Profitul Agricol nr. 40-41, din 2024

nr. 40-41 din 30 octombrie 2024 - såptåmânal

Abia autonomia total\ a utilajelor va schimba jocul

O mod\ se ;ntinde ca focul printre marile companii care acoper\ zona agricol\. A mai sl\bit moda digitaliz\rii cu orice pre], acum suntem ;n cea a utilajelor inteligente [i mai ales autonome. Care, ne promit inventatorii lor, vor pleca singure la lucru ;n c=mp, ;n timp ce fermierul ;[i va vedea de alte treburi.

Ceea ce ;mi aduce aminte de o glum\ tare veche, c\ savantul sovietic Vavilov lucra s\ ;ncruci[eze gr=ul cu pirul ca s\ fac\ gr=ul plant\ peren\. A[a, nu ne vom mai duce la sem\nat, ne vom duce doar la recoltat.

Sigur c\ agricultura nu va deveni autonom\ prea cur=nd, dar solu]iile semi-autonome vor fi realitatea urm\torilor ani. Tractoarele de le spunem ast\zi autonome [tiu s\ fac\ mai mult opera]iuni simple [i repetitive. Dar va fi un pas suficient.

C=nd vor fi trase pe dreapta, nu vor fi trase de alte tractoare mai de[tepte, ci direct de robo]i inteligen]i, care vor lua decizii [i vor lucra cu implementele f\r\ s\ mai aib\ nevoie de aprobarea unui om. Inteligen]a artificial\ va domina atunci c=mpurile, serele, livezile.

Oricum, preg\ti]i-v\ s\ vede]i schimb\ri frumoase, unele chiar interesante, ;n urm\torii ani. Este vremea marilor inova]ii. Unele nu apar de pl\cere, ci ;mpinse de la spate de schimb\rile climatice.

Iar cea mai important\ problem\ este ;nc\ departe de a fi rezolvat\. Pentru c\ tehnologia digital\ trebuie s\ devin\ [i accesibil\. Dac\ este prea scump\, nu are priz\ la agricultura mare, ci doar la fermele de elit\. Iar revolu]iile, nici m\car cele tehnologice, nu se fac doar cu elite.

Andrei OSTROVEANU

anul XXVII, nr. 40-41/2024

Redactor- ¿ef

Andrei Ostroveanu

0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu

Informa¡ii externe

Arpad Dobre

Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596

Gheorghe Miron

Regiunea de Vest 0748 807 243

Viorel Patrichi

Cre¿terea animalelor 0730 588 782

Robert Veress

Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i

Daniel Botånoiu

Gabriel Cheroiu

Horia-Victor Hålmåjan Director marketing

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro

Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR

Evenimentele s\pt\m=nii

BNR îl contrazice pe Barbu>

B\ncile vor putea raporta fermierii la CRC 6

Un referendum

pentru Politica Agricol\ Comun\ 7

Dublarea sprijinului din cadrul temporar de criz\ 8

Pre]uri

[i pie]e

Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii 14

Produc]ie redus\ la porumb 16

Rusia [i Ucraina acapareaz\ pie]e-cheie ale grâului european 18

Produc]ia de floarea-soarelui scade la 50,7 milioane tone 19

UE> scade produc]ia de rapi]\ 20

Culturivegetale

Jean Ionescu> suprafa]a de rapi]\ cre[te, cea de porumb continu\ s\ scad\ 21

Ploile au întârziat campania

în Cara[-Severin 22

Starea câmpului> :n Moldova e frig, Oltenia sufer\ de secet\ 23

Ureea protejat\ Nexur

Fermierii francezi vor relua protestele

Val de incendii ;n Fran]a

Profitabilele cereale p\ioase de prim\var\

Ecologi[tii acuz\ administra]ia Trump de sabotarea Pactului Verde 8

O asigurare agricol\ comun\ 9

România e singurul stat membru care s-a opus concluziilor referitoare la viitoarea PAC 9

Fuzarioza la porumb, oproblem\ tot mai grav\ 32

150.000 de ha îns\mân]ate cu rapi]\, grâu, orz, în Arad 34

Testul cump\t\rii pentru

Petric\ Andrei [i Marian Popa 35

WUXAL Boron Pluspentru rapi]\ puternic\ în fa]a frigului [i a secetei 36

Pariul pe culturile de toamn\ 38

Asocia]ii profesionale

Centrul de formare al tinerilor lideri din agricultur\ 40

FAPPR critic\ plafonarea adaosului comercial la îngr\[\minte, furaje [i pesticide 42

Cre[terea animalelor

Cooperativa care a investit 23 milioane euro în fermele membrilor 43

Australia profit\ de sc\derea exporturilor americane de carne 43

Nicu Bumb> Ib\ne[ti proceseaz\ numai lapte românesc 44

Bucure[tiul, capitala agricol\ a Europei 10

Sc\derea exporturilor americane de carne de vit\ 12

Filiera falsificatorilor de vinuri 12

Deere anun]\ noi concedieri în SUA 13

Rusia interzice importul de legume [i fructe din Kazahstan 13

S\rb\toarea taurilor române[ti 45

Medalii pentru inova]ii la EuroTier 46

Sorgul poate înlocui porumbul 48

Ma[ini & utilaje

:ntârzie finan]\rile la Rabla pentru tractoare

Sem\nat direct cu Horizon DSX 60 la Silcomar Iazu

50

50

Inova]iile esen]iale ale Kubota 51

Jaguarul combinelor e maieficient [i mai productiv

52

Achim Zeno mizeaz\ pe Amazone Cirrus 53

Cel mai puternic tractor din lume a ajuns în România 54

Utilaje Bednar pentru preg\tirea solului, sem\nat [i pr\[it 55

Solitair ST pentru ferme mari 56

Sem\nat rapid [i de precizie cu U-Drill 56

Hobby

La fazani, ;n plin\ toamn\ 57

Culeg\torii elve]ieni de ciuperci, c=t sunt ei de nemul]umi]i 58

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

BNR îl contrazice pe Barbu>

B\ncile vor putea raporta fermierii la CRC

Florin Barbu, ministrul

Agriculturii, a declarat ;n mai multe r=nduri c\ fermierii care solicit\ suspendarea ratelor la împrumuturi nu vor putea fi raporta]i de b\nci la Centrala Riscului de Credit (CRC). Îns\ Dan Suciu, purt\torul de cuvânt al BNR, spune c\ ordonan]a nu con]ine nicio prevedere în sensul interdic]iei de raportare.

politicile interne ale b\ncii respective [i de istoricul de credit al clientului”, precizeaz\ Suciu.

Surse din sectorul bancar spun c\ efectul negativ al ordonan]ei este dinamitarea încrederii b\ncilor în clien]ii din agricultur\, ceea ce s-ar putea traduce în cre[teri ale dobânzilor la creditele acordate fermierilor, distribuitorilor [i produc\torilor.

“Din punct de vedere bancar, se pune un steag ro[u asupra sectorului agricol. În viitor, b\ncile vor fi mult mai reticente în a acorda credite pentru afacerile agricole”.

Înaceast\ situa]ie, se aplic\ Regu la mentul BNR nr. 2/ iulie 2022, pus în acord cu regulamentele similare din Sistemul European al B\ncilor Centrale, care prevede obligativitatea de “aplicare a cerin]elor privind procesul intern de evaluare a adecv\rii capitalului [i a obliga]iilor referitoare la cadrul de administrare, procesele de iden tificare, administrare, monitorizare [i raportare a riscurilor”.

“Asta nu înseamn\ c\, automat, fiecare fermier care solicit\ suspendarea pl\]ii ratelor va fi raportat. Discu]ia se va purta de la caz la caz, iar rezultatul poate s\ difere în func]ie de

B\ncile vor fi obligate s\ se protejeze de riscul de neîncas\ri ap\rut în urma adopt\rii ordonan]ei, f\când

Dan SUCIU, purt\tor de cuv=nt Banca Na]ional\ a Rom=niei “Discu]ia se va purta de la caz la caz, iar rezultatul poate s\ difere în func]ie de politicile interne ale b\ncii respective [i de istoricul de credit al clientului”.

provizioane. Aceste amân\ri de pl\]i cost\ ;n plus, explic\ sursele noastre.

Teoretic, cu cât va fi mai mare num\rul solicitan]ilor de suspendare a ratelor, cu atât ar trebui s\ creasc\ provizioanele. Practic, regulile pruden]iale impun, în caz de risc, constituirea provizioanelor în avans, ca procent din totalul portofoliului.

Asta înseamn\ c\ b\ncile, în func]ie de ponderea portofoliului lor din agricultur\, vor trebui s\ se capitalizeze, cerând bani ac]ionarilor. Astfel se degradeaz\ solvabilitatea na]ional\ [i cresc, din nou, dobânzile bancare.

“Fermierii care vor beneficia de aceast\ m\sur\ ar fi beneficiat oricum, fiindc\ este interesul b\ncilor s\ nu se ajung\ la m\suri extreme, când toat\ lumea are de pierdut. Ordonan]a va avea doar efectul de a-i încuraja s\ nu-[i pl\teasc\ ratele [i pe cei care nu ar fi avut neap\rat\ nevoie de asta. E efectul tig\ilor ieftine> nu ai nevoie de ele, dar te duci s\ stai la coad\, c\ sunt la superofert\”.

Vor cre[te [i sumele pe care fermierii le au de rambursat la data solicit\rii de suspendare a pl\]ii ratelor. Asta pentru c\ se cumuleaz\ dobânda nepl\tit\ pe toat\ perioada de rambursare.

Robert VERESS

Un referendum pentru Politica Agricol\ Comun\

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu (foto), [i-ar dori un referendum privind viitoarea Politic\ Agricol\ Comun\, astfel încât s\ se creeze o presiune pe Comisia European\, care s\ renun]e la planurile sale de comasare a bugetelor alocate statelor membre pentru diferite sectoare.

“ Vrem s\ men]inem cei doi piloni, FEADR [i FEGA, respectiv partea de investi]ii în agricultur\, dar [i partea de pl\]i directe în agricultur\”, spune Barbu.

Ministrul a solicitat referendumul conducerii Copa-Cogeca, semn c\ ;l vede ca pe o mi[care la nivel european.

“Fermierii trebuie s\ dea un vot clar pe acest referendum, astfel încât Politica Agricol\ Comun\ s\ r\mân\ separat\ fa]\ de alte fonduri care sunt alocate fiec\rui stat, dup\ anul 2027”, spune Barbu.

În cazul în care provocarea nu va fi acceptat\ de Copa-Cogeca, ministrul anun]\ c\ va organiza un referendum în România, iar rezultatul acestuia va fi prezentat în Consiliul AgriFish.

“Acest referendum îl fac împreun\ cu formele asociative [i vreau votul fermierilor, astfel încât, când merg în Consiliul AgriFish, s\ am votul lor, s\-i reprezint.

Cred c\ to]i fermierii din România î[i doresc s\ r\mân\ separat\ Politica Agricol\ Comun\ de celelalte fonduri [i s\ r\mânem cu cei doi piloni. (...) Voi da un sprijin inclusiv cu institu]iile subordonate, vorbim de Direc]iile Agricole, APIA, AFIR, astfel încât to]i fermierii din România s\ poat\ vota acele întreb\ri pe care le voi stabili împreun\ cu mediul asociativ din România”, a mai spus oficialul MADR.

:ntrebat dac\ omologii s\i din alte state sus]in acest demers, Barbu a r\spuns>

“Ast\zi am avut o inspira]ie. Mi-a venit aceast\ inspira]ie [i consider c\ este corect ca fermierii s\ spun\ ceea ce î[i doresc de la noua Politic\ Agricol\ din anul 2027, iar mandatul pe care îl am ca [i ministru al Agriculturii este mandatul dat de c\tre fermierii români”.

Adrian Porumboiu refuz\ oferta PNL

R\ma[i descoperi]i dup\ inculparea pentru mit\ a fostului ministru al S\n\t\]ii, Nelu T\taru, care conducea filiala vasluian\ a PNL, liberalii s-au orientat c\tre Adrian Porumboiu. I-au propus func]ia de [ef al filialei PNL Vaslui [i primul loc pe lista de Senat.

Fostul mare fermier i-a transmis vicepre[edintelui PNL, Lucian Bode, c\ propunerea îl onoreaz\, dar c\ a decis s\ refuze dup\ ce sa consultat cu familia. Conform Hotnews, motivul refuzului ar fi temerea c\ implicarea sa nu ar fi putut face diferen]a. "Guvernul acesta are un om specializat în plafonare ca ministru al Agriculturii, a[a c\ ce încredere s\ am?", ar fi spus Porumboiu.

Bruxelles-ul analizeaz\ o majorare a tarifelor pentru unele produse ruse[ti

Pe lâng\ tarifele mai mari la cereale, stabilite la începutul acestui an, ]\rile UE dezbat zilele acestea avantajele unei major\ri a tarifelor pentru mai multe produse agro-alimentare ruse[ti, inclusiv la îngr\[\minte. Argumentul, s\ reduc\ veniturile Moscovei [i s\ sub]ieze cheltuielile de r\zboi.

Spre deosebire de sanc]iuni, m\surile comerciale nu au nevoie de sprijinul tuturor statelor membre. Blocul comunitar analizeaz\ înc\ ce produse ar putea fi vizate. O decizie care s\ vizeze îngr\[\mintele ruse[ti ar fi salutat\ de industria de profil din Europa, care cere de mult timp mai multe m\suri de protec]ie.

Robert VERESS

Rusia este cel mai mare exportator mondial de îngr\[\minte, cu o cot\ de pia]\ de 18%. Asocia]ia produc\torilor ru[i de îngr\[\minte se a[teapt\ ca în acest an exporturile s\ se apropie de nivelul-record din 2021.

Ecologi[tii acuz\ administra]ia

Trump de sabotarea Pactului Verde

Dup\ apari]ia unor dezv\luiri în

Lighthouse Reports (o asociere a jurnali[tilor de investiga]ii de la mai multe reputate publica]ii europene [i americane), conform c\reia administra]ia Trump a cheltuit sume importante de bani pentru campanii media menite s\ submineze credibilitatea Pactului Verde European, reprezentan]ii a 23 de ONG-uri de mediu leau scris deputa]ilor europeni, cerândule s\-[i exprime îngrijorarea pentru “un exemplu clar de ingerin]\ str\in\ în politica crucial\ a UE”.

Nu este prima oar\ c=nd ecologi[tii denun]\ ingerin]ele americane. În 2022, Corporate Europe Observatory a devoalat o campanie finan]at\ de USDA pentru criticarea eforturilor europene referitoare la înverzirea agriculturii.

Jurnali[tii de investiga]ii au “s\pat” pe acest filon, descoperind c\ White House Writers Group [i V-Fluence sunt dou\ companii de consultan]\ [i PR, care au primit contracte generoase, de milioane de dolari, pentru a crea o baz\ de date cu sus]in\torii Pactului Verde, pentru a încerca reorientarea sau decredibilizarea acestora prin diverse metode [i pentru a organiza evenimente de mobilizare a eurodeputa]ilor conservatori, care s\ ac]ioneze în sensul întârzierii prevederilor din Strategia Farm to Fork.

Exist\ [i documente oficiale, precum adrese ale celor dou\ companii c\tre USDA, prin care se certific\ planurile lor concrete de sabotare a Pactului Verde.

V-Fluence este aceea[i companie care a condus o campanie de 20 de

Dublarea sprijinului

ani pentru a suprima propagarea informa]iilor despre riscurile pentru s\n\tate ale Paraquat-ului, un erbicid interzis în Uniunea European\, fiind asociat cu cre[terea riscului de Parkinson.

Cele 23 de ONG-uri “verzi” nu se opresc, îns\, la ingerin]ele americane, ci acuz\ Copa-Cogeca [i Crop Life Eu rope c\ au pl\tit studii [tiin]ifice referi toare la impactul Pactului Verde. Cercet\torii Universit\]ii Wageningen (o important\ universitate olandez\), care au realizat aceste studii, s-ar afla în conflict de interese, acuz\ ecologi[tii.

Robert VERESS

din cadrul temporar de criz\

În linii mari, mini[trii europeni ai A gri culturii au sus]inut propunerea României, semnat\ [i de Bulgaria [i Slovacia, de dublare a limitei de 280.000 de euro pentru pl\]i în Cadrul temporar de criz\ [i extinderea cu cel pu]in [ase luni, pân\ la sfâr[itul lunii iunie 2025, a perioadei de timp în care ajutorul poate fi acordat.

România [i-a motivat propunerea cu “efectele crizelor multiple datorate unor factori externi sectorului agricol, combinate cu infla]ia pre]urilor inputurilor, care au afectat grav stabilitatea economic\ a fermierilor europeni”.

“Fluxurile comerciale [i lan]urile de aprovizionare sunt înc\ perturbate, ceea ce duce la volatilitatea pre]urilor inputurilor, pe lâng\ accesul limitat la credite favorabile. Condi]iile meteorologice nefavorabile, cum ar fi inunda]iile, grindina [i seceta pedologic\, au afectat multe state membre”, se mai arat\ în document.

“Plafonul de ajutor este insuficient, deoarece fermierii se confrunt\ cu dificult\]i majore”, a afirmat secretarul de stat Sorin Moise, în cadrul Consiliului, în sus]inerea documentului. Reprezentanta Germaniei, Esther

Winterhoff, [efa Departamentului Afaceri UE din cadrul Ministerului Agriculturii, a spus> “O extindere a cadrului temporar de criz\ [i tranzi]ie, precum [i cre[terea pragului de pl\]i c\tre sectorul primar sunt lucruri pe care nu le-am refuza”.

Prezent la lucr\rile consiliului, comisarul Janusz Wojciechowski, a evitat un r\spuns clar, pas=nd problema vicepre[e dintei Comisiei, daneza Margrethe Vestager.

Robert

România e singurul stat membru care s-a opus concluziilor referitoare la viitoarea PAC

Ungaria, care de]ine pre[edin]ia rotativ\ a Consiliului UE, a redactat un set de concluzii referitoare la priorit\]ile-cheie pentru viitoarea PAC (post-2027).

Concluziile au fost prezentate pe 21-22 octombrie, ;n cadrul Consiliului AgriFish. :ntinse pe nou\ pagini, acestea sunt înaintate Comisiei Europene, servind drept document consultativ în vederea preg\tirii bazei de negocieri pentru viitoarea PAC> “Viziunea pentru Agricultur\ [i Alimenta]ie”.

România este singura ]ar\

care a votat împotriva concluziilor, invocând absen]a

unei referiri explicite la necesitatea realiz\rii convergen]ei subven]iilor din agricultur\. Totu[i, documentul men]ioneaz\ c\ “o distribu]ie echitabil\ a sprijinului PAC, în special pl\]ile directe, între statele membre este o problem\ sensibil\ [i ar trebui c\utat\ o solu]ie adecvat\”.

România a fost reprezentat\ în Consiliu de secretarul de stat Sorin Moise. Acesta a argumentat cu proximitatea ]\rii cu zona de conflict, respectiv cu efectele tranzitului

cerealelor din Ucraina, care a afectat profitabilitatea fermierilor români.

“Prefer\m o abordare mai precaut\, care s\ asigure c\ solu]ia final\ va fi echitabil\ pentru to]i, decât s\ accept\m un compromis incomplet, care risc\ s\ creeze mai multe tensiuni decât solu]ii. Nu în]elegem de ce vorbim de egalitate între fermierii din UE, dac\, la 15-20 de ani de la aderare, convergen]a extern\ este privit\ cu reticen]\ de unele state membre”.

Robert VERESS

O asigurare agricol\ comun\

:n cadrul Politicii Agricole Comune, Portugalia ;ncearc\, ;n aceast\ perioad\, s\ conving\ statele membre de acordarea unor m\suri de sprijin, de la nivel european [i na]ional, pentru fermierii afecta]i de dezastre naturale. Propunerea a întrunit o majoritate larg\ de sus]inere în cadrul Consiliului.

Mini[trii Agriculturii din ]\rile UE solicit\ “cre[terea flexibilit\]i în mobilizarea resurselor comunitare disponibile la nivelul statelor membre [i pentru consolidarea re zervei agricole [i

complementaritatea între diferite fonduri, în special în politica de coeziune”.

În plus, Comisia este invitat\ s\ ia în considerare importan]a prezen t\rii unei strategii integrate de gestionare a riscurilor [i crizelor climatice.

În cadrul discu]iilor din Consiliu s-a pledat chiar pentru o asigurare agricol\ european\ comun\, care s\ completeze asigur\rile na]ionale.

Singurul ministru în disonan]\ cu opinia majoritar\ a fost germanul Cem Özdemir.

“M\surile pentru preg\tirea pentru criz\ [i managementul riscurilor trebuie s\ r\mân\ în responsabilitatea fermierilor. Ar trebui s\ facem distinc]ia între crizele de pia]\ [i crizele legate de vreme.

Criza de pia]\ trebuie s\ fie tratat\ la nivel european, în timp ce pentru cri zele legate de vreme am putea s\ ne ocup\m din ce în ce mai mult de acestea la nivel na]ional”, a spus Özdemir.

Robert VERESS

Cronica evenimentelor anun]ate

30 octombrie - 2 noiembrie

La ROMEXPO se va ]ine Târgul INDAGRA, cel mai important eveniment agricol din România.

6 noiembrie

La Bucure[ti va vea loc Conferin]a Na]ional\ 2024 a Clubului Fermierilor Români, având ca tem\ principal\ Pactul multisectorial pentru o politic\ agricol\ integrat\ a României - obiectiv 2035

6 - 10 noiembrie

La Bolonia are loc Expozi]ia Mondial\ de Ma[ini Agricole, EIMA Interna]ional 2024.

7 noiembrie

:n aula ASAS se va ]ine Conferin]a Sorgul – Planta de cultur\ a viitorului.

7 - 8 noiembrie

La Bucure[ti are loc RALF 2024, un forum ce reune[te mari fermieri români, produc\tori, procesatori, antreprenori [i companii inovatoare, al\turi de invita]i din ]\ri europene.

12 - 15 noiembrie

La Hanovra, în Germania, se va ]ine EuroTier, cel mai important târg de produse [i servicii pentru cre[terea animalelor.

26 - 28 noiembrie

Bordeaux Exhibition Centre va g\zdui Vinitech-Sifel 2024, evenimentul inova]iilor în vinifica]ie.

Bucure[tiul, capitala agricol\ a Europei

Timp de 3 zile, de pe 23 p=n\ pe 25 octombrie, la Bucure[ti s-a desf\[urat Congresul European al Fermierilor, organizat de Alian]a pentru Agricultur\ [i Cooperare sub patronajul Copa-Cogeca.

Congresul se ]ine odat\ la doi ani, de fiecare dat\ ;ntr-o alt\ ]ar\. La Bucure[ti au venit, spun organizatorii, spre 500 de fermieri, autorit\]i na]ionale, reprezentan]i ai mediului asociativ, academic etc.

Ziua 1 a fost dedicat\ atelierelor cu teme de actualitate. Dezbaterile au început cu o analiz\ a cooperativelor, importan]a cooper\rii între fermieri [i aplicarea inova]iei tehnologice, solu]iile pentru schimbul de genera]ii, incluziune [i sprijinirea femeilor [i tinerilor în agricultur\.

Alt atelier a fost dedicat gestion\rii apei în agricultur\. S-a discutat despre reutilizarea apei, scheme de circula]ie [i importan]a unor planuri bugetare multianuale pentru cre[terea rezilien]ei agroecosistemelor europene.

La final, o tem\ la mod\ ;n Europa, bioeconomia circular\. Teoretic, economia circular\ conduce la reducerea de[eurilor, crearea de locuri de munc\

[i contribuie la independen]a economic\ a Europei prin produc]ie local\ [i practici sustenabile.

Cea de-a doua zi a Congresului a fost dedicat\ sesiunii plenare, structurate în patru paneluri. Fiecare a abordat teme fundamentale pentru agricultura european\.

Discu]iile s-au concentrat pe responsabilitatea deciden]ilor politici de a oferi condi]ii de via]\ decente în mediul rural [i solu]ii pentru atragerea tinerilor în agricultur\.

