare de 600 de milioane de lire sterline în acest an, dup\ ce vremea capricioas\ a dus la ob]inerea unei recolte foarte slabe. Vor recolta de exemplu doar 11,1 milioane de tone de grâu, fa]\ de 14 milioane de tone în anul 2023. Precipita]iile abundente din perioada septembrie-mai au afectat grav [i alte culturi, în special pe cele de iarn\, rapi]\ sau alte semin]e oleaginoase.

Algeria interzice importul de grâu dur

Guvernul algerian a anun]at c\ va interzice complet importul de grâu durum în anul 2025, pentru a reduce dependen]a de furnizori str\ini [i a îmbun\t\]i securitatea alimentar\ a ]\rii.

Importurile de durum ale Algeriei au crescut rapid în ultimii ani, de la 700.000 de tone în sezonul 2019-2020 pân\ la 2 milioane de tone anul trecut. Pentru a elimina aceste importuri costisitoare, statul african va sem\na grâu durum pe 52% din suprafa]a cultivat\ cu cereale.

Un cecen preia

conducerea fostei

filiale ruse a Danone

Agen]ia Interfax a raportat c\ cecenul Ruslan Alisultanov a devenit singurul proprietar al fostei filiale ruse a Danone, care este unul dintre cei mai mari produc\tori de lactate din ]ar\. Alisultanov este un apropiat al liderului cecen Ramzan Kadîrov [i a fost viceprimar al ora[ului Groznîi [i ministru-adjunct al Agriculturii în guvernul regional. El a fost numit director al filialei Danone în iulie 2023, atunci când guvernul rus a trecut compania în administrarea statului.

Trump negociaz\ un tratat de liber schimb cu Marea Britanie

Conform unor surse apropiate de administra]ia lui Donald Trump, viitorul pre[edinte al SUA vrea s\ for]eze Marea Britanie s\ permit\ importul de carne american\, ca parte a negocierilor pentru semnarea unui tratat de liber schimb.

Problema importului de carne din SUA, care permite de exemplu prezen]a hormonilor de cre[tere în carnea de vit\ sau sp\larea c\rnii de pui cu clor, a blocat [i în trecut semnarea unui tratat comercial între cele dou\ ]\ri. Americanii propun acum o solu]ie de compromis.

Aceasta ar permite ca doar carnea american\ de calitate, care respect\

standardele din Marea Britanie, s\ poat\ fi importat\ f\r\ taxe vamale, o propunere acceptabil\ pentru guvernul de la Londra.

Negocierea unui astfel de tratat de liber schimb ar stârni îns\ furia fermierilor britanici, care protesteaz\ deja împotriva taxelor pe mo[tenire [i a tratatelor comerciale semnate de fostul premier Boris Johnson cu Australia [i Noua Zeeland\.

Liderii fermierilor britanici au anun]at deja c\ se opun semn\rii oric\rui acord cu SUA, care ar permite importul de alimente care nu respect\ standardele din Regat.

Ajutorul de minimis

va fi dublu

Comisia European\ a decis c\ ajutoarele “de minimis”, care au un impact neglijabil asupra comer]ului [i a competi]iei, sunt scutite de reglement\rile impuse ajutoarelor de stat.

Guvernele na]ionale vor putea astfel acorda ajutoare cu o valoare de pân\ la 2% din recolta ob]inut\, fa]\ de 1,5% în prezent. Concret, o companie agricol\ poate primi cel mult 50.000 de euro pe o perioad\ de trei ani, f\r\ s\ fie necesar\ notificarea institu]iilor europene.

În plus, Comisia a eliminat restric]iile pentru acordarea fondurilor de

minimis în anumite sectoare, prin care guvernele nu puteau sus]ine un anumit sector al agriculturii cu mai mult de 50% din totalul ajutoarelor. Pentru a simplifica birocra]ia, vor fi create registre centrale la nivel na]ional [i european.

Aceste reguli se vor aplica pân\ la sfâr[itul anului 2032 [i î[i propun s\ permit\ distribuirea mai rapid\ a fondurilor în situa]ii de urgen]\, de exemplu dezastre naturale.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Pre]uri [i Pie]e

Grâu

România

FOB Constan]a

219 euro/t (-1)

1.1095 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în ianuarie 2025.

:n aceast\ s\pt\mân\ pre]ul grâului a crescut moderat, cu excep]ia Rusiei,

fiind influen]at de diminuarea stocurilor globale.

:n SUA pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 237 dolari/ton\ (1.120 lei). A înregistrat o cre[tere de 9 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 232 euro/ton\ (1.160 lei). A avut

o cre[tere de 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 242 euro/ton\ (1.210 lei). S-a men]inut la aceal[i nivel de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Dunquer que pre]ul grâului a ajuns la 226 euro/t (1.130 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice, pre]ul grâului a fost de 234 euro/ton\ (1.170 lei). A crescut cu 3 euro/ton\. :n Argentina pre]ul FOB-

Cota]ii - Bursa din

port fost de 210 dolari/ton\ (987 lei).

:n Ucraina pre]ul grâului FOB cu livrare în ianuarie 2025 a fost de 216 euro/ton\ (1.080 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în ianuarie 2025, a fost de 172 dolari/ton\ (808 lei). A crescut cu 2 dolari/ton\.

Cota]ii - Bursa din Kansas $/t

Porumb

România

FOB Constan]a 206 euro/t (-2) 1.030 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în ianuarie 2025.

SUA> pre]ul porumbului

FOB-Golful Mexic a fost de 198 dolari/ton\ (931 lei). A

crescut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul po rum bului, cu livrare în ianuarie 2025, este de 200 euro/ton\ (995 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 198 euro/ton\ (990 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la bur-

sa Creil a fost de 193 euro/ton\ (965 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice pre]ul a fost de 199 euro/ton\ (995 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de licita]iile de s\pt\mâna trecut\.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 215 euro/ton\ (1.075 lei). A avut o cre[tere de 8 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Brazilia, pre]ul FOBport a fost de 189 dolari/ton\ (888 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Soia

Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 396 dolari/ton\ (1.861 lei). A crescut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Principalele destina]ii> China 843.500 to, Spania 215.800 to, Turcia 125.300 to, Bangladesh 118.700 to, Mexic 111.400 to.

Cota]ii pentru soiaBursa din Chicago $/t

Ian

Orz

România

FOB Constan]a

189 euro/t (-2) 945 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în ianuarie 2025.

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie>

Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 201 eu ro/ton\ (1.005 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere.

Pre]ul orzului pentru be-

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 410 dolari/ton\ (1.927 lei).

A sc\zut cu 3 dolari/ton\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 315 dolari/ton\ (1.480 lei).

A sc\zut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii pentru uleiul de soiaBursa din Chicago $/t

Cota]ii FOB - Fran]a euro/t

Rouen 198 198 199 201 201

Dunquerque 198 198 199 201 201

Pontivy 199 199 200 206 205

Orz bere>

Creil** 211 211 212 215 215

Moselle** 189 189 190 197 195

re, FOB-Moselle, a închis la 195 euro/ton\ (975 lei). A crescut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Australia> pentru livrare în ianuarie 2025, pre]ul orzului furajer este 211 dolari/ton\ (992 lei). A crescut cu 1 dolar/ton\ de s\pt\mâna trecut\.

Floarea-soarelui

Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, Bordeaux, a fost de 606 euro/t (3.030 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de licita]iile de s\pt\mâna trecut\.

:n Ucraina, pre]ul uleiu-

Cota]ii floarea-soareluiFOB, porturi Fran]a euro/t

lui din floarea-soarelui la închiderea licita]iilor a fost de 970 euro/ton\ (4.850 lei). A înregistrat o cre[tere de 17 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Argentina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în luna ianuarie 2025, este 430 dolari/t (1.935 lei).

o cre[tere de 14 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

Bordeaux 608 612 610 606 606

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t

Ian 953 970 970 970 970

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 539 eu ro/ton\ (2.695 lei). A crescut cu 11 euro/ton\.

La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 531 euro/ton\ (2.655 lei). A avut

eu ro/to n\ (2.695 lei). A crescut cu 6 euro/ton\.

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada> Rapi]\

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 539

Cota]ii rapi]\ - Fran]a euro/t 9.12 10.1211.1212.1213.12

Rouen

Moselle 527 531 534 538 538

Dunquerque 539 547 541 539 545

Cota]ii rapi]\ - Canada $/t

09.12 10.1211.1212.1213.12 Ian 610 618 624 623 622 Feb 619 626 634 632 631 Mar 627 634 640 638 638

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în ianuarie 2025, este 520 euro/t (2.600 lei).

Nu are nici o evolu]ie fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Sorg

Pre]uri - FOB, Golful Mexic $/t 9.12 10.1211.1212.1213.12

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 205 dolari/ton\ (1.025 lei). A crescut cu 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ii [rot soia - Chicago $/t

Pre]uri soia - FOB, Argentina $/t

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Porumb mai scump în porturile din Ucraina

Potrivit agen]iei de [tiri APK-Inform, în aceast\ s\pt\mân\ pre]ul la export pentru porumbul furajer din Ucraina a avut o cre[tere constant\.

Astfel, pe 11 decembrie 2024, în por turile Odesa [i cele de la Dun\re (Reni [i Izmail), pre]urile de achizi]ie pentru porumb furajer au crescut cu 2-3 dolari/ton\ [i au ajuns la 196-205 dolari/ton\ [i, respectiv, 200-207 dolari/ton\. Aceast\ situa]ie se datoreaz\ în principal cererii continue tot mai crescute, pe fondul ofertei limitate din partea fermierilor, ceea ce a contribuit la o concuren]\ acerb\ în achizi]ionarea de porumb. Un atu suplimentar pentru pre]uri a fost dat [i de cre[terea similar\ pe pie]ele externe, dar [i o sc\dere semnificativ\ a estim\rilor privind stocurile mondiale, a[a cum reiese din raportul USDA publicat în luna decembrie.

Mexic> 23,7 milioane tone de porumb

USDA estimeaz\ produc]ia de porumb din Mexic pentru anul de comercializare 2024/25 la 23,7 mili oane tone, în sc\dere cu 800.000 de tone fa]\ de luna trecut\ [i cu 10% fa]\ de media ultimilor 5 ani. Mexicul cultiv\ o suprafa]\ cu porumb de aproximativ 6,1 milioane hectare, redus\ cu 3% fa]\ de luna trecut\, dar neschimbat\ fa]\ de anul trecut. Randamentul este prognozat la 3,89 tone/hectar, în sc\dere u[oar\ fa]\ de anul trecut. Reducerea produc]iei este atribuit\ nivelurilor sc\zute ale rezervei de umiditate din cauza secetei persistente [i a temperaturilor ridicate, mai ales în nord-vestul Mexicului. Porumbul se cultiv\ de obicei în timpul sezonului uscat, din noiembrie pân\ în aprilie.

China import\ mai pu]in porumb, pe baza unei produc]ii-record

Departamentul American al Agriculturii din SUA (USDA) estimeaz\ c\ importurile de porumb ale Chinei ar urma s\ totalizeze în actualul sezon doar 14 milioane de tone, mai pu]in cu aproape 9 milioane tone fa]\ de sezonul trecut.

Estim\rile pentru acest sezon sunt comparate cu vârful de peste 29 milioane de tone înregistrat în anul de comercializare 2020/21, astfel încât importurile Chinei sunt dep\[ite de cele ale Mexicului, UE [i Japoniei. De asemenea, USDA a înr\ut\]it estim\rile privind achizi]iile Chinei de grâu [i orz. :n China, porumbul este folosit în special pentru hrana animalelor, iar cererea a fost afectat\ de reducerea cheltuielilor pentru produse din carne ale gospod\riilor [i a achizi]iilor restaurantelor.

Beijingul a încurajat traderii s\ cumpere anul acesta mai pu]ine cereale de pe pia]a extern\, sprijinind astfel fermierii locali [i men]inând pre]urile interne, care sunt la cel mai sc\zut nivel din ultimii patru ani. Speciali[tii USDA estimeaz\ c\ recolta de porumb a Chinei va atinge în acest sezon un nivel-record, de 292 milioane tone, în pofida fenomenelor meteo extreme, ceea ce reduce necesarul de import.

China, care î[i asigur\ consumul de porumb în cea mai mare parte din produc]ia intern\, a devenit o for]\ în comer]ul mondial cu cereale în urm\ cu câ]iva ani.

Asta dup\ ce efectivele de porci se redresase în urma bolilor care au dus la sc\derea num\rului de capete, iar recoltele interne de cereale s-au redus. Ace[ti factori au dus la majorarea importurilor, creând un avantaj clar fermierilor din ]\ri ca Ucraina, Brazilia [i SUA.

Marilena R|DUCU

Produc]ii reduse de porumb pe glob

Principalii produc\tori

Produc]ie total\> 1.218 milioane tone

Produc]ia mondial\ de porumb este prognozat\ în sc\dere în aceast\ lun\, determinat\ în principal de recoltele reduse din Uniunea European\, Indonezia [i Mexic.

Doar în Ucraina se anun]\ o cre[tere u[oar\ de aproximativ 0,3 milioane tone.

Astfel, la nivel mondial se anun]\ o produc]ie de porumb de 1,218 milioane tone , redus\ cu 1,5 milioane tone fa]\ de estim\rile publicate de USDA luna trecut\.

Comer]ul se anun]\ mai dinamic, cu exporturi în cre[tere pentru Canada [i Statele Unite [i vânz\ri mai mici pentru Brazilia [i Uniunea European\. :n topul exportatorilor la nivel mondial se men]in SUA, cu 62,5 milioane tone (¡3 milioane tone), fiind urmate de>

Brazilia (46 milioane tone, mai pu]in cu 2,5 mil. tone)<

Argentina (37 milioane tone, mai mult cu 4,2 mil. de tone)< Ucraina (23 milioane tone, mai pu]in cu 6,6 milioane tone)< Fed. Rus\ (3,3 milioane tone)< Paraguay (2,7 milionae tone)

UE (2,5 milioane tone, mai pu]in 1,8 milioane tone).

Importurile au crescut pentru Bangladesh, Uniunea European\, Iran [i Mexic [i au sc\zut în China. :n topul importatorilor, pe primul loc a urcat Mexic, cu 23,7 milioane tone, urmat de>

UE (19,5 milioane tone, mai mult cu 0,5 milioane tone)<

Japonia (15,5 milioane tone)< China (14 milioane tone, mai pu]in cu 9 mil. tone)< Vietnam (12,2 milioane tone)< Coreea de Sud (11,8 milioane)< Egipt (8,2 milioane tone, mai mult cu 0,2 milioane tone)

Iran (8 milioane tone, mai mult cu 0,5 mil. tone).

