Profitul Agricol nr. 43, din 2024

nr. 43 din 13 noiembrie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Profitul Agricol

Revista

este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 43/2024 Redactor - ¿ef

Ziua ;n care americanii au trecut pe ro[u America a ales, Donald Trump va deveni cel de-al 47-lea pre[edinte.

Bursele americane au urcat, cele europene au cobor=t steagul ;n bern\. Iar politicienii s-au ;ntrecut care mai de care s\-l felicite, ;ncerc=nd s\ fac\ uitate momentele c=nd ;l ridiculizau.

Trump, care a promis m\suri serioase de deportare a emigran]ilor ilegali, care a promis o taxare masiv\ a importurilor de orice pentru sprijinirea produc]iei interne [i, mai ales, s-a pozi]ionat de partea industriei petroliere, a fost preferatul, de departe al Americii rurale. :n cifre seci, statisticienii spun c\ anul acesta a fost ales cu 10 milioane de voturi mai multe dec=t ;n 2016, la primul mandat. Aproape 75 de milioane de voturi. Sigur, la americani votul este mai complex, e [i cu electori, nu doar popula]ie, dar [i la electori Trump conduce cu 312 la 226. Analiz=nd cifrele, The New York Times vorbea despre mareea ro[ie (ro[ul este culoarea Republicanilor lui Trump, albastrul fiind culoarea Democra]ilor lui Harris).

Trump a reu[it anul acesta s\ conving\ [i regiuni unde un candidat republican nu mai c=[tigase de zeci de ani. De pild\ ;n Starr, Texas, unde ultimul republican a c=[tigat alegerile ;n 1892. A c=[tigat inclusiv ;n r=ndul aleg\torilor de culoare, dar mai ales a c=[tigat ;n r=ndul tinerilor.

Probabil, spune profesorul Cr=nganu, care pred\ la Universitatea din New York, va urma o realiniere major\ ;n toat\ politica american\.

Pentru americanul de r=nd, op]iunea pentru Trump a fost una pentru restaurarea valorilor, inclusiv a credin]ei. :n ultimii ani prea mul]i s-au sim]it marginaliza]i de avansul politicilor ecologiste, de ciud\]eniile politicii woke.

:ntre timp, zilele acestea China cump\r\ c=t mai mult\ soia de la fermierii americani, c\ci e mai ieftin\ acum dec=t va fi anul viitor, dup\ impunerea taxelor vamale de ambele p\r]i. Poate nu ar fi fost r\u ca [i noi, ;n Europa, s\ fi avut un Trump la Bruxelles.

Profitul Agricol 43/2024

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU 3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Autostrada apei. Din 2025 ;ncep lucr\rile Wojciechowski ar vrea la Siret - B\r\gan 7 un buget mai mare pentru PAC 7 miliarde de euro ;ntr-un an

7

A pornit [i Rabla

MADR> 135 de mii de fermieri primesc Fran]a se opune tratatului desp\gubiri de secet\ 8 cu Mercosur Conferin]a Clubului Fermierilor

8

Pre]uri [i pie]e

Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii La nivel mondial se anun]\ o produc]ie mai mare de grâu

Cosmin Micu a ob]inut o recolt\ de 9 tone de grâu la hectar 14

16

Egiptul a cump\rat 120.000 de tone de grâu din România 18

Culturi vegetale

Ioan Enoiu> arsurile solare scad drastic produc]iile Jean Ionescu> se irig\ doar 100.000 ha

18 elevi de liceu fac practic\ în fermele Frizon Seceta ;n analiza unei societ\]i de asigurare

Studiu Bayer> c=[tig\ teren lucr\rile conservative ale solului C=nd nu sunt speran]e bune ;n Bihor?

2024, cel mai dificil an pentru Sta]iunea de la Lovrin

Orez contra solda]i

19

19

Alge pentru culturi mai puternice

21

10

Fermierii americani se preg\tesc pentru r\zboaie comerciale

Condi]ionalitatea social\, ce este [i de ce prive[te agricultura

12

13

10 12

26 28

Boala limbii albastre ;n Italia

36

Ma[ini & utilaje

Anamaria Damian> “NHR Agropartners Valeriu Tab\r\> Anul agricol 2024/2025 37 va fi mai greu ca 2023/2024 29 are utilaje pentru to]i fermierii” Noi utilaje New Holland la EIMA 38 Bayer scade produc]ia de s\m=n]\ de porumb 29 Claas a lansat noile tractoare Nexos 39 Uneori, fermierii au dreptate când reclam\ calitatea semin]elor

30

Cre[terea animalelor

Bani europeni pentru reproduc]ie

32

:n 4 ani vom fi cei mai mari exportatori din sud-estul Europei 32

Valentin {oneriu> Speran]a micului produc\tor 20 st\ ;n online 20

9

Lobby marocan pentru reluarea exportului de ovine

33

34

DN Agrar a terminat fabrica de compost 22 din Apold 34 ANSVSA, preocupat\ 24 de Gospod\ria }\r\neasc\

36

Câ[tig\torii Tractorului Anului 2025, 40 la EIMA Bologna Posibilit\]i de reducere a consumului de motorin\ Echipamente Kuhn pentru sporul recoltelor

42

43

Istoria agriculturii

De la {ise[ti la Z\roni

44

Hobby

Fermierii britanici contest\ planurile guvernului laburist

Ziua mondial\ a mur\turilor s-a ]inut la Timi[oara

46

46

S|PT|MÂNII EVENIMENTELE

Autostrada apei Din 2025 ;ncep lucr\rile la Siret - B\r\gan

România este în discu]ii cu Banca Mondial\ [i cu Banca European\ de Investi]ii pentru o alocare suplimentar\ de 1,5 miliarde de euro pentru reabilitarea sistemului de iriga]ii, a declarat ministrul Florin Barbu.

“Nimeni nu d\dea crezare c\ România poate aproba un program de 1,5 miliarde de euro de reabilitare a celor 2,7 milioane de hectare care, pân\ în 2027, dac\ voi r\mâne ministru al Agriculturii, v\ garantez c\ vor fi reabilitate. În momentul de fa]\ suntem la 1,6 milioane de hectare reabilitate”, a afirmat Barbu, la conferin]a

Clubului Fermierilor Români.

Ministrul a precizat c\ a sus]inut la Comisia European\ c\ apa gratuit\ pe infrastructura principal\ de iriga]ii nu constituie ajutor de stat. “În România, sistemul de iriga]ii 85% - iese pe Dun\re. Milioane de metri cubi pe Dun\re se s\r\tureaz\.

Se duc în mare [i se s\r\tureaz\. Asta este datoria noastr\, s\ reabilit\m sistemul de iriga]ii [i s\ ducem apa pe câmp la plant\, nu s\ se duc\ în mare [i s\ se s\r\tureze”, a sus]inut ministrul.

Din 2025 se vor deschide inclusiv lucr\rile la canalul Siret B\r\gan, a mai promis ministrul. :n prima faz\, vor fi 320.000 ha irigate în sistem gravita]ional.

7 miliarde de euro ;ntr-un an Ministrul Florin Barbu a calculat c\, anul acesta, sectorul agricol a beneficiat de peste 7 miliarde de euro pentru diverse investi]ii [i proiecte.

“Anul acesta, Ministerul Agriculturii, dac\ vorbim de investi]ii, dac\ vorbim de fonduri europene, dac\ vorbim de granturi date de la bugetul de stat, am avut peste 7 miliarde de euro. Acord\m peste 2 miliarde de lei, adic\ 400 de milioane de euro, 1.000 lei pe fiecare hectar, la culturile afectate de secet\. Am urgentat [i pla-

Profitul Agricol 43/2024

ta subven]iilor. În momentul de fa]\ avem autoriza]i 600.000 de fermieri, iar sprijinul dat este de aproape 3 miliarde de lei. Am achitat [i acciza la motorin\. Sunt foarte multe programe [i proiecte pe care noi le avem, dar, a[a cum spuneam, integrarea nu se poate face decât în vegetal, zootehnie [i procesare”, a ar\tat el.

pagin\ de Andrei OSTROVEANU

Din 12 noiembrie ;ncep pl\]ile pentru desp\gubirile de secet\

:ntr-o ;nt=lnire cu fermierii, ministrul Florin Barbu a reluat promisiunea c\ s\pt\m=na aceasta, mai exact pe 12 noiembrie, ;ncep pl\]ile celor 1.000 de lei/ha, desp\gubiri pentru culturile afectate de secet\.

Viitorul comisar pentru Agricultur\, audiat ;n Parlament

Parlamentul European a organizat, s\pt\m=na trecut\, audierile a 20 de comisari desemna]i. La Agricultur\, luxemburghezul Christophe Hansen a vorbit despre venituri decente, agricultura ca domeniu strategic, prima linie ;n fa]a schimb\rilor climatice. :n plus, a promis ca ;n primele 100 de zile de mandat s\ elaboreze o strategie pentru cele 9 milioane de ferme din Uniune.

{i liberalii bag\ b\]ul prin gard

Eurodeputatul Daniel Buda, vicepre[edinte al Comisiei de Agricultur\, l-a provocat pe viitorul comisar s\ vorbeasc\ despre pl\]ile directe at=t de inegale ;ntre fermierii din vest [i cei din est.

“Aceast\ chestiune va fi ;n centrul discu]iilor despre viitorul cadru financiar multianual”, a parat comisarul desemnat, luxemburghezul Christophe Hansen.

Barbu nu mai face referendum

D=ndu-[i seama c\ nu are p=rghii s\ ;i ;ntrebe pe to]i cei 700.000 de fermieri ;nscri[i la APIA, ministrul Barbu s-a r\zg=ndit. Nu va mai face referendum pe tema bugetului PAC, va face o consultare public\ cu organiza]iile profesionale.

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cronica evenimentelor anun]ate

12 - 15 noiembrie

La Hanovra, în Germania, se va ]ine EuroTier.

14 noiembrie

Forumul APPR, în parteneriat cu Linde Gaz Romania, va organiza o serie de mese rotunde dedicate utiliz\rii amoniacului anhidru verde în agricultur\. Primul eveniment se va ]ine în Vrancea.

27 noiembrie

La Ia[i va avea loc a doua Conferin]\ tehnic\ de toamn\ a Forumului APPR.

26 - 28 noiembrie

Ora[ul Bordeaux (Fran]a) va g\zdui Vinitech-Sifel 2024, evenimentul inova]iilor în vinifica]ie.

MADR> 135 de mii de fermieri primesc desp\gubiri de secet\ La solicitarea revistei Profitul Agricol, Ministerul Agriculturii comunic\ centralizarea urm\toarelor date despre desp\gubirile de secet\ acordate în baza OUG 120/2024> - Num\rul beneficiarilor> peste 135 mii fermieri< - Totalul suprafe]elor calamitate de secet\ la nivel na]ional> 2,035 milioane ha de culturi anuale, perene, planta]ii pomicole, vii< - Suprafe]ele pentru care se acord\ desp\gubiri de secet\> circa 2 milioane de ha, conform datelor înscrise în procesele - verbale de constatare [i evaluare a pagubelor< - Jude]ele cu cele mai mari supra-

fe]e afectate de seceta pedologic\> Gala]i, Buz\u, Dolj, Olt, Teleorman, Boto[ani, Vaslui, Vrancea, Br\ila, C\l\ra[i.

Conferin]a Clubului Fermierilor Conferin]a Clubului Fermierilor Români (CFRO), desf\[urat\ recent la Bucure[ti, a dezb\tut problemele cu care se confrunt\ domeniul, cu provoc\rile la care trebuie s\ fac\ fa]\ fermierii europeni> schimb\rile climatice, pia]a cerealelor, finan]\rile a[teptate de la UE.

Printre invita]i s-au aflat Janusz Wojciechowski, comisar european pentru Agricultur\, [i Fred Van Ex, director general INARI Agriculture (SUA-Belgia).

8

Clubul Fermierilor Români a propus abordarea agriculturii ca domeniu strategic, printr-un document concis cu direc]ii clare, cu “teme de cas\” pentru guvernan]i, indiferent de partidele aflate vremelnic la putere.

Se are în vedere recunoa[terea rolului esen]ial al fermierilor în asigurarea produc]iei alimentare, urm\rirea permanent\ a cre[terii auto-suficien]ei [i a reducerii deficitului balan]ei comerciale cu produse agroalimentare, pentru a se ajunge la un excedent alimentar în 10 ani.

Clubul Fermierilor Români mai cere sprijinirea de c\tre stat a unor mecanisme de anticipare [i atenuare a impactului fenomenelor naturale, volatilitatea pie]ei [i pre]urilor.

Robert VERESS

Este necesar\ cre[terea competitivit\]ii agriculturii române[ti în materie de costuri, calitate [i utilizare a noilor tehnologii, sprijinirea fermierilor români pe plan interna]ional prin accesul la informa]ie de relevan]\ global\ [i stimularea promov\rii produselor române[ti cu valoare ad\ugat\.

Se are în vedere instituirea unui cadru permanent interministerial pentru coordonarea obiectivelor [i ac]iunilor stabilite prin politica agricol\ integrat\, elaborarea de strategii sub-sectoriale, promovarea adopt\rii treptate a principiilor economiei circulare aplicabile agriculturii durabile.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 43/2024

Wojciechowski ar vrea un buget mai mare pentru PAC

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Janusz Wojciechowski, comisar european pentru Agricultur\ (foto), [i-a exprimat îngrijorarea în fa]a participan]ilor la conferin]a Clubului Fermierilor Români fa]\ de viitorul buget pentru agricultur\.

“Acesta ar trebui s\ fie absolut separat de alte bugete ale UE, pentru ca fermierii s\ aib\ siguran]a c\ vor primi fondurile necesare.

Este, dac\ vre]i, o în]elegere între UE [i fermieri> ace[tia îndeplinesc cerin]ele stabilite [i primesc finan]\rile. Dar includerea tuturor finan]\rilor într-un singur buget este periculos pentru fermieri”, spunea Wojciechowski.

A doua mare problem\ o reprezint\ m\rimea bugetului pentru agricultur\. Comisarul a atras aten]ia c\ unul în acela[i cuantum ca [i pân\ acum va fi, de fapt, mult mai mic, din cauza infla]iei.

“Sunt necesare presiuni (inclusiv din partea formelor asociative ale fermierilor - n.r.) pentru un buget mai mare.

Convergen]a extern\ nu poate fi reali-

Profitul Agricol 43/2024

zat\ f\r\ un buget mai mare, dar unul asem\n\tor cu cel actual face imposibil\ realizarea acestei convergen]e”. În prezent, sunt diferen]e foarte mari între cuantumul pl\]ilor directe c\tre fermierii din vest fa]\ de cei din est [i va afecta în continuare negativ fermierii din România, dac\ bugetul pentru agricultur\ nu se va m\ri.

Janusz Wojciechowski spune c\ mul]i oameni, unii deciden]i, nu în]eleg cât de important\ este agricultura, siguran]a alimentar\.

“La construc]ia unor autostr\zi se cer avize de mediu, cu impactul asupra speciilor de animale. Dar nic\ieri nu se au în vedere avize pentru impactul pe care aceste investi]ii îl au asupra agriculturii, a fermierilor. Trebuie s\ schimb\m acest mod de gândire. În multe cazuri, ace[tia sunt privi]i ca inamici ai mediului [i bun\st\rii animalelor, dar asta nu este deloc adev\rat.”

Comisarul a mai ar\tat c\, în Europa exist\ un surplus de aproximativ 20% de cereale, carne, lactate, fructe [i legume, dar se constat\ un deficit la oleaginoase [i culturi proteice, trebuie crescut\ produc]ia, dar acesta nu este un risc imediat pentru securitatea ali-

Janusz Wojciechowski

mentar\.

“Marele risc este împu]inarea fermierilor. Vârsta media a acestora în UE este de 57 ani, sunt state unde majoritatea fermierilor a ajuns la vârsta pension\rii, 65 de ani. {i nu exist\ perspective optimiste pentru cine vrea s\ devin\ fermier. Trebuie adoptate politici pentru îmbun\t\]irea vie]ii în zonele rurale”, a mai spus Janusz Wojciechowski.

V\ reamintim, polonezul Janusz Wojciechowski este la finalul mandatului, comisarul pentru Agricultur\ desemnat de Ursula von der Leyen este luxemburghezul Christophe Hansen.

Arpad DOBRE

9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Fran]a ridic\ gradul alertei de grip\ aviar\ Guvernul francez a ridicat printr-un decret nivelul de alert\ de grip\ aviar\ de la “mediu” la “ridicat”, o decizie care impune adoptarea unor m\suri sporite de biosecuritate în apropierea fermelor de p\s\ri. Cre[terea nivelului de alert\ se petrece mai devreme fa]\ de anul trecut, atunci când a avut loc în luna decembrie. Fran]a a descoperit opt focare de grip\ aviar\ de la sfâr[itul verii, iar guvernul a început luna trecut\ o nou\ campanie de vaccinare a ra]elor din ferme, dup\ succesul unei campanii similare de anul trecut.