Prezent la dezbateri, ministrul Barbu a reiterat nevoia ca zootehnia s\ fie inclus\ ;ntre investi]iile cu fonduri europene nerambursabile.

Ziua a treia, [i ultima, a fost una de vizite tehnice ;n ferme.

Au fost alese exploata]ii relativ aproape de capital\. Agroindustriala Pantelimon - Ferma Animalelor, condus\ de doctorul Petcu, pentru integrarea produc]iei de lactate cu practicile de sustenabilitate. Ferma Alvalex, Cooperativa Tinoasa [i Distileria M\gura Zamfirei, ;n jude]ul Teleorman [i ferma Exclusiv Legume din V\r\[ti, jude]ul Giurgiu.

Arin DORNEANU

Grâul francez revine pe pia]a din Thailanda

Fran]a va livra o cantitate important\ de grâu în Thailanda, revenind pe pia]a local\ pentru prima oar\ dup\ anul 2016. Contractul este foarte important pentru fermierii francezi, care au avut în acest sezon cea mai slab\ recolt\ din ultimii 40 de ani [i au o concuren]\ puternic\ pe pie]ele tradi]ionale de export din partea cerealelor ieftine din bazinul M\rii Negre. Grâul francez a fost exclus recent de la o licita]ie important\ din Algeria, din cauza sprijinului pe care guvernul de la Paris îl ofer\ rivalilor regionali din Maroc.

Focar de grip\ aviar\

în Bulgaria

Autorit\]ile bulgare au raportat descoperirea unui focar de grip\ aviar\ la o ferm\ comercial\ din ora[ul Maritsa, la sud-est de capitala Sofia. Virusul a ucis deja 764 de p\s\ri ale fermei, iar celelalte 7.669 de g\ini vor fi ucise pentru a împiedica r\spândirea bolii. Un alt focar de grip\ aviar\ din regiunea Balcanilor a provocat în aceast\ s\pt\mân\ închiderea gr\dinii zoologice din Skopje, capitala Macedoniei de Nord, dup\ ce testele efectuate pe o gâsc\ moar t\ au confirmat prezen]a virusului.

Rusia continu\ s\ atace portul Odessa

Armata rus\ a continuat atacurile asupra portului Odessa, încercând s\ blocheze principala rut\ de export pentru cerealele ucrainene. O rachet\ balistic\ a ucis o persoan\ [i a r\nit alte opt, fiind avariate dou\ nave civile, un siloz de cereale, macarale, depozite [i alte echipamente. Cele dou\ vase civile avariate sunt Optima, sub pavilionul Insulelor Palau, [i NS Moon, înregistrat\ în Belize.

Sc\derea exporturilor americane de carne de vit\

Sc\derea produc]iei de carne de vit\ din SUA i-a permis Australiei s\ exporte cantit\]i-record de carne în Asia [i America de Nord, generând profituri de miliarde de dolari pentru fermierii [i procesatorii locali.

Australia [i SUA sunt în mod tradi]ional unii dintre cei mai mari exportatori mondiali de carne de vit\, dar seceta a provocat reducerea num\rului de vaci din SUA pân\ la cel mai mic nivel înregistrat dup\ anul 1950. Anali[tii agricoli estimeaz\ c\ exporturile americane de carne se vor reduce [i mai mult în urm\toarea pe-

rioad\, pentru c\ fermierii vor s\-[i refac\ turmele, o situa]ie de care Australia poate profita din plin.

Australienii vor putea s\ exporte cantit\]i mai mari în Japonia [i Coreea de Sud, principalii importatori de carne de vit\ american\, în timp ce produc\torii din America de Sud nu au acces pe aceste pie]e din cauza bolii gur\-mân\-picior.

“Australia va avea câ]iva ani de aur. O s\ fie foarte, foarte profitabil”, spune Ben Theurer, un analist al companiei Barclays.

Filiera falsificatorilor de vinuri

Poli]ia din Fran]a [i Italia a anun]at destructurarea unei re]ele interna]ionale de infractori care falsifica vinuri comune pentru a le vinde drept soiuri rare, cu pre]uri de pân\ la 15.000 de euro per sticl\.

Au fost arestate [ase persoane în Paris, Torino [i Milano, printre care un cet\]ean rus care este acuzat c\ era liderul re]elei. Conform procurorilor francezi, infractorii au ob]inut peste 2 milioane de euro din comercializarea vinurilor falsificate.

“A fost confiscat un num\r mare de sticle de vin falsificate s\ par\ c\ provin din diverse podgorii Grand

Cru, etichete false, produse din cear\, aparate pentru umplerea sticlelor de vin [i înlocuirea dopurilor, sau produse de lux”, anun]\ un comunicat al organiza]iei Europol.

În plus, poli]i[tii au sechestrat echipamente electronice cu o valoare de 1,4 milioane de euro [i peste 100.000 de euro în numerar.

Falsificarea vinurilor rare a devenit foarte profitabil\ în ultimii ani, pe fondul cererii tot mai mari pentru produse de lux în China, unde o sticl\ de vin de calitate se vinde cu pân\ la 20.000 de euro.

Deere anun]\ noi concedieri în SUA

Grupul Deere & Co a anun]at noi concedieri la fabricile din Statele Unite, pe fondul sc\derii vânz\rilor de echipamente agricole.

În total, 300 de angaja]i de la fabricile din Davenport, statul Iowa [i Mo line, din statul Illinois, vor r\mâne f\r\ locuri de munc\.

“Este important s\ subliniem c\ aceste concedieri sunt motivate de reducerea vânz\rilor pentru produsele fabricate acolo. A[a cum am anun]at de mai multe ori, disponibi-

liz\rile din acest an fiscal sunt provocate de o economie agricol\ slab\”, sus]ine un comunicat al companiei.

Deere spune c\ a f\cut angaj\ri în perioada pandemiei, atunci când cererea era mare, dar acum pre]ul produselor agricole a sc\zut, iar fermierii investesc mai pu]in în achizi]ia de echipamente noi.

Compania s-a angajat s\ continue produc]ia în SUA [i a anun]at recent c\ va investi 13,5 milioane de dolari în extinderea unei fabrici.

Rusia interzice importul de legume [i fructe

din Kazahstan

Autorit\]ile din Rusia au anun]at interzicerea importului de grâu, legume, fructe [i alte alimente din Kazahstan, motivul oficial invocat fiind descoperirea unor produse contaminate.

“Decizia a fost luat\ din cauz\ c\ guvernul din Kazahstan nu a luat m\surile solicitate de noi [i pentru a proteja securitatea fitosanitar\ pe teritoriul Rusiei”, explic\ un comunicat al agen]iei ruse Rosselkhoznadzor.

Kremlinul a folosit [i în trecut agen]ia în scopuri politice, pentru a pedepsi economic ]\rile care refuz\ s\ urmeze directivele primite de la Moscova.

În acest caz, importurile au fost blocate imediat dup\ ce Kazahstanul, cel mai important stat din Asia central\, a anun]at c\ nu va adera la organiza]ia BRICS, pe care Rusia vrea s\ o

dezvolte pentru a rivaliza cu grupul G7.

“În prezent [i, probabil [i în viitor, Kazahstanul nu va face parte din grupul BRICS”, a declarat Berik Uali, purt\tor de cuvânt al pre[edintelui kazah.

Anun]ul reprezint\ o lovitur\ important\ pentru pre[edintele rus Vladimir Putin, care mizeaz\ pe extinderea organiza]iei pentru a ocoli sanc]iunile economice impuse de ]\rile occidentale din cauza r\zboiului din Ucraina.

Pre[edintele kazah, Kassym-Jomart Tokayev, va participa îns\ ca invitat la summitul BRICS organizat în aceast\ s\pt\mân\, în ora[ul Kazan din Rusia.

pagini de Drago[ B|LDESCU

Lipsa apei afecteaz\ 30% din popula]ia UE

Agen]ia European\ de Mediu (EEA) a anun]at c\ 30% din popula]ia UE se confrunt\ cu lipsa apei, care afecteaz\ aproximativ 20% din teritoriul comunitar. Într-un raport publicat în aceast\ s\pt\mân\, EEA avertizeaz\ c\ situa]ia se va agrava în urm\torii ani, din cauza efectelor înc\lzirii globale.

Arla încearc\ s\ se extind\ în Egipt

Cooperativa danez\ Arla Foods a trimis o ofert\ pentru achizi]ia companiei Arabian Food Industries Company (Domty), un produc\tor important de lactate din Egipt.

Arla a oferit 168.22 milioane de euro pentru 100% din ac]iunile Domty [i este de acord ca principalul ac]ionar actual, Mohamed El Damaty, s\ r\mân\ în func]ia de director executiv. Domty de]ine dou\ fabrici de lactate în Egipt [i are aproximativ 4.000 de angaja]i.

Boala limbii albastre anuleaz\ tradi]ionala transhuman]\ a oilor prin Madrid

Tradi]ionala transhuman]\ anual\ a turmelor de oi prin centrul ora[ului Madrid a fost anulat\ de autorit\]i, din cauza epidemiei de boala limbii albastre.

S\rb\toarea Transhuman]ei din Madrid are o istorie veche de 800 de ani, care celebreaz\ rutele antice de circula]ie ale turmelor. Cu aceast\ ocazie, p\storii î[i aduc animalele pân\ în centrul capitalei spaniole, în schimbul unei taxe simbolice de 50 de monede pentru fiecare o mie de capete, pe care o încaseaz\ primarul Madri dului într-o ceremonie special\.

Pre]uri [i Pie]e

Grâu

România

FOB Constan]a

209 euro/t (-3)

1.045 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în noiembrie 2024.

Cu excep]ia Chicago FOB, pre]ul grâului a sc\zut moderat în aceast\ s\pt\mâ-

n\, detrminat de o bun\ aprovizionare a pie]ii la nivel mondial.

:n SUA pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 251 dolari/ton\ (1.129 lei). A avut o cre[tere de 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 224

eu ro/to n\ (1.120 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\.

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 240 euro/ton\ (1.200 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Dunquer que pre]ul grâului a fost de 221 euro/t (1.105 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\.

La bursa Pallice, pre]ul grâului a fost de 216 euro/ton\ (1.080 lei). Pre]ul a sc\zut cu 1 euro/ton\.

:n Argentina pre]ul FOBport fost de 234 dolari/ton\

Cota]ii - Bursa din

(1.053). A sc\zut cu 5 dolari/ton\.

:n Ucraina pre]ul grâului FOB cu livrare în noiembrie a ajuns 198 euro/ton\ (990 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în noiembrie, a fost de 165 euro/ton\ (792 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

- FOB, Argentina $/t

Cota]ii - Bursa din Kansas $/t

Porumb

România

FOB Constan]a 197 euro/t (Ÿ) 985 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în noiembrie 2024.

SUA> pre]ul porumbului

FOB-Golful Mexic a fost de 184 dolari/ton\ (828 lei). A

crescut cu 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul po rum bului, cu livrare în noiembrie 2024, este de 196 euro/ton\ (980 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 211 euro/ton\ (1.055 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la bur-

sa Pontivy a fost de 201 euro/ton\ (1.005 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice pre]ul a fost de 208 euro/ton\ (1.040 lei). Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 211 euro/ton\ (1.055 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\. :n Argentina , pre]ul FOB-port a fost de 210 dolari/ton\ (945 lei). A avut o cre[tere de 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Soia

Pre]ul soiei, FOB-Golful

Mexic, a fost de 388 dolari/ton\ (1.746 lei). A crescut cu 10 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Principalele destina]ii> China 1.805.000 tone, Mexic 133.000 tone, Japonia 85.500 tone, Egipt 66.000 tone [i Elve]ia 65.800 tone.

Cota]ii pentru soiaBursa din Chicago $/t

22.10 23.10 24.1025.10

Nov 356 360 364 366 366

Dec 361 363 367 369 369 Ian 366 368 371 373 373

Orz

România

FOB Constan]a

180 euro/t (¡10) 900 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în noiembrie 2024.

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie>

Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 193 euro/ton\ (965 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere.

Pre]ul orzului pentru be-

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 418 dolari/ton\ (1.845 lei).

A crescut cu 17 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 342 dolari/ton\ (1.539 lei).

A înregistrat o sc\dere de 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii pentru uleiul de soiaBursa din Chicago $/t

918 931 958 954 975 Ian 921 933 959 956 976

Cota]ii FOB - Fran]a euro/t

21.1022.1023.1024.1025.10

Rouen 194 194 195 195 193

Dunquerque 194 194 195 195 193

Pontivy 202 201 202 201 199

Orz bere>

Creil** 221 220 221 221 219

Moselle** 189 189 190 190 188

re, FOB-Moselle, a închis la 188 euro/ton\ (940 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Australia> pentru livrare în noiembrie 2024, pre]ul orzului furajer este 227 dolari/ton\ (1.021 lei). A sc\zut cu 6 dolari/ton\ de s\pt\mâna trecut\.

Floarea-soarelui

Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 563 euro/t (2.815 lei). A crescut cu 7 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la în-

Cota]ii floarea-soareluiFOB, porturi Fran]a euro/t

21.1022.1023.10 24.10 25.10

Dieppe 556 561 563 563 563

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t

22.10 23.10 24.10 25.10 Nov 950 950 950 965 965

chiderea licita]iilor a fost de 965 euro/ton\ (4.825 lei). A crescut cu 15 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în noiembrie 2024, este 312 euro/t (1.560 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în noiembrie 2024, este 520 euro/t (2.600 lei). A crescut cu 10 de euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 503 eu ro/ton\ (2.515 lei). A crescut cu 6 euro/ton\.

o cre[tere de 3 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada> Rapi]\

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 503

Cota]ii

La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 500 euro/ton\ (2.500 lei). A avut

eu ro/to n\ (2.515 lei). A crescut cu 6 euro/ton\.

Sorg

Pre]uri - FOB, Golful Mexic $/t

Cota]ii rapi]\ - Canada $/t

21.10 22.1023.1024.1025.10 Nov 620 630 632 637 639 Dec 630 642 645 651 654 Ian 641 652 656 661 664

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 180 dolari/ton\ (810 lei). Nu a avut nici o modificare fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ii [rot soia - Chicago $/t

Pre]uri soia - FOB, Argentina $/t

Mexic Golful Mexic

Pre]uri [i pie]e

Produc]ie redus\ la porumb

Principalii produc\tori.

Total> 1.217 milioane tone

Statistica american\ publicat\ în aceast\ lun\ arat\ c\ [i produc]ia mondial\ de porumb scade cu aproape 1,4 milioane tone [i atinge un total de 1.217 milioane tone.

Reduceri de produc]ie sunt prognozate pentru Ucraina (-1 mil. de tone), Egipt (-0,6 mil. tone), Rusia (0,5 mil. tone) [i Filipine (-0,2 mil. tone).

Doar produc]iile din SUA [i India cresc cu 0,45 mil. tone, respectiv 0,5 milioane tone.

Comer]ul global este prognozat în sc\dere, ca urmare a exporturilor mai sc\zute pentru Rusia (-2,8 mil. tone), Uniunea European\ (-1,1 mil. tone), Serbia (-0,7 mil. tone).

:n topul exportatorilor la nivel mondial se men]in SUA, cu 59 milioane tone, fiind urmate de>

Brazilia (50,5 milioane tone, mai pu]in cu 4 mil. tone)<

Argentina (36 milioane tone, mai mult cu 4,5 mil. de tone)<

Ucraina (23 milioane tone, mai pu]in cu 6,3 milioane tone)< Fed. Rus\ (3,3 milioane tone, în sc\dere cu 2,8 milioane tone)<

UE (3,3 milioane tone, mai pu]in 1,1 milioane tone).

:n topul importatorilor, pe primul loc a urcat Mexic, cu 22,5 milioane tone, urmat de>

China (19 milioane tone, mai pu]in cu 4,5 mil. tone)<

UE (19 milioane tone, mai pu]in cu 0,5 milioane tone)<

Japonia (15,5 milioane tone)

Coreea de Sud (11,8 milioane tone, mai mult cu 0,5 mil. tone)

Vietnam (11,7 milioane tone)

Iran (8,2 milioane tone, mai mult cu 0,2 mil. tone)<

Egipt (7,6 milioane tone, mai pu]in cu 0,4 milioane tone).

Consumul mondial va cre[te cu aproape 2 milioane tone, la 1,223 milioane tone.

Marii consumatori sunt>

SUA (322 milioane tone)<

China (313 milioane tone, mai mult cu 6 milioane tone fa]\ de anul trecut)<

Brazilia (82,5 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone)<

UE (75,3 milioane tone, mai pu]in cu 1,8 milioane tone)<

Mexic (48 milioane tone)<

India (39 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone).

Stocurile mondiale de porumb scad la 306,5 milioane tone, fa]\ de 312,6 milioane tone cât au fost în anul de comercializare 2023/24.

pagini structurate de Marilena R|DUCU

Pre]uri [i pie]e

Rusia [i Ucraina acapareaz\ pie]e-cheie ale grâului european

Rusia [i Ucraina au avut un început robust pentru sezonul de export 2024/25, datorit\ pre]urilor bune în compara]ie cu cele din Uniunea European\. Mai mult, produc]ia de grâu din UE este mai mic\ cu 9% fa]\ de anul trecut, din cauza recoltelor slabe ale principalului exportator, Fran]a. Acest lucru le-a permis Rusiei [i Ucrainei s\-[i extind\ cotele pe pie]ele-cheie ale UE din Asia, Orientul Mijlociu [i Africa în primul trimestru din 2024/2025.

Astfel, potrivit Ministerului de Politicii Agrare, Ucraina a exportat 6,2 milioane tone de grâu în aceast\ perioad\, aproape dublu fa]\ de aceea[i perioada a anului trecut. Cu toate acestea, livr\rile la export r\mân la cel mai sc\zut nivel din peste un deceniu, fiind limitate de cele mai mici stocuri de peste 20 de ani.

În ciuda livr\rilor reduse ale Ucrainei, pre]urile sale competitive la export, accesul continuu la porturile de la Marea Neagr\ [i concuren]a slab\ din partea Uniunii Europene au determinat o cre[tere a exporturilor în primul trimestru.

Chiar dac\ Spania r\mâne cea mai mare pia]\ de export, Ucraina [i-a extins vânz\rile, în special c\tre Indonezia, Egipt, Vietnam, Algeria [i alte pie]e-cheie din Asia [i Orientul Mijlociu. Totu[i, pentru anul de comercializare 2024/2025 exporturile din

Ucraina sunt prognozate la 16 milioane tone, în sc\dere cu 2,6 milioane de tone fa]\ de anul trecut, deoarece se anticipeaz\ c\ ritmul vânz\rilor va încetini.

:ntre timp, în primul trimestru din 2024/25, Rusia a exportat 14,7 milioane tone de grâu, potrivit Rusagrotrans. Este o sc\dere u[oar\ fa]\ de aceea[i perioad\ a anului trecut, chiar dac\, doar în luna august a înregistrat exporturi de circa 5,6 milioane tone, un record pentru luna respectiv\.

Chiar [i cu restric]ii de import de la principalii parteneri comerciali Turcia [i Kazahstan, Rusia [i-a extins pia]a c\tre Egipt, Kenya, Maroc, Nigeria, Vietnam [i alte ]\ri unde concuren]a din partea Fran]ei a fost redus\.

Dar, la fel ca [i în Ucraina, dup\ un prim trimestru puternic, se estimeaz\ c\ ritmul exporturilor Rusiei va încetini din cauza unei reduceri de 11% a stocurilor. De fapt, SovEcon raporteaz\ c\ stocurile de grâu la 1 septembrie au sc\zut cu 14% fa]\ de anul precedent.

Uniunea Rus\ a Exportatorilor de Cereale a declarat c\ va face apel la Ministerul Agriculturii pentru a revizui cotele de export în a doua jum\tate a anului, din cauza temerilor privind aprovizion\rile interne.

Pentru sezonul 2024/25, exporturile de grâu din Rusia sunt prognozate la 48 milioane tone, în sc\dere cu 7,5 milioane tone.

Marilena R|DUCU

Produc]ia de floarea-soarelui scade la 50,7 milioane tone

Raportul lunar al USDA cu prognozele privind produc]ia oleaginoaselor la nivel mondial anun]\ o produc]ie de floarea-soarelui de 50,7 milioane tone, mai mic\ cu 5,3 milioane tone fa]\ de anul trecut.

}\rile mari produc\toare sunt>

Rusia> 16 milioane tone, mai pu]in cu 1 milion de tone fa]\ de anul trecut<

Ucraina> 12,5 milioane tone, în sc\dere cu 3 milioane tone< UE> 9,5 milioane tone, în sc\dere cu 0,6 milioane tone)< Argentina> 4 milioane tone< China> 1,7 milioane tone< Turcia> 1,5 milioane tone< Kazakhstan> 1,4 milioane tone.

Consumul mondial de semin]e de floarea-soarelui va fi de 51 milioane tone, fa]\ de 56,6 milioane tone anul trecut. Marii consumatori sunt>Rusia (16 milioane tone), Ucraina (12,3

milioane tone), UE (9,8 milioane tone), Argentina (3,8 milioane tone) [i Turcia (1,9 milioane tone).

La importatori, avem Turcia, cu 0,45 milioane [i UE, cu 0,4 milioane tone.

Stocurile mondiale vor sc\dea la 2,3 milioane tone, fa]\ de 3 milioane tone anul trecut.

Ulei de floarea-soarelui

Produc]ia mondial\ va ajunge la 20 milioane tone, mai mic\ cu aproape 1,7 milioane tone fa]\ de cea de anul trecut.

}\rile mari produc\toare sunt> Rusia (6,5 milioane tone)< Ucraina (5,2 milioane tone)< UE (3,7 milioane tone)< Argentina (1,5 milioane tone)< Turcia (0,7 milioane tone).

Consumul de ulei este prognozat la 19 milioane tone, fa]\ de 20,5 milioaen tone cât a fost anul trecut.

Marii consumatori sunt> UE (5,3 milioane tone), Rusia (2,6 milioane tone) [i Turcia (1,3 milioane tone).

Cei mai mari exportatori de ulei din floarea-soarelui sunt> Ucraina (4,8 milioane tone, mai pu]in cu 1,4 milioane tone), Rusia (4 mil ioane tone, mai pu]in cu 0,4 miliaone tone), Argentina (0,8 mil. tone), UE (0,7 milioane tone), [i Turcia (0,6 mil. tone).

La importatori avem UE (2 milioane tone, în sc\dere cu 0,8 milioane tone) [i Turcia (1,1 mil. tone, mai pu]in cu 0,4 milioane tone).

Stocurile mondiale de ulei va sc\dea la 2 milioane tone, fa]\ de 3 milioane tone anul trecut.

Marilena R|DUCU

Pre]uri [i pie]e

UE> scade produc]ia de rapi]\

Rapi]a este una dintre plantele oleaginoase predominante în UE, în special în ]\rile din nord, unde clima mai rece [i mai umed\ nu este la fel de favorabil\ pentru floarea-soarelui precum este în sud [i sud-est.

Cu toate acestea, anul acesta vremea nu a fost prielnic\ pentru o mare parte din suprafe]ele cultivate cu rapi]\. Precipita]iile excesive din prim\var\, concentrate în special în zonele din nord-vest, au sc\zut atât calitatea, cât [i randamentul. Este vorba inclusiv de cei mai mari produc\tori de rapi]\ ai UEFran]a [i Germania. :n plus, lupta cu d\un\torii, f\r\ utilizarea unor produse neonicotinoide efi-

ciente, care sunt interzise, continu\ s\ fie un obstacol în ob]inerea unor recolte mari, [i diminueaz\ dorin]a fermierilor de a cultiva rapi]\.

Astfel, pentru anul de comercializare 2024/25, americanii anun]\ c\ produc]ia de rapi]\ din Uniunea European\ va fi de aproximativ 17,4 milioane tone, în sc\dere cu 0,2 milioane tone fa]\ de luna trecut\ [i cu 2,5 milioane tone fa]\ de anul trecut.

Suprafa]a cultivat\ scade cu 0,5 milioane hectare fa]\ de anul trecut [i ajunge la 5,7 milioane hectare.

