Profitul Agricol nr. 47, din 2024

Ne-au f\cut din vorbe

Alegerile din iarna lui ’24 au trezit cu totul clasa politic\. Speria]i de fund\tura ;n care au ajuns, liberalii [i social-democra]ii [i-au dat m=na cu salvatorii de ]ar\ [i au schimbat cu 180 de grade modul de a face politic\. Voluntar [i dezinteresat, ;n hora unirii politice s-au prins repede [i maghiarii democra]i.

:nc\ ;mbr\ca]i ;n costumele lor elegante (semn c\ nimeni nu a plecat din sediul partidului ;nc\ din noaptea c=nd s-au sucit aleg\torii) politicienii au ie[it r=nd pe r=nd ;n fa]a camerelor ca s\ se lepede de vechile metehne [i s\ ;mbr\]i[eze noua direc]ie, oricare ar fi aceea.

Mai pu]ine declara]ii, mai multe ac]iuni concrete, cu g=ndul doar la dezvoltarea economiei, educa]iei, ap\r\rii, infrastructurii. Pe buzele tuturor se auzea strategie, plan, dezvoltare.

La Agricultur\, organiza]iile profesionale au fost convocate ;n biroul ministrului f\r\ prea multe comentarii. Pe masiva mas\ de consiliu tronau teancuri-teancuri dosarele cu politici de reform\, care s\ stabilizeze fragila noastr\ agricultur\ dup\ at=]ia ani de necaz.

Ministrul, ;nconjurat de secretarii de stat cei mai competen]i, c\uta s\ prioritizeze. Ce s\ treac\ mai ;nt=i? Legea arendei sau moratoriul ;mpotriva interzicerii neonicotinoidelor? Ce vine la r=nd? Iriga]iile? Perfect, c=]i bani? Cu o m=n\, cineva sun\ pe firul scurt la Finan]e. Schimb de replici expeditiv [i apoi comunic\ sec> “Avem. Se face!”

R=nd pe r=nd, toate problemele sunt rezolvate. P=n\ la venirea prim\verii a fost implementat [i programul na]ional de management al riscurilor, prin care fiecare primea desp\gubiri consistente ;n caz de Doamne fere[te!

Alegerile din prim\vara lui ‘25, alea pentru pre[edinte, au fost un succes. Cuprin[i de bun\stare, to]i oamenii ]\rii s-au ;ndemnat s\ voteze.

Andrei OSTROVEANU

anul XXVII, nr. 47/2024

Redactor- ¿ef

Andrei Ostroveanu

0730 588 779

andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe

Arpad Dobre

Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596

Gheorghe Miron

Regiunea de Vest 0748 807 243

Viorel Patrichi

Cre¿terea animalelor 0730 588 782

Robert Veress

Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i

Daniel Botånoiu

Gabriel Cheroiu

Horia-Victor Hålmåjan Director marketing

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro

Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR

Evenimentele s\pt\m=nii

Bani pentru energia folosit\ ;n iriga]ii 7

Cifra s\pt\m=nii> 2,3 miliarde de euro 7

DN Agrar, v=nz\ri de 127 milioane lei 8

Egiptul renun]\ la licita]iile GASC 8

Pre]uri [i pie]e

Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii 14

Comer]ul cu produse agricole din SUA în anul 2025 16

Rusia impune noi cote la export pentru grâu 18

Culturivegetale

La intrarea în iarn\, seceta este instalat\ pe jum\tate din teritoriu 19

Eurostat a lansat harta european\ a fermelor 20

Suprafe]ele pentru care proprietarii au depus cereri de subven]ie 20

Semin]e pentru produc]ii mai mari de 12 tone pe hectar 21

Suprafe]ele de toamn\ au crescut cu aproape 50%, în Buz\u 22

O nou\ amenin]are> Spodoptera, viermele frunzelor de porumb 23

Agrinvest, un distribuitor ce st\ ;n echilibru ;ntr-o pia]\ dezechilibrat\ 9

SUA nu mai import\ carne din Mexic 10

Mercurialul ucrainean 10

Timac Agro nu vinde fertilizan]i, vinde profit 26

O conferin]\ dedicat\ Noilor Tehnici Genomice 27

Alin Luculeasa a câ[tigat lupta cu AFIR 12

Lupii pierd statutul de specie strict protejat\ în UE 13

Peru> exporturi de 30 de miliarde dolari 13

Ma[ini & utilaje

De[i SDF suspend\ produc]ia de combine, NHR Agropartners

Gr\dina, via [i livada Control eficient al d\un\torilor din livezi cu Spinosad

Ravagii în livezile din Cluj[i Timi[ 30

Cre[terea animalelor

Vaca de lapte nu are viitor f\r\ subven]ia pe performan]e 32 Iacob Boca> Produc]ia de lapte a sc\zut la jum\tate 33

Tehnologia Big Dutchman pentru g\inile de ou\ 34 Sever Popa a vândut toate vacile 35

Gardurile nu sunt eficiente ;mpotriva pestei porcine africane

combina cu hidrogen?

garan]ia

BKT, realiste [i în jocuri

New Holland

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII

Bani pentru energia folosit\ ;n iriga]ii

Pe 4 decembrie, Guvernul a aprobat suplimentarea bugetului MADR cu 124 milioane lei pentru asigurarea fondurilor aferente costurilor energiei electrice necesare pomp\rii [i repomp\rii apei de iriga]ii în cadrul infrastructurii principale de iriga]ii pân\ la sta]iile de punere sub presiune [i a celor destinate sus]inerii în cot\ de pân\ la 50% a cheltuielilor aferente consumului de energie necesar func]ion\rii agregatelor pentru iriga]ii folosite de agricultori.

Suplimentarea a fost necesar\ pentru evitarea înregistr\rii de pl\]i restante la furnizorii de energie. Destinatarii

banilor sunt organiza]iile [i federa]iile utilizatorilor de ap\ pentru iriga]ii.

Prin acest act, se acoper\ necesarul pentru anul 2024 a cotei parte din energia electric\ consumat\ de fermieri, în valoare de 98 milioane lei, plata facturilor de energie electric\ aferente consumurilor pân\ la data de 31 august pentru pomparea [i repomparea apei de iriga]ii în cadrul infrastructurii principale [i pân\ la sta]iile de punere sub presiune, în valoare de 25,9 milioane lei, costuri suportate, conform legii, de c\tre Agen]ia Na]ional\ de Îmbun\t\]iri Funciare.

Cifra s\pt\m=nii>

România a exportat, în primele opt luni ale anului, cereale [i preparate pe baz\ de cereale în valoare de 2,398 miliarde euro. Institutul Na]ional de Statistic\ spune c\ este o sc\dere de 18% comparativ cu perioada similar\ a anului anterior. :n perioada ianuarie - august 2024, România a exportat grâu [i meslin (amestec de grâu [i secar\, n.r.), în valoare de 1,115 miliarde de euro [i porumb, în cuantum de 615.853 milioane de euro.

Exporturile de cereale în ]\rile Uniunii Europene (UE) s-au ridicat la

Florin Barbu este deputat de Olt

Ministrul Florin Barbu a c=[tigat un nou mandat de deputat, din partea PSD Olt. Cu 72.000 de voturi primi te la Camera Deputa]ilor [i 73.000 primite la Senat, al\turi de Florin Barbu PSD Olt a mai trimis ;n Parlament 2 deputa]i (Marius Iancu [i Bogdan Mihu]i) [i un senator (Paul St\nescu, secretarul general al PSD). V\ reamintim, Adrian Chesnoiu s-a retras de pe listele PSD Olt ;n octombrie.

Achim Irimescu mai st\ un an la Bruxelles

Achim Irimescu, ministru plenipoten]iar la Reprezentan]a Permanent\ a Rom=niei de la Bruxelles, a primit scrisoarea de prelungire a mandatului cu un an de zile. Guvernul inten]ioneaz\ totu[i ;nlocuirea lui Irimescu, dup\ ianuarie 2026, cu Daniel Bot\noiu, fost secretar de stat [i consilier al primului ministru. :n ianuarie 2025 se deschid negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene [i implicit al PAC.

Colaborare ;ntre

2,3 miliarde

563,5 milioane

de euro, cele mai mari fiind în Bulgaria (49 milioane de euro), Fran]a (46,8 milioane de euro) [i Grecia (33,6 milioane de euro).

Importurile din ]\rile UE au însumat 243,3 milioane de euro, cele mai mari sunt din Bulgaria (86,8 milioane de euro), Fran]a (37,3 milioane de euro) [i Germania (3,1 milioane de euro).

pagin\ de Arin DORNEANU

Clubul Fermierilor [i un think tank din ap\rare

Clubul Fermierilor Rom=ni [i NSC (New Strategy Center, un grup de reflec]ie asupra politicii externe a Rom=niei) au stabilit un memorandum de cooperare. Acesta va fi semnat ;ntr-o manier\ oficial\ pe 16 decembrie, la Bucure[ti.

Rectorul USAMV

Bucure[ti este senator

Sorin C;mpeanu, rectorul USAMV Bucure[ti, a c=[tigat un mandat de senator din partea PNL. Absolvent de :mbun\t\]iri Funciare [i Ingineria Mediului, C;mpeanu a fost, pe r=nd, prim-ministru interimar [i ministru al Educa]iei.

Recolt\ slab\ de floarea-soarelui [i

porumb în Bulgaria

Recolta de floarea-soarelui din Bulgaria a sc\zut cu 11,5% în acest an, în timp ce recolta de porumb este cu 38,8% mai mic\ fa]\ de cea de anul trecut. Produc]ia medie de floarea-soarelui a fermierilor bulgari a sc\zut pân\ la 1,55 tone/hectar.

Din cauza recoltei slabe, floareasoarelui s-a scumpit cu 57,4% de la începutul anului, în ultima s\pt\mân\ fiind raportat\ o cre[tere a pre]ului cu 3,3%.

Africa de Sud import\ porumb OMG

Africa de Sud va permite importul de porumb galben [i alb modificat genetic din Statele Unite, dup\ ce seceta a provocat sc\derea recoltei interne din acest an cu 22%.

Statul african va fi nevoit s\ importe pân\ la 800.000 de tone de porumb în acest sezon.

De[i recolta de porumb a fermierilor sud-africani din acest an a fost cea mai mic\ din ultimii cinci ani, ei ar putea ob]ine o produc]ie mult mai bun\ în sezonul viitor, atunci când fenomenul La Nina ar putea aduce precipita]ii mai abundente fa]\ de nivelul normal.

Amend\-record pentru un fermier australian

Fermierul australian Ronald Greentree va pl\ti o amend\-record de un milion de dolari, pentru c\ a defri[at ilegal un teren al unei ferme pe care o de]ine în statul New South Wales.

Greentree, care este proprietarul marelui produc\tor de grâu Auen Grain, este acuzat c\ a defri[at o suprafa]\ uria[\ de 1.262 de hectare pentru a construi un aeroport privat. Zona defri[at\ era habitatul a peste 30 de specii protejate, printre care [i ursul Koala.

DN Agrar, v=nz\ri de 127 milioane lei

DN Agrar, unul dintre cei mai mari produc\tori de lapte de vac\ din ]ar\, a înregistrat, în primele nou\ luni ale lui 2024, o cifr\ de afaceri de 127 de milioane de lei, cu 9% mai mult fa]\ de aceea[i perioad\ a anului trecut.

Cre[terea cifrei de afaceri a fost determinat\ de efectivul de animale mai mare, care a adus o majorare cu 14% a cantit\]ii de lapte livrate fa]\ de 2023. Potrivit datelor furnizate de companie, profitul net a fost de 21 de milioane lei, în sc\dere cu 6%, influen]at în principal de evolu]ia pre]ului mediu al laptelui.

Activele totale ale grupului au ajuns la 344 milioane lei, un avans de 12% fa]\ de sfâr[itul anului 2023.

Egiptul

Grupul DN Agrar include 11 companii, dintre care 4 ferme a c\ror activitate principal\ este cre[terea vacilor de lapte [i produc]ia de lapte de vac\. Grupul are 300 de angaja]i, lucreaz\ peste 7.000 de hectare de teren [i de]ine peste 15.000 de animale.

Activele fixe au fost de 236 milioane lei, un plus de 11%, ca urmare a înregistr\rii ca mijloace fixe a tineretului de vaci de lapte intrat în procesul produc]iei de lapte [i a achizi]ion\rii de echipamente agricole.

Datoriile pe termen lung la nou\ luni au fost de 188 milioane lei, în cre[tere cu 9% fa]\ de finele lui 2023.

renun]\

la licita]iile GASC

Guvernul egiptean a anun]at o nou\ strategie de aprovizionare cu alimente, renun]ând la licita]iile organizate de Autoritatea General\ pentru Aprovizionarea cu M\rfuri (GASC).

În locul licita]iilor, Egiptul vrea s\ se aprovizioneze cu cereale, ulei alimentar [i alte produse prin achizi]ii directe, care vor fi negociate de Agen]ia pentru Dezvoltare Sustenabil\ Mosta kbal Misr . Repre zentan]ii Mostakbal Misr au participat de altfel la ultima licita]ie pentru achizi]ia de grâu, organizat\ de GASC pe 4 noiembrie.

“Se comportau ca [i când au venit s\ observe licita]ia [i ne-au cerut

datele de contact la final”, au declarat sub protec]ia anonimatului doi traderi pentru agen]ia Reuters. Agen]ia Mostakbal Misr a fost fondat\ prin decret preziden]ial în anul 2022, pe scheletul unei institu]ii mai vechi care a gestionat proiectele de recuperare a unor suprafe]e agricole în anul 2017. Institu]ia a anun]at c\ termenul pentru depunerea de oferte din partea traderilor de cereale [i uleiuri vegetale a fost 28 noiembrie. Livrarea cerealelor este planificat\ pentru luna ianuarie, în timp ce uleiul trebuie s\ ajung\ în porturile egiptene în perioada februarie-martie.

Drago[ B|LDESCU

Andrei OSTROVEANU

Agrinvest, un distribuitor ce st\ ;n echilibru ;ntr-o pia]\ dezechilibrat\

“Grupul Agrinvest este prezent pe pia]\ de peste 20 de ani [i a investit semnificativ în dezvoltarea fiec\rei linii de afaceri, de la dis-tribu]ia de inputuri, motorin\, produse bio, comer] cu cereale, servicii de transport, silozuri [i finan]are pentru agricultori”, spune Iulia Ursan, director de dezvoltare.

Cum a evoluat activitatea Agrinvest pe parcursul anului 2024?

{i pentru noi, care suntem un model de business integrat, 2024 fost un an provocator. Ne-am confruntat cu cre[teri semnificative ale pre]urilor [i cu o cerere imprevizibil\. Pentru a r\spunde acestor provoc\ri, am adoptat o strategie de eficientizare [i de optimizare a resurselor.

Printre m\surile-cheie se num\r\ digitalizarea activit\]ilor, implementarea unui management mai eficient al stocurilor [i al resurselor, precum [i diversificarea ofertelor.

Adaptabilitatea [i o monitorizare atent\ a pie]ei sunt cruciale pentru a dep\[i provoc\rile unui an dificil.

este delicat\ pentru orice alt\ societate cu specificul nostru.

Chiar [i în aceste condi]ii, la fel cum s-a întâmplat [i în ultimii 20 de ani, Agrinvest [i-a onorat toate angajamentele asumate fa]\ de furnizori, creditori, salaria]i [i institu]iile statului.

:n pia]\ se vorbe[te despre executarea fermelor care nu au bani

În ultimii 5 ani, grupul a solicitat insolven]a unui singur fermier, iar acest lucru a avut loc în anul 2020.

Iulia Ursan, Agrinvest

Care a fost abordarea în cazul fermierilor care nu au putut achita inputurile la scaden]\?

Grupul Agrinvest are rela]ii de afaceri cu peste 1.000 de fermieri. La acest moment, din aproximativ 400 de debitori cu sume restante semnificative, am organizat întâlniri cu peste 150, astfel încât s\ putem identifica cele mai bune solu]ii pe cale amiabil\.

P=n\ la sf=r[itul acestui an, mai avem ;n jur de 40 de întâlniri programate. Nu discut\m aici despre fermierii care au solicitat amânarea datoriilor res tante în conformitate cu OUG 4. :n]elegem c\ este un an extrem de dificil pentru fermieri [i depunem eforturi pentru a-i ajuta s\ traverseze cu bine aceast\ perioad\.

Dificult\]ile întâmpinate în recuperarea datoriilor v-au afectat situa]ia financiar\?

Este adev\rat c\ avem sume însemnate de recuperat din pia]\ [i situa]ia

Motivul pentru care am f\cut acest demers este c\ am identificat fapte de natur\ frauduloas\ care au afectat interesele legitime ale creditorilor.

Executarea reprezint\ ultima solu]ie la care recurgem, aceast\ m\sur\ fiind atat în dezavantajul nostru, cât [i al fermierului.

Grupul de]ine [i c=teva ferme agricole. Cum a evoluat aceast\ linie de business?

:n total, lucr\m 7.000 de hectare, dintre care 3.000 de hectare sunt în proprietate. Ultima achizi]ie a avut loc în anul 2019, 1.300 de hectare de teren agricol, f\r\ utilaje sau facilit\]i de ferm\, preluate de la un cet\]ean str\in.

Este important de men]ionat aici c\ peste 95% din cele 7.000 de hectare au reprezentat doar contracte de vânzare-cump\rare, f\r\ niciun istoric de colaborare cu Agrinvest.

a consemnat Andrei OSTROVEANU

Polonia se opune

tratatului cu Mercosur

Polonia a anun]at c\ se al\tur\ Fran]ei [i se opune semn\rii tratatului comercial cu Mercosur în forma actual\, ceea ce ar fi putut deveni o victorie diplomatic\ pentru guvernul francez [i pre[edintele Emmanuel Macron.

Tratatul este contestat [i de fermierii europeni, care sus]in c\ acordul va permite importul unor cantit\]i mari de alimente ieftine din America de Sud, de[i produc\torii de acolo nu respect\ acelea[i reguli precum cei din Uniunea European\.

Carrefour î[i cere scuze fermierilor

din America de Sud

Carrefour [i-a cerut scuze fermierilor sud-americani [i a explicat c\ anun]ul c\ nu va vinde carne provenit\ din grupul Mercosur în magazinele europene nu a fost o insult\ la adresa lor. Grupul francez a fost silit s\ bat\ în retragere dup\ ce mai mul]i produc\tori de carne din Brazilia au refuzat s\ mai aprovizioneze compania.

Grâul argentinian

revine pe pia]a chinez\

Argentina ar putea exporta din nou grâu în China, pentru prima oar\ dup\ anii ‘90, dup\ ce Beijingul a reautorizat importurile din statul sud-american, la începutul acestui an. Fermierii argentinieni a[teapt\ orecolt\ excep]ional\ de grâu în acest sezon [i sper\ s\ profite de tarifele anun]ate de pre[edintele ales al SUA, Donald Trump, care ar putea provoca turbulen]e importante în lan]ul global de aprovizionare cu cereale.

China a permis recent [i importul de porumb din Argentina, dar momentan nu au fost semnate contracte de export.