Consumul mondial va cre[te cu aproape 8 milioane tone, la 1,238 milioane tone

Marii consumatori sunt>

SUA (323 milioane tone)< China (313 milioane tone, mai mult cu 6 milioane tone fa]\ de anul trecut)<

Brazilia (85,5 milioane tone, mai mult cu 2 milioane tone)<

UE (76 milioane tone, mai pu]in cu 2 milioane tone)< Mexic (48,5 milioane tone)< India (39 milioane tone).

Stocurile mondiale scad la 296,4 milioane tone, fa]\ de 316,2 milioane tone cât au fost în 2023/24.

Marilena R|DUCU

683,4 milioane tone de semin]e oleaginoase

Prognoza mondial\ privind produc]ia de semin]e oleaginoase este în cre[tere cu peste 1,2 milioane tone, pân\ la 683,4 milioane de tone.

Sunt estimate produc]ii de soia mai mari în Argentina, Bolivia [i Canada, dar scade produc]ia de rapi]\ din Canada.

Comer]ul cu oleaginoase este u[or redus, la 207,3 milioane de tone, din cauza exporturilor slabe de rapi]\ din Canada.

Marii exportatori de oleaginoase r\mân Brazilia, cu 106 milioane tone, SUA (51 milioane tone), Canada (11,6 milioane tone), Ucraina (7,8 milioane tone), Paraguay (7,3 milioane tone), Argentina (5,6 milioane tone), Australia (5,6 milioane tone).

La importatori pe primele locuri avem China, cu 113,4 milioane tone (mai pu]in cu 6 milioane tone), UE, cu

22,8 milioane tone, Mexic (8,2 milioane tone), Argentina (6 milioane tone) [i Japonia (5,5 milioane tone).

Stocurile de semin]e oleaginoase au fost reduse cu aproape 500.000 de tone, [i ajung la 147 milioane tone. }\ri cu stocuri mari> China (48,4

Uleiuri [i [roturi

Produc]ia mondial\ de uleiuri vegetale r\mâne la 227 milioane tone, cu 6 milioane tone mai mare fa]\ de anul 2023/24. Structura sortimental\> ulei de palmier (80 mil. tone)< soia (66 mil. tone)< rapi]\ (34,3 mil. tone)< floarea-soarelui (20 mil. tone)< nuci de palmier (9 mil. tone)< arahide (6 mil. tone)< ulei de m\sline (3,6 mil. tone).

milioane tone, mai mari cu 1 milion de tone), Brazilia (34 mil. tone, mai mari cu 6 milioane tone), Argentina (30 milioane tone, mai mari cu 5 milione tone), SUA (14,2 milioane tone, mai mari cu 4,8 milioane tone).

Marilena R|DUCU

Marii consumatori sunt China (41 milioane tone), Indonezia (26,4 mil. tone), India (25,6 mil. tone), UE (24 mil. tone), SUA (21 mil. tone), Brazilia (11,6 mil. tone).

Produc]ia mondial\ de [roturi va fi de 383,4 milioane tone , cu 10 milioane tone mai mare fa]\ de anul 2023/24.

}\ri produc\toare>China (102 mil. tone), SUA (54 mil. tone), Brazilia (44 mil. tone), Argentina (34 mil. tone) [i UE (30 mil. tone)

Rusia> Cotele de export creeaz\ tensiuni

pe pia]a global\

Reducerea semnificativ\ a cotei pentru exporturile de grâu anun]at\ de Rusia va crea tensiune pe pia]a mondial\ a cerealelor, sunt de p\rere exper]ii centrului de ana liz\ Rusagrotrans, cita]i de Interfax.

Potrivit anali[tilor ru[i, reducerea cotei de export la 11 milioane de tone, de la aproape 29 milioane de tone în sezonul trecut, va limita semnificativ oportunit\]ile furnizorilor ru[i.

Dezechilibrul tot mai mare dintre cererea de import pe pie]ele-cheie (Africa de Nord, Orientul Mijlociu) [i aprovizionarea tot mai redus\ din ]\rile din regiunea M\rii Negre vor produce schimb\ri majore pe pia]a mondial\ a cerealelor.

:n acest sezon, volumul total al exporturilor de grâu din regiunea

M\rii Negre va sc\dea cu 21%, de la 106 milioane tone, la 84 milioane tone.

Importurile în Africa de Nord [i Orientul Mijlociu (Egipt, Algeria, Maroc, Turcia, Arabia Saudit\, Iran) ajung de obicei la 39 milioane tone.

:ns\, în primele 5 luni ale sezonului (iulie-noiembrie), doar 16 milioane tone au fost importate din regiunea M\rii Negre.

Produc]ie mic\ de grâu în Uniunea European\

Produc]ia de grâu din Uniunea European\ pentru anul de comercializare 2024/25 este estimat\ de americani, în raportul publicat pe 10 decembrie, la 121,3 milioane tone, în sc\dere cu 1,3 milioane tone fa]\ de prognoza de luna trecut\ [i cu 10% sub anul trecut [i media pe 5 ani.

Se estimeaz\ o suprafa]\ cultivat\ de aproximativ 22,8 milioane hectare, redus\ cu 66.000 de hectare fa]\ de luna trecut\ [i cu 6% fa]\ de anul trecut.

Randamentul este prognozat s\ ajung\ la 5,31 tone/hectar, cu 4% sub estimarea de anul trecut.

Uniunea European\ este al doilea mare produc\tor de grâu din lume, reprezentând 15% din produc]ia global\. Recoltarea grâului s-a încheiat de luni de zile, dar sunt anun]ate reduceri suplimentare, deoarece datele recente au scos la iveal\ diferen]e de produc]ii. Astfel, se estimeaz\ c\ produc]ia de grâu din UE în anul 2024/25 este cea mai sc\zut\ din sezonul 2012/13. Cele mai mari sc\deri sunt înregistrate în Belgia, Suedia, Danemarca, }\rile de Jos [i Italia.

Fran]a, în mod constant cel mai mare produc\tor de grâu din UE, a avut parte de vreme nefavorabil\ în acest an, cu ploi constante [i excesive pe tot parcursul sezonului. Produc]ia de grâu din Fran]a este estimat\ la 26,6 milioane tone, mai mic\ decât în anul 2016/17, când condi]ii meteo similare au redus semnificativ produc]ia [i calitatea recoltei.

Marilena R|DUCU

În primele zece luni ale anului 2024, importurile de grâu în Georgia au crescut, în timp ce importurile de f\in\ au sc\zut, anun]\ statisticile oficiale din Georgia.

Astfel, în perioada men]ionat\ au fost importate 270,405 mii tone de grâu, în valoare de 62,9 milioane dolari. Se ramarc\ o sc\dere a valorii importurilor de grâu, din cauza reducerii pre]urilor mondiale.

Volumul importurilor de cereale a crescut cu 56,4% fa]\ de aceea[i perioad\ a anului trecut, în timp ce valoarea acestora a crescut cu doar 38,4%. Principalul furnizor de grâu pentru Georgia este Rusia, care a exportat 270,276 mii tone de grâu, în valoare de 62,8 milioane dolari. Pe lâng\ Rusia, s-a importat [i din Belarus - 66 de tone (37.000 dolari), Fran]a26 de tone (22.000 dolari), Grecia -

22 de tone (13.000 dolari). Cantit\]i mai mici au fost importate din Turcia, Austria [i Germania.

În ceea ce prive[te f\ina, în ianuarie-octombrie 2024, Georgia a importat 59,53.000 de tone, în valoare de 15,5 milioane dolari. Volumul importurilor a sc\zut cu 51,8%, iar valoarea acestora cu 54,3%. Rusia r\mâne principalul furnizor de f\in\, cu 57,44.000 tone (14 milioane dolari).

Prognoze sc\zute pentru grâu în aceast\ lun\

Principalii produc\tori

Produc]ie total\> 793 milioane tone

:n estim\rile din raportul USDA publicat în aceast\ lun\ produc]ia mondial\ de grâu este în sc\dere cu 1,8 milioane tone [i ajunge la 793 milioane tone.

Sunt prev\zute reduceri de produc]ii în Uniunea European\ (-1,3 milioane tone) [i Brazilia (-0,4 milioane tone).

Comer]ul mondial este în sc\dere, cu importuri sc\zute pentru China [i Arabia Saudit\ [i exporturi reduse pentru Rusia [i Uniunea European\. Doar Statele Unite [i Ucraina înregistreaz\ exporturi mai mari fa]\ de luna trecut\.

La importatori pe primul loc trece Egipt, cu 12,5 milioane tone, urmat de Indonezia (12 milioane tone), UE (11,5 milioane tone)< China (11 mil. tone),

Top 5 cei mai mari exportatori de gr=u>

Rusia (47 milioane tone, mai pu]in cu 8,5 mil. tone fa]\ de anul trecut)< UE (29 milioane tone, mai pu]in cu aproape 9 milioane tone fa]\ de anul trecut)< Canada (26 milioane tone)< Australia (25 milioane tone, mai mult cu 2,5 milioane tone)< SUA (23,5 milioane tone, mai mult cu 4 milioane tone).

}\ri cu stocuri mari de grâu

2024/25 Varia]ie fa]\ de 2023/24

China 133,5 mil. t - 1 mil. tone

SUA 21,6 mil. t ¡ 2,6 mil. t

UE 10 mil. tone - 5 mil. t

India 8,5 mil. tone - 1 mil. t

Algeria (9 milioane tone)< Maroc (7,5 milioane tone)<

Consumul global scade la 802,5 milioane tone , din cauza reducerii consumului de furaje în Ucraina.

Stocurile mondiale r\mân la 258 milioane tone, maimici cu 9 milioane tone fa]\ de sezonul trecut.

Pre]ul grâului pe pie]ele interna]ionale>

SUA> 248 dolari/t (- 14 dolari/t)< Canada> 271 dolari/t (¡9 dolari/t)< UE> 240 dolari/t (¡7 dolari/t)< Rusia> 229 dolari/ (-2 dolari/t)< Argentina> 226 dolari/t (-5 dolari/t)<

Australia> 268 dolari/ton\ (-8 dolari/t).

Marilena R|DUCU

Pre]uri [i pie]e

Prognoze reduse pentru floarea-soarelui [i rapi]\

Floarea-soarelui

Pentru anul de pia]\ 2024/25, produc]ia mondial\ de floarea-soarelui va fi mai mic\ cu aproape 6 milioane tone, totalizând 50,5 milioane tone

Datele au fost publicate în raportul lunar al USDA pe luna decembrie.

Marile produc]ii provin din ]\ri ca>

Rusia> 16,3 milioane tone, mai pu]in cu 0,8 milioane tone fa]\ de anul trecut<

Ucraina> 13 milioane tone, în sc\dere cu 2,5 milioane tone< UE> 10 milioane tone.

C onsumul la nivel global va ajunge la 51 milioane tone , în sc\dere cu 5,5 milioane tone.

Marii consumatori sunt>Rusia (16 milioane tone), Ucraina (13 milioane tone), UE (9 milioane tone), Argentina (4 milioane tone) [i Turcia (1,7 milioane tone).

Stocurile mondiale de floare vor sc\dea [i ele la 2,3 milioane tone, fa]\ de 3 milioane tone anul trecut.

Ulei de floarea-soarelui

Produc]ia mondial\ va sc\dea la 20 milioane tone, mai mic\ cu aproape 2 milioane tone fa]\ de cea de anul trecut.

}\rile mari produc\toare sunt> Rusia (6,6 milioane tone)<

Ucraina (5,4 milioane tone)< UE (3,4 milioane tone)< Argentina (1,5 milioane tone).

Marii consumatori sunt> UE (5,2 milioane tone), Rusia (2,6 milioane

tone) [i Turcia (1,3 milioane tone).

Stocurile mondiale de ulei vor sc\dea la 2,2 milioane tone, fa]\ de 3 milioane tone anul trecut.

Rapi]\

La rapi]\ se anun]\ o produc]ie de 86 mili oane tone , mai mic\ cu aproape 4milioane tone fa]\ de anul trecut.

Marii produc\tori de rapi]\> Canada (19 milioane tone, mai pu]in cu 1 milion de tone)< UE (17,2 milioane tone, în sc\dere cu 2,7 milioane tone)< China (15,8 milioane tone, mai pu]in cu 0,5 milioane tone)< India (12 milioane tone)< Australia (5,6 milioane tone)< Rusia (5 milioane tone)< Ucraina (3,7 milioane tone).

Consumul de semin]e de rapi]\ va fi de 89 milioane tone, cam aceal[i nivel de anul trecut.

Marii consumatori>

UE (24,3 milioane tone)<

China (20,4 milioane tone)<

Canada (12,7 milioane tone)< India (12 milioane tone)< Japonia (1,9 milioane tone).

Stocurile de semin]e de rapi]\ vor sc\dea la 7 milioane tone, cu 3 milioane tone mai mici decât anul de pia]\ 2023/24.

}\ri cu stocuri mari>

Canada> 2,2 milioane tone(- 0,5 mil. tone)<

China> 2,1 milioane tone (-16 mil. tone fa]\ de anul trecut)<

UE> 0,9 milioane tone<

India (0,6 milioane tone).

Ulei de rapi]\

Produc]ia mondial\ de ulei este prognozat\ la 34,3 milioane tone, neschimbat\ fa]\ de anul trecut. Cei mai mari produc\tori de ulei sunt>

UE (10 milioane tone)< China (7,6 milioane tone)< Canada (5 milioane tone)< India (4 milioane tone).

Consumul mondial de ulei de rapi]\ este de aproximativ 34,5 milioane tone.

}\rile cu un consum mare de ulei de rapi]\ sunt>

UE (10 milioane tone)< China (9,7 milioane tone)< India (4 milioane tone)< Canada (1,2 milioane tone).

Stocurile mondiale de ulei de rapi]\ sunt estimate în sc\dere [i ajung la 2,7 milioane tone.

Marilena R|DUCU

CULTURI VEGETALE

Mostakbal Misr preia controlul importurilor de cereale ;n Egipt

Agen]ia pentru Dezvoltare Sustenabil\ Mostakbal Misr a preluat oficial de la GASC sarcina de a asigura aprovizionarea cu cereale a Egiptului, atât prin achizi]ii directe, cât [i prin organizarea de licita]ii interna]ionale.

un control mai strict al economiei. Agen]ia a anun]at ini]ial c\ sistemul de licita]ii folosit pân\ acum de GASC va fi complet eliminat, iar achizi]iile vor avea loc doar prin negociere direct\ cu furnizorii de alimente. Ulterior, Mostakbal Misr a revenit asupra deciziei [i vrea s\ implementeze un sistem mixt, în care vor exista atât licita]ii deschise, cât [i contracte atribuite direct.

