Profitul Agricol nr. 45-46, din 2024

Rom=nia voteaz\.

Cu repeti]ie

De s\pt\m=na trecut\, particip\m cu to]ii la un maraton atipic. Un maraton de votare. Weekend de weekend, pre] de 3 s\pt\m=ni, din dealul Cotrocenilor [i p=n\ ;n ultimul s\tuc, cu ocol prin capitalele altor europeni, rom=nii voteaz\.

Voteaz\ [i Rom=nia aceea care ne place, care munce[te, construie[te, investe[te. Printre ei, [i cei care ne pun pe mas\ p=inea, carnea, legumele. De[i, dup\ at=]ia ani de secet\, cu pre]uri mici la cereale [i duble la ;ngr\[\minte [i energie, tot ce ;i mai ]ine ;n pia]\ e speran]a c\ p=n\ la urm\ s-o ;ndura bunul Dumnezeu [i o veni [i un an bun, cu ploi la vreme [i temperaturi nu chiar a[a de mari. Iar dac\ bursele s-or ;ndura de ni[te pre]uri ceva mai mari la cereale, [i mai bine.

Dar s\ nu ignor\m c\ voteaz\ [i Rom=nia aceea de care r=dem mai tot timpul, care ;nnoad\ ]ig\rile [i berile la birt zi de zi. Ocoli]i de noroc, oc\r=]i c\ sunt lene[i, c\ tr\iesc doar din amar=te ajutoare sociale, se simt importan]i c=nd sunt curta]i de partide prin preziua votului.

Voteaz\ [i Rom=nia celor pleca]i departe. Au fost c=ndva un balast al oloagei noastre economii. Ne-am bucurat c=nd am aflat c\ [i-au g\sit un rost, pl\ti]i cu euro sau cu dolari, c\ci mai trimiteau din banii \ia [i celor de acas\. Acum, c=nd aducem muncitori din Nepal sau Pakistan, ne e cam dor de fra]ii no[tri de prin str\in\t\]uri, i-am vrea ;napoi, dar ei nu prea mai vor s\ vin\.

Pe unii ne m=n\ la vot teama ca nu cumva lehamitea celorlal]i [i dispre]ul s\ ne transforme [i a[a usc\]iva economie ;ntr-o tragedie. Pe ceilal]i, convingerea intim\ c\ la noi totul se face doar cu aranjamente politice de culise.

Andrei OSTROVEANU

anul XXVII, nr. 45-46/2024

Redactor- ¿ef

Andrei Ostroveanu

0730 588 779

andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe

Arpad Dobre

Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596

Gheorghe Miron

Regiunea de Vest 0748 807 243

Viorel Patrichi

Cre¿terea animalelor 0730 588 782

Robert Veress

Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i

Daniel Botånoiu

Gabriel Cheroiu

Horia-Victor Hålmåjan Director marketing

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro

Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Evenimentele s\pt\m=nii

Pre]uri [i pie]e

Fertilizan]ii viitorului

Amoniacul anhidru verde [i cum poate fi folosit în agricultur\

S|PT|M+NII

Lobby pentru exporturile ucrainene

Noul ministru ucrainean al Agriculturii, Vitalii Koval, s-a aflat la Bruxelles s\pt\m=na trecut\ pentru a sus]ine avantajele pe care le are ]ara sa la exporturile de produse agroalimentare ;n Europa. Tot acolo Koval a avut întâlniri cu omologii din Ungaria, Polonia [i Slovacia, care continu\ s\ inter z ic\ importul de produse ucrainene.

Conform actualului comisar pentru Agricultur\, Janusz Wojciechowski, în primele nou\ luni ale acestui an, Ucraina a exportat spre UE produse agricole în valoare de 10 miliarde de euro, comparativ cu 7 miliarde de euro în 2021, ;naintea r\zboiului.

Acum, pentru c\ eliminarea tarifelor la schimburile comerciale urmeaz\ s\ expire în iunie 2025, Kievul dore[te chiar un aranjament comercial permanent.

“Nu suntem o amenin]are, suntem un partener. Cu noi, Europa va fi mai puternic\ [i noi vom fi mai puternici. Este un drum care merge în ambele

sensuri [i nu v\ vom dezam\gi”, a spus Vitalii Koval.

În replic\, ministrul ungar al Agriculturii, Istvan Nagy, a c\rui ]ar\ de]ine în prezent pre[edin]ia rotativ\ a UE, a spus c\ blocul comunitar trebuie s\ ia o decizie cu privire la ce m\suri vor continua [i care vor fi abandonate.

Ministrul ucrainean s-a declarat nemul]umit c\ a auzit prea des fraza “sunte]i mult prea mari pentru noi” de la omologii s\i europeni, dar greut\]ile cu care se confrunt\ fermierii din UE nu se compar\ cu cele cu care se confrunt\ fermierii ucraineni, care lucreaz\ în condi]ii de r\zboi.

Conform unei noi strategii de dezvoltare a agriculturii pân\ în 2030, care a fost adoptat\ s\pt\mâna trecut\, Ucraina ;ncearc\ intrarea pe noi pie]e, precum Asia de Sud-Est, dar vrea [i s\ proceseze acas\ o parte mai mare din produc]ia agricol\.

Arin DORNEANU

Exporturile de carne tocat\ [i de salamuri crud-uscate c\tre Marea Britanie [i SUA au fost blocate din cauza pestei porcine africane, România fiind considerat\ ro[ie din punct de vedere al restric]iilor, a declarat directorul executiv al Asocia]iei Române a C\rnii, Dana T\nase.

ANSVSA a anun]at c\ intervenit atât la nivelul serviciilor veterinare din Marea Britanie, cât [i prin reprezentan]a României la Bruxelles, dar r\spunsul primit este unul negativ. Despre demersuri la Washington, ANSVSA nu men]ioneaz\ nimic. Dar sunt discu]ii cu Comisia European\ pentru a scoate în zona roz a restric]iilor jude]ele unde timp de un an de zile nu au fost înregistrate focare.

ASAS a organizat o conferin]\ despre

Noile Tehnici Genomice

Pe 26 noiembrie, la Bucure[ti, ASAS în colaborare cu dou\ institute de cercet\ri din Italia - IBBRCNR (Institute of Biosciences and Bioresources - National Concil of Research) [i CREA (Center for Vegetable and Ornamental Plants) au organizat workshop-ul inter na]ional “Noi tehnici ;n ameliorarea plantelor”.

3 milioane de lei ;n plus pentru

Programul Cartoful

Suma alocat\ Programului de sus]inere a produc]iei de cartof de consum în anul 2024 a fost majorat\ cu 3 milioane de lei, printr-o Hot\râre aprobat\ joi de Guvern. Banii vor fi acorda]i pentru achitarea obliga]iilor de plat\ c\tre cei înscri[i în program. Sursa de finan]are este reprezentat\ de bugetul MADR pe anul 2024.

Rusia spune c\ de la anul ar reduce suprafe]ele de gr=u

Reuters scrie c\ fermierii din Rusia vor reduce suprafe]ele cultivate cu gr=u ;n favoarea unor culturi mai profitabile. Recolta de grâu a ]\rii va sc\dea anul acesta la 83 milioane de tone, din cauza secetei [i înghe]ului, fa]\ de 92,8 milioane de tone în 2023 ori recordul de 104,2 milioane de tone din 2022. Pe de alt\ parte, [i Moscova are interesul s\ ;ncetineasc\ pu]in exporturile, ;ncerc=nd s\ pun\ presiune pe pre]ul extern, dar [i s\ ]in\ sub control pre]urile pe plan intern.

“Exist\ pierderi la fiecare ton\. Pre]ul de vânzare nu acoper\ costul”, a apreciat grupul Russian Grain Union, care se a[teapt\ la o sc\dere a ponderii de 26% a Rusiei în comer]ul global cu grâu.

Pesta stopeaz\ exporturile ;n Marea Britanie [i SUA

ANSVSA a împlinit 20 de ani

Pe 21 noiembrie, Autoritatea Na]ional\ Sanitar\ Veterinar\ [i pentru Siguran]a Alimentelor (ANSVSA) a ;mplinit de 20 de ani.

Parcursul institu]iei începe ;n 2003, când, în urma recomand\rilor Uniunii Europene, printr-un program PHARE se înfiin]eaz\ Agen]ia Român\ pentru Siguran]a Ali mentelor. Aceasta se une[te ulterior cu Agen]ia Na]ional\ Sanitar\ Veterinar\, formându-se Agen]ia Veterinar\ [i pentru Siguran]a A limentelor. Ulterior, prin apari]ia Legii 215/2004, institu]ia se transform\ în Autoritate Na]ional\. ANSVSA, în calitate sa de autoritate na]ional\ de reglementare în domeniul veterinar [i pentru siguran]a alimentelor, este structura de contact cu Autoritatea European\ pentru Sigu -

ran]a Alimentar\ (EFSA) [i reprezint\ Punctul Na]ional de Contact pentru Codex Alimentarius.

Pentru a marca cei 20 de ani de existen]\, s-au reunit la Bucure[ti, timp de dou\ zile, 36 de oficiali din conducerea structurilor de profil din cele 27 de state ale Uniunii. Ei au participat la conferin]e [i vizite în ferme.

Pre[edintele ANSVSA a anun]at c\ proiectul de dezvoltare a unui sistem informatic digitalizat în domeniul sanitar veterinar [i pentru siguran]a alimentelor, cu o valoare de circa 20 de milioane de euro, a primit aviz pozitiv

Arin DORNEANU

AAC se opune tratatului cu Mercosur

Asocia]iile profesionale reunite sub umbrela AAC, Alian]a pentru Agricultur\ [i Alimenta]ie, au cerut autorit\]ilor s\ se opun\ semn\rii tratatului comercial cu Mercosur, cu argumentul c\ Rom=nia nu are o industrie alimentar\ at=t de bine ancorat\ ;nc=t s\ fac\ fa]\ concuren]ei produselor importate din Mercosur.

V\ reamintim, acesta este un bloc comercial din America de Sud, format din Argentina, Brazilia, Paraguay [i Uruguay.

{i alte state europene (Fran]a, Italia, Spania, Polonia [i Austria) [i-au exprimat pozi]ii contrare tratatului cu Mercosur. Pe surse, se spune c\ acest tratat este dorit mai ales de Germania,

care caut\ o pia]\ larg\ pentru exporturile sale, ;n special pentru industria auto, grav lovit\ ;n ultimii ani de restr=ngerea comenzilor ;n Europa, dar [i ;n SUA ori China.

AAC consider\ c\ produsele agricole care ar veni din ]\rile sud-americane nu vor respecta acelea[i standarde de mediu [i de produc]ie ca cele impuse de regulamentele europene, ceea ce va duce la o concuren]\ neloial\ ;ntre fermierii Mercosur [i cei ai UE.

:n 2019 au fost deschise mai multe capitole din acest tratat, pentru completare [i renegociere, ;ns\ agricultura nu se num\ra printre acestea, iar tratatul avea o serie de probleme c=nd

venea vorba de industria agroalimentar\.

Condi]iile privind importurile anumitor produse alimentare (pentru care ]\rile Mercosur sunt recunoscute ca mari produc\toare, cu capacit\]i crescute de export), avantajeaz\ ;n mod vizibil statele din America de Sud [i dezavantajeaz\ ]\rile UE.

Este o provocare suplimentar\, spune AAC, care se adaug\ problemelor cu care se confrunt\ deja fermierii europeni [i care vor ajunge s\ aib\ un impact negativ asupra economiilor na]ionale.

Arin DORNEANU

Cine d\ bani celor nebancabili?

Nici dup\ modific\rile introduse la OUG 7/2024 (Creditul Fermierului), b\ncile nu crediteaz\ agricultorii nebancabili (având restan]e la creditele existente sau un grad de îndatorare ridicat).

Prin urmare, m\sura nu i-ar ajuta exact pe cei afla]i în dificultate. Am vrut s\ vedem cât de atent urm \re[te Guvernul derularea programului Creditul Fermierului. Am aflat c\, de[i OUG 121 este în vigoare din 16 octombrie, abia recent s-au f\cut formalit\]ile pentru acordarea de credite în baza modific\rilor legislative ap\rute.

Pe de alt\ parte, nimeni nu urm\re[te num\rul fermierilor ale c\ror solicit\ri de finan]are au fost respinse de b\nci.

Pân\ la data de 9 octombrie inclusiv, în conformitate cu prevederile OUG 7/2024, FGCR a emis 1.955 acorduri de fina]are aferente unui ajutor de stat sub form\ de grant reprezentând ROBOR 3M total de 383,37 milioane lei, corespunz\tor unui volum total al creditelor acordate beneficiarilor de 1.983,96 milioane lei.

În data de 28 octombrie s-a transmis de c\tre FGCR c\tre toate institu]iile de credit partenere draftul conven]iei de implementare în vederea complet\rii de c\tre ace[tia a datelor solicitate.

Începând cu aceast\ dat\ institu]iile de credite au început s\ î[i aprobe nor mele proprii în concordan]\ cu legisla]ia modificat\ [i cu politica proprie de creditare, iar pân\ în prezent

Ce se întâmpl\ în Parlament

Pe 11 noiembrie, OUG 121/2024 a fost adoptat\ de Senat, devenind Legea 535 din 2024, iar pe 18 ianuarie a fost prezentat\ în Biroul Permanent al Camerei Deputa]ilor, primind num\rul de înregistrare 638/18.11.2024. În prezent, proiectul legislativ este trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputa]ilor.

(21 noiembrie) din cele 15 institu]ii de credit au semnat conven]ia de implementare un num\r de 13.

Cu privire la creditele acordate de beneficiarilor care figureaz\ cu credite restante ;n baza de date CRC, [i anterior s-au acordat credite beneficiarilor care aveau ;nt=rzieri de pân\ la 90 de zile (categoria C).

Noua reglementare prevede c\ sunt eligibili [i cei care au ;nt=rzieri de p=n\ la 180 zile la plat\ (categoria E).

FGCR nu de]ine informa]ii cu privire la câ]i beneficiari nu au putut accesa anterior intr\rii în vigoare a OUG nr. 121/2024 [i nici câte solicit\ri de finan]are au fost respinse de catre institu]iile de credit.

FGCR prime[te doar solicit\rile de ajutor de stat aferente celor care au semnate contracte de credit.

Totodat\, este de men]ionat faptul c\ acordarea de ajutoare de stat emise ;n temeiul CT Ucraina, nu pot dep\[i 280.000 euro pe beneficiar, iar printre cei care solicit\ finan]are sunt [i dintre cei care nu mai pot beneficia de ajutor întrucât au atins plafonul maxim prev\zut.

Robert VERESS

China a luat la ochi subven]iile UE

China [i-a extins investiga]ia cu privire la importurile de produse lactate din Uniunea European\, pentru a include [i programele de subven]ii.

V\ reamintim, anul acesta, Ministerul chinez al Comer]ului a demarat oanchet\ antidumping cu privire la anumite produse lactate importate din Uniunea European\.

A ncheta este a[teptat\ s\ se încheie în decurs de 12 luni. :ntre timp, mai multe voci sus]in c\ aceasta este doar o r\zbunare dup\ ce Europa a m\rit taxele pentru ma[inile electrice produse ;n China.

“UE [i guvernele statelor membre au furnizat, de asemenea, alte 13 subven]ii industriilor relevante de lactate din UE”, se arat\ în comunicatul

Ministerului Comer]ului de la Beijing. Extinderea investiga]iei vizeaz\ programe cum ar fi promo]iile agricole, asigur\rile [i subven]iile pentru investi]ii.

Datele vamale chineze arat\ c\ UE este a doua mare surs\ de produse lactate a Chinei, fiind dep\[it\ doar de Noua Zeeland\.

Arin DORNEANU

Cronica evenimentelor anun]ate

26 - 28 noiembrie

Ora[ul Bordeaux (Fran]a) va g\zdui Vinitech-Sifel 2024, evenimentul inova]iilor în vinifica]ie.

27 noiembrie

:n ferma Agralmixt din jude]ul Ia[i FAPPR va ]ine ultima Conferin]\ Tehnic\ din acest an.

28 noiembrie

La Târgu Mure[ va avea loc ultima conferin]\ despre amoniacul anhidru verde folosit în agricultur\.

10 decembrie

USAMV Bucure[ti organizeaz\ a doua edi]ie a Conferin]ei “Rural Sustainable Plan”.

13 februarie 2025

La Bucure[ti se va ]ine a X-a edi]ie a Congresului FAPPR “De la fermieri pentru fermieri”.

UE atac\ prima în r\zboiul tarifelor

Comisia European\ preg\te[te o list\ de importuri americane care vor fi supuse tarifelor vamale, în urma unei dispute comerciale mai vechi privind exportul de m\sline negre din Spania. Conflictul a început în anul 2017, în timpul primului mandat al lui Trump, atunci când acesta a impus taxe vamale între 30 [i 44% pentru m\slinele negre spaniole, sus]inând c\ produc\torii beneficiaz\ de sub-

ven]iile acordate prin Politica Agricol\ Comun\.

Uniunea European\ a deschis un litigiu în cadrul Organiza]iei Mondiale a Comer]ului (OMC), iar lupta legal\, care a durat patru ani, s-a finalizat în anul 2021 printr-un arbitraj în defavoarea SUA.

De[i a câ[tigat litigiul, Comisia European\ sus]ine c\ americanii nu au implementat recomand\rile OMC. Un purt\tor de cuvânt al Comisiei Europene a explicat c\ lista produselor care vor fi taxate este înc\ negociat\ de statele membre, dar nu este obligatoriu s\ fie alimente ci pot fi vizate orice exporturi americane, cu o valoare total\ de 35 de milioane de euro.

Drago[ B|LDESCU

Pesta porcin\ a ajuns S\laj. 1.200 de porci uci[i

Pesta Porcin\ African\ a ajuns în jude]ul S\laj. Centrul Local de Combatere a Bolilor S\laj, din cadrul Prefecturii S\laj, a adoptat, în 19 noiembrie, o hot\râre privind adoptarea planului de m\suri pentru controlul bolii PPA, confirmat\ într-o exploa-ta]ie comercial\ de suine din localitatea Popeni.

Potrivit planului de m\suri adoptat, se stabile[te o zon\ de protec]ie în jurul focarului, cu o raz\ de trei kilometri, incluzând comuna Popeni.

De asemenea, din data de 19 noiembrie, s-a fixat o zon\ de supraveghere în jurul fermei lovite de PPA, cu o raz\ de zece kilometri.

Centrul de Combatere a Bolilor S\laj, din care fac parte medici speciali[ti din cadrul DSVSA, dar [i reprezentan]i ai poli]iei [i jandarmilor, au mai aten]ionat c\, în exploata]ia în care a fost identificat focarul de PPA s-au luat mai multe m\suri.

Dintre acestea amintim> amplasarea exploata]iei sub supraveghere

strict\, inventarierea animalelor existente în exploata]ie, întocmirea anchetei epidemiologice cu stabilirea posibilei surse de infec]ie, sacrificarea animalelor din exploata]ie (circa 1.200 exemplare), distrugerea carcaselor, cadavrelor [i a altor materiale posibil contaminate, prin îngropare [i dezinfec]ia în totalitate a exploata]iei.

De asemenea, o comisie de specia litate va stabili valoarea de desp\gubire pentru porcii sacrifica]i din exploata]ie. Gheorghe MIRON

Kazahstanul vrea

s\ subven]ioneze

exportul de cereale

Kazahstanul preg\te[te o schem\ de subven]ionare a costurilor de transport pentru exportatorii de cereale c\tre o serie de pie]e strategice. Pe list\ se afl\ exporturile spre Uniunea European\ [i Africa de Nord prin porturi din Marea Neagr\ [i Marea Baltic\. Unele contracte preliminare au fost deja semnate, cel mai important fiind exportul a 400.000 de tone de grâu în Uniunea European\.