SUA nu mai import\ carne din Mexic

Statele Unite au interzis temporar importul de carne de vit\ din Mexic, dup\ raportarea unui caz de infec]ie cu viermele [urub (New World screwworm) în statul vecin.

Pre[edinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a anun]at c\ oficialii din cele dou\ ]\ri sunt în contact [i sper\ ca situa]ia s\ se rezolve în aceast\ s\pt\mân\. Ea a explicat c\ au fost impuse controale în sudul ]\rii, iar toate vacile sunt testate atunci când sunt transportate.

Societatea de Conservare a Animalelor S\lbatice, care are sediul la

New York, a avertizat s\pt\mâna trecut\ c\ larvele acestui vierme ajung în Mexic prin traficul ilegal de animale din alte ]\ri din America Central\. Viermele este larva unei specii de musc\ din zonele tropicale, care depune sute de ou\ în r\nile deschise ale animalelor [i chiar ale oamenilor. Larvele consum\ apoi carnea gazdei, distrugând ]esuturile cu efecte poten]ial letale.

Parazitul a fost eradicat pe teritoriul SUA în anul 1982, iar eforturile de eliminare a acestuia continu\ în Mexic, Nicaragua, Panama [i Jamaica.

Mercurialul ucrainean

Ucraina a anun]at introducerea unui sistem nou de export al principalelor produse alimentare, care va interzice vânzarea cerealelor [i a altor produse agricole la un pre] mai mic fa]\ de cel stabilit de Ministerul Agriculturii de la Kiev.

Conform guvernului, noul sistem este necesar pentru a combate evaziunea fiscal\ pe fondul r\zboiului cu Rusia, pentru c\ unele produse sunt exportate la un pre] redus în mod artificial, pentru a pl\ti taxe mai mici.

Pre]ul minim de export va fi stabilit pe baza datelor primite de la serviciul vamal în luna precedent\, la care se aplic\ un discount de 10%,

dar traderii cred c\ impactul deciziei va fi unul mic.

“Opinia general\ este c\ pre]urile minime nu vor afecta exporturile ucrainene. Ne a[tept\m ca pre]urile de referin]\ s\ fie atât de mici încât traderii se vor încadra de la început [i vor continua vânz\rile. Trebuie s\ vedem îns\ dac\ guvernul nu va impune restric]ii mai dure”, a declarat un trader european.

Pe de alt\ parte, guvernul de la Kiev a renun]at la sistemul de licen]iere a exportatorilor de alimente, prin care to]i traderii erau obliga]i s\ se înscrie într-un registru special, sau s\ ob]in\ o licen]\ de export din partea autorit\]ilor.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Alin Luculeasa a câ[tigat lupta cu AFIR

V\ mai aduce]i aminte de Alin Luculeasa, tân\rul fermier din Vaslui care lupta cu AFIR? Institu]ia îi aprobase un proiect de finan]are apoi, i l-a anulat pe motiv de “condi]ii artificiale”, dup\ ce tân\rul contractase deja un împrumut de 300.000 de euro. Ratele curgeau, conturile i-au fost blocate, iar fermierul risca falimentul. În final, Luculeasa a ob]inut câ[tig de cauz\ în instan]\, decizie definitiv\.

Sărememor\m datele problemei. Alin Luculeasa a depus în decembrie 2021 la AFIR un proiect de finan]are pentru achizi]ia unui tractor de 220 CP, o sem\n\toare de pr\[itoare, o dron\ de aplicare pesticide [i o sta]ie meteo inteligent\.

În decembrie 2022 a semnat contractul de finan]are, cu o valoare total\ ini]ial\ de 220.000 euro, iar statul oferea atunci 70% din finan]are. Din cauza devaloriz\rii [i scumpirii utilajelor, valoarea proiectului s-a ridicat la 300.000 euro, iar sprijinul real a ajuns, de fapt, la aproximativ 50%. Alin a luat credit [i a achizi]ionat utilajele, urmând s\ achite 150.000 euro dup\ primirea banilor de la AFIR, iar restul, în rate pe 7 ani.

La câteva zile de la aprobarea [i semnarea contractului, în urma unei vizite în ferm\ pentru a vedea utilajele,

reprezentan]ii AFIR au emis un proces -verbal în care constatau existen]a unor “condi]ii artificiale”. Din acel moment a început calvarul lui Alin. Conturi blocate, interdic]ie ini]ial\ de a folosi utilajele, ratele la credit curgeau.

Alin Luculeasa a contestat procesul-verbal la Curtea de Apel Bucure[ti, AFIR a atacat în instan]\ contesta]ia.

Au urmat o serie de “pase” între instan]ele din Bucure[ti [i din Vaslui [i Ia[i, timp în care tân\rul a avut conturile blocate [i abia putea s\-[i desf\[oare activitatea ca fermier care a accesat fonduri europene [i a achizi]ionat utilaje performante. Dar, în final, el a ob]inut câ[tig de cauz\.

Cit\m din decizia instan]ei, emis\ în 2 decembrie 2024> “...Respinge recursul formulat de AFIR (recurent\n.r.) împotriva sentin]ei civile nr.

154/2024 pronun]ate de Tribunalul Vaslui, ca nefondat. (...) Definitiv\.”

Drept urmare, Alin Luculeasa a învins AFIR.

Dar tân\rul fermier nu a fost singur în aceast\ lupt\. Membru al Clubului Fermierilor din România, a beneficiat de sprijinul moral al echipei de la club, precum [i de sus]inerea familiei [i a partenerilor (creditori [i furnizori de inputuri).

Luculeasa crede c\ povestea sa subliniaz\ nevoia unui sistem mai eficient, transparent [i echitabil pentru gestionarea fondurilor europene destinate agriculturii, astfel încât tinerii antreprenori s\ nu fie descuraja]i de birocra]ie [i de lupta pentru acest sprijin din partea institu]iilor statului.

Arpad DOBRE

“Prin aceast\ decizie s-a creat jurispruden]\, prin profesionalismul cu care mi-au tratat cazul judec\torii de la Tribunalul Vaslui [i de la Curtea de Apel Ia[i. S-a dat un verdict care va fi de folos [i altor antreprenori.

Este foarte important s\ se în]eleag\ c\ aceste «condi]ii artificiale» trebuie tratate cu mare seriozitate de c\tre exper]ii AFIR. Trebuie în]eles odat\ pentru totdeauna c\ legile europene sunt clare [i trebuie aplicate întocmai, nu dup\ cum crede un func]ionar sau altul din AFIR c\ ar fi mai bine.

Institu]ia nu d\ bani din vistieria proprie, nu împarte bani la s\raci, ci administreaz\ fonduri europene, dup\ legi clare, cu scopul de a crea performan]\ în agricultur\.”

Alin LUCULEASA

Lupii pierd statutul de specie strict protejat\ în UE

Lupii din Europa vor pierde din anul 2025 o parte a protec]iei de care beneficiaz\, dup\ ce majoritatea statelor au acceptat propunerea de a le schimba statutul legal, pe fondul înmul]irii animalelor.

Din 7 martie anul viitor, statutul lupilor va fi redus de la “specie strict protejat\” la “specie protejat\”, care va permite vânarea lor.

Dac\ acum capturarea sau uciderea inten]ionat\ a lupilor este strict interzis\, noul statut va permite “vân\toarea reglementat\ pentru a men]ine o popula]ie s\n\toas\”.

Schimbarea a fost propus\ de Co-

misia European\ dup\ ce cre[terea num\rului de lupi a provocat tot mai multe atacuri asupra animalelor de ferm\.

“Avem ve[ti importante pentru fermierii [i comunit\]ile noastre rurale. Este necesar un compromis între protec]ia animalelor s\lbatice [i protec]ia modului nostru de via]\”, a declarat Pre[edinta Comisiei, Ursula von der Leyen, dup\ aprobarea m\surii.

Von der Leyen, al c\rei ponei a fost ucis de un lup în anul 2022, a îndemnat înc\ de anul trecut statele membre s\ ac]ioneze în acest sens.

Peru> exporturi de 30 de miliarde dolari

Guvernul din Peru sper\ s\-]i tripleze valoarea exporturilor agricole în urm\torii 15 ani, cu ajutorul unui nou port construit de China [i a unor scutiri de taxe oferite fermierilor.

Ministrul Agriculturii, Angel Manero, a anun]at c\ statul sud-american vrea ca exporturile agricole s\ ating\ 30 de miliarde de dolari anual pân\ în anul 2040, în special prin livrarea de fructe în Asia.

Momentan, doar aproximativ 3% din exporturile agricole din Peru ajung în China, fa]\ de 65% în SUA [i Uniunea European\. Manero vrea s\ redi-

rec]ioneze o parte a livr\rilor spre China, pentru a cre[te pre]ul de pe celelalte pie]e.

“Trebuie s\ reducem un pic livr\rile spre Europa [i s\ ne orient\m spre Asia” a declarat ministrul.

Pentru a-i sus]ine pe fermierii locali, Manero a promis c\ va prelungi pân\ în anul 2035 facilit\]ile fiscale de care beneficiaz\ companiile agricole, care pl\tesc doar jum\tate din impozitul pe care îl achit\ restul societ\]ilor comerciale.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Probleme pentru gr=ul rusesc

Compania de consultan]\ rus\ ProZerno a anun]at c\ 38% din culturile de iarn\ din ]ar\ au fost distruse sau se afl\ într-o stare proast\ [i exist\ riscul ca fermierii s\ ob]in\ cea mai slab\ recolt\ din ultimul deceniu. Cea mai grav\ situa]ie se înregistreaz\ în Districtul Federal Central, unde aproape dou\ treimi din culturile de iarn\ nu au germinat. Reamintim c\ cinci provincii ale Rusiei au declarat în acest sezon stare de urgen]\ agricol\, iar în unele regiuni nu a plouat deloc în perioada aprilie-octombrie.

Smithfield se repozi]ioneaz\ pe pia]a american\

Smithfield Foods, cel mai mare procesator de carne de porc din lume, a anun]at vânzarea a 150.000 de scroafe c\tre compania Murphy Family Ventures. Murphy va deveni în acest fel unul dintre cei mai mari cresc\tori de porci din SUA, cu 3,2 milioane de animale anual. Grupul WH din Hong Kong, ac]ionarul Smithfield, a redus în ultimul an activele companiei pentru a cre[te profitabilitatea în vederea list\rii ac]iunilor pe Bursa din New York.

Cargill

va concedia 5% din angaja]i

Grupul Cargill a început o campanie de disponibiliz\ri ca s\ reduc\ num\rul angaja]ilor cu 5%, pe fondul reducerii profitului realizat din tranzac]iile cu cereale, ulei [i carne de vit\. Compania are 160.000 de angaja]i în toat\ lumea. Cargill a raportat vânz\ri totale în valoare de 160 de miliarde de dolari în ultimul an fiscal care s-a încheiat în luna mai, fa]\ de recordul de 177 miliarde de dolari din sezonul 2023.

Pre]uri [i Pie]e

Grâu

România

FOB Constan]a

220 euro/t (¡12)

1.100 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în ianuarie 2025.

Pre]ul grâului a crescut în aceast\ s\pt\mân\, fiind influen]at de oferta sc\zut\ de

grâu din partea Rusiei.

:n SUA pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 237 dolari/ton\ (953 lei).

A înregistrat o cre[tere de 10 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Fran]a, pre]ul grâului

FOB Moselle a fost de 227 euro/ton\ (1.135 lei). A avut

o cre[tere de 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 243 euro/ton\ (1.215 lei). A crescut cu 13 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Dunquer que pre]ul grâului a ajuns la 221 euro/t (1.105 lei). A crescut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice, pre]ul grâului a fost de 231 euro/ton\ (1.155 lei).

:n Argentina pre]ul FOB-

port fost de 216 dolari/ton\ (972). A înregistrat o sc\dere de 6 dolari/ton\.

:n Ucraina pre]ul grâului FOB cu livrare în ianuarie 2025 a fost de 213 euro/ton\ (1.065 lei). A crescut cu 29 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în ianuarie 2025, a fost de 174 euro/ton\ (870 lei). A crescut cu 22 euro/ton\.

- FOB, Argentina $/t

Cota]ii - Bursa din Kansas $/t

Porumb

România

FOB Constan]a 208 euro/t (¡12) 1.040 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în ianuarie 2025.

SUA> pre]ul porumbului

FOB-Golful Mexic a fost de 198 dolari/ton\ (891 lei). A

crescut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul po rum bului, cu livrare în ianuarie 2025, este de 198 eu ro/ton\ (990 lei). Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 200 euro/ton\ (1.000 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la bur-

sa Creil a fost de 190 euro/ton\ (950 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice pre]ul a fost de 197 euro/ton\ (985 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 203 euro/ton\ (1.015 lei). A crescut cu 3 euro/ton\. :n Argentina , pre]ul FOB-port a fost de 205 dolari/ton\ (922 lei). A sc\zut cu 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Soia

Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 396 dolari/ton\ (1.782 lei). A crescut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Principalele destina]ii> China 1.246.300 tone, Spania 478.400 tone, Taiwan 96.300 tone, Mexic 78.500 tone [i Turcia 71.000 tone.

Cota]ii pentru soiaBursa din Chicago $/t

Ian 363 361 364 361 365

Feb 365 364 366 363 367 Mar 370 368 370 367 371

Orz

România

FOB Constan]a

191 euro/t (¡10) 955 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în ianuarie 2025.

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie>

Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 198 euro/ton\ (990 lei). A crescut cu 10 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere.

Pre]ul orzului pentru be-

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 413 dolari/ton\ (1.858 lei).

A sc\zut cu 6 dolari/ton\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 316 dolari/ton\ (1.422 lei).

Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii pentru uleiul de soiaBursa din Chicago $/t

Cota]ii FOB - Fran]a euro/t

Floarea-soarelui

Pontivy

Orz bere> Creil** 207 208 209 209 211

Moselle** 185 186 186 186 189

re, FOB-Moselle, a închis la 189 euro/ton\ (945 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Australia> pentru livrare în ianuarie 2025, pre]ul orzului furajer este 211 dolari/ton\ (949 lei). A sc\zut cu 8 dolari/ton\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, Bordeaux, a fost de 611 euro/t (3.055 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de licita]iile de s\pt\mâna trecut\.

:n Ucraina, pre]ul uleiu-

Cota]ii floarea-soareluiFOB, porturi Fran]a euro/t

Bordeaux 613 609 604 611 611

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t

970 970 965 965 965

lui din floarea-soarelui la închiderea licita]iilor a fost de 965 euro/ton\ (4.825 lei). A nregistrat o sc\dere de 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Argentina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în luna ianuarie 2025, este 430 dolari/t (1.935 lei).

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în ianuarie 2025, este 520 euro/t (2.250 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 525 eu ro/ton\ (2.625 lei). A crescut cu 14 euro/ton\.

o cre[tere de 5 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada> Rapi]\

La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 518 euro/ton\ (2.590 lei). A avut

eu ro/to n\ (2.695 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\.

Sorg

Pre]uri - FOB, Golful Mexic $/t

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 539

Cota]ii rapi]\ - Fran]a euro/t

Cota]ii rapi]\ - Canada $/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 200 dolari/ton\ (1.000 lei). Nu a avut nici o modificare fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ii [rot soia - Chicago $/t

Pre]uri soia - FOB, Argentina $/t

Grâu

Porumb

Soia Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Pre]uri [i pie]e

Comer]ul cu produse agricole

din SUA în anul 2025

FAS [i Serviciul de Cercetare Economic\ din cadrul USDA au publicat raportul comun Perspectivele trimestriale pentru comer]ul agricol din SUA. Prognoza exporturilor agricole este actualizat\ în fiecare an în lunile februarie, mai, august [i noiembrie.

:n 2025, deficitul comercial al agriculturii americane este estimat s\ ating\ 45,5 miliarde de dolari, potrivit prognozelor actualizate de USDA.

:n luna august, anali[tii guvernamentali prognozau un deficit de 42,5 miliarde de dolari.

În timp ce produc\torii americani au reu[it s\ creasc\ modest exporturile de carne, lactate, porumb [i sorg, comer]ul cu bumbac [i soia a sc\zut.

Exporturile de produse agricole din SUA pentru anul 2025 ajung la 170 miliarde de dolari, în cre[tere cu 500 milioane de dolari fa]\ de prognoza din august. Aceast\ proiec]ie este determinat\ în primul rând de cre[terea exporturilor de carne [i produse lactate.

Exporturile de carne de vit\ sunt proiectate în cre[tere cu 400 milioane de dolari, pân\ la 8,8 miliarde de dolari.

Exporturile de lactate au crescut cu 300 milioane de dolari [i ating cam 8,4 miliarde de dolari.

Se estimeaz\ c\ exporturile de animale, p\s\ri [i produse lactate vor cre[te cu 700 de milioane de dolari, pân\ la 39,3 miliarde de dolari.

E xporturile de cereale [i furaje sunt prognozate la 36,5 miliarde de dolari, în cre[tere cu 200 milioane de dolari fa]\ de raportul din august. Exporturile mari de porumb [i sorg au compensat vânz\rile mai sc\zute de grâu [i furaje.

Exporturile de legume sunt estimate la 41,7 miliarde de dolari, mai mari cu 200 milioane de dolari fa]\ de august.

La semin]e oleaginoase se estimeaz\ c\ exporturile vor atinge 33,5 miliarde de dolari, în sc\dere cu 500 de milioane de dolari, cu vânz\ri mai mici de soia [i arahide.

Exporturile de bumbac sunt prognozate în sc\dere cu 200 de milioane de dolari, la 4,3 miliarde de dolari.

Prognoza pentru exporturile de etanol este redus\ cu 100 de milioane de dolari, la 4,2 miliarde de dolari.

Exporturile c\tre Mexic sunt estimate s\ creasc\ cu 700 de milioane d e dolari, [i ajung la 29,9 miliarde dolari. Prognoza de export pentru Canada este cu 300 de milioane de dolari mai mare, pân\ la un record de 29,2 miliarde dolari. Exporturile agricole c\tre China sunt estimate la 23,3 miliarde de dolari, în sc\dere cu 700 de milioane de dolari fa]\ de prognoza din august.

Totu[i, chiar dac\ sunt dou\ dintre cele mai mari pie]e pentru SUA, comer]ul se va confrunta cu riscuri suplimentare anul viitor, deoarece pre[edintele ales Donald Trump amenin]\ cu tarife de 25% pentru Canada [i Mexic. Comer]ul cu ambele ]\ri crescuse vertiginos în ultimii ani, Mexicul înlocuind China ca principal\ pia]\ agricol\ din SUA.

Importurile agricole din SUA în anul fiscal 2025 sunt estimate la 215,5 miliarde de dolari, în cre[tere cu 3,5 miliarde de dolari fa]\ de prognozele din august. Au crescut importurile de produse horticole, zah\r [i produse tropicale.

Importurile de cereale [i furaje cresc cu 300 milioane de dolari pân\ la 23,9 miliarde de dolari, ceea ce este cu 6% peste anul fiscal 2024. Previziunea pentru importul de oleaginoase pentru 2025 cre[te cu 100 milioane de dolari [i ajunge la 20,6 miliarde de dolari, cu 3% peste valoarea din 2024.