Conform unei scrisori oficiale trimise de Ministerul Egiptean al Aprovizion\rii c\tre Oksana Lut, ministrul Agriculturii de la Moscova, Mostakbal Misr are acum controlul total asupra importurilor de alimente ale statului african.

Agen]ia este direct subordonat\ For]elor Aeriene din Egipt [i unii parteneri interna]ionali sunt îngrijora]i de cre[terea influen]ei companiilor controlate de armat\, de la venirea la putere a pre[edintelui Abdel Fattah alSisi. Guvernul egiptean a l\udat îns\ constant rolul companiilor militarizate [i sus]ine c\ acestea ofer\ stabilitate [i

Egiptul este cel mai mare importator de grâu din lume [i folose[te cerealele pentru subven]ionarea pre]ului pâinii, un sistem de care depind zeci de milioane de cet\]eni s\raci.

Drago[ B|LDESCU

Turcia elimin\ taxa vamal\

pe floarea-soarelui

Turcia a eliminat o tax\ vamal\ de 8% care se aplica la importurile de semin]e de floarea-soarelui pân\ la o anumit\ cot\ stabilit\, potrivit unui decret preziden]ial publicat miercuri în Monitorul Oficial, transmite Reuters.

În luna august a acestui an, autorit\]ile de la Ankara au introdus un tarif vamal de 8% pentru importul unei cantit\]i de un milion de tone

de semin]e de floarea-soarelui, precum [i o tax\ de 20% pentru echivalentul a 400.000 de tone de ulei de floarea-soarelui. Aceste tarife urmau s\ fie va labile pân\ la 1 ianuarie 2025, respectiv 30 aprilie 2025.

Conform noului decret publicat în Monitorul Oficial, Guvernul de la Ankara a eliminat taxa de 8% la importurile de semin]e de floarea-soare-

lui, iar tariful care se aplic\ pentru importurile care dep\[esc cota stabilit\ a fost redus [i el, de la 27% pân\ la 12%, pentru majoritatea ]\rilor de origine.

Cu toate acestea, nu au fost operate modific\ri la tariful vamal de 20% care se aplic\ la importurile de ulei de floarea-soarelui.

Andrei OSTROVEANU

Adama a dezv\luit produsele preg\tite pentru 2025

Pentru 2025, Adama anun]\ noi produse pentru cereale p\ioase, rapi]\ [i floarea-soarelui. Pe scurt, este vorba de tehnologia Asorbital, de 4 fungicide (Forapro, Maganic, Maxentis [i Soratel) [i de un erbicid (Timeline FX).

Asorbital

Tehnologia Asorbital este o formulare dezvoltat\ [i patentat\ de Adama, care ofer\ o absorb]ie îmbun\t\]it\ [i o translocare sistemic\ excelent\ în plant\, ceea ce conduce la o eficacit ate superioar\ a fungicidelor, spun speciali[tii companiei.

Asorbital permite utilizarea [i combinarea substan]elor active de top pentru un transfer rapid al substan]elor active din punctul de contact al pic\turilor de pe frunz\, pân\ la locul de ac]iune în celula ciupercii patogene.

Forapro

Fo rapro este un fungicid care asigur\ un control excelent în T1 [i protejeaz\ culturile împotriva unui întreg spectru de boli pân\ la momentul de tratament T2.

Are dou\ substan]e active sistemice, protioconazol [i fenpropidin, poten]ate de tehnologia de formulare Asorbital. Aceasta asigur\ o penetrare crescut\ a frunzelor, o absorb]ie mai rapid\ [i o translocare eficient\, cu impact la nivelul întregii plante.

Testele au ar\tat c\ Forapro p\trun-

de în cuticula frunzei mult mai repede în compara]ie cu amestecul simplu al celor dou\ substan]e.

Maganic

Maganic este un fungicid pentru T3, care protejeaz\ împotriva bolilor spicului, rezultând culturi s\n\toase, produc]ii mai mari, niveluri mai sc\zute de micotoxine [i calitate înalt\ a cerealelor.

Con]ine dou\ substan]e active, protioconazol [i difeconazol, care asigur\ o protec]ie eficace împotriva bolilor spicului, inclusiv Fusarium spp, Septoria [i Rugina.

Maganic este un fungicid care se aplic\ în mai multe culturi> grâu, orz, secar\, triticale, rapi]\.

Maxentis

Fungicidul Maxentis promite un control eficient pentru o gam\ larg\ de boli ale grâului, orzului, rapi]ei [i ale florii-soarelui.

Cele dou\ substan]e active, protioconazol [i azoxistrobin, controleaz\ bolile provocate de ciupercile patogene în mai multe etape de dezvoltare ale bolii, conduc=nd la o eficacitate mai mare [i culturi mai s\n\toase.

Prin aplicarea fungicidului Maxentis se reduce riscul de apari]ie a rezis-

ten ]elor, ofer\ protec]ie de lung\ durat\ [i un stay-green pronun]at.

Soratel

Soratel este prezentat drept un fungicid ultraperformant, care ofer\ un control superior al celor mai importante boli la culturile de cereale p\ioase [i rapi]\.

Spre deosebire de primele trei, con]ine o singur\ substan]\ activ\, nu dou\, protioconazol ce apar]ine clasei trizolilor, manifestându-se ca inhibitor al biosintezei sterolilor. Are ac]iune preventiv\, curativ\ [i eradicativ\, eficient în combaterea bolilor cu frecven]a cea mai mare în culturile de cereale> boli foliare [i ale spicului, [i la rapi]\> putregaiului alb.

Formularea cu adjuvant încorporat ;i confer\ o eficien]\ crescut\ de penetrare [i translocare sistemic\ excelent\ în plant\.

Timeline FX

Adama pozi]ioneaz\ Timeline FX drept cel mai avansat erbicid cu spectru larg de buruieni mono [i dicotiledonate pentru cereale.

Formulat cu pinoxaden, florasulam [i fluroxipir, adjuvant [i safener încorporat, asigur\ un control consecvent atât al buruienilor cu frunz\ lat\, cât [i al gramineelor, fiind în acela[i timp un instrument important pentru gestionarea rezisten]ei buruienilor.

Testele efectuate au demonstrat c\ formularea ready-mix îmbun\t\]e[te controlul buruienilor fa]\ de amestecul în rezervor.

Andrei OSTROVEANU

Solu]ii naturale pentru culturi s\n\toase [i recolte mai mari

Corteva Agriscience a organizat recent o dezbatere despre rolul inova]iei în sporirea randamentelor la culturi, cu reducerea costurilor pe ferm\. Jean Ionescu, country leader, [i Cristina Cionga, director-adjunct al Forumului APPR, au disecat solu]iile naturale [i impactul digitaliz\rii.

Jean Ionescu a subliniat importan]a inova]iei în cre[terea productivit\]ii [i a profitabilit\]ii>

De exemplu, produsele de origine natural\, precum Spinosad, ajut\ fermierii s\ r\spund\ cerin]elor tot mai exigente ale consumatorilor. Produsul este un ingredient activ extrem de eficient în insecticide, ob]inut prin fermentarea bacteriei Saccharopolyspora spinosa, descoperit\ ini]ial în sol. Spinosad este indispensabil în combaterea d\un\torilor pentru peste 200 de culturi [i e disponibil atât pentru agricultura conven]ional\, cât [i pentru cea organic\.

Alte produse sunt incluse în gama Corteva Biologicals, care ofer\ noi metode pentru a îmbun\t\]i interac]iunea culturilor cu mediul înconjur\tor, utilizând mai eficient nutrien]ii [i inputurile [i îmbun\t\]esc procesele naturale ale plantelor. Practic, este vorba de captarea azotului din aer cu ajutorul bacteriilor [i punerea acestuia la dispozi]ia plantelor. Vorbim de un aport de 30-40 kg azot la hectar, doar

cu aceste bacterii dezvoltate cu ajutorul produsului Utrisha N În plus, gama de produse biologice poate fi utilizat\, în anumite condi]ii, [i pentru agricultura ecologic\, iar compania a anun]at c\ portofoliul Corteva Biologicals va fi extins în 2025 cu produse noi de biocontrol [i biostimulan]i.

Produsele biologice pot ajuta la o valorificare mai bun\ a practicilor [i produselor existente, chiar [i când sunt utilizate mai pu]ine resurse. Rezultatul este un randament mai mare la hectar [i, în final, o cantitate mai mare de alimente de bun\ calitate.

“De asemenea, acestea permit fermierilor s\ g\seasc\ echilibrul între profitabilitate [i sustenabilitatea produc]iei, oferind op]iuni naturale care func]ioneaz\ eficient al\turi de practicile existente, reducând consumul [i î mbun\t\]ind recoltele”, a declarat Jean Ionescu.

Digitalizarea duce la produc]ii sporite

Cristina Cionga a ar\tat c\ agricultura inteligent\, agricultura de precizie transform\ viitorul produc]iei alimentare, oferindu-le fermierilor posi-

bilitatea de a valorifica tehnologii de vârf, precum internetul lucrurilor - IoT, robotic\ [i GPS, pentru a produce mai mult cu mai pu]in.

“Prin optimizarea utiliz\rii resurselor [i cre[terea productivit\]ii, aceste inova]ii abordeaz\ provoc\rile duble ale hr\nirii unei popula]ii globale în cre[tere [i ale protej\rii planetei. Astfel se deschide calea c\tre o adev\rat\ revolu]ie agricol\ bazat\ pe date, care s\ duc\ la rezilien]a [i profitabilitatea afacerilor agricole [i la protec]ia real\ a mediului”, a spus Cristina Cionga.

Ea a ar\tat c\ o solu]ie care s\ “împace” atât dezideratul privind sporirea produc]iilor la culturi care s\ fie mai rezistente la boli [i mai tolerante la secet\, cât [i cel privind aplicarea de cantit\]i mai reduse de produse de protec]ie a plantelor o reprezint\ noile tehnici genomice, ale c\ror rezultate s\ fie oferite tuturor fermierilor.

Arpad DOBRE

Solu]iile Kwizda pentru riscurile din cultura de rapi]\

:n Timi[, rapi]a a fost sem\nat\ mai devreme în acest an, chiar cu o decad\ sau dou\ fa]\ de perioada optim\. Cultura a avut ;i noroc de precipita]ii abundente, începând cu luna septembrie.

Şicei care au sem\nat dup\ venirea ploilor au culturi frumoase. Darian Savu, tehnical advisor Kwizda Agro Timi[, spune c\, ;n toate fermele ;n care a mers, rapi]a arat\ foarte bine. E adev\rat c\ în fermele unde a fost împins sem\natul timpuriu, rapi]a e prea dezvoltat\, dar el consider\ c\ nu vor fi probleme din acest punct de vedere.

Primii hibrizi de rapi]\ care au existat în România aveau tija pornit\ în vegeta]ie, în decembrie, dac\ se acumulau gradele, beneficiau de intensitate luminoas\ [i condi]ii prielnice în general. Acum, la noii hibrizi adu[i pe pia]\ nu mai exist\ acest risc, totu[i din cauza impactului nea[teptat al schimb\rilor climatice se poate întâmpla orice.

Apare riscul s\ se ating\ 20 de grade în decembrie sau în ianuarie, s\ fie oexplozie solar\ intens\ [i s\ gr\beasc\ totul. Au mai fost experien]e f\cute în sudul României, cu rapi]a sem\nat\ în august, iar în decembrie plantele erau înalte pân\ la genunchi.

Interesant a fost c\, pân\ în prim\var\ plantele pierduser\ toate frunzele, dar s-au adaptat [i nu a fost afectat\ produc]ia în final.

Darian Savu mai sus]ine c\, în luna decembrie, ideal ar fi ca rapi]a s\ aib\ 8 cm înal]ime, 8 frunze, 8 mm la colet [i 8 cm jos la r\d\cin\. Dac\ la întrarea în iarn\ rapi]a arat\ a[a, chiar [i la minus 25 de grade f\r\ z\pad\ nu apar probleme.

Pentru cei care au sem\nat mai devreme situa]ia e mult prea bun\, iar plantele sunt bine dezvoltate. De ace-

În luna decembrie, exist\ o presiune destul de mare a d\un\torilor asupra plantelor. Sunt prezente larve de Plutella xylostella, larve de Buh\, dar [i afide.

Buha este un d\un\tor polifag ce produce pagube rapi]ei. La început, larvele rod epiderma [i parenchimul pe partea inferioar\ a frunzei, apoi perforeaz\ limbul sub form\ de orificii neregulate.

Molia Plutella este considerat\ specie invaziv\ greu de comb\tut din cauza rezisten]ei la insecticidele actuale, cât [i la biopreparatele pe baz\ de Bacillus thuringiensis

Cre[terea suprafe]elor cultivate cu rapi]\ în România a condus [i la cre[terea popula]iilor de Plutella xylostella. Pe lâng\ asta, schimb\rile climatice actuale [i-au pus amprenta asupra biologiei moliei. De aceea este [i greu de comb\tut. De asemenea, sunt instalate Alternaria [i Foma înc\ din toamn\, a[a cum nu a mai existat de foarte mult\ vreme.

ea ar trebui s\ ia în seam\ aplicarea unui regulator de cre[tere, cum este Karamba Turbo, Arhitect sau Toprex.

Darian Savu crede c\ trebuie urm\rit intervalul de temperaturi, iar prima interven]ie în cultur\ s\ fie cu un insecticid, obligatoriu, împreun\ cu un fungicid.

Savu recomand\ Ambrossio ca [i fungicid sistemic de la Kwizda pentru primul tratament. În completare va trebui aplicat fungicidul Diagonal cu azosistrobin.

Ambrossio este fungicid sistemic destinat controlului bolilor din culturile de grâu de toamn\, rapi]\, triticale, secar\ [i orz de prim\var\. Substan]a activ\, tebuconazol (500 g/l), face parte din grupa triazolilor. Ac]ioneaz\ prin blocarea form\rii ergosterolului, substan]a care intr\ în componen]a peretelui celular al ciupercilor patogene [i astfel, aceste organisme nu se mai pot dezvolta.

Diagonal are un caracter antisporulant, ac]ionând asupra germina]iei sporilor, producerii acestora [i cre[terii miceliilor ciupercilor. Produsul prelunge[te perioada de acumulare a substan]elor nutritive în plant\ prin efectul fiziologic de men]inere a frunzelor verzi (“green-effect”) o perioad\ mai lung\ de timp.

Substan]a activ\ azoxistrobin (250 g/l), este absorbit\ rapid prin frunze pân\ la vârfurile acestora [i marginile în cre[tere. La suprafa]a frunzelor tratate se acumuleaz\ substan]a activ\ care î[i reia activitatea în condi]ii de umiditate.