Olanda impune ]inerea

p\s\rilor în interior

Dup\ descoperirea unui focar de grip\ aviar\ la o ferm\ organic\ din localitatea Putten, guvernul olandez le-a impus tuturor cresc\torilor din ]ar\ s\-[i ]in\ p\s\rile în interior. Ultimul focar a fost raportat în Olanda cu aproape un an în urm\ [i o decizie similar\ care interzicea cre[terea p\s\rilor în aer liber a fost în vigoare în perioada noiembrie-aprilie. Singurele p\s\ri exceptate de la regul\ sunt fazanii [i specii exotice ca stru]i, emu sau kiwi.

Carrefour opre[te vânzarea de carne

din Mercosur

Alexandre Bompard, directorul executiv al grupului Carrefour, a anun]at c\ magazinele companiei nu vor vinde carne importat\ din Mercosur, în încercarea de a bloca ratificarea tratatului comercial dintre UE [i blocul sud-american. Într-o scrisoare trimis\ liderului fermierilor francezi, Bompard a încurajat [i alte magazine alimentare s\ urmeze exemplul Carrefour, pentru a-i proteja pe agricultorii europeni. El a cerut în mod special sprijinul restaurantelor franceze, care asigur\ 30% din consumul de carne, dar se bazeaz\ pe importuri.

Danemarca vrea tax\ pe flatulen]\

Danemarca va deveni prima ]ar\ din lume care taxeaz\ emisiile de gaze cu efect de ser\ din agricultur\, inclusiv pe cele generate de flatulen]a animalelor domestice.

Taxa a fost anun]at\ dup\ luni de negocieri între guvern, principalele partide politice, fermieri, organiza]ii agricole, sindicate [i grupuri de protec]ia mediului.

Din anul 2030, fermierii vor pl\ti otax\ de 43 de euro pentru fiecare ton\ de metan sau echivalentul în alte gaze cu efect de ser\ emise de c\tre animalele lor. În anul 2035, valoarea taxei va cre[te semnificativ, pân\ la 105 euro per ton\.

În plus, danezii au anun]at un plan foarte ambi]ios de reducere cu 15% a suprafe]ei fermelor din ]ar\, pentru a ]ine sub control poluarea produs\ de utilizarea îngr\[\mintelor, care a otr\vit apele teritoriale ale ]\rii.

“Ne a[teapt\ o sarcin\ uria[\> s\ transform\m o mare parte a teritoriului nostru din teren agricol în p\duri [i alte habitate naturale, ca s\ readucem la via]\ fiordurile noastre,"”, a declarat Ministrul Mediului, Jeppe Bruus.

Planul prevede plantarea a 250.000 de hectare de p\dure [i restaurarea a 140.000 de hectare de zone ml\[tinoase, care au fost în trecut drenate.

Ru[ii avariaz\ exporturile ucrainene de cereale

Pre[edintele ucrainean Volodymyr Zelensky a anun]at c\ 321 de facilit\]i portuare din ]ar\ au fost avariate de ru[i de la începutul lunii iulie [i a avertizat c\ distrugerile ar putea afecta în curând exportul de cereale [i alte produse agricole.

El a participat la al treilea summit al programului alimentar Grâu din Ucraina, care î[i propune s\ distribuie cereale gratuite în ]\rile s\race [i s\ combat\ propaganda rus\, care sus]ine c\ Ucraina [i alia]ii ei din vest sunt de vin\ pentru criza alimentar\ din unele regiuni.

Atacurile ruse cu drone [i rachete de croazier\ asupra porturilor ucrainene s-au intensificat în ultimele luni, dar nu au reu[it pân\ acum s\ blocheze ruta de export din Marea Neagr\ care folose[te apele teritoriale ale României, Bulgariei [i Turciei. Conform datelor oficiale ale guvernului de la Kiev, Ucraina a reu[it s\ exporte în acest sezon aproape 16 milioane de tone de cereale, fa]\ de 11 milioane de tone anul trecut.

pagini de Drago[ B|LDESCU

O texan\ la conducerea USDA

Donald Trump [i-a completat propunerile pentru viitorul cabinet prin nominalizarea lui Brooke Rollins (foto) la conducerea Departamentului de Stat pentru Agricultur\ (USDA).

“Urm\torul nostru Secretar al Agriculturii, Brooke, va conduce eforturile noastre de a-i proteja pe fermierii americani, care sunt cu adev\rat coloana vertebral\ a ]\rii”, a declarat Trump.

Spre deosebire de alte numiri în posturi-cheie a viitoarei administra]ii Trump, nominalizarea lui Rollins nu este una controversat\.

Rollins este o veche aliat\ a lui Trump [i a fost co-fondatoarea Institutului Politic America First, o puternic\ organiza]ie conservatoare de lobby.

Ea a crescut la o ferm\ ;n Texas [i a participat în tinere]e în mai multe

programe agricole, iar apoi a urmat cursuri de [tiin]e agricole la Universitatea A&M.

Rollins este îns\ o conservatoare de mod\ veche [i presa american\ speculeaz\ c\ ar putea intra în conflict cu al]i apropia]i ai lui Trump, în special conspira]ionistul Robert F. Kennedy Jr, care va conduce Secretariatul pentru S\n\tate [i Servicii Umane.

Francezii renun]\ la blocarea Spaniei

Fermierii francezi au blocat mai multe puncte din apropierea frontierei cu Spania pentru a protesta împotriva tratatului comercial dintre Uniunea European\ [i Mercosur. Ei au renun]at la blocad\ dup\ o discu]ie cu premierul Michel Barnier, care le-a promis sprijinul.

Cea mai radical\ organiza]ie a fermierilor din Hexagon, Coordination Rurale (CR), a anun]at deblocarea autostr\zii A9, o rut\ foarte important\ care leag\ sud-vestul Fran]ei de nordestul Spaniei.

“Premierul vostru îi cunoa[te [i îi respect\ pe fermieri. O s\ fac tot ce pot pentru a respecta promisiunile pe

care vi le-am f\cut”, a declarat Barnier, care în trecut a fost ministru al Agriculturii.

Inclusiv pre[edintele Emmanuel Macron este de acord cu fermierii [i a depus eforturi pentru a opri pe cale diplomatic\ ratificarea tratatului.

În timp ce blocau autostrada A9, membri ai CR au golit mai multe cisterne care transportau vin ieftin din Spania [i au întrerupt complet traficul de marf\ prin punctul de taxare Boulou. În replic\, ministrul Agriculturii, Annie Genevard, a avertizat c\ astfel de ac]iuni sunt inacceptabile [i reduc simpatia publicului francez pentru cauza fermierilor.

JBS investe[te în Nigeria

Grupul brazilian JBS, cel mai mare produc\tor de carne din lume, a anun]at c\ va investi 2,5 miliarde de dolari în construc]ia a [ase fabrici de procesare în Nigeria. Trei vor procesa carne de pui, dou\ car ne de vit\ [i una carne de porc. JBS a semnat un acord cu guvernul nigerian [i citeaz\ date furnizate de Programul Alimentar al ONU, care arat\ c\ 24,8 milioane de oameni din Nigeria se confrunt\ cu o criz\ alimentar\.

}\rile Baltice cer [i ele egalizarea subven]iilor

Mini[trii Agriculturii din Lituania, Letonia [i Estonia s-au al\turat solicit\rii unui grup de state din Europa de Est, printre care [i România, de acordare a unor subven]ii egale tuturor fermierilor europeni prin Politica Agricol\ Comun\ a UE. Ei spun c\ fermierii baltici au acelea[i costuri de produc]ie ca cei din vestul Europei [i o clim\ mai aspr\, dar primesc subven]ii mult mai mici.

Englezii import\

portocale din emisfera sudic\ dup\

inunda]iile din Spania

Mai multe lan]uri de magazine din Marea Britanie au început s\ importe portocale din Africa de Sud [i America Latin\, dup\ inunda]iile catastrofale care au distrus culturile din sudul Spaniei. De[i fermierii spanioli au reu[it s\ reia par]ial exporturile, volumul acestora este mic din cauza distrugerii infrastructurii din regiune. S\pt\mâna trecut\, exporturile spaniole de alimente au fost afectate [i de protestele fermierilor francezi, care au blocat autostr\zile din apropierea frontierei.

Pre]uri [i Pie]e

Grâu

România

FOB Constan]a

209 euro/t (¡1)

1.045 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în decembrie 2024.

Cre[terea suprafe]ei cultivate în Uniunea European\ [i condi]iile meteo nefavora-

bile din SUA au dus la o cre[tere moderat\ a grâului în s\pt\mâna trecut\.

:n SUA pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 240 dolari/ton\ (1.080 lei). A înregistrat o cre[tere de 4 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 227

euro/ton\ (1.135 lei). A avut o cre[tere de 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 236 euro/ton\ (1.180 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Dunquer que pre]ul grâului a fost de 221 euro/t (1.105 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice, pre]ul grâului a fost de 217 euro/ton\ (1.085 lei).

:n Argentina pre]ul FOB-

Cota]ii - Bursa din Chicago $/t

port fost de 222 dolari/ton\ (1.000). A înregistrat o cre[tere de 1 dolar/ton\.

:n Ucraina pre]ul grâului FOB cu livrare în decembrie a ajuns 188 euro/ton\ (940 lei). A sc\zut cu 7 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în decembrie 2024, a fost de 161 euro/ton\ (805 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\.

România

FOB Constan]a

197 euro/t (¡1) 985 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în decembrie 2024.

SUA> pre]ul porumbului

FOB-Golful Mexic a fost de 203 dolari/ton\ (913 lei). A

crescut cu 7 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în decembrie 2024, este de 201 euro/ton\ (1.005 lei). Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 206 euro/ton\ (1.030 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la bur-

Cota]ii - Bursa din Kansas $/t

sa Pontivy a fost de 197 euro/ton\ (985 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice pre]ul a fost de 204 euro/ton\ (1.020 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 208 euro/ton\ (1.040 lei). A crescut cu 3 euro/ton\. :n Argentina , pre]ul FOB-port a fost de 210 dolari/ton\ (945 lei). A crescut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Soia

Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 410 dolari/ton\ (1.845 lei). A crescut cu 25 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Principalele destina]ii> China 1.507.700 to, }\rile de Jos 143.400 to, Germania 131.700 to, Indonezia 100.600 to, Taiwan 100.400 to.

Cota]ii pentru soiaBursa din Chicago $/t

Dec 370 371 370 373 372

Ian 375 376 375 378 377 Feb 380 380 379 383 382

Orz

România

FOB Constan]a

181 euro/t (¡1) 905 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în decembrie 2024.

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie>

Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 199 euro/ton\ (995 lei). A crescut cu 6 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere.

Pre]ul orzului pentru be-

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 419 dolari/ton\ (1.855 lei).

A crescut cu 2 dolari/ton\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 327 dolari/ton\ (1.471 lei).

A înregistrat o cre[tere de 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii pentru uleiul de soiaBursa din Chicago $/t

Cota]ii FOB - Fran]a euro/t

Rouen 193 194 195 198 199

Dunquerque 193 194 195 198 199

Pontivy 199 199 199 202 203

Orz bere>

Creil** 213 214 214 217 218

Moselle** 189 189 190 193 194

re, FOB-Moselle, a închis la 194 euro/ton\ (970 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Australia> pentru livrare în decembrie 2024, pre]ul orzului furajer este 221 dolari/ton\ (994 lei). A crescut cu 2 dolari/ton\ de s\pt\mâna trecut\.

Floarea-soarelui

Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 630 euro/t (3.150 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la în-

chiderea licita]iilor a fost de 945 euro/ton\ (4.725 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 539 eu ro/ton\ (2.695 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\.

La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 531 euro/ton\ (2.655 lei). A avut

o sc\dere de 8 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 539

Cota]ii rapi]\ - Fran]a euro/t

18.1119.1120.11 21.11 22.11 Dieppe 633 634 626 630 630

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t

Cota]ii floarea-soareluiFOB, porturi Fran]a euro/t 18.11 19.11 20.11 21.11 22.11 Dec 940 940 945 945 945

eu ro/to n\ (2.695 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\.

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Cota]ii rapi]\ - Canada $/t

Dec 646 642 633 608 599 Ian 660 653 643 617 613 Feb 669 658 646 622 623

Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie 2024, este 304 euro/t (1.520 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie 2024, este 525 euro/t (2.625 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

Pre]uri - FOB, Golful Mexic $/t 18.1119.1120.1121.1122.11

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 180 dolari/ton\ (855 lei). Nu a avut nici o modificare fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Sorg

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ii [rot soia - Chicago $/t

Pre]uri soia - FOB, Argentina $/t

Grâu

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Produc]ia de rapi]\, în sc\dere

La nivel mondial, pentru anul de comercializare 2024/25, se anun]\ o produc]ie de rapi]\ de 87,2 milioane tone, ;n sc\dere cu 2,6 milioane tone fa]\ de anul trecut. :n schimb, consumul se va situa la 89 milioane tone.

Marii produc\tori de rapi]\>

 Canada (20 milioane tone)<

 UE (17,3 milioane tone)<

 China (15,8 milioane tone)<

 India (12 milioane tone)<

 Australia (5,5 milioane tone)<

 Rusia (5 milioane tone)<

 Ucraina (3,6 milioane tone).

Principalii consumatori >

 UE (24,3 milioane tone)<

 China (20,4 milioane tone)<

 Canada (12,8 milioane tone)<

 India (12 milioane tone)<

 Japonia (1,9 milioane tone).

Cel mai mare exportator este Canada, cu 7,3 milioane tone.

Marii importatori de rapi]\ sunt>

 UE (6,7 milioane tone)<

 China (3,4 milioane tone)<

 Japonia (1,9 milioane tone).

Stocurile de semin]e de rapi]\ vor sc\dea la 8 milioane tone, din cauza sc\derii produc]iei.

}\ri cu stocuri mari>China (2,7 milioane tone< - 0,5 mil. tone fa]\ de anul trecut), Canada (2,5 milioane tone, - 0,8 mil. tone) [i UE (0,9 milioane tone).

{roturi

Produc]ia mondial\ de [roturi din rapi]\ va fi de 49 milioane tone, insesizabil redus\ fa]\ de anul trecut (-0,3 milioane tone).

Marii produc\tori sunt>

 UE (13,5 milioane tone)<

 China (11,5 milioane tone)<

 Canada (6,9 milioane tone)<

 India (6,4 milioane tone)<

 Japonia (1 milion de tone).

Cel mai mare exportator de [roturi este Canada, cu 6,3 milioane tone, urmat\ de India (1,5 milioane tone) [i UE, cu 0,65 milioane tone.

La importatori pe primul loc este

China, cu 3 milioane tone, urmat\ de UE, cu 1 milion de tone.

Ulei de rapi]\

Produc]ia mondial\ de ulei este prognozat\ la 34,3 milioane tone, neschimbat\ fa]\ de anul trecut.

Cei mai mari produc\tori de ulei sunt>

 UE (10,2 milioane tone)<

 China (7,7 milioane tone)<

 Canada (4,7 milioane tone)<

 India (4 milioane tone).

Consumul mondial de ulei de rapi]\ atinge aproximativ 35 milioane tone.

}\rile cu un consum mare de ulei de rapi]\ sunt>

UE (10 milioane tone)< China (9,7 milioane tone)< India (4 milioane tone)< Canada (1,2 milioane tone).

Cel mai mare exportator este Canada, cu 4 mil. tone, iar la importatori avem China, cu 2 milioane tone.

Marilena R|DUCU

682 milioane tone de semin]e oleaginoase

Se anun]\ produc]ii sc\zute de soia în SUA [i de arahide în Sudan, ceea ce determin\ USDA s\ aprecieze produc]ia mondial\ de semin]e oleaginoase, la 682,2 milioane tone.

Comer]ul cu semin]e oleaginoase a sc\zut cu peste 200.000 de tone [i ajunge la 207,4 milioane tone, din cauza exporturilor reduse de soia din SUA.

Marii exportatori de oleaginoase r\mân Brazilia, cu 106 milioane tone, SUA (51 milioane tone), Canada (12 milioane tone), Ucraina (7,6 milioane tone), Paraguay (7,3 milioane tone), Argentina (5,6 mili oane to ne, mai pu]in cu 0,6 milioane tone), Australia (5,4 milioane tone, mai pu]in cu 0,7 milioane tone).

La importatori pe primele locuri avem China, cu 114 milioane tone (mai pu]in cu 5 milioane tone), UE, cu

22,6 milioane tone, Mexic (8,2 milioane tone), Argentina (6 milioane tone) [i Japonia (5,5 milioane tone).

Stocurile de semin]e oleaginoase au sc\zut cu aproape 3,2 milioane de tone, [i ajung la 148 milioane tone

}\ri cu stocuri mari> China (48,7

Uleiuri [i [roturi

Produc]ia mondial\ de uleiuri vegetale r\mâne la 227 milioane tone, cu 5,7 milioane tone mai mare fa]\ de anul 2023/24. Structura sortimental\> ulei de palmier (80 mil. tone)< soia (65,5 mil. tone)< rapi]\ (34,3 mil. tone)< floarea-soarelui (20 mil. tone)< nuci de palmier (9 mil. tone)<

milioane tone, mai mari cu 1 milion de tone), Brazilia (34 mil. tone, mai mari cu 6 milioane tone), Argentina (30 milioane tone, mai mari cu 5 milione tone), SUA (14,3 milioane tone, mai mari cu 4,8 milioane tone).

arahide (6 mil. tone)< semin]e de bumbac (5 mil. tone)< ulei de m\sline (3,6 mil. tone). Marii consumatori sunt China (41 milioane tone), Indonezia (26 mil. tone), India (25,6 mil. tone), UE (24 mil. tone), SUA (21 mil. tone), Brazilia (11,6 mil. tone).

Produc]ia mondial\ de [roturi va fi de 382,5 milioane tone , cu 10 milioane tone mai mare fa]\ de anul 2023/24.

Marilena R|DUCU

Produc]ia de ulei de m\sline revine pe plus în 2024/25

Produc]ia mondial\ de ulei de m\sline este de a[teptat s\ ating\ aproape 3,1 milioane tone în 2024/25, mai mare cu 27% fa]\ de anul trecut.

Este o revenire dup\ 2 ani de recolte foarte slabe, care au redus semnificativ aprovizionarea la nivel global [i au dus pre]urile la cel mai mare nivel. Majoritatea m\slinelor pentru fabricarea uleiului sunt cultivate în ]\rile din jurul M\rii Mediterane, iar aceast\ regiune a fost afectat\ de secet\ [i canicul\ în 2022/23 [i 2023/24, [i au redus grav randamentele.

:n sezonul 2024/25 se a[teapt\, totu[i, o revenire a randamentelor în multe regiuni din Spania, Grecia, Portugalia, Turcia [i Tunisia. Totu[i, pre]urile vor r\mâne probabil ridicate din cauza stocurilor mici.

Se estimeaz\ c\ Uniunea European\ va produce aproape 2 milioane tone de ulei de m\sline în 2024/25, în cre[tere cu 0,5 milioane tone produse în 2023/24. Aproximativ dou\ treimi din uleiul de m\sline al Uniunii Eu-

ropene este produs în Spania. În Grecia [i Portugalia, produc]ia este de asemenea a[teptat\ s\ creasc\.

Între timp, produc]ia Italiei, care a avut un an relativ puternic 2023/24, este de a[teptat s\ scad\.

Se anun]\ produc]ii bune [i în cazul marilor produc\tori din afara UE. Turcia estimeaz\ c\ va produce 350.000 de tone de ulei de m\sline, fa]\ de 190.000 de tone anul trecut, iar Tunisia se bucur\ de o recolt\ de 280.000 de tone fa]\ de 220.000 de tone anul trecut.

Exporturile de ulei de m\sline sunt prognozate s\ ajung\ la peste 1,2 milioane de tone în 2024/25, în cre[tere cu 5% fa]\ de anul trecut.