Produc]ia medie este estimat\ la 3,06 tone/hectar, fa]\ de 3,21 tone/ha anul trecut [i 3,18 tone/ha media pe 5 ani.

Produc]iile de rapi]\ la nivel mondial

:n prognozele din aceast\ lun\ USDA anun]\ o sc\dere cu 1,9 milioane tone a produc]iei de rapi]\ [i ajunge la 87,4 milioane tone

Marii produc\tori de rapi]\>

Canada (20 milioane tone)<

UE (17,4 milioane tone)< China (15,8 milioane tone)< India (12 milioane tone)< Australia (5,5 milioane tone)<

Rusia (5,1 milioane tone)< Ucraina (3,6 milioane tone).

Principalii consumatori sunt>

UE (24,4 milioane tone)<

China (20,2 milioane tone)<

Canada (12,8 milioane tone)< India (12 milioane tone)< Japonia (1,9 milioane tone).

Cel mai mare exportator este Canada, cu 7,3 milioane tone.

Marii importatori de rapi]\ sunt>

UE (6,7 milioane tone)< China (3,4 milioane tone)< Japonia (2 milioane tone).

Stocurile de semin]e de rapi]\ scad la 8 milioane tone, mai mici cu 2 milioane tone fa]\ de anul trecut. }\ri cu stocuri>China (3 milioane tone), Canada (2,4 milioane tone) [i UE (0,9 milioane tone).

{roturi

Produc]ia mondial\ de [roturi din rapi]\ va fi de 49 milioane tone, egal\ cu cea de anul trecut.

Top 5 produc\tori sunt>

UE (13,6 milioane tone)< China (11,5 milioane tone)< Canada (6,9 milioane tone)< India (6,4 milioane tone)< Japonia (1,1 milioane tone).

Cel mai mare exportator de [roturi este Canada, cu 6,3 milioane tone, urmat\ de India (1,5 milioane tone) [i UE, cu 0,75 milioane tone. La importatori pe primul loc este China, cu 3 milioane tone, urmat\ de UE, cu 1 milion de tone.

Ulei de rapi]\

Produc]ia mondial\ de ulei este prognozat\ la 34,4 milioane tone.

Cei mai mari produc\tori de ulei sunt>

UE (10 milioane tone)< China (7,6 milioane tone)< Canada (5 milioane tone)< India (4 milioane tone).

}\rile cu un consum mare de ulei de rapi]\ sunt>

UE (9,8 milioane tone)< China (9,7 milioane tone)< India (4 milioane tone)< Canada (1,2 milioane tone).

Cel mai mare exportator este Canada, cu 4 mil. tone, iar la importatori avem China, cu 1,9 milioane tone.

Stocurile de ulei de rapi]\ scad la 2,8 milioane tone, fa]\ de 3,2 milioane tone anul trecut.

CULTURI VEGETALE

Jean Ionescu> suprafa]a de rapi]\ cre[te, cea de porumb continu\ s\ scad\

Jean Ionescu, directorul Corteva, se a[teapt\ ca suprafa]a sem\nat\ cu rapi]\ în aceast\ din toamn\ s\ se apropie de 90.000 de hectare, cu 130.000 de ha peste cea înfiin]at\ anul trecut.

“Cam 90% din ]ar\ beneficiaz\ de condi]ii bune pentru culturile de toamn\. Fa]\ de anul trecut, când au fost 2,7 - 2,7 milioane de ha cu cereale p\ioase, estim\m un salt de 250 - 300 de mii de ha, dep\[ind 3 milioane ha.

Rapi]a va face un salt [i mai semnificativ> de la 716.000 ha câte au fost sem\ nate în toamna 2023, vor fi minim 130 - 140 de mii ha în plus, dep\[ind 850.000 ha”.

Ionescu anticipeaz\ [i o cre[tere a investi]iilor în culturi.

“Rapi]a arat\ excelent în 70% din câmpuri, dar are nevoie de tehnologie pentru a merge c\tre o produc]ie bun\. Vremea cald\ [i umed\ înseamn\ multiple probleme în câmp”.

Pe de alt\ parte, continu\ s\ se reduc\ suprafe]ele rezervate de fermieri pentru culturile de prim\var\.

“Porumbul este cultura care pierde cel mai mult teren - 250 poate chiar

300.000 ha. Este clar c\, prim\vara urm\toare, va fi la un minim istoric de circa 1,7 milioane de ha. Se vor pierde [i 100 - 150.000 de ha de floareasoarelui, deoarece productivitatea a fost dezam\gitoare în ultimele sezoane

“Porumbul este cultura care pierde cel mai mult teren250 poate chiar 300.000 ha”, spune Jean Ionescu, directorul Corteva

[i nu vom de p\[i 1,7 t/ha medie na]ional\. Produc]iile au fost anul acesta foarte bune în vest, bune în Transilvania, dar foarte slabe în sud”.

Robert VERESS

Ploile au întârziat campania în Cara[-Severin

Ca s\ aib\ o prezentare c=t mai exact\ a suprafe]elor îns\mân]ate, Direc]ia Agricol\ Cara[-Severin cere de la fiecare prim\rie informa]ii. Pân\ la 18 octombrie îns\, nu au primit nicio statistic\, fiindc\ era în plin\ desf\[urare campania de toamn\.

sem\nat a culturilor de toamn\ [i vor s\ termine cât mai repede”, a declarat Anculia. De[i seceta nu a fost a[a de devastatoare ca în alte zone ale ]\rii, totu[i a avut impact [i asupra culturilor din Cara[-Severin în aceast\ var\, de aceea [i produc]iile au fost diminuate. De exemplu, în zona Oravi]ei, au existat chiar cratere în sol, de[i în general lipsa precipita]iilor nu s-a sim]it a[a tare în jude].

Marea problem\, samsarii de cereale

În ceea ce prive[te pia]a cerealelor, cei mai mul]i fermieri prefer\ s\ vând\ direct din câmp, fiindc\ au nevoie de bani [i nu dispun de spa]ii de depozitare. Prin urmare, ei nu prea sunt dispu[i s\ a[tepte cu produc]iile în depozite.

Anculia aten]ioneaz\ c\ marea problem\ continu\ s\ fie samsarii care iau dintr-o parte [i vând în alta. Fermierii serio[i nu au cum s\ fac\ a[a ceva. Nu se complic\. La ei totul e simplu. Vine tirul în câmp, îl încarc\ [i a plecat.

La Caransebe[, grâul se vindea în octombrie cu 1,20 lei/kg [i cu un leu kilogramul de porumb. În timpul recoltatului, în iulieaugust, din câmp s-a vândut mai ieftin, sub un leu kilogramul de grâu, chiar [i cu 70 de bani.

“Înc\ nu avem o situa]ie centralizatoare final\”, recunoa[te Iancu Anculia, directorul DAJ Cara[-Severin. Îns\, ;n jude] situa]ia era bun\ din punct de vedere pedoclimatic. Au venit ploile înc\ din luna septembrie, iar umiditatea pe câmp este optim\, pentru ca lucr\rile de toamn\ [i îns\mân]\rile s\ decurg\ bine.

Anculia a m\rturisit c\ fermierii s-au plâns c\, din cauza ploilor persistente, sunt în întârziere cu îns\mân]\rile. Nu au avut cum s\ intre pe câmp s\ fac\ lucr\rile de toamn\, din cauza umidit\]ii prea mari, dar acum sunt mul]umi]i c\ pot desf\[ura cu succes activit\]ile pe câmp, fiindc\ s-au oprit ploile.

“Fermierii sunt în plin\ campanie de

La floarea-soarelui s-au ob]inut peste 2 tone/ha, iar la porumb, între 5 -6 tone la ha. Evident c\ seceta [i-a spus cuvântul, fiindc\ în al]i ani, considera]i normali din punct de vedere al precipita]iilor, fermierii au ob]inut peste 10 tone/ha.

Marea problem\ a jude]ului r\mâne lipsa iriga]iilor. De[i au fost proiecte în aceast\ direc]ie, niciun fermier din Cara[ nu a reu[it s\ acceseze finan]are pentru a implementa sisteme de iriga]ii. Au existat bani pe fonduri europene, inclusiv de la bugetul de stat, dar nimeni din jude] nu a ajuns s\ acceseze. În alte jude]e fermierii au reu[it s\ prind\ finan]are [i [i-au f\cut sistem de iriga]ii, dar nu [i în Cara[-Severin.

Gheorghe MIRON

“Acestea sunt pre]uri destul de mici care nu reflect\ în mod real munca agricultorului”.

Care ar fi riscurile în continuare? Nu prea ar fi, de aceea fermi e rii sper\ la o iarn\ adev\rat\, cu geruri de minus 10-15 grade [i cu strat de z\pad\, a[a cum nu au mai v\zut de mult\ vreme.

“S\ fie troiene de z\pad\. Atunci va fi benefic pentru culturi [i vor disp\rea [i boli [i d\un\tori. Nici s\ nu fie de doi metri z\pad\, dar s\ fie strat serios [i s\ ]in\, fiindc\ acum am ajuns s\ avem dou\ anotimpuri. Prim\var\ [i iarn\ aproape c\ nu mai exist\. Ori e cald, ori e frig”, a conchis Iancu Anculia.

Iancu Anculia, director DAJ Cara[-Severin

Starea câmpului> :n Moldova e frig, Oltenia sufer\ de secet\

Dup\ câteva sezoane în care clima Olteniei a fost mai favorabil\ agriculturii decât cea din Dobrogea, B\r\gan [i Moldova, s-a întors roata. Sezonul 2024-2025 a debutat cu ploi semnificative cantitativ în mai toat\ ]ara, cu excep]ia sudului Olteniei, unde s-a preg\tit greu terenul pentru îns\mân]area culturilor de toamn\.

În schimb, în nordul Moldovei excesul de umiditate a întârziat sem\natul. Rapi]a a r\s\rit, dar s-a f\cut frig [i emo]iile legate de supravie]uirea culturilor sunt mari.

actuala situa]ie este clar preferabil\ secetei din anii preceden]i.

“Avem ceva exces de umiditate. Nu putem efectua la timp lucr\rile de sezon> recoltat, sem\nat grâu, preg\tiri pentru prim\var\, tratamente la rapi]\. Dar nu ne plângem, mai bine s\ fie prea mult\ ap\, decât prea pu]in\”.

În sezonul precedent, Stoica a sem\nat 70 ha de rapi]\ [i a întors-o pe toat\ înc\ din noiembrie-decembrie 2023.

“Am preg\tit acel teren în benzi strip till [i am sem\nat floare [i porumb prim\vara”.

La grâu, pe 130 ha, produc]iile au variat între 2,5 [i 3,7 t/ha, cu o medie de 3,3 t/ha. Procentul de calamitate al culturii a fost clar peste 30%, îns\ nu are proces-verbal de constatare.

“În situa]ia mea sunt foarte mul]i colegi din zon\. Nu [tiu dac\ m\car 5% dintre fermierii din Ia[i au procese-verbale cu peste 30% suprafa]\ calamitat\, de[i produc]iile au fost foarte mici. Când a intervenit calamitatea la noi, legisla]ia era în curs de actualizare, iar la momentul respectiv se considera ca referin]\ pentru gradul de calamitate media produc]iilor din jude], în ultimii ani. Pân\ am reu[it noi s\ convingem s\ se fac\ raportarea altfel, am recoltat, iar când a venit comisia, nu a mai avut la ce constata pagubele”.

tul de calamitate este de 50%.

Pe cele 157 ha, porumbul a dat produc]ii de doar 2 - 5 t/ha, media fiind de 3 t/ha - procent de calamitate 70%.

A[adar, va încasa desp\gubiri de 165.000 de lei. Chiar [i a[a, investi]iile nu se recupereaz\.

Prive[te cu îngrijorare spre data de 1 august 2025, când expir\ suspendarea pl\]ii datoriilor [i vor veni to]i creditorii buluc, pentru a cere toate sumele din urm\.

“Din produc]iile de grâu [i rapi]\, oricât de bune ar fi, cum vor pl\ti fermierii datoriile adunate în ani de zile, plus dobânzile ce se vor cumula în aceast\ perioad\ [i obliga]iile curente? Mai ales c\ unii, în loc s\-[i achite datoriile c\tre furnizori din Creditul Fermierului, se vor apuca s\[i repare tractoarele din ferm\ sau s\ fac\ noi investi]ii”.

Consider\ c\ trebuie f\cut efortul de a se achita tot ce se poate, pân\ la 31 decembrie, ca s\ r\mân\ valabil discountul. Iar în noul an agricol s\ se foloseasc\ s\mân]\ salvat\ [i tehnologii minime, chit c\ vremea favorabil\ te împinge spre norme mari de fertilizare [i tratamente cât cuprinde.

Cristi Stoica, administratorul fermei de 450 ha “La Bunici”, din Gropni]a, jude]ul Ia[i, [i pre[edintele Asocia]iei Grânarii, spune c\

Floare a avut pe 130 ha, produc]iile au variat între 1,5 - 2,8 t/ha, cu o medie de 2,3 t/ha. Exist\ proces-verbal de calamitate [i procen-

Liderul Grânarilor observ\ la colegii s\i tendin]a de a schimba structura culturilor, crescând la maximum suprafe]ele alocate culturilor de toamn\. {i îi în]elege> pe de o parte, sunt dezam\gi]i de produc]iile culturilor de prim\var\< pe de

alt\ parte, vor s\ profite de debutul bun de sezon. Dar, nu se las\ dus de val.

F Acum, Cristi Stoica este curios s\ vad\ efectele Ordonan]ei care suspend\ execut\rile silite pe lan]ul de produc]ie agricol\. Aceasta pic\ într-un moment în care distribuitorii sunt dispera]i, fiindc\ au mul]i bani de recuperat, iar produc\torii nu vor s\-i mai p\suiasc\, ajung s\ se comporte nefiresc chiar [i în rela]ia cu fermierii bun platnici.

“Am sem\nat 68 de ha de rapi]\, cam ca anul trecut. Sunt mai conservator în privin]a asolamentului. Nu vreau s\ stric rota]ia, punând jum\tate din suprafa]\ cu rapi]\, cum fac al]ii. Trebuie p\strat, totu[i, un minim echilibru. {i a[a avem o rota]ie prea scurt\, din cauza faptului c\ nu se justific\ economic s\ ]inem suprafe]e mai mari cu leguminoase. S\mân]a este foarte scump\, iar produc]iile prea mici, din cauza sectei [i ar[i]ei”.

Va pune tot 130 ha de grâu [i va reduce suprafa]a de floare la circa 90 ha, iar cea de porumb la 140 ha.

Este al doilea an consecutiv când nu cultiv\ orz, fiindc\ pre]ul este foarte mic, iar produc]ia chiar mai mic\ decât a grâului, în vreme ce cheltuielile pentru cele dou\ specii de p\ioase sunt cam la fel.

Cu cheltuielile directe s-a dr\muit la 2.200-2.500 de lei/ha, în schimb ad\ugând indirectele ajunge la 5.000 de lei/ha.

S\ vedem, îns\, cum a controlat costurile directe.

În luna mai toate culturile ar\tau foarte bine [i spera la un an extraordinar. În iunie, când a v\zut c\ se instaleaz\ seceta [i culturile încep s\ sufere, nu a mai aplicat tratamentul preconizat la grâu, nici ultima frac]ie de azot. La porumb [i floare nu a mai aplicat fungicide [i foliare.

La grâu, apucase s\ dea 100 de kg de uree [i 100 de kg de nitrocalcar [i se preg\tise pentru înc\ 80 de kg de nitrocalcar. A r\mas, deci, cu 10 t de nitrocalcar pe stoc, pe care le va folosi în sezonul \sta.

În anii buni, în toamn\ folosea o norm\ de 200 de kg/ha DAP 18-46. Anul trecut [i anul acesta s-a limitat la 120-140 de kg/ha.

Nu a mai f\cut cartare agrochimic\, fiindc\ nu are încredere c\ rezultatele ar reflecta realitatea din teren. A[a c\, merge pe logic\ [i socote[te c\ azotul de anul trecut s-a consumat

“Nu e destul c\ unii colegi au necazuri din cauza sezonului slab, dar sunt distribuitori care caut\ s\ le fac\ probleme. Avem cazuri precum facturi de penalit\]i emise pentru marf\ nelivrat\, la fermieri din asocia]ie. Voi merge la Bucure[ti s\ v\d dac\ putem regla aceste lucruri f\r\ a intra în conflict deschis”.

Cât despre Creditul Fermierului, spune c\ sunt b\nci care refuz\ plata unor facturi vechi de peste dou\ luni, de[i fermierii au nevoie s\ achite [i facturi emise în prima parte a anului.

Peste toate acestea, plute[te amenin]area unei cote m\rite de TVA, alte cre[teri de taxe [i impozite, reduceri de facilit\]i pentru agricultur\.

“Dar r\mân optimist! Altfel, nu se poate!”.

dup\ ce porumbul s-a f\cut de 3 m, chiar dac\ nu a mai fructificat cum trebuia. E posibil s\ fi r\mas ceva fosfor disponibil.

A economisit [i din lucr\ri, f\când strip till pe mare parte din suprafa]\. Anul acesta, a folosit discul pentru culturile de toamn\, preg\tirea în benzi p\strând-o pentru culturile de prim\var\.

A folosit produse de protec]ie a plantelor generice [i a[a a mai redus adic\ 50 de lei/ha din costuri.

A pus frân\ total\ investi]iilor care nu sunt strict necesare în acest moment, chiar dac\ asta îl cost\ mai mult pe termen mediu [i lung.

“Utilajele se învechesc, iar costurile de între]inere au ajuns uria[e.

Pentru combin\, care are doar [apte ani vechime, nu trece s\pt\mân\ f\r\ o cheltuial\ de 5.000 - 8.000 de lei la dealerul de piese de schimb. Mai deranjant este faptul c\ apar defec]iuni în plin\ campanie. {i vin camioanele goale, pleac\ tot goale [i tu pl\te[ti facturi...”.

Socote[te c\ o combin\ nou\ l-ar costa dublu fa]\ de cât a dat pe combina sa, acum [apte ani. Iar pe aceasta veche, dac\ ar reu[i s-o vând\, pre]ul nu ar acoperi nici un sfert din necesar. Apoi, cu randamentele din ultimii ani, când s-ar mai putea amortiza investi]ia?

Situa]ie identic\ la cele patru tractoare, care sunt vechi de 6-13 ani. S-ar impune schimbarea, dealerii îl asalteaz\ cu oferte, dar e con[tient c\ nu [i le permite, deocamdat\.

Continu\ s\ foloseasc\ culturile de acoperire [i experimenteaz\ cu îngr\[\minte lichide. A testat anul trecut complex lichid 11-37, de la Timac, în loc de DAP, la porumb [i floare. Anul acesta testeaz\ [i UAN, aplicat cu MET, în vegeta]ie, în loc de uree sau azotat/nitrocalcar.

Cre[te suprafa]a de rapi]\, scade cea de porumb

Marius Scarlat administreaz\ 3.200 de ha pe raza a cinci comune din jude]ele Ia[i(Andrie[eni, Vl\deni, {ipote) [i Boto[ani (R\useni, C\l\ra[i). Cre[te [i 500 de oi de carne [i 150 de vaci Angus.

Structura culturilor [i produc]iile în sezonul precedent>

- grâu 1.050 ha, cu o medie de circa 4 t/ha<

- 400 ha de rapi]\ sem\nate, 270 ha recoltate, media 2,2 t/ha< - porumb 740 ha - înc\ nu au fost recoltate toate, dar se contureaz\ o medie de circa 2-3 t/ha, având [i o mic\ suprafa]\ de 80 ha irigate, unde media va dep\[i 10 t/ha<

- floarea-soarelui 828 ha, cu o medie de 2,1 t/ha [i o maxim\ de 3,5 t/ha pe 60 ha irigate<

- soia 156 ha la irigat, cu o medie a[teptat\ de peste 2 t/ha<

- porumb loturi de hibridare 67 ha<

- 60 ha de lucern\ [i 100 de ha de p\[uni.

Cheltuiala medie direct\ a ]inut-o între 2.800 [i 3.500 de lei/ha. Indirectele în jur de 1.000 de lei/ha. Cu totul, nu a dep\[it 5.000 de lei/ha. Cultura cea mai costisitoar e a fost grâul, fiindc\ a necesitat mai multe tratamente.

În general, nu face rabat la fertilizare. De pild\, pentru culturile de toamn\, folose[te 200 de kg de complexe toamna [i dou\ faze de 150200 de kg de azotat sau uree prim\vara. A doua faz\ o d\ mereu la grâu, pentru calit\]ile de panifica]ie.

Admite c\ anul trecut ar fi trebuit s\ renun]e la a doua trecere cu îngr\[\minte prim\vara, îns\ a fost indus în eroare de o mic\ ploaie din iunie.

“Am crezut c\ anul va fi bun. Aveam porumb de trei metri [i promitea. Dar canicula l-a sterilizat dup\ trei s\pt\mâni cu temperaturi de 40 de grade...”.

Una peste alta, investi]iile în culturi nu se recupereaz\ integral. Reu[e[te s\-[i achite la zi datoriile, f\r\ s\ apeleze la ordonan]a de suspendare a ratelor, pe seama unor rezerve de anul trecut.

A redus lucr\rile de preg\tire a terenului. Mai ar\ cam 25% din suprafa]\, acolo unde a avut porumb [i consider\ c\ trebuie încorporate mai bine resturile vegetale. Restul se discuie[te sau se prelucreaz\ cu un cultivator.

A sem\nat 570 de ha de rapi]\, mai mult ca anul trecut, fiind anul favorabil culturii. Grâu preconizeaz\ s\ înfiin]eze 1.100 de ha. A redus an de an suprafa]a de porumb, iar în 2025 ajunge la 560 de ha.

Floarea o men]ine la aceea[i suprafa]\.

“E o cultur\ care î[i scoate în general cheltuiala”.

Irig\ cam 300 de ha. Suprafe]ele unde ar mai putea iriga nu prea sunt comasate, sunt luate în arend\ [i nu se încumet\ s\ investeasc\.

A început sem\natul grâului. Mai târziu decât [i-ar fi dorit, dar pân\ acum a fost greu de intrat.

“Cum apuca s\ se usuce pu]in, cum mai c\dea o ploaie de 5 litri”.

De[i ultimele zile au fost friguroase, crede c\ mai e pân\ la instalarea deplin\ a sezonului rece. {i, oricum, are trei sem\n\tori cu care poate acoperi 100 de ha/zi.

O problem\ cu care se confrunt\ în urma anilor de monocultur\ în loturile de hibridare a porumbului este infestarea cu Diabrotica.

“E foarte dificil de comb\tut. Aplic\m insecticide în vegeta]ie, sistemice [i de contact, dar nu prea au eficacitate. Exist\ un produs care se aplic\ la sol, l-am testat [i pare bun, dar e foarte scump. Poate rota]ia lung\ s\ fie eficient\, dar degeaba a[ aplica eu tehnica asta, fiindc\ am vecinii cu loturi de hibridare, care continu\ cu monocultura...”.

un an în urma c\ruia se închide f\r\ pierderi, dar la limit\.

La porumb a scos doar 2,5 t/ha, media pe 85 ha. La floare, 2,2 t/ha pe 100 ha. Grâu - 5 t/ha, media pe 125 ha, orz tot 5 t/ha, pe 50 ha. Rapi]a a ie[it din tiparul mediocru, cu 2,9 t pe 170 ha.

“Nu suntem în situa]ie dramatic\, precum al]ii, dar nici mare entuziasm nu ai când vezi c\ trece anul [i acumulezi doar stres”.

Îngr\[\mintele pentru campania urm\toare le va achizi]iona cu Creditul fermierului.

Î[i gânde[te asolamentul în jurul rapi]ei, cultura pe care o socote[te de baz\. Pe porumb nu s-a bazat niciodat\ prea mult, precum majoritatea fermierilor moldoveni. Produc]iile sale, chiar [i când nu erau calamitate de secet\, erau decimate de mistre]i [i de furturi.

Dar sezonul acesta are emo]ii legate de viabilitatea rapi]ei, fiindc\ nu a putut sem\na în epoca optim\.