La carnea de vit\ importurile cresc cu 400 milioane de dolari, pân\ la 11,3 miliarde de dolari, iar la produse lactate au crescut cu 100 milioane de dolari la 5,7 miliarde de dolari.

Marilena R|DUCU

Pre]uri [i pie]e

Ucraina> Pre]urile la floarea-soarelui, sub presiunea pie]ei de export a uleiului

Sc\derea pre]urilor semin]elor de floarea-soarelui din Ucraina s-a moderat oarecum în ultima s\pt\mân\. Pre]urile reduse la export a uleiului din floarea-soarelui i-au determinat pe procesatori s\-[i revizuiasc\ costurile de achizi]ie ale materiilor prime. Pre ]urile procesatorilor au variat între 575 [i 598 euro/ton\. :ns\, trebuie men]ionat c\ în viitor cererea de floarea-soarelui din Ucraina ar putea cre[te, întrucât Turcia a eliminat taxa de 8% la importurile de floarea-soarelui, între 1 ianuarie30 aprilie 2025. În plus, Ucraina anuleaz\ regimul de licen]iere pentru exporturile de oleaginoase, care este înlocuit de mecanismul pre]urilor minime. Pentru exporturile c\tre Bulgaria [i alte 4 state UE licen]ele r\mân în vigoare.

Polonia> rezerverecord de cereale

Polonia [i-a majorat rezervele de cereale pân\ la un nivel-record, pentru a-[i asigura securitatea alimentar\, în situa]ia în care fenomenele meteo extreme sau evolu]iile geopolitice vor opri livr\rile. Agen]ia pentru rezervele statului nu dezv\luie nici cantitatea exact\ [i nici locul unde sunt amplasate depozitele. Agnieszka Bogucka, director în cadul Agen]iei pentru rezer vele strategice, a precizat c\ Polonia [i-a majorat treptat rezervele de cereale, începând din 2010, în principal în eventualitatea în care va exista secet\ sau inunda]ii severe. Actualul plan al Agen]iei acoper\ perioada 2022-2026 [i a fost elaborat înainte de r\zboiul din Ucraina. Ultima dat\ când s-a recurs la aceste rezerve a fost dup\ inunda]iile din 1997.

Rusia impune noi cote la export pentru grâu

La 29 noiembrie, Subcomitetul Vamal din Rusia a aprobat o cot\ la exporturile de grâu pentru anul de comercializare 2024/25, de 11 milioane tone.M\sura se va aplica în perioada 15 februarie30 iunie 2025.

tone. În perioada 15 februarie - 30 iunie 2021, a intrat în vigoare o nou\ cot\, volumul acesteia fiind de 17,5 milioane tone. De[i la sfâr[itul anului 2021, guvernul a decis ca aceast\ cot\ s\ fie anual\, totu[i în 2022 a fost impus\ o cot\ de 11 milioane tone la cereale, iar special la grâu a fost de 8 milioane tone.

În 2023, cota la export a fost de 25,5 milioane tone, f\r\ defalcare pe tip de cereale.

“La [edin]a subcomisiei a fost aprobat\ cota tarifar\ pentru exportul culturilor de cereale în afara teritoriului Federa]iei Ruse c\tre statele care nu sunt membre ale Uniunii Economice Eurasiatice (UEEA), în perioada 15 februarie - 30 iunie 2025, de 11 milioane de tone. Cota include doar grâul [i meslinul, pentru orz, secar\ [i porumb cota va fi de 0 tone”, se arat\ într-un comunicat al Ministerului Dezvolt\rii Economice din Federa]ia Rus\. Potrivit sursei citate, în cadrul cotei va exista o rat\ variabil\ a taxei de export (amortizor), rata în afara cotei50%, dar nu mai pu]in de 100 euro/t. Proiectul de hot\râre de guvern va fi publicat în viitorul apropiat.

Reamintim c\ Federa]ia Rus\ a început s\ impun\ cote la exporturile de cereale din anul 2020. Restric]iile au fost impuse de la 1 aprilie pân\ la 30 iunie 2020 [i au fost de 7 milioane

Cota pentru 2024 a fost de 28 milioane tone (mai întâi aprobat\ la 24 milioane tone, apoi s-a decis o cot\ suplimentar\ de 5 milioane tone), [i nu prevedea anumite categorii de cereale.

Marilena R|DUCU

Prognoza oficial\ a Rusiei privind poten]ialul de export de cereale în acest sezon este de 55-60 de milioane tone. Anul trecut, Federa]ia Rus\ a exportat 72,2 milioane tone de cereale, din care 54,1 milioane tone de grâu.

Produc]ia de cereale în sezonul 2023/24 a fost de 144,9 milioane tone (92,8 milioane tone de grâu). Anul acesta prognoza oficial\ estimeaz\ o produc]ie 130 milioane tone de cereale (82 milioane tone de grâu).

CULTURI VEGETALE

La intrarea în iarn\, seceta este instalat\ pe jum\tate din teritoriu

Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

:n urma apari]iei fenomenului de înghe] [i a intr\rii plantelor în perioada de repaos vegetativ, Administra]ia Na]ional\ de Meteorologie sisteaz\ m\sur\torile pentru rezerva de ap\ din sol. Acestea vor fi reluate anul viitor, la reintrarea în vegeta]ie.

De regul\, ANM transmite revistei Profitul Agricol situa]ia na]ional\ a rezervei de umiditate în fiecare zi de luni. De data aceasta, am realizat [i transmis harta rezervei de umiditate a[a cum rezult\ în urma ultimelor m\sur\tori, efectuate vineri, 6 decembrie, la intrarea în iarn\.

S\ sper\m c\, la intrarea în prim\var\, întreaga hart\ va avea culoarea verde - un indicator al unei aprovizion\ri optime cu ap\ a solului. Întrucât au existat unele neclarit\]i legate de aspectul h\r]ilor cu rezer vele de umiditate, trebuie precizat c\ exist\ varia]ii sensibile, în func]ie de adâncimea de la care se iau probele de sol.

De la începutul lunii septembrie, pân\ la jum\tatea lunii octombrie rezerva de ap\ se m\soar\ în primii 20 de cm ai solului, ulterior se

cre[te adâncimea de m\surat la 50 de cm, pân\ la jum\tatea lunii noiembrie, iar apoi la un metru, pân\ la înghe], când plantele intr\ în repaos vegetativ, iar m\sur\torile se opresc. Adâncimea pentru care se calculeaz\ rezerva de ap\ se stabile[te în func]ie de fazele de vegeta]ie ale culturilor agricole. Pe m\sur\ ce plantele cresc, r\d\cinile se extind în sol la adâncimi mai mari. R\d\cinile culturilor de toamn\ au dep\[it, în cazul rapi]ei, adâncimea de 20 de cm [i se apropie de 50 cm.

Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în perioada

2 - 5 decembrie>

Banat> 0 - 4,7 l/mp<

Cri[ana> 0 - 1,1 l/mp<

Maramure[> 0 l/mp<

Transilvania> 0 - 3,2 l/mp<

Oltenia> 0,2 - 14,1 l/mp< Muntenia> 0 - 4,6 l/mp<

Moldova> 0 - 1,9 l/mp<

Dobrogea> 0 - 12,3 l/mp.

Deficite de umiditate în sol (secet\ pedologic\ moderat\) se înregistreaz\ pe suprafe]e agricole extinse din Oltenia, local în sud-vestul [i vestul Munteniei, centrul, sudul, izolat în estul Transilvaniei.

Suprafe]ele pentru care proprietarii au depus cereri de subven]ie

Conform APIA, suprafe]ele totale cultivate cu principalele culturi vegetale pentru care s-au depus cerere de subven]ie anul acesta sunt de 6.948.666,14 ha.

Principalele culturi, ca suprafe]e ocupate, sunt>

- grâul comun de toamn\ 2.025.766,13 ha<

- grâu comun de prim\var\ 13.763 ha<

- porumb boabe 1.525.539,62 ha<

- porumb siloz 74.969,52 ha (din care 56.335,19 ha s\mân]\ certificat\)<

- porumb s\mân]\ 22.514,5 ha<

- porumb boabe pentru furaje 18.014,14 ha<

- floarea-soarelui 1.241.358,49 ha<

- rapi]\ de toamn\ 536.950,83 ha<

- orz de toamn\ 495.887,38 ha<

- orz de prim\var\ 10.867,80 ha<

- lucern\ 448.396 ha, din care lucern\ certificat\ 198.124,55 ha<

- soia (s\mân]\ certificat\) 138.619, 09 ha<

- maz\re boabe 105.301,45 ha<

- triticale de toamn\ 42.022,64 ha<

- orzoaic\ de toamn\ 37.667,71 ha<

- orzoaic\ de prim\var\ 30.410,82 ha<

- ov\z de prim\var\ 31.276,56 ha<

- floarea-soarelui pentru s\mân]\ 27.793,02 ha<

- sfecl\ de zah\r 23.058,39 ha,

- sorg 21.567,38 ha.

Restul culturilor ocup\ suprafe]e sub 10 mii de ha.

Robert VERESS

Eurostat a lansat harta european\ a fermelor

Miercuri, 20 noiembrie, Eurostat a lansat, în regim experimental, o nou\ pagin\ web, cu datele geospa]iale din recens\mântul agricol. În aceast\ pagin\ se g\sesc h\r]i cu informa]ii despre num\rul de ferme dintr-o anumit\ zon\, dimensiunea fermelor, venitul mediu al fermelor, densitatea animalelor, vârsta fermierilor etc. Toate datele se refer\ la anul 2020.

Pentru a vizualiza datele, în partea din stânga sus a careului în care se

g\se[te harta se selecteaz\ informa]iile care se doresc a fi afi[ate, iar apoi se plimb\ cursorul mouseului pe hart\.

Pentru redimensionarea h\r]ii se folose[te roti]a de scroll a mouse-ului. Iar pentru a se recentra, se ]ine ap\sat butonul stânga al mouse-ului, dup\ care acesta se mi[c\ stânga-dreapta [i sus-jos.

Cea mai mic\ celul\ din gril\ are o dimensiune de 1 kilometru p\trat.

Pentru accesarea h\r]ii, accesa]i

întâi pagina principal\ a Eurostat (https>//ec.europa.eu/eurostat/web/ main/home), schimba]i meniul în limba român\, apoi, din meniul principal selecta]i Date - Statistici experimentale, apoi Date gesospa]iale din recens\mântul agricol. Sau, mai simplu, intra]i pe pagina de Facebook Profitul Agricol, c\uta]i [tirea cu acela[i titlu [i acolo ave]i linkul direct.

Robert VERESS

Semin]e pentru produc]ii mai mari de 12 tone pe hectar

Expert Agribusiness

are un portofoliu bogat de semin]e create [i testate la Fundulea [i în diverse zone agricole din ]ar\.

Georgeta Dicu, ameliorator recunoscut la nivel na]ional, detaliaz\ câ]iva dintre cei mai productivi hibrizi de porumb care, în culturi neirigate pot oferi produc]ii de 7,8-11,6 to/ha boabe conform STAS (la un nivel pluviometric optim), iar în culturi irigate, au poten]ial de la 12 la peste 16 tone/ha boabe conform STAS.

“Pentru campania de prim\var\ 2025 oferim s\mân]\ certificat\ de porumb, cu genetic\ româneasc\ proprie [i grupe FAO cuprinse între 270 si 450.

Cera 270 este cel mai timpuriu hibrid creat de Expert Agribusiness Fundulea, urmat de Uranus, cel mai nou hibrid.

Regal are un poten]ial mare de produc]ie, Cera 450 este productiv [i poate fi recoltat atât ca boabe, [tiule]i,

cât [i ca porumb siloz, fiind preferat [i în fermele zootehnice din Transilvania.”

Cera 270 are un con]inut ridicat de protein\ în bob, de pân\ la 14,2%, e rezistent la temperaturi sc\zute de germinare, porne[te rapid în vegeta]ie, e pretabil pentru cultura dubl\ (dup\ orz), pierde rapid apa din bob. Se recomand\ pentru toate zonele de cultur\ a porumbului, la irigat cât [i neirigat, dar cu prec\dere în zonele III [i IV, de deal [i podi[, din centrul, nordul, vestul [i estul ]\rii. La culturi neirigate se recomand\ o norm\ de 65.000-68.000 plante recoltabile/ha, cu poten]ial de 6,8-8,6 tone boabe/ha, iar în culturi irigate, cu o norm\ de 80.000 plante recoltabile/ha [i randament de 8-11 tone boabe/ha.

Uranus (FAO 300) este un hibrid timpuriu, cu pornire bun\ în vegeta]ie [i r\s\rire uniform\. Este rezistent la temperaturi sc\zute de germinare, pierde rapid apa din bob. Se recomand\ pentru toate zonele de cultur\ a porumbului, la irigat cât [i neirigat, dar cu prec\dere în zonele III [i IV, de deal [i podi[ din centrul, nordul, vestul [i estul ]\rii. Este recomandat, de

asemenea, pentru cultur\ dubl\ dup\ orz sau rapi]\. Densitatea la culturi neirigate este de 62.000 de plante recoltabile/ha, cu poten]ial genetic de 7,8-11,6 tone boabe STAS/ha, iar la culturi irigate, de 75.000 de plante recoltabile/ha, cu poten]ial de produc]ie între 12,9 [i 16,8 tone boabe STAS/ha.

La categoria culturi pr\[itoare Expert AgriBusiness are în portofoliu [i semin]e de floarea-soarelui, Geea [i Demetra , care au o capacitate de autofertilitate foarte bun\ [i dau produc]ii mari, având [i rezisten]\ genetic\ foarte bun\ la erbicide sulfonilureice.

“ Nu în ultimul rând trebuie s\ amintesc [i de cele mai noi soiuri de grâu> Glia [i Datina, care se afl\ deja în testare în anul II, cu productivitate foarte bun\. Am ob]inut chiar [i 9 tone la hectar, sper\m s\ înregistr\m cel pu]in unul dintre aceste dou\ soiuri în 2025”, a spus Georgeta Dicu.

Arpad DOBRE

Suprafe]ele de toamn\ au crescut cu aproape 50%, în Buz\u

Dup\ un sezon dezastruos pentru culturile de prim\var\, era de a[teptat ca fermierii buzoieni s\ î[i calibreze diferit asolamentul, pentru a diminua riscurile în caz c\ seceta persist\. Îns\, ce s-a întâmplat, l-a uluit pe Nicolae Florea, directorul DAJ.

Suprafe]ele înfiin]ate în aceast\ toamn\ au crescut considerabil. Avem 75.000 de ha de grâu, fa]\ de circa 55.000 de ha anul trecut, aproape 30.000 de ha de rapi]\, fa]\ de 20.000 de ha anul trecut, 18.000 de ha de orz, fa]\ de 10 - maxim 15.000 de ha în anii trecu]i”.

Florea constat\ c\ fermierii prefer\ s\-[i creasc\ [ansele de a face produc]ii cu aceste culturi de toamn\, în detrimentul unui asolament echilibrat, sc\zând suprafe]ele de porumb [i floarea-soarelui.

Din p\cate, nici nu prea sunt alternative fezabile pentru a înlocui porumbul [i floarea-soarelui cu alte cul-

turi, cu scopul men]inerii unei rota]ii în concordan]\ cu recomand\rile agronomice.

“Am avut o campanie de promovare a culturii sorgului în jude], îns\ realitatea este c\, în regiune cel pu]in, nu exist\ posibilit\]i de valorificare. Traderii nu sunt interesa]i s\-l achizi]io neze. Iar sectorul zootehnic este subdezvoltat. Am încercat s\ fac leg\turi între produc\tori [i cei eventual interesa]i, dar concluzia este c\ fermierii nu consider\ aceast\ cultur\ profitabil\”.

Exist\ [i alte culturi poten]ial alternative, dar fiecare ridic\ obiec]ii din partea fermierilor.

“Soia, pe lâng\ faptul c\ e tot o cultur\ care necesit\ iriga]ii, pentru produc]ii bune, nu are un pre] bun, care s\ justifice asumarea riscurilor afe rente. Maz\rea nu a dat bune rezultate în jude]. Am testat [i n\utul, care s-ar preta în zon\, îns\, din nou, intervine problema valorific\rii. Nu sunt mul]i cei interesa]i de achizi]ie. Iar atunci când competi]ia e sc\zut\, pre]ul e mic”.

A[a cum arat\ harta rezervei de umiditate în profilul 0-100 cm, Buz\ul, care tot anul a suferit din cauza lipsei precipita]iilor, este [i acum în jum\tatea de ]ar\ afectat\ de secet\. Totu[i,

starea de vegeta]ie a culturilor de toamn\ este înc\ bun\.

“Culturile de grâu [i orz sunt r\s\rite în propor]ie de 80%. Îns\ deficitul de ap\ persist\, chiar dac\ s-a ameliorat în stratul superficial de sol, dup\ cei aproximativ 120 de l/mp c\zu]i în aceast\ toamn\. E limpede c\ e nevoie de precipita]ii abundente în aceast\ iarn\, pentru a nu avea probleme, din nou, prim\vara”.

Pe lâng\ volumele anuale sc\zute de precipita]ii, r\mâne o problem\ distribu]ia neuniform\ a acestora.

“Am avut dou\ ploi de 50-60 de litri/, în rest ploi de câ]iva litri. Iar între ploi, vânt care usuc\ câmpul”.

Conservarea apei în sol este o prioritate în aceste condi]ii, a[a c\ Florea a înso]it o expedi]ie a câtorva fermieri din jude] în Argentina, pentru a vedea tehnologia no-till la ea acas\.

“Ce se întâmpl\ acolo este foarte interesant [i atractiv pentru fermierii no[tri. Am v\zut ferme de 15.000 de h a, lucrate cu trei tractoare [i trei mecanizatori, ceea ce reduce mult costurile de exploatare. Vom organiza, în aprilie, un eveniment demonstrativ pentru fermierii din jude], cu participarea unor firme din Argentina“.

Robert VERESS

O nou\ amenin]are> Spodoptera, viermele frunzelor de porumb

Aflat pe lista european\ a celor mai periculo[i 20 de d\un\tori pentru culturile agricole, viermele frunzelor de porumb (Spodoptera frugiperda Smith) produce pagube imense, în special în zonele tropicale [i subtropicale, de unde îns\ migreaz\ foarte rapid, pe distan]e uria[e, de pân\ la 2.000 de km/genera]ie. Este o specie polifag\, având peste 350 de plante gazd\. În toamna anului trecut, Spodoptera a fost identificat\ în capcanele preg\tite la INCDA Fundulea de entomologul Emil Georgescu. Georgescu, al\turi de alte patru cercet\toare de la INCDA [i ANF, au realizat un studiu despre aceast\ prim\ semnalare a viermelui frunzelor de porumb. Studiul a fost recent prezentat la ASAS, în cadrul comunic\rilor [tiin]ifice anuale ale Institutului pentru Protec]ia Plantelor.

Observa]iile în câmp s-au realizat în perioada mai - noiembrie 2023, la INCDA Fundulea. S-au monitorizat diferi]i d\un\tori ai porumbului, cu ajutorul capcanelor cu feromoni de tipul VRAL¡. Capcanele au fost controlate de dou\ ori pe s\pt\mân\.