Primii trei exportatori - UE, Tunisia, [i Turcia - vor cre[te vânz\rile, iar pre]urile se vor tempera, datorit\ redres\rii aprovizion\rilor globale.

pagin\ de Marilena R|DUCU

Turcia> produc]ia de floarea-soarelui scade din cauza secetei

Vremea mai uscat\ [i mai cald\ decât în mod normal din timpul verii în zonele de nord-vest ale ]\rii, inclusiv Tracia, a sc\zut produc]ia. Fermierii din Tracia, care produc cam jum\tate din recolta ]\rii, raporteaz\ pierderi de produc]ie de pân\ la 50%. :n celelalte mari zone cultivatoare - Anatolia Central\ [i Cukurova - condi]iile de cre[tere par normale. Pentru sezonul 2024/25 produc]ia

de floarea-soarelui din Turcia este estimat\ s\ ajung\ la 1,4 milioane tone, în sc\dere cu 0,2 milioane tone fa]\ de anul trecut [i cu 19% fa]\ de media pe 5 ani.

Suprafa]a recoltat\ este estimat\ la 0,7 milioane de hectare, redus\ cu 1% fa]\ de anul trecut [i cu 7% sub media pe 5 ani. Randamantul nu va dep\[i 2 t/ha, cel mai sc\zut nivel din anul 2016/17.

Pre]uri [i pie]e

Brazilia> produc]ia de soia, la un record de 169 milioane tone

USDA anun]\ c\ produc]ia de soia din Brazilia pentru anul 2024/25 va atinge un record de 169 milioane tone, mai mare cu 10% fa]\ de anul trecut [i cu 18% fa]\ de media pe 5 ani.

Se cultiv\ o suprafa]\ de 47,3 milioane hectare, cu 3% mai mult fa]\ de anul trecut [i cu 13% peste media ultimilor 5 ani.

Randamentul atinge aproximativ 3,57 tone/hectar, în cre[tere cu 7% fa]\ de anul trecut [i cu 4% peste media pe 5 ani.

Dup\ întârzierile substan]iale la sem\nat din luna septembrie, odat\ cu precipita]iile din octombrie, progresul de plantare este mai mare cu 53% decât anul trecut, la nivel na]ional.

Potrivit CONAB, la data de 3 noiembrie 2024, sem\natul se realizase în propor]ie de 80% în Mato Grosso, [i de 74% în Paraná.

India> 12,6 milioane tone de soia

Conform raportului de pia]\ publicat în aceast\ lun\ de USDA, se estimeaz\ c\ produc]ia de soia din India în anul 2024/25 va ajunge la 12,6 milioane tone, în cre[tere cu 6% fa]\ de anul trecut.

Este cultivat\ o suprafa]\-record de 13,5 milioane hectare, extins\ cu 2% fa]\ de anul 2023/24. Randamentul este prognozat s\ ating\ 0,93 tone/hectar, mai mare cu 4% fa]\ de anul precedent. :n ciuda deficitelor nefavorabile de precipita]ii în fazele de plantare [i vegeta]ie, totu[i India va înregistra o produc]ie-redord la soia. Precipita]iile peste medie înregistrate în luna august au ajutat plantele în timpul înfloririi [i dezvolt\rii p\st\ilor. De asemenea, retragerea târ zie a musonului de sud-vest a fost benefic\, în special pentru dezvoltarea boabelor.

Produc]ia de soia, ;n sc\dere

Principalii produc\tori.Total> 425,4 milioane tone

Departamentului Agriculturii din SUA prognozeaz\ o produc]ie mondial\ de soia de 425,4 milioane tone

:n topul produc\torilor avem>

Brazilia, cu o produc]ie estimat\ la 169 milioane tone, ;n cre[tere cu 16 milioane tone fa]\ de anul trecut) urmat\ de>

SUA (121 milioane tone, mai mare cu 8 mil. tone fa]\ de anul trecut)< Argentina (51 milioane tone, plus 3 milioane tone)<

China (20,7 milioane)< India (12,6 milioane)< Paraguay (11,2 milioane tone)< Rusia (7,3 milioane tone)< Canada (7,2 milioane tone).

Marii exportatori de soia sunt> Brazilia (105,5 milioane tone), urmat\ de>

SUA (49,6 mil. tone)< Paraguay (7,3 mil. tone)< Argentina (4,6 mil. tone)< Canada (4,5 mil. tone).

Marii importatori de soia sunt> China (109 milioane tone, mai pu]in cu 3 milioane tone fa]\ de anul trecut), urmat\ de>

UE (14,6 milioane tone)< Mexic (6,7 milioane tone)< Argentina (6 milioane tone)< Thailanda (4 milioane tone)< Japonia (3,6 milioane tone).

Stocurile mondiale de soia scad la 132 milioane tone.

}\ri cu stocuri mari>

China> 46 milioane tone, mai mari cu 3 milioane tone fa]\ de anul trecut. Brazilia> 33,5 milioane tone< Argentina> 29 milioane tone<

SUA> 13 milioane tone, mai mici cu 2 milioane tone.

Ulei din soia

Produc]ia mondial\ de uleiuri din soia este estimat\ la 65,5 milioane tone, mai mare cu 2,9 milioane tone fa]\ de anul 2023/24.

}\rile mari produc\toare sunt>

China (18,4 milioane tone)< SUA (13 milioane tone)< Brazilia (10,8 milioane tone)< Argentina (8 milioane tone)< UE (2,9 milioane tone)< India (2 milioane tone).

Consumul de ulei de soia ajunge la 64,7 milioane tone, fa]\ de 61,2 milioane tone anul trecut.

Marii consumatori sunt>

China (18,8 milioane tone)< SUA (12,8 milioane tone)< Brazilia (9,5 milioane tone)< India (5,7 milioane tone).

Stocurile mondiale sunt estimate s\ ajung\ la 5 milioane tone, neschimbate fa]\ de anul trecut.

Marilena R|DUCU

Amoniacul anhidru verde [i cum poate fi folosit în

agricultur\

Fertilizarea cu amoniac anhidru, preferat de fermierii americani oric\rui alt îngr\[\mânt datorit\ con]inutului bogat de azot (86%), face pa[i timizi în Europa. :n Rom=nia, pionieri sunt fermele Enache Mor\rit (jud. Vaslui, 3.000 ha), [i Frizon (jud. Vrancea, 4.500 ha).

Al]i fermieri se arat\ interesa]i de aceste experien]e, dar limit\rile sunt importante.

Amoniacul anhidru este un gaz li chefiat incolor, cu miros în]ep\tor, ce se stocheaz\ în containere presurizate. E foarte solubil în ap\, dar se [i gazeific\ u[or la contactul cu aerul.

Prin urmare, trebuie aplicat în solul cu umiditate de 25%, la minim 15-16 cm adâncime. Este [i foarte coroziv [i necesit\ o mare aten]ie la manipulare. Nu este inflamabil, în schimb azotul lichefiat este un agent de congelare. În SUA au existat accidente mortale.

A[adar, exist\ limit\ri clare în utilizare> la neirigat, poate fi o solu]ie pentru fermele din Ardeal [i Banat, cu un regim înc\ normal al precipita]iilor<

în sud [i sud-est, unde se g\sesc cele mai mari suprafe]e arabile, se preteaz\ exclusiv la irigat.

În plus, trebuie aplicat de personal calificat, cu echipamente speciale. Injectarea în sol se poate face cu echipamente de strip-till, sau alt echipament care are în structura sa un cu]it.

Amoniacul anhidru este precursorul îngr\[\mintelor chimice. Ca atare, este produs pe scar\ industrial\, prin combinarea azotului extras din atmosfer\, cu hidrogenul extras din gazul metan.

Acesta este amoniacul anhidru clasic, identificat prin adjectivul “gri”.

Amoniacul anhidru “albastru” se ob]ine cu aceea[i tehnologie (HaberBosch), îns\ cu reducerea amprentei de carbon, prin captarea dioxidului de carbon rezultat în procesul de produc]ie a îngr\[\mintelor.

Amoniacul anhidru “verde” se ob]ine prin combinarea azotului extras din atmosfer\, folosind energie regenerabil\, cu hidrogen extras din ap\, prin electroliz\, folosind tot energie regenerabil\.

Costul de produc]ie al amoniacului anhidru verde este cam de trei ori mai mare în compara]ie cu al amoniacului anhidru gri. Îns\, ca parte a strategiei sale de decarbonizare, UE a fixat ]inta ambi]ioas\ ca, începând din 2050, toate îngr\[\mintele produse în statele membre s\ aib\ ca precursor amoniacul anhidru verde.

Robert VERESS

FAPPR promoveaz\ utilizarea amoniacului anhidru verde

Forumul APPR s-a asociat cu Emergy AS, firm\ norvegian\ orientat\ spre energia eolian\, [i cu Linde Gaz România (furnizorul de gaze german), care î[i propune ca, din 2028, s\ produc\ amoniac anhidru verde în România, folosind energia electric\ produs\ de Emergy, la Babadag, în Constan]a.

Cu fonduri europene acordate de EEA, Agen]ia de Mediu a UE, [i Norway Grants 2014 - 2021 prin Innovation Norway, FAPPR, Emergy [i Linde desf\[oar\ un proiect de promovare a utiliz\rii amoniacului anhidru în agricultura autohton\.

Ca parte a acestui proiect, s-au organizat conferin]e în mai multe localit\]i din ]ar\. Alina Cre]u [i Cristina Cionga, directorul executiv, respectiv directorul-adjunct al FAPPR, au preg\tit prezent\ri despre situa]ia prezent\ [i perspectivele amoniacului anhidru verde pe glob, în UE [i România, precum [i despre tehnologia concret\ de utilizare a amoniacului anhidru (indiferent de “culoarea” sa) în agricultur\. Informa]iile s-au dovedit utile, iar mai ales experien]a concret\ a lui Teofil Dasc\lu, i-a f\cut pe fermieri s\ se intereseze de unde ar putea achizi]iona amoniac anhidru [i cum l-ar putea aplica.

Amoniacul anhidru pe glob

Canada, Noua Zeeland\, Japonia (lider în consumul, dar [i produc]ia de amoniac verde) au instituit taxe pe emisiile de carbon [i au sisteme func]ionale de comercializare a emisiilor (ETS), care încurajeaz\ indirect consumul [i produc]ia de amoniac verde.

Australia î[i valorific\ resursele de energie regenerabil\ pentru a produce [i exporta în Asia [i Europa.

Arabia Saudit\ [i Emiratele Arabe Unite investesc masiv în produc]ia de amoniac verde, cu fonduri guvernamentale, vizând exportul de hidrogen [i amoniac verde, în special în regiuni precum UE [i Japonia.

Coreea de Sud, Germania, Fran]a [i }\rile de Jos, au strategii na]ionale privind hidrogenul verde [i amoniacul verde. Aceste strategii cuprind, de obicei, finan]are pentru cercetare, infrastructur\ [i parteneriate între sectorul public [i privat.

Din ra]iuni de cost, fermierii din Ucraina au f\cut deja conversia, de la fertilizarea cu granule la cea cu lichide sau gaze.

Spania folose[te deja energia electric\ produs\ de parcurile eoliene Iberdrola, pentru produc]ia de amoniac anhidru verde.

În România sunt în dezvoltare parcuri eoliene care ar produce peste 50 GW. Îns\, speciali[tii anticipeaz\ c\ nu toate proiectele vor ajunge la finalitate.

S trategia UE privind hidrogenul, lansat\ în 2020, pune accent pe hidrogenul verde (produs cu energie regenerabil\), vizând o capacitate de electrolizoare de 6 GW pân\ în 2024 [i 40 GW pân\ în 2030.

Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prevede stimulente financiare pentru ca industriile s\ treac\ la alternative cu emisii reduse de carbon, cum ar fi amoniacul verde. Pentru atingerea ]intei de 100% amoniac anhidru verde în 2050, sunt îns\ necesare investi]ii pe scar\ larg\ în electrolizoare, energie regenerabil\ [i infrastructur\, estimate de Fertilizers

Europe la 83 de miliarde de euro, din care 64 de miliarde în parcuri eoliene off-shore, 17 miliarde în electrolizoare [i 3 miliarde în re]eaua de transport a hidrogenului (conducte).

R\mâne de v\zut [i care va fi amprenta de carbon pentru transformarea amoniacului anhidru în granul\ (îngr\[\mânt chimic). Apoi, stocarea va avea amprenta ei de carbon, prin producerea buteliilor respective. La fel, toat\ logistica necesar\ trecerii la fertilizarea cu gaz.

“ Folosesc amoniac anhidru produs de o firm\ din Ucraina, la Odessa, prin cracarea gazului metan. {i-au deschis o reprezentan]\ în România. Pre]ul lor este foarte avantajos, iar serviciul e complet, se ocup\ ei inclusiv de aplicare“, spune Teofil Dasc\lu

Tehnologia de aplicare a amoniacului anhidru Amoniacul anhidru poate fi aplicat atât toamna, în vegeta]ie, între rânduri, când temperatura solului e sub 10°C [i în sc\dere, precum [i prim\vara, cu minimum 10 zile înainte de sem\nat, pentru a permite amoniacului anhidru s\ se converteasc\ într-o form\ mai sigur\ pentru tinerele plante.

Solul trebuie s\ aib\ suficient\ umiditate pentru a re]ine temporar amoniacul, permi]ându-i s\ se ata[eze de particulele de argil\ sau materie organic\. Dac\ solul este uscat, se reduce rata de aplicare sau se aplic\ mai adânc pentru a minimiza volatilitatea [i a expune amoniacul la mai mult sol [i ap\. Prim\vara se evit\ sem\natul direct pe traseele de injec]ie. Trebuie folosit\ ghidarea GPS pentru a deplasa rândurile de sem\nat. Alternativ, se aplic\ amoniacul la un unghi fa]\ de rândurile viitoare. Adâncimea de aplicare este de minim 15 cm. Slotul creat de cu]it se sigileaz\ corespunz\tor pentru

a preveni pierderile de amoniac. Dac\ umiditatea optim\ a solului este o pre-condi]ie de aplicare, cea excesiv\ este o contra-indica]ie, deoarece nu se poate realiza închiderea corespunz\toare a slotului de injec]ie.

Se poate realiza o aplicare suplimentar\ post-emergen]\, pentru a completa necesarul de azot. La fiecare aplicare se folosesc inhibitori, pentru eliberarea controlat\ a azotului.

Via]a microbian\ din sol este afectat\ negativ, în primele zile de la aplicare. Ulterior, îns\, flora microbian\ î[i revine [i se dezvolt\ mai mult decât în cazul fertiliz\rii tradi]ionale.

Planul Emergy & Linde

Gheorghe Ilisei, director portofoliu proiecte de resurse regenerabile al Emergy, spune c\ grupul norvegian dezvolt\ parcuri eoliene on-shore în sud-estul Europei. Deocamdat\, în Grecia, Serbia, România.

“În 2021 am intrat în România, achizi]ionând un portofoliu de eoliene de la Siemens, dezvoltat în primul val de regenerabile. În 2022 am reluat derularea acestor proiecte. Acum avem 700 MW în dezvoltare, în patru loca]ii din jude]ele Constan]a, Br\ila [i Gala]i. Vom putea începe construc]ia în a doua jum\tate a anului 2025”.

Cele mai avansate sunt proiectele de la B\r\ganu, Constan]a (270,6 MW) [i Independen]a, Gala]i (132 MW).

“Avem un parteneriat cu Linde înc\ din 2022. Am analizat diverse loca]ii [i proiecte pe hidrogen [i amoniac verde. Am concluzionat c\ zona Constan]a este optim\ pentru produc]ia de hidrogen anhidru (H2) [i amoniac anhidru (NH3) verde. A[adar, acolo va construi Linde fabrica, unde noi le vom livra energie electric\. Dup\ doi ani de studii [i simul\ri, credem c\ am ajuns la o formul\ prin care am putea fi comparabili, ca [i costuri de produc]ie, cu ]\rile în care energia electric\ este mai ieftin\, precum Portugalia, Spania, Norvegia, Suedia”.

CULTURI VEGETALE

To]i fermierii trebuie s\ ob]in\ brevet fitosanitar

Pân\ la finele anului 2025, to]i fermierii vor fi obliga]i s\ aib\ brevet de formare profesional\ fitosanitar\ pentru utilizarea durabil\ a pesticidelor, le-a comunicat fermierilor ialomi]eni Alina Cre]u, director executiv FAPPR, în urma unei întâlniri cu conducerea Au torit\]ii Na]ionale Fitosanitare (ANF). Brevetul se ob]ine în urma unui curs online de trei zile [i e valabil cinci ani. Exist\ o platform\ online a ANF, pe care se organizeaz\ cursuri s\pt\mânale. Costul unui curs este de 193 de lei. Începând din 2026, ANF va organiza controale în ferme, iar fermierii f\r\ brevet vor fi sanc]iona]i.

Tot pân\ la 31 decembrie 2025, echipamentele fitosanitare mai vechi de cinci ani va trebui s\ aib\ verificarea tehnic\ periodic\, care se realizeaz\ o dat\ la cinci ani.

ANF va achizi]iona mai multe sta]ii mobile de verificare (în prezent, exist\ doar [ase), astfel încât s\ poat\ fi acoperit întreg teritoriul na]ional, f\r\ ca fermierii s\ fie nevoi]i s\ se deplaseze cu utilajele în loca]iile cu sta]ii fixe de verificare.

Verificarea dureaz\ o jum\tate de or\. Din 2026, fermierii g\si]i cu echi pamente neverificate risc\ pierderea subven]iilor.

Robert VERESS

ISU le-a pus gând r\u fermierilor

Fermierul Marin Nedu, care lucreaz\ 1.700 de ha la C\z\ne[ti, Ialomi]a, a fost “c\lcat”, recent, de inspectori ISU, care l-au informat despre o schimbare iminent\ a reglement\rilor referitoare la normele de securitate PSI (paza [i stingerea incendiilor).

Astfel, fiecare fermier care are în sediul fermei instala]ii [i cl\diri ce necesit\ autoriza]ie de la ISU va fi obligat s\ aib\ un angajament permanent care s\ gestioneze situa]ia PSI. Totodat\, amenda minim\ pentru lipsa autoriza]iei ISU sau nerespectarea normelor care s\ conduc\ la suspendarea autoriza]iei se va majora la 100.000 de lei, f\r\ ca fermierul s\ mai beneficieze de o reducere, în cazul pl\]ii imediate.

{tefan Moraru, care lucreaz\ 1.000 de ha la Peri[oru, în C\l\ra[i, a fost [i el vizitat de inspectorii ISU.

Pentru a patra oar\ la rând, în ultimii ani, Moraru nu a putut prezenta autoriza]ia ISU, drept pentru care a fost amendat cu 50.000 de lei. A achitat, îns\, rapid, 10.000 de lei.

Valentin Moroeanu, Lyd Insurance, le atrage aten]ia fermierilor care au asi gurare pentru hale, depozite etc., c\ lipsa autoriza]iei ISU este motiv de respingere a desp\gubirii în caz de incendiu sau alt risc asigurat.

Robert VERESS

Registrul certificatelor de carbon, abia din 2029

Consiliul Uniunii Europene a aprobat Regulamentul de certificare pentru absorb]iile permanente de carbon, agricultura carbonului [i stocarea carbonului în produse. Se sper\ c\ Regulamentul va ajuta UE s\ î[i ating\ obiectivul de neutralitate climatic\ pân\ în 2050.

Regulamentul se refer\ [i la activit\]ile de agricultur\ a carbonului. Acestea îmbun\t\]esc sechestrarea [i stocarea carbonului în p\duri [i soluri sau reduc emisiile de gaze cu efect de ser\ generate de soluri, pe o perioad\ de cel pu]in cinci ani.

Mai exact, e vorba de reîmp\duriri, refacerea turb\riilor sau a zonelor umede, îmbun\t\ ]irea utiliz\rii îngr\[\mintelor.