Gheorghe MIRON

Hunedorenii intr\ ;n noul an cu mult optimism

În jude]ul Hunedoara, la mijlocul lunii decembrie, mai erau suprafe]e mici de recoltat la porumb. :n general, campania de toamn\ cu îns\mân]\rile la cerealele p\ioase era finalizat\ cu succes.

Produc]iile nu sunt nici foarte mici, nici foarte mari. În medie, s-au ob]inut 6.000 de kg la hectar la porumb, de pe cele 21.000 de hectare, iar de pe cele 1.400 de hectare cu floarea-soarelui s-a ob]inut o produc]ie medie de 2.200 de kg la hectar.

Punctual în multe ferme, produc]iile au dep\[it aceste cifre. În jude], exist\ 77.000 de hectare de teren arabil, 150.00 ha sunt cu p\[uni [i 80.000 cu fâne]e. În aceast\ toamn\ au fost îns\mân]ate 6.800 de ha cu grâu, 1.100 de ha cu triticale, 800 de ha cu orz, 1.100 de ha cu rapi]\ [i 800 de ha cu orz.

Aceasta este media care se cultiv\ cu cereale de toamn\ în fiecare an, dat fiind c\ 60 - 70% din suprafa]a jude]ului este zon\ de deal [i munte.

“Anul 2024 pentru agricultura din jude]ul Hunedoara a fost bunicel, fiindc\ întotdeauna exist\ loc de a fi mai bun. Vorbim în general [i pentru fermierii din vegetal, cât [i pentru cei din zootehnie”, a explicat Claudiu Grama, directorul DAJ Hunedoara În acela[i timp, 2024 a fost un an dificil, dat fiind c\ fermierii au trebuit s\ înfrunte unele riscuri [i situa]ii mai grele privind pia]a cerealelor, în conjunctura în care totul este dictat de

Claudiu Grama, director DAJ Hunedoara

pia]\ [i de costuri, plus lipsa for]ei de munc\. În afar\ de riscurile climatice, care au fost mai “îng\duitoare” cu agricultura din jude]ul Hunedoara, în 2024, au fost [i riscurile economice.

“Pân\ când fermierul nu ajunge cu produc]ia strâns\ în hambare, pentru a putea trage linia, nimic nu este sigur”, a spus [eful agriculturii din Hunedoara. Marile probleme [i riscuri din agricultura jude]ului ]in de lipsa for]ei de munc\, pre]urile mici la cereale, costurile mari la îngr\[\minte [i la celelalte inputuri.

:n urm\toarea perioad\, pân\ la prim\var\, riscurile care ar putea ap\rea sunt din punct de vedere climatic. S\ nu vin\ geruri sau c\lduri extreme care s\ afecteze grav culturile. Riscurile sunt de amândou\ p\r]ile. Din punct de vedere economic, fermierii sper\ s\ se a[eze pre]urile, s\ fie cât mai accesibile la inputuri.

Grama este de p\rere c\ prognozele nu sunt prea optimiste. Mul]i se tem c\ dup\ tot ce au investit [i au muncit un an întreg, atunci când vor trage linia s\ nu ias\ pe minus.

Din punct de vedere al umidit\]ii, situa]ia este chiar bun\ în luna decembrie, fiindc\ au fost ploi începând din

septembrie. Inclusiv în timpul verii, când a fost chiar un cod ro[u.

În mai multe zone ale jude]ului au fost ploi toren]iale [i în averse. În dou\ zone, situa]ia a fost destul de a grav\, fiindc\ inspectorii DAJ chiar au fost solicita]i s\ constate pagubele provocate de inunda]ii ale culturilor.

Nu au fost calamit\]i din cauza secetei, în 2024, decât într-un procent extrem de mic, aproape nesemnificativ. Regimul precipita]iilor a fost satisf\c\tor în timpul verii, în raport cu alte jude]e unde seceta a f\cut ravagii.

Au fost ploi, nu la momentul potrivit, dar au fost. Nu a existat secet\ care s\ afecteze culturile în aceast\ var\. Numai patru fermieri au solicitat evaluare pagubelor în urma secetei, dintre care doi nu au fost eligibili. Ceilal]i doi au avut suprafe]e sub 30 de hectare afectate de secet\.

“Nu putem vorbi de efect de secet\ pedologic\, în jude]ul Hunedoara, fa]\ de ce s-a întâmplat în regiunea de sud sau est. Noi nu am avut secet\ pedologic\”, a spus Grama.

În ceea ce prive[te anul 2025, Grama spune c\ trebuie privit cu optimism.

Gheorghe MIRON

Gardo Sun, noul erbicid Syngenta pentru floarea-soarelui

Odat\ cu lansarea

erbicidului Gardo Sun, Syngenta î[i consolideaz\ pozi]ia de lider de peste 20 de ani în segmentul de preemergen]\ pentru cultura de floarea-soarelui.

Gardo Sun previne r\s\rirea unei game largi de buruieni, oferind protec]ie de lung\ durat\, simplificând astfel managementul integrat al buruienilor [i prevenind apari]ia rezisten]ei.

[i dicotiledonate. Combate un spectru foarte larg de buruieni, inclusiv cele problem\ precum loboda s\lbatic\, zârna, [tirul, cium\faia, dar [i setaria [i iarba b\rboas\.

Mai mult, se remarc\ printr-o caracteristic\ unic\ în categoria erbicidelor preemergente, având un puternic efect de pârjolire (“burn down”) asupra buruienilor deja r\s\rite.

În doar câteva zile de la aplicare, buruienile tratate prezint\ semne vizibile de cloroz\ [i albire. Acest dublu efect - preemergent [i de contact - este rar întâlnit la erbicidele conven]ionale, aplicate înainte de r\s\rirea culturii.

dusului face ca acesta s\ fie compatibil cu toate sistemele de produc]ie pentru floarea-soarelui. Iar controlul buruienilor dificile permite integrarea sa perfect\ în programele de management al rezisten]ei”, spune Adrian Gean\, Manager protec]ia plantelor cultura de porumb [i oleaginoase, Syngenta România.

Gardo Sun asigur\ c\ plantele de floarea-soarelui au acces neîngr\dit la resursele vitale înc\ de la început, ceea ce se traduce în plante mai viguroase [i produc]ii mai mari. Acest start f\r\ competi]ie este crucial pentru stabilirea unei culturi puternice [i productive.

Aplicat înainte de r\s\rirea culturii, Gardo Sun ofer\ un control excelent asupra buruienilor atât graminee, cât

Un alt avantaj este c\ men]ine cultura curat\ pentru o perioad\ îndelungat\. Prin reducerea necesit\]ii interven]iilor ulterioare, fermierii economisesc timp, combustibil [i resurse umane.

“Gardo Sun contribuie la ob]inerea unor semin]e de floarea-soarelui de o calitate sporit\, îmbun\t\]ind astfel valoarea comercial\ a recoltei. Investi]ia în Gardo Sun reducere costurile totale de management al buruienilor pe parcursul întregului sezon, eficien]a agronomic\ fiind combinat\ cu cea economic\. Selectivitatea excelent\ a pro-

Erbicidul Gardo Sun are eficacitate foarte ridicat\ împotriva buruienilor dicotiledonate Solanum nigrum (Zârna), P o lygonum convolvuls (hri[ca urc\toare), Amaranthus retroflexus ([tir), Mercuarialis annua (trep\d\toarea), [i eficien]\ ridicat\ împotriva Ambrosia artemisifoliia (ambrozia), Che no podium album (loboda salbatic\), Datura stramonium (cium\ faie), Abutilon theophrasti (tei[or). De asemenea, are eficien]\ ridicat\ împotriva buruienilor graminee Echinochloa crus-galli (iarb\ b\rboas\) [i Setaria spp.

Efectul de pârjolire este foarte evident pe Viola arvensis, Stellaria media, Chenopodium album [i Cannabis sativa, conform testelor efectuate pe loturi experimentale în Ungaria.

Robert VERESS

Al XVII-lea Congres Interna]ional de Entomologie, desf\[urat în Japonia, la Kyoto, a stat sub semnul inova]iei, domeniu în care gazdele sunt în avangard\. La congres au participat 4.041 de cercet\tori din toat\ lumea. Cele mai mari delega]ii au fost ale Chinei, Statelor Unite [i Germaniei. România a fost reprezentat\ de entomologul Emil Georgescu, de la INCDA Fundulea, [i de doi cercet\tori de la ICDPP Bucure[ti. Emil Georgescu a realizat un amplu raport dup\ participarea la congres, din care, cu acordul autorului, am extras [i editat (pentru olectur\ mai accesibil\) câteva fragmente.

Japonia aloc\ fonduri uria[e cercet\rii, clasa politic\ manifestând respect fa]\ de min]ile care produc progresul. Acest fapt s-a v\zut [i la Kyoto, unde, la deschiderea lucr\rilor au participat, între al]ii, prin]ul mo[tenitor, Akishino-no-miya Fumihito, ministrul managementului dezastrelor [i problemelor oceanului, guvernatorul prefecturii Kyoto, primarul din Kyoto etc. În Japonia exist\ cercet\ri foarte avansate privind insectele [i reprodu-

microcipuri

Insecte [i microcipuri

gândaci-cyborg,

Microdrone care se orienteaz\ dup\ soare, gândaci-cyborg, minirobo]i atra[i de feromoni, capcane digitale cu micronas artificial

cerea abilit\]ilor acestora în domeniul roboticii. Noryiasu Ando (Institutul de Tehnologie) a prezentat un studiu aprofundat al sistemului de orientare vizual\ al insectelor [i folosirea rezultatelor acestor cercet\ri pentru crearea unor microdrone.

Acestea sunt dotate cu camere de luat vederi de înalt\ rezolu]ie, dar, spre deosebire de dronele clasice, nu au nevoie pentru orientare de semnal GPS sau RTK, ci se ghideaz\ dup\ pozi]ia soarelui, având un sistem inspirat din cel al fluturilor. Între aplica]iile practice g\site acestor noi genera]ii de drone se num\r\ monitorizarea câmpurilor [i detectarea timpurie a atacului d\un\torilor.

Doi cercet\tori, Toshiyumi Nakata [i Hirotaka Sato, au descris robo]i de nou\ genera]ie, care folosesc sistemul de locomo]ie al insectelor.

Vorbim despre ceva ce pare desprins dintr-un roman SF> insecte-cyborg, adic\ insecte vii ale c\ror mi[c\ri sunt controlate de un microprocesor. Acesta transmite impulsuri electrice sistemului nervos al insectei, care execut\ ce i se comand\ de c\tre operator.

Pe insect\ este montat\ [i o microcamer\ de luat vederi, capabil\ s\ transmit\ imagini în timp real (live).

Deocamdat\, gândacii-cyborg sunt folosi]i pentru a c\uta supravie]uitori sub d\râm\turi, în cazul cl\dirilor pr\bu[ite în urma unui cutremur, îns\ domeniile de aplicabilitate sunt multiple [i includ [i agricultura.

Centrul de Cercetare pentru {tiin]\ Avansat\ [i Tehnologie al Universit\]ii din Tokyo a prezentat un studiu revolu]ionar despre sistemul nervos al flu-

turilor speciei viermele de

turilor apar]inând speciei viermele de m\tase (Bombyx mori).

Rezultatele acestor cercet\ri s-au materializat în crearea unui minirobot autonom, al c\rui sistem de orientare în spa]iu e similar cu cel al fluturilor, la fel ca în cazul microdronelor.

De la fluturii speciei Bombyx mori au fost recoltate antenele, care au fost ata[ate la ni[te electrozi, monta]i pe un robot. Robotul s-a deplasat sub ac]iunea unor stimuli olfactivi (feromoni), cu ajutorul antenelor prelevate de la fluturi.

Un alt concept dezvoltat de japonezi este pasul urm\tor în monitorizarea insectelor cu ajutorul capcanelor digitale cu camer\ de luat vederi. Rezolu]ia camerei foto din capcanele digitale a crescut, de asemenea [i softul de recunoa[tere al insectelor are performan]e superioare.

Un cercet\tor ne-a descris un senzor special care func]ioneaz\ pe principii similare cu sim]ul olfactiv al insectelor. Practic, este ca un micronas artificial, cu care pot s\ fie detectate speciile problem\ de insecte. Senzorii, fiind de dimensiuni foarte mici, pot fi integra]i în microcipuri, pentru o nou\ genera]ie de capcane entomologice digitale.

De la Universitatea din Minnesota, George E. Heimpel, laureatul unui premiu pentru contribu]iile aduse entomologiei, a prezentat un concept de combatere biologic\ care implic\ folosirea modelelor matematice la analiza riscurilor pentru ecosistemul local, în cazul în care se introduce o F specie util\ pentru a combate

Robert VERESS

un d\un\tor invaziv. Pentru a se ajun ge, îns\, la un rezultat corect, sunt necesare date cât mai exacte din câmp.

F Un cercet\tor de la Institutul Riken (Japonia) arat\ un gândac-cyborg, dotat cu senzori ce transmit impulsuri prin care mi[c\rile sale sunt telecomandate. Senzorul este alimentat cu energie furnizat\ de o celul\ solar\.

O nou\ abordare privind tehnica insectelor sterile a fost realizat\ de Institutul de Cercet\ri pentru Trestia de Zah\r din Africa de Sud. S-au folosit razele X pentru sterilizarea masculilor ;n loc de raze gamma. Cercet\ri privind sterilizarea masculilor de Ostrinia nubilalis s-au realizat [i în România, inclusiv la Fundulea, în anii ‘80, în colaborare cu Agen]ia de Energie Atomic\ din Viena, cu rezultate încurajatoare. Cercet\rile nu au mai continuat dup\ Revolu]ie, spune Emil Georgescu.

Un american a prezentat stadiul cercet\rilor privind rezisten]a Helicoperva zeae (o rud\ apropiat\ a omizii fructifica]iilor) la toxinele de tip Bt din porumbul OMG. În America, principala metod\ de combatere a H. zeae este cultivarea porumbului OMG. Monitorizarea apari]iei fenomenelor de rezisten]\, în cazul acestui d\un\tor, la toxinele din culturile modificate genetic, s-au efectuat în perioada 2016-2023. S-a descoperit c\ rezisten]a la proteinele de tip Cry1AC

Emil Georgescu a venit de la Kyoto [i cu dou\ idei pentru teme de cercetare referitoare la combaterea d\un\torului care îl preocup\ în cea mai mare m\sur\> “amicul” Tanymecus. Un cercet\tor britanic, Andrew Crossthwaite, a prezentat o lucrare despre insecticidele alkilsulfonice de nou\ genera]ie, cu spectru larg de ac]iune, ca o posibil\ solu]ie în combaterea d\u n\ torilor care au dezvoltat rezisten]\ la majoritatea insecticidelor folosite pân\ în prezent (piretroizi de sintez\, neonicotinoide, diamide).

