Profitul Agricol nr. 42, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 42 din 6 noiembrie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Profitul Agricol

Revista

este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 42/2024 Redactor - ¿ef

Pove[ti de amor]it electoratul

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

M=nat de la spate mai degrab\ de campania electoral\ dec=t de vreun subtil calcul politic, ministrul Florin Barbu a urcat ;n caruselul ideilor n\stru[nice. (Sunt cele mai prizate de politicieni, pentru c\ au aderen]\ la mass-media. Nici nu conteaz\ ce spui c=t\ vreme ;]i bagi chipul ;n ecran.) Mai deun\zi cerea referendum european pentru a stabili direc]ia Politicii Agricole Comune. Iar dac\ nu vor europenii, m\car Rom=nia tot va face referendum, promitea tare.

Sigur c\ [tie c\ un referendum care s\ cuprind\ doar agricultorii este greu de stabilizat. C\ci la referendum nu vin societ\]i comerciale, ci oameni. Iar agricultorii care conteaz\, care ne dau nou\ p=ine, lapte, carne, br=nz\, ou\, au cod CAEN [i sunt administratori de societ\]i comerciale ;n ochii legii, nu fermieri. Poate nu ar fi r\u s\ fac\ mai ;nt=i o defini]ie legal\ a fermierului activ. Despre plafonarea pre]urilor la alimente, ;ngr\[\minte [i pesticide, ;n care a plonjat cu aplomb, se zice pe surse c\ l-au scos colegii de guvern ;nainte de a st=rni o furtun\ ;ntreag\. Oare c=t de inspirat s\ fii din economia politic\ a anilor ‘50, ;nc=t s\ visezi mercuriale la nivel na]ional?

Dar nu trecea prea mult timp [i, intrat ;n Indagra, d\dea cu organizarea de pere]i pentru c\ nu a g\sit s\ guste o bucat\ de br=nz\. A[ fi zis c\ este o sc\pare, dac\ nu era urmat\ de o promisiune ca o amenin]are. De la anul va lua Indagra, o va organiza prin minister [i o va muta din Bucure[ti. Cei de la Romexpo au sim]it fiori reci, nici m\car ;n glum\ nu pot pierde perla coroanei. {i, cu voie politic\, i-au dat ministrului peste nas cu ideea lui. Cum s\ declari c\ ;i tragi unei firme afacerea de sub picioare?

Profitul Agricol 42/2024

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU 3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Comer]ul agricol al UE a crescut

Violeta Mu[at> miercuri începe plata desp\gubirilor de secet\ Ce înseamn\ Donald Trump pentru agricultur\

Inunda]iile din Spania vor afecta aprovizionarea cu legume

Pre]uri [i pie]e

Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii Produc]ia de soia, revizuit\ în sc\dere

Nu sunt schimb\ri în produc]ia de semin]e oleaginoase

Culturi vegetale

Ucraina va avea mai pu]in porumb

Azomure[ a[teapt\ un ajutor de stat pentru a reporni produc]ia

Dac\ nu se blocheaz\ importurile de îngr\[\minte ruse[ti, produc\torii europeni vor disp\rea

Agricover are de încasat de la fermieri Nevoia de coeren]\ un miliard de euro 8 între PAC [i politicile comerciale Un an dificil [i pentru expozi]ii

Taxe vamale pentru importurile de îngr\[\minte din Rusia Putin vrea o burs\ a cerealelor în cadrul BRICS

Syngenta> profit de 700 de milioane de dolari 15

Fertilizarea foliar\ în toamn\ poate cre[te produc]ia cu 20%

Wuxal Sulphur - echipament de iarn\ pentru o rapi]\ viguroas\ 32 Cum se irig\ corect porumbul

Nout\]ile Corteva pentru 2025

34 34

Bani, afaceri, credite

Credite pentru cump\rarea de utilaje, animale, terenuri Finan]area agriculturii

Agricultur\ de precizie pentru fermele mici [i mijlocii

Apel pentru completarea formularelor Manitou MLT, Support 36 un bra] de ajutor în orice ferm\

Cre[terea animalelor

39 40

Ma[ini & utilaje

Utilajele minimum till [i no-till sunt tot mai c\utate

Dumitru Andre[oi a fost re]inut de Parchetul European 37 Opinii Centrul global MasSeeds al amelior\rii pentru floarea-soarelui Carmistin va abatoriza Marea mistificare, ecologia este la Belciugatele 24 4 milioane de porci anual 37 Solul trebuie lucrat Directorul Sta]iunii {imnic numai la umiditatea optim\ 26 a fost arestat pentru [pag\ 38 Hobby Rezultate financiare BASF SUA> primul caz de infec]ie Miliardarii, principalii beneficiari în al treilea trimestru din 2024 28 cu grip\ aviar\ la porci 38 ai subven]iilor 22

S|PT|MÂNII EVENIMENTELE

Cronica evenimentelor anun]ate 6 - 10 noiembrie

La Bolonia are loc Expozi]ia Mondial\ de Ma[ini Agricole, EIMA Interna]ional 2024.

7 noiembrie

:n aula ASAS se va ]ine Conferin]a Sorgul – Planta de cultur\ a viitorului.

7 - 8 noiembrie

La Bucure[ti are loc RALF 2024, un forum ce reune[te mari fermieri români, produc\tori, procesatori, antreprenori [i companii inovatoare, al\turi de invita]i din ]\ri europene.

12 noiembrie

:n noiembrie va debuta noua sesiune a Conferin]elor tehnice ale Forumului APPR. Prima conferin]\ tehnic\ se va ]ine la Slobozia, cu sprijinul ACCPT Ialomi]a [i Asocia]ia Grânarii.

12 - 15 noiembrie

La Hanovra, în Germania, se va ]ine EuroTier, cel mai important târg de produse [i servicii pentru cre[terea animalelor.

27 noiembrie

La Ia[i va avea loc a doua Conferin]\ tehnic\ de toamn\ a Forumului APPR!

26 - 28 noiembrie

Bordeaux Exhibition Centre va g\zdui Vinitech-Sifel 2024, evenimentul inova]iilor în vinifica]ie.

Violeta Mu[at> miercuri începe plata desp\gubirilor de secet\

Luni, 28 octombrie, s-a finalizat campania de depunere a cererilor pentru desp\gubirile de secet\ - cei 1.000 de lei/ha calamitat la culturile de toamn\ [i de prim\var\ din sezonul agricol 2023-2024.

“În urm\toarele cinci zile lucr\toare cererile se vor centraliza, iar apoi se vor face pl\]ile în conturile fermierilor”, a declarat Violeta Mu[at, secretar de stat în MADR.

Declara]ia a fost f\cut\ mar]i, 29 octombrie. Socotim “urm\toarele cinci zile lucr\toare” ca fiind zilele de miercuri, 30 octombrie, joi, 31 octombrie, vineri, 1 noiembrie, luni, 4 noiembrie [i mar]i, 5 noiembrie. Aceasta înseamn\ c\ miercuri, 6 noiembrie, ar trebui s\ înceap\ pl\]ile. Cu o întârziere de trei s\pt\mâni fa]\ de termenul anun]at ini]ial de ministrul Florin Barbu (15 octombrie).

Comer]ul agricol al UE a crescut

În iulie 2024, excedentul comercial agroalimentar al UE a crescut cu ¡8% fa]\ de luna precedent\, ajungând la 6,1 miliarde euro, o valoare similar\ cu iulie 2023. Între ianuarie [i iulie 2024, excedentul a fost de 39,7 miliarde de euro, în cre[tere cu 1,1 miliarde de euro fa]\ de aceea[i perioad\ din 2023. Tot între ianuarie [i iulie, exporturile au cumulat 137,2 miliarde de euro, cu 3% mai mult decât în aceea[i perioad\ din 2023, iar importurile au crescut cu 2%, ajungând la 97,5 miliarde euro.

Robert VERESS

Exporturile UE c\tre Statele Unite au crescut cu 1,5 miliarde euro (¡10%), în mare parte pe seama pre]urilor mai mari la m\sline [i ulei de m\sline.

Exporturile c\tre Regatul Unit au crescut cu 914 milioane euro (¡3%). În schimb, exporturile UE c\tre China au sc\zut cu 728 milioane euro (-8%), în principal pe seama c\rnii de porc congelate, lactatelor [i cerealelor.

Robert VERESS

Profitul Agricol 42/2024

Ce înseamn\ Donald Trump pentru agricultur\ Fostul pre[edinte american Donald Trump a confirmat c\ Robert F. Kennedy Jr. va coordona politica agricol\ [i alimentar\ a SUA, în cazul în care va câ[tiga alegerile preziden]iale programate în luna noiembrie. “O sa-l las s\ fac\ ce vrea în domeniul s\n\t\]ii, o s\-l las s\ fac\ ce vrea în domeniul alimentar, o s\-l las s\ reglementeze cum vrea el medicamentele”, a declarat Trump. Consecin]ele acestei decizii sunt greu de estimat, deoarece Kennedy este un personaj foarte controversat, care a sus]inut de-a lungul timpului mai multe teorii radicale ale conspira]iei. El este un vechi contestatar al politicilor Departamentului de Stat pentru Agricultur\ (USDA), pe care îl acuz\ c\ este controlat de marile corpora]ii [i le-a impus americanilor consumul de alimente procesate. “Dup\ ce Donald Trump m\ va trimite în aceast\ cl\dire, totul se va schimba. Agricultura american\ va reveni în for]\, la fel [i starea de s\n\tate a americanilor”, a declarat Kennedy

Profitul Agricol 42/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII MADR> suprafa]a de rapi]\ a crescut cu 7%

Suprafa]a sem\nat\ cu rapi]\ a crescut cu 7% fa]\ de cea prev\zut\ ini]ial, a declarat Violeta Mu[at, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, f\r\ s\ precizeze câte hectare s-au înfiin]at. Campania de sem\nat este înc\ în desf\[urare. S-au înfiin]at 60% din suprafe]ele de grâu [i 90% din cele de orz.

SUA vrea s\ importe porc din România

“Avem o delega]ie din SUA, care verific\ modul în care putem controla r\spândirea pestei porcine africane, cu scopul de a putea livra produse crud-uscate [i conserve, în condi]ii de siguran]\, în SUA”, a declarat Florin C\p\]ân\, director general ANSVSA.

Robert F. Kennedy Jr.

într-un clip filmat în fa]a sediului USDA. Nepotul marelui pre[edinte american John F. Kennedy a sus]inut vocal mai multe teorii conspira]ioniste, printre care leg\tura dintre vaccinuri [i autism, multiple dezinform\ri în timpul pandemiei COVID-19 sau negarea existen]ei virusului HIV.

Drago[ B|LDESCU

C\p\]ân\> Pesta micilor rumeg\toare va fi eradicat\

“Mai sunt doar cinci focare de pest\ a micilor rumeg\toare [i sper\m ca pân\ la începutul lunii noiembrie focarele din Timi[ s\ se sting\ [i s\ putem relua exporturile [i de acolo”, declar\ Florin C\p\]ân\, director general ANSVSA. C\p\]ân\ admite c\ apari]ia pestei, pe 19 iulie 2024, a fost bulversant\ pentru autorit\]i. “Nu [tiam cum s\ o gestion\m. Au fost 64 de focare, care au provocat extrem de multe daune”.

Agricover are de încasat de la fermieri un miliard de euro EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Gradul de îndatorare a fermierilor a crescut semnificativ, lichiditatea în ferme este sc\zut\ [i, în consecin]\, este sub presiune capacitatea de a relua ciclul productiv, spune Liviu Dobre, CEO Agricover Holding. “Fermierii au acumulat pierderi care nu vor putea fi acoperite din cultura anului viitor. Datoriile ar trebui e[alonate prin finan]are pe termen mediu. În plus, trebuie s\ le oferim fermierilor educa]ia financiar\ de care au nevoie pentru a-[i putea planifica în mod corect activitatea”, consider\ Dobre. Agricover [i-a schimbat deja strategia de finan]are, în conformitate cu acest deziderat.

“Am modificat portofoliul, din credite pentru capital de lucru, în credite pe termen mediu, tocmai pentru a restructura sumele pe care fermierii le au de achitat”.

Peste 10 mii de fermieri se împrumut\ de la Agricover, care este între primii trei juc\tori din pia]\ în privin]a finan]\rii din agricultur\. Dobre a constatat c\ fermierii nu se gr\besc s\ apeleze la ordonan]a de urgen]\ care permite suspendarea pl\]ii ratelor la creditele contractate. “Fermierii sunt ra]ionali [i în]eleg c\ cea mai bun\ solu]ie se na[te atunci când ambele p\r]i se a[az\ la aceea[i mas\, pentru a negocia”.

Robert VERESS

“Dac\ e s\ cumul\m soldul creditelor pe care le-am acordat, crean]ele pe care le avem de recuperat din vânzarea de inputuri cumuleaz\ aproape un miliard de euro”, Liviu Dobre, CEO Agricover Holding

Inunda]iile din Spania vor afecta aprovizionarea cu legume Inunda]iile catastrofale provocate de furtuna Dana în sudul Spaniei au ucis cel pu]in 95 de persoane [i au distrus culturile de pe mii de hectare, amenin]ând aprovizionarea cu legume [i fructe a întregului continent. Cel mai grav a fost afectat\ regiunea Valencia, care asigur\ dou\ treimi din produc]ia de citrice a Spaniei, cel mai mare exportator de portocale din lume. Fermierii din zon\ produc [i cantit\]i importante

de avocado, struguri, migdale [i curmale japoneze. “Ne confrunt\m cu o catastrof\, pierderile vor ajunge la milioane de euro”, spune Ricardo Bayo, secretarul Uniunii Micilor Produc\tori Agricoli din Valencia. La sud de Valencia, furtuna a f\cut ravagii în serele din El Ejido, care produc aproximativ o treime dintre legumele proaspete importate de Marea Britanie.

Conform estim\rilor preliminare, au fost distruse serele de pe o suprafa]\ de 4.500 de hectare, din cele 13.000 de hectare din zon\. “Toat\ Europa urm\re[te acum situa]ia din Almeria [i este responsabilitatea noastr\ s\ nu producem panic\ pe pia]\”, a declarat Miguel Angel Serrano, secretar al organiza]iei agricole Asaja Almeria.

Drago[ B|LDESCU

Profitul Agricol 42/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Un an dificil [i pentru expozi]ii

Edi]ia din acest an a expozi]iei Indagra de la Bucure[ti s-a înscris în tendin]ele deja vizibile, restrângerea spa]iului, mai pu]in expozan]i [i împu]inarea prezen]ei marilor produc\tori de ma[ini agricole. Nici zootehnia nu a stat mai bine.

nun]at de organizatori cu surle [i trâmbi]e, Indagra a tras cortina unui spectacol cât un e[ec. “Aspectul Indagra reflect\ perfect politicile agrare deficitare din ultima vreme”, spunea Gheorghe Nea]\, director executiv al Asocia]iei Cresc\torilor de Ovine Dacia din Hunedoara. :[i aminte[te cu m=ndrie de vremea c=nd era directorul general al ANARZ. “Ce concursuri cu animale organizam noi, iar acum nu ai unde s\ plimbi o vac\, un cal.” Oile [i caprele nu au mai venit din cauza pestei rumeg\toarelor mici. La vaci, trei cresc\tori. Mihai Petcu 10

de la Pantelimon, care a venit cu 6 vaci de lapte frumoase, Dumitru Andre[oi, cel mai mare oier din ]ar\, ridicat de procurori în ajunul evenimentului, care a adus 8 exemplare de Aberdeen Angus [i Limousine, [i Ionel Chiril\, director executiv al Asocia]iei Cresc\torilor de Taurine din Mure[, cu 5 vaci B\l]at\ Româneasc\. Nici marile companii care deservesc zootehnia mondial\ nu au mai venit la Indagra. DeLaval, Lely, Westfalia, P [i multe altele au ocolit expozi]ia. Big Dutschman [i Poultec au închiriat standuri simbolice. Dar trebuie spus c\ [i-au p\strat [taiful reprezent\rii Rota Guido [i Ion Mo[. La Indagra 2024 nu am mai v\zut tractoare mari, impresionante ca design [i m\rime care erau subiecte de imagini Instagram pentru influenceri, dar am asistat la un adev\rat asediu al tractoarelor mici, produse de tot mai multe firme autohtone. Nu au mai fost nici zecile de produc\tori de alimente tradi]ionale, care ;nghesuiau alt\dat\ aleile. Doar câ]iva, stingheri, a[eza]i într-un cort prea mare pentru ei. Nu am mai v\zut nici gr\tarele fumegânde care ;nainte mai ;mbiau la o pastram\, la un mic, la un

pahar cu must sau bere. :n locul lor, moderne rulote cu mâncare fast-food. Pe aleile exterioare, lumea ma[inismului agricol s-a schimbat [i ea. Au disp\rut cu des\vâr[ire “mastodon]ii” de 400-600 cai putere. Companiile care le expuneau nu au mai venit nici acum, cum nu au f\cut-o nici la edi]iile din ultimii ani. :n locul lor au ap\rut tot mai multe tractoare de puteri mici.

Ne-a atras [i pe noi tractora[ul creat de Ruris Craiova, RR2200, un prototip de 22 de cai putere, pe ben-zin\, cu motor Stage 5, care va intra în produc]ia de serie în 2025, urmat în 2026 de un “frate” ceva mai puternic, de 30 de cai putere, cu motor pe motorin\.

IRUM Reghin, care a expus modelele deja cunoscute, prezentate [i anul trecut, a anun]at c\ în prim\vara lui 2025 va lansa pe pia]\ 4 noi modele de tractoare, toate sub 50 CP, trei dintre ele f\r\ cabin\. Am stat de vorb\ cu reprezentan]ii companiei, care au confirmat c\ exist\ un interes foarte mare pentru tractoarele de pân\ în 100 CP, ca urmare a cre\rii unui val de a[teptare de c\tre Rabla.