“Am început s\ sem\n\m rapi]a pe 17 septembrie, fiindc\ în zon\ ploile au venit târziu, pe la jum\tatea lunii. De atunci, e drept, au c\zut vreo 260 de l/mp. Am continuat sem\natul, printre ferestrele de ploi, pân\ la sfâr[itul lunii”.

Reducerea salariilor, o variant\ de supravie]uire?

Claudiu Mih\lu]e, care lucreaz\ 530 de ha la Dolje[ti, Neam], a avut

R\mas cu un singur mecanizator [i un inginer, Claudiu Mih\lu]e a investit în ultimii ani în ma[ini [i utilaje mai mari, iar asta i-a crescut costurile indirecte. Are trei tractoare, sem\n\tori [i ma[ini de erbicidat performante.

“Am redus costurile cu salarizarea de la 700 la 500 de lei/ha. La anul o s\ mai scad\ ratele [i începem s\ respir\m mai u[or, chiar dac\ va cre[te costul mentenan]ei ma[inilor cu 150 de lei/ha”

Plantele au r\s\rit, multe sunt în dou\ frunze adev\rate, dar s-a f\cut frig. În noaptea de joi, 17 octombrie, spre vineri, 18 octombrie, au fost minus dou\ grade. {i urm\toarele zile se anun]\ tot friguroase, cu brum\.

“Asta este, ne bucur\m c\ m\car a v em umiditate suficient\ pentru p\ioase”.

A[adar, a sem\nat 130 ha de rapi]\ [i seam\n\ 46 ha de orz [i 210 ha de grâu.

”Am mai l\sat vreo 50 ha pentru floare [i vreo 50-60 ha de porumb. Suprafe]e reduse. |sta e trendul acum, fiindc\ ne e fric\ de c\ldurile din var\, care sunt nimicitoare pentru pr\[itoare. Vor fi rota]ii scurte, dar asta este situa]ia, nu avem alte solu]ii”.

În pofida încerc\rilor repetate, nu a reu[it s\ introduc\ în asolament fixatoare de azot, precum soia sau maz\re. Nu e zona lor.

A început s\ înlocuiasc\ plugul cu utilaje de prelucrare mai superficial\ a solului, înc\ din 2013, iar de doi ani nu mai ar\ deloc, preferând o trecere cu Tiger sau un subsolier. Testeaz\ [i no-till de trei ani.

“Lucr\rile minime sau no-till sunt avantajoase în special în aceast\ zon\ de deal, unde eroziunea este mai pregnant\. Am luat o sem\n\toare Cayena de la Amazone, care poate sem\na p\ioase minim [i no-till. Am sem\nat direct 15 ha de grâu [i nu am constatat diferen]e mari de produc]ie fa]\ de solele unde preg\tirea s-a realizat cu Tiger. Pentru p\ioase am Vaderstad Tempo”.

V=n\torii de terenuri

Andrei Pantelimon sesizeaz\ c\ legea nu îl protejeaz\ mai ales de vân\torii de terenuri, care supraliciteaz\ arenda. De regul\, în culp\ sunt primarii sau rudele lor.

“Am contracte de arend\ pe 1015 ani, dar pot fi desfiin]ate în instan]\, fiindc\ legea limiteaz\ la trei ani posibilitatea arend\rii terenurilor acolo unde nu este dezb\tut\ succesiunea”.

jul este pe cale s\ se colmateze, iar în câ]iva ani, dac\ nu se face nimic, nu se va mai putea iriga în zon\.

“Avem probleme cu debitul, fiindc\ ]eava de alimentare este prea mic\. Vechea ]eav\ era de 150 cm [i a fost înlocuit\ cu una de 80”.

“Chiar dac\ am sem\nat mai târziu decât de obicei, în bolovani, r\s\rirea a fost bun\. Am f\cut [i tratamente la rapi]a sem\nat\ înainte de ploi. Deocamdat\ sunt temperaturi cu minus, diferen]e mari zi/noapte [i evit\m s\ trat\m [i rapi]a sem\nat\ în etapa a doua”.

Concomitent cu recoltatul [i uscatul porumbului, a început s\ semene [i grâul. 220 ha. Anticipeaz\ c\ va încheia campania în dou\ s\pt\mâni.

“Nu m\ arunc s\ pun mai mult grâu, fiindc\ nu este foarte profitabil la 0,92 lei/kg cel panificabil. Un pre] decent ar fi 1,3 - 1,4 lei/ha. Dar, pentru asta, pâinea ar trebui s\ coste mai mult - în loc de 1,7 lei franzela - 2,5 lei. Nu e corect s\ fie pâinea a[a de ieftin\, încât lumea s\ ajung\ s\ o arunce f\r\ s\-i pese de risip\”.

300 ha irigate cu tamburi

Andrei Pantelimon lucreaz\, împreun\ cu so]ia [i p\rin]ii s\i, 900 ha pe raza comunelor Letea Veche, Sascut, T\t\r\[ti. 120 ha sunt în proprietate [i 85-90% din suprafe]e sunt comasate.

E la a treia genera]ie de agriculturi. A terminat întâi contabilitatea [i apoi a f\cut agronomia, împreun\ cu so]ia. Mama este agronom, tata inginer mecanic agricol, fost director la SMA Sascut.

Cu mari eforturi, reu[esc s\ irige 300 de ha. Exclusiv cu tamburi, fiindc\ terenurile sunt str\b\tute de linii de medie [i înalt\ tensiune, care nu permit folosirea pivo]ilor. Exist\ [i un bine în acest neajuns> energia pentru irigat este majoritar electric\, mai ieftin\.

“Am [i dou\ motopompe, în zonele unde nu este re]ea electric\, a[a c\ pot face compara]ia. Cu motorina, costul e de patru ori mai mare”.

Sursa de ap\ e un baraj al Bistri]ei. Semnaleaz\, pe aceast\ cale, c\ bara-

Dac\ problema se rezolv\, ar putea extinde suprafa]a irigat\ [i ar vrea s\ investeasc\ în iriga]ii prin picurare, dac\ ar avea suportul financiar necesar din partea statului. Anul agricol s-a încheiat cu produc]ii bune, în compara]ie cu media regional\, dar mai slabe decât a[tept\rile sale, inclusiv la irigat.

Grâul irigat a dat o medie de 6-6,5 t/ha. Rapi]a irigat\ 3,2 t/ha. Floarea 3 t/ha. Porumbul 8-10,5 t/ha. Soia, cu o singur\ udare - 2,7 t/ha.

La grâul neirigat, media a fost 3,1 t/ha. Porumbul neirigat a dat doar 220 kg/ha - media pe 24 ha. Iar floarea doar 800 kg/ha.

“La porumb sper la o medie de 7,5 t/ha. Pentru noi, porumbul e cultura de baz\, de regul\ cea mai profitabil\. Marfa e [i mai u[or vandabil\”.

Asolamentul e bazat pe trei culturi> grâu (260 ha), floare (240 ha) [i porumb (260-300 ha). În completare> soia cultur\ secundar\ - 100 ha [i rapi]a, când “se leag\”.

Toamna trecut\, a sem\nat 65 ha cu rapi]\ [i a recoltat 40 ha. De data asta a sem\nat 100 ha de rapi]\, 80 ha înainte de ploi, 20 ha dup\ 15-20 septembrie.

Cheltuiala total\ variaz\ între 5.000 [i 7.000 de lei, cu o medie de 6.000 de lei/ha.

“Situa]ia din agricultur\ e proast\ nu doar din cauza vremii. Eu urm\resc evolu]ia afacerii [i din punct de vedere contabil. Salariile angaja]ilor au crescut, arenda a crescut de la 600 la peste 1.000 de kg/ha. Pre]urile inputurilor la fel - e greu s\ le faci fa]\, chiar dac\ facem toate achizi]iile prin asocia]ie (Grânarii), cu discounturi semnificative”.

A înfiin]at dou\ cooperative, una cu 11, alta cu 5 membri. E pre[edinte la ambele.

“Am depus proiect pentru utilaje pentru strip till [i no-till. Eu optez pentru strip till. Foarte rar la grâu folosesc minim till, adic\ prelucrarea cu discul. Dar vreau s\ trec la strip till [i la îngr\[\minte lichide”.

Consider\ c\ o cale de salvare a agriculturii ar fi stabilirea unui pre] minim european al cerealelor, actualizat lunar, în func]ie de condi]iile pie]ei.

Cealalt\ m\sur\ pe care [i-o dore[te este extinderea credit\rii cu garan]ii de stat [i dobânzi subven]ionate.

Isolde Farms a crescut din nou suprafa]a

La începutul anului, francezul Regis Lemaire administra, în Dolj [i Mehedin]i, 8.200 de ha ale fermei Isolde Farms, proprietatea britanicului Charles Ashby. Între timp, suprafa]a a crescut la 9.800 de ha.

Amintim c\ Lemaire a fost câ[tig\torul ultimei edi]ii a Porumbului de Aur, la irigat, cu 15.819 kg/ha - recolta din 2023.

Zona a fost favorabil\ agriculturii [i anul acesta. Astfel, produc]iile au fost urm\toarele> orz - media 6 t/ha pe 300 ha< grâu - 6,3 t/ha pe 1.500 ha (orzul a fost cultivat într-o zon\ mai nisipoas\ [i posibil a primit [i mai pu]ine precipita]ii)< rapi]a 3 t/ha pe 700 ha (700 ha sem\nate [i recoltate)< floareasoarelui - 2,8 t/ha pe 480 ha< porumb 9,6 t/ha media la irigat [i neirigat pe 1.800 ha, din care 1.400 ha irigate< soia - 3,6 t/ha pe 800 ha.

“Am avut noroc de câteva ploi, nu am suferit ca restul ]\rii”, admite francezul.

Dar anul acesta agricol a început prost. A sem\nat rapi]a pe 840 ha. Unde au mai c\zut ni[te ploi cultura e în dou\ frunze, dar la 12 km distan]\ e r\s\rit\ neuniform [i e înc\ în cotiledoane.

“A[ zice c\ 340 de ha sunt sub semnul întreb\rii. M\ uit în fiecare zi la prognoz\ [i dou\ s\pt\mâni de acum încolo nu se anun]\ ploi. Cultura e la limit\”.

Orz a sem\nat 940 ha, m\rind suprafa]a pentru rota]ie. Aproape terminase [i grâul - tot 1.500 ha, ca [i anul trecut.

Suprafa]a de floare scade la 120 ha, soia la 480 ha [i cre[te porumbul, deoarece cre[te [i suprafa]a irigat\. La anul vor lucra înc\ opt pivo]i.

A scarificat 1.800 ha, restul terenului fiind preg\tit cu Tiger.

La ferma din Mehedin]i (Ostrov), unde este instalat fiul lui Lemaiere ca administrator, tocmai s-a f\cut reconversia de la bio la conven]ional, iar produc]iile au fost mai mici>20 ha de

Ilie Popescu a[teapt\ cu mare interes desp\gubirile de secet\, pentru a mai diminua din pierderile suferite, îns\, [i f\r\ ajutorul de stat, nu ar avea probleme de achitare a datoriilor c\tre furnizori.

“Am avut ani mai buni, cu produc]ii bune [i pre]uri mai bune. Am pus deo p arte pentru asemenea situa]ii. Agricultura nu mai poate fi gândit\ de pe un an, pe altul, nici m\car pe 3-5 ani. Ideal este s\-]i faci o strategie pe 7-10 ani [i s\ te ]ii de ea”.

orz cu o medie de 4,2 t/ha< 640 ha floare cu 1,5 t/ha (asigurarea acoper\ 20% din pierdere)< 120 ha cu porumb, dintre care 100 irigate, dar prost, f\r\ dou\ s\pt\mâni de ap\, în perioada de consum maxim, dau o medie de circa 5 t/ha (6 t/ha la irigat, 2 t/ha la neirigat).

Anul acesta vor testa acolo rapi]a pe 30 ha, cu inten]ia de extindere pe 350 ha anul viitor. La p\ioase a folosit un singur tratament fungicid, fiindc\ nu a fost un sezon umed. Totu[i, cheltuielile globale au crescut pu]in fa]\ de sezonul precedent, iar cauza este... Helicoverpa.

La cultura porumbului au fost probleme mari cu aceast\ periculoas\ lepidopter\.

“A trebuit s\ distribuim insecticide cu elicopterul [i ne-a crescut cheltuiala cu 50 euro/ha. A[a c\ achizi]ion\m o autopropulsat\ Mercury cu care s\ putem intra mai târziu în vegeta]ie, când porumbul ajunge la 2,6 m în\l]ime”.

Sper\ ca, prin aceast\ investi]ie [i în urma sem\natului [i fertiliz\rii cu rat\ variabil\, s\ creasc\ productivitatea. Doar s\-l ajute [i vremea.

Dr\g\ne[ti-Olt [i împrejurimi.

De[i tot în Oltenia, ca [i Isolde, pentru arealul fermei Olt Piess vremea anul acesta a fost extrem de nefavorabil\.

“Trecem prin cel mai prost an din ultimii 12. A trebuit s\ întoarcem integral rapi]a, 1.400 ha. La porumb neirigat nu am recoltat nimic. N\ut zero, maz\re o ton\/ha. Grâu cam 4 t/ha de pe 2.000 ha. Floarea-soarelui 800 de kg/ha de pe 1.400 ha”.

În schimb, surprinz\tor (]inând cont de seceta instalat\ în Oltenia), începutul de an agricol este bun, culturile de toamn\ (1.400 de ha de rapi]\, 1.850 ha de grâu [i 150 ha de orz) sunt sem\nate integral [i r\s\rite în propor]ie de 85%, iar r\s\rirea e uniform\.

“E foarte bine, deocamdat\. Anul trecut nu aveam nimic r\s\rit la vremea asta”. Chiar dac\ porumbul i-a dat “daun\ total\”, nu schimb\ structura culturilor.

“}inem la rota]ie [i sper\m c\ anul prost nu se va repeta, c\ schimb\rile climatice nu vor continua într-un ritm atât de galopant, c\ vor veni [i ani buni”.

Nu a redus nici norma de fertilizare. Încearc\ s\ conserve mai bine apa în sol. A redus suprafe]ele arate [i va testa o sem\n\toare pentru a planta grâu direct în miri[tea de floareasoarelui.

“Produc]iile sunt clar mai mici la minim till [i no-till. Dar scad cheltuielile [i trebuie s\ punem în balan]\, s\ vedem cum e mai profitabil”. Are o suprafa]\ de 250 ha irigate, la Piatra Olt.

Cum aduci apa la 110 metri în\l]ime?

Ilie Popescu, lucreaz\, împreun\ cu fiii s\i Andrei [i C\t\lin, 4.500 ha la

Restul suprafe]ei este, cel pu]in deocamdat\, neirigabil. Cauza e o diferen]\ de nivel de 110 m fa]\ de sursa de ap\ (Olt). Cum Ilie Popescu respinge ideea pu]urilor forate, singura variant\ r\mân investi]iile foarte serioase, de ordinul milioanelor de euro, în dou\ sta]ii de pompare, pentru a urca apa la 110 metri în dou\ trepte. Dac\ investi]ia s-ar realiza, ar fi irigate cam 5.000 de ha.

Ureea protejat\ Nexur

ing. Mihaela RADU director marketing Naturevo

Ureea protejat\ cum este Nexur este o alegere ideal\ pentru fermierii care doresc s\ optimizeze utilizarea azotului [i s\ respecte reglement\rile Uniunii Europene privind con]inutul de azot per hectar.

Ce este ureea protejat\?

Ureea protejat\ este o form\ de fertilizant cu azot, tratat cu inhibitori de ureaz\, cum ar fi NBPT (N-(n-butil) tiofosforic triamid), care reduce pierderile de azot prin volatilizare.

Acest lucru asigur\ o disponibilitate mai mare a azotului pentru plante pe o perioad\ mai lung\ de timp, ceea ce îmbun\t\]e[te eficien]a fertiliz\rii [i poate duce la reducerea dozei de aplicare.

Nexur este o uree protejat\ premium, cu inhibitor de ureaz\ NBPT, o solu]ie ideal\ pentru o fertilizare eficient\, f\r\ pierderi [i, totodat\, care respect\ mediul înconjur\tor.

Beneficii pentru fermierii care fertilizeaz\ cu Nexur

Reducerea pierderilor de azot . Ureea conven]ional\ poate pierde pân\ la 30-40% din azot, prin volatilizare sub form\ de amoniac. Inhibitorul de ureaz\ NBPT din Nexur încetine[te transformarea ureei în amoniac, reducând pierderile [i crescând eficienta utiliz\rii azotului de c\tre plante.

Respectarea reglement\rilor Uniunii Europene. Utilizarea ureei Nexur permite fermierilor s\ administreze azotul într-o manier\ mai controlat\ [i eficient\, reducând riscul de

poluare [i respectând limitele impuse de legisla]ia european\. Nexur nu doar cre[te randamentul, ci [i ajut\ la respectarea reglement\rilor stricte care protejeaz\ mediul.

Conform Directivei Nitra]i (91/676/CEE), fermierii din UE trebuie s\ limiteze aplicarea azotului provenit din surse organice (cum ar fi gunoiul de grajd) la 170 kg de azot/hectar/an, ]inând seama de caracteristicile zonei vulnerabile la poluarea cu nitra]i.

Impactul redus asupra mediului Înc\ de la înfiin]are, din 1999, compania Naturevo a introdus în portofoliul propriu doar produse care aduc multiple avantaje fermierilor [i respect\, totodat\, [i natura.

Prin diminuarea emisiilor de amoniac [i reducerea scurgerilor de azot în sol [i ape, Nexur contribuie la protejarea mediului [i la reducerea polu\rii apelor subterane. Aceast\ caracteristic\ sprijin\ obiectivele de agricultur\ sustenabil\ [i protec]ia solului, promovate prin Politica Agricol\ Comun\ a Uniunii Europene.

Cre[terea produc]iilor. Mai mult azot disponibil pentru plante înseamn\ o nutri]ie mai eficient\, ceea ce duce la o cre[tere mai viguroas\ [i la pro-

Cum se folose[te Nexur

Nexur poate fi aplicat în acelea[i condi]ii ca [i ureea conven]ional\, îns\ cu avantajul protec]iei împotriva pierderilor de azot. Este ideal pentru culturile care necesit\ cantit\]i mari de azot, precum grâul, porumbul [i rapi]a.

Se recomand\ aplicarea în prim\var\, în doze cuprinse între 100250 kg/ha, pentru a asigura o nutri]ie eficient\ a plantelor în condi]iile agriculturii de ast\zi.

duc]ii mai mari.

Prin aplicarea produsului Nexur ve]i ob]ine produc]ii mai bune cu resurse optimizate, oferind o metod\ modern\ de a maximiza profitabilitatea culturilor, men]inând, totodat\, solurile fertile.

Mai pu]ine aplic\ri [i costuri reduse. Datorit\ protec]iei oferite de inhibitorul NBPT, azotul este disponibil pe o perioad\ mai lung\ de timp, reducând necesitatea aplic\rilor repetate, ceea ce rezult\ în economii de costuri atât în ceea ce prive[te cantitatea de fertilizant, cât [i cheltuielile asociate cu aplicarea acestuia. Mai multe treceri pe teren aduc [i o serie de dezavantaje, printre care tasarea solului.

O alternativ\ excelent\ la ureea clasic\

Fermierii care aleg s\ fertilizeze cu Nexur pot ob]ine mai mult din fiecare aplicare de azot, reducând pierderile [i impactul asupra mediului, în timp ce î[i maximizeaz\ produc]iile.

Este solu]ia ideal\ pentru cei care doresc s\ adopte practici de fertilizare eficiente [i sustenabile, contribuind la o agricultur\ modern\ [i responsabil\, în conformitate cu reglement\rile Uniunii Europene.

Reprezentantul Naturevo din zona dumneavoastr\ v\ poate oferi consultan]\ de specialitate pentru a integra acest produs în strategia de fertilizare din prim\vara anului 2025!

Fermierii francezi vor relua protestele

Principalele organiza]ii ale fermierilor francezi au anun]at c\ vor relua de luna viitoare ac]iunile de protest la nivel na]ional, pentru a se opune tratatului comercial pe care Uniunea European\ îl negociaz\ cu grupul Mercosur.

Arnaud Rousseau, liderul organiza]iei FNSEA, spune c\ protestele vor începe la jum\tatea lunii noiembrie, dar alte detalii nu au fost stabilite înc\.

“Motivul nemul]umirii este noua incoeren]\ politic\ la nivelul Uniunii, demonstrat\ prin explica]iile neconving\toare ale politicienilor care se preg\tesc s\ semneze acordul cu Mercosur”, explic\ Rousseau.

Conform unor surse neoficiale ale agen]iei Reuters, negocierile dintre reprezentan]ii UE [i Mercosur din luna septembrie au eliminat o parte a obstacolelor [i exist\ [anse ca tratatul s\ fie semnat pân\ la finalul anului.

Fermierii din Fran]a [i alte ]\ri europene se opun îns\ tratatului, despre care sus]in c\ va permite ca Uniunea European\ s\ fie inundat\ de produse agricole ieftine din America de Sud, care nu respect\ regulile blocului comunitar.

Pre[edintele francez Emmanuel Macron este [i el un oponent al acordului [i a blocat de mai multe ori discu]iile cu Mercosur.

Val de incendii ;n Fran]a

Fermierii francezi din regiunea

Seine-Maritime sunt îngrozi]i dup\ ce [apte hangare ale unor ferme situate pe o raz\ de patru kilometri au fost incendiate în ultimul an.

“Totul a ars, nu mai avem nimic”, spune Jean-Baptiste Blondel, un cresc\tor de animale din localitatea Saint-Mards.

Hangarul lui Blondel, cu o suprafa]\ de 450 de metri p\tra]i, a luat foc din motive inexplicabile [i a fost complet distrus, împreun\ cu cei 1.100 de balo]i de paie din interior.

Scenariul s-a repetat aproape identic la alte [ase ferme din zon\, fiind de fiecare dat\ distruse cl\diri

unde erau depozitate furaje sau echipamente agricole.

“Acum exist\ o psihoz\ în satele noastre. Este genul de incident care nu provoac\ doar pierderi financiare, dar traumatizeaz\ familii întregi [i pe al]i fermieri, care acum se tem. To]i sunt acum suspicio[i [i se întreab\ cine este f\pta[ul”, explic\ primarul Blandine Das.

În toate cele [apte cazuri au fost demarate anchete oficiale dar poli]ia nu a reu[it pân\ acum s\ identifice vreun suspect, a[a c\ fermierii au început s\ se organizeze singuri.

Drago[ B|LDESCU

George TOADER

Product manager cereale [i leguminoase

Saaten-Union

Cerealele p\ioase de prim\var\ au o importan]\ deosebit\ datorit\ versatilit\]ii. Saaten-Union, lider pe pia]a semin]elor din Europa, ofer\ solu]ii performante pentru culturile de cereale p\ioase de prim\var\, adaptate la condi]iile variabile ale climei [i solului, punând accent pe productivitate, calitate [i sustenabilitate.

Saaten-Union pune la dispozi]ie un portofoliu larg de semin]e de cereale p\ioase de prim\var\, adaptat diferitelor condi]ii pedoclimatice din Rom=nia [i nu numai. Alegerea semin]ei potrivite este esen]ial\ pentru succesul unei culturi, influen]ând direct randamentul [i calitatea produc]iei finale.

Caracteristici esen]iale ale cerealelor de prim\var\

- Rezisten]\ la secet\> soiurile sunt dezvoltate special pentru a face fa]\ condi]iilor de secet\, care devin tot mai frecvente din cauza schimb\rilor climatice.

- Toleran]\ la boli> majoritatea soiurilor sunt rezistente la principalele boli ale cerealelor, precum rugina sau fuzarioza.

- Capacitate de adaptare> aceste soiuri se adapteaz\ rapid la diferite tipuri de sol [i condi]ii de temperatur\, asigurând stabilitate în produc]ie.

cereale p\ioase de prim\var\

- Calitate superioar\ a bobului> concentra]ii ridicate de proteine [i un con]inut optim de gluten pentru grâul de prim\var\, esen]iale pentru panifica]ie.