Fuziunea BungeViterra s-ar putea amâna pentru 2025 Gigantul Bunge a anun]at c\ fuziunea cu Viterra, o tranzac]ie în valoare de 8 miliarde de dolari, s-ar putea amâna pentru anul 2025.

Fuziunea a ob]inut acordul preliminar al autorit\]ilor din Uniunea European\, dar s-a lovit de obstacole în alte ]\ri, în special în Canada [i China. Tranzac]ia va crea o companie cu active totale de 25 de miliarde de dolari, care ar putea rivaliza cu Cargill [i Archer-DanielsMidland Co. (ADM).

Algeria alege grâul din Marea Neagr\ Algeria a achizi]ionat 600.000 de tone de grâu la un pre] mediu de 263 de dolari per ton\ cu transportul inclus. Detaliile licita]iei nu sunt publice, dar surse neoficiale sus]in c\ majoritatea cerealelor provin din România, Bulgaria [i statele Baltice. Fran]a este în mod tradi]ional principalul furnizor de cereale al Algeriei, dar grâul de origine francez\ a fost exclus din ultimele licita]ii, din cauza apropierii diplomatice dintre Paris [i rivalii regionali din Maroc.

10

A pornit [i Rabla Ministrul Mircea Fechet a semnat Ordinul pentru aprobarea Ghidului de finan]are al programului Rabla pentru tractoare.

Ajutorul este de pân\ la 44.000 de euro (55.000 euro cu TVA)

Rabla pentru tractoare este derulat în premier\ în acest an prin Administra]ia Fondului pentru Mediu.

Sunt eligibile cheltuielile pentru achizi]ia de tractoare [i ma[ini agricole autopropulsate, inclusiv utilaje agricole, dar acestea numai dac\ sunt achizi]ionate împreun\ cu un tractor sau o ma[in\ autopropulsat\.

Pentru a accesa acest program, solicitantul trebuie s\ de]in\ un atestat de produc\tor, s\ nu aib\ datorii la

bugetul de stat [i cel local [i s\ predea spre casare un autovehicul, tractor sau o ma[in\ agricol\ uzat\ (nu se precizeaz\ ce categorii de ma[ini agricole sunt incluse aici). În ceea ce prive[te finan]area, Administra]ia Fondului pentru Mediu acoper\ 65% din valoarea de achizi]ie (36.750 euro) pentru ma[inile agricole eligibile. Pentru tinerii fermieri (pân\ la 40 de ani), procentul de finan]are se majoreaz\ la 80% (44.000 euro).

Valoarea de achizi]ie a tractorului/ma[inii agricole autopropulsate, inclusiv utilajele agricole aferente, nu trebuie s\ dep\[easc\ echivalentul în lei a valorii de 55.000 euro.

Fran]a se opune tratatului cu Mercosur Fran]a [i-a intensificat eforturile diplomatice pentru a bloca semnarea tratatului comercial dintre Uniunea European\ [i blocul Mercosur [i încearc\ s\ ob]in\ sprijinul Poloniei.

Pre[edintele francez Emmanuel Macron [i guvernul de dreapta de la Paris se opun categoric acordului, din cauza temerilor c\ importurile masive de alimente ieftine i-ar putea afecta pe fermierii locali.

Francezii au insistat f\r\ succes pentru impunerea unor “clauze în oglind\”, care i-ar obliga pe fermierii sud-americani s\ respecte acelea[i reguli ca omologii lor europeni, pentru a putea exporta produse agricole în blocul comunitar.

Arpad DOBRE

Blocarea tratatului nu este îns\ u[oar\, pentru c\ Parisul are nevoie de opozi]ia a cel pu]in patru state membre, care s\ reprezinte cel pu]in 35% din popula]ia UE. Germania, care are 20% din popula]ia Uniunii, sus]ine puternic acordul, în timp ce Italia [i Spania sunt [i ele în favoarea lui.

Din acest motiv, Macron s-a orientat spre Polonia, care are o popula]ie numeroas\ [i a sus]inut în trecut politici protec]ioniste pentru a-[i proteja fermierii, de exemplu prin blocarea importului de alimente din Ucraina. Al]i alia]i poten]iali ai Parisului sunt Irlanda, Austria [i Ungaria.

Drago[ B|LDESCU

Profitul Agricol 43/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Rusia import\ unt din Turcia [i Emirate Rusia a început s\ importe de ur gen]\ unt din Turcia [i Emiratele Arabe Unite pentru a rezolva criza de aprovizionare de pe pia]a intern\, care a provocat scumpiri semnificative. Pre]ul unui pachet de unt a crescut cu 25,7% în ultimul an, provocând un val de furturi din magazinele alimentare. Înainte de r\zboiul din Ucraina, Rusia se baza pe importuri de unt din America de Sud, dar sanc]iunile economice interna]ionale au redus cu 90% volumul livr\rilor.

Prima infec]ie uman\ cu grip\ aviar\ ;n Canada Autorit\]ile din Canada au emis o avertizare sanitar\ dup\ descoperirea unui focar de grip\ aviar\ la o ferm\ turistic\ din Vancouver [i leau cerut tuturor vizitatorilor s\ se prezinte imediat la spital dac\ au simptome ale bolii. Ferma are aproximativ 50 de p\s\ri de curte [i a fost vizitat\ de mul]i turi[ti [i grupuri de [colari. Un prim caz de infec]ie uman\ a fost deja confirmat, primul din istoria Canadei, la un adolescent.

Lactalis investe[te în SUA Grupul Lactalis a anun]at c\ va investi 55 de milioane de dolari în cre[terea produc]iei de brânz\ Feta sub brandul Président, la fabrica din localitatea Tulare din statul american California. Construc]ia va fi finalizat\ în anul 2027 [i va crea 120 de noi locuri de munc\, dar noua linie de produc]ie va deveni par]ial opera]ional\ înc\ din luna mai 2025. Linia de produc]ie va beneficia de cele mai moderne tehnologii, fiind realizat\ pe baza unei analize ergonomice 3D pentru a asigura confortul [i s\n\tatea angaja]ilor.

12

Orez contra solda]i Woo Sung-luck, fostul ambasador al Coreei de Sud în Rusia, a declarat într-un interviu c\ pre[edintele rus Vladimir Putin va livra 700.000 de tone de orez Coreei de Nord în schimbul ajutorului militar.

“Dac\ Rusia ofer\ între 600.000 [i 700.000 de tone de orez, este suficient pentru a acoperi mai mult de jum\tate din consumul actual din Coreea de Nord. În acest fel, Phenianul ofer\ arme [i solda]i Rusiei pentru a-[i rezolva par]ial criza alimentar\”,

explic\ Sung-luck.

Dictatorul nord-coreean Kim Jong Un a trimis pân\ acum 10.000 de solda]i pentru a-l ajuta pe Putin s\ câ[tige r\zboiul din Ucraina, o parte a acestor trupe fiind deja angajate în lupte. În plus, Coreea de Nord a trimis în Rusia aproximativ 4.000 de muncitori [i a livrat armament de concep]ie sovietic\ cu o valoare estimat\ la 5,5 miliarde de dolari.

Fermierii americani au votat masiv pentru Donald Trump în alegerile preziden]iale recente din Statele Unite, de[i r\zboaiele comerciale pornite de candidatul republican în timpul primului mandat le-au afectat grav interesele.

“Trebuie doar s\ prezent\m cum trebuie produsele americane în str\in\tate [i vânz\rile vor veni”, spune Kip Tom, un fermier care cultiv\ porumb [i soia în statul Indiana.

Datele oficiale ale Departamentului de Stat pentru Agricultur\ arat\ îns\ c\ SUA va înregistra un deficit comercial-record de 42,5 miliarde de dolari în agricultur\, în anul 2025, iar politicile lui Trump au ajutat ]\ri ca Brazilia sau Australia s\ câ[tige noi pie]e în detrimentul fermierilor americani.

Fermierii americani se preg\tesc pentru r\zboaie comerciale Dup\ ce Trump a impus taxe vamale mari pentru o serie de importuri din China în anul 2018, Beijingul a r\spuns prin taxarea exporturilor americane de produse agricole. Impactul a fost atât de mare încât China [ia redus de atunci dependen]a de importuri din SUA, iar exporturile americane de soia în statul asiatic nu au mai revenit niciodat\ la nivelul de dinainte de conflict.

De[i Trump amenin]\ deja cu impunerea de noi tarife care vor declan[a conflicte comerciale, unii fermieri americani sunt optimi[ti.

Drago[ B|LDESCU

“Este incredibil de naiv ca cineva s\ cread\ c\ victoria lui Trump [i a Partidului Republican va avea efecte pozitive în agricultur\”, a declarat Jay O'Neil, fost economist al Universit\]ii din Kansas.

Drago[ B|LDESCU

Profitul Agricol 43/2024

Condi]ionalitatea social\, ce este [i de ce prive[te agricultura

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Forumul APPR atrage aten]ia c\, prin HG 1343/2024 (publicat\ în M.Of. nr. 1.094 din 01.11.2024) se modific\ [i se completeaz\ HG nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a interven]iilor aferente sectoarelor vegetal [i zootehnic [i se introduce o nou\ obliga]ie pentru fermieri [i anume de a respecta normele privind condi]ionalitatea social\, începând cu 1 ianuarie 2025.

A

sta ;nseamn\ c\ fermierii vor putea primi pl\]ile directe sau cele compensatorii în materie de mediu, clim\ [i bun\starea animalelor numai dac\ vor respecta anumite norme privind condi]ionalitatea social\, norme care vor fi obligatorii în toate statele Uniunii Europene, începând din anul 2025.

Condi]ionalitatea social\ este o cerin]\ stabilit\ în legisla]ia european\, mai exact ;n art. 14 al Regulamentului (UE) nr. 2.115/2021, în temeiul c\reia fermierii care primesc pl\]i directe sau pl\]i compensatorii în materie de mediu, clim\ [i bun\starea animalelor vor fi supu[i, începând cu data de 1 ianuarie 2025, unei sanc]iuni administrative, respectiv reducere/excludere a cuantumului subven]iilor, dac\ NU îndeplinesc anumite cerin]e legate de condi]iile de munc\ [i de încadrare în munc\ aplicabile sau nu respect\ anumite obliga]ii

Profitul Agricol 43/2024

ale angajatorului, stabilite în legisla]ia na]ional\ de transpunere a Directivei.

Hot\rârea de Guvern aprobat\ vizeaz\> - Condi]ionarea pl\]ilor directe sau pl\]ilor compensatorii în materie de mediu, clim\ [i bun\starea animalelor acordate fermierilor, de respectarea normelor privind condi]ionalitatea social\, potrivit dispozi]iilor legale aplicabile în domeniul legisla]iei privind îmbun\t\]irea condi]iilor de încadrare în munc\ [i asigurarea respect\rii obliga]iilor angajatorilor, precum [i a cerin]elor privind securitatea [i s\n\tatea în munc\< - Exceptarea aplic\rii sanc]iunilor atât pentru nerespectarea normelor privind condi]ionalitatea social\, cât [i a normelor privind> - Stabilirea termenului [i a modalit\]ii de aprobare a sanc]iunilor aplicabile în cazul nerespect\rii de c\tre beneficiarii subven]iilor, a normelor privind condi]ionalitatea social\. Astfel, în 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hot\râri, se vor emite mai multe ordine ale ministrului Agriculturii care vor privi aprobarea> - Sanc]iunilor administrative aplicabile în cazul nerespect\rii normelor privind condi]ionalitatea social\< - Sistemelor de sanc]iuni aferente condi]ionalit\]ilor [i interven]iilor cu sprijin financiar din FEGA< - Ghidul fermierului privind condi]ionalitatea social\.

- Reglementarea atribu]iei APIA de aplicare a acestor sanc]iuni, ca urmare a notific\rii autorit\]ilor care realizeaz\ Inspec]ia Muncii în condi]ii ce se stabilesc prin protocol de colaborare între aceste dou\ institu]ii.

Rusia amân\ livrarea a 430.000 de tone de grâu în Egipt

Guvernul egiptean a anun]at c\ Rusia nu a livrat 430.000 de tone de grâu, a[a cum era planificat în luna octombrie, primele cereale urmând s\ soseasc\ în aceast\ lun\. Egiptul, care este cel mai mare importator de grâu din lume, a încercat în acest an s\ ob]in\ pre]uri mai mici prin negocieri directe cu Rusia, renun]ând la licita]iile interna]ionale. Ultima licita]ie GASC a fost organizat\ în luna august.

Arabia Saudit\ vrea s\ cumpere divizia agricol\ a Olam

O companie de investi]ii care apar]ine guvernului saudit a trimis o ofert\ pentru achizi]ia diviziei agricole a grupului Olam, care are o valoare estimat\ la 4 miliarde de euro. Compania saudit\ Salic de]ine deja aproximativ o treime din ac]iunile Olam Agri, pe care le-a cump\rat în anul 2022 în schimbul a 1,24 miliarde de dolari. Olam Agri comercializeaz\ cereale [i semin]e [i are un portofoliu extrem de variat, producând aproape toate tipurile de alimente.

Noua Zeeland\ semneaz\ un acord cu statele din Golf

Noua Zeeland\ a semnat un tratat comercial cu Consiliul de Cooperare din Golf, care reune[te [ase ]\ri, inclusiv Emiratele Arabe Unite [i Arabia Saudit\.

Conform acordului, au fost eliminate taxele vamale pentru 51% din importurile din Noua Zeeland\, în timp ce restul tarifelor vor fi reduse treptat pân\ la zero în urm\torii zece ani. În ultimul an Noua Zeeland\ a exportat în m\rfuri valoare de 1,79 miliarde de dolari în ]\rile Consiliului, în special lactate.

13

Pre]uri [i Pie]e o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Grâu

rat, influen]at de buna aprovizionare a pie]ii europene.

România

:n SUA pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 239 dolari/ton\ (1.075 lei). A înregistrat o sc\dere de 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 209 euro/t (Ÿ) 1.045 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în decembrie 2024.

:n aceast\ s\pt\mân\, pre]ul grâului a sc\zut mode-

:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 220

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/ton\ (1.100 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 231 euro/ton\ (1.155 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 214 euro/t (1.070 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\.

La bursa Pallice, pre]ul grâului a fost de 210 euro/ton\ (1.050 lei). :n Argentina pre]ul FOB$/t 04.11 05.11 06.11 07.11 08.11 208 209 210 210 209 215 215 217 217 216 220 219 221 220 220

Cota]ii - Bursa din Chicago Dec Ian Feb

$/t 04.11 05.11 06.11 07.11 08.11 208 209 211 210 209 213 214 216 215 213 217 218 219 218 217

Cota]ii - Bursa din Kansas Dec Ian Feb

Porumb

crescut cu 20 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

România

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în decembrie 2024, este de 201 euro/ton\ (1.005 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 196 euro/t (-1) 980 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în decembrie 2024.

SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 202 dolari/ton\ (909 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Dec Ian Feb

04.11 05.11 06.11 07.11 08.11 163 164 164 167 168 169 169 170 172 173 172 172 173 175 176

Pre]uri - FOB, Argentina Dec Ian

14

$/t

04.11 05.11 06.11 07.11 08.11 205 207 208 210 210 208 208 209 212 212

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 204 euro/ton\ (1.020 lei). A r\mas la acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

sa Pontivy a fost de 195 euro/ton\ (975 lei). A crescut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice pre]ul a fost de 202 euro/ton\ (1.010 lei). A crescut cu 7 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

€ - 5 lei $ - 4,5 lei

port fost de 224 dolari/ton\ (1.008). A înregistrat o sc\dere de 3 dolari/ton\.

:n Ucraina pre]ul grâului FOB cu livrare în decembrie a ajuns 196 euro/ton\ (980 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în decembrie 2024, a fost de 166 euro/ton\ (830 lei). A sc\zut cu 2 euro/ ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. $/t 04.11 05.11 06.11 07.1108.11 227 227 226 224 224 225 225 225 223 223 229 228 228 226 226

Pre]uri - FOB, Argentina Dec Ian Feb

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

04.1105.11 06.11 07.11 08.11 Rouen 217 212 213 215 214 Dunquerque 217 212 213 215 214 Pallice 209 207 208 209 210 Creil FOB 214 212 213 215 214 Moselle FOB 221 219 219 221 220 Rouen FOB 234 233 234 233 231

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 206 euro/ton\ (1.030 lei). A crescut cu 5 euro/ton\. :n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 210 dolari/ton\ (945 lei). A avut o cre[tere de 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

04.11 05.11 06.11 07.1108.11 199 196 197 200 199 195 195 202 203 202 201 201 205 208 206 Bordeaux FOB 204 202 202 205 204 Pontivy 189 189 198 196 195

Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 43/2024

S\pt\mâna 4 - 8 noiembrie 2024

Soia

Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 411 dolari/ton\ (1.849 lei). A crescut cu 12 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Principalele destina]ii> China 1.650.500 tone, Mexic 123.100 tone, Spania 116.900 tone, Turcia 72.600 tone [i Japonia 71.500 tone.

Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Dec Ian Feb

$/t

04.11 05.11 06.11 07.11 08.11 360 362 365 365 373 365 366 368 369 377 370 371 372 373 381

Orz

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 189 euro/ton\ (945 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere.

Pre]ul orzului pentru be-

Rapi]\

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 535 euro/ton\ (2.675 lei). A crescut cu 21 euro/ton\.

La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 520 euro/ton\ (2.600 lei). A avut

Pre]uri

Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 04.11 05.11 06.11 07.11 08.11 Dec 1.020 1.004 992 1.021 1.065 Ian 1.015 1.003 993 1.020 1.065 Feb 1.016 1.006 995 1.022 1.067 euro/t

4.11 5.11 6.11 7.11 8.11 Rouen 188 188 188 190 189 Dunquerque 188 188 188 190 189 Pontivy 194 194 195 197 196 Orz bere> Creil** 214 212 212 214 213 Moselle** 184 182 183 186 185

FOB Constan]a 180 euro/t (-3) 900 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în decembrie 2024.

Grâu

Golful Mexic

239 dolari/t

Profitul Agricol 43/2024

-2

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 329 dolari/ton\ (1.480 lei).

A înregistrat o cre[tere de 4 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii FOB - Fran]a

România

4 -8.11.2024

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 419 dolari/ton\ (1.855 lei).

A crescut cu 4 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

re, FOB-Moselle, a închis la 185 euro/ton\ (925 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Australia> pentru livrare în decembrie 2024, pre]ul orzului furajer este 216 dolari/ton\ (972 lei). A crescut cu 1 dolar/ton\ de s\pt\mâna trecut\. o cre[tere de 10 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Dec Ian

04.11 05.11 06.11 07.11 08.11 325 330 330 328 329 327 331 332 329 330

Floarea-soarelui

Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 625 euro/t (3.125 lei). A crescut cu 12 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la în-

Cota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a

euro/t

04.11 05.1106.11 07.11 08.11 Dieppe 613 611 612 622 625

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t Dec

04.11 05.11 06.11 07.11 08.11 963 963 963 955 955

euro/ton\ (2.675 lei). A crescut cu 21 euro/ton\.

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 535

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Cota]ii rapi]\ - Fran]a

Cota]ii rapi]\ - Canada

Rouen

04.11 05.11 06.11 07.11 08.11 510 510

Dunquerque 514 513

Moselle

euro/t

514 513

514 520

517 525

517 525

520

535

535

Porumb

Golful Mexic

202 dolari/t

¡20

Dec Ian Feb

$/t

04.11 05.11 06.11 07.11 08.11 630 626 619 633 645 645 637 631 648 654 656 648 644 660 667

Soia

Golful Mexic

411 dolari/t

¡12

Dec Ian

$/t

04.11 05.11 06.11 07.11 08.11 415 416 417 419 419 417 419 418 421 421

chiderea licita]iilor a fost de 955 euro/ton\ (4.775 lei). A sc\zut cu 8 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie 2024, este 305 euro/t (1.525 lei).

A sc\zut cu 10 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie 2024, este 525 euro/t (2.625 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

Sorg

Pre]uri - FOB, Golful Mexic Dec Ian

$/t

04.11 05.11 06.11 07.11 08.11 190 190 190 190 190 190 190 190 190 190

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 180 dolari/ton\ (855 lei).

Nu a avut nici o modificare fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Sorg

Golful Mexic

190 dolari/t

Ÿ 15

La nivel mondial se anun]\ o produc]ie mai mare de grâu

Pre]uri [i pie]e

Principalii produc\tori Total> 795 milioane tone

Pe 8 noiembrie Departamentul Agriculturii al Statelor Unite a publicat raportul lunar cu prognozele privind produc]ia [i pia]a cerealelor la nivel mondial.

Comparativ cu datele publicate în raportul de luna trecut\, acum prognozele anun]\ o produc]ie mondial\ de grâu mai mare cu 4 milioane tone fa]\ de anul trecut [i va ajunge la aproape 795 milioane tone.

Cea mai mare cre[tere este anun]at\ în Kazahstan (¡2 milioane tone) [i ajunge la 18 milioane tone, dep\[ind cu mult reducerile din Argentina, Brazilia [i Rusia.

Comer]ul mondial este în sc\dere, cu exporturi reduse pentru Turcia [i Argentina, [i cu importuri mai mici 16

Top 5 cei mai mari exportatori de gr=u>

Rusia (48 milioane tone, mai pu]in cu 7,5 mil. tone fa]\ de anul trecut)< UE (30 milioane tone, mai pu]in cu aproape 8 milioane tone fa]\ de anul trecut)< Canada (26 milioane tone, mai mult cu 0,4 milioane tone)< Australia (25 milioane tone, mai mult cu 2,5 milioane tone)< SUA (22,5 milioane tone, mai mult cu 3 milioane tone). }\ri cu stocuri mari de grâu 2024/25

China

134,5 mil. t

UE

10 mil. tone

SUA

India

22 mil. t

8,5 mil. tone

Varia]ie fa]\ de 2023/24 Ÿ

¡ 3 mil. t

- 4,7 mil. t - 1 mil. t

pentru China, Kazahstan [i Turcia.

La importatori pe primul loc trece Egipt, cu 12,5 milioane tone, urmat de Indonezia (12 milioane tone, în sc\dere cu 1 mil. de tone), China (11,5 mil. tone), UE (11,5 milioane tone, mai pu]in cu 1,1 milioane tone)< Algeria (9 milioane tone)< Maroc (7,5 milioane tone)< Filipine (7 milioane tone) Turcia (7 milioane tone).

Consumul global atinge un record de 803,4 milioane tone, n principal datorit\ consumului mare de furaje în Kazahstan.

Stocurile mondiale r\mân la 258 milioane tone, maimici cu 8 milioane tone fa]\ de sezonul trecut.

Marilena R|DUCU

Profitul Agricol 43/2024

Egiptul a cump\rat 120.000 de tone de grâu din România Pre]uri [i pie]e

Luni, 4 noiembrie, Autoritatea General\ pentru Aprovizionare (GASC), care se ocup\ de chizi]iile strategice de grâu în numele statului egiptean, a cump\rat 290.000 tone de grâu în cadrul unei licita]ii interna]ionale.

Achizi]iile provin din> România (120.000 de tone), Ucraina (120.000 de tone) [i Bulgaria (50.000 de tone).

Se pare c\ decizia Rusiei de limitare a exporturilor au ajutat involuntar Ucraina s\-[i asigure vânz\ri c\tre Egipt, cel mai mare cump\r\tor mondial de grâu, sus]in traderii.

De[i în mod tradi]ional Rusia este cel mai mare exportator de grâu [i cel mai important furnizor al Egiptului, totu[i nu a putut participa la licita]ie din cauza politicilor neoficiale menite s\ previn\ cre[terea pre]urilor pe plan intern.

Restric]iile, majoritatea nefiind înc\ anun]ate, includ un pre] minim de export, taxe de export [i limitarea vânz\rilor de cereale ruse[ti de c\tre casele de comer] str\ine.

“Dac\ exportatorilor din Rusia li sar fi permis s\ ofere pre]uri realiste, care ar fi mult mai sc\zute, cred c\ ar fi câ[tigat licita]ia din Egipt. Deciziile Moscovei fac mai atractive livr\rile din Ucraina, în special pentru importatorii afla]i într-o situa]ie dificil\, a[a cum este Egiptul”, sus]ine un trader.

Deocamdat\, Ministerul rus al Agriculturii nu a avut nici o reac]ie oficial\ ca r\spuns la solicit\rile de a comenta dac\ politicile guvernamentale în domeniul cerealelor au dus la pierderea 18

afacerii în favoarea Ucrainei, în cazul licita]iei pentru Egipt.

De[i Ucraina a atins deja aproximativ 60% din poten]ialul de vânz\ri pentru acest an, totu[i restric]iile impuse de Rusia pia]a cerealelor au oferit [i mai mari oportunit\]i, declar\ un trader ucrainean. Pe de alt\ parte, Hesham Soliman, trader din Egipt, spune c\ Rusia a[teapt\ cre[terea pre]urilor, pentru a spori profitabilitatea. “Nu este doar despre restric]iile Rusiei de export. Moscova [tie c\ poate controla pia]a [i ac]ioneaz\ în consecin]\.

GASC a ripostat, achizi]ionând din alte surse grâu de la Marea Neagr\”.

Noamany Nasr, fost consilier în Egipt, a declarat c\ în mod frecvent

Rusia introduce bariere subtile pentru limitarea propriilor exporturi, indiferent dac\ majoreaz\ pre]urile din motive interne. “În mod ironic, de aceast\ politic\ beneficiaz\ competitorii Rusiei”, a explicat Nasr.

Traderii europeni spun c\ în România înc\ exist\ furnizare, pentru c\ fermierii de]in cantit\]i importante de cereale. În Bulgaria aprovizionarea este mai redus\, iar Ucraina, de[i nu a exportat atât de masiv ca Rusia, nu mai de]ine totu[i cantit\]i mari pentru vânzare.

pagin\ de Marilena R|DUCU

Ucraina a exportat 15 milioane tone de cereale în acest sezon

Potrivit datelor opera]ionale ale Serviciului Vamal de Stat, Ucraina a exportat 15,302 milioane tone de cereale [i leguminoase de la începutul anului 2024/25, din care 902.000 de tone au fost expediate în luna noiembrie. În compara]ie cu anul trecut, pân\ la aceea[i dat\ a anului 2023, transporturile totale au fost estimate la 10,1 milioane tone, 860.000 de tone fiind înregistrate în noiembrie.

Exporturile pentru toate tipurile de culturi sunt considerabil mai mari decât anul trecut.

Astfel, de la începutul sezonului sau exportat> - grâu - 7,96 milioane tone (4,973 milioane tone în 2023)< - porumb - 5,35 milioane tone (4,34 milioane tone 2023)< - orz - 1,713 milioane tone (698.000 tone ;n 2023)< - secar\ - 10.600 tone (9.000 de tone în 2023).

Exporturile totale de f\in\, de la începutul sezonului, sunt estimate la 26.600 de tone (în 2023 - 44.600 de tone), din care f\in\ de grâu - 24.000 de tone (43.000 de tone în 2023).

Profitul Agricol 43/2024

VEGETALE CULTURI

Ioan Enoiu> arsurile solare scad drastic produc]iile

Arsurile solare sunt responsabile de pierderile de produc]ie pe plan global în procent de 20-30%, sus]ine Ioan Enoiu, fondatorul Naturevo. Enoiu spune c\ efectul arsurilor solare este poten]at de nutri]ia dezechilibrat\ a plantelor.

“Nu se mai poate face agricultur\ pe baza unor teoriicadru. Toate teoriile trebuie continuu adaptate noilor realit\]i climatice. Ajungem s\ consum\m mai mult\ ap\ decât e nevoie, pentru c\ realiz\m o nutri]ie cu prea mult azot. Dând prea mult azot, plantele cer mai mult\ ap\, dar cu mai mult\ ap\ plantele devin mai sensibile la factori biotici [i abiotici. Se îmboln\vesc mai u[or [i pierd [i din fertilitate”.

Jean Ionescu> se irig\ doar 100.000 ha

Profitul Agricol 43/2024

România este pe ultimele locuri din Europa din punct de vedere al productivit\]ii agricole [i abia în prezent s-a început tranzi]ia c\tre o agricultur\ performant\, afirm\ Jean Ionescu, directorul Corteva România.

Ionescu atrage îns\ aten]ia c\ nu se poate ajunge la performan]\ în agricultur\, f\r\ investi]ii serioase în iriga]ii.

“Lucr\m cam 8,1 milioane ha, pe care producem cam 25 de milioane de tone de cereale. Într-un an prost pentru porumb facem 3,3 t/ha. Într-un an bun ajungem la 4,5 t/ha. Este motivul pentru care azi, mul]i fermieri, dup\ trei ani duri, sunt foarte aproape

de faliment. Sunt multe ferme care se vor vinde în perioada urm\toare. Nu putem progresa dac\ nu investim în infrastructura de iriga]ii, dac\ nu irig\m ca la carte. Azi se stropesc 400.000 ha [i se irig\ cam 100.000 ha”.

Directorul Corteva estimeaz\ c\, pe 500 de mii de ha cultivate cu porumb, se folose[te s\mân]\ necertificat\.

“Suntem singura ]ar\ european\ care folose[te atâta s\mân]\ din p\tul.

Este [i acesta un indicator al subdezvolt\rii agriculturii”.

Robert VERESS

19

CULTURI VEGETALE

18 elevi de liceu fac practic\ în fermele Frizon

Teofil Dasc\lu, administratorul fermelor Frizon [i vicepre[edinte FAPPR, crede ;n investi]iile în capital uman, în sus]inerea financiar\ [i logistic\ a liceelor cu program\ de înv\]\mânt dual [i efectuarea stagiilor de practic\ în ferme.

“Schimb\rile climatice ne conduc spre o schimbare de paradigm\ a modului în care facem agricultur\, cu mai mult\ grij\ pentru mediu. M\surile pompieristice de aruncare a banilor în stânga [i în dreapta nu fac decât s\ amâne resetarea, care inevitabil va veni în august 2025.

Fermierii care în]eleg ce se întâmpl\ vor investi în capital uman, finan]ând programele de înv\]\mânt dual din liceele agri-

cole [i aducând elevi în ferme, pe care s\-i educe în conformitate cu noua paradigm\.

Eu am început acum [apte ani [i acum am 18 elevi care fac practic\ în ferma mea. În general, e vorba de copii care provin din familii defavorizate, care nu au avut posibilitatea s\ înve]e bine în [coal\.

Dar, apucând pe acest drum, cap\t\ încredere [i sunt pe cale de a deveni oameni de succes, viitoarea genera]ie din agricultur\. Nu pu]ini dintre ei [i-au început propriile afaceri dup\ ce au încheiat perioada de practic\ în ferma mea”, spune Dasc\lu.

Robert VERESS

Teofil Dasc\lu, administrator fermele Frizon

Seceta ;n analiza unei societ\]i de asigurare

Agra Asigur\ri a f\cut o retrospectiv\ a daunelor pentru acest sezon pe cele 1,5 milioane ha asigurate. Cu aproape 6.000 de poli]e active, compania a înregistrat aviz\ri de daun\ la peste 50% dintre acestea.

Cea mai mare desp\gubire, de 5.476.128 lei, a fost achitat\ c\tre un fermier din jude]ul Ilfov, ale c\rui culturi de rapi]\ [i grâu au fost devastate de grindin\.

Urm\toarea cea mai mare desp\gubire, de 2.850.000 lei, a fost acordat\ unui fermier din jude]ul Dâm20

bovi]a, care s-a confruntat cu multiple De asemenea, jude]ul Olt a fost riscuri, inclusiv secet\, furtun\, extrem de afectat, cu peste 320 de grindin\ [i incendiu. aviz\ri, urmat de Dolj, cu 310 aviz\ri Pe locul al treilea se afl\ un dosar de daun\. de daun\ deschis în jude]ul C\l\ra[i, Luna iunie 2024 a fost deosebit de unde grindina din iunie a cauzat da- dificil\ pentru agricultori, cu peste une severe asupra culturilor de toam- 1.200 de aviz\ri de daun\ înregistrate n\ [i prim\var\, cu o desp\gubire to- în portofoliul Agra Asigur\ri, un num\r tal\ de 2.800.168 lei. record. În urma acestor evenimente, Constan]a a fost unul dintre cele compania a pl\tit desp\gubiri în vamai afectate jude]e. Cu aproape 600 loare de 65.000.000 de lei c\tre ferde aviz\ri, dintre care mai mult de mierii afecta]i. jum\tate au fost cauzate de seceta pedologic\ [i înghe].

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 43/2024

Studiu Bayer> c=[tig\ teren lucr\rile conservative ale solului 203 fermieri care lucreaz\ 121.105 ha în total, în diferite regiuni ale ]\rii, au participat la sondajul Vocea Fermierului comandat de Bayer, despre tranzi]ia spre agricultura regenerativ\.

U

nele dintre rezultatele sondajului pot p\rea surprinz\toare. Cel pu]in pentru noi, cei de la Profitul Agricol, care [tim c\, în ianuarie 2023, când am organizat prima edi]ie a seriei noastre de conferin]e TOPS (Tehnologii Optime de Prelucrare a Solului), erau în minoritate fermele în care se practicau tehnologii conservative (minim till, strip till, no-till).