Profitul Agricol 42/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Acest program al Ministerului Mediului, prin Administra]ia Fondului pentru Mediu, pare a fi într-o continu\ viitoare lansare. Forte, tractoare asamblate de Agronord Invest la Roman, cu piese [i motoare euro 3 [i euro 5 aduse din China, se încadreaz\ [i ele ;n cerin]ele Programului Rabla. Probabil banii Rabla ;i ]intesc to]i dealerii de tractoare de puteri mici [i medii expuse la Indagra. Dar nu putem s\ nu semnal\m prezen]a NHR Agropartners, care a Cu o reac]ie neprotocolar\, ministrul Florin Ionu] Barbu [i-a exprimat indignarea fa]\ de ;ntreaga expozi]ie Indagra. “Nu am vrut s\ vin la Indagra. Nu voiam s\-mi fac prezen]a aici pentru c\ sunt foarte dezam\git de organizarea acestui eveniment. Sunt dezam\git de forma în care procesatorii [i fermierii no[tri au acces la acest târg. S\ ajungi în târg la Indagra [i s\ nu po]i s\ degu[ti o brânz\, s\ nu g\se[ti un produs procesat în România, asta ne arat\ faptul c\ organizarea acestui eveniment - [i sub patronajul cui este acest eveniment - este unul dezastruos. Dac\ voi mai fi ministru al Agriculturii, eu v\ promit c\ Indagra se va schimba radical. În cazul în care nu îl vom prelua noi, ca minister al Agriculturii, acest târg, îl vom muta în alt\ parte”, a promis Florin Barbu.

Profitul Agricol 42/2024

venit cu o ofert\ greu de refuzat, tractorul Deutz Fahr 5105 Keyline, care se încadreaz\ perfect în programul Rabla pentru tractoare.

Magazia lui Costic\, Duotrac, Antonio Carraro sau Micul Fermier au expus [i ele utilaje agricole “de mân\”, preponderent pentru prelucrarea solului, dar [i tractoare de puteri mici, înscriindu-se astfel în tendin]a general\ a târgului din acest an. Agromec {tef\ne[ti, o prezen]\ constant\ la Indagra, a venit tot cu

Organizatorii au ;naintat la r=ndul lor un drept la replic\ ;n tu[e groase. “Suntem con[tien]i c\ domnul ministru este obi[nuit cu evenimente unde este întâmpinat cu “pâine [i sare” - [i, eventual, un platou de brânzeturi - îns\ Indagra nu este o pia]\ rural\ sau un târg de degust\ri. Nu organiz\m acest eveniment pentru a servi politicieni înseta]i de capital de imagine. Indagra este o platform\ serioas\, creat\ pentru cei din industrie.” Expozi]ia este organizat\ de ROMEXPO, companie privat\ al c\rei ac]ionar majoritar este Camera de Comer] [i Industrie a României, [i nu se desf\[oar\ sub niciun patronaj politic. “Ideea c\ statul «va prelua» acest eveniment privat aminte[te de o perioad\ pe care cu to]ii vrem s\ o l\s\m în trecut. Nu po]i lua ceea ce nu ai avut vreodat\”, puncteaz\ Romexpo.

tractoare de puteri mici, marca Same, ideale pentru Rabla pentru tractoare, pentru care ofer\ [i consultan]\ la achizi]ionare. Tot o prezen]\ constant\, Maschio Gaspardo, a expus unul dintre cele mai moderne utilaje, sem\n\toarea pneumatic\ Opera 600 pentru p\ioase.

:n schimb, dac\ colo[ii din domeniul ma[inilor agricole au ales s\ absenteze, au fost prezente firmele din domeniul iriga]iilor, atât pivo]i pentru cultura mare, cât [i sisteme de iriga]ii prin pic\tur\, cu tot felul de func]ii automate [i de economisire a apei. Am re]inut solu]iile avansate de Valley, Metzer, AFKO România sau RG Agro. Dac\ tot vorbim de un târg de tehnic\ agricol\, la Romexpo am remarcat un utilaj, de fapt un atelaj ie[it din comun, o c\ru]\ cu [ase ro]i [i cu mecanism de basculare, semn c\, de[i intr\m u[or-u[or în era tractoarelor autonome, tradi]ia transportului cu cai nu a r\mas de... c\ru]\. Dar s\ observ\m c\, ;ntr-o situa]ie dificil\ ca 2024, c=nd expozi]ii mari precum SIMA la Paris au anun]at c\ nu se va deschide anul acesta, totu[i Indagra s-a ]inut, ;n ciuda tuturor hopurilor.

Arpad DOBRE Viorel PATRICHI 11

Putin vrea o burs\ a cerealelor în cadrul BRICS EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Pre[edintele rus Vladimir Putin a propus crearea unei burse a cerealelor în cadrul grupului BRICS, ca parte a eforturilor Kremlinului de a ocoli sanc]iunile economice impuse de c\tre statele occidentale. Declara]ia semnat\ de membrii BRICS, dup\ reuniunea organizat\ în ora[ul rus Kazan, men]ioneaz\ explicit aceast\ ini]iativ\, care ar putea fi urmat\ de înfiin]area unor burse de schimb [i pentru alte produse, printre care petrol sau metale.

“}\rile BRICS sunt printre cei mai mari produc\tori mondiali de cereale, legume [i uleiuri alimen-

tare. Am propus crearea unei burse a cerealelor, care va proteja pie]ele noastre na]ionale de interferen]e negative din exterior, speculan]i sau încerc\ri de a provoca o criz\ alimentar\ artificial\”, a declarat Putin. Pre[edintele rus încearc\ s\ foloseasc\ BRICS, care grupeaz\ mai multe economii emergente, pentru a ie[i din izolarea diplomatic\ în care se afl\ de la începutul invaziei din Ucraina. Nu to]i membrii organiza]iei sunt îns\ de acord cu planurile liderului de

la Kremlin, iar declara]ia publicat\ dup\ reuniunea de la Kazan nu men]ioneaz\ deloc Ucraina. În plus, mai mul]i membri actuali sau poten]iali ai BRICS nu vor s\ fie atra[i în r\zboiul lui Putin. În timp ce Serbia [i Kazahstanul au refuzat s\ adere la organiza]ie, premierul indian Narendra Modi a avertizat c\ BRICS nu trebuie s\ se transforme într-un rival al NATO.

Drago[ B|LDESCU

Taxe vamale pentru importurile de îngr\[\minte din Rusia Uniunea European\ discut\ impunerea unor taxe vamale mai mari pentru importurile de îngr\[\minte [i produse agricole din Rusia, dar statele membre nu au ajuns pân\ acum la un consens.

În timp ce unele state vor s\ reduc\ încas\rile Rusiei pe fondul invaziei din Ucraina, altele se tem c\ o m\sur\ de acest tip ar putea cre[te pre]ul alimentelor în magazinele europene.

Rusia este cel mai mare exportator de îngr\[\minte din lume, cu o cot\ de 18% din totalul livr\rilor globale. De[i importul de îngr\-

[\minte din Rusia nu a fost afectat direct de sanc]iunile economice occidentale, volumul livr\rilor a sc\zut de la începutul r\zboiului din Ucraina din cauza problemelor de procesare a pl\]ilor.

Conform Asocia]iei Produc\torilor de Îngr\[\minte din Rusia, aceste obstacole au fost dep\[ite [i

exporturile în UE ar putea egala în acest an nivelul record înregistrat în anul 2021. Datele oficiale arat\ c\ Uniunea European\ este tot mai dependent\ de îngr\[\mintele din Rusia, care asigur\ aproximativ o treime din totalul importurilor [i pân\ la 80% din consumul fermierilor din Fran]a.

Produc\torii europeni de îngr\[\minte au solicitat în mod repetat restric]ionarea produc\torilor ru[i, care vând la pre]uri mai mici pentru c\ nu respect\ acelea[i standarde de mediu.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 42/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Nevoia de coeren]\ între PAC [i politicile comerciale

Cristina CIONGA

director-adjunct Forumul APPR

omer]ul cu produse agroalimentare al UE continu\ s\ fie excedentar, cu un plus de 33,7 miliarde euro între ianuarie [i iunie 2024, în cre[tere fa]\ de aceea[i perioad\ din 2023. Exporturile UE au sporit valoric pân\ la 116,4 miliarde euro, mai ales pe seama cre[terii pre]urilor la uleiul de m\sline, cafea, ceai [i cacao, în timp ce cerealele exportate au avut o contribu]ie mai mic\ decât în alte perioade, din cauza pre]urilor mondiale modeste. Exporturile de produse lactate ale UE s-au redus ca volum. În ceea ce prive[te importurile, acestea au totalizat 82,7 miliarde euro, ponderile cele mai mari continuând s\ le aib\ produsele neprelucrate [i materiile prime precum fructe, arahide [i alune, soia [i [rot, cacao. 14

Principalii parteneri ai UE r\mân SUA, China, Marea Britanie, Africa subsaharian\ [i Brazilia. Este interesant de urm\rit dinamica fluxurilor cu fiecare dintre ace[tia, dar s\ ne limit\m, pentru scopul acestei relat\ri, la a reaminti tensiunile ap\rute în rela]iile comerciale cu China, cu care în prezent nu doar c\ sunt înghe]ate negocierile pentru eventuale facilit\]i [i liberaliz\ri în cadrul unui acord bilateral, dar chiar apar sanc]iuni, investiga]ii [i acuze de ambele p\r]i. Astfel, ca m\sur\ de retaliere la investiga]iile anun]ate de UE privind exporturile de vehicule electrice ale Chinei, inclusiv a anun]ului c\ va impune taxe vamale suplimentare de pân\ la 35,3% asupra acestora, republica popular\ spune c\ va recurge la m\suri antidumping temporare asupra coniacului din UE, sus]inând c\ produsele sunt importate la pre]uri nejustificat de mici [i ar putea reprezenta o amenin]are pentru industria local\.

În mod similar, autorit\]ile chineze au mai afirmat c\ urmeaz\ s\ emit\ concluziile anchetei cu privire la acuza]ia c\ pre]urile c\rnii de porc [i ale produselor lactate din UE sunt men]inute nejustificat de sc\zute. Nu în cele din urm\, vor fi penalizate exporturile de ma[ini europene de lux, prin inten]ia guvernului chinez de a majora taxele asupra vehiculelor cu motor cu combustie intern\ cu cilindree mare. Evident, Comisia European\ a anun]at c\ va contesta decizia Chinei la Organiza]ia Mondial\ a Comer]ului (OMC).

La Bruxelles r\m=ne ;nc\ un subiect animat, cel al recentului Dialog strategic privind viitorul agriculturii UE asupra comer]ul agroalimentar. Raportul, publicat în septembrie, ar merita cu prisosin]\ o analiz\ de fine]e, pentru c\ reprezin\ cel mai mic multiplu comun la care au putut ajunge p\r]ile interesate (reprezentan]ii sectorului agroalimentar, societ\]ii civile [i ONG-uri) care au participat la Dialogurile Strategice privind viitorul agriculturii UE, lansate în ianuarie 2024 de pre[edintele Comisiei Europene, ca r\spuns la protestele agricultorilor din 19 state membre.

Sunt 100 de pagini de “principii politice directoare” [i “recomand\ri” grupate pe 5 domenii> venituri, durabilitate, sistem agroalimentar, rezilien]\ [i inovare, care nu constituie o propunere oficial\ din partea CE, ci o baz\ pentru lansarea dezbaterii privind viitoarea PAC. Cred c\ acest lucru este posibil cu respectarea angajamentelor asumate în cadru multilateral, adic\ în OMC (fapt recunoscut chiar de Comisia European\ întrun raport din iunie 2022) [i trag speran]\ c\ fermierii europeni vor vedea aceste lucruri transpuse cât mai curând în Acordul Mercosur [i în Acordul de Asociere cu Ucraina, care în curând se preconizeaz\ c\ va intra într-o nou\ faz\, de accelerare a concesiilor planificate [i extindere a acestora la alte produse.

Profitul Agricol 42/2024

Pre]uri [i Pie]e o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Grâu

în Rusia, în timp de grâul american scade.

:n aceast\ s\pt\mân\, pre]ul grâului a crescut moderat pe bursele din Fran]a [i

:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 222

România

FOB Constan]a 209 euro/t (Ÿ) 1.045 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în decembrie 2024.

:n SUA pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 241 dolari/ton\ (1.084 lei). A înregistrat o sc\dere de 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/ton\ (1.110 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 236 euro/ton\ (1.180 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 217 euro/t (1.085 lei). A crescut cu 2 euro/ton\. La bursa Pallice, pre]ul grâului a fost de 209 euro/ton\ (1.045 lei). :n Argentina pre]ul FOBport fost de 222 dolari/ton\ $/t 28.10 29.10 30.10 31.10 01.11 209 205 209 210 209 216 212 216 218 216 220 217 221 222 220

Cota]ii - Bursa din Chicago Dec Ian Feb

$/t 28.10 29.10 30.10 31.10 01.11 210 206 210 211 209 215 211 216 216 214 218 215 219 220 218

Cota]ii - Bursa din Kansas

Porumb

România

FOB Constan]a 197 euro/t (Ÿ) 985 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în decembrie 2024.

SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 180 dolari/ton\ (810 lei). A sc\zut cu 2 dolari/ton\ fa]\ Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Dec Ian Feb

28.10 29.10 30.10 31.10 01.11 163 161 162 162 161 169 167 168 167 167 172 170 171 170 171

Pre]uri - FOB, Argentina Dec Ian.

$/t

28.10 29.10 30.10 31.10 01.11 208 205 206 204 204 208 207 206 206 204

Profitul Agricol 42/2024

de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în decembrie 2024, este de 199 euro/ton\ (995 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 205 euro/ton\ (1.025 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 194 euro/ton\ (970 lei). A sc\zut cu Cota]ii - Burse din Fran]a

Dec Ian Feb

3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Pallice pre]ul a fost de 203 euro/ton\ (1.015 lei). Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\. Pe bursa Rhin pre]ul a

€ - 5 lei $ - 4,5 lei (999). A registrat o sc\dere de 7 dolari/ton\.

:n Ucraina pre]ul grâului FOB cu livrare în decembrie a ajuns 197 euro/ton\ (985 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în noiembrie, a fost de 168 euro/ton\ (840 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. $/t 28.10 29.10 30.10 31.10 1.11 229 231 228 221 222 232 231 229 226 226 231 230 227 226 225

Pre]uri - FOB, Argentina Dec Ian Feb

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

28.1029.10 30.10 31.10 01.11 Rouen 215 215 218 217 217 Dunquerque 215 215 218 217 217 Pallice 217 212 207 209 209 Creil FOB 211 212 215 215 215 Moselle FOB 218 219 222 222 222 Rouen FOB 232 232 236 237 236

fost de 207 euro/ton\ (1.035 lei). A crescut cu 3 euro/ton\. :n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 204 dolari/ton\ (918 lei). A avut o sc\dere de 4 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

28.10 29.10 30.10 31.1001.11 202 200 203 200 200 203 202 202 203 203 204 204 206 207 207 Bordeaux FOB 207 205 208 205 205 Pontivy 197 196 195 194 194

Bordeaux Pallice Rhin FOB

S\pt\mâna 28 octombrie - 1 noiembrie 2024

Soia

Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 382 dolari/ton\ (1.719 lei). A sc\zut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> China 1.529.600 tone, Mexic 216.300 tone, Olanda 159.100 tone, Taiwan 82.300 tone, Elve]ia 70.500 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Dec Ian Feb

$/t

28.10 29.10 30.10 31.10 01.11 362 357 354 358 360 366 362 359 364 365 370 366 365 369 370

Orz

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 189 euro/ton\ (945 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru be-

Rapi]\

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 516 euro/ton\ (2.580 lei). A crescut cu 17 euro/ton\.

La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 511 euro/ton\ (2.555 lei). A avut

Pre]uri

28.10 -1.11.2024

Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 28.10 29.10 30.10 31.10 01.11 Dec 973 941 943 966 995 Ian 973 942 944 967 993 Feb 975 945 948 969 995 euro/t

28.1029.1030.1031.10 1.11 Rouen 187 187 190 189 189 Dunquerque 187 187 190 189 189 Pontivy 193 192 195 195 195 Orz bere> Creil** 213 213 216 215 215 Moselle** 182 182 185 185 185

FOB Constan]a 183 euro/t (¡3) 915 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în decembrie 2024.

Grâu

Golful Mexic

241 dolari/t

-6

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 330 dolari/ton\ (1.485 lei). A înregistrat o sc\dere de 7 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii FOB - Fran]a

România

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 413 dolari/ton\ (1.858 lei). A sc\zut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

re, FOB-Moselle, a închis la 185 euro/ton\ (925 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Australia> pentru livrare în decembrie 2024, pre]ul orzului furajer este 215 dolari/ton\ (967 lei). A sc\zut cu 12 dolari/ton\ de s\pt\mâna trecut\. o cre[tere de 19 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Dec Ian

28.10 29.10 30.10 31.10 01.11 337 335 332 332 330 338 336 334 333 332

Floarea-soarelui

Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 605 euro/t (3.025 lei). A crescut cu 20 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la în-

Cota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a

euro/t

28.10 29.1030.10 31.10 01.11 Dieppe 585 602 607 605 605

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t Dec

28.10 29.10 30.10 31.10 01.11 970 970 965 965 965

euro/ton\ (2.580 lei). A crescut cu 17 euro/ton\.

