Profitul Agricol nr. 42, din 11 noiembrie 2020 by Profitul Agricol

nr. 42 din 11 noiembrie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 42/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Bilan¡ul ciung

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Un an de guvernare liberalå. Pentru a-l marca mai bine, Ministerul Agriculturii a anun¡at o conferin¡å de preså. Ne promitea chiar ministrul cå o så î¿i prezinte pe larg bilan¡ul. Dupå o orå de vorbe goale, am råmas cu impresia cå Adrian Oros mai degrabå fuge de jurnali¿ti. Ceea ce nu e de dorit taman acum, în campanie electoralå... Fårå aplomb, ne-a recitat un bilan¡ ciung, care a låsat în urmå o sumedenie de necunoscute. La final a încheiat abrupt discu¡ia, în timp ce noi mai aveam întrebåri destule...

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter

Am reu¿it så îl întreb cum va reac¡iona la solicitårile comercian¡ilor vizând ordonan¡a pentru calamitate. Adrian Oros a råspuns despre alte chestiuni, care nu aveau legåturå cu întrebarea: båncile ¿i amânarea ratelor, ANAF ¿i fiscalizarea culturilor întoarse, fondurile mutuale ¿i cotiza¡ia la Copa & Cogeca. Cu greu a acceptat cå ministerul nu poate interveni în contractele dintre fermieri ¿i traderi, ceea ce echivaleazå cu renun¡area la adoptarea ordonan¡ei. Oare de ce nu a pomenit din proprie ini¡iativå despre aceste aspecte, de maxim interes pentru lumea agricolå?

Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing

Când a venit rândul obi¿nuitelor promisiuni privind despågubirile pentru culturile de toamnå, ministrul a produs o altå bijuterie: “Nu putem trata fermierii cu dublå måsurå: dacå cei care au înfiin¡at culturile în toamnå au primit despågubiri, corect este så primeascå ¿i cei care au înfiin¡at culturi în primåvarå”. De parcå am avea douå categorii de fermieri: unii de toamnå ¿i al¡ii de primåvarå.

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Mai mult, se aude cå nici måcar nu a existat o procedurå unitarå de constatare a pagubelor. Astfel, în acela¿i jude¡, o comisie a stabilit cå este calamitatå ¿i cultura de porumb înfiin¡atå dupå cea de grâu, întoarså. Iar o altå comisie a stabilit cå e suficientå o singurå constatare, pentru grâu, ¿i a refuzat så facå pentru culturile de primåvarå, cå doar e vorba despre aceea¿i suprafa¡å de teren.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

N-am aflat nici dacå vor fi despågubi¡i de secetå ¿i fermierii care au avut culturile asigurate ¿i au primit între timp banii de la asiguratori. Råspunsul nu este deloc simplu cum poate pårea. Dacå e afirmativ, seceta poate deveni în sine o afacere. Dacå e negativ, sunt încuraja¡i cei care s-au obi¿nuit så ignore veriga asigurårii culturilor.

George Ostroveanu 0730 588 777

Robert VERESS

Profitul Agricol 42/2020

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Neonicotinoide doar pentru porumb ¿i sfeclå 7 APIA: fermierii care au întors culturile nu sunt scuti¡i de diversificare 8 Despågubiri pentru culturile de primåvarå 9 Iriga¡iile vor respecta ¿i legile fizicii 9

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Asocia]ii profesionale Creditul furnizor, altå victimå a OUG pentru calamitate 16 Oros confundå ARCPA cu Asocia¡ia Båncilor 17 Clubul Fermierilor organizeazå 18 conferin¡a Agribusiness 4.0

Culturi vegetale Toleran¡a porumbului la secetå decriptarea mai multor proceduri Floarea-soarelui high oleicå, tendin¡e ¿i oportunitå¡i

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Pactul Verde European 10 Radu Moldovan: Zootehnia este motorul agriculturii 10 Ana Gheorghiu conduce rela¡iile publice ale Bayer România 12 ªtefan Gheorghi¡å, noul director de dezvoltare al grupului Agrinvest 12 HiCorn CS - Polenizarea extinså asigurå produc¡ii sporite Agricultura în contextul schimbårilor climatice P0725 - hibridul campionilor la porumb siloz

24 26

37 38

Ma[ini & utilaje John Deere Operations Center. Toatå ferma în buzunarul tåu Claas ¿i John Deere permit schimbul de date despre utilaje NHR Agropartners construie¿te o filialå în Constan¡a Kubota a dezvåluit noua genera¡ie de tractoare M5002

40 42 42 44

Informa]ii externe 28

Gr\dina, via [i livada Marius Kiss a låsat Italia pentru a deveni legumicultor 27 de finali¿ti în concursul BASF pentru viticultori mici ¿i mijlocii din România Vinurile de pe dealul Silagiului

Rota Guido pune mare pre¡ pe bunåstarea animalelor EuroTier 2021 se va ¡ine pe internet

Danemarca eutanasiazå toate nurcile din ¡arå India cere popula¡iei så consume zahår

45 45

Magazin 31 32

Cre[terea animalelor

Se sparge cartea de raså pentru Bål¡atå Româneascå 35

Pescar în Deltå, de pe mal, la undi¡å ¿i lansetå Capre ro¿ii de selec¡ie Chinezii se înghesuie så plåteascå 400 de dolari pentru o cutie de crabi

48 49

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Neonicotinoide doar pentru porumb [i sfecl\ Nu prea sunt ¿anse så se revinå asupra interdic¡iei de utilizare a tratamentului såmân¡å cu neonicotinoide la floarea-soarelui. Derogarea se va acorda doar pentru culturile de porumb ¿i sfeclå de zahår, ¿i asta doar cu acceptul Comisiei Europene. Este afirma¡ia ministrului Adrian Oros. “Anul trecut, fiindcå era începutå procedura de infringement în septembrie, iar noi am aflat despre ea la Consiliul Agri-Fish din noiembrie, am fost nevoi¡i så luåm aceastå decizie, de a interzice utilizarea neonicotinoidelor la floarea-soarelui, påstrând utilizarea pentru porumb ¿i sfeclå de zahår. Anul acesta, dacå nu vin alte presiuni de la Comisie, o så påstråm acela¿i mod de lucru: o så permitem pentru porumb ¿i sfeclå ¿i o så påstråm interdic¡ia pentru floare ¿i rapi¡å, pentru a evita o nouå procedurå de infringement”. Ministrul spune cå MADR a mediat o asociere între un institut de cercetare din stråinåtate cu institute de cercetare din România, pentru a gåsi o solu¡ie bio de combatere a Tanymecus, cu ajutorul feromonilor, solu¡ie folositå ¿i în cazul altor insecte. “Pânå vom putea folosi aceastå solu¡ie care så nu afecteze insectele polenizatoare, vom merge cu interdic¡iile ¿i derogårile precizate, atât timp cât Comisia ne va permite”. Ministrul considerå cå “fermierii responsabili ¿tiu cå de Tanymecus se poate scåpa ¿i printr-o rota¡ie corectå a culturilor”. Profitul Agricol 42/2020

Dumitru Manole, pre¿edintele Asocia¡iei Cultivatorilor de Floarea Soarelui, nu-¿i ascunde dezamågirea. “Poate dânsul nu în¡elege tehnologia acestei culturi ¿i implica¡iile deciziei sale. În Dobrogea porumbul nu este o culturå viabilå. Floarea-soarelui, în schimb, este singura culturå mai tolerantå la secetå. Dar, în lipsa tratamentului såmân¡å cu neonicotinoide, pagubele sunt garantate. Ce facem, nu mai cultivåm nimic primåvara?”. Manole sus¡ine cå i-a trimis un email ministrului Oros, în luna ianuarie 2020, pe subiectul neonicotinoidelor. “Am primit confirmarea faptului cå l-a citit în urmå cu o såptåmânå”. Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a solicitat ¿i ea Ministerului Agriculturii ¿i Autoritå¡ii Na¡ionale Fitosanitare, încå de pe 28 octombrie, derogare pentru utilizarea semin¡elor de floarea-soarelui tratate cu neonicotinoide. ANF a råspuns prompt, a doua zi. Råspunsul nu este nici pozitiv, nici negativ. Dar Autoritatea are preten¡ia ca solicitan¡ii så întocmeascå întreg dosarul de autorizare. În anii preceden¡i, dosarul a fost întocmit de ANF ¿i MADR. Alian¡a a solicitat clarificåri ¿i a avut loc o discu¡ie, în acest sens, între reprezenta¡i ai Alian¡ei ¿i conducerea ANF, la sfâr¿itul såptåmânii trecute.

441 de focare de PPA România înregistreazå 441 de focare active de pestå porcinå africanå (PPA) în 32 de jude¡e. ¥n mod distinct, 10 cazuri sunt în exploata¡ii comerciale ¿i 4 în exploata¡ii de tip A, spun ultimele date anun¡ate de ANSVSA. Numårul focarelor active este în scådere fa¡å de ultima raportare a Autoritå¡ii, din 24 octombrie, când au fost consemnate 529 de focare. În intervalul 29 octombrie - 4 noiembrie 2020 au fost înregistrate 11 focare noi ¿i au fost stinse 56. De la prima semnalare a prezen¡ei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, ¿i pânå în prezent, au fost diagnosticate 3.963 de cazuri la mistre¡i în 38 de jude¡e. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistre¡i se sting dupå cel pu¡in doi ani de la apari¡ia lor. Gripa aviarå se råspânde¿te în Europa O tulpinå foarte infec¡ioaså a virusului gripei aviare a fost descoperitå în mai multe state din nordul ¿i vestul Europei. Cea mai gravå situa¡ie este în Olanda. Autoritå¡ile au raportat cazuri de infec¡ie la douå ferme. Ministerul agriculturii a ordonat sacrificarea tuturor celor 200.000 de påsåri de la a doua fermå afectatå, iar apoi a påsårilor de la o altå fermå care se afla la mai pu¡in de un kilometru distan¡å. ªi în nordul Germaniei a fost confirmat un focar la o fermå, iar toate påsårile au fost deja sacrificate. Este al doilea focar din Germania. Ministrul Oros, test negativ de Covid-19 Dupå ce doi mini¿tri ai cabinetului Orban, Lucian Bode, ministrul transporturilor, ¿i Virgil Popescu, ministrul economiei, au fost gåsi¡i pozitiv la o testare pentru virusul SARS-COV2, ministrul agriculturii ¿i-a fåcut ¿i el testul. Din fericire, rezultatul a fost negativ. Abia dupå aflarea acestuia ministrul a organizat o conferin¡å de preså, pentru a-¿i prezenta bilan¡ul, la un an de guvernare liberalå.

Robert VERESS 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

APIA> fermierii care au întors culturile nu sunt scuti]i de diversificare Solicitarea organiza¡iilor profesionale, de derogare de la obliga¡ia respectårii criteriilor de diversificare dupå întoarcerea culturilor de toamnå, a råmas fårå rezultat. Fermierii care s-au bazat pe promisiunile oficialilor din Ministerul Agriculturii ¿i nu au urmårit atent sec¡iunea legislativå a APIA, acum, vor fi sanc¡iona¡i cu 57,82 euro/ha.

abriel Stoichi¡å, care administreazå, împreunå cu so¡ia sa, ferma de 92 ha Romagrochim din Smeeni, jude¡ul Buzåu, spune cå a avut un ¿oc când a consultat listele de platå de la APIA. Dosarul såu nu este închis ¿i nu se aflå pe listele de platå, fiindcå nu a respectat procentul de diversificare. Când ne-a semnalat problema, spunea cå mai mul¡i vecini se aflå în aceastå situa¡ie. El reclamå cå APIA nu a semnalat situa¡ia la primirea cererii unice. “În cererea ini¡ialå aveam respectata condi¡ia de diversificare. Întorcând ulterior cultura de grâu calamitatå, nu aveam decât douå op¡iuni de semånat, porumb sau floarea-soarelui. Cultura premergåtoare grâului fusese floarea, deci porumbul a råmas singura variantå. La modificarea legalå a cererii, la APIA, am completat ¿i formularul În¿tiin¡are de for¡å majorå! Dacå am fi ¿tiut cå oficialii din minister nu se ¡in de cuvânt, am fi putut reface sau modifica cererea altfel, renun¡ând la înfiin¡area altei culturi. Mai pierdem 57 euro pe hectar, în condi¡iile 8

în care am avut calamitatå 100% cultura de grâu ¿i 85% cultura de porumb!”.

tefan Gheorghi¡å, fermier din consiliul de conducere al APA Bråila, organiza¡ie care a semnalat încå din luna aprilie aceastå problemå, solicitând în scris modificarea legisla¡iei, spune cå “moral, fermierii au dreptate; legal, înså, nu au ce face”. În iunie 2020, europarlamentarul liberal Dan Motreanu (PPE) a solicitat Comisiei o derogare de la respectarea condi¡iei de diversificare pentru fermierii români. Solicitarea lui a råmas fårå råspuns. Referitor la situa¡ia semnalatå, APIA precizeazå cå “în Ghidul pentru solicitan¡ii de plå¡i directe ¿i ANT în sectorul vegetal în anul 2020 ¿i în Ghidul informativ privind aplicarea practicilor agricole benefice pentru climå ¿i mediu, care se aflå pe site APIA, sunt prevåzute condi¡iile pentru respectarea acestor practici. Ghidurile cuprind condi¡iile pentru respectarea practicilor agricole bene-

Diversificarea culturilor este una dintre condi¡iile pentru plata pe înverzire. Pentru respectarea condi¡iei de diversificare, fermierul trebuie så înfiin¡eze cel pu¡in douå culturi agricole diferite, dacå terenul pe care îl lucreazå are între 10 ¿i 30 ha, respectiv trei culturi diferite pentru exploata¡iile de peste 30 ha. Conform legisla¡iei, seceta pedologicå, respectiv întoarcerea culturilor calamitate nu figureazå între cele patru excep¡ii de la respectarea condi¡iilor de diversificare.

fice pentru climå ¿i mediu prevåzute de legisla¡ia în vigoare ¿i exemple concludente. Posibilele cauze care pot så ducå la nerespectarea condi¡iilor privind aceste practici de cåtre fermieri nu fac obiectul acestor materiale de informare a solicitan¡ilor Fondului European de Garantare Agricolå. ºinând cont de acest suport informativ pentru pregåtirea, întocmirea ¿i depunerea Cererii unice de platå pentru plå¡ile directe ¿i ajutoarele na¡ionale tranzitorii în sectorul vegetal, fermierii trebuie så se asigure cå respectå toate condi¡iile prevåzute. ¥n conformitate cu art. 110 din Ordinul MADR nr. 619/ 2015, cu modificårile ¿i completårile ulterioare, beneficiarul trebuie så depunå din proprie ini¡iativå toate eforturile pentru a lua cuno¿tin¡å de toate informa¡iile publice referitoare la plå¡ile prevåzute la art. 1 alin. (2) ¿i (3) ¿i art. 33 din ordonan¡å pentru care depune cererea unicå de platå, astfel încât så cunoascå toate condi¡iile ¿i criteriile de acordare a acestora. La depunerea cererii unice de platå prin intermediul aplica¡iei IPA Online fermierul are posibilitatea så vadå dacå culturile declarate respectå diversificarea, în func¡ie de suprafa¡a de teren arabil a exploata¡iei. Sistemul îi afi¿eazå respectarea sau neîndeplinirea condi¡iilor privind diversificarea în tabela II.C. - Calcul pondere culturi pentru diversificarea culturilor IPA-Online, care face parte integrantå din cerere. În plus, în Controlul parcelelor digitizate din aplica¡ia IPA Online, pe care fermierul îl semneazå, existå aten¡ionåri, în func¡ie de suprafa¡a de teren arabil a exploata¡iei”.

Robert VERESS Profitul Agricol 42/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Desp\gubiri pentru culturile de prim\var\ Ministrul Adrian Oros anun¡å cå bugetul pentru despågubirile care så acopere par¡ial pierderile fermierilor cauzate de secetå culturilor de primåvarå va fi egal cu bugetul pentru despågubirile acordate în urma pagubelor cauzate de secetå culturilor de toamnå. Adicå, tot 180 de milioane de euro

(ministrul a rotunjit la 200 de milioane). “Nu putem trata fermierii cu dublå måsurå: dacå cei care au înfiin¡at culturile în toamnå au primit despågubiri, corect este så primeascå ¿i cei care au înfiin¡at culturi în primåvarå”.

Robert VERESS

Iriga]iile vor respecta [i legile fizicii Ministrul Agriculturii a anun¡at cå, undeva în jurul datei de 1 decembrie, se va semna contractul de finan¡are pentru proiectul privind strategia de gestionare a apei, în valoare de 6,5 miliarde de euro. “Este un program care cu siguran¡å se va derula indiferent cine va fi aici la minister, pentru cå programul a început”, crede ministrul. Întrebat dacå a calculat costurile de operare ¿i între¡inere ulterioarå a sistemului de iriga¡ii ce va fi realizat cu cele ¿ase miliarde de euro bani europeni, respectiv dacå vor fi recuperate aceste costuri prin plusul de produc¡ie ob¡inut, ministrul Adrian Oros nu a avut un råspuns concret. “Investi¡ia în iriga¡ii î¿i va aråta utiliProfitul Agricol 42/2020

tatea în câ¡iva ani. Eu chiar cred în acest program, chiar cred cå este util, suntem datori så ne gândim ce se întâmplå cu cele douå resurse pe care noi le utilizåm în agriculturå. Toatå lumea la nivel european spune cå este vorba de agriculturå durabilå, dar eu spun cå este o agriculturå responsabilå. Trebuie så încercåm ca solu¡iile tehnice care vor fi fåcute la aceastå reabilitare a infrastructurii de iriga¡ii så fie cât mai actuale, så utilizeze energie verde, så nu ne mai batem cu legile fizicii ¿i så împingem apa de la vale la deal. (...) Am încredere în speciali¿ti, în cei de la ANIF cå solu¡iile tehnice vor fi cele din 2020, la fel ¿i modul de utilizare a apei va fi unul responsabil, cât mai ieftin ¿i mai eficient”, a råspuns Adrian Oros.