În ultima decad\ a lunii octombrie [i prima decad\ a lunii noiembrie s-au detectat în capcane adul]i, cu suspiciunea c\ ar apar]ine speciei Spodoptera frugiperda. Suspiciunile au fost confirmate în urma analizelor.

Analizele morfologice ale adul]ilor colecta]i din capcane s-au f\cut în laboratoarele ANF, iar confirmarea rezultatelor a fost efectuat\, din punct de vedere morfologic, la Laboratorul de Referin]\ al Uniunii Europene pentru Insecte [i Acarieni - ANSES, Fran]a. Analizele moleculare au fost efectuate

Pân\ în anul 2016, Spodoptera a fost localizat\ în America de Sud [i America de Nord. În 2016 a fost semnalat\ în Africa, iar în trei ani s-a r\spândit deja pe întreg continentul. În 2018 a ajuns în India [i în doi ani s-a extins în toat\ jum\tatea de sud a Asiei.

În 2021 s-a instalat în Insulele Canare [i, de atunci, a mai fost semnalat\ în Spania, Portugalia, Cipru, Turcia, Grecia.

Adul]ii (fluturii) tr\iesc 10-12 zile [i migreaz\, de regul\, cam 500 de km în aceast\ perioad\. Dar, cercet\torii americani au descoperit c\ au

la AGES, Austria.

“Spodoptera nu supravie]uie[te la temperaturi sub 10 grade Celsius. Dar toamna trecut\, spre deosebire de cea de anul acesta, a fost foarte cald\. În luna septembrie, temperatura medie a fost cu 4,20 grade C mai mare decât media multianual\, în timp ce în octombrie abaterea pozitiv\ fa]\ de medie a fost [i mai ridicat\, de 4,80 grade C. De asemenea, temperaturile minime au fost ridi-

Robert VERESS

[i capacitatea de a se folosi de curen]ii de aer precum Jet Stream, str\b\tând chiar [i 2.000 de km în doar 30 de ore, respectiv distan]a dintre Mississippi [i Canada. S-a mai descoperit c\ [i fenomenul El Nino favorizeaz\ r\spândirea [i amplific\ atacul.

“Deocamdat\, nu se poate stabili în România, dar, în câ]iva ani, poate ajunge s\ produc\ pagube, în urma migra]iei, dac\ trendul de cre[tere a temperaturilor medii multianuale se va men]ine”, spune Emil Georgescu, entomolog la Institutul de la Fundulea.

cate în luna octombrie [i prima s\pt\mân\ a lunii noiembrie. Anul acesta, temperaturile fiind mai sc\zute, insecta nu a mai fost semnalat\”, spune Georgescu.

El arat\ c\, cel mai probabil, moliile de Spodoptera au ajuns în B\r\gan venind fie dinspre Grecia, fie dinspre Turcia.

“Se pare c\ e deja stabilit\ o popula]ie în sudul Greciei”.

Viermii de Spodoptera atac\ întreaga plant\ de porumb [i sunt foarte rapace, adeseori decimând în întregime cultura. Fiind o specie gregar\, se g\sesc [i mai multe zeci de indivizi pe o singur\ plant\. Când se termin\ resursele de hran\ vegetal\, se trece la canibalism.

Cel mai periculos este atacul la boa be, deoarece, la fel ca în cazul Helicoverpa, în por]iunile atacate se instaleaz\ ciupercile Aspergillus [i Fusarium, care produc micotoxine.

Sunt determinate nu mai pu]in de 353 de specii de plante gazd\ pentru Spodoptera, din 76 de familii botanice. Gazdele principale sunt porumbul, orezul, trestia-de-zah\r, sorgul, rapi]a, soia, lucerna, bumbacul, fasolea, tomatele, ardeii, vinetele, cartofii, dovleceii. Când nu g\se[te plante de cultur\, se mul]ume[te [i cu buruieni precum Convolvulus arvensis, Sorghum hale pense, Xanthium strumarium , etc. Acest fapt o ajut\ în

“Sora” mai mic\ a Spodoptera, omida fructifica]iilor (Helicoverpa armigera), este în plin avânt. Popula]iile sale din România s-au multiplicat de mai multe ori, în doar câ]iva ani. D\un\torul a produs anul acesta pagube mari în culturile de porumb, fiindc\ s-au întrunit condi]iile optime pentru dezvoltarea popula]iilor sale. Curba maxim\ de zbor a fost în august-septembrie, când porumbul este la maturitate [i tratamentele sunt foarte dificil de realizat (sunt necesare drone sau autopropulsate cu garda la sol foarte înalt\). În plus, s-au suprapus dou\ genera]ii (a doua [i a treia).

propagare.

Din aceste cauze, precum [i a faptului c\ Spodoptera poate avea pân\ la [ase genera]ii într-un an, pagubele provocate pot fi uria[e.

Doar în SUA, pagubele anuale se ridic\ la 300-500 milioane dolari, în condi]iile în care se folosesc tratamente intensive. În Brazilia, costul tratamentelor a dep\[it 40 de dolari/ha.

Combaterea este foarte dificil\ [i costisitoare, întrucât Spodoptera manifest\ rezisten]\ la multe insecticide, i nclusiv la noua clas\ de diamide. Rezist\ [i la preparatele biologice pe baz\ de baz\ de Bacillus thuringiensis sau baculovirusuri, precum [i la toxinele de tip Cry1 din culturile de porumb transgenic.

La un an de la prima semnalare în Africa, a produs pagube estimate între 2,5 [i 6,3 miliarde dolari, în cele 12 ]\ri “cucerite”. La doi ani de la prima semnalare în Africa, doar în ]\rile din z ona sub-saharian\ pierderile au ajuns la 13 miliarde dolari, la culturile de porumb, orez, sorg [i trestie-dezah\r.

În India, între iulie 2018 [i februarie 2019, pagubele produse la cultura porumbului au variat între 20 [i 80%.

În Uniunea European\, viermele frunzelor de porumb este reglementat ca d\un\tor de carantin\ [i se afl\ pe lista celor 20 de specii de d\un\tori con siderate prioritare de Comisia

Pentru sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis) condi]iile au fost defavorabile. Seceta [i ar[i]a din perioada de depunere a pontei au distrus larvele. “La Fundulea, atacul de Helicoverpa a afectat toate plantele din loturile experimentale. Tot porumbul a fost atacat identic, indiferent de grupa FAO”, arat\ Emil Georgescu. Anul secetos a amorsat o cre[tere exploziv\ a infest\rilor cu Aspergillus, în boabele atacate de Helicoverpa. În toate probele trimise la ANSVSA s-au determinat dep\[iri ale nivelurilor maxime admise de micotoxine.

Analizele pentru determinarea mi-

Emil Georgescu atrage aten]ia c\, din p\cate, România nu are capacitatea uman\ [i tehnic\ de a respecta aceste proceduri de carantin\. Oficiul Fitisanitar C\l\ra[i mai are doar [apte angaja]i, iar în curând doar cinci, fiindc\ doi se vor pensiona în acest an. În 1990, numai la Centrul de Protec]ia Plantelor de la Fundulea erau 20 de angaja]i, iar în jude]ul C\l\ra[i erau mai multe centre de protec]ia plantelor

European\, prezentând un mare pericol economic, de mediu [i social.

Regulamentul de punere în aplicare 2023/1134, din 8 iunie 2023, stabile[te m\suri de prevenire a introducerii, instal\rii [i r\spândirii pe teritoriul Uniunii a acestei insecte.

Statele membre trebuie s\ realizeze anchete anuale referitoare la prezen]a Spodoptera, utilizând o abordare bazat\ pe riscuri în conformitate cu cele m ai recente informa]ii [tiin]ifice [i tehnice.

De asemenea, trebuie s\ întocmeasc\ [i s\ ]in\ la zi un plan de urgen]\. În caz de semnalare într-un areal, trebuie luate m\suri de eradicare, dup\ ce se delimiteaz\ o zon\ infestat\ de 3,14 ha [i o zon\-tampon cu o l\]ime de cel pu]in 5 km (7.000 ha). Este interzis transportul stratului superior al solului [i a substraturilor de cultur\ utilizate în afara acestor zone.

cotoxinelor sunt foarte scumpe - peste 4.000 de lei nou\ probe. Iar Georgescu [i echipa sa nu au putut efectua toate testele prev\zute.

“Fiindc\ ministerul a r\mas f\r\ fonduri pentru cercetare [i s-au f\cut reduceri de finan]\ri la proiecte, ni sau t\iat 20.000 de lei. Ca atare, n-am avut bani [i pentru probele de aflatoxine produse de Fusarium”.

Trei vapoare care au transportat peste 60.000 de tone de porumb românesc, în Spania [i Anglia, au fost întoarse din porturile de destina]ie, dup\ ce s-a descoperit c\ marfa era infestat\ cu aflatoxine.

Timac Agro nu vinde fertilizan]i, vinde profit

Timac Agro are solu]ii de fertilizare cu valoare ad\ugat\. Adrian Dr\gan, directorul general al companiei, spune c\ produsele lor pot spori randamentele la hectar la cereale cu aproximativ 30% în plus fa]\ de îngr\[\mintele conven]ionale.

“Timac Agro nu vinde fertilizan]i, vinde profit”, precizeaz\ Adrian Dr\gan.

Directorul de dezvoltare, Dan Grindean, subliniaz\ c\ absorb]ia substan]ei active din fertilizan]i este de 45 ori mai eficient\ în cazul îngr\[\mintelor lichide, fa]\ de cele solide.

“Planta absoarbe fertilizantul lichid în propor]ie de 95% în primele zile de la administrare, fa]\ de numai 25% în cazul îngr\[\mintelor solide, apoi înc\ 25% în continuarea perioadei de dezvoltare a culturii. Aceasta înseamn\ utilizarea eficient\ a fertilizan]ilor, produc]ii mai mari la hectar la cereale [i nu numai.”

Deocamdat\, cererea pentru fertilizan]i lichizi este redus\, par]ial din cauza reticen]ei, a relativului confort oferit de fertilizan]ii solizi, aplicabili o dat\, fa]\ de repetarea periodic\ a fertiliz\rii lichide, care asigur\ sporuri

Timac Agro a deschis în 2022 uzina de la Br\ila, care are în acest moment o capacitate de minimum 25.000 tone substan]\ activ\, echivalent al aproximativ 33.000 tone produs comercial.

Poate p\rea mult, dar Dan Grindean spune c\ spre compara]ie, în Fran]a se folosesc ;n jur de 500.000 de tone de îngr\[\minte în echivalent produs comercial, din care 30% este fertilizant lichid, de zece ori mai mult decât în România.

certe de produc]ie. :n analiza Timac, fertilizan]ii lichizi reprezint\ 3% din cantitatea efectiv\ de îngr\[\mânt utilizat\ în România, restul fiind UAN 32 (uree, amoniu [i azot - n. red.), plus î n gr\ [\minte complexe, nitrocalcar, fosfor potasiu.

“Fermierii trebuie s\ [tie c\ fertilizantul lichid este absorbit aproape integral în timp scurt, r\d\cinile culturilor se extind c\tre acesta [i îl preiau, spre deosebire de îngr\[\mintele solide, care sunt utilizate de cultura în vegeta]ie în propor]ie mai mic\. Am întâlnit în mai multe cazuri fermieri care, bazându-se pe fertilizantul r\mas în sol din sezonul anterior, aplic\ îngr\[\mânt târziu, nu în faza de 4-6 frunze, când, de fapt se seteaz\ poten]ialul randamentului final al culturii.” Arpad

“Sigur, vorbim de o suprafa]\ agricol\ mai mare, dar [i de o deschidere mai mare spre fertilizan]i cu valoarea ad\ugat\ mult mai mare”, crede Grindean.

Iar reticen]a este dat\ [i de logistic\, de spa]ii de depozitare în ferme [i de utilaje speciale care s\ aplice fertilizant lichid, precum [i de aparenta lips\ de vizibilitate a eficien]ei dup\ prima aplicare.

Acolo, la Br\ila, Tima c poate produce patru game de fertilizan]i. Prima e pentru produsele aplicabile pe sol, a doua se refer\ la cele foliare, a treia vizeaz\ fertilizan]ii cu aplicare localizat\ [i ultra-localizat\ pe culturi, iar a patra gam\ e a îngr\[\mintelor lichide distribuite simultan cu sem\ na tul. La toate acestea se adaug\ [i biostimulatorii, care mobilizeaz\ nutrien]ii din sol, dezvolt\ r\d\cinile, stimuleaz\ dezvoltarea culturilor

:n plus, compania are produse de fertilizare adaptate inlusiv la condi]ii de secet\ [i ar[i]\.

Adrian Dr\gan

O conferin]\ dedicat\

Noilor

Tehnici Genomice

Bucure[tiul a g\zduit, recent, conferin]a “Noi tehnici de ameliorare a plantelor”, în organizarea sec]iilor de Horticultur\ [i Cultura Plantelor de Câmp ale ASAS, a IBBR-CNR (Institutul de Bio[tiin]e [i Bioresurse - Consiliul Na]ional pentru Cercetare) [i CREA (Centrul pentru Plante Legumicole [i Ornamentale) din Italia.

Conferin]a a fost un nimerit prilej pentru pre[edintele ASAS, Valeriu Tab\r\, s\ pledeze cauza noilor tehnologii genomice.

“Înc\lzirea global\ este o realitate. Temperatura medie a crescut cu circa 3 grade, în intervalul 1 septembrie 2023 - 1 martie 2024. În mod sigur, se petrec modific\ri fiziologice profunde la plante. În aceste condi]ii, trebuie s\ ne punem întrebarea> vom reu[i s\ producem hran\ suficient\, [i în viitor, cu metodele conven]ionale?

Din p\cate, la nivel european, decizia politic\ este mai important\ decât argumentul [tiin]ific. Deciziile referitoare la biotehnologii ar trebui s\ se bazeze strict pe argumente [tiin]ifice, nu politice. Ar trebui s\ ne oprim la ecologic [i ecologie, adic\ la mediu [i [tiin]a mediului, [i s\ punem cap\t ecologismului politicianist. Europa deja r\mâne în urm\ cu zeci de ani în privin]a biotehnologiilor, din cauza unor precau]ii exacerbate. Nu s-a semnalat niciun caz de problem\ de s\n\tate cauzat\ de consumul de organisme ob]inute prin biotehnologii”.

Teodoro Cardi, cercet\tor principal la CNR, a prezentat “Inova]ii genetice în culturile de legume”, dar a vorbit [i despre provoc\rile cu care se confrunt\ el [i confra]ii s\i.

“Putem evita s\ utiliz\m NGT? Da, dar exist\ un cost [i acesta trebuie calculat [i asumat. Politicienii care spun NU inova]iei trebuie s\ explice de ce o fac [i s\-[i asume responsabilitatea. Adev\rul despre NGT trebuie spus fermierilor [i consumatorilor, f\r\ a exagera nici aspectele pozitive, nici pe cele negative. Dar pentru a spune adev\rul, e nevoie de date, iar pentru asta trebuie s\ putem s\ facem teste în câmp, în condi]ii agronomice reale”.

Testarea în câmp deschis a soiurilor NGT este foarte problematic\. În Italia procedurile sunt simplificate, în compara]ie cu România, îns\, chiar [i a[a, cercet\torii de acolo de-

Robert VERESS

plâng birocra]ia excesiv\.

Ioan Zagrai, de la Sta]iunea Bistri]a, a oferit o sintez\ a “Dou\ decenii de teste în câmp în România cu prune transgenice HoneySweet rezistente la Plum pox virus”, proiect la care a colaborat cu cercet\tori din SUA, Fran]a [i Belgia.

Matilda Ciuc\, pre[edintele Comisiei de Biotehnologie ASAS, a vorbit despre “Biotehnologii utilizate în programele de ameliorare a cerealelor la INCDA Fundulea”.

Iulian Gabur, de la Universitatea pentru {tiin]ele Vie]ii Ia[i, este printre pu]inii români cu realiz\ri concrete în folosirea tehnicilor NGT. Expozeul s\u “Noi tehnici de reproducere (NBT) în agricultur\ - O perspectiv\ practic\”, rodul unor cercet\ri al\turi de cercet\tori din Ia[i [i ai Universit\]ii Justus von Liebig, Giessen, Germania, a fost unul încurajator.

“Plantele viitorului vor fi mai adaptate la stresul abiotic reprezentat de lipsa apei. Pere]ii celulari vor p\stra

mai mult timp apa în interiorul celulelor. Actina este proteina implicat\ în acest proces.

Colegii mei au testat o tehnic\ CRISPR, prin care au activat o gen\ care activeaz\ acumularea de actin\ în pere]ii celulari. Tehnologia respectiv\ a fost patentat\ la nivel european în 2021. Cu ajutorul unui laser, secven]a genetic\ ce activeaz\ acumularea de actin\ a fost transferat\ în ]esturile plantelor. A fost marcat\ la nivel molecular cu un marker optic, pentru a putea fi identificat\.

Celulele în care a fost identificat markerul au fost selectate, introduse într-un mediu de cultur\, iar ulterior testate la o simulare de stres de secet\ [i salinitate. Rezultatele indic\ faptul c\ plantele care au aceast\ gen\ sunt mai tolerante la secet\ [i salinitate”.

O alt\ tehnologie NGT a fost utilizat\ pentru cre[terea productivit\]ii grâului.

“S-a folosit tehnica transferului constructului genomic, prin bombar-

Dosarul NGT, blocat ;n continuare

;n Consiliul mini[trilor agriculturii din Europa

Întrebat\ de Florentin Bercu, directorul UNCSV, dac\, la Fundulea, se testeaz\ soiuri NGT, Matilda Ciuc\, pre[edintele Comi siei de Biotehnologie ASAS, a avut o replic\ descump\nitoare>

“Nu folosim tehnici NGT, pentru c\ nu avem resursele financiare necesare pentru dotarea laboratoarelor cu echipamente. Fondurile pentru cercetare sunt limitate”.

La momentul respectiv, nu se mai aflau în sal\ reprezentantele Ministerului Agriculturii> Elena Tatomir, directorul general de Politici Agricole, [i Aniela Radu, care gestioneaz\ dosarul NGT în rela]ia cu Comisia European\.

Înainte de a pleca, Elena Tatomir oferise o declara]ie principial\ de bune inten]ii fa]\ de sus]inerea

cercet\rii agricole, care contrasteaz\ cu afirma]iile Matildei Ciuc\.

“Este imperios necesar s\ se dezvolte cercet\ri avansate în domeniul amelior\rii plantelor. Dac\ avem plante mai avansate, mai adaptate, vom avea un sol mai s\n\tos, practici tehnologice prietenoase cu mediul înconjur\tor, alimente [i o popula]ie mai s\n\toas\.

Ministerul Agriculturii, prin Planul Sectorial de cercetare în agricultur\, finan]eaz\ proiectele care r\spund la unul dintre obiectivele generale [i anume> cre[terea eficien]ei de utilizare a resurselor naturale [i a inputurilor tehnologice, pentru o agricultur\ durabil\, în contextul schimb\rilor climatice, prin îmbun\t\]irea germoplasmei principalelor culturi

dament cu particule, pentru transferul unei gene care induce o cre[tere a num\rului spicelor de pe axul principal. Practic, plantele cu aceast\ gen\ produc un spic de grâu în plus la fiecare doi fra]i. În prezent, se fac teste avansate cu plantele astfel ob]inute, la Universitatea Bologna, Italia”.