Aceste insecticide determin\ paralizia [i moartea insectelor, fiind efi-

este de 100 %! Ca urmare a apari]iei fenomenelor de rezisten]\, în Canada, începând cu 2020, a fost interzis\ cultivarea porumbului modificat genetic cu o singur\ toxin\ de tip Bt, introducându-se în schimb porumb OMG cu dou\ proteine de tip Bt, cu toxicitate pentru larvele sfredelitorului porumbului (Cry1Fa ¡ Cry1Ab).

Un brazilian a prezentat pe larg situa]ia din ]ara sa, unde porumbul se cultiv\ pe 20 de milioane ha, iar soia pe 46 milioane. Pe 81% din suprafa]a total\ cultivat\ cu porumb se folosesc hibrizi modifica]i genetic.

D\un\torii cei mai periculo[i sunt Spodoptera frugiperda (specie nativ\ în Brazilia), Helicoverpa zeae [i Helicoverpa armigera (în Brazilia, este o specie invaziv\).

Ace[ti d\un\tori polifagi atac\ atât porumbul, cât [i soia. În 2013, s-a

Posibile solu]ii împotriva Tanymecus

ciente în combaterea d\un\torilor care în]eap\ [i sug plantele (diferite specii de afide), hemiptere (plo[ni]e), coleoptere, dar [i larvele unor specii de lepidoptere (molia verzei).

Prima substan]\ activ\ apar]inând acestei noi clase de insecticide este oxazosulfyl, care a fost omologat\ în Japonia în anul 2022. Având în vedere c\ insecticidele din aceast\ nou\ clas\ combat [i coleopterele, ar putea reprezenta o posibil\ solu]ie împotriva r\]i[oarei porumbului.

De asemenea, în Japonia s-a aprobat, chiar anul acesta, o nou\ substan]\ activ\, numit\ cybenzoxas-

produs un atac puternic de Helicoverpa armigera (omida capsulelor de bumbac). Prin urmare, suprafe]ele cu culturi modificate genetic au crescut [i mai mult. Dar d\un\torii au dezvoltat, în timp, rezisten]\ la culturile Bt, care au o singur\ protein\ cu ac]iune insecticid\ Cry1F. Prin urmare, variet\]ile acestea au fost înlocuite de cele cu dou\ proteine de tip Cry. Ulterior, a intrat în cultur\ [i noua genera]ie de plante modificate genetic, cu proteina ViP3Aa. :n ultimii ani pagubele produse de S. frugiperda sau H. armigera la soia sau bumbacul modificate genetic au crescut. Una dintre cele mai recomandate m\suri pentru întârzierea apari]iei fenomenului de rezisten]\ este cultura “de refugiu”> în cadrul solei cu plante modificate genetic se cultiv\ plante nemodificate genetic. Îns\ fermierii brazilieni sunt reticen]i în a o aplica.

ulfyl (un compus al acidului etyl-sulfonic), care are un spectru larg de combatere, în special împotriva lepidopterelor (ordin din care fac parte sfredelitorul porumbului, Ostrinia nubilalis [i omida fructifica]iilor, Helicoverpa armigera) [i coleopterelor (ordin din care face parte r\]i[oara porumbului). Se estimeaz\ c\ primele produse comericale, pe baz\ de cybenzoxasulfyl, vor fi omologate în Japonia în anul 2025.

Acum, obiectivul lui Georgescu este de a testa insecticidele japoneze pentru combaterea r\]i[oarei porumbului.

foto> Reuters

CRE{TEREA ANIMALELOR

Primul an de cercet\ri privind vaccinul împotriva PPA

Proiectul VAX4ASF marcheaz\ un prim an de succes în misiunea de combatere a virusului pestei porcine africane. Sprijinit\ de Comisia European\, aceast\ ini]iativ\ a înregistrat progrese substan]iale în ceea ce prive[te vaccinurile prototip [i instrumentele de diagnostic, reunind institu]ii de top pentru a proteja cu solu]ii inovatoare industria porcin\ [i s\n\tatea animal\.

Condus de compania biofarmaceutic\ HIPRA [i sprijinit de Uniunea European\ în cadrul programului Horizon Europa, VAX4ASF reune[te centre de cercetare din diferite ]\ri, universit\]i [i companii din sectorul tehnologic care lucreaz\ într-un efort coordonat pentru a atenua impactul PPA [i pentru a furniza instrumente de eradicare a bolii.

La 5 noiembrie 2024, a avut loc reuniunea anual\ a HIPRA, în cadrul c\reia a fost prezentat un raport cuprinz\tor privind realiz\rile din primul an, precum [i principalele linii de cercetare pentru anul urm\tor.

Proiectul, cunoscut oficial sub numele de “Noi tehnologii pentru pesta porcin\ african\”, s-a concentrat pe dou\ abord\ri menite s\ dep\[easc\ barierele în calea prevenirii PPA.

Toate strategiile de vaccinare, de[i se afl\ înc\ în stadii experimentale,

evolueaz\ bine, fiind estimate teste avansate suplimentare în anul urm\tor. Echipa a identificat deja gene specifice ASFV legate de r\spunsul imun al gazdei, ceea ce va permite avansarea în proiectarea vaccinului.

În plus, activitatea privind identificarea antigenelor ASFV ai markerilor critici poate fi încorporat\ în testele de diagnostic, pentru a face distinc]ia între animalele vaccinate [i cele infectate, o etap\ esen]ial\ pentru controlul virusului în zonele în care sunt puse în aplicare programe de vaccinare.

În 2025, VAX4ASF se va concentra pe avansarea vaccinurilor prototip prin fazele de testare, pe efectuarea de studii de siguran]\ [i eficacitate [i pe consolidarea re]elei sale de colaborare cu factori-cheie din sectorul zootehnic [i al s\n\t\]ii animale.

Gheorghe MIRON

Pesta porcin\ african\ blocheaz\ exporturile de carne

“Ast\zi, to]i procesatorii de carne doresc s\ fac\ export pentru c\ pe pia]a româ neasc\ exist\ suficiente mezeluri [i produse din carne preparat\”, spune spune Dana T\nase, director executiv al Asocia]iei Române a C\rnii (ARC).

Dar, din cauza PPA, România are interdic]ie de export pentru carne [i produse din carne de porc. Exporturile sunt posibile doar dac\ produsele sunt fabricate din carne importat\.

Este necesar s\ treac\ minim 12 luni pentru un jude] de la ultimul focar confirmat în mediul domestic. Avem condi]iile îndeplinite pentru 9 jude]e, dar [i acestea trebuie validate de Comisia European\. În prezent, în România mai sunt active 31 de focare de pest\ porcin\, ceea ce men]ine restric]iile de export.

“Sunt foarte pu]ine focare, întradev\r, dar problema este c\ unele se sting [i altele apar, iar în momentul de fa]\ pesta porcin\ african\ ne aduce mari prejudicii, întrucât noi suntem bloca]i la export.

Nu la schimburi intracomunitare, pentru c\ pe pia]a intracomunitar\ noi putem exporta atâta vreme cât producem cu materie prim\ eligibil\, dar pentru exportul în Marea Britanie suntem totalmente bloca]i.”

Marea Britanie, prin Brexit, nu se mai supune regulilor comunitare, cu toate c\ exist\ un acord economic între Uniunea European\ [i Marea Britanie [i se fac negocieri aproape lunare. În momentul de fa]\, România este considerat\ de Marea Britanie ]ar\ ro[ie din punct de vedere al pestei porcine africane, explic\ T\nase.

Produsele din carne, dac\ nu sunt tratate la 800Celsius, nu pot s\ fac\ obiectul exportului în Marea Britanie.

“Nu doar pe Marea Britanie suntem afecta]i, ci [i pe SUA. S-a redeschis anul acesta exportul pe SUA, a fost o munc\ pe care ANSVSA a desf\[urat-o de-a lungul a 10 ani, a reinstalat echivalen]a cu sistemul de control din Statele Unite [i au fost aprobate unit\]i pentru exportul de salamuri crud-uscate [i unit\]i pentru exportul de conserve.

Cele care export\ conserve nu au nicio problem\, îns\ în ceea ce prive[te salamurile crud-uscate, acestea nu se mai pot exporta. Întâi ni s-a dat acordul c\ putem exporta, dup\ care s-a revenit [i acum avem interdic]ie tot ca urmare a faptului c\ unit\]ile sunt plasate în ]ar\ aflat\ în zona ro[ie. Am exportat foarte pu]in. Noi am început practic în februarie, iar în iunie ne-a venit interdic]ia. Pot spune c\ mai mult a fost o sondare a pie]ei americane s\ vedem cum merg produsele.

Produsele mergeau, mai ales c\ în SUA exist\ procesatori locali care fac un produs c\ruia îi spun Salam de Sibiu, dar pe gustul lor”, a explicat reprezentanta ARC.

Recent, ANSVSA a anun]at c\ pesta porcin\ african\ înregistreaz\ un regres semnificativ din punct de vedere al num\rului de focare, fiind deja ini]iate discu]ii cu Comisia European\ pentru a scoate în partea roz a restric]iilor jude]ele unde timp de un an nu au fost înregistrate focare.

Viorel PATRICHI

Cora[ Ardelean a intrat în hipermarket

În 2025, se împlinesc

25 de ani de când Cora[ Ardelean, cresc\tor de vaci de lapte din Ma[loc, Timi[, a reu[it s\ î[i vând\ primele produse lactate ob]inute în propria fabric\ de procesare Canamar. Anul acesta a avut un alt mare succes! A reu[it s\ intre în Via Profi, ampla re]ea de promovare a produc\torilor locali, ini]iat\ de retailul ProfiMega Image.

2 tone de lapte procesate zilnic

“Iat\ a trecut un sfert de secol [i am reu[it s\ m\ ]in de procesare [i chiar s\ o dezvolt, s\ ajung cu propriile produse într-o re]ea extins\ de magazine din Timi[, iar acum, în hipermarket”, a spus Cora[.

În micu]a lui fabric\ sunt procesate pân\ la 2 tone de lapte pe zi, din care se ob]in brânz\ dulce, ca[, telemea maturat\, lapte dulce [i smântân\ [i oferite proaspete consumatorilor prin zecile de magazine din Timi[.

Produsele sunt autentice [i de cea mai bun\ calitate, iar Cora[ are o cerere mare de la consumatori [i, de cele mai multe ori, nu reu[e[te s\ o satisfac\. “Eu vând tot. Nu îmi ajung produsele la nivelul la care mi se cere”, este de p\rere fermierul.

Acum, Cora[ de]ine o ferm\ cu 200 vaci de lapte [i a ajuns la acest efectiv urmând un parcurs natural. Intr\rile în ferm\ au însemnat doar f\t\rile. Nu a cump\rat niciodat\ un

animal.

Toate vi]elele care au fost f\tate au fost men]inute pentru reproduc]ie [i dezvoltarea fermei. Nu a vândut decât reforme. Dac\ în 2020, avea 170 de vaci, în patru ani efectivul a crescut cu 30 de capete.

Totu[i, într-un an când nu a reu[it s\ ob]in\ furajele necesare din cauza secetei extreme, a fost nevoit s\ vând\ 10 juninci ca s\ reziste.

“În cei 25 de ani de func]ionare, a existat o dezvoltare natural\ a fermei. Nimic nu am for]at. În plus, vindem tot ce proces\m. Este o afacere de familie cu circuit închis, începând cu hrana vacilor, [i asigur\m consumatorul c\ totul este proasp\t [i natural, cu eticheta curat\”, a explicat Cora[ Ardelean.

Dup\ o cre[tere excep]ional\ în timpul pandemiei COVID-19, când au fost intensificate livr\rile la domiciliu, vânz\rile au fost constante. Pentru siguran]\, furajele sunt realizate din culturi proprii, garantând o hran\ s\n\toas\ pentru animale.

Cora[ exploateaz\ aproape 200 de ha pe care cultiv\ lucern\, borceag, porumb, orz [i ov\z, pentru a asigura furajarea animalelor, dar mai de]ine [i 20 de ha de p\[une.

El este [i pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Vaci “Narcisa” în care sunt înscri[i fermieri din Timi[ [i Arad [i func]ioneaz\ cu succes de 20 de ani. Asocia]ia este acreditat\ pentru prelucrarea datelor Registrului Genealogic al Raselor B\l]at\ Româneasc\, Montbeliarde [i Holstein, în România.

Din p\cate, num\rul vacilor, nu numai în Banat, ci [i la nivel na]ional, a sc\zut [i scade în continuare, iar inten]ia de zootehnizare a agriculturii de

care tot se vorbe[te în ultima perioad\ se pare c\ nu va avea [anse de reu[it\. De[i politicienii promit mult, cresc\torii de animale sunt tot mai pu]in subven]iona]i, iar rezultatul se vede> nu se încurajeaz\ dezvoltarea zootehniei. Iar pre]ul laptelui este întotdeauna în detrimentul fermierului. 2,33 lei pe litru este mult prea mic, mai redus decât media la nivelul Uniunii Europene, unde este 2,51 lei pe litru. Pre]ul la carne pe vaca vie este tot redus, 7 lei kg plus TVA. Ar trebui s\ fie 10 lei, minim, pe kg. E cea mai proast\ situa]ie în industria agroalimentar\ unde nu s-a f\cut nimic.

C=teva solu]ii pentru zootehnizarea agriculturii

O alt\ mare problem\ a sectorului de care aminte[te Cora[ Ardelean este faptul c\ la nivelul ]\rii exist\ numai patru locuri unde se pot abatoriza vacile reform\. Din Ma[loc, Timi[, Cora[ le duce la Boto[ani, în partea cealalt\ a ]\rii, fiindc\ în zona de vest nu prea exist\ nici un abator pentru vaci.

“Sunt dou\ la Boto[ani, unul la Deva pentru vacile form\ [i unul la Vâlcea cu care lucr\m, de unde vin b\ie]ii [i le transport\ de la ferm\. Grav este c\ export\m vi]eii într-o form\ nefinisat\, dup\ care cump\ram de dincolo carne de lucru pe metru cub”, a explicat fermierul.

Ministerul Agriculturii a avut un program foarte bun prin care voia s\ finan]eze integral abatorul de ferm\. Cora[ spune c\ a fost o idee bun\, dar lipsea o verig\ fundamental\! Trebuia s\ asigure [i o re]ea unde cresc\torul s\ î[i poat\ vinde carcasa pe care o ob]inea prin sacrificare.