Robert VERESS

10.000 de like-uri Pagina de Facebook Profitul Agricol a ajuns la 10.000 de aprecieri. Vå mul¡umim acelora dintre dumneavoastrå care, continuând så ne citeascå pe hârtie, ne urmåresc ¿i în spa¡iul online. ªi, mai ales, îi invitåm pe cei care nu o fac încå så î¿i arunce un ochi. Nu risca¡i decât så vå placå! Bâlbele guvernului vizavi de închiderea pie¡elor Joi searå, pe 5 noiembrie, pre¿edintele Klaus Iohannis a trasat sarcinå Guvernului så închidå ¿i pie¡ele. Probabil fårå så vrea, pre¿edintele a legat încå un bolovan electoral de gâtul PNL. Presa s-a inflamat, politicienii, al¡ii decât ai PNL, au taxat ¿i ei måsura. ªi, pânå la urmå, slogan sau nu, pie¡ele sunt esen¡iale atât la ora¿, cât ¿i la sate. Daniel Botånoiu (PSD) a subliniat repede cå, dupå ce legumicultorii ¿i horticultorii au fost ¿i a¿a încerca¡i în acest an de seceta severå, de ce le face PNL un råu în plus? Degeaba a explicat doctorul Arafat cå sunt studii care aratå cå în pie¡e existå o inciden¡å mare de transmitere a virusului, cå nu se respectå regulile. Degeaba a argumentat premierul Orban cå numai producåtori agricoli nu sunt cei ce vând în pie¡e. Lista celor ce nu i-au cerut demisia a fost infinit mai micå... Au fost ¿i din cei ce voiau så parå cå întind o mânå guvernului, dar pânå la urmå tot un ¿ut electoral i-au dat. Povestind o întâlnire cu premierul pentru a-i sugera câteva alternative la închiderea pie¡elor, Dacian Ciolo¿ a taxat måsura drept gre¿ealå costisitoare, solu¡ie extremå, problematicå. Nici nu trecuse bine weekendul ¿i PNL båtuse în retragere. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Alian]a pentru Agricultur\ [i Pactul Verde European Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare ¿i-a anun¡at pozi¡ia oficialå vizavi de Pactul Verde European. “Suntem de acord cå trebuie så contribuim la reducerea amprentei de carbon ¿i cå ac¡iunile pe care le întreprindem determinå viitorul în care o så tråim, dar trebuie så existe un echilibru ¿i så nu ni se impunå, prin puterea dominantå a unor state, obliga¡ii ¿i reguli inechitabile, care ar afecta procesul de cre¿tere economicå ¿i convergen¡å în statele membre”, se aratå în comunica-

tul oficial al Alian¡ei (care reune¿te APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV). Alian¡a cere, în primul rând, ca standardele de produc¡ie så se aplice în mod uniform ¿i producåtorilor din UE, ¿i celor din afara ei. În aceea¿i linie de ac¡iune, regulile europene privind pesticidele ¿i fertilizan¡ii så se aplice inclusiv importurilor. Apoi, autoritå¡ile europene så ¡inå cont de progresele ¿tiin¡ifice ¿i de ritmul în care pot fi generate solu¡ii alternative. România este o zonå endemicå

pentru organisme foarte agresive, care nu sunt prezente în alte state membre (precum Tanymecus dilaticollis), iar interzicerea unor insecticide din grupa neonicotinoidelor pentru tratamentul semin¡elor poate diminua drastic produc¡ia de porumb ¿i floarea-soarelui. În final, Alian¡a cere ca deciziile privind reducerea sau interzicerea utilizårii solu¡iilor conven¡ionale de protec¡ie a plantelor så fie luate ¡inând cont de rezultatele ¿tiin¡ifice ¿i nu în baza presiunilor emo¡ionale sau politice.

Radu Moldovan> Zootehnia este motorul agriculturii Dupå aderarea la Pro Agro, Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine s-a implicat tot mai mult în dezbaterile legislative ale organiza¡iilor profesionale din România ¿i din Uniunea Europeanå. “Noi am transmis op¡iunile noastre la Copa-Cogeca prin Pro Agro”, spune Radu Moldovan, vicepre¿edinte FCBR. Eu må voi axa pe dezbaterile privind dezvoltarea ruralå. Pe 19 noiembrie, se va întruni online primul grup de lucru. Secretariatul pentru dezvoltare ruralå a revenit conducerii LAPAR ¿i am primit agenda. E mult de lucru. Chiar nu sunt de invidiat.”

torii doresc s-o primeascå ¿i în continuare, ¿i acordarea sprijinului cuplat zootehnic. “Procentul din alocårile pe Pilonul 2 la måsurile pentru dezvoltare din fermele de zootehnie trebuie så creascå, dupå opinia noastrå. A fost la liber pânå acum. Tura trecutå a fost distribuit între zootehnie ¿i culturå mare în propor¡ie egalå, înså acum noi vrem så ajungem la o propor¡ie de 75-80% pentru zootehnie, iar restul investi¡iilor så råmânå pe domeniul vegetal. Zootehnia trebuie så fie motorul dezvoltårii în agriculturå”, crede vicepre¿edintele FCBR.

Dezvoltarea fermei de familie ocupå locul principal la Copa-Cogeca. Grupul de lucru se ocupå de mediul rural de dupå 2040. “Sigur, e mult mai simplu så ai 100 de ferme enorme ¿i asta så fie tot, dar ce facem cu spa¡iul rural? Iar noi ne putem gândi doar la ce putem face mâine”, explicå Moldovan. Alte domenii de interes pentru FCBR sunt subven¡ia pe cap de animal, pe care crescå-

Radu Moldovan conduce cooperativa Bovis Alba Transilvania, care are 6 membri. Au împreunå 1.000 de vaci ¿i cultivå 1.000 de hectare. Crescåtorii cooperativei vând împreunå laptele la Prodlacta, care oferå un pre¡ convenabil. De asemenea, cumpårå împreunå inputurile pentru ferme.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 42/2020

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Ana Gheorghiu conduce rela]iile publice ale Bayer România La finalul lunii octombrie, Ana Gheorghiu a preluat func¡ia de Public Affairs, Science and Sustainability Lead în cadrul Bayer Crop Science, pentru România, Bulgaria ¿i Republica Moldova. ¥n noul såu rol, Ana Gheorghiu î¿i propune så construiascå o re¡ea solidå de dialog cu partenerii Bayer - autoritå¡i, asocia¡ii, institute de cercetare ¿i dezvoltare ¿i media, pentru a oferi cele mai bune solu¡ii fermierilor, consumatorilor ¿i pacien¡ilor. Ana Gheorghiu s-a alåturat companiei Bayer în 2015, ca Agricultural Policy ¿i Stakeholder Affairs Manager.

Principalele ei atribu¡ii au fost reprezentate de gestionarea, planificarea ¿i promovarea rela¡iilor guvernamentale ¿i ac¡iunilor de advocacy în cadrul diviziei Crop Science a companiei Bayer. A men¡inut comunicarea cu autoritå¡ile europene ¿i na¡ionale, deputa¡ii europeni, fermierii, distribuitorii, asocia¡iile industriale, apicultorii, ONG-urile. A studiat la Universitatea Politehnicå din Bucure¿ti, unde a absolvit Facultatea de Inginerie în Limbi Stråine, de¡inând o licen¡å în inginerie electronicå ¿i telecomunica¡ii ¿i un master în managementul resurselor naturale ¿i economia mediului.

{tefan Gheorghi]\, noul director de dezvoltare al grupului Agrinvest Grupul Agrinvest este un jucåtor mare pe pia¡a de agrobusiness. Cu sediul în Buzåu, face distribu¡ie de inputuri, comer¡ cu cereale, are capacitå¡i de depozitare în sudul ¡årii de peste 250 mii tone, face produc¡ie agricolå pe 5.000 ha ¿i finan¡eazå agricultorii prin cadrul Agrinvest IFN. ¥n total, vorbim de o cifrå de afaceri de peste 55 milioane de euro pe an. ªtefan Gheorghi¡å este fermier. Lucreazå în jur de 600 de hectare la Ro¿iori, Bråila. Dar înainte de a se retrage la Bråila, Gheorghi¡å a fost un cunoscut manager în sectorul de agribusiness, marcând de-a lungul timpului câteva performan¡e reale. Acum, cooptat de Agrinvest, Gheorghi¡å ¿i-a stabilit ca ¡intå så transforme grupul într-unul din jucåtorii importan¡i din pia¡å. ªi ¿i-a acordat ¿i un termen pentru a face asta, anul 2025. 12

“Prin aceasta numire, grupul Agrinvest va cåpåta o altå dinamicå de dezvoltare, în raport cu ambi¡iile ac¡ionariatului, astfel încât poten¡ialul existent så capete o valorificare economicå mult mai bunå”, se aratå în comunicatul oficial al companiei. “Suntem siguri cå ne vom dezvolta pie¡ele pe care activåm, dar inten¡ionåm ¿i deschiderea de pie¡e noi, astfel încât pânå în 2025 så fim pozi¡iona¡i ca unul din cei mai importan¡i jucåtori pe pia¡å, så avem capacitatea de a råspunde cerin¡elor din ce în ce mai complexe ale partenerilor no¿tri de afaceri ¿i de a-i ajuta pe ace¿tia în provocårile noii Politici Agricole Comune. Credem cå prin aceastå numire a unui nou manager de dezvoltare, compania noastrå va fi mai aproape de atingerea ¡intelor proprii.” Profitul Agricol 42/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 26 octombrie.

Grâu România FOB Constan¡a 195 euro/t (- 2) 955 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 26 - 30.10.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020.

Principalele destina¡ii ale exportului: Indonezia 53.070 tone, Malaezia 37.770 tone, Japonia 33.770 tone, Mexic 19.970 tone ¿i Venezuela 17.770 tone.

¥n såptåmâna 26 - 30 octombrie 20202 pre¡ul grâului a scåzut pe toate bursele mondiale:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 247 dolari/tonå (1.037 lei). Nu a înregistrat nici o schimbare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 279 dolari/tonå (1.172 lei). A £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Dec Ian Mar

26.10 139 135 133

27.10 140 137 135

28.10 139 135 134

29.10 137 134 133

30.10 135 133 131 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Dec Ian Mar

26.10 223 225 225

27.10 225 227 227

28.10 29.10 30.10 223 221 220 224 222 221 225 224 223

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 26.10 201 202 202 199 Moselle FOB 197 Rouen FOB 211

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

27.10 28.10 202 201 203 202 203 202 200 199 199 197 213 211

26.10 247 250 247

27.10 249 254 249

28.10 247 253 247

29.10 200 201 201 197 195 210

România

29.10 245 251 245

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 30 octombrie 2020, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 167 euro/tonå (818 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 185 euro/tonå (906 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå, dar råmâne cel mai competitiv pe

Dec Ian Mar

26.10 153 159 161

27.10 151 157 159

28.10 29.10 30.10 153 155 157 159 157 159 161 159 160

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 26.10 Bordeaux 169 Pallice 167 Rhin 170 Bordeaux FOB 167 Pontivy 185

euro/t

27.10 28.10 29.10 30.10 167 169 170 169 165 167 169 167 169 171 173 171 165 167 169 167 183 185 187 185

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Febr

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

30.10 247 254 247

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în noiembrie, este de 181 dolari/tonå (760 lei), cu 4 dolari/tonå mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

$/t

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în noiembrie 2020, a fost de 183 dolari/t (767 lei).

$/t

FOB Constan¡a 193 euro/t (-3) 946 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 26 - 30.10.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în noiembrie 2020 este de 185 dolari/t (777 lei).

30.10 199 200 200 195 194 209

fost de 223 dolari/tonå (937 lei), fårå nici o schimbare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 209 euro/tonå (1.024 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 200 euro/tonå (980 lei), în scådere cu 2 euro/tonå.

euro/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian Mar

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 194 euro/tonå (951 lei). A scåzut cu 3 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 167 euro/tonå (818 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 171 euro/tonå (838 lei).

port a fost 225 dolari/tonå (945 lei), acela¿i pre¡ cu care a deschis licita¡ia în data de 26.10. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare, comparativ cu såptåmâna trecutå.

¥n Argentina, pre¡ul FOBFOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

26.10 27.10 28.10 29.10 30.10 225 223 221 223 225 223 221 220 222 224

Profitul Agricol 42/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 26 - 30 octombrie pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a crescut pe toate bursele. Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 449 dolari/tonå (1.886 lei), cu 4 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 26 octombrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Dec Ian Mar

26.10 385 383 381

27.10 383 380 379

$/t 28.10 385 381 380

29.10 387 383 381

30.10 389 385 383

România FOB Constan¡a 189 euro/t (-2) 926 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 26 - 30.10.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 26.10 175 175 181 185

27.10 173 173 179 183

28.10 170 170 177 181

29.10 169 169 175 180

30.10 167 167 173 179

183 183

181 179 177 175 181 179 177 175

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 417 dolari/tonå (1.751 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Dec Ian Mar

26.10 749 737 729

27.10 28.10 29.10 747 739 740 733 734 735 727 729 731

$/t 30.10 741 737 733

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 175 euro/tonå (857 lei), mai mic cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 26 octombrie. Argentina: pentru livrare în noiembrie 2020, pre¡ul orzului furajer este 213 dolari/t (895 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå.

Sorg

Taiwan 11.770 tone.

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 26 - 30 octombrie 2020, a fost de 205 dolari/tonå (861 lei), mai mic cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale exportului: China 185.770 tone ¿i

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå.

PREºURI 26 - 30.10.2020

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 444 dolari/tonå (1.865 lei), mai mare cu 1 dolar/tonå.

FOB-Rouen, a fost de 167 euro/tonå (818 lei), mai mic cu 8 euro/tonå.

Orz

Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

na 1.777.770 tone, Germania 93.770 tone, Egipt 117.770 tone, Arabia Sauditå 47.770 tone ¿i Mexic 37.170 tone.

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Dec Febr

$/t

26.10 27.10 28.10 29.10 30.10 207 203 205 207 205 209 204 207 209 207

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Dec Ian

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

26.10 27.10 28.10 29.10 30.10 413 411 413 415 417 409 405 407 409 410

Dec Febr

Floarea-soarelui

registrat o cre¿tere de 7 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 471 euro/tonå (2.308 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna noiembrie, este de 443 dolari/tonå (1.861 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 30 oct., a fost de 461 dolari/tonå (1.936 lei). A în-

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna noiembrie 2020, a fost de 455 dolari/t (1.911 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

$/t

26.10 27.10 28.10 29.10 30.10 454 455 457 459 461

Dec

Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 425 euro/tonå (2.082 lei), cu 2 euro mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere din 26 oct. La bursa Rouen pre¡ul a fost

euro/t

26.10 27.10 28.10 29.10 30.10 Dieppe 463 465 467 469 471

de 413 euro/tonå (2.024 lei), mai mic cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 415 euro/tonå (2.033 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

26.10 411 Dunquerque 417 Moselle 427

30.10 413 415 425

Dec Ian Mar

Rouen

27.10 407 409 423

28.10 409 411 425

29.10 411 413 427

26.10 403 405 407

27.10 400 401 405

28.10 401 403 407

29.10 403 405 409

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

279 dolari/t

Profitul Agricol 42/2020

-2

223 dolari/t

$/t

26.10 27.10 28.10 29.10 30.10 443 440 441 443 444 449 447 445 447 449

449 dolari/t

207 dolari/t

$/t 30.10 402 407 410

-2 15

ASOCIA}II

PROFESIONALE Creditul furnizor, alt\ victim\ a OUG pentru calamitate “Ministerul nu poate interveni într-un contract între douå pår¡i”, a declarat, joi, ministrul Adrian Oros, cu referire la proiectul ordonan¡ei privind instituirea zonelor calamitate. Noi în¡elegem prin asta cå Ordonan¡a nu va fi adoptatå, iar fermierii nu vor putea invoca for¡a majorå în obliga¡iile contractuale, în rela¡ia cu traderii, cu furnizorii de inputuri. Dar så luåm afirma¡ia ministrului cu o anumitå rezervå: oficialii din MADR au mai fåcut afirma¡ii care au fost ulterior contrazise.

¿a cum am aråtat în numårul anterior al revistei, prima victimå a OUG privind starea de calamitate (dacå va fi publicatå în forma anun¡atå de Ministerul Agriculturii) vor fi contractele forward, cunoscute în pia¡å mai degrabå drept contracte futures. ARCPA, asocia¡ia traderilor, a solicitat, cu argumentele sale, retragerea proiectului. Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a reac¡ionat, acuzând public ARCPA de speculå ¿i chiar proferând câteva amenin¡åri la adresa traderilor. Pânå în acest moment, doar APPR s-a distan¡at de 16

reac¡ia Alian¡ei. Doar Ministerul Agriculturii ignorå superior orice luåri de pozi¡ie.

Ordonan¡a love¿te ¿i în membrii AIPROM Prima formå a proiectului ordonan¡ei de urgen¡å privind calamitatea a fost deranjantå mai mult pentru comercian¡ii de cereale. De¿i furnizorii de inputuri ar fi fost ¿i ei afecta¡i, nu au reac¡ionat public, temându-se så nu-¿i antagonizeze fermierii. Înså, dupå apari¡ia celei de-a doua forme a proiectului, s-au activat. AIPROM, Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor din România, care reune¿te toate multina¡ionalele ce practic subven¡ioneazå agricultura româneascå, prin inputurile pe care le livreazå fermierilor pe datorie, prin creditul furnizor, a angajat mai multe case de avocaturå, solicitând “disecarea” juridicå a proiectului. Un punct de vedere oficial despre proiectul de oug privind calamitatea este pregåtit pentru conferin¡a anualå a AIPROM, ce se desfå¿oarå miercuri, 11 noiembrie, când acest numår din Profitul Agricol vede lumina tiparului. Dar, în anticiparea acelui moment, Vasile Iosif, director general FMC ¿i pre¿edinte AIPROM, a fåcut

Vasile Iosif, director general FMC, pre[edinte AIPROM Profitul Agricol 42/2020

ASOCIA}II PROFESIONALE câteva precizåri ¿i considera¡ii personale. În primul rând, spune Iosif, Ministerul Agriculturii nu a invitat niciodatå AIPROM la consultåri pe subiectul proiectului de oug. Dacå reprezentan¡ii traderilor au avut prilejul så-¿i sus¡inå punctele de vedere atât în discu¡ii bilaterale, cât ¿i în cadrul ¿edin¡ei OIPA cereale, cei ai furnizorilor au fost ignora¡i. De¿i este limpede cå ordonan¡a ar provoca implica¡ii negative pentru afacerile producåtorilor ¿i distribuitorilor de inputuri. “¥n schimb, spune Vasile Iosif, am primit råspunsuri de la douå case de avocaturå, a¿teptåm ¿i de la altele. Conform acestora, în ordonan¡å nu este deloc clar cât timp ar dura påsuirea de la platå acordatå fermierilor. Se intrå în normal dupå încheierea stårii de calamitate? Ce se întâmplå cu datoriile cåtre partenerii de afaceri? Fiindcå nu e vorba de o anulare a datoriilor, ci de o amânare a acestora, probabil fårå penalitå¡i.” “Eu consider cå ¿i noi, furnizorii de inputuri, suntem la fel de importan¡i pentru agriculturå ca ¿i fermierii. Fårå inputuri, fermierii nu pot produce nimic. Noi finan¡åm agricultura româneas-

cå când vine vorba de pesticide ¿i semin¡e, nu Guvernul României! Produse în valoare de peste 500 de milioane de euro sunt livrate anual de companiile de pesticide, cu plata la 240-270 de zile. Dacå fermierii ar fi obliga¡i så plåteascå pe loc sau la 60 de zile, ar fi un dezastru, fiindcå mul¡i nu ar avea de unde! Såmân¡a este în aceea¿i situa¡ie: se livreazå în ianuarie ¿i banii se încaseazå în ultimul trimestru al anului.” Iosif nu este singurul din pia¡å care considerå cå guvernan¡ii riscå stabilitatea agriculturii pe termen lung, pentru un interes electoral de moment. “Avoca¡ii care au studiat prima formå a ordonan¡ei ne-au spus cå distribuitorii ar fi fost afecta¡i doar dacå lucrau în contrapartidå (inputuri pentru produse agricole). Ceilal¡i distribuitori ar fi fost în continuare proteja¡i de prevederile Codului Civil ¿i ale altor legi. Înså noua formå a legii ne afecteazå direct pe to¡i. Guvernul încearcå så joace un joc destul de periculos. Dar gre¿e¿te dacå î¿i imagineazå cå am absorbi asemenea pierderi fårå consecin¡e. Pierderile nu ni le acoperå Dumnezeu. Iar multina¡ionalele care aduc inputurile în ¡arå, în cazul pesticidelor, sau le pro-

duc aici, în cazul semin¡elor, dacå vor înregistra pierderi ¿i riscuri sporite de neîncasare, vor deconecta România de la inputuri. Guvernul se în¿alå amarnic dacå î¿i imagineazå cå este normal ca fermierul så î¿i respecte obliga¡iile contractuale doar când înregistreazå profit!”. În cazul în care guvernan¡ii ar insista cu adoptarea ordonan¡ei în forma propuså, Iosif crede cå anul viitor ar urma så disparå creditul furnizor. Fermierii nu vor mai gåsi pesticide ¿i semin¡e, decât cu banii jos! Vasile Iosif le sugereazå guver nan¡ilor så creeze un fond na¡ional de asigurare pentru calamitate tip secetå, gestionat public, întrucât societå¡ile de asigurare nu ar putea fi convinse så participe. “Fermierii så fie obliga¡i så cotizeze la acest fond cu o sumå fixå pe hectar. ªi din acel fond så fie despågubi¡i fermierii care pierd cultura din cauze naturale obiective”. O altå sugestie este ca exclusiv fermierii care nu au posibilitatea de a iriga så fie despågubi¡i pentru secetå.