Criterii de certificare

Activit\]ile de absorb]ie a carbonului vor trebui s\ îndeplineasc\ patru criterii generale pentru a fi certificate>

-trebuie s\ aduc\ un beneficiu net cuantificat în materie de absorb]ie de carbon sau în materie de reducere a emisiilor din sol<

-trebuie s\ fie adi]ionale [i viabile din punct de vedere financiar, datorit\ efectului stimulativ al certific\rii<

-trebuie s\ vizeze asigurarea stoc\rii pe termen lung a carbonului, reducând în acela[i timp la minimum riscul de eliberare<

-nu ar trebui s\ aduc\ prejudicii semnificative mediului [i ar trebui s\ poat\ genera beneficii conexe pentru unul sau mai multe obiective de durabilitate.

Activit\]ile eligibile pentru certificare vor trebui s\ fie verificate în mod independent de organisme de certificare ter]e.

Vor fi instituite sisteme de certificare pentru ca operatorii s\ demonstreze conformitatea cu regulamentul.

La patru ani de la intrarea în vigoare a regulamentului, Comisia va institui un registru electronic la nivelul UE pentru a asigura transparen]a [i trasabilitatea deplin\ a a[a-numitelor unit\]i certificate, care sunt emise pentru a reflecta beneficiul net generat de activit\]ile certificate de absorb]ie de carbon [i de reducere a emisiilor din sol.

Regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE [i va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Apoi va deveni direct aplicabil în toate statele membre ale UE.

Robert VERESS

Fermierii americani [i deport\rile promise de Trump

Organiza]iile fermierilor americani au avertizat c\ planul pre[edintelui ales, Donald Trump, de a deporta milioane de imigran]i ilegali va afecta grav sectorul agricol, care se confrunt\ cu lipsa for]ei de munc\.

Matt Carstens, liderul Landus, cea mai mare cooperativ\ din statul Iowa, i-a cerut lui Trump s\-i consulte înainte de a începe deport\rile [i s\ analizeze impactul asupra agriculturii.

“Deport\rile vor avea cu siguran]\ un impact. În activitatea noastr\ este

în continuare nevoie de o for]\ de munc\ numeroas\”, a declarat Matt Carstens.

De[i statisticile Departamentului de Stat pentru Agricultur\ arat\ c\ popula]ia din zonele rurale ale SUA a crescut u[or în ultimii ani, ea a sc\zut semnificativ în ultimul deceniu.

Deport\rile ar putea avea cele mai grave efecte în California [i în alte state care produc culturi specializate, de exemplu fructe, legume sau nuci.

Fermierii au nevoie de un num\r mare de muncitori sezonieri adu[i din

Mexic sau din alte ]\ri, iar USDA estimeaz\ c\ aproape jum\tate dintre ace[tia nu au un statut legal.

Marea regiune agricol\ Midwest, care cultiv\ în special cereale [i soia, s-ar putea confrunta [i ea cu o criz\ a for]ei de munc\. Regiunea se bazeaz\ acum pe programul federal H-2A, care le permite unor companii americane s\ angajeze str\ini ca lucr\tori sezonieri în agricultur\.

Drago[ B|LDESCU

Ionu] Olteanu vinde 300 de ha ca s\-[i salveze afacerea

Ion Constantin Olteanu, care administreaz\ 14.000 de ha în cinci jude]e din sudul ]\rii, a fost puternic de secet\ în ultimii cinci ani.

De[i [i-a redus cheltuielile [i a reu[it anul acesta produc]ii bune la culturile de toamn\, cu investi]ii minime, randamentul slab al culturilor de prim\var\ a f\cut s\ se închid\ în pierdere.

Acum Ion Olteanu recurge la vânzarea terenului aflat în proprietate [i liber de sarcini. Este vorba de o suprafa]\ total\ de 300 de ha.

“Deocamdat\, tranzac]ia nu este finalizat\, ci doar agreat\, cu promisiune ferm\ de cump\rare, la pre]ul pie]ei, de c\tre un grup

str\in de investi]ii. Formalit\]ile dureaz\ ceva mai mult, fiindc\ terenul, aflat în nordul jude]ului Giurgiu, este destul de fragmentat”, spune Olteanu.

“Fiindc\ am sem\nat direct, toate culturile sunt r\s\rite [i deocamdat\ viabile. Dar m\ gândesc cu groaz\ c\, dac\ iarna nu va fi cu precipita]ii bogate, exist\ riscul s\ le pierdem. Exist\ un deficit uria[ de umiditate în sol. De la 35 de cm în jos totul este uscat. Ca niciodat\, s-au uscat zeci de copaci în pepiniera de mesteceni. Inclusiv copaci de 20 de ani. Nu am realizat c\ ar fi trebuit s\-i ud”.

Robert VERESS

Viitorul agriculturii, marcat de secet\, boli [i costuri

Conferin]a Agrow a abordat problemele acestui an, agravate de secet\, presiunea bolilor, a costurilor mari [i a pre]urilor mici la cereale. S-a discutat despre viitorul agriculturii, fie ea bio, conservativ\ sau conven]ional\, s-au prezentat atât problemele, cât [i posibile solu]ii.

Georgeta Dicu (Expert Agribusiness), a fost cea care a dat un imbold conferin]ei, at=t ca implicare c=t [i ca sus]inere financiar\. Compania pe care o conduce a fost partenerul principal al conferin]ei.

Am ;nt=lnit la Agrow agro nomi precum Paolo Barchetta (specialist ;n agricultura bio), cercet\tori în domeniul protec]iei plantelor, ca Otilia Cotuna de la Timi[oara, speciali[ti ;n semin]e pentru culturi fixatoare de azot, ca Salmen Markus (Crop Agro DMS) [i mul]i al]ii.

Invita]ii au prezentat, fiecare pe do meniul s\u de expertiz\, atât provoc\rile la care e expus\ agricul-

tura în prezent, cât [i remedii, culturi [i noi tehnologii în m\sur\ s\ combat\ sau s\ atenueze [ocurile resim]ite de fermieri.

Faptul c\ seceta a calamitat milioane de hectare de teren este evident, dar c\ldura excesiv\ a favorizat apari]ia [i dezvoltarea unor boli [i d\un\tori tot mai rezisten]i.

Printre solu]iile prezentate am remarcat soiurile [i hibrizii toleran]i la secet\, boli [i d\un\tori, tehnologiile minimum till [i no-till, precum [i plantele fixatoare de azot [i rota]ia culturilor.

Arpad DOBRE

Agrii a investit 3,5 milioane euro ;n fabrica din Banat

Agrii România a marcat un moment important în dezvoltarea companiei prin inaugurarea, pe 19 noiembrie, a noilor capabilit\]i de reambalare din fabrica situat\ în Ghiroda, jude]ul Timi[, la 8 kilometri de Timi[oara.

Cuo investi]ie de 3,5 milioane de euro, au fost achizi]ionate dou\ linii au tomatizate de reambalare> una destinat\ produselor macro (0,5-10 litri) [i cealalt\ pentru produsele micro (20-200 ml), utilizate pentru îngr\[\mintele lichide, erbicide, fungicide, insecticide, fertilizan]i [i adjuvan]i.

Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România, a explicat c\, prin expertiza companiei, Agrii a reu[it s\ î[i consolideze pozi]ia pe pia]a agricol\ din România, având acum capacitatea de a deservi fermierii mari, mijlocii, dar [i pe cei mici, precum [i majoritatea gospod\riilor din ]ar\.

Investi]ia în liniile automatizate de microambalare reprezint\ un angajament ferm de expertiz\ în ambalare, excelen]\ în produc]ie [i sustenabilitate.

“Prin cele dou\ noi linii automatizate de reambalare, oferim un proces de produc]ie sustenabil, cu sisteme avansate de autocur\]ire care reduc impactul asupra mediului [i consumul de ap\. De asemenea, prin solu]iile noastre asigur\m dozarea precis\ [i utili-

zarea eficient\ a produselor, ceea ce reprezint\ un pas important în dezvoltarea sustenabil\ a pie]ei agricole din România”, a declarat Ungureanu.

Noile linii automatizate contribuie la cre[terea eficien]ei [i ofer\ solu]ii precise [i eficiente pentru partenerii companiei.

Valerian I[toc, directorul de dezvoltare al Agrii România, a ad\ugat>

“Tehnologia avansat\ [i inova]ia sunt fundamentale pentru Agrii. Noile capabilit\]i de ambalare nu doar c\ îmbun\t\]esc procesele de produc]ie, dar [i sus]in dezvoltarea partenerilor no[tri prin solu]ii precise, reducând riscul de erori [i garantând cele mai înalte standarde de calitate pentru fiecare lot”.

Aceast\ investi]ie strategic\ reprezint\ un pas semnificativ pentru Agrii România în consolidarea parteneriatului de excelen]\ în distribu]ia produselor agricole, având un impact direct asupra sustenabilit\]ii proceselor de produc]ie [i asupra eficien]ei opera]iunilor agricole din România.

Brandul Agrii s-a lansat în 2012, în Marea Britanie. Furnizor de servicii agronomice, tehnologii performan]e [i sfaturi tehnice, Agrii combin\ excelen]a [i inova]ia cu cele mai recente cercet\ri, pentru a asigura fermierilor un r\spuns la provoc\rile agricole de ast\zi.

:n România, A grii se prezint\ ca cea mai puternic\ for]\ de vânz\ri din ]ar\, acoperind în propor]ie de 100% suprafa]\ agricol\ a României.

Mai mult decât atât, prin cele 22 de fitofarmacii, dar [i cele peste 1.000 de fitofarmacii partenere, Agrii reu[e[te s\ vin\ cu produse [i servicii c\tre micul produc\tor, fitofarmaciile fiind pozi]io nate în puncte-cheie, cuprinzând aproape toate zonele agricole din ]ar\.

De asemenea, Agrii sprijin\ sectorul de produc]ie agricol\ prin furnizarea de recomand\ri personalizate, inputuri [i solu]ii agricole inteligente în vederea îmbun\t\]irii produc]iilor fermierilor

Gheorghe MIRON

Oltenia sufer\, dar e secet\ persistent\ [i în Ardeal

Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

În ultima s\pt\mân\ au c\zut, în sfâr[it, ploi ceva mai consistente în vest [i nord-vest. Dar nu [i în Oltenia. Ploile au fost dr\muite [i în Moldova [i Dobrogea, dar aceste regiuni înc\ au rezerve de umiditate din septembrie.

Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în perioada 18-24 noiembrie 2024, la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost> Banat> 18,5 - 44,7 l/mp< Cri[ana> 23,5 - 50,1 l/mp< Maramure[> 33,3 - 38,0 l/mp< Transilvania> 8,8 - 47,9 l/mp< Oltenia> 2,9 - 25,2 l/mp< Muntenia> 2,9 - 33,7 l/mp< Moldova> 6 - 23,5 l/mp< Dobrogea> 2,1 - 8,1 l/mp.

În cultura grâului de toamn\, aprovizionarea cu ap\ pe adâncimea de sol 0-50 cm se situeaz\ în limite satisf\c\toare, apropiate de optim [i optime în cea mai mare parte a ]\rii. Deficite de umiditate în sol (secet\ pedologic\ moderat\) se înregistreaz\ pe suprafe]e agricole extinse din Oltenia, local în sudul, vestul [i sudvestul Munteniei.

Cum îngrije[ti solul, în func]ie de nevoile sale

România este o ]ar\ cu diverse tipuri de soluri, care se încadreaz\ în diferite grade de fertilitate. În func]ie de tipul de sol trebuie s\ aplic\m strategii diferite de lucr\ri ale terenului [i de fertilizare, pe care le vom explora în rândurile de mai jos.

Cernoziomuri

În câmpiile B\r\ganului, sudul [i nord-estul Moldovei, Dobrogea, vestul ]\rii (Câmpia de Vest) sunt mai des întâlnite cernoziomurile (denumiri noifaeoziomuri).

Acestea sunt solurile cele mai fertile, cu un con]inut relativ ridicat de humus, de obicei bine structurate [i cu o bun\ capacitate de re]inere a apei. :n general, au un pH neutru spre slab alcalin, ceea ce le face potrivite pentru o varietate de culturi, inclusiv grâu, rapi]\, porumb, floarea-soarelui [i leguminoase.

Recomand\ri>

De[i fertilitatea natural\ este ridicat\, este important\ monitorizarea echilibrului aero-hidric din sol, a fosforului [i potasiului [i, în mod deosebit, a microelementelor (de exemplu, zinc, mangan, cupru etc.), deoarece consumul intensiv de nutrien]i al anumitor culturi poate duce la deficien]e sau caren]e pe termen lung.

Aluvionare

De-a lungul apelor curg\toare (Dun\re, Olt, Mure[ etc.) [i în zonele de lunc\ sunt soluri aluvionare.

Acestea s-au format prin depunerea de aluviuni, au textur\ variabil\ [i fertilitate neuniform\. În general, au nevoie de m\suri pentru îmbun\t\]irea regimului aero-hidric.

Recomand\ri>

Sunt potrivite pentru culturile irigate, dar necesit\ m\suri de corec]ie împotriva saliniz\rii pentru îmbun\t\]irea fertilit\]ii (îngr\[\minte organice, cu eliberare controlat\ etc.)

Aceste soluri permit cultivarea în sistem irigat (legume, plante furajere) [i au nevoie de fertiliz\ri repetate. Este esen]ial\ monitorizarea pH-ului [i a con]inutului de s\ruri, precum [i a echilibrului aero-hidric.

Brune, brun-ro[cate, podzoluri

În zonele de dealuri [i podi[uri (Transilvania, Podi[ul Moldovei) avem soluri brune, brune-ro[cate [i chiar podzoluri.

Acestea sunt soluri cu un con]inut moderat de materie organic\. pH-ul este slab acid c\tre acid, ceea ce impune corectarea acestuia [i apoi cultivarea plantelor precum cartof, vi]\-devie, pomi fructiferi, cereale, porumb etc.

Recomand\ri>

Aceste soluri necesit\ gestionarea atent\ a nutrien]ilor [i a apei, iar aplicarea periodic\ de amendamente va corecta aciditatea [i va îmbun\t\]i structura [i caracteristicile aero-hidrice.

Argiloiluviale

În zonele de dealuri, acoperind o bun\ parte din zona Subcarpa]ilor, avem solurile argiloiluviale.

Au dispunerea orizontal\ stratificat\, cu un orizont superior s\r\cit în

nutrien]i, argila acumulându-se mai la adâncime.

Au un pH mediu acid, iar fertilitatea natural\ este moderat\ sau sc\zut\ fa]\ de cernoziomuri.

Recomand\ri>

Aceste soluri sunt mai pu]in productive [i necesit\ aplicarea de fertiliz\ri cu produse speciale [i, eventual, amendamente, pentru a sus]ine productivitatea culturilor agricole.

Rendzinice

Solurile rendzinice s-au format direct pe materialul parental, inclusiv în p\r]i ale Podi[ului Transilvaniei [i Dobrogea.

În general, au un pH alcalin [i un con]inut ridicat de calciu. Sunt mai sensibile la eroziune, iar fertilitatea lor este limitat\ de alcalinitatea ridicat\, care poate bloca disponibilitatea anumitor nutrien]i (cum ar fi fosforul [i fierul [i în general microlementrele care sunt idisponibile la pH alcalin). Aici intr\ [i solurile pseudorendzinice, formate pe marne calciforme.

Recomand\ri>

Fermierii care lucreaz\ aceste soluri trebuie s\ monitorizeze micronutrien]ii [i s\ intervin\ cu fertiliz\ri adaptate. Calciul trebuie echilibrat prin aplicarea de sulf [i aplicarea periodic\ de îngr\[\minte organice, pentru a preveni blocarea altor nutrien]i.

Nisipoase

În multe zone din sudul Olteniei [i al Munteniei

(Câmpia Olteniei), exist\ soluri nisipoase (psamosoluri), care au un con]inut foarte sc\zut de materie organic\ [i o capacitate redus\ de re]inere a apei [i a nutrien]ilor.

Aceste soluri au nevoie de fertilizare intens\ [i iriga]ii pentru a sus]ine productivitatea [i, în plus, de corectarea capacit\]ii de absorb]ie a apei.

Recomand\ri>

Pe aceste soluri este recomandat\ cultivarea plantelor adaptate, cum ar f i cartoful timpuriu sau anumite legume.

Aplicarea amelioratorilor de sol [i a fertilizan]ilor cu eliberare controlat\, cum ar fi NovaTec Classic, ajut\ la îmbun\t\]irea fertilit\]ii [i la ob]inerea unor produc]ii ridicate.

În plus, aplicarea de Sulfoprill ajut\ în mod deosebit la corectarea caracteristicilor fizico-chimice ale solului> capacitatea de re]inere a apei, pHul, aera]ia solului, suma bazelor schim-

babile, CSC (capacitatea de schimb cationic).

Argiloase

Regiunile de câmpie [i zonele joase din vestul [i sudul ]\rii sunt ocupate de soluri cu argil\ gonflabil\ (vertisoluri), care au o textur\ argiloas\, ce le confer\ o capacitate ridicat\ de re]inere a apei, dar pot deveni greu de lucrat când sunt foarte uscate sau saturate de ap\. Starea lor tinde s\ fie compact\ (se taseaz\ u[or), necesitând lucr\ri de afânare.

Recomand\ri>

Aceste soluri necesit\ o gestionare atent\ a iriga]iilor [i aplicarea periodic\ de îngr\[\minte organice [i calciu pentru a men]ine structura solului. Sunt potrivite pentru culturi de câmp [i necesit\ ameliorare pentru a preveni tasarea.

Analizele de sol ]in cheltuielile sub control

Indiferent de zona unde lucra]i terenul, pentru a ob]ine produc]ii maxime de la materialul sem\nat trebuie s\ cunoa[te]i exact tipul de sol [i resursele nutritive disponibile.

Analizele de sol ofer\ date clare pentru elaborarea unui plan de fertilizare adaptat nevoilor specifice ale fiec\rei ferme.

La Minear Laboratoare pute]i ob]ine informa]ii detaliate despre>

- pH-ul solului<

- con]inutul de materie organic\<

- capacitatea de schimb cationic<

- macroelementele esen]iale (azot, fosfor, potasiu)<

- microelementele zinc, cupru, fier, mangan, bor<

- textura solului<

- s\rurile solubile [i nivelul de salinitate.

Cu ajutorul unui raport complet, speciali[tii Naturevo v\ pot furniza un plan personalizat de fertilizare, optimizând resursele, îmbun\t\]ind s\n\tatea solului [i asigurând o cre[tere durabil\ a produc]iei.

Analizele de sol sunt o investi]ie inteligent\, întrucât costul acestora este compensat de beneficiile imediate.

Identificând necesarul exact de nutrien]i, ve]i reduce costurile cu inputurile, evitând aplicarea excesiv\ de fertilizan]i [i optimizând fiecare interven]ie.

Aceast\ abordare nu doar c\ va ajut\ s\ economisi]i resurse, dar ve]i maximiza [i profitul prin cre[terea produc]iilor [i a s\n\t\]ii solului pe care îl lucra]i.

Ave]i nevoie de analize simple sau complexe de sol?

Dac\ înc\ nu cunoa[te]i resursele solului pe care îl lucra]i, v\ pute]i programa aici pentru analize simple sau analize complexe de sol [i ve]i fi contactat de echipa MINEAR în cel mai scurt timp posibil.

Solu]ii inovatoare Kwizda Agro pentru 2025

Într-un context agricol [i economic tot mai complex, Kwizda Agro sprijin\ fermierii prin solu]ii inovatoare, care îmbin\ performan]a agricol\ cu sustenabilitatea. Astfel, pentru sezonul 2024-2025 compania propune noi produse [i tehnologii avansate.

Premerox, ideal pentru rapi]\ [i floarea-soarelui, combate eficient Sclerotinia, Alternaria [i alte boli foliare.