Soiurile de orzoaic\, orz, leguminoase [i culturi verzi din portofoliul Saaten-Union România prezint\ un poten]ial ridicat de produc]ie, acesta fiind adaptat pentru fiecare regiune în parte, prezentând un randament de produc]ie foarte bun, în tehnologiile intensive.

Pentru campania de prim\var\ Saaten-Union aduce în portofoliul s\u o serie de nout\]i.

La ceareale, prima dintre ele este soiul de orz de bere Sting. Este un soi de orz de prim\var\ pentru bere, recomandat de CBMO (Comitetul pentru orz, mal] [i bere) [i Malteurs de France, fiind excelent pentru ob]inerea extractului de mal].

Prezint\ o toleran]\ bun\ la F\inare (Erysiphe graminis), Rugina brun\ (Puccinia spp.), Septorioza frunzelor (Septoria spp.) [i Arsura frunzelor (Rynchosporioza).

:n culturile de leguminoase, o noutate este soiul de maz\re de prim\var\ Idol Prezint\ o toleran]\ crescut\ la condi]iile de secet\, este de maturitate semintipurie [i prezint\ rezisten]\ foarte bun\ la c\dere [i scuturare.

Con]inutul de protein\ brut\ este peste 23%, soiul prezentând o adaptabilitate foate mare la diferitele condi]ii pedo-climatice din România.

Pentru cultura de soia, un soi nou introdus, cu poten]ial excelent de produc]ie [i stabil în diferite condi]ii de cultur\ este Ranger

Este un soi nou, timpuriu (grupa 000), cu un con]inut mare de protein\ cât [i de ulei, acesta fiind pretabil pentru consum uman [i nutri]ia

animalelor. De asemenea, se poate folosi drept cultur\ fixatoare de azot.

Propunerile [i schimb\rile survenite la nivelul Ministerului Agriculturii asupra plafonului subven]iilor privind sprijunul cuplat în sectorul vegetal, precum [i conform Planului Strategic [i m\surilor GAEC pentru perioada 2023 - 2027, au creat o libertate pentru fermieri în alegerea variet\]ilor.

Ast fel, ace[tia vor putea face modific\ri în planul lor de culturi pentru anul 2024-2025, ]inând cont, atât de aceste modific\ri, cât [i de specificul zonei de cultur\ [i schimb\rile climatice.

Saaten-Union România propune pentru aceste schimb\ri semin]e certificate, de calitate> lucern\, maz\re, culturi înverzire.

Adorna - soi de lucern\ productiv, cu perenitate îndelungat\, 4-5 ani. Talia plantei este medie spre înalt\, cu o caracteristic\ foarte important\> nu lemnific\! Capacitate de regenerare foarte mare> 4-6 coase pe an. Soi cu toleran]\ foarte bun\ la secet\ [i ar[i]\, pecum [i la înghe].

Salamanca [i Astronaute - soiuri de maz\re deja consacrate [i recunoscute de fermieri pentru stabilitate [i productivitate, bine adaptate condi]iilor de cultur\ din România.

Cultura cerealelor p\ioase de prim\var\ este o investi]ie profitabil\, dar care necesit\ o abordare tehnologic\ avansat\ [i adaptat\ condi]iilor locale.

Amestecuri de semin]e pentru covoare înverzire [i leguminoase, gama Viterra

Viterra MP> mu[tar ¡ facelia

Componente>

mu[tar alb 71%, facelia 29%<

Amestec cu toleran]\ crescut\ la secet\< Las\ în sol o cantitate mare de materie organic\, îmbun\t\]e[te calitatea solului<

Facelia mobilizeaz\ foarte bine fosforul organic din sol< Se distruge u[or, preg\tire facil\ a terenului pentru sem\nat cultura principal\.

Viterra AVIC

Componente>

ov\z 21 kg, m\z\riche 9 kg< Amestec liber de crucifere, recomandat în rota]ia cu acest tip de culturi< Ajut\ la fixarea azotului în sol, datorit\ prezen]ei m\z\richei< Produce o cantitate important\ de biomas\< Se distruge u[or, preg\tire facil\ a tenerului pentru sem\nat cultura principal\.

Viterra VITAL ECO

Componente>

mu[tar alb 85%, ridiche de ulei 15%< Amestec cu toleran]\ mare la secet\<

Pretabil zonelor unde se dore[te p\strarea apei în sol - ridichea are o r\d\cin\ penetrant\, p\trunde adânc [i ajut\ la absorb]ia apei în sol<

Recomandat în rota]ie pentru cartof [i sflecl\ de zah\r, deoarece ajut\ la controlul nematorzilor ce r\spândesc viru[i d\un\tori acestor culturi.

Fuzarioza la porumb, o problem\ tot mai grav\

Pe lâng\ secet\, un alt motiv important pentru care cultura porumbului devine problematic\ este generalizarea atacurilor de Ostrinia [i Helicoverpa, la nivelul întregii ]\ri. Cele dou\ lepidoptere sunt transmi]\toare a mai multe boli ale plantelor. Pe [tiule]ii ataca]i, pe p\nu[i [i chiar pe excrementele celor doi d\un\tori se observ\ cu u[urin]\ micelii ale fungilor micotoxigeni Aspergillus flavus, Fusarium verticillioides [i chiar Fusarium graminearum. Acestor fungi li se al\tur\ [i Penicillium sp. (micelii de culoare alb\struie, cenu[ie, uneori verzuie, func]ie de specia instalat\).

Aspergillus flavus produce aflatoxine, Fusarium verticillioides produce fumonisine, iar Fusariumn graminearum produce deoxynivalenol (DON), zearalenon (ZON), toxina T2, fusarenon, nivalenol etc.

Unele specii de Penicill ium produc micotoxine periculoase numite ochra to xine. Pe lâng\ asta, Penicillium sp. poate produce simptomul de «ochi albastru», prin invadarea embrionului semin]elor care cap\t\ culoare alb\struie.

Prezen]a micotoxinelor enumerate în recolta de porumb peste limitele maxime admise scade valoarea nutritiv\ [i cre[te riscul de îmboln\vire al consumatorilor (oameni, animale)”, explic\ Otilia Cotuna, cadru didactic la Universitatea de {tiin]ele Vie]ii din Timi[oara.

Prezen]a aflatoxinelor creeaz\ proble me serioase pentru principalul cump\r\tor de porumb din Româniagrupul turc Omnia, care, anul viitor, va procesa 700.000 de tone la Medgidia [i va ajunge la un milion de tone procesate în 2028.

“Am luat probe de la fermieri [i, din p\cate, este prezen]\ mare de aflatoxine. A[a c\, contract\m doar de la multina]ionale (traderi)”, spune Ahmet Baban, directorul achizi]ii porumb [i vânzare de subproduse al Omnia.

Andrei Ciocoiu, managerul de semin]e Corteva, estimeaz\ c\ doar

15% dintre fermieri folosesc insecticide în tehnologie. În mod normal, la cât de agresive [i prezente au devenit sfrede litorul porumbului [i omida fructifica]iilor, ar fi necesare trei sau chiar patru tratamente în vegeta]ie.

Problema e c\, pe lâng\ costul insecticidelor (care nu sunt neap\rat scumpe, fiind de contact) intervine [i cel de aplicare al acestora.

Nu de pu]ine ori, tratamentul trebuie realizat când porumbul se apropie de maturitate [i în\l]imea plantelor nu permite intrarea cu o ma[in\ de efectuare a tratamentelor. Ca atare, r\mâne solu]ia de aplicare cu drona, dar serviciul respectiv este unul aproape prohibitiv, dac\ nu exist\ dron\ [i operator în ferm\.

F\r\ tratamente, valorificarea porumbului va fi tot mai problematic\, spune Ciocoiu. În SUA, cel mai mare succes al porumbului OMG nu este rezisten]a la glifosat, ci rezisten]a la Ostrinia [i Helicoverpa. F\r\ aceast\ rezisten]\ s-ar umple de fuzarioz\. Spania, la fel, are derogare pentru porumb MG din acela[i motiv.

Robert VERESS

Larve Ostrinia Larv\ de Helicoverpa armigera

150.000 de ha îns\mân]ate cu rapi]\, grâu, orz, în Arad

În jude]ul Arad, campania de toamn\ era în plin\ desf\[urare la sfâr[itul lunii octombrie, iar îns\mân]\rile decurgeau foarte bine, mai ales c\ sunt condi]ii optime, dup\ ce au venit ploile în mai multe episoade.

35.000 de ha cu rapi]\

Pavel }ica, directorul Direc]iei Agricole Jude]ene Arad, recunoa[te c\ umiditatea ajut\. Peste 50% din suprafe]ele destinate cerealelor de toamn\ erau îns\mân]ate. În total, vor fi 150.000 de ha cu grâu, orz, dar [i cu rapi]a care era deja r\s\rit\. În jude] au c\zut 150 de litri pe metru p\trat, din septembrie pân\ la sfâr[itul lunii octombrie. Desigur, cu mici diferen]e în func]ie [i de regiune. Extremitatea vestic\ e mai deficitar\, dar în luncile Mure[ului [i Cri[ului cantitatea de precipita]ii tot timpul este mai mare.

}ica este de p\rere c\ ar mai trebui s\ cad\ cel pu]in 100 de litri pe metru p\trat, ca fermierii s\ fie lini[ti]i pentru iarn\. Prognozele sunt promi]\toare [i arat\ c\ vom avea o iarn\ cum nu a mai fost de mul]i ani, cu precipita]ii, z\pezi [i geruri.

Poate a[a vor mai fi r\rite bolile, d\un\torii, dar [i roz\toarele care au devastat culturile din zona de vest în 2023 [i 2024. E nevoie [i de strat serios de z\pad\, care s\ protejeze culturile de ger. Gerul omoar\ [i microbii [i ciupercile.

În jude]ul Arad, rapi]a de pe cele 35.000 de ha era r\s\rit\ foarte bine, este s\n\toas\, are densitate.

Sunt cam acelea[i suprafe]e ca în 2023. La porumb, în 2024, s-au ob]inut 4.000 de kg/hectar la nivel de jude]. Seceta a avut un efect devastator asupra culturii.

Tot mai mul]i renun]\ la porumb

:n Lunca Cri[ului, au fost vârfuri de 12.000 de kg/ha, la confluen]a dintre deal [i munte, datorit\ unor precipita]ii venite la timp.

În zona Sebi[, Moneasa, la limit\ cu Hunedoara - H\lmagiu, au c\zut într-un an agricol peste 1.000 litri pe metru p\trat de ap\. Asta face diferen]a.

:n extremitatea vestic\ - N\dlac, Pecica, Semlac, {eitin, în zona de frontier\, precipita]iile au fost undeva la peste 300 litri, iar necesarul era de 600 litri, ca s\ existe umiditatea optim\ la sol pe un an agricol.

Fermierii din zona Pecica se a[teptau la produc]ii de 14.000 de kg/ha [i au f\cut doar 6.000 de kg. Dup\ felul în care au decurs lucrurile în teren, cum au ar\tat culturile înc\ din luna iunie, fermierii au sperat la mai mult, dar ar[i]a [i arsurile solare au uscat plantele.

La floarea-soarelui, rezultatele au fost bune, în condi]ii de secet\, dar sub produc]iile ob]inute în anii anterior. E vorba de 2.000 - 2.400 de kg la ha.

În 2024, au fost afectate de secet\ aproape 40.000 de hectare în tot jude]ul Arad. Acum, din cauza secetei care se repet\ an de an, mul]i fermieri ar vrea s\ renun]e la porumb. Unii au ales sorgul ca alternativ\.

La DAJ Arad chiar sunt cereri de desp\gubiri de secet\ pentru suprafe]e cu sorg. Totul depinde de cantit\]ile de precipita]ii care vor c\dea în aceast\ toamn\ [i în aceast\ iarn\.

“Dup\ ce va trece aceast\ emo]ie provocat\ de secet\, oamenii vor prinde curaj [i din nou vor sem\na culturile de toamn\, mai ales porumb, având în vedere c\ perspectivele climatice pentru aceast\ perioad\ sunt favorabile”, a concluzionat [eful DAJ. Peste 1.000 de cereri erau procesate, la sfâr[itul lunii octombrie, pentru solele calamitate de secet\ din 2024. Speciali[tii direc]iei munceau intens, pe ordonan]a 120.

Gheorghe MIRON

Pavel }ica, director DAJ Arad

Testul cump\t\rii pentru

Petric\ Andrei [i Marian Popa

Petric\ Andrei [i Marian Popa sunt doi veterani ai agriculturii teleorm\nene. Fiecare are ;n spate o experin]\ de peste 40 de ani [i nu se sperie cu una cu dou\…. Dar anul acesta i-a pus pe gânduri.

2024, un an ca o lec]ie?

P.A.> Da. Am început s\ avem mai mult\ grij\ la cheltuielile pe hectar, la fertilizan]i, îngr\[\minte, ierbicide, motorin\. Facem lucr\ri minime, ca s\ ne putem apropia de zero, s\ nu fim pe minus, pentru c\ apar [i probleme la b\nci dac\ situa]ia e negativ\.

Cump\tarea este lec]ia pe care a primit-o fermierul anul acesta.

salinizeaz\ [i irig\. Noi ne d\m neputincio[i. Acum Dun\rea d\ pe dinafar\, e risc de inunda]ii, ar trebui s\ vedem cum stoc\m apa pentru a iriga. Trebuie s\ g\sim o metod\ de stocare a apei atunci când este în plus, asta ar fi prioritatea num\rul 1. Mai avem cadastrarea, nef\cut\ de 30 de ani.

Care este strategia culturilor pentru anul agricol 2024-2025?

Petric\ Andrei> Am schimbat propor]ia, de 4-5 ani pun tot mai pu]ine pr\[itoare. Anul trecut am pus 70 de hectare de floare, pentru c\ s-a amânat pârloaga, dar nu o s\ mai pun nici atat. Anul acesta o s\ merg pe culturile de toamn\, rapi]\, grâu [i orz. Renun] la prorumb [i floare.

Marian Popa> Nu schimb asolamentul. Lucrurile se schimb\ ;n bine, a plouat în 2 zile 80 de litri, 30% din cât a plouat anul trecut, ceea ce îmi permite s\ efectuez la momentul \sta lucr\ri în cele mai bune condi]ii. Eu sunt pu]in mai conservator, nu am schimbat nimic de 25 de ani de când sunt privat. Am 1.500 ha împ\r]ite în 5 sole, fiecare sol\ având destina]ia [i cultura ei, care se schimb\ anual> sola în care am porumb, va mai fi porumb peste 5 ani.

M.P.> S-a mai oprit din elan, a venit aceast\ frân\ [i ne-a readus la realitate. Am mai avut ani grei când am început activitatea privat\, trebuie s\ fim mai echilibra]i în cheltuieli.

Am pierdut continu\m, câ[tig\m continu\m, sportivi de curs\ lung\.

P.A.> Suntem optimi[ti. Au mai fost ani seceto[i, în 2003-2004 nu am recoltat nimic, apoi am avut b\ltiri, pierdeam anual 5-10% din suprafa]\. Acum a[ mai vrea s\ se întâmple s\ pierd 5-10% din suprafa]\, dar s\ avem un regim de precipita]ii normal, s\ se refac\ rezerva de ap\ în sol. Regimul de precipita]ii este neuniform, eu sunt la 50 de km de Marian [i la mine a plouat 9 litri. Mai a[tept\m, deficitul este mare, am sem\nat rapi]a, de r\s\rit r\sare, dar jos, la 3-4 cm, este deja uscat\.

Dac\ de mâine a]i fi ministrul Agriculturii, care ar fi prima m\sur\ pe care a]i lua-o?

M.P.> A[ privi iriga]iile ca pe o prioritate a mandatului. Ar trebui s\ m\ lupt s\ g\sesc pârghiile, s\ extind rapid într-un mandat, asta nu-i treab\ de l\sat peste 20 de ani, ci acum, rapid. M-a[ gândi la surse [i resurse de ap\ care pot fi puse în valoare.

Israe lul trage ap\ din mare, o de-

P.A.> S\ ne apropiem cu subven]ia cât mai mult de Europa, diferen]ele sunt înc\ mari. Ne-ar ajuta foarte mult. Apoi, comasarea terenurilor este esen]ial\, Legea arendei, care s-a pierdut la 2 voturi în Parlament. M\car 7 ani ar fi de bun-sim].

Ajunge plugul pies\ de muzeu?

M.P.> Nu, piese de muzeu sunt cele care s-au descoperit acum, în comuna primitiv\, când tr\gea un m\gar de o ]eap\, avea o ]eap\, nu era plug era o ]epu[\ care intra în p\mânt. A fost revolu]ie când a fost descoperit plugul. Adev\rul este la mijloc, facem [i noi minimum-till la culturile de toamn\, nu ai ce s\ cau]i toamna cu plugul, sunt utilaje de prelucrat solul f\r\ ar\tur\.

P.A.> Eu sper s\ nu r\mân\ plugul pies\ de muzeu, s\ revenim cu el în brazd\.

Cum privi]i acest sprijin, de 200 de euro pentru culturile calamitate?

M.P.> E bun…. De la omul afurisit iei ce î]i d\. La ce buget are România ce s\ ceri? Sunt foarte mul]i care sunt în prag de faliment, cunosc [i eu c=]iva care nu pot merge mai departe.

a consemnat Ana Maria ANDREI

WUXAL Boron Plus - pentru rapi]\

Ne-am obi[nuit cu toamne lungi [i c\lduroase, doar c\ socotelile din anii trecu]i nu se potrivesc cu cele din sezonul actual, când putem constata apari]ia unor valuri de temperaturi sc\zute, care pot împiedica dezvoltarea culturii de rapi]\. Frigul poate conduce la sc\derea absorb]iei anumitor elemente minerale utile, a c\ror caren]\ în plant\ determin\ dezvoltarea deficitar\ a r\d\cinilor [i diminuarea capacit\]ii de absorb]ie. O fertilizare foliar\ corespunz\toare, cu produse de calitate, face diferen]a în astfel de perioade. Astfel, cultura de rapi]\ va avea parte de aprovizionarea corect\ cu nutrien]ii necesari pentru a putea face fa]\ condi]iilor din timpul iernii.

WUXAL Boron Plus este un fertilizant foliar premium, sub form\ de suspensie concentrat\, care ofer\ resurse utile de bor - un microelement f\r\ de care nu poate exista performan]\ la cultura de rapi]\ -, dar [i fosfor [i azot, pentru o nutri]ie complet\ [i pentru o absorb]ie superioar\ a microelementelor în plante.

dezvoltate (iar dac\ aceast\ problem\ apare la începutul dezvolt\rii, influen]eaz\ negativ rezultatele întregului sezon), c\derea mugurilor florali, un num\r mai mic de silicve [i mai pu]ine semin]e.

Borul este unul dintre elementele care influen]eaz\ activitatea hormonilor plantelor< ace[tia dicteaz\ dezvoltarea în func]ie de cantitatea de nutrien]i disponibili, anticipând nivelul de resurse de hran\ pe care plantele le vor putea accesa.

WUXAL Boron Plus are avantajul unei ac]iuni complexe, cu o sus]inere puternic\ de cre[tere a toleran]ei la factorii de mediu> acest produs ofer\ plantelor o cantitate considerabil\ de fosfat prin intermediul frunzelor, compensând cantit\]ile pe care plantele nu le pot prelua din sol, din cauza temperaturilor sc\zute.

Productivitatea rapi]ei depinde de bor. Bonus> un plus de toleran]\ la stres

Auzim de multe ori întrebarea ”De ce s\ aplic\m bor la rapi]\?”.

Pentru c\ deficien]a de bor la cultura de rapi]\ înseamn\ r\d\cini sub-

Deficien]\ de bor la rapi]\

Aplicat înainte de perioada de vernalizare, borul cre[te toleran]a la stres [i stimuleaz\ dezvoltarea plantelor. Acestelement ajut\ plantele s\ dep\[easc\ perioadele de secet\ sau frig [i înghe], prin cre[terea acumul\rii de zaharuri.

Con]inutul suplimentar de azot [i de fosfor contribuie la dezvoltarea plantelor de rapi]\, iar borul ajut\ la asimilarea [i folosirea acestora> o cantitate suficient\ de bor înseamn\ r\d\cini mai bine dezvoltate, tulpini s\n\toase, f\r\ cr\p\turile din perioada de dezvoltare puternic\. Datorit\ nutri]iei variate [i bogate, borul, al\turi de celelalte elemente din componen]a produsului, ajut\ cultura de rapi]\

foto> Jena Bergmann

foto> IPNI, T. L. Roberts

puternic\ în fa]a frigului [i a secetei

Deficien]\ de bor la rapi]\ foto> Jena Bergmann

s\ ating\ un grad de dezvoltare care s\-i faciliteze parcurgerea perioadelor solicitante de iarn\.

De ce WUXAL Boron Plus la rapi]\?

De[i pe pia]\ sunt disponibile diverse produse ce sus]in aprovizionarea cu bor a plantelor cu cerin]e ridicate în acest element (rapi]\, floareasoarelui, soia etc.), WUXAL Boron Plus se remarc\ printr-o particularitate important\> sursa de bor din acest fertilizant foliar este acidul boric, acid slab, cu o biodisponibilitate ridicat\, ceea ce înseamn\ c\ plantele îl pot absorbi [i utiliza cu u[urin]\.

Molecula de acid boric este neutr\ (f\r\ sarcin\ de electroni) [i reprezint\ cea mai r\spândit\ form\ de preluare a borului în natur\. Speciali[tii estimeaz\ c\ 96% din borul existent în sol [i în plante este sub form\ de acid boric.

Astfel, în compara]ie cu produsele pe baz\ de boretanolamin\, acidul boric este mai u[or de utilizat, datorit\ masei molare mai mici [i structurii chimice mai simple.

De asemenea, acidul boric ajut\ la men]inerea valorii pH-ului din amestecul de tratare aproape de 7 (spre deosebire de produsele pe baz\ de boretanolamin\, care cresc aceast\ valoare la 8 sau chiar 10). Valoarea pH-ului influen]eaz\ atât ac]iunea celorlalte substan]e de tratare din amestec, cât [i absorb]ia efectiv\ a nutrien]ilor.

WUXAL Boron Plus asigur\ condi]ii chimice favorabile pentru preluarea elementelor utile atât prin prezen]a acidului boric, cât [i prin utilizarea agen]ilor de tamponare.

Gama WUXAL con]ine mai multe tipuri de adjuvan]i, ce determin\ o absorb]ie mai bun\, pe o perioad\ mai lung\ de timp, precum [i o dependen]\ mai mic\ a randamentului de condi]iile meteo, pentru rezultate cât mai bune pentru fermieri.

Absorb]ia microelementelor din WUXAL Boron Plus este mai eficient\ comparativ cu produsele pe baz\ ce carbona]i sau sulfa]i, deoarece p\trunderea acestora prin cuticul\ este mai dificil\. Se recomand\ aplicarea unei doze de 1,5 - 2 l/ha, începând cu fenofaza de 4-6 frunze în toamn\. A doua aplicare se va efectua la alungirea tulpinii, în prim\var\.

Top 3 beneficii WUXAL Boron Plus pentru cultura de rapi]\ - Stimuleaz\ dezvoltarea r\d\cinilor [i cre[terea global\ a plantelor, deoarece îmbun\t\]e[te diviziunea celular\ [i procesele generative în general. Cre[te toleran]a plantelor la secet\ [i la temperaturi sc\zute.

- Reprezint\ o investi]ie bun\ în nutri]ia plantelor, deoarece formularea sa conduce la un grad foarte ridicat de absorb]ie al nutrien]ilor. Surfactantul Xtra Uptake cre[te suprafa]a de contact dintre suprafa]a foliar\ [i pic\turile de tratament, precum [i gradul de penetrare în frunz\. În plus, stickerii fac ca produsul s\ fie rezistent la sp\lare în cazul precipita]iilor.

- Cre[te eficien]a pesticidelor din amestecul de tratare. Aplicarea se poate realiza chiar [i cu ap\ dur\, de pân\ la 40°dH (grade germane).