pagini de Robert VERESS

Oros confund\ ARCPA cu Asocia]ia B\ncilor Întrebat, în ultima conferin¡å de preså sus¡inutå, cum va råspunde solicitårilor asocia¡iei traderilor, ministrul Adrian Oros a fåcut o confuzie între problema ordonan¡ei pentru calamitate ¿i cea pentru amânarea ratelor fermierilor la bånci. “Este un subiect care ne preocupå. Am fåcut trei sau patru întâlniri aici. ªi cu båncile, cu ARB, cu fermierii, cu asiguratorii. Din punctul de vedere al MADR, am folosit pârghiile pe care le de¡inem legat de acest subiect, care are legåturå cu agricultura, dar nu are rezolvarea la Ministerul Agriculturii”. Continuându-¿i råspunsul, Adrian Oros a ajuns ¿i la rela¡ia fermierilor cu traderii. ªi la ANAF. Profitul Agricol 42/2020

“Între fermieri ¿i traderi sunt ni¿te contracte în care Ministerul Agriculturii nu are cum så intervinå! Noi putem fi doar un moderator, un mediator. Am încercat så facem acest lucru de treipatru ori. Am fost ¿i la Ministerul de Finan¡e de trei patru ori, ca så nu på¡eascå fermierii ca în al¡i ani, când nu doar cå nu au primit despågubiri, dar cei de la ANAF, când au verificat situa¡iile contabile, i-au amendat pe fermieri pentru cå nu ¿i-au înregistrat recoltele. Recolte care nu existau, din cauza secetei. Am gåsit o modalitate de lucru, cu cei de la ANAF, în a¿a fel încât, anul viitor, când vor verifica situa¡iile contabile, så nu repete aceea¿i

problemå. Consideråm cå am fåcut ce aveam de fåcut”. Dar, dincolo de confuzia între probleme, de în¡eles dupå o conferin¡å de preså, meritå re¡inut finalul råspunsului dat de ministrul Adrian Oros. “Ministerul se pozi¡ioneazå ca un mediator. Nu putem så intervenim în contractul dintre fermier ¿i trader. Am pus proiectul în dezbatere publicå. Dacå dezbaterile sunt mai aprinse - ¿i, întotdeauna, pe subiecte delicate, dezbaterile sunt mai aprinse - este tot ce a putut face ministerul, prin pârghiile legale ¿i administrative pe care le are la dispozi¡ie. Ministerul nu poate interveni într-un contract între douå pår¡i”. 17

ASOCIA}II PROFESIONALE

Clubul Fermierilor organizeaz\ conferin]a Agribusiness 4.0 Pe 10 noiembrie are loc conferin¡a Agribusiness 4.0, desfå¿uratå, cum se desfå¿oarå mai toate acum, în mediul virtual. Pe internet.

gribusiness 4.0 este organizatå de Funda¡ia Centrul pentru Management Agricol în parteneriat cu Clubul Fermierilor Români ¿i agen¡ia de publicitate Godmother, iar Profitul Agricol este partener media. Pe scurt, va fi o edi¡ie maraton. Pre¡ de 8 ore, cei mai importan¡i jucåtori din agriculturå vor prezenta solu¡ii ¿i planuri celor peste 3.000 de participan¡i care sunt a¿tepta¡i online. Vor fi 3 sesiuni care vor acoperi subiecte din industria agricolå, precum provocårile pentru asigurarea competivitå¡ii ¿i gestiunea riscurilor, tehnologie ¿i modele de afaceri, noi meserii în agriculturå, strategie integratå de promovare a produsului românesc ¿i altele. Au fost anun¡a¡i cel pu¡in 20 de vorbitori, din cadrul celor mai importante institu¡ii na¡ionale ¿i interna¡ionale. Îi amintim pe Achim Irimescu,

ministru plenipoten¡iar la Reprezentan¡a Permanentå a României la Bruxelles, pe Adrian Oros, ministrul Agriculturii, pe Thierry de l’Éscaille, secretar general ELO - asocia¡ia europeanå a proprietarilor de terenuri agricole, Daniel Buda, europarlamentar, membru ComAgri, Georgiana Rusu, director general Clubul Fermierilor Români Broker Asiguråri ¿i Florian Ciolacu, director executiv al Clubului. Teme principale vor fi Reforma PAC ¿i Pactul Ecologic European; strategia From Farm to Fork ¿i calea spre digitalizarea agriculturii. Conferin¡a este organizatå pe o platformå specialå, care permite companiilor så î¿i prezinte portofoliul de produse, så propunå oferte ¿i så intre în contact, direct prin chat ¿i webcam, cu reprezentan¡ii firmelor interesate. Costul de participare este zero pentru participan¡i ¿i mic în compara¡ie cu varianta clasicå a unei expozi¡ii. Cåci, în esen¡å, Agribusiness 4.0 se pozi¡ioneazå ca o expozi¡ie virtualå de agriculturå. Online utilizatorii experimenteazå ¿i acceseazå în timp real func¡ionalitå¡i ¿i activitå¡i organizate în cadrul Agribusiness 4.0, iar din câteva click-uri pot

vizita toate standurile, ¿i ele tot virtuale, dar cu produse ¿i promo¡ii reale. Harta evenimentului este interactivå, participan¡ii având posibilitatea de a vizualiza detalii ¿i de a intra în contact cu expozan¡ii. “Industria agrobusiness este ¿i va fi mereu un mediu efervescent care se adapteazå la condi¡iile exterioare foarte repede. Am propus ¿i am gåsit deschidere de la companii så punem în acela¿i loc, fie el ¿i virtual, toatå cererea ¿i oferta din aceastå industrie ¿i suntem siguri cå va fi un eveniment cu multiple beneficii pentru to¡i participan¡ii”, spune Valentin Våcåru¿, organizator conferin¡å ¿i manager Godmother.

Funda¡ia Centrul pentru Management Agricol Centrul pentru Management Agricol este o organiza¡ie neguvernamentalå, independentå ¿i non-profit. Misiunea Centrului pentru Management Agricol este de a contribui la consolidarea agriculturii române¿ti prin crearea ¿i dezvoltarea de parteneriate cu to¡i actorii implica¡i în domeniul agricol: sectorul de afaceri, institu¡ii publice, organiza¡ii educa¡ionale ¿i organiza¡ii non-guvernamentale.

Dacå în primåvarå speram cu to¡ii cå pandemia se va încheia rapid, iar vie¡ile noastre î¿i vor relua cursul firesc, acum ¿tim cå trebuie så gestionåm altfel întâlnirile. Pentru un an, chiar doi, vremea marilor întâlniri în såli, în câmp a trecut. ¥n fa¡a virusului, comunicarea pe internet, pe hârtie, la televizor este solu¡ia. 18

Profitul Agricol 42/2020

CULTURI

VEGETALE Toleran]a porumbului la secet\ decriptarea mai multor proceduri Revista Perpectives Agricoles, editatå de Institutul Arvalis din Fran¡a, a publicat un interesant articol despre modul în care s-ar putea måri toleran¡a porumbului la stresul hidric, fårå a afecta alte caracteristici dorite.

În

ultimii ¿aizeci de ani, progresul genetic la porumb a fost estimat la aproape 100 kg/an, atât în condi¡ii de irigare, cât ¿i de neirigare, la hibrizii semitimpurii pânå la semitârzii, care au ob¡inut cele mai mari produc¡ii. Aceastå egalitate a valorilor progresului genetic la irigat ¿i neirigat aratå cå hibrizii noi consumå mai eficient apa (raportul dintre produc¡ia ob¡inutå ¿i cantitatea de apå consumatå exprimatå în mm este mai mare). Primul factor care diferen¡iazå comportamentul hibrizilor fa¡å de stresul hidric este lungimea perioadei lor de vegeta¡ie. Un hibrid mai timpuriu consumå mai pu¡inå apå decât unul mai tardiv, deoarece are nevoie de apå o perioadå mai scurtå de timp pentru a ajunge la maturitate. Måsuråtorile efectuate de Arvalis la irigat fårå restric¡ii au aråtat diferen¡e în consumul de apå între înflorire ¿i maturitate, de 25 pânå la 30 mm (adicå o udare), între douå grupuri de hibrizi din clase apropiate de maturitate. 20

Transpira¡ia mai micå, prin cultivarea unui hibrid mai timpuriu, are ca efect ob¡inerea unor produc¡ii mai mici, în medie cu 800-1000 kg/ha. Diferen¡ele de precocitate la înflorire pot fi utilizate pentru a evita perioade de deficit mare de apå în timpul fazei sensibile de formare a semin¡elor.

Reglarea transpira¡iei, o sabie cu douå tåi¿uri În cazul unui deficit hidric, plantele î¿i regleazå transpira¡ia prin închiderea stomatelor sub efectul hormonilor de semnalizare emi¿i când percep stresul. Acest lucru are ca rezultat ondularea frunzelor în timpul zilei, când existå o cerere mare de evapotranspira¡ie. S-a observat cå hibrizii î¿i înfå¿oarå frunzele mai mult sau mai pu¡in repede. Un hibrid care î¿i închide rapid stomatele încearcå så economiseascå apa din sol. Aceastå reac¡ie are dezavantajul cå reduce produc¡ia de substan¡å uscatå în timpul perioadei de stres hidric, dar este utilå în cazul prelungirii secetei, cu condi¡ia ca pierderile de produc¡ie cauzate de ritmul lent de cre¿tere generat de închiderea temporarå a stomatelor så nu fie prea mare. Dimpotrivå, un hibrid care închide stomatele mai lent, prin urmare råmâne suficient turgescent în timpul perioadelor de stres hidric, continuå så producå materie uscatå ¿i î¿i controleazå mai bine temperatura. Pe de altå parte, consumå mai multå apå disponibilå din sol, lucru favorabil dacå revin ploile sau se

irigå, dar poate epuiza rezerva de apå din sol dacå seceta se prelunge¿te. Reglarea func¡ionårii stomatelor poate fi deci un avantaj sau un inconvenient, în func¡ie de intensitatea ¿i durata stresului hidric.

Optimizarea suprafe¡ei foliare Cre¿terea frunzelor este apreciatå prin måsurarea indicelui suprafe¡ei frunzelor (ISF), care exprimå suprafa¡a frunzelor pe metru påtrat. Diferen¡e între ISF ale hibrizilor pot fi observate când apare stresul hidric înainte de înflorire. Hibrizii cu un indice de suprafa¡å foliarå mai pu¡in afectat de secetå intercepteazå mai multe radia¡ii ¿i, în consecin¡å, acumuleazå mai multå substan¡å uscatå. În acela¿i timp înså, suprafa¡å foliarå mai mare înseamnå ¿i o suprafa¡å mai mare de transpira¡ie, un dezavantaj dacå apare un stres hidric. Diferen¡e în råspunsul la cre¿tere la stresul hidric la începutul ciclului nici nu au acelea¿i consecin¡e. Stresul hidric de la începutul perioadei de vegeta¡ie afecteazå mai pu¡in un hibrid cu ISF ridicat decât un hibrid cu ISF mai mic. Cu toate acestea, suprafa¡a foliarå mai micå poate deveni un avantaj în etapele ulterioare dacå persistå stresul hidric. În cazul unor deficite severe de apå, planta î¿i pierde frunzele cele mai vechi prin uscare prematurå. Aceastå adaptare limiteazå cererea de apå, dar scade ¿i poten¡ialul de fotosintezå. Diferen¡ele dintre hibrizi sunt obserProfitul Agricol 42/2020

CULTURI VEGETALE vate ¿i sunt supuse evaluårilor (stay green, cu alte cuvinte “råmâi verde”) în perioada de maturare ¿i senescen¡å. Aceastå proprietate de a men¡ine frunzele verzi este corelatå cu numårul de boabe formate, deoarece plantele care au format ¿tiule¡i mici î¿i påstreazå mai mult timp frunzele verzi, în timp ce boabele remobilizeazå substan¡a uscatå a frunzelor ¿i tulpinilor pentru a participa la umplerea lor.

O mai bunå sincronizare a înfloritului pentru formarea boabelor Porumbul este foarte sensibil la stresul hidric din perioada înfloririi, perioadå în care måtasea iese dintre pånu¿i. Aptitudinea unui hibrid de a avea o måtåsire bunå sub efectul accidentelor climatice în aceastå perioadå este o însu¿ire valoroaså. Stresul hidric ¿i termic din perioada înfloritului pot desincroniza eliberarea

Profitul Agricol 42/2020

polenului ¿i apari¡ia måtåsii, ceea ce afecteazå fecundarea ¿i formarea boabelor. S-a urmårit ca prin ameliorare så se ob¡inå o toleran¡å a florilor femele, astfel încât så nu se creeze diferen¡e mari de timp între eliberarea polenului ¿i apari¡ia måtåsii. În experimentele efectuate de Arvalis, stresul hidric apårut înainte de înflorire nu a accentuat semnificativ protandria (diferen¡a între momentul înfloritului la inflorescen¡ele mascule ¿i femele). Mai mult, capacitatea de a men¡ine cre¿terea porumbului în perioada de definire a numårului de boabe (10-15 zile dupå înflorire) reduce avortarea boabelor. De fapt, asigurå alungirea minimå a tulpinii ¿i, prin urmare, depozitarea produ¿ilor de fotosintezå ca rezervå în tulpini, care pot fi remobilizate ulterior de boabe.

traducere [i adaptare Horia-Victor H|LM|JAN

Hibrizii cu sisteme radiculare mai eficiente au un avantaj în soluri cu rezerve foarte bune sau la revenirea rapidå a ploilor dupå un episod de secetå. Pe de altå parte, în solurile slab aprovizionate cu apå, ace¿ti hibrizi consumå prea repede apa disponibilå, cu dezavantajul încetårii bru¿te a absorb¡iei din solurile epuizate. În plus, se acumuleazå mai multå substan¡å uscatå în rådåcini, cu un cost energetic în detrimentul produc¡iei de boabe. Interesul fa¡å de acest aspect depinde deci de sol ¿i de volumul de precipita¡ii ¿i trebuie asociat cu ameliorarea altor factori ce determinå toleran¡a la secetå. Experimentele efectuate de Arvalis (måsuråtorile fåcute cu sonda cu neutroni), pe un numår mic de hibrizi semitardivi, nu au aråtat diferen¡e între hibrizi în capacitatea de absorb¡ie a apei.

CULTURI VEGETALE

Floarea-soarelui high oleic\, Suprafa¡a cultivatå cu floareasoarelui în Europa este pe un trend crescåtor în ultimii ani. Asta se petrece în special datoritå condi¡iilor nefavorabile pentru culturile de toamnå, ajungând pânå la ~20.4 mil. ha în 2020 (+2% vs. 2019). România råmâne ¿i în 2020 cel mai mare producåtor de floarea-soarelui din UE, cu peste 1,1 milioane de ha semånate, sau locul 3, dupå Rusia ¿i Ucraina.

onderea suprafe¡elor semånate cu floarea-soarelui high oleicå a crescut semnificativ în ultimii ani, aceasta ajungând la 14% la nivel european. Totu¿i, în timp ce în Fran¡a, Spania ¿i Ungaria, cele mai mari ¡åri cultivatoare de high oleic din UE, aceasta reprezintå 80%, 50% ¿i, respectiv, 40% din suprafa¡a totalå, în România floarea high oleicå ocupå în jur de 17%. A¿adar, România are cel mai mare poten¡ial de cre¿tere pentru segmentul high oleic. La aceste valori cu siguran¡å nu mai putem vorbi despre o pia¡å de ni¿å, a¿a cum poate segmentul high oleic a fost perceput în trecut. Seceta pronun¡atå, instalatå în mai multe ¡åri producåtoare de floarea-soarelui, va avea cel mai probabil un impact negativ în produc¡ia totalå, produc¡iile medii per hectar fiind estimate în scådere comparativ cu anii trecu¡i. Conform estimårilor recente aceasta va fi de 50,8 milioane tone, cu 5 milioane mai micå vs. 2019 (vezi tabelul). Comparând datele legate de evolu¡ia suprafe¡elor ¿i a produc¡iilor estimate, se poate observa cå, de¿i suprafa¡a însåmân¡atå a crescut cu 2%, produc¡ia totalå ob¡inutå în Europa (UE, plus Rusia, Ucraina ¿i Turcia) a scåzut cu 12% 22

comparativ cu 2019. Revizuirea în scådere a produc¡iei ob¡inute a stat ¿i la baza evolu¡iei pre¡ului la floarea-soarelui clasicå, aceasta înregistrând un salt major în septembrie pe fondul unei oferte scåzute. Pentru floarea-soarelui high oleic, Produc¡ia totalå de semin¡e de floarea-soarelui/mil. tone 20/21 19/20 18/19 17/18 estimat Produc¡ie 50,8 55,8 52,0 49,1 totalå (mil. t) UE 28