Conform sondajului Bayer, ast\zi, aceste tehnologii sunt folosite de 84% dintre cei 203 fermieri. Iar suprafa]a total\ care nu se mai ar\ ori scarific\ este de 55%. Pe 11% din suprafa]\ (13.321 ha) se seam\n\ direct (no-till).

45,6% dintre fermierii care folosesc tehnologiile conservative au constatat

Profitul Agricol 43/2024

c\ produc]ia a r\mas constant\ în anii seceto[i. Doar 12,6% au observat o cre[tere. Sc\deri de produc]ie au fost constatate în fermele mai mici.

15.8% dintre ferme, care exploateaz\ 47,6% din suprafa]a analizat\, inten]ioneaz\ s\ creasc\ suprafa]a sem\nat\ direct.

Tranzi]ia spre lucr\rile conservative este f\cut\ primar, din considerente economice, beneficiile pentru sol fiind v\zute ca un bonus. Iar preocuparea principal\ în urma renun]\rii la ar\tur\ este problema invaziei [oarecilor. Nu la fel de populare sunt covoarele vegetale. De[i 61% dintre fermieri le consider\ benefice, suprafa]a cultivat\ cu acestea este de doar 17%.

Lucerna este planta fixatoare de azot preferat\, fiind utilizat\ în 72,9% dintre ferme, care opereaz\ 55,3% din suprafa]a analizat\. Doar 2,4% dintre fermieri nu cultiv\ deloc leguminoase.

30,5% dintre fermieri au introdus în ultimii ani o plant\ nou\ în cultur\, printre specii num\rându-se soia, n\utul, maz\rea sau sorgul.

Sondajul relev\ [i un trend de reducere a consumului de îngr\[\minte chimice, în special în cazul fermelor

mari. Mai exact, 38% dintre fermieri, care lucreaz\ 78.718 ha (65% din suprafa]a total\ lucrat\ de cei 203 fermieri participan]i), spun c\ vor fertiliza “mai sub]ire” în anii ce urmeaz\.

59,1% dintre fermieri consider\ c\ eficien]a utiliz\rii inputurilor poate fi îmbun\t\]it\.

82,7% consider\ c\ eficien]a utiliz\rii apei pentru agricultur\ e un deziderat fezabil în urm\torii cinci ani. :n schimb, se observ\ un avans slab al digitaliz\rii. 11 din 100 de fermieri care lucreaz\ peste 200 ha înc\ nu au nici m\car un GPS instalat pe tractor.

Doar 37,4% dintre ferme, care opereaz\ 72,5% din suprafa]\, fac analize de sol.

Doar 13,4% dintre fermele care opereaz\ suprafe]e mai mari de 200 hectare au în plan s\ investeasc\ în sem\n\tori pentru sem\nat direct, în timp ce 21,6% vor s\ investeasc\ întro sem\n\toare cu preg\tire pentru pr\[itoare.

Contrar teoriei care define[te conceptul de agricultur\ regenerativ\ la nivel interna]ional, fermierii români nu consider\ integrarea animalelor ca o solu]ie viabil\.

Robert VERESS

21

C=nd nu sunt speran]e bune ;n Bihor?

CULTURI VEGETALE

Culturile de toamn\ se afl\ într-un stadiu optim de vegeta]ie în jude]ul Bihor.

Rapi]a a avut o r\s\rire bun\, evolueaz\ constant [i are o talie corespunz\toare pentru luna noiembrie. În urm\toarea perioad\, nu se v\d riscuri.

În luna noiembrie, ;n Bihor se lucreaz\ destul de bine pe câmp, îns\mân]\rile sunt aproape de final. Din p\cate, nu s-a ref\cut înc\ necesarul de ap\ din sol la parametri optimi, dar s-a corectat deficien]a acumulat\ în aceast\ var\.

Mai exist\ un deficit de 50 - 60 de litri pe metru p\trat, care ar trebui completat cu viitoarele precipita]ii care vor veni, dac\ vor veni. În campania agricol\ de toamn\, în jude]ul Bihor vor fi îns\mân]ate cu cereale p\ioase 85.000 de hectare, dintre care numai cu grâu vor fi 65.000 75.000 de ha. “Atât este planificat”, a spus Nicolae Hodi[an.

Rapi]a este o cultur\ care câ[tig\ tot mai mult teren. Anul acesta au fost îns\mân]ate 35.000 de hectare.

Pentru anul 2025, porumbul va fi îns\mân]at pe 100.000 de hectare, ca de obicei, iar floarea-soarelui, pe 35.000 de hectare. În plus, în func]ie de câte hectare vor fi întoarse din culturile de toamn\, diferen]a se va reg\si în culturile de prim\var\.

22

“În zona Bihorului, am avut condi]ii pedoclimatice mai bune fa]\ de alte regiuni din ]ar\, iar seceta nu a fost a[a violent\. Asta se reflect\ [i în produc]iile bune pe care le-am avut la cerealele p\ioase [i la rapi]\”, spune Nicolae Hodi[an, directorul DAJ Bihor.

Din cauza c\ldurilor, apare riscul ca plantele de rapi]\ s\ dep\[easc\ talia optim\ de intrare în anotimpul rece, iar acest lucru s-ar putea s\ d\uneze evolu]iei. :n jude] nu sunt înregistrate cereri pentru desp\gubiri de secet\ la grâu sau la rapi]\. Totu[i, procentul de calamitate la culturile de prim\var\, porumb [i floarea-soarelui a fost între 30 [i 50%. Nu a fost nimeni calamitat peste 50%, a[a cum s-a întâmplat în alte regiuni.

“Zona Bihor este mai binecuvântat\, s\ spunem a[a, iar precipita]iile niciodat\ nu ne p\r\sesc întrutotul”, este de p\rere [eful DAJ. Condi]iile optime de lucru, c\ldura [i umiditatea, îi ajut\ mult pe agricultori s\ finalizeze preg\tirea terenului arat, discuit, scarificat etc., pentru culturile de prim\var\, porumb, floareasoarelui [i soia.

Teama de o iarn\ cu ger [i f\r\ z\pad\

În anul agricol cuprins între octombrie 2023 [i octombrie 2024, au c\zut

650 de litri pe metru p\trat în Bihor.

Ultima ploaie din octombrie a fost de 50 litri pe metru p\trat [i a recuperat ceva din deficit.

Dac\ mai vine un episod de ploaie de 50 de litri pe metru p\trat, atunci se va ajunge la parametrii normali de umiditate. Media multianual\ de umiditate optim\ este de 750 - 800 de litri pe metru p\trat, într-un an agricol în regiunea Cri[ana.

Anul acesta, nu neap\rat seceta, cât mai mult ar[i]a, temperaturile de 40 - 42 de grade la umbr\ [i peste 50 la soare, pe o perioad\ lung\ în lunile iunie, iulie [i august au afectat culturile [i au determinat starea fiziologic\ de declin a plantelor.

Riscul pe perioada de iarn\ este s\ nu existe z\pad\, dar geruri mari.

“Noi sper\m s\ fie strat mare de nea pentru a proteja cerealele p\ioase [i rapi]a. Un risc care se repet\ îl reprezint\ înghe]urile târzii, care pot afecta grav plantele cum este rapi]a”, a conchis [eful DAJ Bihor.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 43/2024

2024, cel mai dificil an CULTURI VEGETALE

pentru Sta]iunea de la Lovrin La Sta]iunea de Cercetare [i Dezvoltare Agricol\ Lovrin, campania agricol\ de toamn\ era spre final în 25 octombrie, cu o u[oar\ întârziere.

Urmau tratamentele la grâu [i rapi]\.

Marile probleme în 2024

În propor]ie de 80% culturile de toamn\, grâu, orz, ov\z [i lolium, erau îns\mân]ate, în speran]a c\ nu vor mai fi probleme cu seceta [i în 2025. Numai cu rapi]\ erau îns\mân]ate 300 de ha. De[i anul acesta nu a existat o solicitare deosebit\, acum începe s\ fie o cerere mare de s\mân]\ pentru culturile de toamn\.

“Pe noi ne-au omorât seceta din prim\var\ [i temperaturile excesive din var\. De aceea începem s\ ne ax\m mai mult pe culturile de toamn\, fiindc\ sunt mai rezistente [i chiar ocolite de seceta [i ar[i]a din prim\var\ [i var\”, spune Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin. În zonele unde SCDA Lovrin a avut culturi de prim\var\ au fost precipita]ii foarte pu]ine [i temperaturi excesiv de mari pentru o perioad\ lung\, de aceea 2024 a fost un an foarte dificil.

“De 10 ani, de când conduc SCDA Lovrin, niciodat\ nu ne-am mai confruntat cu temperaturi atât de mari pe perioade atât de lungi. Cumulate cu seceta au dus la compromiterea între 24

70% [i 100% a tot ceea ce a însemnat culturi de prim\var\”, explic\ Horablaga.

Pe de alt\ parte, s-a înregistrat un atac agresiv al roz\toarelor asupra culturilor de toamn\. Aproape 50% dintro suprafa]\ cultivat\ cu lolium pentru s\mân]\ a fost distrus\ de [oarecii-decâmp [i afectate grav alte 200 de ha cu grâu de s\mân]\.

Probleme mari au fost [i cu rapi]a. În septembrie 2023, a venit o ploaie de 70 de litri pe metru p\trat în câteva ore [i terenul îns\mân]at s-a înt\rit la suprafa]\, a prins o crust\ foarte tare deasupra [i rapi]a nu a mai r\s\rit.

“A trebuit s\ reîns\mân]\m”, a spus Horablaga. De asemenea, de pe 100 de ha de lucern\ nu s-a ob]inut niciun bob de s\mân]\, tot din cauza secetei [i a ar[i]ei extreme. A fost compromis\ total aceast\ cultur\.

Sper\ c\ lucerna î[i va reveni în prim\vara lui 2025 [i s\ ob]in\ [i rezultate mai bune. Cultura de porumb a fost rentabil\, dar numai pe suprafe]ele de la sediul SCDA din Lovrin, unde exist\ perdele de protec]ie, nu [i pe solele aflate în alte zone.

Un alt aspect negativ al anului agricol 2024 este faptul c\ s\mân]a de grâu vândut\ în România a fost foarte pu]in\.

“Fermierii nu au mai cump\rat s\mân]\. Este cea mai redus\ cantitate pe care am vândut-o de când sunt la SCDA Lovrin”, a spus Horablaga.

De unde a venit salvarea? Peste 2.500 de tone de s\mân]\ de grâu, ov\z, triticale [i lolium au fost vândute în Italia.

La porumb, se preconiza o produc]ie de 7 - 8 tone minim pe solele

sta]iunii aflate în zona Gottlob, dar sau ob]inut maxim 3 tone/ha. La Lovrin, unde exist\ perdele de protec]ie, s-au ob]inut pân\ la 6 tone/ha.

“Am folosit aceea[i tehnologie [i acela[i hibrid, la Gottlob, doar c\ au lipsit perdelele de protec]ie, de aceea produc]iile au fost la jum\tatea celor de la Lovrin. Raportat la pre]ul porumbului ne-am scos cheltuielile, iar cu sprijinul de la APIA am ie[it pe plus”, a constatat directorul.

La s\mân]a de porumb au fost produc]ii foarte slabe, de câteva sute de kg. Plantele nu au legat, fiindc\ temperaturile excesive au dus la sterilitatea polenului.

La SCDA Lovrin se experimenteaz\ mult

În zona Lovrin, e nevoie de 400 de mililitri de ap\ pe metru p\trat, dar anul acesta cantitatea a fost mai pu]in de jun\tate, de 188 de mililitri, pe o perioad\ de patru luni. În perioada când porumbul trebuia s\ acumuleze, temperaturile foarte ridicate, de peste 50 de grade la soare, au dus la asfixierea plantelor [i la moartea lor. Boabele erau formate pe [tiulete, dar nu s-au dezvoltat.

Au r\mas mici [i seci. Ceea ce trebuia s\ fie 6 tone, la cântar, au r\mas 3 tone.

O solu]ie la secet\ ar fi înjum\t\]irea suprafe]elor cu culturile de prim\var\ în beneficiul culturilor de toamn\. De aceea a fost înjum\t\]it\ suprafa]a de porumb [i cea de floareasoarelui. Au fost crescute solele cu soiul de ov\z Lovrin1, nu numai c\ sa renun]at la porumb, ci [i pentru c\

Profitul Agricol 43/2024

CULTURI VEGETALE

exist\ o cerere mare de ov\z de prim\var\.

SCDA Lovrin mai are o linie nou\ de ov\z Lovrin2015, care se va omologa în februarie 2025. Se afl\ în cultur\ în categorie biologic\ superioar\.

Grâul este îns\mân]at pe 600 de hectare, cu cele dou\ soiuri de mare succes, Dacic [i Biharia, create la Lovrin. De asemenea, s-a început multiplicarea ca [i categorie biologic\ superioar\ a noului soi creat de inginerul Gheorghe Buntea. {i acesta va fi omologat tot în februarie 2025.

“E un soi superior fa]\ de ce am avut pân\ acum, iar martor a fost Biharia. El a fost ]inta s\-l dep\[im. E un soi productiv [i calitativ”, a spus [eful sta]iunii.

Rapi]a va fi îns\mân]at\ pe 350 de ha, ov\zul de toamn\ Sorin, pe 150 ha, [i ov\zul de prim\var\ Lovrin1 va fi tot pe 150 de hectare. 1.800 de hectare sunt sem\nate cu culturi de toamn\. La ov\z de toamn\, mai exist\ o linie nou\ pentru producerea de biomas\. Are talie înalt\, frunze c\rnoase.

Va fi folosit pentru furaj [i amestecuri de borceaguri. Are grad mare de di-

Profitul Agricol 43/2024

gestibilitate. E furajul ideal pentru animale, în combina]ie cu leguminoase.

Produc]iile de grâu în 2024 au variat în func]ie de suprafe]e [i de intensitatea atacului de roz\toare. Acolo unde au persistat puternic roz\toarele s-au ob]inut 4 tone/ha, datorit\ pierderilor destul de însemnate de plante.

Unde cultura nu a avut probleme au fost produc]ii de peste 6 tone/hectar. “Vorbim de producere de s\mân]\, dar dac\ ar fi fost pentru consum, ar fi fost produc]ii mult mai mari, fiindc\ impune alte reguli”, a aten]ionat directorul Horablaga.

La rapi]\ s-au ob]inut aproape 3 tone/hectar, dar au fost [i suprafe]e de pe care s-au scos 4.200 kg/ha, în zona Lovrin, unde sunt perdele de protec]ie.

Horablaga a explicat> “Trebuie s\ se în]eleag\ c\ noi nu suntem la fel ca un fermier care caut\ cel mai bun hibrid pe care s\-l foloseasc\. Noi am avut întotdeauna pe suprafe]ele noastre 9-10 soiuri [i hibrizi de la 9-10 firme pe care le test\m”.

La finalul anului, când se va face raportul de cercetare, vor fi prezentate

Marinel Horablaga, director SCDA Lovrin

produc]iile pe fiecare soi [i hibrid în parte. Toat\ produc]ia care se ob]ine la SCDA Lovrin este rezultatul unui raport de cercetare.

La SCDA Lovrin se fac [i experien]e cu perioadele de sem\nat, mai ales c\ în ultima vreme se axeaz\ tot mai mult pe schimbarea perioadei de îns\mân]are cât mai rapid\, chiar cu o lun\ mai devreme, prin martie.

“Noi experiment\m îns\mân]atul diferen]iat la 5 - 6 zile de la un soi la altul, începând din martie, s\ vedem cum se comport\ plantele. E o tem\ de cercetare pe care o abord\m an de an”, a ad\ugat Horablaga.

Astfel, ov\zul de prim\var\ a fost îns\mân]at anul acesta chiar în februarie, cu riscul apari]iei înghe]urilor târzii. “:n 2024, a fost întârziat sem\natul culturilor de toamn\, fiindc\ nu s-a putut prelucra terenul dup\ secet\, iar acum miz\m pe o toamn\ lung\, cu temperaturi ridicate, [i se poate s\ nu mergem cu ele foarte bine dezvoltate în iarn\”, a conchis Marinel Horablaga.

Gheorghe MIRON

25

Cosmin Micu a ob]inut o recolt\ de 9 tone de grâu la hectar CULTURI VEGETALE

“Este una dintre cele mai mari produc]ii pe care le-am f\cut la grâu de când fac agricultur\. Din p\cate, asta nu m\ înc\lze[te, fiindc\ cheltuielile de produc]ie sunt undeva la 87 de bani pe kilogram. Sunt la limit\”, a declarat Cosmin Micu, fermier care lucreaz\ 1.500 ha ;n M\n\[tiur, Arad.