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 516

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Cota]ii rapi]\ - Fran]a

Cota]ii rapi]\ - Canada

Rouen

28.1029.10 30.10 31.10 01.11 492 499

505

511 511

499 505

510

516 516

Dunquerque 499 505 Moselle

euro/t

510

516 516

Porumb

Golful Mexic

180 dolari/t

-2

Dec Ian Feb

$/t

28.10 29.10 30.10 31.10 01.11 626 631 640 630 642 639 647 652 650 655 649 654 658 659 664

Soia

Golful Mexic

382 dolari/t

-2

Dec Ian

$/t

28.10 29.10 30.10 31.10 01.11 415 410 407 412 413 416 411 408 412 412

chiderea licita]iilor a fost de 965 euro/ton\ (4.825 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie 2024, este 315 euro/t (1.575 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie 2024, este 525 euro/t (2.625 lei). A crescut cu 5 de euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Sorg

Pre]uri - FOB, Golful Mexic Dec Ian

$/t

28.10 29.10 30.10 31.10 01.11 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 180 dolari/ton\ (810 lei). Nu a avut nici o modificare fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Sorg

Golful Mexic

810 dolari/t

Profitul Agricol 42/2024

Produc]ia de soia, revizuit\ în sc\dere

Pre]uri [i pie]e

Principalii produc\tori. Total> 428,9 milioane tone

Departamentului Agriculturii din SUA a revizuit în sc\dere produc]ia de soia la nivel mondial, aceasta fiind 428,9 milioane tone, mai mic\ cu aproape 0,3 milioane tone fa]\ de estimarea din raportul trecut.

:n topul produc\torilor de soia avem> Brazilia, cu o produc]ie estimat\ la 169 milioane tone, ;n cre[tere cu 16 milioane tone fa]\ de anul trecut) urmat\ de> SUA (125 milioane tone, mai mult cu 11,5 milioane tone)< Argentina (51 milioane tone, plus 3 milioane tone)< China (20,7 milioane)< India (12,8 milioane)< Paraguay (11,2 milioane tone)< Rusia (7,3 milioane tone)< Canada (7,2 milioane tone). Marii exportatori de soia sunt> Brazilia (105 milioane tone), urmat\ de> SUA (50,3 mil. tone,

Profitul Agricol 42/2024

mai mult cu 4 mil. de tone)< Paraguay (7,3 mil. tone)< Argentina (4,5 mil. tone)< Canada (4,3 mil. tone).

Marii importatori de soia sunt> China (109 milioane tone, mai pu]in cu 3 milioane tone fa]\ de anul trecut), urmat\ de> UE (14,6 milioane tone)< Mexic (6,7 milioane tone)< Argentina (6 milioane tone)< Thailanda (4 milioane tone)< Japonia (3,6 milioane tone).

Stocurile mondiale de soia cresc la 135 milioane tone, mai mari cu 22 milioane tone fa]\ de anul trecut.

}\ri cu stocuri mari> China> 46 milioane tone, mai mari cu 3 milioane tone fa]\ de anul trecut. Brazilia> 34 milioane tone< Argentina> 29 milioane tone, mai mari cu 5 milioane tone< SUA> 15 milioane tone, mai mari cu 6 milioane tone.

Ulei din soia

Produc]ia mondial\ de uleiuri din soia este estimat\ la 65,5 milioane tone, mai mare cu 2,9 milioane tone fa]\ de anul 2023/24. }\rile mari produc\toare sunt> China (18,4 milioane tone)< SUA (13 milioane tone)< Brazilia (10,8 milioane tone)< Argentina (8 milioane tone)< UE (2,9 milioane tone)< India (2 milioane tone).

Consumul de ulei de soia ajunge la 64,7 milioane tone, fa]\ de 61,3 milioane tone anul trecut. Marii consumatori sunt> China (18,8 milioane tone)< SUA (12,8 milioane tone)< Brazilia (9,5 milioane tone)< India (5,7 milioane tone). Stocurile mondiale sunt estimate s\ ajung\ la 5,2 milioane tone, neschimbate fa]\ de anul trecut.

Marilena R|DUCU

Nu sunt schimb\ri în produc]ia de semin]e oleaginoase

Pre]uri [i pie]e

Total> 687,3 milioane tone

:n raportul publicat de USDA în aceast\ lun\ nu se anun]\ schimb\ri majore în prognoza mondial\ a produc]iei de semin]e oleaginoase, aceasta fiind de 687,3 milioane tone. Chiar [i cu exporturi de rapi]\ din Canada mai mari, comer]ul cu semin]e oleaginoase a sc\zut u[or. S-au redus exporturile de soia din Ucraina [i de arahide din SUA.

Marii exportatori de oleaginoase r\mân Brazilia, cu 105,milioane tone, SUA (51,4 milioane tone, mai mult cu 4 milioane tone fa]\ de anul trecut), Canada (11,7 milioane tone), Ucraina (7,6 milioane tone), Paraguay (7,3 milioane tone), Argentina (5,6 milioane tone, mai pu]in cu 0,6 milioane tone), Australia (5,4 milioane tone, mai pu]in cu 0,7 milioane tone). La importatori pe primele locuri avem China, cu 114 milioane tone

(mai pu]in cu 4,5 milioane tone), UE, cu 22,6 milioane tone, Mexic (8,2 milioane tone), Argentina (6 milioane tone) [i Japonia (5,5 milioane tone). Stocurile finale de semin]e oleaginoase sunt prognozate în cre[tere cu aproape 20 milioane tone, [i ajung la 151 milioane tone. }\ri cu stocuri mari> China (48,7

Uleiuri [i [roturi Produc]ia mondial\ de uleiuri vegetale r\mâne la 227 milioane tone, cu 4,6 milioane tone mai mare fa]\ de anul 2023/24. Structura sortimental\> - ulei de palmier (80 mil. tone)< - soia (65,5 mil. tone)< - rapi]\ (34,4 mil. tone)< - floarea-soarelui (20 mil. tone)< - nuci de palmier (9 mil. tone)<

milioane tone, mai mari cu 1 milion de tone), Brazilia (34,3 mil. tone, mai mari cu 6 milioane tone), Argentina (30,6 milioane tone, mai mari cu aproape 6 milione tone), SUA (16,3 milioane tone, mai mari cu 5,8 milioane tone).

Marilena R|DUCU

- arahide (6 mil. tone)< - semin]e de bumbac (5 mil. tone)< - ulei de m\sline (3,6 mil. tone). Marii consumatori sunt China (41 milioane tone), Indonezia (26 mil. tone), India (25,5 mil. tone), UE (24 mil. tone), SUA (21 mil. tone), Brazilia (11,6 mil. tone). Produc]ia mondial\ de [roturi va fi de 383 milioane tone, cu 11 milioane tone mai mare fa]\ de anul 2023/24.

Profitul Agricol 42/2024

VEGETALE CULTURI Filipine> 8,3 milioane tone de porumb

USDA estimeaz\ produc]ia de porumb din Filipine pentru anul de comercializare 2024/25 la 8,3 milioane tone, în cre[tere cu 2% fa]\ de anul trecut. Suprafa]a cultivat\ poate ajunge la 2,6 milioane hectare, mai mare cu 2% fa]\ de anul trecut. Se prognozeaz\ un randament de 3,25 tone/hectar, în sc\dere cu mai pu]in de 1% fa]\ de luna trecut\, dar în u[oar\ cre[tere fa]\ de anul trecut. Porumbul din Filipine este cultivat pe tot parcursul anului, iar produc]ia este raportat\ trimestrial de Autoritatea de Statistic\. Anul de pia]\ USDA începe cu al treilea trimestru, din iulie pân\ în septembrie. Cele mai mari produc]ii sunt înregoistrate în trimestrele 1 [i 3, [i reprezint\ cam 29, respectiv 30% din produc]ia total\.

Argentina> 4,9 milioane tone de orz Pentru anul 2024/25 produc]ia de orz din Argentina este estimat\ la 4,9 milioane tone, redus\ cu 4% fa]\ de anul trecut. Randamentul atinge aproximativ 3,92 tone/hectar. Se cultiv\ o suprafa]\ de 1,3 milioane de hectare, în sc\dere cu 4% fa]\ de anul trecut. Orzul din Argentina este plantat din iunie pân\ în august [i se recolteaz\ din noiembrie pân\ în ianuarie. La mijlocul lunii septembrie, FAS Washington [i FAS Buenos Aires au vizitat câmpuri din regiunile sudice ale provinciei Buenos Aires, unde se cultiv\ cea mai mare parte a orzului.

Ucraina va avea mai pu]in porumb

Departamentului Agriculturii din SUA anun]\ c\ produc]ia de porumb din Ucraina pentru anul de comercializare 2024/25 va ajunge la doar 26,2 milioane tone, în sc\dere cu 19% fa]\ de anul trecut. Randamentul este estimat la 6,39 tone/hectar, redus cu 17% fa]\ de anul trecut. Ucraina cultiv\ aproximativ 4,1 milioane hectare de porumb, mai pu]in cu 2% fa]\ de sezonul 2023/24. Conform rapoartelor elaborate de FAS Kiev în Ucraina, din cauza r\zboiului nu exist\ informa]ii oficiale despre starea agriculturii ucrainene în zona de conflict. A[adar, datele privind suprafa]a [i produc]ia furnizate în prezent de FAS, Ministerul Agriculturii [i Serviciul Statistic al Ucrainei, care furnizeaz\ estim\rile pentru rapoartele USDA, nu reflect\ întreaga ]ar\. Conform Ministerului Agriculturii, pentru sezonul 2024/25 datele din câmp atât pentru culturile de iarn\, cât [i cele de prim\var\ nu acoper\ teritoriul ocupat temporar din regiunile Done]k, Zaporizhzhia, Luhansk [i Herson [i nici Crimeea.

Estim\rile americanilor îns\, în rapoartele sale privind produc]ia din Ucraina, includ [i produc]ia estimat\ din Crimeea. Aceste date sunt extrase din rapoartele privind recoltele furnizate de Agen]ia Rus\ de Statistic\, Rosstat. Revizuirea descendent\ a randamentului din aceast\ lun\ se bazeaz\ pe datele opera]ionale publicate de Ministerul Agriculturii. Anul acesta, vremea cald\ [i uscat\ a accelerat cre[terea porumbului [i a f\cut ca recoltarea s\ înceap\ mai devreme. Pân\ la 3 octombrie, porumbul se recoltase pe 37% din suprafa]\, comparativ cu 10% în anul 2023 [i 1% în 2022. Aproximativ 7,7 milioane tone de porumb au fost recoltate pân\ în prezent de pe aproximativ 1,5 milioane hectare. Randamentul este de 5,16 tone/ha comparativ cu 6,25 tone/ha în 2023 [i se anticipeaz\ un randament tot mai mic de la an la an.

pagin\ de Marilena R|DUCU

Profitul Agricol 42/2024

CULTURI VEGETALE

Azomure[ a[teapt\ un ajutor de stat pentru a reporni produc]ia Azomure[ a oprit complet produc]ia de îngr\[\minte în luna august, îns\ s-au luat toate m\surile necesare pentru ca platforma s\-[i reia oricând activitatea, la cel pu]in jum\tate din capacitatea lunar\ maxim\, de aproximativ 140.000 de tone, spune Ovidiu Maior, purt\torul de cuvânt al combinatului.

eocamdat\, îns\, Azomure[ nu reu[e[te s\ achizi]ioneze gaze la un pre] care s\ îi permit\ produc]ia de îngr\[\minte la un pre] competitiv. Competi]ia este cu îngr\[\mintele de import, originare din ]\ri precum Rusia [i Belarus, care au gaze la discre]ie [i pot produce la costuri mult mai mici. Maior afirm\ c\ situa]ia este cunoscut\ în am\nunt de autorit\]i (vicepremierul Marian Neac[u, Ministerul Energiei, Ministerul Agriculturii). “În ultimele s\pt\mâni a fost un dialog mai pozitiv ca pân\ acum [i suntem optimi[ti c\ se va ajunge la o solu]ie pozitiv\”. De la declan[area r\zboiului din Ucraina, toat\ dinamica afacerilor Azomure[ s-a schimbat. Înainte de conflict, se f\ceau contracte pentru achizi]ia de gaze pe un an de zile, la fel [i vânz\rile de îngr\[\minte. Ulterior s-a ajuns la contracte pe o lun\ de zile. Produc]ia combinatului a sc\zut la aproximativ o cincime din cea a unui an normal.

Profitul Agricol 42/2024

În ultimii trei ani au fost mai mult de cinci opriri neplanificate, cauzate de evolu]ia pre]ului gazelor [i al îngr\[\mintelor. Orice oprire [i repornire a combinatului are un cost substan]ial. Pornirea unei fabrici de amoniac necesit\ un consum de gaz în gol, pân\ se ajunge la parametri optimi de func]ionare, respectiv între 3 [i 5 zile. Abia dup\ 72 - 120 de ore începe produc]ia de amoniac din gaz, iar pân\ atunci e un consum uria[ care nu produce nimic. {i la oprire, se realizeaz\ o decelerare a proceselor [i sunt alte pierderi de gaze. Din cauza perioadelor de nefunc]ionare [i a produc]iilor reduse din perioadele de func]ionare, combinatul a acumulat pierderi. Chiar [i în aceste condi]ii nu s-au f\cut concedieri. Dimpotriv\, s-au f\cut angaj\ri, chiar [i anul acesta, pentru a se suplini plec\rile prin pension\ri. Iar salariile au crescut chiar [i anul acesta. Ca [i înainte de crizele succesive, Azomure[ are tot 1.000 de angaja]i direc]i plus 1.300 de angaja]i ai companiilor care asigur\ procese de mentenan]\ în platform\. Dac\ produc]ia ar fi reluat\ în noiembrie, în cele cinci luni de func]ionare pân\ în martie s-ar putea asigura o bun\ parte din necesarul de pentru campania de prim\var\. La capacitate maxim\, Azomure[ produce 1,6-1,7 milioane de tone de îngr\[\minte. Consumul anual al României era 2,8 milioane de tone înainte de anii de secet\, dar a sc\zut în ultimii doi ani.

Robert VERESS

Este sau nu Azomure[ de v=nzare?

Maior neag\ informa]iile din pres\ conform c\rora Ameropa ar negocia vânzarea Azomure[ c\tre {tefan Vuza, patronul Chimcomplex One[ti. “Nu s-a discutat despre vânzarea combinatului. Se inten]ioneaz\ realizarea unui parteneriat, pentru ca industria chimic\ s\ fie mai puternic reprezentant\. Suntem înc\ în faza analizelor de oportunitate.” Prin “evolu]ia situa]iei” se în]elege modul în care statul va interveni sau nu, pentru salvarea produc]iei de îngr\[\minte azotoase. “Solu]ia problemei existente nu mai depinde de noi. Este nevoie de un sprijin din partea autorit\]ilor. Acest sprijin poate veni în dou\ variante. Prima ar fi o m\sur\ similar\ cu cea luat\ în alte state europene, adic\ o subven]ie acordat\ fermierilor sau direct produc\torilor de îngr\[\minte - în aceast\ situa]ie, doar nou\, fiindc\, din p\cate, nu exist\ al]i produc\tori în pia]\. Aceast\ subven]ie ar trebui s\ acopere diferen]a dintre costul de produc]ie [i pre]ul de vânzare a îngr\[\mintelor. Alternativ, se poate elimina suprataxarea produc\torilor de gaze naturale, care astfel ar putea livra gaze la un pre] mai normal marilor consumatori. Consider\m c\, dac\ s-ar alege aceast\ variant\, câ[tigurile pentru România ar fi mai mari decât cele ob]inute din suprataxarea gazelor”. 21

CULTURI VEGETALE

Dac\ nu se blocheaz\ importurile de îngr\[\minte ruse[ti, produc\torii europeni vor disp\rea Interviu cu Antoine Hoxha, Director General al Fertilizers Europe

Înainte de alegerile europarlamentare, Fertilizers Europe, organiza]ia european\ a produc\torilor de îngr\[\minte, a încercat, f\r\ succes, s\ introduc\ problema sectorului în agenda politic\, cu accent pe importurile de îngr\[\minte ieftine din Rusia, care, în pofida conflictului din Ucraina, au crescut cu 60% între 2020 [i 2023. În lunile scurse de la alegeri, problema s-a agravat, mai multe fabrici de îngr\[\minte, inclusiv Azomure[, fiind în pragul închiderii permanente.

Domnule Hoxha, a avut vreun efect apelul organiza]iei dumneavoastr\ c\tre Uniunea European\ [i statele membre de a se opri importurile de îngr\[\minte din Rusia? Pân\ acum, nu a avut nici un efect. Dar am fost con[tien]i c\ va fi un proces lent pân\ la adoptarea unei decizii. Încerc\m s\ profit\m de fiecare oportunitate pentru a ne face cunoscut p\sul. Atât la Bruxelles, în dialogurile cu oficiali ai Comisiei Europene, cât [i discutând cu fiecare stat membru în parte. Pe de alt\ parte, avem aceast\ perioad\ de tranzi]ie [i trebuie s\ a[tept\m cel pu]in pân\ la 1 decembrie, pentru a fi instalat\ noua Comisie. Mai mult, de la 1 ianuarie 2025, pre[edin]ia Consiliului va fi preluat\ de Polonia [i avem speran]e c\ asta va fi în favoarea cauzei noastre. {i nu e doar cauza noastr\, fiindc\ m\ a[tept ca majoritatea cet\]enilor europeni s\ considere c\ nu este acceptabil ca Europa s\-[i pericliteze securitatea alimentar\, devenind dependent\ de importurile de îngr\[\minte [i ajungând, astfel, la mâna domnului Putin.

Totu[i, pare c\ exact într-acolo ne îndrept\m... A[a este, deocamdat\ nu sunt contracarate eforturile Rusiei, care face tot ce-i st\ în putere pentru subminarea produc]iei europene de îngr\[\minte, prin exporturi ieftine [i construind noi capacit\]i de produc]ie, 22

pentru a ne inunda, efectiv, cu îngr\[\minte sub pre]urile noastre de produc]ie. Evident, dup\ ce noi am fi sco[i cu totul din joc, pre]urile ar cre[te, exact cum s-a întâmplat cu pre]ul gazelor.

Ce v\ r\spund oficialii cu care discuta]i aceast\ problem\? Absolut to]i cei cu care am discutat, atât oficiali din Comisiei, cât [i ai statelor membre, sunt de acord c\ Europa nu trebuie s\ depind\ de voin]a domnului Putin.