Cu ajutotul acelui abator, omul putea s\ î[i valorifice animalele sacrificate din ferma proprie, dar nu a fost s\ fie. De aceea, fermierul trebuie sprijinit prin m\suri fiscale, s\ aib\ acces la o re]ea de comercializare eficient\.

Cora[ sus]ine c\ a fost distrus cu bun\ [tiin]\ tot ce însemna industria proces\rii. În Timi[ au existat multe fabrici formidabile, care satisf\ceau nevoia popula]iei de produse alimentare. Existau carmangerii, dar acum nu mai e nimic. Au fost închise pe m\sur\ ce hipermarketurile au fost deschise.

Cora[ propune o solu]ie pentru stimularea zootehniz\rii agriculturii! Fermierii pe cultura mare care cresc [i animale s\ primeasc\ o subven]ie mai consistent\ pentru vegetal. Asta fiindc\ nu po]i s\ obligi omul, ci s\-l stimulezi prin anumite mijloace.

“Aceasta este solu]ia cea mai bun\!”. De exemplu, pentru suprafa]a cultivat\ cu grâu furajer, porumb sau

orz, omul s\ primeasc\ o subven]ie suplimentar\ pe acel teren.

Cora[ crede c\ exist\ un gol imens în ceea ce înseamn\ procesare. Fabricile au fost desfiin]ate, dar nu au fost create altele, fie c\ vorbim de sectorul lapte, carne, panifica]ie sau legume [i fructe. Peste toate apar noi hipermarketuri, care vin peste consumatorul [i produc\torul român, îi cople[esc [i îi anihileaz\.

Unele hypermarketuri care mai fac ceva [i spun c\ vin în sprijinul produc\torului local sau a procesatorului s\ le valorifice produsele mai mult mimeaz\ c\ fac asta.

Au fost acele carmangerii care se g\seau pe multe str\zi din ora[ele României. Acum, nu mai exist\. Au fost închise pe m\sur\ ce au ap\rut hipermarketurile.

“Asta este drama prin care trece produc\torul român, dar [i consumatorul, fiindc\ nu mai are [anse s\ con-

sume produse ob]inute pe plan local”, este de p\rere Cora[ Ardelean. E adev\rat c\ se mai afl\ marf\ româneasc\ de la produc\torii locali în unele hypermarketuri, dar foarte pu]in\ [i pierdut\ printre celelalte produse. De aceea orice inten]ie de urm\rire a trasabilit\]ii trebuie s\ aib\ un program foarte bine stabilit.

Totul ;l ;mpinge spre o singur\ concluzie> “Ministerul Agriculturii trebuie s\ ajute la crearea unor procesatori cum sunt eu. Trebuie s\ fie puternici nu numai pe lapte, ci [i pe carne, pe legume [i fructe [i pe panifica]ie în f iecare unitate administrativ teritorial\ din fiecare jude] ca s\ poat\ fi câ[tigat\ pia]a. Pentru asta e nevoie de un program foarte bine implementat [i de finan]are puternic\, dar e extrem de greu sau poate imposibil”.

Gheorghe MIRON

MA{INI & UTILAJE

Scarificatorul - util sau inutil? ?

:n fa]a tehnologiilor

conservative, un utilaj ;ncepe s\ fie folosit tot mai pu]in, scarificatorul.

De multe ori nu ;l mai bag\ ;n c=mp nici cei care continu\ s\ foloseasc\ plugul.

Prof. Vasile Popescu, cercet\tor la Institutul de la Fundulea, spunea c\, prin ar\tur\, stratul de sol prelucrat este desprins din mediul s\u natural, devine un corp artificial [i se schimb\ radical condi]iile de stabilitate, de aerisire, de umezire, iar procesele biologice sunt în derut\ total\.

Din aceste motive se recomand\ agricultura conservativ\, cu lucr\ri minime [i cu afânarea solului pe vertical\, f\r\ întoarcerea brazdei.

Aceast\ lucrare se efectueaz\ odat\ la 3-4 ani, la adâncimea de 6070 cm, [i are ca avantaje decompactarea te renului, spargerea hardpanului, reducerea eroziunii. În plus, nu se inverseaz\ straturile, nu se deterioreaz\ structura solului, iar în terenul scarificat sistemul radicular se dezvolt\ nestingherit.

Totodat\, lucr\rile de scarificare favorizeaz\ acumularea [i conservarea apei în sol, atunci când plou\, atenuând efectele schimb\rilor climatice, mai spunea reputatul profesor.

Toate bune, pân\ la proba terenului, cum se spune. Am vorbit cu o serie de fermieri care fac agricultur\ de ani buni, iar concluzia ar fi c\ scarificatorul este utilizat din ce în ce mai rar, spre deloc, dar înc\ nu e de dus la fier vechi.

Cosmin Micu, din M\n\[tur, Arad, nu face scarificare, cel pu]in nu în sensul strict.

“Prefer un echipament cu organe similare scarificatorului, dar care intr\ la adâncimi de cel mult 30 cm, c\ nici nu am nevoie mai mult. E un cultivator Lemken Karat, îl las la adâncimi cât s\ nu scot bolovani.”

De[i nu face scarificare, ar\deanul efectueaz\ cinci lucr\ri pe fiecare hectar> dezmiri[tire (Lemken Rubin), trecere cu cultivatorul (Lemken Karat), fertilizare cu îngr\[\minte complexe, discuit (Horsch Joker), sem\nat.

“Chiar dac\ par multe lucr\ri, acestea îmi asigur\ un sol perfect preg\tit pentru sem\nat, iar consumul de motorin\ este de pân\ în 37 litri pe hectar. {i înc\ ceva> eu sunt [i pro ar\tur\”, a mai spus Cosmin Micu.

Gheorghe Nan, din Bod, Bra[ov consider\ c\ din contr\, scarificatorul este un echipament foarte util.

“Îmi sparge hardpanul, permite infiltrarea apei, care nu mai b\lte[te la suprafa]\. Eu, de regul\, scarific în var\, dup\ recoltare. Las terenul a[a pân\ anul viitor, la noi mai plou\ [i solul absoarbe mai bine apa, iar prim\vara fac doar o trecere cu un disc, dup\ care sem\n porumbul.”

Marian Popa, Sili[tea, Teleorman, nu mai vede utilitatea scarificatorului, cel pu]in nu în perioade de secet\.

“Acest echipament are o mare deficien]\> nu încorporeaz\ resturile vegetale. Or, eu am înv\]at c\ acestea trebuie încorporate, pentru a se descompune [i a cre[te fertilitatea solului. Pentru mine, ar\tura e sfânt\, paiele nu mai r\mân la suprafa]\”.

Dar teleorm\neanul nu e înc\ decis s\ renun]e la scarificator.

“Este posibil ca de anul viitor [i, poate, [i în anii care vin, s\ avem un exces de umiditate, iar atunci trebuie folosit scarificatorul, ca s\ intre apa în p\mânt, nu s\ b\lteasc\.”

Andreas Telehuz, M\rcule[ti, Ialomi]a a renun]at la scarificator de mai bine de 6 ani.

“Din 2018 am decis s\ nu mai prelucrez deloc solul în adâncime. Singura lucrare pe care o mai aplic este cea de strip till, în benzi, la distan]\ de 70 centimetri, dup\ care sem\n porumb. Resturile vegetale r\mân la suprafa]\, iar structura solului este clar mai bun\ ca în urm\ cu 6 ani.”

Arpad DOBRE

Tractor inteligent [i autonom pentru viticultur\

Smart Vineyard Tractor, produs de Deutz-Fahr, a primit premiul “Inova]ie tehnic\” la expozi]ia interna]ional\ EIMA 2024, datorit\ func]iilor sale automate [i a faptului c\ poate func]iona autonom, f\r\ operator, monitorizeaz\ culturile [i depisteaz\ din timp bolile vi]ei-de-vie.

Smart Vineyard Tractor introduce conceptul de “tractor cu senzor” [i reprezint\ un pas major c\tre utilizarea tehnologiilor care fac parte din conceptul Agricultur\ 5.0.

Concret, vorbim de un vehicul echipat pentru colectarea automat\ a datelor agronomice pentru monitorizarea culturilor.

În plus, dispune de managementul autonom al echipamentelor [i posibilitatea deplas\rii în vie f\r\ a fi condus de un operator uman.

Pentru aceasta, este dotat cu o serie de senzori avansa]i, care includ camonitorizare

de c\tre o unitate de control de mare capacitate. Sistemul poate prelua [i procesa în timp real numeroase date din mediul în care lucreaz\.

Acest lucru permite efectuarea autonom\ a opera]iunilor pe rând, cartografierea evolu]iei cre[terii vegetative [i a st\rii fiziologice a culturii, inclusiv diagnosticarea precoce a debutului celei mai frecvente boli ale vi]eide-vie.

Algoritmii avansa]i de Inteligen]\ Artificial\ fac ca tractorul [i echipamentele ata[ate s\ fie capabile s\ func]ioneze complet autonom în vie, optimizând în timp real func]ionarea acestuia, în func]ie de condi]iile de mediu

cheie a Smart Vineyard Tractor este integrarea sa modele de tractoare Deutz-Fahr din seria DF/DS/DV TTV. Acestea î[i p\streaz\ integral structura original\, dar vor deveni mult mai adaptabile la sarcinile de lucru. Drept urmare, aceste tractoare pot func]iona fie cu operatorul la bordcerin]\ esen]ial\ din punct de reglement\rilor, de exemtimpul transferurilor rutiere deschise traficuluifie ca robo]i complet autonomi, pentru lucrul pe rândurile din planta]iile

Arpad DOBRE

C\t\lin [i Ionu] Corbea vor produce energie solar\ Agricultorul electric

AFIR a lansat luna trecut\ o schem\ de ajutor pentru cei care vor s\-[i instaleze panouri fotovoltaice în ferm\, pentru autoconsum. Recent AFIR a publicat [i o list\ a proiectelor depuse [i preselectate.

Printre acestea se afl\ [i cel al fermei Totagro din Prundu, Giurgiu, iar

C\t\lin Corbea [i fiul s\u, Ionu], vor s\ produc\ pân\ la 300 kWh [i vor ca ferma s\ devin\ prosumator.

:ntregul proiect pentru înfiin]area câmpului de panouri solare, cu o putere instalat\ de pân\ la 300 kWh, a fost gândit, pus pe hârtie [i depus de c\tre fiul s\u, Ionu] Corbea. Un tân\r care, la 27 de ani, are dou\ mari pasiuni> agricultura [i zootehnia.

Iar proiectul de panouri fotovoltaice vine ca o “m\nu[\” pentru activitatea din ferma Totagro, deoarece ocupând o suprafa]\ de mai pu]in de 2.000 metri p\tra]i, nu pe o suprafa]\ agricol\, ci în curtea fermei, poate asigura consumul de energie electric\ pentru o serie de activit\]i.

Ca [i în alte ferme mari, [i la Totagro acest consum fluctueaz\> este mai mare în perioada recolt\rii, la fel [i în perioada de repara]ii, inclusiv pe timpul iernii.

Atât C\t\lin Corbea, cât [i fiul s\u, Ionu], sunt convin[i de utilitatea acestui sistem, dar în anumite condi]ii.

“Prin proiectul nostru preselectat deja de AFIR vrem s\ ob]inem statutul de prosumator. Astfel, putem produce o cantitate suplimentar\ de energie electric\ în perioadele de consum redus, tocmai pentru a folosi aceast\ rezerv\ în lunile în care consum\m mai mult. În acest mod vom reu[i s\ reducem costurile totale pe ferm\”, spune C\t\lin Corbea.

Arpad DOBRE

C\t\lin Corbea lucreaz\ 3.000 de hectare în Giurgiu, preponderent p\ioase (peste 50%), rapi]\ (10-15%), iar pe restul suprafe]ei cultiv\ porumb floarea-soarelui [i soia, pentru a face o rota]ie corect\ din punct de vedere agronomic.

Finan]are de la AFIR

Investi]ia în panouri solare a fost gândit\ [i pentru func]ionarea sediului fermei, pentru depozitul de cereale de 16.000 de tone dotat [i cu usc\tor. Sunt [i perioade, cum este cea de dinaintea sezonului de prim\var\, când produc]ia de energie electric\ prin panouri solare poate c\ nu s-ar justifica.

Schema de ajutor propus\ de AFIR are în vedere sprijinirea investi]iilor în noi capacit\]i de producere a energiei electrice provenit\ din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol [i industriei alimentare.

La aceast\ schem\ au fost eligibile proiectele cu sau f\r\ stocare, din surse solare [i/sau eoliene, cu puteri instalate sub 1 MW inclusiv [i peste 1 MW, depuse de PFA, II, IF, societ\]i agricole, companii din industria alimentar\ [i organiza]iile din domeniul îmbun\t\]irilor funciare.

Pentru sesiunea aferent\ anilor 2024 - 2025, valoarea ajutorului de stat acordat în cadrul schemei pe MW instalat pentru energie eolian\ este de pân\ la 100% din costurile eligibile, în limita a 700.000 euro/MW, pentru capacit\]i instalate de sub, respectiv peste 1 MW În cazul energiei solare, finan]area este de 650.000 euro/MW pentru capacit\]i instalate de pân\ la 1 MW, respectiv 550.000 euro/MW - pentru capacit\]i instalate mai mari de 1 MW. Ionu] Corbea

Kubota DSX-W, pentru fertilizare precis\

Kubota a integrat sistemul Tractor Implement Management (TIM) la echipamentul de împr\[tiat îngr\[\minte Geospread DSX-W. TIM simplific\ aplicarea îngr\[\mintelor [i ajut\ fermierii s\ ob]in\ o distribu]ie optim\ a nutrien]ilor pe sole.

Potrivit preciz\rilor Agri-Alian]a, importatorul Kubota în România, sistemul permite comunicarea între tractor [i utilajele ata[ate [i le permite s\ lucreze armonizat, cu reducerea erorilor umane.

Asigurarea distribu]iei uniforme [i precise a îngr\[\mintelor este esen]ial\

pentru a maximiza randamentul culturilor [i pentru a asigura o cre[tere s\n\toas\ [i consistent\ a plantelor.

În mod obi[nuit, tractoristul ajusteaz\ manual set\rile-cheie ale distribuitoarelor de discuri, l\sând loc erorilor umane, care ar putea afecta eficien]a fertiliz\rii.

TIM rezolv\ aceast\ problem\ prin automatizarea set\rilor esen]iale [i reduce nevoia de ajust\ri manuale.

Cu combina]ia dintre tractorul Kubota M7 [i distribuitorul cu discuri DSX-W Geospread, plus aplica]ia Spreading Charts operatorii pot selecta

l\]imea de lucru [i tipul de îngr\[\mânt [i pot trimite aceste date prin Bluetooth c\tre distribuitor prin portalul Kubota Sync.