Ca [i Matilda Ciuc\, Gabur a invocat lipsa resurselor din sector.

“F\r\ finan]are nu se pot face cercet\rile necesare, care s\ conduc\ la rezultate pe m\sura a[tept\rilor”.

La final, Teodoro Cardi, cercet\torul CNR din Italia, a avut o sugestie la adresa Ministerului Agriculturii, referitor la temerile referitoare la exportul cerealelor NGT.

“Genul acesta de impedimente, dac\ exist\, ar trebui rezolvate de Uniune, în ansamblul s\u. Uniunea este o pia]\ de 450 de milioane de oameni [i are o capacitate puternic\ de impunere a unor clauze contractuale, multe superioare puterii de negociere a fiec\rui stat în parte”.

privind rezisten]a la secet\ [i temperaturi extreme.

Prin acest program s-au ob]inut soiuri prin tehnici de ameliorare conven]ional\, dar suntem deschi[i la finan]area temelor de cercetare care abordeaz\ progresul în domeniul amelior\rii în sectorul vegetal [i zootehnic, iar ca prim pas încurajez sectorul de cercetare s\ vin\ cu propu neri în acest sens”, a spus Tatomir.

Aniela Radu a anun]at c\ ministerul î[i men]ine ferm punctele de vedere referitoare la ne-brevetarea proceselor de ob]inere a soiurilor NGT [i la instituirea trasabilit\]ii NGT, pe întregul lan], pân\ la consumator. Aceast\ inflexibilitate blocheaz\ dosarul NGT în Consiliul mini[trilor europeni ai Agriculturii.

GR|DINA VIA [iLIVADA

Control eficient al d\un\torilor din livezi cu Spinosad

Spinosad, o solu]ie de origine natural\ aprobat\ pentru agricultura ecologic\, este o substan]\ activ\ extrem de eficient\ în produsele insecticide dezvoltate de Corteva Agriscience.

Spinosad este produs prin fermentarea bacteriei Saccharopolyspora spinosae, un microorganism descoperit ini]ial în sol. Aceast\ metod\ inovatoare de produc]ie îmbin\ procesele naturale cu tehnologia de vârf, oferind fermierilor un instrument sustenabil [i eficient de gestionare a d\un\torilor, care face o leg\tur\ armonioas\ între agricultura ecologic\ [i cea conven]ional\.

Cerasus Grup, o asocia]ie a produc\torilor de fructe din jude]ul Ia[i, gestioneaz\ peste 120 de hectare de livezi, producând cire[e, mere, pere [i prune. Grupul este renumit pentru fructele sale de înalt\ calitate, o mare parte fiind exportate, iar restul vândute în lan]urile de supermarketuri. În cadrul grupului, cele dou\ ferme lider, Fructis Trading [i Multiprior, aplic\ tehnici de ultim\ genera]ie în sistemele lor de livezi super-intensive [i clasice. De[i cire[ele domin\ produc]ia, merele, perele [i prunele sunt, de asemenea, o parte integrant\ a portofoliului lor.

Una dintre cele mai mari provoc\ri cu care s-au confruntat Cornel Bocovineanu, director tehnic al Cerasus Grup, [i echipa sa, a fost gestionarea d\un\torilor precum Rhagoletis cerasi (musca cire[elor) [i Drosophila suzukii (musca cu aripi p\tate).

Ace[tia pot devasta culturile, compromi]ând atât produc]ia, cât [i calitatea. În urm\ cu [ase ani, Bocovineanu a adoptat Laser, un insecticid bazat pe Spinosad, pentru a face fa]\ acestor probleme.

“Spinosad nu este doar un produs, este o schimbare radical\”, spune ing. Bocovineanu.

El crede c\ originea biologic\ [i modul s\u unic de ac]iune îl fac o alegere ideal\ pentru standardele înalte ale Cerasus Grup. Ini]ial, Laser a fost utilizat într-un singur tratament sezonier, ]intind Rhagoletis cerasi. Cu toate acestea, apari]ia Drosophila suzukii a necesitat ajust\ri, conducând la dou\ sau trei aplic\ri pe sezon, în func]ie de presiunea d\un\torilor [i condi]iile meteo.

Pentru cire[e, cel mai important tratament are loc în faza de coacere, când d\un\torii încep s\ depun\ ou\. Prin ]intirea acestei etape, echipa previne în mod eficient dezvoltarea larvelor, protejând cultura de infestare. Înainte de utilizarea Laser, doar

80% din produc]ia de cire[e era destinat\ pie]ei, din cauza daunelor provocate de d\un\tori. Dup\ integrarea insecticidului pe baz\ de Spinosad în gestionarea livezilor, produc]ia de cire[e este salvat\ 100% anual.

“Folosim exclusiv Laser, f\r\ a-l combina cu alte insecticide. Originea sa biologic\ asigur\ c\ nu exist\ riscul dezvolt\rii rezisten]ei, iar acesta se integreaz\ perfect cu fungicidele [i fer ti lizan]ii foliari”, explic\ Bocovineanu.

Laser s-a dovedit, de asemenea, valoros în livezile de mere, unde combate Cydia pomonella (molia fructelor). Aplicat pe parcursul a trei cicluri biologice, acesta asigur\ protec]ie pe întreaga perioad\ de vegeta]ie.

“Produsul este bine metabolizat de plant\, l\sând reziduuri inofensive dac\ respect\m intervalele de recoltare. Acest lucru garanteaz\ fructe sigure, f\r\ reziduuri, pentru consumatori”, adaug\ ing. Bocovineanu.

CORTEVA

Ravagii în livezile din Cluj

[i Timi[

Oficiile fitosanitare din

Cluj [i Timi[ au transmis avertiz\ri cu privire la declan[area unor atacuri extrem de periculoase asupra livezilor>

p\duchele de San Jose, p\duchele lânos [i p\duchele ]estos.

P\duchele de San Jose este unul dintre cei mai periculo[i d\un\tori care poate face ravagii în livezi, dac\ nu este comb\tut la timp. Colonizeaz\ pomii, iar prezen]a lui este semnalat\ pe organele plantei de scutul protector u[or vizibil.

Insectele se hr\nesc cu sucul celular [i, în acela[i timp, î[i injecteaz\ saliva lor toxic\, cu efecte devastatoare asupra pomilor fructiferi. Atacul lor conduce la uscarea plantelor, afecteaz\ m\rimea fructelor [i, implicit, valoarea lor comercial\.

P\duchele ]estos [i p\duchele lânos colonizeaz\ plantele de m\r, iar prezen]a lor este semnalat\ de aspectul secre]iilor ceroase sub form\ de puf filamentos alb-lânos.

D\un\torii sunt prezen]i pe frunze, l\stari, tulpini [i r\d\cini. Hr\nirea se face în]epând [i sugând sucul celular. În urma atacului, plantele formeaz\ organe hipertrofiate, mici umfl\turi, nodozit\]i [i tumori canceroase.

Speciali[tii oficiilor fitosantiare îndemn\ horticultorii s\ utilizeze produsul Mospilan 20SG, 0,45 kg la hectar, plus 0,5% adjuvant Toil împotriva

p\duchilor, dar [i Juvinal 10EC, 1 litru la hectar.

“Tratamentele se vor aplica în zile f\r\ vânt [i precipita]ii, în repaos vegetativ al pomilor, când temperaturile zilnice sunt mai mari de 5 grade, iar pe perioada nop]ii nu scad sub zero grade”, explic\ Csaba Szabo, responsabil Prognoz\ [i Avertizare în cadrul OF Cluj.

Mospilan con ]ine 20% acetamiprid, sub form\ de granule solubile în ap\. Produsul este recomandat spre a fi utilizat în combaterea unui spectru larg de d\un\tori din culturile agricole.

Folosind acest produs, la apari]ia d\un\torilor, dar nu în perioada de înflorit, pomicultorii î[i vor proteja culturile de insecte pe o perioad\ de 23 s\pt\mâni, datorit\ noii formul\ri performante. Astfel, pomii vor beneficia de o dezvoltare normal\, în care calitatea produc]iilor nu va fi afectat\. De asemenea, speciali[tii Oficiului Fitosanitar Timi[ recomand\ ca pe lâng\ Mospilan, tratamentul s\ fie completat cu fungicidul Alcupral 50PU, pentru prevenirea focului bacterian, 0,2% pentru sâmburoase, [i

:n livezile din Cluj mai fac ravagii [i focul bacterian al rozaceelor, rap\nul, f\inarea, monilioza, dar exist\ pericol [i de p\tarea roz\ a frunzelor [i ciuruirea. În Timi[, [i-au f\cut prezen]a [i ou\le hibernante ale afidelor.

0,3%, pentru s\mân]oase sau alte produse omologate.

Acestea sunt considerate dou\ produse de mare eficien]\ împotriva p\duchilor [i fungilor.

“Pentru efectuarea tratamentului folosi]i Mospilan 20 SG - Krima 20 SG, 0,450 kg la hectar sau alte produse similare [i omologate pentru a fi folosite în România. Tratamentul se va efectua dup\ c\derea frunzelor, pe timp lini[tit, la peste zero grade Celsius”, a explicat ing. Doina Muntean, [ef serviciu OF Timi[.

Perioada optim\ de aplicat este în timpul repausului vegetativ al pomilor pentru combaterea formelor hibernale, ale p\duchilor, dar [i a altor d\un\tori cum ar fi ou\le hibernante ale afidelor la pomii fructiferi.

Alcupral 50 PU ofer\ o ac]iune fungicid-bactericid\ de contact. Fungicidul are ca [i substan]\ activ\ 50% cupru metalic sub form\ de oxiclorur\ de cupru, cu eficient\ în prevenirea [i combaterea unora dintre cele mai p\gubitoare boli ale plantelor> focul bacterian.

Boala se trateaz\ cu acest fungicid prin tratamente preventive aplicate înainte sau la apari]ia primelor simptome. Combate eficient focul bacterian la m\r, p\r [i gutui. Aplicarea tratamentelor cu Alcupral 50 PU se face pre [i postfloral. Gheorghe MIRON

CRE{TEREA ANIMALELOR

Vaca de lapte nu are viitor f\r\ subven]ia pe performan]e

Mircea Roman este fondatorul

Semtestului BVN Mure[, împreun\ cu BVN Germania. De atunci, au început s\ înfloreasc\ în nuan]e de ro[u [i alb mun]ii [i dealurile

Transilvaniei, apoi [i în Moldova. Au ap\rut animale mai robuste, cu ingest\ mai mare, care dau mai mult lapte [i au spor de cre[tere mai rapid pentru carne. Acum, Mircea Roman este un pensionar, resemnat cu trecerea timpului.

Care s\ mai fie via]a unui director de semtest, care se afl\ printre cei care au visat [i au construit vaca de lapte în România?

“M\ mai uit cu un ochi la ce se întâmpl\ în domeniul cre[terii animalelor [i se adapteaz\ la vremurile noi”, spune Mircea Roman. “Trec prin sate [i v\d dezvoltarea noilor exploata]ii de cre[tere a taurinelor de lapte sau de carne> în Mure[, în Alba, în jude]ul Cluj, mai ales în zona montan\, pân\ dincolo de Huedin.”

Pare foarte optimist fostul director de la Semtest BVN Mure[. Voiam s\ [tiu dac\ nu-l contrazice realitatea, mai ales c\ popula]ia tot îmb\trâne[te, iar genera]ia tân\r\ evit\ zootehnia,

mai ales vaca de lapte. Iar efectivele se reduc mereu.

“Dac\ în 2000 erau 120 de milioane de taurine în Europa, acum s\ tot fie 75 de milioane”, spune Mircea Roman, care observ\ c\ fenomenul nu este unul rom=nesc, ci unul european.

Pe de alt\ parte, cre[te dimensiunea fermelor medii [i mari, cre[te [i productivitatea animalelor. R\mân mai

Nevoia de performan]\ nu e frecvent\ în lumea fermierilor mici [i mijlocii. Mul]i prefer\ materialul seminal ieftin. De aceea, crede Mircea Roman, subven]ia ar trebui acordat\ în func]ie de performan]\.

“Aveam 3.500 de litri de lapte [i acum 40 de ani [i am r\mas tot acolo. Trebuie stimulat\ performan]a sau m\car s\ fie o subven]ie diferen]iat\.”

pu]ini fermieri, dar cu produc]ii mai mari. :n România produc]ia medie de lapte este înc\ mic\, de[i se face ameliorare.

Care s\ fie cauza? Sprijin se acord\ totu[i pentru vac\. În doi-trei ani, fermierul poate cump\ra alt\ juninc\ numai cu banii de pe subven]ii, dac\ le aduni pe toate.

“Pe vremuri, vaca de lapte era un mijloc de trai. Ast\zi, a devenit un instrument de atras subven]ii pentru mul]i”, crede Roman.

Exist\ o diferen]\ mare între fermele foarte bune din România (peste 30% din efective), care produc 9-11.000 de litri de lapte în medie pe vac\, [i vacile de adunat subven]ii.

Dac\, oficial, produc]ia medie de lapte din România este de 3.500 de litri pe vac\, rezult\ c\ avem foarte multe vaci cu produc]ii mult sub medie.

Mircea Roman

În al doilea rând, dac\ noi folosim material seminal de foarte bun\ calitate de 25 de ani, înseamn\ c\ avem 4-5 genera]ii de vaci de valoare genetic\ superioar\. Atunci de ce este a[a de mic\ produc]ia medie? Ori nu e raportat\ corect, ori nu prea facem noi îns\mân]\ri artificiale [i apel\m la monta natural\ necontrolat\.”

Ponderea taurilor proprii ar trebui s\ creasc\ în România din motive de siguran]\ [i securitate, f\r\ s\ afect\m progresul genetic asigurat prin importuri de material seminal sau embrioni. “Asocia]iile noastre nu pot p\trunde cu genetic\ proprie pe pia]a interna]ional\ dac\ nu au programe de ameliorare, unde intr\ [i testarea taurilor [i a vacilor. Facem testare ca s\ ajungem la performan]e proprii.

Fermierii mari se afl\ într-un pro-

gram de formare continu\, pe care [il impun singuri lor [i colaboratorilor lor. Fermierii cu produc]ii medii [i submedii nu se reg\sesc pe nic\ieri. Ar trebui centre de studii.

Pe vremuri, pe când eram la sta]iunea de cercetare, cresc\torii din zona Reghinului organizau întâlniri periodice [i ne invitau s\ le vorbim despre vaca de lapte, cum trebuie crescut\. To]i acei fermieri au urmat studii tehnice [i universitare. Ei sunt oameni informa]i, dar a[a s-au format. Acum se gândesc la lucruri subtile din domeniul vacii de lapte.”

Mircea Roman crede c\ asocia]iile s-au pietrificat, cu toat\ conducerea lor, au devenit prea rigide, deci ineficiente pentru cresc\tori.

“Asocia]iile trebuie s\ fie mai dinamice. În Occident, pre[edin]ii de asocia]ii se schimb\ la patru sau cinci

ani, ca pre[edin]ii de ]ar\. Rostul asocia]iilor nu este s\ valorifice produc]ia de lapte. Ele trebuie s\ asigure progresul genetic, formarea profesional\, s\ se ocupe de rela]ii.

Leg\turile sociale sunt extraordinar de importante. Eu cred c\ vaca de lapte are un viitor dac\ vom investi în ea pe criterii de performan]\.”

Mircea Roman a fost [i la originea primelor programe pentru vaca de carne.

“Ne compar\m inutil cu Fran]a, spune Roman. Acolo plou\ 1.200 de litri pe metru p\trat, la noi cad anual doar 300 de litri în medie. De aceea, zootehnia are nevoie imperativ\ de iriga]ii pentru furaje, mai ales pentru porumbul de siloz [i pentru lucern\.”

Iacob Boca> Produc]ia de lapte a sc\zut la jum\tate

Fermierul de la Mihe[u de Câmpie, din jude]ul Mure[, încheie acum un an bun, f\r\ superlative îns\.

“La zootehnie, avem probleme”, spune Iacob Boca, pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Taurine Mure[. “Cantitatea de lapte din România este la jum\tatea celei de anul trecut. Au dat faliment mul]i. Unii fermieri au vândut vacile, dar au ap\rut al]ii. Este o dovad\ c\ fermierii au interes s\ dezvolte totu[i exploata]iile de vaci cu lapte, pentru c\ este singura surs\ lunar\ de bani într-un flux continuu. Procesatorii de la noi nu cresc pre]ul de achizi]ie a laptelui, doar în Moldova au mi[cat tare. Pre]ul a ajuns de la 1,80 lei litrul la 2,50 lei. Lactalis ofer\ acum 2,70 lei pe litru. Nu mai este lapte suficient, pentru c\ a devenit o afacere riscant\, foarte

oscilant\ [i e greu s\ mai cre[ti vaci. For]a de munc\ este punctul cel mai critic.”

Anul 2024 nu a fost r\u pentru Iacob Boca [i fermierii lui din Mure[. “Sigur, nu toate au fost perfecte. Fabrica din Ludu[ nu merge la capacitate [i transportul sfeclei de zah\r este blocat. Au venit ploi pe ultima sut\ de metri, iar sfecla de zah\r a fost afectat\. Am f\cut 70 de tone la hectar. Am avut [i parcele de 100 de tone la hectar. A ap\rut putregaiul în unele ferme. Aici e vorba de [coal\... Fermierii care au sem\nat sfecl\ dup\ sfecl\ în zone joase, unde a stat apa, [i au b\gat boala în aceast\ cultur\, au suferit pierderi”.

Viorel PATRICHI

Viorel PATRICHI

Tehnologia Big Dutchman pentru g\inile de ou\

Ferma de reproduc]ie a g\inilor din compania

Puiul de Cr\ie[ti este în Botiz, jude]ul Satu Mare. Întreaga tehnologie de reproduc]ie provine de la Big Dutchman.

p\s\rilor diminea]a. Moment în care se declan[eaz\ r\s\ritul. Sta]ia de iluminat face un «sparc» de la 1% pân\ la 60 de luc[i, cât e necesar.

“Este cea mai avansat\ tehnologie”, spune Ovidiu Oprea, director de calitate în holdingul Hodler Capital din Ungaria, medic veterinar de profesie.

“Ou\le se colecteaz\ automat. De la nivelul cuibarului, ou\le se transport\ automat pân\ în sta]ia de incuba]ie. O ma[in\ le preia pentru sortare [i le pune cu vârful în jos. Precizia ei este de 99,5%. Camera de aer trebuie s\ fie în partea superioar\ a oului. De la cloaca g\inii [i pân\ pe sita de incuba]ie, oamenii nu ating ou\le. Avem o ferm\ de reproduc]ie identic\, dar mai mic\, la {incai, jude]ul Mure[, la 15 km de Cr\ie[ti”.

Echipamentele de hr\nire a g\inilor provin tot de la Big Dutchman.