Insecticidul Mospilan Mizu. Cu o formulare îmbun\t\]it\, SL, ac]iunea sistemic\ a acetamipridului combate d\un\tori precum gândacul lucios al rapi]ei [i afidele grâului, oferind protec]ie rapid\ [i de lung\ durat\.

ducând pierderile [i maximizând utilizarea eficient\ a acestuia de c\tre plante. Stimuleaz\ cre[terea vegetativ\, sprijin\ fotosinteza [i îmbun\t\]e[te rezisten]a plantelor la condi]ii de stres, cum ar fi seceta sau temperaturile extreme.

Nout\]i pentru protec]ia culturilor de câmp

Fungicidele Rylox Ultra [i Premerox Bazate pe Revysol (Mefentrifluconazol), un triazol de ultim\ genera]ie, aceste produse ofer\ eficien]\ remarcabil\ împotriva principalelor boli ale cerealelor [i rapi]ei.

Rylox Ultra este recomandat pentru al doilea tratament la cereale, având un impact semnificativ asupra s\n\t\]ii foliare [i a spicului.

Insecticidul granulat Tekton . Solu]ie avansat\ pentru controlul d\un\torilor de sol, precum Diabrotica sau viermii sârm\. Este recomandat pentru tratarea solelor cu grad de infestare ridicat, oferind protec]ie eficient\ pentru dezvoltarea s\n\toas\ a culturilor.

Tehnologii de nutri]ie adaptate schimb\rilor climatice

În fa]a schimb\rilor climatice, Kwizda î[i concentreaz\ eforturile pe dou\ direc]ii strategice> managementul azotului [i managementul secetei

N-Leaf> Un produs inovator, care opti mizeaz\ absorb]ia azotului, re-

Gama WUXAL SiCure are la baz\ o nou\ tehnologie pe baz\ de siliciu, o inova]ie în nutri]ia plantelor. Produsele din portofoliul Kwizda care vor fi îmbun\t\]ite cu aceast\ tehnologie sunt Wuxal Boron, Wuxal Zinc, Wuxal Ascofol [i Wuxal K40. Adaosul de siliciu u[or solubil în ap\ ofer\ fertilizan]ilor foliari noi beneficii esen]iale pentru plante cum ar fi> reducerea pierderilor de ap\, înt\rirea pere]ilor celulari [i stimularea sintezei compu[ilor naturali care le protejeaz\ împotriva stresului hidric [i a patogenilor.

Kwizda are în curs de omologare [i un produs special dedicat managementului secetei, un biostimulator ce con]ine biomolecule semnal, care activeaz\ în plant\ genele implicate în toleran]a la stres hidric.

Ana VÂN|TORU, product manager Fertilizer, Kwizda Agro Romania

“Echipa de speciali[ti Kwizda va lucra [i în 2025 îndeaproape cu fermierii pentru a le oferi recomand\ri adaptate nevoilor fiec\ruia. De la optimizarea utiliz\rii resurselor la prevenirea bolilor, aceste solu]ii contribuie la dezvoltarea unor practici agricole eficiente, preg\tind fermierii pentru provoc\rile viitorului. Le recomand\m monitorizarea constant\ a solului [i a culturilor, pentru o interven]ie cât mai rapid\ în caz de stres al plantelor. De exemplu, identificarea deficien]elor nutri]ionale, cum ar fi lipsa de bor sau zinc, este crucial\ pentru aplicarea eficient\ a solu]iilor pe care le oferim.”

Nout\]ile PAC pentru 2025

Cerin]ele de mediu prev\zute de Politica Agricol\ Comun\ au fost îmblânzite în urma protestelor fermierilor de la începutul anului. Astfel, cerin]ele de la GAEC 6, 7 [i 8 au devenit mai permisive, la fel [i ecoschema PD-04. În plus, a ap\rut ecoschema PD 28, care poate suplimenta veniturile. O sintez\ a acestor nout\]i a fost realizat\ de Cristina Cionga, director-adjunct al FAPPR.

În acest scop, prin cadrul na]ional de implementare, vor fi stabilite autoritatea/autorit\]ile responsabil\(e) de constatarea îndeplinirii condi]iilor pentru acordarea prelungirii.

loturile semincere, cât [i suprafe]ele cer tificate în agricultura ecologic\, conform R. (UE) 2018/848, sau combina]ii ale acestora, se consider\ realizat\ rota]ia culturilor.

GAEC 6 - Acoperirea minim\ (80%) a solului pentru a evita terenul descoperit în perioadele cele mai sensibile (15 iunie-30 septembrie)

Derogare specific\> dup\ recoltarea culturii principale, se poate efectua o lucrare superficial\ a solului, care nu afecteaz\ acoperirea vegetal\ a terenului sau care las\ pe teren miri[tea [i resturile vegetale de la cultura anterioar\, pân\ la adâncimea de maximum 10 cm (de exemplu> discuirea superficial\ a miri[tii, f\r\ întoarcerea brazdei sau afânarea superficial\ a solului).

Derogare temporar\> În intervalul 15 iunie - 30 septembrie, solul trebuie acoperit, cu excep]ia timpului necesar pentru preg\tirea terenului [i înfiin]area noii culturi, de cel mult 3 s\pt\mâni, cu posibilitatea de prelungire cu înc\ o s\pt\mân\, în baza avizului emis de autoritatea responsabil\, în cazul în care condi]iile meteo nu permit realizarea lucr\rilor de înfiin]are a culturilor.

GAEC 7 - Rota]ia culturilor pe terenul arabil, cu excep]ia culturilor care cresc sub ap\ Regula general\> se aplic\ o rota]ie a culturilor pe terenul arabil, cu excep]ia culturilor care cresc sub ap\, a culturilor multianuale, a plantelor furajere erbacee [i a terenurilor l\sate pârloag\. Exploata]iile sub 10 ha sunt exceptate.

Pentru suprafe]ele de teren arabil utilizate pentru culturi multianuale, ierburi [i alte plante furajere erbacee (mai mare de 75%), teren l\sat pârloag\, culturi care cresc sub ap\, culturi din spa]iile protejate (sere [i solarii),

Prin excep]ie de la regula general\, una [i aceea[i specie de plante (cultura de baz\ sau principal\) poate fi cultivat\ pe aceea[i suprafa]\ de teren (parcel\ agricol\), pe cel mult 50% din suprafa]a arabil\ a exploata]iei> a) o perioad\ de cel mult 3 ani consecutiv, cu obliga]ia ca între dou\ culturi principale s\ înfiin]eze o cultur\ secundar\ diferit\ ca specie fa]\ de cultura principal\<

b1) o perioad\ de cel mult 2 ani con secutiv pe suprafe]ele pe care cultura principal\ s-a recoltat toamna târ ziu (dup\ 1 noiembrie), ca urmare a con di]iilor meteo nefavorabile, iar înfiin]area culturii secundare nu mai este posibil\ întrucât nu exist\ condi]ii op-

time de r\s\rire [i dezvoltare< b2) o perioad\ de cel mult 2 ani con s ecutiv, ca urmare a condi]iilor meteorologice nefavorabile, iar înfiin]area culturii secundare nu mai este posibil\ întrucât nu exist\ condi]ii optime de r\s\rire [i dezvoltare a plantelor.

Alternativ rota]iei culturilor, se poate aplica diversificarea lor> a) în cazul în care suprafa]a terenului arabil al unei ferme este cuprins\ între 10 [i 30 ha, diversificarea const\ în cultivarea a cel pu]in dou\ culturi diferite pe terenul arabil respectiv< cultura principal\ preponderent\ nu trebuie s\ acopere, la niciun moment pe parcursul anului, mai mult de 75% din terenul arabil respectiv< b) în cazul în care suprafa]a terenului arabil al unei ferme este mai mare de 30 ha, diversificarea culturilor const\ în cultivarea terenului arabil din ferm\ cu cel pu]in trei culturi diferite pe terenul arabil respectiv< cultura principal\ preponderent\ nu trebuie s\ acopere, la niciun moment pe parcursul anului, mai mult de 75% din terenul arabil, iar principalele dou\ culturi nu trebuie s\ acopere împreun\, la niciun moment pe parcursul anului, mai mult de 95% din terenul arabil respectiv.

cerin]e>

1. Se men]in elementele de peisaj, incluzând rigole, garduri vii individuale [i grupuri de rânduri de arbori, terase, movile, existente pe terenul agricol.

2. Este interzis\ t\ierea gardurilor vii [i a arborilor în perioada de reproducere [i cre[tere a p\s\rilor s\lbatice (15 martie-31 august).

3. Se iau m\suri pentru evitarea instal\rii [i extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol.

Condi]ionalitatea social\

Pl\]ile directe sau cele compensatorii în materie de mediu, clim\ [i bun\starea animalelor se vor face numai dac\ solicitantul respect\ anumite norme privind condi]ionalitatea social\. Aceste norme vor fi obligatorii începând din 2025.

Deocamdat\, nu este foarte clar ce condi]ii vor trebui respectate. În acest sens, este a[teptat Ghidul fermierului privind condi]ionalitatea social\.

GAEC 8 (fost\-Elemente neproductive)> Men]inerea elementelor de peisaj< interzicerea t\ierii gardurilor vii [i a arborilor în perioada de reproducere [i cre[tere a p\s\rilor< m\suri pentru evitarea speciilor de plante invazive

A fost flexibilizat\ prin eliminarea obliga]iei privind alocarea unui procent de 5% din terenul arabil la nivel de ferm\ dedicat zonelor sau elementelor neproductive (inclusiv pârloag\), fiind modificat [i având urm\toarele

Ecoshema PD-04> practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil

Cuantum unitar planificat 20232027 - 56,28 euro/ha< cuantum maxim estimat 73 euro/ha.

Cerin]\ general\ obligatorie> acoperirea solurilor în perioadele cele mai sensibile pe parcursul anului agricol (15 iunie - 15 octombrie), cu scopul atenu\rii schimb\rilor climatice.

În ceea ce prive[te cerin]ele specifice suplimentare, fermierii pot aplica una dintre urm\toarele cerin]e care conduc la cre[terea ambi]iilor de mediu (la alegere)>

A. S\ practice diversificarea culturilor în func]ie de suprafa]\, dup\ cum urmeaz\>

- în cazul suprafe]elor cuprinse între 10 ha [i 30 ha, trebuie s\ cultive cel pu]in dou\ culturi diferite, iar cultura preponderent\ s\ acopere maxim 70% din terenul arabil<

- în cazul suprafe]elor de peste 30 ha, trebuie s\ cultive cel pu]in trei culturi diferite, iar cultura preponderent\ s\ acopere maxim 70% din terenul arabil, respectiv dou\ culturi preponderente s\ acopere împreun\ maxim 90% din teren.

B. S\ practice o tehnologie de tip conservativ pentru sol (no/minimum /strip-till) pe minim 50% din suprafa]\.

C. S\ cultive pe o pondere minim\ de 2% din terenul arabil declarat culturi leguminoase, bogate în protein\

MADR nu a publicat înc\ nici ordinele de ministru prin care s\ se aprobe sanc]iunile administrative aplicabile în cazul nerespect\rii normelor privind condi]ionalitatea social\.

Se [tie doar c\ APIA va avea atribu]ia de constatare [i aplicare a sanc]iunilor, ca urmare a notific\rii primite de la Inspec]ia Muncii.

vegetal\, fixatoare de azot, [i/sau culturi secundare, stabilite în legisla]ia na]ional\ de implementare.

ECOSCHEMA PD-28

(men]inerea de zone neproductive [i/sau înfiin]area de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile)

Cuantumul unitar planificat în perioada 2025-2027 este de 58,18 euro/ha. Cuantumul minim este de 49,45 euro/ha, iar cel maxim estimat este de 75,63 euro/ha.

Cerin]\ specific\> Fermierii trebuie s\ aloce cel pu]in 2% din suprafa]a arabil\ a fermei în vederea men]inerii zonelor neproductive [i/sau înfiin]\rii de elemente noi de peisaj.

Ecoschema constituie o plat\ anual\ uniform\ pe suprafa]a de teren eligibil\ suplimentar\ BISS, [i poate fi cumulat\ cu Ecoschema PD-04.

Un fungicid revolu]ionar în portofoliul Corteva din 2025

Queen este un fungicid de ultim\ genera]ie care se va afla în portofoliul Corteva [i la dispozi]ia fermierilor rom=ni, începând cu 2025.

Povestea Queen începe în 1993

Andrei Doru, manager fungicide [i insecticide Corteva, spune c\, în studiile f\cute în Fran]a [i Marea Britanie, Queen a dovedit c\ este etalonul în combaterea septoriozei, indiferent de faza de dezvoltare.

Queen con]ine protioconazol [i inatreq, o substan]\ activ\ nou\, iar doza aplicat\ depinde de presiunea bolilor, începând din stadiul de cre[tere BBCH-30 (alungirea paiului) pân\ la sfâr[itul înfloririi (BBCH-69). Poate s\ combat\ cu mare succes f\inarea, septorioza, rugina brun\, rugina galben\ [i p\tarea reticular\ la grâu [i orz.

Povestea Queen [i inatreq a început în anul 1993, când speciali[tii companiei au descoperit în Osaka, Japonia, o bacterie din familia streptomyces cu propriet\]i antifungice.

Timp de 4 ani, pân\ în 1997, au fost f\cute teste pe cereale pentru a determina poten]ialul acestei molecule. Rezultatele erau promi]\toare [i s-a investit pentru dezvoltarea ei, de unde a rezultat molecula UK2A, care este precursorul inatreq.

Cercet\rile au continuat cu succes, iar în 2018 a fost omologat pentru prima oar\ în Europa, iar din 2025 produsul se va afla în comercializare [i în România.

“Noi îl vedem ca lider în segmentul din tratamentul 2 la cereale”, este de p\rere specialistul Corteva.

Queen are la

baz\ tehnologia IQ4

Procesul de produc]ie a Queen este diferit fa]\ de ceea ce exist\ în acest moment pe pia]\. Bacteria stre pyomyces este multiplicat\, pus\ într-un reactor unde se prepar\ inocula]ia.

Are loc activitatea de fermentare pentru stabilizarea substan]ei active [i, astfel, rezult\ substan]a UK2A, care st\ la baza inatreq, prima grup\ chimic\ nou\ ob]inut\ dup\ zeci de ani de inova]ie, [i astfel acesta este gata pentru a fi aplicat.

“Este un produs care se ob]ine mult mai greu decât un fungicid clasic [i e foarte complicat de preparat”, explic\ Andrei Doru.

Când inatreq este aplicat pe cultur\ în interiorul ]esuturilor, acesta este convertit înapoi în UK2A, iar când are contact cu agentul patogen, inatreq se activeaz\ [i opre[te dezvoltarea bolii din stadiile timpurii.

Inatreq ac]ioneaz\ la nivelul mitocondrial din interiorul membranei celulare.

“Pe principiul calului troian, este mai u[or s\ comba]i din interior decât din exterior. Datorit\ acestui mod de ac]iune, face ca managementul rezis-

ten]ei s\ fie mult mai eficient [i stoparea bolii s\ fie foarte precis\”, a mai spus Andrei Doru.

Queen are la baz\ tehnologia IQ4. (I - inatreq. Q - calitate. 4 - patru propriet\]i unice).

“Formularea face ca substan]a s\ r\mân\ pe plant\, iar investi]ia fermierilor în Queen s\ fie protejat\, fiindc\ degeaba un produs este bun dac\ nu r\mâne pe frunz\ [i cade pe p\mânt”, a aten]ionat specialistul Corteva.

Astfel, formularea IQ4 arat\ c\ substan]a are cea mai bun\ aderen]\ [i persisten]\ foliar\, cu 47% mai mult din suprafa]a frunzei. Str\bate mult mai bine nervurile [i are o acoperire mai mare, mai eficient\ [i mai îndelungat\. :n cazul septoriozei, inatreq din compozi]ia Queen este singura substan]\ \ care este activ\ în toate stadiile de manifestare, spune reprezentantul Corteva.

Fie c\ este vorba de preven]ie în cazul germin\rii sporilor, inatreq ac]ioneaz\ foarte bine [i împiedic\ dezvoltarea micelului în frunz\.

Gheorghe MIRON

Andrei Doru, manager fungicide [i insecticide Corteva

O asociere de succes> Cooperativa Valea Mure[ului

Cooperativa

Valea Mure[ului din comuna Birchi[, jud. Arad,a fost înfiin]at\ în 2023 de R\zvan Pa[ca, un tân\r ales chiar [i primar al comunei, în vara lui 2024.

Cooperativa are 13 membri, unii axa]i pe cultur\ mare, al]ii pe zootehnie sau apicultur\, iar al]ii sunt produc\tori de legume-fructe.

R\zvan Pa[ca spune deschis c\ tocmai succesul cooperativei l-a propulsat, în doar doi ani, s\ ajung\ primarul localit\]ii Birchi[ din partea PNL.

Dar cum s-a hot\rât s\ înfiin]eze o cooperativ\ agricol\, în aceast\ conjunctur\? Tocmai dificult\]ile de care se lovea l-au ;mpins.

Acum, trebuie s\ spunem c\ tân\rul Pa[ca este mai ;nt=i investitor în produc]ia de mobilier [i preocupat de design interior.

“M-am întâlnit cu pre[edintele, Cionca, [i cu domnul Bulbuc, iar dup\ o discu]ie nu foarte lung\ cu dân[ii mi s-a propus s\ reîntregesc organiza]ia PNL Birchi[. Mai târziu, am fost desemnat candidat la Prim\ria Birchi[, din partea PNL”.

Cooperativa care i-a adus voturile de primar a fost înfiin]at\ în februarie 2023, dar dup\ luni de discu]ii cu fermierii. Avea ;n comun\ [i din cei care cultiv\ suprafe]e mari de teren, [i din

cei cu suprafe]e mici. De aceea a [i f\cut o cooperativ\ mixt\, cu vegetal, zootehnie, legume [i apicultur\.

“Fiecare ar vrea s\ aib\ succes pe cont propriu, dar e greu. Asocierea este solu]ia”, spune Pa[ca.

Cooperativa a fost creat\ ;n dorin]a de a-[i ajuta colegii pentru c\ mul]i fermieri se plângeau de pre]ul cerealelor, care, la un moment dat, a sc\zut chiar la 42 de bani.

Apoi, ideea le-a pl\cut [i celor care produceau legume, ro[ii, castrave]i, ardei, vinete, cartofi, ceap\, usturoi. Cresc\torii de animale s-au aliniat [i ei rapid ;ntre membrii cooperativei.

“Noi avem patru tipuri de abonamente la Timi[oara, Arad, Oradea. Asta înseamn\ c\ pl\te[ti un abonament premium de 3.050 lei pe an [i noi, din dou\ în dou\ s\pt\mâni, livr\m la u[a clientului produsele agroalimentare proaspete”, a explicat R\zvan.

Ini]ial exista un punct de întâlnire pentru preluarea produselor, dar s-a decis c\ e mult mai credibil [i eficient ca pachetele s\ fie livrate direct acas\ la client.

“Ce poate fi mai confortabil decât s\ faci comand\ online din fotoliu [i s\ î]i vin\ produsele la u[\? Echipa

Coo perativei Valea Mure[ului munce[te zilnic s\ î[i perfec]ioneze serviciile, dar [i produsele. Suntem aten]i ce plant\m [i când recolt\m”.

Fiindc\ treaba merge foarte bine Pa[ca [i echipa au în program ca, în urm\torii 2-3 ani, s\ pun\ bazele unui abator, mai ;nt=i unul mobil. De[i investi]ia e destul de mare, exist\ multe fonduri europene care se dau în sprijinul cooperativelor.

Acum R\zvan Pa[ca s-a înscris în Clubul Fermierilor Români, pentru a putea participa la cursul “Tineri lideri pentru agricultur\”.

“Acolo am cunoscut foarte mul]i fermieri care s -au lovit de aceea[i problem\ [i, acum, am contacte importante pentru dezvoltarea cooperativei pe viitor”.