Sistemul va ajusta automat parametrii esen]iali, inclusiv în\l]imea distribuitorului, num\rul de rota]ii pe minut ale discurilor de împr\[tiere [i înclinarea lor.

Kubota va lansa pe pia]\ seria 0 a acestei noi tehnologii la începutul anului 2025.

Arpad DOBRE

Alliance Agriflex¡, durabil\ [i protejeaz\ solul

Yokohama-ATG va lansa anul viitor gama de anvelope Alliance Agriflex¡ 377XT pentru utilaje grele, cum sunt ma[inile de împr\[tiat îngr\ [\minte [i sprayerele. Parametrii-cheie de performan]\ sunt capacitatea ridicat\ de înc\rcare, rulare optim\ pe [osea, protec]ia eficient\ a solului [i trac]iunea puternic\.

Proiectate s\ transporte înc\rc\turi grele [i s\ reduc\ [i compactarea solului, aceste anvelope dispun de tehnologia VF (Very High Flexion) [i de Stratified Layer Technology, cu nervuri stratificate.

Aceast\ anvelop\ a fost proiectat\ cu o amprent\ la sol larg\ [i flancuri rotunjite, pentru protec]ia eficient\ a solului. Pentru un confort sporit al operatorului [i pentru a asigura o rulare optim\ chiar [i la viteze mari, Agriflex¡ 377XT este prev\zut\ cu nervuri centrale suprapuse.

Arpad DOBRE

Agro¡, consultan]\ pentru achizi]ia de utilaje

La Slobozia, Ialomi]a, a fost lansat programul Agro¡, ;n fapt un proiect de consultan]\ al Raiffeisen Bank pentru achizi]ia de utilaje destinate doar agriculturii sustenabile. Programul va fi activ în Giurgiu, Ialomi]a, C\l\ra[i, Con stan]a, Tulcea [i Br\ila, în perioada decembrie 2024 - decembrie 2025.

Premiu pentru anvelopele Trelleborg

Fabricantul de anvelope Trelleborg a primit recent premiul “Best Agriculture Tire” la cea de-a 21-a edi]ie a Visao Agro Brazil Awards. Dispunând de tehnologia VF (sarcini sporite la presiuni reduse), anvelopele Trelleborg sunt bine primite de industria agricol\ din Brazilia.

Remorcile Bergman au ;mplinit 70 de ani

Istoria remorcilor Bergmann, fie c\ vorbim de cele de transfer de cereale sau de cele de împr\[tiat gunoi de grajd, începe în anul 1954, când au fost realizate primele modele, dotate cu un rotor-melc cu lame, cu capacitate de pân\ la 3 tone. În prezent, Bergmann ofer\ utilaje de împr\[tiat gunoi de grajd cu capacitate de peste 42 de tone, cu dou\ rotoare-melc de mare putere, cu l\]imi de lucru care ajung pân\ la 36 de metri.

Robotul care seam\n\ 500 ha/zi

Fra]ii Michael [i Philipp Horsch au gândit, proiectat [i au realizat Gantry, un prototip de sem\n\toare autonom\, cu l\]imi de lucru de peste 18 metri, respectiv de la 27 de rânduri, pentru culturi pr\[itoare. Practic, este un robot care [i-a dovedit recent eficien]a în Bahia, Brazilia, unde a sem\nat peste 500 de hectare de soia în 24 de ore.

Constantin Curc\, reprezentant Horsch în România, ne-a dezv\luit câteva detalii privind acest prototip. Practic, e este un sistem de 500 cai putere, care poart\ sub el un sistem de sem\nat culturi pe rânduri, cum ar fi soia sau porumb.

”:n acest moment, cu ajutorul Gantry test\m o serie de sem\n\tori Horsch, fie c\ vorbim de Avatar sau Maestro. Vrem s\ vedem cum se comport\ sistemele hidraulice [i cele electrice, în condi]iile unor sem\n\tori gigant, pe 27 sau chiar 54 de rânduri.”

Curc\ a ]inut s\ sublinieze c\ prototipul este gândit s\ func]ioneze în ]\ri unde sunt mari suprafe]e agricole [i a c\ror legisla]ie permite utilizarea acestor robo]i agricoli, iar

Brazilia întrune[te aceste condi]ii.

Sistemul autonom de sem\nat este în faza de teste [i se fac permanent ajust\ri, mai ales c\, în aceast\ etap\ de dezvoltare, înc\ se lucreaz\ la adaptarea robotului la lucrul în condi]ii de umiditate mare.

“C\ut\m s\ scoatem pe pia]\ acest model de sem\n\toare în ]\ri cu suprafe]e agricole mari.”

La un moment dat, Philip Horsch declara pentru Profitul Agricol c\ un astfel de prototip ar urma s\ fie testat [i în Europa, probabil prin 2026. O condi]ie de baz\ este aceea de a avea la dispozi]ie un teren agricol cu suprafa]\ mare, [i cu cât mai pu]ine denivel\ri sau obstacole, cel pu]in în prima etap\ a test\rilor. Horsch are în vedere asamblarea uneia, poate chiar a dou\ astfel de sem\n\tori pentru Europa, [i nu este exclus ca una dintre acestea s\ fie testate cândva în România, posibil în Insula Mare a Br\ilei.

“Sunt necesare numeroase test\ri, încerc\ri, verific\ri [i va mai dura pân\ când vom vedea sem\n\tori autonome lucrând pe arii întinse. În plus, aceste utilaje sunt foarte scumpe [i nu le po]i l\sa nesupravegheate s\ opereze pe câmp. În Brazilia, de pild\, prototipul Horsch Gantry a fost asistat de la distan]\, prin telecomand\, de c\tre un operator uman”, a spus Constantin Curc\.

Arpad DOBRE

Criza alimentar\ global\ care nu a mai avut loc

O a[a-numit\ “criz\ alimentar\ global\” a lovit lumea de la invazia rus\ a Ucrainei, la începutul anului 2022, când nu exista lips\ de alimente, iar stocurile erau la cel mai înalt nivel. Marile grupuri agroalimentare au profitat de situa]ia creat\, iar în zilele urm\toare invaziei Ucrainei de c\tre Rusia, pre]urile alimentelor au crescut pe pie]ele interna]ionale.

de cereale au atins niveluri istorice ridicate [i c\ aproape trei sferturi din exporturile de grâu din Rusia [i Ucraina fuseser\ deja livrate înainte de începerea r\zboiului.

Exprimarea media c\ r\zboiul din Ucraina ar duce la o criz\ alimentar\ global\ a fost contrazis\ de cifrele furnizate chiar de Ministerul Agriculturii al Ucrainei, care a declarat în mai c\ ]ara a exportat 46,51 milioane de tone de cereale în sezonul 2021-2022, fa]\ de 40,85 milioane în anul precedent.

Atunci, de ce pre]urile alimentelor au crescut brusc în 2022?

Indicele pre]urilor la alimente al Organiza]iei pentru Alimenta]ie [i Agricultur\ a atins un “nivel record”, cu 20% peste nivelul din anul precedent. Aceast\ cre[tere a fost resim]it\ în întreaga lume [i a avut un impact dramatic asupra a miliarde de oameni, c\ci to]i trebuie s\ cump\r\m alimente. Asta a determinat Programul Alimentar Mondial s\ eticheteze 2022 drept “an f\r\ precedent al foametei”.

Cu toate acestea, chiar dac\ Ucraina este în mod tradi]ional un exportator major de alimente pe pie]ele interna]ionale (aproximativ 9% din totalul grâului [i 12% din totalul porumbului comercializat la nivel global) nu a existat nicio lips\ de alimente, deoarece lumea avea un nivel relativ confortabil de aprovizionare cu cereale. Acest lucru a fost confirmat de Banca Mondial\, care a remarcat c\ stocurile globale

La fel ca [i în timpul crizei alimentare din 2007-2008, specula]iile au fost un element esen]ial al acestei cre[teri. De[i toate ]\rile s-au angajat s\ pun\ cap\t specula]iilor alimentare în 2009, în mod evident, aceasta nu s-a ;ntamplat.

Analizele Lighthouse Reports din 2022 concluzioneaz\ c\ “speculatorii au invadat pie]ele alimentare în încercarea de a profita de pe urma cre[terii pre]urilor.”

Pentru a da un exemplu izbitor al acestei situa]ii, dou\ fonduri tranzac]ionate la burs\ care se ocupau cu comercializarea produselor alimentare au primit investi]ii de 1,2 miliarde de dolari, o cre[tere de 600% fa]\ de cele 197 de milioane de dolari primite pentru tot anul 2021.

New York Times scria în aprilie 2022> “speculatorii sunt responsabili pentru 72% din activitatea de cump\rare de pe pia]a grâului, o cre[tere de 25% fa]\ de situa]ia existent\ înainte de pandemie.”

Raportorul special al Na]iunilor Unite pentru drepturile omului a observat c\ “activitatea speculativ\ a investitorilor puternici, de obicei pu]in interesa]i de fundamentele pie]ei agricole, pariaz\ de fapt pe foamete [i o agraveaz\.

Mai multe institu]ii precum Fondul Monetar Interna]ional, Organiza]ia pentru Cooperare [i Dezvoltare Economic\ [i Banca Central\ European\ au documentat modul în care profiturile în cre[tere ale corpora]iilor [i ale ac]ionarilor acestora au fost un factor foarte important în infla]ia din anul 2022.

Multina]ionalele din sectorul alimentar au profitat de situa]ie pentru a-[i cre[te marjele de profit [i au înregistrat astfel marje de câ[tiguri excep]ionale în 2022.

Realitatea este c\, la scar\ global\, producem mult mai multe alimente decât mânc\m.

În 2023, pre]urile alimentelor au sc\zut fa]\ de 2022, dar au r\mas cu aproximativ 15% mai mari decât media din ultimii zece ani. Cu toate acestea, la doi ani de la invazia Ucrainei, produsele alimentare înc\ nu lipsesc.

Statele Unite produc aproape 400 de milioane tone de porumb în fiecare an, dar mai mult de 40% din acest porumb este folosit pentru a produce etanol, în timp ce 40% este folosit pentru hrana animalelor, iar 10% este exportat [i doar 10 % este folosit pentru producerea de alimente.

În Statele Unite, produc]ia de etanol a crescut de la 3,6 milioane de barili în 2001, la 400 de milioane în 2021. În ciuda angajamentului s\u de

a lupta împotriva crizei climatice [i a faptului c\ etanolul produce cu 24% mai mult carbon decât petrolul, în aprilie 2022, administra]ia Biden - sub presiunea Congresului [i a industrieia luat m\suri pentru a încuraja în continuare etanolul. Produc]ia a reu[it s\ fie subven]ionat\.

O serie de alte ]\ri, în special Brazilia, care se afl\ pe locul doi dup\ Statele Unite, continu\ s\-[i dezvolte produc]ia de agrocombustibili, în ciuda efectelor lor devastatoare asupra climei [i a mediului.

Având în vedere factorii de stres de pe pie]ele alimentare globale, unele dintre r\spunsurile date pentru situa]ia din 2022 sunt cel pu]in surprinz\toare [i au implica]ii majore asupra modului în care lumea în]elege [i r\spunde la crizele alimentare.

La începutul anului 2022, pentru guvernele celor mai bogate na]iuni [i institu]iile interna]ionale, mesajul principal [i imediat a fost men]inerea comer]ului liber. Într-o declara]ie comun\, Banca Mondial\, FMI, PAM [i Organiza]ia Mondial\ a Comer]ului (OMC) au îndemnat “toate ]\rile s\ men]in\ comer]ul liber [i s\ evite luarea de m\suri restrictive, cum ar fi interzicerea exporturilor de produse alimentare sau îngr\[\minte, care ar agrava [i mai mult suferin]a celei mai vulnerabile popula]ii”.

Când India a decis s\-[i limiteze exporturile de grâu, pentru a asigura o

disponibilitate suficient\ pentru popula]ia sa, guvernul SUA [i FMI i-au cerut s\-[i reconsidere decizia. Ei au spus c\ restric]iile vor “agrava penuria de alimente” în contextul invaziei Ucrainei de c\tre Rusia, care a reprezentat în mod clar gre[it natura crizei. Restric]iile din India au acoperit doar 10 milioane de tone de grâu, ceea ce este nesemnificativ în compara]ie cu utilizarea produc]iei de cereale din SUA pentru producerea de etanol, care se ridic\ la 400 de milioane de tone.

Dup\ invazia rus\, men]inerea fluxului de produse agricole din Ucraina a devenit o prioritate pentru ONU, rezultând într-un acord interna]ional important, Ini]iativa pentru cereale la Marea Neagr\, care a fost semnat\ în iulie 2022, cu scopul principal de a evita foametea [i o criz\ alimentar\ global\. Aceast\ ini]iativ\, condus\ de Na]iunile Unite [i negociat\ între Rusia, Turcia [i Ucraina, [i-a propus s\ permit\ exporturile de cereale [i îngr\[\minte din trei porturi ucrainene.

Raportul Institutului Oakland, publicat în februarie 2023 [i intitulat “R\zboi [i deposedare - preluarea terenurilor agricole ucrainene”, acuz\ c\ produc\torii care export\ produse agricole din Ucraina sunt în mare parte gigan]i ai sectorului agroalimentar [i oligarhi asocia]i cu interese financiare europene [i nord-americane. De asemenea, arat\ modul în care

Doar 3% din cele 32,9 milioane de tone de alimente exportate de Ucraina au ajuns în ]\ri cu venituri mici [i doar 2% au fost folosite ca parte a opera]iunilor de ajutor alimentar. Prima destina]ie pentru exporturile ucrainene a fost Uniunea European\, urmat\ apoi de China [i Turcia.

În Europa, Spania este ]ara care a primit cea mai mare pondere din aceste exporturi de produse agricole. Companiile care au exportat cele mai multe produse ucrainene în Spania se num\r\ printre cele mai mari multina]ionale din sectorul alimentar, [i anume> Archer Daniels Midland (305.000 tone), Glencore (278.390 tone), Louis Dreyfus (223.059 tone) [i Cargill (118.735 tone).

ace[ti actori sunt puternic îndatora]i fa]\ de institu]iile financiare occidentale, în special Banca European\ pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare, Banca European\ de Investi]ii [i Corpora]ia Financiar\ Interna]ional\, filiala B\ncii Mondiale.

Acordând prioritate acestor interese, “Black Sea Grains Initiative” a pus în pericol mijloacele de trai a milioane de fermieri europeni, pân\ la punctul în care Ungaria [i Polonia au interzis im porturile din Ucraina, în aprilie 2023, pentru a-[i proteja fermierii împotriva concuren]ei neloiale.