Cum recunoa[tem deficien]a de bor la rapi]\, toamna

- R\d\cini slabe [i subdezvoltate> r\d\cinile ce prezint\ caren]\ de bor vor fi scurte, cu pu]ine ramifica]ii, ceea ce afecteaz\ capacitatea de a absorbi nutrien]i [i ap\<

- Frunze tinere deformate [i îng\lbenite> deficien]a de bor afecteaz\ mai întâi frunzele tinere, care se îng\lbenesc, se deformeaz\, iar în cazuri severe pot prezenta necroz\ (pete moarte).

- Cr\p\turi pe tulpini> îngro[area [i cr\parea tulpinilor la baza plantei, fiind un semn clar de lips\ de bor. Aceste fisuri expun planta la infec]ii [i condi]ii nefavorabile.

- Rozete de frunze compacte> frunzele pot ap\rea sub form\ de rozet\, fiind compacte [i neobi[nuit de groase, din cauza deficitului sever.

Pariul pe culturile de toamn\

“Am fost în vizit\ pe la mai multe ferme, iar din ceea ce am v\zut am în]eles c\ situa]ia se îndreapt\ într-o direc]ie bun\”, spune, sigur pe el, Daniel Grosz, directorul Bayer pentru zona de vest a ]\rii.

În ceea ce prive[te rapi]a, lucrurile stau foarte bine. Anul acesta s-au îns\mân]at suprafe]e mai mari decât întrun an normal. 10% mai mult în zona de vest [i 50% în partea de sud-vest. În ceea ce prive[te celelalte culturi de toamn\, grâu, orz, orzoaic\, exist\ o tendin]e de cre[tere fa]\ de al]i ani.

Pe de alt\ parte, Grosz crede c\ ne apropiem de o zon\ de normalitate ca nivel freatic, în ceea ce prive[te apro v izionarea cu ap\, iar pentru rapi]\ asta înseamn\ o situa]ie excelent\.

{i pentru cereale p\ioase este o conjunctur\ bun\, pentru c\ fermierii pot s\ preg\teasc\ patul germinativ [i s\ fac\ îns\mân]\rile.

“Multe ferme din zona de vest au început sem\natul cerealelor p\ioase. Sunt [i regiuni mai suferinde în partea de sud a ]\rii, Olt, Dolj sau Mehedin]i, unde umiditatea este deficitar\ [i înc\ sunt probleme cu seceta pedologic\”, a explicat Grosz.

Nu a plouat destul de mult încât s\ se refac\ aprovizionarea optim\ cu ap\ a solului, iar o cultur\ cum este rapi]a, iubitoare de umiditate, are imediat de suferit.

“Am întâlnit fermieri care vor s\ reîns\mân]eze multe suprafe]e de

rapi]\”, poveste[te Grosz.

Dac\ în zona de vest a plouat cantit\]i de ap\ cuprinse între 24-60 de litri/metru p\trat, în zona de sud au fost niveluri mult mai mici, de 5-15 litri/metru p\trat. Aproape c\ nu s-a sim]it nimic. Raportat la Banat-Transilvania, deficitul de ap\ este în propor]ie de 40-60%, iar asta se resimte pe câmp.

Dac\ ne uit\m în urm\ la culturile de prim\var\, porumbul a plecat foarte bine în vegeta]ie, a avut umiditate [i s-a dezvoltat excelent, dar începând cu lunile mai-iunie a început s\ se simt\ lipsa precipita]iilor, odat\ cu cre[-

terea temperaturilor pân\ la 30-35°C. Au fost [i perioade lungi f\r\ ploaie, cu temperaturi înalte. “Putem s\ numim ar[i]\ pe fond de secet\, iar aceste fenomene au avut efecte grave asupra porumbului [i chiar a florii-soarelui la nivelul produc]iei”.

În aceste condi]ii, produc\torii au tendin]a de a se concentra pe culturile de toamn\, care pot fi mai sigure [i mai ocolite de temperaturile extreme. Se mai înregistreaz\ umiditate, ploile pot fi mai dese, mai ai noroc [i de unele z\pezi. Prim\var\ vine [i cu aport freatic.

Atunci porne[ti sezonul agricol cu ni[te culturi înfiin]ate aflate în vegeta]ie, care evolueaz\ [i se apropie de perioada recoltatului în lunile iunie-

Ar\tura, lucrarea la care nu renun]\

Fiecare fermier, dup\ un an dificil cum a fost 2024, are un mod specific de a gestiona lucrurile.

“Eu sunt unul dintre adep]ii utiliz\rii plugului, mizez pe ar\tur\, dar evident, c\ sunt situa]ii când nu po]i intra cu plugul în câmp. Preg\tirea patului germinativ pentru culturile de toamn\ ]ine de condi]iile pe care le avem în teren”, este de p\rere Grosz, care sus]ine c\ nu se mai poate spune c\ exist\ o re]et\ general valabil\.

“Ne adapt\m în func]ie de situa]ie. Este clar c\ totul s-a modificat în aceast\ conjunctur\ extrem de schimb\toare [i fiecare trebuie s\ î[i adapteze lucr\rile în func]ie de condi]iile pedoclimatice. Prin lucr\rile pe care le abord\m, trebuie s\ încerc\m s\ reducem pierderea apei din sol. Chiar dac\ facem o lucrare mai agresiv\ imediat, trebuie s\ închidem porii [i s\ nu permitem o deshidratare.”

În ferma lui, din Checea, Timi[, Grosz spune c\ o s\ utilizeze plugul inclusiv în prim\var\.

“Chiar o s\ prelucrez terenul cu întoarcere de brazd\”. De regul\, face ar\tur\ de toamn\ [i o las\ a[a pân\ prim\vara.

Utilizeaz\ grape cu bare nivelatoare [i un t\v\lug în spate care sparge ar\tura [i o niveleaz\ [i acolo seam\n\. A[a a procedat în prelucrarea terenului în ultimii ani [i a func]ionat bine.

Grosz crede c\ aceast\ lucrare clasic\ ;l ajut\ la un control eficient în ceea ce prive[te bolile [i d\un\torii, o utilizare mai bun\ a resturilor vegetale, dar [i un control mai clar al roz\toarelor, care au devastat culturile în anul agricol 2023/2024 în zona de vest. {oarecii nu pot s\ se înmul]easc\ într-un sol în care a fost aplicat\ ar\tura. În plus, [i distrugerea buruienilor este mai eficient\.

n\ stabilitatea culturilor în ferm\.

De exemplu, el folose[te în ferm\ de foarte mult timp soiul Anapurna de la Limagrain, fiindc\ este stabil. Exist\ un soi productiv, Propulso, pe care l-a întâlnit în mai multe ferme, de la RAGT. E un produs care s-a adaptat foarte bine condi]iilor restrictive. Înfr\]e[te foarte bine, are fra]i uniformi [i un nivel de produc]ie ridicat\.

iulie, când abia apar riscurile provocate de temperaturile ridicate [i secet\, a[a cum arat\ datele.

La cultura porumbului, anul acesta foarte mul]i fermieri au constatat c\ o solu]ie de lupt\ împotriva secetei este schimbarea perioadei de sem\nat. În 2024, îns\mân]area porumbului a fost f\cut\ mult mai devreme de cei mai mul]i, tocmai pentru a evita impactul brutal al secetei asupra plantelor aflate la începutul dezvolt\rii.

Au avut [i condi]ii foarte bune de umiditate [i temperatur\, iar sem\natul porumbului nu a întâmpinat probleme, nici preg\tirea terenului, iar asta i-a ajutat mai ales pe fermierii din zona de vest, care au reu[it s\ fac\ produc]ii bune, de[i a fost secet\.

Au fost agricultori care au început sem\natul porumbului în 15 martie, în Banat, perioad\ devansat\ chiar cu o lun\ aproape. La el în ferm\, Grosz a sem\nat porumbul în 21 martie. De regul\, perioada de sem\nat era 1015 aprilie, în anii normali.

“Anul acesta, am început sem\natul mult mai devreme la porumb, cum au procedat [i al]i fermieri. A fost o decizie foarte bun\, fiindc\ pân\ când sa instalat seceta [i ar[i]a, au ap\rut paniculul [i m\tasea, a fost o legare foarte bun\ [i s-a conturat [i [tiuletele.

A[a am reu[it s\ avem [i produc]ie bun\”, a constatat Grosz.

În aceste condi]ii, fermierii au decis ca în continuare s\ semene mai devreme [i în 2025, fiindc\ au în]eles c\ avantajele sunt clare.

Pe de alt\ parte, Grosz spune c\ în alegerea soiurilor de grâu fermierii ar trebui s\ priveasc\ istoric la ce înseam-

“În 2025, voi utiliza [i eu Propulso adoptat de multe ferme în 2024. S-a comportat foarte bine, într-un an cu foarte multe [ocuri termice.

Indicat este s\ te axezi pe un grup care a mers bine în ultimii trei ani, soiuri de stabilitate. Recomand s\ se încerce [i unu-dou\ soiuri noi aristate, fie nearistate, mai întâi pe suprafe]e mai mici [i, dac\ confirm\, atunci, utilizate la scar\ larg\ în ferm\. Cam asta ar trebui s\ fie logica în utilizarea soiurilor de grâu”.

Gheorghe MIRON

O solu]ie la secet\> hibrizii Start Flex Dekalb

Bayer a creat un grup de hibrizi de porumb timpurii, semitimpurii [i semitardivi, cu care se poate intra primii la sem\nat. Ace[tia se numesc Start Flex (start flexibil), fiindc\ se poate începe sem\natul cu ei, iar asta este foarte important.

Hibrizii sunt potrivi]i pentru fluctua]iile de temperatur\ care pot ap\rea la începutul prim\verii, chiar pentru sem\natul timpuriu, când temperatura din sol este de 6-8 grade Celsius.

Dac\ pui aceast\ s\mân]\ la adâncimea de 8-10 cm [i temperatura este în curs de înc\lzire, nu vor fi probleme cu germinarea

Doi dintre ace[tia sunt hibrizii DK4728 [i DK5404 cu care po]i intra repede la sem\nat, în prim\var\, [i tolereaz\ mult mai bine [ocurile termice, fiindc\ exist\ riscul s\ ai [ocuri

termice chiar în perioada de r\s\rire a plantelor [i [tim c\ porumbul este sensibil în situa]ii de acest gen.

Sunt hibrizi pe care Bayer i-a testat [i genetica r\spunde bine la aceste [ocuri.

DKC4728 este noul produs din portofoliul Dekalb dedicat fermierilor care î[i doresc un hibrid cu performan]\ superioar\ de produc]ie, suport\ densit\]i ridicate, fiind pretabil pentru dubl\ utilizare boabe sau siloz. Se poate sem\na timpuriu.

DKC5404, este noul produs semitardiv din portofoliul Dekalb, dedicat fermierilor care î[i doresc un hibrid care s\ performeze la densit\]i medii în sistem intensiv irigat de cultur\, ce ofer\ performan]\ de produc]ie net superioar\ fa]\ de hibrizii din acela[i segment de pia]\.

Daniel Grosz,

director Bayer pentru zona de vest a ]\rii

ASOCIA}II PROFESIONALE

Centrul de formare al tinerilor lideri din agricultur\

Clubul Fermierilor Români a lansat pe 21 octombrie noul Centru de Inovare [i Formare a Tinerilor Lideri [i Antreprenorilor din Agricultur\. Acesta se afl\ la Bucure[ti, ;n aceea[i cl\dire unde este [i sediul Clubului.

Scopul Centrului este de a conso lida o comunitate rezilient\ de fermieri antreprenori de succes, capabil\ s\ ini]ieze [i s\ sus]in\ transform\ri economice, sociale, politice [i tehnologice.

“Prin acumul\rile celor cinci genera]ii de absolven]i ai Programului Tineri Lideri pentru Agricultur\, Clubul Fermierilor Români [i-a consolidat rolul [i contribu]ia în crearea unui Centru legitim de analiz\ [i reflec]ie pentru sus]inerea celor mai bune decizii politice [i economice vizând asigurarea rezilien]ei [i competitivit\]ii agriculturii române[ti”, spunea Florian Cio lacu, directorul executiv al asocia]iei.

Obiectivul principal al Centrului este formarea tinerilor fermieri prin programe specializate, menite s\ faciliteze schimbul genera]ional, leadership-ul la nivel de ferme [i conducerea ecosistemelor agricole, implicarea proactiv\ în dezvoltarea comunit\]ii [i a

spa]iului rural.

În acest sens, cu ocazia lans\rii oficiale a centrului, a fost inaugurat\ cea de-a [asea serie a programului Tineri Lideri pentru Agricultur\, program ce [i-a câ[tigat recunoa[terea în rândul fermierilor [i autorit\]ilor, fiind primul

program major care vine cu o abordare integrat\ privind succesiuneacompetitivitatea - leadership-ul tinerilor în comunitatea rural\.

Programul num\r\ pân\ în prezent 300 de absolven]i, cu un obiectiv de 1.000 de tineri fermieri pân\ în 2027.

Jabbar Kanani, membru în Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români.

“Viitorul agriculturii europene depinde de capacitatea de a crea un sector dinamic, inovativ [i sustenabil, în care fermierii sunt preg\ti]i s\ devin\ lideri ai schimb\rii. Viziunea noastr\ prin Centrul de Inovare [i Formare este de a dezvolta un model european, un hub de excelen]\ în educa]ie agricol\, care s\ ofere fermierilor nu doar competen]e tehnice, ci [i abilit\]i strategice [i de leadership. Investim în aceast\ ini]iativ\ pentru a asigura c\ fermierii no[tri sunt preg\ti]i s\ navigheze provoc\rile globale, s\ influen]eze politicile viitorului [i s\ construiasc\ afaceri agricole sustenabile. Prin aceast\ viziune, ne dorim s\ transform\m agricultura într-un motor al cre[terii economice [i al prosperit\]ii comunit\]ilor.”

FAPPR critic\ plafonarea adaosului comercial la

îngr\[\minte, furaje [i pesticide

Forumul APPR se declar\ îngrijorat de perspectiva plafon\rii adaosului comercial la produsele agricole [i alimentare, inclusiv la îngr\[\minte, furaje [i pesticide.

De[i proiectul este propus ca o m\sur\ de protec]ie social\, pentru a asigura stabilitatea pre]urilor în acest sector, FAPPR crede c\ vor fi c=teva efecte secundare negative.

Depild\, spune FAPPR, plafonarea adaosului comercial poate exercita o presiune suplimentar\ asupra fermie rilor care deja opereaz\ cu marje de profit reduse [i se confrunt\ cu costuri de produc]ie ridicate. Reducerea veniturilor ar putea limita capacitatea lor de a investi în tehnologii noi [i de a men]ine o produc]ie agricol\ de calitate pe termen lung. În loc s\ sprijine agricultorii, m\sura ar putea descuraja operatorii economici, afectând oferta de produse.

Mai mult, interdic]ia reducerilor risc\ s\ blocheze rela]iile comerciale [i s\ creasc\ pre]urile pentru to]i actorii implica]i, în special pentru fermieri.

Produsele esen]iale pentru men]inerea productivit\]ii agricole ar putea deveni mai pu]in accesibile.

Plafonarea adaosului comercial pentru inputuri ca pesticidele [i ;ngr\[\mintele ar putea descuraja distribuitorii [i importatorii s\ aduc\ produse de înalt\ calitate, necesare pentru o agricultur\ modern\.

O eventual\ sc\dere a ofertei de produse de calitate ar putea conduce la cre[terea indirect\ a costurilor pentru fermieri, anulând beneficiile a[teptate ale plafon\rii.

Furnizorii s-ar putea vedea nevoi]i s\ reduc\ investi]iile în calitate [i sustenabilitate pentru a respecta plafonul de adaos comercial impus.

Acest lucru ar putea conduce la o sc\dere a standardelor de calitate a produselor oferite consumatorilor, cu posibile implica]ii asupra siguran]ei alimentare [i s\n\t\]ii.

ra eficient pe pia]a global\.

În scenariul actual, ordonan]a ar aduce blocaje severe în aprovizionarea cu îngr\[\minte [i alte tipuri de inputuri agricole, transformând-o într-un proces lent [i nesigur.

Distribuitorii, dac\ vor mai putea opera, vor solicita plata în avans, iar fermierii vor a[tepta livrarea doar “când va fi posibil”, dup\ ce întregul lan] logistic interna]ional î[i urmeaz\ cursul.

Conceptul de aprovizionare “justin-time” va deveni imposibil, nimeni nefiind dispus s\ ri[te prin stocuri neacoperite, inclusiv în porturi. Acest lan] al incertitudinii va l\sa fermierii f\r\ resurse esen]iale exact când au nevoie.

Pe termen lung, plafonarea adaosului comercial ar putea descuraja investi]iile în sectorul agricol [i alimentar din România, cu efecte asupra competitivit\]ii pe pia]a european\.

Fermierii [i produc\torii locali ar avea resurse reduse pentru investi]ii în tehnologii durabile [i procese inovative, absolut necesare pentru a concu-

Forumul APPR avertizeaz\ c\ adoptarea unei asemenea m\suri, f\r\ o analiz\ atent\ [i un dialog real cu sectorul agricol, va genera consecin]e grave [i ireversibile asupra economiei rurale, dar [i asupra siguran]ei alimentare.

Din acest motiv, FAPPR consider\ c\ acest proiect de act normativ trebuie analizat împreun\ cu reprezentan]ii sectorului agricol [i cu organiza]iile relevante.

Arin DORNEANU

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cooperativa care a investit 23 milioane euro în fermele membrilor

Cooperativa Bio Carpathia, format\ din 32 de ferme profilate pe produc]ia de lapte bio, a socotit investi]ii totale de peste 23 milioane euro în fermele membrilor.

“Am reu[it s\ ajungem la peste 23 milioane euro investi]ii în fermele membrilor cooperatori. Am investit în tehnologie, robotizare, automatizare, astfel încât o ferm\ s\ poat\ fi men]inut\ activ\ de membri de familie. Am adus inclusiv personal din Sri Lanka.

Blaj a mai vorbit [i despre criza for]ei de munc\, care se simte tot mai tare în fermele zootehnice.

Fermele care au avut o bun\stare în anii anteriori [i-au trimis copiii la studii în str\in\tate [i ast\zi nu mai au cui s\ lase afacerea, crede Blaj.

“Au fost f\cute mai ales investi]ii în tehnologie, robotiza r e, automatizare”, a declarat Aurel Blaj, pre[edintele cooperativei în cadrul conferin]ei ZF Investi]i în România.

Pentru c\ avem produse în retail, cererea de produse de calitate a crescut. Noua genera]ie de consumatori prime[te foarte bine [i accept\ un pre] mai mare pentru produse de calitate. Preocuparea per ansamblu este bun\ pentru noua genera]ie de consumatori”, a mai spus Aurel Blaj.

Pe de alt\ parte, investi]ia în robotizare [i în automatizarea proceselor din ferme a creat un necesar de personal super calificat pentru a face mentenan]a acestor robo]i. Avem 9 robo]i de muls, iar pân\ la finalul anului vom avea 10.

Australia profit\ de sc\derea

exporturilor americane de carne

Ferma Premium Porc de la Foc[ani a fost repopulat\ cu 3.000 de scrofi]e cu genetic\ de cea mai înalt\ performan]\, DanBred, iar duminic\, pe 13 octombrie, primele scrofi]e au f\tat.

Repopularea fermei este, probabil, cea mai rapid\ pentru o ferm\ de reproduc]ie, cu eforturi deosebite [i cu resurse financiare considerabile. Ferma a fost infectat\ cu pesta porcin\ african\ la începutul anului.

Sc\derea produc]iei de carne de vit\ din SUA i-a permis Australiei s\ exporte cantit\]i-record de carne în Asia [i America de Nord, generând profituri de miliarde de dolari pentru fermierii [i procesatorii locali.

Australia [i SUA sunt în mod tradi]ional unii dintre cei mai mari exportatori mondiali de carne de vit\, dar seceta a provocat reducerea num\rului de vaci din SUA pân\ la cel mai mic nivel înregistrat dup\ anul

1950. Anali[tii agricoli estimeaz\ c\ exporturile americane de carne se vor reduce [i mai mult, pentru c\ fermierii vor s\-[i refac\ turmele, o situa]ie de care Australia poate profita din plin. Australienii vor putea s\ exporte cantit\]i mai mari în Japonia [i Coreea de Sud, principalii importatori de carne de vit\ american\, în timp ce produc\torii din America de Sud nu au acces pe aceste pie]e din cauza bolii gur\-mân\-picior.

Nicu Bumb> Ib\ne[ti proceseaz\ numai lapte românesc

O mân\ de români au adus renume sa tului Ib\ne[ti din jude]ul Mure[, atât prin cantitatea produselor realizate cât [i prin calitatea lor.

Nicu Bumb, directorul fabricii Mirdatod, Lactate de Ib\ne[ti, are obiceiul s\ spun\ deschis>

“Noi producem pentru întreaga Românie, a[a cum producem pentru fiii [i fiicele noastre! De]inem dou\ unit\]i de procesare> una în Ib\ne[ti, care func]ioneaz\ din 1994, când procesam doar 50 de litri de lapte, iar acum a ajuns s\ proceseze 80.000 de litri de lapte pe zi. A doua, mai nou\, este la Reghin, unde prelucr\m 160.000 de litri pe zi”.

În 2021, era cea mai mare fabric\ cu capital 100% românesc. Iar tot laptele este colectat de la fermele din România. Este vorba de peste 3.000 de cresc\tori care dau lapte la Ib\ne[ti.

“Nu am cump\rat niciun litru de lapte din str\in\tate. Nu vrem lapte mai ieftin din Polonia sau din Ungaria. Ne-am cultivat atent produc\torii de lapte din ]ar\. De multe ori am dat 2 lei pe litru, de[i laptele se vinde cu 1 leu pe pia]\. Cu fermierii no[tri am crescut, cu ei trebuie s\ mergem înainte.

Acord\m în jur de 2 lei pe litru la poarta fermei. Nu cred c\ fermierii români au avut vreodat\ probleme cu noi din cauza pre]urilor. Merge din ce în ce mai greu, dar banii trebuie s\ r\mân\ în ]ar\. La noi în zon\ cresc efectivele de vaci, nu renun]\ oamenii pentru c\ laptele este unica surs\ de venit pentru ei.”

Nicu Bumb se pl=nge c\ nu poate merge la negocieri cu unele supermarketuri fiindc\ marii procesatori din

Nicu Bumb, directorul fabricii Mirdatod, Lactate de Ib\ne[ti

afar\ vin cu produse din lapte ieftin din Polonia sau Ungaria. “De ce nu lua]i [i voi lapte ieftin?”, m\ întreab\. Fabrica de la Reghin este o investi]ie de 9 milioane euro, în care lucreaz\ 240 de angaja]i.

“Ne bucur\m c\ putem contribui la bun\starea comunit\]ii din care sa n\scut afacerea Mirdatod”, spune Bumb. “Îns\ toate aceste scumpiri din lan] se reg\ sesc, evident, în pre]ul produsului la raft, locul în care Lactatele de Ib\ne[ti se întâlnesc cu produse lactate similare care provin din alte ]\ri. Aici sper\m c\ în decizia de cump\rare a clientului final va prima nu doar pre]ul, ci [i po vestea din spatele brandului, tradi]ia [i procesul curat de prelucrare a laptelui cu care ne mândrim”.

Fra]ii Mircea [i David Todoran au continuat [i extins afacerea început\ de p\rin]ii lor de la 50 de litri de lapte

pe zi, iar ast\zi, în fabricile de lactate Mirdatod Prod proceseaz\ zilnic peste 200.000 litri lapte.

Fabrica dispune de centre de colec tare proprie, dar prime[te [i laptele colectat de intermediari. Laptele este achizi]ionat zilnic de la produc\torii de pe Valea Gurghiului, coagulând, îns\, [i produc]ia din alte zone ale jude]elor Mure[, Harghita, Alba [i Cluj.

“Trecând peste multe obstacole, am reu[it s\ ob]inem de la Uniunea European\ certificatul de produs cu denumire de origine protejat\ (DOP) pentru Telemeaua de Ib\ne[ti. Dosarul pentru ob]inerea acestei certific\ri a însumat peste 400 de file, dar argumentul suprem a fost mostra de Telemea de Ib\ne[ti pusa pe mas\ la Bruxelles”, spune David Todoran, proprietarul Mirdatod Prod, de]in\torul brandului Lactate de Ib\ne[ti.