Acum deja se g=nde[te la dezvoltarea proces\rii. Astfel, unul dintre membrii cooperativei de la C\pâlna[ care cultiv\ floarea-soarelui, era dezam\git de pre]uri. Pa[ca l-a ajutat s\ î[i cumpere o pres\ de ulei [i în momentul acesta produce dou\ tipuri de ulei de floarea-soarelui> unul cu mirodenii [i unul simplu pe care cooperativa le livreaz\ în abonament,

Gheorghe MIRON

R\zvan Pa[ca

dar pot fi vândute [i separat.

Un alt produc\tor de sfecl\ colecteaz\ merele din gr\dini de la oameni [i produce un suc amestec de sfecl\, cu morcov [i m\r. :i sucurile sunt valorificate tot prin cooperativ\.

Mai exist\ membrii care produc zacusc\, bulion, dar [i produse lactate, brânz\, unt de foarte bun\ calitate [i miere de albine.

“Ziua Fermierului”manifestarea emblem\ a cooperarivei

Manifestarea emblem\ a cooperativei, organizat\ chiar din primul an de existen]\, este “Ziua Fermierului”. A avut un succes foarte mare în regiune, chiar dac\ a fost la prima edi]ie.

Fiindc\, în 2023, impactul a fost extraordinar nu numai în rândul publicului larg din zona Banatului [i Ardealului, ci [i la nivelul fermierilor, în 2024, evenimentul s-a desf\[urat timp de dou\ zile, în 27 - 28 iulie, nu întro zi, a[a cum a fost cu un an în urm\.

“Ziua Fermierului” este obiectivul de viitor [i scopul este ca îndr\gita manifestare s\ devin\ tradi]ie. “Deja se cunoa[te! Când spui Birchi[, spui cooperativa agricol\ [i «Ziua Fermierului». Lumea [tie asta. Anul trecut s-a desf\[urat întro singur\ zi, iar anul acesta, pe dou\ zile, sâmb\t\ [i duminic\, pentru a atrage lumea în zon\, vizitatorii, s\ înnopteze la Birchi[ - Bata”, a explicat edilul.

Scopul principal al organiz\rii “Zilei Fermierului” este promovarea produc\torilor locali, dar [i a tradi]iilor folclorice [i culturii din Valea Mure[ului. La eveniment au venit oameni de la Timi[oara, de la Arad, de la Cluj [i Sibiu, din Lugoj, Caransebe[, Hunedoara [i Lipova.

De asemenea, un alt obiectiv al cooperativei este de a crea spa]ii de stocare pentru membrii s\i, ca s\ nu mai

ajung\ s\ vând\ cerealele cu 40 - 50 de bani sau 80 de bani.

“S\ le stoc\m [i s\ le d\m în ianuarie - februarie, când pre]urile cresc”. Nic\ieri pe Valea Mure[ului nu este un asemenea spa]iu de depozitare. Mai mult decât atât, în proiect se preconizeaz\ luarea în concesiune sau în închiriere a unui spa]iu al prim\riei, unde s\ se fac\ depozitarea cerealelor [i o zon\ frigo pentru legume [i fructe. În zona F\get este un bazin legumicul foarte mare. De aceea accesul foarte rapid al fermierilor din Birchi[Bata - C\pâlna[ la autostrad\ este o facilitate în plus pentru leg\tura cu Timi[oara, Arad, Cluj, Sibiu, chiar [i cu Bucure[ti, iar produsele se pot valorifica mai u[or.

Cum s-ar putea construi un asemenea depozit de cereale, dar [i unul frigo de legume-fructe?

R\zvan Pa[ca a explicat c\ 400 de mii de euro poate s\ acceseze cooperativa de la UE pentru silozuri, dar el a c\utat sprijin [i la Bucure[ti [i a fost îndemnat s\ atrag\ sprijin din partea oamenilor de afaceri locali.

Obiectivul este construirea unei capacit\]i de stocare de 10.000 de tone, de[i ar fi prea mare. Ar mai fi o variant\> înfiin]area unui depozit modular de 2.000 - 3.000 de tone de stocare, care se poat\ multiplica. Acesta este viabil [i înc\ nu e o investi]ie foarte mare. Pentru 10.000 de tone, e nevoie de o investi]ie de 1,25 milioane de euro.

Speran]a este [i în sprijinul administra]iei locale care ar trebui s\ vin\ [i s\ ajute altfel de proiecte, fiindc\ se creeaz\ locuri de munc\ pentru con-

R\zvan Pa[ca [i membrii [i angaja]ii Cooperativei Valea Mure[ului

s\teni [i, bineîn]eles, vor aduce [i bani la buget.

“Exist\ teren pe care cooperativa îl poate lua în concesiune. Am [i identificat deja un loc. Este cu acces foarte u[or [i la [osea”.

Pe de alt\ parte, în calitate de primar, primul proiect pe care Pa[ca îl va pune în practic\ este decolmatarea [an]urilor din comun\.

Birchi[ este situat\ într-o zon\ de deal, iar râul Mure[, la 2 km. Prin urmare, se întâmpl\ adesea, mai ales când plou\ mult, ca apa care coboar\ de la deal s\ inunde gr\dinile. De aceea proasp\tul primar va decolmata aceste [an]uri [i pârâie principale ca s\ canalizeze apa [i s\ o concentreze în bazine. Culturile sunt afectate de secet\, dar având apa în dou\ bazine de colectare, de acolo pot fi udate plantele vara.

În leg\tur\ cu visul produc\torilor locali de a ajunge ca s\ î[i valorifice marfa în hipermarketuri, R\zvan Pa[ca este de p\rere c\ un raion plin de produse române[ti pare o fic]iune în oricare lan] de retail din România.

Totu[i, produc\torii mici locali au nevoie de spa]iu la raft unde s\ î[i poat\ valorifica produsele. Înainte de toate, e nevoie de educa]ie [i optimism ca fermierii s\ produc\ exact ce [i cum este necesar.

“Competi]ia o face pre]ul, iar noi trebuie s\ identific\m solu]ii optime pentru a avea cea mai bun\ calitate la cel mai bun pre]. A[a vom reu[i s\ câ[tig\m cot\ de pia]\, devenind tot mai cunoscu]i. Cheia [i ghidul produc\torului este munca în echip\, asocierea”, este de p\rere R\zvan Pa[ca.

CRE{TEREA ANIMALELOR

Unit\]ile de procesare din România au colectat, în primele 9 luni ale anului, 960.594 tone de lapte de vac\, în cre[tere cu 3,5% fa]\ de aceea[i perioad\ a anului trecut.

Dar [i importurile de lapte brut au înregistrat un avans, de 42,6%, totalizând 110.758 tone, arat\ datele publicate s\pt\m=na aceasta de Institutul Na]ional de Statistic\.

Produc]ia de lactate a consemnat o cre[tere pe toate componentele în perioada men]ionat\, respectiv la lap-

Importul de lapte cre[te cu 43% Statisticile laptelui ;n UE

Fermele din Uniunea European\ au produs ;n jur de 160,8 milioane de tone de lapte crud în 2023, cu 800.000 de tone mai mult decât în 2022 [i cu 15,8 milioane de tone mai mult decât în 2013, arat\ datele publicate s\pt\m=na aceasta de Eurostat, serviciul european de statistic\.

Din cele 160 de milioane de tone, 149,3 de milioane au fost procesate, iar 11,6 milioane au fost autoconsum.

Din cele 149,3 milioane de tone de lapte livrate c\tre fabricile de lactate, 145 de milioane au fost lapte de vac\, restul fiind de oaie, capr\ [i bivoli]\.

Eurostat arat\ c\ produc]ia de lapte pe cap de vac\ a continuat s\ creasc\, ajungând la o medie de 7.791 kilograme per vac\ în 2023.

Cele mai mari produc]ii medii sunt în Estonia (10.728 de kilograme de

te de consum, smântân\ de consum, lapte acidulat, unt [i brânzeturi, cea mai mare cre[tere de produc]ie fiind înregistrat\ la unt (plus 8,4%).

În luna septembrie 2024, cantitatea de lapte de vac\ colectat\ a sc\zut cu 9,9% fa]\ de luna august, dar a crescut cu 1,8% fa]\ de luna septembrie a anului trecut.

În septembrie, raportat la august, produsele lactate au înregistrat sc\deri ale produc]iei, excep]ie f\când untul.

Cea mai mare sc\dere a produc]iei s-a înregistrat la brânzeturi (-11,3%), în timp ce cantitatea de unt produs\ a crescut cu 9,9%.

Cantitatea de lapte brut importat\ de unit\]ile procesatoare a crescut în septembrie fa]\ de luna precedent\ cu 7,0%, totalizând 14.318 tone.

În ceea ce prive[te corela]ia cu luna septembrie a anului trecut, cantitatea de lapte importat\ a fost mai mare anul acesta cu 16,2% fa]\ de 2023.

lapte per vac\) [i Danemarca (10.400 de kilograme).

Cele mai sc\zute produc]ii medii sunt în Bulgaria (3.591 de kilograme) [i România (3.425 de kilograme).

Germania a fost cel mai mare produc\tor de lapte de b\ut din UE,

În 2023, Spania a produs 1,1

milioane tone de lapte de oaie [i capr\, urmat\ de Grecia cu 900.000 de tone, Fran]a 800.000 de tone, Italia cu 700.000 de tone. La Italia este inclus\ [i produc]ia de lapte de bivoli]\.

Alte state cu ponderi importante ale produc]iei de lapte de oaie, capr\ [i bivoli]\ în produc]ia total\ de lapte sunt Spania, undeva între 10% [i 20%, Bulgaria, Italia, Fran]a [i România, toate cu pân\ la 10%.

19% din produc]ia total\ european\. Germania este [i cel mai mare produc\tor de produse de lapte fermentat (27%), unt (20%) [i brânz\ (22%). Spania ocup\ pozi]ia secund\ în topul produc\torilor de lapte de b\ut, cu 15% din totalul UE, urmat\ de Fran]a (13%).

}\rile de Jos sunt al doilea produc\tor de produse de lapte fermentat (17%), urmeaz\ Polonia (10%).

Fran]a este al doilea mare produc\tor de unt [i brânz\ (18% din produc]ia total\ a UE pentru fiecare din cele dou\ produse).

Irlanda este al treilea produc\tor de unt (13%), în timp ce Italia ocup\ pozi]ia a treia la produc]ia de brânz\ (13%).

pagin\ de Andrei OSTROVEANU

O idee p\guboas\, interzicerea

exporturilor de t\ura[i

Un proiect de lege prin care li s-ar interzice fermierilor s\ mai exporte t\ura[i sub 400 de kilograme i-a iritat pe cresc\tori. Lipsa oric\rei consult\ri i-a revoltat cel mai mult.

Zoltan Haller, fondatorul Asocia]iei Cresc\torilor de Vaci “B\l]at\ Româneasc\” tip Simental (ACVBRSim) de la H\rman, jude]ul Bra[ov, vede fenomenul [i din perspectiva omului de afaceri.

“Ca s\ interzici exportul trebuie s\ ai o contrapondere, s\ interzici [i importurile. Altfel, fermierii vor fi specula]i de abatoare exact în momentul în care animalele vor atinge la 400 de kilograme [i le vor oferi 2 lei pe kilogram. Adic\ vor lua animalele pe nimic [i, în acest fel, toat\ m\sura va fi doar împotriva fermierilor. Este o propunere incomplet\ de lege, ca s\ nu zic proast\. Dac\ se crede c\ a[a se valorific\ vitele mai bine în ]ar\, este absolut în afara realit\]ii. Trebuia s\ cheme [i asocia]iile la discu]ii, ca s\ aud\ [i p\rerile lor.”

Dumitru Grigorean, pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR), spune c\ discu]ii au mai fost pe aceast\ tem\, dar la un proiect de lege nu credea c\ se va ajunge.

“Noi nu putem fi de acord cu Ciprian Ciubuc, ini]iatorul legii. Este foarte bine c\ deputatul Ciubuc se gânde[te s\ le ofere românilor carne de vit\ [i de oaie de calitate, dar cum a dic\ s\ legiferezi reducerea sau cre[terea consumului?”, se arat\ indignat Grigorean.

“T\ura[ul care are 400 de kilograme poate pleca la export, cel cu 399 de kilograme nu mai poate. T\ura[ii no[tri pleac\ la maxim 300 de kilograme spre alte îngr\[\torii din UE sau chiar în Turcia, unde se finiseaz\.

Dac\ noi vom opri brusc în ]ar\ 300.000 de vi]ei în fiecare an, ca s\ mânc\m noi fiindc\ a[a spune legea, va fi o criz\ de supraproduc]ie. Acum se cere t\ura[ de 300 de kilograme, nu de 400. }\rile arabe au [i ele exigen]ele lor. {tiu abatoare care au vrut s\ vând\ carcase în afar\ [i nu a mers. Dac\ t\ura[ul dep\[e[te 400 de kilograme, nu mai avem cui s\-l vindem în viu.”

Greutatea de sacrificare pentru vitele specializate de carne este de 600-700 de kilograme, adic\ 400 de kilograme în carcas\, explic\ Grigorean. Ori toat\ aceast\ carne nu putem s-o vindem la export de[i exist\ deficit de carne la nivel european.

Una e s\ ]ii t\ura[i patru luni în stabula]ie în România [i alta e s\ culegi taurii de pe p\[une o dat\ pe an pentru sacrificare, cu un pre] de cost sub jum\tate.

“Dac\ s-ar adopta legea lui Ciubuc, eu r\mân cu t\ura[ul nevândut, mai trebuie s\ cheltuiesc cu el ca s\-l vând la peste 400 de kilograme cu un pre] mai mic, decât l-a[ fi vândut la 300. A[a s-ar întâmpla.”

Aceea[i reac]ie a avut [i Toader Nea]\ Împ\ratu, pre[edintele Asocia]iei Generale a Cresc\torilor de Taurine din România (AGCTR). Vechi fermier, Nea]\ :mp\ratu crede c\ ar trebui mai degrab\ s\ se subven]ioneze fiecare t\ura[ ]inut.

“S\ dea, de exemplu, 2 lei la kilogramul de carne, iar atunci omul ]ine animalul pân\ la 400 de kilograme dac\ are mâncare. Dac\ el cump\r\ porumbul cu 1,50 lei kilogramul, t\râ]a cu 2 lei, la care trebuie s\ adauge concentrat ca s\-l aduc\ la 400 de kilograme, nu mai ]ine t\ura[ul. Dac\ prime[te ajutor, e altceva. Cei care iau vi]elul de la mine ast\zi nu-l duc la abator, îl finiseaz\ [i îl taie la 150 de kilograme”, spune Toader Nea]\ Împ\ratu.

Nu r\mâne decât s\ sper\m c\ aceast\ lege nu va trece, sau nu în aceast\ form\.

Viorel PATRICHI

Au nevoie oile de bun\stare?

Nicolae Cioranu, oier de referin]\, crede c\ trebuie introduse norme de bun\stare pentru oaie, dar nu chiar la fel ca la porci, p\s\ri sau vaci. Pentru c\, spune Cioranu, e timpul ca oieritul s\ nu se mai fac\ la fel ca pe timpul lui Burebista. Condi]iile trebuie modernizate [i pentru ciobani, [i pentru animale.

“Trebuie g\site condi]iile de bun\stare, pe care le putem adapta la oaie. De exemplu, noi nu putem fi de acord s\ ]inem toate oile în grajd. Decât s\ se introduc\ norme de bun\stare f\r\ cap, mai bine s\ nu se fac\ deloc. Ar fi bine s\ primeasc\ [i oaia subven]ie pentru bun\stare, dar trebuie mult\ aten]ie aici. Pe p\[unile de

la deal [i din câmpie, unde vara dogore[te soarele cu peste 40 de grade Celsius, oile au nevoie de [opru.”

Cioranu spune c\ are instala]ie de muls oile cu 24 de posturi. Este foarte eficient\ [i lucreaz\ un singur om la ea. O folose[te pe oile din rasa Assaf. Oile astea au ugerul a[a de mare c\ nu le poate mulge manual. “Dup\ 2-3 litri î]i amor]esc mâinile,” r=de oierul. Aceast\ ras\ a fost creat\ în Israel. O oaie Assaf d\ lapte cât 8 }urcane, dar nu merge pe p\[une. Nicolae Cioranu are 115 oi Assaf [i 1.000 de }urcane din variet\]ile B\l\ [i Oache[\.

Viorel PATRICHI

De ce este important c\ a crescut pre]ul untului

:n ultima perioad\ se observ\ o tendin]\ de scumpire a pre]ului untului. Untul avea un grafic de evolu]ie care se p\streaz\ istoric, confirm\ Dorin Cojocaru, pre[edintele APRIL. Atingea un vârf de pre] în luna iulie [i cel mai mic pre] era în martie anul urm\tor. Acum, a ;nceput s\ creasc\ atipic, ;n octombrie.

“Eu fac analize de pia]\ de 20 de ani pe burse, pe pie]e externe, europene [i na]ionale, dar e pentru prima dat\ când pre]ul untului a început s\ creasc\ la începutul lunii octombrie”, spune Dorin Cojocaru. “Când fac previziuni, iau totdeauna în calcul laptele praf, laptele integral sau laptele degresat [i pre]ul untului.”

Guvernul trebuie s\ aib\ dou\ strategii pentru lapte>

- una pentru fermele mari, care s\ asigure materia prim\ pentru circuitul economico-comercial,

- o alta pentru gospod\ria ]\r\ neasc\ , pentru autoconsum, pentru situa]ii de urgen]\.

“Cele dou\ forme de produc]ie nu intr\ în contradic]ie, ele se com ple teaz\ reciproc, apreciaz\ Dorin Cojocaru. Sunt oameni care merg la pia]a de cartier, al]ii cump\r\ produse online, al]ii de la supermarketuri sau din târguri. Nu to]i pot s\ vând\ în supermarketuri. Pia]a de ast\zi este complex\, diversificat\.”

Untul st\tea a[adar la 6,4 euro calupul de 25 de kilograme. Apoi, explic\ Dorin Cojocaru, a s\rit brusc întro s\pt\mân\ de la 6,4 euro la 7, apoi la 8. Acum se aduce unt din Noua Zeeland\ cu 9 euro calupul de 25 de kilograme, cum nu a fost niciodat\.

Dac\ s-a scumpit untul, în mod automat, se scumpe[te smântâna care este materia prim\.

Pre]ul untului, continu\ Cojocaru, cre[te din mai multe cauze. Noua Zeeland\, Australia, China pot influen]a pia]a. A mai încercat [i Fran]a s\ influen]eze pia]a în 2017.

“Am verificat stocurile private [i de stat. Dac\ ei au stocuri mari [i totu[i for]eaz\ pre]ul, înseamn\ c\ este o cre[tere artificial\. Dac\ stocul e mic, deci cererea e mare [i oferta mic\, este o cre[tere normal\.

Se pot face acum stocuri de unt congelat [i le dau drumul de s\rb\tori pe pia]\ ca s\ speculeze pre]ul sau în februarie - martie. Consumul de lactate cre[te pu]in dup\ Revelion [i scade la carne.”

Viorel PATRICHI

MA{INI & UTILAJE

Tractorul românesc de 3.000 de euro

Ast\zi, fermele foarte mici, unii le mai spun [i de semisubzisten]\, adic\ cele de 3-10 hectare, abia dac\ viseaz\ la un tractor nou. Aici este segmentul de pia]\, de sute de mii de poten]iali cump\r\tori, pe care îl ]inte[te C\t\lin Stroe, ac]ionarul majoritar Ruris Craiova, prin lansarea unui mic tractor românesc.

Fiind inginer TCM-ist (Tehnologie Construc]ii Ma[ini) la baz\, C\t\lin Stroe s-a apucat pe la mijlocul anilor ‘90 de f\cut ma[ini agricole cu motor.

“La vremea aceea, în majoritatea gospod\riilor agricole familiale se lucra p\mântul cu cazmaua, sapa, eventual plugul tras de cai. La Ruris noi am creat primele motosape din România, utilaje care se vând bine [i azi, nu doar la noi, ci [i la export.”