Chiar [i Ungaria? Nu am fost la Budapesta [i nu am vorbit direct cu domnul Orban..., dar de la Bruxelles a[a se vede, c\ nimeni nu-[i dore[te cu adev\rat acest scenariu, al dependen]ei de Rusia. S\ nu uit\m c\ un obiectiv capital al Uniunii este sl\birea Rusiei, prin restrângerea accesului statului agresor la valut\. Or, îngr\[\mintele sunt pl\tite în euro [i dolari, iar cu ace[ti bani Rusia investe[te în produc]ie [i importuri de armament [i muni]ie cu care continu\ s\ m\cel\reasc\ oameni în Ucraina. A]i elaborat un plan de tranzi]ie pentru produc]ia de îngr\[\minte în Europa c\tre neutralitatea climatic\ asumat\ de Uniunea European\ ca ]int\ pentru anul 2050. În acest plan a]i prezentat [i un calcul al costurilor aferente, care s-ar ridica la 84 de miliarde de euro. Cât din aceast\ sum\

Profitul Agricol 42/2024

crede]i c\ ar trebui s\ fie sus]inut\ de industrie [i care ar trebui s\ fie contribu]ia public\? Aproximativ 60 de miliarde din cele 84 de miliarde de euro sunt destinate investi]iilor în facilit\]i de produc]ie de energie regenerabil\, iar aceasta nu este în sarcina noastr\. Oricum, [i costurile pentru industrie vor fi uria[e. Iar pentru a realiza asemenea investi]ii avem nevoie atât de suport financiar, cât [i de condi]ii pentru a realiza afaceri profitabile. A[a cum stau lucrurile în prezent, cu aceste importuri de îngr\[\minte ieftine din Rusia, suntem la limita supravie]uirii [i deja multe capacit\]i de produc]ie s-au închis ori sunt în pragul închiderii. Exist\ riscul ca, dac\ nu se ac]ioneaz\ ferm [i rapid, s\ se intre într-o spiral\ descendent\ f\r\ cale de întoarcere.

A[adar, f\r\ subven]ii publice [i restric]ii dure la grani]a cu Rusia [i Belarus, industria european\ a îngr\[\mintelor este expus\ riscului de colaps total. Da, exist\ riscul colapsului par]ial Profitul Agricol 42/2024

sau chiar total. Unele dintre capacit\]ile de produc]ie pot fi repornite, dac\ suspendarea produc]iei nu este pe o perioad\ prea îndelungat\. Dac\ fabrica este închis\ pentru dou\ luni po]i face lucr\ri de mentenan]\. Dar repornirea dup\ perioade mai lungi este foarte complex\ [i costisitoare. Totu[i, un lucru este limpede. Nevoia de hran\ nu va înceta s\ existe. Confrunta]i cu crize multiple, fermierii europeni au redus, temporar, consumul de îngr\[\minte. Dar acest fapt are impact asupra productivit\]ii. A[adar, cererea de îngr\[\minte va exista, iar dac\ ele nu vor fi produse în Europa, vor trebui aduse din alt\ parte. Cu prec\dere din Rusia. Care, cum spuneam, ac]ioneaz\ deliberat pentru falimentarea noastr\. Ei [tiu c\ Europa a devenit independent\ de gazele ruse[ti [i nu vor mai vinde cantit\]i mari de gaze pe pia]a european\, a[a c\ se preg\tesc s\ vând\ uree, pe care o ob]in cu gaze, f\când chiar mai mult profit. E o strategie pe termen lung, de aceea [i construiesc fabrici cu care vor cre[te produc]ia de uree cu 6 milioane

de tone anual. Deja 40% din importurile europene de uree vin din Rusia [i Belarus.

Care ar fi consecin]ele pe termen mediu [i lung ale dispari]iei produc]iei europene de îngr\[\minte [i instal\rii dependen]ei de import? Totu[i, 84 de miliarde de euro pentru tranzi]ia ecologic\ a produc]iei europene de îngr\[\minte reprezint\ o sum\ uria[\, care ar trebui s\ fie suportat\ în cele din urm\ de to]i cet\]enii europeni prin pre]ul alimentelor. Ar fi factura mai mare dac\ Europa s-ar baza pe importurile de îngr\[\minte? Majoritatea statelor membre au propriile capacit\]i de producere a îngr\[\mintelor, tocmai fiindc\ este foarte important\ pentru securitatea alimentar\. Irlanda nu are fabrici de îngr\[\minte [i asta se vede în pre]ul lor, care este cel mai mare din toat\ Uniunea.

Robert VERESS 23

CULTURI VEGETALE

Centrul global MasSeeds al amelior\rii pentru floarea-soarelui este la Belciugatele Startul amelior\rii este în România este o putere laborator. Tehnologia de global\ în produc]ia [i marcaj molecular ne spune exportul de ce încruci[\ri trebuie realizate, pentru floarea-soarelui, iar urmare a se ob]ine un anumit rezultat”, îmi a acestui fapt, compania explic\ Patrick Lafon, directorul francez\ MasSeeds MasSeeds România, în timp ce îmi [i-a stabilit “cartierul face turul sta]iei din Belciugatele. Turul dureaz\ cam 20 de minute, general” al amelior\rii sta]ia este destul de mare. Toate spaacestei culturi la ]iile de la interior, inclusiv zona de amBelciugatele, aproape de balare a semin]elor în mici saci de hârBucure[ti. Acolo, un colectiv tie, pentru microploturi, sunt “farmade cercet\tori, coordonat de cie”. Ajungem la parcul auto. Una Mihaela P\tr\[coiu, creeaz lâng\ alta, “dorm” dou\ combine. \ liniile parentale ale Fiecare poate recolta, simultan, dou\ viitorilor hibrizi. microploturi, având fluxurile interne În câmpul experimental de separate. Apoi, dou\ sem\n\tori, una 30 de hectare sunt produ[i de opt rânduri [i alta de patru rânduri. mii de hibrizi, anual. “Pe cea de patru rânduri o vom Ulterior, ace[tia sunt testa]i înlocui, anul viitor, cu una de opt râninterna]ional, fiind selecta]i duri, pentru a face fa]\ mai bine ritcei care se dovedesc a avea mului în care lucr\m”, anun]\ Lafon. toate calit\]ile necesare pentru a putea fi În câmpul de teste se lucreaz\ cu diverse densit\]i, cantit\]i de pesticide comercializa]i cu succes. (în special erbicide pentru cele dou\ Dureaz\ 10-12 ani, de la tehnologii de cultivare), iar de doi ani startul amelior\rii pân\ la [i tehnologii de lucrare a solului. apari]ia noilor hibrizi în Microploturile sunt irigate prin cataloagele comerciale. picurare. Exist\ un pu] forat, debitul e Mihaela P\tr\[coiu e mic, de 2 mc/h, dar pompa merge tot de 12 ani la MasSeeds. timpul, umple un bazin care alimenteaz\ instala]ia de irigat. În catalogul pentru 2025 La revenirea în interior, ni se al\tur\ sunt cinci hibrizi noi Mihaela P\tr\[coiu, care face un su(din 14) de floarea-soarelui. mar al activit\]ii sale foarte complexe, Doi dintre ace[tia, având str\duindu-se s\ foloseasc\ un limbaj indicativul MDS, provin, cât mai accesibil. foarte probabil, din linii “Cre\m liniile parentale ale hibriparentale produse zilor printr-un proces de selec]ie a cacu contribu]ia sa. racterelor de interes asistat\ molecular.

Apoi se analizeaz\ capacitatea combinativ\, o caracteristic\ ce este controlat\ de gene multiple”. Acesta este primul din cele dou\ stadii de testare care se realizeaz\ înc\ din etapa de selec]ie, care dureaz\ [ase-[apte ani. Urmeaz\ o etap\ cu trei stadii de testare, ce dureaz\ doitrei ani. Când linia a devenit fix\ (elit\), se intr\ în procesul de înregistrare, care [i acesta dureaz\ doi-trei ani, în func]ie de ]ar\. Caracteristicile principale urm\rite în procesul de selec]ie sunt productivitatea, con]inutul de ulei, toleran]a la lupoaie [i boli. Toleran]a la lupoaie, rugin\ [i man\ sunt caractere dominante. De aceea, se introduc în genomul hibrizilor la finalul procesului de selec]ie, în a[a numitul proces “trait-introgression”. Toleran]ele la Sclerotinia, Phomopsis [i alte boli sunt controlate de gene minore. De aceea, formele tolerante trebuie selectate în platformele speciale de observa]ie. Toate etapele de ameliorare se realizeaz\ la Belciugatele, cu excep]ia celei finale, de conversie (trait-introgression), care e în sarcina laboratoarelor din Fran]a. Mihaela P\tr\[coiu spune, îns\, c\, dac\ ar fi necesar, colectivul s\u este preg\tit s\ realizeze [i aceast\ etap\ de ameliorare, care presupune “opera]ii” la nivel molecular. Procesul de selec]ie se confrunt\ cu mari provoc\ri. Aproximativ o treime dintre obiectivele amelior\rii de acum [apte ani mai sunt valabile în prezent. Dar exist\ [i programul de “trait-discovery”, prin care se evalueaz\ material genetic exotic, pentru a g\si noi caracteristici, precum noi gene

Profitul Agricol 42/2024

CULTURI VEGETALE

cartare, va con[tientiza cu aceast\ ocazie cât este de important\. Mai ales dac\ face [i analizele de frunze. Fiindc\ po]i s\ ai un sol bogat mineralizat, îns\ în plant\ s\ lipseasc\ nutrien]ii. Deci, con[tientizezi problema [i cau]i solu]ii”. Asigurarea la ne-r\s\rire presupune folosirea aplica]iei MasStart. Dac\ sem\natul se realizeaz\ în maxim 7 zile de la primirea, prin aplica]ie, a alertei “start sem\nat”, iar ulterior se determin\ pierderi de plante r\s\rite de minim 20% în cazul porumbului [i minim 30% la floare, se ofer\ gratis semin]ele pentru re-sem\nat. Mihaela P\tr\[coiu [i Patrick Lafon

pentru toleran]a la noi tulpini de Orobanche.

Nout\]ile MasSeeds pentru 2025

Hibrizii de porumb MasSeeds sunt împ\r]i]i în [ase categorii. În toate categoriile, mai pu]in neirigat - economic, exist\ nout\]i - hibrizi care sunt comercializa]i, în premier\, pentru prim\vara anului 2025. Hibrizii sunt> MDM 3313 - FAO 330 [i DM4322 - FAO 390 (categoria neirigat - performan]\ ridicat\), MAS 340F - FAO380 [i DM5312 FAO 470 (irigat - performan]\ ridicat\), DM 3303 - FAO 310 (neirigat - performan]\ stabil\), MDM 3403 FAO 370 (special - filiera calitate), MAS 387L - FAO 390 [i Aston - FAO 490 (siloz). Pentru cultura de floarea-soarelui, compania propune trei hibrizi Express noi> DT3402TT - linoleic semitardiv, MDS5123LS - linoleic semitimpuriu, MAS 852.SU - linoleic semitardiv< [i doi hibrizi Clearfield Plus noi> MDS5523LP - linoleic semitardiv [i MAS 908.HOCP higholeic semitardiv. Profitul Agricol 42/2024

A[adar, cercetarea nu poate anticipa toate “mut\rile” pe care le face natura, dar se str\duie[te s\ dezvolte o capacitate de reac]ie cât mai rapid\.

Hibrizi cu solu]ii “la cheie”

Întrucât poten]ialul unui hibrid este determinat de ecosistemul în care va fi cultivat, filozofia MasSeeds este c\ se pot face înc\ multe în privin]a optimiz\rii ecosistemelor, chiar [i atunci când precipita]iile sunt mai s\race, pentru a ne apropia cu produc]iile de poten]ialul hibrizilor. “To]i trebuie s\ c\ut\m solu]ii pentru a produce mai mult, în condi]iile date. Noi asta facem, pe segmentul nostru. Pentru c\ [i produc\torii de semin]e pot oferi solu]ii”, spune Patrick Lafon. Fermierilor care cump\r\ minim 30 de saci de semin]e MasSeeds, compania le ofer\ dou\ bonusuri utile> un set de patru analize de sol sau de frunze [i o asigurare la ne-r\s\rire. Analizele de sol sunt efectuate de laboratorul Nik, parte a Vantage. “Patru analize nu înseamn\ o cartare agrochimic\, dar poate c\, fermierul, dac\ nu obi[nuie[te s\ fac\ aceast\

“V\d des fermieri care se plâng c\, de[i r\s\rirea a fost timpurie, plantele au stagnat. Explica]ia este simpl\. Exist\ tendin]a de sem\nat devreme [i se folose[te ca unic indicator temperatura solului la momentul sem\natului. Dar, de fapt, este mai important în cât timp se vor cumula cele 80 de grade necesare pentru r\s\rire. Dac\ aceast\ perioad\ e mai lung\ de 18 zile, sem\natul trebuie amânat. Altfel, dac\ temperatura este redus\, resursele energetice ale bobului/plantulei vor fi epuizate rapid pentru r\s\rire, iar dezvoltarea ulterioar\ va fi întârziat\”, explic\ Lafon. Pentru fermierii care achizi]ioneaz\ peste 70 de saci cu semin]e [i au iriga]ii, pe lâng\ cele dou\ beneficii men]ionate mai sus, MasSeeds ofer\ [i un plan de iriga]ii, care maximizeaz\ produc]iile în condi]ii de irigat, optimizând consumul de ap\. Tot prin aplica]ie mobil\ se anun]\ data de declan[are a irigatului [i se recomand\ norma de irigare. Indicatorii folosi]i sunt volumul de precipita]ii (date meteo furnizate de serviciul “The Weather Company” al IBM), rezerva de ap\ din sol (cea util\ [i cea accesibil\ plantelor), capacitatea solului de a re]ine apa, pierderea de ap\ prin evapotranspira]ie.

Robert VERESS 25

Solul trebuie lucrat numai la umiditatea optim\ CULTURI VEGETALE

prof. dr. Vasile POPESCU, Fundulea

Umiditatea optim\ (maturitatea fizic\ a solului) este intervalul de umidiate caracteristic fiec\rui tip de sol, în care for]ele de rezisten]\ sunt minime, deci lucrarea se poate executa cu cel mai mic consum de energie, iar calitatea lucr\rilor este superioar\.

Rezisten]a opus\ de sol la înaintarea utilajelor în lucru cre[te cu 20-30% pe solurile tasate-compactate [i cu 3050% pe solurile foarte uscate sau foarte umede. Rezisten]a se reduce cu 40% pe solurile bine structurate [i la umiditatea optim\.

Cum variaz\ umiditatea optim\ a solului în func]ie de textur\? - pe solurile nisipoase variaz\ între 8% [i 30% - pe solurile lutoase variaz\ între 15% [i 25%< - pe solurile nisipo-lutoase, între 10% [i 28%< - pe solurile luto-argiloase, între 17% [i 23%< - pe solurile luto-nisipoase, între 13% [i 26%< - pe solurile argiloase între, 18% [i 20%. Cum trebuie programate lucr\rile solului în func]ie de textur\? Se încep lucr\rile de timpuriu pe solul nisipos [i se urm\re[te cu aten]ie momentul când solul argilos ajunge la 26

umiditatea optim\. Atunci se întrerup alte lucr\ri [i se lucreaz\ solul argilos [i luto-argilos, care au interval scurt de umiditate optim\. Pe celelalte soluri se pot continua lucr\rile [i dup\ aceea, fiind înc\ la umiditatea optim\. Care este calitatea lucr\rilor solului la umiditatea optim\? Lucrat la umiditatea optim\, solul se vars\ ca icrele în urma utilajului, f\r\ bolovani, f\r\ brazde sub form\ de curele, f\r\ praf. Solul se desface dup\ suprafa]a de contact de minim\ coeziune, protejând agregatele structurale, nu se lipe[te de unelte [i opune cea mai mic\ rezisten]\ la înaintare. Nu uzeaz\ utilajele [i realizeaz\ consum redus de combustibil. :n acest fel se realizeaz\ atât protec]ia solului, cât [i a mediului ambiant.

Cum se lucreaz\ solul lipsit de umiditate, uscat? Solul uscat se lucreaz\ foarte greu, se rupe în bolovani mari, cu uzura utilajelor, cu consum exagerat de combustibil [i realizeaz\ o lucrare de calitate inferioar\. Aerul circul\ printre bolovani [i antreneaz\ ultimele pic\turi de ap\ pe care o evapor\. Totodat\, intensific\ mineralizarea humusului, cu eliberarea de nutren]i pe care nu are cine s\-i consume [i se pierd. :n asemenea condi]ii nu trebuie lucrat.

Cum se lucreaz\ solul cu umiditate ridicat\? Solul umed are plasticitate [i adeziune mare, se taie în felii (curele), care prin uscare se înt\resc precum betonul. Solul se lipe[te de utilaje, opune risten]\ mare la înaintare în lucru [i se consum\ cantit\]i mari de com-

bustibil. Nci în aceste condi]ii nu trebuie lucrat. Ce interven]ii necesit\ solurile lucrate la umiditate necorespunz\toare? Dac\ s-a f\cut gre[eala [i s-a lucrat în asemenea condi]ii, pentru m\run]ire [i nivelare sunt necesare lucr\ri repetate cu grapa cu discuri, cu t\v\lugi grei [i uneori foarte grav, cu grapa rotativ\, care duc la distrugerea structurii [i pr\fuirea solului. Asemenea lucr\ri trebuie evitate. Ce urm\ri are lucrarea solului la umiditatea necorespunz\toare? Distrugerea structurii [i pr\fuirea solului au urm\ri dintre cele mai nefaste pentru sol. Praful astup\ porii solului [i împidic\ infiltrarea apei din precipita]ii care se scurge la suprafa]a solului provocâd eroziune, b\lte[te, se evapor\, se pierde. La fel, împiedic\ aerisirea solului [i activitatea bologic\, cre[terea nestingherit\ a r\d\cinilor, se acumuleaz\ CO2, care devine toxic. Cum trebuie procedat când s-a lucrat la umiditatea corespunz\toare? :n situa]ia când suprafe]ele respective erau destinate îns\mân]\rilor de toamn\, trebuie schimbat asolamentul [i rota]ia culturilor. Aceste suprafe]e se vor repartiza îns\mân]\rii culturilor de prim\var\. :n ferestrele iernii, dup\ câteva reprize de înghe]-dezghe], se vor lucra cu grapa cu discuri care asigur\ o corect\ m\run]ire [i nivelare. Prin înghe], apa dintre agregatele structurale î[i m\re[te volumul [i îndep\rteaz\ agregatele unele de altele, asigurând o u[oar\ m\run]ire a bolovanilor [i nivelarea terenului.