“Un cuvânt de aur în reproduc]ie este uniformitatea p\s\rilor, lucru care asigur\ o stimulare luminoas\ uniform\, ceea ce determin\ intrarea la ouat simultan [i atingerea vârfului de ouat. Dac\ ajungem la 90%, este o performan]\ foarte mare. Urmeaz\ un platou de ouat foarte lung, dup\ care curba lui Gauss coboar\.

Pentru a avea p\s\ri uniforme, trebuie s\ m\nânce uniform. Dac\ i se acord\ 120 de grame trebuie s\ m\nânce tot. Astfel, sistemul de furajare de la Big Dutchman se ridic\ în aer de la sol, se furajeaz\ în circuit în aer, apoi coboar\ simultan, automat, la nivelul

G\inile sunt lini[tite, se trezesc diminea]a, banda merge, ele aud. Se bazeaz\ pe reflexe [i toate m\nânc\ simultan. Lumina este numai artificial\. Ea trebuie s\ fie declan[at\ dup\ un program foarte strict. De la 0 zile la 2 s\pt\mâni, lumina dureaz\ 8 ore, iar în rest e bezn\ total\. Se simuleaz\ cumva iarna.

Perioada luminoas\ cre[te de la 8 ore la 13 ore, de la 10 luc[i la 60 de luc[i. Se stimuleaz\ astfel hormonal glanda hipofiz\ din creier, care declan[eaz\ ouatul. Acest lucru se întâmpl\ în natur\ când vine prim\vara [i luminozitatea cre[te. Noi trebuie s\ facem acela[i lucru, indiferent dac\ afar\ e iarn\ sau var\. De aceea, avem nevoie de hale oarbe”.

Cu Big Dutchman Puiul de Cr\ie[ti are o veche colaborare. “Noi am fost printre primii care am adus în 1995 instala]ii de ad\pare, hr\nire [i ventilare de la Big Dutchman. Am înv\]at aceste echipamente [i [tim s\ le exploat\m foarte bine”, spune Ovidiu Oprea.

Ferma are instala]ii de r\cire tip fagure, cu ap\ [i duze cu sprayere pentru r\corire pe timp de var\. Se creeaz\ astfel o cea]\ foarte fin\, preluat\ de o sta]ie de ventila]ie tip tunel, care asigur\ o vitez\ de minim 1,2 metri pe secund\. Vaporii trec pe deasupra capetelor g\inilor. Aerul nu trebuie s\ coboare mai mult. Fagurele de r\cire func]ioneaz\ altfel, ca un radiator. Perdeaua de aer fierbinte trece prin perdeaua de ap\ la o vitez\ de minim 1,6 metri pe secund\ [i genereaz\ efect de r\cire.

Ferma a instalat panouri fotovoltaice în zona abatorului. Urmeaz\ instalarea pe halele de p\s\ri. Se sacrific\ toate efectivele în cele dou\ abatoare ale companiei.

Reamintim c\ ferma de p\s\ri de la Cr\ie[ti, jude]ul Mure[, s-a asociat cu Hodler Capital din Ungaria, un holding de investi]ii în industria agricol\ [i alimentar\. Prin aceast\ fuziune cu Hodler, Puiul de Cr\ie[ti a devenit mai vizibil, î[i dezvolt\ produc]ia, se integreaz\ total [i se va vinde în toat\ România. La fel [i ou\le.

Viorel PATRICHI

Sever Popa a vândut toate vacile

Cunoscutul fermier de la Rociu, jude]ul Arge[, avea 600 de vaci Angus, negre [i ro[ii. Ferma din Rociu era ca un adev\rat pampas dac\ ploua. Înregistrase performan]e de invidiat cu animalele lui [i, totu[i, exigen]ele pie]ei l-au convins s\ renun]e.

Principalul cump\r\tor a fost compania Karpaten Meat.

“Ferma merge bine, dar am vândut vacile”, confirm\ Sever Popa, fondatorul Fermei Aerdeen Angus Sedomar. “{ti]i ce bine a fost c\ m-am eliberat?!... În primii ani a mers bine, dar am investit mult [i am avut pierderi considerabile. Nu puteam s\ aduc bani de-acas\ ca s\ le salvez.”

Sever Popa avea una dintre cele mai bune ferme de vaci Angus din România.

“Dac\ le mai ]ineam, ar fi fost al treilea an de pierderi. Poate c\ fermierii care sus]in c\ e profitabil s\ cre[ti vaci nu au pierderi dac\ tot cump\r\, dar fiecare î[i face socotelile. Iar la nivelul publicului, se face mult\ propagand\ contra vacii [i a c\rnii de vac\. Ba c\ laptele e cancerigen, ba c\ vaca e poluatoare... S-au pr\bu[it [i pre]urile. Nu ]inea nimeni cont c\ sau scumpit pre]urile la inputuri [i la energie. Apoi, a venit [i a treia secet\ la rând. A fost un an cumplit. Dac\ le mai ]ineam, ar fi fost chiar greu.“

Sever Popa se plânge c\ anul trecut porumbul a crescut abia pân\ la

genunchi [i l-a t\iat a[a. De 54 de ani, de când face agricultur\, nu a mai avut a[a ceva. Este o adev\rat\ tragedie când o ferm\ frumoas\ dispare.

“Pân\ [i nepo]eii mei sunt îndurera]i. Veneau la ferm\ cu mare pl\cere, dar acum refuz\ s\ mai treac\ pe-aici.”

Costel, fiul lui Sever Popa, p\rea foarte pasionat de animale. Nu a[ fi crezut vreodat\ c\ ar putea renun]a într-o bun\ zi. Faptul c\ [i el a acceptat s\ renun]e la vaci spune multe.

“Amândoi luasem decizia în mintea noastr\ [i fiecare se temea s\-i spun\ celuilalt ce crede. Nu [tiam cum s\ punem decizia pe mas\, unul în fa]a celuilalt. Lui îi era team\ de reac]ia mea, mie îmi era team\ de reac]ia lui.”

La ferma lui Sever Popa lucra Rodica Gaburici, tehnician veterinar de profesie. O evoc aici pentru c\ nu am întâlnit la nicio ferm\ zootehnic\ un asemenea om ata[at suflete[te de ni[te necuvânt\toare. {tia istoria fiec\rui animal [i plângea de câte ori patronul trebuia s\ vând\ câteva exemplare. Mi-e greu s\-mi imaginez ce a fost în sufletul acestei femei când Sever Popa a luat o decizie atât de radical\...

Costel [i Sever Popa lucreaz\ mai departe împreun\ 2.000 de hectare.

“Am avut inspira]ia s\ nu întoarcem rapi]a în toamna trecut\ pentru c\ ar\ta r\u la un moment dat. Am f\cut 2.000 de kilograme la hectar [i asta ne-a ajutat enorm. A fost un an cumplit. Noroc c\ anul trecut am avut produc]ii bune [i ne-au ]inut în via]\. Iriga]ii nu putem face.

Apa este la 200 de metri adâncime la noi, iar sursele de suprafa]\ seac\ vara. Nu puteam s\ renun] [i la vegetal, nu po]i s\ iei decizia de azi pe mâine. E mai complicat, avem contracte de arend\, credite, b\nci... Cine [tie, poate d\ Dumnezeu un an mai bun. Am primit desp\gubi rile - am cheltuit 4.000 de lei la hectar [i am primit 1.000 de lei desp\gubiri. Sunt con[tient c\ statul nu are de unde s\ dea mai mult. Asigur\ri de secet\ nu se fac...”

A sem\nat în toamn\ grâu, orz, rapi]\ [i toate arat\ bine. Vin alte speran]e, dar drumul pân\ la recoltare este lung.

Viorel PATRICHI

Sever Popa

Gardurile nu sunt eficiente ;mpotriva pestei porcine africane

Noile informa]ii de la Autoritatea European\ pentru Siguran]a Alimentar\ (EFSA) dezv\luie c\, de[i gardurile pot ajuta la controlul r\spândirii pestei porcine africane (PPA), ele trebuie utilizate împreun\ cu alte m\suri pentru oeficien]\ maxim\.

Cea mai recent\ analiz\ atest\ c\ insectele pot avea un rol în r\spândirea virusului, dar subliniaz\ necesitatea unor cercet\ri suplimentare în acest domeniu. Este surprinz\tor îns\ c\, din 2018 [i pân\ ast\zi, asemenea studii nu s-au finalizat în Europa, iar în România nu exist\ m\car inten]ia, de[i am trecut [i prin epidemia de pest\ porcin\ clasic\.

Pentru a controla pesta porcin\ african\ la mistre]i, nu e suficient s\ ai garduri, se arat\ în raportul EFSA. Mistre]ii bolnavi trebuie distru[i. “Barierele naturale precum râurile mari sau zonele urbane pot limita mi[carea mistre]ilor”, se arat\ în raport. “De[i densitatea mistre]ilor este un factor rele-

vant, analiza nu re]ine c\ densitatea are un efect clar [i consistent. Al]i factori, cum ar fi habitatul, clima [i poten]ialele bariere, joac\, de asemenea, un rol în r\spândirea virusului, dar sunt necesare mai multe date pentru o în]elegere cuprinz\toare”.

Exper]ii EFSA au analizat utilizarea imuno-contracep]iei pentru a reduce popula]iile de mistre]i. Ei au descoperit c\ sunt necesare mai multe cercet\ri pentru a dezvolta un vaccin oral sigur [i eficient. Astfel de eforturi ar trebui s\ ia în considerare impactul pe termen lung asupra mediului, printre alte aspecte.

Raportul EFSA a explorat rolul c\pu[elor [i al altor insecte ca poten]iali purt\tori de virus. De[i c\pu[ele nu au fost responsabile pentru r\spândirea virusului în UE în ultimul deceniu, rolul mu[telor care în]eap\ r\mâne incert [i necesit\ investiga]ii suplimentare.

Pentru porcii domestici, m\surile

stricte de biosecuritate [i anumite practici de management sunt cruciale pentru a preveni introducerea virusului în ferme. Aceasta include depozitarea în siguran]\ a materialului de a[ternut, utilizarea plaselor împotriva insectelor [i evitarea r\spândirii gunoiului de grajd din fermele din apropiere, în special în zonele în care circul\ PPA.

Exper]ii EFSA continu\ s\ analizeze [i s\ identifice factorii de risc [i de protec]ie pentru PPA, atât la porcii domestici, cât [i la popula]iile de mistre]i. Aceast\ activitate continu\ include monitorizarea [i raportarea pentru a acumula cuno[tin]e [i a informa cu privire la eforturile depuse la nivel european pentru combaterea PPA.

Autoritatea European\ pentru Siguran]a Alimentar\ (EFSA) are sediul la Parma, Italia. Ea evalueaz\ [i comunic\ informa]ii cu privire la riscurile alimentare.

Viorel PATRICHI

Cereri pentru registrele genealogice

În perioda 2-16 decembrie, Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie pentru Agricultur\ (APIA) prime[te solicit\ri scrise de la asocia]iile profesionale pentru men]inerea registrelor genealogice. Cererile trebuie avizate de Autoritatea Na]ional\ de Zootehnie (ANZ).

Valorile maxime ale ajutorului pentru serviciile de întocmire [i men]inere a registrului genealogic al rasei sunt> 60 de lei/cap pentru rasele de vaci, cai [i bivoli< 35 de lei/cap pentru oi [i capre<100 de lei/cap pentru porci.

Pentru serviciile de determinare a calit\]ii genetice a raselor de animale, valorile maxime ale ajutorului sunt de 140 de lei/cap în cazul test\rii performan]elor produc]iei de lapte [i 60 lei/cap în cazul controlului produc]iei

de carne pentru rasele de animale din speciile taurine [i bubaline< 35 de lei/cap în cazul test\rii performan]elor produc]iei de lapte, 35 de lei/cap în cazul produc]iei de carne, 30 de lei/cap în cazul produc]iilor de lân\ pentru rasele cu lân\ fin\ [i 36 de lei/cap în cazul produc]iei de pielicele pentru rasele de animale din speciile ovine [i caprine.

Viorel PATRICHI

MA{INI & UTILAJE

De[i SDF suspend\ produc]ia de combine, NHR Agropartners asigur\ continuitatea

În mediul online circul\ informa]ia conform c\reia Same Deutz-Fahr ar fi decis închiderea fabricii de combine din Croa]ia. În realitate, SDF a decis doar suspendarea produc]iei.

Grupul precizeaz\ c\ m\sura este oreac]ie la condi]iile economice actuale [i la perspectivele de pia]\ pentru anul 2025, având în vedere sc\derea semnificativ\ a cererii de combine la nivel global, estimat\ la aproximativ 80% fa]\ de anul precedent, precum [i stocurile mari.

Pentru pia]a româneasc\, NHR Agropartners, importatorul SDF, d\ asigur\ri c\ modelele de combine vor fi disponibile în 2025 atât din stocurile dealerilor, cât [i din stocurile fabricii, spune Anamaria Damian, director general NHR Agropartners (foto). De

asemenea, NHR Agropartners dispune de stocuri de siguran]\ pentru piese de schimb [i lucreaz\ la asigurarea disponibilit\]ii acestora pe termen lung.

“Odat\ ce pia]a combinelor va reveni din nou în regiunile principale pentru combinele SDF, situa]ia va fi nou evaluat\. Same Deutz-Fahr î[i reafirm\ angajamentul fa]\ de clien]ii s\i, garantând furnizarea continu\ de piese de schimb [i servicii post-vânzare. Niciun fermier care de]ine o combin\ Deutz-Fahr nu va fi l\sat f\r\ asisten]\”, a precizat Anamaria Damian.

Sem\nat direct cu Horizon DSX

În ferma Silcomar Iazu, administrat\ de Silviu Mihai, a avut loc recent o demonstra]ie de sem\nat no-till cu o sem\n\toare direct\ Horizon DSX, adus\ de APH România.

Silviu Mihai (Silcomar Iazu, Ialomi]a) a decis s\ cumpere o sem\n\toare direct\ Horizon DSX, adus\ de APH Rom=nia. Are o l\]ime de lucru de 6 metri [i poate fi setat s\ semene 16 rânduri (distan]\ între rânduri de 25 cm), 20 (20 cm), 22 (18,75 cm) sau 24 de rânduri (la 16,7 cm între rânduri).

În varianta DSX 40-18 dispune de un cadru modular extensibil, pentru l\]imi de lucru de, 4 - 4,8 - 6 - 6,47,2 - 8 sau 9 metri. Poate fi echipat\ cu bunc\r de 4.700 l, dublu, împ\r]it în propor]ie de 60 > 40 pentru fertilizant [i semin]e (2.800 litri > 1.900 litri), sau triplu, împ\r]it în propor]ie de 50 > 10 > 40, pentru fertilizant, culturi de acoperire [i semin]e (2.350 litri > 450 litri > 1.900 litri).

Un element esen]ial al Horizon DSX este br\zdarul cu disc cu rezec]ie marginal\, care poate p\trunde în sol mai eficient decât un organ activ conven]ional cu disc vertical. Unghiul discului de pe br\zdar

a fost redus cu 10 grade, iar aceast\ modificare a permis înl\turarea oric\rei acumul\ri de sol [i permite viteze mai mari de înaintare, între 9 [i 12 kilometri/or\.

Arpad DOBRE

Anamaria Damian

IRUM lanseaz\ noi tractoare

IRUM Reghin este preg\tit pentru “Rabla”, cu tractoare [i utilaje ata[ate, livreaz\ [i la export, iar pentru 2025 are în vedere lansarea patru noi modele de tractoare pentru fermierii mici [i mijlocii.

mai bine a mers tractorul de 50 CP cu înc\rc\tor frontal, acest pachet a fost cerut în special de micii fermieri din zona montan\, cei care au [i ferme zootehnice.”

Pe de alt\ parte, IRUM nu a uitat nici de digitalizare [i are ca dotare op]ional\ sisteme de autoghidare prin GPS, inclusiv pentru tractoare de puteri mai mici, pentru clien]ii care solicit\ acest lucru.

Dan Cioarec, manager vânz\ri IRUM (foto), spune c\ prin “Rabla”, în limita a 55.000 euro cu TVA inclus, compania ofer\ tractoare de 24, 48 sau 58 CP, la pachet cu cu diferite utilaje> remorci, prese de balotat, pluguri, discuri.

Reprezentantul produc\torului mure[ean a admis c\, de[i 2024 nu a fost cel mai bun an, vedeta a r\mas TAGRO, tractorul de 102 CP, aflat în topul vânz\rilor. La nivel na]ional, IRUM are 18 puncte de lucru, din care în 8 exist\ [i stocuri de tractoare, printre care la Reghin, Bucure[ti, Craiova, F\lticeni, Baia Mare, Salonta, R\d\u]i, {indrili]a - Ilfov.

“Punctul de lucru de la Craiova l-am deschis recent. În Dobrogea nu avem înc\ filial\, dar, ca urmare vânz\rilor pe care le-am avut în zon\, anul viitor vom înfiin]a un punct de lucru în apropiere de Constan]a, ca s\ le oferim [i fermierilor de acolo service [i piese de schimb cât mai aproape de fermele lor.”

Principalii clien]i sunt fermierii mici [i mijlocii, dar [i cei mari care au nevoie de tractoare de puteri mai mici pentru diverse lucr\ri. “Am avut cerere de tractoare cu puteri de 48-58 CP, achizi]ionate cu fonduri europene, cel

În ultima perioad\, în România au ap\rut o serie de produc\tori de utilaje agricole care ofer\ tractoare de puteri mici, la Roman (Forte) [i la Craiova (Ruris), dar acest lucru nu este în m\sur\ s\ îngrijoreze IRUM, dimpotriv\.

“Noi ne bucur\m c\ avem [i al]i produc\tori de tractoare în România, chiar dac\ sunt la început. Ne bucur\m c\ avem cu cine s\ discut\m, pentru c\ fiind mai mul]i produc\tori de tractoare în ]ar\, noi ne putem uni for]ele în viitor ca s\ ob]inem pentru fermieri condi]ii mai bune de finan]are. Nu o v\d ca o concuren]\ neap\rat, ci ca un lucru benefic.”

Exportul este o latur\ distinct\ a produc\torului mure[ean. “Pe lâng\ pie]ele tradi]ionale din Bulgaria, Germania, Slovacia, Polonia, Fran]a, anul acesta am exportat tractoare forestiere [i în Georgia [i Africa de Sud, iar din cele agricole am livrat [i în Ungaria [i Austria. Aproximativ 15% din produc]ie este pentru str\in\tate, în condi]iile în care în urm\ cu 4 ani nu exportam deloc. La cele forestiere livr\m în afara ]\rii 25% din ce producem la Reghin. Iar cererea la export e în cre[tere.”

IRUM preg\te[te pentru anul viitor lansarea a 4 modele noi de tractoare agricole, care vor fi prezentate, cel mai probabil în aprilie 2025, la târgul de la Agraria Cluj. “E vorba de un tractor de 58 CP f\r\ cabin\, plus o gam\ nou\

de tractoare de 35 CP, în trei versiuni> cu cabin\, f\r\ cabin\ [i f\r\ cabin\ cu transmisie hidrostatic\. În prezent, în portofoliu avem un model de tractor de 58 CP cu cabin\, dar am remarcat o cerere mai mare pentru cele f\r\ cabin\, pentru legumicultur\ [i lucru în solarii. Se pare c\ în anumite zone ale ]\rii cre[te num\rul fermierilor care se ocup\ de cultivarea legumelor, în defavoarea culturii mari”, a mai spus Dan Cioarec, manager vânz\ri IRUM Reghin, Mure[.