În prezent, Ruris produce diverse utilaje agricole, direct sau prin externalizare, de c\tre al]i produc\tori din str\in\tate (Italia, China), c\rora le trimite caietele de sarcini, iar ace[tia le asambleaz\. Produce peste 500 de tipuri de utilaje, echipamente [i instala]ii> motosape, motocoase, motopompe, aparate de sudur\, motocositori cu mas\, aparate de muls etc.

“La nivelul fiec\rui municipiu re[edin]\ de jude] avem 1-2 sta]ii de service, pentru a acoperi necesarul de repara]ii [i mentenan]\,” explic\ C\t\lin Stroe.

Dezv\luit publicului larg anul acesta la Indagra, Ruris România 2200, sau mai pe scurt RR 2200 pare mititel în compara]ie cu alte tractoare române[ti. Poate fi echipat cu motor în doi cilindri Deutz, Kubota, Honda sau Zong Sheng, în func]ie de disponibilitatea financiar\ a clientului. Toate motorarele sunt pe benzin\, respect\ cerin]ele de poluare Euro 5 [i dezvolt\ 22 CP, la o vitez\ maxim\ de 18 km/or\. Tractorul nu are cabin\, are trac]iune doar pe spate, o transmisie mecanic\ 6 x 2, priz\ de putere de 540 rpm, un acumulator de 12 V [i sistem de iluminare cu LED.

RR 2200 are un ampatament de numai 1,14 metri [i un ecartament sub un metru (fix 920 mm), ceea ce-l face ideal la lucrul în legumicultur\, sere, viticultur\, pomicultur\ [i chiar [i în zootehnie, unde poate lucra eficient

în spa]ii joase sau înguste.

I se pot ata[a cinci echipamente> plug cu dou\ trupi]e, remorc\ basculabil\ de 1.000 kg, echipament de erbicidat, frez\ pe l\]ime de 1.200 mm, lam\ de z\pad\ în fa]\. La acestea se vor ad\uga în viitor utilaje de împr\[tiat fertilizant, atomizoare etc.

“Va fi lansat în produc]ia de serie din 2025, într-o hal\ a MAT Craiova unde se produceau cândva tractoarele Zimbru. Pre]ul de pornire va fi de 3.000 de euro, la jum\tate fa]\ de pre]ul unui tractor chinezesc cu putere similar\. Cu cele cinci utilaje care se pot ata[a poate ajunge la 5.000 de euro. În plus, din 2026 vrem s\ lans\m un tractor pe motorin\, de 30 de cai putere”, arat\ C\t\lin Stroe.

Arpad DOBRE

C\t\lin Stroe

Un cultivator 3 în 1

Ploile au mai “dezmor]it” terenurile afectate de secet\, iar cu ajutorul Kuhn Cultimer L 300, un cultivator 3 în 1, solul se prelucreaz\, niveleaz\ [i se reconsolideaz\, simultan cu decompactarea [i o amestecare intens\ a resturilor vegetale cu p\mântul.

Acest cultivator din portofoliul IPSO Agricultur\ are o greutate de 1.700 de kg, o gard\ la sol de 85 cm [i 10 din]i echipa]i cu d\l]i de 80 mm [i dispu[i pe 3 rânduri. Între acestea este o distan]\ de 70 cm, ceea ce reduce riscul de înfundare. L\]imea de lucru este de 3 m, iar o adâncime maxim\ de lucru, de 35 cm.

Cultimer L 300 este echipat cu siguran]\ de suprasarcin\ cu bol] de trac]iune [i are 8 discuri de nivelare cu diametrul de 450 mm. Reconsolidarea solului se realizeaz\ prin intermediul unui t\v\lug tip T-Ring, cu di-

ametrul de 600 mm, care aplic\ o presiune pe sol de 130 kg/metru. În urma Cultimer-ului solul dezmiri[tit r\mâne bine nivelat. Paiele [i alte resturi vegetale sunt distribuite uniform deasupra [i în stratul de p\mânt prelucrat.

Pentru operarea optim\ [i o lucrare de calitate, acest echipament are un

necesar de putere de minimum 120 CP [i maximum 180 CP, deci poate fi utilizat eficient [i în ferme mici [i medii.

Robotul care irig\

Robotul de irigat 360 RAIN, produs în SUA [i importat în România de Etufarm, promite reducerea costurilor [i a consumului de ap\ [i poate împr\[tia [i dejec]ii.

360 RAIN se deplaseaz\ cu ajutorul a trei motoare electrice (1 la fiecare roat\) alimentate de la un motor diesel mic, de 24 CP cu consum redus de motorin\.

:n primul r=nd, [tie s\ urm\reasc\ precis c\r\rile tehnologice ale

echipamentului de sem\nat.

Apoi, are dou\ rampe de iriga]ii, una în fa]\, celalalt\ în spate, echipate cu tuburi verticale cu câte dou\ capete prin care apa curge direct la baza plantelor. Apa ajunge la robotul nostru prin intermediul unui furtun înf\[urat pe un tambur purtat.

360 RAIN are nevoie de un debit de ap\ de 40-43 metri cubi pe or\, îns\ are un consum de ap\ de 2,5 ori mai redus decât un pivot sau un tambur, datorit\ sistemului eficient de irigare.

Poate uda pân\ la 26 hectare pe zi, pe o l\]ime de lucru de pân\ la 24 metri, iar op]ional, poate aplica dejec]ii.

Arpad DOBRE

Arpad DOBRE

Tractoarele Claas Arion [i Axion, edi]ie special\

Claas a lansat Night Edition, edi]ia special\ a tractoarelor

Arion [i Axion.

Acestea au primit design [i echip\ri noi mai ales în cabin\. În plus, aceast\ edi]ie vine cu un pre] special.

Înprimul r=nd, toate tractoarele seriei speciale

Night Edition sunt echipate cu transmisie continuu variabil\ CMATIC. Este vorba de dou\ modele modelele Arion (550 [i 660) [i 4 modele Axion (830, 870, 930 [i 960).

:n plus, au jante, plafon [i panourile laterale ale motorului personalizate cu vopsea de culoare gri special\. Logoul Claas de pe partea lateral\ a capotei este alb, pe un fundal gri. Inscrip]ia Night Edition este amplasat\ pe partea lateral\ a capotei, cu emblema dea-

supra farurilor, oferind o not\ final\ atractiv\ pentru designul exterior.

Arion

Modelul mai mare, Arion 660, dezvolt\ o putere de pân\ la 205 CP, datorit\ sistemului de comand\ electronic inteligent Claas Power Management. Este posibil\ sporirea puterii cu 20 CP pentru lucr\ri care utilizeaz\ priza de putere [i pentru transport.

Are un ampatament lung, combinat cu distribu]ia optim\ a greut\]ii (50% fa]\ / 50% spate), asigur\ confort ridicat la condus, manevrabilitate îmbun\t\]it\ [i sigur\ pe [osea, precum [i o for]\ mare de trac]iune.

Ofer\ putere mai mare de ridicare datorit\ stabilit\]ii îmbun\t\]ite [i, foarte important, un consum redus de carburant, concomitent cu protec]ia solului la lucr\rile în câmp.

Poate ridica pe spate pân\ la 8 tone, iar pe fa]\ poate fi comandat cu capacit\]i de ridicare de 3, respectiv 4 tone. Cabina este complet izolat\ de [asiu, datorit\ celor 4 puncte de suspensie, operatorul fiind astfel ferit de for]ele de impact [i de vibra]ii.

Axion

Cel mai puternic model, Axion 960, dezvolt\ 445 CP, iar datorit\ transmisiei continuu variabile func]ioneaz\ în permanen]\ la viteza optim\. La viteze între 0,05 km/h [i 50 km/h, întreaga putere a transmisiei poate fi utilizat\ în mod eficient, deoarece este transmis\ mecanic chiar [i la deplasarea înapoi.

Pe lâng\ suspensia ce izoleaz\ complet cabina de [asiu, mai exist\ [i suspensia pe fa]\ Proactiv, care ofer\ confort maxim, se adapteaz\ la gradul de înc\rcare al tractorului [i r\mâne în mod automat în pozi]ie central\. Axion 960 este eficient [i la opera]iuni de transport. Dac\ [oferul nu apas\ pedala de accelera]ie, transmisia este în modul zero, iar tractorul st\ pe loc, apoi poate porni sigur [i u[or la intr\rile abrupte pe câmp sau la intersec]ii, chiar [i cu înc\rc\tur\ maxim\.

Cei interesa]i pot comanda Night Edition de la dealerii Claas [i vor beneficia de o reducere de 5.000 de euro.

Arpad DOBRE

Preg\tirea ma[inilor agricole pentru iarn\

Radu ME{IN| manager vânz\ri Agricover

Combine

La încheierea sezonului de recoltare, în primul rând este necesar\ cur\]area combinei de praf [i sp\larea cu jet de ap\. Apoi se trece la demontarea diferitelor subansamble [i instala]ii> antena de ghidare prin satelit [i radio, scutur\tori, site, transportoare cu melc [i elevatoare, lan]uri de transmisie, curele.

Acumulatorul trebuie demontat, stocat într-o înc\pere uscat\ [i înc\rcat periodic. Radiatoarele trebuie cur\]ate [i umplute cu antigel, rezervorul se umple cu motorin\ de iarn\, instala]ia de AdBlue se gole[te.

Cel mai bine combina se suspend\, pentru ca greutatea s\ nu fie suportat\ de ro]i, pentru prevenirea deterior\rii rulmen ]ilor. Se reduce presiunea în pneuri, iar acestea se protejeaz\ prin vopsire cu solu]ie diluat\ de var.

Lan]urile se conserv\ într-un vas cu ulei ars sau motorin\, curelele se conserv\ atârnate într-un loc r\coros [i se acoper\ cu solu]ie diluat\ de var.

Monitoarele se demonteaz\ [i se de poziteaz\ într-o înc\pere uscat\, ambalate în hârtie [i apoi într-o pung\ de plastic.

Garniturile de cauciuc se protejeaz\ cu o solu]ie pe baz\ de silicon sau cu vaselin\.

Cabina se protejeaz\ cu o prelat\ sau se depoziteaz\ într-un spa]iu închis. Ca alternativ\, pentru protec]ia tapi]eriei [i a bordului se recomand\ ungerea geamurilor cu o pelicul\ de vaselin\ [i apoi aplicarea unei foi sub]iri de hârtie (de ziar).

Se greseaz\ toate punctele de gre-

sare recomandate de produc\tor. Se verific\ instala]ia hidraulic\, pentru a elimina scurgerile de lichid. Contactorii acumulatorului se cur\]\ cu o solu]ie acid\ diluat\ [i apoi se spal\ cu ap\ [i se acoper\ cu vaselin\.

Tractoare

În cazul tractoarelor, preg\tirea pentru iarn\ se limiteaz\ la m\suri care s\ asigure buna func]ionare a utilajului. Se completeaz\ nivelul de antigel sau se înlocuie[te antigelul, se verific\ starea instala]iei electrice [i a bateriei, precum [i nivelurile de ulei [i calitatea lor, apoi se greseaz\ utilajul conform recomand\rilor produc\torului.

Dac\ nu va fi folosit o perioad\ mai lung\, tractorul se spal\, cu protejarea instala]iei electrice, se demonteaz\ antena de ghidare prin satelit [i radio, se înlocuie[te motorina de var\ cu una de iarn\ [i apoi se realizeaz\ plinul, pentru a reduce riscul de apari]ie a condensului, [i se cur\]\ radiatoarele.

Se verific\ lichidul de r\cire [i se completeaz\ cu antigel, se gole[te instala]ia de AdBlue, se verific\ nivelul de ulei [i se completeaz\ dup\ caz, se suspend\ tractorul [i se reduce presiunea în anvelope, protejându-le cu

solu]ie apoas\ de var. Acmulatorul, curelele, monitoarele se demonteaz\ [i se protejeaz\ la fel ca la combine. În plus, se iau m\suri de protec]ie contra roz\toarelor.

Utilaje

Unde este cazul, se demonteaz\ tuburile de plastic, furtunurile de cauciuc [i cardanele de ac]ionare.

Furtunurile de cauciuc se cur\]\, se monteaz\ dopuri de protec]ie la capete [i, dup\ protejarea cu lapte de var, se stocheaz\ într-un loc uscat, la ad\post de c\ldur\, lumin\ [i diferen]e mari de temperatur\.

Tuburile de plastic se spal\, se verific\ vizual [i se depoziteaz\ într-o înc\pere la loc uscat, protejat de lumina soarelui [i de diferen]e mari de temperatur\. Cardanele se cur\]\ [i se greseaz\.

Organele active care au fost în contact direct cu solul sau care prezint\ o uzur\ normal\ se protejeaz\ cu un strat de vopsea foarte diluat\ sau prin acoperire cu ulei.

Toate sistemele de transmisie se acoper\ cu un strat de vaselin\, iar utilajul se greseaz\ conform indica]iilor produc\torului.

{i sprayerele ierneaz\

Stocarea pe timp de iarn\ a sprayerelor necesit\ o preg\tire atent\, altfel se pot distruge o serie de componente din cauza înghe]ului, pot ap\rea cr\p\turi ale carcasei [i capacului pompei, ale corpului duzelor sau filtrelor, conductelor, robinetelor, deteriorarea manometrului.

Florin Neac[u, director al filialei

NHR Agropartners Cluj, ofer\ o serie de sfaturi privind preg\tirea de iarn\ a sprayerelor.

Se cur\]\ bine la exterior întregul echipament apoi se introduce în rezervor ap\ pentru sp\larea instala]iei.

În rezervorul de preg\tire a solu]iei (dac\ exist\) se pune o solu]ie de antigel cu ap\ (o parte antigel la dou\ p\r]i ap\) în cantitate de minim 1% din volumul bazinului.

La un sprayer de 4-5.000 litri se folose[te o cantitate de 40-50 litri de

solu]ie. Se cupleaz\ cardanul [i se ac]ioneaz\ sprayerul pân\ când la duze curge antigel.

Dac\ pe ramp\ sunt filtre în linie, se scot filtrele [i se p\streaz\ separat, la fel [i dopurile de la ]evile de lichid de pe fiecare sec]iune a rampei.

Manometrul de control al presiunii trebuie demontat [i stocat în pozi]ie vertical\ într-un spa]iu uscat.

Se greseaz\ toate punctele de gresare, conform schemei din manualul de operare, [i se ung cu ulei sau cu vaselin\ p\r]ile exterioare ale tijelor cilindrilor hidraulici.

Conexiunile hidraulice [i electrice trebuie protejate cu capace sau se introduc într-o pung\ de plastic.

Calculatoarele sprayerelor trebuie stocate la loc uscat [i c\ldu].

Dac\ vopseaua la anumite p\r]i metalice s-a deteriorat trebuie retu-

Florin Neac[u, director filiala NHR Agropartners Cluj

[at\, pentru a le proteja de rugina care poate ap\rea pe perioada rece [i umed\.

La sprayerele autopropulsate, pe lâng\ preg\tirile men]ionate, se recomand\ cur\]area motorului [i verificarea agentului de r\cire, cu o concentra]ie necesar\ pentru a rezista la înghe].

Se recomand\ umplerea rezervorului de motorin\ pentru a evita condensarea apei [i p\trunderea ei în motorin\. Bateriile trebuie demontate [i depozitate în spa]iu uscat, ferit de înghe].

Dac\ sprayerul va fi depozitat la temperaturi sub -10 grade Celsius este bine s\ se goleasc\ rezervorul de AdBlue, deoarece acesta înghea]\ la -11 grade Celsius.

O dat\ pe lun\ se recomand\ pornirea motorului timp de 30-60 inute pentru înc\rcarea bateriilor [i pornirea instala]iei de aer ondi]ionat.

Ce face o “dron\” pe ro]i

Danfoil este de fapt un sprayer tractat, dar apelativul de “dron\” l-a primit prin faptul c\ are precizie, func]ii [i duze asem\n\toare celor pentru dronele agricole.

Un prim avantaj îl reprezint\ apli-

carea în mod ]intit [i cu mult mai pu]in lichid a tratamentelor, de la 30 la 100 litri la hectar, în compara]ie cu norma de 180-250 litri, la sprayerele clasice, realizând în acela[i timp o economie de pân\ la 50 euro la hectar.

Un alt atu îl reprezint\ duzele, care difer\ fa]\ de cele obi[nuite, fiind asem\n\toare celor utilizate de drone. Acestea pot crea pic\turi mai mici c\rora le pot imprima o for]\ cinetic\ mai mare [i astfel le pot dirija pe suprafa]a întregii plante de sus, pân\ jos la tulpin\.

Având pic\turi mai mici, solu]ia se poate aplica chiar [i când pe plante este rou\ [i astfel lichidul nu se mai scurge, ci r\mâne pe frunze [i tulpini. Aceste duze permit aplicarea tratamentului chiar [i la viteze ale vântului de pân\ la 9 metri pe secund\.

Gama Danfoil se reg\se[te în oferta comercial\ a Etufarm.

Arpad DOBRE

Atuu-rile noului plug Amazone

Amazone [i-a extins portofoliul de pluguri purtate pentru tractoare de pân\ la 200 CP cu modelul Teres 200. Acesta poate fi ajustat foarte simplu, trac]iunea este u[oar\ [i ofer\ o ar\tur\ de calitate.

Are trupi]e SpeedBlade cu un cu]it frontal pe corman\ mare care reduce semnificativ uzura trupi]ei, chiar [i la viteze de lucru de pân\ la 10 km/h. Siguran]a contra supraînc\rc\rii poate fi atât cu bol] de forfecare pentru modelul V, fie siguran]\ non-stop hidraulic\ pentru VS. Ambele variante sunt disponibile cu patru sau cinci trupi]e.

Vârful br\zdarului acoper\ lama, protejând articula]ia [i reducând riscul de înfundare cu resturi vegetale. În plus, designul deschis al trunchiului împiedic\ lipirea solului sub trunchi datorit\ profilului acestuia, astfel încât s\ se men]in\ o u[urin]\ maxim\ de trac]iune a trupi]ei.

Teres 200 este echipat standard cu reglaj hidraulic al l\]imii de lucru [i cu reglaj automat AutoAdapt al brazdei frontale.

Operatorul poate ajusta foarte u[or l\]imea brazdei în mod hidraulic [i continuu, de la 30 la 50 cm sau de la 33 la 55 cm pe trupi]\, în func]ie de diferen]a dintre trupi]e, prin sistemul hidraulic al tractorului.

Cu AutoAdapt brazda frontal\ este reglat\ automat când l\]imea total\ de lucru este modificat\, iar consumul de carburant scade.

Reglarea adâncimii se realizeaz\ fie mecanic, fie hidraulic, prin intermediul unei ro]i de sprijin pendulare sau a unei ro]i de sprijin combinate.

Arpad DOBRE

O conferin]\ pentru destinul agriculturii noatre

Conferin]a Romanian Agriculture Leadership Forum, pe scurt RALF, a avut anul acesta ca tem\ de fond “Agricultura preg\tit\ pentru viitor”. Dar, mai important, m-am intersectat acolo cu unii dintre cei mai importan]i fermieri, cu directorii marilor companii, cu mult\ lume bun\ pe scurt.

Digitalizarea a fost unul dintre laitmotive. Pe r=nd, vorbitorii au atacat concepte de colaborare, inovare [i adaptare, esen]iale pentru o agricultur\ competitiv\. De[i, v\d c\ multora le place s\ oaprecieze doar sustenabil\.

S-a discutat apoi mult despre politicile agricole [i impactul asupra fermierilor, adaptarea la schimb\rile climatice [i accesul pe pie]e.

Am auzit [i ni[te strategii pentru îmbun\t\]irea condi]iilor de munc\ [i pentru o agricultur\ prietenoas\ cu mediul. {ti]i lozinca...