Profitul Agricol 42/2024

CULTURI VEGETALE

Syngenta> profit de 700 de milioane de dolari Syngenta Group a anun]at rezultatele financiare pentru al treilea trimestru din 2024, respectiv primele nou\ luni din 2024.

Vânz\rile pentru trimestrul al treilea din 2024 au fost de 6,8 miliarde dolari, constante comparativ cu perioada anului precedent. În schimb, în aceea[i perioad\, EBITDA (profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere [i amortizare) s-a dublat, dep\[ind 0,7 miliarde de dolari. E vorba de o redresare substan]ial\ fa]\ de lunile anterioare, având în vedere c\ vânz\rile pentru primele nou\ luni ale anului 2024 au fost de 21,4 miliarde de dolari, în sc\dere cu

3 miliarde de dolari sau cu 12% comparativ cu primele nou\ luni din 2023. Iar EBITDA pentru primele nou\ luni ale anului a fost de 2,7 miliarde dolari, cu 23% mai mic\ fa]\ de anul precedent. Marja EBITDA a Grupului pentru primele nou\ luni din 2024 a fost de 12,9%, în sc\dere cu 1,7 puncte procentuale fa]\ de 14,6% în aceea[i perioad\ a anului trecut.

“Pia]a de protec]ie a culturilor d\ semne ini]iale de redresare (...). Syngenta se a[teapt\ ca pia]a s\ se redreseze în continuare dup\ prima jum\tate a anului 2025”, se arat\ întrun comunicat de pres\ al Grupului.

Totu[i, în T3 din 2024, vânz\rile Syngenta Crop Protection au fost de doar 3,3 miliarde de dolari, în sc\dere cu 3% fa]\ de T3 2023. Cel mai mult (cu 10%) au sc\zut vânz\rile Adama, pia]a produselor generice fiind pe un trend descresc\tor la nivel global. Dar cauzele acestor sc\deri sunt legate de efectele valutare negative din Brazilia. Calculate la un curs de schimb constant, vânz\rile ar fi crescut, de fapt, cu 3 la sut\. Pe de alt\ parte, divizia Semin]e a înregistrat o cre[tere a vânz\rilor de 3%, chiar dac\ a fost afectat\ de vânz\rile mai sc\zute din Argentina.

Rezultate financiare BASF în al treilea trimestru din 2024 Grupului BASF a crescut în trimestrul al treilea cu 77 milioane euro, pân\ la 1,6 miliarde de euro. BASF face diferen]a între afacerile sale centrale (Produse chimice, Materiale, Solu]ii Industriale [i Nutri]ie&Îngrijire) [i cele independente. Acestea sunt Tehnologiile de acoperire [i Solu]iile agricole. La o valoare de 15,7 miliarde de euro, vânz\rile au fost la nivelul aceleia[i perioade din anul precedent. Volumul a crescut în businessurile centrale, precum [i în segmentul Solu]ii Agricole. Doar segmentul Tehnologii de acoperire a înregistrat o sc\dere a volumelor din cauza cererii slabe de pe pia]a auto.

Fluxul de numerar din activit\]ile opera]ionale s-a ridicat la 2,1 miliarde euro în trimestrul al treilea din 2024, cu 633 milioane euro sub valoarea din aceea[i perioad\ a anului precedent. Directorul financiar Dr. Dirk Elvermann a oferit o actualizare cu privire la programele de economisire a costurilor. - Vânz\ri în T3 2024> 15,7 miliarde euro (similar cu T3 2023)< - Profit înainte de depreciere, amortizare (EBITDA) [i cheltuieli excep]ionale ;n T3 2024 1,6 miliarde euro (fa]\ de 1,5 miliarde euro ;n T3 2023)

Robert VERESS

“Suntem pe cale s\ realiz\m economiile anuale de costuri planificate, în valoare de 2,1 miliarde euro pân\ la sfâr[itul anului 2026. Implementarea programelor de economisire a costurilor anun]ate în februarie 2023 este în plin\ desf\[urare.” La sfâr[itul lunii septembrie 2024, BASF a atins deja o rat\ de reducere a costurilor de aproximativ 800 de milioane de euro. Costurile unice asociate au avut o valoare de aproximativ 500 de milioane de euro. Pân\ la finalul acestui an, compania se a[teapt\ s\ ating\ o rat\ de reducere a costurilor de peste 800 de milioane euro, cu costuri unice asociate de aproximativ 550 de milioane euro. Profitul Agricol 42/2024

Fertilizarea foliar\ în toamn\ poate cre[te produc]ia cu 20%

CULTURI VEGETALE

ing. Mihaela RADU

director marketing Naturevo

În practica agricol\ performant\, fertilizarea foliar\ a devenit o component\ esen]ial\ a tehnologiilor de nutri]ie a plantelor, oferind solu]ii rapide [i eficiente pentru deficien]ele nutri]ionale, în special în toamna, când culturile de rapi]\ [i grâu intr\ în faze critice de dezvoltare. În aceast\ perioad\, absorb]ia nutrien]ilor prin r\d\cini poate fi limitat\ din cauza temperaturilor mai sc\zute sau a umidit\]ii reduse a solului, ceea ce face ca fertilizarea foliar\ s\ fie o tehnologie complementar\ eficient\ pentru optimizarea nutri]iei. Fertilizarea foliar\ de toamn\ nu doar corecteaz\ deficien]ele specifice, dar sus]ine [i o dezvoltare rapid\ a aparatului radicular, foarte important\ pentru o bun\ iernare [i stabilirea poten]ialului productiv maxim al geneticii sem\nate.

Mecanisme de ac]iune

Ca s\ fie eficient\, fertilizarea foliar\ depinde de factori precum solubilitatea [i forma chimic\ a nutrien]ilor, pH-ul solu]iei de pulverizare, condi]iile atmosferice, dar [i de caracteristicile suprafe]ei frunzelor. De exemplu, este binecunoscut faptul c\ rapi]a are una dintre cele mai ceroase frunze, fapt care îngreuneaz\ mult absorb]ia nutien]ilor [i a substan]elor.

Profitul Agricol 42/2024

Studiile au ar\tat c\ tratamentele foliare cu amestecuri ce con]in surfactan]i cresc semnificativ rata de penetrare a nutrien]ilor [i a susbtan]elor active (Fernández & Eichert, 2009). Adjuvan]ii joac\ un rol major în optimizarea absorb]iei. De exemplu, în programele de nutri]ie a plantelor recomandate de speciali[tii Naturevo este ad\ugat întotdeauna un adjuvant de calitate precum Wetcit Neo. De asemenea, calitatea apei de tratat, de multe ori nu este la parametrii normali [i se intervine cu un corector ca Evoright Plus.

Particularit\]ile fertiliz\rii de toamn\ pentru rapi]\

Rapi]a î[i stabile[te înc\ din toamn\ cam 80% din poten]ialul productiv, printr-un aparat radicular adânc [i o cre[tere vegetativ\ puternic\, dar nu mai mult de 8 frunze (regula de 8 a culturii de rapi]\). Fertilizarea foliar\ de toamn\ poate preveni deficien]ele de nutri]ie în fazele ini]iale de cre[tere, iar un aparat radicular bine dezvoltat îmbun\t\]e[te rezisten]a la secet\ [i toleran]\ la temperaturi sc\zute.

Nutrien]i esen]iali ;n toamn\ pentru rapi]\

Azotul (N)> Rapi]a necesit\ între 30 [i 50 kg N/ha în toamn\ pentru a optimiza dezvoltarea. Fertilizarea foliar\ cu azot amidic (din uree) sau azot nitric prezint\ o eficien]\ ridicat\ în aceast\ perioad\. Studii din Fran]a arat\ c\ aplicarea azotului foliar în toamn\ cre[te bio-

masa r\d\cinilor cu 15-20% [i îmbun\t\]e[te supravie]uirea peste iarn\. Cele mai bune rezultate privind fertilizarea foliar\ cu azot, noi am avut-o atunci când am aplicat 5 l/ha Basfoliar 36 Extra, care con]ine 3 forme de azot (nitric, ureic [i amoniacal), con]inut mare de magneziu [i alte microelemente, toate foarte imporante pentru o dezvoltare corect\ a plantelor. Fosforul (P)> Rapi]a este sensibil\ la deficien]a de fosfor în primele stadii de dezvoltare. Aplicarea foliar\ a fosforului poate suplini deficien]ele ap\rute din cauza mobilit\]ii limitate a acestui nutrient în sol la temperaturi sc\zute. Exemplu> Fertilizarea foliar\ cu produse precum Energevo ajut\ la cre[terea absorb]iei radiculare [i sus]ine o densitate optim\ a plantelor.

Borul (B)> Rapi]a este extrem de sensibil\ [i la deficien]a de bor. Acest micronutrient este necesar pentru sinteza peretelui celular [i dezvoltarea r\d\cinilor. În solurile calcaroase sau cu pH ridicat, disponibilitatea borului scade drastic, iar aplicarea foliar\ este esen]ial\ pentru prevenirea simptomelor de caren]\, cum ar fi necrozarea apexului radicular. Dozare recomandat\> Aplicarea a 1,5 - 2 l/ha Polyactiv B în toamn\ previne deficien]ele [i îmbun\t\]e[te rezisten]a la frig cu cel pu]in 2-3 grade Celsius. Alegem întotdeauna un bor complexat cu polioli, dac\ ne dorim o eficien]\ crescut\ a tratamentuF lui foliar. 29

CULTURI VEGETALE

Fertilizarea foliar\ la grâu

Fertilizarea foliar\, în special în faza de 3-4 frunze, ajut\ la completarea nutrien]ilor deficien]i, mai ales în condi]ii de sol slab aprovizionat, cum este cazul multor ferme din România în aceast\ toamn\, sau când activitatea radicular\ este încetinit\ de temperaturile reci.

Nutrien]i esen]iali pentru grâu

Zincul (Zn)> Zincul este esen]ial pentru sinteza proteinelor [i a hormonilor de cre[tere. Deficien]a de zinc este frecvent\ în solurile cu pH ridicat sau cu con]inut redus de materie organic\. Fertilizarea

Factori critici de avut în vedere

Studiile arat\ c\ fertilizarea foliar\ de toamn\ poate cre[te produc]iile cu pân\ la 15-20%, în func]ie de condi]iile specifice de sol [i clim\ (Römheld & El-Fouly, 2002).

Eficien]a acestei metode este influen]at\ de> Formularea produsului. Suspensiile concentrate cu micronutrien]i chelata]i sunt mai eficiente, asigurând o absorb]ie rapid\ [i o disponibilitate prelungit\.

V\ reamintesc faptul c\ produsul Basfoliar Triple flo este o suspensie concentrat\, lucru care ne aduce mari avantaje, dar trebuie s\ lu\m în calcul [i poten]ialul dezavantaj, [i anume acela c\ produsul se dizolv\ pu]in mai greu. Un litru de Basfoliar Triple flo cânt\re[te cam 1,8 kg - o asigurare în plus pentru fermieri c\ vor achizi]iona nutrien]i esen]iali pentru plante, [i nu “ap\ de ploaie”, a[a cum se mai obi[nuie[te s\ se spun\ în acest domeniu. 30

foliar\ cu zinc este eficient\ în prevenirea caren]elor, mai ales în faza ini]ial\ de vegeta]ie. Aplicarea produsului Basfoliar Triple Flo (0,5-1 l/ha) corecteaz\ rapid deficien]ele de zinc, mangan [i cupru, micronutrien]i critici pentru sinteza enzimelor [i fotosintez\.

Magneziul (Mg)> Magneziul este componentul central al clorofilei [i este de nelipsit în fotosintez\. Caren]ele de magneziu pot ap\rea în toamnele umede sau în solurile nisipoase. O aplicare de Basfoliar 36 Extra (3-5 l/ha) asigur\ un aport optim de magneziu, azot [i alte microelemente,

toate fiind importante pentru activitatea fotosintetic\.

Cuprul (Cu)> Cuprul influen]eaz\ metabolismul carbohidra]ilor [i sinteza ligninei, înt\rind structura mecanic\ a plantelor. Deficien]a de cupru la grâu duce la frunze tinere palide [i tulpini slabe. Fertilizarea foliar\ cu cupru corecteaz\ aceste probleme, mai ales pe solurile cu con]inut sc\zut de materie organic\. Produsul Basfoliar Triple flo con]ine pe lâng\ Zinc 33%, Mangan 22% [i 9% Cupru.

Momentul aplic\rii. Fertiliz\rile foliare efectuate în momentele cu temperaturi moderate [i umiditate crescut\ sunt mai eficiente, deoarece stomatele sunt mai deschise [i penetrarea foliar\ este îmbun\t\]it\. Nu vom aplica fertilizan]ii foliari sau alte tratamente foliare dac\ avem temperaturi sub 10 grade Celsius.

(numite agen]i chelatori) se leag\ de ioni metalici, formând complexe stabile. Aceast\ tehnic\ este deosebit de util\ în condi]iile noastre de lucru, deoarece ajut\ la îmbun\t\]irea absorb]iei micronutrien]ilor esen]iali, cum ar fi fierul, zincul [i manganul.

Concluzii

Eficien]a în aplicare. Fertilizatorii chela]i pot fi aplica]i foliar, oferind un mod rapid [i eficient de corectare a deficien]elor nutritive, mai ales în stadiile critice de dezvoltare a plantelor. Acestea pot fi absorbite rapid prin frunze, ceea ce permite plantei s\ beneficieze imediat de nutrien]i.

Chelatarea. Cât de important\ e [i de ce avem nutrien]ii chelata]i? Chelatarea se refer\ la procesul prin care anumite substan]e chimice

Disponibilitate sporit\ a nutrien]ilor. Prin formarea complexelor stabile, chelatarea previne precipitarea [i faciliteaz\ absorb]ia micronutrien]ilor de c\tre plante.

Fertilizarea foliar\ de toamn\ este o practic\ dedicat\ fermierilor care vor s\ ob]in\ produc]ii ridicate [i de calitate, esen]ial\ pentru maximizarea poten]ialului productiv al geneticii de rapi]\ [i grâu. Aplicarea corect\ [i la timp a nutrien]ilor esen]iali prin metode foliare corecteaz\ rapid deficien]ele nutri]ionale, optimizeaz\ dezvoltarea r\d\cinilor [i îmbun\t\]e[te rezisten]a plantelor la stresul biotic [i abiotic.

Reducerea toxicit\]ii. Chelatarea ajut\ la reducerea toxicit\]ii anumitor metale grele, protejând astfel plantele [i îmbun\t\]ind s\n\tatea general\ a culturilor. Profitul Agricol 42/2024

Wuxal Sulphur - echipament de CULTURI VEGETALE

Sulful este recunoscut ca fiind unul dintre nutrien]ii cei mai importan]i pentru rapi]a de toamn\, al\turi de azot, fosfor [i potasiu. Managementul sulfului trebuie s\ reprezinte unul dintre principalele aspecte de luat în considerare, având în vedere impactul acestui element asupra produc]iei, corelat cu o mobilitate limitat\ în plant\. Cantitatea de sulf necesar\ culturii de rapi]\ se situeaz\ în intervalul 15-60 kg/ ha, în func]ie de sol [i de caracteristicile plantelor.

Rapi]a, ca [i alte culturi înfiin]ate toamna (de exemplu grâul), este mai expus\ la apari]ia caren]elor de sulf. Motivul> aceste culturi se dezvolt\ în perioade cu temperaturi sc\zute, când sulful este mai dificil de absorbit din sol. Deficien]a de sulf se men]ine [i la începutul prim\verii, când materia organic\ nu a reu[it înc\ s\ se descompun\ pentru a oferi culturii de rapi]\ sulful necesar într-o form\ absorbabil\.

De ce este important sulful pentru rapi]\?