O istorie a mini[trilor Agriculturii

Mini[trii comuni[ti nu erau pro[ti cum crede ast\zi lumea

Am ajuns [i la momentul mini[trilor lui Ceau[escu.

Ca gazetar, trebuie s\ ;i povestesc neutru, f\r\ p\rtinire.

Dintre figurile de atunci, se disting Angelo Miculescu [i Marin Capisizu. Doi oameni care au reu[it [i ;n comunism, [i ;n democra]ia original\,

semn c\ nu proptelele partidului, ci mintea lor brici i-a propulsat ;n via]\.

Ceau[escu ;i traseaz\ lui Ion Gheorghe Maurer sarcina s\ formeze un nou guvern (1865-1967), cu 3 prim-viceprim-mini[tri, [i al]i 6 viceprim-mini[tri. Pe 24 iulie 1965, Mihai Dalea este schimbat cu mai tân\rul Nicolae Giosan.

Ion Gheorghe Maurermai face un guvern între decembrie 1967-martie 1969). Tot Nicolae Giosan este în fruntea Consiliului Superior al Agriculturii.

:ntre timp, Gospod\riile Agricole Colective se transform\ în Cooperative Agricole de Produc]ie. Aceea[i M\rie cu alt\ p\l\rie. :n fapt, gospod\rii colective ori cooperative agricole, ele r\mân tot colhozuri.

Foarte important, se creeaz\ [i un Consiliu Central al Cooperativelor Agricole de Produc]ie, al c\rui pre[edinte avea rang de ministru.

:n noiembrie 1969, Ceau[escu desfiin]eaz\ Consiliul Superior al Agriculturii. Giosan este eliberat din func]ie. Se revine la denumirea de Minister al Agriculturii [i Silviculturii, iar în func]ia de ministru este numit Angelo Miculescu.

Angelo Romeo Constantin Miculescu (n. 4 decembrie 1929, Con-

stan]a - d. 9 februarie 1999, Ialomi]a) a fost membru de partid din 1958. Este de profesie inginer agronom.

“Avea creier [i în pantofi”, avea s\ spun\ despre el, mai târziu, Adelina Popescu, fost adjunct al ministrului, tot în vremea lui Ceau[escu.

Angelo se impune ca un lider puternic ;n lumea agricol\, mai ales dup\ ce se întoarce din America, unde fusese trimis timp de un an s\ munceasc\ într-o ferm\. {i are curajul s\ propun\ un model “americanizat” pentru agricultura socialist\ de stat.

A fost c\s\torit cu Irina Cerna[ov, prieten\ bun\, împreun\ cu sora sa, Tamara, cu Ana Pauker.

Fiica lui Angelo, Dana, este c\s\torit\ cu cel care va deveni prim-ministru, Adrian N\stase. Din func]ia de ministru al Agriculturii este trimis ambasador în China.

A murit pe 9 februarie 1999, întrun accident de circula]ie, pe o [osea din jude]ul Ialomi]a.

:n ianuarie 1971, este numit ministru al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii [i Apelor, Iosif Banc . Observ\m c\ ministerul se strânge [i se m\re[te ca o armonic\, în

George OSTROVEANU

func]ie de valoarea politic\ a celui chemat s\-l conduc\.

Iosif Banc era atunci [i vice-pre[edinte al Consiliului de Mini[tri. (:n epoc\ circula o glum\> {tii care-i cel mai prost banc? - Iosif!). Angelo Miculescu face un pas ;napoi [i r\mâne doar ministru secretar de stat.

:n aprilie 1972, Iosif Banc este eliberat din func]iile de ministru [i de viceprim-ministru, iar Angelo Miculescu î[i reia locul.

:n decembrie 1972, ministerul pierde Silvicultura. Dar câ[tig\ un nou secretar de stat, Aldea Militaru :ntre Maurer [i Ceau[escu se strâng gr\mad\ deosebirile de solu]ii pentru economia ]\rii, a[a c\, Maurer î[i depune demisia.

:n guvernul Manea M\nescu (18 martie 1975-26 martie 1980), Angelo Miculescu devine vicepremier [i ministru al Agriculturii Industriei Alimentare [i Apelor. {ef al Departamentului Agriculturii de Stat este numit Marin Capisizu

Dup\ 1989, Marin Capisizu va deveni un important, dar discret, om de afaceri. A murit la 91 de ani.

:n guvernul Ilie Verde] (martie 1980-mai 1982), Angelo Miculescu î[i p\streaz\ calitatea de viceprim-ministru [i ministru al Agriculturii, Industriei Alimentare [i Apelor. Vasile Marin, fost prim-secretar al Comitetului de Partid C\l\ra[i, devine pre[edinte UNCAP.

:n septembrie 1971, Angelo Miculescu este eliberat din func]iile din Guvern [i expediat ambasador în China. :n locul s\u este numit Ion Te[u

Ion Te[u (n. 20 noiembrie 1929, Tite[ti, jud. Vâlcea – d. 21 iunie 2013), a absolvit Institutul Agronomic din Bucure[ti, în 1952.

A ajuns director la IAS Râmnicu S\rat, apoi, director al Direc]iei Agricole Prahova. La terminarea colectiviz\rii, s-a oferit s\ fie pre[edinte la CAP Smeeni, din raionul Buz\u. Dup\ cinci ani, a fost promovat pre[edinte al UJCAP Prahova.

Era o vreme de atragere în Partidul Muncitoresc Rom=n a tinerilor cu preg\tire universitar\. Muncitorii comuni[ti promova]i în conducere î[i dovediser\ e[ecul ;n conducerea economiei. Ceau[escu era ;nc\ tân\r [i promitea un comunism luminat. :n 1966, Te[u a fost trimis la doctorat în Fran]a. Cam în aceea[i vreme, al]i înal]i func]ionari cu preg\tire superioar\ plecau în str\in\tate.

A fost numit vicepre[edinte al Uniunii Na]ionale a Cooperativelor Agricole de Produc]ie. Era o func]ie de demnitar. De acolo, a fost luat secretar de stat, [ef al Departamentului Agriculturii de Stat, în guvernul Ilie Verde], apoi ministru al Agriculturii [i Industriei Alimentare (21 mai 1982-26 martie 1984), în guvernul Costantin D\sc\lescu.

{i-a exprimat rezerva fa]\ de complexele gigant de porci, de peste 150.000 de capete, în prezen]a lui Nicolae Ceau[escu.

A fost demis [i trecut director al Institutului de Econo mie Agrar\.

O istorie a mini[trilor

Oricum, figura în “rezerva de cadre”. A fost numit din nou ministru al Agriculturii [i Industriei Alimentare. :n 1981, a fost numit ambasador în Polonia.

:n mai 1982, Ceau[escu hot\r\[te c\ are nevoie de un Guvern mai ferm [i mai dinamic [i îl desemneaz\ primministru pe Constantin D\sc\lescu D\sc\lescu îl nume[te la Agricultur\ [i Industrie Alimentar\ tot pe Ion Te[u. Ca [i ast\zi, nici atunci lista Guvernului nu o f\cea premierul de capul lui, ci sub ;ndrumarea conducerii superioare de partid [i de stat.

Marin Capisizu este [ef la Industria Alimentar\. :n martie 1984, Te[u este eliberat din func]ie [i în locul lui este adus Gheorghe David. {ef al Departamentului Agriculturii de Stat urmeaz\ s\ fie numit Costel Eremia :n martie1985, D\sc\lescu face un nou Guvern, cu Elena Ceau[escu, Ion Dinc\ [i Gheorghe Oprea primviceprim-mini[tri [i înc\ [apte viceprim-mini[tri. Mini[tri simpli sunt 26. Urmeaz\ tot felul de al]i pre[edin]i de comitete [i comisii cu rang de ministru. Marin Capisizu [i Costel Eremia râmân pe locurile lor.

Apare Ferdinand Nagy, ministru secretar de stat. :n mai 1985, Florin Gruia este numit [ef al Agriculturii de Stat, în locul lui Costel Eremia. :n decembrie 1985 ministerul se reorganizeaz\, iar Industria Alimentar\ se desprinde ca minister separat [i r\mâne Agricultura cu Gheorghe David ministru (26 martie 1984–28 martie 1985).

Ferdinand Nagy a fost unul din ultimii profitori ai regimului ceau[ist, primind în cursul anului 1989, dup\ absolvirea facult\]ii, o cas\ cu 5 camere [i dependin]e în municipiul Satu Mare, de[i aveau prioritate mii de solicitan]i, în condi]iile în care nu era c\s\torit, nu avea copii [i avea posibil-

itatea s\ locuiasc\ cu p\rin]ii.

Tatal lui Ferdinand Nagy a fost prim-secretar PCR al jude]ului Covasna în anii ’70 [i secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în anii ’80. :n anul 2006, Nagy a fost eliberat din func]ia de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, în care a fost numit în timpul guvern\rii Adrian N\stase, pentru activitate necorespunz\toare.

În acea perioad\, a fost acuzat în presa central\ c\, în calitate de responsabil pentru pavilionul României la expozi]ia universal\ de la Tokyo (Japonia), a promovat cultura [i produsele culinare maghiare în detrimentul celor române[ti.

Tot el a fost acuzat c\ dup\ Revolu]ie s-a ocupat cu contrabanda cu ma[ini aduse din Occident [i de benzina dus\ în Ungaria, profitând de faptul ca so]ia sa, Cornelia Nagy, a fost [efa V\mii Petea din jude]ul Satu Mare (situat\ la frontiera cu Ungaria). În acest scop, familia Nagy [i-a construit o sta]ie de benzin\ lâng\ Vama Petea. La eliberarea din func]ie a so]iei sale, au fost g\site documente care atestau c\ Ferdinand Nagy a importat prin Vama Petea peste 100 de autoturisme f\r\ taxe vamale, se ar\ta într-o interpelare adresat\ ministrului de Externe, senatorul Teodor Baconschi.

Pe 16 iulie 1988, Florin Gruia este eliberat din func]ie [i este numit [ef al DAS Viorel Vizureanu Cu aceast\ echip\ ministerul ajunge pân\ la evenimentele din 22 decembrie 1989.

Cu episodul mini[trilor din vremea lui Ceau[escu ;nchei istoria de anul acesta. De la anul o s\ vorbim despre mini[trii din zorii democra]iei noastre originale, care, mai ales la ;nceput, nu sunt lipsi]i de figuri savuroase.

La Mul]i Ani!

Braconierii de trufe

“Trufele, supranumite [i diamantele negre, ar putea deveni tot mai rare [i chiar ar putea disp\rea din p\durile rom=ne[ti din cauza braconierilor. Ace[tia intr\ ilegal pe terenurile forestiere [i le culeg cu ajutorul câinilor spe cial antrena]i”, atrage aten]ia Lauren]iu P\[tinaru, pre[edintele Agen]iei Na]ionale pentru Protec]ia Mediului.

“Sunt oameni care concesioneaz\ terenurile de la direc]iile silvice, pentru a putea culege legal trufe, dar nu pot din cauza braconierilor care intr\ ilegal [i sap\ peste tot, cu ajutorul câinilor”, spune P\[tinaru.

Tocmai acest s\pat excesiv dup\ trufe modific\ umiditatea [i nutrien]ii din sol, anulând regenerarea lor. Iar ;n Rom=nia sunt un num\r mare de vânz\tori, mai ales pe platformele online, care ofer\ trufe la pre]uri cuprinse între 100 [i 200 de lei pe kilogram, în condi]iile în care un astfel de produs poate ajunge la mii de lei, în magazinele de delicatese.

Milka va trece pe cacao artificial\

Grupul Mondelez, produc\torul ciocolatelor Toblerone [i Milka, a de cis s\ investeasc\ ;n produc]ia boabelor de cacao ;n laborator. Oficial, Mondelez spune c\ a[a poate face mai bine fa]\ lipsei de predictibilitate pe bursa boabelor de cacao, care a crescut de c=teva ori ;n ultimele luni.

Pentru asta, Mondelez investe[te ;n Celleste Bio, un start-up din Israel, care ia culturi de celule din boabe de cacao pe care le cre[te ;n laborator. Mondelez nu a dorit s\ fac\ public\ suma investit\ ;n compania israelian\.

:n România cresc mai multe soiuri de trufe albe [i negre, fiecare din ele distingându-se prin culoare, form\, înveli[, aspect interior, consisten]\, miros [i gust.

Pentru a rezolva situa]ia trufelor, P\[tinaru spune c\ ar trebui înt\rit\ puterea de control a G\rzii Na]ionale de Mediu.

“Am auzit c\ exist\ primari care dau acorduri de recoltare pe terenuri care sunt p\[uni, ca s\ valideze vânz\rile unora dintre ace[ti braconieri,

CAREUL AGRICOL

de Dinu-Ioan Nicula

în condi]iile în care pe acele terenuri nu au cum s\ existe vreodat\ astfel de ciuperci rare.”

În acest sens, în urm\ cu mai mul]i ani, Ministerul Mediului a pus în dezbatere un ordin care aproba instruc]iunile privind recoltarea [i achizi]ionarea trufelor [i care stabilea modul de organizare a recolt\rii [i achizi]iei lor, dar nu a parcurs etapele necesare aprob\rii finale, fiind înc\ la Parlament.

ORIZONTAL: SAMARE - PUC< OPOZANTA - H< LER - COARNE< ZL - CITITOR< IUTIT - NETE< RARIT - NAS< MIRE - ALERT< A - CASIERIE< GRASUNI - AL< INTARATATE. Solu¡ia careului din Nr. 47

ORIZONTAL: 1) Generos din fire – A trage prin iarb\< 2) Plin\ de afurisenie – Pneumonie incipient\! 3) Poarta soarelui! – A primit sprijin de sus< 4) }ine o via]\ de om – Baie de unde po]i ie[i b\tut< 5) Cafea f\r\ viitor – Se bag\-n ciorba unora< 6) Afi[eaz\ gradele – O tent\ de optimism< 7) Se aprind u[or< 8) Servi]i la fix–Auzit\ pe la nunt\< 9) Pun cap\t respira]iei< 10) Apari]ie în for]\.

VERTICAL: 1) Mici pentru alimenta]ie – Elenei i-a cântat< 2) O prob\ de ap\– Parcurse în fug\< 3) Tapete imaculate! – Aflat sub tutela p\rin]ilor< 4) Ie[iri explozive –În centru la Panciu! 5) Treapt\ de lansare arachetei – Cer de b\ut< 6) Petrecere de noapte... în sat – Are munc\ de teren< 7) Pe[te prins... la Severin – Secretul depunerii< 8) Sistem de hr\nire< 9) Gazdele coridelor< 10) Remarcat\ în prelungiri.

Andrei OSTROVEANU