Dan Cioarec, manager vânz\ri IRUM

Arpad DOBRE

Combina CR11 - productivitate, calitate, precizie

Atuurile combinei

New Holland CR11, medaliat\ cu aur anul trecut la Agritechnica sunt> productivitate mult sporit\, pierderi apropiate de zero, o gestionare mai eficient\ a reziduurilor [i reducerea timpilor de sta]ionare.

Radu Grigora[cu, specialist produs combine AgroConcept, spune c\ productivitatea sporit\ are la baz\ motorul de 775 CP, amplasat longitudinal, invers decât la orice alt\ combin\. Acest lucru permite transmiterea mai u[oar\ a puterii c\tre angrenajele combinei.

Putera sporit\ se datoreaz\ [i faptului c\ s-au eliminat aproape toate variatoarele [i lan]urile [i au mai r\mas doar dou\ curele.

“Acestea au fost înlocuite cu sisteme hidraulice, fapt ce spore[te puterea [i performan]a [i reduce costurile de între]inere”.

“Inima” combinei o reprezint\ cele dou\ rotoare, care au diametre de câte 61 cm diametru, care pot prelucra un

flux mare de material. Un atu îl reprezint\ noul sistem automatizat Twin Clean, cu dou\ sisteme de cur\]are în cascad\, compus din 2 site superioare [i 2 inferioare, 2 [necuri pentru cereale curate, la care se adaug\ 2 seturi de senzori de presiune, pentru a m\sura înc\rc\tura pe site. Twin Clean asigur\ func]ionarea uniform\ a sitelor, la capacitate maxim\, cu pierderi apropiate de zero.

Dup\ ce trec de aceste triaje, boabele curate ajung apoi în bunc\rul de 20.000 litri. Dup\ înc\rcarea la maximum, acestea pot fi desc\rcate în remorci la un volum de 210 litri/secund\, deci bunc\rul se gole[te în mai pu]in de 2 minute, iar aceasta în timp ce combina CR11 continu\ recoltarea, desc\rcând cerealele din mers.

“Dar asta e doar o parte din ceea ce poate face combina New Holland CR11. Noul sistem de tocare [i împr\[tiere a plevei asigur\ o mai bun\ gestionare a reziduurilor, care sunt împr\[tiate în mod uniform pe o l\]ime de lucru, prin intermediul sistemului radar Intellispread.”

Acesta automatizeaz\ controlul pentru o împr\[tiere complet\ [i uniform\ a reziduurilor, indiferent de vite-

za vântului, cultur\ sau umiditate. Radu Grigora[cu m\rturise[te c\, în general, orice combin\ se poate înfunda, îns\ CR11 are un sistem de deblocare automat\, în fap o procedur\ cu o serie de pa[i prin care operatorul va fi ghidat s\ elibereze blocajul în câteva minute, f\r\ s\ fie nevoit s\ ias\ din cabin\. Rolul principal în acest caz îl are inversorul automat.

Este de men]ionat c\ CR11 are o cabin\ similar\ cu aceea care echipeaz\ CR10.90, dar dispune de numeroase îmbun\t\]iri, printre care monitorul Intelliview 12 [i sistemul de ghidare IntelliSteer. La acestea se adaug\ o serie de func]ii pentru agricultura de precizie, cum este Telematics, precum [i posibilitatea de vizualizare a ecranului online, de la distan]\, din ferm\ sau de c\tre operatorul de service.

New Holland CR11 utilizeaz\ [i sistemul NutriSense, care are la baz\ un senzor NIR pentru monitorizarea calit\]ii recoltei în timp real. Acesta folose[te lumina infraro[ie prin care poate determina con]inutul de proteine, amidon sau de la caz la caz, de ulei, precum [i umiditatea cerealelor.

Arpad DOBRE

Vine combina cu hidrogen? Claas studiaz\ alternativa

Potrivit Claas, utilajele agricole sunt pe lista celor mai dificile provoc\ri, când vine vorba de decarbonizare. Compania german\ se implic\ activ în cercetare [i dezvoltare pentru a identifica cele mai sustenabile, practice [i rentabile solu]ii pentru diverse utiliz\ri în agricultur\. Accentul principal este pus pe sistemele alimentate cu acumulatori electrici pentru echipamente folosite în ferme, precum [i pe carburan]ii alternativi pentru clasele de utilaje mai grele.

Ca parte a unui consor]iu larg, Claas studiaz\ acum utilizarea motoarelor cu hidrogen pentru propulsia ma[inilor agricole în cadrul unui proiect de cercetare finan]at de Ministerul Federal German pentru Afaceri Economice [i Ac]iune Climatic\.

Proiectul a primit o finan]are de 5,1 milioane euro [i este sus]inut de TÜV Rheinland, iar din consor]iu fac parte Mahle, Deutz, KIT, Centrul Aerospa]ial German (DLR), Purem, Universitatea Tehnic\ din Braunschweig, Liebherr, Nagel, Umicore, NGK [i Castrol.

Inginerii Claas spun c\, având în vedere eficien]a, robuste]ea [i emisiile sc\zute, motoarele cu hidrogen ofer\ multe avantaje datorit\ c\rora sunt adecvate pentru a fi utilizate în cadrul utilajelor de construc]ii [i agricole.

Drept urmare, Claas va demonstra [i analiza utiliz\ri off-road pe baz\ de studii de concepte de vehicule [i sisteme de flot\ [i infrastructur\. În plus, vor fi create [i testate pe larg concepte de post-tratare a gazelor de e[apament. Se va monitoriza modul în care hidrogenul afecteaz\ materialele, studiind caracteristicile de frecare [i uzur\ [i certificând aceste caracteristici în cadrul test\rii motoarelor.

Pe baza acestor cercet\ri, Claas se va asigura c\ sunt abordate toate elementele fundamentale necesare pentru a atinge niveluri excep]ionale de robuste]e [i c\ sunt respectate viitoarele standarde de emisii pentru NRMM (Non-Road Mobile Machinery - echipamentele mobile f\r\ destina]ie rutier\).

Alternativele Claas la motorin\

Reamintim c\, pe lâng\ cercetarea în domeniul hidrogenului, Claas a aprobat înc\ din 2023 func]ionarea pe baz\ de carburant biodiesel HVO (ulei hidrotratat) a portofoliului s\u actual de produse, printre care tractoarele Xerion, [i combinele Trion, Lexion [i Jaguar.

Acestea se pot alimenta simplu cu HVO [i apoi folosite exact ca înainte, chiar [i în amestec cu motorin\, f\r\

nicio restric]ie, la fel [i rezervoarele de carburant din ferme. În plus, caracteristicile acestei “motorine verzi” sunt comparabile cu cele ale carburan]ilor fosili, nu exist\ pierderi vizibile de performan]\, durat\ de via]\ sau uzur\ a ma[inilor agricole. HVO este fabricat în principal din uleiuri de g\tit uzate, gr\simi animale [i alte reziduuri similare, deci nu trebuie s\ fie produse uleiuri vegetale suplimentare [i s\ fie afectat\ securitatea alimentar\.

Pe de alt\ parte, la Agritechnica 2023 a fost dezv\luit un concept cu alimentare cu baterii pentru înc\rc\torul telescopic Scorpion. Potrivit Claas, sistemele de ac]ionare electrice cu baterii î[i vor avea locul la propulsarea utilajelor agricole cu puteri reduse în cadrul fermelor, în timp ce motoarele cu ardere intern\ pe baz\ de carburan]i lichizi sustenabili vor juca un rol principal la ma[inile agricole cu puteri mai mari.

“Desigur, cercet\rile noastre se concentreaz\ [i pe alte alternative, cum ar fi sistemele de propulsie pe baz\ de hidrogen”, a declarat dr. Martin von Hoyningen-Huene, director de tehno logie în comitetul executiv al Grupului Claas.

Arpad DOBRE

Expert Check, garan]ia unui sezon agricol profitabil

Buna func]ionare a tractoarelor, combinelor [i altor echipamente hot\r\[te profitabilitatea fermelor, iar IPSO Agricultur\ aplic\ an de an acest principiu prin Expert Check - verificarea în presezon a tuturor utilajelor agricole. Aceasta este una dintre cele mai mari campanii post-vânzare, ce ofer\ mentenan]\ de calitate, garan]ii, piese de schimb de origine [i reduceri mari la pre]urile acestora.

Claudiu St\ncioiu, tehnician service IPSO Agricultur\ (foto), ne-a ar\tat pa[ii care sunt obligatorii de parcurs pentru ca tractoarele, combinele [i alte echipamente s\-[i p\streze intacte toate func]ionalit\]ile [i s\ reia lucrul în campania urm\toare f\r\ nicio defec]iune.

“În primul rând, verificarea cea mai simpl\ este cea vizual\ a utilajului, la cele cu cabin\ avem în vedere suprafe]ele cu geamuri, care s\ fie intacte, altfel trebuie schimbate, vedem dac\ sunt zgârieturi sau lovituri pe utilaj în m\sur\ s\ afecteze buna func]ionare [i înlocuim piesele [i p\r]ile deteriorate.”

Cabina este verificat\ în am\nunt, primele fiind comenzile ac]ionate electric, care trebuie s\ func]ioneze irepro[abil, se controleaz\ toate cablajele [i contactorii, dac\ ace[tia sunt coroda]i se înlocuiesc, la fel [i cablajele deteriorate, pentru evitarea riscului de scurt-

pleteaz\ sau se înlocuie[te, dup\ caz. Se controleaz\ atent nivelul uleiului de motor [i se completeaz\ la nivelul optim. Se verific\ filtrul de aer [i cel de motorin\ [i se înlocuiesc dac\ nu mai sunt corespunz\toare, la fel [i curelele de transmisie. Dup\ toate acestea se porne[te motorul [i se tureaz\, nu trebuie s\ produc\ zgomot nespecific [i trebuie s\ mearg\ la parametrii stabili]i de fabricant.

circuit. O aten]ie deosebit\ se acord\ sistemului de înc\lzire [i celui de aer condi]ionat. Primul func]ioneaz\ pe baza antigelului de la motor, al doilea utilizeaz\ agentul frigorific [i, în ambele cazuri, trebuie verificat\ exact cantitatea [i presiunea din instala]ii, pentru p\strarea unei temperaturi optime în cabin\.

Evident, unul dintre cele mai importante componente ale tractorului, combinei sau sprayerelor autopropulsate este motorul, care necesit\ o aten]ie aparte.

“Noi verific\m motorul în mai multe etape, control\m radiatorul, sistemul de r\cire al motorului, condensatorul utilizat la climatizarea cabinei, sistemul intercooler. Toate acestea sunt cur\]ate temeinic pe exterior, cu pistolul cu aer comprimat.”

La motor sunt verificate toate conductele, furtunurile hidraulice, ca s\ nu aib\ rupturi, deterior\ri, pierderi de lichid sau presiune [i se le schimb\ pe cele cu astfel de probleme. Lichidul de r\cire se testeaz\ cu un refractometru, pentru a se vedea limita temperaturii de înghe], apoi se com-

O aten]ie foarte mare trebuie acordat\ sistemului hidraulic, care include tiran]ii din spate, diferen]ialul din spate, transmisia care are sistemul s\u hidraulic specific, sistemul de direc]ie ac]ionat hidraulic, frânele. Se verific\ atât nivelul [i calitatea uleiului hidraulic, cât [i starea furtunurilor.

Pe de alt\ parte, se controleaz\ starea fizic\ [i modul de func]ionare a acumulatorilor de azot. În cazul suspensiei active pe puntea fa]\ ace[tia preiau [ocurile de la cilindrii hidraulici de suspensie. Dac\ acumulatorii sunt fisura]i, pierd azotul, cilindrii hidraulici se deterioreaz\ [i sunt afectate o serie de componente - direc]ia, diverse bol]uri [i alte organe de pe puntea fa]\.

“În baza campaniei post-vânzare Expert Check efectuat\ la cererea clientului se întocme[te o list\ cu piese de schimb, pentru care oferi un discount de 22%. Garant\m calitatea lucr\rilor noastre”, a mai spus Claudiu St\ncioiu.

IPSO Agricultur\ efectueaz\ aceste verific\ri am\nun]ite prin IPSO Service 360, cu peste 130 de echipe mobile, în 11 ateliere specializate la nivelul întregii ]\ri [i ofer\ piese de schimb în 22 de puncte de vânzare.

Arpad DOBRE

Claudiu St\ncioiu

Fabric\ de utilaje agricole, la vânzare

Fabrica de utilaje agricole (prelucrarea solului, sem\n\tori) [i confec]ii metalice Sembraz din Sibiu este scoas\ a vânzare, pentru suma de 4,5 milioane de euro. În convocatorul AGA, stabilit pentru 23 decembrie 2024 pentru aprobarea vânz\rii, se arat\ c\ activele societ\]ii se compun dintr-un teren de 21.100 mp, în valoare de 4,42 milioane euro, [i cl\diri cu suprafa]a construit\ total\ de aproape 7.700 mp, în valoare de 80.000 euro, plus TVA.

Mecanica Ceahl\u>

Cifr\ de afaceri în sc\dere

Cifra de afaceri a companiei Mecanica Ceahl\u în trimestrul trei al acestui an a fost de 17.824.154 lei (în 2023 era de 22.745.481 lei), din care 1.856.772 lei la export (475.912 lei, în 2023) [i 15.967.382 lei la intern (22.269.569 lei, în 2023). Într-un raport înaintat BVB, societatea arat\ c\ principala cauz\ a sc\derii cifrei de afaceri a fost seceta extrem\. Fermierii au fost grav afecta]i [i nu au mai avut fonduri pentru achizi]ia de utilaje agricole [i tractoare.

Parteneriat

NIK-Eurofins pentru

analize de sol

NIK Group anun]\ un parteneriat cu Eurofins Agro Testing, care va prelua activit\]ile de recoltare probe sol, analiz\ de laborator [i testare agricol\ ale NIK în Bulgaria [i România. Eurofins Agro Testing are laboratoare agricole [i parteneri în întreaga lume, care efectueaz\ analize ale solului, culturilor, apei, compostului [i gunoiului de grajd. Prin combinarea rezultatelor acestora cu recomand\ri personalizate de Eurofins Agro Testing, fermierii pot ob]ine produc]ii mai mari [i de cali tate [i pot utiliza eficient nutrien]ii [i apa.

Anvelopele BKT, realiste [i în jocuri

BKT [i-a reînnoit parteneriatul cu Giants Software, iar o gam\ actualizat\ de anvelope este disponibil\ în jocul video Farming Simulator 25, unde pot fi vizualizate tractoare personalizate [i

cele mai performante anvelope BKT pentru utilaje agricole.

Anvelopele BKT sunt prezentate în joc atât ca op]iune de înlocuire, permi]ând juc\torilor s\ î[i personalizeze vehiculele, cât [i ca echipament standard pe numeroase tractoare de mare putere.

Prin Farming Simulator 25, BKT î[i propune s\ se pozi]ioneze ca un brand de vârf, capabil s\ dialogheze cu noile genera]ii, folosind un limbaj contemporan care aduce publicul tân\r mai aproape de sectorul agricol.

Arpad DOBRE

Tractoare New Holland pentru micii fermieri

Modelele de tractoare New Holland T4.75 [i T5.100 sunt eficiente, u[or de utilizat [i de între]inut, ideale pentru a îndeplini cu succes orice misiune în fermele de dimensiuni mici sau medii. În plus, sunt eligibile [i pentru a fi contractate prin “Rabla pentru tractoare”, cu sprijin de pân\ la 80% din pre] din partea statului.

T4.75 cu înc\rc\tor frontal [i cup\ de 1,7 m incluse are o putere nominal\ 75 CP, cuplu motor 341 Nm, priz\ de putere 540/540E. Dispune de 2 pompe hidraulice cu un debit total de 75 l/min, 2 seturi de cuple hidraulice, capacitate de ridicare de pân\ la 2.600 kg cu comand\ exterioar\ a ridic\torului, iar cabina este dotat\ cu sistem de aer condi]ionat [i înc\lzire.

T5.100 are un motor motor FPT cu 4 cilindri, de 3.600 cmc, cu putere nominal\ 101 CP, cuplu motor 450 Nm, cutie de viteze 12x12 viteze. Utilizeaz\ o pomp\ hidraulic\ cu debit total 100 l/min, are o capacitate de ridicare pe spate de 4.400 kg, cabin\ cu aer condi]ionat [i înc\lzire, scaun operator cu suspensie [i scaun pasager, greut\]i frontale 8x40 kg.

Arpad DOBRE

PAGINA DE HOBBY

Fazani... istorici

O legend\ local\ explic\ numele comunei vl\[cene Scrioa[tea prin comasarea sintagmei „scrie-oastea”. Se spune c\ aici, în vara anului 1595, c\peteniile lui Mihai Viteazul au trecut în zapise numele tuturor lupt\torilor din subordine, înainte de marea b\t\lie de la C\lug\reni, împotriva otomanilor condu[i de Sinan-Pa[a. Pe aceste meleaguri istorice, am poposit la început de decembrie neverosimil de însorit, cu gândul la fazanii ale c\ror urme le v\zusem [i în toamna trecut\, în umbletul nostru dup\ iepuri. Dac\ nu ei, m\car urma[ii lor trebuia s\ h\l\duiasc\ prin acea împ\r\]ie a stufului ce se întindea în c\u[ul larg [i mereu jilav, parc\ menit s\ dreneze mustul z\pezii [i darul ploilor zgârcite de peste an. Ici-colo, d\inuie [i pe secet\ aprig\ b\ltu]e [i petice de smârc, hr\nite, pesemne, [i de cât eva izvoare ori de pânza freatic\ ajuns\, în depresiune, la suprafa]\.

Adev\rul este c\ fazanilor, dependen]i de o surs\ stabil\ de ap\, acest mediu le convine de minune, mai ales dac\ socotim [i avantajul stuf\ri[ului, refugiu ideal la cea mai mic\ b\nuial\ de pericol, atât ziua, când se hr\nesc în culturile agricole din preajm\, cât [i noaptea, la odihn\. Îndeob[te, aceste p\s\ri dorm în subarboret, pe crengi, pentru a nu fi la îndemâna pr\d\torilor tere[tri. Aici îns\, crângul [i pu]inele perdele forestiere sunt departe, a[a c\ mul]i fazani înnopteaz\ pe sol, în stuf. Le-am v\zut c\r\rile, adev\rate tuneluri, ideale când e s\-[i salveze via]a prin fug\, dar [i dormitoarele, cotloane bine alese, în preajma unei rampe de decolare rapid\, în caz de for]\ major\. Ca dovad\ a utiliz\rii lor îndelungate stau micile mu[uroaie de l\s\turi, mai vechi [i mai noi.