8,9

9,5

10,1

Rusia

13,0

15,4 12,8

11,0

Ucraina

14,5

16,5 15,3

13,4

Africa de Sud

0,9

0,8

0,7

0,9

SUA

1,3

0,9

1,0

Argentina

3,0

3,2

3,5

3,4

Turcia

1,6

1,7

1,5

1,7

Altele

7,7 7,9 7,8 7,7 Surså: Oil World Monthly, nr. 42, vol 63, Octombrie 2020

pre¡ul la fermå se compune în cele mai multe cazuri din pre¡ul florii clasice la care se adaugå un bonus de high oleic. Pre¡ul final înså, atât pentru floarea clasicå, cât ¿i pentru high oleic, se modificå independent, în func¡ie de cererea ¿i oferta din pia¡å. Altfel spus, dezechilibrul dintre cererea pentru consum ¿i produc¡ia ob¡inutå (oferta), pentru floarea clasicå, impacteazå pre¡ul acesteia, iar consumul ¿i pro-

duc¡iile ob¡inute în high oleic au impact asupra pre¡ului acestuia. Bonusul în acest caz este o variabilå care se modificå în func¡ie de nivelul pre¡ului celor douå categorii. Pentru exemplificare, în sezoanele 2018 ¿i 2019 am avut o produc¡ie în cre¿tere de floarea-soarelui, ceea ce a contribuit la scåderea pre¡ului la floarea clasicå. În acela¿i timp, în segmentul high oleic se înregistra un deficit de produc¡ie, contribuind la cre¿terea pre¡ului la high oleic. Astfel cå ambele componente au influen¡at pozitiv evolu¡ia bonusului de high oleic, acesta urcând foarte mult. Conform estimårilor, sezonul 2020 se va închide cu un deficit de produc¡ie la floarea clasicå, urmare a secetei, ¿i cel mai probabil cu un echilibru între cerere ¿i ofertå la high oleic, unde suprafe¡ele crescute compenseazå mediile mai mici de produc¡ie. Cererea ¿i oferta, în acest context, a dus la o cre¿tere semnificativå a pre¡ului la floarea clasicå ¿i o cre¿tere mai ponderatå a pre¡ului la high oleic. Astfel cå, de¿i valoarea bonusului la high oleic a fost mai micå comparativ cu anul trecut, pre¡ul final de achizi¡ie pentru high oleic a fost mai mare. Datoritå avantajelor pentru sånåtate, rezultate în urma folosirii uleiurilor high oleic, industria alimentarå a considerat oportunå schimbarea gråsimilor saturate

Cota]ii de pre] floarea-soarelui 2018-2020, DAP Constan]a, RON/ton\ Sursa> AgroGo.ro

Profitul Agricol 42/2020

CULTURI VEGETALE

tendin]e [i oportunit\]i din mai multe produse, cum ar fi alimentele pråjite. Uleiul high oleic cre¿te termenul de valabilitate al produselor deoarece perioada în care uleiul din alimente devine rânced este de 5 ori mai lungå fa¡å de uleiul clasic de floarea-soarelui. Prin urmare, în industria alimentarå floarea-soarelui high oleic este una dintre pu¡inele op¡iuni de înlocuire a uleiului de palmier. Aceasta este principala motiva¡ie care determinå o cerere sustenabilå ¿i în cre¿tere pentru uleiul high oleic de floarea-soarelui. Compania Syngenta, lider la nivel european ¿i în România la semin¡e de floareasoarelui, a anticipat tendin¡ele pie¡ei alimentare ¿i a dezvoltat un portofoliu de hibrizi high oleic cu performan¡e de produc¡ie la acela¿i nivel cu cei mai buni hibrizi linoleici. Oferta Syngenta în România cuprinde trei hibrizi de floarea-soarelui high oleic: Talento, SY Experto ¿i SY Gracia CLP, foarte bine adapta¡i condi¡iilor din ¡ara noastrå. Rezultatele de produc¡ie ale acestora sunt ridicate, cel pu¡in egale cu cei mai buni hibrizi de floarea-soarelui clasicå, ¿i cu un poten¡ial genetic mare în ceea ce prive¿te con¡inutul în acid oleic. Astfel, sunt acoperite atât nevoile fermierilor, cât ¿i cerin¡ele procesatorilor. În plus, hibrizii Talento ¿i SY Experto au toleran¡å geneticå la toate rasele de manå cunoscute în România, care de altfel a devenit o problemå foarte mare în ultimii ani în culturile de floarea-soarelui. A¿adar, dacå vorbim despre avantajele pentru fermieri, Syngenta oferå hibrizi de calitate, cu produc¡ii foarte mari, cu toleran¡å la manå ¿i, nu în ultimul rând, cu un con¡inut oleic foarte ridicat. Compania oferå ¿i suportul tehnic pentru o produc¡ie high oleic de foarte bunå calitate. Tehnologia de cultivare fiind aceea¿i cu cea aplicatå la floarea-soarelui clasicå, conservarea identitå¡ii hibridului utilizat trebuie så fie principalul obiectiv. În acest scop am realizat un protocol de bune practici, în cultura de floarea-soarelui high oleic, care poate fi accesat foarte u¿or pe site-ul Syngenta. Profitul Agricol 42/2020

Daniela Råduicå, manager marketing Semin¡e floarea-soarelui “Floarea-soarelui high oleic este segmentul în care noi credem ¿i îl sus¡inem foarte mult. O vedem ca pe o oportunitate pentru fermier în a se diferen¡ia într-o mare maså de uleiuri vegetale ¿i, implicit, în a-¿i îmbunåtå¡i profitabilitatea în cultura de floarea-soarelui. Istoric, pre¡ul la floarea-soarelui high oleic a fost întotdeauna mai mare comparativ cu cea clasicå. Recomandarea noastrå pentru fermieri este så aleagå hibrizi cu un poten¡ial ridicat de produc¡ie, cel pu¡in la nivelul celor mai buni hibrizi linoleici, a¿a cum sunt SY Experto, Talento sau SY Gracia CLP. Hibridul SY Experto a fost, în ultimii trei ani consecutiv, în top 5 la nivel na¡ional, pe baza rezultatelor de produc¡ie ob¡inute în re¡eaua independentå de testare APPR.”

Tiberiu ªerbånoiu, inginer cercetare Semin¡e floarea-foarelui “Productivitatea hibrizilor no¿tri este un element ce ne caracterizezå, iar în cercetare-dezvoltare aceastå caracteristicå stå în centrul fiecårui program de ameliorare, atât pentru hibrizii linoleici, cât ¿i pentru cei high oleic. A doua caracteristicå urmåritå la hibrizii Syngenta este stabilitatea în produc¡ie ¿i calitate. Iar aici, investi¡iile fåcute în achizi¡ii de companii

¿i germoplasmå ne dau posibilitatea så selectåm din diferite surse genetice. Toleran¡a la boli ¿i manå este, de asemenea, foarte importantå. Acestea conferå siguran¡å fermierilor în rezultatele ob¡inute. Tratåm cu aceea¿i seriozitate problema manei, la to¡i hibrizii pe care îi dezvoltåm. Astfel, hibrizi high oleici precum SY Experto ¿i Talento au toleran¡å la toate rasele de manå cunoscute în România.”

Valentin Påun, manager dezvoltare Semin¡e floarea-soarelui “În momentul în care am decis lansarea hibrizilor high oleic în România, ¿tiam cå ne vom confrunta cu percep¡ia privind pierderile de produc¡ie ale hibrizilor high oleic versus linoleic. Aceastå convingere avea la bazå genetica existentå în acel moment în pia¡å, ce cuprindea hibrizi cu o maturitate nepotrivitå ¿i cu o slabå adaptare la zona României. Ce am fåcut diferit, a fost så aducem hibrizi cu o bunå adaptabilitate pentru regiunea noastrå, cu un mare poten¡ial productiv, testa¡i local în compara¡ie cu cei mai buni hibrizi de floare clasicå. Am reu¿it så schimbåm percep¡ia multor fermieri, care acum ¿tiu cå în segmentul high oleic pot alege hibrizi Syngenta, care så le ofere produc¡ii la nivelul celor mai buni hibrizi linoleici. În continuare vedem o oportunitate în segmentul high oleic, având produc¡ii ¿i investi¡ii similare cu floarea clasicå”. 23

CULTURI VEGETALE

HiCorn CS - Polenizarea extins\ asigur\ produc]ii sporite HiCorn CS este un concept inovativ creat ¿i dezvoltat de Caussade Semences. Constå în alåturarea a doi hibrizi cu surså geneticå diferitå, din acela¿i segment de maturitate, dar cu grupe FAO diferite, perfect compatibili în ceea ce prive¿te polenizarea. Acest concept unic este pus la dispozi¡ia fermierilor începând cu anul 2018. Securizarea recoltei Scopul realizårii lui a fost securizarea ¿i îmbunåtå¡irea produc¡iei fermierilor printr-o serie de caracteristici adaptate arealului pedo-climatic din sud-estul Europei. Nevoia a plecat de la una dintre problemele apårute tot mai des în cultura de porumb: pierderea viabilitå¡ii polenului din cauza ar¿i¡ei atmosferice, par¡ial rezolvatå prin asocierea celor doi hibrizi cu grupe de maturitate diferite, care au o perioadå de polenizare apropiatå ¿i care împreunå måresc intervalul de polenizare.

În cazul în care unul dintre hibrizi suferå din cauza pierderii polenului, cel de al doilea vine în ajutorul lui cu polen viabil. Fenomenul este favorizat de compatibilitatea perfectå dintre cei doi hibrizi.

de doi hibrizi cu grupe de maturitate diferite, conceptul nu a înregistrat niciodatå valori ridicate sau variate ale umiditå¡ii boabelor la recoltare, valorile înregistrate fiind mereu foarte apropiate de valoarea STAS.

Produc¡ii de top Pe lângå siguran¡a oferitå în cazul anilor cu condi¡ii mai pu¡in favorabile, HiCorn CS dispune de caracteristicile necesare pentru a înregistra produc¡ii foarte bune în anii cu condi¡ii favorabile. Ob¡ine de cele mai multe ori produc¡ii de top atât în cadrul evenimentelor dedicate culturii porumbului, cât ¿i în cadrul fermelor partenere ¿i contribuie la cre¿terea randamentului de produc¡ie, dar ¿i la îmbunåtå¡irea rentabilitå¡ii economice a fermierilor. Starea fitosanitarå excelentå pe tot parcursul de vegeta¡ie ¿i reducerea riscului cauzat de varia¡iile pedo-climatice garanteazå o dezvoltare vegetativå excelentå care se concretizeazå prin produc¡ii foarte bune atât din punct de vedere cantitativ, cât ¿i calitativ. O altå caracteristicå importantå este pierderea apei din bob dupå maturitatea fiziologicå, chiar dacå discutåm

Semitimpuriu ¿i semitardiv Conceptul este recomandat pentru tehnologii intensive ¿i este disponibil pentru douå grupe de maturitate: FAO 350 ¿i FAO 450 (HiCorn CS 350 ¿i HiCorn CS 450). Este astfel pretabil pentru toate regiunile pedo-climatice ale României. Eficacitatea conceptului este demonstratå prin rezultatele ob¡inute în cadrul re¡elei de testare a companiei Caussade Semences. Ele reflectå stabilitatea ¿i poten¡ialul ridicat de produc¡ie prin plasarea conceptului întotdeauna peste media loca¡iei, indiferent de condi¡iile pedo-climatice ¿i arealul geografic ¿i sunt confirmate de feedback-ul pozitiv oferit de fermieri.

Adrian MIHAI

Profitul Agricol 42/2020

CULTURI VEGETALE

Agricultura în contextul Interviu Valeriu Tabårå, pre¿edintele Academiei de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice “Gheorghe Ionescu-ªi¿e¿ti” Un studiu fåcut în urmå cu aproximativ 50 de ani, la Timi¿oara, de cåtre disciplina de Botanicå, la acea vreme conduså de Stere Grigore, sesiza cå pe partea de vest a ¡årii au apårut semne de stepizare. Adicå, spune prof. Valeriu Tabårå, au apårut unele specii de plante, de biotipuri, care se gåsesc în zonele cu un anumit grad de ariditate, precipita¡ii mai reduse ¿i temperaturi ridicate perioade lungi de timp. Atunci, lumea a zâmbit pentru cå partea de vest a ¡årii a fost consideratå un model de silvostepå. Aståzi con¿tientizåm mai bine evolu¡ia factorului climatic la nivel regional ¿i microregional. Unii discutå chiar despre cum am putea noi, oamenii, så blocåm factorii climatici. Nu se poate bloca evolu¡ia climaticå, spune Tabårå, iar influen¡ele dramatice asupra agriculturii ¿i a produc¡iei agro-alimentare se våd deja. Iar anul acesta ne-a demonstrat-o din plin. Problema este så gåsim cum så traversåm ace¿ti factori climatici nefavorabili pentru tot ceea ce înseamnå via¡a pe Terra ¿i în primul rând ceea ce înseamnå sistemul agro-alimentar. “De ani de zile spun cå trebuie så ne bazåm pe crea¡iile române¿ti. Climatul de stepå, arid, de tip continental pe care îl are România este specific doar nouå la nivel european”, crede cå ar fi solu¡ia pre¿edintele ASAS.

lui, sfeclå de zahår, soia, de sus în jos, de la vârf spre bazå, de¿i atât porumbul, cât ¿i floarea-soarelui au particularitå¡i de apårare anti-secetå pedologicå, restrângându-¿i foarte mult consumul prin eliminarea frunzelor de pe plantå. De aceea, spune Valeriu Tabårå, crea¡iile în domeniul cerealier ¿i al plantelor tehnice ar trebui så fie produse aici. Acela¿i lucru ar trebui så se extindå la vi¡a-de-vie, pomi fructiferi, specii ¿i biotipuri din sistemul furajer, toate ar fi bine så provinå din specii adaptate la condi¡iile noastre.

Gre¿eli tehnologice în lucrårile câmpului “O spun cu toatå råspunderea ¿i am argumentele tehnice, fiind fitotehnician, am lucrat în tehnologii, este nepermis så folose¿ti grapa cu discuri primåvara, când ai intrat în toamnå cu deficit de umiditate. ªi te a¿tep¡i pe urmå la parcurgerea unor faze de vegeta¡ie normale. Avem extrem de multe lucruri de educat la fermieri. Sunt gre¿eli mari inclusiv la semånat. Tehnologia semånatului trebuie modificatå pornind de la momentul lui. Domnul doctor Dumitru Manole încearcå lucruri absolut senza¡ionale. Anul acesta a semånat floarea-soarelui în luna februarie. S-a întâlnit cu alte fenomene dincolo de ce înseamnå trecerea peste perioada aceasta de secetå de primåvarå. Ai alte probleme, legate de rela¡ia plantei cu lumina ¿i cu factorii de vegeta¡ie. Avem extrem de multe lucruri de gândit tehnologic.

Seceta atmosfericå, o problemå mai mare decât cea pedologicå În România, problema cea mai mare nu este seceta pedologicå, exceptând anul 2020, cât seceta atmosfericå. Reînnoirea tehnologiilor De ani de zile avem fenomenul de 70% din teritoriul României este în uscare prematurå a culturilor de primå- fiecare an supus într-o propor¡ie mai varå, porumb în special, floarea-soare- mare sau mai micå la prezen¡a secetei, 26

Acele solu¡ii pe care nu le folosim “O altå problemå, pentru care ¿i eu am fost pus la zid, biotehnologiile ¿i ingineria geneticå, prin care se pot crea acele forme care så traverseze aceste fenomene de secetå. De ce nu am putea transfera genele de la sorg la porumb? Sorgul are un coeficient mai mare de rezisten¡å ¿i toleran¡å la secetå. De ce nu am transfera gene de la pir la grâu? Se discutå de foarte mul¡i ani. ªtiin¡a actualå are capacitatea de a produce astfel de organisme. Ea trebuie înså låsatå. Este aproape de neîn¡eles de ce la nivelul UE se pun be¡e în roate noilor metode de cercetare. Ingineria geneticå nu este împotriva oamenilor ¿i a vie¡ii pe Påmânt. Este o formå de diversitate ¿i de a crea toleran¡å la factorii climatici cu care trebuie så tråim împreunå, pentru cå nu avem puterea de a-i schimba.” fie pedologicå, fie atmosfericå. Acest lucru ne obligå pe noi, cercetarea, pe statul român, så sprijine aceste reînnoiri de tehnologii. Nu le facem numai noi. Le fac ¿i americanii, brazilienii, canadienii, toate ¡årile care practicå o agriculturå în rela¡ie directå cu ceea ce înseamnå schimbarea mediului, care este una de duratå. Momentul semånatului trebuie schimbat. Dar pentru schimbatul semånatului, pentru a aduce într-o zonå în luna martie, cu o oscila¡ie de temperaturå, mie îmi trebuie din nou crea¡ii care så fie adaptabile. De asta, crearea de soiuri ¿i de hibrizi, de specii noi, pentru ceea ce înseamnå cultivarea ¿i agricultura RoProfitul Agricol 42/2020

CULTURI VEGETALE

schimb\rilor climatice mâniei, este o mare necesitate, având în vedere ceea ce dezbatem noi azi, fenomenul de secetå. Problema lucrårii solului este fundamentalå pentru fermieri. A dispårut acea lucrare clasicå în care aråtura de toamnå o låsam proaspåtå în iarnå. Este o gre¿ealå, mai ales în zonele de câmpie, unde nu este rezerva de apå foarte mare. Sub nici o formå aråtura nu poate råmâne proaspåtå peste iarnå pentru cå în primåvarå suntem obliga¡i så intråm la nivelarea ei ¿i de multe ori, constat, cu toatå dotarea tehnicå majorå, nu existå un model de combinator greu pentru ce înseamnå intrarea pe astfel de aråturi. Este extrem de important ca dotarea tehnicå så fie la nivelul de cerin¡å fa¡å de factorii naturali pe care-i avem la dispozi¡ie, pentru cå nu este vorba doar de lucrarea solului. Este vorba de måsura de conservare a apei în sol. Orice pierdere a apei în primåvarå ia din ceea ce înseamnå elementele de poten¡are a nivelului de produc¡ie ¿i a

calitå¡ii, dar måre¿te ¿i elementele de risc de a pierde cantitå¡i mari de produc¡ie în ceea ce prive¿te rezultatul final al oricårui fermier. Este fundamentalå aceastå problemå pe care noi, din påcate, nu o luåm în seamå. Eu le spuneam studen¡ilor cå agronomii nu pot avea concediu vara. Nu au cum så-l aibå, dacå vor så fie agronomi buni, pentru cå trebuie så înceapå lucråri de pregåtire pentru rapi¡å, orz ¿i orzoaicå de când a recoltat grâul. Nu pot amâna nici o zi. Douå zile-trei amânate dupå grâu înseamnå cå ai pierdut apa, nu mai po¡i

intra cu plugul, a¿a cum s-a întâmplat anul acesta, sau cu discul. Este fundamental ca dezmiri¿tirea så fie o lucrare fundamentalå în sistemul de asolament ca så-mi deschidå calea spre ce înseamnå reglarea ¿i gestionarea apei din sol, pregåtirea acelei cantitå¡i de apå care în toamnå så-mi asigure råsårirea, volumul de apå pe 20 cm, cât trebuie så-mi intre rådåcina de rapi¡å din septembrie-august pânå la intrarea în iarnå.