De asemenea, a dep\[it 4 tone/ hectar la rapi]\. :n ce prive[te cultura de rapi]\ se teme mereu de problemele din prim\var\, când gerurile târzii au început s\ devin\ tot mai dese. Dac\ prinzi un înghe] sau dou\ o parte din flori s-a pierdut.

La gr=u, acord\ o aten]ie deosebit\ preg\tirii terenului [i ]ine cont de cultura premerg\toare care a fost în sola respectiv\. Dac\ seam\n\ dup\ porumb, procedeaz\ într-un fel, iar dup\ rapi]\ în alt fel. Dac\ pune grâu dup\ floarea-soarelui, va fi alt sistem de preg\tire a patului germinativ. De]ine un parc auto cu o gam\ foarte variat\ de ma[ini agricole, pe care le folose[te în func]ie de situa]ie.

Anul acesta, dup\ rapi]\ a avut mai multe interven]ii în teren pentru preg\tirea solului. Dup\ recoltare a f\cut o dezmiri[tire la 15 cm adâncime, apoi a intervenit cu un utilaj Lemken care a lucrat trenul pân\ la 25 cm în profunzime. A aplicat fertilizan]ii, apoi a intervenit cu un utilaj care a finisat [i nivelat solul.

La grâu, întotdeauna a încercat s\ respecte perioada optim\ de sem\nat. Anul acesta, a început la 1 octombrie [i nu a dep\[it 20 octombrie. “Încerc s\ m\ încadrez în acest interval conform normelor”, a spus Micu.

De obicei, el aplic\ necesarul de îngr\[\minte [i tratamentele foliare fi26

tosanitare adecvate. De regul\, în num\r de trei, ca s\ nu fie cultura atacat\ de boli [i d\un\tori. Mai face dou\ erbicid\ri> una în toamn\ [i una în prim\var\.

De[i anul acesta seceta a distrus în general cultura de porumb, Cosmin Micu a reu[it s\ fac\ produc]ii bune, fiindc\ pe o parte din teren are sistem de iriga]ie.

“Am avut un plus de 1.500 de tone de porumb! O parte din suprafa]\ a fost irigat\ [i asta m-a ajutat foarte mult. Am o acumulare de ap\ de 4 ha din timpul iernii, pe care o utilizez pe timpul verii în perioada secetoas\”. În 2024, a avut 445 ha cu grâu, 445 de ha cu rapi]\ [i 330 ha de porumb, restul cu orz. În total, lucreaz\ 1.500 de hectare.

Micu de]ine [i dou\ grupuri de silozuri, cu o capacitate de depozitare 30.000 de tone [i dou\ hale.

Acum, f\c=nd calculul, ;n 2010, un kg de porumb era 1 leu, iar în 2024, a sc\zut 85 de bani. :n schimb, salariul unui operator pe tractor sau combin\ era 1.500-1.600 de lei. În 2024 a crescut la 5.000-6.000 de lei.

“Atunci vindeai o ton\ [i jum\tate ca s\-i pl\te[ti salariul, iar acum tre-

buie s\ vinzi 7-8 tone”, spune Micu.

Tona de îngr\[\minte era 2.000 2.500 de lei. Pân\ în 2022, 1.000 tone nu dep\[eau 2 milioane de lei. În 2022, când a început r\zboiul la grani]a României, tona de îngr\[\mânt a s\rit la 4.500 lei.

Grâul, la o produc]ie de 7-8 tone la hectar, ar trebui s\ fie 1 leu, iar în acest moment este sub acest nivel.

Condi]ia este s\ faci 7-8 tone. Dac\ nu sco]i atât, ai ratat. Mergi în pierdere. {i de obicei nu prea se scoate aceast\ produc]ie. Media la nivel de ]ar\ oricum este mic\, iar în zona de sud-est e [i mai dramatic\, din cauza secetei.

Rapi]a este 2,5 lei kilogramul, dar nu prea mai exist\ nimic pe pia]\.

Aproape to]i produc\torii au vândut-o în var\, în timpul campaniei, când era 1,80 lei. Foarte pu]ini au mai p\strato.

“2,5 lei este un pre] acceptabil dac\ faci trei-patru tone de rapi]\ la hectar, dar pentru asta î]i trebuie tehnologie. Eu am reu[it”, spune produc\torul ar\dean.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 43/2024

Alge pentru culturi mai puternice CULTURI VEGETALE

Denumit\ [i bambusul apelor, Ecklonia maxima este o specie de alge marine recoltate de pe coasta de Vest a Africii de Sud, cu o compozi]ie nutri]ional\ care aduce plusvaloare în culturile agricole.

cu un nivel optim de citokinine [i gibereline, care ajut\ la cre[terea [i dezvoltarea echilibrat\ a plantelor.

Auxinele sunt printre cei mai importan]i hormoni vegetali pentru plante, dar con]inutul prea sc\zut sau prea mare de auxine are un efect limitat sau chiar negativ asupra cre[terii plantelor.

Efecte în protec]ia plantelor> - Reduce fitotoxicitatea erbicidelor utilizate în amestec< - Produs poten]ator în amestec cu al]i fertilizan]i foliari.

Îmbog\]e[te solul cu nutrien]i

Eklonia maxima con]ine o gam\ larg\ de nutrien]i esen]iali pentru plante, inclusiv macroelemente (azot, fosfor, potasiu), microelemente (fier, magneziu, zinc, mangan) [i substan]e bioactive (aminoacizi, fitohormoni). Aceste substan]e nutritive ajut\ la hr\nirea plantelor [i la îmbun\t\]irea fertilit\]ii solului.

Substan]ele bioactive din Eklonia maxima, cum ar fi fitohormonii, ajut\ la stimularea cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. Acestea pot sus]ine r\d\cinile s\n\toase, cre[terea vegetativ\ [i produc]ia de flori [i fructe.

Algele marine precum Eklonia maxima con]in compu[i care pot ajuta plantele s\ devin\ mai rezistente la stresori biotici [i abiotici. Ace[ti compu[i pot spori rezisten]a plantelor la boli, d\un\tori, temperaturi extreme [i lipsa de ap\.

:mbun\t\]e[te absorb]ia de nutrien]i

Substan]ele prezente în Eklonia maxima pot ajuta la îmbun\t\]irea absorb]iei [i asimil\rii nutrien]ilor în r\d\cinile plantelor, ceea ce conduce la o utilizare mai eficient\ a nutrien]ilor disponibili în sol.

Basfoliar Kelp O este un produs bogat în auxine naturale, completate

28

- Se absoarbe [i se transloc\ extrem de rapid în plant\, împreun\ cu produsele din combina]ii< - M\re[te cantitatea [i calitatea recoltelor< - Optimizeaz\ balan]a hormonal\ din plante< - Culturile tratate cu Basfoliar Kelp O sunt mai s\n\toase [i mai rezistente la factorii de mediu negativi.

Basfoliar Kelp O la cereale Tratament semin]e - 2 litri/ton\< Stropire foliar\ în faza de înfr\]ire a culturii (culturile de toamn\ sau dup\ ie[irea din iarn\) - 2 litri/ha< Stropire foliar\ în faza de împ\iere (burduf) - 2 litri/ha.

Un con]inut standardizat de auxine este crucial pentru a garanta o eficacitate consecvent\ a produselor, a[adar concentra]ia ideal\ de auxine a fost determinat\ s\ fie de 11 mg/l.

Basfoliar Kelp O are un con]inut ridicat de substan]e benefice, con]ine auxine naturale extrase la rece din Ecklonia maxima, cu o activitate biologic\ comparabil\ cu 11 mg/l auxine sintetice.

De ce recomand\m s\ trata]i culturile cu Basfoliar Kelp O?

Îmbun\t\]e[te r\s\rirea, cre[terea, dezvoltarea [i s\n\tatea plantelor> Basfoliar Kelp O ac]ioneaz\ pentru revigorarea plantelor stresate din cauza factorilor abiotici [i biotici<

Basfoliar Kelp O la rapi]\ Tratament semin]e - 2 litri/ton\< Stropire foliar\ în faza de rozet\ a culturii (culturile de toamn\ sau dup\ ie[irea din iarn\) - 2 litri/ha< Stropire foliar\ în faza de cre[tere vegetativ\ - 3 litri/ha.

Basfoliar Kelp O la floarea-soarelui Tratament semin]e - 2 litri/ton\< Stropire foliar\ în faza de 6-8 frunze - 2 litri/ha< Stropire foliar\ în faza de buton - 3 litri/ha.

Basfoliar Kelp O la porumb Tratament semin]e - 2 litri/ton\< Stropire foliar\ în faza de 5-6 frunze - 2 litri/ha< Stropire foliar\ în faza de apari]ie panicul - 2 litri/ha.

echipa NATUREVO

Profitul Agricol 43/2024

CULTURI VEGETALE

Anul agricol 2024/2025 va fi mai greu ca 2023/2024 De[i ploile care au c\zut în august [i septembrie, în cea mai mare parte a ]\rii, au aprins speran]ele într-un an agricol 2024/2025 mult mai bun decât sezonul precedent, Valeriu Tab\r\, pre[edintele ASAS, este sceptic. “În Oltenia, grâul [i rapi]a se usuc\. Anul viitor va fi mai greu decât acest an. Apa, [i în zonele în care a plouat mai mult, este pân\ la 50 de cm. Între 50-100

cm nu exist\ umiditate. Pentru culturile de toamn\ trebuie s\ am o rezerv\ de ap\ în sol, din lunile iunie-iulie. A[a cum pentru culturile de prim\var\ am nevoie de rezerv\ de ap\ constituit\ de la 1 octombrie la 1 aprilie. În octombrie a fost secet\, în prima parte a lunii noiembrie tot secet\”.

Robert VERESS

Bayer scade produc]ia de s\m=n]\ de porumb Valeriu Tab\r\

A devenit o tradi]ie ca Bayer s\ organizeze, spre final de an, o întâlnire a echipei sale cu fermieri, profesori, studen]i la Sta]ia de procesare a semin]elor de porumb din Sine[ti, Ialomi]a. Evenimentul a avut loc mar]i, 5 noiembrie, sub sloganul “Amplificarea Vocii Fermierilor în România”.

Sustenabilitatea afacerii agricole este o tem\ recurent\ la Bayer, care efectueaz\, anual, sondaje în rândul fermierilor din întreaga lume, pentru a determina problemele cu care se confrunt\ ei [i solu]iile la îndemân\. Anul acesta a fost introdus\ [i România în acest circuit global al culegerii de informa]ii “de la firul ierbii”.

Pierre-Etienne Couture, care a preluat conducerea Sta]iei Sine[ti acum [ase

Profitul Agricol 43/2024

luni, a prezentat câteva date noi despre afacerea pe care o coordoneaz\. Sta]ia [i-a redus semnificativ activitatea anul acesta, în concordan]\ cu cererea sc\zut\, care arat\ o reducere a sustenabilit\]ii culturii porumbului în multe areale.

La Sine[ti Bayer are 95 de angaja]i permanen]i [i mai mult de 300 de sezonieri.

Pentru produc]ia de s\mân]\ în România a alocat un buget de 65 de milioane de euro pe an. În mod normal, semin]ele de porumb procesate la Sine[ti ar putea acoperi întregul necesar al României. Dar, 60% din produc]ie este exportat\.

“Putem produce s\mân]\ de porumb pe 7.500 de ha, dar anul acesta, cererea fiind redus\, am cultivat doar 5.600 de ha. Putem produce 1,8 milioane de saci de semin]e, îns\ anul acesta am produs doar un milion de saci”, spunea PierreEtienne Couture.

Robert VERESS

Pierre-Etienne Coutur

29

Uneori, fermierii au dreptate când reclam\ calitatea semin]elor CULTURI VEGETALE

Factorii care influen]eaz\ r\s\rirea unei culturi, în spe]\ a unei culturi de porumb, sunt multipli. Îns\, de cele mai multe ori, când se întâmpl\ ca r\s\rirea s\ fie întârziat\ sau neuniform\, fermierii dau vina pe calitatea semin]elor, chiar dac\ aceasta provine de la produc\tori [i furnizori cât se poate de respectabili. {i tot de cele mai multe ori, reclama]iile sunt respinse de produc\tori. Exist\, îns\, [i un procent de confirm\ri ale faptului c\ semin]ele nu au avut calit\]ile înscrise pe sac.

F

ermierii au cele mai mari dubii când vine vorba de s\mân]a recertificat\. În cazul Bayer, al doilea mare produc\tor de s\mân]\ de porumb din ]ar\, s\mân]a nevândut\ într-un an este adunat\ la Sta]ia de procesare Sine[ti [i p\strat\ în condi]ii optime, respectiv în spa]ii în care umiditatea relativ\ variaz\ între 50 [i 80%, iar temperatura între 8 [i 12 grade. Anul urm\tor, la reluarea ciclului de produc]ie/procesare, s\mân]a r\mas\ este testat\ integral [i recertificat\.

Florentina Georgescu, [efa laboratorului de testare Bayer de la Sine[ti, Ialomi]a, este cea la care ajung toate reclama]iile referitoare la calitatea semin]elor, adunate din ]ar\, de la fermieri.

Ea admite c\, fa]\ de momentul proces\rii ini]iale, exist\ o mic\ pier30

dere de vigoare la s\mân]a recertificat\, tradus\ printr-o sc\dere a procentului de r\s\rire. Îns\ d\ asigur\ri c\ nici un sac de semin]e nu pleac\ de la Sine[ti dac\ nu respect\ parametrii de calitate impu[i atât de legisla]ie, cât [i de standardele companiei.

Florentina Georgescu spune c\ niciodat\ nu a determinat o degradare mare a vigorii de r\s\rire, de la momentul certific\rii, pân\ la sem\nat, pe proba de s\mân]\, care a fost p\strat\ în condi]ii optime. {i aici ajungem la o alt\ fa]et\ a problemei> condi]iile de p\strare. Semin]ele de porumb, ca [i cele de grâu, nu au perioad\ de repaus germinativ.

De aici [i STAS-ul de umiditate, care trebuie redus sub 14%, pentru a încetini procesele biochimice din interiorul semin]ei, pân\ la nivelul la care embrionul s\ nu mai germineze. Dac\ la distribuitor sau în ferm\ s\mân]a este p\strat\ într-o magazie unde temperaturile ajung la 30 de grade, începe

procesul de respira]ie al semin]ei. Deci germina]ia.

O alt\ reclama]ie obi[nuit\ a fermierilor este impurificarea semin]elor.

Florentina Georgescu d\ asigur\ri c\ procesul tehnologic de la Sine[ti este atât de bine pus la punct, încât impurificarea este exclus\. “În România, Bayer comercializeaz\ s\mân]\ tratat\ doar cu fungicid, iar insecticidul se aplic\ ulterior, de c\tre distribuitori sau fermieri. Se întâmpl\ des s\ primim reclama]ii c\ produsul nostru a fost impurificat, de obicei cu floarea-soarelui. Noi nu proces\m floarea-soarelui. A[adar, impurificarea se petrece în procesul de tratare a semin]elor. De aceea, este important ca tratarea s\ fie realizat\ de utilizatori profesioni[ti, care au instrumentele [i cunosc tehnologia”, spune Florentina Georgescu.

Robert VERESS

Florentina GEORGESCU, [efa laboratorului de testare Bayer de la Sine[ti, Ialomi]a

“Verific\m fiecare reclama]ie de ner\s\rire în parte. Conform legii, suntem obliga]i s\ p\str\m o prob\ martor, pentru fiecare lot de s\mân]\.

Când avem o reclama]ie, relu\m testarea probei martor. Sub 10% dintre reclama]ii se dovedesc a fi întemeiate. Este un procent foarte bun”.

La nivel global, standardul de germina]ie este 25 de grade. Pentru determinarea vigorii la r\s\rire, semin]ele sunt plasate într-un incubator, în care temperatura se reduce la 13 grade. În aceste condi]ii se determin\ câte semin]e din 100 vor germina [i r\s\ri, dac\ sunt întrunite condi]iile ambientale necesare [i cu tehnologia corect\.

“Testul ne ajut\ s\ distribuim semin]ele respective, în func]ie de condi]iile locale specifice”.

Profitul Agricol 43/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR

:n 4 ani vom fi cei mai mari exportatori din sud-estul Europei Florin Barbu anun]\ c\ România va beneficia, în urm\torii patru ani, de procesare de 1,5 miliarde de euro, ceea ce o va transforma în lider în sud-estul Europei la materii procesate, mai ales din domeniul zootehniei.

“Pe 15 iunie am aprobat cea mai important\ form\ de sprijin pentru procesare, programul InvestAlim. :n momentul de fa]\ sunt [i semnate contractele. Este vorba de 1 miliard de

euro - schem\ de ajutor de stat - [i, complementar, am venit din Programul Na]ional Strategic cu o sum\ [i am suplimentat-o, iar în urm\toarea perioad\ vom mai semna contracte de procesare în România de 600 de milioane de euro.