R\spunsul, pe scurt> sulful, component esen]ial al aminoacizilor [i metaboli]ilor secundari, sus]ine cultura [i determin\ cre[terea produc]iei de semin]e, precum [i o calitate mai crescut\ a elementelor de produc]ie, prin con]inutul superior de ulei. Perioada de vernalizare (traversarea perioadei reci de iarn\) înseamn\, pentru cultura de rapi]\, trecerea de la stadiul vegetativ la cel generativ, de produc]ie. Temperaturile sc\zute declan[eaz\ mecanisme fiziologice [i ge32

netice care vor sus]ine ulterior înflorirea la momentul optim în vegeta]ie. Înainte de vernalizare, sulful este important deoarece sus]ine procesele fiziologice de preg\tire a plantei pentru perioada rece [i asigur\ suportul necesar pentru etapele ulterioare (înfloritul). Sulful sus]ine sinteza de proteine, “c\r\mizile” care construiesc materia vegetal\ [i nu numai, dar [i fotosinteza, ce asigur\ aprovizionarea cu energie pentru toate procesele din plante. Este important de [tiut c\> - Sulful cre[te cantitatea de proteine. Sulful, în combina]ie cu azotul, asigur\ “materia prim\” pentru produc]ia proteinelor din plant\. Dac\ sulful este insuficient, sinteza proteinelor este incomplet\ chiar [i atunci când azotul este disponibil, ducând la o acumulare de azot neasimilat, fapt care reduce eficien]a utiliz\rii acestuia. Semin]ele de rapi]\ au un con]inut de protein\ cuprins între 28% [i 36%. - Sulful sus]ine toleran]a plantei la stres. Cercet\torii arat\ c\ sulful determin\ sinteza de proteine din grupa sulfhidril, care ajut\ plantele s\ fac\ fa]\ condi]iilor de temperaturi sc\zute [i de secet\. De asemenea, sulful este implicat în sinteza unor compu[i de ap\rare, cum ar fi glucozinola]ii, care ajut\ plantele s\ reziste mai bine la boli [i d\un\tori. În perioadele de stres (de exemplu, secet\ sau temperaturi sc\zute), o cantitate adecvat\ de sulf, împreun\ cu azotul, sus]in sinteza de proteine [i pe cea a compu[ilor de protec]ie, ajutând plantele s\ î[i men]in\ vitalitatea [i produc]ia chiar [i în condi]ii nefavorabile. - Sulful trebuie aplicat devreme. Rapi]a de toamn\ are cerin]e ridicate de sulf, mai ales în etapele timpurii, de aceea trebuie aplicat cât mai devreme, astfel încât acest element s\ fie disponibil înainte de ini]ierea mugu-

rilor [i de înflorire, pentru a asigura o produc]ie corespunz\toare obiectivului propus. - Sulful ajut\ la eficien]a absorb]iei [i utiliz\rii azotului. Un raport optim între N [i S ajut\ planta s\ foloseasc\ mai eficient azotul. În absen]a sulfului, planta nu poate folosi complet azotul pentru formarea proteinelor, iar azotul în exces poate duce la acumularea de forme neasimilate sau la pierderi prin volatilizare. Studiile arat\ c\, atunci când sulful este disponibil, rata de conversie a azotului în aminoacizi [i proteine cre[te semnificativ, ceea ce îmbun\t\]e[te utilizarea general\ a azotului [i previne irosirea acestui element. - Raportul optim azot-sulf. Un raport general recomandat de N este de aproximativ 5>1 pân\ la 7>1 pentru a asigura echilibrul necesar sintezei proteice [i metabolismului acizilor gra[i. Acest raport poate varia în func]ie de condi]iile de sol [i cerin]ele specifice ale culturii. Studiile arat\ c\ deficien]a de sulf la începutul perioadei de alungire a tulpinilor conduce la o sc\dere a produc]iei de semin]e (-33%), la reducerea viabilit\]ii [i a calit\]ii semin]elor,

Profitul Agricol 42/2024

iarn\ pentru o rapi]\ viguroas\ foto> IPNI, T. L. Roberts

CULTURI VEGETALE

prin sc\derea con]inutului de proteine (-10%) [i a celui de ulei (-30%), precum [i a acizilor gra[i. În aceast\ etap\, limitarea accesului la sulf provoac\ sc\derea absorb]iei de azot, chiar dac\ acest macroelement este disponibil.

De ce este Wuxal Sulphur op]iunea corect\ de nutri]ie?

Fertilizantul foliar Wuxal Sulphur ofer\ culturilor atât sulf, cât [i azot, într-un raport optim pentru manifestarea sinergiei naturale dintre aceste elemente. Cu alte cuvinte, prin aplicarea Wuxal Sulphur, cre\m condi]iile pentru ca ace[ti nutrien]i s\ fie asimila]i [i utiliza]i în produc]ia de proteine. De asemenea, acest fertilizant foliar ofer\ micronutrien]i care sus]in dezvoltarea culturii de rapi]\. Printre nutrien]ii furniza]i se num\r\> Borul - este important pentru stabilitatea pere]ilor celulari, pentru cre[terea r\d\cinilor [i, mai ales, pentru produc]ia de polen [i fertilitatea plantelor. Cuprul - amelioreaz\ r\spunsul la stres, contribuie la integritatea ]esuturilor (aspect important în situa]ii de temperaturi sc\zute), dar [i la fertilitate, prin cre[terea calit\]ii polenului.

Profitul Agricol 42/2024

Caren]\ de sulf

Fierul - este implicat în fotosintez\ [i procesele de respira]ie.

Cum detect\m caren]a de sulf la rapi]\?

În cazul în care sulful este insuficient în cultura de rapi]\, fotosinteza încetine[te, iar cantitatea de clorofil\ din plante scade. Aceasta va duce la o încetinire a cre[terii plantelor [i la decolorarea (îng\lbenirea sau clorozarea) frunzelor, mai ales a celor tinere, urmat\ de învine]irea lor. De asemenea, plantele con]in o gam\ larg\ de compu[i organici ai sulfului, cu roluri de protec]ie a plantelor împotriva stresului [i a d\un\torilor. De aceea, în cazul în care sola prezint\ plante fragile, sensibile la boli, este de luat în calcul [i deficien]a de sulf, care impune aplicarea Wuxal Sulphur, pentru un plus de nutri]ie [i de vitalitate înainte de perioada solicitant\ a iernii. Dup\ perioada de vernalizare, simptomele caren]ei de sulf sunt [i mai nepl\cute> în prim\var\ plantele insuficient aprovizionate cu acest element prezint\ o înflorire mai redus\. De aceea, aplicarea timpurie a sulfului reprezint\ o m\sur\ preventiv\ foarte

prudent\ pentru a contracara riscul unei productivit\]i reduse. Caren]a de sulf poate fi prezent\ în special în solurile s\race în materie organic\, în cazul levig\rii pe profilul de sol (similar azotului, care levig\ în perioadele cu regim pluviometric ridicat) sau în toamnele [i prim\verile reci [i ploioase. Ca urmare a agriculturii intensive [i a fertiliz\rii insuficiente cu superfosfa]i simpli cu sulf, a reducerii cantit\]ii de gunoi de grajd organic în zonele de cultur\ mare, precum [i a sc\derii disponibilului de sulf în atmosfer\ (cauzat\ de reglement\rile în vigoare privind industrializarea), solurile tind s\ devin\ tot mai s\race în sulf, pierzând între 100 - 300 kg de sulf/ha.

Aplicarea foliar\ a sulfului

Analiza ]esuturilor plantelor arat\ c\, în mod natural, cantitatea cea mai ridicat\ de sulf se g\se[te în frunzele plantelor de rapi]\. De aceea, aplicarea foliar\ a acestui nutrient în apropierea locului predilect de utilizare reprezint\ o solu]ie eficient\ de nutri]ie. În plus, aplicarea foliar\ cu Wuxal Sulphur are [i avantajul de a depinde mai pu]in de condi]iile de meteo, tot mai dificil de estimat în perioadele de toamn\. Prezen]a adjuvan]ilor aduce mai mult\ aderen]\ pe frunz\, o capacitate de penetrare sporit\, absorb]ie superioar\ [i chiar posibilitatea de reactivare a depozitelor uscate de pe frunze, în cazul apari]iei precipita]iilor. Doza de Wuxal Sulphur recomandat\ este de 3-5 l/ha, în stadiul de 4-6 frunze al rapi]ei de toamn\, la temperaturi de peste 5°C noaptea. A doua aplicare se va efectua prim\vara, în timpul elonga]iei tulpinii. 33

Nout\]ile Corteva pentru 2025 CULTURI VEGETALE

În privin]a porumbului, un nou hi- condi]ii de irigare, spune Ciocoiu. Jean Ionescu, directorul Corteva, Vor exista nout\]i interesante [i în brid ce promite rezultate excelente anun]\ lansarea a nu mai pu]in de 21 de produse noi în anul urm\tor. este P8666 - FAO 310, produs în Fran- gama de produse biologice, deja des“Sunt mul]i fermieri cu un picior în groap\, care rostogolesc datorii de la un an la altul, e o perioad\ dur\. În acela[i timp, agricultura nu se opre[te aici. Ne concentr\m pe aducerea în pia]\ de noi produse [i tehnologii, care s\ conduc\ la o performan]\ superioar\ în ferme”. În segmentul de semin]e Corteva va aduce [ase noi hibrizi de porumb, patru hibrizi de floarea-soarelui, doi hibrizi de rapi]\, patru soiuri de soia. Iar în segmentul produselor de protec]ie a plantelor vor fi cinci noi produse, în frunte cu “regina” Queen. “Va fi cel mai performant fungicid pentru T2 la p\ioase, cu 50 grame de fenpicoxamid [i 200 grame protioconazol. Queen va avea cea mai mare eficacitate la Septoria”, promite Ionescu.

]a. Foarte recomandat pentru siloz, fa- tul de cuprinz\toare în portofoliul ce parte din conceptul M3 (M-Cube), companiei. Resid MG, pe baz\ de ciuperc\ ce definit prin digestibilitate ridicat\ a amidonului, produc]ie ridicat\, stabi- formeaz\ micorize (Glomus iranicum litate la însilozare. Produce un amidon var Tenuihypharum 120 prpargule/g), f\inos, disponibil rapid dup\ recolt\. stimuleaz\ cre[terea radicular\, m\“Are infuzie de porumb sticlos, fapt rind volumul absorbant de pân\ la pace d\ un con]inut mai ridicat de pro- tru ori. Cre[te eficien]a absorb]iei apei tein\. Este tolerant la Helmintospo- cu 25% [i a nutrien]ilor cu 50%. Restarium, la secet\ [i ar[i]\. Are un stay bile[te structura solurilor degradate [i green foarte bun”, adaug\ Andrei Cio- cre[te toleran]a plantelor în soluri coiu, manager semin]e. saline sau puternic fertilizate. Are [i rol La floarea-soarelui noutatea prin- nematocid. “Produsul vine în dou\ forme. cipal\ este P63LE166, cel mai timpuriu hibrid de floarea-soarelui din Resid MG se aplic\ cu microgranulaportofoliul Corteva, ideal pentru cul- tor, iar Resid HC se aplic\ ca tratament s\mân]\”, arat\ Adrian Ionescu, tura a doua. Dar vor fi lansa]i [i trei noi hibrizi director de marketing Biologicals. Sosdia Stress Max cu aminoacizi, cu rezisten]\ total\ la man\> LP196 (rezistent la secet\), LP 210 (necesit\ N, Mg, S, Zn [i C, favorizeaz\ dezcondi]ii de umiditate mai bune) [i voltarea în condi]ii de stres abiotic (hidtric, termic), stimulând metaboP64HE233. Iar soiurile noi de soia vor avea lizarea azotului [i oferind activitate anpoten]ial de produc]ie de 5-6 t/ha, în tioxidant\.

Anul acesta, produc]iile la porumb au fost mai slabe decât în anii anteriori, chiar [i la irigat. Iar majoritatea fermierilor care irig\ dau vina pe ar[i]\, în special pe temperaturile foarte mari din perioada poleniz\rii. Îns\, Andrei Ciocoiu, managerul de semin]e [i specialistul Corteva în porumb, consider\ c\ pierderea de produc]ie din cauza ar[i]ei la polenizare este un mit, iar problema ar fi, în realitate, irigatul insuficient. “Pentru cultura de porumb la irigat nu conteaz\ dac\ e ar[i]\ în momentul înfloritului. Porumbul polenizeaz\ diminea]a, între orele 5-8, când temperaturile sunt reduse. De altfel, în

Turcia [i Spania se fac produc]ii mari de porumb, de 15 t/ha, chiar dac\ sunt 42 de grade la momentul poleniz\rii”. Ciocoiu arat\ c\, pentru un irigat corect, trebuie f\cut un calcul simplu. “S\ lu\m un hibrid FAO 350. În perioada de consum maxim de dinaintea înfloritului, are nevoie de 5 l de ap\/zi, dar acesta f\r\ evapotranspira]ie, care este de 4 l/zi. Dac\ asigur\m prin irigat doar 5 l/mp, se genereaz\ un deficit în fiecare zi”. Irigatul trebuie reglat [i în func]ie de structura solului, cu ajutorul unui tensiometru de sol, care indic\ nivelul de umiditate.

Cum se irig\ corect porumbul

“Dac\ solul este mai nisipos, acesta va elibera pentru plante jum\tate din con]inutul de ap\. În schimb, un sol argilos sau greu va da doar 30%”. Andrei Ciocoiu sus]ine c\, în majoritatea fermelor în care se irig\, norma de udare este mai redus\ ca cea folosit\ în agricultura socialist\, când verile erau, de regul\, mai blânde. “În c\r]ile vechi de agronomie se spunea c\ o norm\ corect\ de irigare, în luna iulie, este de 500-700 mc/ha, la fiecare 10 zile. Azi nu se asigur\ nici atât”.

pagin\ de Robert VERESS

Profitul Agricol 42/2024

CULTURI VEGETALE

Apel pentru completarea formularelor Support Forumul APPR, în parteneriat cu USAMV Bucure[ti [i alte institute de cercetare din 10 ]\ri europene, invit\ fermierii s\ participe la o serie de chestionare esen]iale pentru dezvoltarea strategiilor de combatere integrat\ a organismelor d\un\toare (Integrated Pest Management, IPM) în culturile de grâu [i porumb.

Studiul face parte din proiectul Support, ini]iat în cadrul programului Orizont Europa, având ca obiectiv sprijinirea adopt\rii unor metode de protec]ie a plantelor sustenabile [i cu impact sc\zut asupra mediului. Lansat în ianuarie 2023, proiectul se va desf\[ura pân\ în decembrie 2026. Partenerii provin din domeniul public [i privat, incluzând universit\]i, organiza]ii agricole [i institu]ii guvernamentale.

Proiectul Support [i activit\]ile din România

Obiectivul proiectului Support este de a promova [i testa instrumente IPM care s\ sprijine atât fermierii, cât [i mediul înconjur\tor. În România, Forumul APPR [i USAMV s-au implicat activ, derulând pe parcursul anului 2023 o serie de activit\]i destinate colect\rii de date despre practicile IPM locale [i provoc\rile specifice din agricultura româneasc\. Au avut loc consult\ri cu actorii din agricultur\, inclusiv institute de cercetare, autorit\]i, asocia]ii de fermieri [i distribuitori de inputuri. Pe 14 iunie 2023 a fost organizat\

prima întâlnire na]ional\, cu participarea a 38 de reprezentan]i din sector, urmat\ de un focus grup pe 26 iulie, unde s-au analizat metodele actuale de combatere a d\un\torilor, cum ar fi rota]ia culturilor, utilizarea produselor chimice [i practicile agrotehnice. :n noiembrie 2023 [i iunie 2024, au fost create primele comunit\]i de-

Contribu]ia fermierilor este esen]ial\

Un element central al proiectului Support este reprezentat de feedback-ul direct al fermierilor. Forumul APPR [i USAMV solicit\ fermierilor români s\ contribuie la succesul acestui proiect prin completarea a dou\ chestionare, unul dedicat culturii de grâu [i unul pentru porumb. Datele colectate vor furniza informa]ii pre]ioase despre provoc\rile [i nevoile specifice ale agriculturii române[ti în contextul european [i vor contribui la crearea unor politici agricole mai bine adaptate la realitatea din teren. Participarea fermierilor la aceste chestionare este vital\, mai ales în contextul în care Comisia European\ ia în considerare rezultatele proiectelor de cercetare atunci când formuleaz\ reglement\ri [i strategii agricole. Chestionarele pot fi completate în aproximativ 30 de minute, iar contribu]ia fiec\rui fermier va ajuta la consolidarea pozi]iei României în cadrul proiectului, asigurându-se c\ specificit\]ile ]\rii noastre sunt bine reprezentate.

dicate dezvolt\rii strategiei IPM pentru cultura de porumb, în cadrul c\rora participan]ii au discutat despre provoc\rile [i solu]iile privind combaterea buruienilor [i d\un\torilor. Workshop-urile organizate la aceste evenimente au vizat atât sistemul conven]ional, cât [i cel ecologic, pentru a contura o viziune integrat\ asupra viitorului IPM.

Activit\]ile viitoare [i impactul pe termen lung

Pe lâng\ colectarea datelor prin chestionare, Forumul APPR [i USAMV vor derula interviuri cu fermieri [i consultan]i agricoli pentru a în]elege mai bine factorii care influen]eaz\ deciziile privind protec]ia plantelor [i pentru a identifica oportunit\]ile de promovare a unui management durabil al d\un\torilor. Datele [i concluziile ob]inute vor contribui la îmbun\t\]irea strategiilor IPM [i vor avea un impact durabil asupra reglement\rilor agricole la nivel european [i na]ional.

Forumul APPR [i USAMV îndeamn\ to]i fermierii români interesa]i de dezvoltarea unei agriculturi durabile [i eficiente s\ aloce câteva minute pentru completarea chestionarelor dedicate proiectului Support.

Cu ajutorul dumneavoastr\, putem contribui activ la modelarea unui cadru legislativ [i tehnologic adaptat provoc\rilor [i oportunit\]ilor din agricultura româneasc\.

Profitul Agricol 42/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR

Dumitru Andre[oi a fost re]inut de Parchetul European Dumitru Andre[oi, cel mai mare oier din România, a fost re]inut de procurorii de la Parchetul European în noaptea de miercuri, 30 octombrie. El este acuzat de fraudarea subven]iilor europene pentru p\[une, în valoare de 2,2 milioane de euro. Împreun\ cu Dumitru Andre[oi au mai fost ridica]i Veronica Topor, director adjunct al APIA Hunedoara, [i Mario Szabo, [ef serviciu la aceea[i institu]ie, al\turi de al]i 8 suspec]i. Procurorii au cerut arestarea lor pentru 24 de ore, apoi pentru 30

de zile. Poli]i[tii de la DGA i-au audiat pe suspec]i la EPPO Timi[. În perioada 2018 - 2023, Dumitru Andre[oi ar fi încheiat contracte de arend\ pentru p\[uni împ\durite, pe care sus]inea c\ le între]ine în jude]ele Hunedoara, Arad, Timi[, Harghita, Covasna, Vâlcea, Bra[ov [i Cluj. Documentele erau depuse pe numele mamei. El a mai fost condamnat anterior pentru evaziune fiscal\.