Adrian MIHAI

Pactul Verde European nu va fi posibil fårå biotehnologii Green Deal, sau Pactul Verde European, este o foaie de parcurs trasatå de Comisia Europeanå pentru a ajunge un continent neutru climatic pânå în 2050. Dar Tabårå vede ¿i câteva probleme pe care Green Deal le va ridica fermierilor români. “Noi discutåm despre un buget mare, venit de la UE prin PAC 20212027, dar så nu uitåm cå 40% din acest buget se va duce spre sistemele de înverzire, cu totul ¿i cu totul altceva decât am fåcut pânå acum. Nu se va putea realiza Green Deal Profitul Agricol 42/2020

la nivel de performan¡å ¿i obiective dacå nu se då drumul la libertatea de a gândi, de a cerceta, de a aplica metodele noi, cunoscute, perfec¡ionate, care nu creeazå nimic råu în via¡a nimånui. Nu modificå via¡a nimånui ¿i nici biodiversitatea. Biodiversitatea nu este modificatå nici de om, nici de naturå. Pe 27 iulie 2017 Curtea Europeanå de Justi¡ie a interzis toate metodologiile care ar duce la a¿a-zise modificåri genetice, inclusiv mutageneza, factorul natural de-a lungul milioanelor de ani de evolu¡ie a vie¡ii pe Påmânt.

În fiecare zecime de secundå au loc miliarde de modificåri genetice, de apari¡ie de noi forme din cauza radia¡iilor, mediului ¿amd. Desigur, nu rezistå toate, dar cele care rezistå sunt cele care duc spre evolu¡ii de acest tip, cum este, de pildå, grâul hexaploid. Grâul pe care îl avem noi în pâine este un grâu modificat genetic. A pornit de la diploid, tetraploid, ploidizare naturalå, nu artificialå ¿i care a dus la grâu stabil de acest tip. Avem mii de astfel de forme, altfel nu ar exista via¡å trainicå pe Påmânt! 27

CULTURI VEGETALE

P0725 - hibridul campionilor la porumb siloz ¥n ciuda anului atipic, unii fermieri care au semånat porumb pentru siloz, au ob¡inut produc¡ii-record. Hibridul care i-a mul¡umit pe cei mai mul¡i, atât în Transilvania, cât ¿i în Moldova, a fost P0725, din portofoliul Corteva.

orumbul în sine nu este o plantå proteicå. Porumbul trebuie så ofere energie animalelor ¿i o face datoritå amidonului pe care îl con¡ine. “Noi asta urmårim, un ¿tiulete mare, bine dezvoltat, cu foarte multe boabe, pentru cå acolo se gåse¿te amidonul de care au nevoie animalele pentru a-¿i duce produc¡ia la maxim, explicå Mihai Valentin - Category Marketing Manager Porumb ¿i Soia Corteva.

Cel mai bun rezultat l-a ob¡inut Levente Janosi din jude¡ul Harghita, respectiv 86 t/ha. Acesta a semånat porumbul dupå cultura de grâu, pe un teren care a fost fertilizat în toamnå cu gunoi de grajd - 60 t/ha, iar la semånat a adåugat 400 kg/ha de azot. Cultura a primit douå erbicide.

Rezultate foarte bune au ob¡inut ¿i fra¡ii Lauren¡iu ¿i Eugen Frå¡ilå, 82 t/ha. 28

“Lucråm în jur de 100 ha, iar porumb siloz am semånat 4 ha, dupå cultura de orz. Am erbicidat o singurå datå ¿i doar atât, nimic altceva pânå la începutul lunii septembrie, atunci când am recoltat”, a precizat Lauren¡iu Frå¡ilå.

Fra¡ii Ion ¿i Nicolae Gherghin din Daia Românå, jude¡ul Alba, au cultivat în acest an pentru prima oarå hibrizi de porumb Pioneer. Pentru siloz au ales hibridul P0725 ¿i au ob¡inut 78 t/ha. “Cu porumb siloz am semånat 20 ha, a fost monoculturå. Noi nu am tocat tot, doar 16 ha, pentru cå am avut o produc¡ie foarte bunå, cea mai bunå din fermå. Anul viitor sigur vom alege acela¿i hibrid pentru siloz, iar în total cred cå vom avea peste 100 ha”, a declarat Ion Gherghin. ªerban Cråciun din localitatea Sânpetru de Câmpie, jude¡ul Mure¿, a ob¡inut 81 t/ha. “Lucråm 350 ha, porumb am avut în acest an pe 20 ha, semånat dupå grâu. Anul viitor voi semåna 150 ha cu porumb, ¿i cu siguran¡å voi alege acela¿i hibrid pentru siloz, iar pentru întreaga suprafa¡å doar hibrizi Pioneer”, a precizat agricultorul.

În jude¡ul Suceava, Dan Manciuc din localitatea Vå¿cåu¡i, a ob¡inut 80 t/ha. “Lucrez aproximativ 100 ha ¿i am o fermå de vaci. Anul acesta am avut 22 ha cu porumb, iar culturile premergåtoare au fost floarea-soarelui ¿i grâu.” Anul viitor va semåna cca. 30 ha cu porumb, înså nu ¿tie dacå va mai semåna porumb siloz, pentru cå se gânde¿te så renun¡e la ferma de vaci. U¡iu Grigore Daniel din localitatea Che¡ani, jude¡ul Mure¿, a ob¡inut 75 t/ha. Lucreazå 220 ha, iar cu porumb a avut în acest 60 ha, pe care le-a semånat dupå grâu ¿i lucernå.

În cadrul societå¡ii Lacto Agrar din Vaidei, Dacian Clonta a ob¡inut o produc¡ie de 70 t/ha. “Noi lucråm 1.500 ha, dintre care 700 au fost semånate cu porumb dupå culturi de triticale. La primåvarå cred cå vom semåna 700-800 ha cu porumb, sigur vom alege ¿i acest hibrid pentru cå am avut o produc¡ie-record. Pentru Transilvania a fost un an foarte bun ¿i trebuie så spun cå acest hibrid nu mi-a oferit doar mie produc¡ie mare, cunosc ¿i al¡i fermieri din jude¡ele Alba ¿i Hunedoara care au avut rezultate foarte bune”, a declarat fermierul campion. CORTEVA Profitul Agricol 42/2020

GR|DINA

VIA [i LIVADA Marius Kiss a l\sat Italia pentru a deveni legumicultor Marius Kiss are 39 de ani ¿i timp de opt ani a lucrat în agricultura din Italia. ¥n decembrie 2016 a decis så se întoarcå în România, så revinå acaså, în Checea, o localitate aflatå la 35 de km de Timi¿oara, unde legumicultura este o preocupare de bazå pentru mul¡i cetå¡eni. “Påmântul m-a atras înapoi unde m-am nåscut”, spune Marius.

Marius Kiss: “Visul mare este înfiin¡area unei cooperative pe legumiculturå, fiindcå în localitate sunt mai mul¡i fermieri care vor acest lucru.”

tate. De obicei, face obligatoriu douå tratamente pe lunå ¿i utilizeazå la o iriga¡ie 70 de litri de apå prin picurare banii strân¿i în Italia a pentru un sfert de ha de ro¿ii. reu¿it så î¿i dezvolte, pe A ales så cultive un hibrid special 4,5 ha, o fermå de legu- pentru câmp. Este vorba de Big Rio, cu me unde cultivå ro¿ii, ardei, castrave¡i, cre¿tere determinatå, semi-târziu, cu cartofi ¿i varzå. Alåturi, are ¿i un ha cu fructe mari, de aproximativ 200 g. solarii. Meticulos, Kiss a reu¿it så impleFiind disciplinat, a reu¿it så î¿i facå menteze unele proiecte ¿i så atragå fon- ¿i o pia¡å sigurå: o re¡ea de magazine duri de la Uniunea Europeanå. A¿a ¿i-a începând cu cele din Checea, pânå în cumpårat toate utilajele necesare: tractor, Timi¿oara ¿i Jimbolia. Face inclusiv pluguri, freze, ma¿ini de plantat ¿i scos livråri la domiciliu. cartofi, motofreze, motocultoare ¿i mo“Eu produc exclusiv pentru bulion. topompe. Existå o cerere foarte mare în aceastå Datoritå dotårii, nu mai are nevoie de direc¡ie. Cetå¡enii cautå ro¿ii pentru aal¡i angaja¡i, decât sprijinul pe care îl are ¿i produce bulionul pentru iarnå”, spune din partea familiei. Cel mult cautå doar tânårul fermier. De pe un sfert de ha, cât zilieri la recoltat. Ca toatå lumea, se a cultivat în 2020, reu¿e¿te så scoatå plânge de lipsa seriozitå¡ii la to¡i cei pe aproximativ 15 tone, dacå nu sunt calacare a încercat så îi angajeze. mitate de ploile în exces. Particularitatea exploata¡iei lui Marius Kiss este faptul cå el cultivå ro¿iile în Seceta de anul acesta nu a resim¡itcâmp. Tehnologia a învå¡at-o în Italia ¿i o la fel ca al¡ii, pentru cå are un pu¡ forat, pentru prima datå acolo a våzut cum se din care irigå. Fåcut tot cu finan¡are de cultivå ro¿iile în câmp. la Uniunea Europeanå. În ceea ce prive¿te tratamentele, pe Dar suprafe¡ele cu cartofi i-au fost toate le ia de la Bayer, de unde ¿i afectate de viermele sârmå, care în prime¿te asisten¡å tehnicå de speciali- fiecare sezon face mari distrugeri.

“O produc¡ie normalå de cartofi ar fi de 30 de tone la ha, dar cu viermele sârmå ¿i cu seceta a fost foarte greu în 2020. E destul de dificil så îl comba¡i. E un dåunåtor formidabil. Anul acesta produc¡ia este foarte slabå la cartofi, iar cu 25 de bani, cu cât se vinde kilogramul, nu ¿tiu dacå îmi voi scoate cheltuielile, asta în timp ce, în 2019, sub doi lei nu am vândut kg de cartofi. A fost un pre¡ foarte bun. A fost produc¡ia maximå ¿i ne-a ajutat ¿i ploile”, a subliniat Kiss. Cartofii sunt valorifica¡i tot prin magazinele din localitate ¿i prin cele de la Timi¿oara. Pe viitor, obiectivul principal este extinderea. “Dacå voi reu¿i så mai cumpår un ha - douå de påmânt nu ar fi råu, dar cele 4,5 ha îmi ajung så îmi între¡in familia. E nevoie de investi¡ii în continuare, fiindcå trebuie så fii în actualitate cu tot ceea ce este nou în domeniu, pentru a putea rezista. Visul mare este ¿i înfiin¡area unei cooperative pe legumiculturå, fiindcå în localitate sunt mai mul¡i fermieri care vor acest lucru”, spune Marius Kiss.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 42/2020

GR|DINA, VIA [i LIVADA

27 de finali[ti în concursul BASF pentru viticultori mici [i mijlocii din România De 5 ani BASF organizeazå un concurs na¡ional, Pove¿ti cu vinuri române¿ti. Nu era så renun¡e la el tocmai acum, în plin pandemie. ªi, tot în ciuda pandemiei, la concurs s-au înscris 130 de crame. Regula BASF zice cå nu pot participa cramele care au peste 100 de hectare de vie.

fost 3 faze regionale, ¡inute în func¡ie de marile regiuni viticole ale ¡årii, urmate de marea finalå na¡ionalå. În cadrul fiecårei faze regionale, membrii comisiei de jurizare, membri ai Asocia¡iei Deguståtorilor Autoriza¡i, au desemnat câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie (ro¿ii, albe ¿i roze).

Profitul Agricol 42/2020

În finala na¡ionalå, desfå¿uratå în luna octombrie, s-au calificat 27 de probe, din 340, câte ¿i-au încercat ¿ansele anul acesta. Selec¡ia vinurilor finaliste a urmårit trei criterii, cu sisteme de punctare diferite - cel vizual (limpiditate ¿i aspect), cel olfactiv (care måsoarå tipicitatea, intensitatea ¿i calitatea aromei) ¿i cel de gust (care este ¿i cel mai important ¿i måsoarå intensitatea, tipicitatea, persisten¡a gustativå ¿i calitatea), completate de o evaluare globalå. BASF a acordat 3 premii în valoare de 28.300 lei fiecare ¿i promovare pentru câ¿tigåtori. Dar au fost ¿i alte premii, oferite de parteneri. De câ¿tigat, au câ¿tigat Vinurile Chardonnay, 2019, sec, Crama Vii¿oara (categoria vinuri albe), Feteascå Neagrå, 2019, sec, Crama Alira (categoria vinuri rose) ¿i Feteascå Neagrå + Cabernet Sauvignon, 2017, sec, Crama

Dan Corbu¡ (categoria vinuri ro¿ii). “Compania BASF a fåcut ceva mai mult decât un simplu concurs. Pe lângå aprecierea profesionistå a vinurilor de cåtre jura¡i, compania a sprijinit, de fapt, producåtorul român prin premiile pe care le-a oferit, prin comunicarea pe care a fåcut-o, prin încrederea pe care a acordat-o ulterior vinurilor care au câ¿tigat. Recomand ca în fiecare an så se transmitå probe la acest concurs”, declarå Gabriel Låcureanu, oenolog ¿i membru al comisiei de jurizare. ¥n paralel cu concursul de vinuri, anul acesta a fost organIzat ¿i un mic concurs de etichete ale vinurilor finaliste. Publicul a putut vota, pe pagina de Facebook a BASF, eticheta preferatå. Cu un total de 4.324 de voturi, concursul a fost câ¿tigat de eticheta vinului Pandora Crama Cote¿ti.

Andrei DORNEANU

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Vinurile de pe dealul Silagiului Pe dealurile blânde ale Silagiului, nu departe de sta¡iunea balneoclimatericå Buzia¿, jude¡ul Timi¿, î¿i întinde viile una dintre cele mai tinere crame din Banat, Aramic. Cultivarea vi¡ei-de-vie în zonå aminte¿te de o tradi¡ie ce se întoarce în istorie cu 300 de ani, când a ajuns în Timi¿ al treilea val de coloni¿ti germani.

“

Practic primii cultivatori ai vi¡eide-vie pe dealurile Silagiului au fost coloni¿tii germani ajun¿i în Bacova, o localitate apropiatå, în anul 1783”, poveste¿te Adam Cråciunescu, proprietarul cramei. “Era al treilea val de coloni¿ti de pe valea Rinului. Cuno¿teau foarte bine cultura vi¡ei-de-vie ¿i cum se producea vinul. Ei i-au învå¡at pe bånå¡enii existen¡i aici så înfiin¡eze primele culturi de vi¡å-de-vie pe dealurile Silagiului. Cu timpul, vinul ob¡inut aici era a¿a de bun ¿i cåutat, încât a ajuns så aprovizioneze ¿i Palatul Regal din Viena”. Chiar dacå viticultorii ¡in la imaginea de furnizori ai împåratului de la Viena, viile nu mai sunt cele vechi. Distruse de filoxerå, au fost refåcute abia la începutul anilor 1990, când preotul din Silagiu a înfiin¡at douå lan¡uri de vie cu buta¿i de Muscat Ottonel adu¿i din SUA

¿i cu Burgund adu¿i din Occident. Ca în Popa Tanda a lui Slavici, succesul preotului le-a dat avânt ¿i localnicilor så facå ceva. Unii au adus ¿i Riesling ori Sauvignon, iar zona Silagiului a reintrat în circuitul vinului. Dealul are o expunere bunå la soare, cu pante în direc¡ia sudicå ¿i vesticå, pe care soarele le mângâie de-a lungul întregii zile, cu o varietate mare de tipuri de sol, de la brun ro¿cat de pådure pânå la sol cu con¡inut ridicat de oxizi de fier - perfect pentru vinurile ro¿ii - toate pe o rocå de bazå calcaroaså - perfectå pentru cultivarea vi¡ei-de-vie. De unde vine numele Aramic? S-au utilizat primele litere ale numelor membrilor familiei Cråciunescu: Adam, Mihaela, Ioana, Cosmin, ¿i a fost adåugatå particula “ra”. Fascinant este cå cercetårile arheologice au demonstrat cå în zåcåmintele de sub dealurile Silagiu se aflå o calotå de piatrå biodegradabilå, dar ¿i aramå, dar atunci când a fost dat numele de Aramic, fondatorii cramei nu au ¿tiut de acest amånunt. “Eu am descoperit aceastå minunatå podgorie de pe dealurile Silagiului din întâmplare. Pe mine må preocupau degustårile de vinuri ¿i am o pasiune veche pentru vinuri. Astfel, am aflat cå viile de la Buzia¿ erau vânduse la licita¡ie. Am reu¿it så luåm ¿i noi câteva hectare de vie veche, fårå reconversie, care se afla pe domeniile statului.

Am luat investi¡ia ¿i am concesionat terenul, apoi am promovat proiectul de reconversie a viei. Am avut ocazia de-a lungul vie¡ii mele så vizitez multe crame din Europa ¿i din România ¿i am fost la multe deguståri de vinuri de unde m-am informat întotdeauna. Aveam cuno¿tin¡e generale despre acest domeniu ¿i ceea ce înseamnå vinificare, dar pânå nu te apuci de treabå în mod concret så cultivi vie nu realizezi câte probleme mari sunt. Am avut ¿i momente când am crezut cå nu vom reu¿it så ducem la bun sfâr¿it proiectul nostru. Totu¿i, am reu¿it så trecem peste dificultå¡i”, poveste¿te începuturile acestei frumoase afaceri Adam Cråciunescu. Are 46 de ha de vi¡å-de-vie cu opt soiuri, dintre care patru albe: Sauvignon Blanc, Chardonnay, Feteascå Albå ¿i Muscat Ottonel, ¿i patru ro¿ii: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir ¿i Feteascå Neagrå. “Pierderea în acest an este de peste 50%, din cauza pandemiei, dar am încercat så ne organizåm pentru a trece de acest moment. Am apelat ¿i la un credit din vest ¿i speråm så închidem ¿i 2020 cu rezultate care så ne men¡inå la suprafa¡å. Norocul este cå vinul este o marfå care rezistå în timp, cu cât vinul e mai vechi, cu atât este mai bun ¿i valoros, dar î¡i trebuie cash flow ca så po¡i func¡iona”, spune Cråciunescu.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 42/2020

CRE{TEREA

ANIMALELOR Se sparge cartea de ras\ pentru B\l]at\ Româneasc\ Registrul Genealogic pentru rasa Bål¡atå Româneascå este de¡inut de Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental (ACVBR-Sim), conduså de Mircea Dumitru. Impulsul ini¡ial pentru aceastå organiza¡ie profesionalå a fost dat de Zoltan Haller, un fermier care a venit din mediul afacerilor imobiliare. Asocia¡ia a devenit tot mai dinamicå ¿i a început så testeze tåura¿i la Semtest Craiova.

lor ICAR sau a oric\rei alte lucr\ri [tiin]ifice în domeniul amelior\rii”, se arat\ în adresa semnat\ de Mircea Dumitru.