Asta înseamn\ c\ în urm\torii patru ani România va beneficia de procesare de 1,5 miliarde de euro, lucru care o va face s\ devin\ lider la export în sudestul Europei ca materii procesate,

pentru c\ nu ne mai dorim s\ mai plece materie prim\ la export [i s-o întoarcem procesat\ din alte ]\ri.

Ne dorim s\ ne proces\m materia prim\ în România, de aceea am creat acest program [i în continuare vreau s\ v\ asigur c\ am încercat s\ integr\m cele trei paliere importante din agricultur\”, a transmis ministrul.

Florin Barbu a anun]at c\ solicit\ modificarea unui regulament european, astfel încât cresc\torii de animale s\ primeasc\ un ajutor din fonduri europene pentru achizi]ia de animale de reproduc]ie.

Pentru asta, regulamentul european trebuie s\ fie modificat astfel încât animalele de reproduc]ie s\ fie incluse ca investi]ii eligibile aferente Fondului European pentru Agricultur\ [i Dezvoltare Rural\ în cadrul Planurilor strategice.

Ministrul a eviden]iat importan]a integr\rii vegetalului în zootehnie [i a proces\rii produselor agricole în România.

“Atât la nivel na]ional, cât [i în cadrul Consiliului AgriFish, voi continua s\ cer simplificarea procedurilor pentru fermierii no[tri, pen-

tru ca ei s\ aib\ acces la resursele de care au nevoie, s\ poat\ lucra f\r\ piedici [i s\ î[i creasc\ produc]ia în condi]ii stabile.

Sprijinul pentru fermierii no[tri acordat în acest an se ridic\ la aproape 7 miliarde de euro, bani europeni [i bani na]ionali, pentru c\

aceasta este calea sigur\ pentru dezvoltarea agriculturii [i asigurarea securit\]ii alimentare, sprijinul oferit la timp pentru fermierii [i produc\torii no[tri”, a spus ministrul Agriculturii.

Bani europeni pentru reproduc]ie

32

Viorel PATRICHI

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 43/2024

Valentin {oneriu> Speran]a micului produc\tor st\ ;n online

CRE{TEREA ANIMALELOR

produc\torii din industria alimentar\ nu se vor orienta în mod direct spre clientul final, ca s\ evite cei 45% discount pe care îl dau c\tre supermarket, vor muri”.

Iar acest model se poate aplica inclusiv fermierilor care produc, pe lâng\ cultur\ mare [i zootehnie, [i produse lactate [i din carne. Singura problem\ o reprezint\ TVA-ul la acestea, care e acum de 9%, dar exist\ temeri c\ va fi majorat de anul viitor, din cauza deficitului foarte mare la nivelul economiei na]ionale.

Produc\torii mici [i medii din domeniul agro-alimentar depind acum în mare m\sur\ de super [i hipermarketuri dac\ vor s\-[i vând\ marfa, dar Valentin {oneriu, administrator Carmolimp, avertizeaz\ c\ acest model îi va duce în sap\ de lemn.

Alternativa care le poate aduce plusvaloare este vânzarea online, direct c\tre client.

V

alentin {oneriu are o afacere cu mâncare g\tit\ din produse agro-alimentare locale, f\r\ E-uri sau coloran]i ad\uga]i, ambalat\ în a[a fel încât î[i men]ine calit\]ile [i valabilitatea timp de 21 de zile. Se adreseaz\ în special unit\]ilor de alimenta]ie public\ în

Profitul Agricol 43/2024

TVA la alimente s\ r\mân\ la 9%

care nu se mai g\te[te, doar se serve[te mâncare.

Aflat la o conferin]\ despre agricultur\ [i domenii conexe, omul de afaceri a precizat c\ a reu[it s\ ajung\ “de la fabric\ la frigider” printr-un mod eficient de vânzare.

“Noi ne-am îndreptat unde am v\zut plusvaloarea în toat\ povestea aceasta. Ne-am îndreptat spre digitalizare în primul rând, adic\ ne-am dus foarte mult în online. Am renun]at la 80% din businessul nostru cu retailul tradi]ional [i cred c\ este un model care te îngenuncheaz\”.

Valentin {oneriu este convins c\ viitorul este online.

“Noi discut\m de o schimbare sistemic\ major\ a modului în care businessul acesta se face. Gândi]i-v\ c\ noi, din Ucea de Jos, Bra[ov, livr\m mâncare g\tit\ în toate col]urile ]\rii, de la Boto[ani, la Timi[oara [i pân\ la Constan]a, unde am dus cam dou\ tiruri pe zi în vara asta. Dac\

În prezent, se aplic\ o tax\ pe valoarea ad\ugat\ de 9% pentru comercializarea de alimente [i b\uturi (nealcoolice) destinate consumului animal [i uman, inclusiv ingredientele folosite pentru prepararea alimentelor.

Dac\ se adeveresc zvonurile c\ aceast\ tax\ se va majora la 19%, atât produc\torii de materii prime agro-alimentare cât [i cei de produse finite alimentare risc\ intrarea în colaps.

“Pentru urm\torii ani, ori alegem s\ mânc\m de la marile lan]uri ori alegem s\ sus]inem juc\torii români mici [i mijlocii”.

Valentin {oneriu este [i pre[edintele Federa]iei Patronatelor din Industria Ospitalit\]ii din România (FPIOR).

El a precizat c\ FPIOR solicit\ ferm Guvernului reducerea impozitelor pe salarii [i venituri ale angaja]ilor, men]inerea TVA la 9% pentru mâncare [i p\strarea tichetelor de vacan]\.

Arpad DOBRE 33

DN Agrar a terminat fabrica de compost din Apold CRE{TEREA ANIMALELOR

DN Agrar Group, cea mai mare ferm\ zootehnic\ integrat\ din România, anun]\ demararea activit\]ilor la fabrica de compost din cadrul fermei de la Apold, Alba.

C

ompania a finalizat prima unitate automat\ de compostare a gunoiului de grajd [i a instala]iei de producere a îngr\[\mintelor organice. Aceast\ fabric\ va transforma anual 21.000 de tone de gunoi de grajd în peste 7.000 de tone de îngr\[\mânt organic. Investi]ia este de aproximativ 1,8 milioane de euro.

Fabrica de compost va aduce venituri suplimentare din vânzarea compostului [i din creditele de carbon ob]inute prin reducerea emisiilor de metan. Obiectivul DN Agrar

este de a utiliza îngr\[\mintele organice produse atât pentru nevoile interne, cât [i pentru vânzarea extern\.

Pre]ul de pia]\ pentru o ton\ de îngr\[\mânt organic ambalat în saci mari este cuprins între 230 [i 300 de euro. Dar, anul viitor, o parte semnificativ\ din îngr\[\mântul produs va fi utilizat în cadrul Grupului pentru a testa [i optimiza produsul în vederea certific\rii ca îngr\[\mânt organic.

Procesul de ob]inere a certificatelor voluntare de carbon necesit\ o investi]ie ini]ial\ de 180.000 de euro [i un proces de doi ani, dar va permite DN Agrar s\ ob]in\ aproximativ 16.000 de certificate anual.

Compania a anun]at recent semnarea unui acord de cooperare pentru cea mai mare unitate de produc]ie de biometan din România, cu o capacitate total\ de pân\ la 15 MW.

“Am ini]at [i procesul de ob]inere a certific\rii voluntare de carbon pentru compostul produs, iar pân\ la sfâr[itul anului 2026 estim\m s\ ob]inem primele credite de carbon,” spunea Peter de Boer, director strategie DN Agrar Group.

Lobby marocan pentru reluarea exportului de ovine O delega]ie din Regatul Maroc se afl\ în România pentru reluarea exportului de ovine, informeaz\ Autoritatea Na]ional\ Sanitar\ Veterinar\ [i pentru Siguran]a Alimentelor.

Delega]ia va efectua o deplasare în jude]ul Constan]a, unde va vizita dou\ centre de colectare ovine pentru a observa condi]iile de bun\stare a animalelor [i m\surile de biosecuritate implementate de cresc\tori.

Totodat\, operatorul economic marocan va inspecta marfa destinat\

34

exportului, aflându-se în România pentru a verifica animalele ce urmeaz\ s\ fie îmbarcate pe vapor.

De asemenea, acesta va asista la procedurile logistice specifice [i va semna documentele oficiale pentru demararea exportului.

Vizita face parte dintr-un proces continuu de deschidere a pie]elor externe [i de reluare a exporturilor de ovine, care fuseser\ ini]ial suspendate din cauza pestei rumeg\toarelor mici. Aceast\ colaborare constituie o

oportunitate important\ pentru România de a reintroduce produsele române[ti pe pia]a marocan\ [i de a înt\ri leg\turile comerciale bilaterale.

Acordul încheiat între fermierii români [i operatorul economic marocan deschide noi perspective pentru exportatorii români, contribuind la consolidarea pozi]iei acestora pe pia]a interna]ional.

pagin\ de Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 43/2024

Boala limbii albastre ;n Italia CRE{TEREA ANIMALELOR

Boala limbii albastre a lovit anul acesta aproape un sfert dintre cele 13.000 de ferme de oi din Sardinia, Italia, provocând decesul a 40.000 de animale, comparativ cu doar 5.000 în 2023, anun]\ Agerpres.

P

itoreasca insul\ din Mediterana are trei milioane de oi, dublu fa]\ de num\rul oamenilor, [i este responsabil\ pentru 40% din efectivele de ovine ale Italiei.

Sectorul angajeaz\ peste 27.000 de persoane.

Focare de boala limbii albastre au fost descoperite în mai multe p\r]i ale Europei în ultimele luni, ajutate de

Sorgul ;n furajare La IBNA Balote[ti, un colectiv format din Nicoleta Lefter, Georgeta Ciurescu, Mihaela H\beanu a realizat studiul “Sorgul, o alternativ\ valoroas\ in hrana animalelor monogastrice”.

A fost determinat\ compozi]ia boabelor la patru hibrizi de sorg [i comparat\ cu a porumbului. S-a constatat c\, din punct de vedere energetic valorile sunt comparabile.

Sorgul are un nivel mai sc\zut de aminoacizi, în special al celor cu sulf. În schimb, lizina, un aminoacid esen]ial pentru porc [i pas\re, are valori apropiate. Un avantaj al sorgului este con]inut sc\zut de fibre.

Alt avantaj e riscul sc\zut de contaminare cu micotoxine. Iar con]inutul redus de tanini (0,05%) îl recomand\ în hrana monogastricelor, cu excep]ia purceilor sugari.

36

înc\lzirea global\, care favorizeaz\ proliferarea insectei ce transmite boala, îns\ în nicio alt\ parte nu a existat un impact atât de devastator din Sardinia.

Faptul c\ virusul are mai multe tulpine împiedic\ oprirea r\spândirii prin vaccinare.

Giovanni Filippini, directorul Departamentului pentru s\n\tatea animal\ din Italia, spune c\ guvernul lucreaz\ la un plan de urgen]\ “pe baza modelelor predictive care pot împiedica r\spândirea bolii limbii albastre”, dar nu a dorit s\ ofere detalii.

Între timp, fermierii deja lovi]i de una dintre cele mai secetoase veri cu care s-a confruntat Sardinia, num\r\ pagubele [i cer ajutor financiar de la Roma.

“Sunt 27 de tipuri la nivel mondial [i nu [tim care va fi cel care va ap\rea de la un an la altul. Noi vaccin\m pentru tipul 8, care a fost prezent anul trecut, [i am putea avea Responsabilul pentru agricultur\ tipul 3”, spune Sandro Rolesu, di- din Sardinia, Gianfranco Satta, spune rector la Institutul zooprofilatic din c\ guvernul regional din insul\ a pus Sardinia. deoparte 13,5 milioane de euro penItalia va începe vaccinarea pentru tipul 3 abia din 2025.

tru a-i desp\gubi pe fermierii afecta]i, îns\ pierderile sunt estimate la 25 de milioane de euro.

ANSVSA, preocupat\ de Gospod\ria }\r\neasc\ Ordinul privind func]ionarea Gospod\riei }\r\ne[ti, care furnizeaz\ alimente de origine non-animal\, a fost finalizat [i trimis pentru aprobare, a anun]at Autoritatea Na]ional\ Sanitar\ Veterinar\ [i pentru Siguran]a Alimentelor (ANSVSA).

Conform Agerpres, ANSVSA î[i continu\ eforturile de simplificare a legisla]iei pentru unit\]ile de capacitate mic\, având ca scop sprijinirea produc]iei locale [i promovarea dezvolt\rii comunit\]ilor rurale din România.

ANSVSA reafirm\ angajamentul s\u de a garanta alimente sigure pentru consumatori, respectând toate normele de siguran]\ alimentar\. Prin promovarea produselor locale, dorim

s\ încuraj\m un sistem alimentar mai s\n\tos [i echitabil, care s\ sus]in\ atât micii produc\tori români, cât [i consumatorii, precizeaz\ sursa citat\.

“Simplificarea legisla]iei este o prioritate esen]ial\ pentru mine, iar dezvoltarea comunit\]ilor locale este crucial\ pentru construirea unei economii rurale durabile [i reziliente.

Aceast\ ini]iativ\ semnificativ\ va transforma poten]ialul agriculturii române[ti în realitate, oferind alimente de calitate [i oportunit\]i de dezvoltare pentru comunit\]ile locale”, a declarat Ioan Oleleu, vicepre[edinte ANSVSA.

pagin\ de Arin DORNEANU

Profitul Agricol 43/2024

MA{INI & UTILAJE

Anamaria Damian> “NHR Agropartners are utilaje pentru to]i fermierii” Seceta, calamitarea culturilor [i pre]urile sc\zute la cereale au redus mult apetitul pentru investi]ii în ferme.

La Rabla la tractoare abia s-a lansat ghidul de finan]are [i programul poate va demara pân\ la sfâr[itul anului.

“Nou\ ne place foarte mult acest program, avem produsul potrivit”, spune Anamaria Damian, directorul general al NHR Agropartners.

Este vorba de tractorul Deutz-Fahr Keyline 5105, echipat cu motor Stage V, cu putere maxim\ de 106 CP, cu management electronic al puterii, transmisie cu comand\ electrohidraulic\, 20x20. Cabina este spa]ioas\, are coloana de direc]ie reglabil\, ecran digital pentru monitorizarea func]iilor tractorului, aer condi]ionat [i numeroase alte dot\ri.

“Nu a fost u[or s\ ne încadr\m în pre]ul maximal de 55.000 de euro, de fapt 46.000 euro, restul e TVA. Am reu[it, împreun\ cu Deutz-Fahr, s\ oferim un produs cu dot\ri optime, un tractor cu care fermierul s\ aib\ posibilitatea s\ se dezvolte.”

Cât prive[te moratoriul pe ratele la b\nci, IFN [i furnizorii de inputuri, Anamaria Damian spune c\ nu-i afecteaz\ pe importatorii de utilaje, cel pu]in nu direct. Pe de alt\ parte, m\sura, un ajutor pentru fermieri, nu împiedic\ raportarea acestora ca r\u platnici în centrala riscurilor de plat\ (CRC).

“Dac\ un fermier [i-a amânat plata ratelor [i apare în CRC, finan]atorul poate c\ nu-i va mai acorda credit [i nici alt\ banc\ nu o va face”.

Profitul Agricol 43/2024

Cu toate provoc\rile legate de secet\, pre]uri mici la cereale [i vânz\ri în sc\dere, NHR Agropartners a continuat seria de demonstra]ii în câmp, în mai multe zone din ]ar\, cu grapa cu discuri scurte Poettinger Terradisc 10001T [i cu sem\n\toarea direct\ Claydon, pentru no-till.

“Am avut succes cu ambele, mul]i fermieri [i-au exprimat inten]ia de a le cump\ra, iar unii le-au achizi]ionat dup\ demonstra]ii. Noi le prezent\m avantajele [i dezavantajele atât ale tehnologiilor minimum till [i no-till, cât [i ale celor de prelucrare conven]ional\ a solului. Decizia este a lor, dar oricum, noi avem utilaje pentru to]i fermierii, indiferent de tehnologia pe care o aplic\.”

Anamaria Damian a scos în eviden]\ un program de succes al companiei, cel de loialitate în ce prive[te între]inerea utilajelor, prin care orice client care va face reviziile [i mentenan]a cu echipa de service a NHR

Agropartners beneficiaz\ de un discount de 25%.

“Vrem s\ fim al\turi de clien]i [i s\ avem grij\ de utilajele lor. O mare parte din fiabilitatea [i performan]ele sporite este strâns legat\ de între]inere.

Mentenan]a în curtea clientului aduce doar avantaje.”

Arpad DOBRE

Provoc\ri [i în 2025

Percep]ia general\ este c\ anul viitor va continua seria provoc\rilor, fie c\ vorbim de secet\, pre]uri la cereale, situa]ia geopolitic\. “Vedem destule incertitudini. De impredictibilitate - mai ales în ce prive[te vremea [i pia]a - vorbim de ceva vreme.