Viorel Patrichi

Carmistin va abatoriza 4 milioane de porci anual

Fermele Carmistin produc 50-60 de mii de tone de cereale anual [i consum\ 300.000 de tone, pentru a cre[te 70 de milioane de p\s\ri [i porci în 650.000 de locuri de cazare, arat\ Bogdan Grama, directorul opera]ional al gigantului agroalimentar. “Am dat în func]iune un abator de carne de pas\re acum 2 luni, la Râmnicu Vâlcea. Am angajat 600 de oameni. Investi]ia a fost de 75 de milioane de euro. Fiindc\ nevoia de finan]are e mare, s-au unit zece b\nci în favoarea noastr\. Acum trei ani Profitul Agricol 42/2024

aveam 2.000 de angaja]i, acum am ajuns la 4.200. Echipa de investi]ii Carmistin e mai mare de 100 de oameni, care scriu proiecte. Am crescut ambi]iile [i vedem un necesar de investi]ii de peste 200 de milioane de euro”, precizeaz\ Grama. Carmistin investe[te într-un uria[ abator pentru porci, care, într-o prim\ etap\, va avea o capacitate de procesare de 1,2 milioane de capete anual. În 2026, când investi]ia se va finaliza, capacitatea va fi de 4 milioane de capete.

Dumitru Andre[oi

“O s\ facem [i reproduc]ia în concordan]\ cu aceast\ capacitate. Am vizitat câteva zeci de abatoare de porc din Europa, ca s\ în]elegem cum s\ facem abatorul de la noi. Cred c\ vom reu[i s\ reducem consumul de ap\ cu 40%. La abatoarele de pas\re am redus cu 20% consumul de ap\”. Grupul are în vedere [i un program de produc]ie de electricitate de 100 de MW, având deja contractate facilit\]i pentru 30 MW.

Robert VERESS 37

Directorul Sta]iunii {imnic a fost arestat pentru [pag\ CRE{TEREA ANIMALELOR

Constantin G\van, director general al Sta]iunii de Cercetare-Dezvoltare Agricol\ de la {imnic, jude]ul Dolj, a fost arestat pentru 60 de zile, pe 1 noiembrie, de procurorii DNA Craiova, sub acuza]ia c\ mijlocea [p\gile pentru ginerele Cristian Gîngioveanu, managerul Ambulan]ei Dolj, [i pentru Aurelia Maria Gîngioveanu, directoarea Spitalului CFR Craiova, fiica lui G\van. În timpul perchezi]iilor, procurorii DNA au descoperit 665.660 de euro, 67.460 de dolari [i 203.850 de lei, bani ascun[i în cutii de pantofi. DNA l-a acuzat pe Constantin G\-

van de “trafic de influen]\ în form\ continuat\ [i complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informa]ii ce nu sunt destinate publicit\]ii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informa]ii, în form\ continuat\”.

Conform DNA, în perioada septembrie - octombrie 2024, Constantin G\van, director al Sta]iunii de Cercetare-Dezvoltare Agricol\ {imnic, ar fi cerut [i încasat mit\ de 30.500 de euro de la patru oameni (care sunt [i martori) pentru a interveni pe lâng\ Cristian Gîngioveanu cu scopul de a

oferi posturi de [oferi pe autosanitar\ [i asistent\ pl\titorilor. În aceea[i perioad\, inculpa]ii Constantin G\van [i Cristian Gîngioveanu au primit subiectele ce urmau a fi sus]inute la proba scris\ a concursurilor de angajare, organizate de Serviciul de Ambulan]\ Jude]ean Dolj, pe care le-ar fi trimis mai multor candida]i, în vederea facilit\rii promov\rii de c\tre respectivele persoane a concursurilor de angajare [i a ocup\rii de c\tre acestea a posturilor scoase la concurs.

SUA> primul caz de infec]ie cu grip\ aviar\ la porci

Autorit\]ile americane au anun]at descoperirea primului caz cunoscut de infec]ie cu grip\ aviar\ H5N1 la porci, care amplific\ temerile c\ virusul se adapteaz\ [i s-ar putea transmite mai u[or la oameni. Animalul bolnav a fost identificat la o ferm\ de mici dimensiuni din statul Oregon, unde exista un focar de infec]ie cu virusul H5N1 la p\s\ri. Toate animalele au fost eutanasiate [i autorit\]ile sus]in c\ nu exist\ nici un pericol de contaminare a alimentelor, dar cazul este unul foarte alarmant pentru c\ porcii pot transmite mai multe tipuri de grip\ la oameni. De exemplu, epidemia de grip\ H1N1 din anul 2009, care a 38

Viorel PATRICHI

virusul nu a suferit modific\ri [i au mai existat în trecut cazuri de porci infecta]i cu alte tulpini ale gripei aviare.

infectat sute de milioane de oameni, a pornit de la o mic\ ferm\ de porci din Mexic. Unii oameni de [tiin]\ cred îns\ c\ nu exist\ motive de îngrijorare, pentru c\ testele genetice arat\ c\

“Nu este chiar atât de simplu, dac\ un porc este infectat cu un virus, asta nu înseamn\ c\ se declan[eaz\ o pandemie”, explic\ Troy Sutton, cercet\tor al Universit\]ii Penn State. El spune c\ nu este deloc surprinz\tor c\ a fost descoperit un porc bolnav, pentru c\ multe alte specii de animale au fost infectate.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 42/2024

BANI,

AFACERI, CREDITE

Credite pentru cump\rarea de utilaje, animale, terenuri Cu toat\ îngrijorarea generat\ în rândul furnizorilor de inputuri [i ma[ini agricole, din cauza ordonan]ei de urgen]\ care amân\ plata ratelor pân\ în august 2025, înc\ mai sunt o serie de creditori, fie institu]ii financiare nebancare, fie chiar b\nci, care ofer\ numeroase finan]\ri pentru agricultur\. Printre acestea se num\r\ Agricover [i KIFA, aceasta din urm\ în parteneriat cu BCR Leasing. Oferta Agricover

AgroInput - pentru achizi]ia inputurilor (motorin\, îngr\[\minte [i pesticide). Flux Constant - linie de credit pentru cheltuielile fixe, variabile, directe [i indirecte sau debite ajunse la scaden]\, f\r\ documente justificative. Avans Forward - finan]are de 70% din valoarea contractului de vânzare a recoltei pentru capital de lucru sau pentru investi]ii în eficientizarea fermei [i cre[terea productivit\]ii. Stoc Smart - credit de pân\ la 80% din valoarea de pia]\ a produc]iei (grâu, rapi]\, floarea-soarelui, porumb, cartofi) din depozitele proprii sau la ter]i. Lapte Bun - împrumut pentru fermele de vaci de lapte, cu finan]are

Profitul Agricol 42/2024

egal\ cu valoarea istoric\ a produc]iei de lapte pe trei luni [i rambursare în 12 luni, pentru cheltuieli cu furaje, energie, carburant, repara]ii, salarii etc. Hectar Plus - achizi]ia de teren agricol, cu avans 10-15%, cu plata la recolt\. Ferm\ Nou\ - finan]are pe maximum 10 ani, cu avans de 10-15%, pentru achizi]ia de ferme func]ionale care au teren în exploata]ie, ma[ini, utilaje sau alte active. Echipat - pentru achizi]ia de utilaje [i ma[ini agricole, echipamente [i instala]ii pentru ferme zootehnice, modernizarea depozitelor [i silozurilor. {eptel Plus - pentru cump\rarea de juninci pentru reproduc]ie, vi]ei pentru îngr\[at, acoperirea cheltuielilor cu furaje, premix-uri, energie, combustibil, între]inerea cl\dirilor, repara]iile utilajelor, salarii, servicii veterinare etc. Iriga]ii - creditul acoper\ pân\ la 90% din valoarea proiectului [i se acord\ pentru> aduc]iune ap\, punere sub presiune [i echipamente de irigat. Farm Tech - finan]are pân\ la 90% din valoarea investi]iei, pentru achizi]ia de drone performante, sta]ii meteo, senzori, echipamente hardware [i software etc. Utilaj Instant - credit imediat, de maximum 30.000 euro, pentru> tractoare de capacitate mic\, sem\n\tori, ma[ini de erbicidat etc. Euro Plan - finan]area diverselor componente ale proiectelor pe fonduri europene prin AFIR [i/sau APIA, cu

rambursare din granturi sau din surse proprii, pentru utilaje noi, reconversia sau înfiin]area planta]iilor viticole [i/sau pomicole, construirea de depozite sau silozuri, orice alte planuri de dezvoltare. Scont [i Factoring - finan]are de pân\ la 100% din valoarea crean]ei, transform\ rapid contractele sau facturile în lichidit\]i. Ofer\ în avans banii pentru desf\[urarea activit\]ii din ferm\ (cheltuieli curente, investi]ii, alte costuri).

Leasing financiar KIFA

George Voicil\, general manager KIFA, spune c\ asigur\ servicii de strategie financiar\ pentru fermieri [i întreprinderi agricole, asisten]\ în ob]inerea creditelor pentru agricultur\, sprijin pentru accesarea subven]iilor [i fondurilor europene pentru echipamente, capital de lucru sau modernizare. “În prezent, compania deruleaz\ o campanie prin BCR Leasing, pentru credite cu dobând\ variabil\, de 2,25% marj\ fix\ ¡ Euribor la 3 luni, 0,05% comision lunar de administrare aplicat la valoarea finan]at\ ini]ial, cu plata în 2 rate de capital pe an.” Practic, este vorba de un leasing financiar [i credit pentru persoane juridice [i persoane fizice autorizate, cu finan]are în euro, pe o perioad\ de 12 - 84 de luni, pentru achizi]ia de> echipamente agricole [i de construc]ii, noi [i second-hand, sisteme de iriga]ii noi.

Arpad DOBRE 39

Finan]area agriculturii BANI, AFACERI, CREDITE

Bogdan Alexandrescu, director, Direc]ia Agri, CEC Bank, a precizat c\ soldul creditelor în agricultur\ din sistemul bancar a ajuns la 32 miliarde de lei, cu o cre[tere anual\ de aproape 15%, dar domeniul este mult subfinan]at, undeva la sub 5% din totalul creditelor pentru persoane juridice. CEC Bank finan]eaz\ o serie de investi]ii în agricultur\, inclusiv pentru cump\rarea de terenuri sau pentru domeniul zootehnic.

“Când deschizi frigiderul vezi c\ 80% din alimente sunt de import, în vreme ce România se afl\ printre cei mai mari exportatori de cereale din UE. Am încercat s\ facem educa]ie financiar\ [i am aprobat un credit pentru un grup de cresc\tori de porci, care completeaz\ finan]area de 80% primit\ prin program guvernamental, pentru construirea unei maternit\]i pentru scroafe. Acum, de exemplu, se import\ din Germania purcei pentru îngr\[at cu 100 euro bucata. Prin aceast\ maternitate se ob]in purceii cu 60 de euro bucata, deci se poate face o economie de 40 de euro.” Bogdan Alexandrescu a men]ionat c\ în prezent exist\ discu]ii pentru derularea unui program guvernamental prin CEC Bank pentru cump\rarea de terenuri, cu perioad\ de creditare de pân\ la 20 de ani. Oficialul CEC Bank a mai spus c\ în prezent, banca deruleaz\ o serie de împrumuturi prin Creditul Fermierului. Prin acesta solicitan]ii beneficiaz\, în limita unui credit pe cinci ani, de dobând\ Robor subven]ionat\, [i achit\ doar o dobând\ de 1,95% pe an, creditul fiind garantat, în noua form\ a programului, 100% de c\tre Fondul 40

Na]ional de Garantare a Creditelor IMM, în limita sumei de 280.000 euro.

Ficu Anghel, director general adjunct, Agen]ia pentru Finan]area Investi]iilor Rurale (AFIR), spune c\, la ora actual\ sunt prev\zute aloc\ri de 15,8 miliarde de euro în PNS pentru 2023-2027, iar în acest an au fost lansate o serie de finan]\ri. Sesiunile de depunere de proiecte din acest an au însumat pân\ acum 1,8 miliarde de euro.

Szabolcs Ilyes, Executive Manager, RegioConsult, a remarcat c\, paradoxal, de[i finan]\rile din fonduri nerambursabile sunt relativ predictibile, se anun]\ programele [i valoarea lor din timp, cea mai mare problem\ cu finan]\rile europene este impredictibilitatea. În plus, institu]iile statului fac o competi]ie între ele cum s\ finan]eze anumite direc]ii.

“Era lansat DR 22, dar din senin a ap\rut [i InvestAlim [i pân\ la urm\ investitorii în domeniul proces\rii au trebuit s\ aleag\ de unde s\ acceseze banii, mai ales c\ DR 22 prevedea puncte în plus dac\ se includea [i o component\ de energie regenerabil\.”

“S-au depus circa 8.000 de proiecte cu o valoare de 3,5 miliarde de euro, am dep\[it cu 200% suma alocat\. Cel mai mare interes se vede în zona de procesare, unde anul acesta, prin fonduri europene [i programul guDup\ ce s-a v\zut c\ pe m\surile vernamental InvestAlim avem pro- DR 20 [i DR 22 pentru zootehnie [i iecte de peste 1 miliard de euro.” pentru procesare este foarte mare Se mai afl\ curs de lansare [i alte m\suri prin AFIR> DR 12 - Investi]ii în consolidarea exploata]iilor tinerilor fermieri, maximum 200.000 euro/ferm\. DR 13 - Achizi]ii de utilaje agricole pentru sectorul vegetal, în valoare de 100 de milioane de euro. DR 23 - Investi]ii în procesarea [i marketingul produselor agricole, în valoare de 165 de milioane de euro, în special în domeniul de mor\rit [i panifica]ie. DR 24 - Tehnologii forestiere, cu alocare de 86 milioane de euro.

“De asemenea, AFIR are în vedere alocarea a 155 milioane euro pentru culturi de cartofi [i legume, respectiv 45 milioane de euro pentru investi]ii în sectorul de hamei [i struguri de mas\”, a mai spus Anghel.

cerere, de peste 200% zootehnie [i peste 400% la procesare, s-a mai lansat un program pentru achizi]ia de tractoare - 4.1.1. În paralel, Ministerul Mediului a lansat Rabla pentru tractoare, care înc\ nu este demarat, de[i a fost anun]at din iunie.

“Mi se pare c\ institu]iile din aceast\ ]ar\ nu comunic\ ce s\ finan]eze fiecare, cum s\ finan]eze [i din ce surse. Dintre toate institu]iile, AFIR este cel mai predictibil, dar sunt jude]e unde niciun fermier tân\r nu a primit finan]are. E o m\sur\ bun\ c\ MADR a f\cut rost de bani pentru procesare, dar impredictibilitatea [i haosul \sta în domeniul finan]\rilor nu ajut\ fermierii”, a concluzionat Szabolcs Ilyes. Arpad DOBRE

Profitul Agricol 42/2024

MA{INI & UTILAJE

Agricultur\ de precizie pentru fermele mici [i mijlocii

Topcon Agriculture a dezv\luit Value Line Steering, un nou sistem de direc]ie automat\ accesibil\ fermelor mici [i mijlocii. Sistemul va fi disponibil în România prin NHR Agropartners.

Potrivit Topcon Agriculture, acest sistem a fost construit special pentru fermierii care folosesc tractoare din gama medie de putere. Utilizarea acestei tehnologii de direc]ie automat\ este un pas semnificativ pentru ei, în condi]iile în care aceasta e folosit\, de regul\, pe ma[ini autopropulsate de puteri mai mari. Antonio Marzia, vicepre[edinte executiv [i director general al Topcon Agriculture spune c\ Value Line Steering deschide oportunit\]i pentru fer-

mierii care au utilaje mai vechi sau mai mici, sau ferme specializate mai mici, pentru a cre[te valoarea utilajelor lor. Acest lucru este posibil cu tehnologia de direc]ie automat\ utilizat\ deja de zeci de ani în varianta premium pe tractoare mai mari. Value Line Steering este un sistem complet, conceput pentru a func]iona f\r\ probleme cu o varietate de tractoare, inclusiv compatibilitate cu func]ia Isobus. Pachetul include un receptor Global Navigation Satellite System (GNSS), un controler electric pentru volan, o consol\ cu ecran tactil [i software-ul Horizon Lite, compatibil cu tractoarele cu direc]ie pe ro]ile din fa]\. Cump\r\torii au, de asemenea, op]iunea de a ad\uga servicii de corec-

]ie local\, prin satelit sau RTK, cum ar fi Topnet Live de la Topcon, pentru o precizie sporit\, în func]ie de nevoile lor specifice.

Arpad DOBRE

Manitou MLT, un bra] de ajutor în orice ferm\ Înc\rc\torul Manitou MLT Premium 841 de la IPSO Agricultur\ poate fi un real bra] de ajutor la stivuirea, înc\rcarea sau desc\rcarea diverselor materiale sau a furajelor, la manipularea balo]ilor sau a sacilor tip big-bag cu îngr\[\minte. Are un motor Yanmar, iar bra]ul telescopic permite o în\l]ime de ridicare de 8 m [i o capacitate maxim\ de 4.100 kg. Sistemul hidraulic regenerativ asigur\ o reducere a consumului de carburant, iar înc\rc\torul dispune de frâne cu discuri imersate în

baie de ulei, eficiente la opera]iuni repetitive, cu dese opriri [i porniri. Echiparea standard a Manitou MLT Premium include furci [i o cup\ de 3.000 litri, precum [i un sistem hidraulic de cuplare rapid\ a ata[amentelor. Înc\rc\torul este [i digitalizat, fiind conectat cu dealerul [i cu ferma, [i poate fi localizat [i monitorizat cu ajutorul aplica]iilor mobile EasyManager/MyManitou.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 42/2024

Utilajele minimum till [i no-till sunt tot mai c\utate

MA{INI & UTILAJE

Finan]\rile de sute de milioane de euro din fonduri UE au relansat vânz\rile de utilaje agricole, inclusiv pe partea de echipamente pentru minimum till [i no-till, acestea fiind finan]ate distinct. Amazone România a consemnat în acest an o cre[tere a cererii pentru astfel de utilaje [i se a[teapt\ ca tendin]a s\ continue, la fel [i aloc\rile de fonduri pentru aceste echipamente în 2025.