Viorel PATRICHI

S\rb\toarea taurilor române[ti

Pe 25 octombrie a avut loc, la Semtest Craiova, parada taurilor f\ta]i în România [i adapta]i la condi]iile climatice [i de furajare din ]ara noastr\.

Amfitrionul generos al evenimentului a fost acela[i Gheorghe Bîlteanu, director general al Semtest Craiova. Organizatori au fost Toader Nea]\ Împ\ratu’, pre[edintele Asocia]iei Generale a Cresc\torilor de Taurine (AGCTR), Mircea Dumitru, pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Vaci B\l]at\ Româneasc\, tip Simmental (ACVBRSim) [i Dorel Codrea, pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Taurine ”Brun\ Schwytz” din Maramure[.

AGCTR a prezentat în ring 10 tauri testa]i, ACVBR-Sim a expus 11, iar Asocia]ia din Maramure[ a venit cu 3. To]i au fost testa]i genomic, mul]i au deja urma[e, iar rezultatele confirm\ valoarea lor genetic\.

Foarte interesant\ [i apari]ia primului taur f\tat de o vac\ din România, iar tat\l lui provine tot dintr-o ferm\ din România.

Asocia]iile amintite spun c\ pot demonstra oricui c\ nu fac de com-

plezen]\ controlul oficial al performan]elor. Taurii testa]i la Craiova provin din exemplare de top la nivel mondial [i au fost f\ta]i în fermele române[ti indemne de boli grave, cum ar fi IBR sau BVD.

Nici valorile de ameliorare nu sunt mai prejos de valorile de ameliorare din topurile mondiale.

Ajuta]i de asocia]ii, cresc\torii pot acum s\ intervin\ subtil pentru rezolvarea unor disfunc]iuni din ferme, folosind tauri pentru un uger mai armonios legat, pentru picioare mai puternice, pentru un aspect fenotipic mai agreabil, pentru un lapte cu mai mult\ gr\sime [i protein\.

Horia - cel mai valoros taur din România

Sigur pe el ca un adev\rat st\pân, a p\[it în ringul Semtest [i Horia. “Este cel mai valoros taur de ast\zi din România”, confirm\ directorul Gheorghe Bîlteanu.

Datele tehnice stau m\rturie. Horia are 1.400 de kilograme. Transmite foarte bine tr\s\turile mamei> 4 lacta]ii, pe 305 zile, 8.000 litri de lapte, cu 4,44% gr\sime [i 3,13% gr\sime. În\l]imea la greab\n - 99, lungimea trunchiului - 106, înclina]ia pelvisului - 92, adâncimea corporal\ - 94, unghiul crupei - 94, unghiul jaretului - 101, aspectul jaretului - 112, chi[i]e - 107, lungimea anterioar\ a ugerului - 119, extinderea anterioar\ a ugerului - 110, ligamentul suspensor - 106, adâncimea ugerului - 87, lungimea mameloanelor - 96, grosimea mameloanelor95, pozi]ia mameloanelor anterioare - 117, pozi]ia mameloanelor posterioare - 105, direc]ia mameloanelor - 102, aspectul ugerului - 95.

“Putem asigura peste 10% din necesarul intern de material seminal la nivel na]ional”, spune Toader Nea]\ Împ\ratu’, pre[edintele AGCTR.

“Ne mândrim cu taurii testa]i la Craiova. Vom sta [i noi la masa produc\torilor de material seminal. Ne ajut\ foarte mult tehnologia test\rii genomice”, spune fermierul Mircea Dumitru, pre[edintele ACVBR-Sim.

“Este munca lor, noi doar i-am ajutat s\ ias\ din anonimat. A fost o s\rb\toare a zootehniei române[ti”, este de p\rere Gheorghe Bîlteanu, directorul Semtest Craiova.

Viorel PATRICHI

Medalii pentru inova]ii la EuroTier

DLG, Societatea

German\ de Agricultur\, organizeaz\ în perioada 12 - 15 noiembrie, la Hanovra, expozi]ia de zootehnie EuroTier.

Medalii de aur

Produc\tor> Cow-Welfare

Produsul> Cow-Welfare Flex Air Stall (Stand flexibil cu aer pentru vaci)

La temperaturi ambientale în cre[tere de aproximativ 24 de grade sau mai mari [i la o umiditate de aproximativ 70%, vitele de înalt\ performan]\ în produc]ia de lapte sufer\ de stres termic. Cel mai eficient mod de a le ajuta este s\ le trimitem aer proasp\t cât mai aproape de corp, printr-un sistem flexibil de tubulaturi, chiar dac\ grajdul are ventila]ie bun\. Aerul proasp\t vine astfel direct în cu[eta fiec\rei vaci, la un unghi de 45 de grade.

La fel de a[teptate ca expozi]ia ;n sine sunt medaliile de aur [i argint decernate de DLG cu prilejul evenimentului.

Comisia de exper]i de la DLG a anun]at deja c\ acord\ 4 medalii de aur [i 21 de argint pentru inova]ii. Ca s\ fie recunoscut drept inova]ie, un produs trebuie s\ îmbun\t\]easc\ semnificativ tehnologia.

În acest an, au fost depuse 255 de brevete pentru inova]ii, iar dup\ evaluare, 214 au îndeplinit criteriile pentru a fi incluse pe lista de inova]ii EuroTier.

Produc\tor> Förster-Technik

Produsul> CalfGPT

Din construc]ie, CalfGPT se bazeaz\ pe inteligen]a artificial\ ;n gestio narea datelor despre vi]ei.

Asta îi permite fermierului s\ formuleze întreb\ri privind situa]ia general\ a vi]eilor, starea de s\n\tate a unui anumit animal sau despre o alarm\ primit\ pe telefon.

Produc\tor> Agri Advanced

Produsul> Vaccybot

Au dezvoltat o procedur\ complet automatizat\ pentru vaccinarea p\s\rilor. Sistemul permite injectarea simultan\ cu pân\ la [ase vaccinuri diferite, cu precizie [i vitez\. Tehnologia folose[te o camer\ 3D stereoscopic\ [i o camer\ color cu imagine real\, în combina]ie cu o camer\ inteligent\ cu algoritmi. Vaccinarea se face în câteva milisecunde. Bra]ul robotizat delta cu [ase axe permite administrarea precis\ a vaccinurilor cu o precizie de 1 cm². Acest lucru duce nu numai la o îmbun\t\]ire semnificativ\ a calit\]ii vaccin\rii, dar mai ales la o reducere considerabil\ a stresului pentru p\s\ri.

Produc\tor> Mik International

Produsul> Capcan\ pentru acarieni cu plasm\ rece EX

Capcanele pentru acarieni sunt ata[ate sub stinghii [i sunt echipate cu un sistem automat de cur\]are, care împinge acarienii mor]i din capcan\. Acest dispozitiv va reduce folosirea diver[ilor agen]i antiparazitari [i se va îmbun\t\]i starea de s\n\tate a p\s\rilor.

Medalii de argint

Din cele 21 de medalii de argint, am selectat 3 care ni s-au p\rut mai semnificative pentru cresc\torii de la noi.

Produc\tor> Big Dutchman

Produsul> MultiVacc (ma[in\ devaccinare)

MultiVacc este un aparat de vaccinare semiautomat, care poate administra simultan patru vaccin\ri în arip\. Reduce efortul necesar vaccin\rilor manuale.

Produc\tor> Zinpro Corporation

Produsul> Zinpro IsoFerm

Este un amestec de acizi gra[i volatili, cu lan] ramificat, al c\ror miros nepl\cut a fost mascat [i, prin urmare, poate fi folosit ca supliment alimentar. :mbun\t\]e[te sinteza proteinelor microbiene [i digestibilitatea fibrelor, încurajând astfel func]ia rumenului, metabolismul [i eficien]a. Testele arat\ c\ digestia fibrelor este crescut\ cu pân\ la 15% [i sinteza proteinelor microbiene cu pân\ la 6% [i reduce produc]ia de metan.

În func]ie de situa]ia metabolic\ a unei vaci, ad\ugarea de Zinpro IsoFerm poate duce la o produc]ie mai mare de lapte în timpul lacta]iei timpurii sau la o curb\ mai bun\ de lacta]ie persistent\ în timpul al\pt\rii târzii.

Produc\tor> ATX Suisse GmbH

Produsul> Func]ie de conduc]ie termic\ ATX pentru cuiburile de purcei de lapte Stabilitatea temperaturii purceilor este unul din cei mai importan]i factori de influen]\ cu pentru rata de supravie]uire. Provocarea apare, în special, în ]arcurile de f\tare, de unde purceii nou n\scu]i trebuie ghida]i rapid spre zona înc\lzit\.

ATX a modernizat semnificativ aceast\ func]ie de conduc]ie a c\ldurii cu ATX Thermonest ECO. Perdeaua este pliat\ în sus când capacul este coborât, f\când operarea mult mai u[oar\. Placa multifunc]ional\ pentru conducerea c\ldurii [i etan[area cuibului este, de asemenea, o inova]ie remarcabil\. Sunt necesare doar 7 pân\ la 10 secunde pentru a seta conduc]ia c\ldurii înainte de f\tare, ceea ce face ca produsul s\ fie interesant [i pentru fermele mari.

Viorel PATRICHI

Sorgul poate înlocui porumbul

Ioan Oroian, directorul Sta]iunii pentru Cre[terea Bovinelor din Târgu Mure[ a realizat un set de studii comparative pe loturi de vaci hr\nite cu porumb de siloz [i de vaci furajate cu sorg.

“În condi]iile actuale de secete prelungite [i de temperaturi foarte ridicate, trebuie s\ îmbun\t\]im tehnologia de furajare a bovinelor”, spune Oroian.

Porumbul este furaj de baz\ pentru vite, dar este foarte sensibil la secet\ [i e afectat de insola]ie. Apoi, este foarte preten]ios la regimul de fer-

Sorgul este a patra cereal\ ca r\spândire la nivel mondial. E foarte rezistent la secet\ [i la temperaturi înalte, pe care le prefer\. Valorific\ foarte bine terenurile aride.

Studiile cercet\torilor de la Sta]iune confirm\ c\ sorgul poate înlocui cu succes porumbul, deoarece valoarea sorgului este comparabil\ porumbului, iar con]inutul de proteine, de aminoacizi este ase-

mai productiv decât porumbul”, spu ne Ioan Oroian. “Anul trecut am f\cut 50 de tone de porumb siloz la hectar, iar în acest an doar 40 [i cu pu]ine boabe, insuficient dezvoltate. Am avut în 2024 hibrizi de sorg pentru siloz [i sorg de boabe pentru vacile noastre.

Boabele se macin\ [i se folosesc sub form\ de uruial\. Am avut secet\ [i noi, dar sorgul a ajuns la maturitate în condi]ii optime. În schimb, porumbul s-a uscat. De aceea, consider c\ sorgul este o alternativ\ la porumb pentru bovine.”

Ioan Oroian, director Sta]iunea pentru Cre[terea Bovinelor Târgu Mure[

Sta]iunea din Mure[ a cultivat anul trecut 50 de hectare de porumb siloz [i 17 hectare de sorg. Ambele au avut o medie de 50 de tone la hectar.

“În condi]ii de secet\, sorgul este

Sta]iunea a efectuat studii comparative pe loturi de animale furajate cu sorg, respectiv cu siloz de porumb. Erau vi]ei la îngr\[at. Diferen]a de spor în greutate a fost de 4-5 grame în favoarea porumbului. Urmeaz\ testarea pentru produc]ia de lapte. Sta]iunea din Mure[ are 350 de vaci din rasele B\l]at\ Româneasc\ [i Brun\.

Re;ntoarcerea la rasele primitive de vaci, ca Pinzgau sau Sura

Viorel PATRICHI

Sta]iunea din Mure[ a fost desemnat\ s\ fac\ tot posibilul pentru salvarea rasei Pinzgau de Transilvania, a[a cum Sta]iunea Dancu are drept misiune salvarea rasei Sur\ de Step\.

Aceste rase primitive au r\mas foarte rezistente la condi]ii de secet\. Vaca de Dorna este o muta]ie genetic\, ob]inut\ în zon\. 5 vaci nominalizate ca mame de tauri. Ne-am propus s\ salv\m rasa Pinzgau de Transilvania. Avem 40 de capete”, spune Ioan Oroian.

Un t\ura[ de Pinzgau a fost deja introdus în testare la Semtest Craiova. Au recoltat de la el 1.500 de doze. Pinzgau de Transilvania a disp\rut de la munte din cauza metis\rilor excesive.

“Pinzgau urc\ unde numai capra neagr\ ajunge. Are copita cea mai rezistent\, urc\ pe poteci, în timp ce Holstein cade din picioare. În Mun]ii Apuseni nu am g\sit niciun exemplar cu coloritul specific rasei. Abia în Bucovina am g\sit 25 de capete. Se aloc\ ni[te bani pentru rasele autohtone ca s\ nu dispar\. Pinzgau nu a fost prins\ în program.”

MA{INI & UTILAJE

:ntârzie finan]\rile la Rabla pentru tractoare

“Rabla pentru tractoare” nu a demarat ;nc\, iar Guvernul a [i decis modificarea HG 589/2024 pentru aprobarea finan]\rii din Fondul pentru mediu.

Acum, beneficiarii vor putea depune proiecte f\r\ încheierea unui contract cu Administra]ia Fondului pentru Mediu (AFM)

HG 589/2024 aloc\ o finan]are nerambursabil\ total\ de 500 milioane lei (aproximativ 100 milioane euro).

Articolul 2 al actului normativ prevede c\ banii se acord\ în baza contractului de finan]are încheiat între AFM [i beneficiarii de ajutor de stat ale c\ror proiecte propuse au fost aprobate spre finan]are, în condi]iile ghidului de finan]are aferent.

Reprezentan]ii Executivului recunosc în Nota de fundamentare c\, atunci când a fost emis acest act normativ, nu au fost cunoscute elemente precum solicitan]ii eligibili, tipul acestora (persoane fizice sau juridice), intensitatea finan]\rii, num\rul estimat al poten]ialilor beneficiari.

Ulterior s-au stabilit ca beneficiari persoanele fizice, iar num\rul lor a fost estimat la câteva mii. Drept urmare, în ghidul programului s-a introdus o modificare prin care finan]area va fi acordat\ f\r\ a fi necesar\ încheierea contractelor de finan]are, ci doar aprobarea Comitetului de avizare al AFM.

A[adar, [i articolul 2 al HG 589/2024 va fi modificat, prin eliminarea obligativit\]ii încheierii unui contract cu AFM.

De[i, la prima vedere, m\sura pare s\ reduc\ din birocra]ie [i s\ sporeasc\ accesarea de fonduri, în fapt, va întârzia demararea întregului Program “Rabla pentru tractoare”.

Acest program, anun]at înc\ din iunie, nu a fost înc\ demarat, iar p=n\ la

;nchiderea edi]iei, în Monitorul Oficial nu era înc\ publicat Ghidul, care exist\ doar în form\ de proiect de ordin de ministru, pe site-ul Ministerului Mediului.

Pe site-ul AFM nu a fost publicat\ nici lista dealerilor valida]i, nici informa]ii privind înscrierea solicitan]ilor de finan]\ri.

Sem\nat direct cu Horizon DSX 60 la Silcomar Iazu

În ferma Silcomar Iazu, administrat\ de Silviu Mihai, a avut loc recent o demonstra]ie de sem\nat no-till cu sem\n\toarea direct\ Horizon DSX 60, adus\ de APH România. Utilajul are o l\]ime de lucru de 6 metri [i poate fi setat s\ semene 16 rânduri (distan]\ între rânduri de 25 cm), 20 (20 cm), 22 (18,75 cm) sau 24 de rânduri (la 16,7 cm între rânduri). Sem\n\toarea poate fi echipat\ cu bunc\r dublu, împ\r]it în propor]ie de 60>40 pentru fertilizant [i semin]e (2.800 litri>1.900 litri), sau bunc\r triplu, îm p\r]it în propor]ie de 50>10>40, pentru fertilizant, culturi de acoperire [i se min]e (2.350 litri>450 litri>1.900 litri).

Arpad DOBRE

Inova]iile esen]iale ale Kubota

2024 este un an al provoc\rilor [i pentru ma[inismul agricol. C=nd fermele din est se stingeau sub valul de ar[i]\ [i secet\, cele din vest se ;necau ;n teribile inunda]ii.

Sigur c\ acum toat\ lumea ;[i pune speran]a ;n 2025, care are destule argumente s\ fie un an mai bun, nu doar cu pre]uri mai mari la cereale [i lapte, dar [i cu o sus]inere mai consistent\ din partea guvernelor. Iar dac\ Cel de Sus ne p\suie[te [i cu o vreme mai potolit\... :n contextul acesta, cu sc\deri sensibile ;n v=nz\ri, constructorul japo nez Kubota [i-a prezentat nout\]ile pentru 2025.

Evenimentul a fost suprapus [i cu aniversarea a 50 de ani de c=nd compania a intrat ;n Europa, ceea ce a f\cut ca prezen]a s\ sar\ u[or de c=teva sute de persoane. Cei mai mul]i erau dealerii [i angaja]ii companiei de pe tot continentul, dar [i o garnitur\ consistent\ de jurnali[ti. Din Rom=nia, Profitul Agricol a fost singura publica]ie invitat\.

Pentru 2025, nout\]ile Kubota nu sunt multe, dar sunt foarte tehnice. Accentul cade pe conectivitate [i pe utilaje mai inteligente.

De pild\, seria de tractoare M7, cea mai mare construit\ de Kubota, a primit o cutie variabil\ de transmisie, KVT, ceea ce permite montarea unui kit special, care transform\ tractorul ;ntr-unul autonom. Ori, noul sistem TIM, care permite controlarea tractorului de c\tre implement, [i care este deja prezentat ca pasul firesc dup\ Isobus.

Am mai re]inut un nou sistem interesant de tratament ;n vie cu l\mpi pulsante cu UV, care ar stimula rezisten]a plantelor.

Andrei OSTROVEANU

KFast, sprayerul care lucreaz\ singur ;n livad\

KFast a fost construit anume pentru Kubota de spaniolii de la Fede. Este autopropulsat, primind un motor de 98 CP, 3,8 litri, de fapt acela[i motor folosit pe tractoarele de vie [i livad\ Kubota M5. Foarte probabil la anul va fi deja pe pia]\. Am re]inut mi[carea cursiv\ [i ;ntoarcerile scurte, ajutat de trac]iunea 4x4 [i un nou desen al structurii de rezisten]\.

Inutil s\ v\ spun c\ este dopat digital, cu senzori de monitorizare cu acronime ;n englez\, ca SCP (Platforma pentru culturi speciale), sau aplica]ia agronomic\ dezvoltat\ anume pentru el de Fede. :n cazul unui incident, ma[ina [tie s\ trimit\ singur\ alerte c\tre operator. De pild\, ;n cazul ;n care sesizeaz\ c\ se apropie de golirea tancului de substan]\ de protec]ia plantelor ori a celui de motorin\. C=nd termin\ de efectuat tratamentul ;[i uploadeaz\ singur\ toate datele ;nregistrate pe computerul fermei.

Pentru o c=t mai bun\ eficien]\, inginerii Fede au conceput un sistem prin care un singur om s\ poat\ opera 4 astfel de sprayere [i s\ le traseze inclusiv sarcini de lucru pe timpul nop]ii.

Genera]ia a IV-a de tractoare M7

Primul M7 a fost dezv\luit ;n 2014. De atunci, timp de 10 ani, inginerii Kubota au perfec]ionat acest tractor cu o migal\ de japonez. Seria a IV-a, dezv\luit\ zilele acestea, a primit acela[i motor ;n 4 cilindri care dezvolt\ ;ntre 130 op]iunea unei cutii variabile KVT, pe l=ng\ cea clasic\, powershif. Am re]inut ficare, integrarea sc\rii de urcare ;n cabin\ ;n rezervorul de carburant. Doar pe partea st=ng\ a tractorului, acolo unde este rezervorul. Scara dreapta a r\mas la fel, din metal.

Cu ocazia a 50 de ani de prezen]\ ;n Europa, Kubota a dezv\luit [i un kit premium pentru acest model, o serie limitat\, ;n portocaliu [i negru.

Jaguarul combinelor e mai eficient [i mai productiv

Claas a dezvoltat o gam\ de inova]ii pentru pia]\ în cadrul seriei de combine Jaguar 900, pentru ca recoltarea furajelor s\ fie [i mai eficient\, mai rentabil\ [i mai convenabil\ pentru clien]i.

Printre cele mai importante nout\]i remarc\m rotorul VFlex pentru Jaguar 900, cu flexibilitate maxim\ [i uzur\ minim\, asigur\ randamente mari [i o calitate mai bun\ a toc\rii.

Echipamentul Pick Up 300 asigur\ un debit mai mare la recoltarea furajelor [i are mai pu]ine pierderi. Noile cu]ite V-Flex au uzur\ mai mic\ pentru intervale de operare mai mari, iar zdrobitorul de boabe Claas este mult mai eficient [i mai productiv. Intensitatea proces\rii porumbului siloz se poate face direct pe câmp, în timp real, cu analiza CSPS (Corn Silage Processing Score) prin smartphone [i Claas connect.

Economii de carburant

Modelul V-FLEX ofer\ un rotor op]ional pentru seria Jaguar 900/900 Terra Trac. Noul design cu unghi în V optimizat [i noile cu]ite V-FLEX asigur\ o productivitate mai mare a acestui rotor, cu reducerea nivelului de zgomot [i cu o func]ionare mai lin\. Debitul de material recoltat este mai uniform, mai ales pentru lungimi de tocare de peste 12 mm.

Stabilitatea ridicat\ a cu]itului [i fixarea cu trei [uruburi ofer\ posibilitatea reducerii distan]ei dintre rotor [i contra-cu]it, pentru o calitate [i mai bu-

n\ a toc\rii. Toate aceste îmbun\t\]iri asigur\ o eficien]\ mai mare, cu reduceri suplimentare ale consumului de carburant pe tona de material recoltat.

Tocare rapid\ a porumbului [i sorgului

Conceptul Claas Multi Crop Cracker (MCC) care include MCC Classic, MCC Max [i MCC Shredlage ofer\ cea mai larg\ gam\ de op]iuni de zdrobitoare pentru procesarea foarte efici ent\ a boabelor, frunzelor [i tulpinilor, de la t\ierea cu lungimi mici la cea cu lungimi mari [i prin op]iunea Shredlage.

Pentru o prelucrare mai intens\ a boabelor, viteza diferen]ial\ a fost m\rit\ acum de la 30% la 40% pentru MCC Classic, cu profil de din]i fer\str\u [i MCC Max cu segmente inelare speciale, cu efect de t\iere [i forfecare. În plus, varianta MCC Classic este disponibil\ op]ional cu un profil de 190 de din]i-fier\str\u pentru boabe deosebit de mici, cum ar fi sorgul.

Calitatea furajului, în timp real

Intensitatea [i calitatea proces\rii se poate determina direct pe câmp, deoarece analiza CSPS (Corn Silage Processing Score) se poate efectua printr-o

aplica]ie pe smartphone [i Claas connect.

Pentru calcul se colecteaz\ un volum de un litru de material tocat [i se împarte în minim cinci mostre individuale, care sunt fotografiate cu un smartphone [i trimise c\tre un server pentru analiz\. Rezultatele vin în doar câteva minute [i permit reglarea set\rilor zdrobitorului de boabe în timpul recolt\rii [i men]inerea constant\ a calit\]ii la prelucrarea porumbului siloz.

Debit optimizat, pierderi reduse

La Pick Up 300, forma melcului de alimentare a fost optimizat\ la mijloc [i echipat\ cu patru palete decalate, care asigur\ un flux de material recoltat mult mai uniform [i sporirea productivit\]ii.

Ecranul de protec]ie împotriva prafului a fost extins [i acoper\ acum întreaga l\]ime de lucru a Pick Up-ului. Acest lucru reduce nivelul de impurit\]i din carcasa de admisie [i a rotorului, concomitent cu captarea eficient\ a fragmentelor de material recoltat [i a frunzelor, evitând astfel pierderile.