ACVBR-Sim este o asocia¡ie a crescåtorilor de vaci din rasa Bål¡atå Româneascå, înfiin¡atå în anul 2011, acreditatå pentru conducerea ¿i men¡inerea registrului genealogic la rasele Bål¡atå Româneascå ¿i Montbeliarde, iar din anul 2018 este recunoscutå de cåtre ANZ ca societate de ameliorare. Având un numår de 12.436 de membri înscri¿i în asocia¡ie, participan¡i la Programul de ameliorare, totalizând un numår de 163.839 vaci de lapte înscrise în cele 2 sec¡iuni ale registrului geneaipsa comunicårii dintre asocia- logic, ACVBR-Sim este cea mai mare ¡iile crescåtorilor ¿i unele in- organiza¡ie de profil din România, care terese divergente au generat o de¡ine registrul de raså, acoperind întreg confruntare surdå pentru constituirea al- teritoriul României. tor cår¡i de raså. Efectuarea controlului oficial al perAstfel, Dan ºandea, pre¿edintele forman¡elor la produc¡iile de lapte ¿i carCooperativei Some¿-Arie¿, ¿i Iacob Bo- ne se realizeazå prin ter¡i, denumite orca, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor ganiza¡ii de control, care, în urma de Bovine din Mure¿, au depus dosare delegårii primite de la ACVBR-Sim, la Agen¡ia Na¡ionalå pentru Zootehnie colecteazå datele din teren, necesare pentru a forma alte registre genealogi- constituirii bazei de date ¿i supuse ultece. Sigur cå loc este. ¥n Germania func- rior prelucrårii. Colaborarea strânså ¿i ¡ioneazå 8 cår¡i de raså pentru Bål¡atå. continuå cu speciali¿ti din domeniul ameÎn consecin¡å, Mircea Dumitru, pre- liorårii taurinelor, din diverse unitå¡i de ¿edintele ACVBR-Sim, a transmis un învå¡åmânt ¿i cercetare, a permis ¿i a protest cåtre Ministerul Agriculturii. garantat ca, într-un mod profesionist, så “V\ solicit\m a respinge în totalitate parcurgem etapele cuprinse în Programul cererea de aprobare a unui nou program de ameliorare al ACVBR-Sim, pentru rasa de ameliorare pentru rasa B\l]at\ Româ- Bål¡atå Româneascå. Enumeråm câteva neasc\, venit\ din partea unei organiza]ii, dintre ac¡iunile societå¡ii de ameliorare: pentru un num\r de 355 de vaci de lapte, nominalizarea candidatelor mame de f\r\ origine cunoscut\, f\r\ respectarea taur, bonitarea, alegerea mamelor de taur, Regulamentului UE 1012/2006, a norme- potrivirea perechilor, introducerea

Profitul Agricol 42/2020

tåura¿ilor în semtest, determinarea valorii de ameliorare prin testare genomicå, distribuirea de material seminal de la taurii afla¡i în testare, realizarea unei ferme de testare dupå descenden¡i. Aprobarea unui nou Program de ameliorare pentru 355 de capete, doar pe considerentul cå trebuie så existe concuren¡å, este ceva ie¿it din tiparele ¿tiin¡ei ¿i ameliorårii. Apari¡ia a douå asocia¡ii conducåtoare a Registrelor Genealogice la rasa Bål¡atå Româneascå are ca efect scindarea efectivului de vaci în douå, ceea ce echivaleazå cu direc¡ionarea popula¡iei cåtre zona vulnerabilå, cu douå consecin¡e negative majore: reducerea intensitå¡ii selec¡iei, reducerea variabilitå¡ii genetice a popula¡iei de bazå, scåderea progresului genetic, cre¿terea consangvinizårii în cadrul popula¡iei fragmentate”, scrie Mircea Dumitru.

Cooperativa Geneticå din Transilvania Dan ºandea, pre¿edintele Cooperativei Some¿-Arie¿, î¿i argumenteazå ¿i el solicitarea. “Mai mul]i colegi doresc s\ constituim o nou\ carte de ras\ pentru B\l]ata Româneasc\. Am depus dosarul pentru autorizare. A crea concuren]\ nu înseamn\ c\ subminezi sau s\ distrugi. Domnul Haller nu mai este fermier. {i-a lichidat ferma, a vândut afacerea. De ce se bag\? El este doar un investitor în agricultur\”, spune sup\rat }andea. uuu Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR De aceea, spune Dan ºanuuu dea, a înfiin¡at Cooperativa Geneticå din Transilvania. “Asta nu înseamnå cå nu vom avea ¿i fermieri din alte regiuni. Vrem så avem o carte de raså cum vor fermierii, împreunå cu speciali¿tii. Existå douå cår¡i de raså la Bål¡ata cu Negru, deci putem så avem ¿i pentru Bål¡ata Româneascå. Programul de ameliorare trebuie så fie unic ¿i fermierii så meargå unde vor.” Noua cooperativå are peste 60.000 de vaci în jude¡ele Bihor, Cluj, Sålaj, Satu Mare, o parte din Mure¿ ¿i din Alba. Dacå Ministerul Agriculturii va recunoa¿te aceastå nouå formå de organizare, vor adera mai mul¡i fermieri, crede Dan ºandea. “Cooperativa are mai multe activitå¡i. Avem o cifrå de afaceri de peste 8 milioane de euro, cu peste 100 de angaja¡i. Colectåm ¿i vindem lapte, animale, asiguråm inputuri pentru fermieri: semin¡e, îngrå¿åminte, pesticide, erbicide, tablå, materiale de construc¡ii, tot ce doresc fermierii. Facem cooperativå ca så poatå fi verificatå de autoritå¡i. Am cumpårat 20 de hectare de teren pentru a construi o fabricå de nutre¡uri concentrate. Va costa 4 milioane de euro, din care vor fi 3 din fonduri europene. Facem ¿i o îngrå¿åtorie pentru tauri ¿i abator. Este proprietatea unei cooperative cu 79 de ac¡ionari. Am construit o halå unde comercializåm furaje. Avem depozite autorizate de motorinå, de îngrå¿åminte, de erbicide, de medicamente. Totul este autorizat. Am angajat ingineri ¿i medici veterinari.” Activitatea cooperativei Geneticå din Transilvania nu se va suprapune pe activitatea cooperativei Some¿-Arie¿, dar fiecare fermier î¿i va continua propria activitate independent. “Noi negociem împreunå achizi¡iile, înså fiecare î¿i cumpårå pe forma lui administrativå. Prin cooperativå cumpårå 50-70% din inputuri ¿i vinde carne sau lapte. Proiectul pentru abator este depus ¿i am primit 77 de puncte. A¿teptåm så vedem dacå se oferå finan¡are pe noul program agricol, altfel vom strânge cureaua 36

¿i îl vom face pe banii no¿tri. Hala de furaje a costat 500.000 de euro. Am construit-o pe banii no¿tri. Atelierul nostru auto este puternic, avem deja 4 camioane-cisternå pentru transportul laptelui, cu o capacitate de 70.000 de litri pe zi, camion pentru transportul motorinei, douå camioane pen-

tru animale, automobile - o gråmadå. Fiecare a pus câte 5.000-7.000 de euro. Orice fermier poate cumpåra ac¡iuni, dar cu acordul membrilor”, mai spune Dan ºandea.

Mure¿ul vine puternic din urmå Iacob Boca, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine din Mure¿, a solicitat ¿i el o carte de raså fiindcå are cele mai mari efective. El sus¡ine cå organiza¡ia pe care o conduce are în eviden¡e, pentru controlul oficial al performan¡elor, 45.000 de vaci din 11 jude¡e. “Ministrul Oros a fost de acord cu propunerea noastrå. Avem bonitor format în Germania. Dacå se judecå în favoarea fermierilor, avem speran¡a så se aprobe solicitarea noastrå pentru a înfiin¡a un nou registru genealogic pentru rasa Bål¡atå Româneascå. Noi trebuie så avem un program de ameliorare convenit cu fermierii. Cum så ceri 800 de lei pentru testul ADN al unui tåura¿?

Rasa Bål¡atå Româneascå reprezintå 60% din efectivele totale de vaci din România. Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie trebuie så manifeste deschidere pentru aceste lucruri. Vacile sunt ale fermierilor, nu ale asocia¡iei. Trebuie respectat regulamentul de func¡ionare a Registrului Genealogic, care trebuie votat de to¡i fermierii. ªi to¡i trebuie så-l respectåm cu sfin¡enie. Så vinå altcineva så ne dicteze ce så facem în casa noastrå? Noi ne adunåm o zi, douå to¡i colegii din ¡arå ¿i punem la punct programul real de func¡ionare, dupå ce primim acreditarea. Avem toate dotårile, avem 50 de controlori, din care 28 sunt ingineri zootehni¿ti ¿i medici veterinari. Avem 30 de zile så facem contracte cu fermierii. Este loc ¿i pentru un alt registru la rasa Bål¡atå. Noi am preluat programul de ameliorare de la nem¡i. Softul l-am luat acela¿i ca la ACVBR. Facem transferul animalelor de la ei la noi foarte repede. Noi i-am adus la asocia¡ie ¿i pe cei cu 5 vaci. Pe noi ne costå foarte mult controlul, lucråm cu ferme de la 5 la 50 de vaci, pe care asocia¡ia din Hårman nu i-a primit. Eu i-am salvat pe to¡i crescåtorii mici. Ei plåtesc o cotiza¡ie de 50 de lei pe lunå, cå ne costå motorina ca så mergem din fermå în fermå.”

Legea nu permite acreditarea altei societå¡i de ameliorare Vaida Bela, director general la ANZ, a confirmat cå s-au depus dosare pentru alte douå cår¡i de raså ¿i cå “se analizeazå”. El a precizat cå vrea ca fermierii så decidå cu cine vor så lucreze. “Gre¿it!, replicå Zoltan Haller. Legea spune cå fermierul are dreptul så participe la un program de ameliorare, iar societatea de ameliorare are obliga¡ia så presteze serviciul de control al performan¡elor la lapte sau la carne ¿i, dacå nu poate, va delega aceste servicii cåtre ter¡i, pe bazå de contract. Este articolul 8 din regulamentul 1012”. Vom vedea ce în¡eleg crescåtorii obi¿nui¡i din aceastå confruntare dintre coordonatorii lor. Profitul Agricol 42/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Rota Guido pune mare pre] pe bun\starea animalelor Rota Guido România are sediul la Cluj-Napoca, pe Calea Turzii 199 E. Am våzut multe adåposturi spa¡ioase ¿i luminoase, realizate de aceastå firmå prin toatå România. Mai ales pentru vaci de lapte sau pentru carne. În ultima vreme, cu toate dificultå¡ile provocate de pandemie, compania s-a orientat spre satisfacerea bunåstårii animalelor. Legisla¡ia tot mai severå pentru protec¡ia mediului înconjuråtor obligå la respectarea condi¡iilor privind gestionarea dejec¡iilor. ªi din aceastå perspectivå, compania italianå Rota Guido are o experien¡å uria¿å în construc¡ia adåposturilor pentru animale. “De multe ori, prin bunåstarea animalelor suntem tenta¡i så în¡elegem doar confortul animalelor, înså ¿i microclimatul este foarte important, spune Claudia Cådar, directoarea companiei Rota Guido pentru România. “Noi acoperim toatå gama de instala¡ii ¿i utilaje de pluguri racloare, de la bovine pânå la suine ¿i pui pentru carne, pentru adunarea, separarea, pom-

Claudia C\dar,

director Rota Guido pentru România

parea, amestecarea, tratarea, stocarea dejec¡iilor. Dacå animalele au adåposturi confortabile, vor cre¿te mai bine, se vor îngrå¿a ¿i vor produce mai mult, iar profitul fermierului va cre¿te. Aici ne situåm înaintea tuturor companiilor de profil. De exemplu, am realizat în Italia ¿i în Statele Unite ale Americii un adåpost inovativ, cum nu mai existå nicåieri. Între stâlpii de sus¡inere a grajdului, se aflå trei travee. În fiecare spa¡iu dintre stâlpi, se introduce câte un ventilator la tavan. Din grajdul lung de 200 de metri, se extrage aerul viciat din adåpost ¿i se introduce aer curat. Grajdul are o înål¡ime de 4,5 metri la stre¿ini ¿i pânå la 11 metri la coamå. Am fåcut multe ferme ¿i, în 2020, se implementeazå proiectele aprobate pe fonduri europene în 2019. Avem ¿i clien¡i noi pentru ferme de porci, pentru pasåre - mai pu¡in. Instala¡ia de udare pentru vacile de lapte este foarte importantå, mai ales deasupra frontului de furajare. Udarea pe greabån ajutå la cre¿terea apetitului animalelor pe toatå durata caniculei.”

Este vorba de un sistem robotizat, coroborat între ventilare ¿i du¿are, pe care l-am întâlnit ¿i în ferma lui Liviu Bålånici. Vacile de lapte sunr udate în timp ce månâncå ¿i în sala de a¿teptare pentru muls. “Noi construim grajduri ¿i echipamente zootehnice, fronturile de furajare, despår¡itoarele de cu¿ete, boxele de la vacile pentru carne ¿i pentru porci, utilajele pentru gestionarea ¿i eliminarea dejec¡iilor. Nu ne ocupåm de såli de muls, dar mai facem ¿i centrale de biogaz. Noi colaboråm cu firmele care produc sålile de muls. Pentru porci, construim structurile, clådirile, bucåtåria furajerå - ¿i uscatå, ¿i lichidå. Am realizat ferme cu furajare lichidå acolo unde existå surse pentru materia primå. Dacå fermierul vrea så îngra¿e porcul rapid, trebuie så treacå pe furajarea lichidå. Italienii pregåtesc celebrul lor “prosciutto” ¿i, de aceea, ei îngra¿å porcii pânå la 160 de kilograme ¿i fac numai furajarea lichidå. Peste 90% din fermele italiene au acest proces tehnologic”, spune Claudia Cådar.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 42/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR Medicii veterinari au intrat în grevå Medicii veterinari anun¡å cå î¿i suspendå activitatea pânå vor primi indemniza¡ia de 10.000 de lei pe lunå, stabilitå prin lege. Ei acuzå ANSVSA cå încalcå legile ¿i din cauza asta suferå o ¡arå întreagå. Este vorba de medicii veterinari contractan¡i din cadrul programului na¡ional sanitar veterinar. Greva se desfå¿oarå pe o perioadå nedeterminatå. Oierii primesc sprijinul cuplat zootehnic pentru anul 2020 APIA a autorizat la platå 9.434 de crescåtori de oi ¿i/sau capre, care beneficiazå de sprijinul cuplat zootehnic pentru anul 2020. Suma este de 30.103.881,65 euro. Astfel, APIA le plåte¿te oierilor un avans de 70% din cuantumul sprijinului cuplat pe cap de animal, stabilit pentru anul 2020. Este vorba de 17,90 euro/cap de ovinå/caprinå, iar avansul APIA de 70% din aceastå sumå este de 12,53 euro/cap de oaie sau caprå. Crescåtorii primesc plata în lei, la cursul de 4,8725 lei stabilit pentru plå¡ile directe, pentru anul de cerere 2020. A¿adar, ei beneficiazå de un avans de 61,0524 lei/cap de animal. Bani pentru registrele genealogice Schema de ajutor de stat în sectorul cre¿terii animalelor de care beneficiazå crescåtorii români de animale se prelunge¿te cu 6 luni, a stabilit MADR printr-o hotårâre. Aceastå schemå are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative, aferente întocmirii ¿i men¡inerii registrului genealogic, precum ¿i costurile aferente testelor pentru determinarea calitå¡ii genetice sau a randamentului genetic al ¿eptelului. Ajutoarele se acordå astfel: pânå la 100% din costurile administrative, aferente întocmirii ¿i men¡inerii registrelor genealogice; pânå la 70% din costurile aferente testelor efectuate de ter¡i sau în numele unor ter¡i pentru determinarea calitå¡ii genetice sau a randamentului genetic al ¿eptelului. 38

EuroTier 2021 se va ]ine pe internet Având în vedere situa¡ia interna¡ionalå de Covid-19, EuroTier, expozi¡ia lider mondial în zootehnie, ¿i EnergyDecentral, expozi¡ia adiacentå pentru energii inovatoare, vor avea loc în perioada 9-12 februarie 2021 în format digital. Organizatorul, DLG, Societatea Ger manå pentru Agriculturå, a luat aceastå decizie în urma consultårilor. Dar, ¿i a¿a, muta¡i din spa¡iul expozi¡ional fizic pe internet, vor avea pachetele de business, pentru companii expozante în mod digital, ¿i un program tehnic cu tematici de interes pentru vizitatorii crescåtori de animale. “Expozi¡iile noastre digitale reprezintå atât platforme interna¡ionale de business, cât ¿i oportunitatea de conectare cu re¡ele de exper¡i pentru dezbaterea unor subiecte de actualitate pentru produc¡ia animalå ¿i sectorul energiei”, spunea Reinhard Grandke, CEO al DLG. Sec¡iunea DLG Spotlights din programul tehnic digital aduce în prim-plan subiecte de actualitate din sectoarele bovine, suine, påsåri de curte, energie, controlul emisiilor ¿i vânzårile directe de la fermå.

Dezbaterile live din cadrul DLG Studio oferå cadrul perfect pentru planificarea viitoarelor investi¡ii. “Pentru DLG, este important ca accesul în lumea digitalå a expozi¡iilor EuroTier ¿i EnergyDecentral så fie realizat cât mai u¿or posibil. Dupå o înregistrare online unicå, vizitatorii pot ob¡ine informa¡ii despre produsele ¿i serviciile expozan¡ilor, pot contacta direct companiile ¿i pot participa activ la numeroase evenimente ¿i dezbateri din programul tehnic. Pentru 2021, DLG pregåte¿te ¿i alte târguri interna¡ionale, precum ¿i evenimente profesionale adresate zootehniei ¿i sectorului energiei, organizate în aer liber, cu respectarea normelor de siguran¡å sanitarå. “Numårul în cre¿tere de cazuri de infectare cu coronavirus la nivel mondial ¿i restric¡iile de cålåtorie aferente atât pentru expozan¡i, cât ¿i pentru vizitatori necesitå solu¡ii flexibile de business ¿i schimb de informa¡ii, precum cele oferite de evenimentele EuroTier/ EnergyDecentral digital”, a explicat Reinhard Grandke, CEO al DLG.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 42/2020

MA{INI & UTILAJE John Deere Operations Center

Toat\ ferma în buzunarul t\u Cum ar fi så ¿tii în timp real, ¿i de la sute de kilometri distan¡å, unde î¡i sunt tractoarele, combinele ¿i utilajele, ce lucråri efectueazå, cu ce randament ¿i cât carburant consumå, dacå au piese ori subansamble care sunt pe punctul de a ceda sau trebuie înlocuite curând? La aceste întrebåri ¿i la multe altele råspunsurile sunt oferite de John Deere Operations Center.