Mihai Solomei, directorul general al Al Dahra Agricost din Insula Mare a Br\ilei, a vorbit despre noile tehnologii pe care el le folose[te pe 50.000 de hectare.

La fel de lejer, a abordat finan]area [i investi]iile în agricultur\, managementul costurilor [i maximizarea profitabilit\]ii, precum [i despre gestionarea riscurilor.

L-am remarcat [i pe Lucian Haraga, fiul lui Mihai Haraga, fermier din jude]ul Ia[i

“Este un eveniment interesant din perspectiva viitorului agriculturii”, spunea Lucian Haraga. “To]i ne plângem mult, dar g\sim solu]ii mai rar.”

David Bell este un agricultor frunta[ din Sco]ia. :n ]ar\ la el, a primit titlul de Cel mai mare cultivator de cereale ;n 2024 [i Managerul anului. Are o ferm\ de 500 de hectare< este chiar mic\ ;n compara]ie cu cele ale rom=nilor din sal\. Bell a produs de pild\, anul acesta, 14,3 tone de orz la hectar [i pe tot ;l va transforma ;n whisky marca The Macallan.

Kamil Kowalski [i Paulina Pogorzelska administreaz\ 1.000 de hectare ;n Polonia. Este o ferm\ de familie, mo[tenit\ de la bunicul lor. Cultiv\, cel mai mult, cartofi.

L-am re]inut [i pe Airi Külvet, administratorul unei ferme din Estonia a c\rei istorie merge p=n\ ;n 1684.

Alexandru Hait\ este proprietarul distileriei M\gura Zamfirei, Teleorman, [i cultiv\ 1.100 de hectare. El este [i administrator al Cooperativei agricole Tinoasa, format\ din 36 de membri, cu 21.000 de hectare.

Recrutarea [i men]inerea tinerilor în agricultur\, educarea [i formarea continu\, precum [i programele de mentorat sunt câteva dintre subiectele abordate de el pentru a asigura o for]\ de munc\ competitiv\ în sectorul agricol.

Benedikt Bösel cultiv\ peste 3.000 de hectare [i a fost declarat fermierul anului în Germania. A jucat [i ;ntr-un film documentar difuzat pe Disney.

Craig Grant a fost desemnat fermierul anului 2023 în Marea Britanie. Împreun\ cu so]ia sa, a reu[it s\ dezvolte o ferm\ tehnologic\ mixt\ per-

formant\. De]ine 160.000 p\s\ri, 290 de vaci [i 1.000 de oi.

Ioji Zifceak este co-fondator al grupului Maxagro, jude]ul Timi[, [i cultiv\ peste 20.000 de hectare împreun\ cu fratele Ianko. Au culturi performante de grâu, rapi]\ [i porumb, [i omare ferm\ de vaci.

Ema nuel Iercan, administrator

Terracult Arad, cu peste 7.100 hectare, crede c\ agricultura viitorului va fi una independent\ de clim\ [i de nivelul de precipita]ii.

Vasile Balcan, directorul societ\]ii Marsat, Roman , care cultiv\ peste 2.000 de hectare, este convins c\ viitorul va fi al senzorilor, dronelor [i al robo]ilor.

“Inteligen]a artificial\ [i analiza datelor sunt esen]iale pentru a optimiza procesele agricole [i cre[terea produc]iilor”, spunea Balcan.

Ana Granados Chapatte, director [i secretar general EFFAB, crede c\, ;n contextul înc\lzirii climatice [i al pierderii biodiversit\]ii, felul în care sunt crescute animalele joac\ un rol important în reducerea impactului fermelor zootehnice, dar [i ajut\ fermierii s\ devin\ mai sustenabili.

Traian Dogar de la Banat Agri Group se declara preg\tit pentru orice situa]ie întâlnit\ în teren.

“Toate tehnologiile au avantaje [i dezavantaje [i trebuie adaptate pentru spe cificul [i constrângerile fiec\rei parcele sau zone. Iar digitalizarea este obligatorie pentru fermele medii [i mari. Aceasta permite luarea unor decizii în cuno[tin]\ de cauz\, cu date certe [i precise, ob]inute în timp real”, recomanda Dogar.

De impact [i interven]ia lui Markus Steinwendner, de la Krone Agriculture.

“În calitate de furnizor de top al

tehnologiei de recoltare a furajelor, stabilim zilnic standarde globale pentru a spori profitabilitatea clien]ilor [i pentru a contribui la sustenabilitatea aprovizion\rii cu alimente [i energie”.

Cristian Stoica, administratorul fermei La Bunici, din Gropni]a, Ia[i (450 ha) crede c\, ;n contextul actual al agriculturii din România, este esen]ial ca fiecare agricultor s\ se concentreze pe implementarea de tehnologii inovatoare [i practici durabile pentru a asigura un viitor prosper.

“Afacerea în agricultur\ merge bra] la bra] cu adaptabilitatea, investi]ia în infrastructur\ modern\ [i formarea continu\”, spunea Stoica.

Pentru Martin Müller, care de]ine peste 2.000 de hectare, RALF este un eveniment special pentru oameni cu viziuni diferite.

“P\mântul trebuie s\ produc\ [i energie, nu doar cereale. Fiecare fermier trebuie s\ fie din oficiu prosumator [i consumator de energie. Prin urmare, pe lâng\ veniturile care provin din agricultur\, fermierul trebuie s\ aib\ [i venituri din energie”.

Hora]iu Oliviu Buzg\u, ALLU România, spunea c\ este important ca produc\torii s\ investeasc\ cu prioritate în zona de procesare [i în crearea unei identit\]i a produselor pe care le au în portofoliu.

“Este nevoie de un parteneriat public-privat solid pentru ca pia]a s\ fie mai preg\tit\ pentru produc\torii autohtoni.”

A[a ar ar\ta, distilat\ cu aten]ie, conferin]a RALF care a durat aproape o zi ;ntreag\. În ultimii 8 ani, evenimentul a reunit mari fermieri, produc\tori, procesatori [i antreprenori, facilitând un schimb bine inten]ionat de practici personale.

Viorel PATRICHI

O istorie a mini[trilor Agriculturii

Un top personal al mini[trilor agriculturii

prof. dr. Vasile POPESCU, Fundulea

având mo[ii pe care dorea s\ le administreze.

Din anul 1859, când Ministerul Agriculturii era condus de Dimitrie S.C. Miclescu, [i pân\ în prezent, s-au succedat 147 mini[tri, din care, dup\ 1989, 25 de mini[tri. Istoria a cernut activitatea [i faptele [i a scos în eviden]\ urm\torul triumvirat, ca un top personal al celor mai buni dintre ei.

Constantin Garoflid> 1872-1942 Ghe. Ionescu-Si[e[ti> 1885-1967 Angelo Miculescu> 1929-1999

Constantin Garoflid

S-a n\scut la 18 martie 1872, în comuna Cânde[ti, jud. Buz\u, la mo[ia [i conacul mamei sale.

A copil\rit la mo[ia din PogoaneleBuz\u [i a urmat Liceul “Petru [i Pavel” din Ploie[ti. Dup\ care a fost trimis la Paris pentru a urma Medicina. :n paralel, s-a specializat [i în Agronomie,

:ntors în ]ar\, în anul 1900, s-a c\s\torit cu fiica unui mare industria[ [i a primit ca dar de nunt\ mo[ia Botârl\u, din Vrancea, [i o mare sum\ de bani. :n acest fel a devenit unul dintre cei mai boga]i oameni din România. :n anul 1904 a mai cump\rat 2.500 de pogoane [i alte mo[ii, a înfiin]at planta]ii de vii etc.

A ocupat fotoliul de ministru al Agriculturii în anul 1918, de dou\ ori în Guvernul Marghiloman, [i înc\ o dat\, între anii 1921-1922.

A participat la elaborarea Legilor privind reforma agrar\, în 1921-1922, [i era pentru împropriet\rirea ]\ranilor. :n anul 1927, a sus]inut în Parlament, ca ministru al Agriculturii, Legea privind înfiin]area Institutului de Cercet\ri Agronomice al României (ICAR), care a fost adoptat\.

Garoflid considera necesar s\ fie oprit\ f\râmi]area propriet\]ii sub 100 de ha [i statul s\ sprijine exploata]iile agricole, s\ se dezvolte îmbun\t\]irile funciare [i mecanizarea.

Spunea mereu c\ mica proprietate este neagricol\ [i deci nu poate cultiva în mod productiv.

Cere desfiin]area exploata]iilor latifundiare, dar [i a celor parcelare, [i înlocuirea lor cu exploata]ii g=ndite dup\ reguli capitaliste.

Dup\ anul 1940, dup\ abdicarea Regelui Carol al II-lea, s-a retras la mo[ii.

A fost printre ini]iatorii înfiin]\rii, în 1941, a Academiei Agricole, al c\rei pre[edinte a fost, iar vicepre[edinte era Gheorghe Ionescu-{i[e[ti [i secetar general Nicolae S\ulescu. Academia a fost desfiin]at\ în anul 1945.

Garoflid a contribuit la introducerea tehnicii noi în agricultur\, cu ma[ini perfec]ionate, cu noi soiuri [i rase de animale.

A publicat 18 c\r]i [i bro[uri, ultima referindu-se la Chestiunea agrar\ în România.

A avut o gândire clar\ de economie agrar\ valabil\ [i în zilele noastre.

Gheorghe Ionescu-{i[e[ti

N\scut la 16 octombrie 1885 în Comuna {i[e[ti, jud. Mehedin]i, a urmat Liceul “Traian”, pe care l-a absolvit ca elev eminent, pe primul loc în to]i anii de studiu. Numele lui se g\se[te înscris pe placa de marmur\ a liceului. De[i era dotat pentru litere [i matematic\, a ales Agronomia ca s\ tr\iasc\ la ]ar\. Nu-i pl\cea la ora[. Dup\ liceu a urmat {coala Superioar\ de Agricultur\ din ora[ul Hohenheim, Germania, unde a fost foarte studios, promovând toate examenele cu “foarte bine” [i “excelent”. :n anul 1909 se prezint\ la Jena pentru doctorat [i în 1911 sus]ine teza cu subiectul “Agricultura ]\r\neasc\ din

România” , care a fost apreciat\ cu Magna cum Laude.

Din Germania a scris mereu la revistele din ]ar\ subiecte tehnice precum> Mana cartofului, Hr\nirea vitelor de lapte, Livezile [i îngrijirea lor, Despre îngr\[\minte, Cuprinsul [i caracterul agriculturii ca [tiin]\ etc.

:ntors în ]ar\, în 1911 Anghel Saligny îl trimite ca administrator la ferma Span]ov, unde a lucrat pân\ în 1913 [i unde a realizat primele experien]e sistematice.

:n 1912 public\ bro[ura “Culturi comparative cu soiuri de grâu, maz\re, fasole, linte, porumb, sfecl\” [i a început munca de ameliorare la grâu, realizând soiul A-15 care s-a cultivat peste 25 ani pe mari suprafe]e.

:n anul 1913 administreaz\ ferma Laza ce apar]inea de {coala Central\ de Agricultur\ Her\str\u [i din 1914 este director al acestei [coli militând, al\turi de Constantin Sandu-Aldea, pentru statutul de înv\]\mânt agronomic superior.

S-a ocupat intens de ameliorarea s\r\turilor din Valea C\lm\]uiului.

A fost tot timpul preocupat de organizarea cercet\rii [tiin]ifice cu plan unitar de cercetare [i a întocmit proiectul de Lege pentru înfiin]area ICAR, proiect care a fost sus]inut în Parlament de Constantin Garoflid.

La 1 ianuarie 1928 a fost numit director al ICAR-lui, p\r\sind func]iile din cadrul Ministerului Agriculturii, unde a fost de patru ori ministru în diferite guverne. Ca ministru a fuc]ionat ca tehnocrat [i deci nu apar]inea unui partid. :n cadrul ministerului s-a ocupat de definitivarea reformei agrare, de probleme de cadastru, de comas\ri de teren, a înzestrat Centrele agricole cu ma[ini performante, cu semin]e selec]ionate, rase de animale.

A condus Societatea Inginerilor Agronomi, Centrala ob[tilor s\te[ti, a militat pentru organizarea de cooperative în agricultur\ etc.

Din 1921 pân\ în 1956 a predat cursul de Agrologie la 40 genera]ii de studen]i.

O istorie a mini[trilor

Gheorghe Ionescu-{i[e[ti a fost o personalitate de prestigiu interna]ional, participând la congrese, primind cele mai înalte decora]ii.

La 39 ani a fost membru corespondent [i în 1936 membru activ al Academiei Române. :n 1962 este “Om de [tiin]\ emerit”.

Are peste 150 lucr\ri. :n 1938 Cultura grâului, în 1940 Camerele agricole, în 1042 scoate Agrotehnica, în 1955 Buruienile [i combaterea lor, Cultura porumbului.

:n 1958 apare Tratatul de Agrotehnic\ în 2 volume, la care a lucrat împreun\ cu Irimia Staicu.

Angelo Miculescu

A fost, dup\ mine [i mul]i colegi deai mei, realizatorul revolu]iei industriale în agricultur\.

S-a n\scut la Constan]a, în familia unui scafandru, [i dup\ absolvirea liceului a urmat Facultatea de Agricultur\, absolvit\ în 1952.

A pornit de la baz\ [i a urmat fiecare treapt\ a profesiei pân\ în vârf, ca ministru [i viceprim-ministru. Dup\ absolvirea facult\]ii a fost numit [ef de ferm\ la Gospod\ria Agricol\ de Stat Axente Sever - Sibiu, unde a lucrat în perioada 1952-1958.

A urmat apoi ca inginer-[ef la GAS Andr\[e[ti [i director la GAS Perie]i din jud. Ialomi]a, unde a lucrat în perioada

1958-1960.

Rezultatele ob]inute în activitate lau promovat ca vicepre[edinte responsabil cu agricultura în cea mai mare regiune, Bucure[ti, unde a lucrat între 1960 [i 1963. :n perioada 1963-1964 a fost vicepre[edinte la Comitetul de Stat al Planific\rii, iar între 1964 [i 1965 a efectuat o specializare în agricultur\ în Statelor Unite ale Americii. :ntors în ]ar\, a fost numit [eful Departamentului Agriculturii de Stat pentru perioada 1965-1969. Aici a realizat o reform\ radical\ a GAS-urilor, pe care le-a transformat în :ntreprinderi Agricole de Stat (IAS), având ca unitate de baz\ ferma specializat\ pe produc]ii [i servicii, sector de aprovizionaredesfacere, sector mecanic [i de hidroameliora]ii etc.

A fost autorul ideii de concentrare [i specializare a produc]iei agricole. :n perioada 1970-1981 a fost ministru al Agriculturii, aducând modific\ri radicale în întreaga ramur\. :n perioada respectiv\ se irigau peste 3 milioane de ha. A înfiin]at marile complexe zootehnice cum ar fi> COMTIM, ISCIP Ulmeni, multe centre viticole ca> Foc[ani, Cotnari, Murflatar, Jidvei etc..

A înfiin]at sistemele de instruire a speciali[tilor la nivel na]ional [i la Casele agronomului de la jude]e, a construit locuin]e pentru speciali[ti la sate. :ntre 1981-1982 a condus ASAS, iar pân\ în 1989 a fost ambasadorul României în China, cu activit\]i remarcabile.

A fost personalitatea cea mai puternic conturat\ a agriculturii postbelice. :n 40 ani de profesie, este omul care s-a remarcat prin amploarea [i semnifica]ia faptelor [i care a l\sat cea mai puternic\ amprent\ asupra evolu]iei agriculturii în România.

A fost p\rintele moderniz\rii tehnice [i tehnologice a întregii agriculturi române[ti.

Toate acestea au f\cut ca Angelo Miculescu s\ fie considerat cel mai mare ministru al Agriculturii din toate timpurile.

Ani grei [i pentru ciocolat\, nu doar pentru porumb [i gr=u

2024 a fost unul dintre cei mai grei ani [i pentru industria dulciurilor> pre]ul la cacao s-a dublat, este criz\ pe pia]a produselor lactate [i TVA a crescut de la 9% la 19%, se pl=nge Adina Istrate, unul dintre organizatorii expozi]iei Chocolate Saga, care s-a desf\[urat la Bucure[ti.

Speciali[tii ciocolatieri nu se pl=ng numai de pre]ul boabelor de cacao, care au ajuns la 10.000 de dolari pe ton\ cu livrare ;n luna februarie. Cre[terea vine pe fondul reducerii cantit\]ilor recoltate, ca urmare a efectelor înc\lzirii globale [i care s-a suprapus [i pe ni[te boli ale plantelor.

“Pre]ul la ciocolata basic, nu de origine, a crescut de la 5 - 6 euro/kg undeva la 15 euro/kg din import, iar cel mai bun brand, ca s\ zic a[a, la nivel mondial, este cumva de trei ori acest pre]”, explic\ Carmela Dragomir, cea mai premiat\ ciocolati-

Br=nz\ din Harghita premiat\ taman ;n Portugalia

O brânz\ maturat\ produs\ la o ferm\ educa]ional\ din Gheorgheni [i un ca[ “terapeutic” f\cut într-o mic\ gospod\rie din Ghime[-F\get, ambele ;n Harghita, au primit medalia de aur, respectiv de bronz, la o prestigioas\ competi]ie de brânzeturi care a avut loc recent, în Portugalia.

Cele dou\ sortimente de brânzeturi, înscrise la “World Cheese Awards 2024”, care s-a desf\[urat în ora[ul portughez Vi[eu, au fost evaluate de un juriu interna]ional, format din 240 de speciali[ti, al\turi de alte 4.786 de brânzeturi din întreaga lume.

e r\, care se preg\te[te de Cupa Mondial\.

“Mai avem tot felul de ingrediente pe lâng\ ciocolat\. De exemplu, pudra de sfecl\, este undeva între 800 [i 1.000 de lei/kg, pudra de zmeur\ este la 1.700 lei/kg, un fistic bun ajunge la 400 lei/kg.”

Consumul anual de ciocolat\ în România este ;n jur de 5 kilograme pe locuitor, în condi]iile în care media

CAREUL AGRICOL

global\ este la numai 0,9. Pia]a ciocolatei din România se ridic\ în prezent la 600 de milioane de euro, iar produc]ia local\ la 50-60 de milioane, adic\ doar 10% din consum se produce local, restul fiind import. De[i în cre[tere fa]\ de anii trecu]i, doar 60.000 de tone de ciocolat\ se proceseaz\ anual România.

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Face curse pentruprins [oareci – Vas sportiv< 2) S\geat\ otr\vit\ –Mediu la istorie< 3) Eritem incipient! –Scoatere de sub tensiune< 4) Are o ie[ire în for]\– Umfl\ ochiul< 5) R\spunsuri pentru montaniarzi – Rezultatul unor b\t\i< 6) Cam pi[c\ la limb\< 7) St\ bine cu moralul – Un tip de[tept< 8) Scurt\ la vorb\< 9) Trecut în pove[ti– Aduce dispozi]ia< 10) Intrare nedorit\ în prelungiri.

ORIZONTAL: CAPIERE - LI< OLE - SISTEM< CARAT - CRAP< ARIN - CRACI< MIGALOS - E< AA - ORACAIT< R - MATRITER< ADESEA - UZI< MORAR - PRET< IMITATOARE Solu¡ia careului din Nr. 44

VERTICAL: 1) Re]elele lumii t\cerii – Câinele din bra]e< 2) Într-o anumit\ m\sur\ – Temelia unui c\min< 3) Aduce apropierea – Mecanicul la înv\]\tur\< 4) O carte mare – Ridicat\ ca nivel< 5) Ro[ii de frig –Ro[catul de la hipodrom< 6) Iubesc c\l\toriile< 7) Tras cu compasul– Dat de superior< 8) Exprimare cu c\ldur\< 9) Platou cu garnituri – Adesea în opozi]ie< 10) Punere în gard\.