Franz Jakoby, director general Amazone România, spune c\ activitatea companiei [i vânz\rile din acest an sunt comparabile ca tendin]\ de cre[tere cu 2021 [i 2022. “Anul 2023 a fost unul foarte bun, dar atipic, deoarece mul]i dealeri au cerut mai multe utilaje de la produc\tori, dar [i-au crescut mult stocurile. Da, 2023 a fost un an-record, dar anormal, pia]a real\ s-a v\zut în vânz\rile din 2022 [i din 2024, ani în care am avut vânz\ri bune, pe baza cererii fermierilor.”

Cele mai cerute echipamente

La categoria echipamente minimum till, cele mai cerute au fost grapele Ceus (discuri [i gheare), Catros (discuri) [i cultivatoarele Cenius (cu gheare). Tot la minimum till s-au încadrat [i sem\n\torile Cirrus (pentru p\ioase, cu prelucrare minim\ a solului, sem\nat [i fertilizat simultan, pe l\]imi de pân\ la 9 metri), Cataya (pentru p\ioase, cu preg\tirea terenului cu grap\ rotativ\), Centaya (pentru p\ioase,

Profitul Agricol 42/2024

poate fi combinat\ cu grap\ rotativ\ sau cu discuri, pentru preg\tirea minim\ a solului imediat în fa]a sem\n\torii).

Demonstra]iile ]intite ¡ vânz\ri

Franz Jakoby spune c\ aceast\ cerere a fost [i ca urmare a celor peste 120 de demonstra]ii în câmp din acest an, organizate ]intit, atât în ferme care au mai folosit utilaje Amazone, cât mai ales în cele în care sunt utilizate utilaje produse de alte m\rci. “Practic, [i acum, aproape în fiecare zi avem câte dou\ echipe care fac demo în diverse zone ale ]\rii, avem astfel de ac]iuni în desf\[urare în Moldova, cu Cirrus, [i în zona Tulcea, cu DMC. În acest an, cele mai multe demonstra]ii le-am f\cut cu Catros [i Ceus, dar [i cu celelalte utilaje de prelucrare a solului, precum [i cu sem\n\tori Cirrus, DMC [i Condor. Consider\m c\ aceste demo-uri ]intite, de[i cu costuri notabile [i cu mari eforturi umane [i de logistic\, sunt mai de efect [i cu rezultate mai bune decât participarea la diverse evenimente or-

Franz Jakoby, director general Amazone România

ganizate în câmp cu mai mul]i dealeri [i produc\tori.” Demo-urile vor continua pân\ spre sfâr[itul anului, inclusiv cu pluguri. {eful Amazone România ne-a m\rturisit c\ vânz\rile la aceste echipamente sunt în sc\dere dramatic\, în principal din cauza costurilor directe [i indirecte pe care le genereaz\. În primul rând e vorba de consumul mare de carburant, de 35-40 litri la hectar, dup\ care se lucreaz\ solul cu un disc, ce consum\ cel pu]in 25 litri la hectar, [i trebuie avut\ în vedere [i uzura tractorului, precum [i timpul alocat ar\turii, operatorul trebuie pl\tit. “Singurul lucru pe care îl pot avea sub control fermierii sunt costurile fixe, respectiv reducerea acestora, iar plugul consum\ mult. Dar s\ nu fim ipocri]i, este foarte util la încorporarea resturilor vegetale, a samulastrei [i la controlul [oarecilor. A[adar, cu toate tendin]ele clare spre minimum till [i no-till, nu cred c\ plugurile vor disp\rea complet.”

Arpad DOBRE

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU

Marea mistificare, consilier onorific al primului ministru

ecologia

Este important s\ deschidem ochii [i s\ denun]\m controlul ecologi[tilor asupra decidentului politic. Credin]ele nefondate ale ecologi[tilor politici duc la ruinarea statelor, fermierilor [i consumatorilor f\r\ un beneficiu de mediu tangibil [i nu îi protejeaz\ în niciun fel pe cet\]eni de consecin]ele înc\lzirii globale. }\rile europene se dezindustrializeaz\, agricultura î[i pierde avântul, pre]ul energiei explodeaz\, industria auto este în criz\, dar ne permitem luxul a opri construc]ia de baraje, de a crede c\ poate exista agricultur\ f\r\ produse fitosanitare, c\ hidrogenul este sursa de energie a zilei de mâine, c\ energia nuclear\ ar fi tolerat\ (nicio construc]ie nou\ dup\ 2040), c\ sursele de energie intermitent\ [i regenerabil\ (turbine eoliene [i panouri solare) vor putea singure s\ îndeplineasc\ cererea de energie electric\, c\ am dori s\ asigur\m aprovizionarea cu materii prime, dar refuz\m s\ deschidem mine, c\ va fi posibil s\ nu mai vindem ma[ini cu motor termic în 2035... Dar mistificarea esen]ial\ este c\ am fost f\cu]i s\ credem c\ pân\ în 2050 nu am mai putea emite gaze cu efect de ser\. C\utând s\ atingem acest obiectiv de neatins, sacrific\m cre[terea economic\ care, îns\, singur\, într-o zi, va face posibil\ atingerea acestuia. În plus, nu investim suficient pentru a ne adapta modul de via]\ la înc\lzirea global\, sugerând c\ noi, europenii, vom avea suficient\ greutate pentru a împiedica China, India, Nigeria, Brazilia, chiar Rusia s\ construiasc\ centrale pe c\rbune sau pe gaz. 44

Criticile din ce în ce mai mari care denun]\ “mistificarea” nu au împiedicat, îns\, ecologia politic\ s\ aib\ o prezen]\ puternic\ [i, mai mult, constat\m o “strângere” a ecologismului asupra aparatului de stat. Asocia]iile mari (Greenpeace, WWF etc.), cel mai adesea finan]ate de funda]ii care nu sunt niciodat\ foarte departe de industria petrolului sau a gazelor, lucreaz\ neobosit cu reprezentan]i ai Comisiei Europene. Acela[i lucru este valabil [i pentru guvernul german, iar una dintre organiza]ii î[i are birourile în cadrul Ministerului francez al Mediului. Mai mult, când analiz\m evolu]ia pie]ei de energie electric\, an de an, vedem pre]ul pl\tit de alian]a cu ecologi[tii. În plus, organele tehnice [i-au pierdut influen]a în cadrul aparatului de stat. Mai mult, guvernele au preferat “conferin]ele pentru cet\]eni” expertizei oamenilor de [tiin]\ din academii. Trebuie doar s\ te ui]i la televizor în fiecare sear\ pentru a auzi c\ dac\ este cald, frig, uscat, umed, c\ dac\ sunt inunda]ii, alunec\ri de teren sau secete groaznice, este de vin\ doar înc\lzirea global\. Nu este imposibil ca aceasta s\ m\reasc\ frecven]a anumitor fenomene, dar în 99% din cazuri au fost ani în secolul al XIX-lea când a fost mai cald, mai rece, mai umed, mai uscat, exact ca ast\zi. Am o viziune critic\ asupra problemelor legate de clim\. Nu sunt un sceptic climatic, mai ales c\ sunt încântat de faptul c\ recoltarea gr=ului se face mai devreme. Evident c\ P\mântul se înc\lze[te [i nu [tiu de ce numai oamenii sunt

cauza, sau cel pu]in una dintre cauzele majore. Este adev\rat c\ recoltatul strugurilor, ca [i în cazul altor culturi, se face mai devreme chiar cu o jum\tate de secol în urm\. În plus, [i mai presus de toate, este absolut evident c\ Europa, indiferent de eforturile l\udabile, nu va inversa tendin]a emisiilor globale de gaze cu efect de ser\. Ele continu\ s\ creasc\, dar aceast\ observa]ie, la fel de evident\ ca [i cea a înc\lzirii globale, ar trebui s\ conduc\ politicile noastre s\ fac\ totul pentru a ne adapta stilurile de via]\ la acest nou climat. Se estimeaz\ c\ în prezent 95% din investi]ii se refer\ la controlul emisiilor [i doar 5% la adaptare. Ar trebui ca investi]iile s\ fie cel pu]in jum\tatejum\tate.

Evident c\ vehiculele electrice au locul lor. Au calit\]i [i avantaje evidente atunci când electricitatea este decarbonizat\, cum este cazul în Fran]a, dar nu [i în Germania. Gre[eala a fost c\ vânzarea lor a fost subven]ionat\ în beneficiul mai mare al Chinei [i, mai presus de toate, c\ aceast\ politic\ ucide industria european\ de automobile [i motoarele termice care nu sunt întotdeauna mai poluante decât motoarele electrice. În ceea ce prive[te energiile regenerabile, care sunt utile, acestea au fost favorizate în detrimentul energiei nucleare. În plus, s-a f\cut presupunerea, care s-a dovedit a fi fals\, c\ utilizarea energiei electrice va cre[te. Cu cât g\tim mai pu]in, cu atât ne temem mai mult de ceea ce mânc\m.

Profitul Agricol 42/2024

:n ciuda eforturilor depuse de nutri]ioni[ti, epidemia de obezitate continu\ s\ se r\spândeasc\. Am investit foarte mult în aceast\ lupt\ împotriva junk food. M\nânc\ cinci fructe [i legume pe zi! Aceste recomand\ri sunt excelente, la fel ca [i nutriscore-ul care marcheaz\ alimentele cu o culoare în func]ie de faptul c\ sunt mai mult sau mai pu]in calorice, mai mult sau mai pu]in bune pentru s\n\tate. Mai discutabil\, pentru c\ beneficiul lor nutri]ional, sau chiar organoleptic, nu a fost niciodat\ demonstrat, este campania de cump\rare a alimentelor “ecologice”, în special în cantinele [colare. Totu[i, trebuie s\ recunoa[tem c\ rata excesului de greutate [i a obezit\]ii este în cre[tere în Europa în rândul tinerilor. Consider c\ teama, de cele mai multe ori neîntemeiat\, de riscuri pentru s\n\tate din cauza prezen]ei unor mici urme de cutare sau cutare produs chimic, în special produsele fitosanitare, duce la respingerea unui comportament rezonabil. Deoarece totul este periculos, a[ putea la fel de bine s\ m\nânc ceea ce îmi face pl\cere [i îmi este familiar. Fie c\ este vorba de agricultur\ sau silvicultur\, activi[tii de mediu sunt total deconecta]i de realitate [i sunt la fel de ignoran]i în ceea ce prive[te practicile agricole [i/sau silvice.

Profitul Agricol 42/2024

Obscurantismul m\ întristeaz\ [i m\ dezarmeaz\. Cum le putem explica acestor locuitori urbani c\ pomii sunt fiin]e vii, c\ se nasc, cresc [i mor? Dac\ vrem s\ stoc\m carbon în lemn, trebuie s\ t\iem copacii [i apoi s\-i replant\m. L\sarea lor în picioare va duce la distrugerea lor [i, în cele din urm\, va avea efect zero.

Cât despre agricultur\, ea nu exist\ f\r\ produse fitosanitare, chiar dac\ sunt “ecologice”. Astfel, în acest an foarte umed în vestul european, viile au fost sulfatate în mod repetat, cu randamente sc\zute, astfel încât unii viticultori nu vor putea beneficia de produse cu eticheta “bio”. Nu în ultimul rând, interzicerea în a investi în cercetarea soiurilor tolerante la stresul hidric sau la c\ldur\ extrem\, gra]ie tehnicilor moderne de inginerie genetic\, este o infrac]iune [i d\uneaz\ grav agriculturii europene. Ast\zi exist\ 220 milioane de hectare plantate cu OMG-uri în lume, dintre care peste 73 în Statele Unite! A[ dori s\ [tiu un studiu care indic\ faptul c\ dintre cele 4.000 de OMGuri cultivate ast\zi în lume, ar exista o cultur\ care indic\ c\ aceasta ar fi periculoas\ pentru s\n\tatea oamenilor. Realitatea este invers\, pentru c\ anumite OMG-uri fac posibil\ dep\[irea deficien]elor de vitamine, în plus sunt s\n\toase, motiv pentru care sunt mai

OPINII

scumpe atunci când semin]ele lor sunt vândute pe pia]a mondial\. Cu to]ii suntem radioactivi [i fiecare emite în jur de 55.000 de becquereli pe secund\, dac\ cânt\rim minim 70 de kilograme. Dac\ [tim c\ to]i suntem radioactivi, nu ne putem teme de acest fenomen ca atare, ci trebuie doar s\ ne punem întrebarea dozei toxice, care de fapt este foarte mare. Dezbaterea î[i schimb\ apoi natura. Acela[i lucru este valabil [i pentru substan]ele chimice. Chimia analitic\ face posibil\ detectarea substan]elor la miliarde de gram, dar la acest nivel, de cele mai multe ori, nu sunt periculoase. O alt\ manipulare este adesea folosit\ pentru a ap\ra turbinele eoliene. Ne mândrim cu puterea instalat\ (20,7 GW) în timp ce uit\m c\ nu consum\m gigawa]i, ci gigawa]i or\. Puterea poten]ial\ nu spune nimic despre produc]ia de energie electric\, tot ce conteaz\ este timpul în care func]ioneaz\. Politica [i expertiza sunt de alt\ natur\, dar este mai bine s\ construim o politic\ energetic\ pe cuno[tin]ele [tiin]ifice decât pe credin]ele [arlatanice. Trebuie s\ ne convingem concet\]enii [i politicienii de tragedia pe care aceste credin]e nefondate o produc pentru c\ distrug, ca [i cel mai mortal dintre viru[i, agricultura [i industria noastr\, f\r\ niciun beneficiu ecologic tangibil.

Miliardarii, principalii beneficiari ai subven]iilor MAGAZIN

O investiga]ie a cotidianului britanic “The Guardian” arat\ c\ cea mai mare parte a subven]iilor acordate prin Politica Agricol\ Comun\ (PAC) a Uniunii Europene au ajuns la companii controlate de miliardari, printre care fostul premier ceh Andrej Babis sau englezul James Dyson. În perioada 2018-2021, în timp ce mii de ferme mici au dat faliment, boga]ii Europei au încasat subven]ii în valoare de cel pu]in 3,3 miliarde de euro. “Este o adev\rat\ nebunie. Majoritatea fermierilor din Europa abia reu[esc s\ reziste”, spune Benoît Biteau, un fost europarlamentar francez care de]ine o ferm\ organic\. Identificarea beneficiarilor subven]iilor agricole este foarte dificil\, din cauza regulilor stricte de confiden]ialitate [i a lipsei informa]iilor despre ac]ionarii reali ai unor companii din domeniu.

Escrocherie cu br=nz\

Compania londonez\ Neal's Yard Dairy a fost p\c\lit\ s\ trimit\ 950 de ro]i de brânz\ cheddar, cu o valoare de 300.000 de lire sterline, unui aparent distribuitor legitim. Sarah Stewart, managerul companiei, spune c\ a primit comanda prin telefon de la un poten]ial client care vorbea englez\ cu accent francez [i sus]inea c\ reprezint\ un importator respectabil din Fran]a. “Am cerut informa]ii colegilor din industrie despre el [i am primit referin]e foarte bune de la contactele din Fran]a. Escrocii ne-au trimis un contract foarte conving\tor, care folosea datele unei companii franceze serioase.” 46

“Inegalitatea Politicii Agricole Comune este extrem\ [i aceast\ investiga]ie arat\ din nou c\ proprietarii de terenuri foarte boga]i continu\ s\ se îmbog\]easc\ din subven]ii. De[i transparen]a CAP s-a îmbun\t\]it în timp, este incredibil efortul necesar pentru a descoperi cum sunt cheltuite aceste fonduri publice”, explic\ Paul Behrens, cercet\tor al Universit\]ii din Leiden.

Andrej Babis, fost prim-ministru

În total, investiga]ia a identificat 17 miliardari care au beneficiat de subven]ii agricole, printre care chinezul Guangchang Guo, magnatul german din industria c\rnii Clemens Tönnies, sau fostul director al companiei LEGO, danezul Kjeld Kirk Kristiansen.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL:1) Suplimente pentru cre[tere în în\l]ime< 2) Omul din C\lan! – F\cut s\ explodeze< 3) C\utate la ie[irea din 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ap\ – Bune de stors< 4) E ceva de nea1 tins – Furnizor de lapte vegetal< 5) Lipsit\ de folos – Scrise în carnet! 2 6) Ocupa]ie regal\ – A întinde mrejele< 3 7) Desparte pe cei dragi – L-au trecut 4 apele< 8) Pus\ la p\mânt< 9) A se colora 5 la plaj\ – Practicat în ]inut\ sumar\< 6 10) Luatul din greu.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

7 8 9

Solu¡ia careului din Nr. 40-41 ORIZONTAL: UNTAR - AFIS<

SABLOANE - T< UR - INFIRME< RATATI - MAR< EVA - ARNICI< LACRIMA - EL< STATORI< BAUT - TALAZ< O - RAFINATA< REINTEGRAT.

VERTICAL: 1) Grosolani din fire – Se a[terne la drum< 2) Reuniune la nivel înalt – Soare la piramide!< 3) Bun pentru înf\[urat – Avea lupul ca steag< 4) Sunt de capul lor< 5) U[or... de pescuit – Certat cu diploma]ia< 6) E un închipuit – Deschide gama< 7) Cap de giraf\! – I s-a adus lumin\< 8) Garaj pentru biciclete – A min]i la cinema< 9) Conduce la culcare< 10) Are tot timpul.

Profitul Agricol 42/2024