Arpad DOBRE

Achim Zeno mizeaz\ pe Amazone Cirrus

Amazone a f\cut recent o demonstra]ie cu sem\n\toarea Cirrus 9004-2C Grand în ferma Agroindustriala Scânteia din {imand, Arad.

Administratorul, Achim Zeno, s-a declarat foarte mul]umit de performan]ele echipamentului [i l-a cump\rat pe loc.

Achim Zeno lucreaz\ aproape 3.000 ha. Nu are iriga]ii [i nici posibilitatea de a iriga. La grâu a scos peste 7 tone/hectar, calitate foarte bun\, cu o mas\ hectolitric\ de peste 78 kg/hl [i un con]inut de protein\ de peste 14%.

“Am în derulare un contract de export de 1.000 de tone în Italia. Trebuie s\ respect exact parametrii, livrez în loturi mici, fiecare testat riguros, dac\ nu respect condi]iile, contractul pic\!”

Ar\deanul st\ bine la capitolul utilaje> are 11 tractoare cu puteri de la 100 la 410 CP, John Deere [i DeutzFahr, trei combine, dou\ John Deere [i una Claas. Are [i utilaje de prelucrarea solului, dar nu este adeptul no-till, îns\ nici nu întoarce brazda complet.

“Am echipamente cu care preg\tesc terenul cam ca la minimum till, cu cultivatoare [i discuri. Eu mi-am ales tehnica agricol\ nu în func]ie de marc\, ci de servicii. Sunt clientul dealerului care ofer\ cel mai bun service [i cea mai bun\ post-garan]ie.

În ultimii ani am decis s\ nu mai cump\r\m utilaje, apel\m mai degrab\ la închiriere de combine. Totu[i, în acest an am v\zut la lucru sem\n\toarea Amazone Cirrus 9004 - 2C Grand. Cum eu sem\n mai mult p\ioase, mi-a pl\cut cum lucreaz\ [i ce performan]e are, a[a c\ am cump\rat-o.”

Inginerii Amazone au proiectat special Cirrus 9004-2C Grand pentru fermele mari. Are o l\]ime de lucru de 9 metri [i o distan]\ între rânduri de 16,6 cm, un bunc\r de 5.750 litri, cu dou\ camere, împ\r]ite într-un raport de 60>40. Acest lucru permite dozarea separat\ a diferitelor tipuri de semin]e sau îngr\[\minte. Cele dou\ camere pot fi umplute cu un singur material, dac\ este necesar. Distribu]ia exact\ este garantat\ de sistemul de bunc\r presurizat. Pot fi aplicate eficient pân\ la 400 kg de semin]e [i fertilizant/ha la o vitez\ de lucru de 15 km/h.

Suprapunerile de semin]e [i de fer-

tilizant sunt limitate la mai pu]in de 1% din suprafa]\.

Pentru o r\s\rire uniform\ este necesar\ plasarea semin]elor [i fertilizantului la o adâncime precis\. Pentru men]inerea constant\ a acesteia, asupra br\zdarul TwinTeC plus cu dou\ discuri se exercit\ o presiune de pân\ la 100 kg.

Sem\n\toarea dispune [i de sistemul de reconsolidare în benzi. Anvelopele cu profil Matrix reconsolideaz\ suprafa]a terenului numai în benzile în care semin]ele vor fi ulterior plasate în sol. Zonele intermediare sunt reconsolidate mai pu]in, permi]ând precipita]iilor s\ p\trund\ rapid în sol. La acestea se adaug\ manevrabilitatea foarte bun\ a Cirrus 9004-2C Grand, care joac\ un rol-cheie în sem\natul rapid a terenurilor [i a suprafe]elor mici [i neregulate.

Arpad DOBRE

Achim Zeno

Cel mai puternic tractor din lume a ajuns în România

Cel mai puternic tractor din lume aflat în produc]ia de serie a ajuns în acest an [i în România. Este vorba de modelul Case IH Quadtrac 715 AFS Connect.

Motorul acestui tractor este cu 23% mai mare decât un Cursor 13L TST de pe Quadtrac 645, oferind 778 de cai, putere maxim\ la 1.900 rpm [i un cuplu maxim de 3.255 Nm la o tura]ie redus\ de 1.400 rpm.

Dis po nibilitatea cuplului ridicat este asigurat\ de un sistem de turbocompresie cu dou\ trepte de r\cire intermediar\.

Noile [enile grele sunt cu 305 mm mai lungi decât la alte modele Quadtrac, pentru un contact cu solul cu 6% mai extins.

De asemenea, cre[terea diametrului ro]ii motoare cu 10 cm, pân\ la pu]in peste 1 metru, permite cuplarea a 5 pinteni deodat\ la roata motoare (în loc de patru, la restul modelelor), pentru un cuplu mai mare.

Tractorul este dotat cu cea mai nou\ transmisie PowerDrive PowerShift, cu management automat al productivit\]ii (APM).

Opririle de realimentare sunt reduse prin integrarea rezervoarelor de tip “[a”, mai largi pe cadrul spate, cu o capacitate total\ de 1.968 de litri de motorin\, cu 11% mai mult fa]\ de Quadtrac 645.

Puterea brut\ de trac]iune este suficient\ pentru tractarea [i operarea unor utilaje ata[ate de mari dimensiuni, iar op]ional poate fi dotat cu sistem de ridicare Cat IV spate, cu capacitate de pân\ la 10,1 tone.

Capota masiv\ a motorului, care acum poate fi ridicat\ cu înc\ 31% pentru a îmbun\t\]i accesul pentru între]inere, face ca noul Quadtrac 715 s\ par\ mult mai mare.

La nivelul cabinei a fost crescut\ vizibilitatea, printr-o suprafa]\ vitrat\ mai mare.

Datorit\ tehnologiei telematice a sistemelor avansate Case IH - Advanced Farming Systems (AFS Connect), acest tractor are costuri de operare mai mici [i o precizie maxim\. Aceasta

deoarece beneficiaz\ de toate avantajele aduse de sistemul de autoghidare AFS AccuGuide, care folose[te semnalul de precizie RTK¡ [i care permite o preci zie absolut\ în industrie, cu abatere maxim\ de doar 1 cm.

În plus, datorit\ func]iilor speciale [i digitaliz\rii, tractorul Quadtrac 715 AFS Connect se întoarce singur la cap\tul parcelei [i poate transmite în timp real fermierului toate informa]iile legate de func]ionare [i opera]iunile în curs de desf\[urare în câmp.

“Este un tractor care beneficiaz\ de conectivitate complet\. Concret, se poate interveni oricând, de oriunde, asupra tractorului, în timp real, printro aplica]ie Case pe smartphone sau tablet\. Se pot afi[a inclusiv datele de pe mo nitorul din cabin\, se poate ac]iona prin conexiune pe internet asupra parametrilor de lucru, se pot schimba [i activa programe speciale, adâncimea [i rata de sem\nat, rata de fertilizare etc., totul de la distan]\”, explic\ Bogdan Constantin, specialist comunicare Titan Machinery România, compania care are ;n portofoliu brandul Case IH.

Arpad DOBRE

Bogdan Constantin, specialist comunicare Titan Machinery România

Utilaje Bednar pentru preg\tirea solului, sem\nat [i pr\[it

Cehii de la Bednar preg\tesc lansarea în 2025 a unei serii de utilaje performante pentru tocarea resturilor vegetale [i a culturilor de acoperire, sem\n\tori cu echipament de prelucrare a solului [i fertilizare, precum [i echipamente pentru pr\[it mecanic

Pentru început vorbim de toc\torile de resturi vegetale Speed Chop SC_F [i Duracut TE, cu cerin]e reduse de trac]iune.

Prima are l\]imi de lucru de 3, 4 [i 6 metri, este folosit\ la prelucrarea rapid\ a culturilor intermediare [i ofer\ performan]e ridicate [i lucr\ri de calitate chiar [i în culturi intermediare dese, datorit\ sistemului de t\v\lugi dubli. Speed Chop SC_F poate fi ata[at\ la dispozitivul de cuplare frontal sau posterior al tractorului, astfel încât poate fi folosit\ separat sau în combina]ie cu sem\n\toarea no-till Directo NO sau cu grapa cu discuri Swifterdisc XN sau XO_F.

Duracut TE este o toc\toare grea de resturi vegetale, cu l\]imi de lucru de 7,5 [i 12,5 metri. A fost proiectat\ special pentru prelucrarea diferitelor reziduuri vegetale r\mase, de exemplu, dup\ porumb, demararea culturii a doua, combaterea mecanic\ a buruienilor [i a d\un\torilor.

Este o solu]ie ideal\ pentru fermele mari, care doresc optimizarea productivit\]ii.

Grapa rotativ\ Roto-Master RMN este util\ pentru combaterea mecanic\ a buruienilor [i prelucrarea solului.

Elementele rotative în form\ de stea care o echipeaz\ asigur\ aerisirea optim\ a solului, sprijin\ cre[terea culturilor, limiteaz\ evaporarea umidit\]ii [i elimin\ buruienile. Este disponibil\ pentru l\]imi de lucru de 6, 9 [i 12,4 metri, la adâncimi de 2-4 centimetri, [i poate fi modificat\ pentru prelucrarea pe rânduri (la culturi de porumb, floarea-soarelui sau de rapi]\), cu distan]a între acestea de 80, 75, 70 sau 50 cm.

Sem\n\tori noi

Katara KN_S reprezint\ o combina]ie de dou\ utilaje - grapa rotativ\ Kator KN [i bara de sem\nat special

proiectat\ pentru acest tip de utilaj. Distan]a între rânduri a br\zdarelor de sem\nat este de 12,5 sau 16,7 cm. Br\zdarele pot fi scoase din func]iune ridicându-le cu aprox. 15 cm, apoi se poate continua lucrul numai cu grapele rotative.

Corsa CN 6000 este o bar\ de sem\nat universal\, cu l\]ime de lucru de 6 metri recomandat\ pentru folosirea în combina]ie cu un bunc\r frontal sau combinarea direct\ cu sem\n\toarea Matador MO.

Pentru aplicarea simultan\ a îngr\[\mintelor, a semin]elor sau a microgranulelor, Corsa CN poate fi echipat\ cu ghidaje de aplicare, care distribuie materialul dat la suprafa]a solului, între br\zdarele de sem\nat.

Directo NO este o nou\ sem\n\toare no-till cu l\]ime de lucru de 8 m, ce poate fi echipat\ cu discuri de fertilizare cu reglare hidraulic\.

Directo NO poate sem\na culturi împreun\ cu îngr\[\minte sau cu alt tip de semin]e, pe toat\ suprafa]a sau la dou\ rânduri.

Arpad DOBRE

Sem\nat rapid [i de precizie cu U-Drill

Sem\natul grâului [i al rapi]ei continu\ înc\ în diferite zone ale ]\rii, iar AgroConcept a pus recent la lucru în sudul ]\rii o sem\n\toare Kverneland U-Drill. Unul dintre marile avantaje ale acestei sem\n\tori de precizie este adaptarea la tehnologiile minimum till,

prin echiparea cu discuri pentru prelucrarea superficial\ a solului. Acestea sunt urmate de un t\v\lug tip packer din ro]i de cauciuc pentru consolidarea suprafe]ei, dup\ care vine bara de sem\nat cu br\zdare, iar întreaga opera]iune este finalizat\ de rândul de

din]i pentru netezirea solului.

Modelul U-Drill 6001 Isobus, de exemplu, este o sem\n\toare de p\ioase semi-purtat\, cadru pliabil, l\]ime de lucru 6 m, bunc\r de semin]e de 4.350 litri. Dozatorul de semin]e are 2 rotoare Kverneland “Eldos” [i este ac]ionat electric. Unitatea de sem\nat cu dublu disc are diametru de 410 mm, distan]a între rânduri este de 12,5 cm, sunt 48 de sec]ii de sem\nat, iar presiunea maxim\ pe br\zdar este de 80-100 kg.

În fermele mai mici poate fi utilizat modelul U-Drill 4001 Isobus. Este tot o sem\n\toare de p\ioase semi-purtat\, are cadru fix, l\]ime de lucru 4 m, bunc\r de semin]e cu capacitate de 3.000 litri. Sec]iile de sem\nat (32), dozatorul [i distan]a între rânduri sunt identice cu ale modelului U-Drill 6001.

Solitair ST pentru ferme mari

Lemken a anun]at lansarea în 2025 a unei noi serii de sem\n\tori, Solitair ST. Conceput\ special pentru ferme mari, acest echipament asigur\ un sem\nat eficient, rapid [i de precizie, atât în teren preg\tit conven]ional, cât [i în mulci.

Are o l\]ime de lucru de 12 metri [i poate sem\na [i fertiliza simultan. Pentru consolidarea solului în dreptul rândurilor de sem\nat, în fa]a br\zdarelor OptiDisc poate fi montat un tambur cu role de plastic.

Dac\ este necesar\ o prelucrare ]intit\ a solului, exact pe rândurile pe care urmeaz\ a fi sem\nate semin]ele, în fa]a br\zdarelor se poate intercala un rând de discuri ondulate. Acestea vor m\run]i fin solul, dar numai pe

acele rânduri, reducând astfel pierderile de umiditate. Bunc\rul dublu rezistent la presiune al sem\n\torii este disponibil în dou\ versiuni> de 6.000 de litri, cu dou\ sec]iuni (semin]e [i îngr\[\minte) împ\r]ite în mod egal, sau de 7.000 de litri, cu sec]iuni de 3.000 [i 4.000 de litri.

Bara de sem\nat OptiDisc are discuri ghidate pe paralelogram [i role de control al adâncimii, care plaseaz\ semin]ele sau îngr\[\mintele la o dis-

tan]\ de 12,5 cm sau op]ional 16,7 cm. Presiunea pe fiecare br\zdar este de 70 kg (OptiDisc H hidraulic) sau 45 kg (OptiDisc M mecanic). Adâncimea de sem\nat [i presiunea pe br\zdare pot fi reglate independent, iar astfel semin]ele sunt plasate la exact aceea[i adâncime, chiar [i la viteze mari de înaintare [i în soluri cu structuri diferite.

Arpad DOBRE

Arpad DOBRE

PAGINA DE HOBBY La fazani, ;n plin\ toamn\

M\ refer aici nu la virusul care ne m\nânc\, de o vreme încoace, lini[tea [i zilele, atâta timp cât, la vân\toare, mai cu seam\ în cazul celei în grup restrâns, partenerii evolueaz\ în spa]iu larg, la zeci de metri unul de cel\lalt.

Poate c\, al\turi de pescuit, vân\toarea e una dintre pu]inele îndeletniciri mânate de pasiune, care s-a conformat dintotdeauna unui tipic devenit ast\zi, iat\, norm\. În ce prive[te breasla noastr\, adev\rata criz\ pe care suntem nevoi]i s-o travers\m este aceea provocat\ de recenta interzicere a vân\torii la p\s\ri, în plin sezon, lucru nemaiîntâlnit vreodat\, la noi ori altundeva în lume. Câ]iva confra]i au fost nevoi]i s\ se duc\ la ra]e în Bulgaria. Al]ii caut\ sitari în Ungaria, unde activitatea cinegetic\ are [taif germanic [i nu e privit\ ca un moft, la cheremul oricui, ca pe meleaguri mioritice.

Deocamdat\, nou\ ni s-a dat liber, drept consolare probabil, la fazan [i la potârniche, supape alese neinspirat, dup\ cum am mai spus, pentru presiunea creat\ în mod arbitrar printre pasiona]i. Cumin]enia bine cunoscut\ a breslei, devenit\ oarecum proverbial\ [i, de aceea, u[or exploatabil\, nu s-a dezmin]it nici de aceast\ dat\, a[a c\ mica noastr\ echip\ de împ\timi]i „de pan\” a decis s\ se consoleze în acest noian de priva]iuni cu o ie[ire la fazani. Potârnichile ne-am gândit s\ le p\str\m pentru mai târziu, dup\ deschiderea la iepuri, dac\ nu cumva se va mai ivi ceva care s\ ne lase [i f\r\ mica bucurie a urechiatului de Cr\ciun, socotit de mul]i camarazi, pân\ azi, tradi]ional.

etal\ vecin\ cu jungla amazonian\. Acolo se pr\sesc p\s\ri care n-au avut niciodat\ nevoie de ajutorul omului pentru a-[i spori spi]a, g\sind din mila Domnului tot ce le trebuie.

Aici, miri[tile [i coceni[tile satului se întind v\lurit pân\ la un drum de ]ar\ desf\[urat pe marginea coastei

Nu ne r\m\sese decât s\ batem marginea canionului, pentru c\ fazanii, cu totul [i cu totul s\lbatici, naturaliza]i aici de multe genera]ii, ne reperau de la distan]e mai mari decât o lung\ b\taie de pu[c\. Curând, ne-am dat seama c\ flancul din câmp nu-[i are defel rostul, de vreme ce nicio pas\re,

Recentul sfâr[it de s\pt\mân\ l-am alocat fazanilor, nu departe de malul drept al Prutului, într-o s\lb\ticie veg-

cotropite de vegeta]ie încâlcit\, ghimpat\, imposibil de str\b\tut. În zare, ca de pe un promontoriu de redut\, se ghice[te firul [erpuitor, luminos, al râului de fruntarie.

De cum am coborât din ma[in\, am [i v\zut dou\ stoluri mici de fazani ridica]i la mare distan]\ de pe câmp, pentru a se refugia în h\]i[urile impenetrabile ale râpei. Precau]i, se hr\neau nu departe de drumeag, cu vedere larg\ jur-împrejur. La nevoie, se retr\geau, fugind ori zburând pre] de câteva zeci de metri, în cetate. Le-am v\zut culoarele înguste, croite prin vegeta]ia luxuriant\ de vrejuri, curpeni [i spini de m\ce[. Nicio alt\ fiin]\ nu s-ar aventura acolo, în afara celor cu gânduri sinuciga[e. Chiar [i Puck, sp\rg\torul nostru de huceaguri, un springer-spaniel plin de temperament, a pregetat s\ se aventureze într-un asemenea tunel. Dup\ un metru, imobilizat ca o gâz\ în pânza p\ianjenului, abia a reu[it s\ se smulg\ din mrejele capcanei, cu scâncete, retr\gându-se de-a-nd\ratelea.

odat\ stârnit\, nu alegea s\-[i afle sc\parea altundeva decât în catacombele doar de ea [i de semenii ei [tiute, pe povârni[ul aprig.

Privilegiat a fost Emil, care nemaivorbind de faptul c\ a înregistrat pe c\tare toate zbur\toarele ridicate de noi. A[a c\, la finalul periplului nostru, el s-a dovedit campion absolut [i salvator al onoarei întregului echipaj, cu patru coco[i (noi nu tragem în g\ini) la activ, printre care un dubleu [i unul dobândit „la regal\”.

Odat\ atins acest palmares cu totul nea[teptat, extenua]i la ora prânzului, ne-am repliat c\tre autovehiculul din dotare, socotind încheiat\ partida de vân\toare. Chiar [i Marck, bracul sârmos mai tân\r decât Puck, d\dea semne de oboseal\.

Pân\ la urm\, cu fazani din caleafar\ de impetuo[i, pursânge veritabili, am p\r\sit plaiurile g\l\]ene pe înserat, cu sentimentul normalit\]ii, în pofida crizei de toate soiurile.

Gabriel CHEROIU

Culeg\torii elve]ieni de ciuperci, c=t sunt ei de nemul]umi]i

De c=]iva ani, parc\ chemarea p\durii a devenit mai irezistibil\ în minu]ioasa Elve]ie. De la pandemie ;ncoace, a ap\rut un hobby nou, culeg\torul de ciuperci. Mul]i nu [tiu nimic despre ciupercile pe care le culeg, dar tot le culeg, scrie Agerpres c\ ar declara autorit\]ile elve]iene.

Al]ii, cam pu]ini, aleg o cale mai sigur\, [i ;nainte de a avansa ;n acest hobby, fac cursuri de c=teva zile. M\ rog, unii fac cursurile de team\, dup\ c=te o intoxica]ie mai sever\ cu ciuperci necomestibile.

Tot acest entuziasm provoac\ îngrijor\ri cu privire la efectele asupra biodiversit\]ii. Ciupercile sunt considerate garan]i ai ecosistemului forestier, pentru c\ descompun materia organic\ moart\ [i contribuie la aportul de ap\ [i nutrien]i ai arborilor.

În Elve]ia, mai multe cantoane aveau, înc\ înainte de pandemie, restric]ii cu privire la cantitatea de ciu-

25 de licee agricole sus]inute prin programul

M=ndru s\ fiu fermier

Programul M=ndru s\ fiu fermier este derulat de World Vision Rom=nia ;n parteneriat cu Oscar Downstream. P=n\ acum, peste 3.000 de elevi [i 100 de profesori au parcurs pachetul Agricultura 4.0 (nume dat agriculturii digitale).

Distinct, anul acesta au fost finan]ate 5 licee pentru a putea face vizite ;n ferme care folosesc uzual inteligen]a computerelor ;n activitatea lor.

Acum, World Vision schi]eaz\ un nou proiect, C\l\torie spre anul 2050, ;n care vor s\ angreneze peste 500 de elevi ;n anii urm\tori.

perci [i zilele în care pot fi culese. Acum, aceste restric]ii au fost în\sprite. Cantitatea maxim\ de ciuperci care poate fi culeas\ de o persoan\ este de dou\ kilograme pe zi, iar culesul este interzis în primele [apte zile ale lunii [i în celelalte zile este permis\ numai în intervalul 7 diminea]a [i 8 seara. Îns\ ciupercile nu sunt singurele plante s\lbatice care au stimulat apetitul publicului. Mai multe asocia]ii, dar [i sta]iunile de schi, [i-au înmul]it cur-

CAREUL AGRICOL

de Dinu-Ioan Nicula

surile despre culesul plantelor s\lbatice, o tendin]\ inspirat\ de c=]iva mae[tri buc\tari.

De pild\ Thierry Brehonnet, un chef cunoscut ;n Elve]ia, a f\cut din ierburile s\lbatice specialitatea sa [i merge personal s\ le culeag\ între prânz [i cin\.

“Dup\ COVID-19 am devenit con[tien]i c\ trebuie s\ utiliz\m produse care cresc aproape de noi. Am revenit la natur\ [i trebuie s\ reînv\]\m s\ o st\pânim”, spune Brehonnet.

Îns\, în opinia reprezentan]ilor Pro Natura, cea mai veche organiza]ie de protec]ie a naturii, afluxul publicului poate avea consecin]e asupra ecosistemului, precum c\lcarea în picioare a vegeta]iei, deranjarea faunei sau supraexploatarea resurselor.

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Face treab\ numai cu b\taie – Prezint\ un spectacol< 2) Stereotipuri verbale< 3) Înscrise la curs!– Vitregite de natur\< 4) Nu s-au împlinit– Fructul p\catului< 5) Prima doamn\ – O a]\ pe c\ma[\< 6) Sc\pat\ de triste]e – Pronume macho< 7) Lipsi]i de dinamic\< 8) Înghi]it pe nemestecate – Uria[ul m\rilor< 9) Cur\]at\ de corpuri str\ine< 10) Adus iar în colectiv.

ORIZONTAL: CATEL - BASM< UCENICI - PU< STI - MANGAL< MO - CINEAST< ARMATE - FII< IUBEATA - P< BETA - LOIAL< E - INCAPERI< RULOU - OLAC< CRASMARITA. Solu¡ia careului din Nr. 39

VERTICAL: 1) Un mititel la mas\ – Scos din p\l\rie< 2) Una greu de strunit< 3) Limitele unui trib! – Caden]e muzicale< 4) A semna pactul– Nu trece de Ignat< 5) Consumul de biscui]i – Fete... din S\ftica! 6) Sus]inerea opiniei< 7) Unit\]i de înv\]\mânt superior – Cu noaptea-n cap< 8) N-au nicio înclina]ie – P\mântului îi d\ roat\< 9) ]inut\ într-un solvent< 10) R\mas f\r\ pic de via]\ în el.