Prin implementarea proiectelor de finan]are din fonduri UE, avem speran]e c\ se vor aduce îmbun\t\]iri la cele care includ utilaje pentru notill”, a spus Anamaria Damian.

37

Noi utilaje New Holland la EIMA MA{INI & UTILAJE

New Holland a prezentat, la expozi]ia EIMA din Italia, o palet\ larg\ de tractoare, combine, ma[ini pentru furaje [i înc\rc\toare, excavatoare pentru ferme, sisteme digitale, toate noi.

A

colo, ;n Italia, a avut loc lansarea noilor tractoare T5 Dual Command, cu îmbun\t\]iri care includ o capacitate hidraulic\ mai mare, noi op]iuni pentru puntea fa]\, înc\rc\toare montate din fabric\, conectivitate complet\, telematic\ [i auto-ghidare.

[i o în\l]ime total\ mai mic\, fiind util inclusiv la lucrul în sere. În plus, are o raz\ de virare exterioar\ mai mic\ decât modelul TH5.26, pe care îl înlocuie[te.

Totodat\, New Holland a marcat extinderea gamei Light Equipment pentru construc]ii prin lansarea unei noi serii de excavatoare de dimensiuni medii, în segmentul utilajelor de 612 tone, completând gama anterioar\ de modele de 1,3-6,5 tone.

New Holland a venit cu nout\]i [i la categoria tractoare mai puternice [i combine de recoltat. Dup\ demonstra]iile efectuate în var\ în întreaga Europ\, combina vârf de gam\ CR11 a fost prezentat\ cu un heder draper (cu band\ de cauciuc) foarte mare, de

15 metri l\]ime, fabricat de MacDon. Combina este echipat\ cu tehnologia de analiz\ a nutrien]ilor în timp real NutriSense.

Cât prive[te noile tractoare, printre acestea se num\r\ T7.340 HD, cu PLM (Precision Land Management) Intelligence, [i T7.300, vârful de gam\ pentru seria T7.

La acestea s-au ad\ugat [i tractoarele din seria T4, cu o serie de func]ii [i caracteristici performante, pe care le vom dezvolta în articolele viitoare.

Pe de alt\ parte, pozi]ia de lider a New Holland în tehnologia de propulsie alternativ\ a fost ilustrat\ cu un tractor T6.180 Methane Power alimentat cu biometan.

Arpad DOBRE

T5 Dual Command este prima gam\ de tractoare din New Holland care prezint\ noul stil al m\rcii, realizat de echipa de proiectare intern\ a CNH [i setat s\ fie aplicat la viitoarele game de tractoare.

O alt\ noutate a companiei a reprezentat-o o combin\ autopropulsat\ pentru recoltarea furajelor, FR Forage Cruiser. Aceasta urmeaz\ s\ intre în produc]ie în 2025 [i vine cu noi caracteristici fa]\ de modelele din gama existent\. Amintesc aici sistemul CropSpeed, care ajut\ operatorii s\ maximizeze productivitatea, cabina cu 12,5% mai mult spa]iu, geamurile frontale [i spate din dou\ straturi, plus materiale fonoabsorbante cu calit\]i îmbun\t\]ite.

A fost prezentat [i cel mai recent intrat în gama TH de înc\rc\toare telescopice, noul TH6.26. Cu o capacitate maxim\ de ridicare de 2.600 kg, acesta are o l\]ime de doar 1.890 mm 38

Profitul Agricol 43/2024

Claas a lansat noile tractoare Nexos

MA{INI & UTILAJE

La exact doi ani de la lansarea tractoarelor specializate Nexos 200 Comfort, Claas a prezentat o versiune revizuit\, cu o nou\ cabin\ cu patru montan]i, un design actualizat [i func]ii automate [i de confort îmbun\t\]ite. Noua gam\ include patru serii de modele, Nexos S, Nexos M, Nexos L [i Nexos XL, cu puteri ale motorului cuprinse între 85 [i 120 CP.

N

oile func]ii [i echip\ri asigur\ o operare eficient\, cu economii de timp [i carburant în podgorii, culturile de hamei, livezi, pepiniere sau pentru lucr\ri municipale.

Printre dot\rile de top se remarc\ func]ia Dynamic Steering - pentru mai pu]ine rotiri ale volanului, Smart Stop - pentru cuplarea [i decuplarea automat\ a ambreiajului, precum [i Transmisia Twinshift.

Ceea ce atrage în mod deosebit aten]ia este posibilitatea mont\rii de utilaje la mijlocul tractorului, ceea ce permite efectuarea de lucr\ri pe rânduri de la 1,6 metri l\]ime, cu o vizibilitate sporit\ asupra opera]iunilor efectuate. În plus, priza de putere automat\ op]ional\ reduce volumul de lucru al operatorului, indiferent dac\ utilizeaz\ un singur echipament sau mai multe echipamente combinate.

Revenind la func]ia Dynamic Steering, aceasta ofer\ un plus substan]ial de confort [i sunt necesare doar 1,5 rota]ii ale volanului pentru a trece de

Profitul Agricol 43/2024

la o blocare a direc]iei la cealalt\, atunci când se efectueaz\ manevre de întoarcere în livezi înguste - cu dou\ mai pu]ine decât în modul de direc]ie normal. Aceast\ func]ie este deosebit de util\ pentru operatorii care efectueaz\ câteva sute de manevre de întoarcere pe zi.

Operatorul dispune de mai mult\ siguran]\ datorit\ Smart Stop. Transmisia se dezactiveaz\ automat, când frâna de picior este ap\sat\, [i se reactiveaz\ u[or când frâna este eliberat\.

Acest lucru simplific\ foarte mult oprirea [i pornirea pe pante sau la intersec]ii, precum [i la cuplarea echipamentelor frontale [i remorcilor.

Transmisia Twinshift cu cinci trepte în trei game, dou\ viteze Powershift [i inversor f\r\ ambreiaj Revershift ofer\ 30 de trepte de vitez\ înainte fin reglate [i 15 trepte de vitez\ înapoi, în timp ce inversorul mecanic are 30 de trepte de vitez\ înapoi. Viteza maxim\ de 40 km/h este atins\ la un regim silen]ios [i eficient din punct de vedere al consumului de carburant, de 1.650 rpm.

Cum spuneam, Nexos Comfort ofer\ posibilitatea ata[\rii de utilaje la mijlocul tractorului, ceea ce ofer\ un control mecanic mai eficient al buruienilor. Acest lucru permite utilizarea echipamentelor frontale obi[nuite pentru pr\[it sub [i între vi]a-de-vie, împreun\ cu dispozitivele de m\run]it montate în spate sau echipamentele ata[ate în fa]\,

dac\ este necesar, permi]ând combinarea mai multor opera]iuni într-o singur\ trecere care economise[te timp [i carburant.

Evident, punctul central al confortului sporit oferit de noua gam\ Nexos este cabina mai mare, construit\ cu patru montan]i [i u[i cu deschidere larg\, ce ofer\ o vedere panoramic\ [i asigur\ un nivel ridicat de siguran]\ la urcarea [i coborârea din cabin\. Podeaua complet plat\, f\r\ tub de transmisie deranjant, îmbun\t\]e[te confortul la deplasare, în special în zilele lungi de lucru. La acestea se adaug\ comenzile ergonomice din consola din dreapta [i cele de pe panoul de instrumente de lâng\ volan.

Toate modelele Claas Nexos S, Nexos M, Nexos L [i Nexos XL cu noile func]ii sunt disponibile începând din 2025.

Arpad DOBRE

39

Câ[tig\torii Tractorului Anului 2025, la EIMA Bologna MA{INI & UTILAJE

Edi]ia din acest an a Tractorului Anului 2025 - Tractor of the Year (TotY), care premiaz\ cele mai inovatoare [i durabile tractoare de pe pia]a european\, [i-a desemnat câ[tig\torii la cea de-a 26-a gal\ de la expozi]ia interna]ional\ de ma[ini agricole de la EIMA, Bologna. A fost al cincilea an consecutiv în care BKT [i-a consolidat rolul de sponsor al competi]iei, sprijinind promovarea tehnologiilor avansate [i a solu]iilor durabile pentru viitorul agriculturii.

TotY 2025 a avut un format complet reînnoit, introducând premii concepute pentru a satisface nevoile actuale ale industriei.

Cele [ase categorii de premii au fost>

TotY MidPower, dedicat tractoarelor cu capacitate între 150 [i 280 de cai putere, unde adaptabilitatea [i puterea se îmbin\ într-un echilibru optim.

Câ[tig\tor> Antonio Carraro Tony 8900 TRG.

Câ[tig\tor> Fendt 620 Vario DP.

TotY Utility rezervat tractoarelor multifunc]ionale, cu capacitate între 70 [i 150 de cai putere.

Sustainable TotY, care recompenseaz\ cel mai inovator model din punct de vedere al sustenabilit\]ii.

Câ[tig\tor> Fendt e107 Vario.

TotYBot, rezervat\ tractoarelor robotizate f\r\ cabin\, un pas c\tre robotizarea agricol\.

TotY HighPower, pentru tractoare cu peste 300 de cai putere, conceput pentru a recunoa[te relevan]a crescând\ a tractoarelor de mare putere.

Câ[tig\tor> Steyr 4120 Plus.

Câ[tig\tor> Case IH Quadtrac 715.

40

TotY Specialized pentru tractoare potrivite pentru podgorii, livezi, terenuri deluroase [i montane.

Câ[tig\tor> AgXeed 5.115T2.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 43/2024

Posibilit\]i de reducere a consumului de motorin\ MA{INI & UTILAJE

:n pre]ul produselor agricole cheltuielile cu motorina au o pondere însemnat\, motiv pentru care sunt necesare m\suri judicioase pentru economisirea ei.

Vom prezenta unele posibilit\]i ce stau la îndemâna fermierilor pentru reducerea consumului de motorin\> Prin trecerea treptat\ la agricultura conservativ\, cu reducerea lucr\rilor solului, consumul de carburant scade, în medie, de la 50 l/ha în agricultura conven]ional\, la 10 l/ha în cea conservativ\.

Dac\ se folose[te sistemul de agricultur\ de precizie, consumul de motorin\ se reduce, în primul rând pentru c\ nu mai este risip\. Nu se mai produc gre[uri, nici suprapuneri, stropirea are loc numai asupra buruienilor [i a plantelor bolnave, reducând [i necesarul de pesticide.

De[i nu pare important, alimentarea cu motorin\ este indicat s\ se efectueze numai la furtun, la pomp\, [i nu cu g\leata când, pe lâng\ risip\, au loc

[i impurific\ri ale motorinei.

De asemenea, toate îmbin\rile din circuitul motorinei [i uleiului s\ fie perfect etan[e, pentru a evita orice pierderi.

S\ fie evitate mersul motorului la relanti [i deplasarea tractorului în gol.

Ca regul\, atunci când utilajul sta]ioneaz\, s\ se opreasc\ motorul.

Când terenul este la distan]\ mare, ar fi bine ca în companii s\ se organizeze tabere de câmp pentru a evita deplas\rile inutile.

Ideal ar fi ca terenul s\ fie organizat în parcele mari, de forme geometrice regulate, cu lungimea de 600-8001.000 de metri, pentru a reduce întoarcerile dese, care duc [i ele la un consum ridicat.

La fiecare lucrare este bine s\ se foloseasc\ tractoare cu putere corespunz\toare agregatelor pe care la ac]ioneaz\. De exemplu, la lucrarea de pr\[it, folosind un tractor de 70-80 CP, se consum\ 4,5 l/ha motorin\, pe când lucrarea respectiv\ se poate efec-

tua cu un tractor de 50 CP care consum\ 3,5 l/ha motorin\.

Este necesar s\ se alc\tuiasc\ agregate complexe care, la o singur\ trecere, efectueaz\ mai multe lucr\ri de discuit, gr\pat [i erbicidat, cu consum de 6 l/ha motorin\. Dac\ s-ar efectua separat fiecare lucrare consumul ar fi de 7,3 l/ha, pe lâng\ b\t\torirea terenului [i pierderea de timp.

Punctele de alimentare a ma[inilor agricole cu semin]e, îngr\[\minte, solu]ie de stropit s\ fie bine calculate, s\ se g\seasc\ în circuitul lucr\rii [i s\ nu se deplaseze tractorul dup\ ele.

Importante sunt [i cauciucurile, care trebuie s\ aib\ o bun\ aderen]\ pentru a reduce patinarea, iar presiunea în pneuri în brazd\ s\ fie de 0,8 bari, [i de 2 bari pe [osele.

Echipamentul de lucru al tractoarelor s\ fie în bun\ stare în func]ionare [i reglate pentru a asigura ac]ionarea corect\ asupra ma[inilor tractate (purtate). Ambreiajul corect reglat, ca priza de putere s\ asigure tura]ia necesar\ la ma[inile ac]ionate. Sistemul de r\cire al motoarelor s\ nu aib\ radiatorul înfundat, iar pompa, ventilatorul [i termostatul s\ func]ioneze corect pentru a men]ine la motor temperatura de 80-90°C, optim\ pentru func]ionarea motorului cu consum redus de motorin\.

Consumul de motorin\ este în func]ie [i de tipul solului.

De exemplu> - arat pe sol u[or - realizeaz\ 4 ha/schimb cu consum de 18 l/ha< - sol mijlociu - 3,5 ha - 22,75 l/ha< - sol greu - 2,6 ha - 31,25 l/ha.

Cu astfel de mici recomand\ri se pot ob]ine economii substan]iale.

prof. dr. Vasile POPESCU 42

Profitul Agricol 43/2024

Echipamente Kuhn pentru sporul recoltelor

MA{INI & UTILAJE

La înfiin]area culturilor de p\ioase un rol decisiv îl au utilajele de preg\tire a solului, sem\nat [i fertilizat, iar echipamentele Kuhn Performer, Espro [i Axis de la IPSO Agricultur\ pot asigura condi]iile pentru ob]inerea unor recolte bogate.

torului, ajustarea barei de trac]iune a cultivatorului pentru ca utilajul s\ fie paralel cu solul, ajustarea la condi]iile din câmp a presiunii hidraulice a sis-

Performer

Gama de cultivatoare Kuhn Performer are 5 modele cu l\]imi de lucru de la 3 la 7 m, cu necesar de putere de la 200 CP [i viteze de lucru de la 8 la 12 km/h. Eficien]a acestor utilaje e dat\ de modul în care au fost proiectate> discurile frontale taie paiele [i r\d\cinile, ancorele realizeaz\ amestecarea în profunzime, afânarea [i f\râmi]area solului încorporând paiele< discurile posterioare ajut\ la nivelarea terenului, t\v\lugul ajut\ la reconsolidarea solului.

Eficien]a Performer poate fi sporit\ prin balastarea corespunz\toare a trac-

Espro

Este o gam\ de sem\n\toare pentru p\ioase, ideal\ pentru tehnologia minimum till, cu l\]imi de lucru de la 3 la 8 metri [i poate fi operat\ la viteze de pân\ la 17 km/h, cu p\strarea preciziei maxime la sem\nat.

Necesarul de putere de la tractor este de la 160 la 270 CP, iar bunc\rul poate avea o capacitate de pân\ la 5.500 litri. Modelele 4000 [i 6000 au bunc\re cu dou\ compartimente, astfel c\ simultan cu sem\natul se

Profitul Agricol 43/2024

Axis

Echipamentele de fertilizat Axis au fost concepute pentru a lucra foarte precis la viteze mari de înaintare. Pot fi dotate cu Section Control [i pot fertiliza cu rat\ variabil\. Sunt posibile

temului de protec]ie a organelor de cultivare.

Arpad DOBRE

rate de aplicare de la 3 kg la 500 kg/ha, cu o vitez\ de lucru de pân\ la 16,5 km/h. Echipamentele Axis pot opera cu l\]imi de lucru de la 12 la 50 m [i au bunc\re cu capacitate de la 1.000 la 4.200 litri.

Dispun de casete de control Quantron pentru dozare electronic\, care seteaz\ deschiderea [uberelor [i cantitatea distribuit\ în func]ie de vitez\. În timpul lucr\rii, operatorul poate s\ modifice rata de aplicare, s\ închid\ o por]iune pentru fiecare parte sau s\ închid\ simultan fiecare parte folosind un buton.

aplic\ [i îngr\[\minte, în mod precis, sub s\mân]\.

Modelul Espro 6000 RC permite amestecarea a dou\ variet\]i de semin]e sau folosirea întregului bunc\r pentru o singur\ cultur\.

Cele [ase segmente asigur\ cultivarea solului, tasare [i sem\nat (plus fertilizat) într-o singur\ trecere. În plus, efectueaz\ un sem\nat de calitate atât pe terenuri arate sau prelucrate minim, cât [i prin sem\nat direct sau în mulci.