åptåmâna trecutå, John Deere, reprezentan¡a din Germania, a sus¡inut o prezentare live a Operations Center - Centrul de Opera¡iuni John Deere. Este vorba de un sistem complex ¿i interactiv de monitorizare la distan¡å a flotelor de ma¿ini ¿i utilaje agricole, a tuturor lucrårilor efectuate de acestea, precum ¿i a datelor furnizate în timp real de ¿i cåtre acestea. Sistemul ¡ine minte toate informa¡iile referitoare inclusiv la randamentele produc¡iilor agricole de la un an la altul, a ratelor variabile la semånat, fertilizat, ierbicidat, practic la tot ceea ce se întâmplå într-o fermå vegetalå (chiar ¿i în cele mixte, cu componentå de zootehnie). Iar accesul la toate aceste informa¡ii este literalmente la îndemâna fermierului, prin intermediul aplica¡iei MyOperations. Practic, cu acest sistem ave¡i toatå ferma în buzunar, pe mobil. La evenimentul online organizat de John Deere au participat, evident, tot online, un contractor de servicii agricole, Haig Hamilton, din Sco¡ia, precum ¿i doi fermieri tineri, Stefan Vogelsang din Germania ¿i Andrei Popescu, administrator al unei ferme din România. To¡i trei au eviden¡iat, cum era de a¿teptat, eficien¡a ¿i buna func¡ionare a Centrului de Opera¡iuni John Deere, ei dorind înså accesarea mai multor func¡ii,

date ¿i informa¡ii în viitor. Haig Hamilton spunea cå are utilaje ¿i angaja¡i în întreaga Sco¡ie, iar “unealta” oferitå de John Deere i-a dat posibilitatea så ¿tie în absolut în orice moment, doar accesând aplica¡ia MyOperations pe smartphone, unde se aflå ma¿inile ¿i oamenii såi, ce ¿i cum lucreazå. Stefan Vogelsang s-a aråtat mul¡umit de posibilitatea urmåririi ¿i comparårii an de an a randamentului la produc¡ia vegetalå ¿i la utilizarea acestor informa¡ii la necesarul de hranå pentru vacile sale cu lapte. Cona¡ionalul nostru, Andrei Popescu, manager al societå¡ii Oltpiess din Slatina, Olt, a spus cå prin Operations Center a redus cu 5% costurile în fermå. El a precizat cå plaforma online l-a ajutat så optimizeze lucrårile de fertilizare, prin administrarea îngrå¿åmintelor exact pe suprafe¡ele unde e nevoie ¿i în cantitå¡ile necesare, aceste informa¡ii fiind furnizate prin Operations Center din datele ¿i hår¡ile cu randamentul culturilor din anii anteriori. Reprezentan¡ii John Deere Germania au precizat cå Operations Center este actualizat permanent ¿i la fiecare 8 såptåmâni este inclus un nou sofware, pentru o mai bunå utilizare ¿i diseminare a datelor ¿i informa¡iilor despre utilajele înscrise în platformå.

Conectare de oriunde prin telefon Prin Centrul de Opera¡iuni John Deere, fermierii ¿i contractorii î¿i pot gestiona datele agricole oriunde ¿i oricând. Aplica¡ia este u¿or de utilizat, iar clien¡ii pot fi conecta¡i la utilajele, câmpurile ¿i operatorii lor prin smartphone sau computerul fermei. Datoritå unei noi func¡ii, cu doar câteva clickuri, toate procesele pot fi ajustate chiar ¿i dupå terminarea lucrårilor de teren. Acest lucru permite fermierilor så gestioneze opera¡iunile la fel de flexibil ca ¿i cum ar fi pe teren. Dacå, de exemplu, operatorul tractorului a documentat accidental o varietate de culturi gre¿itå în timpul lucrårii de semånat, acest lucru poate fi corectat ulterior foarte u¿or. Sunt posibile ¿i alte ajuståri pentru zona lucratå, produsele de protec¡ie a plantelor, amestecurile din rezervoare, anul de recoltare ¿i calibrarea culturilor la

Profitul Agricol 42/2020

combine, printre altele. Utilizând aplica¡ia MyOperations gratuitå, operatorii pot adåuga date ¿i dacå au uitat så porneascå documentarea sau dacå utilajul nu este echipat ca så înregistreze date.

Util inclusiv pentru flote mixte Pentru clien¡ii cu flote mixte, de la mai mul¡i producåtori, Centrul de Opera¡iuni oferå mai multe op¡iuni de importare a datelor externe. De exemplu, cele mai frecvent utilizate monitoare ter¡e pot fi conectate utilizând formatul respectiv intern. Alternativ, datele de pe utilajele cu monitoare care documenteazå lucrårile din teren în format ISOXML pot fi importate în Centrul de Opera¡ii prin USB. Acest lucru func¡ioneazå ¿i cu datele istorice ale utilajelor, dacå sunt încå disponibile ¿i salvate, de exemplu, pe un hard disk al computerului din fermå. Chiar ¿i utilajele fårå sistem telematic pot fi incluse în gestionarea flotei, utilizând func¡ia op¡ionalå de partajare a loca¡iei din aplica¡ia MyOperations. Aceastå func¡ie poate fi activatå de operator ¿i folose¿te pozi¡ia smartphoneului pentru a determina loca¡ia utilajului.

a randamentului lucrårilor. Randamentele culturilor de grâu de iarnå, de exemplu, pot fi afi¿ate într-o diagramå în care fiecare câmp este afi¿at individual, unul lângå altul, sau se pot suprapune hår¡ile de aplicare. O linie punctatå indicå randamentul mediu, ceea ce face ca diferen¡ele så fie mai u¿or de identificat ¿i analizat.

Linii de ghidare ¿i hår¡i pe smartphone John Deere va oferi ¿i o solu¡ie pentru reducerea timpilor de conectare a utilajelor pentru fermierii ¿i contractorii din domeniu. Aceastå nouå func¡ie va fi disponibilå în scurt timp, iar liniile de ghidare, ratele de semånat folosite, hår¡ile aplica¡iilor ¿i multe alte opera¡ii de lucru pe teren pot fi definite pe un smartphone sau în Centrul de Opera¡iuni. Cu acest sistem, operatorul prime¿te informa¡iile trimise pe monitorul din tractor. Dupå ce datele au fost importate o datå, toate setårile pentru direc¡ie ¿i documenta¡ie sunt activate automat atunci când tractorul ajunge la limita câmpului.

Informa¡ii suplimentare Speciali¿tii IPSO Agriculturå, importator ¿i distribuitor al mårcii John Deere Randamente comparate În plus, Centrul de Opera¡iuni oferå în România, au precizat cå acest Centrul func¡ii necesare pentru o mai bunå analizå de Opera¡iuni permite gestionarea datelor Profitul Agricol 42/2020

agronomice primite direct din câmp, prin sistem wireless, de la utilajele John Deere conectate sau chiar a datelor importate cu stick-ul USB de la utilaje de la al¡i producåtori. Fermierii români pot ob¡ine rapoarte complete legate de calitatea lucrårilor, doze aplicate, suprafa¡å ¿i vitezå de lucru ¿i pot oricând så ¡inå un calendar al lucrårilor transmis automat din câmp, fårå notarea acestor informa¡ii cu pixul în agendå. Datele tehnice sunt, de asemenea, disponibile în JDLink, unde fermierii pot så urmåreascå felul în care este folosit utilajul (consum, patinare, temperaturi, setåri de lucru etc.). Fermerii români î¿i pot urmåri toate utilajele indiferent de producåtor în Centrul de Opera¡iuni John Deere. Ei pot configura pe calculatorul din fermå datele de lucru, precum sola, utilajul, implementul, produsele ¿i dozele pe care vor så le aplice, transferå aceste date cåtre utilaj, apoi utilajul va trimite înapoi harta completå. De asemenea, cu ajutorul Centrului de Opera¡iuni sau al aplica¡iei MyOperations, atât fermierul, cât ¿i speciali¿tii IPSO pot så acceseze monitorul din tractor de la distan¡å, pentru a acorda asisten¡å operatorului oricând este necesar.

Arpad DOBRE 41

MA{INI & UTILAJE

Claas [i John Deere permit schimbul de date despre utilaje Constructorul german Claas a anun¡at cå sistemul DataConnect pe bazå de cloud (stocare de date pe un server exterior) permite acum trasferul de date între Claas, 365FarmNet ¿i John Deere. De anul viitor urmeazå så se alåture ¿i al¡i parteneri. DataConnect asigurå transferul de date esen¡iale între platformele celor douå companii, Claas ¿i John Deere. Asta înseamnå cå utilizatorii pot så vizualizeze toate informa¡iile despre flota lor, dacå au tractoare sau combine construite de cei doi, în cadrul unei sin-

gure platforme de date. Anterior realizårii sistemului DataConnect, pentru vizualizarea acestor informa¡ii era necesar un efort dublu, prin utilizarea platformelor sau portalurilor web separate ale fiecårui producåtor în parte. Reprezentan¡ii Claas au precizat cå structura acestei noi solu¡ii cloud-tocloud asigurå un flux de date continuu ¿i automatizat, fårå niciun efort din partea fermierului. Transferul de date în timp real permite o imagine de amsamblu, în direct, a întregii flote de utilaje. În plus, DataConnect func¡ioneazå fårå componente hardware ¿i software suplimentare (deci nu sunt necesare alte calculatoare sau servere) ¿i oferå o

Informa¡ii în timp real privind starea utilajelor Datoritå acestei abordåri noi, fermierii pot vizualiza cinci seturi diferite de date ale utilajelor din flota lor: 1. Loca¡ia curentå a utilajului 2. Istoricul loca¡iilor utilajului 3. Nivelul de carburant din rezervor 4. Starea utilajului în câmp 5. Viteza utilajului utilizare sigurå a datelor. Fermierii pot alege platforma digitalå a companiei pe care preferå så o utilizeze pentru a afi¿a toate datele.

Arpad DOBRE

NHR Agropartners construie[te o filial\ în Constan]a NHR Agropartners a demarat lucrårile la construc¡ia noii filiale din jude¡ul Constan¡a, la doar 3 km de sediul actualei filiale. Startul oficial al proiectului a fost dat în prezen¡a membrilor din comitetul de conducere - Anamaria Damian, director general, Florin Neac¿u, director general adjunct, ¿i Råzvan Stanca, director de filialå NHR Agropartners. Dacå totul merge bine, lucrårile vor fi terminate peste aproximativ 8 luni. NHR va avea la dispozi¡ie 30.000 mp, din care 5.250 mp vor fi amenaja¡i, iar restul va fi utilizat pentru testarea ¿i reglarea utilajelor agricole. Se vor construi douå clådiri cu spa¡ii ample de birouri, depozit de piese de schimb ¿i atelier pentru repara¡ii de utilaje agricole cu ¿ase 42

posturi de lucru, unde vor putea fi reparate simultan pânå la patru tractoare ¿i o combinå de cereale. Investi¡ia totalå se va ridica la 1,3 de milioane de euro, fårå så ia în calcul terenul, cumpårat deja. Noua unitate va deservi fermierii din jude¡ele Constan¡a ¿i Tulcea.

Potrivit NHR Agropartners, era o investi¡ie necesarå, având învedere poten¡ialul agricol al zonei ¿i numårul clien¡ilor din Dobrogea, iar extinderea filialei actuale nu a fost posibilå, din cauza lipsei de spa¡iu.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 42/2020

MA{INI & UTILAJE

Kubota a dezv\luit noua genera]ie de tractoare M5002 Kubota a anun¡at, în cadrul unui eveniment online, cum sunt toate în zilele acestea, intrarea în curând pe pia¡a europeanå a noii genera¡ii de tractoare din seria M5002. Cele patru modele ale noii serii sunt echipate cu motoare Kubota care dezvoltå puteri de la 94 la 115 CP ¿i au o productivitate sporitå în ferme vegetale ¿i exploata¡ii zootehnice de mårime medie.

eria M5002 include 4 modele de tractoare, în variantele Rops (sistem de bare de protec¡ie care înlocuiesc cabina ¿i protejeazå operatorul în cazul unei råsturnåri) ¿i cu cabinå. Motoarele Kubota care echipeazå aceste modele au un volum de 3.769 centimetri cubi, 4 cilindri ¿i dezvoltå o vitrezå maximå de 40 km/h în sistem Eco Drive. Ele îndeplinesc cerin¡ele normei de poluare Stage V ¿i dispun de a¿a-numi-

ta memorie rpm dual engine ¿i de Work Cruise (pentru managementul puterii). Tractoarele dispun de un rezervor de motorinå de 105 litri ¿i unul de AdBlue de 12 litri. Tratamentul gazelor evacuate a fost optimizat si utilizeazå tehnologiile DPF, DOC ¿i DEF. Transmisia este fabricatå tot de Kubota ¿i are 6 trepte cu 3 game de vitezå, iar op¡ional se oferå echiparea cu transmisie Dual Speed. Printre avantajele oferite de noile tractoare din Seria M5002 se numårå echiparea cu inversor electrohidraulic pentru fiecare tip de transmisie, economia de combustibil ¿i nivelurile scåzute de vibra¡ii ¿i zgomot, datoritå func¡iei “Overdrive”, viteza maximå de 40 km/h fiind atinså la 1.945 rpm. La modelul cu 36/36 viteze, varianta cu cabinå, butoanele Hi-Lo ¿i pentru de-

cuplare se aflå pe maneta schimbåtorului de viteze. Modelele M5002 dispun de o prizå de putere (PTO) 540/540E rpm sau, op¡ional, 540/1000 rpm. Schimbarea utilajelor ata¿ate ¿i activarea PTO se realizeazå cu u¿urin¡å, datoritå sistemelor de control montate în exterior. Modelele cu cabinå au lumini LED în echiparea standard ¿i dispun de Electronic Rear Hitch Control, care faciliteazå controlul asupra utilajelor ata¿ate, capacitatea de ridicare pe spate fiind de maximum 4.100 kg.

Arpad DOBRE

Cele 4 modele ale seriei M5002: M5092 Rops, care dezvoltå 94 CP ¿i dispune de transmisie 18/18; M5092, cu cabinå ¿i o putere de 96 CP,echipat cu transmisie 36/36; M5112 Rops, ce dezvoltå 107 CP ¿i are transmisie 18/18; M5112, cu cabinå, este cel mai puternic tractor al gamei, cu motor de 115 CP ¿i transmisie 36/36. 44

Profitul Agricol 42/2020

INFORMA}II

EXTERNE Danemarca eutanasiaz\ toate nurcile din ]ar\ Guvernul danez a decis eutanasierea tuturor celor 17 milioane de nurci de la fermele din ¡arå dupå ce s-a descoperit cå animalele sunt infectate cu o muta¡ie a virusului COVID-19, care se poate transmite ¿i la oameni. Prim-ministrul Mettee Frederiksen a explicat cå muta¡ia ar putea amenin¡a eficien¡a unei viitoare campanii de vaccinare împotriva virusului, pentru cå reduce capacitatea organismului de a dezvolta anticorpi. Amenin¡area este consideratå atât de serioaså încât unitå¡i de poli¡ie ¿i armatå au fost trimise la ferme pentru a ucide cât mai repede animalele. Un mare numår de nurci au fost sacrificate ¿i în Spania sau Olanda, înså

Bulgaria: mai multe cazuri de pestå porcinå africanå Autoritå¡ile bulgare au anun¡at descoperirea a 23 de infec¡ii cu pestå porcinå la mistre¡i, de la începutul sezonului de vânåtoare pe 3 octombrie. Au fost raportate douå infec¡ii ¿i în provincia Veliko Tarnovo, care se aflå în apropierea frontierei cu România ¿i atrage mul¡i turi¿ti români.

epidemia din Danemarca a scåpat de sub control ¿i existå cazuri de infec¡ie la 207 ferme. Muta¡ia a fost depistatå în cinci loca¡ii, iar cel pu¡in 12 persoane au fost infectate pânå în prezent.

India cere popula]iei s\ consume zah\r Autoritå¡ile din India au cerut popula¡iei så consume mai mult zahår, pentru a reduce stocurile uria¿e acumulate în rafinåriile din ¡arå. Producåtorii de zahår au pornit ¿i ei o campanie sus¡inutå în mediul online, care include conferin¡e ¿i cursuri sus¡inute de nutri¡ioni¿ti ¿i endocrinologi. “Zahårul este cea mai bunå surså de energie pentru mu¿chi, creier ¿i orice alt proces natural din celulele corpului uman”, sus¡ine un comunicat al Asocia¡iei Rafinåriilor de Zahår din India. Conform asocia¡iei, caloriile din zahår sunt la fel ca cele din alte alimente ¿i provoaProfitul Agricol 42/2020

Bayer raporteazå pierderi masive Gigantul Bayer a raportat pierderi de 9,4 miliarde de euro în al treilea trimestru al anului, cauzate în special de procesele din Statele Unite. Compania a acceptat så plåteascå despågubiri record ¿i este nevoitå så suporte cheltuieli legale foarte mari în litigiile legate de Roundup. În plus, grupul german este afectat ¿i de scåderea cererii pentru unele produse, pe fondul epidemiei de coronavirus, dar ¿i de deprecierea monedei braziliene.

cå obezitate doar atunci când nu sunt arse corect sau consumul este excesiv. Produc¡ia de zahår a crescut foarte mult în ultimii ani, dupå ce guvernul a acordat subven¡ii generoase cultivatorilor de trestie din mai multe zone rurale importante în procesul electoral. Consumul a stagnat înså, iar indienii cumpårå în medie 19 kilograme de zahår pe an, fa¡å de media globalå de 23 de kilograme.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Premier Foods vinde brandul Hovis Compania Premier Foods a anun¡at vânzarea brandului Hovis cåtre fondul privat de investi¡ii Endless LLP. Grupul va primi 37 milioane de lire sterline pentru pachetul de 49% din ac¡iunile companiei. Hovis are 2800 de angaja¡i ¿i este unul dintre cele mai mari branduri de pâine ¿i produse de panifica¡ie din Marea Britanie.