În p\puri[ [i în stuf\ri[, tirul la fazani nu este deloc comod. Printre impedimente se num\r\ zgomotul produs de înaintarea vân\torilor, oameni [i câini, prin jungla de tulpini uscate, apoi spa]iul limitat de tragere, în crâmpeiul de cer de deasupra, [i necunoscutul în care pic\ pas\rea doborât\, cel mai adesea, cu a[a-numita lovitur\ regal\, la zenit, când zborul se pierde c\tre spatele tr\g\torului. Atunci, e treaba câinelui s\ se ocupe de recuperarea fazanului, înve[mântat astfel încât s\ se fac\ nev\zut, chiar [i de la mic\ distan]\, în mediul s\u de via]\, una cu ierb\ria din jur.

La Scrioa[tea, dup\ ce am piept\nat f\r\ succes ni[te vii p\r\site din care au s\rit un iepure [i un sitar r\t\cit, neinteresan]i pentru noi în ziua aceea, ne-am repliat rapid pentru a nu da r\gaz fazanilor s\ ias\ din cetatea lor de stuf [i s\-[i înceap\ vagabondajul specific prin coceni[tile [i pârloagele din vecin\tate. Ne aflam înc\ în ma[in\ când am z\rit mai multe grupuri de fazani ce î[i p\r\seau în mare grab\ locurile de sorit matinal, pe brazde negre, de curând întoarse, pentru a se refugia în stuf\ri[. Când am coborât, nu mai era nici unul.

Singura variant\ era s\ periem, pe cât se poate, prima parcel\ de desi[, trei dintre noi împreun\ cu câinii personali, iar doi, gr\bindu-se pe flancuri, s\ stea la a]inere pe partea opus\, pe digul transversal ce frac]ioneaz\ cam la o treime insula de stuf.

Cu toat\ râvna noastr\, dup\ o jum\tate de or\ nu s-a auzit nici m\car un foc. Efortul ne înc\lzise peste m\sur\. Presupun c\, pe când noi ne l uptam s\ ie[im din capcanele vegeta]iei t\ioase, p\s\rile se strecurau în urm\, pe culoare numai de ele

[tiute. Nici câinii no[tri nu se descurcau mai bine, Bella, brac versat, chiar jeluindu-se la un moment dat, pentru c\ se în]epase într-un [tep ascu]it. Când mai aveam doar vreo dou\zeci de metri pân\ la liman, a pornit canonada: pedestra[ii, împin[i din urm\ spre loc deschis, au prins, in corpore, aripi. Cople[i]i de mul]imea ]intelor, cele dou\ standuri nu f\ceau fa]\ situa]iei, în vreme ce noi înc\ ne zb\team ca pe[tii în vâr[\, absen]i de la spectacol. Slei]i de puteri, am ie[it la liman, post festum. Doi dintre câini tocmai se întorceau din urm\toarea întindere de stuf, cea mai întins\, cu câte un coco[ în f\lci. Noroc cu Bella care, [chiop\tând, a r\mas în urm\ [i a stârnit f\r\ s\ vrea un tenebros ce încerca s\ se fofileze în spatele liniei. Plin de n\duf, i-am oprit zborul precipitat, cu singurul meu foc al zilei.

De comun acord, cu câte un fazan pentru fiecare, am încheiat vân\toarea, l\sând altora pl\cerea de a se canoni prin stuf\ri[urile Scrioa[tei.

O istorie a mini[trilor Agriculturii

To]i oamenii lui Dej

:n buza vacan]ei de iarn\, a venit vremea unui nou episod din istoria prescurtat\ a mini[trilor agriculturii noastre. De data aceasta, acoperim perioada din 1946, pân\ la moartea lui Dej (bag\ spaima ;n burgheji). :n politic\ par figuri noi, dar [i capcane noi. Devia]ionismul, abaterile spre dreapta, sau simpla c\dere ;n dizgra]ie se pedepseau capital.

Pe 1 decembrie 1946, avem un nou guvern Petru Groza. Men]inerea lui Gheorghe T\t\r\scu ca vicepre[edinte al Consiliului de Mini[tri [i ministru de Externe este o fent\ a Moscovei, ca s\ arate alia]ilor c\ respect\ pluripartitismul. Altfel, guvernul este blindat cu comuni[ti de calibru greu> Lucre]iu P\tr\[canu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Emil Bodn\ra[, Ion Gheorghe Maurer etc.

La ministerul Agriculturii [i Domeniilor este Traian S\vulescu.

Traian S\vulescu (n. 2 februarie 1889, Râmnicu S\rat - d. 29 martie 1963, Bucure[ti) a fost biolog [i botanist, fondator al {colii Române[ti de Fitopatologie. :n 1916 [i-a sus]inut doctoratul la Institutul Botanic din Bucure[ti (magna cum laude).

În 1929 a înfiin]at un laborator pentru studiul substan]elor insectofungicide, transformat ulterior în Serviciul de Protec]ia Plantelor. :n lips\ de cadre valoroase, comuni[tii îl selecteaz\ pentru func]ii de conducere.

:n noiembrie 1946, a fost numit ministru al Agriculturii. Era [i vicepre[edinte al Consiliului de Mini[tri. Odat\ intrat printre nomenclaturi[ti, acolo r\mâne, dac\ nu gre[e[te grav fa]\ de partid. :n 1970, ie[ind din cabinetul lui Ceau[escu, care i-a comunicat c\ Institutul de Biologie va trece

în subordinea Ministerului Agriculturii, a suferit o criz\ cardiac\ pe culoarele CC.La spital, a încetat din via]\.

Pe 5 noiembrie 1947, T\t\r\scu este pus în situa]ia s\ demisioneze. :n locul lui vine Ana Pauker.

Odat\ cu T\t\r\scu demisioneaz\ [i ministrul de Finan]e, Alexandru Alexandrini, înlocuit cu Vasile Luca.

Vasile Luca (n\scut László Luka ;n. 8 iunie 1898, Catalina, Covasna – d. 23 iulie 1963, Aiud) de origine secui, militant în ilegalitate, a copil\rit într-un orfelinat la Sibiu, a fost muncitor la CFR, a încercat s\ treac\ ilegal grani]a în URSS, [i a fost arestat. Dup\ ocuparea Bucovinei de Nord, în 1940, de c\tre URSS, a primit cet\]enie sovietic\. A devenit deputat în Sovietul Suprem (1941-1944) [i viceprimar la Cern\u]i, maior în Armata Ro[ie.

Dup\ 1944 a fost secretar al CC al PCR, vicepre[edinte al Consiliului de Mini[tri [i ministru al Finan]elor (19471952). În mai 1952, la plenara CC al PMR a fost acuzat de devia]ionism „de dreapta” [i exclus din partid. În august a fost arestat, [i condamnat la moarte. Pedeapsa i-a fost comutat\ în deten]ie pe via]\. A murit în închisoarea Aiud.

La 30 decembrie 1947, Regele Mihai a fost obligat s\ abdice. S-a proclamat Republica Popular\ Român\. Pe-

George OSTROVEANU

tru Groza formeaz\ un nou guvern, de data aceasta numai din comuni[ti (;n afar\ de el, deoarece Petru Groza n-a fost niciodat\ oficial înscris ;n partid). Traian S\vulescu este reconfirmat ministrul Agriculturii, iar Constantin Agiu, subsecretar de Stat. Fostul ministru Romulus Z\roni era acum ministrul Coopera]iei.

Pe 13 aprilie 1948, Marea Adunare Na]ional\ (fostul Parlament) adopt\ onou\ Constitu]ie. Dou\ zile mai târziu, Petru Groza anun]\ lista noului guvern. Gheorghiu-Dej este prim-vicepre[edinte al Consiliului de Mini[tri. La Agricultur\ avem un alt ilegalist, Vasile Vaida

Vasile Vaida (n. 23 noiembrie 1909 -d. 1987) a devenit membru al Partidului Comunist ;n anul 1935. Era firesc ca, dup\ ocuparea ]\rii de c\tre Armata Ro[ie, s\ primeasc\ func]ii impor tante în stat. Era deja membru în comisia agrar\ a Partidului, care veghea la colectivizarea agriculturii. Membru în CC al PCR.

Pe 16 aprilie 1949, Ana Pauker îi ia locul lui Traian S\vulescu de vicepre[edinte al Guvernului. :n iulie 1952, Gheorghiu-Dej se simte destul de sigur pe sine [i devine el însu[i prim-ministru. Pentru asta, ;l împinge pe Petru Groza la conducera Marii Adun\ri Na]ionale.

Dej ;nfiin]eaz\ un Minister al Gospod\riilor Agricole de Stat, cu Ion Vidra[cu ministru. La Ministerul Agriculturii (f\r\ Domenii de acum ;ncolo) îl aduce, în locul lui Vasile Vaida, pe Constantin Prisnea

Tot Dej o elibereaz\ din func]ie pe Ana Pauker, îi aduce pe Gheorghe Apostol, Iosif Chi[inevschi, Chivu Stoica [i Gheorghe Vidra[cu. Creeaz\ un guvern stufos, cu ministere m\runte (Con stantin Popescu la Ministerul Gospod\riilor Silvice, Pascu {tef\nescu la Ministerul Industriei C\rnii, Pe[telui [i Laptelui, Dumitru Diaconescu ministrul Industriei Alimentare, Mihai Suder, ministrul Industriei Lemnului, Hârtiei [i Celulozei, Al. Sencovici, ministrul Industriei U[oare etc.). La Agricultur\ îl p\streaz\ pe Constantin Prisnea.

Constantin Prisnea(n. 2 februarie 1914, Boto[ani – d. 22 aprilie 1968, Bucure[ti) a fost absolvent al Facult\]ii de {tiin]e din Ia[i. Prin jocul întâmpl\rii devine activist de partid la Suceava. Era vremea când PMR c\uta s\-[i “l\rgeasc\ baza de mase”, mai ales cu intelectuali tineri, credincio[i partidului.

Se poveste[te c\, dup\ ni[te fur tuni violente, erau mul]i arbori c\zu]i, atât în Suceava, cât [i peste mun]i. Unul dintre muncitorii forestieri i-a explicat lui Prisnea c\, pentru a nu putrezi repede, copacii c\zu]i trebuie cur\]a]i de coaj\. Ceea ce el a f\cut. :n alte raione apropiate, c\z\turile nu au fost cur\]ate [i lemnul s-a copromis. Aflând despre asta, Gheorghiu-Dej l-a numit pe Prisnea ministrul Silviculturii [i Lemnului (noiembrie 1949) ;n locul lui Ion Vin]e.

Dej î[i preg\tea o lung\ domnie totalitar\. Prima mutare, face un mare minister al Agriculturii [i Silviculturii [i ;i elibereaz\ din func]ii pe Prisnea, Vidra[cu [i C. Popescu [i îl nume[te acolo pe Gheorghe Apostol

Gheorghe Apostol (n. 16 mai 1913, Tudor Vladimirescu, jud. Gala]i,

O istorie a mini[trilor

–d. 21 august 2010, Bucure[ti) a devenit membru al Partidului Comunist ;nc\ din 1934.

:n 1941 este închis în lag\rul de la Târgu Jiu. :n anii ‘50 f\cea deja parte din oligarhia stalinist\ dogmatic\. A f\cut parte din guvernele Groza, Dej, Maurer.

A fost membru al Biroului Politic (1948-1969). A fost pre[edinte al Uniunii Generale a Sindicatelor. La moar tea lui Gheorghiu-Dej avea preten]ia s\ vin\ la conducerea Partidului. A fost trimis ;n schimb director general al Rezervelor de Stat (1969-1975). Din aceast\ ultim\ func]ie este destituit pentru „abatere de la moral\”.

Ceau[escu l-a ]inut ambasador cât mai departe, prin ]\rile sud-americane (Argentina, Uruguay [i Brazilia, 19771988). Devenit un inadaptat politic, a semnat “scrisorea celor [ase”.

:n ianuarie 1956, Gheorghiu-Dej fragmenteaz\ din nou Ministerul în Agricultur\, Silvicultur\ [i Gospod\riile Agricole de Stat. La Agricultur\ este numit Gheorghe Hossu.

Fost tractorist, Gheorghe Hossu s-a înscris în Partidul Comunist în1945. A devenit membru al CC al PMR, primsecretar al comitetului PMR al jude]ului Tulcea, director general al Canalului Dun\re - Marea Neagr\.

La Gospod\riile Agricole de Stat a devenit ministru Bucur {chiopu.

Bucur {chiopu (n. 1911, Ungra, comitatul Târnava Mare – d. 1991, Bucure[ti) s-a înscris în 1945 în Partidul Comunist [i a f\cut carier\ politic\. A avut un rol important în crearea

Gospod\riilor Agricole Colective [i a Gospod\riilor Agricole de Stat. Lui i sa atribuit vina sacrific\rii cailor în perioada 1950-1960. Ar fi spus c\ “vom avea tractoare, ce ne mai trebuie cai?”.

Dup\ 1989 a revenit în politic\, devenind anticomunist în partidul lui Ion Iliescu.

La 26 mai 1956, Hossu devine vicepre[edinte al Consiliului de Mini[tri, iar în locul lui, la Agricultur\ vine Marin Stancu.

N-am g\sit alte informa]ii despre acest personaj decât c\, în februarie 1960 particip\ într-o delega]ie, la o Conferin]\ CAER la Var[ovia.

:n guvernul Chivu Stoica (20 martie 1957 - 20 martie 1961) avem un Minister al Agriculturii [i Silviculturii. Tot cu un activist de partid în frunte, Ion Cosma

:nscris în PCR în 1945, Cosma a devenit repede membru al CC al PMR. A fost ministru [i apoi pre[edinte al Sfatului Popular (adic\ primar al Capitalei). A reamenajat Pia]a Unirii, Gara de Nord, a amplasat statuia lui Mihai Eminescu în Parcul Ci[migiu.

:n martie 1961, Chivu Stoica pleac\ din fruntea Guvernului [i în locul s\u este numit Ion Gheorghe Maurer. Ion Cosma mai st\ o lun\ la Agricultur\, când e înlocuit de Dumitru Diaconescu Nu rezist\ în func]ie decât o lun\, pân\ în 31 mai, când ministerul se desfiin]eaz\ [i apare Consiliul Superior al Agriculturii. Titularul portofoliului este Mihai Dalea

Mihai Dalea (n. 21 ianuarie 1917, Târnova, Cara[-Severin – d. 1 iulie 1980, Bucure[ti) a fost unul dintre liderii comuni[ti.

Secretar al CC al PMR, pre[edinte al Consiliului Superior al Agriculturii (1962-1965), ambasador în URSS (1952-1954 [i 1956-1960), pre[edinte al Comitetului de Stat pen-tru Colectarea Produselor Agricole (cu rang de ministru), pre[edinte al Uniunii Generale a Sindicatelor etc.

La moartea lui Gheorghiu-Dej (19 martie 1965) este ales un nou primsecretar al partidului, Nicolae Ceau[escu. Se schimb\ Constitu]ia, România devine din Popular\, Socialist\.

Terra Pitoresca, pentru pasiona]ii de turism ;n ferm\

Marius Ogrezeanu, antreprenor experimentat în recrutare pentru agricultur\ [i industria alimentar\, î[i propune s\ fac\ un fel de Booking al fermelor din România, un serviciu online de c\utat ferme turistice ;n toat\ ]ara.

“Am vizitat ferme din Fran]a, Germania, Elve]ia, Olanda [i Italia [i chiar m-am cazat în ele. Atât de mare a fost impactul asupra mea, încât am zis c\ este ceva ce trebuie s\ se întâmple [i la noi”, declara Marius Ogrezeanu. Pentru asta, a f\cut acum doi ani un site, Terra Pitoresca.

În acest moment, pe site sunt listate 30 de ferme. :nscrierea pe platform\ este gratuit\, spune proprietarul ei, îns\ pe viitor fiecare ferm\ va avea un anun] permanent gratuit pentru a-[i lista unitatea [i, dac\ volumul de anun]uri cre[te, va exista un cost per anun], dar acesta nu va dep\[i 10% din venitul generat.

Recent, ;ntr-un interviu acordat Ziarului Financiar, Ogrezeanu anun]a

{i australienii ajung

s\ cread\ ;n

“alimenta]ia ra]ional\”

O echip\ de cercet\tori din Australia a identificat, într-un nou studiu, o asociere direct\ între alimentele recomandate de “Australian Dietary Guidelines”, al guvernului federal [i reducerea nivelului de durere corporal\, în special în rândul femeilor. Noul studiu a constatat c\ un consum mai mare de alimente de baz\ precum legume, fructe, cereale, carne slab\, lactate [i alternativele la acestea reduce durerea cronic\, indiferent de greutatea corporal\. Propriet\]ile antiinflamatoare [i antioxidante ale grupurilor de alimente de baz\ ar fi cele care reduc durerea.

c\ pl\nuie[te s\ ating\ 500 de ferme turistice în urm\torul an.

Ultima unitate de produc]ie care a fost listat\ pe platform\ este fabrica de lactate [i brânzeturi maturate Tu!, de]inut\ de compania româneasc\ Fraher.

“Ne-au spus c\ au avut deja 250 de copii în vizit\ anul acesta [i au f\cut degustare cu ei”, poveste[te Ogrezean.

“Vrem s\ le oferim oamenilor [ansa s\ descopere via]a simpl\, dar complex\, de la sat. S\ vad\ cum se fac brânzeturile, cum se culeg fructele. Practic, s\ aib\ parte de o experi-

CAREUL AGRICOL

de Dinu-Ioan Nicula

en]\. Ne dorim s\ oferim aceast\ experien]\ or\[enilor, pentru c\ cei din mediul rural deja se bucur\ de ea.”

Pentru Ogrezean, pentru a diversifica c=t mai mult sursele de venit, un fermier poate s\ investeasc\ [i ;ntr-o vil\ de cazare, al\turi poate face o unitate de procesare, poate ]ine ;i un magazin cu produse locale, ceea ce ar prinde mai ales la or\[enii care ;[i petrec ziua de munc\ ;n cutii de o]el [i sticl\.

ORIZONTAL: MOTAN - CUPA< RAUTATEEV< ER - USURARE< JET - URCIOR< ECOURI - UNT< ACRISOR - I< ETICTREAZ< N - LAPIDARA< ODATA - ILAR< TARAGANARE. Solu¡ia careului din Nr. 45-46

ORIZONTAL: 1) Greut\]ile transhuman]ei–Disc... de ghea]\< 2) Aflat\ în contradic]ie< 3) Refren hibernal – Vârfuri de atac în aren\< 4) R\zle] în centru! – Trec\tor prin pasaj< 5) A luat vitez\ – Lipsite de îndoial\< 6) F\cut s\ respire – Prinde miros< 7) Dus de mân\ la biseric\ – Ritm impus la curse< 8) Ocupat\ cu leii< 9) Mul]i nu prind Cr\ciunul – Ie[irea din spital! 10) F\cute s\ explodeze.

VERTICAL: 1) Restul la pe[te – Au adus ofrand\ lui Iisus< 2) Opera]iuni f\cute cu mobilul – Scrise în carnet! 3) Barba ursului –Prea divers colorat< 4) Limite de alfabet –Fructul torturilor< 5) Nu mai au c\ldur\ –Ca un lup la fire< 6) Câinele din bra]e –Dispare prin transpira]ie< 7) O por]ie bestial\ – Conform cu originalul< 8) Omul de al\turi< 9) Aici se fac copii< 10) Variet\]i de blan\.

Arin DORNEANU