43

De la {ise[ti la Z\roni O istorie a mini[trilor Agriculturii

A venit vremea s\ v\ supun aten]iei un nou capitol din istoria mini[trilor agriculturii. De data aceasta, cei care au condus domeniul ;n vremea urgiei celui de-Al Doilea R\zboi Mondial. Guvernele sunt la ;nceput pro hitleriste, apoi, pro sovietice, dar politicienii nu ;i mai acordau mare importan]\ agriculturii.

Asta nu ;nseamn\ c\ domeniul nu cunoa[te personaje de poveste.

George OSTROVEANU Regele este îngrijorat de tensiunile din ]ar\ [i, mai ales, de cele externe.

Vecinii (Ungaria, Bulgaria, URSS) amenin]au grani]ele Rom=niei Mari. :n c\utarea unei solu]i de stabilitate Carol al ll-lea încearc\ solu]ia cu primministru Gheorghe T\t\r\scu (24 noiembrie1939 - 10 mai 1940). :n noul guvern, ministru al Agriculturii [i Domeniilor este Gheorghe Ionescu {i[e[ti.

Se succed guverne eterogene, în care stau al\turi fo[ti ]\r\ni[ti, fo[ti liberali, ca Ion Gigurtu, admirator al Germaniei lui Hitler. Agricultura nu intereseaz\ prea mult. Vârful preocup\rilor politice este o mai bun\ rela]ie cu Germania, care c=[tig\ militar pe toate fronturile.

Cu un prim-ministru filogerman Ion Gigurtu - se încearc\ o mai bun\ rela]ie cu Axa. :n guvernul nou format (4 iulie - 4 septembrie 1940) intr\ [i legionarul Horia Sima, ministru al Cultelor [i Artelor. Titular la Finan]e [i interimar la Agricultur\ [i Domenii este Gheorghe Leon.

Gheorghe Leon (n. 29 aprilie 1888, Ia[i – d. 1949, Sighet) este licen]iat în drept, doctor în [tiin]e economice la Jena, Germania (1914). A mai fost ministru al Economiei în guvernul Ion Antonescu (14 septembrie 1940 - 26 ianuarie 1941). A fost arestat în 1950 [i 44

condamnat la 2 ani închisoare, f\r\ a i se aduce la cuno[tin]\ condamnarea.

A fost de]inut la Sighet. Se pare c\ a fost eliberat în vara anului 1955. :n dosarele Securit\]ii este trecut mort în deten]ie, în 1954. Dup\ alte surse, ar fi decedat în 1968.

Pe 4 septembrie, Ion Gigurtu a demisionat. Pre[edinte al Consiliului de Mini[tri se instaleaz\ generalul Ion Antonescu. Pân\ la constituirea noului guvern, fo[tii mini[tri r\mân în func]ie. :ntrucât Ion Antonescu se angajase s\ fac\ din România un “stat na]ionallegionar”, mul]i mini[tri sunt din Legiune (Horia Sima, vicepre[edinte al Consiliului de Mini[trii, Constantin Papanace, subsecretar de Stat la Finan]e etc). Bineîn]eles, sunt mul]i ofi]eri, dar [i tehnocra]i.

La Agricultur\ [i Domenii este ministru Nicolae Mare[, iar subsecretar de Stat este Petre Nemoianu.

Legionarii, care voiau toat\ puterea, au pornit rebeliunea din ianuarie 1941, iar Antonescu i-a lichidat. Urm\torul guvern are [i mai mul]i generali. Inclusiv la Agricultur\ vine generalul Ion Sichitiu.

Ion Sichitiu (n. 19 ianuarie 1878, Rugi, Turcine[ti, Gorj – d. 20 aprilie 1952) a urmat {coala fiilor de militari din Craiova, {coala de artilerie [i geniu

din Charlottemburg, Germania, {coala Superioar\ de R\zboi, pe care a absolvit-o ca [ef de promo]ie, avându-i colegi pe Ion Antonescu, Florea {enescu, Nicolae Bolintineanu, Petre C\nciulescu, Constantin Cepleanu, Alexandru Gorski [i Constantin Ilasievici. A fost [eful Marelui Stat Major (1 februarie -1 noiembrie 1937), trecut în rezerv\ la 1 februarie 1938. Din postul de ministru al Agriculturii a demisionat pentru c\ nu era de acord cu angajarea armatei dincolo de Nistru. Pe 1 septembrie 1946, este arestat [i condamnat la 10 ani de temni]\. A murit pe 29 aprilie 1952, în închisoarea Aiud.

Pentru postul de subsecretar de stat este chemat Aurelian Pan\. Pe 19 martie 1942, generalul Sichitiu demisionaz\, iar subsecretarul de stat a fost îns\rcinat s\ conduc\ ministerul. Pe 25 septembrie este numit oficial noul ministru.

Aurelian Pan\ (n. 20 septembrie 1880, în comuna Marsilieni, Ialomi]a d. 4 mai 1951 în închisoarea Gherla).

P\rin]ii erau mocani ardeleni din S\cele. Are studii în domeniul agricol la Sorbona. Dup\ c\satorie se stabile[te în Ialomi]a, unde so]ia avea oarece p\mânt. În luptele de la M\r\[e[ti are gradul de c\pitan. În 1934, face o c\l\torie în SUA ca s\ studieze cultura porumbului. Se întoarce cu dou\ l\zi

Profitul Agricol 43/2024

de [tiule]i. Va fi membru în Consiliul Permanent al Agriculturii (1939), pre[edinte al Academiei de Agricultur\ [i pre[edinte al Sindicatului Agricol Ialomi]a. În ianuarie 1941, a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii, iar în martie 1942, ministru.

Pentru activitatea sa la minister nu a încasat salariu, sumele care i se cuveneau fiind donate ca ajutoare pentru func]ionarii ministerului. :n anii 1944-1947, în procesele “criminalilor de r\zboi”, a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Era acuzat, printre altele, de “introducerea [i încurajarea cultiv\rii unei plante necunoscute [i inutile ]\rii noastre, soia”!

Moare în mai 1951. :n iulie 1943, dup\ demisia ministrului Pan\, este numit ministru al Agriculturii Ion Marin.

De[i a r\mas în func]ie vreo 10 luni, nu am g\sit nici un fel de referin]e despre activitatea sa la Ministrul Agriculturii. E drept, ]ara se afl\ pe panta r\zboiului cu URSS. Preocup\rile oamenilor politici nu se mai îndreptau spre agricultur\. :ncepuser\ [i bombardamentele americane. Dup\ Marin vine titular, pe 24 aprilie 1944, Petre Nemoianu.

Petre Nemoianu (n. 1882, în Banat - d. 1952, în închisoarea Aiud) a urmat Dreptul la Budapesta. Prieten cu Octavian Goga, în al c\rui partid na]ional-cre[tin a activat, a fost un ap\r\tor al clasei ]\r\ne[ti [i un adversar înver[unat al marilor proprietari de p\mânt, grupa]i în Sindicatul Agricultorilor. E drept c\ ]\ranul pe care îl invoc\ Nemoianu este unul din Banat, nu din Oltenia, Moldova sau B\r\gan.

Oricum, tema polemicilor lui nu mai este de actualitate.

Dup\ lovitura de stat de la 23 august 1944, a fost trimis într-un conac al Ministerului Agriculturii, la “Pârlita”, unde apuc\ s\ scrie cartea “O var\ ministru”. Eram înc\ într-o ]ar\ condus\ de Regele Mihai. Doi-trei ani mai târz-

Profitul Agricol 43/2024

O istorie a mini[trilor Agriculturii

iu, sub regimul “democrat-popular” al lui Petru Groza [i Gheorghiu-Dej, Petre Nemoianu avea s\ fie condamnat la temni]\ grea, unde a [i murit.

Dup\ arestarea mare[alului Ion Antonescu, regele îi încredi]eaz\ conducerea guvernului generalului Constantin S\n\tescu. Mini[trii sunt Iuliu Maniu, Constantin Br\tianu, Lucre]iu P\tr\[canu [i Constantin Titel Petrescu. Maniu ar fi dorit un guvern de generali, c\ci ]ara este înc\ în r\zboi.

Dar la Agricultur\ [i Domenii este ministru Dimitrie Negel.

Negel (1890-1969) era nepotul industria[ului George Assan. Licen]iat în drept la Bucure[ti, cu un doctorat în drept la Paris, sub regimul Antonescu, a fost subsecretar de stat la Ministerul Economiei. A devenit administrator al Domeniului Coroanei, în iulie 1942.

Dup\ 30 decembrie 1947, l-a urmat pe rege în exil.

Sub presiunea sovietc\, P\tr\[canu [i Titel Petrescu î[i dau demisia.

S\n\tescu vrea s\ se retrag\, dar regele îi cere s\ formeze un nou guvern, în care s\ intre [i oamenii ceru]i de Moscova.

S\n\tescu îi accept\ pe Petru Groza (viceprim-ministru), Lucre]iu P\tr\[canu (Justi]ie), {tefan Voitec (Educa]ie), Gheorghiu-Dej (Comunica]ii). Dar comuni[tii vor [i Agricultura.

S\n\tescu negociaz\ direct cu un general sovietic [i ob]ine Agricultura pentru ]\r\ni[ti. :l desemneaz\ pe Ioan Hudi]a.

Acesta (n. 1896, satul Bogd\ne[ti din jud. Baia - d. martie 1982) era fiu de înv\]\tor. A urmat facult\]ile de Drept [i Istorie la Ia[i, apoi a ob]inut doctoratul la Sorbona. Devine profesor de istorie a diploma]iei la Academia de Înalte Studii Industriale [i Comerciale din Bucure[ti. :n februarie 1947, este eliminat din înv\]\mânt.

Membru al Partidului Na]ional }\r\nesc, iar din 1940 este secretar general-adjunct al PN}. În casa lui, din strada Constantin T\nase, cartierul Vatra Luminoas\, se semneaz\ pactul celor patru partide, care va fi pus în practic\ la 23 august 1944. Arestat în 1947, f\r\ mandat de arestare [i f\r\ a fi judecat, este de]inut pân\ în decembrie 1955 la V\c\re[ti [i Sighet.

:n al doilea guven S\n\tescu apare ca subsecretar de stat Romulus Z\roni, din partea Frontului Plugarilor.

Personaj pitoresc, cu un umor spectaculos, este zeflemisit de ziarul na]ional-]\r\nesc Dreptatea.

:n guvernul Nicolae R\descu, mai ferm antisovietic decât predecesorul, [i Negel, [i Z\roni r\mân pe posturile lor la Ministerul Agriculturii. R\descu a în]eles repede c\ op]iunea Rom=niei nu era între Germania [i Alia]i, ci între Germania [i URSS. :n guvernul Petru Groza, impus sub presiunea Uniunii Sovietice (6 martie 1945 - 30 noiembrrie 1946), ministru al Agriculturii [i Domeniilor devine Romulus Z\roni.

Z\roni (n. 18 aprilie 1906, ;n N\d\[tia de Sus - d. 25 octombrie 1962, Bucure[ti) a urmat liceul „la Deva, apoi o {coal\ Tehnic\ Agricol\ în Germania. La 50 de ani, în calitate de ministru, a urmat Facultatea de Agronomie (f\r\ frecven]\).

Corneliu Coposu spunea despre el c\ “are o bibliotec\ impresionant\ pentru un ]\ran, cu 700-800 de volume de cultur\ general\, politic\ [i agronomie”, c\ citea [i vorbea fluent germana. Avea o ferm\ model la vremea respectiv\. Era membru în Fronul Plugarilor. Dup\ 1949, când s-a trecut la colectivizarea Agriculturii, Z\roni a avut probleme c\ci nevasta lui n-a vrut s\ se înscrie cu p\mântul în colectiv\.

Ministrul a divor]at [i a luat o bucure[teanc\ “care nu avea p\mânt”.

45

MAGAZIN Ziua Mondial\ a Mur\turilor s-a ]inut la Timi[oara

Studen]ii Facult\]ii de Inginerie Alimentar\ din Timi[oara au s\rb\torit Ziua Mondial\ a Mur\turilor, în data de 1 noiembrie, marcând tradi]ia prepar\rii [i conserv\rii produselor vegetale de sezon, în timpul toamnei.

Sub coordonarea dr. ing. Monica Negrea, studen]ii au desf\[urat o serie de activit\]i privind tehnicile de conservare, cât [i importan]a mur\turilor în cultura culinar\ româneasc\ [i interna]ional\.

Astfel, ei au prezentat o gam\ diversificat\ de conserve, care au inclus atât re]ete tradi]ionale române[ti, p\strate cu grij\ de genera]ii, cât [i combina]ii inovatoare de arome [i tehnici moderne de fermentare. Evenimentul a oferit o platform\ pentru studen]i de a experimenta cu noi ingrediente [i de a dezvolta re]ete adaptate cerin]elor actuale privind sustenabilitatea [i alimenta]ia s\n\toas\.

“Ziua Mondial\ a Mur\turilor ne permite s\ subliniem rolul pe care alimentele conservate natural îl pot juca într-o diet\ echilibrat\, dar [i în men]inerea unei culturi culinare valoroase.

Prin ini]iative de acest gen, preg\tim viitorii ingineri alimentari s\ contribuie activ la o industrie alimentar\ care r\spunde nevoilor actuale de sustenabilitate [i s\n\tate”, a declarat prof. dr. ing. C\lin Jianu, decanul Facult\]ii de Inginerie Alimentar\. În plus, manifestarea a inclus sesiuni informative despre beneficiile mur\turilor pentru s\n\tate datorate proceselor de fermenta]ie, care contribuie la s\n\tatea tubului digestiv prin aportul bogat de probiotice.

Gheorghe MIRON

46

Fermierii britanici contest\ planurile guvernului laburist Fermierii din Marea Britanie sunt revolta]i de bugetul propus de noul guvern laburist de la Londra, care plafoneaz\ la un milion de lire sterline scutirea de impozit pentru taxele de mo[tenire pe care agricultorii trebuie s\ le achite. Uniunea Na]ional\ a Fermierilor Britanici (NFU) a descris proiectul de buget ca fiind “devastator” pentru fermele de familie, care vor fi silite s\ vând\ o parte din terenuri pentru a pl\ti taxa.

“Este o înc\lcare neru[inat\ a promisiunilor clare din timpul campaniei electorale, care va împiedica urm\toarea genera]ie de fermieri s\ produc\ alimente britanice, s\-[i fac\ planuri de viitor [i s\ protejeze mediul”, a declarat pre[edintele NFU, Tom Bradshaw.

El a explicat c\ doar cele mai mici ferme se pot încadra în limita de un milion de lire, în timp ce restul vor fi nevoite s\ vând\ terenuri, care vor fi cump\rate de c\tre marile companii agricole.

Cabinetul condus de premierul Keir Starmer sus]ine îns\ c\ modificarea este una necesar\, care nu va afecta mai mult de 2.000 de propriet\]i în fiecare an.

Daniel Zeichner, Ministrul Securit\]ii Alimentare, spune c\ guvernul face toate eforturile pentru a-i ajuta pe fermieri [i a reu[it s\ men]in\ bugetul alocat agriculturii la nivelul de 2,4 miliarde de lire sterline.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Baz\ de cercetare pentru culturi – Epuizat din farmacie< 2) E bine… de Dinu-Ioan Nicula în Anglia (2 cuv.)< 3) Limite de tarif! – În1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 cep erorile! – Apari]ii scheletice< 4) Ridi1 cat\ ca ton – Aflate în bucluc! 5) Oferite 2 cu ]ârâita< 6) Încadrat în primul schimb – Rupe buc\]ica de la gur\< 7) Un fel de im3 obil – Opre[te curentul< 8) O semnalare 4 discret\ – Apropiate inimii< 9) Pune mâna 5 pe tot< 10) Preluare de la un colector.

CAREUL AGRICOL

6 7 8 9

10

Solu¡ia careului din Nr. 42 ORIZONTAL: CATALIGE - E< ALA - IRITAT<

LIMANE - UDE< TABU - ALIOR< INUTILA - RN< TRON - MOMI< PA - NADUSIT< R - DOBORATA< ARAMI - INOT< FACILITARE.

VERTICAL: 1) Anun]\ un atac la poart\ – Auzit în poligon< 2) Prima în literatura greac\ – Aruncatul banilor< 3) Motel gol!

– Lipsit de premeditare< 4) Sfâr[ite pe rug – Bezea pe degete< 5) Teatru... de oper\ – Circul\ în Iran< 6) Pl\cu]a arge[ean\ – Ritmuri muzicale< 7) Cea cu însu[iri rele – Ecou din stup< 8) A se opune unei mi[c\ri – Legat\ de firul apei< 9) Un om de hârtie< 10) Curgere domoal\.

Profitul Agricol 43/2024