Israelul demoleazå locuin¡ele fermierilor palestinieni Organiza¡ia Na¡iunilor Unite a criticat Israelul pentru cea mai mare ac¡iune de demolare a unor locuin¡e palestiniene din Cisiordania din ultimii zece ani. Conform ONU, 73 de persoane au råmas fårå adåpost dupå ce armata israelianå a demolat toate clådirile din satul de fermieri beduini Khirbet Humsa din valea Iordanului. Armata sus¡ine înså cå locuin¡ele fuseserå construite ilegal într-o zonå rezervatå exerci¡iilor militare. 45

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro (20-30 kg). Deleni, Ia¿i. Tel.: 0758.863.156

ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Producåtor, vând porci pentru sacrificat, cu greutatea între 100 ¿i 200 kg, ¿i purcei în¡årcati, cu vârsta de trei luni. Fågåra¿. Tel.: 0751.552.880 Cumpår floarea-soarelui ¿i porumb din jude¡ele din Transilvania. Plata la încårcare. Asigur transport. Tel.: 0733.100.461 Vând en gros mere Idared ¿i Florina din produc¡ie proprie. Mice¿ti, jud. Arge¿. Tel.: 0729.160.103 Vând: iedu¡e, rasa albå, capre adulte, mioare, rasa ºurcanå, ¿i purcei de carne

Vând 300 tone de grâu din produc¡ia 2020. Tel.: 0766.393.001 Vând såmân¡å de mei galben ¿i ro¿u, cantitå¡i mari. Tel.: 0723.037.225 Vând porumb boabe din recolta 2020. 800 lei/tonå. Tel.: 0745.849.277 Vând triticale ¿i floareasoarelui, produc¡ie 2020. Tel.: 0747.422.470 Vând 30 tone struguri din soiul Moldova, podgoria Panciu, Vrancea. 2 lei/kg. Tel.: 0723.911.793 Producåtor vând mere Ionatan, Florina, Golden,

calitatea 1, pre¡ 1,6-2 lei/kg. Tel.: 0746.959.296 Vând siloz de porumb ambalat în balo¡i mari, înfolia¡i. Certificat de producåtor. Pre¡: 200 lei/balot-tona. Tel.: 0758.517.249 MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând piese din dezmembrare tractor John Deere 4650. Rela¡ii la Tel.: 0735.883.191 Vând big bags cu capacitate de la 500 la 1.000 kg. La cerere, se pot executa dimensiuni diferite. Tel.: 0760.535.848 Vând echipament purtat pentru extras pomi: diametru max. 800 mm, putere min. tractor 80 CP. Echipamentul este prototip de produc¡ie româneascå. Folosit doar la teste. Tel.: 0726.719.726 Vând tractoare Fiat 880 DT ¿i Fat 780, stare bunå. Tel.: 0737.572.763

Tel.: 0742.113.353

- Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

 Siloz de porumb  Siloz de lucernå

HIPERFORAJ

DIRECTOR TEHNIC Dr. ing. Teodor Mihalcea: 0722.256.825 teodor.mihalcea@ibna.ro ªEF Serv. M.C.T.E. ing. Alexandru Kelemen: 0764.909.219 alexandru.kelemen@ibna.ro

Vând fermå vegetalå în Arge¿: utilaje agricole, teren în proprietate ¿i în arendå pe 10 ani, cu posibilitate de prelungire. Tel.: 0748.859.071

Vând motocultor diesel, 12,5 CP, cu remorcå ¿i accesorii: frezå, cositoare, greblå, plug reversibil, cultivator, semånåtoare. Tel.: 0745.646.900 Vând salå de muls 2x6 Westphalia, cu despridere automatå, indicator de muls, ¿i salå de muls 2x4 Delaval. Montaj, punere în func¡iune ¿i piese de schimb. Tel.: 0368.452.057 FERME, TERENURI

SC vinde bazå de depozitare în ªtiubei, Buzåu: magazii cereale, depozit materiale, laborator, cântar electronic auto, grup social. Tel.: 0786.222.235

ANGAJEZ pentru fermå cu vaci de lapte, în Dorohoi, jude¡ul Boto¿ani, ÎNGRIJITOR ANIMALE

Vând fermå în Vlåsceni, comuna Potlogi, Dâmbovi¡a, cu 26.000 mp. Tel.: 0722.222.872

Mâncarea ¿i cazarea sunt incluse. Tel.: 0745.514.157

PRUTUL S.A.

www.prutul.ro

Institutul Na¡ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå – IBNA Balote¿ti

Vând tractor viticol Valtra 3400 V, din 2005, 70 CP. Tel.: 0758.249.344

comercializeazå:

VINDE: Detalii la urmåtoarele date de contact:

Vând fermå zoo la 50 m de DJ22 (Medgidia-Tortomanu): 50 capete bovine, toate utilitå¡ile, drum asfaltat, 32 ha teren arabil concesionat pe 20 ani. Tel.: 0729.106.032

DN AGRAR VINDE

Vând fermå agricolå produc¡ie vegetalå în jud. Bråila þ 150 ha teren arabil - proprietate personalå þ tractoare ¿i utilaje agricole þ 120 ha teren arabil luat în arendå pentru 6 ani; þ 35.800 mp teren intravilan ¿i construc¡ii administrative.

Vând plug reversibil, Ermo Evo 103, 3 trupi¡e, cormane lamelare, antetrupi¡e, roatå de copiere basculantå, cadru cu flan¿å pentru trupi¡a a patra, nou. Tel.: 0744.700.372

Contact: 0785.242.845

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575 Profitul Agricol 42/2020

LOCURI DE MUNCÅ

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolå Secuieni-Neam¡

ORGANIZEAZÅ CONCURSURI  pentru ocuparea unui post de ªef Laborator Experimental mixt Începând cu data de 16 noiembrie 2020, ora 10:00  pentru ocuparea unui post de Cercetåtor ªtiin¡ific Gradul II Domeniul: Ingineria resurselor vegetale ¿i animale, specializarea: Geneticå ¿i ameliorare vegetalå. Data de 3 decembrie 2020, ora 10:00

Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare a concursului se pot ob¡ine de la

Biroul de resurse umane ¿i de pe www.scda.ro Tel.: 0233.745.136, 0743.212.964

MARKET DEVELOPER

RECRUITS

for East and South-East Romania a Global Fertilizers Company

Most suitable candidate: - Agronomist Degree, Experience in fertilizers - Business Dev. & B&B salles skils - English and IT literacy + Driving License B 0743.488.019 florin.constatin@agxecutive.com Profitul Agricol 42/2020

PESCUITUL [i V+N|TOAREA Pescar ;n Delt\, de pe mal, La undi]\, la undi]\ [i lanset\ Din dorin¡a de a vå prezenta Delta ¿i pescuitul a¿a cum îl våd eu, cred cå am exagerat pu¡in insistând asupra metodelor, ustensilelor ¿i tehnicilor de pescuit cu nåluci, la pe¿ti råpitori. Sunt mul¡i care vin aici ca så pescuiascå de pe mal, la “sta¡ionar”, cu momeli naturale. Cei mai mul¡i sunt cu cortul. Sunt adu¿i cu barca ¿i låsa¡i cu arme ¿i bagaje så se bucure de lini¿te ¿i de surprizele pescuitului în asemenea locuri sålbatice. Unii vin cu o barcå mare, cu dormitor. Au sonare ¿i a¿azå barca în locuri potrivite. Våd forma fundului apei, adâncimea, eventualele obstacole submerse, ¿i, bineîn¡eles, pe¿tii: crap ¿i somn, speciile “premium” ¿i al¡i pe¿ti råpitori – ¿alåu ¿i biban, ceilal¡i pe¿ti mici din familia crapului – carasul ¿i plåtica fiind speciile de bazå. Cum ac¡ioneazå pescarul venit så se instaleze pe malul “buclei”, în amonte de Complexul Cormoran, a¿a cum fac sute de pescari pe care-i vedem în¿ira¡i pe malul bra¡ului Sf. Gheorghe, în zona cursului vechi al Dunårii? A gåsit un loc bun, la umbra zåvoiului de plop. În lipsa sonarului, a sondat apa cu o lansetå cu plumb greu ¿i flotor, så vadå adâncimile ¿i pragurile. A pus o lansetå de 3 m, solidå, cu plumb de 100 g, cu scoicå momealå pentru somn. Apoi o vargå Daiwa de 3,60 m/lansåri pânå la 120 g, cu mu-

linetå puternicå, fir 0,35, nåditor greu ¿i cârlig cu 3 boabe de porumb (una flotor), pentru crap. Douå lansete Linea Effe pentru feeder (3,90 m, putere 100 g, mulinetå Okuma potrivitå, fir 0,28 mm) cu momitor de 60 g ¿i cârlig nr. 8 sau 10 cu viermu¿i ¿i râmå, pentru caras ¿i plåticå. Pentru distrac¡ie, pescuia ¿i cu o telescopicå de 5 m, cu linie “de baboi” - fir 0,16, forfac 0,12 mm, cârlig nr. 14, plumbi ¿i plutå de 2 g. Partida a durat cca. 8 ore; pu¡in ar spune unii. La lansetele “grele” plasate cam la 40 m de mal, la apå de cca. 6 m adâncime, fiecare lansare cam în acela¿i loc... douå tråsåturi la montura de crap, ambele fårå rezultat! Nimic la somn! Feederele ¿i-au fåcut treaba! Plasate la cca 20 m de mal, apå de 4,5 m, la al

treilea prag, acestea au adus caras ¿i plåticå, exemplare frumoase, cam trei la kil, mai ales dupå circa 2 ore de nådire în acela¿i loc. Capturile record la feeder au fost câteva exemplare de peste jumåtate de kilogram, între care o plåticå aproape de kilogram. Oricum feederele au prins grosul, mai multe capturi fiind la porumb din conservå. Nici cu varga cu linie nu mi-e ru¿ine, aici prinzându-se tot plåtici ¿i cara¿i... pålma¿i, dar ¿i babu¿ti frumoase. Capturile au fost mai multe la carcalete! La sfâr¿itul zilei pescarul a avut ce alege din juvelnic, dar n-am pregåtit pe¿tii acolo, în zåvoi...

Victor }|RU{

P\durea, plin\ de gunoaie ;n urma hoardei... de undi]ari {i nu sunt pu]ini cei care nu las\ locul curat! Dup\ ei, potopul! În câteva minute pot strânge [i arde plastice [i hârtii, pot aduna sticle [i conserve... ca pentru locul respectiv s\ existe [i o “dat\ viitoare”! 48

Profitul Agricol 42/2020

Capre ro[ii de selec]ie În lucrårile de specialitate, capitolul alocat selec¡iei la masculii de cåprior ocupå un spa¡iu generos, în vreme ce criteriile de extrac¡ie din teren a femelelor acestei specii sunt expediate în doar câteva rânduri, de¿i respectiva activitate cinegeticå nu ar trebui så suporte un tratament diferen¡iat, în glumå fie zis, chiar discriminatoriu. Adevårul este cå selec¡ia la capre ro¿ii solicitå infinit mai multå fine¡e decât în cazul ¡apilor, unde coarnele definite drept caracter sexual secundar constituie un parametru elocvent ¿i sigur în departajarea indivizilor. În cazul cåprioarelor, ochiul specialistului trebuie så ståruie mai mult, atent la amånunte care ar putea så scape unui neofit. De aceea, selec¡ia la femelele de cåprior reprezintå apanajul personalului tehnic, nicidecum al amatorilor, oricât de pasiona¡i ar fi ei de o astfel de activitate, mai mult necesarå decât plåcutå. Observa¡iile sunt înså pasionante, necesitå mul¡i kilometri parcur¿i ¿i timp alocat pe måsurå. Noiembrie e o lunå chiar potrivitå, odatå boncåluitul cerbilor încheiat, cu toatå risipa lui de energie atât din partea protagoni¿tilor, cât ¿i a spectatorilor mai mult sau mai pu¡in implica¡i afectiv. Apoi, se adaugå ¿i ninsorile lui Brumar, primele, ¿i bucuria vânåtorului ce poate citi, în sfâr¿it, îndeosebi dupå o secetå lungå, pove¿tile din spatele urmelor de sålbåticiuni, tipårite pe lin¡oliul proapåt a¿ternut. Vântoasele cele mari ale iernii încå Profitul Agricol 42/2020

dorm prin scorburi ¿i prin vågåuni. Haiticurile nu ¿i-au început goanele aprige, prin nåme¡ii scrobi¡i, ci se mul¡umesc cu prada nevolnicå. În arcul carpatic, selec¡ia la cervide cade, de primåvara pânå toamna, în sarcina prådåtorilor naturali – lupul, râsul ¿i ursul. La ¿es ¿i în zonele deluroase, a înaintat ¿i s-a propagat puternic ¿acalul, ajungând o adevåratå pacoste. Tenacitatea sângelui asiatic îl poate recunoa¿te ca exponent. Sub aripa responsabilului cu vânåtoarea a unui fond cinegetic reprezentativ pentru zona de nord a ¡årii, cuprins între 600 ¿i 1400 de metri altitudine, am putut în¡elege pe viu ce înseamnå så faci selec¡ie la femele de cåprior pe 20 000 de hectare, suprafa¡å împåduritå preponderent cu molid. Prin tåieturi, fågetele în devenire sunt perii de nepåtruns. În poiene ¿i fâne¡e, vietå¡ile påscåtoare ies seara târziu ¿i se retrag în huciuri diminea¡a devreme. Am profitat de pospaiul de omåt presårat peste noapte, pentru a alege potecile proaspåt båtute de cervide, în plus fa¡å de cåpriori fiind ¿i un taur de cerb, cu urmå întreruptå, venit de peste culmile fondului vecin, dupå boncåluit, cu un picior rupt nu se ¿tie din ce pricinå; oricum, våtåmat iremediabil, de vreme ce, într-un loc, s-au gåsit ¿i a¿chii de os. Trebuia så se ajungå la el înaintea briganzilor suri: prin împrejurimi, deja începuse så hålåduiascå o lupoaicå cu puii såi din anul acesta, acum în putere, la primele lor vânåtori în grup.

Selec¡ia la capre ro¿ii se poate face între 1 septembrie ¿i 15 februarie. Sunt vizate exemplarele cu o constitu¡ie precarå, anatomic atipice, cu bete¿uguri. Aspectul blånii este un prim indicator al stårii de sånåtate. Urmeazå alura ¿i alte semne evidente ale lipsei vitalitå¡ii. Pentru mamele înso¡itoare, oglinda o reprezintå iezii: bine conforma¡i, viguro¿i, ace¿tia garanteazå o ascenden¡å conformå cu tipicul speciei. Potrivit teoriilor radicale, pentru o caprå, un ied este optim, doi – aceptabil, iar trei (destul de rar) – indezirabil. Este evident cå, pe måsurå ce numårul gurilor de hrånit cre¿te, prosperitatea individualå este e¿alonatå în mod corespunzåtor, valoarea produ¿ilor devenind, a¿adar, mediocrå. Am avut, în periplul din zilele trecute, prilejul så urmåresc cu binoclul la ochi ¿i carabina pe umår câteva grupuri de cåpriori din toate categoriile de vârstå, pe versan¡i însori¡i, în curmåturi mai vechi ¿i mai noi. Multele capre, cu sau fårå iezi în preajmå, se bucurau de soarele molcom, în båtaia cåruia avangarda zåpezilor de mai târziu pierdea teren în preajma cioatelor mâncate de putregai. În cele câteva ie¿iri consecutive, mi s-a confirmat faptul cå selec¡ia la femele de cåprior reprezintå o activitate laborioaså ¿i responsabilå, cu infimå tangen¡å la fiorul vânåtoresc. Aici prevaleazå ¿tiin¡a, profesionalismul ¿i rutina specialistului în cinegeticå, a omului de teren cu experien¡å, care vede ¿i judecå dincolo de aparen¡e. Pe scurt, a fost o lec¡ie într-adevår memorabilå.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 11 - 25.11.2020

Mihail Coman 11.11.1955, director general ICDP Måråcineni Istvan Töke 11.11.1959, fost secretar de stat Ion Banu 14.11.1947, director revista Lumea Satului Paul Eduard Kmen 16.11.1976, director adjunct APIA Adrian Sava 17.11.1979, director måsuri de pia¡å, APIA Elena Nica 18.11.1976, director economic Biocrop Gheorghe Antochi 21.11.1942, fost pre¿edinte al Agricola Interna¡ional Bacåu Corina Irina Rica 21.11.1974, director APIA Direc¡ia plå¡i sector vegetal Eugen Marin 25.11.1955, fermier la Malu cu Flori, Dâmbovi¡a Gabriel Gherghescu 25.11.1961, realizator Via¡a Satului

Chinezii se înghesuie s\ pl\teasc\ 400 de dolari pentru o cutie de crabi Chiar dacå economia chinezå suferå de pe urma Covid-19, pandemia a fost o ¿anså pentru proprietarii de ferme de acvaculturå care cresc crabi påro¿i, în condi¡iile în care consumatorii înståri¡i care nu au mai putut face shopping la Paris sau Milano s-au reorientat spre produsele de lux de pe pia¡a internå, transmite Agerpres. În mod normal, mul¡i chinezi oferå crabi påro¿i drept cadou rudelor, clien¡ilor importan¡i sau oficialilor guvernamentali. Acest gen de delicateså culinarå costå pânå la 2.700 de yuani (400 de dolari) pentru o cutie de opt crabi ¿i poate fi cumpåratå numai toamna, timp de câteva såptåmâni. Aceastå delicateså culinarå este unul dintre multele produse costisitoare a cåror popularitate a crescut în China. Producåtorii de articole de lux LVMH, Kering SA ¿i Estée Lauder Cos. au raportat o cre¿tere de aproape 50% a vânzårilor în China în al doilea trimestru, iar magazinele duty-free din provincia sudicå Hainan au raportat o cre¿tere de

Înså nu doar pandemia contribuie la cre¿terea cererii pentru crabi påro¿i. Zona de est a Chinei este un mare hub pentru cre¿terea de crabi påro¿i ¿i timp de mai mul¡i ani majoritatea ofertei ståtea în zona Shanghai, iar consumatorii din alte pår¡i aveau dificultå¡i în a avea acces la aceastå ofertå. Acum înså, odatå cu expansiunea lan¡urilor logistice ¿i a opera¡iunilor de comer¡ electronic ale unor gigan¡i precum Alibaba, fermierii pot trimite mai u¿or crabi proaspe¡i la distan¡e mari, astfel încât anul acesta vor ajunge pânå la consumatorii din Singapore.

ORIZONTAL: 1) Verde pe o ro¿ie – Un mod de a exista; 2) Jude¡... curat – O carte mare; 3) Leu... din 9 10 plu¿! – Au rezerve la primire; 4) Închiså la månåstire – E un închipuit; 5) A certifica absolvirea – Cuprins de poezie; 6) Se duc la fasole; 7) Picate råu – Prins între col¡i de mistre¡; 8) Dispozi¡ie de evacuare – Soare faraonic! 9) Izvoare de apå såratå – E cu dare de mânå; 10) Oameni de ordine.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

O lingurit,ă de poezie

Copacul negru Triste¡ea e o floare puternicå. Så nu te în¿ele petalele ei Alungite ¿i tremuråtoare. Ca s-o dobori E nevoie, uneori, de topoare. (...) De fiecare creangå, pline de vlagå, atârnå cuvinte care tortureazå ¿i neagå. Copacul e negru, trufa¿ ¿i-i atât de lesne så te predai, så te la¿i cople¿it de umbra lui. Nina Cassian

167% a vânzårilor cu prilejul zilei na¡ionale, aniversatå în octombrie.

2 4 5

6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 41/2020 ORIZONTAL: LAUTAR - SAC; ISCA - APARA; TC - PACURAR; RUDAR - IACI; ITE - BOCCIE; ISTORII - R; ATUURI - ICI; R - ETICE - HS; CUTU - ULUIT; EVENIMENTE.

VERTICAL: 1) Galben pus în pungå – Procurate cu ciubuc; 2) A progresa la hochei – Închise în boxå! 3) În centru la urbe! – Prezen¡å de spirit; 4) Specie de platan – Indicator de circula¡ie; 5) Vârf al baletului; 6) Aplecat asupra unui curs – Lipsit de viciere; 7) Cite¿te cântând – Omul din Sålaj! 8) Victima credin¡ei sale – Tors de femeie; 9) Fracturi suferite pe teren – Bun de dat cu bobii; 10) Ce-i drept... le respinge. Profitul Agricol 42/2020

Profitul Agricol nr. 42, din 11 noiembrie 2020

Articles inside

Clubul Fermierilor organizeazå conferin¡a Agribusiness 4.0

nu sunt scuti¡i de diversificare

Oros confundå ARCPA cu Asocia¡ia Båncilor

Neonicotinoide doar pentru porumb ¿i sfeclå